Master ATDR Modul 17- Cercetare-Proiectare

MODALITATI DE VALORIFICARE A DIVERSITATII CULTURALE IN AREALELE SLAB DEZVOLTATE

Baco Raluca Pavelescu Cristina

1|Page

INTRODUCERE Argument Metoda de studiu si detalierea surselor de informatie Prezentarea conţinutului lucrarii Dicţionar de termeni utilizaţi pe parcursul lucrarii

CAPITOLUL 1 1.1. Conceptul de diversitate culturala (definitii, interpretari, evolutie) 1.2. Context: 1.2.1.Abordare la nivel global, european (tratate, documente, indicatori) 1.2.2.Dimensiunea politicilor culturale in Romania Organizatii, asociatii, autoritati in Romania care trateaza diversitatea culturala

1.3.Prezentarea problemei Cauze (factori geografici, istorici, politici, economici) Efecte – Tipuri de relatii in zonele cu diversitate culturala si probleme specifice Scenariu IF NOT 1.4.Rolul politicilor culturale, respectiv a diversitatii culturale in procesul de dezvoltare si revitalizare la nivel national, regional, local

CAPITOLUL 2 Diversitatea culturala in areale slab dezvoltate 2.1 Tipuri de areale slab dezvoltate

2|Page

2.2 Importanţa diversităţii culturale în dezvoltarea economică şi socială şi în menţinerea identităţii locale 2.3 Modalităţi de dezvoltare în zone cu resurse limitate CAPITOLUL 3 Modalitati de aplicare a politicilor culturale privind diversitatea culturala 3.1. Studii de caz in Europa PROIECT: LIVING HERITAGE, : MACEDONIA, REGIUNEA DOLNA REKA PROIECT: HERITOUR,GRECIA, REGIUNEA SERRES
PROIECT: FAIR CULTURE?, MINISTERUL EDUCATIEI, FINLANDA, 2007

PROIECT: PEISAJ CULTURAL - PROTEJAREA PEISAJELOR ISTORICE CULTURALE ÎN VEDEREA ÎNTĂRIRII IDENTITĂŢILOR REGIONALE ŞI A ECONOMIILOR LOCALE, PROGRAMUL INTERREG IIIB CADSES, 2004 - 2009 Tipuri de zone, regiuni de diversitate etno culturala in Romania • Regiuni de diversitate etnoculturala in Romania Analiza comparativa cu alte regiuni ale Romaniei cu alte regiuni din Europa (influente, tipuri de organizare, tipuri de cultura, relatii, istoric, elemente care au adus influente) • Microregiunile, ariile culturale

CAPITOLUL 4 4.1. Identificarea zonelor cu diversitate culturală in România 4.2. Tipuri de abordări – Analiză comparativă Transilvania – Dobrogea

CAPITOLUL 5 Finanţarea intervenţiilor • • • Rolul organizaţiilor nonprofit. exemple Parteneriatul public-privat. Conceptul de societate participativă
3|Page

Introducere Dimensiunile fenomenului cultural Cuvinte cheie : dimensiune teritoriala, politica, economica si sociala Cultura apare în contextul european undeva la intersecţia dintre sfera politică şi cea economic – socială. Cultura este o componentă a sistemului social, determină toate celelalte componente (economică, demografică, politică, psiho-socială etc.) şi este determinată la rândul său de acestea. Spre deosebire de celelalte sectoare ale economiei, contribuie nu numai la „buna stare” a societaţii în general, ci şi la fenomenul de integrare socială, educaţie, încredere şi spirit de apartanenţa la o comunitate istorică. Devine astfel un instrument puternic de comunicare a valorilor şi de promovare a obiectivelor interesului public.

Dimensiunea politică a culturii Aşadar „Cultura” îndeplineşte o sumă de funcţii politice şi sociale, acestea fiind adesea folosite ca argumente pentru politicile culturale la nivel naţional şi care treptat au căpătat relevanţă într-o lume globalizată şi multiculturală. În adevăr este un „ambasador” şi un promotor al valorilor europene, al stilurilor de viaţă şi liantul în dialogul intercultural internaţional.

Dimensiunea economică a culturii Cultura a fost permanent constrânsă şi ameninţată de eficienţa economică. Discuţiile referitoare la această temă sunt îngreunate de o serie de factori: • Organizaţiile culturale cu o poziţie plină de aversiune faţă de atribuirea unei valori economice culturii şi artei. In viziunea lor investirea în acest sector nu are

4|Page

nevoie de o justificare economică – actul de creaţie ar trebui sa fie independent de orice evaluare a rentabilităţii lui. • La nivel european nu exista un sistem bine pus la punct pentru monitorizarea sectorului cultural (sisteme statistice diferite). Există o dimensiune bine stabilită a investiţiilor în domeniul stiinţei şi inovaţiei, spre deosebire de cel cultural, unde o transpunere economică a valorii artei şi creaţiei este dificil realizat. • Sectorul privat este încă rezervat în privinţa investiţiilor în proiectele culturale.

Diversitatea culturală implică schimburi, inclusiv prin intermediul comertului de bunuri si servicii culturale. Implică de asemenea ca un astfel de comert să fie echilibrat, astfel încât să permită conservarea si promovarea diverselor manifestări culturale din lumea întreagă. Este bine cunoscut faptul ca benefiiciile din sectorul cultural nu se rezumă la consumul de „bunuri culturale” şi că devine o sursă de inovaţie, pentru sectoarele economice „nonculturale” (industriile creative). Astfel contribuţia culturii, economic vorbind, a fost treptat recunoscută odată cu dezvoltarea industriilor culturale.

Dimensiunea socială a culturii În prezent avem de-a face cu o societate orientată preponderent pe consum. Atunci când nevoile de bază sunt satisfăcute şi există un nivel ridicat al educaţiei, apare implicit un interes din ce în ce mai mare pentru consumul de cultură şi participarea la diferite activităţi culturale (situaţia marilor oraşe europene). De aceea rolul culturii în dezvoltarea umană este esenţial, iar prin diversificarea opţiunilor indivizilor se urmăreşte în final dobândirea unui anumit nivel de cunoaştere, necesar pentru a progresa. Cultura devine treptat un instrument în conturarea specificului unei comunităţi. Mă voi opri la viziunea antropologilor cu privire la acest termen complex, pentru faptul că până la urmă „cultura este un set de strategii adaptate pentru supravieţuire”1 şi un spaţiu cultural devine mai
1

Rapoport, Anatol.(1911 - 2007), a efectuat studii referitoare la comportamentul uman şi a mediului în anii 50.

5|Page

această căutare de noi forme şi modalităţi de exprimare. Acest dinamism. este în acelaşi timp şi rezultatul şi motorul „societăţii informaţionale”. Cultura a devenit cea mai dinamică componentă a civilizaţiei noastre. comportamentul şi activităţile specifice grupurilor sociale reprezintă ingredientele cheie în indentificarea locului Dimensiunea teritorială a culturii La nivel national. local Argument Diversitatea cuturala este o sursa de inovatie. a „societăţii bazate pe cunoaştere”.valoros cu cât stilul de viaţă. dar si a elementelor rezultate din interactiunea grupurilor sociale active in acest teritoriu (fenomenul de hibridizare culturala). creativitate si antreprenoriat ce poate deveni o forta pozitiva ce declanseaza noi energii si resurse pentru dezvoltarea asezarilor. regional. 6|Page . Diversitatea culturala ca o caracterirstica distinctiva a unui anumit teritoriu presupune valorificarea fiecarei element cultural specific fiecarui grup social.

În ce priveşte comunitatea. poate constitui un element cheie. marcat de amprenta puternică a istoriei. Într-un oraş. de educaţie şi informare în domeniul cultural. se simte o nevoie acută de infomare. dar şi de decadere masiva economica. dar mai ales o seamă de valori cultural . Schema demers – LUCRARE DE CERCETARE 7|Page . iar un nivel de participare scăzut poate fi ameliorat neparticiparea prin promovarea unor programe eficiente. o colaborare cu alte centre care împărtăşesc aceleaşi nevoi de îmbunătăţire a mediului cultural existent. Pentru ca aceste iniţiative să funcţioneze. o revitalizare prin artă şi cultură devine un pas important pentru conturarea identităţii locale. închegarea comunităţii şi mobilizarea ei în diferite activităţi vizând calităţii vieţii (pentru locuitori) şi atractivităţii oraşului (pentru vizitatori).istorice. În acest caz arta devine mijloc de investigare şi exprimare socială.

fuziune culturală. evoluţie) Lipsa unei definiţii concrete sau mai degrabă o multitudine de alte concepte implicate în conturarea termenului de „ diversitate culturala”. Aspecte legale şi instituţionale într-o perspectivă comparată”. pentru completarea unei imagini de ansamblu privind diversitatea culturală – POLITICI EDUCAŢIONALE. conştiente şi deliberate. prin angajarea optimă a tuturor resurselor materiale şi umane de care societatea dispune la un moment dat ”.CAPITOLUL 1 1. politici pentru protejarea si promovarea diversităţii culturale. acestea au drept scop creşterea capacităţii de adaptare a structurilor şi funcţiunilor comunităţii umane la cerinţele şi nevoile. POLITICI MINORITARE. societăţii actuale. Cluj-Napoca. • prin intermediul programelor de revitalizare şi prin prisma unei dezvoltări durabile. acest tip de abordare se concentrează pe drepturile omului. 1969) ca fiind “un ansamblu de practici sociale. Politici: POLITICI CULTURALE2. C o n c e p t u l d e d i v e r s i t a t e c u l t u r a l ă Definirea conceptului (definiţii. 2008 8|Page 3“ 2 .diversitate culturală la nivelul unei societăţi („within” a society). de intervenţie satisfacerii unor certe nevoi culturale. • importanţa culturii şi rolul acesteia în dezvoltarea societăţii – materializată în aceste “nevoi culturale”. ce de-al doilea semnalând răspunsul normativ la consecinţele ce recurg din diversitate (aspect politico. interpretări. existenţa unor segmente de populaţie fiverse din punct de vedere rasial sau etnic într-o ţară) . Fundaţia CRDE. programe şi politici formulate pentru a. reprezintă un obstacol in identificarea unor instrumente. controlul) resurselor este una din principalele atribuţii. valorifica şi gestiona şi răspunde Din definiţia dată politicilor culturale în lucrarea “Reflexions prealables sur les politiques culturelles” (Paris. primul referindu-se la dimensiunea socială a fenomenului de diversitate etnoculturală (aspect demografic – decriptiv. Exista o serie de termeni utilizaţi pentru descrierea unor aspecte legate de diversitate culturală: multiculturalitate. putem constata că.1. Politici de integrare a minorităţilor naţionale din românia. interculturalitate. Unesco. Bhikhu Parekh3 face distincţia între multicultural si multiculturalism.programatic. participarea egală a tuturor minorităţilor in viaţa culturală si ancorare formală în cadrul legal si instituţional a acestora. pluralism cultura. MULTICULTURALITATE . • gestiunea (administrarea.

servicii. societăţi. sloganuri şi modele de acţiune politică. trebuie să pornească de la o delimitare a obiectivelor specifice (grad de dezvoltare. G l o c a l . diversitate culturală. Orice intenţie în dezvoltarea unei metodologii de evaluare a diversităţii culturale şi de identificare a diferitelor direcţii de acţiune a politicilor culturale. această abordare dezvoltă legături între cultură şi comerţ.la problema diversităţii etnice si aspect ideologic-normativ. în susţinerea culturii proprii prin soluţii politice potrivite). enunţarea de principii. resurse umane) între culturi şi state. cu o anumita istorie la bază si concentrate teritorial.).) acestea susţin promovarea diversităţi culturale. L o c a l . bazate pe teorii sociologice considerente etico. O altă decizie importantă este delimitarea responsabilităţii publice şi a celorlalte grupuri de actori (ONG-uri. culturi. practici. obiceiuri. actori privaţi etc.filozofice asupra locului persoanelor ce au o identitate culturală distonctă în societatea contemporană) . Pe acest fond. cultură si economie în general. diversitatea culturală este privită în primul rand ca un concept politic – schimb echilibrat (bunuri. stimulând creativitatea şi inovaţia printr-un demers educaţional şi 9|Page pentru promovarea pe pieţele culturale a anumitor tipuri de schimburi care să nu fie subminate de alţi . Conservarea identităţii culturale este modalitatea prin care societatea îşi păstrează valorile proprii. identitate) fiecărui stat in parte. reflectă interesul unor comunităţi. stiluri de viaţă care pot fi identificate în acelasi spaţiu cultural comun). INTER-CULTURALITATE – diversitate culturale între state („between” states). G l o b a l i z a r e. diversitatea de perspective (societăţi divizate prin prisma unor sisteme de valori diferite si care se afla într-o relatie de competiţie pentru deţinerea monopolului în spaţiu cultural definit. Deşi nu se pune accent pe tradiţionalele instrumente ale politicilor culturale (subvenţii. sub acest aspect. cadrul instituţional . dezbaterile politice curente se adresează acum problemelor legate de identitate. Politici: POLITICI CULTURALE in relaţie cu instrumente financiare. legale exportatori majori sau alte conglomerate culturale. limitări în ce priveşte împroprietărirea. El distinge mai multe paliere de manifestare a fenomenului de diversitate: diversitatea subculturala (amestec de tradiţii.reţelele de instituţii publice etc. tradiţie.

