P. 1
Valorificare a Diversitatii Culturale

Valorificare a Diversitatii Culturale

|Views: 4,852|Likes:
Published by cric_cris

More info:

Published by: cric_cris on Oct 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/16/2015

pdf

text

original

Master ATDR Modul 17- Cercetare-Proiectare

MODALITATI DE VALORIFICARE A DIVERSITATII CULTURALE IN AREALELE SLAB DEZVOLTATE

Baco Raluca Pavelescu Cristina

1|Page

INTRODUCERE Argument Metoda de studiu si detalierea surselor de informatie Prezentarea conţinutului lucrarii Dicţionar de termeni utilizaţi pe parcursul lucrarii

CAPITOLUL 1 1.1. Conceptul de diversitate culturala (definitii, interpretari, evolutie) 1.2. Context: 1.2.1.Abordare la nivel global, european (tratate, documente, indicatori) 1.2.2.Dimensiunea politicilor culturale in Romania Organizatii, asociatii, autoritati in Romania care trateaza diversitatea culturala

1.3.Prezentarea problemei Cauze (factori geografici, istorici, politici, economici) Efecte – Tipuri de relatii in zonele cu diversitate culturala si probleme specifice Scenariu IF NOT 1.4.Rolul politicilor culturale, respectiv a diversitatii culturale in procesul de dezvoltare si revitalizare la nivel national, regional, local

CAPITOLUL 2 Diversitatea culturala in areale slab dezvoltate 2.1 Tipuri de areale slab dezvoltate

2|Page

2.2 Importanţa diversităţii culturale în dezvoltarea economică şi socială şi în menţinerea identităţii locale 2.3 Modalităţi de dezvoltare în zone cu resurse limitate CAPITOLUL 3 Modalitati de aplicare a politicilor culturale privind diversitatea culturala 3.1. Studii de caz in Europa PROIECT: LIVING HERITAGE, : MACEDONIA, REGIUNEA DOLNA REKA PROIECT: HERITOUR,GRECIA, REGIUNEA SERRES
PROIECT: FAIR CULTURE?, MINISTERUL EDUCATIEI, FINLANDA, 2007

PROIECT: PEISAJ CULTURAL - PROTEJAREA PEISAJELOR ISTORICE CULTURALE ÎN VEDEREA ÎNTĂRIRII IDENTITĂŢILOR REGIONALE ŞI A ECONOMIILOR LOCALE, PROGRAMUL INTERREG IIIB CADSES, 2004 - 2009 Tipuri de zone, regiuni de diversitate etno culturala in Romania • Regiuni de diversitate etnoculturala in Romania Analiza comparativa cu alte regiuni ale Romaniei cu alte regiuni din Europa (influente, tipuri de organizare, tipuri de cultura, relatii, istoric, elemente care au adus influente) • Microregiunile, ariile culturale

CAPITOLUL 4 4.1. Identificarea zonelor cu diversitate culturală in România 4.2. Tipuri de abordări – Analiză comparativă Transilvania – Dobrogea

CAPITOLUL 5 Finanţarea intervenţiilor • • • Rolul organizaţiilor nonprofit. exemple Parteneriatul public-privat. Conceptul de societate participativă
3|Page

Introducere Dimensiunile fenomenului cultural Cuvinte cheie : dimensiune teritoriala, politica, economica si sociala Cultura apare în contextul european undeva la intersecţia dintre sfera politică şi cea economic – socială. Cultura este o componentă a sistemului social, determină toate celelalte componente (economică, demografică, politică, psiho-socială etc.) şi este determinată la rândul său de acestea. Spre deosebire de celelalte sectoare ale economiei, contribuie nu numai la „buna stare” a societaţii în general, ci şi la fenomenul de integrare socială, educaţie, încredere şi spirit de apartanenţa la o comunitate istorică. Devine astfel un instrument puternic de comunicare a valorilor şi de promovare a obiectivelor interesului public.

Dimensiunea politică a culturii Aşadar „Cultura” îndeplineşte o sumă de funcţii politice şi sociale, acestea fiind adesea folosite ca argumente pentru politicile culturale la nivel naţional şi care treptat au căpătat relevanţă într-o lume globalizată şi multiculturală. În adevăr este un „ambasador” şi un promotor al valorilor europene, al stilurilor de viaţă şi liantul în dialogul intercultural internaţional.

Dimensiunea economică a culturii Cultura a fost permanent constrânsă şi ameninţată de eficienţa economică. Discuţiile referitoare la această temă sunt îngreunate de o serie de factori: • Organizaţiile culturale cu o poziţie plină de aversiune faţă de atribuirea unei valori economice culturii şi artei. In viziunea lor investirea în acest sector nu are

4|Page

nevoie de o justificare economică – actul de creaţie ar trebui sa fie independent de orice evaluare a rentabilităţii lui. • La nivel european nu exista un sistem bine pus la punct pentru monitorizarea sectorului cultural (sisteme statistice diferite). Există o dimensiune bine stabilită a investiţiilor în domeniul stiinţei şi inovaţiei, spre deosebire de cel cultural, unde o transpunere economică a valorii artei şi creaţiei este dificil realizat. • Sectorul privat este încă rezervat în privinţa investiţiilor în proiectele culturale.

Diversitatea culturală implică schimburi, inclusiv prin intermediul comertului de bunuri si servicii culturale. Implică de asemenea ca un astfel de comert să fie echilibrat, astfel încât să permită conservarea si promovarea diverselor manifestări culturale din lumea întreagă. Este bine cunoscut faptul ca benefiiciile din sectorul cultural nu se rezumă la consumul de „bunuri culturale” şi că devine o sursă de inovaţie, pentru sectoarele economice „nonculturale” (industriile creative). Astfel contribuţia culturii, economic vorbind, a fost treptat recunoscută odată cu dezvoltarea industriilor culturale.

Dimensiunea socială a culturii În prezent avem de-a face cu o societate orientată preponderent pe consum. Atunci când nevoile de bază sunt satisfăcute şi există un nivel ridicat al educaţiei, apare implicit un interes din ce în ce mai mare pentru consumul de cultură şi participarea la diferite activităţi culturale (situaţia marilor oraşe europene). De aceea rolul culturii în dezvoltarea umană este esenţial, iar prin diversificarea opţiunilor indivizilor se urmăreşte în final dobândirea unui anumit nivel de cunoaştere, necesar pentru a progresa. Cultura devine treptat un instrument în conturarea specificului unei comunităţi. Mă voi opri la viziunea antropologilor cu privire la acest termen complex, pentru faptul că până la urmă „cultura este un set de strategii adaptate pentru supravieţuire”1 şi un spaţiu cultural devine mai
1

Rapoport, Anatol.(1911 - 2007), a efectuat studii referitoare la comportamentul uman şi a mediului în anii 50.

5|Page

comportamentul şi activităţile specifice grupurilor sociale reprezintă ingredientele cheie în indentificarea locului Dimensiunea teritorială a culturii La nivel national. Acest dinamism. local Argument Diversitatea cuturala este o sursa de inovatie. Cultura a devenit cea mai dinamică componentă a civilizaţiei noastre.valoros cu cât stilul de viaţă. această căutare de noi forme şi modalităţi de exprimare. creativitate si antreprenoriat ce poate deveni o forta pozitiva ce declanseaza noi energii si resurse pentru dezvoltarea asezarilor. a „societăţii bazate pe cunoaştere”. 6|Page . dar si a elementelor rezultate din interactiunea grupurilor sociale active in acest teritoriu (fenomenul de hibridizare culturala). Diversitatea culturala ca o caracterirstica distinctiva a unui anumit teritoriu presupune valorificarea fiecarei element cultural specific fiecarui grup social. regional. este în acelaşi timp şi rezultatul şi motorul „societăţii informaţionale”.

iar un nivel de participare scăzut poate fi ameliorat neparticiparea prin promovarea unor programe eficiente. o revitalizare prin artă şi cultură devine un pas important pentru conturarea identităţii locale. Într-un oraş. marcat de amprenta puternică a istoriei. Pentru ca aceste iniţiative să funcţioneze. poate constitui un element cheie. dar mai ales o seamă de valori cultural . dar şi de decadere masiva economica. În acest caz arta devine mijloc de investigare şi exprimare socială. se simte o nevoie acută de infomare.istorice. Schema demers – LUCRARE DE CERCETARE 7|Page . închegarea comunităţii şi mobilizarea ei în diferite activităţi vizând calităţii vieţii (pentru locuitori) şi atractivităţii oraşului (pentru vizitatori). de educaţie şi informare în domeniul cultural.În ce priveşte comunitatea. o colaborare cu alte centre care împărtăşesc aceleaşi nevoi de îmbunătăţire a mediului cultural existent.

Politici de integrare a minorităţilor naţionale din românia.1. politici pentru protejarea si promovarea diversităţii culturale. Fundaţia CRDE.diversitate culturală la nivelul unei societăţi („within” a society). conştiente şi deliberate. 2008 8|Page 3“ 2 . • importanţa culturii şi rolul acesteia în dezvoltarea societăţii – materializată în aceste “nevoi culturale”. interpretări. • prin intermediul programelor de revitalizare şi prin prisma unei dezvoltări durabile. fuziune culturală. C o n c e p t u l d e d i v e r s i t a t e c u l t u r a l ă Definirea conceptului (definiţii.programatic. Unesco. 1969) ca fiind “un ansamblu de practici sociale. Cluj-Napoca. existenţa unor segmente de populaţie fiverse din punct de vedere rasial sau etnic într-o ţară) . ce de-al doilea semnalând răspunsul normativ la consecinţele ce recurg din diversitate (aspect politico. Aspecte legale şi instituţionale într-o perspectivă comparată”. pluralism cultura. • gestiunea (administrarea. evoluţie) Lipsa unei definiţii concrete sau mai degrabă o multitudine de alte concepte implicate în conturarea termenului de „ diversitate culturala”. Politici: POLITICI CULTURALE2. POLITICI MINORITARE. prin angajarea optimă a tuturor resurselor materiale şi umane de care societatea dispune la un moment dat ”. MULTICULTURALITATE . de intervenţie satisfacerii unor certe nevoi culturale. controlul) resurselor este una din principalele atribuţii. reprezintă un obstacol in identificarea unor instrumente. acestea au drept scop creşterea capacităţii de adaptare a structurilor şi funcţiunilor comunităţii umane la cerinţele şi nevoile. participarea egală a tuturor minorităţilor in viaţa culturală si ancorare formală în cadrul legal si instituţional a acestora. pentru completarea unei imagini de ansamblu privind diversitatea culturală – POLITICI EDUCAŢIONALE.CAPITOLUL 1 1. Exista o serie de termeni utilizaţi pentru descrierea unor aspecte legate de diversitate culturală: multiculturalitate. acest tip de abordare se concentrează pe drepturile omului. interculturalitate. valorifica şi gestiona şi răspunde Din definiţia dată politicilor culturale în lucrarea “Reflexions prealables sur les politiques culturelles” (Paris. programe şi politici formulate pentru a. Bhikhu Parekh3 face distincţia între multicultural si multiculturalism. primul referindu-se la dimensiunea socială a fenomenului de diversitate etnoculturală (aspect demografic – decriptiv. societăţii actuale. putem constata că.

L o c a l . cu o anumita istorie la bază si concentrate teritorial. limitări în ce priveşte împroprietărirea. tradiţie. cadrul instituţional . Orice intenţie în dezvoltarea unei metodologii de evaluare a diversităţii culturale şi de identificare a diferitelor direcţii de acţiune a politicilor culturale. O altă decizie importantă este delimitarea responsabilităţii publice şi a celorlalte grupuri de actori (ONG-uri. stiluri de viaţă care pot fi identificate în acelasi spaţiu cultural comun). INTER-CULTURALITATE – diversitate culturale între state („between” states). G l o b a l i z a r e. identitate) fiecărui stat in parte. în susţinerea culturii proprii prin soluţii politice potrivite). dezbaterile politice curente se adresează acum problemelor legate de identitate. G l o c a l . obiceiuri.la problema diversităţii etnice si aspect ideologic-normativ. resurse umane) între culturi şi state. stimulând creativitatea şi inovaţia printr-un demers educaţional şi 9|Page pentru promovarea pe pieţele culturale a anumitor tipuri de schimburi care să nu fie subminate de alţi . culturi. Politici: POLITICI CULTURALE in relaţie cu instrumente financiare. Pe acest fond. actori privaţi etc. trebuie să pornească de la o delimitare a obiectivelor specifice (grad de dezvoltare. practici.servicii.) acestea susţin promovarea diversităţi culturale. diversitate culturală. cultură si economie în general.filozofice asupra locului persoanelor ce au o identitate culturală distonctă în societatea contemporană) .). sub acest aspect. legale exportatori majori sau alte conglomerate culturale. bazate pe teorii sociologice considerente etico. diversitatea culturală este privită în primul rand ca un concept politic – schimb echilibrat (bunuri. Conservarea identităţii culturale este modalitatea prin care societatea îşi păstrează valorile proprii. această abordare dezvoltă legături între cultură şi comerţ. societăţi. Deşi nu se pune accent pe tradiţionalele instrumente ale politicilor culturale (subvenţii. diversitatea de perspective (societăţi divizate prin prisma unor sisteme de valori diferite si care se afla într-o relatie de competiţie pentru deţinerea monopolului în spaţiu cultural definit. sloganuri şi modele de acţiune politică.reţelele de instituţii publice etc. El distinge mai multe paliere de manifestare a fenomenului de diversitate: diversitatea subculturala (amestec de tradiţii. reflectă interesul unor comunităţi. enunţarea de principii.

