Master ATDR Modul 17- Cercetare-Proiectare

MODALITATI DE VALORIFICARE A DIVERSITATII CULTURALE IN AREALELE SLAB DEZVOLTATE

Baco Raluca Pavelescu Cristina

1|Page

INTRODUCERE Argument Metoda de studiu si detalierea surselor de informatie Prezentarea conţinutului lucrarii Dicţionar de termeni utilizaţi pe parcursul lucrarii

CAPITOLUL 1 1.1. Conceptul de diversitate culturala (definitii, interpretari, evolutie) 1.2. Context: 1.2.1.Abordare la nivel global, european (tratate, documente, indicatori) 1.2.2.Dimensiunea politicilor culturale in Romania Organizatii, asociatii, autoritati in Romania care trateaza diversitatea culturala

1.3.Prezentarea problemei Cauze (factori geografici, istorici, politici, economici) Efecte – Tipuri de relatii in zonele cu diversitate culturala si probleme specifice Scenariu IF NOT 1.4.Rolul politicilor culturale, respectiv a diversitatii culturale in procesul de dezvoltare si revitalizare la nivel national, regional, local

CAPITOLUL 2 Diversitatea culturala in areale slab dezvoltate 2.1 Tipuri de areale slab dezvoltate

2|Page

2.2 Importanţa diversităţii culturale în dezvoltarea economică şi socială şi în menţinerea identităţii locale 2.3 Modalităţi de dezvoltare în zone cu resurse limitate CAPITOLUL 3 Modalitati de aplicare a politicilor culturale privind diversitatea culturala 3.1. Studii de caz in Europa PROIECT: LIVING HERITAGE, : MACEDONIA, REGIUNEA DOLNA REKA PROIECT: HERITOUR,GRECIA, REGIUNEA SERRES
PROIECT: FAIR CULTURE?, MINISTERUL EDUCATIEI, FINLANDA, 2007

PROIECT: PEISAJ CULTURAL - PROTEJAREA PEISAJELOR ISTORICE CULTURALE ÎN VEDEREA ÎNTĂRIRII IDENTITĂŢILOR REGIONALE ŞI A ECONOMIILOR LOCALE, PROGRAMUL INTERREG IIIB CADSES, 2004 - 2009 Tipuri de zone, regiuni de diversitate etno culturala in Romania • Regiuni de diversitate etnoculturala in Romania Analiza comparativa cu alte regiuni ale Romaniei cu alte regiuni din Europa (influente, tipuri de organizare, tipuri de cultura, relatii, istoric, elemente care au adus influente) • Microregiunile, ariile culturale

CAPITOLUL 4 4.1. Identificarea zonelor cu diversitate culturală in România 4.2. Tipuri de abordări – Analiză comparativă Transilvania – Dobrogea

CAPITOLUL 5 Finanţarea intervenţiilor • • • Rolul organizaţiilor nonprofit. exemple Parteneriatul public-privat. Conceptul de societate participativă
3|Page

Introducere Dimensiunile fenomenului cultural Cuvinte cheie : dimensiune teritoriala, politica, economica si sociala Cultura apare în contextul european undeva la intersecţia dintre sfera politică şi cea economic – socială. Cultura este o componentă a sistemului social, determină toate celelalte componente (economică, demografică, politică, psiho-socială etc.) şi este determinată la rândul său de acestea. Spre deosebire de celelalte sectoare ale economiei, contribuie nu numai la „buna stare” a societaţii în general, ci şi la fenomenul de integrare socială, educaţie, încredere şi spirit de apartanenţa la o comunitate istorică. Devine astfel un instrument puternic de comunicare a valorilor şi de promovare a obiectivelor interesului public.

Dimensiunea politică a culturii Aşadar „Cultura” îndeplineşte o sumă de funcţii politice şi sociale, acestea fiind adesea folosite ca argumente pentru politicile culturale la nivel naţional şi care treptat au căpătat relevanţă într-o lume globalizată şi multiculturală. În adevăr este un „ambasador” şi un promotor al valorilor europene, al stilurilor de viaţă şi liantul în dialogul intercultural internaţional.

Dimensiunea economică a culturii Cultura a fost permanent constrânsă şi ameninţată de eficienţa economică. Discuţiile referitoare la această temă sunt îngreunate de o serie de factori: • Organizaţiile culturale cu o poziţie plină de aversiune faţă de atribuirea unei valori economice culturii şi artei. In viziunea lor investirea în acest sector nu are

4|Page

nevoie de o justificare economică – actul de creaţie ar trebui sa fie independent de orice evaluare a rentabilităţii lui. • La nivel european nu exista un sistem bine pus la punct pentru monitorizarea sectorului cultural (sisteme statistice diferite). Există o dimensiune bine stabilită a investiţiilor în domeniul stiinţei şi inovaţiei, spre deosebire de cel cultural, unde o transpunere economică a valorii artei şi creaţiei este dificil realizat. • Sectorul privat este încă rezervat în privinţa investiţiilor în proiectele culturale.

Diversitatea culturală implică schimburi, inclusiv prin intermediul comertului de bunuri si servicii culturale. Implică de asemenea ca un astfel de comert să fie echilibrat, astfel încât să permită conservarea si promovarea diverselor manifestări culturale din lumea întreagă. Este bine cunoscut faptul ca benefiiciile din sectorul cultural nu se rezumă la consumul de „bunuri culturale” şi că devine o sursă de inovaţie, pentru sectoarele economice „nonculturale” (industriile creative). Astfel contribuţia culturii, economic vorbind, a fost treptat recunoscută odată cu dezvoltarea industriilor culturale.

Dimensiunea socială a culturii În prezent avem de-a face cu o societate orientată preponderent pe consum. Atunci când nevoile de bază sunt satisfăcute şi există un nivel ridicat al educaţiei, apare implicit un interes din ce în ce mai mare pentru consumul de cultură şi participarea la diferite activităţi culturale (situaţia marilor oraşe europene). De aceea rolul culturii în dezvoltarea umană este esenţial, iar prin diversificarea opţiunilor indivizilor se urmăreşte în final dobândirea unui anumit nivel de cunoaştere, necesar pentru a progresa. Cultura devine treptat un instrument în conturarea specificului unei comunităţi. Mă voi opri la viziunea antropologilor cu privire la acest termen complex, pentru faptul că până la urmă „cultura este un set de strategii adaptate pentru supravieţuire”1 şi un spaţiu cultural devine mai
1

Rapoport, Anatol.(1911 - 2007), a efectuat studii referitoare la comportamentul uman şi a mediului în anii 50.

5|Page

a „societăţii bazate pe cunoaştere”. Cultura a devenit cea mai dinamică componentă a civilizaţiei noastre. comportamentul şi activităţile specifice grupurilor sociale reprezintă ingredientele cheie în indentificarea locului Dimensiunea teritorială a culturii La nivel national. este în acelaşi timp şi rezultatul şi motorul „societăţii informaţionale”. local Argument Diversitatea cuturala este o sursa de inovatie. regional. această căutare de noi forme şi modalităţi de exprimare. Acest dinamism.valoros cu cât stilul de viaţă. creativitate si antreprenoriat ce poate deveni o forta pozitiva ce declanseaza noi energii si resurse pentru dezvoltarea asezarilor. Diversitatea culturala ca o caracterirstica distinctiva a unui anumit teritoriu presupune valorificarea fiecarei element cultural specific fiecarui grup social. 6|Page . dar si a elementelor rezultate din interactiunea grupurilor sociale active in acest teritoriu (fenomenul de hibridizare culturala).

o revitalizare prin artă şi cultură devine un pas important pentru conturarea identităţii locale. iar un nivel de participare scăzut poate fi ameliorat neparticiparea prin promovarea unor programe eficiente. Schema demers – LUCRARE DE CERCETARE 7|Page . În acest caz arta devine mijloc de investigare şi exprimare socială. se simte o nevoie acută de infomare. poate constitui un element cheie. de educaţie şi informare în domeniul cultural. marcat de amprenta puternică a istoriei. închegarea comunităţii şi mobilizarea ei în diferite activităţi vizând calităţii vieţii (pentru locuitori) şi atractivităţii oraşului (pentru vizitatori).istorice.În ce priveşte comunitatea. Pentru ca aceste iniţiative să funcţioneze. dar şi de decadere masiva economica. dar mai ales o seamă de valori cultural . o colaborare cu alte centre care împărtăşesc aceleaşi nevoi de îmbunătăţire a mediului cultural existent. Într-un oraş.

interculturalitate. Politici de integrare a minorităţilor naţionale din românia. interpretări. acestea au drept scop creşterea capacităţii de adaptare a structurilor şi funcţiunilor comunităţii umane la cerinţele şi nevoile. Unesco. • importanţa culturii şi rolul acesteia în dezvoltarea societăţii – materializată în aceste “nevoi culturale”.CAPITOLUL 1 1. conştiente şi deliberate. 2008 8|Page 3“ 2 . ce de-al doilea semnalând răspunsul normativ la consecinţele ce recurg din diversitate (aspect politico. pentru completarea unei imagini de ansamblu privind diversitatea culturală – POLITICI EDUCAŢIONALE. • gestiunea (administrarea. Cluj-Napoca. fuziune culturală. MULTICULTURALITATE . valorifica şi gestiona şi răspunde Din definiţia dată politicilor culturale în lucrarea “Reflexions prealables sur les politiques culturelles” (Paris. acest tip de abordare se concentrează pe drepturile omului. societăţii actuale. Exista o serie de termeni utilizaţi pentru descrierea unor aspecte legate de diversitate culturală: multiculturalitate. Bhikhu Parekh3 face distincţia între multicultural si multiculturalism. de intervenţie satisfacerii unor certe nevoi culturale. Politici: POLITICI CULTURALE2. controlul) resurselor este una din principalele atribuţii. politici pentru protejarea si promovarea diversităţii culturale. prin angajarea optimă a tuturor resurselor materiale şi umane de care societatea dispune la un moment dat ”.diversitate culturală la nivelul unei societăţi („within” a society). pluralism cultura. putem constata că. existenţa unor segmente de populaţie fiverse din punct de vedere rasial sau etnic într-o ţară) . primul referindu-se la dimensiunea socială a fenomenului de diversitate etnoculturală (aspect demografic – decriptiv. C o n c e p t u l d e d i v e r s i t a t e c u l t u r a l ă Definirea conceptului (definiţii. • prin intermediul programelor de revitalizare şi prin prisma unei dezvoltări durabile. Aspecte legale şi instituţionale într-o perspectivă comparată”.programatic. 1969) ca fiind “un ansamblu de practici sociale. evoluţie) Lipsa unei definiţii concrete sau mai degrabă o multitudine de alte concepte implicate în conturarea termenului de „ diversitate culturala”. POLITICI MINORITARE. programe şi politici formulate pentru a.1. Fundaţia CRDE. reprezintă un obstacol in identificarea unor instrumente. participarea egală a tuturor minorităţilor in viaţa culturală si ancorare formală în cadrul legal si instituţional a acestora.