Succesul în competiţia globală este dat de diversitatea şi specificitatea ofertei. devine o ameninţare a identităţilor culturale. autonomia culturii şi artei (mai precis a valorilor culturale). Cu toate acestea globalizarea. trensgresia identităţii culturale şi a simbolurilor. În ce priveşte prima categorie. sectorul economic). ne voi opri şi asupra „drepturilor culturale”. când discutăm de diversitate culturală şi politici culturale. practici restrictive în ceea ce priveşte cooperarea şi mobilitatea . În mod tradiţional ele au fost asociate cu drepturile minorităţilor naţionale sau cu diferite forme de expresie a creaţiei. care să ofere fiecărui individ dreptul de a-şi conserva memoria culturală şi patrimoniul identitar. alături de cele civice. Deşi conceptul a apărut la inceputurile secolului 20. economice şi ca o subcategorie a drepturilor educaţionale. care şi–au găsit răspunsul în cultură şi creativitate (industriile creative). Aşadar. dar insăşi dimensiunea etică a culturii si a politicii culturale sunt inseşi integrate în materializarea practică a drepturilor de bază. au fost 4 Definiţia “glocalului” din dicţionarul Metapolis. acest fenomen a generat o serie de provocări în toate domeniile (ex. Principiile de la care ar trebui sa pornească formularea acestor drepturi culturale sunt : acceptarea de către comunitate a diversităţii culturale. Glocalul este un fenomen cu o anumita rezonanţă la nivel local şi cu o capacitate de transfer la nivel global („ orice eveniment care se adresează particularului şi se interconectează cu generalul”4). Există totuşi două mari categorii: dreptul la cultură şi dreptul la creativitate (actul artistic). 264-265 10 | P a g e . pag. fapt ce a determinat redescoperirea valorilor culturale naţionale. prin iniţiative la nivel local. deşi reprezintă o oportunitate pentru diversificarea vieţii culturale. (discriminarea limbii materne. Astfel violarea drepturilor omului are inevitabil implicaţii culturale. politice. Drepturi culturale Implicit.antrenant. Se disting astfel cele două dimensiuni ale culturii – globală şi locală („glocalitate”). Drepturile culturale reprezintă o categorie a drepturilor omului. nici până în prezent nu beneficiază de o definiţie clară şi ficare ţară a avut o abordare particulară. şi libera alegere a a individului. Acestea nu au fost evaluate ca şi drepturi de bază. precum şi alte forme de cenzură).

Stamatopoulou 5 afirma că drepturile culturale sunt vitale pentru fiecare individ în parte. cât si la nivelul comunităţii. ca nu cumva – deşi având cele mai bune intenţii – efectul să fie exact invers. dreptul la libera alegere a identităţii culturale. ar trebui văzute ca dreptul fiecărui individ în parte. derptul de a se implica în formularea politicilor culturale etc. dar în special sunt adresate minorităţilor.. semnificaţii. este activă în dezbaterile -privind drepturile culturale 11 | P a g e 5 . respectul faţă de cultura si autonomia sa. Acest fenomen creează o experienţă culturală şi o expresie artistică falsă. Semnificaţia socială şi justificarea politicii culturale derivă dintr-o serie de responsabilităţi şi libertăţi atât la nivelul individului. minorităţile găsesc „cultura” ca un refugiu şi o motivaţie. Grupuri sociale vulnerabile şi deseori marginalizate. dreptul la patrimoniu cultural. in prezent şef al Forumului ONU pe probleme de indigeni. Astfel un stat poate considera un gest inocent respectarea tradiţiei populare. conducând la marginalizare şi formare a ghetourilor. Dr. dar nu şi promovarea limbii minorităţilor în cauză în educaţie şi media. cum spuneam drepturile culturale sunt asociate în special cu minorităţile . dreptul de a proteja produse culturale. Deşi. Stamatopoulou.definite o serie de drepturi ca: dreptul de participare la viaţa culturală. O problema majoră care reiese din discursul despre drepturi culturale este teama guvernării de a pierde coerenţa societăţii la nivel naţional. dreptul de a dezvolta si proteja cultura.

Astfel reponsabilităţile aduc în prim plan identitatea culturală.Hibridizare Dinamica acestui fenomen oferă atât oportunităţi cât şi ameninţări în domeniul culturii. etc. accesibilitatea. sunt văzute ca metode de valorificare a potenţialului local şi de evitare a conflcitelor în aşezările care se confruntă cu această diversitate. participarea. promovarea înţelegerii reciproce. Hibridizarea este rezulatul unor procese socio-cultural (care există separat). UNESCO 12 | P a g e . care se combină pentru a genera noi structuri. care aduc în discuţie o serie de termeni : heterogenizare culturală (creşterea varietăţii şi diversităţii produselor culturale). diversitatea culturală este vazută ca un un factor pentru dezvoltare. ca proces intersecţional şi tranzacţional facilitează tranziţia de la multiculturalism la interculturalism”. 7 Diversitatea culturala. Heterogenizare . Conform Declaraţei Unesco a diveristpţii culturale. în care fiecare dintre grupuri este preocupate de păstrarea identităţii lui.N. respectarea grupurilor diverse ale unei comunităţi. Există câteva teorii contemporane cu privire la impactul acestuia.Omogenizare. este deosebit de util conceptul de hibridizare. „Hibridizarea. mentalităţi.Paidos Barcelona. Exploatarea diversităţii culturale.obiecte şi procese.8 Conform convenţiei. Garcia Canclini. Ca sursă de schimburi şi creativitare. mod de viaţă. În acest context.americane). limbaj. hibridizarea culturii (efect al amestecului de culturi). omogenizare culturală (ameninţarea culturilor locale de către modele vestice. diversitatea culturală este necesră pentru rasa umană cum este necesară biodiveristatea pentru natură. 6 7 8 Fair culture? pag 36 “Hybrid cultures”. patrimoniul cultural. tradiţii. rezultată în urma migraţiei popoareleor şi dinamicii graniţelor. 2001 Declaraţia Diversităţii culturale. infrastructura. cultura apare în diferite ipostaze de-a lungul timpului şi pe teritorii diferite şi se manifestă sub forma unicităţii şi pluralităţii identităţilor grupurilor ţi societăţilor care alcătuiesc rasa umană. obiceiuri. se referă la diferenţe în comporatmente. Idei şi procese hibride sunt metode de a recunoaşte ceva diferit şi metode de a combate tensiunile cauzate de diferenţe.Schema prezentată6 punctează o serie de cuvinte cheie şi precondiţii în formularea politicilor culturale.

FACTORI NOI ŞI VECHI. 2.2. 2002-2004 POLITICI LOCALE PENTRU DIVERSITATE CULTURALĂ.Ulrich Kockel. BRUSELLES. Context: 1. 2004 EUROPA CA PROIECT CULTURAL.9 Însă comercializarea acestui bun poate avea efecte drastice asupra cadrului cultural. e u r o p e a n DOCUMENTE DECLARAŢIA UNIVERSALĂ UNESCO PRIVIND DIVERSITATEA CULTURALĂ CONVENŢIA UNESCO PRIVIND PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DIVERSITĂŢII ŞI EXPRESIEI CULTURALE COMPENDIUM PENTRU POLITICI CULTURALE ŞI TENDINŢE ÎN EUROPA. editura Palgrave Macmillan2007 13 | P a g e . 2005 Convenţia stabileşte norme de protectie a patrimoniului cultural şi imporatnţa acestuia pentru societate. Mairead Nic Craith. INSTITUTUL PENTRU CULTURA BARCELONE. deoarece se pierde tocmai specifcul care a dus la creşterea interesului pentru elementele de patrimoniu. 1.Patrimoniul este considerat ca un aspect esenţial al identităţii unei comunităţi. A b o r d a r e l a n i v e l g l o b a l . ABORDĂRI NAŢIONALE PRIVIND DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN EUROPA. 2006 CONVENŢIA DESPRE VALOAREA PATRIMONIULUI CULTURAL PENTRU SOCIETATE. Faro. BUDAPESTA 2006 ÎMPĂRŢIND DIVERSITATEA.Acesta convenţie incerce să găsesscaă răspunsuri la diferite probleme: cui si de ce îi 9 “Cultural heritages as reflexive traditions”. 2007 (t r a t a t e . DIVERSITATE CULTURALĂ ŞI SOCIALĂ ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. constituind un impediment pentru dezvoltare. 1. 2008 RAPORT PRIVIND IMPOTANŢA INVESTIRII ÎN DIVERSITATE CULTURALĂ ŞI DIALOG INTERCULTURAL AGENDA EUROPEANĂ PENTRU CULTURĂ ÎNTR-O LUME GLOBALIZATĂ. d o c u m e n t e) Încearcă să găsească legăturile dintre lumea europeană (şi diversitatea culturală de care este caracterizată) şi cultură în contextul globalizării. contribuţia Uniunii Europene la viaţa culturală şi să propună parteneri şi metode în vederea cooperării dintre cele două. PRAGA.

CONVENŢIE PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL. Howard Brindley. contribuţia la cultură. 2007 APA ŞI DIVERSITATEA CULTURALĂ. KYOTO CONVENŢIA EUROPEANĂ A PEISAJULUI. 2003. VALORI ENUNŢATE. Se bazeasză pe ideea că patrimoniul cultural poate facilita participarea societăţii la viaţa culturală.Patrimoniul este văzut atât ca resursă de dezvoltare socială prin creşterea diversităţii culturale şi a promovării dialogului intercultural.Slovacia şi Bulgaria. PROMOVATE ŞI ÎNCURAJATE DE DOCUMENTELE ŞI ORGANIZAŢIILE NAŢIONALE SI ALE UNIUNII EUROPENE EUROREG Este o organizaţie care studiază efectele integrării europene asupra statelor ce se confruntă cu problema minorităţilor (activizăţi economice. and Janos Karasz -.) ECOVAST10 Este o asociaţie înfiinţată în 1984 care are ca obiectiv oferirea comunităţilor rurale a unor condiţii de viaţă mai bune (vitalitate economică. PARIS 2003 EXPERIENŢA DIVERSITĂŢII CULTURALE ÎN ŢĂRILE MEMBRE ALE FORUMULUI EUROPEAN PENTRU ARTE ŞI PATRIMONIU. Staffan Bond. UNESCO. cât şi ca model de dezvoltare economică bazat pe principiile dezvoltării durabile. Birgitta Wiberg. Transnational Woodland Industries Group (TWIG).este transmis patrimoniul. etc. socilă şi culturală) şi de a proteja patrimoniul cultural European. FLORENŢA 2007 PROGRAMUL ESPON TEDI (TERRITORIAL DIVERSITY) PRINCIPII. 10 “Integrated rural community development” Joan Asby. drepturiale minorităţilor. Dintre proeictele iniţiate de ECOVAST.proiectul Reţeaua Wine Traditions (WITRANET). Michael Dower. Slovenia. iunie 2000 14 | P a g e . enumerăm Heritage Trails project.

El a propus şapte grade de acceptare socială materializate prin relaţii de rudenie. creativitate. reprezintă una dintre iniţiativele timpurii de măsurare a sentimentelor unei persoane faţă de diferite grupuri etnice. 155-194 13 Cercetator. Indexul de fracţionalizare etnică11 (James D. 8. Ulterior . 2003. Journal of Economic Growth. dezvoltarea culturală. diferind de probabilitatea ca două persoane alese aleator din populaţia unei ţări să aparţină unor grupuri etnice diferite Studiul “Fractialization” realizat de echipa A.– R. vol. dar au optat pentru o caracterizare general acceptată). Desigur nu există niste indicatori culturali universali. pp. de vecinătate. influenţate cu foarte mare uşurinţă de prejudecăţile existente faţă de anumite grupuri sociale (mulţi dintre subiecţi nici nu au intrat în contact cu reprezentanţi ai etniilor respective. apartenenţă. menţinerea tradiţiilor. interesat de: industriile culturale şi creative. o coexistenţă armonioasă în comunitate Susţinere a patrimoniului cultural prin: responsabillitate. culturale şi de indicatori statistici. analist si consilier in materie de politici. coeziune. ci şi un pas înainte spre implemtare. Kurlat. performanţe slabe ale instituţiilor şi politici publice ineficiente. dezvoltare durabilă.VALORI. Creativitate în economie cultural 12 11 15 | P a g e . spunand că aceştia reprezintă mai mult decat nişte simple date statistice si o materializarea a politicii culturale. reglementări specifice fiecărui element de patrmoniu Patrimoniu cultural ca factor de dezvotare prin: folosirea potenţialului economic al acestuia. dar şi acceptare ideii de a munci împreună sau admiterea ca cetăţean. Colin Mercer13 punctează necesitatea dezvoltării unor indicatori culturali. scopurile patrimoniului cultural : identitate. Au existat diferite modalităţi de dimensionare a acestui fenomen. 2003) . Wacziarg. reluat actualizat permanent (în funcţie de datele oferite de recensăminte) şi nuanţat în ansamblu de introducerea indexului de fracţionalizare lingvistică şi religioasă (Alberto Alesina12) au semnalat corelaţii interesante între valori mari ale indexului de fracţionalizare şi indicatori ce reflectă creştere economică scăzută. înţelegere. Alesina. Devleeschauwer – W. Asftel metoda implică stabilirea de către subiecţi a unei distanţe faţă de diferite naţionalităţi. Katz si Braly (1933) au punctat că aceasta metodă poate conduce la raspunsuri stereotip. Easterly – S. Fearon.–A. PRINCIPII ENUN ATE DE PRINCIPALELE DOCUMENTE NA IONALE – CONCLUZII I ORGANIZA II EUROPENE I Valorile. exploatare fără a afecta valorile Indicatori SCALA DISTANTEI SOCIALE – BOGARDUS (1925). promovare. de management şi de cooperare. cartografiere culturale şi planificarea.

participare. 5. producţie. educaţie.indicatori generali privind coeziunea socială (toleranţă. Acces. 3. etică. Conform spuselor lui Mercer ar exista patru categorii de indicatori: 1. infrastructură) Indicatorii din aceasta categorie măsoară oportunitatile şi constrângerile din punctul de vedere al utilizatorului. etic. Vitalitataea şi diversitatea culturală ( economie.indicatori etno-culturali (diversitate lingvistică. coeziunea socială şi dialogul intercultural (2005). reciprocitate. atonomie.). drepturi culturale etc).„Towards an international instrument on cultural diversity”. utilizatori de produse culturale) Aceste set indicatori evaluează în ce măsura capitalul şi resursele culturale pot constitui sau contribui la formarea diferitelor stiluri de viaţă şi identităţi. drepturi culturale. 2003) . Aceasta implica conştientizarea existentei sub-culturilor. guvernanţă şi comportament (calitatea vieţii.la o ţară la alta sau de context. Cultură. participare şi consum cultural (orientare socială. consumatorului (evaluare demografică a utilizatorilor şi nonutilizatorilor de resurse culturale) 3.indicatori generali privind dialogul 14 European Institute for Comparative Cultural Research 16 | P a g e .ERICards14 şi Consiliul Europei au dezvoltat un cadru pentru indicatorii privind diversitatea culturală. egalitate etc. calitatea vieţii). politic. incluziunea şi excluziunea socială. 2. 4. moral) Acestă categorie urmăreşte modul în care resursele culturale contribuie la formarea caracterelor atât a indivizilor cât şi a colectivităţii. respectiv contribuţia acestora la coeziunea comunităţii. Cultura. Iniţiativa Comisiei Europene . neglijate de politicile culturale actuale 4. forţa de muncă) Indicatorii din acest grup evaluează sustenabilitatea economiei culturale şi felul în care mobiliataea şi diversitatea resurselor culturale contribuie în final la creşterea calităţii vieţii 2.indicatori de conţinut. Există asfel zece categorii de indicatori: 1. indicatori generali privind diversitatea culturală (concepte. Indexul Diversitatii Culturale Au existat o serie de iniţiative în ceea ce priveşte măsurarrea diversităţii (ex. stil de viata si identitate (orientare personală.

In România se operează în continuare cu „Barometrul cultural”. un plan care să nu aibă în vedere numai prezenţa culturală românească sub forma târgurilor. Nu există date şi indicatori suficienţi privind diversitatea culturală. 7. 2. mecanisme de participare. pentru prezervarea siturilor istorice) este justificată ţinând cont de starea în care se află valorile noastre culturale. October 1999) cu privire la politicile culturale în România. conservarea monumentelor de patrimoniu. Report on an European group of experts]. problema este că în continuare ne concentrăm eforturile pe intervenţii punctuale şi devine uneori aproape imposibil să ne imaginăm. iar necesitatea extinderii evaluării culturii şi implicit a diversităţii culturale este absolut necesară. ci anticiparea unor centre de interes cultural şi concentrarea tuturor mijloacelor asupra a ceea ce este cu adevărat semnificativ pentru cultura noastră. remarcând că nu se înţelege motivaţia 17 | P a g e . dialog intercultural – arta si educaţie. 6. care exprimă însă rezerve faţă de selectarea acestei priorităţi. Raport al unui grup de experţi europeni [Cultural Policy in Romania.dialog intercultural – indicatori privind guvernanţa (reţele de cooperare inter-guvernamentale.). preşedinte: Terry SANDELL. raportor: Jacques RENARD. Pe de altă parte este o nevoie acută de organizare. Programul european de evaluare a politicilor culturale în România. vectorii unei dezvoltări viitoare. 8. D i m e n s i u n e a p o l i t i c i l o r c u l t u r a l e î n R o m â n i a • Programele de punere în valoare a patrimoniului cultural. dialog intercultural – acces şi participare la viaţa culturală. imigrare etc. cu nivelul actual de dezvoltare al ţării şi suportul economico-financiar necesar. de conservare şi restaurare a monumentelor istorice reprezintă o prioritate în cadrul politicilor culturale din România. Au existat rapoarte ale unor experţi europeni (-Politica culturală în România.).cultural (grupuri minoritare naţionale. evenimentelor în general. 10. În România. 9. restaurarea. Această atitudine (programe speciale pentru protejarea. dialog intercultural – pluralism în media. dialog intercultural – indicatori privind măsurile şi politicile culturale. 2. actori etc. Prioritatea politicilor culturale româneşti (după 1996) este patrimoniul şi foarte multe din iniţiative s-au focalizat pe această direcţie. 1. expoziţiilor.

de exemplu. Asociaţia ECUMEST). Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Organizatii. reducerea personalului administrativ şi implicarea specialiştilor în evaluarea actului cultural. autoritati in Romania care trateaza diversitatea culturala ORGANIZAŢII. Se poate constata.CIAC).” CRDE contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor etnice punând în valoare diversitatea. în România. accesul la diferite analize comparative şi introducerea termenului de „management cultural” pun bazele unei strategii în acest domeniu. CENTRUL DE RESURSE PENTRU DIVERSITATEA ETNOCULTURALĂ „Misiunea Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală este de a contribui la construcţia democratiei in România prin ameliorarea climatului interetnic şi promovarea principiilor echităţii si pacii etnoculturale. În paralel existau şi instituţiile artistice (ex. Acestea constituie o analiză destul de clară şi corectă a situaţiei actuale. că România tinde să se apropie de modelul ţărilor nordice. Totodată. CSCDC. Fundamentul teoretic constă în intervenţii la diferite seminarii şi workshop-uri (Mosaic 1998/2000. ele permit şi o comparare cu politicile culturale aplicate de celelalte state europene. în care se încearcă descentralizarea instituţiilor culturale şi responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice locale. instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii. Cu excepţia unor studii realizate de IMAS (1999). Fundaţia Concept (2000) şi ARCULT (2002). schiţând şi câteva din direcţiile pe care ar urma să se dezvolte reforma instituţională din domeniul culturii. iniţiativele culturale aproape că lipsesc din peisajul urban. iniţiat de Consiliul Europei. În prezent.pentru care alte priorităţi sunt defavorizate (sectorul creaţiei). INSTITUTII UNESCO CENTRUL DE STUDII I CERCETĂRI ÎN DOMENIUL CULTURII Infiinţat în 2005. îmbunătăţirea relaţiilor 18 | P a g e . contribuie la elaborarea. centrul internaţional de artă contemporană . CRDE realizează sau promovează proiecte care vizează diferitele aspecte ale acomodării diversităţii etnoculturale: buna guvernare a comunităţilor multietnice. În 2000 a fost iniţiat Forumul Cultural şi continuat în 2002 sub titlul de Forumul Cultural Naţional. asociatii. monitorizarea şi evaluarea politicilor publice din domeniul culturii.

Balkan Express Activităţi : „politici culturale. Astfel îşi propune: • • Măsurarea gradului de adecvare a infrastructurii de distributiea bunurilor culturale la nevoile populaţiei. Măsurarea consumului şi participării culturale.asociaţie culturală. dezvoltarea şi punerea în valoare a identităţii culturale şi lingvistice . suplimentat de alte directii – industrii creative turism cultural. susţinerea creativităţii” Lucrarea „SECTORUL CULTURAL DIN ROMANIA. cooperare culturală internaţională şi integrare europeană: către un spaţiu public european.cercetare. cultură scrisa) pentru mai multe categorii de utilizatori. instituţii de spectacol. SERVICIULUI MINORITATILOR CULTURALE din cadrul MINISTERULUI CULTURII SI CULTELOR opereaza cu urmatoarele domenii culturale in ce priveste minoritatile: . pentru emanciparea instituţională a sectorului culturii în Romania şi în Europa centrală şi de est. Este membră a unor retele culturale ca : IETM . etnoculturală . RESURSE. resurse. local).cooperare interculturală externă ECUMEST . muzee. al cărei scop este intermedierea şi acompanierea proceselor de acces . etnologică.memorialistică. diversitate şi participare culturală. acest “barometru cultural” cuprinzând informaţii din mai multe paliere de analiza (judeţean. cercetare şi documentare privind minorităţile naţionale. istorică. INFRASTRUCTURA. INCD International Network on Cultural Diversity. aniversări.Informal European Theatre Meeting. regional.biblioteci.etnice prin activităţi de dezvoltare comunitară.protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil . comemorări . cinema. dialog interetnic. consum şi îşi propune crearea unui instrument de lucru util (cu o structură modulară – un nucleu principal orientat pe niste micro-zone ale sectorului cultural . CONSUM” prezintă situaţia sectorului cultural. 19 | P a g e . educaţie multiculturală. prin prisma parametrilor infrastructură.conservarea.

completarea. cu 23 – în ierarhia ţărilor cu Indicele vietii culturale – cuprinde indicatori ai disponibilitatii. susţinând aportul semnificativ al patrimoniului cultural rural (material şi imaterial) în ce preveşte conturarea indentităţii culturale a unei regiuni. 1.RESURSE.CONSUM . INFRASTRUCTURA. indicele consumului cultural). rolul dar şi starea actuala a instituţiei căminului cultural. indicele producţiei culturale. Conturarea unei tipologii de consumatori şi comportamente culturale devine semnificativă pentru elaborarea unui diagnostic destul de îngrijorator a cererii culturale contemporane în România. Capitolul 2 – “Evolutia sectorului cultural in Romania (1995-2005). Orice modalitate de valorificare a culturii . evaluare si contextualizarea datelor oficiale INS (prezentate in capitolul 1) prin intermediul cercetării sociologice de tip barometru sunt principalele instrumente de operare pentru conturarea unei imagini cât mai apropiate de realitate. respectiv a diversităţii culturale implică o îmbunataţire a infrastructurii culturale. ai participarii si productiei resurselor culturale intro masurare compozita15 . cu cele 18 de grupuri minoritare reprezentate în Parlament. Indicele vieţii culturale15 (indicele infrastructurii culturale. respectiv cele 23 de categorii identitare înregistrate de recensământ ocupă locul trei – după Federaţia Rusă. creative şi de entertainment.3. România.• Măsurarea nevoilor culturale ale populaţiei pe tipurile de industrii culturale. judeţ. Printre problemele abordate este sesizată şi diferenţele urban – rural. P r e z e n t a r e a p r o b l e m e i În Europa există aproximativ 337 de comunităţi minoritare recunoscute oficial de autorităţile statelor respective. arie culturala. o creştere a resurselor culturale şi a consumului cultural. pag 46 20 | P a g e 15 . Importanţa vieţii culturale în mediul rural este sesizat şi de Sandu Dumitru. Analiza comparativă cu alte ţări din Europa şi trasarea unor ierarhii ale componenţelor vieţii culturale a întâmpinat dificultăţi în compararea domeniilor culturale cu denumiri variabile de la o ţară la alta.definitie prezentata in lucrarea SECTORUL CULTURAL DIN ROMANIA. cu 45 minorităţi naţionale recunoscute şi Ucraina.