Acestea nu au fost evaluate ca şi drepturi de bază. economice şi ca o subcategorie a drepturilor educaţionale. (discriminarea limbii materne. politice. Drepturi culturale Implicit. care şi–au găsit răspunsul în cultură şi creativitate (industriile creative). nici până în prezent nu beneficiază de o definiţie clară şi ficare ţară a avut o abordare particulară. ne voi opri şi asupra „drepturilor culturale”. trensgresia identităţii culturale şi a simbolurilor. acest fenomen a generat o serie de provocări în toate domeniile (ex. Principiile de la care ar trebui sa pornească formularea acestor drepturi culturale sunt : acceptarea de către comunitate a diversităţii culturale. Se disting astfel cele două dimensiuni ale culturii – globală şi locală („glocalitate”). Glocalul este un fenomen cu o anumita rezonanţă la nivel local şi cu o capacitate de transfer la nivel global („ orice eveniment care se adresează particularului şi se interconectează cu generalul”4). precum şi alte forme de cenzură). au fost 4 Definiţia “glocalului” din dicţionarul Metapolis. Drepturile culturale reprezintă o categorie a drepturilor omului. Deşi conceptul a apărut la inceputurile secolului 20. În ce priveşte prima categorie. pag. fapt ce a determinat redescoperirea valorilor culturale naţionale. care să ofere fiecărui individ dreptul de a-şi conserva memoria culturală şi patrimoniul identitar. Succesul în competiţia globală este dat de diversitatea şi specificitatea ofertei. alături de cele civice. deşi reprezintă o oportunitate pentru diversificarea vieţii culturale. dar insăşi dimensiunea etică a culturii si a politicii culturale sunt inseşi integrate în materializarea practică a drepturilor de bază. practici restrictive în ceea ce priveşte cooperarea şi mobilitatea .antrenant. Cu toate acestea globalizarea. şi libera alegere a a individului. autonomia culturii şi artei (mai precis a valorilor culturale). Aşadar. când discutăm de diversitate culturală şi politici culturale. sectorul economic). Există totuşi două mari categorii: dreptul la cultură şi dreptul la creativitate (actul artistic). prin iniţiative la nivel local. Astfel violarea drepturilor omului are inevitabil implicaţii culturale. 264-265 10 | P a g e . În mod tradiţional ele au fost asociate cu drepturile minorităţilor naţionale sau cu diferite forme de expresie a creaţiei. devine o ameninţare a identităţilor culturale.

. dreptul de a dezvolta si proteja cultura. Stamatopoulou 5 afirma că drepturile culturale sunt vitale pentru fiecare individ în parte. Astfel un stat poate considera un gest inocent respectarea tradiţiei populare. semnificaţii. respectul faţă de cultura si autonomia sa. conducând la marginalizare şi formare a ghetourilor. O problema majoră care reiese din discursul despre drepturi culturale este teama guvernării de a pierde coerenţa societăţii la nivel naţional. Stamatopoulou. este activă în dezbaterile -privind drepturile culturale 11 | P a g e 5 . in prezent şef al Forumului ONU pe probleme de indigeni. dreptul la patrimoniu cultural. derptul de a se implica în formularea politicilor culturale etc. Semnificaţia socială şi justificarea politicii culturale derivă dintr-o serie de responsabilităţi şi libertăţi atât la nivelul individului. ca nu cumva – deşi având cele mai bune intenţii – efectul să fie exact invers. cum spuneam drepturile culturale sunt asociate în special cu minorităţile . Acest fenomen creează o experienţă culturală şi o expresie artistică falsă. minorităţile găsesc „cultura” ca un refugiu şi o motivaţie. dar nu şi promovarea limbii minorităţilor în cauză în educaţie şi media. Dr. Grupuri sociale vulnerabile şi deseori marginalizate. cât si la nivelul comunităţii.definite o serie de drepturi ca: dreptul de participare la viaţa culturală. dreptul la libera alegere a identităţii culturale. ar trebui văzute ca dreptul fiecărui individ în parte. Deşi. dreptul de a proteja produse culturale. dar în special sunt adresate minorităţilor.

Exploatarea diversităţii culturale. limbaj. etc.N. Heterogenizare . „Hibridizarea.americane).obiecte şi procese. care aduc în discuţie o serie de termeni : heterogenizare culturală (creşterea varietăţii şi diversităţii produselor culturale). accesibilitatea. mod de viaţă. Garcia Canclini. hibridizarea culturii (efect al amestecului de culturi). 2001 Declaraţia Diversităţii culturale. respectarea grupurilor diverse ale unei comunităţi. Conform Declaraţei Unesco a diveristpţii culturale.Schema prezentată6 punctează o serie de cuvinte cheie şi precondiţii în formularea politicilor culturale. mentalităţi. participarea. cultura apare în diferite ipostaze de-a lungul timpului şi pe teritorii diferite şi se manifestă sub forma unicităţii şi pluralităţii identităţilor grupurilor ţi societăţilor care alcătuiesc rasa umană. infrastructura. 7 Diversitatea culturala. În acest context. Există câteva teorii contemporane cu privire la impactul acestuia.Paidos Barcelona. se referă la diferenţe în comporatmente.8 Conform convenţiei. promovarea înţelegerii reciproce. omogenizare culturală (ameninţarea culturilor locale de către modele vestice. diversitatea culturală este necesră pentru rasa umană cum este necesară biodiveristatea pentru natură. 6 7 8 Fair culture? pag 36 “Hybrid cultures”. tradiţii. diversitatea culturală este vazută ca un un factor pentru dezvoltare. obiceiuri. patrimoniul cultural. Idei şi procese hibride sunt metode de a recunoaşte ceva diferit şi metode de a combate tensiunile cauzate de diferenţe.Hibridizare Dinamica acestui fenomen oferă atât oportunităţi cât şi ameninţări în domeniul culturii. în care fiecare dintre grupuri este preocupate de păstrarea identităţii lui. ca proces intersecţional şi tranzacţional facilitează tranziţia de la multiculturalism la interculturalism”. este deosebit de util conceptul de hibridizare. rezultată în urma migraţiei popoareleor şi dinamicii graniţelor.Omogenizare. Astfel reponsabilităţile aduc în prim plan identitatea culturală. Hibridizarea este rezulatul unor procese socio-cultural (care există separat). sunt văzute ca metode de valorificare a potenţialului local şi de evitare a conflcitelor în aşezările care se confruntă cu această diversitate. UNESCO 12 | P a g e . Ca sursă de schimburi şi creativitare. care se combină pentru a genera noi structuri.

deoarece se pierde tocmai specifcul care a dus la creşterea interesului pentru elementele de patrimoniu. 2008 RAPORT PRIVIND IMPOTANŢA INVESTIRII ÎN DIVERSITATE CULTURALĂ ŞI DIALOG INTERCULTURAL AGENDA EUROPEANĂ PENTRU CULTURĂ ÎNTR-O LUME GLOBALIZATĂ.9 Însă comercializarea acestui bun poate avea efecte drastice asupra cadrului cultural. INSTITUTUL PENTRU CULTURA BARCELONE. PRAGA. 1. 2006 CONVENŢIA DESPRE VALOAREA PATRIMONIULUI CULTURAL PENTRU SOCIETATE. 2004 EUROPA CA PROIECT CULTURAL. BRUSELLES.Ulrich Kockel. 2007 (t r a t a t e . editura Palgrave Macmillan2007 13 | P a g e . BUDAPESTA 2006 ÎMPĂRŢIND DIVERSITATEA. A b o r d a r e l a n i v e l g l o b a l .Acesta convenţie incerce să găsesscaă răspunsuri la diferite probleme: cui si de ce îi 9 “Cultural heritages as reflexive traditions”. e u r o p e a n DOCUMENTE DECLARAŢIA UNIVERSALĂ UNESCO PRIVIND DIVERSITATEA CULTURALĂ CONVENŢIA UNESCO PRIVIND PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DIVERSITĂŢII ŞI EXPRESIEI CULTURALE COMPENDIUM PENTRU POLITICI CULTURALE ŞI TENDINŢE ÎN EUROPA. Context: 1.2. 2005 Convenţia stabileşte norme de protectie a patrimoniului cultural şi imporatnţa acestuia pentru societate. Faro.Patrimoniul este considerat ca un aspect esenţial al identităţii unei comunităţi. constituind un impediment pentru dezvoltare. ABORDĂRI NAŢIONALE PRIVIND DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN EUROPA. d o c u m e n t e) Încearcă să găsească legăturile dintre lumea europeană (şi diversitatea culturală de care este caracterizată) şi cultură în contextul globalizării. FACTORI NOI ŞI VECHI. contribuţia Uniunii Europene la viaţa culturală şi să propună parteneri şi metode în vederea cooperării dintre cele două. 1. Mairead Nic Craith. DIVERSITATE CULTURALĂ ŞI SOCIALĂ ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. 2002-2004 POLITICI LOCALE PENTRU DIVERSITATE CULTURALĂ. 2.

socilă şi culturală) şi de a proteja patrimoniul cultural European.Patrimoniul este văzut atât ca resursă de dezvoltare socială prin creşterea diversităţii culturale şi a promovării dialogului intercultural. PROMOVATE ŞI ÎNCURAJATE DE DOCUMENTELE ŞI ORGANIZAŢIILE NAŢIONALE SI ALE UNIUNII EUROPENE EUROREG Este o organizaţie care studiază efectele integrării europene asupra statelor ce se confruntă cu problema minorităţilor (activizăţi economice. Birgitta Wiberg. 10 “Integrated rural community development” Joan Asby. 2007 APA ŞI DIVERSITATEA CULTURALĂ. Michael Dower. drepturiale minorităţilor. iunie 2000 14 | P a g e .) ECOVAST10 Este o asociaţie înfiinţată în 1984 care are ca obiectiv oferirea comunităţilor rurale a unor condiţii de viaţă mai bune (vitalitate economică. Slovenia. Staffan Bond. and Janos Karasz -. contribuţia la cultură.proiectul Reţeaua Wine Traditions (WITRANET). Dintre proeictele iniţiate de ECOVAST. cât şi ca model de dezvoltare economică bazat pe principiile dezvoltării durabile.este transmis patrimoniul. PARIS 2003 EXPERIENŢA DIVERSITĂŢII CULTURALE ÎN ŢĂRILE MEMBRE ALE FORUMULUI EUROPEAN PENTRU ARTE ŞI PATRIMONIU.Slovacia şi Bulgaria. CONVENŢIE PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL. enumerăm Heritage Trails project. Se bazeasză pe ideea că patrimoniul cultural poate facilita participarea societăţii la viaţa culturală. UNESCO. VALORI ENUNŢATE. KYOTO CONVENŢIA EUROPEANĂ A PEISAJULUI. etc. Transnational Woodland Industries Group (TWIG). FLORENŢA 2007 PROGRAMUL ESPON TEDI (TERRITORIAL DIVERSITY) PRINCIPII. Howard Brindley. 2003.

dar au optat pentru o caracterizare general acceptată). promovare. Colin Mercer13 punctează necesitatea dezvoltării unor indicatori culturali. Desigur nu există niste indicatori culturali universali. scopurile patrimoniului cultural : identitate. de management şi de cooperare. Alesina.–A. Kurlat. Devleeschauwer – W. diferind de probabilitatea ca două persoane alese aleator din populaţia unei ţări să aparţină unor grupuri etnice diferite Studiul “Fractialization” realizat de echipa A. menţinerea tradiţiilor. Fearon. Au existat diferite modalităţi de dimensionare a acestui fenomen. interesat de: industriile culturale şi creative. dezvoltare durabilă. Indexul de fracţionalizare etnică11 (James D. vol. culturale şi de indicatori statistici. cartografiere culturale şi planificarea. Katz si Braly (1933) au punctat că aceasta metodă poate conduce la raspunsuri stereotip. influenţate cu foarte mare uşurinţă de prejudecăţile existente faţă de anumite grupuri sociale (mulţi dintre subiecţi nici nu au intrat în contact cu reprezentanţi ai etniilor respective. o coexistenţă armonioasă în comunitate Susţinere a patrimoniului cultural prin: responsabillitate. 2003) . PRINCIPII ENUN ATE DE PRINCIPALELE DOCUMENTE NA IONALE – CONCLUZII I ORGANIZA II EUROPENE I Valorile. creativitate. 2003. reglementări specifice fiecărui element de patrmoniu Patrimoniu cultural ca factor de dezvotare prin: folosirea potenţialului economic al acestuia.VALORI. exploatare fără a afecta valorile Indicatori SCALA DISTANTEI SOCIALE – BOGARDUS (1925). analist si consilier in materie de politici. Wacziarg. performanţe slabe ale instituţiilor şi politici publice ineficiente. El a propus şapte grade de acceptare socială materializate prin relaţii de rudenie. Easterly – S. reprezintă una dintre iniţiativele timpurii de măsurare a sentimentelor unei persoane faţă de diferite grupuri etnice. dezvoltarea culturală. 155-194 13 Cercetator. Ulterior . dar şi acceptare ideii de a munci împreună sau admiterea ca cetăţean. ci şi un pas înainte spre implemtare. spunand că aceştia reprezintă mai mult decat nişte simple date statistice si o materializarea a politicii culturale. înţelegere. reluat actualizat permanent (în funcţie de datele oferite de recensăminte) şi nuanţat în ansamblu de introducerea indexului de fracţionalizare lingvistică şi religioasă (Alberto Alesina12) au semnalat corelaţii interesante între valori mari ale indexului de fracţionalizare şi indicatori ce reflectă creştere economică scăzută. de vecinătate. 8. coeziune. pp. Journal of Economic Growth.– R. Creativitate în economie cultural 12 11 15 | P a g e . apartenenţă. Asftel metoda implică stabilirea de către subiecţi a unei distanţe faţă de diferite naţionalităţi.