El distinge mai multe paliere de manifestare a fenomenului de diversitate: diversitatea subculturala (amestec de tradiţii. Conservarea identităţii culturale este modalitatea prin care societatea îşi păstrează valorile proprii. diversitatea de perspective (societăţi divizate prin prisma unor sisteme de valori diferite si care se afla într-o relatie de competiţie pentru deţinerea monopolului în spaţiu cultural definit. societăţi.) acestea susţin promovarea diversităţi culturale. enunţarea de principii. reflectă interesul unor comunităţi. identitate) fiecărui stat in parte. Deşi nu se pune accent pe tradiţionalele instrumente ale politicilor culturale (subvenţii. G l o c a l . trebuie să pornească de la o delimitare a obiectivelor specifice (grad de dezvoltare. Pe acest fond. sloganuri şi modele de acţiune politică. actori privaţi etc. limitări în ce priveşte împroprietărirea. tradiţie.reţelele de instituţii publice etc. cu o anumita istorie la bază si concentrate teritorial. această abordare dezvoltă legături între cultură şi comerţ. stimulând creativitatea şi inovaţia printr-un demers educaţional şi 9|Page pentru promovarea pe pieţele culturale a anumitor tipuri de schimburi care să nu fie subminate de alţi . diversitate culturală. dezbaterile politice curente se adresează acum problemelor legate de identitate. resurse umane) între culturi şi state. cultură si economie în general.la problema diversităţii etnice si aspect ideologic-normativ. INTER-CULTURALITATE – diversitate culturale între state („between” states). culturi. legale exportatori majori sau alte conglomerate culturale.).filozofice asupra locului persoanelor ce au o identitate culturală distonctă în societatea contemporană) . L o c a l . G l o b a l i z a r e. diversitatea culturală este privită în primul rand ca un concept politic – schimb echilibrat (bunuri. obiceiuri. Politici: POLITICI CULTURALE in relaţie cu instrumente financiare. sub acest aspect. în susţinerea culturii proprii prin soluţii politice potrivite). practici.servicii. bazate pe teorii sociologice considerente etico. O altă decizie importantă este delimitarea responsabilităţii publice şi a celorlalte grupuri de actori (ONG-uri. Orice intenţie în dezvoltarea unei metodologii de evaluare a diversităţii culturale şi de identificare a diferitelor direcţii de acţiune a politicilor culturale. stiluri de viaţă care pot fi identificate în acelasi spaţiu cultural comun). cadrul instituţional .

nici până în prezent nu beneficiază de o definiţie clară şi ficare ţară a avut o abordare particulară. economice şi ca o subcategorie a drepturilor educaţionale. autonomia culturii şi artei (mai precis a valorilor culturale). Acestea nu au fost evaluate ca şi drepturi de bază.antrenant. 264-265 10 | P a g e . (discriminarea limbii materne. fapt ce a determinat redescoperirea valorilor culturale naţionale. devine o ameninţare a identităţilor culturale. şi libera alegere a a individului. practici restrictive în ceea ce priveşte cooperarea şi mobilitatea . care şi–au găsit răspunsul în cultură şi creativitate (industriile creative). Drepturi culturale Implicit. Cu toate acestea globalizarea. Glocalul este un fenomen cu o anumita rezonanţă la nivel local şi cu o capacitate de transfer la nivel global („ orice eveniment care se adresează particularului şi se interconectează cu generalul”4). Deşi conceptul a apărut la inceputurile secolului 20. Aşadar. În ce priveşte prima categorie. dar insăşi dimensiunea etică a culturii si a politicii culturale sunt inseşi integrate în materializarea practică a drepturilor de bază. ne voi opri şi asupra „drepturilor culturale”. pag. când discutăm de diversitate culturală şi politici culturale. deşi reprezintă o oportunitate pentru diversificarea vieţii culturale. Astfel violarea drepturilor omului are inevitabil implicaţii culturale. Succesul în competiţia globală este dat de diversitatea şi specificitatea ofertei. Principiile de la care ar trebui sa pornească formularea acestor drepturi culturale sunt : acceptarea de către comunitate a diversităţii culturale. politice. Există totuşi două mari categorii: dreptul la cultură şi dreptul la creativitate (actul artistic). au fost 4 Definiţia “glocalului” din dicţionarul Metapolis. În mod tradiţional ele au fost asociate cu drepturile minorităţilor naţionale sau cu diferite forme de expresie a creaţiei. precum şi alte forme de cenzură). acest fenomen a generat o serie de provocări în toate domeniile (ex. alături de cele civice. prin iniţiative la nivel local. sectorul economic). care să ofere fiecărui individ dreptul de a-şi conserva memoria culturală şi patrimoniul identitar. Drepturile culturale reprezintă o categorie a drepturilor omului. trensgresia identităţii culturale şi a simbolurilor. Se disting astfel cele două dimensiuni ale culturii – globală şi locală („glocalitate”).

Astfel un stat poate considera un gest inocent respectarea tradiţiei populare.definite o serie de drepturi ca: dreptul de participare la viaţa culturală. derptul de a se implica în formularea politicilor culturale etc. Semnificaţia socială şi justificarea politicii culturale derivă dintr-o serie de responsabilităţi şi libertăţi atât la nivelul individului. dar nu şi promovarea limbii minorităţilor în cauză în educaţie şi media. dreptul la patrimoniu cultural. cum spuneam drepturile culturale sunt asociate în special cu minorităţile . este activă în dezbaterile -privind drepturile culturale 11 | P a g e 5 . semnificaţii. Stamatopoulou 5 afirma că drepturile culturale sunt vitale pentru fiecare individ în parte.. ca nu cumva – deşi având cele mai bune intenţii – efectul să fie exact invers. in prezent şef al Forumului ONU pe probleme de indigeni. Dr. ar trebui văzute ca dreptul fiecărui individ în parte. cât si la nivelul comunităţii. Acest fenomen creează o experienţă culturală şi o expresie artistică falsă. conducând la marginalizare şi formare a ghetourilor. dar în special sunt adresate minorităţilor. Grupuri sociale vulnerabile şi deseori marginalizate. respectul faţă de cultura si autonomia sa. dreptul la libera alegere a identităţii culturale. dreptul de a dezvolta si proteja cultura. minorităţile găsesc „cultura” ca un refugiu şi o motivaţie. Deşi. dreptul de a proteja produse culturale. Stamatopoulou. O problema majoră care reiese din discursul despre drepturi culturale este teama guvernării de a pierde coerenţa societăţii la nivel naţional.

mod de viaţă. „Hibridizarea.N. 2001 Declaraţia Diversităţii culturale. diversitatea culturală este necesră pentru rasa umană cum este necesară biodiveristatea pentru natură.obiecte şi procese. respectarea grupurilor diverse ale unei comunităţi. Exploatarea diversităţii culturale. Garcia Canclini. cultura apare în diferite ipostaze de-a lungul timpului şi pe teritorii diferite şi se manifestă sub forma unicităţii şi pluralităţii identităţilor grupurilor ţi societăţilor care alcătuiesc rasa umană.Paidos Barcelona. este deosebit de util conceptul de hibridizare. 6 7 8 Fair culture? pag 36 “Hybrid cultures”. limbaj.Omogenizare. omogenizare culturală (ameninţarea culturilor locale de către modele vestice. ca proces intersecţional şi tranzacţional facilitează tranziţia de la multiculturalism la interculturalism”. participarea. diversitatea culturală este vazută ca un un factor pentru dezvoltare. promovarea înţelegerii reciproce. etc. accesibilitatea.Schema prezentată6 punctează o serie de cuvinte cheie şi precondiţii în formularea politicilor culturale. Heterogenizare . sunt văzute ca metode de valorificare a potenţialului local şi de evitare a conflcitelor în aşezările care se confruntă cu această diversitate. în care fiecare dintre grupuri este preocupate de păstrarea identităţii lui. rezultată în urma migraţiei popoareleor şi dinamicii graniţelor. care aduc în discuţie o serie de termeni : heterogenizare culturală (creşterea varietăţii şi diversităţii produselor culturale). UNESCO 12 | P a g e . În acest context. Ca sursă de schimburi şi creativitare. 7 Diversitatea culturala.americane). care se combină pentru a genera noi structuri. tradiţii. Există câteva teorii contemporane cu privire la impactul acestuia. Idei şi procese hibride sunt metode de a recunoaşte ceva diferit şi metode de a combate tensiunile cauzate de diferenţe. patrimoniul cultural. infrastructura. obiceiuri. Astfel reponsabilităţile aduc în prim plan identitatea culturală. mentalităţi. se referă la diferenţe în comporatmente.8 Conform convenţiei. Hibridizarea este rezulatul unor procese socio-cultural (care există separat). Conform Declaraţei Unesco a diveristpţii culturale. hibridizarea culturii (efect al amestecului de culturi).Hibridizare Dinamica acestui fenomen oferă atât oportunităţi cât şi ameninţări în domeniul culturii.

PRAGA. 1. BRUSELLES. Faro. FACTORI NOI ŞI VECHI. 2006 CONVENŢIA DESPRE VALOAREA PATRIMONIULUI CULTURAL PENTRU SOCIETATE. 2008 RAPORT PRIVIND IMPOTANŢA INVESTIRII ÎN DIVERSITATE CULTURALĂ ŞI DIALOG INTERCULTURAL AGENDA EUROPEANĂ PENTRU CULTURĂ ÎNTR-O LUME GLOBALIZATĂ. d o c u m e n t e) Încearcă să găsească legăturile dintre lumea europeană (şi diversitatea culturală de care este caracterizată) şi cultură în contextul globalizării.Ulrich Kockel. Context: 1. 2002-2004 POLITICI LOCALE PENTRU DIVERSITATE CULTURALĂ. 2007 (t r a t a t e . BUDAPESTA 2006 ÎMPĂRŢIND DIVERSITATEA. constituind un impediment pentru dezvoltare.Acesta convenţie incerce să găsesscaă răspunsuri la diferite probleme: cui si de ce îi 9 “Cultural heritages as reflexive traditions”. editura Palgrave Macmillan2007 13 | P a g e . INSTITUTUL PENTRU CULTURA BARCELONE. 1. contribuţia Uniunii Europene la viaţa culturală şi să propună parteneri şi metode în vederea cooperării dintre cele două. A b o r d a r e l a n i v e l g l o b a l . 2004 EUROPA CA PROIECT CULTURAL.9 Însă comercializarea acestui bun poate avea efecte drastice asupra cadrului cultural. e u r o p e a n DOCUMENTE DECLARAŢIA UNIVERSALĂ UNESCO PRIVIND DIVERSITATEA CULTURALĂ CONVENŢIA UNESCO PRIVIND PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DIVERSITĂŢII ŞI EXPRESIEI CULTURALE COMPENDIUM PENTRU POLITICI CULTURALE ŞI TENDINŢE ÎN EUROPA. 2005 Convenţia stabileşte norme de protectie a patrimoniului cultural şi imporatnţa acestuia pentru societate. DIVERSITATE CULTURALĂ ŞI SOCIALĂ ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. 2. Mairead Nic Craith.Patrimoniul este considerat ca un aspect esenţial al identităţii unei comunităţi. ABORDĂRI NAŢIONALE PRIVIND DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN EUROPA.2. deoarece se pierde tocmai specifcul care a dus la creşterea interesului pentru elementele de patrimoniu.

socilă şi culturală) şi de a proteja patrimoniul cultural European. PROMOVATE ŞI ÎNCURAJATE DE DOCUMENTELE ŞI ORGANIZAŢIILE NAŢIONALE SI ALE UNIUNII EUROPENE EUROREG Este o organizaţie care studiază efectele integrării europene asupra statelor ce se confruntă cu problema minorităţilor (activizăţi economice. drepturiale minorităţilor. and Janos Karasz -. CONVENŢIE PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL.Patrimoniul este văzut atât ca resursă de dezvoltare socială prin creşterea diversităţii culturale şi a promovării dialogului intercultural. iunie 2000 14 | P a g e . VALORI ENUNŢATE. PARIS 2003 EXPERIENŢA DIVERSITĂŢII CULTURALE ÎN ŢĂRILE MEMBRE ALE FORUMULUI EUROPEAN PENTRU ARTE ŞI PATRIMONIU. Birgitta Wiberg. etc. 2003.Slovacia şi Bulgaria.este transmis patrimoniul. KYOTO CONVENŢIA EUROPEANĂ A PEISAJULUI. contribuţia la cultură.) ECOVAST10 Este o asociaţie înfiinţată în 1984 care are ca obiectiv oferirea comunităţilor rurale a unor condiţii de viaţă mai bune (vitalitate economică. Transnational Woodland Industries Group (TWIG). Se bazeasză pe ideea că patrimoniul cultural poate facilita participarea societăţii la viaţa culturală. 10 “Integrated rural community development” Joan Asby. Howard Brindley. Dintre proeictele iniţiate de ECOVAST. FLORENŢA 2007 PROGRAMUL ESPON TEDI (TERRITORIAL DIVERSITY) PRINCIPII. 2007 APA ŞI DIVERSITATEA CULTURALĂ. enumerăm Heritage Trails project. Staffan Bond. cât şi ca model de dezvoltare economică bazat pe principiile dezvoltării durabile. Slovenia. Michael Dower. UNESCO.proiectul Reţeaua Wine Traditions (WITRANET).

cartografiere culturale şi planificarea. apartenenţă. dar au optat pentru o caracterizare general acceptată).– R. Desigur nu există niste indicatori culturali universali. dar şi acceptare ideii de a munci împreună sau admiterea ca cetăţean.VALORI. reluat actualizat permanent (în funcţie de datele oferite de recensăminte) şi nuanţat în ansamblu de introducerea indexului de fracţionalizare lingvistică şi religioasă (Alberto Alesina12) au semnalat corelaţii interesante între valori mari ale indexului de fracţionalizare şi indicatori ce reflectă creştere economică scăzută. o coexistenţă armonioasă în comunitate Susţinere a patrimoniului cultural prin: responsabillitate. Devleeschauwer – W. Kurlat. de vecinătate. ci şi un pas înainte spre implemtare. interesat de: industriile culturale şi creative. dezvoltarea culturală. Easterly – S. 155-194 13 Cercetator. Journal of Economic Growth. Fearon. Indexul de fracţionalizare etnică11 (James D. analist si consilier in materie de politici. Creativitate în economie cultural 12 11 15 | P a g e . Asftel metoda implică stabilirea de către subiecţi a unei distanţe faţă de diferite naţionalităţi. PRINCIPII ENUN ATE DE PRINCIPALELE DOCUMENTE NA IONALE – CONCLUZII I ORGANIZA II EUROPENE I Valorile. Wacziarg. Colin Mercer13 punctează necesitatea dezvoltării unor indicatori culturali. menţinerea tradiţiilor. 8. Ulterior . El a propus şapte grade de acceptare socială materializate prin relaţii de rudenie. scopurile patrimoniului cultural : identitate. Alesina. înţelegere. de management şi de cooperare. exploatare fără a afecta valorile Indicatori SCALA DISTANTEI SOCIALE – BOGARDUS (1925). dezvoltare durabilă. influenţate cu foarte mare uşurinţă de prejudecăţile existente faţă de anumite grupuri sociale (mulţi dintre subiecţi nici nu au intrat în contact cu reprezentanţi ai etniilor respective. creativitate. Katz si Braly (1933) au punctat că aceasta metodă poate conduce la raspunsuri stereotip. 2003) . Au existat diferite modalităţi de dimensionare a acestui fenomen. culturale şi de indicatori statistici. reglementări specifice fiecărui element de patrmoniu Patrimoniu cultural ca factor de dezvotare prin: folosirea potenţialului economic al acestuia. diferind de probabilitatea ca două persoane alese aleator din populaţia unei ţări să aparţină unor grupuri etnice diferite Studiul “Fractialization” realizat de echipa A. spunand că aceştia reprezintă mai mult decat nişte simple date statistice si o materializarea a politicii culturale. vol. promovare. pp. coeziune. reprezintă una dintre iniţiativele timpurii de măsurare a sentimentelor unei persoane faţă de diferite grupuri etnice. performanţe slabe ale instituţiilor şi politici publice ineficiente.–A. 2003.