nivel local (comunitate ). iulie 2005.Schimbarea intereselor şi identităţilor în regiunile europene de graniţă. este disticnţia între: Datele au fost preluate din lucrarea “ POLITICI DE INTEGRARE A MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA. Romania se poate numara printre tarile care a intreprins o seria de masuri in sprijinirea minoritatilor (acte normative.17 C a u z e (f a c t o r i g e o g r a f i c i . 2008 EUROREG –„Cercetare în ştiinţe sociale şi umanitare. cu implicaţii deosebite la nivel de politici culturale. marginalizarea sau ignorarea acestei realităţii are implicatii şi devine o „problemă” atât la O pistă de pornire în ce priveşte factorii determinanţi ai acestui fenomen. e c o n o m i c i ) În consecinţă. 1992) a comunităţilor minoritare. care a fost desfiinţat în 1998.aprox 200. In baza acestei realitati. Minoritate. regional si naţional. fonduri pentru sprijinirea organizatiilor). Există însa preocupări în acest sens concretizate doar prin enunţarea unor documente şi cărţi care definesc metode şi norme pentru protejarea minorităţilor şi care susţin fenomenzul de descentralizare . ploitici ale Uniunii Europene. minot’rităţi etnice şi transformări socio-politice „. În momentul de faţă nu există politici europene pentru aceste minorităţi. Singura intervenţie bugetară a Comiesiei Uniunii Europene pentru minorităţi constă în referirea acestora în cadrul categoriei privind Educaţia. Politica de coeziune nu face referire la minorităţi. ClujNapoca. ASPECTE LEGALE ŞI INSTITUŢIONALE ÎNTR-O PERSPECTIVĂ COMPARATĂ”. i s t o r i c i . institutii de stat sau servicii in cadrul acestora . (care sunt alea (pg. S-a înfiinţat atunci (în 1983) un buget pentru limbile pe cale de dispariţie. prin enunţatea unor principii în numeroase tratate şi carte. Fundaţia CRDE. Pentru cine este o problemă? Miza adevarată a diversitatii culturale este asigurarea supravieţuirii culturale (cultural survival sau survivance – Charles Taylor. 45) Discursul european este momentan normativ.grup autodefinit de persoane care au în comun aparteneţa la un limbaj istoric şi la o cultură proprii şi particulare unei regiuni geografice fără a beneficia însă de un stat al lor. Anul European al Limbilor. Au fost reintroduse în anul 2001. Raport al Comisiei Europene 21 | P a g e 17 16 .număr semnificativ de minorităţi16. ca urmare a intenţiei de a încuraja diversitatea lingvistică. unde se încurajează protecţia şi promovarea „limbilor regionale şi minoritare”. p o l i t i c i .

Tipuri de relaţii identificate la nivelul unei societăţi multiculturale între grupurile sociale minoritare: de cooperare. Identitatea culturală la ambele niveluri – naţional şi internaţional – rămâne una din principalele necesităţi psihologice şi spirituale. Tipuri de abordări la nivel de politici culturale 1. o încercare de inţelegere reciprocă. de conflict La nivel european sunt considerate extrem de importante atât recunoaşterea cât şi conştientizarea identităţilor şi diferenţelor dintre culturi. dincolo de avantajele economice. la conflicte în interiorul unei societăţi. divesitatea de perspectivă şi relaţia cu teritoriul determină crearea unui mediu competitiv în ce priveşte dominarea spaţiului cultural. Imposibilitatea de a-şi putea păstra propria identitate. Efecte a. sau în cadrul societăţilor dintr-o anumită regiune. Zonele cu diversitate culturală (în sensul prezenţei într-un anumit teritoriu a mai multor etnii si modele culturale) presupun existenţa diferitelor forme de dialog. b. reperezentată de existenta unorcomunităţi cu o anumita tradiţie la nivel naţional („minorităţi natţonale”) . Spunem în cel mai fericit caz pentru că diversitatea culturală la nivelul unui teritoriu stabilit poate genera dimpotrivă conflicte sociale şi caracteristica distinctivă a teritoriului (prezenta multiculturalităţii) să devină orice altceva decât un element de polarizare culturală. Această relaţie de competiţie dusă la extrem se transformă în conflict şi devine complet neproductivă. încercând să se realizeze o imbogăţire a dialogului intercultural. NOUA EXPERIENTA / „NEW EXPERIENCE” – ideologii bazate pe egaliatate între naţiuni şi minorităţi prin negarea diversităţii pe cât posibil standadardizate şi promovarea unor valori comune 22 | P a g e . componenţa de mobilizare a multiculturalismului aferent nu înregistrează schimbări esenţiale în cadrul sistemului de valori ci doar deschiderea si diversificarea spaţiului cultural comun. în cel mai fericit caz. care produce practic nişte grupuri etnice. de competiţie. concentrate teritorial diversitatea ca rezultat a unui fenomen migraţional. conduce în mod automat şi de altfel firesc. În al doilea caz.• • diversitate cu rădăcini istorice. intensificarea capitalului relational între diferite grupuri sociale şi. În primul caz .

INTERESE DIFERITE / „SPLIT INTERESTS” – interese orientate în două direcţii diferite: 1. naţional. Astfel valorile culturale tradiţionale îşi pierd puternic din intensitate în favoarea unui acces facil în viaţa culturală europeană ţi dialog cultural global. TENDINTA CONSTRUCTIVISTA/ „CONSTRUCTIVIST TENDENCY” – politici culturale socialiste – crearea unei „noi culturi integrative” şi un nou individ. Marginalizarea problemei în Albania. sârbi) 23 | P a g e . s-au clarificat şi armonizat metodologiile de operare. Noile direcţii DE-CONSTRUCTIVISTE se concentrează spre pe revitalizarea valorilor cultutale din trecut.în cadrul programului „EUROPEAN PROGRAM OF NATIONAL CULTURAL POLICY REVIEWS” lansat de Consiliul Europei. reminescenţe ale acestui tip de abordare există şi în prezent materializate în politicile culturale concentrate pe probleme de indentitate (în special afirmarea valorilor culturale naţionale şi minoritare) şi deconstrucţia abordărilor de tip socialist. 5. respectiv a fost tratată şi problema de-standardizarii şi promovării diversităţii culturale 8. 7. dialog limitat cu alte culturi. Serbia. MARGINALIZAREA STANDARDELOR/ „ MARGINALISATION OF STANDARDS” – marginalizarea culturilor minorităţilor şi operarea cu tipuri europene standard la nivel local. Concentrarea pe conturarea identităţii conduce la interpretarea diversităţii culturale ca o importantă realizare a unei anumite culturi si mai puţin spre toleranţă a acestei diversităţii în cadrul altor culturi.către nivele locale de diversificare (etnii. 4.către integrarea în tendinţele europene. schimbarea identităţilor şi văd diversificarea culturală ca o provocare dominantă. VALORI LOCALE VS STANDARDE GLOBALE/ „LOCAL VALUES VERSUS GLOBAL STANDARDS” În consecinţă la nivel naţional se contureaza o serie direcţii de acţiune cu privire la fenomenul diversităţii culturale: a.minorităţile cu tradiţie (italieni. clasă socială etc. Tratamentul diferit a diferitelor minorităţi în Slovenia . ungari ) sunt privilegiate faţă de noile minoritati (croaţi. intoleranţă faţă de alte valori. EXTRAPOLAREA POLITICILOR CULTURALE „EXTRAPOLATION OF CULTURAL POLICIES” . 3. LIPSA UNOR CONCEPTE COMUNE ŞI A CUNOAŞTERII CULTURII – lipsa unor concpete standard şi o bună cunoaştere a propriei culturi.2.) si 2. Monte Negro b. DEZINTEGRARE CONCEPTUALA/ „CONCEPTUAL DISINTEGRATION” – politicile culturale se indreaptă către probleme de identitate. 6.

Sacrificiul extrem în cazul intervenţiilor eronate sau ignorării unor fapte reale este pierderea identităţii culturale a „locului”. România.Rolul politicilor culturale. Acceptare formală a standardelor europene şi practici non-transparente –ex.3. de incluziune. cultura si arta conturează şi distinge „brandul „ unui areal faţă de celelalte. Cât obiectivele despre naţionale o regenerare economică presupune încurajarea turismului cultural atât în nucleul generator. de capital redus şi în special pe rolul culturii si artelor in revitalizarea urbană. respectiv a diversităţii culturale în procesul de dezvoltare si revitalizare la nivel naţional. introducerea unei astfel de strategii bazate pe politici culturale rămâne o adevărată provocare. care fac posibil răspunsul la nevoile locale. local • • Proiectele culturale joacă un rol din ce în ce mai important începând cu 1980. Alături de coeziunea socială. regional. Ele se confrunta cu probleme legate de asimilare. Bulgaria. Arealele slab dezvoltate dispun de resurse limitate pentru a se sustine. 24 | P a g e . încercând în acelaşi timp să îşi menţină identitatea. dar recentele strategii se bazează pe proiecte şi programe. 1. cât şi în aria lui de influenţă.c. dar nu şi imposibilă. De aceea este important ca elementele culturale specifice fiecarei minorităţi sau grup etnic de care dispun aceste aşezări să fie exploatate pentru a completa harta identităţii arealului respectiv şi transformarea lui dintr-un simplu spatiu comun într-un spaţiu cultural. Grecia S c e n a r i u i f n o t Minorităţile etnice dispun de un foarte larg patrimoniu şi o mare diversitate de resurse culturală. În acest subcapitol ne vom opri la o serie de calităţi ale programelor bazate pe valorificarea culturii . Pentru un oraş de talie mica. aparteneţă la o cultură straină de a lor.

gastronomic. educative şi sociale. curiozitatea sau chiar energia cu privire la schimbare. produse specifice. pot funcţiona foarte bine în dialogul cu tineretul. folclor. Ea aduce în discuţie o serie de probleme ale societăţii şi îşi educă publicul prin căi inovatoare. Vis a vis de diversitate culturala. lingvistică. acţiuni. tehnologii specifice) 25 | P a g e . financiar-fiscale. Uneori este singura modalitate de a-i antrena în diferite programe de acest tip. poduri. cântece. celor religie. Arta deschisă publicului devine un agent al exprimării. în care politicile specific culturale se împletesc cu politicile economice. dansuri. viabilitatea politicilor culturale este determinată în mod esenţial de o abordare holistică. directiile de actiune ale politicilor culturale se indreapta practic catre doua directii majore –PATRIMONIU CULTURAL SI EVENIMENT Modalitatile de materializare a diversitatilor culturale sunt: 1. PATRIMONIU CULTURAL MATERIAL (patrimoniu construit elemente separate sau ansambluri. interpretării şi negocierii. prin faptul că poate capta interesul. realizându-se astfel politici de dezvoltare integrate şi coerente. etc. meşteşuguri. industrii specifice. Drept urmare s-au îndreptat spre artă. mergând pe un mecanism de implicare a individului în procesul de dezvoltare a societăţii. arheologic. Prin urmare. Cu privire la generaţiile implicate în astfel de iniţiative. mediul educaţional este îmbunătăţit şi oamenii devin motivaţi cu privire la participarea lor la evenimente. iar evenimentele culturale creează o memorie colectivă şi o comemorare speciale. văd potenţialul uman ca lucrul cel mai de preţ. Cultura şi arta devin importante instrumente de mobilizare a comunităţii în diferite activităţi.) 2. mori. PATRIMONIU CULTURAL IMATERIAL (istoric. artefacte ca cimitire. tradiţii. în care există coeziunea socială şi o anume calitate a vieţii în general. inter-sectorială. În acelaşi timp. Când artele devin o organizaţie puternică într-o comunitate. echipele de specialişti.Dialogul şi participarea comunităţii în acest proces de revitalizare prin cultura si artă sunt esenţiale. Ei acceptă ca un mediu creativ. cetăţenii plini de imaginaţie şi încredere îşi folosesc la maxim potenţialul.

iar arhitectura si arta joaca un rol important prin integrarea mesajelor culturale în mediul construit. Acest mecanism este important în special în cultura vizuală – spaţiul construit. Dialogul cultural reprezintă un mecanism prin care diversitatea culturală poate conduce la cunoaştere. Desigur elementele de patrimoniu pentru polarizarea şi câştigarea unor anumite teritorii. sunt acele atribute ale peisajului cultural care reflectă sisteme de valori(umane). dezvoltarea capitalului social. PEISAJELE CULTURALE reprezinta conform definitiei peisaje particulate în care se manifestă interactiunile între oameni si mediul în care trăiesc. Peisaj evoluat/evolutiv. Identitatea şi percepţia vizuală a patrimoniului cultural construit Spaţiul semnificativ este definit de către autor ca fiind spaţiu pentru reflecţie conştientă. peisaje care reflectă puternice asociatii cu procese ale vietii omenesti (acestea pot fi finite sau în evolutie.cu un anumit eveniment istoric sau cu personalităti. în curs de desfasurare) Peisaje asocitae.grădini. parcuri. 26 | P a g e . de-a lungul timpului. Astfel in schema de mai jos este analizată dinamica naturii spaţiului şi relaţiile între „loc” şi „spaţiu”. dar implicit în spaţiul inconştient (reacţii. si unde sunt putine dovezi ale acestei asocieri. cât şi cei temporari.3. fără alte calităti culturale. 2004 Patrimoniu construit reperezinta una din cele mai vulnerabile domenii şi în acelaşi timp incarcatp de potenţial Una din cauzele conflictelor inter-etnice este diferenţa între sistemele de valori ale diferitelor minorităţi. Aceste sisteme de valori devin tangibile şi vizibile prin patrimoniu construit. ICOMOS UK. inovaţie. îmbunătătite în scop estetic. peisaje naturale amenajate. Tipuri de peisaje culturale Peisaje culturale amenajate. Fluxul continuu de schimbări în spaţiul construit sunt sesizate atât în spaţiul conştient (modificări în percepţia vizuală a spaţiului respectiv). iar informaţiile vizuale capătă o importanţă deosebită în ce priveşte utilizatorii permanenţi ai locului respectiv (locuitorii). Valori culturale.

45-55. no:1. mlăştinoase. identităţii) determină. vol. “Whose identity? Valuing the culture built heritage in diverse and tentioned societies”. ITU A\Z. etc. unde accesul este limitat şi dotările. condiţii de climă şi geografice extreme. -aşezări in care excluziunea socio-politica (pe baza limbii.1 Tipuri de areale slab dezvoltate -aşezări cu „ecologii”.). Schema18 ”CICLUL DINAMIC AL SPATIULUI ARHITECTURAL SI A FORMARII/ DEZVOLTARII <LOCULUI >” CAPITOLUL 2 Diversitatea culturala in areale slab dezvoltate 2. insulare. lipsite de apă. contribuie la sărăcia unui mare procent al populaţiei Hisham Elkadi. 2007 27 | P a g e 18 .4. deşertice . creează un nou spaţiu animat şi transformat gradat .sentimente etc. O intervenţie deliberată în mediul construit. cu activităţi miniere.asezari rurale -aşezări care se află la o depărtare decât valoarea acceptată la nivel naţional de un centru urban -zone cu potenţial scăzut: aride. cu un grad mare de poluare sau afectate de poluare. iar una nepotrivită poate conduce la pierderea identităţii locale şi alienarea culturilor locale. serviciile insuficiente: zone montane.

excluziune sociala. iar alte elemete de propagare a informaţiei sunt: poeziile. Vom analiza preponderent spatiul rural datorita rolului semnificativ al acestuia in completarea identitatii culturale a unei societati. lipsa unui acces la servicii. Arealele rurale slab dezvoltate se confrunta cu probleme: -Sociale: îmbătrânirea popula iei. superstiţii. de-a lungul unei mari perioade de timp (conflictul în sine generează o sărăcie din punct de vedere al resurselor a zonei economice.-aşezări care se confruntă cu diferite conflicte. bâlciuri. izolare. televiziune. obţinându-şi informaţiile din surse cum ar fi: radioul. riscând o marginalizare politică. de sănătate. leacuri transmise de-a lungul timpului. izolare. proverbe. iar principalele activităţi generatoare de interacţiuni sociale sunt: sărbătorile tradiţionale. Această izolare limiteză posibilităţile de participare şi exprimare în sfera publică şi nu pot interveni în procesul de decizie asupra acţiunilor ce se întreprind pentru comunitate sau în alte aspecte ale vieţii comunitare. fenomene de migra ie. în aşezările izolate sau mai putţin dezvoltate care nu dispuneau de sisteme de comunicare mai eficiente. cântece populare. Era informaţiei a mai adăugat o categorie a comunităţilor defavorizate: acele comunităţi care nu au acces la informaţie. excluziune sociala Pericolele la care este supus patrimoniul rural în prezent :pierderea identităţii.presiuni din exterior. accesul la educaţie. naturale şi sociale). Chiar dacă acest sistem de comunicare 28 | P a g e . schimburile de opinii între localnici. lipsa infrastructurii. care au fot nevoiete sa îsi transmită pe alte căi informaţiile. înmormântări). etc. poveşti. locuri de muncă limitate -Economice: sărăcie. Astfel o parte din studiile de caz din urmatoarele capitole se vor opri asupra unor modalitati de valorificare diversitatii culturale in mediul rural. legende. schmibări în modul de via ă specific rural. în special a tinerilor. acces limitat la informaţie. evenimente(nunţi. Acest tip de comunicare a apărut din necesiate. radio. botezuri. fie prin inetrnet. Aceste comunităţi se ghidează dupa o cultură preponderent orală. dependen a de sectorul primar. datini. servicii sociale. socială şi economică.

culturale. Periferialitatea poate fi transformată din dezavantaj în avantaj. deoarece dezvăluie culturi diferite ce coexistă pe acelaşi teritoriu. Specific pentru zonele cu diversitate culturală sunt atât elementele caracteristice fiecărui element în parte. dar în special peisajul cultural care rezultă din hibridizarea culturilor. cunoaşterea şi aprofundarea unor culturi. Conservarea bun comun al unor comunităţi (patrimonial cultural) dă un sens dezvoltării sociale. însă bazată pe valori tradiţionale. aceleaşi motive care fac un teritoriu neatractiv pot fi vazute ca avantaje: depărtarea de centre urbane sau alte obiective poate fi benefică pentru turism prin benefcii pe care le oferă această depărtare: izolarea de lumea 19 “Communication for Isolated and Marginalized Groups Blending the Old and the New”. dar care dispun de alte tipuri de valori cu valenţe turistice). cu elemete moderne. Există creştere a interesului pentru ceea e este specific. popoare. lipsite de resurse. etnii. dar şi prin încurajarea interacţiunii dintre ele. Spaţiile care sunt caracterizate de diversitate prezintă un interes deosebit. căutând identitatea în spaţiul rural. Silvia Balit iulie. 2004 29 | P a g e . prin facilitarea accesului spre teritoriile locuite de aceştia şi prin politicile Uniunii Europene de sprijinire şi încurajare a divesităţii şi a coeziunii sociale. izolate. În căutatea autencităţii şi ulterior a inovaţiei. interacţionează şi generează noi tipuri de organizare. valori etno. Din cauza acestui interes pentru fenomenul respectiv. Astfel. deţine anumite valori care ar putea fi exploatate în sensul dezvoltării unei culturi superioare. omul modern se întoarce la rădăcini. 19 2. se recomandă dezvoltarea turismului (văzută şi ca o alternativă pentru zonele sărace sau defavorizate. prin efectul sinergiei.2 Importanţa diversităţii culturale în dezvoltarea economică şi socială şi în menţinerea identităţii locale O dată cu deschiderea graniţelor europene. În această situaţie valorificarea diversităţii culturale se atinge prin întărirea specificului fiecărui element cultural (patrimoniu material sau imateria. lingvistice) în parte şi protejarea acestora.poate părea deficitar. s-a manifestat o creştere a interesului pentru descoperirea. valoarea rezultată a patrimoniului cultural într-un teritoriu divers din punct de vedere cultural este mai mare decât suma valorilor fiecarui element.

3 Modalităţi de dezvoltare în zone cu resurse limitate Valorificarea resurselor specifice locale ale zonelor defavorizate – asezari rurale În procesul de dezvoltare rurală este important să se găsească un echillibru între agricultura tradiţională ca principala activitate economică în majoritatea zonelor rurale europene. bla. se poate crea însă o noua problemă: aglomerarea şi ajungerea la stuaţia de a nu mai fi atractiv din puct de vedere turistic (degradarea peisajului şi a mediului.aglomerată a oraşelor. diversitatea culturală poate fi vazută ca soluţie de dezvoltare economică şi socială. sau afectat parţial. Cerinţele turiştilor au devenit din ce în ce mai rafinate şi sofisticate: aceştia caută în acelaşi timp confort. pentru a oferi confort turiştilor. reprezintă un element de interes pentru turişt (datorită păstrării intacte a cadrului fizic şi natural). deci o oportunitate pentru dezvoltarea de activităţi turistice. O dezvolatre a turismului în acste cazuri necesită o implicare şi din partrea comunităţii locale. izolare. diversitate. exemplu estonia). datorită izolării. Imposibilitatea creării de noi activităţi care sa genereze profit şi dezvoltare în teritoriu. faptul că acetse comunităţi nu beneficiază de noi tehnologii şi o serie de alte facilităţi care vin o dată cu inovaţia. noutate. Trebuie găsit însă un echilibru între aceste atribute care pot contribui la dezvoltarea turismului şi aspecte care ţin de accesibilitate. Identitatea locală. creare de locuri de munca (lipsa resurselor. alte activităţi rurale şi protejarea naturii. căutarea unui cadru mai liniştit. 2. Astfel. potenţialul endogen şi conştientizarea 30 | P a g e . prin atingerea obiectivelor enunţate mai sus şi respectarea valorilor enunţate în diverse documente europene. neafectat de trecerea timpului. simptomele periferialităţii pot deveni surse de vindecare a problemei teritoriilor care se confruntă cu ele. În final. Acest fapt atrage însă după sine o serie de dezavantaje. transformarea spaţilui prin adopatea nolior tehnologii şi pierderea identităţii. turismul ar un rol important în reducerea disparităţilor.Altă atracţie pentru turişti în aşezătile izolate o reprezintă multitudinea de elemente de patrimoniu şi experienţa unui stil de viaţă care s-a păstrat intact. accesul la servicii şi dotări. De aceea trebuie găsită o stare de echilibru. Pin exploatarea calităţilor unor astfel de teritoriu şi dezvoltarea prin turism a lor. a posibilităţii creării unor activităţi industriale). Conform tratatului de la Maastrich din 1992.

văzut ca singura alternativă de devoltare pentru situaţiile respective21: North Cape. arhitectură). obiceiurilor. Frances Brown . Agroturism în Orkney. climei. formată de-a lungul timpului. limbă. În ciuda unor probleme specifice zonelor periferice cu care se confruntă numeroase aşezări europene au reuşit să îşi valorifice resursele de care dispun pentru o dezvoltare a turismului. modernizarea elementelor ce ţin de producţie şi exploatare. literatură. volume.importanţei unei dezvoltări durabile şia protejării mediului devin în acest proces elemente cheie. dar şi contribuţiie conomice (obiecte de artizanat. activităţi economice). datorită specificului şi modului de viaţă care au elemente distinctive. Septembrie 1997 21 20 Idem 31 | P a g e .20 Se încurajează dezvoltarea unor activităţi bazate pe exploatarea durabilă a produselor rurale şi care să utilizeze capital uman din mediul rural. care se îndreaptă în prezent spre urban şi pentru întărirea identităţii locale. artistice. Prin acest schimb se realizează procesul de hibridizare în urma căruia se crează noi valori şi se îmbogăţeşte viaţa culturală. Popoarele îşi crează o identitate proprie prin modul în care se adapteză peisajului. Derek Hall. diversificarea activităţilor din domeniul agriculturii. Bute. limbii şi caracteristicilor fiecărei etnii în parte şi prin accentuarea caracteristicilor comune determinate de convivilaitatea în acelaşi spaţiu cu o identitate proprie. Dupa anii 50 Uniunea Europeană a acodat un interes deosebit politicilor de dezvoltare rurală din cauza urbanizării puternice care a avut loc în acea perioadă şi ca urmare a acesteia a depopulării nasive a zonelor rurale. Exploatarea patrimoniului architectural “Tourism in the Peripheral Areas of Europe. condiţiilor locului şi din modul în care folosesc materialel locale. Comunităţile etnice minoritare dintr-o anumită regiune. Diversitatea etnica se menţine prin conservarea tradiţiilor. forme specifice. Turism montan în Tarna. aflată în extremitatea de nord a Europei (valori de peisaj natural). Acetse noi măsuri crează oportunităţi pentru exploaterea capitalului uman din sate. Arjeplog. Proceedings from an international seminar on Bornholm. aduc contribuţii la peisajul cultural al regiunii respective prin: valori culturale (tradiţii.Case Studies of Tourism in Peripheral Areas”.

arhitectura şi comuniattea se adapteaza la condiţiile de relief şi climă. Bovey Tracey. viaţa artistica. în Anglia cazarea “ FUTUROPA. transformarea unor ferme istorice în unităţi de cazare) Specifică pentru peisajul cultural rural este arhitectura vernaculară. iar comunitatea poate profita de prezenţa lor). deoarece conţine elemente noi. inteacţiunea cu elemente exterioare sau gradul de izolare (care determină gradul de mixitate al unei culturi. de diversitate a stilurilor arhitecturale. în Macedonia. şi în special dacă au funcţii publice (în felul acesta participa la viaţa socială. Cazarea se face de obicei în pemsiuni sau unităţi de cazare care să redea cât mai mult din modul de viaţă specific comunităţii respective. de diversiate a comunităţii. meşteşugurile unei comunităţi sunt revitalizate prin integrarea lor în viaţa cotidina şi prin utilizare. esenţa identităşii culturale şi istorice a unei regiuni. obiceiurile. Patrimoniul poate fi un element esenţia al specificităţii locale.materialele locale pentru a realza arhitectura.The rural vernacular habitat. riturile. etc. 22 Reconvesie funcţională (exemplu: transformarea unei mori în spaţiu expoziţional şi comecial.) Conservarea şi protejarea arhitecturii vernaculare este mărturie a unor practici şi stiluri de viaţă din trecut. tradiţiile. a tradiţiilor. Consiliul Europei . nr. 2008 32 | P a g e 22 . 1.Cea mai bună metodă de a proteja patrimoniul (material şi imaterial) este de a-l integra în viaţa socială. de puritate a stilului. Specificul este dat de modul în care sunt folosite formele.a heritagein our landscape”. putând fi considerată exotică. aşezări. De aceea. regiunile cu diversitate culturală prezintă şi o diversiatate a stilurilor arhitecturale şi reprezintă un element important de atractivitate turistică. Agroturismul Turiştii caută specifcul local în cazul turismului rural. Clădirile monument sunt protejate în mod optim dacă sunt utilizate. modul în care aşezările. Ea reprezintă cea mai vizibilă şi uneopri cea mai trainică amprentă a comunităţlor care s-au perindat pe un teritoriu de-a lungul timpului. religioasă.restaurarea arhitecturii vernaculare determină apariţia turismului în zonă. De exemplu. Astfel. Alt exemplu de dezvoltare rurală prin turim este valorificarea obiectelor de arhitectură sacră în Slovacia. Din acest motiv poate fi considerată o mărturie istorică a zonei respective. lingvistică. Marea Britanie. văzută ca singură metodă de revitalizare economică şi îmbunătăţirii a condiţiilor de viaţă a regiunii analizate.Un interes deosebit îl prezintă arhitectura vernaculară a minorităţilor.

Exemple: broderiile de dantelă din Croaţia. ca în cazul multor aşezări rurale un mijloc de dezvoltare a unei zone prin turism. Exploatarea şi valorificarea produselor de artizanat Produsele de artizanat şi produsele tradiţionale au de cele mai multe ori caracter de unicat şi prezintă interes tocmai datorită acestui aspect şi deoarece sunt lucrate manual (marea majoritate) şi prin tehnici specifice. transmise din generaţie în generaţie. În Italia (Salento) investitorii închiriau locuinţele pe 10 ani.tradiţionale. evenimente. de aceea li produsele de artizanat sau meşteşugurile practicate de acestea conţin elemente de noutate. folosind meşteri locali. Produse locale şi identităţi locale ca element cheie de dezvoltare locală Aceste produse şi valori locale ţin de elemente ale patrimoniului imaterial: tradiţii. le dezvoltau. 23 Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO 33 | P a g e . S-a găsit astfel o metodă de dezvoltare a zonelor şi de oferire de noi locuri de muncă. Agroturismul în cadrul comunităţilor multietnice reprezintă. cântece. în cadrul unei aşezări multietică diferite moduri de viaţă şi diferite abordări. proverbe. iar după cei 10 ani proprietarii decideau dacă păstrează locuinţele în circuitul turistic sal le atribuie alte folosinţe. Franţa. folosind mijloace învechite. cu condiţia existenţei unei bune promovări şi a creării unnei mărci recunoscute. jucăriile de lemn realizate manual în câteva sate din Croaţia.23 Minorităţile entice au de cele mai multe ori elemente tradiţionale specifice. Turistul poate experimenta. păstrându-se în acealaşi timp caracterul zonei. restaurau şi modernizau pentru turism. Din acest motive ele pot fi comercializate cu succes atât la nivel local cât şi naţional sau internaţional.turiştiolor se face în unităţi modernizate iar banii din turism se investesc pentru resturarea altor construcţii. atât în domeniul turismului cât şi a meşterilor locali. meşteşuguri. povestiri. care au devenit un simbol pentru regiunea Hvar şi acare au devenit o sursă considerabilă de venit. tradiţia veche de câteva secole de realizare a tapiţeriilor din regiunea Creuse. Ele pot crea atractivitate turistică prin caracterul unic pe care îl posedă. regiunea de nord.

programe de expansiune lexicală. a vieţii de yi cu yi.O bună ilustrare de metode de valorificare şi păstrare a identităţii unei regiuni se regăseşte în Lista Patrimoniului Intangibil. păstându-şi în acelaşi timp specificul. în şcolile provinciale. legendă a poporlui. înainte se cânta la diferite evenimente şi serbări tradiţionale. 24 Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO 34 | P a g e . promovarea predării limbilor. învăţării şi practicării. publicarea unui manual practic pentru interpreţi şi pentru studenţi.24 Identitatea este poate cea mai puternică a manifestării diversităţii culturale şi condiţia ca aceasta să existe. enunţate în proiectul 11-2006/04-2009: realizarea unor cursuri speciale de învăţare a acestui tip de muzică. Valoare unor manifestări culturale creşte atunci când acestea aparţin unor culture diferite şi împărtpşesc acelaşi spaţiu de exprimare. acum este în pericol de dispariţie . împreună cutoate elementele ale acestei identităţi. De aceea. modului de viaţă. Cîntecele conţin elemente specifice africane. iar texetele lor conţin elemete de istorie. Evenimente publice Comunităţile Garifuna din Honduras. Pentru ca o comunitate etno-culturală să se detvolte în sensul valorificării patirimoniului etno-cultural acesta este primul pas. încurajată şi promovată. imaterial. (muzică tradiţională armeniană. Aceste elemente sunt dificil de păstart şin cauza caracterului migratoriu al poporului. inventarierea formelor de artă a comunităţii. promovarea festivalurilor regionale Garifuna. Alte metode de salvare a acestor elemete de patrimoniu intangibil. Guatemala. a obiceiurilor. Scopul proiectului este de a încuraja perfecţionarea şi menţinerii în viaţa culturală a interpreţilor de muzică duduk şi de a reînvia interesul pentru muzica duduk pentru publicul armenian. Modalităţi de salvare: revitalizare lingvistică. UNESCO. Nicaragua and Belize Posedă un limbaj propriu. Identitatea comunităţii multiculturale constă din interacţiunea elementelor specifice fiecărei culture. asemănător cu oboiul. care a rezistat de-a lungul timpului în ciuda discriminărilor comunităţii Garifuna. Organizarea de evenimente muzicale Concerte de muzică duduk ) în aer liber. se foloseşte un instrument tradiţional. realizarea unui inventar al tradiţiei armeniene duduk şi organizarea a diferite concerte. ea trebuie păstrată.

Contribuie la creşterea competivităţii. European. pentru a prelua turişii şi pentru a crea oportunitatea unei dezvoltări echilibrate. motoare ale dezvoltării culturale ale unei zone/regiuni.culturalism. Pentru promovarea unei regiuni se realizează pe baza cooperării între actori cu legături directe în regiune.. fiind primul pas în. 2) . care să aibă cunoştinţe puetrnice despre zonă. Un astfel de proiect îl reprezintă Heritour (vezi studiu de caz nr. Prin evaluarea zonei şi a specificului (în special cultural) şi prin inventarierea elementelor de valoare a diverităţii culturale. muzee ale satului) pot fi elemente generatoare de evenimente. diversitate culturală. prin includerea în circuitul turistic un numar cât mai mare de obiective turistice duce la potenţarea dezvoltareării regionale şi teritoriale a aşezărilor. Crearea unei mărci a zoeni care să pună accentual pe diveristatea culturală este pentru evidenţierea şi remarcarea ei la nivel naţional. în diferite ţări europene. mondial. ministerul turismului sau alte autorităţi interesate de dezvoltarea zonei. elemente de natură şi peisaj. meşteşuguri şi meserii. În cazul unei regiunii de diversitate culturală se poate stabilli un traseu cultural care să lege principalele localităţi: urbane sau rurale ce se constituie ca nucleu al fiecărei etnii în parte. caracterul oamenilor. dar în primul rând simbol al exprimării identităţii unui loc. policentrice. trasee tematice. 35 | P a g e . identitate regională. arhitectură tradiţională.Crearea unor trasee turistice Crearea unor trasee turistice. Aceste trasee trebuiesc puse în legătură cu cel puţin o aşezare urbană. iar ca a doua etapă dezvoltarea turistică pe baza valorilor nou create. se poate formula un concept de promovare şi nişte elemente constituente ale imaginii regiunii. activităţi. care realizează. Crearea unei imaginii a regiunii Imaginea unei regiuni se poate baza pe elemente de valoare ale unei regiuni: patrimoniu. Ca primă etapă se realizează întărirea identităţii şi a diverităţii. pentru a promova identităţi şi resurse culturale ale zonelor implicate în proiect. multi. pentru ca întreaga aşezare să beneficieze de beneficiilr economice aduse de turism. Activităţi muzeale Atât cele puctuale de tipul clădirilor muzeu cât şi cele desfăşurate pe suprafeţe mai mari (parcuri.

Se folosesc puzzle. cât şi despre tradiţiile şi obiceiurile poporului roman . furca şi fusul”. precum şi publicaţia “Abecedar şi Dicţionar Etimologic.Să învăţăm să folosim războiul de ţesut. al gospodăriilor ţărăneşti şi al obiectelor tradiţionale.O iniţiativă de a face cunoscută viaţa rurală a românilor a avut loc în Sibiu.. jocuri distractive. Proiectul este foarte important deoarece se adresează copiilor. şi foloseşte pentru aceasta un limbaj adecvat: -“Activităţi practice: desen.Lecţii de agricultură: la strâns de fân”. prin organizarea unor activităţi designate copililor în cadrul spaţiului Etno Tehno Parc.. prin jocuri de asamblare şi construcţie. de încurajare a dezvoltării în regiune (în special a turismului) şi de creşterii a atractivităţii şi competivităţii regiunii. CAPITOLUL 3 Modalitati de aplicare a politicilor culturale privind diversitatea culturala 1. în care sunt stimulate deprinderile tehnice. prin norme şi elemente de legislaţie stricte. “Este un spaţiu neconvenţional. Se folosesc unelte tradiţionale în miniatură.Atelier de pictură pe sticlă. Aceste muzee pot genera diferite activităţi culturale şi evenimente... arhitectura vernaculară diversificată(Proiect Muzeul Satului) din regiunile diverse etno-cultural este o modalitate de păstrare a identităţii locale şi de păstrare a memoriei collective. de întărire a identităţii. jocuri interactive”.Atelierul celor mici”.” Realizarea unor muzee etnografice care să expună obiecte etnografice şi elemente specifice fiecărei etnii. Oportunitatea creării unui parc naţional etno-cultural Poate constitui o metodă optimă de protejare a valorilor existente. atitudinală şi aptitudinală. la Muzeu Astra.uri şi cărţi de colorat ce ilustrează patrimoniul Muzeului în aer liber. 36 | P a g e . un loc în care jocul devine mijloc în procesul de dezvoltare intelectuală. sunt dezvoltate atât cunoştinţele despre patrimoniul tehnic. Se vor citi poveşti şi istorioare ce surprind universul magic al morilor.

albanezi. costume tradiţionale. S-au Multicultutralitate în Dolna Reka organizat discuţii şi evenimente în mai multe sate ale regiunii în care locuitorii erau încurajaţi să participe şi să contribuie cu amintiri ale lor sau din strămoşi despre tradiţii şi elemente caracteristice ale comunităţii din care făceau parte.Martor etern” Satele Rostuse şi Bituse. REGIUNEA DOLNA REKA Motivul alegerii Proiectul prezintă un exemplu concret de valorificare a unor elemente de patrimoniu immaterial prin organizarea unor evenimente. cu elemente turceşti. În regiunea Dolna Reka oamenii au început să se cunoască mai bine prin proiectul „Costume şi obiceiuri tradiţionale. pe lângă rorlul de a întări relaţiile şi legăturile în cadrul comunităţilor multietnice şi de a facilita dialogul între ele şi o mai bună înţelegere. Alt element al specificului regiunii este dat de gastronomie. albaneze. desene ale copiilor. cand este dezvăluit în cadrul unor evenimnete ca nunţi. Regiunea conţine şi multe element de patrimoniu arhitectual religios. Toate acestea au fost redate prin materiale promoţionale şi a fost întocmită o broşură. turci metodă au fost explicate asemănările şi deosebirile. Prin această Proiectul „Costume şi obiceiuri tradiţionale. Macedonia de Vest Macedoneni (musulmani şi ortodocşi). Au fost organizate apoi expoziţii cu fotografii. botezuri. Aceste activităţi au. elementele carecteristice celor 3 etnii care au participat la proiect. macadonene. Zilele culturii în Vrapciste Iniţiativa acestui eveniment a porinit de la un grup de tineri care au considerat că elementele specifice şi patrimnoniul cultural ale satului nu sunt exploatate suficient şi evenimentele culturale în zonă nu sunt 37 | P a g e Zilele culturii în Vrapciste . şi o contribuţie la economia satelor respective prin dezvoltarea turismului.PROIECT: LIVING HERITAGE LOCATIE: MACEDONIA. precum obiective turistice culturale şi naturale. Specificul local este cel mai bine reprezenatat în timpul verii.Martor etern”.

dispersate a resurselro ce se vor exploatate. Obiectivul era de a întări relaţiile interetnice (prin valorificarea şi înţelegerea patrimoniului cultural local) şi de a facilita o mai buna înţelegere a culturii. de a oferi un schimb de experienţă în cadrul comuntăţii multietnice a satului Vrapiciste şi. însă sărace în alte tipuri de resurse. suficiente. diversitea culturală din aşezările izolate sau defavorizate poate fi exploatată cu succes prin crearea unor astfel de trasee. A fost înfiinţat un muzeu etnologic şi au fost organizate diferite activităţi: festival cultural. adunate în cartea „Vrapciste de-a lungul istoriei”. prezentarea bucătăriei tradiţionale. pentru a se ajunge la o dezvoltare economică şi socială. s-a mers pe ideea de traseu cultural. adaptabil. 38 | P a g e . pornind de la această experienţă a mai multor comunităţi.Nord-vestul regiunea Gostivar Macedoniei. Proeictele existente. Din cauză că fiecare aşezare componentă a teritoriului respectiv prezintă un element de interes. Au fost publicate diferite materiale promoţionale. care fac parte din circuitele culturale respective pornesc de la un model de bază. rezultatul fiind însă specific. patrimoniului celuilalt. datortădispunerii punctuale. Tocmai datorită acestui caracter de adapatbilitate şi datorită oferirii posibilităţii exploatării elementelor valoroase într-un teritoriu (în cazul de faţă diversitatea culturală) am ales prezentarea acetui proeict. 2. prezentarea costumelor tradiţionale şi a meşteşugurilor şi obiectelor de artizanat. PROIECT: HERITOUR LOCATIE: EUROPA Motivul alegerii Proiectul prezintă un model de dezvoltare a unor teritorii bogate în elemente de patrimoniu. De asemenea. competiţia luptătorilor „pelivani”.

reţele culturale regionale şi trans-naţionale. de artizanat) în fiecare regiune. Promovarea turismului ar duce la stimularea economiei şi crearea de noi locuri de muncă în zonele respective. Strategia de dezvolztare rurală se bazează pe întărirea acestei odentităţi şi 39 | P a g e . Ca rezultat al proeictului patrimonial cultural local va fi evaluat şi va fi iplementată o metodologie. cooperare transnaţională a regiunilor participante şi crearea de noi locuri de muncă în domeniul turismului.Proiectul Heritour se adresează în special zonelor rurale care nu au fost elemnte de patrimoniu. care duce la scăderea tendinţei migratorii în regiunile respective şi a sărăciei şi în final dezvoltare economică şi socială a zonei. Identitatea SERRES. din nordul Greciei. O regiune implicată în proiectul Heritour este regiunea Serres. rurale. Se va crea astfel o reţea de trasee turistice culturale. defavortizate. trasee tematice(religioase. pentru a prelua şi atrage turiştii şi pentru a-i încuraja să viziteze împrejurimile şi zonele rurale sau mai defavorizate ale regiunii. caracterizate de atractivitate turistică. Din cauza faptului ca majoritatea aşezăriloe care fac parte din trasee sunt de tip rural. vor fi realizate studii de fezabilitate şi de matketing pentru traseele culturale tematice. Există şşi posibilitatea creării unor trasee culturale trans-naţionale. Efectele estimate pe termen lung ale proiectului sunt întărirea identităţilor regionale şi cunoştinţele legate de cultura şi specificul regiunilor ce participă la proiect. REGIUNEA DE NORD A GRECIEI locală. De aceea se intenţionează stabilirea unor trasee. oraganizare şi promovare a patrimoniului cultural în aşetări isolate. În acest proiect sunt implicate instituţii din turism şi comerţ. precum şi instituţii guvernamentale şi de cercetare. rezultată ca urmare a intercţiunilor religiilor pe acest teritoriu. Întrucât elementele regiunilor ţintă au o dimensiune locală. care poate acoperi o largă paletă de opţiuni turistice şi diferite nevoi ale consumatorului. dar care dispun de un potenţial cultural considerabil prin prezenţa unor Scopul principal este de protejare. de munte şi de graniţă. vor fi relaizate legături cu un centru urban (cu valenţe turistice) al regiunii. vor fi dezvoltate mai multe reţele. reprezintă în prezent o oportunitate pentru o dezvoltare durabilă a regiunii. industriale.

reintegtarea în statul grec de dupa primul război mondial) fenomene de migraţie care s-au constituit într-un fenomen de diversiate etnică şi religioasă. specifice fiecărei comunităţi. etnii şi păstarea 40 | P a g e . urmărindu-se revitalizarea valorilor tradiţionale autencităţii regiunii. Diversitatea elementelor arhitecturale din regiunea Serres este marcată de îmbinarea elementelor tradiţionale. având ca principale etnii pe cele greceşti. Pe acest teritoriu au avut loc. ale neoclasicismului simbolist şi moderne. având ca rezultat un fenomen de hibridizare.reabilitatea patrimoniului arhitectural penrtu a ajunge în final la dezvoltarea turismului. Diversiatea acestei aşezări se manifestă în: modul de organizare al aşezărilor (rurale şi urbane) specificul arhitectural dat de îmbinarea stilurilor diferite. din cauza a diferiţi factori politici şi istorici (aparteneţa la statul otoman. turceşti şi bulgare.

finlandeză. dialog intercultural etc. 2007 Motivul alegerii Concluziile primei etape a proiectului de cercetare sesizează distanţa între teorie şi realitate. Problemele dezbătute la nivel internaţional atrag de la sine o capacitate de reacţie şi consecinţe în practicile şi deciziile de zi cu zi. obiectivele Ministerului Educaţiei şi direcţiile de legislaţiei. subordonate detaliată a situaţiei politicii culturale. a intereselor grupurilor tinta şi dezvoltarea unor indicatori şi măsuri ca un remediu pentru deficitul actual existent . Proiectul utilizează conceptul „fair culture” si mizează pe dimensiunile etice ale politicilor culturale: 41 | P a g e programelor. PROIECT: FAIR CULTURE? MINISTERUL EDUCATIEI. Astfel.). acţiune tratatelor. a metodelor şi instrumentelor de analiză privind cultura. Iniţiativele de conturare a unor indicatori cuvinte cheie: tradiţie. ar trebui să fie rezultatul unei evaluări cât mai corecte a datelor existente . identitate culturală.3. declaraţiilor. vitalitate. normelor şi internaţionali privind politicile culturale (pornind de la practicilor administrative . stil de viaţă. Lipsa informaţiilor. coeziune socială. formulate de programele agenţiile guvernului. diversitate. diversitatea culturala şi preluarea formală a unor concepte lansate pe plan internţtional crează o ruptură faţă de realitate. ONU. FINLANDA. pot constitui o bază pentru dezvoltarea unor posibile instrumente de operare în acest domeniu. ministerului. orice iniţiativă de formulare a unor politici culturale . strategiilor. CONSIULIUL EUROPEI) şi continuă la nivel naţional urmărind Proiectul îşi propune o cercetare legislaţia documentelor care o influenţează. Analiza porneşte cu o prezentare a situaţiei la nivel internaţional (documente UNESCO.

Proiectul a debutat cu un seminar in 2006 la Helsinki. Ministerul Educaţiei continuă să pună în Ministerul Educatiei promovează aplicare programul „Acces to Arts and Culture for accesibilitatea artelor şi culturii în All”. abilitate. prin alocarea de se concentrează pe protejarea drepturilor culturale şi resurse. valorificarea semnificatiilor culturale indiferent de şi experţi. şi monitorizarea permanentă ale Se pune accentul pe necesitatea revizuirii şi performanţei in sectorul său. participare. precum şi prin managementul lingvistice ale minorităţilor.accesibilitate. Instituirea unui comitet reprezentand diferite interese culturale şi să genereze o dezbatere socială pe această temă. a fost una dintre primele măsuri alături de o colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe privind sustenabilitatea producţiei culturale. îmbunătătirii practicilor instituţiilor culturale şi a altor actori activi în domeniul culturii (administraţiile locale şi regional in special). Acesta conţine măsuri pe care ministerul le va primul rând prin furnizarea unor pune in aplicare in 2010 Obiectivele acestui program informaţii pe baza.. implicaţi în domeniul culturii si artei. antreprenoriat cultural. În următoarea perioadă 2008 – 2010 îşi propun o reviziure a cercetărilor acumulate şi pe viitor dezvoltarea unei serii de indicatori pentru evaluarea politicilor culturale. Termenul „FAIR implinirea integrarea CULTURE” drepturilor si inseamna acoperă o varietate de acţiuni si grupuri de actori culturale . şi o conferinta intitulată „Fair Culture – Culture for Sustainable Development” (2007). 42 | P a g e . religie etc. urmand publicarea lucrării „Fair Culture? Ethical dimension of cultural policy and cultural rights”. care să analizeze aspecte legate de politicile etnie. proprietate intelectuală. În calitate de autoritate coordonatoare In paralel. diversitate.

Având turismului. precum şi eloborarea unor strategii integrate la nivel naţional. local şi crearea unei reţele transnaţionale un cadru de cercetare transnaţional. pentru a sprijini adoptarea Convenţiei Europene a 43 | P a g e . PROIECT: PEISAJ CULTURAL . se urmăreşte conservarea patrimoniului. • Consideram ca teritoriul transilvanean este exemplu de bună practică în ce priveşte măsurile privind patrimonial cultural şi atitudinea faţă de diversitatea culturală prezentă în acest teritoriu • Proiectul selectat este unul dintre exemplele care vor sustine analiza comparative din capitolul 4 cu o altă zonă cu un grad mare de multiculturalitate (comparativ cu media naţioanală) – DOBROGEA. şi fiind susţinută de regional. dezvoltarea şi naturii. diversitatea acestor peisaje culturale este pusă în pericol prin neglijarea protejării naturii şi a păstrării moştenirii/patrimoniului şi prin procesele de depopulare. protejarea acestor peisaje culturale.2009 Motivul alegerii • Peisajele istorice culturale sunt tipice celor mai multe părţi ale Europei Centrale. dezvoltarea rurală. care acoperă protecţia Pentru susţinerea. marketing-ului regional şi energiilor la bază o abordare inter-sectorială regenerabile. dezvoltării regionale durabile.4. Acest proiect urmăreşte pe lângă creşterea interesului “Proiectul PEISAJ CULTURAL are ca pentru peisaje culturale cât şi un portal de acces scop protejarea şi gestionarea deschis la internet. în ziua de azi. 2004 .PROTEJAREA PEISAJELOR ISTORICE CULTURALE ÎN VEDEREA ÎNTĂRIRII IDENTITĂŢILOR REGIONALE ŞI A ECONOMIILOR LOCALE PROGRAMUL INTERREG IIIB CADSES. "Peisaj Wikipedia" în vederea peisajelor ca piatră de temelie a integrării peisajelor în dezvoltarea regională prin identităţii CADSES şi ca sursă a proiecte pilot exemplare în domeniile agriculturii. Cu toate acestea.

crearea unui registru digital al peisajelor culturale "Transilvania". grupuri folclorice tradiţionale în ariile cercetate. Microregiunile. dar şi metode de analiăa la nivelul unui palier teritorial adecvat (analiza cluster) . din punct de vedere cultural o altă distribuţie spaţială. Ariile culturale reprezintă nişte subdiviuni ale regiunilor istorice şi poate o dimesiune teritorială mult mai apropiată de scara cercetării noastre. regiuni de diversitate etno culturala in Romania Ariile culturale. realizarea unei retele transilvanene de workshop-uri şi schimburi transregionale academice. Delimitarea ariilor culturale Clasificarea multicriterială a judetelor indica o eterogenitate a judeţtelor şi în consecinţă din punct de vedere al structurii globale de dezvoltare o ignorarea a graniţelor regiunilor istorice şi respectiv.” 3. schimb cultural cu instituţii culturale similare.proiectul dezvoltă exemple de bune Peisajului în aria CADSES. 44 | P a g e . Tipuri de zone. formarea unor centre de mestesuguri traditionale.2. monumentelor de arhitectură populară. Ariile culturale Am selectat articolele lui Sandu Dumitru pentru a identifica modalităţi de delimitare spaţială a fenomenului cultural. Reţeau va rămane practici pentru implementarea deschisă pentru viitori colaboratori. Convenţiei Europene a Peisajului. cu organizarea unei tabare de teren studenţesti. Un proiect pilot a fost “Muzeul Etnografic al Transilvaniei” Printre măsurile prioritare se regasesc inventarierea peisajelor culturale regionale.

Banat sau Crisana – Maramures.ariile montane-româneşti pe axa Gorj-Maramures. Aceasta analiză de tip cluster este aplicata unui set de 40 de judeţe. principalele caracteristici de polarizare culturală sunt: regiunile istorice. compozitia etnică. Măsurarea acestui grad de similitudine se realizează prin intermediul unui indice de consistenta. 5. C.indicele marimii medii a oraselordin judet.provinciile sudice (Muntenia.indicele localizarii dominante a populatiei rurale la munte. Similitudinea culturală este influenţată si de procese de comunicare şi difuziune culturală. 4. de catre acelasi autor.Pornind de la o serie de premise (raportul între profilul cultural latent şi cel empiric. autorul realizează grupări ierarhice ale judeţelor în funcţie de similitudinea profilului cultural ale acestora. Pondere populatie de +60ani la 01. Moldova (+ Buzău).indice de imigrare in comunele altui judet masurat cu imigranti pe durata vietii la recensamantul din 1977.). 19. fenomene demografice – 15. 6. Buzău. şi aportul semnificativ al mediului rural în conturarea specificităţii culturale).retele de comunicare – 12.pondere de teren agricol in gospodariile particulare. regiunile geografice. Am considerat relevant tipul de sociabilitate In functie de dimensiunile de analiza mentionate.salariati/cooperatori care au lucrat in agricultura. locuire.pondere romaniin 1977. distributia ecologica a populatiei – 1.rata imortalitatii infantile.9. O dimensiunea socială a culturii la nivelul ariilor culturale este redată. fie a structurii etnice sau a distanţei mari faţă de judeţul asemănător (Sălaj. 17. Ariile culturale de tip „insulă” sunt rezultatele fie a modului de urbanizare specific (Bucureşti. Oltenia sau Dobrogea. Dobrogea etc. compus din 19 indicatori25. 1985 sau 1986.pondere populatie urbana in 1988.rata totala a fertilitatii. În concluzie. Toti indicatorii pentru care nu se fac alte specificatii au valori determinate la nivel de total commune din judet. autorul a genrat cinci grupuri culturale: 1. Satu Mare). 14. În baza acestor caracteristici. fie sunt zone de contact între diferite regiuni istorice(Suceava. raportul rural-urban în determinarea caracterului cultural al arealului studiat şi caracterul vag al limitelor noilor formaţiuni în discuţie – ariile culturale). D. profilul de dezvoltare.01.judete din Transilvania.2. prin identificarea unor modele de sociabilitate. Bucuresti.judete din Muntenis.).8.compozitia populatiei – 7.10. Judete din Moldova.1988. locuri de munca etc. 4. B. 11.acesti indicatori sunt: A. Abonamente telefon la 1000 de locuitori. 18.rata divortialitatii. 2.arii cu grupari etnice minoritare(Brasov. Ponderea indicatorilor rurali în raport cu cei urbani este justificata în ce privşste rolul componeţei rurale în determinarea specificului cultural al unităţii teritoriale studiate (Cultura standardizată în oraşe prin mijloace media.rata imigrarii. 3. 5. 25 45 | P a g e .13. 16.abonamente TV la 1000 de locuitori. Constanţa). deal sau campie. Gorj).pondere strazi modernizate. Sibiu etc.salariati la 1000locuitori in commune. 3. utilizând date de la mijlocul anilor 80.

reţele dense de relaţii sociale).Intoleranta După cum precizam diversitatea culturală generează de la sine o serie de relaţii de cooperare. Toleranta . Autorul constată diferenţieri privind gradul de toleranţă etnică atât la nivelul regiunilor istorice. sociabilitate de deschidere critică (raporatare critică la instituţii). exceptie facând Crişana – Maramureş şi Oltenia.regională. Profil de sociabilitate În baza informaţiilor acumulate la nivel de arie culturale. în măsura în care devine o premisă necesară de implementare unor programe şi proiecte sau date de intrare pentru acţiuni de dezvoltare comunitar-regională. unde zonele tolerante sunt şi cele dezvoltate. identificând Transilvania ca „singura regiune istorică în care toleranţa este relativ omogenă.Sandu identifică 6 tipuri de sociabilitate regionala: sociabilitate de tip deschis (toleranta interetnică. conflict etc. Modelele de sociabilitate şi respectiv tipologiile de arii culturale pot constitui o bază de date pentru formularea unor direcţii de acţiune. dezvoltarea unor parteneriate şi cooperări în ce priveşte politicile culturale. D. de indiferenţă. iar studierea acestui fenomen poate intervini justificat în predicţia unor evoluţii negative a dinamicii acestor relaţii inter-etnice. În urmatoarea etapă vom incerca o suprapunere a acestor informaţii cu areale multiculturale la nivel naţional şi conturarea unor potenţiale platforme de dialog şi cooperare. cât şi la nivelul ariilor culturale. grad de realaţionare ridicat). sociabilitate de criticism instituţional (neîncredere institutională). încredere interpersonală . Se regăseşte frecvent dualitatea dezvoltat – intolerant versus slab dezvoltat şi tolerant. sociabilitate de tip închis (neîncredere şi relaţii de utilitate instituţianal slab reprezentată). sociabilitate de deschidere generalizată (sociabilitate pozitiva.. 46 | P a g e . şi de nivel ridicat”. sociabilitate de tip conformist (încrederea în instituţii). toleranţă.

CAPITOLUL 4 4.1. poziţia la nivel naţional măsuri.2. Identificarea zonelor cu diversitate culturală in România 4. Programul Equal. toleranţă – intoleranţa fatţăde prezenţa altor grupuri etnice nivel de dezvoltare. prioritatea 3 – diversificarea economiei rurale exemple de proiecte (încurejarea creării de microîntreprinderi. Posibilită i de finan are i a calită ii vie ii în zone rurale Fondul FADR.2.pentru dezvoltare rurală prin inţiative locale. Tipuri de abordări – Analiză comparativă Transilvania – Dobrogea În selectarea celor două areale am utilizat următoarele criterii: grad de multiculturalitate – structura etnică a populaţiei gradul de sociabilitate.combate inegalităţile şi discriminarea în piaţa municii 5. Actori implicati • • Rolul organizaţiilor nonprofit Conceptul de societate participativă 47 | P a g e . strategii în ce priveste valorificarea diversităţii culturale CAPITOLUL 5 Finanţarea intervenţiilor 5. Programul Leader.1. încurajarea turismului rural.susţine dezvoltarea durabilă a oraşelor şi a zonelor urbane slab dezvoltate. revitalizare rurală)Programele Intereg care sprijină cooperarea trans-frontalieră şi inter-regională Programul Urban.

(1999). Bogdana Humă. Marinească. DIAGNOZA SECTORULUI CULTURAL. Stefania Voicu. Spaţiul social al tranziţiei.INFRASTRUCTURA.RESURSE. Iasi. Gabriel Jderu. echipa: Anda Becut. Leena Marsio (2007:21) “Fair Culture?Ethical dimension of cultural policy and cultural rights”. Marius Lazar.Hannele Koivunen. Oana Donose.BIBLIOGRAFIE DICTIONARE “Dictionnaire de la Géographie et de l’espace des sociétés”. Radu (2000). INSTRUMENT PENTRU MANAGEMENTUL CULTURII . editura Babel. Romania Sandu. Radu Malureanu. editura Belin. Craiţa Curteanu. Paris. Editura Polirom. ed. Timisoara– Clarificarea conceptului de spaţiu cultural – “Topos Comportamenal“ Articole si publicatii Ministry of Education . Monica Stroe. 1993 Capitolul 1 Carti Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii(CSCDC). Romania. Editura Polirom. “Topos comportamental – Armonizarea dintre spaţiul urban şi comportament uman”. echipa: Anda Becut. Lucian Drobaca (coordonator). Gabriel Simion (2007) . 2003. Iaşi:POLIROM Radoslav. Liviu Chelcea (coordonator). Liviu Chelcea (coordonator). coordonatori: Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu. realizat sub indrumarea lui Jacques Lévy si a lui Michel Lussault. Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii(CSCDC). Finlanda 48 | P a g e .SECTORUL CULTURAL DIN ROMANIA. Dumitru.CONSUM. Mihai Popa (2007) . “Dictionar de sociologie”. Iasi. Raluca Nagy.

Dumitru (2002) Ariile culturale ca matrice de sociabilitate. Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii(CSCDC). Sport and Youth Policy . 3-4. “Comparative cultural policy issues related to culturaldiversity in South East Europe. AND GOVERNANCE WITH AN EMPHASIS ON THEUK AND AUSTRALIA” Nada Švob-Đokić and Nina Obuljen (2003 ). TURISMUL CULTURAL ÎN ROMÂNIA RURALĂ ŞI DEZVOLTARE COMUNITARĂ: UNDE STĂM ŞI CE FACEM? Fundaţia CRDE. (2008) “ POLITICI DE INTEGRARE A MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA.Ministry of Education Department for Cultural. Cluj-Napoca 49 | P a g e . a cultural policy paper commissioned by Policies for Culture Hisham Elkadi (2007). editat de – The Calgary Institute for Humanities. Dumitru (1990) Ariile culturale ale României. Mapping the approaches and practices”. (2006) “Fair culture – culture for sustainable development Background Paper on Cultural Sector and Development Work in the Nordic Countries”. capitolul 1. CITIZENSHIP. Finlanda Colin Mercer (2006) “LOCAL POLICIES FOR CULTURALDIVERSITY: SYSTEMS. 3-4. Sociologie Românească. Present and Future. Sandu. Reflections on Cultural Policy: Past. University of Ulster Belfast UK Sandu. “Whose identity? Valuing the culture built hetitaje in diverse and tensioned societies”. ASPECTE LEGALE ŞI INSTITUŢIONALE ÎNTR-O PERSPECTIVĂ COMPARATĂ”. Sociologie Românească. Evan Alderson(1993).

Jacques P. Programul european de evaluare a politicilor culturale în România. Shiwen Mi . 2008 Tourism in the Peripheral Areas of Europe.Reabiliatrea zonei Văii Shaxi. iulie. Raport al unui grup de experţi europeni [Cultural Policy in Romania. Silvia Balit. 1. 2004 FUTUROPA. nr.cultura. Feiner. Schmid .The rural vernacular habitat.ro/. Principii: dezvoltare durabilă a turismului. Consiliul Europei . pentru a concluziona direcţiile în care au evoluat politicile culturale (http://www. Faro – Prezentarea unor principii pentru importanţa patrimoniului cultural şi rolul lui de a potenţa dezvoltarea umana şi socială Sustainable Rural Development Based on Cultural Heritage. http://www.Case Studies of Tourism in Peripheral Areas . Strategii culturale în perioadele: până în 2006 şi viitoarele obiective strategice pentru perioada 2007-2013. China. and ecoturism Communication for Isolated and Marginalized Groups Blending the Old and the New”.Statistici INS . Derek Hall. raportor: Jacques RENARD).seria de chestionare CULT 1. Willy A . Septembrie 1997 50 | P a g e . October 1999.ro). Proceedings from an international seminar on Bornholm. 2002.Reţeaua de localităţi Capitolul 2 Articole_________________________________________________________________ Convenţia despre valoarea patrimoniului cultural pentru societate. 2005.4 – Descriere sintetica a unor aspecte infrastructura culturala. Planuri de amenajare a teritoriului PATN – sectiunea IV. 40 p. Frances Brown .turism rural.a heritagein our landscape”.cultura2007.2. productia de bunuri si servicii culturale CSCDC – Rapoarte formulate de experti europeni Politica culturala în Romania. Report on an Eurpoean group of experts] (preşedinte: Terry SANDELL.3.

MICTAT A. “ITERCULTURAL AND INTERCONFESSIONAL REALTIONS IN A ROMANIAN COUNTRYSIDE”. GARLAN. 2007. IAŞI.org Capitolul 4 DANIELA SERBAN. EDITURA LUMEN.Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO Capitolul 3 www. JOURNAL FOR THE STUDY OF RELIGIONS AND IDEOLOGIES ETNOPSIHOLOGII MINORITARE IN SPATIUL DOBROGEAN . SIMONA VASILACHE(2008). CONSTANTIN MITRUT. ROMÂNIA 51 | P a g e . SILVIA-ELENA CRISTACHE. DANA EPURE.heritour.

Sandu Dumitru 52 | P a g e .A N E X E Extrase din articolul “ARIILE CULTURALE CA MATRICE DE SOCIABILITATE”.

53 | P a g e .

54 | P a g e .

“BAROMETRUL CULTURAL 2007”.A N E X E 2 Extrase din studiile CSCDC referitioare la Sectorul cultural. CSCDC 55 | P a g e .

CSCDC 56 | P a g e .“Date despre potentialul cultural si turistic al localitatilor din Romania”.

57 | P a g e .

58 | P a g e .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful