Cunoscutul autor mullidisciplinar

Mandic. Gy{irgt, dln Timi$oala' pu-

blici o carie de cel mai indl inleref
il"tr"
-"il'
cilitorii alrasi de unele veslF
ate tiecutukri planelei
ioalrr6"-"l"matics
- inriluile gi atiai in misler'
rautf
"'lniiutliidi*cutrte "tn' ultin+sile dcc4tlii'
Explicalrile de linga noi
ri eoiruti la Ebitura Albatroa' carlea
;*ii"ti in mod crilic, adrcind nu-
il;;'tse inlormalii troi, diferile.lpe
lize-in tegaud du mai mrlte dintre
acelle
- enigme. 'n lelt citilo'
v"llui mileriat adrs
rulul. discul.rea lui crilica' prelac
i"lumui lrtr-o derbdere de lati -in-
iJiiJ orlvlna lascinatia studiului'
Pentru toli pasionalii modelismalui, L-tfrut'autorutui de a lbce luminS in
i"iir--iazuritor dudlale alimenteazi
iGrinfi-r"ctotului de a obline rio'
electronicii, mecanicii etc. Dtrrts'1a alte 9i alle probleme ale ce-
lor solulii ai mai cauti irrci'
Pcntra W
in eufind o _*_"_-{-..--!i
'1.

suPLlMtilT DE C0ilsTBUCTll
EDITAT DE BEVISTA ,,START 2OOI "

DETAL]I iH ilUMARUt VIITOR PRIETEI{II REUI$TEI

tea lor- De curind cercul
lmaginea ii surprinde Pe ciliva
AL REVISTEI. drntre-cei 6O de membri ai cercului
iehnico-stiinlilic al elevrlor din Tu-
pret, iuOetut' Gara$-Severin, ca1e. is'
beslaioari activitatea pe linga lnlro-
orinderea mecanica drn localltate
f,u dtali si re reirroili .bg**o!*le la revisti!
' De ce PBIETENII REVISTEI? Pert-
lru ca tott cer 60 de elevi sint abo'
Pr;i; unui alonareot gpg i l*tgtg 15 lei; pe s nati pe ihtregul an 1990 la revtsta
{c.
fu*'* 3tt dG hi: po luli dc /t5 de hi iar pe ul ar .siari zoor" Ei considera ca revisla
ie-a fost un bun prieten in activlta-
de 60 de lai.
,,Eleclro'
avlnd profil de electrolehnica, infor-
matrca, radioeleclronica a organlzal
la Bale Herculane ur interesanl
t'?:ii"',:i""
cercului or* in#
mata cte un rnrmos qi deopotrivd pa-
sionat automatician -- $tefan Golo-
oenta. Pentru rezultatele oblrnute
i'ind acum, ii felicrtam pe tolr cer 6O
rle PRIETENI Al FEVISTEI.
 Patine cu rotile

REVISTA TUTARA
oe nronmlRE $TlltlTltlcA $l rcHillcA
PEtrEU TIxERETUI $CotAn

Cins nu a privit cerul noc'

turn pin lane6 nu tclcscoP?
Cc senzalb cuceritoare: st
cilitorc1ti prin spaliu lird
a-li pdrnsi ptancta!
Cercetilm bolta instclatd gi
yrcm ci gtin totul deryre Pla'
mte gi satelili, stele gi gala'
xii. Ae studierea lor se ocrgd
tadte ohsenatoarcle de Pe
ferra. Cele mai putcrnice lac
tizibih corpuri ceresti allate
la nilioane dc ani-lanini.
0ar mai departe? Pentru a
cerceta id cootinaare, Pentru
a incerca sE veden stelele gi
mai depirtate, galariile incd
ascurrse in spatiu trehuie ca
ohsenarea cerulai sE nu fio
stlnjenitt nici micar de 6lul
atlt se strivezia al atmosfcrei.
Esle ceaa ca w intrePrindc
telescopal spalial,,HUBBLE",
lansat de cufind la sltte de *i- Bccorduri dc vitezE ,0
lonetri deasupra Pdntntulai. t4
0 prczeatarc a accstei Yerita-
hile ninuni a tchnicii - in Pa' t[uzica elcctrsnicd t5
ginile ll-13 ale nuniintlui de Un muzcu viu t6
la1d.
$arpcle dc mare 17

COPERTA I SEHAIE
llult md rare decil cele de pe gooelele Terel, I St &n . 17
nina cu YEfl! . .
catartrolele coamice lntri 9l ele in calculele vli- I Fenoneaat 02il ,8-19
torologllor. lmaginea de pe coperta noartri -
un decen de Angus flcKb - prezlnti dizloca- f litcraturi de
rea utrei etaliunl cosmlce tndepidate' Se ob- anticipalie . 18-19
rervi ci staiiunea propriu-zlsi eele conllnuati cAtElD0scaP 20-2,
de un lmenl hangat pentru raclete' lnterlorul
Tehnica gi organixnul
ca gi erteriorul hangarului rpallal,.inlrunlnd o
rupialali conriderabili, rint rcoperite cu lnrta'
tslii utiie. in compozifia slaliunli imell pot ll
obcervate anlene comlce, rtalli & caplare a
energiei tolare, un tele*op rpaflal. Din picate'
complerul igl triiegte ulllmele clipe"'
*'--':#.#
t:.s:*-.

SiTAFIT Elct$l llr.5 tlAl lg90

cot cihd rrdrcsoort d rcddrt -START 2001": Horb enenA GtDrH CITALNOIU' tlt'lr
Fala
W
.t: Fsi

anena
loerovtCl, ciinitr IORDACHE, lorl volcu {t!d.clot't 0.
a calculatorului
F!94CI4. Bucure$ti. Pi{a .,Pr€sa Lib€rn" Nr. t. Oticiut pogtat 3& Tete{on t7.6.10n14d'
ADMIMSTRATIA: E lalura ..Prea Ubera".
flPARUL: Gomtrinatul Poligrelic Bucuregli.
AAOilAIIENTE: prin oficiil€ Sa 8gentiile P.T.T.R. Otitoiii din striinetat€ so Dot abona prin Trei pagini speciale
..Rompr_€stilardia" Sectot export:imporl presd P-o. Box 12-201. Telq t0378 prstir Bucur€Sta.
Calea Grivile nr. -64--66. TETESC0PUL SPATIAL
Xrdn: tlil 3lt 2l p.efd 5H ,HUBBLE"

Mulli vreme dupa inventarea
galinelor destinate alunecirii pe
gheala, citre slirgitul secoluiui
trecut si-au facut aparilia pa|.-
nele cu rotile, dotate cu trei sau
patru rofi de dilerite dimensiuni,
mult diferite de cele cu rulmenfi
din zilele noaslre. De la inceprit
ele au cucerit aprecierea ?uturor
- grnuFledoar
cl
a copiilor 9i tinerilor,
aceea a persoanelor ma-
ture- ln scurt tirnp au fost ame.
naiate piste elegante
rate .patinoare" - adevi-
-. pe care
teau fi vdzuli evoluind
pu-
cu in'su-
flefire sr graiie... pdrinlii al6turi
de copii. Desigur, uneoii cite un
patinalor se ciocnea de'altul
sau
iSi pierdea echilibrul. demon^
slrind cum se tloate cidea" dar
chiar si acesle incidente erau
pnlej de arnuzamenl.
Unele dintre aceste patine
erau uo fei de triciclele {clupi.
care probabil se si inspiraserd),
avind dou6 roii metilice mii
man. cu stabililatea asigurati
gralie unei a treia roti, mai micr,
montate in spate; altele utilizau
patru roli metalice- cu bandaje
cie caucitrc plin. iin cea de-a
doua decadd a secolului nostru
au fost fabricate 9i jucirrii-pati-
naloare, conslind in siluete de
taneri rnontate pe patine
cu ro-
ttle.)
O mare curiozitate a stirnit
insi in epocii lnventarea, in
19O6, de cetre un traac*., a pa-
tinelor... automobile! Aceslea' au
gi fost prezentate la Salonul au-
tomobiiului din Paris in acel an!
Zarcle vrenrii scriau ci nici nr.i-
car Jules Verne, care anticipase
atilea inventii tulburetoare, nu
prevazuse aparilia patinelor-au-
tomobil.
Acest nastrugnic vehicul era
alcatuit din patru rofi metalice
prevdzute cu anvelope din cau-
ciuc plin. avind drept ,,carose-'
rie" o patini.obignuitd, pe care
era montat niecanisrnul. El mi-
sura 45O mm in iungime 9i 240
mm ineltime, cintarind... 7 kg.
.s.i
.ES PATIN
\E:i:'i.1i
Motorul -- alimentat cu benzini,
avea un cilindru inall de g0 mm,
cu diametrul de 50 mm, asigura
1 000 pini la 2 500 turalii pe-mi-
nut, dezvolta '! cal-putere gi per-
milea,,patanobilistului" si atinga
yiteze de pinii la 4O km/oril
Rolile din spate ate
patinei-automobil erau fixate pe
axul motorului, in timp ce ace-
lea din {afd erau directoare. in
spale se afla o cutie metalici ce
confinea bobina $i acumulatorul
(acesta din urmi fiind inlocuit
apoi, la modelul urmator,
printr-un magnetou. patinato-
rul-auto purta pe mijloc o ,,cen-
turd de comandd" ce conlinea,
intre altele, gi un rezervor cu Ooi
litri de benzind, care-i permiteau
se ruleze circa 100 km farA reali-
mentare. De la aceasti cenlurd
porneau spre patine doud tuburi
de cauciuc prin care benzrna
ajunge,a la motoare. $i tot de la
centura porneau cablurile elec-
trice conectate la o rnanetd care
comanda aprinderea. Viteza era
stabilita fie prin conectarea
intreruperea circuitului eled
fre prin ridicarea de pe so{ a
tilor motoare, continuindu-se
larea doar pe cele din f44
virtutea inerfiei. Direclra era !
bilita la lel de u$or ca ta o{
fel de patine cu rotile. Mrcrte
tovehicule nu fusesera pr€
zute cu ciaxon, taruri sr nur
de inmatriculare, dar lipsurrle
ti putut fi lesne rerirectrat
inveniatorul afirma ca, crrcul
cu cei doi cai-putere, nu res
lea nici o oboseali. cu cond
ii-li ilna constant genu.r
intr-o pozitie ugor indoita, p
tru a nu simli efectul lregidz
lor. Frlna?... Lipsea Si ea
migcarea putea fi opnta- pn
imbrdfiqarea unui copac. in tr
ce patinele cu rotile au fost p
lectionate, lecind inca parte
aparatele sportiye ale coprlir
patinele-automobil au rdmas
muzeul imaginar al curiozitifi
tehnice.
STEFAi--
''O
OJ MOTCR D8...
l- -,i.t:,' an; al,i aparut din ce in
E ril -::e lractoare CU motoare
!e -.a'. : 'sde mare putere. 'tltili-
:.1e - .'r; 96l in scopur' agricole.
r:es:? r'aciDare permil rea!izarea
r.€:r,.l€..'la a unui numar Spotli
E a,z:c. cr : Yiteza de tractare din
:: . c€ .ia, .'tare, marind efici€nla
,'., zat i,:'(e d€ munca. Mecanina-
-,! n€e.,asr a! !'eallzat modele ex-
';' -.e.iaie .jt,i zind motoar€ care,
: -3 . oreieiri.erau utiiizate la prcF
l-93 erciusrya a aYieanelor sau,..
a1:!r --, C1r,a' daCi in preaent
tce-<tea d'l un CafaCter experlmen-
ar. coiciil:;rle asupra mOdului lOr
de func{ionare contribuie la realiza-
r6a unor lractoare cu caracteristici
superioafe.
b idee toarte ingenioasa este
aceea de a se realiza un tractor de
1 400 de cai-pt l€re utitizind o tur-
binA Rolls Royce, Prea uzata Pentru
a mai DroPrilsa in siguranld un
avion, dir loarte utila unui vehrcul
terestru. Turbina cu gaze este 9or-
nitA cu aiutotut unui demaror elec-
tric montat pe tractor 9i alimentate
cu... Detrol lampant. lfl citeva minule
turbina alunge la turalia nomrnala
de funclrbnare de crrca 16 00O oe
ture pe minut. Prin interrnediul unul
reductor special, asemiinetor celor
utilizate in construclia elicopterelor
cu r*otoare turbopfopulsoare, se
asigure rolilDr propulsoare ale trac-
torului o gami de luralii cuPrinsa
intre 10 ti 300 de lure P€ minut,
ceea ce corespunde unor viteze de
deplasare (in sarcina) de aproxlma-
trv 4-9 de kilometrt Pe ora, rn
cinci treple cte vitezd. Pentru ace$t
tractor a fost realizat un Plug Pe
masuri. eu 12 btdzdare. Rdmin,desi-
qur, de rezolvat multe Probleme'
iurn ar fr nricsoralea in limile admi-
s,brhe a !oomotulut turbinei $i redu-
cerea co-nsumulur de combustibil. Iegincr CRISflIAN CRA{'II .\All
 aceste
,]:'
.s. +0 . m. La vretoim iarrcere
arborete pure pe o sup,..l-
:1..:$t"_ln aproxrmatrv
r,Ia ge 53 ha, iai in
rmestec cu tagui pe 165 ha. Arborlr
au^_trunchtun cthndflce, drepte,
grosrmr de pina la 50 cm sr lr'ucritril cu
abundent.
La].,lrul (llet rquitolium) este taro
rasptndrt drn Europa pind in
Chr;a:
oat n
-lara noast.a poate ,r intilnrr
numai tnlr-o unica g1gg,rn". padurea
oe rag nurntla Dosul Lauruiur, la fievervalia de saicim
B {Robina pr+.
udacacil) drn paourea' C,uru.f .'
1T. l,ord
de comuna Ztmbru (;udt:ltri
' srluala rnlre cOmunete pOran3 r,.",9 "
llu-o,): care-l adaposteite inrr'-o
l?ana :e.g:le ocrotrta de tege rrrca !: 1,u.., Vechr (;yfls1rJt D;t, s. , _

orn anul 1933, un hectar de -pacr,,iJ cura de renume mondtal. Sa,c..,

au fost plantafr arci penlru a frxa - -
Srputnle mObrie, sterpe, care
nrnlau satele cttn tmprelurrmar_i;
aceste lerenurr instabild sitcimur s_a
adaptat de m,nume, unete
prare alungind ta inalfrm, de exe- pes:e
-

Jc m _ unrce in Europa s, iup_

rroare celor alinse in noroui emer _

clr, locul de ongine al salcimulu; ir,

care arborele cregle in mod nalurdl
, Hezervalia sttinlitica botanrca s,
taunrsttca de la Hanu Conachr .,._
oeiut Ualalr), drn lunca Streturur. ..-
o . supraiata de aproxlmat w g4 - a
aoapostegte cileva ptante ra(e. cr .._
trmba bo.utui (Anchusa'pro_
lr-1_""1"
cqa sl A. gmelini),-impreuna :_
'^aj_D-a -v-r:tu.iu,
(Apera cpicauenti), se.
cara satbalrca (Secala'silyeslrei. .,
rorqeie pontederae i,'D.
qtuuntr3r,-(Diaolhui
cosacul de nrsrp enoem..
{Aslragdu! rren.rlut t, ilOittorua).
:ryrL repuretu, (Alparsgus p6eu.
oolcabea-Grec€rcu) etc.
. Prrntre rantaltte parcr.rh.rl denor}'
rogrc. (Arbo(etumuil de la srmer.a
!,-u9elul Hunedoara) S€ eES€sle:
#,_H specia . o-rnamenlala do
macrophill
-Mrgnoli6
ale carer lrunze loarre
mari along- pina la 60 cm iungrme _
caz unrc in lara.
Cu mar btne de o sula oe anr ;i
utrna. bolantst{,Jl nasaudean Florra-
lor"ly: (1816-1906) a descoper,:
rji ceea ce constrture azt rezeival,a
Prelrosul Mare (3 06g na drn Mun:
Hodnel). trer specri bolanrce enoe-
.

mtce untce, cunoscute acum suti

numele popular ,,ietlele lur Mos
f_ojcly.s.' raipa ursutur (Heracteum
carpathicum), composrta Sancsurea
ll reticrut gtaciar FotylschF
lT:1, nayalis.
mone
fasta padure sr in .sOra..
spataru. sttuata pe par- - La _4 km sud-vesl de Bara de
Arama (tudelul Mehedrnlrl se atta a;t
soseler, poate tr intilntr
monumenl al natuilr. padurea de t,_
rrac {Syrlnga vulgarir} de la ponoa-
rele, Slattune unrca iir lara, avind u
sup_ratala de orca i0 ha. conservala
gral,e cltmatutu, umed
re9enerare naturala
oeprestunil 9r blind Jr

Ocolrg) se gi-
padure cre larica (tii.h ddij-
polonica). Este o rezervalre
f oresltera. Acest lancel
 ,t:: rit i3.J c: F .nir_rin t rr; ,, . ..
.., ,ri. aclir,ia:f,-a
-r.at.i. lcic Itori iucu,Dttd. Fara i ,,. aTien la sa ou:.;
- l.l Ia aiincsief .t a diuxui'; ti.
,.:tlCefe3. ii! !!i!'nUi rlr)O a:,:.:.::
'D:lfi :i ispCrrlOl de apa aari, al ,.. (lr. :JjOXid Og caiijei] Cin alr:):js,:.:
.rre.]z.l caidufa. terT:perStura ntec,il sa cete lnlensrfrcdta. Aceasta

I EFECTUL
s i:j supralatJ Paminluilrr a{ tt de icdmna eiaborarea i:e tenn . _

r,Js'18.C soiul ar it acoperit in cdrd sa peimrla produLerea c::

a:maIenla cil un sttat de iiia.,r,o ,
'rma Cr.,./rfhaDaOt:idil H,lrr:;nat-
an. mernbt-, al Conaiur r:l ., Q:i16111-
i: ?' Mcrc,are d€ i''ir,' ,.
a( caca este asa, de ()c nottunea
: efect ce sera stirneste. rn uilt-
- Irrnp. ingr:torafe? Deoarece iot
]- .nr!1 nU-i sanatos. Cum spune
'Jvef Dul. or, ..eteclul de sera con-
nurr firalerraie CU iJn C(JnS{rm re.
de enerqie. ecofiomisi|.ea pe i3-
cSrle 3 -nuro et greciircg Sr Co _. I r
.,r1r. ob(rntile prin a?Cer€J iarD;r _ ].
DEV produsetor petrctrere si Q ?Z - - i,
cautarea st uti,izarea de sur* .- -.- I
getice alternattve Cum Sint Sta,::
vinlul, reacloareie nucleare .1i
acelasl iimp trebute mrlilat ;j.,. .- .

ERA
a rn rrdJcarea peste limrtele nor- opfrtea sau macar incetinrrea rrln-
3 e a lemperaiur,i SClulur gt atm(J. iut cte lerere a padurrtO{ Sr perilrL,:-
'te a., ia supra,ata acestuta ca re- f acetea pfin plantarea de ncr sJ!..,3.
:ai 3r aCUmrrlaIt r-]|ter Cantltat! lele a londului foresirer o,s:r!s ^
r^'3ie oe cai,Juf a sub ,,paturi|
. clata cu dtsparrtta, in scec.a. : :;_
,3'a I inrmeaza C:OXiCrl de car, duriior tropiaale. supranu-:a :
- -i tir€,3r1€ gaze erTiairale d(, ..plalnrni' pl.ineler" O ,1j:.- Z.:
--:S: i rOJSliraie. La ele S., cantrtate de CO. nu va Fna: , :.: ..
i2. -2: )'liti p.aventt Otn erodarea brta O9 vege'al;e raT r -J S: r-
: ;aOarr de aua. SCUinUleze rn almosier3
Sa recuncasierrr. ttearaz
+ctul & s€ri pericol real?
- -:- - un FCOn(,lm;t mLrndrale Otte.:jlj
f{.Spectarea certnteicr u.L
: - .:
le 5!..,:iri SuSlin, Cu ij I.tf sanatcs, deci |epo!uanle ?!::
: , :' T :3:< ia tn Cjrnld i
icest momenl e sarc,na it--! ,: :
- - :: !rcaLa lransiairrilarr.Jfn irenlrU reaijZarea ei eSle ^a,_: ::
=': = -1, I .:*.rtes; scc:ta cunlprrl.: !:mF. de efort sr Je i, - _: , -
r a a? 3,,t irtregt pe c(;i-ltr .

(: L,. L('vtJie), tus, grqa pgirif U v, jii\r u, -- :- :'= - :

-,, n,. trr.a ull,- mrnt. deOCarndaia Srn:ur3 ;,..,
: : i,,:-:.i. verl mai rnuit dectt
: : -':: Si.ala t.l vestUl S.L.r.A., ;rsrgUia OarnenilOr CCrd I jt { r.
i"-:- - lenia, trebuie sa-r deierm,.: :: = -:
'a 3er;,n9. Car ft ia Bucu- Ce poi actlona rn acest Se-s
: ,':t6.ii€:, tnUndallrle 6rslru- nrrmui rino guvetnete Iarirjr ^:
_:'i :a s-au aDatut asupra Asr.,l I'ralllate - sa lreaca Ce .3 ,:::.
_

: _ : -::l ^ prrniavara anUlUt

' ::_ *: ? .19 ta sfirstlui lunrt tft.- fi-
!3pte.
-:' n : :- _rur rn CUrS dtn VeStUl .,i
:-,,-:'., a-tcpe1. care au curm,ijl
. : . al jrir9nestt. provocind ifi
'-: -iar paQ{rbe malertalrj
:',
::: -- --1:l agve{jrt Ca andusttlall-
'' - 1 -'-d,r .3193 Compozilrtr,
- -: : ii-3S;erer. tn Spectai partl
' . - I . :_ J,ier,te
Ca ur-
'- .-_-::': -:a precrsllaze. troposi€id,
.= - -. ia Se Srtlreaza ia
. -a. :a aprJXrntaliV '!0 km.
, - _ ::: ^ ;rt ce 30 de gaze dt_
-: ',3ie cel mal ,,vtnovat"
- . I -. --,' Ce carbon. acesta
r - -:t: - - irropOrita cea mar
':.:: de ,Jjoxid de car-
: : _ t- .-r1l irr atmoslera in
r: : :::,l€ 26*30 d9 ml-
:r :. '-^. i9 [.rare Ca pina la
. . :: , - : xxt-lea ea se va
::i= -: : ,t1.liale |ll atmo-
: :'.j
iJ Pralr Ca;la:i, ilJ
, -. -_ a. r .:lrnO drn SpeC{ful
: i l:ra ,nlrarOsig

- i :- : -.': rtrtui Pamintu-

1: : -::: --: -',Sptrsatea Cai-
>:;:
' - :\:f ::grcstfU. Of. SiS-
- - -..r:, -:'.e Cegritde de
-
i.'.-, f r-: :12') d Sete.a aF
I l:: 1€ C,i -'tl.i : :-prgia C'Sper-
- '5 J; 1,1 .tr\..-...^a.
'an 'SmUt
'-:' ii:.., -'.::: 'i1:3 .rLrSlU.
=
: -- f
J:rCl ai;a.1:: ..a CarstUl
. - .' ,igl:t..i - _3 Si
.]il-
'a - - ,'a
-raae-qur _.: : : l:la, O
: 1=".? 3 CrOrrdli,r:, :t CarbOn
,:'-,:'era ia! a'pa .itar;tOr is*,t
St
,tr rnare
=- - ,' Sa acunrurezq
j-j .:,:'lJra idra aJ.!.rr,pe-
. : -= :t s.jJraiala tor 5a,_feasca
- i ; -'iu' Dar Ce vii I :', ,
'-

Mrna cu explolie intirziatd

:' '- .: dlnCsierer
- -.'. CU rto-
- r .:
1.. _ rrOSCUle va Conii-
' . -ate aceasta Se f.if_
::-:'.:l ::::9 ^r fnal rTrult,le
-., := : r :;i! a/ puii,.t
"
1 -a a'a-l:-e::i-ea l:mgg131",,,
' :: -a"z:_ ' : c n aprop,,:-
:--: ,'- - > :.. .1 :: iri rggru-
a .'- - t:: ,tr raireZinta Un

=I
,t
 uoll liloroli
n lrrllchitrlr,
grecl Gtau de Pater€ ci ob'
r€nrtcr ! lot G€ re rfli in lu'
rul notttu 3e lteamini GU
unlul lactil, adici al piriitului' con-
]idcrhd ca lpre obiactele prlvite sr.
porni dn ochl un tel de llbre nev&
artG, ${rdbile, eomplrsbilo cu ten'
tc.dcla caracatllclor aru ale unor
F[lT[lNIE
nbnCc. Dar tol lluncl erl.lsu dll
ilorofl, cu Piierl dllerlte telerltoare
b rhlti Ycdcrii. El credeau ci lu'
mina provln€ de la lucrurlle dimpre-
hx, cre, h condl$ deoreblle' o 1l
Foduc, 11. dcci, lumln. dungind
plri ll ocfd, lbea Porlblli Perc@o'
rce corpur{or. Flrallc ct atlel de
operg, p.Ha prin prlrrnl cunollln-
Flq .ctude, tint lmt€zl.l€' degl ul-
iirar ni 6le totsl llPtltd de loglci.
ArdirJf dacoPcdrri,toluilr un a3-
gccl rcC cu Pdvke la lumlnl, 1l
ca Gt lc Propsgi numrl in ll-
-rrn
na &erpla, rdevir rurllnul' de
.rcfipfu, la Heron dln Alerandrle Pe
f. rril 1e; Le,n. Cil Prlvclle vlleza
l'*r{, Artilotel (384-3Zl te.n.}
alli*r ca r li htlnlti.
Dc*p.. lumlni r-au emlq'Pe Ptr-
cr.rrrul rccolelor, lel de lol de ipo'
hr., unGlc eroirrte, dt€le contlt'
Fde cb doverl erPerlmentale.
incopind de Prln recolul al
XYlFLr an lort dcacoperlle o rerle
d. lmomGne Precum diltacll.' inte.'
l€6tr elc. AccePlildu-le ide€a ca
hrmlri rc ProPagi lr llnls dreaPti'
H .i.ltr lt id3e. ci €a ff ll conrti-
hdla dntt-un flur de corPutcule Pc
crc I cmllc orlce rurri dc lumioi
*, r clul dcPl83are hlr-un medlu
o.no{€n re derligoari unllorm.
Tcorh nalsrli corPulcuhre I lu-
rninfl a lotl lut|lnute dc alrantul
rnglc lroc lt€wlon ll$2-17271.
e t introdur nollunea d€ loton (fi
grc*e ve<fre, lot, lolos lrreiona lu'
mha). lpoler! lul ileulon cta con'
rmal tl dc o .Grle dc exPalenle
cu prMre lr lumini Drtorlta matll
rrloritiil tlllnlltlce ! lul N€slon'
ipolett']ul I lort .cceptati 9l rurli'
ri rti Oc hvila$l vrenrll 80-9(1 de
nl da h lormuler€l ei. Orr, h'1600'
ffrlclrnul olandee Ghrirtlcn Huygenc
(1629-1695) . 6l$lr o nouS leorle
i" o.tttte l. nrlur. lumlnll, ,Jcorlt
ondrlalorte- r lcliltelr, lllrmind Gi
lumlnt It ll lormati dln unde care
t P.oPsga Frlr-un medlu al.tllc'
numll eler, erltlGnl pelle toi h tp8-
Fl. Ulerlor, t'. renunl.t lt ldeet
rrlrlenlcl etcrului.
Oupi Huygsnr. groPegaree unde-
lo. da lumlna er! un lqnomen are-
mirffor cu dcplrtlrea ondulallllor
lormtl€ pe rupralala uncl ape llnlg-
Ho, duncl clnd 3€ lruncl o Plrlra
lr ce lPot.ta lul HuYgenr ero li er
rtnsnuri dc laPtc crPeriflFnlde'
c!.4 nu m lrcdau ln lgode cor'
frcdari. Hulli wom€' inlte oene-
nf rlG ttllnli al crl.tlt numeroas€
d.Dulc cu PrMre le celc d'oui leorll'
Otlputci I .-. put clpit .te'tbi. in
lgl.t chd llrklaul lrancsr Loull
dr Broglic a pur barele 'rnscanlcil
ondslriorll', portulind cltacterul
adt3t, odlduldorlu $ corPurculer
h Eld &nP d loto{rllot, llecirel
p.r0cuL coragunrhAt-l 1l o rnu'
dta hrngla. dc undi- Aca$li lPo-
t zi 6L dntd rl h otercnt. Dc
f€C. rr fgrH *t hsifl. fi.|-
cirnulsi Gn9l.ar Jaec. Ilrrell
(1S31-13791. crye, i! 1t65' r cl+
du., p€ b!:i da ctlc{rlc' ci ttcbui.
ri erirte undc elcctromrgnetic!.
undc tranlverlde, r ciror vitczi #
nrluri lhl ldentlce cu acelcr de
undel,or de lurnini, lmird !3Hcl b.-
zele teorlel electromegnetlce ! lljFti-
nll. lpoletele lul tarwell il loll d+
mon*lrate h 1888' cind llzlclenut
96rmtn Helnrlch Hcrtz (1857-1894)
a conllrmot erpatlmeolal erirlenlr
undelor €foct.ofingn€llce. doYedind
ci proprleli$le lor (vltezi, relterie,
rctteclla) .ltrl ldcnllce cu rcclg! de
lumlnll.
9a alunr sttlel lt conclurlr ci hr-
mlor lscc parie tol dn domcnM
undelor eleclromagnellce, rczultird
prln lnteracllunea cirnpulul clcctrk
rsupr. cimpulul mrgnellq
in anul 190O tlzlclanul gcrman
Itar PlEnck (1858-194D' Pretnlfit
Nobel h 1918, I lnlrodrt h ff:i'ci o
no$une noui, aceea r cuntelor d.
energie, a dlrconllnulilii h Pro<+
ret€ electromagnetlcc al, h prti*'
lar, h lenomenul cla mtbie . hrmi-
nll. Planck rlablleqle c5 orice proctl
de neluri elactroma{nelici nu rc o
manllellare contlnui, rdlci ru le
derligoari Ptocum curgere. unF
lormi a unul riu, cl 'rr mod lnlffmi-
tan! prlntt-o gerie de go(lunl miti
dc energle, e|lemonllte, P€ cl.. l'!
denum€$e curnle. Erlrti o lorrlc
rtrtui legiluta htre cilpul clcctro'
m.gncllc Sl rubrlanli, krlrucil' de
GrGmplu, h csrul k$nlnii' o crrlrta
de lumlni re poate ttrnrlorm! intt{
prrccho €lecl,on-Pozllron reu'
prlntr-un grocer lnven, dln conlopi.
rea unul electron cu un podtton rc-
zulti o crr.nli dc lumlni. S. l6c
lnri ci alil elaclronul cit tl pozttto-
eul r'rt partlcul,c conrtltullv. rlt
ilomulul, decl, ele 3ub3t.nl.i.
Ace.le laple au dur dln nou l. id€€a
ei lumlnt, prccrlm 9l celcblte red+
$l electromagnellce rint dciluitc
dln partlcule elemenlare, .dka dn
lotonl. Fllnd o Ptrlkuli mstcrlC.'
llocsre lolon Poredi o .numlti
cnergll m€cmlci' Inci dln .€colul
trecut, liri ri le cunoarci acturlclc
teorll, llnind inai reoma de laplr'tl ci
iolonll de lumlni tlrt corpuscuh
m.tetldc, l-! llunt la conclude ci
el crerclll rluprl tuturor corglrllo*
o anumlti Prqrlune, delorlil mere'
tor br mlgcare 9l e energlel Polar'
Sale de cae dlrpun. Fotonll erctciti
preclunl suPta tuturor celor ertr'
lcnte Ps P&nlrt, ct tl h Cormor.
Prerlunea exerclleli de lumini asu-
p.r TGrtGl elte d6tul de redri. dar
G! r lott mirurati cu tullcleoia Pre-
cElc, prln dlvereo molode mo&m€'
Se prre lnsi ci ln Coltnot scalta
protlune er ll mull mrl maro, drlo-
rlli erlrtenle{ vldulul cotmlc' l.Pl c.
r condul l! ldset rerllridl unor
nrvo coamlcl fiolonlcg crye 3a rc
po.li doplttl h rPa$ul ellrCeto'
iru, csl pu$n h drlonrul lcts' tihd
rcllon.te de -rlrlul tol.tr', resu
glgmllci eruP$,o dG l'olonl.
Erte o FoHemi e vlltorulul' Pro'
brbll e m[enlulul lll, h carc' Poclc'
vi vc$ tpune cuvhlul vol, col crsc
cltlll lllirl lc€tt trdcol.
14. LIt'll' fl.+CO|'E t.\Ll
q
 #
:v

.df
' !:'

:: '::1'J
 i€ €$F il*
E.-
LI"
INSIRUUEflTT
STlllllFlCE .'
tr\lALE
Dupa aproape Sapte ani de
ast€ptari gi arniniri succesive, la
sf1;iitul lunii aprilie, nawta spa-
tiara americani DISCOVERY a
ftasat pe orbrti in.iurul Terrei
bet mai complex $i, in acela$l
timp, cel mai scumP satelit con-
struit pine in prezent: tetescop_ui
spaliai HUBBLE, denumrt astfel
in onoarea astronomului ameri-.
can Edwin Hubole (1889-1953I,
p6rintele teoriei expanslunii Unr-
versului. TelescoPul sPalial va
spori volumul sPaliului observat
oe citre astronomi de circa 350
de ori! Costul intregului Pro-
oram de realizare, cercetare 9i
fiunere ia punct a fcst ce circa
2 io0 000 000 de dolari. De
aceea este lesne de in{eles de
ce iansarile au fost aminate rind
p€ rind. pinir cind s-a considerat
ca totul va decuige in Perfecti
srgu ranta.
Qsr. cu cit o realizare tehnica
es:e !'nar compiexe, cu atlt 9i Po-
s,3.1'ta'irle de aparllie 6 unor
even!uaie defecte este mai
OG
a*,*glrArA
mare. Plasarea pe orbit6 ?i PU-
nerea in func{iune a telesespu-
lui *u au fost liPsite de emolii.
Oupi eliberarea gi degajarea sa
din rnagaria de transport a na-
vetei, satelitul !e 12 to*e a refu-
zat si intre in funcliune, neexe-
cutind secventa de intindere a
panourilor solare care ii furni-
zeaza energie electrici. Emolii
rnari la sol qi la bordul navete;.
urmate de efectuarea unor cle-
panarr la lala loculut au Per-
mis corectarea deficienlelor me-
canice gi pozitionarea corecte a
panourilor.
Toate lestele de control au
decurs pe,''!ect, Primele ir,iagini
au $i fost lirate $t ttarrsmise Pe
PAmint, speciali$tii au gi anun{at
cA ele depasesc cele mai oPti-
miste aqteptAri. Dar, din nou,
surpriza: un cablu electrlc a fost
scos din uz Printr-Lln $curt-cir-
cuit. Priltii de noi emofii. DacA
tinem seama de faptul ca obser-
vatorul HUBBLE va rdmine activ
pe orbitd circa 15 ani, asemenea
CAHERA
€tHrPAtlltHT
06Lrff0A
srcur{0AsA
evenirnenle neplicute Pot se
ma! apari qi. Probaiill, unele
dintre €le vcr necesita interY€nlii
directe, lucru perfect rsalizabil
in stadiul aciual de dezvoltare al
cosrnonauticii qi chiar nortnal,
am putea spune.
Plasat in spaliu, teiescoPul
spatial va putea identifica surse
luminoase de 50 Pini la 100 de
ori mai slabe decit cele obser-
vate de pe Terra, intrucit este
ferit de interferenfele lurninoase
ale planetei Ei de distorsiunile
datorate almos{erei.
in timpul constructiei satelitu-
tui, inginerii s-au lovit de nume-
roase probleme cu caracter ine-
dit. Una dintr€ acestea a {ost
realizarea cu un {oarte mare
grad de precizie a oglinzilor 9i
polizarea lor cu o Precizie de ci-
teva milionirni de milimetru. Dar
cum se poate obline acest lucru
la o oglindi de 2,4 metri diame-
tru, supusd forlei gravitalionale
in cursul construcf iei gi liPstta
ulterior de aceasta? Nu se va
lERl. AZ:l.
MIINE,FIRMA
 n anul 1988, renurnitul comP0'
zrtor st tnt€Ioret lrancez Jeatt
Mrchel Jarre i-a iasclnat, Put
toare de tip analog
's-a
teuiil obline-
rp2 rrnor srinele sinnole (un llulerat, 0e
:'jqvs,' p0 un iambur-prograrn ce-ar
aclron3t niste oeneratorl s0noll.
li iosl
-iraiui ar ti iosl-un
un sintettzalor pneu-
sintetizal0r 0neu-
veacul noslru. dar situin-
ir prrn monlalul srmplu al benzli ds
maqnetofon. Lucrarea lut cea mat ttn'
$r
MUZ,}CA
ELECTRONICA
p0rtanla in domeniul electroacustrcir
esle poernul,,Eectronique', c0man-
dala de tirma ,,Phrlips'' pentru Expozl'
lra nlondiala de ia Bruxelles, din 1958.
la care un intreg pavrlirrn a lost con-
He-
strurt pentru ie0roducerea benzrr
olnlr-un mare numar de diluzoare,
asllel ca sunetul sa p0ata fi audiat
eiin loate directiile.
inceoutul fitnd lacut, asistam in anrr
urnaidrl la o adevarata avalan$a de
nouliti in lumea muzicale. perlecl'0-
narea' instrumentelor muzicale elec.lro'
nrce-suCceoindu-se cu frenezie- Pr0-
gramatea cu aiutorul sintetizatoalel0I
a unor sunete originale. tiltraiul.{se-
teclia sau eliminarea anumltor lrec-
venle) etc. pun la dispozilla colnpozl-
torilor un lot mal b00al reperlorlu 0e
sunete. timbre. intensitali, inlr-o gama
practic nellmilala, care. impreuna cu
posibrlitatea captani 9l prslucrarll su-
hetelor ,.vii", ldrgegte sfectaculos re
ral necesar expfi md -
l,?'o.r',il,jjr*tter
"'oii--s.rniiut
obtinut prin srfilera
etectronici. oricil d'e inedit $i original,
are un caiacter artitictal gi a ramas
multa vreme deoarte de a atlnge ar-
monia sr aculatetea instrumentel0r
C,{RI.IEN IORD,ICTI
izofl.{,\ '\{'\
Realizat
I
de specialivtr .
Universit6lii Cardiff , Angli:
calculatoru! din imagine e*
in stare si inregislteze s$Bl
tele muzicale, emise de r.ul il
strument si le Puni Pe nd
gi si le faci si apali, la c(
mand6, pe un ecran. ln Plu
el poate, pornind de la o rn
lodie, si ctceze partituri Pet
tru dilerite inslrumente, ret
pecliv sd faci ,,orchestrali
$i si rsdca, prin interrned!
urrui adaptorr,,concerlul" rci
liiat. tt. DI.1\'L)
3-, ,l{
 Una dntre ciudilenlile launei
inrulelor Galapagor o reprezinli
iguana marini
- rcest adevirat
&agon vlu al zllelor noesle
o repttli cu .spect lerocg -,in
realltate loarle pagnici.
$ in ca-
anl ecertei vlelulloere ie tnlil-
nerc varlelill dllerile dc la in-
ruli la lneuli. Foerle lnlererenl
$ imporlant esle laplul cd ignr-
ana de Galapagos erte dngura
reprezenlantii a genr.dui care !e
rculundi gi inoali ln mare. Fapt
cere a rldical numerore inlre-
birl.
inlrlgi inrii lap-
Gel mal mult
lul ci rerpectlvele .anlmale
inoalS, ln cluda laptulul ci,
rtruclura lor analomlei, nu rint
deslinde rculundiril h ag. De
alllel, tocmai ace*l erpect l-a
delermlnat pe renumllul om de
glilnfi ql navigalor Jaoquc Yves
Cousleau ri lncludi insulele
Galapagor in ltinerarul marll
croaziere krtrepdnr de nne
.Celypro'in perloada
1967-1971. Obaervalille licule
lu releval lucrud de-a deplul
:enre|lonrle. Spre eremplu,-*a
const.lal ci, daci pe ural
lnima iguanel are C5-50 de pul-
ralil pe minul, dupi tE minute
dc le sdulundarea animalulul rit-
mul bitiilor t-a incellnll, elun-
gind la 8-9 pq. mlnut, iar ap6i b
numai 4-5. ln acel moment,
lguana gi.a lntrerupt clrcula$a
ranguini in corp, eingele clrrfu-
lind numai htre inlmC gl creler,
ringurul organ care lrebule ld-
grt p€ntru ca ea ri rimini in
vlali. La lrel minule dupd ce
brurc inima s-a opril. Ooucteau
a inllerupt erpedenla, lguans ll-
prln lnd-readurd la rupralali de un
rculundilor cre inroleb anlma-
lul. Lirati pe o ttindi, ea si-a
revsnlt, recuperind origenui gi
resl,ablllndu-gi temperal-ra cor-
pului. Acearla reprerinli cea
mai hrni dovadi a laptului ci
lguena poele r--gi rircirci ,,vo-
lunlaf biliile inimii, o anumiti
perioadd de timp, liri ca, dln
aceasti cauzi, crelerul ri su-
lere.
Clnd ae vorbegte delpre launa
apsrlc de pe lnrulele Galapa-
go3, de reguli se aminlirc
broaqlele lestoase gi igtranele,
dar, de fapt, qi pisirile de aeolo
re inrcriu in acearli cetegorie:
vreo 70 de rpedi, intre'care
cormorani lSri arlpl, llamingl,
pelicani, egrele, 9olml, porurnbel
silbati,ci, lragale, petreli, alba-
lro$, percirugi elc. Una dintr€
sceste piriri derpre cinlezi
esle vorba - a evolual in nu
maa pulin de - 13 rpecll, care se
dilerenliazi mai alerr prin lorma
li mirimea clocului. Dilerenlie-
rea esle dalorali llpulul -de
hran5. Gele care se hrinegc cu
semlnle ted su ciocul putemic
ll gros, in limp ce aceiea cere
au drept princlpali hrani ineec-
tele prezinti un cioc alilat
rar
cele care ciugulerc lrucle il au
lung. Erirti chiar gi o cinlezi-
vampir
- care ruge ringe! -,
avind clocul loarte lung 9l arcu-
lit.
Arhlpelagul Galapagos, pur
rub ocrotire inci din 1934, ca
rezervalie naluralS, este dedarut
in anul 1959 la eracl o ruL
de ani de la- aparllia lucririi
.Originea rpecillo/' a-lul Darwin
Nalional, iar h urm5 cu
- Parc
mai bine de un deceniu a lqt
inclur in palrirnoniul naturd g
cultural universal.
slLytu tiEGL r
ff.
SA.aPELE !tr
I}E

r storia lui Yeti inceoe olicial in urma cu $aple

Maluririe -despre garpele de mare dateaze din
antlchrtate. inc6 Aristotel se relerea la existenla
uftor 3nimale deosebit de lare, asemanatoare
Itror truncfirurr de arbori 9i ile ar fi lost vdzuie
oe Frescafl in mare. O istorie a popoarelor din
lrnrb. ce daleaze din 1555, se referi la existenla
ir.}u! sarpe uriag, care ar fi triit in largul coastelor
norvegrene. Din 1818 pini la 1848, misteriosul
an'ma-i ar fi lost observ-at de 82 de ori in diferite
zar\e ale Atlanlicului. ln 1892 a fosl publicala
srtme anahza gtiinlitica a 187 de relatiiri privinc!
-€51 anrmal...
in decurs de trei s€cole, mai multe mii de per-
soane au avut prilejr.rl sa vade acest animal necu-
ac'scul Ei au desciis detaliat aspectul $i obiceiu-
n;€ sal€. Numero$i martori oculari au constatal
s are coama. Unii dintre cer care cred in exis-
tenta lur sustin ca aceasta coama ii aruti si res-
p.rd. Oe altldl, ."oarul" broaSter Paroase, bine.cu-
noscuta in zoologie, lace parte din aparatul el
16pirator.
Conlorm descrierilor. $arp€le de mare ar avea dioas€.
@hil deosebil de mari. Recunoattem in aceasta s
caf,acteristica a reprezentanlilor faunei oceanice oina la el. Concluziile sale nu sinl hpsite
absale. Lipsa aproape completa a luminii la-mare ies. Astfel, el a aiuns la parerea cA garpelefost
I rtecenii. De versanld sudic irdian, al Hma;&
in 1952, a7ro4$e de coasta occidentala a Mexi- I vei. Mai' exact. in anul 191, cind colonetut
cului, a fost gisid in viali o specie de molugt6, Howatd Eurv descooera, in zasada, utme de pa:r
neopiliilele, despre care se $tia cA au existat in care. 0resuplnea el,'nu puteau proveni decit de ia 0
urmA cu o iurnitate de rniliard de ani. lrinta'umanh de talie foarle mare sau de la un ant
Daci s-ar ateeta existenta $arpelui de mare. in- maf urias care meroe in dou6 labe. IleOHe si ilerr-
diferent cdrei specii i-ar apa4ine, s-ar evadenlia mirea dti Yet carel in lirnbaiut locairucilot. sem:u
inc6 o datd exlraordinara capacitate a organisme-
lor vii de a se adapla la condrtii de mediu din cele
lici tocmai acESt din urma asPect.
Ar trebui poale amlntit ca Howard Buy. astiz,
mai variate. , nume aoroaoe uitat. nu era, pe atuncl, 0 pefsoa-.3 "
Disparitia srri2itd a reptrlelor terestre uria$e, ca anonimd. Ci. dirr contra, un om loarte'curx'soJi v'-3-j-
9r a num'eroafalle anjmale $i vegetale in'urma lie laotului ci era corduceto{ul p(ime$ expe{F'lr, :a
iu 65 oe milioane de ani $e bator-eazd, conform ; inc'ercat sa cucereasca cel mal inali virl de ;q
unor puncte de vedere, coliziunii planetei noaslre supr;lriurnita H ir'a-
'Acooerisul luntii"' cum mai este(pisc
cu un asteroid avind un diametru de circa 10 kilo- iaya,' respectiv Gtomolungma cunoscut sut'
metri. Sinl insa numerogi speciali$ti care critica
ac€asta ipoteze.
$onform un6i alte supozilii. animalele giganlice
ar fi oierit ca urmare I unei cre$ten bru.gie a ra-
dioo.tivjtAlir dio" rnadi u!..amiiaO!*p+ovoCatA de O
catastrofa bosmicd. $i in aceasta situatie marile 9i
oceaneie at fi oterit condrlii mai pqin ptrmel-
Un om de stiinti a anatizal intormafrile culese
de inte-

!I
de
ildin€rm€ i determinat aceasta adaptare a liinle- mare traie$te la laiitudini temperate. El nu a
ro{ care lraiesc aici. Ele au ochi enormi, gala se vazut decii rar in zonele polare sau tropicale,ale
capteze si cea mai intinra cantitate de lumina. oceanelor. Acest animal ar migra dln emlslera
Unrr spoecialisti considerd ci garpele de mare boreala in cea australa 9r invers. Cea mat mare
ar {r. de'fapt, o tocd cu git lung, in timp ce,allii parte a observafirlor se raporlea/a la o perioada
inchna sd creade ca ar li vorba de o anghlla gl- buorinsi intre mai si septembrie, in cazul ptrmel
canhca. De remarcat cd in anii 1g3O oceanogratii eniislere $i intre octombiie $i marlre'in cazul c€lei
6anez, au caglurat o larvd cte anghih misurind cle-a doui. Varielatea cu coami, $pre deos{ttire
t.84 metri lungimel Presupunind ca se dezvolta de celelalte. Doate ti intilniti in aproape toale
proporFonat c-u rudete sale obisnuite' anghila anotimpurile iir regiunile mai rec! ale planelei. ln
'aufE,apartinird
acestei valietali'ar trebui sa me- incercirea de a captura un astfd de animal ar
soare 2G-30 de metri! Sint zoologa care cred ca trebui 5a se recutga la cele mai solisticate a9a-
anrmdul ar putea fi o reptila din era secundara, rate, inclusiv ta batiscate. Dar zgomotul .produs
?f,rca o veritabile fosili vie. Oare este posibil ca o de navele'actuale 9i mirosul combustibilului
ar
numele sau mai vechi, Eveiest). Nu intimplitu inlre
asemenea specie sd supravietuiasca o periold explica in mare masuri esecurile de pina acum- oroanizatorii de expedilii speciale menrte sa{ .carle
atit de indelungati? se inlreaba cu sceptrosm Enioma saroslui de mare nu are impoftanle
'oentrd q ramuri resttinse a zoologia. Des- - 5i- eventual. sa{ qaseasci - orl cel pulln sa 0e:-
cea rnr mare parte a specialigtilor. coar lede enioma ..omului zepezilor", cum avea sa lre nu'
in 1938, in largul insulelor Comore, s-a pescual cooerirea sa ar claritica in gi mai mare mdsuri
faunei pe mit cu dn termen 0eneric, s-au inscris chlar unll cu-
un coelacant, p*te cu dinti puternici, care a treit cohceotia noaslre asupra evolutieradaptare, ar ceritc:"i ai celsi mai inalt pisc ai planetel. Slnt ce
in urm6 cu 300 de milioane de ani. Din decembrte Terra,'isupra capacit6tii acesteia de vtF amintil. in acest sens, cel pulln dot marl alpln$.tl:
tost ci- imboga$ cunogtrir;ele noastre despre tormele
1952 pina in iulie 1955 au capturate alte. neozeeiandezul Edmund Hitl*y, unul dln 8e! 0ol
reva exemDlare. Cu aiutorul unei camere de lual lir pe planeta noastra. orimi cuceritori ai Everestului (impreuna cu n€pale
vederr. un6le au fost tilmate in mediul lor natural iul Haraav Tensinfl, la 29 mai 1953) $i italaanul Rerc
cceanul. TUDA* FMLN(EANL hold Mdsiner, apreciat drept cel mal rmpo{lanl aipr-
-
nist in activitate.
Exrsta sau se banui€$te existenla mal mullo{ o'i'
menr ai zagezllgr Yett in Himalaya, Almass-sau A!-
mastv la riord de lanlul himaiayan, Yeren ln ui€ie
lantuii muntoase din China, Kaptar in munlrr^uiJ'
caz. Ciuciuna in urni munti din Asia Cenllala tic!'e-
lrci. Sasouatch
'lantul sau Big Foot iPicior Mare, ln traii-
ceri) in munlos al Stiffioillor' dtn vesirtl

#
bffi
Americii de lilord etc. A lost semnalat cnla{ 9l irn
Veti- alrican. Astlel, in octombtie 1978, 0- cerc'iia'
ioiie-iranceza, Jacqueline Boumeguerle Eberhay.
si-a anunlal intenlia'de a porni in cauiarea,.omuiui
rr oedurir". liinta orimiliva asemanatoare omulur cae

t*.
,.*
ii trar iir iun'qla' renyana. Cercetiioarea aminlita se
Uzuia oe iieclaratule unor persoane caie prelifldeaj
a li vdzul mistetioasa litnta. Numat ca, dupa ce a
clasilicat mirturiiie respective" au rezultat nu mat
outin de... cinci liouri dilerite de ,.oamefil al padu-
hi'r orintre care 'si unul de .,urias blond"!
I Fot'rivit marturiilbr 9i identrlicarilor, exista. dotta
mari cateoorii in domeniu: ,,oameni ai zapeJllor 5r
oameni ai oadurir". Yelr si alli semeni ai sai au fosl
iiumiti ..oameni ai zeoeztlw". intruclt' ll€ larna,.ire
vara.'uimele lasate db ei at lost gislle numar. drn-
colo de limita zaoezilo{ elern€, llnle care. ln Hrm:}-
taya, rh pdtli. se'atld la cel putin 4 SD m allrtlrdrne
(Vt rtrrt
s-L

n februane 1960, Marina Milr-
tara Argentrntana a incercal
trmp de doui siptamini sI
cagtureze sau sa anihileze dou;
submanne necunoscute, descope-
.ite in golful Nuevo. Zadarnic irise:
n, 0rolocatoarele distrugatoarelor
detectau navele strtine, dar viteza
acesto{a era de patru ori mar mare
ctecit cea a navelor argentiniene! Or.
dupa cum se $tie, viteza submarine-
;or in rmersiune este de obicei de
doud ori mai mice decit cea a nave-
lor de suprafati moderne. (Viteza de
imersiune a cGlui mai puternic sub-
maran atomic din lume
Ohio", apa(inind U.S. NAVY - ,,U.S.S.
- este
de 35 noduri/ori, pe cind distruge-
loatele brilanice atingeau in 1983 vi-
teza de 45 noduri/ore.)
Locuitorii de pe malunle golfului
priveau cu $atistacfie gi ironie efor-
turile inutile ale navelor militare.
Aceasla pentru simplul motiv ca, de
aproape un an, rapoartele lor, cafe
semnalau frecvente ame(izd(r ale
unor obrecte aeriene luminoase ir'
golfurile Nuevo Qi San Matias, erqu
tratate de marine cu indiferentd. ln
repetate rinduri, sute de marlori pu-
tusera observa aeronave de mari di-
mensiuni venind in picaj cu o viteza
extraordinara $i scufundindu-se in
adincuri, firii a pdrea alectate cje
lormidabilul Eoc al impaclulur, Dupa
un timp navele iegeau din apa $i €le-
colau, indeparlindu-se rapid, pentru
ca dupa citeva zile sa revini in
apele celor doua golfuri. Autoritelile
nu luasera in serios numeroasele
obserlAlii raportate, iar acum oame-
nii i5r luau revan$a, delectindu-se cu
amuzantul ,oc ,de.a goarecele gi pi-
srca": submarinele necunoscute sta-
lronau in irnersiune pina cind dislru-
gatoarele argentrniene a,ungeau in
rmedrala lor apropiere gi porneau
apoi brusc, astfel ca navele militare
nu puteau evita decit cu mare greu-
tate coliziunile dintre ele. ln citeva
.--->.
F--F----*
--./')1
--e
rinduri, distrugetoarele argent.n,€-ee
erau gala sa S€ Scufunde recip'cc
cll salvele grenadelor submar e
care nu pareau sa impresronaze
p.ea mult navele necunoscute. Du; j ,
2O de z|ie, Ma/rna Milrtara a aband{r
nat cercetaflle. hotarind probab't ca-
nu era de demnitatea er sn se ,oace
cu un flarlener atit de nesenos..
Dar iragenlinrenl nu aveau sa f'e
singurr; ,.depa$ilt de evenimente'. tn
octonrbrle 1961, doua escadre aie
Flolei Attantrce a U.S.NAVY au ur-
mdrit timp de zl8 de ore qn ,Subma-
rin neidentificat", incercind zadarnl.
se-l c,istrugA. La insistenleie prese
un ofiter superior de la baza nava,a
Brunswick (statut Maine
declarat ca hidrolocatoarele- S.U.A.t a
naveiot

americane inregistreaza,Jiteza ln-
credrbila" a submarinului sirain. El a
reluzat se dea alte amanunte, moti-
vind ca: .,Toate intotmaliile relert'
,',J{!re la acest obiect submar'n
li:lrta mentrunea "Slrict $cret."
' in 1961, auloritatile amencane au
pnmit numeroase rapoarte de la lo-
c4Jrlorir din Clearwater Beach, cate
susl,neau ca in zon6 pot ti v6zuli
lrecven! crudati non in formi de tra-
buc Acestra Stalionau in aet zile in-
rrgE" lrndrferenli la curenlii atmosfe'
r.;.,. in unele cazuri se sculun-
'ar
lau sau r6eau direct din ocean.
As€m€flea norr albi de tum (arind
rc.-ia olrndnca) au fost semnalali 5i
ce cercetaloni americani aleclati
p.cgramuiur de urmArire a satelitilor
-?'. nute, navele necunoscute au ie$lt ia rnate ra 30 m iungrme s' i5.m c'a-
"t.. _ ..
metru maxrm Nava era Flerlefi s -
supralala, plutinct pentru scurt timp
FrcTrur{E gt REALTTATE. pe' valurild agrlala ale oceanului. metrica $i nu avea prolubetanle
hpoi iniensitaiea luminoasd a fuze- ctar, la 10-12 m de prova. putea i
Un OZll lnagimr pG Go- taletor a crescul brusc sr cele trei observat6 o trapa de acces. ln moc
pGrb rrlctredrlt tranca:e
dn 19QO {stinga} 9l tnd
.ulonlk, lologrellrl lilrgi
Albuquerque (S.U.A.) la
16 lunlc 196ll (dreapta).
ffi:!.-g,-,:,'ffi
artiticiali din seria SCOOP. Este
foarte postbrl ca er sa constltuie de
tapt camullaiul unor OZN-uri, cact
fehomene asemanatoare au fost
semnalate in f oarle muite leri
{S.U.A., Canada, Argenlina, Noua
Zeelanda, Finlanda $i Rominia).
in seara de l2 noiembrre 1963, va-
gorul mililar argentinran ,,RJnta Me-
danos" se alla in sudul Allanticului,
lransportind un regtment de infanie-
rie marini spre noua sa bazd, cind nave au decolat oblic, disparind cu
la bord s-a dat alarma. Cei de Pe mare viteze po cerul instelat.
punte observaserii un obiect mare $i Anul 1965 a fost deslul de agitat
iotund cate insotea vaporul, zburind pentru Noua Zeelande, care a cu-
silenlios 9i rapid la o departare de hoscut un adevarat val de rapoarte
1 500 m. Marinarii argeniinieni au privind obrectele,,aerosubmarrne"
conslatat ca, in lot timpul cit au losl heidentilicat6. Asttel, la 12 ianuarie
,Bscodali". acele busolelor de la 1965, un pilot de liniercare zbura pe
bordul navei lor s-au rotit nebu- ruta Whenuapai - Kartaiara remar-
ne$l€, ca $i cum s-ar fi aflat in apro- cat un obiect motalic ce staliona in
pierea unei puternice surse magne- apele estuarului de linga Porlul
tice. Whenuapai, la adincimea de 10 m.
Un an mai tiniu, in noaptea d€ 20 Coborind cu avionul Pini la ciliva
septembfle 1964, numeroSi marlorr metri deasupra valurilor, pilotul a
au putul observa trer obiects stralu- observal timp de aproape 2O de mi-
crto'are car€ s-au lansat inir-un picai nute ciudata nave, care staliona pe
de mare viteza, sculundindu-se apoi tundul apei cu ,iprova" indrepiata (lc
in apele gollului San Jorge (Argen- spre sud. Dimensiunile corpului ei rmt
(iproximativ fusilorm) au fost estr- DAti .4?osToL
tina). Dupa aproximaiiv 20 de mi-
 U l- J J I
l\
etl
Jl
\t}d.' ,,Badiografia"
culturilor agrieale
[-? Pe plan mondial s-au pus la
punct pina in prezent o serie de
metcde p€rfectionate de supra-
veghere minufioasi a ,SanatStir"
f,it"- culturiior agricole. Ljfia d;nlre
acesle nor metode, supranli4 ! r
-Hawk" {Eoim}, care rsi3.
formafii precise 'in legdtura cu
slarea cultufilor, recurge la aju-
lorul unui scan€r. Acest aparat,
foiosit pentru luarea de fotografrr
aeriene, indica ,punctele nevral-
glse"' din orice tot examinatl
existenla buruieniior, insuiicienta
umiditate a solului, cu citeva zi_le
sau chiar citeva siipteminr
inainte ca raspec{iva carente sA
poata fi observatd cu ochiul li-

AGiENtrIA
electronica
drer d. cu memorb-,
cc con$n"cfr$
dwns lnlormrS{
or elulorul unorr pullrdu-$
elcc&r: cfilrr lrrdsecrl dn d
Nt opl [tnb[ cu ur n rlaua
dr 53OOO0 d! c!.!ctGrr.
Agstdr rre podl$ltrlcr dc r
AI?rdr clrclronlcl ll conrclrtl $ 1r ua dryo:tttu
.lG'? otr l'lsl po6il- de lrryrlrnrc, panlru ct o r,l.

4t;l;
Cum incope sii se ?nlunece,
lampa din imagine se aprinda
singurd gi cind se lace ziud sau
apare o alti sursi luminoasi ea
se stinge. Aceasti .,rninune"
este datoratd unui mic dispozitiv
fotosensibil, plasat interrned!ar,
prin ingurubarc, intre dulie
bec. Principiul tolosil pind nu
demult doar pentru ilurninarea
ciilcr publice, a puiut li aplacat,
s#€##ffi
$i la locuinfe, psntru ilurninarea
curlitor ori ca larnpd de noapte
pentru camera copiilor. De ase-
m€nea, noul dispoziliv poate li
gi folosit ca lurnini de securitale in
vsderea iluminirii depozilelor qi
a magazinelor, dupi ora de in-
chidere {A.D.)
#ffiffiffiffiffiffi
'3 a cdor mrl d- rtc do 6r$o tl lnlormrlll ra
tifl dr ltocre
rs.tc d&. Ea drpno do trel podi f o0$antc d Sart* pe
rap€rtol.r tal,cloBlee lnde- htll!" Oryi qun l. rldG
F.ndente tl- un J*oc nolet" "lO-7 0OO' poele dcvcnl o
olcc{ronlc. ln duC cTlrcltl. rerndi cu mrrl ulilUll h il- fi
til d podr crrgtc prln tolo- tor- (AD.) I
Earcd suhmersihiE
,,Subskimmer" este o barci origi-
nal6, putind Jbura" p€ sup{efale
apei, cu ajutorul unui rnotor de 40
cai putare, care ii asiguri o vitez6
marirnd de 25 noduri $i o eutonorrnio
de 5 ore, dar care poat€ li ,,inot6" la

corEcTil $r
c0Lf cTroilAnr.
hcf An ntlcldtde orncnll
i .nr{ plhmlr & r colcc-
toar dlrrlll offiel Arthl.
TuLnlh..nqn {ltrson €gip-
lrrr c*ia a dofi{rll h.-raa d
XllFt.l Lr.a. d d cinrl nor-
mlrl r tort daco'odl lslacl
h .nui l9iED e rvul o lmprc-
doffiti coh€{. dc boloane
cu c-c r forl dr rfrlcl hgro.
gd, lr lngtrdd Craer,
llul$ -md oqrfllant dr reogul
rfu roe o lmprelonentl o-
Lcilc d. cstlc. SciltlHlul
J.ar J$qlrl Bou$r8r con-
rrue lnrcidr dr nd dar
llabwt h rd*nb, cdcbtt
rct$or. G.rF Srrd co-
L€ilqtr -rlon b.
 scoA t4
,,vretrcEfvl_er
sdss
.F+
Taina furtului din tren
Polrlia Garir 3?ruorO. Lui t9ns1 prodan ise lurase din harne suma de numarui 16, raspunse al doilea,
2 000 de rer. Furtur se comisese intr-un tren accelerat, pe distar;a prcrc; - Eu
:i-Sucuregrr in lrmp ce pdgubagul, negtii€nt. iqi lAsase haina in io*p"it,- - lar eu am avul loeul 64, spuse ultimul caiaior
Ten:. piecind ta vaEonui restaurfit si bea un spc. Atard era. intr-adevar - Dumneavoastrii ce loc ali ocupal in vagon? it intreba .ti,e.-
.tld
clamant. =.-..
- 32! Pot s6 vi ardi bitetut. L-am paslrat.
'^:r'5

Caz,; a tost sesrzal tinarului ofiler de poltlie, locotenentill Mugat, cai:,

- jraa ce.cetarrror iatrepirnse. a Stabilia ca'in vagonul - Va cred, nu esle nevaie sa mt-l aralat!.
respecriv rnar'c6. ..lofiel Prodan plec;i de la Potitia Garii de l.Jorc,rnsras.:-a: :: :: --_
::r',se'a i"ca trei barbatr dar in comparlrrnente Citerte. in'mod ceri. d€ observalie al locot€nen:ului Mugat. Acesia, dinou-:.53a-3:i.:
:& ..!r d,n:re acesiia pltea cornite furtu!- :
"r., lr.e cei trei suspecli era holdl, il perchezifionase pe lcc s j:s .i
9g':'" a-i pe riol. rocotenenrur Mu$ar ii invitir in birou pe ct-: ciaroali de Faguba$. - ::-
l'-= :_:3i3.r 'denli|ca
susogcli. Ce a s€sizat otilerul $r 6um l-a descoperit pe tAi]taqa
- _{Ja.ece nrcr unul dinire dumneavoast/e nu mai aveti biletele de
',"-'
:a r+3 sa grecizali tiecare ce locuri ali ocupat in vacon. ,',{ ii.l\ -!l--
- i- a"r 3r,;t iocul 8, rdspunde unul dinire bdnuiti Solulie n n!r.yg rr-.

Ati de_degat vreodate

cuyinte incrucisale? F6rA in-
q1+. Dar afi cornpus yreodati un caieu? i,ncerclii
ps_gtrih P€ Oare v-o propurEm
Easili gre_$e ata
Q3"'dp+ eoricursuUi piesupun o incrucilde co_
recla .confotm. regulitor obign-uite ate genuiui. TA;-
rnen de erp€diere: pine la aparifia nur;irului yiator.
A"desa noatra: Reyisla ,,Slari eqit-, Bucurestr. piata
Preea Liirerd nr. 1, otrciut post€{ 3L Atentie:'Oitiniii:
,b nu siot necerae! Cele mai reutile car6wi yor hia
parte h tragerea la sorli a unui premiu-surpr:izi.-

L c:6/"?'8 s 10 11
rr1 I
l I
I
I *,-+
i

I. L
I
ni nostry reprezinta cinci potiedre regutare Se -:_
- ,_PjSnrJ
I
=1
i ,i11" S,.numarut tetelor fimarui poliedru. Dar unde,a s_a
3 slrecurat o gregeala. Unde?
-l
J.
I
E ,'IRGIL TOVL LE T

d:
ct) J
L
J
E-l 9E cn"
lE.

- 9' c)<
C t*
.{=g:|

=:- C'J
€
CS '. C3=
--l

=d

V6 propunem un joc pe care dumneavoaslra s Alr

lr.ebule s&l recompunefi- Se riau (in grila din
r!ing€) '16 lragmenle de incrucilare, dinlre
c!re, a9a cum se veda in grila din dreapla,
doar patru igl pirlreazi poziliile, Vi se cere sir
ie dispune$ pe celelalte '12 in aga tel incil si
relutte o grild conlinind, prlntre altele, 21 de
rume d€ localltiti rominegli ql urmdloarele cu-
rprtr d€ c*rculalie reslria*i: gC}|, llt , SAA, {
AAA BBC, ETO. CABI.
{}, tDtL 6Pt:RLE4. 8R{f L)t l. *

d
 s$eN \btwb*q

dr,i {
*

fe
fr
 .r i--:;J1,ff'*=? .lH ;39'?.
u -"g;;*'5159*-,|'s: nlcl un pro-
cd€toni{,|jl ' sa 'ft} ;€a€ cof,E€9€ pfo'ecbre
cg .nasrrr- qc, o dclqate de 9r
Gu.*.-lf* trql$ oectt Jrrind. cdculatorul esie
il- c"."g, (b nrcqe d. operatortilut um€n
'
Leoatrta-al Lc.rzatryi, se iace pnn.lntermediul
*nifittte"tets w=le;rrc sau' atttel zrs' al termr-
;;H; l;d€eg'ict i de forma 9' marimea lor'
toaie tefmlndele i4o€dinesc aceea$l tunclle,tolo' qY-
bla: el€ rntrodjc del€*€ in cdculator sau srnt
;G ca sugorturr p€nlru rnlormatiile de 'Tlt-q'-,qno
utrirzator iotcese penttu lntrducerea delelor
ijJiit-i. un-m'crotbn, drspozrtive grafice' ir) tiTP
ce rntorm4a de €$re poate fi oblinuta 9Ia!9' lt-
oarita oe iiirte, atrSata pe ecran, inserata pe. un
' 'mrcroli'im sau cluar spusa de c6ire o voce slnrell-
;ti de;tc"litoi. asret' terminalele reprezinta
T"i" ,hinatt a cdculatorului. iar sel-ectia l9r .se
iiiii ouoa natura aplicaliei la care sinl utrlrzale'
-imonriantete au rotul de a tipari datele care so-
..sc'oe la calculator. Clasificarea imprlmantelor
il?.-.-ouoi mai multe criterii: al procedeulur de
i';;;;;. ai'vitezei de lucru, al posibilitalilor gra-
;;;; ;i;.-o.' eiemplu' imprimanteie cu .impact'
cJre trpdresc
-
prin contact tizic pe .sqgtty]^o^e^lT-
m portanta.,qu-oTliu
p' i'i i nini6), prezi nta o.
i

lentru "i5 uiilizatbrii care solicita o calltate supe-

Fh. a *o{rutl dtetn dG lFirFG pelltru st4f Sp dt krprlneoli cu hf F-}
i'iri a caracterului imprimat' O alti.categorte -
, .etot tata lmpact prezintd avantaiul vrtezel de cldi)r
- 9i,rnate -

CALCTJLATC}RULU
lare imDact. in lig.3 se poate observa mecanismul
lui. Mecanismul de impr!mare este Sr:rtrLil{ c
al ti rnstatatiile de fotocopal O 'n'F""rrt
oelmoiimate, o banda cu cerneala uscata.vlne ln r"ler ..creeazh" imaginea uner pagrni- in'!'egi :'
I.^iJIi ii, .-"p"1 de inrprimare' care este incalzit' ino-o':
-o"
un tambui cllrndrlc cu ut'l facra'r' I
b-ii'tJ"iei.*tdle de rmprtmare arung la o anumila urr"iioi. acesta imagrne este t'alnsfetala Pep
Gmoeraturd, cerneala este transferata - prln Io- trJ- Fascicutul laser este tocalEal intr-un
f]1"-ii-i7eiiun" pe hirtie. Avantaiele .acestui
-roO -
b"ltprirnare siirt in prinopal viteza de lucru cire baleiazd (,,matura") ctlindrul acope(rt c'
cr liosa orlcarui zqomot. Unele imprrmanle ler- malerial electrdstatic sensrbil la lumrna, 'grar
in ac"it mod rnlormalia ce urmeaza a lt lrat
l',"J oor tiparr in ciulori (utilizind Dertzt corespui''- ratd oe hirlie. Vlteza de liparlt recomanda a(
zilu.rr'el, cced ce le mare5te arla de apllcalr{' imprimante pentru utilizari in domenrul ztarr:
Cerniats-.. din nou h ecluditale' lmprrmanlLric
cu iet de cerneala, datorita preclztet poslbllllall
tor Oe a tipdri in culorr, sinl lolosite pe scare
liroa. Ele utilizeaza in principal doua proceoee:
fie-un tlux continuu de cerneala, lae metode elec-
itoti"ti"" de direcfronare a picaturrlot 99-.qil:
oe hl-rtte. O data cu aparllla lmprlmanl*lor
".rf"ceinealS, plezetitalca coltx a devenlt un iapl
cu
oOr:nuit, datorita posibrlital'lor 9e aTesPslt-",-1
cernelurrlor in tezervoare. cate ctuce la oDllnerea
unei varietiati nelimitate cte culori; cle unde rezulla
uiiiizatea loi pe scard latga in medicina, meteoro-
tooie. in oric6 alt domeniu in care culoarea poale
Cl"'o' intotmatie pretioasa asupra naturii tenome-
nului.
"-iilerut
lnvali 15 rcrie! Laserul este astezr folo'
sit-ii'-ieie'mii ui"ate domenii' Era, deci' rratural
ia ipecrafiStii si incerce sa 9i." scrie cu alutorul
 :,ti,
*l
T Fe

.s-
,rrt1F
EUEgE
f Elrryrfitr
PsrrcrGrgg
-Eiibsss
EEN