Acces. drepturi culturale etc). 4.). consumatorului (evaluare demografică a utilizatorilor şi nonutilizatorilor de resurse culturale) 3. Conform spuselor lui Mercer ar exista patru categorii de indicatori: 1. reciprocitate. indicatori generali privind diversitatea culturală (concepte. moral) Acestă categorie urmăreşte modul în care resursele culturale contribuie la formarea caracterelor atât a indivizilor cât şi a colectivităţii. 3. etică. coeziunea socială şi dialogul intercultural (2005). incluziunea şi excluziunea socială. Cultură. Cultura. 2003) . etic. forţa de muncă) Indicatorii din acest grup evaluează sustenabilitatea economiei culturale şi felul în care mobiliataea şi diversitatea resurselor culturale contribuie în final la creşterea calităţii vieţii 2. infrastructură) Indicatorii din aceasta categorie măsoară oportunitatile şi constrângerile din punctul de vedere al utilizatorului. producţie. neglijate de politicile culturale actuale 4. stil de viata si identitate (orientare personală. Vitalitataea şi diversitatea culturală ( economie. Aceasta implica conştientizarea existentei sub-culturilor.indicatori etno-culturali (diversitate lingvistică.indicatori de conţinut. drepturi culturale. Iniţiativa Comisiei Europene .ERICards14 şi Consiliul Europei au dezvoltat un cadru pentru indicatorii privind diversitatea culturală. respectiv contribuţia acestora la coeziunea comunităţii. participare şi consum cultural (orientare socială. politic. educaţie. participare. atonomie. egalitate etc.„Towards an international instrument on cultural diversity”. utilizatori de produse culturale) Aceste set indicatori evaluează în ce măsura capitalul şi resursele culturale pot constitui sau contribui la formarea diferitelor stiluri de viaţă şi identităţi. 5.indicatori generali privind coeziunea socială (toleranţă. guvernanţă şi comportament (calitatea vieţii. 2. calitatea vieţii).indicatori generali privind dialogul 14 European Institute for Comparative Cultural Research 16 | P a g e .la o ţară la alta sau de context. Există asfel zece categorii de indicatori: 1. Indexul Diversitatii Culturale Au existat o serie de iniţiative în ceea ce priveşte măsurarrea diversităţii (ex.

2. vectorii unei dezvoltări viitoare. Au existat rapoarte ale unor experţi europeni (-Politica culturală în România. restaurarea. October 1999) cu privire la politicile culturale în România. cu nivelul actual de dezvoltare al ţării şi suportul economico-financiar necesar. dialog intercultural – pluralism în media.). pentru prezervarea siturilor istorice) este justificată ţinând cont de starea în care se află valorile noastre culturale. remarcând că nu se înţelege motivaţia 17 | P a g e . Report on an European group of experts]. Nu există date şi indicatori suficienţi privind diversitatea culturală. expoziţiilor. conservarea monumentelor de patrimoniu.dialog intercultural – indicatori privind guvernanţa (reţele de cooperare inter-guvernamentale. actori etc. 10. iar necesitatea extinderii evaluării culturii şi implicit a diversităţii culturale este absolut necesară. 1. imigrare etc. ci anticiparea unor centre de interes cultural şi concentrarea tuturor mijloacelor asupra a ceea ce este cu adevărat semnificativ pentru cultura noastră. dialog intercultural – arta si educaţie. preşedinte: Terry SANDELL. problema este că în continuare ne concentrăm eforturile pe intervenţii punctuale şi devine uneori aproape imposibil să ne imaginăm. Raport al unui grup de experţi europeni [Cultural Policy in Romania. un plan care să nu aibă în vedere numai prezenţa culturală românească sub forma târgurilor. de conservare şi restaurare a monumentelor istorice reprezintă o prioritate în cadrul politicilor culturale din România. care exprimă însă rezerve faţă de selectarea acestei priorităţi. 2. Pe de altă parte este o nevoie acută de organizare. 7. 6.cultural (grupuri minoritare naţionale. Această atitudine (programe speciale pentru protejarea. 9. 8. Prioritatea politicilor culturale româneşti (după 1996) este patrimoniul şi foarte multe din iniţiative s-au focalizat pe această direcţie. Programul european de evaluare a politicilor culturale în România. In România se operează în continuare cu „Barometrul cultural”. dialog intercultural – acces şi participare la viaţa culturală. evenimentelor în general.). În România. mecanisme de participare. dialog intercultural – indicatori privind măsurile şi politicile culturale. D i m e n s i u n e a p o l i t i c i l o r c u l t u r a l e î n R o m â n i a • Programele de punere în valoare a patrimoniului cultural. raportor: Jacques RENARD.

CIAC). Se poate constata. instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii. schiţând şi câteva din direcţiile pe care ar urma să se dezvolte reforma instituţională din domeniul culturii. Totodată. Acestea constituie o analiză destul de clară şi corectă a situaţiei actuale. în care se încearcă descentralizarea instituţiilor culturale şi responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice locale. contribuie la elaborarea. Organizatii.pentru care alte priorităţi sunt defavorizate (sectorul creaţiei). Cultelor şi Patrimoniului Naţional. CRDE realizează sau promovează proiecte care vizează diferitele aspecte ale acomodării diversităţii etnoculturale: buna guvernare a comunităţilor multietnice.” CRDE contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor etnice punând în valoare diversitatea. centrul internaţional de artă contemporană . reducerea personalului administrativ şi implicarea specialiştilor în evaluarea actului cultural. Fundamentul teoretic constă în intervenţii la diferite seminarii şi workshop-uri (Mosaic 1998/2000. monitorizarea şi evaluarea politicilor publice din domeniul culturii. În 2000 a fost iniţiat Forumul Cultural şi continuat în 2002 sub titlul de Forumul Cultural Naţional. Asociaţia ECUMEST). CENTRUL DE RESURSE PENTRU DIVERSITATEA ETNOCULTURALĂ „Misiunea Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală este de a contribui la construcţia democratiei in România prin ameliorarea climatului interetnic şi promovarea principiilor echităţii si pacii etnoculturale. accesul la diferite analize comparative şi introducerea termenului de „management cultural” pun bazele unei strategii în acest domeniu. că România tinde să se apropie de modelul ţărilor nordice. Cu excepţia unor studii realizate de IMAS (1999). ele permit şi o comparare cu politicile culturale aplicate de celelalte state europene. În prezent. CSCDC. de exemplu. iniţiat de Consiliul Europei. Fundaţia Concept (2000) şi ARCULT (2002). autoritati in Romania care trateaza diversitatea culturala ORGANIZAŢII. îmbunătăţirea relaţiilor 18 | P a g e . INSTITUTII UNESCO CENTRUL DE STUDII I CERCETĂRI ÎN DOMENIUL CULTURII Infiinţat în 2005. În paralel existau şi instituţiile artistice (ex. asociatii. în România. iniţiativele culturale aproape că lipsesc din peisajul urban.

instituţii de spectacol. istorică. etnologică. 19 | P a g e . Balkan Express Activităţi : „politici culturale. dialog interetnic. aniversări. dezvoltarea şi punerea în valoare a identităţii culturale şi lingvistice . Astfel îşi propune: • • Măsurarea gradului de adecvare a infrastructurii de distributiea bunurilor culturale la nevoile populaţiei. RESURSE. local).cooperare interculturală externă ECUMEST . acest “barometru cultural” cuprinzând informaţii din mai multe paliere de analiza (judeţean. comemorări .etnice prin activităţi de dezvoltare comunitară. INFRASTRUCTURA.protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil . pentru emanciparea instituţională a sectorului culturii în Romania şi în Europa centrală şi de est. INCD International Network on Cultural Diversity.cercetare. cinema. cooperare culturală internaţională şi integrare europeană: către un spaţiu public european. regional.asociaţie culturală. Este membră a unor retele culturale ca : IETM . diversitate şi participare culturală. al cărei scop este intermedierea şi acompanierea proceselor de acces . CONSUM” prezintă situaţia sectorului cultural. etnoculturală .biblioteci. prin prisma parametrilor infrastructură. muzee.Informal European Theatre Meeting. educaţie multiculturală.memorialistică. cultură scrisa) pentru mai multe categorii de utilizatori. Măsurarea consumului şi participării culturale. cercetare şi documentare privind minorităţile naţionale. susţinerea creativităţii” Lucrarea „SECTORUL CULTURAL DIN ROMANIA. resurse.conservarea. suplimentat de alte directii – industrii creative turism cultural. consum şi îşi propune crearea unui instrument de lucru util (cu o structură modulară – un nucleu principal orientat pe niste micro-zone ale sectorului cultural . SERVICIULUI MINORITATILOR CULTURALE din cadrul MINISTERULUI CULTURII SI CULTELOR opereaza cu urmatoarele domenii culturale in ce priveste minoritatile: .

Indicele vieţii culturale15 (indicele infrastructurii culturale. Importanţa vieţii culturale în mediul rural este sesizat şi de Sandu Dumitru. 1. creative şi de entertainment. Printre problemele abordate este sesizată şi diferenţele urban – rural. respectiv cele 23 de categorii identitare înregistrate de recensământ ocupă locul trei – după Federaţia Rusă. P r e z e n t a r e a p r o b l e m e i În Europa există aproximativ 337 de comunităţi minoritare recunoscute oficial de autorităţile statelor respective. respectiv a diversităţii culturale implică o îmbunataţire a infrastructurii culturale. România.• Măsurarea nevoilor culturale ale populaţiei pe tipurile de industrii culturale. cu 45 minorităţi naţionale recunoscute şi Ucraina. Orice modalitate de valorificare a culturii .3. ai participarii si productiei resurselor culturale intro masurare compozita15 . rolul dar şi starea actuala a instituţiei căminului cultural.CONSUM . cu 23 – în ierarhia ţărilor cu Indicele vietii culturale – cuprinde indicatori ai disponibilitatii.definitie prezentata in lucrarea SECTORUL CULTURAL DIN ROMANIA. Analiza comparativă cu alte ţări din Europa şi trasarea unor ierarhii ale componenţelor vieţii culturale a întâmpinat dificultăţi în compararea domeniilor culturale cu denumiri variabile de la o ţară la alta. Capitolul 2 – “Evolutia sectorului cultural in Romania (1995-2005). o creştere a resurselor culturale şi a consumului cultural. judeţ. cu cele 18 de grupuri minoritare reprezentate în Parlament. indicele consumului cultural). susţinând aportul semnificativ al patrimoniului cultural rural (material şi imaterial) în ce preveşte conturarea indentităţii culturale a unei regiuni. arie culturala. INFRASTRUCTURA. completarea. evaluare si contextualizarea datelor oficiale INS (prezentate in capitolul 1) prin intermediul cercetării sociologice de tip barometru sunt principalele instrumente de operare pentru conturarea unei imagini cât mai apropiate de realitate.RESURSE. indicele producţiei culturale. Conturarea unei tipologii de consumatori şi comportamente culturale devine semnificativă pentru elaborarea unui diagnostic destul de îngrijorator a cererii culturale contemporane în România. pag 46 20 | P a g e 15 .

Pentru cine este o problemă? Miza adevarată a diversitatii culturale este asigurarea supravieţuirii culturale (cultural survival sau survivance – Charles Taylor. Raport al Comisiei Europene 21 | P a g e 17 16 . ClujNapoca. minot’rităţi etnice şi transformări socio-politice „. Au fost reintroduse în anul 2001. nivel local (comunitate ). (care sunt alea (pg.aprox 200. marginalizarea sau ignorarea acestei realităţii are implicatii şi devine o „problemă” atât la O pistă de pornire în ce priveşte factorii determinanţi ai acestui fenomen. regional si naţional. i s t o r i c i . Politica de coeziune nu face referire la minorităţi. Minoritate. 2008 EUROREG –„Cercetare în ştiinţe sociale şi umanitare.grup autodefinit de persoane care au în comun aparteneţa la un limbaj istoric şi la o cultură proprii şi particulare unei regiuni geografice fără a beneficia însă de un stat al lor. este disticnţia între: Datele au fost preluate din lucrarea “ POLITICI DE INTEGRARE A MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA.Schimbarea intereselor şi identităţilor în regiunile europene de graniţă. ASPECTE LEGALE ŞI INSTITUŢIONALE ÎNTR-O PERSPECTIVĂ COMPARATĂ”. 1992) a comunităţilor minoritare. Anul European al Limbilor. Singura intervenţie bugetară a Comiesiei Uniunii Europene pentru minorităţi constă în referirea acestora în cadrul categoriei privind Educaţia. ca urmare a intenţiei de a încuraja diversitatea lingvistică. p o l i t i c i . Romania se poate numara printre tarile care a intreprins o seria de masuri in sprijinirea minoritatilor (acte normative. In baza acestei realitati. e c o n o m i c i ) În consecinţă. prin enunţatea unor principii în numeroase tratate şi carte. iulie 2005. ploitici ale Uniunii Europene. S-a înfiinţat atunci (în 1983) un buget pentru limbile pe cale de dispariţie.17 C a u z e (f a c t o r i g e o g r a f i c i . În momentul de faţă nu există politici europene pentru aceste minorităţi. institutii de stat sau servicii in cadrul acestora .număr semnificativ de minorităţi16. Există însa preocupări în acest sens concretizate doar prin enunţarea unor documente şi cărţi care definesc metode şi norme pentru protejarea minorităţilor şi care susţin fenomenzul de descentralizare . 45) Discursul european este momentan normativ. Fundaţia CRDE. cu implicaţii deosebite la nivel de politici culturale. care a fost desfiinţat în 1998. fonduri pentru sprijinirea organizatiilor). unde se încurajează protecţia şi promovarea „limbilor regionale şi minoritare”.

dincolo de avantajele economice. sau în cadrul societăţilor dintr-o anumită regiune. Imposibilitatea de a-şi putea păstra propria identitate. la conflicte în interiorul unei societăţi. b. Efecte a. în cel mai fericit caz. reperezentată de existenta unorcomunităţi cu o anumita tradiţie la nivel naţional („minorităţi natţonale”) . divesitatea de perspectivă şi relaţia cu teritoriul determină crearea unui mediu competitiv în ce priveşte dominarea spaţiului cultural. conduce în mod automat şi de altfel firesc. NOUA EXPERIENTA / „NEW EXPERIENCE” – ideologii bazate pe egaliatate între naţiuni şi minorităţi prin negarea diversităţii pe cât posibil standadardizate şi promovarea unor valori comune 22 | P a g e . Spunem în cel mai fericit caz pentru că diversitatea culturală la nivelul unui teritoriu stabilit poate genera dimpotrivă conflicte sociale şi caracteristica distinctivă a teritoriului (prezenta multiculturalităţii) să devină orice altceva decât un element de polarizare culturală. concentrate teritorial diversitatea ca rezultat a unui fenomen migraţional. Tipuri de abordări la nivel de politici culturale 1. de conflict La nivel european sunt considerate extrem de importante atât recunoaşterea cât şi conştientizarea identităţilor şi diferenţelor dintre culturi. Zonele cu diversitate culturală (în sensul prezenţei într-un anumit teritoriu a mai multor etnii si modele culturale) presupun existenţa diferitelor forme de dialog. intensificarea capitalului relational între diferite grupuri sociale şi. încercând să se realizeze o imbogăţire a dialogului intercultural. care produce practic nişte grupuri etnice. În primul caz . În al doilea caz. Această relaţie de competiţie dusă la extrem se transformă în conflict şi devine complet neproductivă. de competiţie.Tipuri de relaţii identificate la nivelul unei societăţi multiculturale între grupurile sociale minoritare: de cooperare.• • diversitate cu rădăcini istorice. componenţa de mobilizare a multiculturalismului aferent nu înregistrează schimbări esenţiale în cadrul sistemului de valori ci doar deschiderea si diversificarea spaţiului cultural comun. Identitatea culturală la ambele niveluri – naţional şi internaţional – rămâne una din principalele necesităţi psihologice şi spirituale. o încercare de inţelegere reciprocă.

Astfel valorile culturale tradiţionale îşi pierd puternic din intensitate în favoarea unui acces facil în viaţa culturală europeană ţi dialog cultural global. clasă socială etc. 6. Noile direcţii DE-CONSTRUCTIVISTE se concentrează spre pe revitalizarea valorilor cultutale din trecut. Tratamentul diferit a diferitelor minorităţi în Slovenia . sârbi) 23 | P a g e . Marginalizarea problemei în Albania. TENDINTA CONSTRUCTIVISTA/ „CONSTRUCTIVIST TENDENCY” – politici culturale socialiste – crearea unei „noi culturi integrative” şi un nou individ.către integrarea în tendinţele europene. dialog limitat cu alte culturi. 5. INTERESE DIFERITE / „SPLIT INTERESTS” – interese orientate în două direcţii diferite: 1. reminescenţe ale acestui tip de abordare există şi în prezent materializate în politicile culturale concentrate pe probleme de indentitate (în special afirmarea valorilor culturale naţionale şi minoritare) şi deconstrucţia abordărilor de tip socialist. schimbarea identităţilor şi văd diversificarea culturală ca o provocare dominantă. Monte Negro b. Concentrarea pe conturarea identităţii conduce la interpretarea diversităţii culturale ca o importantă realizare a unei anumite culturi si mai puţin spre toleranţă a acestei diversităţii în cadrul altor culturi.minorităţile cu tradiţie (italieni.în cadrul programului „EUROPEAN PROGRAM OF NATIONAL CULTURAL POLICY REVIEWS” lansat de Consiliul Europei. s-au clarificat şi armonizat metodologiile de operare. 4. LIPSA UNOR CONCEPTE COMUNE ŞI A CUNOAŞTERII CULTURII – lipsa unor concpete standard şi o bună cunoaştere a propriei culturi. VALORI LOCALE VS STANDARDE GLOBALE/ „LOCAL VALUES VERSUS GLOBAL STANDARDS” În consecinţă la nivel naţional se contureaza o serie direcţii de acţiune cu privire la fenomenul diversităţii culturale: a. Serbia. MARGINALIZAREA STANDARDELOR/ „ MARGINALISATION OF STANDARDS” – marginalizarea culturilor minorităţilor şi operarea cu tipuri europene standard la nivel local. DEZINTEGRARE CONCEPTUALA/ „CONCEPTUAL DISINTEGRATION” – politicile culturale se indreaptă către probleme de identitate.către nivele locale de diversificare (etnii.2. respectiv a fost tratată şi problema de-standardizarii şi promovării diversităţii culturale 8.) si 2. intoleranţă faţă de alte valori. 7. 3. EXTRAPOLAREA POLITICILOR CULTURALE „EXTRAPOLATION OF CULTURAL POLICIES” . ungari ) sunt privilegiate faţă de noile minoritati (croaţi. naţional.

Grecia S c e n a r i u i f n o t Minorităţile etnice dispun de un foarte larg patrimoniu şi o mare diversitate de resurse culturală. care fac posibil răspunsul la nevoile locale. Alături de coeziunea socială. de capital redus şi în special pe rolul culturii si artelor in revitalizarea urbană. local • • Proiectele culturale joacă un rol din ce în ce mai important începând cu 1980. cultura si arta conturează şi distinge „brandul „ unui areal faţă de celelalte. dar recentele strategii se bazează pe proiecte şi programe.3. De aceea este important ca elementele culturale specifice fiecarei minorităţi sau grup etnic de care dispun aceste aşezări să fie exploatate pentru a completa harta identităţii arealului respectiv şi transformarea lui dintr-un simplu spatiu comun într-un spaţiu cultural.Rolul politicilor culturale.c. respectiv a diversităţii culturale în procesul de dezvoltare si revitalizare la nivel naţional. încercând în acelaşi timp să îşi menţină identitatea. Ele se confrunta cu probleme legate de asimilare. Sacrificiul extrem în cazul intervenţiilor eronate sau ignorării unor fapte reale este pierderea identităţii culturale a „locului”. În acest subcapitol ne vom opri la o serie de calităţi ale programelor bazate pe valorificarea culturii . introducerea unei astfel de strategii bazate pe politici culturale rămâne o adevărată provocare. 1. 24 | P a g e . Pentru un oraş de talie mica. Cât obiectivele despre naţionale o regenerare economică presupune încurajarea turismului cultural atât în nucleul generator. Bulgaria. aparteneţă la o cultură straină de a lor. Arealele slab dezvoltate dispun de resurse limitate pentru a se sustine. dar nu şi imposibilă. regional. Acceptare formală a standardelor europene şi practici non-transparente –ex. cât şi în aria lui de influenţă. de incluziune. România.

Drept urmare s-au îndreptat spre artă. acţiuni. Ea aduce în discuţie o serie de probleme ale societăţii şi îşi educă publicul prin căi inovatoare. cetăţenii plini de imaginaţie şi încredere îşi folosesc la maxim potenţialul. echipele de specialişti. etc. mergând pe un mecanism de implicare a individului în procesul de dezvoltare a societăţii. educative şi sociale. arheologic. În acelaşi timp. inter-sectorială. interpretării şi negocierii. meşteşuguri. iar evenimentele culturale creează o memorie colectivă şi o comemorare speciale.) 2. tradiţii. Prin urmare. mediul educaţional este îmbunătăţit şi oamenii devin motivaţi cu privire la participarea lor la evenimente. realizându-se astfel politici de dezvoltare integrate şi coerente. curiozitatea sau chiar energia cu privire la schimbare. directiile de actiune ale politicilor culturale se indreapta practic catre doua directii majore –PATRIMONIU CULTURAL SI EVENIMENT Modalitatile de materializare a diversitatilor culturale sunt: 1. poduri. tehnologii specifice) 25 | P a g e . financiar-fiscale. Arta deschisă publicului devine un agent al exprimării. văd potenţialul uman ca lucrul cel mai de preţ. Cu privire la generaţiile implicate în astfel de iniţiative. lingvistică. produse specifice. Cultura şi arta devin importante instrumente de mobilizare a comunităţii în diferite activităţi. celor religie.Dialogul şi participarea comunităţii în acest proces de revitalizare prin cultura si artă sunt esenţiale. mori. prin faptul că poate capta interesul. Uneori este singura modalitate de a-i antrena în diferite programe de acest tip. folclor. Vis a vis de diversitate culturala. Când artele devin o organizaţie puternică într-o comunitate. cântece. viabilitatea politicilor culturale este determinată în mod esenţial de o abordare holistică. dansuri. Ei acceptă ca un mediu creativ. pot funcţiona foarte bine în dialogul cu tineretul. gastronomic. în care există coeziunea socială şi o anume calitate a vieţii în general. industrii specifice. PATRIMONIU CULTURAL MATERIAL (patrimoniu construit elemente separate sau ansambluri. artefacte ca cimitire. în care politicile specific culturale se împletesc cu politicile economice. PATRIMONIU CULTURAL IMATERIAL (istoric.

iar informaţiile vizuale capătă o importanţă deosebită în ce priveşte utilizatorii permanenţi ai locului respectiv (locuitorii). dezvoltarea capitalului social.3. 2004 Patrimoniu construit reperezinta una din cele mai vulnerabile domenii şi în acelaşi timp incarcatp de potenţial Una din cauzele conflictelor inter-etnice este diferenţa între sistemele de valori ale diferitelor minorităţi. Aceste sisteme de valori devin tangibile şi vizibile prin patrimoniu construit. dar implicit în spaţiul inconştient (reacţii. parcuri. Fluxul continuu de schimbări în spaţiul construit sunt sesizate atât în spaţiul conştient (modificări în percepţia vizuală a spaţiului respectiv). Dialogul cultural reprezintă un mecanism prin care diversitatea culturală poate conduce la cunoaştere.cu un anumit eveniment istoric sau cu personalităti. inovaţie. îmbunătătite în scop estetic. 26 | P a g e . Tipuri de peisaje culturale Peisaje culturale amenajate. Valori culturale. peisaje care reflectă puternice asociatii cu procese ale vietii omenesti (acestea pot fi finite sau în evolutie. ICOMOS UK. sunt acele atribute ale peisajului cultural care reflectă sisteme de valori(umane). cât şi cei temporari. Astfel in schema de mai jos este analizată dinamica naturii spaţiului şi relaţiile între „loc” şi „spaţiu”.grădini. iar arhitectura si arta joaca un rol important prin integrarea mesajelor culturale în mediul construit. Peisaj evoluat/evolutiv. Identitatea şi percepţia vizuală a patrimoniului cultural construit Spaţiul semnificativ este definit de către autor ca fiind spaţiu pentru reflecţie conştientă. Acest mecanism este important în special în cultura vizuală – spaţiul construit. si unde sunt putine dovezi ale acestei asocieri. PEISAJELE CULTURALE reprezinta conform definitiei peisaje particulate în care se manifestă interactiunile între oameni si mediul în care trăiesc. de-a lungul timpului. peisaje naturale amenajate. Desigur elementele de patrimoniu pentru polarizarea şi câştigarea unor anumite teritorii. fără alte calităti culturale. în curs de desfasurare) Peisaje asocitae.

deşertice . 2007 27 | P a g e 18 . iar una nepotrivită poate conduce la pierderea identităţii locale şi alienarea culturilor locale. contribuie la sărăcia unui mare procent al populaţiei Hisham Elkadi. serviciile insuficiente: zone montane. ITU A\Z.asezari rurale -aşezări care se află la o depărtare decât valoarea acceptată la nivel naţional de un centru urban -zone cu potenţial scăzut: aride. identităţii) determină. condiţii de climă şi geografice extreme. unde accesul este limitat şi dotările. O intervenţie deliberată în mediul construit. cu activităţi miniere. creează un nou spaţiu animat şi transformat gradat . “Whose identity? Valuing the culture built heritage in diverse and tentioned societies”.4. Schema18 ”CICLUL DINAMIC AL SPATIULUI ARHITECTURAL SI A FORMARII/ DEZVOLTARII <LOCULUI >” CAPITOLUL 2 Diversitatea culturala in areale slab dezvoltate 2. vol. lipsite de apă. no:1. cu un grad mare de poluare sau afectate de poluare.1 Tipuri de areale slab dezvoltate -aşezări cu „ecologii”. -aşezări in care excluziunea socio-politica (pe baza limbii. etc.). insulare.sentimente etc. mlăştinoase. 45-55.

riscând o marginalizare politică. excluziune sociala. acces limitat la informaţie. iar principalele activităţi generatoare de interacţiuni sociale sunt: sărbătorile tradiţionale. locuri de muncă limitate -Economice: sărăcie. leacuri transmise de-a lungul timpului. Vom analiza preponderent spatiul rural datorita rolului semnificativ al acestuia in completarea identitatii culturale a unei societati.-aşezări care se confruntă cu diferite conflicte. Acest tip de comunicare a apărut din necesiate. televiziune. evenimente(nunţi. înmormântări). Chiar dacă acest sistem de comunicare 28 | P a g e . cântece populare. Aceste comunităţi se ghidează dupa o cultură preponderent orală. excluziune sociala Pericolele la care este supus patrimoniul rural în prezent :pierderea identităţii. dependen a de sectorul primar. schmibări în modul de via ă specific rural. socială şi economică. botezuri.presiuni din exterior. Arealele rurale slab dezvoltate se confrunta cu probleme: -Sociale: îmbătrânirea popula iei. în special a tinerilor. izolare. lipsa unui acces la servicii. legende. care au fot nevoiete sa îsi transmită pe alte căi informaţiile. proverbe. naturale şi sociale). de sănătate. obţinându-şi informaţiile din surse cum ar fi: radioul. Astfel o parte din studiile de caz din urmatoarele capitole se vor opri asupra unor modalitati de valorificare diversitatii culturale in mediul rural. Era informaţiei a mai adăugat o categorie a comunităţilor defavorizate: acele comunităţi care nu au acces la informaţie. lipsa infrastructurii. fenomene de migra ie. fie prin inetrnet. superstiţii. de-a lungul unei mari perioade de timp (conflictul în sine generează o sărăcie din punct de vedere al resurselor a zonei economice. radio. schimburile de opinii între localnici. izolare. bâlciuri. iar alte elemete de propagare a informaţiei sunt: poeziile. Această izolare limiteză posibilităţile de participare şi exprimare în sfera publică şi nu pot interveni în procesul de decizie asupra acţiunilor ce se întreprind pentru comunitate sau în alte aspecte ale vieţii comunitare. etc. servicii sociale. accesul la educaţie. în aşezările izolate sau mai putţin dezvoltate care nu dispuneau de sisteme de comunicare mai eficiente. datini. poveşti.

poate părea deficitar. Conservarea bun comun al unor comunităţi (patrimonial cultural) dă un sens dezvoltării sociale. se recomandă dezvoltarea turismului (văzută şi ca o alternativă pentru zonele sărace sau defavorizate. interacţionează şi generează noi tipuri de organizare. cu elemete moderne. 2004 29 | P a g e . Periferialitatea poate fi transformată din dezavantaj în avantaj. valori etno. Există creştere a interesului pentru ceea e este specific. prin efectul sinergiei. În această situaţie valorificarea diversităţii culturale se atinge prin întărirea specificului fiecărui element cultural (patrimoniu material sau imateria. Din cauza acestui interes pentru fenomenul respectiv.2 Importanţa diversităţii culturale în dezvoltarea economică şi socială şi în menţinerea identităţii locale O dată cu deschiderea graniţelor europene. izolate. dar care dispun de alte tipuri de valori cu valenţe turistice). lipsite de resurse. aceleaşi motive care fac un teritoriu neatractiv pot fi vazute ca avantaje: depărtarea de centre urbane sau alte obiective poate fi benefică pentru turism prin benefcii pe care le oferă această depărtare: izolarea de lumea 19 “Communication for Isolated and Marginalized Groups Blending the Old and the New”. Specific pentru zonele cu diversitate culturală sunt atât elementele caracteristice fiecărui element în parte. dar şi prin încurajarea interacţiunii dintre ele. Silvia Balit iulie. prin facilitarea accesului spre teritoriile locuite de aceştia şi prin politicile Uniunii Europene de sprijinire şi încurajare a divesităţii şi a coeziunii sociale. cunoaşterea şi aprofundarea unor culturi. deţine anumite valori care ar putea fi exploatate în sensul dezvoltării unei culturi superioare. însă bazată pe valori tradiţionale. dar în special peisajul cultural care rezultă din hibridizarea culturilor. Astfel. popoare. omul modern se întoarce la rădăcini.culturale. lingvistice) în parte şi protejarea acestora. deoarece dezvăluie culturi diferite ce coexistă pe acelaşi teritoriu. În căutatea autencităţii şi ulterior a inovaţiei. s-a manifestat o creştere a interesului pentru descoperirea. valoarea rezultată a patrimoniului cultural într-un teritoriu divers din punct de vedere cultural este mai mare decât suma valorilor fiecarui element. 19 2. Spaţiile care sunt caracterizate de diversitate prezintă un interes deosebit. etnii. căutând identitatea în spaţiul rural.

aglomerată a oraşelor. Identitatea locală. bla. Cerinţele turiştilor au devenit din ce în ce mai rafinate şi sofisticate: aceştia caută în acelaşi timp confort. neafectat de trecerea timpului. Conform tratatului de la Maastrich din 1992. Acest fapt atrage însă după sine o serie de dezavantaje. izolare. 2.3 Modalităţi de dezvoltare în zone cu resurse limitate Valorificarea resurselor specifice locale ale zonelor defavorizate – asezari rurale În procesul de dezvoltare rurală este important să se găsească un echillibru între agricultura tradiţională ca principala activitate economică în majoritatea zonelor rurale europene. diversitate. căutarea unui cadru mai liniştit. noutate. a posibilităţii creării unor activităţi industriale). turismul ar un rol important în reducerea disparităţilor. În final. prin atingerea obiectivelor enunţate mai sus şi respectarea valorilor enunţate în diverse documente europene. Pin exploatarea calităţilor unor astfel de teritoriu şi dezvoltarea prin turism a lor. accesul la servicii şi dotări. creare de locuri de munca (lipsa resurselor. transformarea spaţilui prin adopatea nolior tehnologii şi pierderea identităţii. pentru a oferi confort turiştilor. faptul că acetse comunităţi nu beneficiază de noi tehnologii şi o serie de alte facilităţi care vin o dată cu inovaţia. exemplu estonia). deci o oportunitate pentru dezvoltarea de activităţi turistice. Trebuie găsit însă un echilibru între aceste atribute care pot contribui la dezvoltarea turismului şi aspecte care ţin de accesibilitate. datorită izolării. Imposibilitatea creării de noi activităţi care sa genereze profit şi dezvoltare în teritoriu. reprezintă un element de interes pentru turişt (datorită păstrării intacte a cadrului fizic şi natural).Altă atracţie pentru turişti în aşezătile izolate o reprezintă multitudinea de elemente de patrimoniu şi experienţa unui stil de viaţă care s-a păstrat intact. O dezvolatre a turismului în acste cazuri necesită o implicare şi din partrea comunităţii locale. Astfel. De aceea trebuie găsită o stare de echilibru. sau afectat parţial. simptomele periferialităţii pot deveni surse de vindecare a problemei teritoriilor care se confruntă cu ele. potenţialul endogen şi conştientizarea 30 | P a g e . alte activităţi rurale şi protejarea naturii. diversitatea culturală poate fi vazută ca soluţie de dezvoltare economică şi socială. se poate crea însă o noua problemă: aglomerarea şi ajungerea la stuaţia de a nu mai fi atractiv din puct de vedere turistic (degradarea peisajului şi a mediului.

Arjeplog. Bute. volume. Proceedings from an international seminar on Bornholm. climei. Agroturism în Orkney. Dupa anii 50 Uniunea Europeană a acodat un interes deosebit politicilor de dezvoltare rurală din cauza urbanizării puternice care a avut loc în acea perioadă şi ca urmare a acesteia a depopulării nasive a zonelor rurale. diversificarea activităţilor din domeniul agriculturii. Acetse noi măsuri crează oportunităţi pentru exploaterea capitalului uman din sate. forme specifice. dar şi contribuţiie conomice (obiecte de artizanat. modernizarea elementelor ce ţin de producţie şi exploatare. Septembrie 1997 21 20 Idem 31 | P a g e . În ciuda unor probleme specifice zonelor periferice cu care se confruntă numeroase aşezări europene au reuşit să îşi valorifice resursele de care dispun pentru o dezvoltare a turismului.20 Se încurajează dezvoltarea unor activităţi bazate pe exploatarea durabilă a produselor rurale şi care să utilizeze capital uman din mediul rural. limbii şi caracteristicilor fiecărei etnii în parte şi prin accentuarea caracteristicilor comune determinate de convivilaitatea în acelaşi spaţiu cu o identitate proprie. activităţi economice). limbă. obiceiurilor. care se îndreaptă în prezent spre urban şi pentru întărirea identităţii locale. artistice. formată de-a lungul timpului. aduc contribuţii la peisajul cultural al regiunii respective prin: valori culturale (tradiţii. văzut ca singura alternativă de devoltare pentru situaţiile respective21: North Cape. Turism montan în Tarna. condiţiilor locului şi din modul în care folosesc materialel locale. Prin acest schimb se realizează procesul de hibridizare în urma căruia se crează noi valori şi se îmbogăţeşte viaţa culturală. aflată în extremitatea de nord a Europei (valori de peisaj natural). Frances Brown .Case Studies of Tourism in Peripheral Areas”.importanţei unei dezvoltări durabile şia protejării mediului devin în acest proces elemente cheie. Derek Hall. Diversitatea etnica se menţine prin conservarea tradiţiilor. Exploatarea patrimoniului architectural “Tourism in the Peripheral Areas of Europe. datorită specificului şi modului de viaţă care au elemente distinctive. Comunităţile etnice minoritare dintr-o anumită regiune. Popoarele îşi crează o identitate proprie prin modul în care se adapteză peisajului. literatură. arhitectură).

inteacţiunea cu elemente exterioare sau gradul de izolare (care determină gradul de mixitate al unei culturi. tradiţiile. putând fi considerată exotică. 2008 32 | P a g e 22 . de diversitate a stilurilor arhitecturale. deoarece conţine elemente noi. Clădirile monument sunt protejate în mod optim dacă sunt utilizate. Ea reprezintă cea mai vizibilă şi uneopri cea mai trainică amprentă a comunităţlor care s-au perindat pe un teritoriu de-a lungul timpului. în Macedonia. etc. meşteşugurile unei comunităţi sunt revitalizate prin integrarea lor în viaţa cotidina şi prin utilizare. De exemplu. transformarea unor ferme istorice în unităţi de cazare) Specifică pentru peisajul cultural rural este arhitectura vernaculară. şi în special dacă au funcţii publice (în felul acesta participa la viaţa socială. obiceiurile. riturile. De aceea. văzută ca singură metodă de revitalizare economică şi îmbunătăţirii a condiţiilor de viaţă a regiunii analizate.) Conservarea şi protejarea arhitecturii vernaculare este mărturie a unor practici şi stiluri de viaţă din trecut. nr.Cea mai bună metodă de a proteja patrimoniul (material şi imaterial) este de a-l integra în viaţa socială.Un interes deosebit îl prezintă arhitectura vernaculară a minorităţilor. Agroturismul Turiştii caută specifcul local în cazul turismului rural. Cazarea se face de obicei în pemsiuni sau unităţi de cazare care să redea cât mai mult din modul de viaţă specific comunităţii respective. 1. Marea Britanie. Din acest motiv poate fi considerată o mărturie istorică a zonei respective.The rural vernacular habitat. lingvistică. arhitectura şi comuniattea se adapteaza la condiţiile de relief şi climă. viaţa artistica.materialele locale pentru a realza arhitectura.a heritagein our landscape”. Astfel. modul în care aşezările. esenţa identităşii culturale şi istorice a unei regiuni. a tradiţiilor.restaurarea arhitecturii vernaculare determină apariţia turismului în zonă. Consiliul Europei . 22 Reconvesie funcţională (exemplu: transformarea unei mori în spaţiu expoziţional şi comecial. Alt exemplu de dezvoltare rurală prin turim este valorificarea obiectelor de arhitectură sacră în Slovacia. de diversiate a comunităţii. aşezări. Specificul este dat de modul în care sunt folosite formele. Patrimoniul poate fi un element esenţia al specificităţii locale. în Anglia cazarea “ FUTUROPA. religioasă. de puritate a stilului. regiunile cu diversitate culturală prezintă şi o diversiatate a stilurilor arhitecturale şi reprezintă un element important de atractivitate turistică. iar comunitatea poate profita de prezenţa lor). Bovey Tracey.

Ele pot crea atractivitate turistică prin caracterul unic pe care îl posedă. de aceea li produsele de artizanat sau meşteşugurile practicate de acestea conţin elemente de noutate.tradiţionale. povestiri. Agroturismul în cadrul comunităţilor multietnice reprezintă. în cadrul unei aşezări multietică diferite moduri de viaţă şi diferite abordări. transmise din generaţie în generaţie. cântece. tradiţia veche de câteva secole de realizare a tapiţeriilor din regiunea Creuse. le dezvoltau. iar după cei 10 ani proprietarii decideau dacă păstrează locuinţele în circuitul turistic sal le atribuie alte folosinţe. cu condiţia existenţei unei bune promovări şi a creării unnei mărci recunoscute. Exemple: broderiile de dantelă din Croaţia. restaurau şi modernizau pentru turism. Exploatarea şi valorificarea produselor de artizanat Produsele de artizanat şi produsele tradiţionale au de cele mai multe ori caracter de unicat şi prezintă interes tocmai datorită acestui aspect şi deoarece sunt lucrate manual (marea majoritate) şi prin tehnici specifice. care au devenit un simbol pentru regiunea Hvar şi acare au devenit o sursă considerabilă de venit. evenimente. Franţa.23 Minorităţile entice au de cele mai multe ori elemente tradiţionale specifice. păstrându-se în acealaşi timp caracterul zonei. proverbe. jucăriile de lemn realizate manual în câteva sate din Croaţia. 23 Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO 33 | P a g e . meşteşuguri. ca în cazul multor aşezări rurale un mijloc de dezvoltare a unei zone prin turism. folosind meşteri locali. Produse locale şi identităţi locale ca element cheie de dezvoltare locală Aceste produse şi valori locale ţin de elemente ale patrimoniului imaterial: tradiţii. În Italia (Salento) investitorii închiriau locuinţele pe 10 ani. Din acest motive ele pot fi comercializate cu succes atât la nivel local cât şi naţional sau internaţional. Turistul poate experimenta. folosind mijloace învechite. regiunea de nord. S-a găsit astfel o metodă de dezvoltare a zonelor şi de oferire de noi locuri de muncă.turiştiolor se face în unităţi modernizate iar banii din turism se investesc pentru resturarea altor construcţii. atât în domeniul turismului cât şi a meşterilor locali.

Aceste elemente sunt dificil de păstart şin cauza caracterului migratoriu al poporului. (muzică tradiţională armeniană. împreună cutoate elementele ale acestei identităţi.O bună ilustrare de metode de valorificare şi păstrare a identităţii unei regiuni se regăseşte în Lista Patrimoniului Intangibil. publicarea unui manual practic pentru interpreţi şi pentru studenţi. păstându-şi în acelaşi timp specificul. Organizarea de evenimente muzicale Concerte de muzică duduk ) în aer liber. Valoare unor manifestări culturale creşte atunci când acestea aparţin unor culture diferite şi împărtpşesc acelaşi spaţiu de exprimare. enunţate în proiectul 11-2006/04-2009: realizarea unor cursuri speciale de învăţare a acestui tip de muzică. încurajată şi promovată. Scopul proiectului este de a încuraja perfecţionarea şi menţinerii în viaţa culturală a interpreţilor de muzică duduk şi de a reînvia interesul pentru muzica duduk pentru publicul armenian. imaterial. ea trebuie păstrată. programe de expansiune lexicală. Modalităţi de salvare: revitalizare lingvistică. acum este în pericol de dispariţie . promovarea festivalurilor regionale Garifuna. Cîntecele conţin elemente specifice africane. învăţării şi practicării. înainte se cânta la diferite evenimente şi serbări tradiţionale. se foloseşte un instrument tradiţional. legendă a poporlui. Nicaragua and Belize Posedă un limbaj propriu. inventarierea formelor de artă a comunităţii. Identitatea comunităţii multiculturale constă din interacţiunea elementelor specifice fiecărei culture. Guatemala. a vieţii de yi cu yi. Pentru ca o comunitate etno-culturală să se detvolte în sensul valorificării patirimoniului etno-cultural acesta este primul pas. în şcolile provinciale. iar texetele lor conţin elemete de istorie. Alte metode de salvare a acestor elemete de patrimoniu intangibil. asemănător cu oboiul. realizarea unui inventar al tradiţiei armeniene duduk şi organizarea a diferite concerte. UNESCO. a obiceiurilor. 24 Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO 34 | P a g e . De aceea. Evenimente publice Comunităţile Garifuna din Honduras. care a rezistat de-a lungul timpului în ciuda discriminărilor comunităţii Garifuna. modului de viaţă. promovarea predării limbilor.24 Identitatea este poate cea mai puternică a manifestării diversităţii culturale şi condiţia ca aceasta să existe.

multi. mondial. 2) .Crearea unor trasee turistice Crearea unor trasee turistice. care realizează. European. Contribuie la creşterea competivităţii. muzee ale satului) pot fi elemente generatoare de evenimente.culturalism. trasee tematice. elemente de natură şi peisaj. iar ca a doua etapă dezvoltarea turistică pe baza valorilor nou create. care să aibă cunoştinţe puetrnice despre zonă. motoare ale dezvoltării culturale ale unei zone/regiuni. pentru a promova identităţi şi resurse culturale ale zonelor implicate în proiect. meşteşuguri şi meserii. arhitectură tradiţională. în diferite ţări europene. Pentru promovarea unei regiuni se realizează pe baza cooperării între actori cu legături directe în regiune. activităţi. policentrice.. Crearea unei imaginii a regiunii Imaginea unei regiuni se poate baza pe elemente de valoare ale unei regiuni: patrimoniu. fiind primul pas în. dar în primul rând simbol al exprimării identităţii unui loc. Crearea unei mărci a zoeni care să pună accentual pe diveristatea culturală este pentru evidenţierea şi remarcarea ei la nivel naţional. prin includerea în circuitul turistic un numar cât mai mare de obiective turistice duce la potenţarea dezvoltareării regionale şi teritoriale a aşezărilor. diversitate culturală. 35 | P a g e . Un astfel de proiect îl reprezintă Heritour (vezi studiu de caz nr. identitate regională. pentru a prelua turişii şi pentru a crea oportunitatea unei dezvoltări echilibrate. Activităţi muzeale Atât cele puctuale de tipul clădirilor muzeu cât şi cele desfăşurate pe suprafeţe mai mari (parcuri. Prin evaluarea zonei şi a specificului (în special cultural) şi prin inventarierea elementelor de valoare a diverităţii culturale. Ca primă etapă se realizează întărirea identităţii şi a diverităţii. se poate formula un concept de promovare şi nişte elemente constituente ale imaginii regiunii. Aceste trasee trebuiesc puse în legătură cu cel puţin o aşezare urbană. ministerul turismului sau alte autorităţi interesate de dezvoltarea zonei. caracterul oamenilor. În cazul unei regiunii de diversitate culturală se poate stabilli un traseu cultural care să lege principalele localităţi: urbane sau rurale ce se constituie ca nucleu al fiecărei etnii în parte. pentru ca întreaga aşezare să beneficieze de beneficiilr economice aduse de turism.

prin jocuri de asamblare şi construcţie. Aceste muzee pot genera diferite activităţi culturale şi evenimente. de întărire a identităţii. în care sunt stimulate deprinderile tehnice. prin organizarea unor activităţi designate copililor în cadrul spaţiului Etno Tehno Parc. prin norme şi elemente de legislaţie stricte. şi foloseşte pentru aceasta un limbaj adecvat: -“Activităţi practice: desen.” Realizarea unor muzee etnografice care să expună obiecte etnografice şi elemente specifice fiecărei etnii. Proiectul este foarte important deoarece se adresează copiilor.. sunt dezvoltate atât cunoştinţele despre patrimoniul tehnic. 36 | P a g e . Se vor citi poveşti şi istorioare ce surprind universul magic al morilor.uri şi cărţi de colorat ce ilustrează patrimoniul Muzeului în aer liber. “Este un spaţiu neconvenţional. de încurajare a dezvoltării în regiune (în special a turismului) şi de creşterii a atractivităţii şi competivităţii regiunii. atitudinală şi aptitudinală. arhitectura vernaculară diversificată(Proiect Muzeul Satului) din regiunile diverse etno-cultural este o modalitate de păstrare a identităţii locale şi de păstrare a memoriei collective. cât şi despre tradiţiile şi obiceiurile poporului roman . furca şi fusul”.Atelier de pictură pe sticlă. Se folosesc puzzle.. Oportunitatea creării unui parc naţional etno-cultural Poate constitui o metodă optimă de protejare a valorilor existente. al gospodăriilor ţărăneşti şi al obiectelor tradiţionale. CAPITOLUL 3 Modalitati de aplicare a politicilor culturale privind diversitatea culturala 1.O iniţiativă de a face cunoscută viaţa rurală a românilor a avut loc în Sibiu. precum şi publicaţia “Abecedar şi Dicţionar Etimologic.Atelierul celor mici”.Lecţii de agricultură: la strâns de fân”.. la Muzeu Astra.Să învăţăm să folosim războiul de ţesut. jocuri distractive. un loc în care jocul devine mijloc în procesul de dezvoltare intelectuală.. Se folosesc unelte tradiţionale în miniatură. jocuri interactive”.

Alt element al specificului regiunii este dat de gastronomie. Macedonia de Vest Macedoneni (musulmani şi ortodocşi). albaneze. Specificul local este cel mai bine reprezenatat în timpul verii. precum obiective turistice culturale şi naturale. pe lângă rorlul de a întări relaţiile şi legăturile în cadrul comunităţilor multietnice şi de a facilita dialogul între ele şi o mai bună înţelegere.PROIECT: LIVING HERITAGE LOCATIE: MACEDONIA. Regiunea conţine şi multe element de patrimoniu arhitectual religios. REGIUNEA DOLNA REKA Motivul alegerii Proiectul prezintă un exemplu concret de valorificare a unor elemente de patrimoniu immaterial prin organizarea unor evenimente. desene ale copiilor. Zilele culturii în Vrapciste Iniţiativa acestui eveniment a porinit de la un grup de tineri care au considerat că elementele specifice şi patrimnoniul cultural ale satului nu sunt exploatate suficient şi evenimentele culturale în zonă nu sunt 37 | P a g e Zilele culturii în Vrapciste . S-au Multicultutralitate în Dolna Reka organizat discuţii şi evenimente în mai multe sate ale regiunii în care locuitorii erau încurajaţi să participe şi să contribuie cu amintiri ale lor sau din strămoşi despre tradiţii şi elemente caracteristice ale comunităţii din care făceau parte. turci metodă au fost explicate asemănările şi deosebirile. albanezi. Prin această Proiectul „Costume şi obiceiuri tradiţionale.Martor etern” Satele Rostuse şi Bituse. Aceste activităţi au. costume tradiţionale. şi o contribuţie la economia satelor respective prin dezvoltarea turismului. cu elemente turceşti.Martor etern”. botezuri. cand este dezvăluit în cadrul unor evenimnete ca nunţi. Au fost organizate apoi expoziţii cu fotografii. elementele carecteristice celor 3 etnii care au participat la proiect. macadonene. Toate acestea au fost redate prin materiale promoţionale şi a fost întocmită o broşură. În regiunea Dolna Reka oamenii au început să se cunoască mai bine prin proiectul „Costume şi obiceiuri tradiţionale.

datortădispunerii punctuale. Proeictele existente. care fac parte din circuitele culturale respective pornesc de la un model de bază. pornind de la această experienţă a mai multor comunităţi. de a oferi un schimb de experienţă în cadrul comuntăţii multietnice a satului Vrapiciste şi. Din cauză că fiecare aşezare componentă a teritoriului respectiv prezintă un element de interes. însă sărace în alte tipuri de resurse. prezentarea bucătăriei tradiţionale. A fost înfiinţat un muzeu etnologic şi au fost organizate diferite activităţi: festival cultural. diversitea culturală din aşezările izolate sau defavorizate poate fi exploatată cu succes prin crearea unor astfel de trasee. dispersate a resurselro ce se vor exploatate. suficiente. patrimoniului celuilalt. Tocmai datorită acestui caracter de adapatbilitate şi datorită oferirii posibilităţii exploatării elementelor valoroase într-un teritoriu (în cazul de faţă diversitatea culturală) am ales prezentarea acetui proeict. De asemenea. adaptabil. adunate în cartea „Vrapciste de-a lungul istoriei”. pentru a se ajunge la o dezvoltare economică şi socială. PROIECT: HERITOUR LOCATIE: EUROPA Motivul alegerii Proiectul prezintă un model de dezvoltare a unor teritorii bogate în elemente de patrimoniu. competiţia luptătorilor „pelivani”. Obiectivul era de a întări relaţiile interetnice (prin valorificarea şi înţelegerea patrimoniului cultural local) şi de a facilita o mai buna înţelegere a culturii. 2. prezentarea costumelor tradiţionale şi a meşteşugurilor şi obiectelor de artizanat.Nord-vestul regiunea Gostivar Macedoniei. rezultatul fiind însă specific. 38 | P a g e . Au fost publicate diferite materiale promoţionale. s-a mers pe ideea de traseu cultural.

Strategia de dezvolztare rurală se bazează pe întărirea acestei odentităţi şi 39 | P a g e . de munte şi de graniţă. industriale. trasee tematice(religioase. Există şşi posibilitatea creării unor trasee culturale trans-naţionale. Efectele estimate pe termen lung ale proiectului sunt întărirea identităţilor regionale şi cunoştinţele legate de cultura şi specificul regiunilor ce participă la proiect. De aceea se intenţionează stabilirea unor trasee. Se va crea astfel o reţea de trasee turistice culturale. din nordul Greciei. de artizanat) în fiecare regiune. defavortizate. Din cauza faptului ca majoritatea aşezăriloe care fac parte din trasee sunt de tip rural. caracterizate de atractivitate turistică. precum şi instituţii guvernamentale şi de cercetare. REGIUNEA DE NORD A GRECIEI locală. pentru a prelua şi atrage turiştii şi pentru a-i încuraja să viziteze împrejurimile şi zonele rurale sau mai defavorizate ale regiunii. rurale. vor fi dezvoltate mai multe reţele. Promovarea turismului ar duce la stimularea economiei şi crearea de noi locuri de muncă în zonele respective. cooperare transnaţională a regiunilor participante şi crearea de noi locuri de muncă în domeniul turismului. reţele culturale regionale şi trans-naţionale. Ca rezultat al proeictului patrimonial cultural local va fi evaluat şi va fi iplementată o metodologie. dar care dispun de un potenţial cultural considerabil prin prezenţa unor Scopul principal este de protejare. oraganizare şi promovare a patrimoniului cultural în aşetări isolate. Identitatea SERRES. Întrucât elementele regiunilor ţintă au o dimensiune locală. O regiune implicată în proiectul Heritour este regiunea Serres. În acest proiect sunt implicate instituţii din turism şi comerţ. vor fi realizate studii de fezabilitate şi de matketing pentru traseele culturale tematice. vor fi relaizate legături cu un centru urban (cu valenţe turistice) al regiunii. care duce la scăderea tendinţei migratorii în regiunile respective şi a sărăciei şi în final dezvoltare economică şi socială a zonei. care poate acoperi o largă paletă de opţiuni turistice şi diferite nevoi ale consumatorului. rezultată ca urmare a intercţiunilor religiilor pe acest teritoriu.Proiectul Heritour se adresează în special zonelor rurale care nu au fost elemnte de patrimoniu. reprezintă în prezent o oportunitate pentru o dezvoltare durabilă a regiunii.

ale neoclasicismului simbolist şi moderne. Diversiatea acestei aşezări se manifestă în: modul de organizare al aşezărilor (rurale şi urbane) specificul arhitectural dat de îmbinarea stilurilor diferite. din cauza a diferiţi factori politici şi istorici (aparteneţa la statul otoman. Pe acest teritoriu au avut loc. Diversitatea elementelor arhitecturale din regiunea Serres este marcată de îmbinarea elementelor tradiţionale.reabilitatea patrimoniului arhitectural penrtu a ajunge în final la dezvoltarea turismului. având ca principale etnii pe cele greceşti. urmărindu-se revitalizarea valorilor tradiţionale autencităţii regiunii. turceşti şi bulgare. etnii şi păstarea 40 | P a g e . reintegtarea în statul grec de dupa primul război mondial) fenomene de migraţie care s-au constituit într-un fenomen de diversiate etnică şi religioasă. specifice fiecărei comunităţi. având ca rezultat un fenomen de hibridizare.

Proiectul utilizează conceptul „fair culture” si mizează pe dimensiunile etice ale politicilor culturale: 41 | P a g e programelor. obiectivele Ministerului Educaţiei şi direcţiile de legislaţiei.3. acţiune tratatelor. Problemele dezbătute la nivel internaţional atrag de la sine o capacitate de reacţie şi consecinţe în practicile şi deciziile de zi cu zi. a intereselor grupurilor tinta şi dezvoltarea unor indicatori şi măsuri ca un remediu pentru deficitul actual existent . Lipsa informaţiilor. strategiilor. formulate de programele agenţiile guvernului. a metodelor şi instrumentelor de analiză privind cultura. ONU. identitate culturală. Iniţiativele de conturare a unor indicatori cuvinte cheie: tradiţie. orice iniţiativă de formulare a unor politici culturale . Analiza porneşte cu o prezentare a situaţiei la nivel internaţional (documente UNESCO. Astfel. dialog intercultural etc. vitalitate. 2007 Motivul alegerii Concluziile primei etape a proiectului de cercetare sesizează distanţa între teorie şi realitate. PROIECT: FAIR CULTURE? MINISTERUL EDUCATIEI. declaraţiilor. normelor şi internaţionali privind politicile culturale (pornind de la practicilor administrative . ar trebui să fie rezultatul unei evaluări cât mai corecte a datelor existente . pot constitui o bază pentru dezvoltarea unor posibile instrumente de operare în acest domeniu. subordonate detaliată a situaţiei politicii culturale. CONSIULIUL EUROPEI) şi continuă la nivel naţional urmărind Proiectul îşi propune o cercetare legislaţia documentelor care o influenţează. stil de viaţă. diversitate.). diversitatea culturala şi preluarea formală a unor concepte lansate pe plan internţtional crează o ruptură faţă de realitate. finlandeză. ministerului. FINLANDA. coeziune socială.

diversitate. Proiectul a debutat cu un seminar in 2006 la Helsinki. şi monitorizarea permanentă ale Se pune accentul pe necesitatea revizuirii şi performanţei in sectorul său. antreprenoriat cultural. Instituirea unui comitet reprezentand diferite interese culturale şi să genereze o dezbatere socială pe această temă. prin alocarea de se concentrează pe protejarea drepturilor culturale şi resurse. abilitate. 42 | P a g e . participare. implicaţi în domeniul culturii si artei. În calitate de autoritate coordonatoare In paralel.. urmand publicarea lucrării „Fair Culture? Ethical dimension of cultural policy and cultural rights”. proprietate intelectuală. îmbunătătirii practicilor instituţiilor culturale şi a altor actori activi în domeniul culturii (administraţiile locale şi regional in special). a fost una dintre primele măsuri alături de o colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe privind sustenabilitatea producţiei culturale. precum şi prin managementul lingvistice ale minorităţilor. Ministerul Educaţiei continuă să pună în Ministerul Educatiei promovează aplicare programul „Acces to Arts and Culture for accesibilitatea artelor şi culturii în All”. religie etc. În următoarea perioadă 2008 – 2010 îşi propun o reviziure a cercetărilor acumulate şi pe viitor dezvoltarea unei serii de indicatori pentru evaluarea politicilor culturale. Termenul „FAIR implinirea integrarea CULTURE” drepturilor si inseamna acoperă o varietate de acţiuni si grupuri de actori culturale . valorificarea semnificatiilor culturale indiferent de şi experţi. care să analizeze aspecte legate de politicile etnie. şi o conferinta intitulată „Fair Culture – Culture for Sustainable Development” (2007).accesibilitate. Acesta conţine măsuri pe care ministerul le va primul rând prin furnizarea unor pune in aplicare in 2010 Obiectivele acestui program informaţii pe baza.

diversitatea acestor peisaje culturale este pusă în pericol prin neglijarea protejării naturii şi a păstrării moştenirii/patrimoniului şi prin procesele de depopulare.4. PROIECT: PEISAJ CULTURAL . şi fiind susţinută de regional.PROTEJAREA PEISAJELOR ISTORICE CULTURALE ÎN VEDEREA ÎNTĂRIRII IDENTITĂŢILOR REGIONALE ŞI A ECONOMIILOR LOCALE PROGRAMUL INTERREG IIIB CADSES. precum şi eloborarea unor strategii integrate la nivel naţional.2009 Motivul alegerii • Peisajele istorice culturale sunt tipice celor mai multe părţi ale Europei Centrale. Având turismului. local şi crearea unei reţele transnaţionale un cadru de cercetare transnaţional. • Consideram ca teritoriul transilvanean este exemplu de bună practică în ce priveşte măsurile privind patrimonial cultural şi atitudinea faţă de diversitatea culturală prezentă în acest teritoriu • Proiectul selectat este unul dintre exemplele care vor sustine analiza comparative din capitolul 4 cu o altă zonă cu un grad mare de multiculturalitate (comparativ cu media naţioanală) – DOBROGEA. dezvoltării regionale durabile. în ziua de azi. Acest proiect urmăreşte pe lângă creşterea interesului “Proiectul PEISAJ CULTURAL are ca pentru peisaje culturale cât şi un portal de acces scop protejarea şi gestionarea deschis la internet. protejarea acestor peisaje culturale. Cu toate acestea. marketing-ului regional şi energiilor la bază o abordare inter-sectorială regenerabile. dezvoltarea rurală. care acoperă protecţia Pentru susţinerea. "Peisaj Wikipedia" în vederea peisajelor ca piatră de temelie a integrării peisajelor în dezvoltarea regională prin identităţii CADSES şi ca sursă a proiecte pilot exemplare în domeniile agriculturii. pentru a sprijini adoptarea Convenţiei Europene a 43 | P a g e . se urmăreşte conservarea patrimoniului. dezvoltarea şi naturii. 2004 .

proiectul dezvoltă exemple de bune Peisajului în aria CADSES. Ariile culturale reprezintă nişte subdiviuni ale regiunilor istorice şi poate o dimesiune teritorială mult mai apropiată de scara cercetării noastre. regiuni de diversitate etno culturala in Romania Ariile culturale. din punct de vedere cultural o altă distribuţie spaţială. crearea unui registru digital al peisajelor culturale "Transilvania".2.” 3. dar şi metode de analiăa la nivelul unui palier teritorial adecvat (analiza cluster) . Ariile culturale Am selectat articolele lui Sandu Dumitru pentru a identifica modalităţi de delimitare spaţială a fenomenului cultural. monumentelor de arhitectură populară. Microregiunile. Tipuri de zone. realizarea unei retele transilvanene de workshop-uri şi schimburi transregionale academice. Delimitarea ariilor culturale Clasificarea multicriterială a judetelor indica o eterogenitate a judeţtelor şi în consecinţă din punct de vedere al structurii globale de dezvoltare o ignorarea a graniţelor regiunilor istorice şi respectiv. Reţeau va rămane practici pentru implementarea deschisă pentru viitori colaboratori. grupuri folclorice tradiţionale în ariile cercetate. formarea unor centre de mestesuguri traditionale. Convenţiei Europene a Peisajului. cu organizarea unei tabare de teren studenţesti. 44 | P a g e . schimb cultural cu instituţii culturale similare. Un proiect pilot a fost “Muzeul Etnografic al Transilvaniei” Printre măsurile prioritare se regasesc inventarierea peisajelor culturale regionale.

5. Ariile culturale de tip „insulă” sunt rezultatele fie a modului de urbanizare specific (Bucureşti. 3.acesti indicatori sunt: A.arii cu grupari etnice minoritare(Brasov. şi aportul semnificativ al mediului rural în conturarea specificităţii culturale). 6.Pornind de la o serie de premise (raportul între profilul cultural latent şi cel empiric.salariati la 1000locuitori in commune. de catre acelasi autor.indice de imigrare in comunele altui judet masurat cu imigranti pe durata vietii la recensamantul din 1977. Banat sau Crisana – Maramures. fie sunt zone de contact între diferite regiuni istorice(Suceava. distributia ecologica a populatiei – 1.rata imortalitatii infantile.01.judete din Muntenis. În baza acestor caracteristici.pondere populatie urbana in 1988. Satu Mare). Sibiu etc.). 16. compozitia etnică. 17.provinciile sudice (Muntenia. utilizând date de la mijlocul anilor 80. Moldova (+ Buzău).retele de comunicare – 12.rata totala a fertilitatii. autorul a genrat cinci grupuri culturale: 1. 25 45 | P a g e . Similitudinea culturală este influenţată si de procese de comunicare şi difuziune culturală. fenomene demografice – 15. compus din 19 indicatori25. fie a structurii etnice sau a distanţei mari faţă de judeţul asemănător (Sălaj. 4.pondere strazi modernizate. Toti indicatorii pentru care nu se fac alte specificatii au valori determinate la nivel de total commune din judet.ariile montane-româneşti pe axa Gorj-Maramures. locuire. B. 5. Dobrogea etc. 2. regiunile geografice.indicele localizarii dominante a populatiei rurale la munte.1988. Măsurarea acestui grad de similitudine se realizează prin intermediul unui indice de consistenta. Constanţa).2.9. C.rata imigrarii. principalele caracteristici de polarizare culturală sunt: regiunile istorice. 11. raportul rural-urban în determinarea caracterului cultural al arealului studiat şi caracterul vag al limitelor noilor formaţiuni în discuţie – ariile culturale). Oltenia sau Dobrogea.13.). Aceasta analiză de tip cluster este aplicata unui set de 40 de judeţe. prin identificarea unor modele de sociabilitate.pondere de teren agricol in gospodariile particulare. D. 14.salariati/cooperatori care au lucrat in agricultura.abonamente TV la 1000 de locuitori.8. În concluzie. deal sau campie. autorul realizează grupări ierarhice ale judeţelor în funcţie de similitudinea profilului cultural ale acestora. Buzău. Gorj).compozitia populatiei – 7. 3.indicele marimii medii a oraselordin judet. 19. profilul de dezvoltare. Ponderea indicatorilor rurali în raport cu cei urbani este justificata în ce privşste rolul componeţei rurale în determinarea specificului cultural al unităţii teritoriale studiate (Cultura standardizată în oraşe prin mijloace media. locuri de munca etc. Judete din Moldova. O dimensiunea socială a culturii la nivelul ariilor culturale este redată. Bucuresti.rata divortialitatii. 18. Am considerat relevant tipul de sociabilitate In functie de dimensiunile de analiza mentionate. 4.judete din Transilvania. Abonamente telefon la 1000 de locuitori.10. Pondere populatie de +60ani la 01. 1985 sau 1986.pondere romaniin 1977.

cât şi la nivelul ariilor culturale. Modelele de sociabilitate şi respectiv tipologiile de arii culturale pot constitui o bază de date pentru formularea unor direcţii de acţiune. şi de nivel ridicat”. grad de realaţionare ridicat).Sandu identifică 6 tipuri de sociabilitate regionala: sociabilitate de tip deschis (toleranta interetnică. identificând Transilvania ca „singura regiune istorică în care toleranţa este relativ omogenă. unde zonele tolerante sunt şi cele dezvoltate. sociabilitate de tip închis (neîncredere şi relaţii de utilitate instituţianal slab reprezentată). sociabilitate de tip conformist (încrederea în instituţii). conflict etc. exceptie facând Crişana – Maramureş şi Oltenia. sociabilitate de deschidere generalizată (sociabilitate pozitiva. În urmatoarea etapă vom incerca o suprapunere a acestor informaţii cu areale multiculturale la nivel naţional şi conturarea unor potenţiale platforme de dialog şi cooperare. de indiferenţă. Autorul constată diferenţieri privind gradul de toleranţă etnică atât la nivelul regiunilor istorice. reţele dense de relaţii sociale). sociabilitate de deschidere critică (raporatare critică la instituţii). dezvoltarea unor parteneriate şi cooperări în ce priveşte politicile culturale. D.Intoleranta După cum precizam diversitatea culturală generează de la sine o serie de relaţii de cooperare. Se regăseşte frecvent dualitatea dezvoltat – intolerant versus slab dezvoltat şi tolerant.. toleranţă. sociabilitate de criticism instituţional (neîncredere institutională).regională. Toleranta . Profil de sociabilitate În baza informaţiilor acumulate la nivel de arie culturale. 46 | P a g e . încredere interpersonală . în măsura în care devine o premisă necesară de implementare unor programe şi proiecte sau date de intrare pentru acţiuni de dezvoltare comunitar-regională. iar studierea acestui fenomen poate intervini justificat în predicţia unor evoluţii negative a dinamicii acestor relaţii inter-etnice.

toleranţă – intoleranţa fatţăde prezenţa altor grupuri etnice nivel de dezvoltare. Programul Equal.CAPITOLUL 4 4. Posibilită i de finan are i a calită ii vie ii în zone rurale Fondul FADR. poziţia la nivel naţional măsuri.susţine dezvoltarea durabilă a oraşelor şi a zonelor urbane slab dezvoltate.1. Actori implicati • • Rolul organizaţiilor nonprofit Conceptul de societate participativă 47 | P a g e . strategii în ce priveste valorificarea diversităţii culturale CAPITOLUL 5 Finanţarea intervenţiilor 5.2. Identificarea zonelor cu diversitate culturală in România 4. prioritatea 3 – diversificarea economiei rurale exemple de proiecte (încurejarea creării de microîntreprinderi. revitalizare rurală)Programele Intereg care sprijină cooperarea trans-frontalieră şi inter-regională Programul Urban.1. Tipuri de abordări – Analiză comparativă Transilvania – Dobrogea În selectarea celor două areale am utilizat următoarele criterii: grad de multiculturalitate – structura etnică a populaţiei gradul de sociabilitate. Programul Leader. încurajarea turismului rural.2.combate inegalităţile şi discriminarea în piaţa municii 5.pentru dezvoltare rurală prin inţiative locale.

Lucian Drobaca (coordonator). coordonatori: Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu. realizat sub indrumarea lui Jacques Lévy si a lui Michel Lussault. Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii(CSCDC). 2003. Raluca Nagy.RESURSE. Finlanda 48 | P a g e . “Dictionar de sociologie”. Gabriel Simion (2007) . Spaţiul social al tranziţiei. editura Belin. Dumitru. Radu (2000). DIAGNOZA SECTORULUI CULTURAL. echipa: Anda Becut. (1999). Liviu Chelcea (coordonator). Marius Lazar. echipa: Anda Becut. Craiţa Curteanu. Bogdana Humă. Iasi. Editura Polirom. Romania Sandu.SECTORUL CULTURAL DIN ROMANIA.Hannele Koivunen. Romania. Timisoara– Clarificarea conceptului de spaţiu cultural – “Topos Comportamenal“ Articole si publicatii Ministry of Education . Leena Marsio (2007:21) “Fair Culture?Ethical dimension of cultural policy and cultural rights”. Iaşi:POLIROM Radoslav. editura Babel. Editura Polirom. Mihai Popa (2007) . “Topos comportamental – Armonizarea dintre spaţiul urban şi comportament uman”. Monica Stroe. Paris. 1993 Capitolul 1 Carti Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii(CSCDC). Liviu Chelcea (coordonator). Radu Malureanu.BIBLIOGRAFIE DICTIONARE “Dictionnaire de la Géographie et de l’espace des sociétés”. Stefania Voicu. Oana Donose. Gabriel Jderu. Iasi. INSTRUMENT PENTRU MANAGEMENTUL CULTURII . ed.CONSUM. Marinească.INFRASTRUCTURA.

Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii(CSCDC). TURISMUL CULTURAL ÎN ROMÂNIA RURALĂ ŞI DEZVOLTARE COMUNITARĂ: UNDE STĂM ŞI CE FACEM? Fundaţia CRDE. Mapping the approaches and practices”. University of Ulster Belfast UK Sandu. 3-4. (2008) “ POLITICI DE INTEGRARE A MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA. Sociologie Românească. “Comparative cultural policy issues related to culturaldiversity in South East Europe. Present and Future. editat de – The Calgary Institute for Humanities. CITIZENSHIP. Reflections on Cultural Policy: Past. AND GOVERNANCE WITH AN EMPHASIS ON THEUK AND AUSTRALIA” Nada Švob-Đokić and Nina Obuljen (2003 ). Sport and Youth Policy . a cultural policy paper commissioned by Policies for Culture Hisham Elkadi (2007). Finlanda Colin Mercer (2006) “LOCAL POLICIES FOR CULTURALDIVERSITY: SYSTEMS. Sociologie Românească. 3-4.Ministry of Education Department for Cultural. ASPECTE LEGALE ŞI INSTITUŢIONALE ÎNTR-O PERSPECTIVĂ COMPARATĂ”. Dumitru (2002) Ariile culturale ca matrice de sociabilitate. Evan Alderson(1993). “Whose identity? Valuing the culture built hetitaje in diverse and tensioned societies”. Cluj-Napoca 49 | P a g e . Dumitru (1990) Ariile culturale ale României. (2006) “Fair culture – culture for sustainable development Background Paper on Cultural Sector and Development Work in the Nordic Countries”. capitolul 1. Sandu.

Silvia Balit.ro/. Schmid . Report on an Eurpoean group of experts] (preşedinte: Terry SANDELL. nr. Faro – Prezentarea unor principii pentru importanţa patrimoniului cultural şi rolul lui de a potenţa dezvoltarea umana şi socială Sustainable Rural Development Based on Cultural Heritage. iulie.cultura.a heritagein our landscape”. Willy A . 2008 Tourism in the Peripheral Areas of Europe. Feiner. China. Raport al unui grup de experţi europeni [Cultural Policy in Romania. Proceedings from an international seminar on Bornholm.cultura2007. productia de bunuri si servicii culturale CSCDC – Rapoarte formulate de experti europeni Politica culturala în Romania. 1. Shiwen Mi .turism rural. pentru a concluziona direcţiile în care au evoluat politicile culturale (http://www. 2002. Jacques P. Programul european de evaluare a politicilor culturale în România. 2004 FUTUROPA.Reţeaua de localităţi Capitolul 2 Articole_________________________________________________________________ Convenţia despre valoarea patrimoniului cultural pentru societate. October 1999. Planuri de amenajare a teritoriului PATN – sectiunea IV. Derek Hall. http://www. Strategii culturale în perioadele: până în 2006 şi viitoarele obiective strategice pentru perioada 2007-2013.The rural vernacular habitat. Principii: dezvoltare durabilă a turismului. 2005.ro). Septembrie 1997 50 | P a g e .Reabiliatrea zonei Văii Shaxi.Statistici INS . and ecoturism Communication for Isolated and Marginalized Groups Blending the Old and the New”. 40 p.2. raportor: Jacques RENARD).Case Studies of Tourism in Peripheral Areas .3. Frances Brown . Consiliul Europei .seria de chestionare CULT 1.4 – Descriere sintetica a unor aspecte infrastructura culturala.

heritour.org Capitolul 4 DANIELA SERBAN. SIMONA VASILACHE(2008).Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO Capitolul 3 www. MICTAT A. GARLAN. JOURNAL FOR THE STUDY OF RELIGIONS AND IDEOLOGIES ETNOPSIHOLOGII MINORITARE IN SPATIUL DOBROGEAN . “ITERCULTURAL AND INTERCONFESSIONAL REALTIONS IN A ROMANIAN COUNTRYSIDE”. ROMÂNIA 51 | P a g e . SILVIA-ELENA CRISTACHE. CONSTANTIN MITRUT. 2007. IAŞI. DANA EPURE. EDITURA LUMEN.

A N E X E Extrase din articolul “ARIILE CULTURALE CA MATRICE DE SOCIABILITATE”. Sandu Dumitru 52 | P a g e .

53 | P a g e .

54 | P a g e .

CSCDC 55 | P a g e . “BAROMETRUL CULTURAL 2007”.A N E X E 2 Extrase din studiile CSCDC referitioare la Sectorul cultural.

CSCDC 56 | P a g e .“Date despre potentialul cultural si turistic al localitatilor din Romania”.

57 | P a g e .

58 | P a g e .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->