2. Cultura. politic. infrastructură) Indicatorii din aceasta categorie măsoară oportunitatile şi constrângerile din punctul de vedere al utilizatorului. drepturi culturale.indicatori generali privind dialogul 14 European Institute for Comparative Cultural Research 16 | P a g e .indicatori de conţinut.la o ţară la alta sau de context. reciprocitate. Conform spuselor lui Mercer ar exista patru categorii de indicatori: 1. etic. 3. consumatorului (evaluare demografică a utilizatorilor şi nonutilizatorilor de resurse culturale) 3. participare şi consum cultural (orientare socială. neglijate de politicile culturale actuale 4. educaţie. etică. incluziunea şi excluziunea socială. drepturi culturale etc). producţie. Indexul Diversitatii Culturale Au existat o serie de iniţiative în ceea ce priveşte măsurarrea diversităţii (ex. indicatori generali privind diversitatea culturală (concepte. respectiv contribuţia acestora la coeziunea comunităţii. Vitalitataea şi diversitatea culturală ( economie. 4. participare. Iniţiativa Comisiei Europene .ERICards14 şi Consiliul Europei au dezvoltat un cadru pentru indicatorii privind diversitatea culturală. moral) Acestă categorie urmăreşte modul în care resursele culturale contribuie la formarea caracterelor atât a indivizilor cât şi a colectivităţii. calitatea vieţii). utilizatori de produse culturale) Aceste set indicatori evaluează în ce măsura capitalul şi resursele culturale pot constitui sau contribui la formarea diferitelor stiluri de viaţă şi identităţi. Acces. guvernanţă şi comportament (calitatea vieţii. forţa de muncă) Indicatorii din acest grup evaluează sustenabilitatea economiei culturale şi felul în care mobiliataea şi diversitatea resurselor culturale contribuie în final la creşterea calităţii vieţii 2.).„Towards an international instrument on cultural diversity”.indicatori etno-culturali (diversitate lingvistică.indicatori generali privind coeziunea socială (toleranţă. stil de viata si identitate (orientare personală. Aceasta implica conştientizarea existentei sub-culturilor. 5. egalitate etc. Există asfel zece categorii de indicatori: 1. coeziunea socială şi dialogul intercultural (2005). Cultură. atonomie. 2003) .

1. dialog intercultural – indicatori privind măsurile şi politicile culturale. problema este că în continuare ne concentrăm eforturile pe intervenţii punctuale şi devine uneori aproape imposibil să ne imaginăm. Programul european de evaluare a politicilor culturale în România. 2. evenimentelor în general. iar necesitatea extinderii evaluării culturii şi implicit a diversităţii culturale este absolut necesară. vectorii unei dezvoltări viitoare. cu nivelul actual de dezvoltare al ţării şi suportul economico-financiar necesar. In România se operează în continuare cu „Barometrul cultural”.). pentru prezervarea siturilor istorice) este justificată ţinând cont de starea în care se află valorile noastre culturale. Au existat rapoarte ale unor experţi europeni (-Politica culturală în România. Această atitudine (programe speciale pentru protejarea. În România.dialog intercultural – indicatori privind guvernanţa (reţele de cooperare inter-guvernamentale. 9. 6. Pe de altă parte este o nevoie acută de organizare. Report on an European group of experts]. raportor: Jacques RENARD. imigrare etc.). dialog intercultural – pluralism în media. restaurarea. 2. Prioritatea politicilor culturale româneşti (după 1996) este patrimoniul şi foarte multe din iniţiative s-au focalizat pe această direcţie. preşedinte: Terry SANDELL. remarcând că nu se înţelege motivaţia 17 | P a g e . 7. ci anticiparea unor centre de interes cultural şi concentrarea tuturor mijloacelor asupra a ceea ce este cu adevărat semnificativ pentru cultura noastră. care exprimă însă rezerve faţă de selectarea acestei priorităţi. un plan care să nu aibă în vedere numai prezenţa culturală românească sub forma târgurilor. de conservare şi restaurare a monumentelor istorice reprezintă o prioritate în cadrul politicilor culturale din România. October 1999) cu privire la politicile culturale în România.cultural (grupuri minoritare naţionale. conservarea monumentelor de patrimoniu. expoziţiilor. Raport al unui grup de experţi europeni [Cultural Policy in Romania. mecanisme de participare. 10. D i m e n s i u n e a p o l i t i c i l o r c u l t u r a l e î n R o m â n i a • Programele de punere în valoare a patrimoniului cultural. 8. Nu există date şi indicatori suficienţi privind diversitatea culturală. actori etc. dialog intercultural – arta si educaţie. dialog intercultural – acces şi participare la viaţa culturală.

În 2000 a fost iniţiat Forumul Cultural şi continuat în 2002 sub titlul de Forumul Cultural Naţional. asociatii. Se poate constata. de exemplu. Organizatii.pentru care alte priorităţi sunt defavorizate (sectorul creaţiei).” CRDE contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor etnice punând în valoare diversitatea. În prezent. iniţiat de Consiliul Europei. monitorizarea şi evaluarea politicilor publice din domeniul culturii. contribuie la elaborarea. în România. Fundaţia Concept (2000) şi ARCULT (2002). reducerea personalului administrativ şi implicarea specialiştilor în evaluarea actului cultural. instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii. CENTRUL DE RESURSE PENTRU DIVERSITATEA ETNOCULTURALĂ „Misiunea Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală este de a contribui la construcţia democratiei in România prin ameliorarea climatului interetnic şi promovarea principiilor echităţii si pacii etnoculturale. îmbunătăţirea relaţiilor 18 | P a g e . CRDE realizează sau promovează proiecte care vizează diferitele aspecte ale acomodării diversităţii etnoculturale: buna guvernare a comunităţilor multietnice. ele permit şi o comparare cu politicile culturale aplicate de celelalte state europene. INSTITUTII UNESCO CENTRUL DE STUDII I CERCETĂRI ÎN DOMENIUL CULTURII Infiinţat în 2005. Totodată. centrul internaţional de artă contemporană . Cu excepţia unor studii realizate de IMAS (1999). că România tinde să se apropie de modelul ţărilor nordice. iniţiativele culturale aproape că lipsesc din peisajul urban. în care se încearcă descentralizarea instituţiilor culturale şi responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice locale. Asociaţia ECUMEST). Cultelor şi Patrimoniului Naţional. accesul la diferite analize comparative şi introducerea termenului de „management cultural” pun bazele unei strategii în acest domeniu. Fundamentul teoretic constă în intervenţii la diferite seminarii şi workshop-uri (Mosaic 1998/2000. În paralel existau şi instituţiile artistice (ex. Acestea constituie o analiză destul de clară şi corectă a situaţiei actuale.CIAC). CSCDC. autoritati in Romania care trateaza diversitatea culturala ORGANIZAŢII. schiţând şi câteva din direcţiile pe care ar urma să se dezvolte reforma instituţională din domeniul culturii.

etnoculturală .Informal European Theatre Meeting. istorică. cooperare culturală internaţională şi integrare europeană: către un spaţiu public european.cooperare interculturală externă ECUMEST . dialog interetnic. muzee. aniversări. diversitate şi participare culturală. Balkan Express Activităţi : „politici culturale. etnologică.protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil . CONSUM” prezintă situaţia sectorului cultural. cultură scrisa) pentru mai multe categorii de utilizatori. regional. INFRASTRUCTURA. suplimentat de alte directii – industrii creative turism cultural. instituţii de spectacol. comemorări . INCD International Network on Cultural Diversity. al cărei scop este intermedierea şi acompanierea proceselor de acces . dezvoltarea şi punerea în valoare a identităţii culturale şi lingvistice .etnice prin activităţi de dezvoltare comunitară.conservarea.biblioteci. cercetare şi documentare privind minorităţile naţionale. consum şi îşi propune crearea unui instrument de lucru util (cu o structură modulară – un nucleu principal orientat pe niste micro-zone ale sectorului cultural . Este membră a unor retele culturale ca : IETM . prin prisma parametrilor infrastructură. local). RESURSE.asociaţie culturală. acest “barometru cultural” cuprinzând informaţii din mai multe paliere de analiza (judeţean. cinema. 19 | P a g e . educaţie multiculturală. Măsurarea consumului şi participării culturale. pentru emanciparea instituţională a sectorului culturii în Romania şi în Europa centrală şi de est. susţinerea creativităţii” Lucrarea „SECTORUL CULTURAL DIN ROMANIA.cercetare. Astfel îşi propune: • • Măsurarea gradului de adecvare a infrastructurii de distributiea bunurilor culturale la nevoile populaţiei.memorialistică. SERVICIULUI MINORITATILOR CULTURALE din cadrul MINISTERULUI CULTURII SI CULTELOR opereaza cu urmatoarele domenii culturale in ce priveste minoritatile: . resurse.

pag 46 20 | P a g e 15 .• Măsurarea nevoilor culturale ale populaţiei pe tipurile de industrii culturale. creative şi de entertainment. INFRASTRUCTURA. indicele producţiei culturale. Capitolul 2 – “Evolutia sectorului cultural in Romania (1995-2005). P r e z e n t a r e a p r o b l e m e i În Europa există aproximativ 337 de comunităţi minoritare recunoscute oficial de autorităţile statelor respective. Orice modalitate de valorificare a culturii .CONSUM . susţinând aportul semnificativ al patrimoniului cultural rural (material şi imaterial) în ce preveşte conturarea indentităţii culturale a unei regiuni. indicele consumului cultural). ai participarii si productiei resurselor culturale intro masurare compozita15 . Conturarea unei tipologii de consumatori şi comportamente culturale devine semnificativă pentru elaborarea unui diagnostic destul de îngrijorator a cererii culturale contemporane în România. arie culturala.definitie prezentata in lucrarea SECTORUL CULTURAL DIN ROMANIA. 1. cu 23 – în ierarhia ţărilor cu Indicele vietii culturale – cuprinde indicatori ai disponibilitatii. Printre problemele abordate este sesizată şi diferenţele urban – rural. respectiv a diversităţii culturale implică o îmbunataţire a infrastructurii culturale.3. o creştere a resurselor culturale şi a consumului cultural. respectiv cele 23 de categorii identitare înregistrate de recensământ ocupă locul trei – după Federaţia Rusă. Indicele vieţii culturale15 (indicele infrastructurii culturale. România. completarea. rolul dar şi starea actuala a instituţiei căminului cultural. cu cele 18 de grupuri minoritare reprezentate în Parlament. evaluare si contextualizarea datelor oficiale INS (prezentate in capitolul 1) prin intermediul cercetării sociologice de tip barometru sunt principalele instrumente de operare pentru conturarea unei imagini cât mai apropiate de realitate. judeţ. Importanţa vieţii culturale în mediul rural este sesizat şi de Sandu Dumitru. Analiza comparativă cu alte ţări din Europa şi trasarea unor ierarhii ale componenţelor vieţii culturale a întâmpinat dificultăţi în compararea domeniilor culturale cu denumiri variabile de la o ţară la alta.RESURSE. cu 45 minorităţi naţionale recunoscute şi Ucraina.

S-a înfiinţat atunci (în 1983) un buget pentru limbile pe cale de dispariţie. i s t o r i c i . Minoritate. Romania se poate numara printre tarile care a intreprins o seria de masuri in sprijinirea minoritatilor (acte normative. Raport al Comisiei Europene 21 | P a g e 17 16 .17 C a u z e (f a c t o r i g e o g r a f i c i . este disticnţia între: Datele au fost preluate din lucrarea “ POLITICI DE INTEGRARE A MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA.grup autodefinit de persoane care au în comun aparteneţa la un limbaj istoric şi la o cultură proprii şi particulare unei regiuni geografice fără a beneficia însă de un stat al lor. iulie 2005. Există însa preocupări în acest sens concretizate doar prin enunţarea unor documente şi cărţi care definesc metode şi norme pentru protejarea minorităţilor şi care susţin fenomenzul de descentralizare . Au fost reintroduse în anul 2001.aprox 200. Anul European al Limbilor. Fundaţia CRDE. p o l i t i c i . ca urmare a intenţiei de a încuraja diversitatea lingvistică. e c o n o m i c i ) În consecinţă. ASPECTE LEGALE ŞI INSTITUŢIONALE ÎNTR-O PERSPECTIVĂ COMPARATĂ”. prin enunţatea unor principii în numeroase tratate şi carte. 45) Discursul european este momentan normativ. In baza acestei realitati. Pentru cine este o problemă? Miza adevarată a diversitatii culturale este asigurarea supravieţuirii culturale (cultural survival sau survivance – Charles Taylor. regional si naţional. nivel local (comunitate ). care a fost desfiinţat în 1998. institutii de stat sau servicii in cadrul acestora . În momentul de faţă nu există politici europene pentru aceste minorităţi. 2008 EUROREG –„Cercetare în ştiinţe sociale şi umanitare.Schimbarea intereselor şi identităţilor în regiunile europene de graniţă. cu implicaţii deosebite la nivel de politici culturale. Politica de coeziune nu face referire la minorităţi. ClujNapoca. unde se încurajează protecţia şi promovarea „limbilor regionale şi minoritare”. marginalizarea sau ignorarea acestei realităţii are implicatii şi devine o „problemă” atât la O pistă de pornire în ce priveşte factorii determinanţi ai acestui fenomen. fonduri pentru sprijinirea organizatiilor). ploitici ale Uniunii Europene. 1992) a comunităţilor minoritare. (care sunt alea (pg. Singura intervenţie bugetară a Comiesiei Uniunii Europene pentru minorităţi constă în referirea acestora în cadrul categoriei privind Educaţia.număr semnificativ de minorităţi16. minot’rităţi etnice şi transformări socio-politice „.

Identitatea culturală la ambele niveluri – naţional şi internaţional – rămâne una din principalele necesităţi psihologice şi spirituale.• • diversitate cu rădăcini istorice. încercând să se realizeze o imbogăţire a dialogului intercultural. în cel mai fericit caz. Tipuri de abordări la nivel de politici culturale 1. care produce practic nişte grupuri etnice. divesitatea de perspectivă şi relaţia cu teritoriul determină crearea unui mediu competitiv în ce priveşte dominarea spaţiului cultural. de conflict La nivel european sunt considerate extrem de importante atât recunoaşterea cât şi conştientizarea identităţilor şi diferenţelor dintre culturi. la conflicte în interiorul unei societăţi. de competiţie. Spunem în cel mai fericit caz pentru că diversitatea culturală la nivelul unui teritoriu stabilit poate genera dimpotrivă conflicte sociale şi caracteristica distinctivă a teritoriului (prezenta multiculturalităţii) să devină orice altceva decât un element de polarizare culturală. o încercare de inţelegere reciprocă. b. NOUA EXPERIENTA / „NEW EXPERIENCE” – ideologii bazate pe egaliatate între naţiuni şi minorităţi prin negarea diversităţii pe cât posibil standadardizate şi promovarea unor valori comune 22 | P a g e . dincolo de avantajele economice. componenţa de mobilizare a multiculturalismului aferent nu înregistrează schimbări esenţiale în cadrul sistemului de valori ci doar deschiderea si diversificarea spaţiului cultural comun. intensificarea capitalului relational între diferite grupuri sociale şi. reperezentată de existenta unorcomunităţi cu o anumita tradiţie la nivel naţional („minorităţi natţonale”) . În primul caz .Tipuri de relaţii identificate la nivelul unei societăţi multiculturale între grupurile sociale minoritare: de cooperare. Efecte a. conduce în mod automat şi de altfel firesc. sau în cadrul societăţilor dintr-o anumită regiune. concentrate teritorial diversitatea ca rezultat a unui fenomen migraţional. Zonele cu diversitate culturală (în sensul prezenţei într-un anumit teritoriu a mai multor etnii si modele culturale) presupun existenţa diferitelor forme de dialog. În al doilea caz. Imposibilitatea de a-şi putea păstra propria identitate. Această relaţie de competiţie dusă la extrem se transformă în conflict şi devine complet neproductivă.

INTERESE DIFERITE / „SPLIT INTERESTS” – interese orientate în două direcţii diferite: 1.în cadrul programului „EUROPEAN PROGRAM OF NATIONAL CULTURAL POLICY REVIEWS” lansat de Consiliul Europei. DEZINTEGRARE CONCEPTUALA/ „CONCEPTUAL DISINTEGRATION” – politicile culturale se indreaptă către probleme de identitate. Monte Negro b. Astfel valorile culturale tradiţionale îşi pierd puternic din intensitate în favoarea unui acces facil în viaţa culturală europeană ţi dialog cultural global.către integrarea în tendinţele europene. Marginalizarea problemei în Albania. naţional. clasă socială etc. Concentrarea pe conturarea identităţii conduce la interpretarea diversităţii culturale ca o importantă realizare a unei anumite culturi si mai puţin spre toleranţă a acestei diversităţii în cadrul altor culturi. 6.) si 2. MARGINALIZAREA STANDARDELOR/ „ MARGINALISATION OF STANDARDS” – marginalizarea culturilor minorităţilor şi operarea cu tipuri europene standard la nivel local. VALORI LOCALE VS STANDARDE GLOBALE/ „LOCAL VALUES VERSUS GLOBAL STANDARDS” În consecinţă la nivel naţional se contureaza o serie direcţii de acţiune cu privire la fenomenul diversităţii culturale: a.minorităţile cu tradiţie (italieni. 7. reminescenţe ale acestui tip de abordare există şi în prezent materializate în politicile culturale concentrate pe probleme de indentitate (în special afirmarea valorilor culturale naţionale şi minoritare) şi deconstrucţia abordărilor de tip socialist. 4. LIPSA UNOR CONCEPTE COMUNE ŞI A CUNOAŞTERII CULTURII – lipsa unor concpete standard şi o bună cunoaştere a propriei culturi. schimbarea identităţilor şi văd diversificarea culturală ca o provocare dominantă. 5. s-au clarificat şi armonizat metodologiile de operare.2. EXTRAPOLAREA POLITICILOR CULTURALE „EXTRAPOLATION OF CULTURAL POLICIES” . ungari ) sunt privilegiate faţă de noile minoritati (croaţi. Tratamentul diferit a diferitelor minorităţi în Slovenia . TENDINTA CONSTRUCTIVISTA/ „CONSTRUCTIVIST TENDENCY” – politici culturale socialiste – crearea unei „noi culturi integrative” şi un nou individ. Serbia. sârbi) 23 | P a g e .către nivele locale de diversificare (etnii. intoleranţă faţă de alte valori. dialog limitat cu alte culturi. 3. Noile direcţii DE-CONSTRUCTIVISTE se concentrează spre pe revitalizarea valorilor cultutale din trecut. respectiv a fost tratată şi problema de-standardizarii şi promovării diversităţii culturale 8.

respectiv a diversităţii culturale în procesul de dezvoltare si revitalizare la nivel naţional. 24 | P a g e . cât şi în aria lui de influenţă.3. de capital redus şi în special pe rolul culturii si artelor in revitalizarea urbană. Cât obiectivele despre naţionale o regenerare economică presupune încurajarea turismului cultural atât în nucleul generator. În acest subcapitol ne vom opri la o serie de calităţi ale programelor bazate pe valorificarea culturii . Pentru un oraş de talie mica. încercând în acelaşi timp să îşi menţină identitatea. dar recentele strategii se bazează pe proiecte şi programe. Grecia S c e n a r i u i f n o t Minorităţile etnice dispun de un foarte larg patrimoniu şi o mare diversitate de resurse culturală. Arealele slab dezvoltate dispun de resurse limitate pentru a se sustine. 1. dar nu şi imposibilă. regional. care fac posibil răspunsul la nevoile locale. Alături de coeziunea socială. România. local • • Proiectele culturale joacă un rol din ce în ce mai important începând cu 1980. cultura si arta conturează şi distinge „brandul „ unui areal faţă de celelalte. Sacrificiul extrem în cazul intervenţiilor eronate sau ignorării unor fapte reale este pierderea identităţii culturale a „locului”. Acceptare formală a standardelor europene şi practici non-transparente –ex. introducerea unei astfel de strategii bazate pe politici culturale rămâne o adevărată provocare. Ele se confrunta cu probleme legate de asimilare. de incluziune. De aceea este important ca elementele culturale specifice fiecarei minorităţi sau grup etnic de care dispun aceste aşezări să fie exploatate pentru a completa harta identităţii arealului respectiv şi transformarea lui dintr-un simplu spatiu comun într-un spaţiu cultural.c. Bulgaria. aparteneţă la o cultură straină de a lor.Rolul politicilor culturale.

gastronomic. PATRIMONIU CULTURAL IMATERIAL (istoric. mori. interpretării şi negocierii. tehnologii specifice) 25 | P a g e . cântece. Uneori este singura modalitate de a-i antrena în diferite programe de acest tip. produse specifice. realizându-se astfel politici de dezvoltare integrate şi coerente. poduri. Cu privire la generaţiile implicate în astfel de iniţiative. Ei acceptă ca un mediu creativ. Ea aduce în discuţie o serie de probleme ale societăţii şi îşi educă publicul prin căi inovatoare. În acelaşi timp. celor religie. echipele de specialişti. mergând pe un mecanism de implicare a individului în procesul de dezvoltare a societăţii. Drept urmare s-au îndreptat spre artă. financiar-fiscale. Când artele devin o organizaţie puternică într-o comunitate. văd potenţialul uman ca lucrul cel mai de preţ. viabilitatea politicilor culturale este determinată în mod esenţial de o abordare holistică. mediul educaţional este îmbunătăţit şi oamenii devin motivaţi cu privire la participarea lor la evenimente. pot funcţiona foarte bine în dialogul cu tineretul. prin faptul că poate capta interesul. meşteşuguri. artefacte ca cimitire. iar evenimentele culturale creează o memorie colectivă şi o comemorare speciale. industrii specifice. folclor. dansuri.) 2. etc.Dialogul şi participarea comunităţii în acest proces de revitalizare prin cultura si artă sunt esenţiale. Cultura şi arta devin importante instrumente de mobilizare a comunităţii în diferite activităţi. Vis a vis de diversitate culturala. Arta deschisă publicului devine un agent al exprimării. Prin urmare. arheologic. tradiţii. cetăţenii plini de imaginaţie şi încredere îşi folosesc la maxim potenţialul. educative şi sociale. acţiuni. lingvistică. curiozitatea sau chiar energia cu privire la schimbare. inter-sectorială. directiile de actiune ale politicilor culturale se indreapta practic catre doua directii majore –PATRIMONIU CULTURAL SI EVENIMENT Modalitatile de materializare a diversitatilor culturale sunt: 1. în care există coeziunea socială şi o anume calitate a vieţii în general. PATRIMONIU CULTURAL MATERIAL (patrimoniu construit elemente separate sau ansambluri. în care politicile specific culturale se împletesc cu politicile economice.

Fluxul continuu de schimbări în spaţiul construit sunt sesizate atât în spaţiul conştient (modificări în percepţia vizuală a spaţiului respectiv). PEISAJELE CULTURALE reprezinta conform definitiei peisaje particulate în care se manifestă interactiunile între oameni si mediul în care trăiesc. de-a lungul timpului. în curs de desfasurare) Peisaje asocitae. fără alte calităti culturale. Peisaj evoluat/evolutiv. si unde sunt putine dovezi ale acestei asocieri. îmbunătătite în scop estetic. dar implicit în spaţiul inconştient (reacţii.3. 26 | P a g e . 2004 Patrimoniu construit reperezinta una din cele mai vulnerabile domenii şi în acelaşi timp incarcatp de potenţial Una din cauzele conflictelor inter-etnice este diferenţa între sistemele de valori ale diferitelor minorităţi. Identitatea şi percepţia vizuală a patrimoniului cultural construit Spaţiul semnificativ este definit de către autor ca fiind spaţiu pentru reflecţie conştientă. Astfel in schema de mai jos este analizată dinamica naturii spaţiului şi relaţiile între „loc” şi „spaţiu”. Tipuri de peisaje culturale Peisaje culturale amenajate. Desigur elementele de patrimoniu pentru polarizarea şi câştigarea unor anumite teritorii. ICOMOS UK. iar arhitectura si arta joaca un rol important prin integrarea mesajelor culturale în mediul construit. cât şi cei temporari.grădini. Aceste sisteme de valori devin tangibile şi vizibile prin patrimoniu construit. sunt acele atribute ale peisajului cultural care reflectă sisteme de valori(umane).cu un anumit eveniment istoric sau cu personalităti. Dialogul cultural reprezintă un mecanism prin care diversitatea culturală poate conduce la cunoaştere. peisaje care reflectă puternice asociatii cu procese ale vietii omenesti (acestea pot fi finite sau în evolutie. iar informaţiile vizuale capătă o importanţă deosebită în ce priveşte utilizatorii permanenţi ai locului respectiv (locuitorii). parcuri. Acest mecanism este important în special în cultura vizuală – spaţiul construit. Valori culturale. dezvoltarea capitalului social. inovaţie. peisaje naturale amenajate.

sentimente etc. condiţii de climă şi geografice extreme.). 45-55. Schema18 ”CICLUL DINAMIC AL SPATIULUI ARHITECTURAL SI A FORMARII/ DEZVOLTARII <LOCULUI >” CAPITOLUL 2 Diversitatea culturala in areale slab dezvoltate 2. 2007 27 | P a g e 18 . ITU A\Z. serviciile insuficiente: zone montane. contribuie la sărăcia unui mare procent al populaţiei Hisham Elkadi. iar una nepotrivită poate conduce la pierderea identităţii locale şi alienarea culturilor locale. -aşezări in care excluziunea socio-politica (pe baza limbii. O intervenţie deliberată în mediul construit. insulare. “Whose identity? Valuing the culture built heritage in diverse and tentioned societies”. unde accesul este limitat şi dotările. identităţii) determină. deşertice . lipsite de apă. no:1. etc. creează un nou spaţiu animat şi transformat gradat .1 Tipuri de areale slab dezvoltate -aşezări cu „ecologii”.4. vol.asezari rurale -aşezări care se află la o depărtare decât valoarea acceptată la nivel naţional de un centru urban -zone cu potenţial scăzut: aride. cu activităţi miniere. mlăştinoase. cu un grad mare de poluare sau afectate de poluare.

de sănătate. izolare. superstiţii. Era informaţiei a mai adăugat o categorie a comunităţilor defavorizate: acele comunităţi care nu au acces la informaţie. Arealele rurale slab dezvoltate se confrunta cu probleme: -Sociale: îmbătrânirea popula iei. înmormântări). Aceste comunităţi se ghidează dupa o cultură preponderent orală. proverbe. riscând o marginalizare politică. cântece populare. socială şi economică. leacuri transmise de-a lungul timpului. Vom analiza preponderent spatiul rural datorita rolului semnificativ al acestuia in completarea identitatii culturale a unei societati. excluziune sociala Pericolele la care este supus patrimoniul rural în prezent :pierderea identităţii. accesul la educaţie. televiziune. fenomene de migra ie. datini. Această izolare limiteză posibilităţile de participare şi exprimare în sfera publică şi nu pot interveni în procesul de decizie asupra acţiunilor ce se întreprind pentru comunitate sau în alte aspecte ale vieţii comunitare. botezuri. schmibări în modul de via ă specific rural. Astfel o parte din studiile de caz din urmatoarele capitole se vor opri asupra unor modalitati de valorificare diversitatii culturale in mediul rural. de-a lungul unei mari perioade de timp (conflictul în sine generează o sărăcie din punct de vedere al resurselor a zonei economice. servicii sociale. dependen a de sectorul primar. lipsa infrastructurii. în aşezările izolate sau mai putţin dezvoltate care nu dispuneau de sisteme de comunicare mai eficiente. fie prin inetrnet. evenimente(nunţi. în special a tinerilor. bâlciuri. naturale şi sociale). excluziune sociala. izolare. lipsa unui acces la servicii. care au fot nevoiete sa îsi transmită pe alte căi informaţiile. schimburile de opinii între localnici.-aşezări care se confruntă cu diferite conflicte. iar principalele activităţi generatoare de interacţiuni sociale sunt: sărbătorile tradiţionale.presiuni din exterior. radio. etc. legende. locuri de muncă limitate -Economice: sărăcie. Acest tip de comunicare a apărut din necesiate. iar alte elemete de propagare a informaţiei sunt: poeziile. obţinându-şi informaţiile din surse cum ar fi: radioul. poveşti. acces limitat la informaţie. Chiar dacă acest sistem de comunicare 28 | P a g e .

omul modern se întoarce la rădăcini. Periferialitatea poate fi transformată din dezavantaj în avantaj. Astfel. prin efectul sinergiei. aceleaşi motive care fac un teritoriu neatractiv pot fi vazute ca avantaje: depărtarea de centre urbane sau alte obiective poate fi benefică pentru turism prin benefcii pe care le oferă această depărtare: izolarea de lumea 19 “Communication for Isolated and Marginalized Groups Blending the Old and the New”. se recomandă dezvoltarea turismului (văzută şi ca o alternativă pentru zonele sărace sau defavorizate. Conservarea bun comun al unor comunităţi (patrimonial cultural) dă un sens dezvoltării sociale. deţine anumite valori care ar putea fi exploatate în sensul dezvoltării unei culturi superioare. lipsite de resurse. interacţionează şi generează noi tipuri de organizare. Din cauza acestui interes pentru fenomenul respectiv.2 Importanţa diversităţii culturale în dezvoltarea economică şi socială şi în menţinerea identităţii locale O dată cu deschiderea graniţelor europene. În căutatea autencităţii şi ulterior a inovaţiei. dar în special peisajul cultural care rezultă din hibridizarea culturilor.culturale. Specific pentru zonele cu diversitate culturală sunt atât elementele caracteristice fiecărui element în parte. 2004 29 | P a g e . prin facilitarea accesului spre teritoriile locuite de aceştia şi prin politicile Uniunii Europene de sprijinire şi încurajare a divesităţii şi a coeziunii sociale. popoare. dar şi prin încurajarea interacţiunii dintre ele. izolate. Spaţiile care sunt caracterizate de diversitate prezintă un interes deosebit. Există creştere a interesului pentru ceea e este specific. etnii. Silvia Balit iulie. căutând identitatea în spaţiul rural. s-a manifestat o creştere a interesului pentru descoperirea. însă bazată pe valori tradiţionale. cunoaşterea şi aprofundarea unor culturi. În această situaţie valorificarea diversităţii culturale se atinge prin întărirea specificului fiecărui element cultural (patrimoniu material sau imateria. deoarece dezvăluie culturi diferite ce coexistă pe acelaşi teritoriu. dar care dispun de alte tipuri de valori cu valenţe turistice).poate părea deficitar. lingvistice) în parte şi protejarea acestora. 19 2. valori etno. cu elemete moderne. valoarea rezultată a patrimoniului cultural într-un teritoriu divers din punct de vedere cultural este mai mare decât suma valorilor fiecarui element.

transformarea spaţilui prin adopatea nolior tehnologii şi pierderea identităţii. neafectat de trecerea timpului. diversitatea culturală poate fi vazută ca soluţie de dezvoltare economică şi socială. Cerinţele turiştilor au devenit din ce în ce mai rafinate şi sofisticate: aceştia caută în acelaşi timp confort. În final. Imposibilitatea creării de noi activităţi care sa genereze profit şi dezvoltare în teritoriu. sau afectat parţial. alte activităţi rurale şi protejarea naturii. turismul ar un rol important în reducerea disparităţilor. De aceea trebuie găsită o stare de echilibru. prin atingerea obiectivelor enunţate mai sus şi respectarea valorilor enunţate în diverse documente europene. accesul la servicii şi dotări. deci o oportunitate pentru dezvoltarea de activităţi turistice. Acest fapt atrage însă după sine o serie de dezavantaje. a posibilităţii creării unor activităţi industriale). creare de locuri de munca (lipsa resurselor. Trebuie găsit însă un echilibru între aceste atribute care pot contribui la dezvoltarea turismului şi aspecte care ţin de accesibilitate. diversitate. pentru a oferi confort turiştilor. se poate crea însă o noua problemă: aglomerarea şi ajungerea la stuaţia de a nu mai fi atractiv din puct de vedere turistic (degradarea peisajului şi a mediului. potenţialul endogen şi conştientizarea 30 | P a g e .aglomerată a oraşelor. O dezvolatre a turismului în acste cazuri necesită o implicare şi din partrea comunităţii locale. datorită izolării.Altă atracţie pentru turişti în aşezătile izolate o reprezintă multitudinea de elemente de patrimoniu şi experienţa unui stil de viaţă care s-a păstrat intact. reprezintă un element de interes pentru turişt (datorită păstrării intacte a cadrului fizic şi natural). Identitatea locală.3 Modalităţi de dezvoltare în zone cu resurse limitate Valorificarea resurselor specifice locale ale zonelor defavorizate – asezari rurale În procesul de dezvoltare rurală este important să se găsească un echillibru între agricultura tradiţională ca principala activitate economică în majoritatea zonelor rurale europene. izolare. bla. Astfel. 2. Pin exploatarea calităţilor unor astfel de teritoriu şi dezvoltarea prin turism a lor. faptul că acetse comunităţi nu beneficiază de noi tehnologii şi o serie de alte facilităţi care vin o dată cu inovaţia. simptomele periferialităţii pot deveni surse de vindecare a problemei teritoriilor care se confruntă cu ele. Conform tratatului de la Maastrich din 1992. noutate. exemplu estonia). căutarea unui cadru mai liniştit.

Case Studies of Tourism in Peripheral Areas”. Diversitatea etnica se menţine prin conservarea tradiţiilor. formată de-a lungul timpului. Septembrie 1997 21 20 Idem 31 | P a g e . Turism montan în Tarna. care se îndreaptă în prezent spre urban şi pentru întărirea identităţii locale. climei. artistice. Arjeplog. Prin acest schimb se realizează procesul de hibridizare în urma căruia se crează noi valori şi se îmbogăţeşte viaţa culturală. Frances Brown . Derek Hall.importanţei unei dezvoltări durabile şia protejării mediului devin în acest proces elemente cheie. Comunităţile etnice minoritare dintr-o anumită regiune. Dupa anii 50 Uniunea Europeană a acodat un interes deosebit politicilor de dezvoltare rurală din cauza urbanizării puternice care a avut loc în acea perioadă şi ca urmare a acesteia a depopulării nasive a zonelor rurale. literatură. Acetse noi măsuri crează oportunităţi pentru exploaterea capitalului uman din sate. modernizarea elementelor ce ţin de producţie şi exploatare. diversificarea activităţilor din domeniul agriculturii. aflată în extremitatea de nord a Europei (valori de peisaj natural). Bute. În ciuda unor probleme specifice zonelor periferice cu care se confruntă numeroase aşezări europene au reuşit să îşi valorifice resursele de care dispun pentru o dezvoltare a turismului.20 Se încurajează dezvoltarea unor activităţi bazate pe exploatarea durabilă a produselor rurale şi care să utilizeze capital uman din mediul rural. activităţi economice). aduc contribuţii la peisajul cultural al regiunii respective prin: valori culturale (tradiţii. arhitectură). forme specifice. Proceedings from an international seminar on Bornholm. Popoarele îşi crează o identitate proprie prin modul în care se adapteză peisajului. Agroturism în Orkney. condiţiilor locului şi din modul în care folosesc materialel locale. datorită specificului şi modului de viaţă care au elemente distinctive. dar şi contribuţiie conomice (obiecte de artizanat. limbă. văzut ca singura alternativă de devoltare pentru situaţiile respective21: North Cape. Exploatarea patrimoniului architectural “Tourism in the Peripheral Areas of Europe. obiceiurilor. limbii şi caracteristicilor fiecărei etnii în parte şi prin accentuarea caracteristicilor comune determinate de convivilaitatea în acelaşi spaţiu cu o identitate proprie. volume.

Agroturismul Turiştii caută specifcul local în cazul turismului rural. meşteşugurile unei comunităţi sunt revitalizate prin integrarea lor în viaţa cotidina şi prin utilizare. Bovey Tracey. modul în care aşezările.The rural vernacular habitat. lingvistică. viaţa artistica. de puritate a stilului. aşezări. Din acest motiv poate fi considerată o mărturie istorică a zonei respective. regiunile cu diversitate culturală prezintă şi o diversiatate a stilurilor arhitecturale şi reprezintă un element important de atractivitate turistică.materialele locale pentru a realza arhitectura. iar comunitatea poate profita de prezenţa lor). putând fi considerată exotică. de diversiate a comunităţii. obiceiurile. Consiliul Europei . a tradiţiilor. Astfel. Specificul este dat de modul în care sunt folosite formele. 2008 32 | P a g e 22 . Cazarea se face de obicei în pemsiuni sau unităţi de cazare care să redea cât mai mult din modul de viaţă specific comunităţii respective.Cea mai bună metodă de a proteja patrimoniul (material şi imaterial) este de a-l integra în viaţa socială. etc. De exemplu. în Macedonia. Patrimoniul poate fi un element esenţia al specificităţii locale. esenţa identităşii culturale şi istorice a unei regiuni. Clădirile monument sunt protejate în mod optim dacă sunt utilizate. tradiţiile.a heritagein our landscape”. Marea Britanie. De aceea.Un interes deosebit îl prezintă arhitectura vernaculară a minorităţilor. de diversitate a stilurilor arhitecturale. Alt exemplu de dezvoltare rurală prin turim este valorificarea obiectelor de arhitectură sacră în Slovacia. transformarea unor ferme istorice în unităţi de cazare) Specifică pentru peisajul cultural rural este arhitectura vernaculară. arhitectura şi comuniattea se adapteaza la condiţiile de relief şi climă. în Anglia cazarea “ FUTUROPA. 1. riturile.restaurarea arhitecturii vernaculare determină apariţia turismului în zonă. Ea reprezintă cea mai vizibilă şi uneopri cea mai trainică amprentă a comunităţlor care s-au perindat pe un teritoriu de-a lungul timpului. 22 Reconvesie funcţională (exemplu: transformarea unei mori în spaţiu expoziţional şi comecial. deoarece conţine elemente noi. văzută ca singură metodă de revitalizare economică şi îmbunătăţirii a condiţiilor de viaţă a regiunii analizate. şi în special dacă au funcţii publice (în felul acesta participa la viaţa socială. inteacţiunea cu elemente exterioare sau gradul de izolare (care determină gradul de mixitate al unei culturi. nr. religioasă.) Conservarea şi protejarea arhitecturii vernaculare este mărturie a unor practici şi stiluri de viaţă din trecut.

cântece. care au devenit un simbol pentru regiunea Hvar şi acare au devenit o sursă considerabilă de venit. păstrându-se în acealaşi timp caracterul zonei. 23 Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO 33 | P a g e . atât în domeniul turismului cât şi a meşterilor locali. jucăriile de lemn realizate manual în câteva sate din Croaţia. povestiri. Din acest motive ele pot fi comercializate cu succes atât la nivel local cât şi naţional sau internaţional. folosind meşteri locali. proverbe. tradiţia veche de câteva secole de realizare a tapiţeriilor din regiunea Creuse. Exploatarea şi valorificarea produselor de artizanat Produsele de artizanat şi produsele tradiţionale au de cele mai multe ori caracter de unicat şi prezintă interes tocmai datorită acestui aspect şi deoarece sunt lucrate manual (marea majoritate) şi prin tehnici specifice.23 Minorităţile entice au de cele mai multe ori elemente tradiţionale specifice. regiunea de nord. S-a găsit astfel o metodă de dezvoltare a zonelor şi de oferire de noi locuri de muncă. restaurau şi modernizau pentru turism.turiştiolor se face în unităţi modernizate iar banii din turism se investesc pentru resturarea altor construcţii.tradiţionale. în cadrul unei aşezări multietică diferite moduri de viaţă şi diferite abordări. folosind mijloace învechite. de aceea li produsele de artizanat sau meşteşugurile practicate de acestea conţin elemente de noutate. le dezvoltau. meşteşuguri. ca în cazul multor aşezări rurale un mijloc de dezvoltare a unei zone prin turism. evenimente. Agroturismul în cadrul comunităţilor multietnice reprezintă. Turistul poate experimenta. Franţa. iar după cei 10 ani proprietarii decideau dacă păstrează locuinţele în circuitul turistic sal le atribuie alte folosinţe. cu condiţia existenţei unei bune promovări şi a creării unnei mărci recunoscute. Ele pot crea atractivitate turistică prin caracterul unic pe care îl posedă. transmise din generaţie în generaţie. În Italia (Salento) investitorii închiriau locuinţele pe 10 ani. Exemple: broderiile de dantelă din Croaţia. Produse locale şi identităţi locale ca element cheie de dezvoltare locală Aceste produse şi valori locale ţin de elemente ale patrimoniului imaterial: tradiţii.

încurajată şi promovată. a obiceiurilor. care a rezistat de-a lungul timpului în ciuda discriminărilor comunităţii Garifuna. programe de expansiune lexicală. se foloseşte un instrument tradiţional. a vieţii de yi cu yi. 24 Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO 34 | P a g e . promovarea festivalurilor regionale Garifuna. înainte se cânta la diferite evenimente şi serbări tradiţionale. Cîntecele conţin elemente specifice africane. împreună cutoate elementele ale acestei identităţi. păstându-şi în acelaşi timp specificul. imaterial. Modalităţi de salvare: revitalizare lingvistică. acum este în pericol de dispariţie . Scopul proiectului este de a încuraja perfecţionarea şi menţinerii în viaţa culturală a interpreţilor de muzică duduk şi de a reînvia interesul pentru muzica duduk pentru publicul armenian. iar texetele lor conţin elemete de istorie. Nicaragua and Belize Posedă un limbaj propriu. (muzică tradiţională armeniană. promovarea predării limbilor. enunţate în proiectul 11-2006/04-2009: realizarea unor cursuri speciale de învăţare a acestui tip de muzică. Identitatea comunităţii multiculturale constă din interacţiunea elementelor specifice fiecărei culture. realizarea unui inventar al tradiţiei armeniene duduk şi organizarea a diferite concerte. ea trebuie păstrată. Pentru ca o comunitate etno-culturală să se detvolte în sensul valorificării patirimoniului etno-cultural acesta este primul pas. publicarea unui manual practic pentru interpreţi şi pentru studenţi. Alte metode de salvare a acestor elemete de patrimoniu intangibil. învăţării şi practicării. Guatemala. legendă a poporlui. în şcolile provinciale.24 Identitatea este poate cea mai puternică a manifestării diversităţii culturale şi condiţia ca aceasta să existe. Evenimente publice Comunităţile Garifuna din Honduras. UNESCO. Valoare unor manifestări culturale creşte atunci când acestea aparţin unor culture diferite şi împărtpşesc acelaşi spaţiu de exprimare. asemănător cu oboiul. inventarierea formelor de artă a comunităţii. De aceea. Organizarea de evenimente muzicale Concerte de muzică duduk ) în aer liber. Aceste elemente sunt dificil de păstart şin cauza caracterului migratoriu al poporului. modului de viaţă.O bună ilustrare de metode de valorificare şi păstrare a identităţii unei regiuni se regăseşte în Lista Patrimoniului Intangibil.

. European. trasee tematice. Contribuie la creşterea competivităţii. pentru a prelua turişii şi pentru a crea oportunitatea unei dezvoltări echilibrate. pentru ca întreaga aşezare să beneficieze de beneficiilr economice aduse de turism. 35 | P a g e . Ca primă etapă se realizează întărirea identităţii şi a diverităţii. În cazul unei regiunii de diversitate culturală se poate stabilli un traseu cultural care să lege principalele localităţi: urbane sau rurale ce se constituie ca nucleu al fiecărei etnii în parte. Aceste trasee trebuiesc puse în legătură cu cel puţin o aşezare urbană. Activităţi muzeale Atât cele puctuale de tipul clădirilor muzeu cât şi cele desfăşurate pe suprafeţe mai mari (parcuri. arhitectură tradiţională. se poate formula un concept de promovare şi nişte elemente constituente ale imaginii regiunii. prin includerea în circuitul turistic un numar cât mai mare de obiective turistice duce la potenţarea dezvoltareării regionale şi teritoriale a aşezărilor. Prin evaluarea zonei şi a specificului (în special cultural) şi prin inventarierea elementelor de valoare a diverităţii culturale. dar în primul rând simbol al exprimării identităţii unui loc. caracterul oamenilor. în diferite ţări europene.culturalism. Pentru promovarea unei regiuni se realizează pe baza cooperării între actori cu legături directe în regiune. ministerul turismului sau alte autorităţi interesate de dezvoltarea zonei. motoare ale dezvoltării culturale ale unei zone/regiuni. muzee ale satului) pot fi elemente generatoare de evenimente. activităţi. diversitate culturală. mondial. policentrice. identitate regională. multi. Crearea unei imaginii a regiunii Imaginea unei regiuni se poate baza pe elemente de valoare ale unei regiuni: patrimoniu. 2) . Un astfel de proiect îl reprezintă Heritour (vezi studiu de caz nr. care realizează.Crearea unor trasee turistice Crearea unor trasee turistice. elemente de natură şi peisaj. Crearea unei mărci a zoeni care să pună accentual pe diveristatea culturală este pentru evidenţierea şi remarcarea ei la nivel naţional. meşteşuguri şi meserii. care să aibă cunoştinţe puetrnice despre zonă. fiind primul pas în. pentru a promova identităţi şi resurse culturale ale zonelor implicate în proiect. iar ca a doua etapă dezvoltarea turistică pe baza valorilor nou create.

sunt dezvoltate atât cunoştinţele despre patrimoniul tehnic. Se vor citi poveşti şi istorioare ce surprind universul magic al morilor.. la Muzeu Astra... furca şi fusul”. prin organizarea unor activităţi designate copililor în cadrul spaţiului Etno Tehno Parc. un loc în care jocul devine mijloc în procesul de dezvoltare intelectuală. de întărire a identităţii. jocuri interactive”..Atelier de pictură pe sticlă.Atelierul celor mici”. Aceste muzee pot genera diferite activităţi culturale şi evenimente. jocuri distractive. al gospodăriilor ţărăneşti şi al obiectelor tradiţionale. precum şi publicaţia “Abecedar şi Dicţionar Etimologic.O iniţiativă de a face cunoscută viaţa rurală a românilor a avut loc în Sibiu. atitudinală şi aptitudinală. arhitectura vernaculară diversificată(Proiect Muzeul Satului) din regiunile diverse etno-cultural este o modalitate de păstrare a identităţii locale şi de păstrare a memoriei collective.” Realizarea unor muzee etnografice care să expună obiecte etnografice şi elemente specifice fiecărei etnii. şi foloseşte pentru aceasta un limbaj adecvat: -“Activităţi practice: desen. Se folosesc puzzle. 36 | P a g e . prin norme şi elemente de legislaţie stricte. prin jocuri de asamblare şi construcţie. Se folosesc unelte tradiţionale în miniatură.Să învăţăm să folosim războiul de ţesut. Proiectul este foarte important deoarece se adresează copiilor. CAPITOLUL 3 Modalitati de aplicare a politicilor culturale privind diversitatea culturala 1. de încurajare a dezvoltării în regiune (în special a turismului) şi de creşterii a atractivităţii şi competivităţii regiunii. în care sunt stimulate deprinderile tehnice. “Este un spaţiu neconvenţional.Lecţii de agricultură: la strâns de fân”.uri şi cărţi de colorat ce ilustrează patrimoniul Muzeului în aer liber. cât şi despre tradiţiile şi obiceiurile poporului roman . Oportunitatea creării unui parc naţional etno-cultural Poate constitui o metodă optimă de protejare a valorilor existente.

Aceste activităţi au. Au fost organizate apoi expoziţii cu fotografii.Martor etern”. pe lângă rorlul de a întări relaţiile şi legăturile în cadrul comunităţilor multietnice şi de a facilita dialogul între ele şi o mai bună înţelegere. desene ale copiilor. costume tradiţionale. REGIUNEA DOLNA REKA Motivul alegerii Proiectul prezintă un exemplu concret de valorificare a unor elemente de patrimoniu immaterial prin organizarea unor evenimente. botezuri. precum obiective turistice culturale şi naturale. elementele carecteristice celor 3 etnii care au participat la proiect. cu elemente turceşti. turci metodă au fost explicate asemănările şi deosebirile. Regiunea conţine şi multe element de patrimoniu arhitectual religios.PROIECT: LIVING HERITAGE LOCATIE: MACEDONIA. Alt element al specificului regiunii este dat de gastronomie. Specificul local este cel mai bine reprezenatat în timpul verii. albanezi. Zilele culturii în Vrapciste Iniţiativa acestui eveniment a porinit de la un grup de tineri care au considerat că elementele specifice şi patrimnoniul cultural ale satului nu sunt exploatate suficient şi evenimentele culturale în zonă nu sunt 37 | P a g e Zilele culturii în Vrapciste . Macedonia de Vest Macedoneni (musulmani şi ortodocşi).Martor etern” Satele Rostuse şi Bituse. macadonene. albaneze. În regiunea Dolna Reka oamenii au început să se cunoască mai bine prin proiectul „Costume şi obiceiuri tradiţionale. şi o contribuţie la economia satelor respective prin dezvoltarea turismului. Toate acestea au fost redate prin materiale promoţionale şi a fost întocmită o broşură. S-au Multicultutralitate în Dolna Reka organizat discuţii şi evenimente în mai multe sate ale regiunii în care locuitorii erau încurajaţi să participe şi să contribuie cu amintiri ale lor sau din strămoşi despre tradiţii şi elemente caracteristice ale comunităţii din care făceau parte. Prin această Proiectul „Costume şi obiceiuri tradiţionale. cand este dezvăluit în cadrul unor evenimnete ca nunţi.

pornind de la această experienţă a mai multor comunităţi. patrimoniului celuilalt. PROIECT: HERITOUR LOCATIE: EUROPA Motivul alegerii Proiectul prezintă un model de dezvoltare a unor teritorii bogate în elemente de patrimoniu. pentru a se ajunge la o dezvoltare economică şi socială. 38 | P a g e . Din cauză că fiecare aşezare componentă a teritoriului respectiv prezintă un element de interes. De asemenea. care fac parte din circuitele culturale respective pornesc de la un model de bază. adunate în cartea „Vrapciste de-a lungul istoriei”. Proeictele existente. competiţia luptătorilor „pelivani”. A fost înfiinţat un muzeu etnologic şi au fost organizate diferite activităţi: festival cultural. de a oferi un schimb de experienţă în cadrul comuntăţii multietnice a satului Vrapiciste şi. suficiente. prezentarea bucătăriei tradiţionale. datortădispunerii punctuale. Tocmai datorită acestui caracter de adapatbilitate şi datorită oferirii posibilităţii exploatării elementelor valoroase într-un teritoriu (în cazul de faţă diversitatea culturală) am ales prezentarea acetui proeict. prezentarea costumelor tradiţionale şi a meşteşugurilor şi obiectelor de artizanat. Au fost publicate diferite materiale promoţionale. Obiectivul era de a întări relaţiile interetnice (prin valorificarea şi înţelegerea patrimoniului cultural local) şi de a facilita o mai buna înţelegere a culturii. însă sărace în alte tipuri de resurse. rezultatul fiind însă specific. dispersate a resurselro ce se vor exploatate.Nord-vestul regiunea Gostivar Macedoniei. 2. adaptabil. s-a mers pe ideea de traseu cultural. diversitea culturală din aşezările izolate sau defavorizate poate fi exploatată cu succes prin crearea unor astfel de trasee.

dar care dispun de un potenţial cultural considerabil prin prezenţa unor Scopul principal este de protejare. caracterizate de atractivitate turistică. REGIUNEA DE NORD A GRECIEI locală. vor fi realizate studii de fezabilitate şi de matketing pentru traseele culturale tematice. Strategia de dezvolztare rurală se bazează pe întărirea acestei odentităţi şi 39 | P a g e . vor fi dezvoltate mai multe reţele. rezultată ca urmare a intercţiunilor religiilor pe acest teritoriu. În acest proiect sunt implicate instituţii din turism şi comerţ. reţele culturale regionale şi trans-naţionale.Proiectul Heritour se adresează în special zonelor rurale care nu au fost elemnte de patrimoniu. de munte şi de graniţă. reprezintă în prezent o oportunitate pentru o dezvoltare durabilă a regiunii. rurale. cooperare transnaţională a regiunilor participante şi crearea de noi locuri de muncă în domeniul turismului. Identitatea SERRES. Există şşi posibilitatea creării unor trasee culturale trans-naţionale. vor fi relaizate legături cu un centru urban (cu valenţe turistice) al regiunii. pentru a prelua şi atrage turiştii şi pentru a-i încuraja să viziteze împrejurimile şi zonele rurale sau mai defavorizate ale regiunii. Întrucât elementele regiunilor ţintă au o dimensiune locală. Efectele estimate pe termen lung ale proiectului sunt întărirea identităţilor regionale şi cunoştinţele legate de cultura şi specificul regiunilor ce participă la proiect. precum şi instituţii guvernamentale şi de cercetare. din nordul Greciei. Ca rezultat al proeictului patrimonial cultural local va fi evaluat şi va fi iplementată o metodologie. de artizanat) în fiecare regiune. De aceea se intenţionează stabilirea unor trasee. oraganizare şi promovare a patrimoniului cultural în aşetări isolate. care duce la scăderea tendinţei migratorii în regiunile respective şi a sărăciei şi în final dezvoltare economică şi socială a zonei. trasee tematice(religioase. O regiune implicată în proiectul Heritour este regiunea Serres. Din cauza faptului ca majoritatea aşezăriloe care fac parte din trasee sunt de tip rural. Promovarea turismului ar duce la stimularea economiei şi crearea de noi locuri de muncă în zonele respective. defavortizate. care poate acoperi o largă paletă de opţiuni turistice şi diferite nevoi ale consumatorului. Se va crea astfel o reţea de trasee turistice culturale. industriale.

din cauza a diferiţi factori politici şi istorici (aparteneţa la statul otoman. având ca rezultat un fenomen de hibridizare. având ca principale etnii pe cele greceşti. urmărindu-se revitalizarea valorilor tradiţionale autencităţii regiunii. Diversiatea acestei aşezări se manifestă în: modul de organizare al aşezărilor (rurale şi urbane) specificul arhitectural dat de îmbinarea stilurilor diferite. etnii şi păstarea 40 | P a g e . Diversitatea elementelor arhitecturale din regiunea Serres este marcată de îmbinarea elementelor tradiţionale. reintegtarea în statul grec de dupa primul război mondial) fenomene de migraţie care s-au constituit într-un fenomen de diversiate etnică şi religioasă.reabilitatea patrimoniului arhitectural penrtu a ajunge în final la dezvoltarea turismului. Pe acest teritoriu au avut loc. specifice fiecărei comunităţi. ale neoclasicismului simbolist şi moderne. turceşti şi bulgare.

subordonate detaliată a situaţiei politicii culturale. identitate culturală. 2007 Motivul alegerii Concluziile primei etape a proiectului de cercetare sesizează distanţa între teorie şi realitate. stil de viaţă. obiectivele Ministerului Educaţiei şi direcţiile de legislaţiei. declaraţiilor.). diversitate. FINLANDA. CONSIULIUL EUROPEI) şi continuă la nivel naţional urmărind Proiectul îşi propune o cercetare legislaţia documentelor care o influenţează. Lipsa informaţiilor. ministerului. ar trebui să fie rezultatul unei evaluări cât mai corecte a datelor existente . PROIECT: FAIR CULTURE? MINISTERUL EDUCATIEI. Problemele dezbătute la nivel internaţional atrag de la sine o capacitate de reacţie şi consecinţe în practicile şi deciziile de zi cu zi.3. Analiza porneşte cu o prezentare a situaţiei la nivel internaţional (documente UNESCO. orice iniţiativă de formulare a unor politici culturale . normelor şi internaţionali privind politicile culturale (pornind de la practicilor administrative . Proiectul utilizează conceptul „fair culture” si mizează pe dimensiunile etice ale politicilor culturale: 41 | P a g e programelor. pot constitui o bază pentru dezvoltarea unor posibile instrumente de operare în acest domeniu. Astfel. coeziune socială. ONU. dialog intercultural etc. Iniţiativele de conturare a unor indicatori cuvinte cheie: tradiţie. finlandeză. a intereselor grupurilor tinta şi dezvoltarea unor indicatori şi măsuri ca un remediu pentru deficitul actual existent . formulate de programele agenţiile guvernului. strategiilor. diversitatea culturala şi preluarea formală a unor concepte lansate pe plan internţtional crează o ruptură faţă de realitate. vitalitate. acţiune tratatelor. a metodelor şi instrumentelor de analiză privind cultura.

şi monitorizarea permanentă ale Se pune accentul pe necesitatea revizuirii şi performanţei in sectorul său. şi o conferinta intitulată „Fair Culture – Culture for Sustainable Development” (2007).accesibilitate. prin alocarea de se concentrează pe protejarea drepturilor culturale şi resurse. care să analizeze aspecte legate de politicile etnie. 42 | P a g e . În calitate de autoritate coordonatoare In paralel. a fost una dintre primele măsuri alături de o colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe privind sustenabilitatea producţiei culturale. religie etc. În următoarea perioadă 2008 – 2010 îşi propun o reviziure a cercetărilor acumulate şi pe viitor dezvoltarea unei serii de indicatori pentru evaluarea politicilor culturale. precum şi prin managementul lingvistice ale minorităţilor. Termenul „FAIR implinirea integrarea CULTURE” drepturilor si inseamna acoperă o varietate de acţiuni si grupuri de actori culturale . Instituirea unui comitet reprezentand diferite interese culturale şi să genereze o dezbatere socială pe această temă. valorificarea semnificatiilor culturale indiferent de şi experţi.. Ministerul Educaţiei continuă să pună în Ministerul Educatiei promovează aplicare programul „Acces to Arts and Culture for accesibilitatea artelor şi culturii în All”. implicaţi în domeniul culturii si artei. diversitate. participare. antreprenoriat cultural. îmbunătătirii practicilor instituţiilor culturale şi a altor actori activi în domeniul culturii (administraţiile locale şi regional in special). urmand publicarea lucrării „Fair Culture? Ethical dimension of cultural policy and cultural rights”. proprietate intelectuală. abilitate. Proiectul a debutat cu un seminar in 2006 la Helsinki. Acesta conţine măsuri pe care ministerul le va primul rând prin furnizarea unor pune in aplicare in 2010 Obiectivele acestui program informaţii pe baza.

diversitatea acestor peisaje culturale este pusă în pericol prin neglijarea protejării naturii şi a păstrării moştenirii/patrimoniului şi prin procesele de depopulare. "Peisaj Wikipedia" în vederea peisajelor ca piatră de temelie a integrării peisajelor în dezvoltarea regională prin identităţii CADSES şi ca sursă a proiecte pilot exemplare în domeniile agriculturii. se urmăreşte conservarea patrimoniului. local şi crearea unei reţele transnaţionale un cadru de cercetare transnaţional. Cu toate acestea. Având turismului. PROIECT: PEISAJ CULTURAL . în ziua de azi. dezvoltarea rurală. care acoperă protecţia Pentru susţinerea. 2004 .4. dezvoltarea şi naturii. pentru a sprijini adoptarea Convenţiei Europene a 43 | P a g e .2009 Motivul alegerii • Peisajele istorice culturale sunt tipice celor mai multe părţi ale Europei Centrale. protejarea acestor peisaje culturale. precum şi eloborarea unor strategii integrate la nivel naţional. marketing-ului regional şi energiilor la bază o abordare inter-sectorială regenerabile. şi fiind susţinută de regional. dezvoltării regionale durabile. • Consideram ca teritoriul transilvanean este exemplu de bună practică în ce priveşte măsurile privind patrimonial cultural şi atitudinea faţă de diversitatea culturală prezentă în acest teritoriu • Proiectul selectat este unul dintre exemplele care vor sustine analiza comparative din capitolul 4 cu o altă zonă cu un grad mare de multiculturalitate (comparativ cu media naţioanală) – DOBROGEA. Acest proiect urmăreşte pe lângă creşterea interesului “Proiectul PEISAJ CULTURAL are ca pentru peisaje culturale cât şi un portal de acces scop protejarea şi gestionarea deschis la internet.PROTEJAREA PEISAJELOR ISTORICE CULTURALE ÎN VEDEREA ÎNTĂRIRII IDENTITĂŢILOR REGIONALE ŞI A ECONOMIILOR LOCALE PROGRAMUL INTERREG IIIB CADSES.

Convenţiei Europene a Peisajului.” 3. din punct de vedere cultural o altă distribuţie spaţială. Ariile culturale reprezintă nişte subdiviuni ale regiunilor istorice şi poate o dimesiune teritorială mult mai apropiată de scara cercetării noastre. regiuni de diversitate etno culturala in Romania Ariile culturale. dar şi metode de analiăa la nivelul unui palier teritorial adecvat (analiza cluster) . Tipuri de zone. Un proiect pilot a fost “Muzeul Etnografic al Transilvaniei” Printre măsurile prioritare se regasesc inventarierea peisajelor culturale regionale. Delimitarea ariilor culturale Clasificarea multicriterială a judetelor indica o eterogenitate a judeţtelor şi în consecinţă din punct de vedere al structurii globale de dezvoltare o ignorarea a graniţelor regiunilor istorice şi respectiv. crearea unui registru digital al peisajelor culturale "Transilvania". grupuri folclorice tradiţionale în ariile cercetate. cu organizarea unei tabare de teren studenţesti. formarea unor centre de mestesuguri traditionale. Reţeau va rămane practici pentru implementarea deschisă pentru viitori colaboratori.proiectul dezvoltă exemple de bune Peisajului în aria CADSES. Microregiunile. 44 | P a g e . schimb cultural cu instituţii culturale similare. Ariile culturale Am selectat articolele lui Sandu Dumitru pentru a identifica modalităţi de delimitare spaţială a fenomenului cultural. realizarea unei retele transilvanene de workshop-uri şi schimburi transregionale academice. monumentelor de arhitectură populară.2.

pondere romaniin 1977. profilul de dezvoltare. Dobrogea etc.salariati/cooperatori care au lucrat in agricultura. 5. Banat sau Crisana – Maramures. 1985 sau 1986. principalele caracteristici de polarizare culturală sunt: regiunile istorice.judete din Muntenis.rata totala a fertilitatii. distributia ecologica a populatiei – 1. utilizând date de la mijlocul anilor 80. Am considerat relevant tipul de sociabilitate In functie de dimensiunile de analiza mentionate.arii cu grupari etnice minoritare(Brasov.rata imigrarii. prin identificarea unor modele de sociabilitate. 3. 5.2. Satu Mare). Toti indicatorii pentru care nu se fac alte specificatii au valori determinate la nivel de total commune din judet. Oltenia sau Dobrogea.9. 3.pondere populatie urbana in 1988. autorul a genrat cinci grupuri culturale: 1. 4. fie a structurii etnice sau a distanţei mari faţă de judeţul asemănător (Sălaj. 14. Similitudinea culturală este influenţată si de procese de comunicare şi difuziune culturală. C. şi aportul semnificativ al mediului rural în conturarea specificităţii culturale). Aceasta analiză de tip cluster este aplicata unui set de 40 de judeţe. de catre acelasi autor.8. Ariile culturale de tip „insulă” sunt rezultatele fie a modului de urbanizare specific (Bucureşti.retele de comunicare – 12. 16.01. 6.rata divortialitatii. fie sunt zone de contact între diferite regiuni istorice(Suceava.10. 17. fenomene demografice – 15. Buzău. În baza acestor caracteristici. raportul rural-urban în determinarea caracterului cultural al arealului studiat şi caracterul vag al limitelor noilor formaţiuni în discuţie – ariile culturale). 2. B.acesti indicatori sunt: A.indicele localizarii dominante a populatiei rurale la munte.provinciile sudice (Muntenia. deal sau campie.). În concluzie. 4. O dimensiunea socială a culturii la nivelul ariilor culturale este redată.pondere strazi modernizate. Gorj). Moldova (+ Buzău).1988.compozitia populatiei – 7. D. Judete din Moldova. Abonamente telefon la 1000 de locuitori.13. locuire. regiunile geografice.pondere de teren agricol in gospodariile particulare. 19. 18.).rata imortalitatii infantile. locuri de munca etc.Pornind de la o serie de premise (raportul între profilul cultural latent şi cel empiric.ariile montane-româneşti pe axa Gorj-Maramures. Constanţa). Ponderea indicatorilor rurali în raport cu cei urbani este justificata în ce privşste rolul componeţei rurale în determinarea specificului cultural al unităţii teritoriale studiate (Cultura standardizată în oraşe prin mijloace media. Bucuresti. Măsurarea acestui grad de similitudine se realizează prin intermediul unui indice de consistenta. 11.indice de imigrare in comunele altui judet masurat cu imigranti pe durata vietii la recensamantul din 1977. compozitia etnică. 25 45 | P a g e .abonamente TV la 1000 de locuitori.indicele marimii medii a oraselordin judet.judete din Transilvania. Pondere populatie de +60ani la 01. autorul realizează grupări ierarhice ale judeţelor în funcţie de similitudinea profilului cultural ale acestora.salariati la 1000locuitori in commune. Sibiu etc. compus din 19 indicatori25.

de indiferenţă. conflict etc. grad de realaţionare ridicat). sociabilitate de tip conformist (încrederea în instituţii). 46 | P a g e . sociabilitate de criticism instituţional (neîncredere institutională). D. În urmatoarea etapă vom incerca o suprapunere a acestor informaţii cu areale multiculturale la nivel naţional şi conturarea unor potenţiale platforme de dialog şi cooperare.regională. Modelele de sociabilitate şi respectiv tipologiile de arii culturale pot constitui o bază de date pentru formularea unor direcţii de acţiune. reţele dense de relaţii sociale). în măsura în care devine o premisă necesară de implementare unor programe şi proiecte sau date de intrare pentru acţiuni de dezvoltare comunitar-regională. unde zonele tolerante sunt şi cele dezvoltate. sociabilitate de deschidere generalizată (sociabilitate pozitiva. exceptie facând Crişana – Maramureş şi Oltenia. încredere interpersonală . identificând Transilvania ca „singura regiune istorică în care toleranţa este relativ omogenă. Profil de sociabilitate În baza informaţiilor acumulate la nivel de arie culturale.Intoleranta După cum precizam diversitatea culturală generează de la sine o serie de relaţii de cooperare. toleranţă. Se regăseşte frecvent dualitatea dezvoltat – intolerant versus slab dezvoltat şi tolerant. dezvoltarea unor parteneriate şi cooperări în ce priveşte politicile culturale. Autorul constată diferenţieri privind gradul de toleranţă etnică atât la nivelul regiunilor istorice. şi de nivel ridicat”. sociabilitate de deschidere critică (raporatare critică la instituţii)..Sandu identifică 6 tipuri de sociabilitate regionala: sociabilitate de tip deschis (toleranta interetnică. sociabilitate de tip închis (neîncredere şi relaţii de utilitate instituţianal slab reprezentată). cât şi la nivelul ariilor culturale. iar studierea acestui fenomen poate intervini justificat în predicţia unor evoluţii negative a dinamicii acestor relaţii inter-etnice. Toleranta .

Tipuri de abordări – Analiză comparativă Transilvania – Dobrogea În selectarea celor două areale am utilizat următoarele criterii: grad de multiculturalitate – structura etnică a populaţiei gradul de sociabilitate. revitalizare rurală)Programele Intereg care sprijină cooperarea trans-frontalieră şi inter-regională Programul Urban. Programul Leader.1.pentru dezvoltare rurală prin inţiative locale.2. Identificarea zonelor cu diversitate culturală in România 4. încurajarea turismului rural.combate inegalităţile şi discriminarea în piaţa municii 5. Programul Equal.susţine dezvoltarea durabilă a oraşelor şi a zonelor urbane slab dezvoltate. Actori implicati • • Rolul organizaţiilor nonprofit Conceptul de societate participativă 47 | P a g e .2. poziţia la nivel naţional măsuri.1.CAPITOLUL 4 4. Posibilită i de finan are i a calită ii vie ii în zone rurale Fondul FADR. strategii în ce priveste valorificarea diversităţii culturale CAPITOLUL 5 Finanţarea intervenţiilor 5. prioritatea 3 – diversificarea economiei rurale exemple de proiecte (încurejarea creării de microîntreprinderi. toleranţă – intoleranţa fatţăde prezenţa altor grupuri etnice nivel de dezvoltare.

Oana Donose. ed. Stefania Voicu. Bogdana Humă.INFRASTRUCTURA. Liviu Chelcea (coordonator). coordonatori: Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu. Editura Polirom. 1993 Capitolul 1 Carti Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii(CSCDC).BIBLIOGRAFIE DICTIONARE “Dictionnaire de la Géographie et de l’espace des sociétés”. “Topos comportamental – Armonizarea dintre spaţiul urban şi comportament uman”. Iasi. Romania. Dumitru. Romania Sandu. Marinească. Raluca Nagy. Lucian Drobaca (coordonator). editura Babel. Radu (2000). DIAGNOZA SECTORULUI CULTURAL. Radu Malureanu.CONSUM. Marius Lazar. 2003. Paris. INSTRUMENT PENTRU MANAGEMENTUL CULTURII . “Dictionar de sociologie”. Iasi. Gabriel Simion (2007) .RESURSE. Spaţiul social al tranziţiei. Craiţa Curteanu. (1999). Timisoara– Clarificarea conceptului de spaţiu cultural – “Topos Comportamenal“ Articole si publicatii Ministry of Education . Editura Polirom. realizat sub indrumarea lui Jacques Lévy si a lui Michel Lussault. echipa: Anda Becut. editura Belin. Monica Stroe.Hannele Koivunen. Iaşi:POLIROM Radoslav. Gabriel Jderu. Mihai Popa (2007) .SECTORUL CULTURAL DIN ROMANIA. Finlanda 48 | P a g e . Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii(CSCDC). Liviu Chelcea (coordonator). Leena Marsio (2007:21) “Fair Culture?Ethical dimension of cultural policy and cultural rights”. echipa: Anda Becut.

TURISMUL CULTURAL ÎN ROMÂNIA RURALĂ ŞI DEZVOLTARE COMUNITARĂ: UNDE STĂM ŞI CE FACEM? Fundaţia CRDE. ASPECTE LEGALE ŞI INSTITUŢIONALE ÎNTR-O PERSPECTIVĂ COMPARATĂ”. Dumitru (1990) Ariile culturale ale României. Dumitru (2002) Ariile culturale ca matrice de sociabilitate. Sandu. 3-4. CITIZENSHIP. Cluj-Napoca 49 | P a g e . Finlanda Colin Mercer (2006) “LOCAL POLICIES FOR CULTURALDIVERSITY: SYSTEMS. a cultural policy paper commissioned by Policies for Culture Hisham Elkadi (2007). (2006) “Fair culture – culture for sustainable development Background Paper on Cultural Sector and Development Work in the Nordic Countries”. “Whose identity? Valuing the culture built hetitaje in diverse and tensioned societies”. University of Ulster Belfast UK Sandu. Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii(CSCDC). Sport and Youth Policy . Sociologie Românească. Reflections on Cultural Policy: Past.Ministry of Education Department for Cultural. 3-4. AND GOVERNANCE WITH AN EMPHASIS ON THEUK AND AUSTRALIA” Nada Švob-Đokić and Nina Obuljen (2003 ). capitolul 1. Evan Alderson(1993). editat de – The Calgary Institute for Humanities. Sociologie Românească. Present and Future. (2008) “ POLITICI DE INTEGRARE A MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA. Mapping the approaches and practices”. “Comparative cultural policy issues related to culturaldiversity in South East Europe.

China. Consiliul Europei . October 1999.seria de chestionare CULT 1.Statistici INS .3. nr. 2004 FUTUROPA. Principii: dezvoltare durabilă a turismului. Proceedings from an international seminar on Bornholm. Silvia Balit.Case Studies of Tourism in Peripheral Areas .Reţeaua de localităţi Capitolul 2 Articole_________________________________________________________________ Convenţia despre valoarea patrimoniului cultural pentru societate.Reabiliatrea zonei Văii Shaxi. Shiwen Mi .4 – Descriere sintetica a unor aspecte infrastructura culturala.cultura. Septembrie 1997 50 | P a g e . productia de bunuri si servicii culturale CSCDC – Rapoarte formulate de experti europeni Politica culturala în Romania.ro). Frances Brown . Feiner. Programul european de evaluare a politicilor culturale în România. Strategii culturale în perioadele: până în 2006 şi viitoarele obiective strategice pentru perioada 2007-2013. Planuri de amenajare a teritoriului PATN – sectiunea IV. 1. 2005.turism rural. 2002. Report on an Eurpoean group of experts] (preşedinte: Terry SANDELL. 2008 Tourism in the Peripheral Areas of Europe. http://www.cultura2007. raportor: Jacques RENARD). and ecoturism Communication for Isolated and Marginalized Groups Blending the Old and the New”. Jacques P.2.ro/. Willy A . Derek Hall. 40 p.The rural vernacular habitat.a heritagein our landscape”. Schmid . iulie. Raport al unui grup de experţi europeni [Cultural Policy in Romania. pentru a concluziona direcţiile în care au evoluat politicile culturale (http://www. Faro – Prezentarea unor principii pentru importanţa patrimoniului cultural şi rolul lui de a potenţa dezvoltarea umana şi socială Sustainable Rural Development Based on Cultural Heritage.

GARLAN. MICTAT A. SILVIA-ELENA CRISTACHE. DANA EPURE.Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO Capitolul 3 www. ROMÂNIA 51 | P a g e . CONSTANTIN MITRUT.org Capitolul 4 DANIELA SERBAN. 2007. JOURNAL FOR THE STUDY OF RELIGIONS AND IDEOLOGIES ETNOPSIHOLOGII MINORITARE IN SPATIUL DOBROGEAN . SIMONA VASILACHE(2008).heritour. EDITURA LUMEN. “ITERCULTURAL AND INTERCONFESSIONAL REALTIONS IN A ROMANIAN COUNTRYSIDE”. IAŞI.

Sandu Dumitru 52 | P a g e .A N E X E Extrase din articolul “ARIILE CULTURALE CA MATRICE DE SOCIABILITATE”.

53 | P a g e .

54 | P a g e .

CSCDC 55 | P a g e .A N E X E 2 Extrase din studiile CSCDC referitioare la Sectorul cultural. “BAROMETRUL CULTURAL 2007”.

CSCDC 56 | P a g e .“Date despre potentialul cultural si turistic al localitatilor din Romania”.

57 | P a g e .

58 | P a g e .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful