Sunteți pe pagina 1din 88

A.

Legislatie navala

1. Referitor la „cetăţenii români aflaţi în străinătate” Constituţia României stipulează


următoarele:
a. cetăţenii români beneficiază de toate drepturile şi libertăţile consacrate prin
Constituţia României;
b. cetăţenii români au obligaţiile prevăzute în Constituţia României şi în întreaga
legislaţie naţională;
c. cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român.

2. Ce se arată în Constituţia României referitor la „existenţa neconcordanţelor între pactele şi


tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte şi legile
interne”?
a. au prioritate legile interne;
b. au prioritate reglementările internaţionale;
c. au prioritate drepturile cele mai favorabile omului.

3. Ce se stipulează în Constituţia României referitor la „accesul liber la justiţie”?


a. orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a
intereselor sale legitime;
b. trebuie respectate legile care îngrădesc exercitarea acestui drept;
c. salariaţii au dreptul la protecţie socială a muncii.

4. Ce se stipulează în Constituţia României referitor la „accesul liber la justiţie”?


a. dreptul la muncă nu poate fi îngrădit;
b. alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere;
c. nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

5. Ce se stipulează în Constituţia României referitor la „dreptul la muncă”?


a. salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi
sociale;
b. nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept;
c. caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

6. Ce se stipulează în Constituţia României referitor la „dreptul la muncă”?


a. alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere;
b. salariaţii au dreptul la protecţie socială a muncii;
c. la muncă egală femeile au salariul egal cu bărbaţii.

7. Ce se stipulează în Constituţia României referitor la „protecţie socială a muncii”?


a. dreptul la muncă nu poate fi îngrădit;
b. alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere;
c. durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

8. Ce se stipulează în Constituţia României referitor la „protecţie socială a muncii”?


a. alegerea profesiei este liberă;
b. măsurile de protecţie a muncii privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă
al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul
săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi
ale situaţii specifice;
c. dreptul la muncă nu poate fi îndrăgit.

1
9. Ce se arată în Constituţia României referitor la „munca forţată”?
a. munca forţată este interzisă;
b. durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore;
c. constituie muncă forţată şi munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii
normale în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată.

10. Ce se arată în Constituţia României referitor la „dreptul la grevă”?


a. dreptul la negocieri obiective în materie de muncă este garantat;
b. salariaţii au dreptul la protecţie socială a muncii;
c. salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi
sociale.

11. Ce se arată în Constituţia României referitor la „dreptul la grevă”?


a. legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept precum şi garanţiile
necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate;
b. muna forţată este interzisă;
c. dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al
convenţiilor colective sunt garantate.

12. Ce se stipulează în Constituţia României referitor la îndatoririile fundamentale privind


respectarea Constituţiei şi a legilor?
a. ziua naţională a României este 1 Decembrie;
b. respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
c. legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.

13. Cine reglementează transportul naval în România?


a. transportul naval este reglementat prin prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
441/21.06.1995 şi Legea nr. 17/1990;
b. este reglementat prin normele specifice aplicabile transportului naval şi normele
specifice privind desfăşurarea în siguranţă a navigaţiei, aprobate de către Departamentul
Transporturilor navale şi Administraţiile portuare;
c. transportul naval este reglementat prin prevederile Legii nr 412/2002, pentru
aprobarea O.G. nr. 42/1997 privind navigaţiei civilă şi a altor acte normative emise de
Guvern sau de autoritatea de stat competentă, precum şi prin prevederile acordurilor şi
convenţiilor internaţionale la care România este parte .

14. Cui se aplică Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind navigaţia civilă aprobată prin Legea
nr. 412/2002?
a. navelor care arborează pavilion străin şi navighează în apele naţionale navigabile ale
României;
b. navelor militare;
c. porturilor militare;

15. Cui se aplică Ordonanţa nr. 42/1997 privind navigaţia civilă aprobată prin Legea nr.
412/2002?
a. navelor militare Româneşti;
b. navelor care arborează pavilionul român;
c. navelor militare străine, care navighează în apele naţionale navigabile ale României.

16. Cui se aplică Ordonanţa nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobată prin Legea nr.
412/2002?
a. porturilor maritime sau fluviale militare;

2
b. personalului navigant român sau străin;
c. activităţilor de transport naval, activităţilor conexe şi activităţilor auxiliare
acestora, care se desfăşoară în apele naţionale navigabile şi în porturile Româneşti.

17. Cine este autoritatea de stat în domeniul transportului naval în conformitate cu Ordonanţa nr.
42/1997, aprobată prin Legea nr. 412/2002?
a. Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
b. Parlamentul României;
c. Guvernul României.

18. Cum îşi exercită Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, rolul de autoritate
de stat în domeniul transportului naval?
a. prin personalul care deserveşte mijloacele de transport naval;
b. prin direcţia generală a transporturilor maritime, pe Dunăre şi căi navigabile, din
cadrul ministerului;
c. prin personalul care efectuează activităţi de reglementare, autorizare, coordonare,
inspecţie, control, supraveghere şi certificare ale infrastructurilor de transport
naval, din porturile maritime şi fluviale;

19. Care sunt funcţiile exercitate potrivit competenţelor atribuite organismelor ce formează
sistemul instituţional din domeniul transportului naval, conform Legii nr.412/2002 pentru
aprobarea Ordonanţei nr. 42/1997?
a. funcţia de coordonare, supraveghere şi control, inspecţie şi autorizare, efectuată de
Direcţia generală a transporturilor maritime, pe Dunăre şi căi navigabile din cadrul
ministerului;
b. funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei, îndeplinită de
Administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile;
c. funcţia de pregătire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de
transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi
activităţi auxiliare acestora.

20. Care sunt funcţiile exercitate potrivit competenţelor atribuite organismelor ce formează
sistemul instituţional din domeniul transportului naval, conform Legii nr.412/2002 pentru
aprobarea Ordonanţei nr. 42/1997?
a. funcţia de autoritate portuară şi/sau de căi navigabile, îndeplinită de Administraţiile
portuare şi/sau de căi navigabile;
b. funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei, îndeplinită de Căpităniile
de port şi zonale;
c. funcţia de pregătire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de
transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi
activităţi auxiliare acestora, îndeplinită de Autoritatea Navală Română, prin centrele de
perfecţionare din subordine.

21. Ce este Autoritatea Navală Română?


a. este un organ tehnic de specialitate din subordinea Administraţiilor portuare şi/sau de căi
navigabile;
b. este un organism din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi
Locuinţei , care îndeplineşte funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei
navigaţiei;
c. este un organ tehnic de specialitate care îndeplineşte funcţia de pregătire şi perfecţionare
a personalului care deserveşte mijloacele de transport naval.

3
22. Ce este Autoritatea Navală Română?
a. este o instituţie publică, cu personalitate juridică, cu finanţare de la buget;
b. este o instituţie publică, înfiinţată prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile – INC
cu Regia Autonomă „Registrul Naval Român”, fără personalitate juridică şi cu finanţare
de la buget;
c. este un organ tehnic de specialitate, înfiinţată ca instituţie publică cu personalitate
juridică, cu finanţare extrabugetară, prin fuziunea INC cu RNR.

23. Care sunt organele teritoriale operative ale Autorităţii Navale Române?
a. căpităniile de port şi inspectoratele tehnice;
b. centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval;
c. administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile.
24. Care este obiectul de activitate al Administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile?
a. duce la îndeplinire obligaţiile ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale
la care România este parte ;
b. aplicarea politicii portuare şi de căi navigabile, elaborată de MLPTL;
c. certifică şi monitorizează conformitatea navelor sub pavilion român şi a echipamentelor
cu normele tehnice naţionale şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care
România este parte .

25. Care este obiectul de activitate al Administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile?
a. certifică conformitatea companiilor care operează nave care arborează pavilion român,
cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte ;
b. acordă brevete, certificate de capacitate, atestate şi certificate de conformitate
personalului navigant român;
c. coordonează activităţile care se desfăşoară în porturi şi pe căile navigabile.

26. Care este obiectul de activitate al Administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile?
a. implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor de transport naval;
b. acordă dreptul de arborare a pavilionului român, dispune suspendarea sau retragerea
acestui drept şi eliberează actele de naţionalitate navelor care au obţinut dreptul de
arborare a pavilionului român.
c. efectuează supravegherea navigaţiei şi controlul traficului de nave în apele naţionale
navigabile şi în porturile româneşti.

27.Care este obiectul de activitate al Administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile?


a. efectuează inspecţia şi controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele
naţionale navigabile şi în porturile româneşti privind respectarea prevederilor legale
naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România
este parte ;
b. organizarea şi funcţionarea activităţilor în porturi şi pe căile navigabile;
c. efectuează controlul statului pavilionului la navele care arborează pavilionul român.

28. Care este obiectul de activitate al Administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile?
a. efectuează controlul statului portului la navele care arborează pavilionul altor state şi
care se află în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;
b. coordonează activităţile de căutare şi salvare a vieţii omeneşti, a navelor şi
aeronavelor aflate în pericol pe mare şi în apele naţionale navigabile ale României;
c. administrarea infrastructurilor de transport naval.

29. Care este obiectul de activitate al Administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile?

4
a. desfăşurarea activităţilor de transport naval, a activităţilor conexe şi a activităţilor
auxiliare acestora stabilite prin lege;
b. cercetează evenimentele şi accidentele de navigaţie;
c. sancţionează contravenţional persoanele care încalcă prevederile legale privind
navigaţia civilă şi prevederile legale privind poluarea apelor naţionale navigabile de
către nave, dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei
infracţiuni.

30. Cum este asigurată pregătirea şi perfecţionarea personalului care deserveşte mijloacele de
transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi
auxiliare acestora?
a. prin centre de pregătire şi perfecţionare aflate în subordinea sau sub autoritatea
Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
b. prin centre de pregătire şi perfecţionare aflate în subordinea sau sub autoritatea MLPTL;
c. prin instituţii publice sau regii autonome neacreditate de MLPTL, dar cu avizul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

31. Cum este asigurată pregătirea şi perfecţionarea personalului care deserveşte mijloacele de
transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi
auxiliare acestora?
a. prin societăţi comerciale, asociaţii şi fundaţii acrediate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării;
b. prin centre de pregătire şi perfecţionare acreditate de Ministrul Educaţiei şi Cercetării;
c. prin intermediul unor instituţii publice societăţi comerciale, asociaţii, fundaţii şi regii
autonome acreditate de către MLPTL, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

32. Cum este asigurată pregătirea şi perfecţionarea personalului care deserveşte mijloacele de
transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi
auxiliare acestora?
a. prin centre de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval,
aflate în subordinea sau sub autoritatea MLPTL;
b. prin societăţi comerciale acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
c. prin instituţii publice sau regii autonome din subordinea sau sub autoritatea MLPTL,
altele decât centrele de pregătire şi perfecţionare, acreditate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării.

33. Care sunt considerate „activităţi de transport naval”, în sensul ordonanţei nr. 42/1997 aprobată
prin Legea nr. 412/2002?
a. activitatea de supraveghere a navigaţiei şi controlul traficului de nave în apele naţionale
navigabile şi în porturile româneşti;
b. transporturile publice maritime sau fluviale de persoane şi/sau de mărfuri, efectuate de
către persoane juridice;
c. activitatea de inspecţie şi control a navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele
naţionale navigabile şi în porturile româneşti privind respectarea pierderilor legale
naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România
este parte .

34. Care sunt considerate „activităţi de transport naval”, în sensul ordonanţei nr. 42/1997 aprobată
prin Legea nr. 412/2002?
a. activitatea de control al statului pavilionului la navele care arborează pavilionul român;
b. activitatea de control al statului portului la navele care arborează pavilionul altor state şi
care se află în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;

5
c. activitatea de transport de persoane şi/sau de mărfuri în folos propriu, pe apele naţionale
navigabile, efectuate ca activitate accesorie unei alte activităţi economice, efectuate de
persoane juridice sau fizice care le organizează, mărfurile transportate fiind proprietatea
acestora sau rezultatul activităţii lor, iar persoanele transportate fiind angajaţii lor.

35. Care sunt considerate „activităţi de transport naval”, în sensul ordonanţei nr. 42/1997 aprobată
prin Legea nr. 412/2002?
a. activitatea de transport de bunuri şi/sau persoane în interes personal, pe apele naţionale
navigabile, efectuată de persoane fizice pentru satisfacerea cerinţelor proprii de transport
pe apă, pentru sport sau agrement;
b. activităţi de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale
navigabile şi intervenţiile pentru depoluare;
c. activităţii de coordonare a lucrărilor ce se desfăşoară în porturi şi pe căile navigabile.

36. Care sunt condiţiile impuse navelor care navighează sau staţionează în apele naţionale,
indiferent de pavilionul pe care îl arborează, în scopul de a nu constitui un pericol pentru siguranţa
navigaţiei, a persoanelor şi a mărfurilor transportate precum şi pentru mediu?
a. administraţiile acestor nave trebuie să fie parte la Convenţia Internaţională MARPOL
73/78;
b. aceste nave trebuie să fie conforme cu regulile de clasificare şi cu regulile tehnice,
precum şi cu condiţiile de muncă şi viaţă la bordul navelor, prevăzute în acordurile şi
convenţiile internaţionale la care România este parte ;
c. condiţiile privind regulile de clasificare şi regulile tehnice conform cu acordurile şi
convenţiile internaţionale la care România este parte, nu se aplică navelor care
navighează sau staţionează în apele naţionale altele decât cele navigabile.

37. Cine exercită supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în
porturi?
a. administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile;
b. căpităniile de porturi zonale;
c. MLPTL, prin Autoritatea Navală Română.

38. Cine exercită autoritatea asupra navelor care arborează pavilion român şi navighează în marea
liberă şi în apele teritoriale navigabile ale altor state?
a. MLPTL , prin Autoritatea Navală Română;
b. armatorul navei respective;
c. MLPTL, prin persoane fizice autorizate.

39. Cine are competenţa de a reglementa, supraveghea şi controla navigaţia în apele naţionale, altele
decât cele navigabile?
a. MLPTL , prin persoane fizice autorizate;
b. consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe teritoriul
cărora se află aceste ape;
c. MLPTL, prin Autoritatea Navală Română.

40. Cine are competenţa de a organiza activitatea de supraveghere şi control a navigaţiei în apele
naţionale , altele decât cele navigabile?
a. MLPTL, prin Autoritatea Navală Română;
b. Administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile, cu aprobarea MLPTL;
c. Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe teritoriul
cărora se află aceste ape, cu avizul Autorităţii Navale Române

6
41. Care ape se constituie „ape naţionale navigabile ale României”, conform Ordonanţei nr.42/1997
aprobată prin Legea nr. 412/2002?
a. marea teritorială şi bazinele şantierelor navale;
b. fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile, pe porţiunile lor navigabile sau
nenavigabile;
c. apele maritime interioare, navigabile sau nenavigabile.

42. Care ape se constituie „ape naţionale navigabile ale României” conform Ordonanţei nr.42/1997
aprobată prin Legea nr. 412/2002?
a. apele navigabile sau nenavigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de
frontieră;
b. apele interioare navigabile, radele şi acvatoriile portuare;
c. apele maritime interioare, navigabile sau nenavigabile.

43. Care ape se constituie, ape interioare navigabile ale României?


a. marea teritorială şi bazinele şantierelor navale;
b. apele maritime exterioare;
c. fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe
porţiunile lor navigabile.

44. Care ape se constituie, „ape interioare navigabile ale României”?


a. apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră;
b. fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, în
zonele navigabile sau nenavigabile,
c. acvatoriile portuare.

45. Care ape se constituie, „ape interioare navigabile ale României”?


a. radele interioare şi exterioare;
b. apele maritime interioare;
c. bazinele şantierelor navale.

46. Care ape se constituie „căi navigabile interioare ale României”?


a. acvatoriile portuare
b. radele interioare şi exterioare;
c. fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României pe
porţiunile lor navigabile;

47. Care ape se constituie, ape interioare navigabile ale României?


a. apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră;
b. marea teritorială a României;
c. radele şi acvatoriile portuare ale României.

48. Ce sunt „acvatoriile portuare”?


a. sunt suprafeţe de apă din incita şantierelor navale destinate activităţilor de construcţii şi
reparaţii de nave;
b. sunt constituite din totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor;
c. sunt suprafeţe de apă destinate adăpostirii sau staţionării navelor şi în cazuri speciale,
operării navelor.

49. Ce sunt „radele” care fac parte din „apele naţionale navigabile ale României”?
a. sunt suprafeţe de apă, ce fac parte din căile navigabile interioare ale României;

7
b. sunt suprafeţe de apă din incinta şantierelor navale destinate activităţilor de construcţii şi
reparaţii de nave;
c. sunt suprafeţe de apă destinate adăpostirii sau staţionării navelor şi în cazuri speciale,
operării navelor.

50. Cine stabileşte regulile de siguranţă a navigaţiei în apele naţionale navigabile şi în porturi?
a. MLPTL;
b. Administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile;
c. Consiliile judeţene, respectiv consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul
Autorităţii Navale Române.

51. Ce sunt „navele”, în înţelesul Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr. 412/2002?
a. sunt navele maritime şi fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care
navighează la suprafaţă sau în imersie, destinate transportului de mărfuri şi/sau de
persoane, pescuitului, remorcajului sau împingerii, aparate plutitoare şi instalaţii
plutitoare, construite în conformitate cu normele tehnice naţionale obligatorii de
construcţia navelor, aprobate de Ministerul Industriilor;
b. sunt navele maritime şi fluviale de orice tip, inclusiv instalaţiile plutitoare care în mod
normal nu sunt destinate deplasării sau efectuarii de lucrări speciale, cum ar fi: docuri
plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme
de foraj şi altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcaţiunile mici şi cele destinate
activităţilor de agrement;
c. sunt construcţii complexe, care trebuie să satisfacă cerinţele exploatării în condiţii
tehnico-economice şi de siguranţă optimă.

52. Ce se stipulează în Ordonanţa nr. 42/1997 aprobată prin Legea nr. 412/2002 referitor la
obligaţiile navelor, indiferent de pavilionul pe care-l arborează, pe timpul cât navighează în apele
naţionale navigabile ale României, operează sau staţionează în porturile româneşti?
a. nava trebuie să aibă la bord echipajul minim de siguranţă prevăzut în legislaţie
Autorităţii Navale Române;
b. să aibă la bord toate actele, certificatele şi documentele navei şi ale echipajului, valabile,
eliberate de autorităţile competente din statul al cărui pavilion îl arborează şi care să fie
în concordanţă cu legislaţia naţională a României.
c. nava trebuie să aibă la bord toate actele navei şi echipajul minim de siguranţă prevăzut
în certificatul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui pavilion îl arborează
nava, sau de organizaţii recunoscute de respectiva autoritate.

53. Ce se stipulează în Ordonanţa nr.42/1997 aprobată prin Legea nr. 412/2002 referitor la
activitatea de control efectuată de reprezentanţii Autorităţii Navale Române şi ai căpităniilor de
port, la bordul navelor aflate în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti?
a. aceştia au dreptul la vizită, la orice oră din zi sau din noapte, controlul desfăşurându-se în
conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor
internaţionale la care România este parte;
b. controlul efectuat la navele care arborează un pavilion altul decât cel Român, se efectuează
numai cu aprobarea conducerii navei respective;
c. controlul se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile MLPTL şi cu prevederile acordurilor
şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, dar numai pe timp de zi,
respectându-se timpul de odihnă al echipajului.

54. Care sunt navele din „categoria a-I-a” în clasificarea făcută în scopul ţinerii evidenţei navelor?
a. velierele şi iahturile, indiferent de deplasament, construite şi echipate pentru călătorii de
lungă durată, precum şi cele destinate activităţilor sportive şi de agrement;

8
b. navele cu propulsie proprie destinate transportului de mărfuri şi/sau de persoane,
remorcării sau împingerii, cu o putere mai mare de 136 kw,
c. navele fără propulsie care au o capacitate de încărcare mai mică de 10 tone, aparatele şi
instalaţiile plutitoare cu un deplasament mai mic de 15 tone.

55. Care sunt navele din categoria II –a în clasificarea făcută în scopul ţinerii evidenţei navelor?
a. navele cu propulsie proprie destinate transportului de mărfuri şi/sau de persoane,
remorcării sau împingerii cu o putere mai mare de 136 kw şi navele fără propulsie care
au o capacitate de încărcare mai mare de 10 tone;
b. valierele şi iahturile, indiferent de deplasament, destinate activităţilor sportive şi de
agrement,
c. navele cu propulsie, cu o putere mai mică de 136 kw, navele fără propulsie cu o
capacitate de încărcare mai mică de 10 tone, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu un
deplasament mai mic de 15 tone şi ambarcaţiunile mici.

56. Care sunt navele din categoria „nave de agrement” în clasificarea făcută în scopul ţinerii
evidenţei navelor?
a. velierele şi iahturile, indiferent de deplasament, construite şi echipate pentru călătorii de
lungă durată, precum şi cele destinate activităţilor sportive şi de agrement;
b. velierele şi iahturile cu un deplasament de sub 2 tone şi ambarcaţiunile mici;
c. navele destinate activităţilor sportive şi de agrement, ambarcaţiunile mici, cât şi navele
cu sau fără propulsie cu un deplasament de sub 3 tone.

57. Cum se individualizează navele, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu propulsie, de categoria I a?


a. printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română;
b. printr-un nume propus de proprietar şi aprobat de Autoritatea Navală Română;
c. printr-un nume sau, după caz, număr acordat de căpitănia portului de înmatriculare.

58. Cum se individualizează navele, aparatele şi instalaţiile plutitoare fără propulsie, de categorie I-
a?
a. printr-un nume propus de proprietar şi aprobat de Autoritatea Navală Română;
b. printr-un număr acordat de căpitănia portului de înmatriculare;
c. printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română.

59. Cum se individualizează navele de categoria II-a şi navele de agrement?


a. printr-un număr acordat de căpitănia portului de înmatriculare;
b. printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română;
c. printr-un nume dat de Autoritatea Navală Română.

60. Unde se înscrie numele navei sau numărul prin care navele se individualizează?
a. numai pe suprastructura acesteia, în mod vizibil, pe ambele borduri;
b. pe ambele borduri şi în pupa navei, pe colacii, plutele, bărcile şi şalupele de salvare
cu care este echipată aceasta şi, după caz, şi pe suprastructura acesteia,
c. în locuri vizibile din toate direcţiile.

61. Cine constituie „personalul navigant român” conform Ordonanţei nr. 42/1997 aprobată
prin Legea nr. 412/2002?
a. este alcătuit din totalitatea personalului care participă la realizarea activităţilor de
transport naval, format din marinari şi personal de uscat, care au cetăţenie română;
b. este alcătuit din navigatori cu brevete, navigatori fără brevete, personal auxiliar şi
pasageri;

9
c. este constituit din totalitatea persoanelor care au cetăţenie română şi care posedă un
brevet sau un certificat de capacitate, obţinut în conformitate cu prevederile legale şi
care dă dreptul acestora să îndeplinească funcţii la bordul navelor.

62. Cine ţine evidenţa personalului navigant român?


a. Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, în registrele de evidenţă a
personalului navigant;
b. Administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile şi Armatorii;
c. MLPTL prin societăţile comerciale armatoare.

63. Cine constituie echipajul unei nave?


a. echipajul este format din personal navigant, personal auxiliar şi pasageri;
b. componenţa acestuia este stabilită conform tipului şi destinaţiei navei, din personal
navigant şi personal auxiliar,
c. echipajul este format din personal brevetat, personal nebrevetat, personal auxiliar şi
specialişti cu paşaport, în limita mijloacelor de salvare existenţe la bord, cu acordul şi pe
răspunderea proprietarului navei;

64. Cine poate îndeplini funcţii la bordul navelor care arborează pavilionul român?
a. personalul care îndeplineşte condiţie de vârstă şi calificare profesională
corespunzătoare.
b. în afara echipajului pot fi îmbarcate şi alte persoane, în limita mijloacelor de salvare
existente la bord, cu acordul şi pe răspunderea proprietarului/operatorului navei şi cu
aprobarea căpităniei portului de îmbarcare, care nu sunt obligate să posede carnet de
marinar, dar pot îndeplini anumite funcţii la bord,
c. în cadrul echipajului pot fi îndeplinite aceste funcţii numai de personalul navigant
care posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, după caz.

65. Care este documentul de identitate al fiecărui membru de echipaj al navelor care abordează
pavilionul român?
a. carnetul de marinar, eliberat în numele Guvernului, de către MLPTL , prin
Autoritatea Navală Română;
b. brevetul, carnetul de marinar sau certificatul de capacitate;
c. cartea de identitate, buletinul de indentitate sau carnetul de marinar.

66. Cum este categorisit personalul navigant din punct de vedere al activităţii desfăşurate la
bordul navei?
a. personal navigant posesor de brevete;
b. personal de punte;
c. personal navigant posesor de certificate de capacitate.

67. Cum este categorisit personalul navigant din punct de vedere al activităţii desfăşurate la
bordul navei?
a. comandant;
b. şef mecanic;
c. personal de maşini.

68. Cum este categorisit personalul navigant din punct de vedere al activităţii desfăşurate la
bordul navei?
a. personal de radiocomunicaţii;
b. personal medico-sanitar;
c. personal administrativ.

10
69. Cum este categorisit personalul navigant din punct de vedere al calificării?
a. personal de punte;
b. personal navigant posesor de brevete,
c. personal de maşini.

70. Cum este categorisit personalul navigant din punct de vedere al calificării?
a. personal de radiocomunicaţii;
b. personal tehnologic;
c. personal navigant posesor de certificate de capacitate.

71. Din cine este format personalul auxiliar de la bordul navelor?


a. personal medico-sanitar,
b. personal de punte;
c. personal navigant posesor de certificate de capacitate.

72. Din cine este format personalul auxiliar de la bordul navelor?


a. personal de maşini;
b. personal sanitar-veterinar;
c. personal de radiocomunicaţii.

73. Din cine este format personalul auxiliar de la bordul navelor?


a. personal navigant posesor de brevet;
b. personal de punte,
c. personal de pescuit şi de prelucrare a peţtelui.

74. Din cine este format personalul auxiliar de la bordul navelor?


a. personal tehnologic;
b. personal de punte;
c. personal de maşini.

75. Din cine este format personalul auxiliar de la bordul navelor?


a. personal navigant posesor de certificate de capacitate;
b. personal administrativ,
c. personal de radiocomunicaţii.

76. Din cine este format personalul auxiliar de la bordul navelor?


a. personal navigant posesor de brevete;
b. personal navigant posesor de certificate de capacitate;
c. personal pentru alte activităţi la bordul navei.

77. Care este ierarhia funcţiilor în cadrul echipajului navei?


a. comandant, secund, ofiţeri de punte, şef mecanic, ofiţeri mecanici, alţi ofiţeri;
b. comandant, şef mecanic, secund, ofiţeri de punte, ofiţeri mecanici, ofiţeri electricieni,
c. personal brevetat, personal auxiliar, personal cu certificat de capacitate.

78. Care este ierarhia funcţiilor posesori ai certificatelor de capacitate?


a. şef de echipaj, timonier, conducător de şalupă, fitter, electrician, pompagiu, marinar,
motorist, fochist;
b. şef de echipaj, fitter, timonier, conducător de şalupă, ajutor mecanic, electrician,
pompagiu, fochist, motorist, marinar;

11
c. şef de echipaj, conducător de şalupă, fitter, ajutor mecanic, electrician, timonier,
pompagiu, marinar, motorist, fochist.

79. Ce se stipulează în Ordonanţa nr. 42/1997 aprobată prin Legea nr. 412/2002 referitor la
echipajul minim de siguranţă al unei nave care aborează pavilionul român?
a. echipajul minim de siguranţă se stabileşte în funcţie de tipul şi destinaţia navei, de
mărimea acesteia, de numărul de nave din convoi, de gradul de automatizare al navei,
numai pentru situaţia de navă în exploatare,
b. echipajul minim de siguranţă se stabileşte de către Autoritatea Navală Română, pentru
fiecare categorie de navă, pentru asigurarea unei bune funcţionări a echipamentelor şi
instalaţiilor în anotimpul rece al anului;
c. echipajul minim de siguranţă asigură conducerea navei în siguranţă în timpul navigaţiei
şi al manevrelor, paza şi siguranţa navei în staţionare, vitalitatea navei, prevenirea şi
stingerea incendiilor la bord, prevenirea poluării mediului, exploatarea în siguranţă a
instalaţiilor şi a echipamentelor de propulsie, guvernare, manevră, navigaţie şi
telecomunicaţii.

80. Cum pot fi obţinute brevetele sau certificatele de capacitate?


a. se obţin după promovarea unui examen susţinut în faţa unei comisii stabilite de
Autoritatea Navală Română sau, după caz, prin echivalare, la cerere,
b. se obţin după promovarea unui examen susţinut după finalizarea unui „curs de
promovare” efectuat la unul dintre centrele de pregătire şi perfecţionare acreditate de
MLPTL;
c. se pot obţine în urma finalizării unei facultăţi de specialitate, respectiv a unei şcoli de
specialitate pentru personalul cu certificate de capacitate.

81. Cine stabileşte funcţiile care pot fi îndeplinite la bordul navelor de posesorii brevetelor şi ai
certificatelor de capacitate?
a. administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile, la propunerea armatorilor;
b. se aprobă de către MLPTL, la propunerea Autorităţii Navale Române;
c. se aprobă de către Autoritatea Navală Română, la propunerea armatorilor.

82. Cine stabileşte condiţiile de obţinere, reconfirmare, suspendare sau anulare a brevetelor şi a
certificatelor de capacitate?
a. administraţiile portuare şi/sau căi navigabile, la propunerea armatorilor;
b. se aprobă de către Autoritatea Navală Română, la propunerea armatorilor;
c. se aprobă de către MLPTL, la propunerea Autorităţii Navale Române.

83. Cine stabileşte durata şi conţinutul cursurilor de pregătire şi perfecţionare necesare pentru
participarea la examenul de obţinere a brevetelor şi certificatelor de capacitate?
a. centrele de pregătire şi perfecţionare din subordinea MLPTL,
b. MLPTL, la propunerea Autorităţii Navale Române;
c. Autoritatea Navală Română, la propunerea Centrelor de pregătire şi
perfecţionare.

84. Referitor la pregătirea şi perfecţionarea personalului navigant şi a personalului auxiliar care sunt
cerinţele pentru a putea îndeplini o funcţie la bordul navei?
a. trebuie să facă dovada că au absolvit cursurile de pregătire şi perfecţionare organizate în
conformitate cu reglementările naţionale şi acordurile şi convenţiile internaţionale la
care România este parte;

12
b. să facă dovadă că este în posesia unei diplome de absolvire a unei şcoli, cerute de
brevetul sau certificatul de capacitate ce-l au, sau funcţia auxiliară, ce o prestează la
bord;
c. să se perfecţioneze continuu prin autoinstruire.

85. Ce cetăţenie trebuie să aibă personalul navigant care face parte din echipajul navelor care
arborează pavilionul român?
a. orice cetăţenie, cu condiţia să posede brevete şi certificate de capacitate corespunzătoare
funcţiilor respective;
b. personalul brevetat trebuie să fie de cetăţenie română, iar personalul cu certificate de
capacitate poate fi şi de altă cetăţenie,
c. în general, trebuie să aibă cetăţenie română.

86. Care sunt excepţiile stipulate în Ordonanţa nr. 42/1997 aprobată prin Legea nr. 412/2002,
referitor la cetăţenia personalului navigant care face parte din echipajul navelor care arborează
pavilion român?
a. acest personal navigant poate fi şi de altă cetăţenie decât cea română, cu excepţia
comandantului, a secundului şi a şefului mecanic, cu aprobarea Autorităţii Navale
Române şi numai dacă brevetele sau certificatele de capacitate ale acestora sunt
recunoscute de către Autoritatea Navală Română.
b. în situaţii excepţionale, pentru o perioadă limitată de timp, pot fi angajate pe funcţiile de
comandant, secund sau şef mecanic şi persoane care nu sunt de cetăţenie română, cu
condiţia că aceştia să fie testaţi privind pregătirea profesională;
c. persoanele care fac parte din echipajul unei nave care arborează pavilionul român, dar nu
sunt de cetăţenie română, au aceleaşi obligaţii ca şi membrii echipajului de cetăţenie
română, dar nu pot beneficia de aceleaşi drepturi, mai ales dacă sunt în minoritate.

87. Pe ce nave se poate ambarca personalul navigant român?


a. numai pe navele care arborează pavilion român;
b. se poate ambarca şi pe nave care arborează pavilionul altor state, pe cont propriu sau
prin intermediul agenţiilor de personal navigant;
c. numai pe navele care arborează pavilion român sau al altui stat, altele decât petroliere.

88. Care sunt obligaţiile Agenţiilor de personal navigant, persoane juridice române, pentru a fi
autorizate în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului?
a. să încheie contracte ferme cu proprietarii sau operatorii de nave care solicită echipaje;
b. să respecte legislaţia română referitoare la echipajele de siguranţă;
c. să respecte prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare
la echipaje.

89. Care sunt obligaţiile Agenţiilor de personal navigant, persoane juridice române, pentru a fi
autorizate în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului?
a. să constituie garanţia stabilită pentru a asigura cheltuielile de repartiere a membrilor
echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu îşi îndeplineşte această
obligaţie;
b. să testeze pregătirea profesională a personalului ce urmează a se ambarca pe navele
respective;
c. să constituie garanţia că personalul navigant român va beneficia de aceleaşi drepturi ca
şi membrii echipajului de alte naţionalităţi.

90. Ce trebuie să aibă în vedere personalul navigant român care a fost ambarcat pe nave care
arborează pavilion străin, pentru a i se lua în considerare stagiul de ambarcare?

13
a. trebuie să aibă înscris în carnetul de marinar perioada de ambarcare de la nava
respectivă, cu semnătura comandantului şi ştampila navei;
b. trebuie să prezinte la căpitănia de port la care este înregistrat, copie de pe contractele
individuale de ambarcare şi adeverinţele privind perioadele de ambarcare eliberate de la
nave;
c. trebuie să se prezinte la căpitănia de port la care este înregistrat, pentru confirmarea şi
înscrierea în registrul matricol a perioadelor de ambarcare descrise în carnetul de
marinar, de către comandantul navei respective.

91. Pe ce bază se stabilesc raporturile de muncă ale membrilor echipajelor navelor care arborează
pavilionul român, cu angajatorii lor?
a. pe baza unor înţelegeri scrise privind drepturile şi îndatoririle ambilor semnatari
rezultate în urma negocierilor;
b. sunt raporturi pe bază de etică şi echitate privind condiţiile de muncă şi viaţă la bordul
navelor;
c. pe baza prevederilor legislaţiei naţionale, ale acordurilor şi ale convenţiilor
internaţionale la care România este parte.

92. Cine stabileşte timpul de lucru şi cel de odihnă, precum şi drepturile şi condiţiile de muncă şi
viaţă la bordul navelor care arborează pavilionul român?
a. se stabilesc de către MLPTL în conformitate cu legislaţia muncii, cu acordurile şi
convenţiile internaţionale la care România este parte;
b. se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, la propunerea organizaţiilor de sindicat
şi a Ministerului Muncii şi protecţiei sociale;
c. se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, la propunerea armatorilor şi a
organizaţiilor sindicale;

93. Care sunt drepturile personalului care formează echipajul navei, pe perioada în care se află
ambarcat?
a. pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul ambarcării, din cauza
serviciului sau a unui eveniment de navigaţie şi fără culpa sa, echipajul are dreptul la o
despăgubire al cărei cuantum este stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru societăţile
comerciale;
b. echipajul navei are dreptul la cazare gratuită pe navă, la hrană sau la alocaţie zilnică de
hrană, care se acordă în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de
muncă şi/sau prin contractul individual de ambarcare pentru societăţile comerciale, sau
prin hotărâre a Guvernului, pentru instituţii publice sau regii autonome;
c. în cazul efectuării unui voiaj internaţional, membrii echipajului au dreptul la o diurnă în
valută pe perioada voiajului, din care se reţine contravaloarea hranei asigurate la bord,
iar nivelul diurnei şi moneda în care se plăteşte se stabilesc prin hotărâre a Guvernului
pentru societăţile comerciale.

94. Cum trebuie să procedeze comandantul navei în situaţii deosebite privind echipajul navei?
a. în situaţii deosebite comandantul trebuie să ia legătura cu angajatorul pentru a-i aproba
impunerea unor măsuri excepţionale la bordul navei, în funcţie de gravitatea situaţiei;
b. comandantul are dreptul să ceară permisiunea angajatorului pentru a izola orice persoană
aflată la bord, dacă acţiunile acesteia, pun în pericol siguranţa navei, a persoanelor sau a
lucrurilor aflate pe navă;
c. comandantul are obligaţia de a face cercetările care se impun în cazul în care la bordul
navei sunt descoperite elemente ale unei infracţiuni prevăzute de legislaţia română, să
acorde persoanei acuzate dreptul de apărare, să o protejeze pe ea şi proprietăţile ei să o

14
reţină în condiţii normale de viaţă la bord şi să o predea autorităţilor competente din
primul port de escală, împreună cu documentele întocmite în timpul cercetării.

95. Care sunt sarcinile comandantului referitor la naşteri, căsătorii şi decese care au loc la bordul
navei?
a. comandantul are dreptul şi obligaţia de a certifica testamentul unei persoane aflate la
bord, când nava se află în marş, certificarea acestuia fiind echivalentă cu certificarea
acordată de un notar public;
b. comandantul poate înregistra în jurnalul de bord, naşterile, căsătoriile şi decesele,
solicitând pentru aceasta aprobarea angajatorului;
c. comandantul are dreptul de a certifica testamentul unei persoane aflate la bord, când
nava se află în marş, urmând ca la sosirea în primul port românesc să obţină certificarea
legală a unui notar public.

96. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002 cu care mijloace de transport
naval se efectuează activitatea de „remorcaj de manevră al navelor maritime în porturi”?
a. numai cu nave sub pavilion străin;
b. cu autorizarea MLPTL se pot utiliza nave sub pavilion străin, dacă navele sub pavilion
român nu sunt disponibile, dacă nu există nave specializate sub pavilion român sau dacă
caracteristicile tehnice ale celor disponibile nu permit efectuarea acestor activităţi la
parametrii corespunzători solicitărilor;
c. cu nave sub pavilion român sau cu nave sub pavilion străin cu aprobarea căpităniei de
port.

97. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002, cu care mijloace de
transport naval se efectuează activitatea de „remorcaj de manevră al navelor fluviale în
porturi”?
a. se poate efectua şi cu remorchere şi împingătoare care arborează pavilionul altui stat,
dacă nu sunt disponibile nave de manevre care arborează pavilionul român şi cu
aprobarea căpităniei de port;
b. numai cu nave sub pavilionul administraţiei portului respectiv;
c. cu nave sub pavilion român sau cu nave sub pavilion străin cu aprobarea MLPTL.

98. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002 cu care mijloace de
transport naval se efectuează activitatea de „transport nave cu remorchere / împingătoare între
porturile româneşti”?
a. numai cu nave sub pavilion străin;
b. numai cu nave sub pavilionul administraţiei portului respectiv;
c. numai cu nave sub pavilion român sau, cu aprobarea MLPTL, se pot folosi şi nave
sub pavilion străin.

99. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002, cu care mijloace de
transport naval se efectuează „transportul piloţilor care asigură pilotajul la intrarea şi ieşirea
din porturi, în interiorul acestora şi pe căile navigabile?
a. numai cu nave sub pavilionul administraţiei portului respectiv;
b. numai cu nave sub pavilion român sau, cu aprobarea MLPTL, se pot folosi şi nave
sub pavilion străin;
c. nu este nici o reglementare în acest sens.

15
100. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002 cu care mijloace
de transport naval se efectuează „cabotajul, respectiv transportul de mărfuri, poştă şi pasageri,
efectuat prin îmbarcarea dintr-un punct situat pe teritoriul României şi având ca destinaţie un
alt punct situat pe acelaşi teritoriu?
a. nu este nici o reglementare în acest sens;
b. numai cu nave sub pavilionul administraţiei portului respectiv sau cu alte nave sub
pavilion străin cu aprobarea căpităniei de port;
c. numai cu nave sub pavilion român sau, cu aporbarea MLPTL; se pot folosi şi nave
sub pavilion străin.

101. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002 cu care mijloace
de transport naval se efectuează activitatea de „asistenţa şi salvarea în apele naţionale
navigabile a persoanelor, navelor şi aeronavelor, precum şi a încărcăturii acestora”?
a. dacă în acordurile sau în convenţiile internaţionale la care România este parte se
prevede în mod expres, aceste activităţi se pot efectua şi cu nave care arborează
pavilionul statelor care sunt părţi la respectivele acorduri sau convenţii;
b. de regulă, numai cu nave sub pavilion român, dar, cu aprobarea căpităniei portului se
pot folosi şi nave sub pavilion străin;
c. numai cu nave sub pavilionul administraţiei portului respectiv.

102. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002 cu care mijloace
de transport naval se efectuează activitatea de „scoaterea navelor scufundate, a epavelor şi a
încărcăturii acestora, aflate în apele naţionale navigabile?
a. nu există nici o reglementare în acest sens;
b. dacă în acordurile sau în convenţiile internaţionale la care România este parte se
prevede în mod expres, aceste activităţi se pot efectua şi cu nave care abordează
pavilionul statelor care sunt părţi la respectivele acorduri sau convenţii.
c. aceste activităţi se fac numai cu nave sub pavilion român, dar, cu aprobarea
administraţiei portului respectiv, se pot utiliza şi nave sub pavilion străin.

103. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002, cu care mijloace
de transport naval se efectuează activitatea de „pescuit”?
a. numai cu nave sub pavilion român, dar, cu aprobarea căpităniei portului şi a
societăţii comerciale de pescuit, se pot folosi şi nave sub pavilion străin;
b. nu este nici o reglementare în acest sens;
c. această activitate poate fi efectuată cu nave care arborează pavilionul altor state,
numai cu aprobarea autorităţilor competente pentru domeniul de activitate respectiv.

104. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002, cu care mijloace
de transport naval se efectuează „serviciile de interes local pentru desfăşurarea activităţii
organelor administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi altele
asemenea”?
a. numai cu nave sub pavilion român, dar, cu aprobarea MLPTL se pot utiliza şi nave
sub pavilion străin;
b. nu este nici o reglementare pentru această activitate;
c. prin excepţie, se poate efectua şi cu nave sub pavilion străin, cu aprobarea căpităniei
de port;

105. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002 cu care mijloace
de transport naval se efectuează „lucrările pentru realizarea şi continuarea construcţiilor
hidrotehnice şi pentru asigurarea condiţiilor tehnice privind siguranţa navigaţiei”?
a. numai cu nave aparţinând agentului economic executant al lucrării;

16
b. numai cu nave sub pavilion român , dar, cu aprobarea MLPTL se pot utiliza şi nave
sub pavilion străin;
c. prin excepţie, se pot efectua şi cu nave sub pavilion străin, cu aprobarea căpităniei de
port.

106. Conform Ordonanţei nr.42/1997 aprobată prin Legea nr.412/2002 cu care mijloace
de transport naval se efectuează „exploatarea şi explorarea mării sau a fundului mării, în
condiţiile legii”?
a. nu este nici o reglementare specifică acestei activităţi;
b. numai cu nave sub pavilion rămân, dar, cu aprobarea MLPTL se pot utiliza şi nave
sub pavilion străin;
c. această activitate poate fi efectuată şi cu nave care abordează pavilionul altor state,
numai cu aprobarea autorităţilor competente pentru domeniul de activitate respectiv.

107. Care sunt obligaţiile comandantului unei nave care arboreazăpavilionul român,
pentru asistenţa şi salvarea navelor aflate în pericol pe mare sau în apele naţionale navigabile,
a bunurilor, a încărcăturii şi a persoanelor aflate la bordul acestora?
a. în cazul în care primeşte un mesaj că o navă se află în pericol, comandantul este
obligat ca, în măsura în care nu îşi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii şi/sau
încărcătura, să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstanţe către
acea navă pentru a-i acorda asistenţa necesară şi pentru a salva persoanele aflate în
pericol la bordul acelei nave;
b. chiar dacă comandantul navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, comandantul
navei care a primit mesajul trebuie să se deplaseze la locul indicat pentru a acorda
asistenţa necesară;
c. în cazul în care comandantul unei nave primeşte un mesaj care indică faptul că o
navă se află în pericol, după care primeşte un alt mesaj că ajutorul nu mai este necesar,
aceasta este obligat să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstanţe
către acea navă pentru a se asigura că nu mai este necesară asistenţa de salvare a
bunurilor, încărcăturii sau persoanelor aflate la bordul acelei nave.

108. În ce condiţii se efectuează asistenţa şi salvarea unei nave aflate în pericol, a


încărcăturii şi/sau a bunurilor aflate pe aceasta?
a. aceasta se face fără nici un fel de înţelegere scrisă sau verbală între părţi, pentru a se
asigura operativitatea operaţiunii de salvare;
b. aceasta se face potrivit înţelegerii cu comandantul navei asistate sau cu proprietarul
sau cu operatorul acesteia, înţelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc
de comunicaţie şi consemnată în jurnalul de bord;
c. atâta timp cât nu s-a încheiat înţelegerea între părţi privind asistenţa şi salvarea,
nimeni nu poate ordona intervenţia pentru salvare, instituţiilor specializate sau altor
nave disponibile, chiar dacă nava aflată în pericol constituie un pericol real pentru
siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi.

109. Care sunt obligaţiile căpităniei de port privind asistenţa şi salvarea unei nave aflate
în pericol în zona de activitate a acesteia?
a. observă şi înregistrează toate activităţile de asistenţă şi salvare ;
b. intervine pentru salvarea documentelor oficiale ale navei;
c. coordonează toate activităţile de salvare şi de limitare a efectelor acestora (poluare şi
altele asemenea sau de interes general).

17
110. Care sunt obligaţiile căpităniei de port, în a cărei zonă de activitate se află o navă în
pericol, iar comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea
unei înţelegeri pentru asistenţă şi salvare?
a. dacă căpitănia de port consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru
siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi aceasta poate
ordona intervenţia pentru salvare instituţiilor sau altor nave disponibile;
b. ordinele căpităniei de port privind operaţiunile de asistenţă şi salvare sunt obligatorii
pentru navele sub pavilion român dar nu şi pentru cele sub alt pavilion arborat;
c. căpitănia de port coordonează toate activităţile de salvare şi de limitare a efectelor
acestora, respectând ordinele şi dispoziţiile date de comandantul, proprietarul sau
operatorul navei asistate sau salvate, care vor suporta cheltuielile ocazionate de
intervenţia ordonată de căpitănia de port;

111. Care sunt obligaţiile căpităniei de port, în a cărei zonă de activitate se află o navă în pericol, iar
comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei înţelegeri
pentru asistenţă şi salvare?
a. cât timp nu s-a încheiat înţelegerea între părţi privind asistenţa şi salvarea, căpitănia
portului nu poate ordona intervenţia pentru salvare instituţiilor specializate sau altor nave
disponibile, chiar dacă nava aflată în pericol constituie un pericol real pentru siguranţa
navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi;
b. căpitănia de port poate ordona intervenţia pentru salvare instituţiilor specializate sau
altor nave disponibile, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă consideră că
respectiva navă constituie un pericol real pentru siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau
pentru populaţia din împrejurimi;
c. căpitănia de port poate ordona intervenţia pentru salvare, dacă consideră că nava
respectivă constituie un pericol real pentru siguranţa navigaţiei, iar după terminarea
operaţiunii negociază cu proprietarul sau operatorul navei ori, după caz, proprietarul
mărfii salvate, cheltuielile ocazionate de intervenţie ordonată de căpitănia de port.

112.Cum se fac decontările cheltuielilor ocazionate de intervenţia de asistenţă şi salvare ordonată de


căpitănia de port, în a cărei zonă de activitate se afla nava în pericol?
a. căpitănia de port are obligaţia să întocmească un document care trebuie să cuprindă:
situaţia de pericol în care se află nava, coordonarea operaţiunilor de salvare ordonată de ea,
numele navelor şi ale persoanelor care au participat la solicitarea sa precum şi calculul
cheltuielilor justificate de participarea la salvare. Acest document îl negociază cu
proprietarul sau operatorul navei, pentru suma cuvenită fiecărui participant, persoană
juridică;
b. în conformitate cu legislaţia naţională, ordinele căpităniei de port sunt obligatorii pentru
toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl abordează şi deci intervenţia de asistenţă şi
salvare ordonată nu poate fi retribuită participanţilor, persoane juridice;
c. documentul final întocmit de căpitănia de port, aprobat de Autoritatea Navală Română,
constituie titlu executoriu pentru recompensa de salvare cuvenită fiecărui participant,
persoană juridică.

113. Care sunt sarcinile căpităniei de port în a cărei zonă de activitate apar cazuri de sinistru,
calamitate, de pericol, poluare şi altele asemenea sau de interes general, pe mare, în apele naţionale
navigabile sau în porturi?
a. căpitănia de port poate cere concursul navelor şi al echipajelor aflate în port sau în
apropiere, precum şi al oricărei persoane care desfăşoară o activitate de transport naval,
acestea fiind obligate să acorde sprijinul solicitat şi să respecte ordinele date de căpitănia de
port;
b. intervine pentru salvarea documentelor oficiale ale navei;

18
c. observă şi înregistrează toate activităţile de asistenţă şi salvare, coordonarea acestora
rămânând în sarcina instituţiei specializate de salvare.

114. Ce se stipulează în Ordonanţa nr.42/1997 aprobată prin Legea nr. 412/2002, referitor la
asistenţa şi salvarea navelor remorcate sau împinse ori a încărcăturii acestora de către nava care le
remorchează sau le împinge?
a. salvatorii au dreptul la recompensă necondiţionată;
b. salvatorii au dreptul la recompensă numai în cazurile în care evenimentul nu s-a
produs din culpa echipajului remorcherului sau al împingătorului, dacă acesta a prestat
servicii excepţionale care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de
remorcare;
c. salvatorii au dreptul la o recompensă necondiţionată chiar şi în situaţia în care
operaţiunile de asistenţă şi salvare au avut loc între nave aparţinând aceleiaşi persoane
juridice sau fizice.

115. Cine este îndreptăţit să primească o parte din recompensa de salvare în urma participării la
operaţiunile de asistenţă şi salvare?
a. comandantul şi ceilalţi membri ai echipajului navei asistate şi salvate;
b. personalul Administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile din zona respectivă;
c. personalul din cadrul Autorităţii Navale Române şi personalul operativ din cadrul
căpităniilor de port, care coordonează şi participă direct la operaţiunile de salvare, au
dreptul la o primă de salvare, în cuantum de 5% din valoarea netă a recompensei de
salvare pe care beneficiarii recompensei de salvare au obligaţia să o plătească.

116. Cine este îndreptăţit să primească o parte din recompensa de salvare în urma participării la
operaţiunile de asistenţă şi salvare?
a. comandantul şi ceilalţi membri ai echipajelor navelor care au participat la operaţiunile de
asistenţă şi salvare, precum şi angajaţii aparţinând unităţilor de uscat participante, care
au contribuit efectiv la organizarea şi la efectuarea operaţiunilor de asistenţă şi salvare,
sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare;
b. nu sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare comandanţii şi
membrii echipajelor navelor care au participat la operaţiunile de asistenţă şi salvare a
unei nave aparţinând aceleiaşi persoane fizice sau juridice;
c. nu sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare personalul
instituţiilor specializate de asistenţă şi salvare cât şi persoanele fizice ce-şi desfăşoară
activitatea într-o unitate de transport naval şi cărora li s-a ordonat de către căpitănia de
port să participe la acţiunea respectivă, conform cu legislaţia navală.

117. Cine organizează activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare şi în apele naţionale
navigabile ale României?
a. administraţiile portuare şi/sau de căi nabvigabile care deţin mijloacele necesare;
b. MLPTL, în conformitate cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este
parte;
c. Căpitănia portului din zona supusă căutării.

118. Cine suportă contravaloarea activităţii de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare şi în
apele naţionale navigabile ale României?
a. societatea armatoare a navei respective;
b. centru de coordonare a activităţii de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare, care
funcţionează în cadrul Autorităţii Navale Române;

19
c. această activitate se efectuează în mod gratuit de statul român, în conformitate cu
prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru
orice persoană, indiferent de naţionalitatea acesteia.

119. Cine asigură fondurile necesare pentru achiziţionarea şi întreţinerea navelor, a echipamentelor
şi a instalaţiilor utilizate la căutarea şi salvarea vieţii omeneşti de către instituţiile publice, regiile
autonome sau companiile naţionale aflate sub autoritatea ori în subordinea MLPTL?
a. se asigură din alocaţii de la bugetul de stat pentru cheltuielile de capital, în limita
sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul MLPTL;
b. se asigură din veniturile extrabugetare ale centrului de coordonare a activităţii de
căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare, care funcţionează în cadrul Autorităţii
Navale Române;
c. se asigură din fondurile extrabugetare ale Autorităţii Navale Române.

120. Cine organizează şi coordonează activitatea de prevenire a poluării apelor de către navele
aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare?
a. agenţii economici care deţin mijloacele necesare;
b. centrul de coordonare a activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate
în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare, din cadrul Autorităţii
Navale Române;
c. căpitănia portului din zona respectivă.

121. Cine efectuează activitatea de intervenţie în caz de poluare a apelor naţionale navigabile de
către nave?
a. poluatorul are obligaţia de a interveni prin toate mijloacele pentru limitarea şi eliminarea
efectelor poluării apelor naţionale navigabile ;
b. această activitate intră în sarcina Centrului de coordonare a activităţilor de prevenire a
poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie
pentru depoluare, aflat în subordinea Autorităţii Navale Române;
c. activitatea de intervenţie în caz de poluare a apelor naţionale navigabile de către nave se
efectuează de agenţi economici care deţin mijloacele necesare, la solicitarea Autorităţii
Navale Române.

122. Cine are obligaţia de a suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia pentru depoluarea apelor
naţionale navigabile, limitarea şi îndepărtarea consecinţelor poluării, în cazul poluării acestora de
către nave?
a. cel care a efectuat poluarea,
b. centrul de coordonare a activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate
în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare;
c. agenţii economici care deţin mijloacele necesare, la solicitarea Autorităţii Navale
Române.

123. Cine are obligaţia de a dezeşua sau de a ranflua nava şi de a curăţi albia în cazul în care o navă
eşuează sau se scufundă în apele naţionale navigabile?
a. căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul,
b. proprietarul sau operatorul navei respective;
c. Autoritatea Navală Română.

124. Care este termenul limită de începere a operaţiunilor de dezeşuare sau de ranfluare a unei nave
în apele naţionale navigabile, notificat în scris de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a
produs evenimentul, proprietarului sau operatorului navei?
a. între 4 şi 5 zile în funcţie de situaţia concretă;

20
b. în maximum 10 zile în cazul în care căpitănia de port consideră că eşuarea sau
scufundarea navei constituie un pericol iminent pentru navigaţie;
c. în funcţie de situaţia concretă acest termen va fi cuprins între 10 şi 60 zile de la data
notificării.

125. Ce trebuie să facă Căpitănia de port în cazul în care proprietarul sau operatorul unei nave
scufundate sau eşuate în apele naţionale navigabile, nu respectă termenul limită, modificat în scris
de începere a operaţiunilor de dezeşuare sau de ranfulare a navei şi de curăţire a albiei?
a. căpitănia de port, în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul, va solicita
administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile a zonei respective să efectueze aceste
operaţiuni în contul şi pe cheltuiala proprietarului sau operatorului navei, direct sau prin
intermediul unui agent economic specializat;
b. căpitănia de port va notifica, în scris, o nouă notificare proprietarului sau operatorului
navei să procedeze în maximum 24 ore, de la noua notificare, la începerea operaţiunilor
de scoatere a navei şi la curăţarea fundului albiei,
c. căpitănia de port, în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul, ia măsuri de
efectuare a lucrărilor de dezeşuare sau ranfluare a navei respective, urmând ca plata
contravalorii acestor operaţiuni să fie solicitată prin intermediul oraganelor de justiţie, în
urma stabilirii vinovatului de producere a evenimentului.

126. Care sunt reglementările privind mărfurile sau alte bunuri scufundate în apele naţionale
navigabile şi recuperate de către administraţia portuară şi/sau de căi navigabile, la solicitarea
căpităniei de port, în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul?
a. aceste bunuri vor fi păstrate şi conservate, neputând fi vândute decât numai cu aprobarea
proprietarului sau operatorului navei;
b. administraţia portuară şi/sau de căi navigabile a zonei respective este îndreptăţită să
vândă, în condiţiile legii, cu avizul căpităniei de port, bunurile ce nu se pot păstra sau a
căror conservare necesită o cheltuială mai mare decât valoarea lor,
c. aceste bunuri pot fi vândute de administraţia portuară şi/sau de căi navigabile a zonei
respective, cu avizul căpităniei de port, iar sumele obţinute din vânzare vor fi utilizate
pentru acoperirea cheltuielilor, ocazionate de operaţiunile de recuparare a acestor bunuri,
iar eventuala diferenţă, se consemnează şi se face venit la bugetul de stat.

127. Care este procedura în cazul în care căpitănia de port consideră că eşuarea sau scufundarea
unei nave în apele naţionale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigaţie?
a. căpitănia de port va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei să procedeze
în maximum 48 ore de la notificare la începerea operaţiunilor de scoatere a navei şi la
curăţarea fundului albiei;
b. căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul va notifica în scris,
proprietarul sau operatorul navei, că a solicitat administraţiei portuare şi/sau de căi
navigabile să efectueze imediat aceste operaţiuni în contul şi pe cheltuiala proprietarului
sau operatorului navei, care constituie titlu executoriu pentru creditor;
c. în situaţii excepţionale, în care pericolul de navigaţie sau poluare determină acţiunea
imediată, căpitănia de port dispune administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile a
zonei respective efectuarea operaţiunilor fără notificarea scrisă adresată proprietarului
sau operatorului navei.

128. Cum se procedează în cazul în care proprietarul sau operatorul navei, nu restituie cheltuielile
ocazionale de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de curăţare a albiei?
a. nava şi toate bunurile recuperate, rămase în custodia administraţiei portuare şi/sau de căi
navigabile a zonei respective, vor fi vândute de către aceasta în conformitate cu
prevederile legale,

21
b. administraţia portuară şi/sau de căi navigabile a zonei respective este îndreptăţită să
distrugă bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesită o cheltuială mai
mare decât valoarea lor;
c. nava şi toate bunurile recuperate rămase în custodie căpităniei de port în a cărei zonă de
activitate s-a produs evenimentul, va proceda la vânzarea acestora după un termen de 90
zile de la data înştiinţării celor interesaţi.

129. Cum pot fi utilizate sumele, obţinute din vânzarea navei dezeşuate sau ranfluate cât
şi a bunurilor găsite de către administraţiea portuară şi/sau de căi navigabile a zonei
respective, în condiţiile legii?
a. sumele obţinute prin vânzare vor fi păstrate de către administraţie portuară şi/sau de
căi navigabile respectivă şi vor sta integral la dispoziţia celor care fac dovada că au fost
proprietarii acelor bunuri,
b. sumele obţinute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate
de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de limitare şi îndepărtare a consecinţelor,
precum şi de curăţare şi albiei, plata creanţelor către căpitănia de port şi administraţiei
portuară şi/sau de căi navigabile care grevează nava, eventuala diferenţă rămânând la
dispoziţia proprietarului sau a operatorului navei ;
c. sumele rezultate din vânzare sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu
ocazia operaţiunilor de ranfulare a navei, a cheltuielilor şi a primei de salvare, după caz,
a plăţii taxelor şi a altor plăţi către bugetul de stat, iar suma rămasă este consemnată de
către căpitănia de post şi în termen de 24 ore de la consemnare, se face venit la bugetul
de stat.

130. Ce se întâmplă în cazul în care cheltuielile ocazionate de operaţiunile de dezeşuare


sau ranfluare şi de curăţare a albiei, depăşesc suma obţinută prin vânzarea navei şi a
bunurilor salvate?
a. diferenţa obţinută să acoperă de la bugetul de stat,
b. diferenţa obţinută este suportată de administraţie portuară şi/sau de căi navigabile a
zonei respective;
c. proprietarul/operatorul navei sau reprezentanţii acestora rămân obligaţi la plata
diferenţei, pe baza documentelor de confirmare a operaţiunilor, întocmite de căpitănia de
port şi însoţite de calculele justificate, care constituie titlu executoriu şi care se face cu
prioritate înaintea oricărei alte creanţe de către unitatea creditoare.

131. Ce reprezintă „pilotajul navelor maritime” în porturi şi pe căi navigabile?


a. este un serviciu de siguranţă de interes naţional care se efectuează sub controlul
statului pentru toate navele indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează în mod
nedescriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate,
b. este un serviciu reglementat prin convenţii bilaterale multilaterale, încheiate între
ţările riverane interesate,
c. este un serviciu care asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor
în porturi şi pe căi navigabile prin intermediul unei persoane fizice, calificate şi
autorizate în acest sens care face parte din personalul navigant şi se substituie
comandantului în timpul serviciului de pilotaj.

132. Care nave sunt obligate ca, la intrarea în apele nationale navigabile sau în porturile
româneşti, să respecte dispoziţiile privind intrarea şi navigaţia în apele naţionale navigabile,
staţionarea, operarea şi ieşirea din porturi, prevăzute de legislaţia naţională?
a. numai navele sub pavilion românesc;
b. toate navele, de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arborează;
c. numai navele sub alt pavilion decât cel românesc,

22
133. Care sunt locurile permise pentru ancorarea sau acostarea navelor de orice categorie,
indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care intră în apele naţionale navigabile?
a. nu există restricţii în această privinţă decât în zona apelor navigabile de frontieră;
b. numai în locurile aprobate de poliţia de frontieră şi de administraţia portului în a
cărei zonă de activitate se află aceastea,
c. numai în locurile aprobate de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se află
acestea, iar pentru apele navigabile de frontieră, este necesar acordul prealabil al poliţiei
de frontieră.

134. Care sunt locurile permise pentru ancorarea sau acostarea navelor de orice categorie,
indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care intră în apele naţionale navigabile?
a. în orice loc, în cazuri de forţă majoră, cu condiţia luării tuturor măsurilor pentru a nu
stânjeni navigaţia în siguranţă a celorlalte nave şi cu informarea imediată a căpităniei de
port în a cărei zonă de activitate şi, după caz, a poliţiei de frontieră în a cărei zonă de
jurisdicţie s-a produs acostarea;
b. numai în zonele aprobate de AFDJ şi semnalizate corespunzător;
c. numai în zonele aprobate de poliţia de frontieră şi de autoritatea de supraveghere
sanitară a portului.

135. Cine execută activitatea de supraveghere şi control a navigaţiei în porturi şi în apele


naţionale navigabile ale României?
a. Autoritatea de supraveghere sanitară;
b. Autoritatea Navală Română prin căpităniile de port;
c. Administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile;

136. Cine eliberează acceptul de intrare în port pentru navele care vin din voiaj
internaţional?
a. Administraţia portuară şi/sau de căi navigabile;
b. Autoritatea de supraveghere sanitară care dă „liberă practică sanitară”;
c. Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, după obţinerea „liberei practici
sanitare”.

137. Care sunt situaţiile în care căpităniile de port pot interzice ieşirea din porturi şi/sau
continuarea navigaţiei în apele naţionale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe
care îl arborează?
a. membrii echipajului nu posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare
funcţiilor;
b. nava are încărcătură pe punte;
c. pescajul navei este mai mic decât pescajul maxim prevăzut în actele navei;

138. Care sunt situaţiile în care căpităniile de port pot interzice ieşirea din porturi şi/sau
continuarea navigaţiei în apele naţionale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe
care îl arborează?
a. pescajul navei este mai mic decât cel permis pentru trecerea prin zonele din apele
naţionale navigabile prin care acestea urmează să navigheze;
b. la bordul navei nu se află echipajul minim de siguranţă;
c. funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi a celor de ancorare este satisfăcătoare;

139. Care sunt situaţiile în care căpităniile de port pot interzice ieşirea din porturi şi/sau
continuarea navigaţiei în apele naţionale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe
care îl arborează?

23
a. înzestrarea navei cu mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare şi
de ancorare este satisfăcătoare;
b. numărul pasagerilor îmbarcaţi este mai mic decât numărul prevăzut în actele navei;
c. navele au gaură de apă.

140. Care sunt situaţiile în care căpităniile de port pot interzice ieşirea din porturi şi/sau
continuarea navigaţiei în apele naţionale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe
care îl arborează?
a. în orice situaţie în care siguranţa navei este periclitată, sau nava ar periclita siguranţa
navigaţiei în apele naţionale navigabile, ori nava constituie o sursă evidentă de poluare;
b. stivuirea şi arimarea mărfurilor în magazii sunt satisfăcătoare;
c. sunt respectate prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte
privind standardele tehnice şi condiţiile de muncă şi de viaţă la bord,

141. În ce situaţii Căpităniile de port pot interzice plecarea oricărei nave dintr-un port sau
dintr-un loc de staţionare aflat în apele naţionale navigabile ale României?
a. la solicitarea administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile, făcută prin orice
mijloace: scris, verbal, telefonic, fax, etc.;
b. la solicitarea în scris a Autorităţii Navale Române;
c. la solicitarea prin fax, telefon sau verbal, a unor agenţi economici, pentru debite ale
proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mărfii aflate pe navă, faţă de
respectivii agenţi economici,

142. Care sunt reglementările în ce priveşte solicitarea interzicerii plecării unei nave
dintr-un port sau dintr-un loc de staţionare aflat în apele naţionale navigabile ale României,
de către autorităţi publice ale statului sau de către unii agenţi economici?
a. interdicţia de plecare nu poate depăşi 30 zile calendaristice;
b. solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută prin orice mijloc de
comunicaţie: scris, verbal, prin telefon, fax etc;
c. solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută în scris, răspunderea pentru
interdicţia de plecare revenind solicitantului,

143. Care sunt reglementările în ce priveşte solicitarea interzicerii plecării unei nave
dintr-un port sau dintr-un loc de staţionare aflat în apele naţionale navigabile ale României,
de către autorităţi publice ale statului sau de către unii agenţi economici?
a. interdicţia de plecare a navei nu poate depăşi 24 de ore de la momentul solicitării
privind interzicerea plecării, după această perioadă nava va fi reţinută numai dacă
solicitantul prezintă la căpitănia de port o încheiere executorie a instanţelor judecătoreşti
competente de punere a navei sub sechestru;
b. în calculul celor 24 ore de interdicţie a plecării navei, se iau în considerare şi orele
din zilele declarate legal ca nelucrătoare;
c. solicitarea de interdicţie a plecării navei va fi făcută în scris, răspunderea pentru
aceasta revenind căpităniei de port,

144. Care sunt drepturile şi obligaţiile Căpităniilor de port în cazul în care primesc în
scris, sesizări sau reclamaţii referitoare la infracţiuni la regimul navigaţiei sau pe baza
rapoartelor privind sinistrele, abordajele şi orice avarie?
a. să raporteze conducerii Autorităţii Navale Române despre informaţiile primite şi să
execute dispoziţiile primite;
b. să efectueze cercetări să solicite sau să accepte efectuarea de expertize şi să
administreze probe în limitele competenţelor lor;

24
c. căpităniile de port nu au dreptul să efectueze „din oficiu” cercetarea accidentelor de
navigaţie sau alte cercetări cu privire la sinistru, avarii sau abordaje;

145. Care sunt drepturile şi obligaţiile Căpităniilor de port în cazul în care în urma unui
sinistru sau a unui naufragiu, o navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, s-a pierdut
ori a fost abandonată de echipajul ei, sau numai de comandant?
a. căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs acest eveniment are obligaţia
să informeze în scris Autoritatea Navală Română şi să procedeze conform cu dispoziţiile
date de aceasta;
b. căpitănia de port nu poate să înceapă cercetările decât numai dacă primeşte o cerere
în scris în sensul acesta;
c. căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs acest eveniment are obligaţia
de a începe fără întârziere cercetările, să stabilească circumstanţele în care s-a produs
sinistrul sau naufragiul, cauzele care au condus la pierderea navei, să adune probe
materiale, să întocmească un raport pentru a fi înaintat organelor abilitate şi să
stabilească responsabilităţile.

146. Încălcarea cu vinovăţie de către persoana încadrată în muncă, indiferent de funcţia


sau postul pe care-l ocupă, a obligaţiilor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare,
constituie:
a. contravenţie;
b. abatere disciplinară;
c. infracţiune;

147. Ce reprezintă abaterea disciplinară?


a. încălcarea cu vinovăţie de către persoana încadrată în muncă, indiferent de funcţia
sau postul pe care-l ocupă, a obligaţiilor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare;
b. încălcarea cu vinovăţie de către persoana încadrată în muncă, indiferent de funcţia
sau postul pe care-l ocupă, a secretului profesional, inclusiv a normelor de comportare;
c. încălcarea fără vinovăţie de către persoana încadrată în muncă, indiferent de funcţia
sau postul pe care-l ocupă, a obligaţiilor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare.

148. În cazul unei abateri disciplinare persoana încadrată în muncă poate răspunde:
a. numai disciplinar;
b. disciplinar şi penal;
c. contravenţional şi penal;

149. Persoana încadrată în muncă care încalcă mai multe îndatorii de serviciu va fi
sancţionată cu:
a. o singură sancţiune disciplinară;
b. cu un nr. de sancţiuni egale cu nr îndatoririlor de serviciu încălcate;
c. cu un nr de sancţiuni egale cu jumătate din nr îndatoririlor încălcate dar nu mai mult
de 5.

150. O singură sancţiune disciplinară se aplică persoanei încadrate în muncă care încalcă:
a. o singură îndatorire de serviciu;
b. două îndatoriri de serviciu;
c. mai multe îndatoriri de serviciu,

151. În cazul săvârşirii unei abateri disciplinare se poate acorda:


a. sancţiune şi întregului personal al unităţii;

25
b. sancţiune şi compartimentului de muncă din care face parte cel care a săvârşit
abaterea disciplinară;
c. numai persoanelor care au săvârşit abaterea disciplinară.

152. Retragerea uneia sau mai multor gradaţii ori trepte de retribuire pe o perioadă de 1-3
luni sau, în cazul celor încadraţi cu retribuţia la nivelul de bază, diminuarea acestuia cu 5-
10% pe aceeaşi perioadă constituie:
a. sancţiune materială;
b. sancţiune contravenţională,
c. sancţiune disciplinară.
153. Sancţiunea disciplinară constă în:
a. retragerea uneia sau mai multor gradaţii sau trepte de retribuire pe o perioadă de 1-3
luni;
b. retragerea uneia sau mai multor gradaţii sau trepte de retribuire pe o perioadă de 1-4
luni,
c. retragerea uneia sau mai multor gradaţii sau trepte de retribuire pe o perioadă de 1-5
luni,

154. Sancţiunea disciplinară constă în:


a. diminuarea salariului cu 1-5 % pe o perioadă de 1-3 luni;
b. diminuarea salariului cu 5-7 % pe o perioadă de 1-3 luni;
c. diminuarea salariului cu 5-10% pe o perioadă de 1-3 luni.

155. Sancţiunea disciplinară constă în:


a. mustrare;
b. atenţionare;
c. atenţionare în faţa colectivului.

156. Sancţiunea disciplinară constă în:


a. atenţionare;
b. atenţionare în faţa colectivului;
c. avertisment.

157. Sancţiunea disciplinară constă în:


a. diminuarea salariului şi a îndemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni, cu 1-
2%;
b. diminuarea salariului şi a îndemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni, cu 1-
3%;
c. diminuarea salariului şi a îndemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni, cu 5-
10%.

158. Desfacerea disciplinară a contractului de muncă, constituie:


a. sancţiune materială;
b. sancţiune contravenţională;
c. sancţiune disciplinară.

159. Constituie sancţiune disciplinară specifică personalului navigant ridicarea permisiei


de a ieşi la uscat, în porturile străine, până la:
a. 5 zile;
b. 3 zile;
c. nu constituie sancţiune disciplinară.

26
160. Ridicarea permisiei de a ieşi la uscat în porturile străine, până la 5 zile constituie
sancţiune disciplinară specifică:
a. personalului navigant de punte;
b. personalului navigant de maşină;
c. întregului personal navigant.

161. Constituie sancţiune disciplinară specifică personalului navigant reţinerea în cabină


până la:
a. 4 zile,
b. 5 zile,
c. 3 zile;

162. Sancţiunea debarcării de pe navă pe o perioadă de 1-6 luni şi trecerea într-o funcţie
inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi localitate se aplică:
a. numai comandantului navei şi şefului mecanic;
b. pentru tot personalul navigant;
c. numai navigatorilor cu brevete.

163. Încălcarea regulilor privind activităţile de protecţie a muncii, prevenirea şi stingerea


incendiilor şi accesul în unităţi, este una dintre faptele care constituie:
a. contravenţie;
b. infracţiune,
c. abatere disciplinară.

164. Neprezentarea, la solicitarea conducerii pentru înlăturarea urmărilor accidentelor,


avariilor, incendiilor, în scopul restabilirii transporturilor, este una dintre faptele care
constituie:
a. abatere disciplinară;
b. infracţiune;
c. contravenţie.

165. Nerespectarea programului de lucru, este una dintre faptele ce constituie:


a. contravenţie;
b. abatere disciplinară;
c. infracţiune.

166. Folosirea abuzivă a mijloacelor de transport, precum şi a bunurilor aparţinând


unităţii, este una dintre faptele care constituie:
a. abatere disciplinară,
b. contravenţie,
c. infracţiune.

167. Necompletarea sau completarea necorespunzătoare a evidenţelor, precum şi


comunicarea de date sau informării inexacte sau incomplete, este una dintre faptele care
constituie:
a. infracţiune;
b. contravenţie;
c. abatere disciplinară;

168. Neprezentarea la controalele şi verificările periodice privind starea sănătăţii sau a


aptitudinilor şi la examenele psihologice ale personalului de siguranţa navigaţiei, este una
dintre faptele ce constituie :

27
a. abatere disciplinară;
b. infracţiune;
c. contravenţie;

169. Neîndeplinirea atribuţiilor de organizare, coordonare şi control, este una dintre


faptele ce constituie:
a. abatere disciplinară;
b. contravenţie;
c. infracţiune;

170. Pe nave cercetarea prealabilă în vederea aplicării unei sancţiuni disciplinare poate fi
dispusă:
a. de comandantul navei,
b. de comandantul navei, numai cu avizul armatorului;
c. de comandantul navei, numai cu avizul şefului de echipaj

171. Sancţiunea disciplinară va fi comunicată în scris de persoana în drept a o aplica,


persoanei încadrate în muncă în termen de:
a. 60 zile;
b. 45 zile,
c. 30 zile;

172. Sancţiunea disciplinară va fi stabilită în termen de:


a. 45 zile de la data când cel în drept a luat cunoştinţă de săvârşirea abaterii,
b. 30 zile de la data săvârşirii abaterii;
c. 30 zile de la data când cel în drept a o aplica a luat cunoştinţă de săvârşirea abaterii;

173. Aplicarea unei sancţiuni disciplinare nu se mai face:


a. mai târziu de 3 luni de la data săvârşirii abaterii;
b. mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii abaterii;
c. mai târziu de 5 luni de la data săvârşirii abaterii.

174. Sancţiunea disciplinară este executorie:


a. după ce s-a dat răspuns contestaţiei;
b. din momentul când a fost comunicată;
c. din momentul când s-a stabilit;

175. Contestaţia împotriva desfacerii disciplinare a contractului de muncă se soluţionează


de către:
a. organul superior celui care a aplicat sancţiunea;
b. instanţele judecătoreşti competente;
c. curtea de Arbitraj competentă în raza căreia îşi are sediul angajatorul,

176. Dreptul de a agrava sancţiunea disciplinară aplicată dar reexecutată o are:


a. conducătorul ierarhic superior celui ce a aplicat sancţiunea;
b. conducătorul ierarhic superior celui ce a aplicat sancţiunea cu avizul sindicatului;
c. conducătorul ierarhic superior celui ce a aplicat sancţiunea cu avizul consiliului
disciplinar;

177. În cazul apariţiei de noi dovezi în favoarea celui sancţionat disciplinar, cererea de
revizuire, se introduce de cel sancţionat în termen de:
a. 15 zile de la data luări la cunoştinţă de noile dovezi ;

28
b. 30 zile de la data luării la cunoştinţă de noile dovezi;
c. 45 zile de la data luării la cunoştinţă de noile dovezi;

178. Cererea de revizuire a sancţiunii disciplinare se rezolvă în termen de:


a. 45 zile de la data primirii cererii;
b. 60 de zile de la data primirii cererii;
c. 30 zile de la data primirii cererii,

179. Efectuarea în timpul programului a unor lucrări ce nu au legătură cu obligaţiile de


serviciu constituie:
a. contravenţie;
b. abatere disciplinară;
c. infracţiune;

180. Neîncunoştiinţarea şefilor ierarhici asupra unor deficienţe de natură a stânjeni


activitatea normală a transporturilor constituie:
a. abatere disciplinară;
b. contravenţie;
c. infracţiune;

181. Neprezentarea la data şi ora stabilită de unitate pentru constituirea sau completarea
echipajelor de schimb nave constituie:
a. abatere disciplinară;
b. contravenţie,
c. infracţiune şi abatere disciplinară,

182. Nu constituie sancţiune disciplinară:


a. desfacerea contractului individual de muncă;
b. amenda până la 500.000 lei;
c. mustrarea,

183. Nu constituie sancţiune disciplinară:


a. avertismentul;
b. retrogradarea în funcţie sau în categorie, în cadrul aceleiaşi profesii, pe o durată de 1-
3 luni;
c. amenda până la 250.000 lei.

184. Nu constituie sancţiune disciplinară:


a. amenda până la 350.000 lei,
b. retragerea uneia sau mai multor gradaţii ori trepte de retribuire pe o perioadă de 1-3
luni;
c. reducerea retribuţiei şi reducerea îndemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3
luni cu 5-10% în cazul celor ce ocupă funcţii de conducere cu retribuţii fixe.

185. Sancţiunea ridicării permisiei de a ieşi la uscat, în porturile străine, se ia de către:


a. comandantul navei, cu avizul secundului;
b. comandantul navei;
c. comandantul navei cu avizul şefului de echipaj;

186. Sancţiunea reţinerii în cabină se ia de către:


a. comandantul navei;
b. şeful de echipaj,

29
c. comandantul navei cu avizul secundului,

187. Reţinerea în cabină, aplicată unui membru din echipaj constă în:
a. interzicerea părăsirii cabinei de către cel în cauză;
b. interzicerea îndeplinirii serviciilor de cart la bordul navei,
c. interzicerea îndeplinirii serviciului de gardă la bordul navei,

188. Ridicarea permisiei de a ieşi la uscat în porturile străine constă în:


a. interzicerea de a ieşi la uscat când ceilalţi membri ai echipajului primesc această
învoire;
b. interzicerea de a părăsi limitele portului străin unde nava a acostat;
c. interzicerea de a părăsi nava atunci când nava se află la încărcare sau descărcare;

189. Pentru abaterile disciplinare săvârşite de o persoană încadrată în muncă, pe perioada


detaşării, sancţiunea „mustrare” se aplică de către:
a. unitatea la care este detaşată;
b. unitatea la care este încadrată;
c. unitatea la care este detaşată cu avizul unităţii la care este încadrată.

190. Neluarea măsurilor disciplinare la timp atrage răspunderea:


a. conducătorului unităţii;
b. celor din vina cărora nu s-au putut lua măsurile disciplinare;
c. conducătorului ierarhi superior celor din vina cărora nu s-au putut lua măsurile
disciplinare.

191. În cazul în care persoana încadrată în muncă a fost trimisă în judecată pentru fapte
penale incompatibile cu funcţia deţinută, angajatorul nu poate:
a. să o suspende din funcţie;
b. să nu-i plătească drepturile salariale pe perioada suspendării din funcţie,
c. să o menţină pe funcţia deţinută;

192. Statutul disciplinar al personalului din unităţile de transporturi este reglementat de:
a. decretul lege 251/1976;
b. decretul 360/1976;
c. H.C.M 54/1995,

193. Care este organul central al statului care coordonează activitatea în transporturi:
a. parlamentul României;
b. guvernul României;
c. ministerul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei;

194. Pentru abaterile disciplinare săvârşite de o persoană încadrată în muncă, pe perioada


detaşării, sancţiunea „avertisment” se aplică de către:
a. unitatea la care este încadrată;
b. unitatea la care este detaşată;
c. unitatea la care este detaşată cu acordul unităţii la care este încadrată.

195. Mustrarea se aplică, de regulă, persoanei care a săvârşit, pentru prima dată:
a. o abatere disciplinară gravă;
b. o abatere disciplinară de mare importanţă;
c. o abatere disciplinară de mică importanţă;

30
196. Avertismentul se aplică persoanei care repetă abaterea pentru care a fost sancţionat
cu:
a. retragerea uneia sau mai multor gradaţii sau trepte de salarizare pe o perioadă de 1-3
luni;
b. diminuarea salariului cu 5-10% pe o perioadă de 1-3 luni;
c. mustrare;

197. Desfacerea disciplinară a contractului de muncă se aplică persoanei care:


a. săvârşeşte o abatere de mare importanţă;
b. săvârseşte o abatere de mică importanţă;
c. săvârşeşte o abatere foarte gravă.

198. Desfacerea disciplinară a contractului de muncă se aplică persoanei care:


a. încalcă obligaţiile de serviciu inclusiv normele de comportare în unitate;
b. încalcă normele de comportare în unitate;
c. încalcă în mod repetat obligaţiile de serviciu.

199. Contravenţiile la norme privind transporturile pe ape naţionale navigabile şi în


porturi sunt stabilite de:
a. H.G. 253/1995;
b. O.G. 443/1995;
c. H.G. 441/1995;

200. Constituie contravenţie la normele de transport pe ape naţionale navigabile:


a. tractarea de către nave a obiectelor admise la împingere sau cuplare;
b. tractarea de către nave a altor obiecte decât cele admise la împingere sau cuplare;
c. netractarea de către nave a obiectelor admise la împingere sau cuplare.

201. Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe ape şi


în porturi sunt de competenţa:
a. poliţiei;
b. inspectorilor de navigaţie din cadrul ANR;
c. inspectorilor de mediu;

202. Sancţiunile prevăzute în normele privind transporturile pe ape naţionale navigabile


se aplică:
a. agenţilor economici care au ca angajaţi persoanele vinovate;
b. comandantului navei pe care persoana vinovată este îmbarcată;
c. persoanei fizice ce a săvârşit contravenţia.

203. Aruncarea sau pierderea în apă de către nave sau instalaţii plutitoare de gunoaie,
pietre, zgură, resturi de marfă în port, pe canalele navigabile sau în alte locuri sau condiţii
decât cele stabilite de către căpitănia portului se sancţionează cu:
a. amendă penală;
b. amendă contravenţională;
c. muncă în folosul comunităţii.

204. Neînscrierea denumirii navei pe corp şi pe suprastructură, stabilită în actul de


naţionalitate, şi a însemnelor de identificare a navelor constituie:
a. contravenţie;
b. infracţiune;

31
c. nu se pedepseşte penal sau contravenţional;

205. Responsabilitatea, anunţării la căpitănia porturilor a deteriorării ori a deplasării


mijloacelor de semnalizare plutitoare sau de la uscat necesare navigaţiei, revine:
a. secundului navei,
b. comandantul navei,
c. pilotului.

206. Părăsirea portului, a radei sau a locului de acostare stabilit de căpitănie, fără permisul
de plecare şi actele de bord sau cu actele de bord expirate constituie:
a. contravenţie;
b. infracţiune;
c. abatere disciplinară,

207. Neîntreţinerea corespunzătoare a punţilor, santinelor compartimentului maşini,


hambarelor şi a încăperilor navei, prezentând pericol de poluare, incendii, explozii,
îmbolnăviri, accidente de muncă, se pedepseşte cu:
a. amendă contravenţională;
b. debarcarea disciplinară de pe navă pe o perioadă de 1-6 luni;
c. amendă penală;

208. Nesemnalizarea sau semnalizarea cu lumini neregulamentare a navelor, a instalaţiilor


plutitoare sau a ambarcaţiunilor în staţionare sau în marş constituie:
a. abatere disciplinară şi infracţiune;
b. infracţiune;
c. contravenţie,

209. Staţionarea sau ancorarea unei nave într-o trecere îngustă sau într-o curbă bruscă ori
în apropierea navelor, care transportă mărfuri periculoase se pedepseşte cu:
a. retrogradarea în funcţie sau în categorie, în cadrul aceleiaşi profesii, pe o durată de 1-
3 luni;
b. amendă contravenţională;
c. înlocuirea disciplinară din funcţie, având drept consecinţă debarcarea de pe navă.

210. Începerea construcţiei, modificarea caracteristicilor tehnico-constructive a


dezmembrării navelor de categoria a –II- a fără autorizaţie emisă de căpitănia portului
constituie:
a. contravenţie;
b. abatere disciplinară;
c. infracţiune.

211. Săparea de gropi, şanţuri, canale sau plantarea de instalaţii de-a lungul căii de halaj
constituie:
a. infracţiune;
b. nu se pedepseşte;
c. contravenţie,

212. Pierderea carnetului de marinar, cu excepţia cazurilor de forţă majoră se pedepseşte


cu:
a. amendă contravenţională;
b. amendă penală de la 500 mii lei la 1 milion lei;
c. amendă penală de la 250 mii lei la 500 mii lei,

32
213. Nerespectarea zonelor şi a culoarelor de navigaţie de către comandanţii navelor de
categoria a – II – a constituie:
a. abatere disciplinară,
b. contravenţie,
c. faptă penală,

214. Staţionarea în port a unei nave, mai mult de 12 ore după primirea permisului de
plecare, fără a se depune din nou actele de bord la căpitănia portului constituie:
a. nu se pedepseşte până în 16 ore după primirea permisului de plecare;
b. contravenţie;
c. abatere disciplinară;

215. Folosirea jurnalelor de bord, de maşini şi radiotelegrafic fără a fi numerotate, sigilate


şi parafate de căpitănia portului constituie:
a. infracţiune;
b. contravenţie;
c. abatere disciplinară.

216. Efectuarea, fără autorizaţia căpităniei portului, de probe la maşinile cu punere în


mişcare a elicelor sau zbaturilor, de către navele aflate în port legate la chei sau la ancoră se
pedepseşte cu:
a. nu se pedepseşte;
b. se pedepseşte numai în cazul producerii de pagube materiale;
c. amendă contravenţională;

217. Refuzul oricărui membru din echipaj de a se supune cercetărilor ce se fac de către
căpităniile portului în raza de coordonare a acestora constituie:
a. abatere disciplinară;
b. infracţiune;
c. contravenţie;

218. Încărcarea şi descărcarea produselor petroliere şi a mărfurilor periculoase ambalate,


la alte dane sau în alte locuri decât cele stabilite pentru aceasta, precum şi depozitarea
acestor produse pe dane se sancţionează cu:
a. amendă contravenţională;
b. numai cu amendă penală,
c. se instituie răspunderea materială plus amendă penală.

219. Nedepunerea, în termen de 14 zile, la căpitănia portului a actelor necesare pentru


înmatriculare, radiere, transfer de proprietate a navelor sau de schimbare a domiciliului
armatorului se sancţionează cu :
a. amendă penală;
b. amendă convenţională;
c. nu se pedepseşte.

220. Înfiinţarea de puncte de lucru pentru operaţiuni la nave în afara limitelor portului sau
în ape navigabile, fără autorizarea scrisă a căpităniei portului constituie:
a. infracţiune;
b. contravenţie;
c. nu se sancţionează.

33
221. Exploatarea unei nave sau instalaţii plutitoare care a fost clasată ca epavă sau clasată
constituie:
a. infracţiune;
b. contravenţie;
c. nu se sancţionează;

222. Nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în „Avize către navigatori” comunicate sau


afişate constituie:
a. contravenţie;
b. abatere disciplinară;
c. infracţiune,

223. Transportul mărfurilor, indiferent de felul expediţiei, precum şi remorcarea sau


împingerea navelor, fără întocmirea documentelor de transport constituie:
a. infracţiune;
b. contravenţie;
c. abatere disciplinară.

224. Refuzul de a se permite organelor căpităniei portului vizitarea navelor, instalaţiilor


lor, magaziilor, hambarelor şi a altor asemenea, aflate în zona de jurisdicţie pentru control şi
cercetări constituie:
a. abatere disciplinară;
b. contravenţie;
c. infracţiune.

225. Nerespectarea regulilor de navigaţie la trecerea prin ecluze şi stăvilare constituie:


a. abatere disciplinară;
b. contravenţie;
c. infracţiune;

226. Exploatarea navelor fără mijloace de salvare conform normelor în vigoare constituie:
a. abatere disciplinară;
b. contravenţie;
c. infracţiune;

227. Nebalizarea locului unde s-a scufundat un obiect de la bord sau din încărcătura
navei, care prezintă pericol pentru navigaţie se pedepseşte cu:
a. amendă contravenţională;
b. amendă penală,
c. nu se pedepseşte contravenţional sau penal.

228. Transportul de mărfuri periculoase fără respectarea condiţiilor stabilite prin actele
normative interne şi prin convenţii internaţionale la care România este parte se pedepseşte
cu:
a. amendă penală;
b. amendă contravenţională,
c. nu se pedepseşte penal sau contravenţional.

229. Executarea de manevre fără pilot la bord, precum şi navigarea fără pilot şi refuzul de
a lua pilot acolo unde pilotajul este obligatoriu constituie.
a. contravenţie;
b. faptă penală;

34
c. nu se sancţionează penal sau contravenţional;

230. Efectuarea de reparaţii la nave în zona petrolieră, fără aprobarea căpităniei portului
se sancţionează:
a. penal;
b. contravenţional;
c. nu se sancţionează penal sau contravenţional.

231. Acostarea în dană dublă şi andocarea tancurilor petroliere nedegazate, cu excepţia


navelor specializate pentru bukerare se sancţionează:
a. contravenţional;
b. penal;
c. nu este prevăzut de normele legale în vigoare.

232. Pierderea, din neglijenţă, a actului de naţionalitate a navelor constituie:


a. abatere disciplinară;
b. contravenţie;
c. nu se sancţionează.
233. Deversarea materialelor dragate în alte locuri decât cele stabilite constituie:
a. abatere disciplinară;
b. contravenţie;
c. nu se sancţionează contravenţional sau disciplinar.

234. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. nearborarea de către nave a pavilionului lor naţional în apele naţionale române, la
sosirea în port şi în staţionare;
b. nearborarea de către nave a pavilionului lor naţional în apele naţionale române, la
plecarea din port;
c. nearborarea de către nave a pavilionului lor naţional în apele naţionale române, la
sosirea în port, în staţionare şi la plecare.

235. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. nearborarea pavilionului român sau arborarea în stare necorespunzătoare;
b. nearborarea pavilionului român sau arborarea lui în perioade necorespunzătoare;
c. nearborarea pavilionului român sau arborarea lui în locuri necorespunzătoare;

236. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. refuzul de ridicare a pavoazului la dispoziţia dată de căpitănia portului;
b. acceptul de ridicare a pavoazului la dispoziţia dată de căpitănia portului;
c. prelungirea timpului de ridicare a pavoazului de la primirea dispoziţiei de la
căpitănia portului,

237. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. refuzul prezentării brevetelor la cererea organelor căpităniilor de port;
b. refuzul prezentării certificatelor de capacitate la cererea organelor căpităniilor de
port;
c. refuzul prezentării carnetului de marinar la cererea organelor căpităniilor de port.

238. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. refuzul prezentării actelor de indentitate ale persoanelor găsite la bord, organelor
căpităniilor de port;

35
b. acceptul prezentării actelor de identitate ale persoanelor găsite la bord, organelor
căpităniilor de port;
c. refuzul prezentării actelor de identitate ale persoanelor găsite la bord, organelor
administraţiei locale.

239. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. menţinerea debarcaderelor şi a pontoanelor de acostare în stare necorespunzătoare
din punct de vedere al curăţeniei;
b. menţinerea debarcaderelor şi a pontoanelor de acostare în stare necorespunzătoare
din punct de vedere tehnic;
c. menţinerea debarcaderelor şi a pontoanelor de acostare în stare necorespunzătoare
din punct de vedere tehnic şi al curăţeniei ;

240. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. legarea în aceeaşi dană a mai puţin de două nave care execută operaţiuni de
încărcare/descărcare sau transbordare de mărfuri în afara limitelor portului sau pe căile
navigabile;
b. legarea în aceeaşi dană a mai mult de două nave care execută operaţiuni de
încărcare/descărcare sau transbordare de mărfuri în afara limitelor portului sau pe căile
navigabile;
c. legarea în aceeaşi dană a două nave care execută operaţiuni de încărcare/descărcare
sau transbordare de mărfuri în afara limitelor portului sau pe căile navigabile;

241. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. navigarea unei nave ce are la bord materialele şi instalaţiile necesare menţinerii
vitalităţii navei,
b. navigarea unei nave ce are la bord mijloacele de salvare prevăzute în actele de bord;
c. navigarea unei nave fără să aibă la bord materialele şi instalaţiile necesare menţinerii
vitalităţii navei precum şi fără mijloacele de salvare prevăzute în actele de bord.

242. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. neînscrierea pe nave, în locurile indicate, a numărului minim de călători stabilit a se
transporta;
b. neînscrierea pe nave, în locurile indicate, a numărului legal de călători stabilit a se
transporta;
c. neînscrierea pe nave, în locurile indicate, a numărului maxim de călători stabilit a se
transporta.

243. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. neînscrierea pe navele ce execută treceri a tonajului maxim;
b. neînscrierea pe navele ce execută treceri a tonajului maxim, a numărului de
autovehicule sau de animale mari pe care le pot transporta;
c. neînscrierea pe navele ce exectută treceri a numărului de autovehicule sau de
animale mari pe care le pot transporta,

244. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. nedepunerea sau depunerea incompletă la căpitănia portului de către comandantul
navei sau reprezentantul său autorizat, în termenul fixat de lege, a actelor de bord şi a
declaraţiei;

36
b. nedepunerea sau depunerea incompletă la administraţia portuară de către
comandantul navei sau reprezentantul său autorizat, în termenul fixat de lege a actelor de
bord şi a declaraţiei;
c. nedepunerea sau depunerea incompletă la administraţia portuară, de către secundul
navei sau reprezentantul său autorizat, în termenul fixat de lege a actelor de bord şi a
declaraţiei.

245. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. neaducerea la cunoştinţă administraţiei portuare a evenimentelor petrecute la bord
sau pe navele din convoi în cursul navigaţiei;
b. neaducerea la cunoştinţă administraţiei portuare a evenimentelor petrecute la bord
sau pe navele din convoi pe timpul staţionării;
c. neaducerea la cunoştinţă căpităniei portului a evenimentelor petrecute la bord sau pe
navele din convoi atât în cursul navigaţiei cât şi în staţionare,

246. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. ancorarea sau acostarea unei nave, în afara limitelor portului, în alte locuri decât cele
stabilite, fără o permisiune prealabilă din partea administraţiei portuare, cu excepţia
cazurilor de forţă majoră,
b. ancorarea sau acostarea unei nave, în afara limitelor portului, în alte locuri decât cele
semnalizate, fără o permisiune prealabilă din partea administraţiei portuare, cu excepţia
cazurilor de forţă majoră,
c. ancorarea sau acostarea unei nave, în afara limitelor portului, în alte locuri decât cele
stabilite sau semnalizate, fără o permisiune prestabilită din partea căpităniei portului, cu
excepţia cazurilor de forţă majoră;

247. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. neanunţarea la administraţia portului a evenimentelor de: abordaje, incendiu, avarii,
poluare, înec, dispariţie a navei şi altele asemenea,
b. neanunţarea la autoritatea portuară a evenimentelor de: abordaje, incendiu, avarii,
poluare, înec, dispariţie a navei şi altele asemenea,
c. neanunţarea la căpitănia portului a evenimentelor de: abordaje, incendiu, avarii,
poluare, înec, dispariţie a navei şi altele asemenea,

248. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. degradarea mărfurilor, digurilor din zona maritimă,
b. degradarea malurilor, digurilor, instalaţiilor sau a lucrărilor hidrotehnice din zona
maritimă, fluvială şi a altor căi navigabile;
c. degradarea instalaţiilor sau a lucrărilor hidrotehnice din zona fluvială.

249. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. fumatul în locurile de pe navă unde se află depozitate mărfuri;
b. fumatul în apropierea compartimentelor de locuit;
c. fumatul în apropierea bucătăriilor.

250. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. fumatul în interiorul magaziilor şi în imediata apropiere a acestora,
b. fumatul în apropierea cabinelor de locuit;
c. fumatul în vecinătatea compartimentului de maşini.
251. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:
a. folosirea scărilor pentru accesul la bordul navelor şi pentru efectuarea operaţiunilor
de încărcare/descărcare la nave;

37
b. folosirea schelelor pentru accesul la bordul navelor şi pentru efectuarea
operaţiunilor de încărcare/descărcare la nave;
c. folosirea scărilor şi schelelor necorespunzătoare pentru accesul la bordul navelor şi
pentru efectuarea operaţiunilor de încărcare/descărcare la nave;

252. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. Iluminatul scărilor pentru accesul la bordul navelor şi pentru efectuarea operaţiunilor
de încărcare/descărcare la nave;
b. Iluminatul schelelor pentru accesul la bordul navelor şi pentru efectuarea
operaţiunilor de încărcare/descărcare la nave;
c. neiluminatul scărilor şi schelelor pentru accesul la bordul navelor şi pentru
efectuarea operaţiunilor de încărcare/descărcare la nave;

253. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. legarea de o navă, fără permisiunea comandantului acesteia, a altei nave, în timpul
navigaţiei sau în staţionarea la ancoră;
b. legarea de o navă a altei nave, în timpul navigaţiei sau în staţionarea la ancoră;
c. legarea de o navă, fără permisiunea armatorului navei, a altei nave, în timpul
navigaţiei sau în staţionarea la ancoră.

254. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. acostarea oricăror nave de cele aflate în ancoră, fără autorizarea administraţiei
portuare;
b. legarea oricăror nave de cele aflate în ancoră, fără autorizarea administraţiei
portuare;
c. acostarea şi legarea oricăror nave de cele aflate în ancoră, fără autorizarea căpităniei
portului.

255. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. încărcarea, descărcarea sau transbordarea de mărfuri, materiale sau persoane, înainte
ca nava să fi obţinut liberă practică;
b. încărcarea, descărcarea sau transbordarea de mărfuri, materiale sau persoane, înainte
ca nava să fi obţinut permisul de acostare;
c. încărcarea, descărcarea sau transbordarea de mărfuri, materiale sau persoane, înainte
ca nava să fi obţinut liberă practică şi permisul de acostare;

256. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. efectuarea operaţiunilor de încărcare / descărcare sau transbordare de mărfuri,
materiale sau persoane în alt loc sau în alt mod decât cel stabilit de administraţia
portului;
b. efectuarea operaţiunilor de încărcare / descărcare sau transbordare de mărfuri,
materiale sau persoane în alt loc sau în alt mod decât cel stabilit de autoritatea portuară;
c. efectuarea operaţiunilor de încărcare / descărcare sau transbordare de mărfuri,
materiale sau persoane în alt loc sau în alt mod decât cel stabilit de căpitănia portului.

257. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. alăturarea, fără aprobarea administraţiei portuare, a unor nave la o navă sosită în port
înainte ca aceasta să fi obţinut libera practică, cu excepţia navelor de manevră şi în
cazurile de forţă majoră;

38
b. alăturarea, fără aprobarea căpităniei portului, a unor nave la o navă sosită în port
înainte ca aceasta să fi obţinut libera practică, cu excepţia navelor de manevră şi în
cazurile de forţă majoră;
c. alăturarea, fără aprobarea autorităţii portuare, a unor nave la o navă sosită în port
înainte ca aceasta să fi obţinut libera practică, cu excepţia navelor de manevră şi în
cazurile de forţă majoră;

258. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. nerespectarea regulilor de navigaţie privind pescajul,
b. nerespectarea regulilor de navigaţie privind lungimea navei;
c. nerespectarea regulilor de navigaţie privind lăţimea navei.

259. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. nerespectarea regulilor de navigaţie privind deplasamentul navei;
b. nerespectarea regulilor de navigaţie privind viteza navei,
c. nerespectarea regulilor de navigaţie privind încărcarea navei.

260. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. nerespectarea regulilor de navigaţie privind puterea împingătorului;
b. nerespectarea regulilor de navigaţie privind puterea remorcherului;
c. nerespectarea regulilor de navigaţie privind compunerea convoiului.

261. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. nerespectarea regulilor de navigaţie privind trecerea pe sub cablurile electrice;
b. nerespectarea regulilor de navigaţie privind trecerea pe sub poduri;
c. nerespectarea regulilor de navigaţie privind trecerea peste conducte.

262. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. nerespectarea regulilor de navigaţie privind staţionarea pe canale;
b. nerespectarea regulilor de navigaţie privind trecerea pe canale;
c. nerespectarea regulilor de navigaţie privind întoarcerea pe canale;

263. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. lipsa rolurilor de incendiu şi abandon în cabine;
b. lipsa rolurilor de incendiu şi gaură de apă în cabine;
c. lipsa rolurilor de incendiu, abandon şi gaură de apă.

264. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. exploatarea unei nave care este dotată cu mijloacele de semnalizare fonică
regulamentare;
b. exploatarea unei nave care este dotată cu mijloacele de semnalizare optică
regulamentare;
c. exploatarea unei nave care nu este dotată cu mijloace optice şi fonice regulamentare.

265. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. transportul de convoaie formate dintr-un număr mai mic de nave decât cele stabilite
prin regulamentul de navigaţie şi efectuarea de remorcaje şi de împingeri de către nave
sau ambarcaţiuni care nu au acest drept;
b. transportul de convoaie formate dintr-un număr mediu de nave decât cele stabilite
prin regulamentul de navigaţie şi efectuarea de remorcaje şi de împingeri de către nave
sau ambarcaţiuni care nu au acest drept;

39
c. transportul de convoaie formate dintr-un număr mai mare de nave decât cele stabilite
prin regulamentul de navigaţie şi efectuarea de remorcaje, împingeri sau duceri cuplat de
către nave sau ambarcaţiuni care nu au acest drept;

266. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. părăsirea serviciului de gardă la bordul navelor şi instalaţiilor plutitoare;
b. părăsirea serviciului de siguranţă la bordul navelor şi instalaţiilor plutitoare;
c. părăsirea serviciului de gardă şi siguranţă la bordul navelor şi instalaţiilor plutitoare;

267. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. comportamentul necorespunzător, aducerea de jigniri, insultarea, ameninţarea
organelor administraţiei portuare, când acestea se află în exerciţiul funcţiunii, cu
excepţia cazurilor când fapta constituie infracţiune;
b. comportamentul necorespunzător, aducerea de jigniri, insultarea, ameninţarea
organelor autorităţi portuare, când acestea se află în exerciţiul funcţiunii, cu excepţia
cazurilor când fapta constituie infracţiune;
c. comportamentul necorespunzător, aducerea de jigniri, insultarea, ameninţarea
organelor de căpitănie, când acestea se află în exerciţiul funcţiunii, cu excepţia cazurilor
când fapta constituie infracţiune;

268. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. încărcarea navelor la un pescaj mai mare decât cel permis de adîncinile de lîngă
maluri sau în punctele unde se efectuează aceste operaţiuni;
b. încărcarea navelor la un pescaj mai mare decât cel permis de adîncinile de pe şenal
sau în punctele unde se efectuează aceste operaţiuni;
c. încărcarea navelor la un pescaj mai mare decât cel permis de adîncinile de lîngă dane
sau în punctele unde se efectuează aceste operaţiuni;

269. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. încărcarea navelor peste limitele stabilite în actele de bord;
b. încărcarea navelor peste limitele stabilite în documentele navei,
c. încărcarea navelor peste limitele stabilite în actele de registru,

270. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. folosirea mijloacelor de încălzit la bordul navelor;
b. folosirea mijloacelor de iluminat la bordul navelor,
c. folosirea mijloacelor improvizate de încălzit şi iluminat la bordul navelor;

271. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. refuzul persoanelor străine de echipaj de a coborî de pe navă la somaţia secundului
navei;
b. refuzul persoanelor străine de echipaj de a coborî de pe navă la somaţia
comandantului navei sau a organelor de căpitănie;
c. refuzul persoanelor străine de echipaj de a coborî de pe navă la somaţia organelor
administraţiei portuare;

272. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. deratizarea, dezinsecţia sau dezinfectarea navelor, fără permisiunea căpităniei
portului şi în alte locuri decât cele stabilite;
b. deratizarea, dezinsecţia sau dezinfectarea navelor, fără permisiunea administraţiei
portuare şi în alte locuri decât cele stabilite;

40
c. deratizarea, dezinsecţia sau dezinfectarea navelor, fără permisiunea autorităţii
portuare şi în alte locuri decât cele stabilite;

273. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. ancorarea, acostarea sau legarea unei nave, precum şi schimbarea locului iniţial, în
limitele portului, în alt loc decât cel indicat de către administraţia portuară sau fără
încuviinţarea acesteia, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
b. ancorarea, acostarea sau legarea unei nave, precum şi schimbarea locului iniţial, în
limitele portului, în alt loc decât cel indicat de către autoritatea portuară sau fără
încuviinţarea acesteia, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
c. ancorarea, acostarea sau legarea unei nave, precum şi schimbarea locului iniţial, în
limitele portului, în alt loc decât cel indicat de către căpitănia portului sau fără
încuviinţarea acesteia, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;

274. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. deţinerea de băuturi alcoolice la bordul navei, de către personalul brevetat;
b. deţinerea de băuturi alcoolice la bordul navei de către personalul nebrevetat;
c. exercitarea atribuţiilor de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice, de către
personalul de bord;

275. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. folosirea la bordul navelor şi instalaţiilor plutitoare de persoane care nu posedă
brevetul sau certificatul de capacitate corespunzător funcţiei pe care o exercită, dacă
această faptă nu constituie infracţiune;
b. folosirea la bordul navelor şi instalaţiilor plutitoare de persoane care nu posedă
carnetul de marinar corespunzător funcţiei pe care o exercită, dacă această faptă nu
constituie infracţiune;
c. folosirea la bordul navelor şi instalaţiilor plutitoare de persoane care nu posedă
documentul de calificare corespunzător funcţiei pe care o exercită, dacă această faptă nu
constituie infracţiune;

276. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. aprinderea de materiale inflamabile sau fumigene, tragerea de focuri de armă sau
emiterea de semnale fonice sau luminoase de la bordul navei, în afara celor admise de
căpitănia portului;
b. aprinderea de materiale inflamabile sau fumigene, tragerea de focuri de armă sau
emiterea de semnale fonice sau luminoase de la bordul navei, în afara celor admise de
administraţia portului;
c. aprinderea de materiale inflamabile sau fumigene, tragerea de focuri de armă sau
emiterea de semnale fonice sau luminoase de la bordul navei, în afara celor admise de
regulamentele de navigaţie.

277. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. executarea operaţiunilor de degazare sau spălare a tancurilor în alte locuri decât cele
fixate de administraţia portului, precum şi introducerea, fără autorizaţia administraţiei
portului, a tancurilor nedegajate în bazine;
b. executarea operaţiunilor de degazare sau spălare a tancurilor în alte locuri decât cele
fixate de autoritatea portuară, precum şi introducerea, fără autorizaţia autorităţii
portuare, a tancurilor nedegajate în bazine;

41
c. executarea operaţiunilor de degazare sau spălare a tancurilor în alte locuri decât cele
fixate de căpitănia portului, precum şi introducerea, fără autorizaţia căpităniei portului, a
tancurilor nedegajate în bazine;

278. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. deversarea materialelor aruncate în alte locuri decât cele amenajate;
b. deversarea materialelor aruncate în alte locuri decât cele stabilite;
c. deversarea materialelor aruncate în ale locuri decât cele legale,

279. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. nerespectarea regulilor locale privind încărcarea de mărfuri pe punte;
b. nerespectarea regulilor de navigaţie privind încărcarea de mărfuri pe punte;
c. nerespectarea regulilor speciale privind încărcarea de mărfuri pe punte;

280. Constituie contravenţie la normele privind transporturile pe apele naţionale:


a. executarea de lucrări cu foc mare în zona petrolieră a portului;
b. executarea de lucrări cu foc deschis în zona petrolieră a portului;
c. executarea de lucrări cu foc închis în zona petrolieră a portului;

281. Ce act normativ stabileşte personalul minim de siguranţă pentru navele şi instalaţiile
plutitoare fluviale şi de ape interioare navigabile:
a. O.M.T. nr. 422/1998;
b. O.M.T. nr. 444/1997;
c. O.M.T. nr. 322/1999.

282. Personalul minim de siguranţă este reprezentat de persoanele calificate şi atestate


conform reglementărilor în vigoare desemnate să asigure:
a. numai siguranţa navei,
b. numai siguranţa navigaţiei;
c. siguranţa navei şi a navigaţiei;

283. Persoanele calificate şi atestate conform reglementărilor în vigoare, desemnate să


asigure siguranţa navei şi a navigaţiei, reprezintă.
a. personalul navigant;
b. personalul de siguranţă;
c. personalul minim de siguranţă.

284. Navigatorii, posesori de brevete şi de certificate de capacitate, calificaţi şi atestaţi


conform reglementărilor în vigoare, cu care proprietarul/operatorul navei suplimentează
personalul minim de siguranţă pentru realizarea corpurilor economice ale voiajului şi a
activităţilor de întreţinere a nave, reprezintă:
a. personalul necesar exploatării navei,
b. personalul necesar întreţinerii navei;
c. personalul necesar exploatării şi întreţinerii navei.

285. Se admit derogări de la instrucţiunile privind personalul minim de siguranţă la:


a. navele şcoală;
b. navele de pasageri,
c. şalupe de stins incendiu până la 1000 c.p.

286. Certificatul privind încadrarea navei cu personal minim de siguranţă emis de A.N.R.
se va găsi la bordul navei:

42
a. obligatoriu;
b. nu este obligatoriu;
c. nu se prevede în legislaţie.

287. Certificatul privind încadrarea navei cu personal minim de siguranţă este emis de:
a. orice căpitănie din România;
b. ANR, prin căpitănia portului de înmatriculare;
c. Birou din cadrul M.L.P.T.L.

288. Instrucţiunile privind personalul minim de siguranţă la bordul navei se aplică:


a. navelor civile sub pavilion românesc;
b. navelor sub pavilion străin,
c. navelor ce aparţin Ministerului de Interne.

289. Instrucţiunile privind personalul minim de siguranţă la bordul navei nu se aplică:


a. navelor fluviale care aparţin Ministerului Apărării Naţionale;
b. navelor fluviale care aparţin Ministerului Lucrărilor publice, Transporturilor şi
Locuinţei ;
c. navelor fluviale care aparţin unităţilor de învăţământ.

290. Pentru navele care prin natura lor constructivă, pot efectua mai multe activităţi,
Căpitănia portului va emite certificate privind încadrarea navei cu personal minim de
siguranţă, conform declaraţiei proprietarului sau operatorului pentru:
a. activitatea pe care o desfăşoară nava;
b. pentru toate activităţile pe care le poate desfăşura nava;
c. pentru jumătate din numărul activităţilor pe care le poate desfăşura nava.

291. Se pot acorda derogări de la personalul minim de siguranţă al navei, în cazuri


temeinic justificate de către:
a. căpitănia portului de înmatriculare;
b. Autoritatea Navală Română.;
c. Ministerul Lucrărilor publice, Transporturilor şi Locuinţei.

292. Personalul minim de siguranţă pentru navele fluviale sub pavilion românesc va fi
format numai din:
a. navigatori de cetăţenie română;
b. navigatori de cetăţenie română şi străină;
c. nu se prevede în legislaţie cetăţenia navigatorului.

293. Personalul navigant brevetat reprezintă:


a. navigatorii care posedă carnet de marinar;
b. navigatorii care posedă un brevet recunoscut de autoritatea de stat în domeniu;
c. navigatorii care posedă un certificat de capacitate recunoscut de autoritatea de stat în
domeniu.

294. Navigatorii care posedă un brevet recunoscut de către autoritatea de stat în domeniu,
reprezintă:
a. personalul navigant de bord;
b. personalul navigant brevetat;
c. personalul navigant nebrevetat.

295. Personalul navigant nebrevetat reprezintă:

43
a. navigatorii care posedă carnet de marinar;
b. marinarii şi motoriştii;
c. navigatorii care posedă un certificat de capacitate recunoscut de autoritatea de stat în
domeniu.

296. Navigatorii care posedă un certificat de capacitate recunoscut de autoritatea de stat în


domeniu, reprezintă:
a. personalul navigant nebrevetat;
b. personalul navigant de bord;
c. personalul navigant brevetat.

297. Personal navigant auxiliar reprezintă:


a. navigatorii care nu îndeplinesc funcţii de conducere la bordul navei;
b. membri de echipaj care nu posedă brevet sau certificat de capacitate, dar îndeplinesc
funcţii la bord;
c. membri de echipaj fără carnet de marinar.

298. Membri de echipaj care nu posedă brevet sau certificat de capacitate, dar care
îndeplinesc funcţii la bord în baza calificării speciale, repreznită:
a. personalul navigant de bord;
b. personalul navigant nebrevetat;
c. personalul navigant auxiliar.

299. Ce reprezintă conducătorul de navă/instalaţie plutitoare?


a. persoana care are calificarea necesară pentru a conduce nava / instalaţia plutitoare,
convoiul, precum şi echipajul;
b. persoana sub autoritatea căreia este pusă nava/instalaţia plutitoare, convoiul, precum
şi echipajul,
c. persoana care are calificarea necesară şi sub autoritatea căreia este pusă
nava/instalaţia plutitoare, convoiul, precum şi echipajul.

300. Navă în exploatare înseamnă:


a. navă utilizată conform destinaţiei;
b. starea corpului asigură flotabilitatea dotări şi echipaj complet, aptă de a fi imediat
folosită conform destinaţiei, chiar dacă nu e utilizată efectiv,
c. nava cu echipaj şi dotări complete.

301. Atunci când starea corpului navei asigură flotabilitatea, maşinile, instalaţiile,
echipamentele şi dotările sunt complete şi în stare: de funcţionare, echipajul este complet,
iar nava este aptă de a fi imediat folosită conform destinaţiei sale, nava este considerată ca
fiind:
a. navă în funcţiune;
b. navă în exploatare;
c. navă aptă.

302. Navă scoasă din exploatare înseamnă:


a. nava fără echipaj sau cu echipaj redus;
b. starea corpului nu asigură flotabilitatea, dotările sunt scoase parţial/total din funcţie,
echipaj redus, aptă de a fi folosită numai după terminarea lucrărilor de reparaţii şi
completarea echipajului;
c. navă care nu poate fi folosită conform destinaţiei.

44
303. Atunci când starea corpului navei asigură flotabilitatea, maşinile, instalaţiile,
echipamentele şi dotările sunt, parţial sau total, scoase din starea de funcţionare, echipajul
este redus la număr faţă de situaţia în care nava este în exploatare, iar nava este aptă de a fi
folosită, conform destinaţiei sale, numai după terminarea lucrărilor de reparaţii şi după
completarea echipajului, nava este considerată ca fiind:
a. navă scoasă din funcţiune;
b. navă scoasă din exploatare;
c. navă scoasă din reparaţie.

304. O navă la parcul rece înseamnă o navă:


a. în iernatic;
b. navă dezarmată;
c. navă fără echipaj.

305. Atunci când starea corpului asigură flotabilitatea, maşinile, echipamentele,


instalaţiile şi dotările sunt complete şi puse în stare de conservare, nu are echipaj ci doar
paza asigurată de personal calificat din rândul navigatorilor, conform destinaţiei sale, numai
după deconservarea mijloacelor tehnice din dotare, după completarea echipajului şi după
aprovizionare, nava este considerată ca fiind:
a. navă dezarmată;
b. navă scoasă din funcţiune;
c. navă în parcul rece sau navă în iernatic.

306. O navă în iernatic înseamnă:


a. starea corpului asigură flotabilitatea, mijloacele tehnice sunt în conservare, fără
echipaj dar cu paza asigurată de personal calificat din rândurile navigatorilor;
b. fără echipaj;
c. navă dezafectată, amplasată în afara şenalului navigabil.

307. O navă dezarmată înseamnă:


a. navă în parcul rece;
b. navă în stare de flotabilitate, cu mijloace tehnice demontate, fără echipaj, dar cu pază
asigurată de navigatori;
c. navă dezmembrată.

308. Atunci când starea corpului asigură flotabilitatea, maşinile, echipamentele,


instalaţiile şi dotările sunt, parţial sau total, demontate şi debarcate, nu are echipaj, ci doar
pază asigurată de personal calificat din rândul navigatorilor, iar nava este aptă de a fi
folosită, conform destinaţiei sale, numai după rearmarea corespunzătoare, nava este
considerată ca fiind:
a. navă scoasă din exploatare;
b. navă dezarmată;
c. navă scoasă din funcţiune.

309. Personalul minim de siguranţă al navei este format din:


a. tot echipajul navei;
b. persoanele calificate şi atestate conform reglementărilor în vigoare, desemnate să
asigure siguranţa navei şi a navigaţiei;
c. personalul necesar exploatării şi întreţinerii navei.

45
310. Pe timpul staţionării în porturi sau în afara porturilor la navele/instalaţiile plutitoare
fluviale aflate în exploatare, serviciul de gardă se va organiza conform:
a. regulamentului de ordine interioară;
b. regulamentul serviciului la bord;
c. conform aprobării obţinute de la Autoritatea Navală Română

311. La nava în exploatare, pe timpul staţionării în porturi sau în afara porturilor la care
personalul minim de siguranţă este format dintr-un posesor al unui certificat de capacitate
punte şi dintr-un posesor al unui certificat de capacitate maşini, serviciul de gardă şi de
siguranţă va fi asigurat de.
a. fiecare din ei, pe rând;
b. numai de cel ce deţine certificat de capacitate punte;
c. numai de cel ce deţine certificat de capacitate maşini.

312. La navele fluviale, desemnate pentru intervenţii, care îşi desfăşoară activitatea
continuu pe timpul staţionării, personalul minim de siguranţă trebuie:
a. să se afle în permanenţă la bord;
b. să se afle la bord numai pe timpul misiunilor;
c. ca jumătate din numărul personalului minim de siguranţă să fie la bordul navei
permanent.

313. Personalul necesar pazei şi siguranţei navelor aflate în iernatic se va stabili conform:
a. regulamentului serviciului la bordul navei;
b. instrucţiunilor pentru organizarea iernaticelor;
c. conform dispoziţiilor date de armator.

314. Pentru nava aflată în conservare, în funcţie de starea ei, personalul pentru pază şi
siguranţă va fi stabilit de către:
a. căpitănia portului în raza căreia staţionează;
b. proprietarul navei;
c. conform Ordinului Ministerului Transportului nr. 1023/1998.

315. Schimbarea zonei de navigaţie impune revizuirea certificatului privind încadrarea


navei cu personal minim de siguranţă?
a. nu;
b. da;
c. este opţional.

316. Schimbarea caracteristicilor sau a clasei navei impune revizuirea certificatului


privind încadrarea navei cu personal minim de siguranţă?
a. da;
b. nu;
c. este opţional.

317. Situaţiile care nu sunt prevăzute în instrucţiunile privind stabilirea personalului


minim de siguranţă pentru navele din marina civilă română, se reglementează pentru fiecare
caz în parte de către:
a. Autoritatea Navală Română.;
b. căpitănia portului de înmatriculare a navei;
c. direcţia de navigaţie din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi
Locuinţei..

46
318. Navele nu pot pleca în voiaj, dacă nu au personal minim de siguranţă la bord
conform cu certificatul privind încadrarea navei cu personal minim de siguranţă?
a. pot pleca;
b. nu pot pleca;
c. pot pleca dacă în primul port de acostare îşi întregeşte echipajul.

319. Personalul navigant îmbarcat are dreptul la cazare la bordul navei:


a. contra-cost;
b. gratuit;
c. nu este specificat.

320. Repartizarea cabinelor la bordul navei se face în raport de:


a. funcţia persoanelor şi gradul de confort al cabinei;
b. funcţia persoanelor şi destinaţia cabinei;
c. vârsta persoanelor şi destinaţia cabinei.

321. Referitor la repartizarea şi folosirea cabinelor, se interzice personalului îmbarcat:


a. schimbarea mobilierului din cabine ;
b. schimbarea destinaţiei cabinelor;
c. schimbarea aparaturii din cabine.

322. Referitor la repartizarea şi folosirea cabinelor, se interzice personalului îmbarcat:


a. transformarea cabinelor în bucătării;
b. transformarea cabinelor în careuri;
c. transformarea cabinelor în magazii de materiale.

323. Referitor la repartizarea şi folosirea cabinelor, se interzice personalului îmbarcat:


a. depozitarea în cabine a materialelor pirotehnice;
b. depozitarea în cabine a armelor;
c. depozitarea în cabine a muniţiilor.

324. Referitor la repartizarea şi folosirea cabinelor, se interzice personalului îmbarcat:


a. depozitarea în cabine a materialelor dăunătoare;
b. depozitarea în cabine a materialelor degradante;
c. depozitarea în cabine a materialelor periculoase.

325. Referitor la repartizarea şi folosirea cabinelor, se interzice personalului îmbarcat:


a. repartizarea cabinelor, care sunt dotate cu aparatură specială sau cu diferite
dispozitive de semnalizare sau de manevră, persoanelor care nu au calificarea necesară,
b. repartizarea cabinelor, care sunt dotate cu aparatură specială sau cu diferite
dispozitive de semnalizare sau de manevră, persoanelor nebrevetate,
c. repartizarea cabinelor, care sunt dotate cu aparatură specială sau cu diferite
dispozitive de semnalizare sau de manevră, persoanelor care nu fac parte din echipajul
navei,

326. Referitor la repartizarea şi folosirea cabinelor, se interzice personalului îmbarcat:


a. cedarea cabinelor echipajului în favoarea delegaţiilor armatorului;
b. cedarea cabinelor echipajului în favoarea reprezentanţilor guvernului;
c. cedarea cabinelor echipajului în favoarea pasagerilor.

327. Cabina se ia în primire de către:


a. şeful de serviciu;

47
b. secundul navei,
c. persoana căreia i-a fost repartizată.

328. Cabina se predă pe bază de:


a. proces verbal de predare – primire;
b. contract;
c. listă de inventar.

329. Lista de inventar a cabinei, trebuie să fie afişată în interiorul cabinei?


a. da;
b. nu;
c. nu este specificat.

330. Cabina se predă, pe bază de:


a. contract;
b. deviz;
c. proces verbal de predare-primire.

331. La plecarea din cabină este obligatoriu să se stingă lumina?


a. nu;
b. da;
c. nu este specificat.

332. La plecarea din cabină este obligatorie scoaterea din priză a aparatelor electrice?
a. nu este specificat;
b. da;
c. nu.

333. La plecarea din cabină este obligatorie închiderea hublourilor?


a. da;
b. nu;
c. nu este specificat.

334. Pe timpul cât în cabină se află una sau mai multe persoane, este interzis a se ţine uşa
încuiată:
a. pe timpul zilei;
b. pe timpul nopţii;
c. atât ziua cât şi noaptea.

335. Careurile navei sunt încăperi cu destinaţie:


a. colectivă;
b. multiplă;
c. specială.

336. Personalul îmbarcat are dreptul la hrană gratuită pe tot timpul cât se află la bord, în
limita:
a. salariului stabilit conform reglementărilor legale în vigoare;
b. alocaţiei de străinătate stabilită conform reglementărilor legate în vigoare;
c. alocaţiei de hrană stabilită conform reglementărilor legate în vigoare.

337. Meniul va fi acelaşi pentru:


a. personalul navigant brevetat;

48
b. personalul navigant nebrevetat;
c. tot echipajul navei.

338. Hrana echipajului şi a pasagerilor se prepară:


a. săptămânal;
b. din două în două zile;
c. zilnic.

339. Masa se serveşte la bordul navei, numai în:


a. cabine;
b. careuri;
c. nu este specificat.

340. Personalul navigant care lucrează în condiţii grele sau vătămătoare are dreptul la
supliment de hrană şi la alimentaţie de protecţie, în conformitate cu:
a. prevederile armatorului;
b. reglementările legale în vigoare;
c. prevederile autorităţii portuare.

341. La manipularea, la bord, a alimentelor ambalate şi a ambalajelor de pe covertă în


cambuză, participă toţi membrii echipajului care.
a. sunt nebrevetaţi,
b. fac parte din personalul auxiliar;
c. nu sunt de serviciu în acel moment.

342. Manipularea alimentelor se face cu respectarea:


a. normelor de transport şi manipulare;
b. normelor igienico-sanitare;
c. normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

343. De la ce surse se îmbarcă apa de băut?


a. de la reţeaua oraşului;
b. de la reţeaua aprobată,
c. de la reţeaua portului.

344. Tancurile de apă potabilă se verifică, se curăţă şi se cimentează cel puţin:


a. o dată la 6 luni;
b. o dată la 3 luni;
c. o dată pe an.

345. Pompele şi furtunurile destinate îmbarcării apei potabile se păstrează:


a. în magazii speciale;
b. în locuri speciale;
c. curate.

346. Pompele şi furtunurile destinate îmbarcării apei potabile se întrebuinţează şi în alte


scopuri?
a. da;
b. nu;
c. numai pentru materii lichide care nu sunt nocive.

347. Fiecare membru al echipajului este obligat să se îngrijească de:

49
a. igiena sa corporală şi de igiena îmbracăminţii sale;
b. igiena sa corporală, de igiena încălţămintei sale;
c. igiena sa corporală, de igiena îmbrăcăminţii şi a încălţăminţii sale.

348. Fiecare membru al echipajului este obligat să se îngrijească de:


a. curăţenia la locul său cazare;
b. curăţenia la locul său de muncă;
c. curăţenia la locul său de cazare şi de muncă.

349. Se interzice să poarte barbă pe timpul cât sunt îmbarcaţi:


a. personalul navigant nebrevetat;
b. personalul navigant auxiliar;
c. bucătarul, brutarul şi cofetarul.

350. Depozitarea la bord a lenjeriei de pat şi a prosoapelor se face în:


a. magazii speciale;
b. magazii separate pentru rufe curate şi rufe murdare;
c. în aceeaşi magazie atât rufele curate cât şi cele murdare.

351. Ordinea şi curăţenia în careuri şi oficii se asigură zilnic de către:


a. personalul navigant nebrevetat;
b. personalul de serviciu;
c. personalul navigant auxiliar.

352. Păstrarea veselei şi a tacâmurilor se face în dulapuri sau stative speciale, curate, la
adăpost de:
a. produsele inflamabile şi de praf;
b. praf, insecte şi rozătoare;
c. praf şi produse chimice.

353. Curăţenia şi igienizarea bucătăriei şi a spaţiilor anexe acesteia, precum şi a utilajelor


şi veselei de bucătărie, se efectuează de către bucătar:
a. zilnic;
b. la două zile;
c. săptămânal.

354. Ordinea şi curăţenia în magaziile de materiale se asigură de către:


a. personalul de serviciu;
b. persoanele care le au în primire ;
c. personalul navigant auxiliar.

355. Curăţenia la grupurile sanitare comune se execută zilnic de către persoanele care le
folosesc, conform graficului întocmit de:
a. comandantul navei;
b. secundul navei;
c. şeful de echipaj.

356. Cine poate dispune dezinfecţia şi dezinsecţia, parţială sau totală a navei:
a. comandantul navei;
b. armatorul navei,
c. autorităţile portuare.

50
357. Deratizarea navei se face de regulă cu aprobarea:
a. comandantului;
b. armatorului;
c. administraţiei portuare.

358. Organizarea echipajului şi stabilirea atribuţiilor acestuia, face parte din activitatea
de:
a. organizare a voiajului;
b. conducere a navei;
c. organizare a activităţii de navigaţie.

359. Organizarea şi planificarea activităţilor echipajului, face parte din activitatea de :


a. organizare a muncii;
b. organizare a activităţii de navigaţie;
c. conducere a navei.

360. Luarea deciziilor de perspectivă şi curente pentru desfăşurarea activităţilor


echipajului, face parte din activitatea de:
a. organizare a voiajului;
b. organizare a muncii;
c. conducere a navei.

361. Urmărirea şi controlul desfăşurării activităţilor echipajului şi al îndeplinirii sarcinilor


stabilite, face parte din activitatea de:
a. organizare a serviciului de cart;
b. organizare a voiajului;
c. conducere a navei.

362. Asigurarea fluxului informaţional între toate nivelurile ierarhice de la bord, face
parte din activitatea de:
a. organizare a voiajului;
b. conducere a navei;
c. organizarea muncii.

363. Conducerea de către comandant şi de fiecare şef în parte se exercită:


a. personal;
b. direct şi personal;
c. direct.

364. Cine este persoana care are autoritate asupra întregului personal îmbarcat la navă?
a. armatorul navei;
b. comandantul navei;
c. agentul navei.

365. Şeful de serviciu de la bordul navei are autoritate asupra:


a. personalului navigant nebrevetat din cadrul serviciului;
b. personalului navigant brevetat din cadrul serviciului său;
c. întregului personal din cadrul serviciului său.

366. Cine este persoana care are autoritate asupra personalului de cart / gardă subordonat
lui pe perioada executării serviciului de cart/gardă?
a. secundul navei;

51
b. şeful de echipaj al navei;
c. şeful echipă de cart/gardă.

367. Şeful stabilit prin rolurile de echipaj are autoritate asupra personalului prevăzut prin
rol în sub ordinea sa pe timpul:
a. voiajului;
b. cartului;
c. alarmei.

368. Conducerea la bordul navei este:


a. unică;
b. multiplă;
c. nu este specificat.

369. Cine este persoana căreia armatorul îi încredinţează nava:


a. asiguratorul;
b. comandantul;
c. agentul.

370. Comandantul poartă răspunderea pentru:


a. oportunitatea şi legalitatea ordinelor pe care le dă ;
b. oportunitatea ordinelor pe care le dă ;
c. legalitatea ordinelor pe care le dă.

371. Fiecare dintre şefii de la bordul navei trebuie să aibă prestabilit:


a. un ajutor;
b. un înlocuitor;
c. un intermediar.

372. Activităţile de întreţinere curentă a corpului navei, a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor


şi echipamentelor navei se execută de către personalul din:
a. serviciul de maşină;
b. serviciul de punte,
c. serviciul de zi.

373. Ordinea pe punte, curăţenia interioară şi exterioară a navei, întreţinerea corpului


navei şi a instalaţiilor de punte, întreţinerea materialelor de vitalitate, salvare, stingere a
incendiilor şi a altor materiale de inventar, lucrările de matelotaj, lucrările de protejare a
mărfurilor de la bord, reprezintă lucrările ce se execută zilnic de către personalul din cadrul:
a. serviciului punte;
b. serviciului de maşină;
c. serviciului de gardă.

374. Curăţenia în compartimentul maşini şi în spaţiile anexe, lucrările de întreţinere a


instalaţiilor şi echipamentelor, întreţinerea echipamentelor de vitalitate şi de stingere a
incendiilor, reprezintă lucrările ce se execută zilnic de către personalul din cadrul:
a. serviciului de gardă;
b. serviciului de maşină;
c. serviciului de punte.

375. Curăţenia în spaţiile destinate pasagerilor, serviciul curent la bucătării, oficii, careuri,
restaurante, întreţinerea materialelor de inventar, activităţi necesare pentru asigurarea

52
păstrării alimentelor în bune condiţii etc, reprezintă lucrările ce se execută zilnic de către
personalul din cadrul:
a. serviciului punte;
b. serviciului de gardă,
c. serviciului administrativ.

376. Asigurarea conducerii în siguranţă a navei în navigaţie şi menţinerea unei veghe


permanente vizuale şi auditive, este realizată prin organizarea:
a. serviciului de gardă pe navă;
b. serviciului de cart pe puntea de comandă;
c. servicului de cart.

377. Serviciul de cart se instituie şi se execută pe timpul cât nava se află:


a. în staţionare;
b. în marş;
c. sub operaţiuni de încărcare/descărcare.

378. Supravegherea permanentă a punţii de comandă, reprezintă unul din aspectele de


care trebuie să se ţină seama la stabilirea componenţei echipei din cadrul:
a. serviciului de cart pe navă;
b. serviciului de cart pe puntea de comandă;
c. serviciului de gardă pe navă.

379. Unul dintre aspectele de care trebuie să se ţină seama la stabilirea echipei de cart pe
puntea de comandă este:
a. starea navei;
b. starea vremii;
c. starea maşinilor navei.

380. Imediata vecinătate a pericolelor de navigaţie, este unul din aspectele de care trebuie
să se ţină seama la stabilirea:
a. echipei de cart pe navă;
b. echipei de cart pe puntea de comandă;
c. echipei de gardă pe navă.

381. Posibilitatea de folosire şi starea de funcţionare a aparatelor de navigaţie, este unul


din aspectele de care trebuie să se ţină seama la stabilirea:
a. echipei de intervenţie;
b. echipei de gardă pe navă;
c. echipei de cart pe puntea de comandă.

382. De regulă, echipa de cart pe puntea de comandă se compune din:


a. un ofiţer de cart, un timonier şi un marinar de veghe;
b. un ofiţer de cart, un şef de echipaj şi un marinar de veghe;
c. un ofiţer de cart, un marinar şi un marinar de veghe.

383. Durata unui cart este de:


a. 6 ore;
b. 4 ore;
c. 3 ore.

53
384. Serviciul de cart pe puntea de comandă, atunci când voiajul real depăşeşete 48 de
ore, se execută.
a. în 4 carturi, de câte 4 ore fiecare;
b. în 3 carturi, de câte 4 ore fiecare;
c. în 2 carturi, de câte 4 ore fiecare.

385. Serviciul de cart pe puntea de comandă, atunci când voiajul real nu depăşeşete 48 de
ore:
a. în 4 carturi, de câte 6 ore fiecare;
b. în 3 carturi, de câte 6 ore fiecare;
c. în 2 carturi, de câte 6 ore fiecare.

386. În caz de sinistru, personalul aflat în serviciul de cart pe puntea de comandă rămâne
la post până la venirea înlocuitorilor prevăzuţi în.
a. ierarhia la bord;
b. rolurile de echipaj;
c. regulamentele interne.

387. Este interzisă părăsirea postului, în timpul serviciului, de către:


a. personalul de cart pe navă,
b. personalul de cart pe puntea de comandă;
c. personalul de gardă pe navă.

388. Este interzisă întreruperea activităţii ordonate sau încredinţarea executării atribuţiilor
de serviciu altei persoane, de către:
a. personalul de maşină;
b. personalul de punte;
c. personalul de cart pe puntea de comandă.

389. Pe timpul serviciului de cart pe puntea de comandă, personalului din echipa de cart i
se interzice:
a. să doarmă;
b. să fumeze;
c. să utilizeze aparatele de navigaţie.

390. Pe timpul serviciului de cart pe puntea de comandă, personalului din echipa de cart i
se interzice să întreţină discuţii cu comandantul, cu ceilalţi membri ai echipei de cart, cu
pilotul sau cu alte persoane aflate pe puntea de comandă, în probleme care nu privesc direct:
a. serviciul de cart pe navă;
b. conducerea navei;
c. serviciul de cart pe puntea de comandă.

391. Ofiţerul şef de cart pe puntea de comandă este reprezentantul:


a. agentului navei;
b. comandantului navei;
c. armatorului.

392. Ofiţerul şef de cart pe puntea de comandă are în subordine şi conduce:


a. personalul de punte aflat în serviciul de cart pe navă;
b. personalul de maşină aflat în serviciul de cart pe navă;
c. tot personalul aflat în serviciul de cart pe navă.

54
393. Ofiţerul de cart pe puntea de comandă are ca responsabilitate principală:
a. conducerea în siguranţă a navei ;
b. menţinerea unei veghe corespunzătoare,
c. conducerea în siguranţă a navei şi menţinerea unei veghe corespunzătoare.

394. Pe timpul cartului, ofiţerul de cart trebuie să fie preocupat în mod special de evitarea:
a. abordajelor şi a eşuării;
b. abordajelor;
c. eşuării.

395. Ofiţerul de cart trebuie să cunoască:


a. locurile de amplasare ale tuturor echipamentelor de navigaţie şi de siguranţă de la
bordul navei;
b. modul de funcţionare şi de exploatare ale tuturor echipamentelor de navigaţie şi de
siguranţă de la bordul navei,
c. locurile de amplasare ale tuturor echipamentelor de navigaţie şi de siguranţă de la
bordul navei şi modul de funcţionare şi de exploatare ale tuturor echipamentelor de
navigaţie şi de siguranţă de la bordul navei,

396. Ofiţerul de cart trebuie să cunoască:


a. caracteristicile constructive ale navei sale;
b. caracteristicile de manevră ale navei sale;
c. caracteristicile instalaţiilor de ancorare a navei sale.

397. Ofiţerul de cart pe puntea de comandă are la dispoziţia sa, pe timpul executării
serviciului, următoarele echipamente şi instalaţii ale navei:
a. toate aparatele şi echipamentele de navigaţie;
b. toate echipamentele de siguranţă;
c. toate echipamentele de vitalitate.

398. Ofiţerul de cart pe puntea de comandă are la dispoziţia sa, pe timpul executării
serviciului, următoarele echipamente şi instalaţii ale navei:
a. instalaţia de santină;
b. instalaţia de guvernare;
c. instalaţia de balast.

399. Siguranţa vieţii persoanelor de la bord, paza şi securitatea navei şi a mărfurilor de la


bord, siguranţa portului, prevenirea şi stingerea incendiilor la nava proprie, posibilitatea
intervenţiei pentru stingerea incendiilor în apropierea ei, precum şi lupta pentru vitalitatea
navei proprii, reprezintă scopul organizării pe navă a serviciului de:
a. cart;
b. gardă;
c. de punte.

400. Serviciul de gardă pe navă se instituie şi se execută pe timpul:


a. staţionării navei în şenal,
b. staţionării navei în port sau în radă;
c. staţionării navei în apropierea malurilor .

401. De regulă, echipa de gardă pe navă se compune din:


a. un ofiţer pe punte de garda pe navă, un ofiţer mecanic de gardă şi un motorist de
gardă în compartimentul maşini;

55
b. un ofiţer de punte de gardă, un timonier de gardă şi un marinar pe punte,
c. un ofiţer de punte de gardă pe navă, un ofiţer mecanic de gardă, un timonier, un
marinar pe punte şi un motorist de gardă în compartimentul maşini.

402. Pe timpul serviciului de gardă, responsabilitatea conducerii întregului personal din


echipa de gardă o are:
a. comandantul navei;
b. ofiţerul de gardă pe navă;
c. armatorul.

403. Serviciul de gardă pe navă se execută, de regulă în:


a. 2 ture;
b. 3 ture;
c. 4 ture.

404. În timpul serviciului, personalului de gardă pe navă i se interzice următoarele:


a. să citească;
b. să doarmă;
c. să mănînce.

405. În timpul serviciului, personalului de gardă pe navă i se interzice următoarele:


a. să întreţină discuţii cu alte persoane;
b. să consume băuturi alcoolice;
c. să consume băuturi nealcoolice.

406. În timpul serviciului, personalului de gardă pe navă i se interzice următoarele:


a. să părăsească nava;
b. să părăsească cabina;
c. să părăsească portul.

407. Autoritatea de stat în domeniul transporturilor navale care elaborează şi promovează


actele normative şi normele specifice privind administrarea utilizarea şi concesionarea
intrastructurii de transport naval este:
a. Administraţia portuară;
b. Căpităniile;
c. Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei.

408. Ducerea la îndeplinire a obligaţiilor care revin statului din acorduri şi convenţii
internaţionale la care România este parte revine:
a. Administraţiei portuare;
b. Asociaţia armatorilor;
c. Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei.

409. Funcţia de autoritate portuară şi/sau de căi navigabile este îndeplinită de:
a. administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile;
b. căpitănii;
c. primării.

410. Administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile sunt controlate, în ceea ce priveşte
aplicarea O.G. 22/1999, privind administrarea porturilor şi serviciile în porturi, de către:
a. direcţia generală a transporturilor maritime, pe Dunăre şi căi navigabile;
b. parchetul de pe lângă Tribunal;

56
c. Căpitănii.

411. Suprafeţele delimitate din teritoriul naţional, situate la malul mării sau al unei căi
navigabile, protejate natural sau artificial împotriva valurilor, vânturilor, curenţilor şi
gheţurilor constituie şi echipate astfel încât să permită, în principal primirea şi adăpostirea
navelor, încărcarea, descărcarea depozitarea mărfurilor, îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor
poartă denumirea de:
a. domeniu public;
b. porturi;
c. rade portuare.

412. Apele navigabile ale României, zonele maritime, terenurile pe care sunt amplasate
porturile, digurile, cheiurile, canale navigabile, echeze, apărările şi consolidările de maluri
drumurile tehnologice din interiorul porturilor poartă denumirea de:
a. infrastructură de transport naval;
b. zone portuare;
c. hărţi de navigaţie.

413. Totalitatea acvatoriilor, terenurilor, construcţiilor hidrotehnice, şenale de acces,


radele interioare, căldările, magaziile, platformele, instalaţiile şi echipamentele aflate în
perimetrul unei zone formează:
a. portul;
b. rada portului;
c. o zonă de acces la ţărm.

414. Limitele terenurilor portuare se stabilesc de către:


a. administraţia portuară;
b. autoritatea portuară;
c. minister.

415. Totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor formează:


a. rada portuară;
b. acvatorii portuare;
c. portul.

416. Acvatoriile destinate adăpostirii sau staţionării în vederea intrării în port, operării
navelor, poartă denumirea de:
a. radă portuară;
b. zonă portuară;
c. port.

417. Limitele radelor portuare se stabilesc de către:


a. administraţia portuară;
b. autoritatea portuară;
c. minister.

418. Pentru funcţionarea unui port este necesară o autorizaţie obţinută pe baza unui caiet
de sarcini emisă de către:
a. căpitănie;
b. minister;
c. guvern.

57
419. Din punct de vedere al aşezării geografice porturile pot fi.
a. porturi comerciale;
b. porturi militare;
c. porturi situate pe malul mării.

420. Din punct de vedere al aşezării geografice porturile pot fi:


a. porturi situate pe căi navigabile interioare;
b. porturi de agrement;
c. porturi pescăreşti.

421. Fâşia de teren situată de-a lungul ţărmului mării sau al apelor interioare navigabile
cu o lăţime, stabilită de lege măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului
constituie:
a. zonă maritimă sau de cale navigabilă;
b. teritoriul portuar;
c. domeniu public.

422. Zonă maritimă sau de cale navigabilă are, de regulă, o lăţime de:
a. 30 metri;
b. 12 mile;
c. 45 metri.

423. Zonă maritimă sau de cale navigabilă este destinată:


a. instalării semnelor şi semnalelor de navigaţie necesare desfăşurării navigaţiei;
b. construcţiei de amenajări portuare;
c. nu are o destinaţie specială.

424. Zona maritimă sau de cale navigabilă este destinată:


a. accesului pentru supraveghere şi intervenţii vizând siguranţa navigaţiei;
b. amplasării de magazii portuare;
c. construirii de instalaţii portuare.

425. Zona maritimă sau de cale, navigabilă este destinată:


a. construirii de instalaţii portuare;
b. asigurării vizibilităţii semnelor şi semnalelor de navigaţie;
c. amplasării de căi ferate.

426. Zonă maritimă sau de cale navigabilă este destinată:


a. construcţiei de infrastructuri portuare;
b. asigurarea condiţiilor de consolidare şi protecţie a căilor navigabile;
c. amplasării de faruri.

427. În zona maritimă sau de cale navigabilă lucrările şi orice alte instalaţii şi amenajări
care ar putea periclita siguranţa navigaţiei se pot executa numai cu autorizarea:
a. administraţiei portuare;
b. ministerului;
c. autorităţii portuare.

428. Lucrările în acvatoriile portuare sau în albia căilor navigabile, dragajele de extracţie
se pot executa, în condiţiile legii, numai cu autorizarea:
a. administraţiei portuare;
b. autorităţii portuare;

58
c. ministerului.

429. Administraţiile din porturi sau de pe căile navigabile unde infrastructura portuară
aparţine domeniului public se înfiinţează prin:
a. hotărârea consiliului local al primăriei;
b. hotărârea de guvern;
c. ordinul al ministerului.

430. Regulamentele de exploatare portuară sunt întocmite de:


a. Administraţiile portuare;
b. Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
c. Căpitănie.

431. Regulamentele de exploatare portuară sunt aprobate de:


a. Autoritatea Navală Română;
b. Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
c. Căpitănii.

432. Procedurile ce trebuiesc îndeplinite pentru intrarea şi ieşirea în/din porturi, precum şi
documentele aferente acestor proceduri se stabilesc prin:
a. decizii al Autorităţii Navale Române;
b. decizii ale autorităţii portuare;
c. hotărâre de guvern.

433. Danele în care navele urmează să opereze sunt alocate de către:


a. căpitănii;
b. administraţia portuară;
c. Autoritatea Navală Română

434. Permisul de acostare în dane a navelor se eliberează de către:


a. căpitănii;
b. administraţia portuară;
c. Autoritatea Navală Română

435. Acceptul de intrare în port se dă de către:


a. Autoritatea Navală Română;
b. Căpitănie,
c. Administraţia portuară.

436. Dreptul de a interzice sau de a opri operaţiunile de încărcare/descărcare a navelor, îl


are:
a. căpitănia;
b. Autoritatea Navală Română,
c. administraţia portuară.

437. Munca specifică în porturi este prestată de către:


a. marinari;
b. muncitori portuari;
c. agenţi economici.

438. Construirea unui port sau a unei instalaţii portuare fără avizele necesare constituie:
a. abatere disciplinară;

59
b. contravenţie, dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni;
c. încălcarea obligaţiilor contractuale.

439. Distrugerea sau deteriorarea semnelor şi semnalelor de navigaţie constituie:


a. abatere disciplinară;
b. infracţiune;
c. contravenţie.

440. Nerespectarea procedurilor la intrarea/ieşirea navelor din porturi constituie:


a. abatere disciplinară;
b. se ia o măsură administrativă;
c. contravenţie, dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni.

441. Efectuarea de lucrări sau construirea de instalaţii şi amenajări care împiedică


navigaţia constituie:
a. abatere disciplinară;
b. se ia o măsură administrativă;
c. contravenţie.

442. Nerespectarea interdicţiei de oprire a operaţiunilor de încărcare/descărcare


constituie:
a. abatere disciplinară;
b. contravenţie;
c. măsură administrativă.

443. Efectuarea de activităţi de transport naval fără autorizare se sancţionează cu:


a. amendă contravenţională;
b. închisoare de la 5-10 ani;
c. amendă penală cu valoare până la 50.000.000 lei.

444. Executarea neautorizată de lucrări în albia căilor navigabile se pedepseşte cu:


a. amendă contravenţională;
b. închisoare contravenţională;
c. muncă în folosul societăţii.

445. Efectuarea îmbarcării/debarcării pasagerilor în afara locurilor autorizate constituie:


a. contravenţie;
b. infracţiune;
c. abatere disciplinară.

446. Efectuarea încărcării/descărcării mărfurilor în afara locurilor autorizate constituie:


a. abatere disciplinară;
b. contravenţie;
c. infracţiune.

447. Organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice,


Transporturilor şi Locuinţei care exercită funcţia de autoritate de stat în domeniul navigaţiei
civile poartă denumirea de:
a. Autoritatea Navală Română
b. Inspectoratul Navigaţiei Civile,
c. Administraţie portuară,

60
448. Funcţia de pregătire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de
transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval se asigură de către:
a. centre de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval;
b. Autoritatea Navală Română;
c. Autoritatea portuară.

449. Acordarea de brevete, certificate de capacitate, atestate şi certificate de conformitate


pentru personalul navigant român se face de către:
a. Autoritatea Navală Română,
b. Centre de perfecţionare a personalului navigant;
c. Autoritatea portuară.

450. Sesiunile de examen pentru obţinerea brevetelor şi a certificatelor de capacitate se


organizează de către:
a. Centre de perfecţionare a personalului navigant,
b. Autoritatea Navală Română,
c. Autoritatea Portuară.

451. Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului de nave în apele naţionale navigabile


şi în porturile româneşti se face de către:
a. Autoritatea portuară;
b. Administraţia portuară;
c. Autoritatea Navală Română.

452. Inspecţia şi controlul navelor în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti


privind respectarea prevederilor legale naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor
internaţionale la care România este parte, este de competenţA:
a. Autorităţii Navale Române.
b. Autorităţii portuare.
c. Administraţia portuară.

453. Activităţile de căutare şi salvare a vieţii omeneşti, a navelor şi aeronavelor în pericol,


pe mare şi în apele naţionale navigabile ale României sunt coordonate de:
a. Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei
b. Autoritatea Navală Română;
c. Autoritatea portuară.

454. Activităţile de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale
navigabile sunt coordonate de către:
a. autoritatea portuară.
b. Autoritatea Navală Română,
c. Administraţia portuară.

455. Controlul statului pavilionului la navele care arborează pavilionul român se


efectuează de către:
a. autoritatea portuară,
b. Administraţia portuară,
c. Autoritatea Navală Română

456. Controlul statului portului la navele care arborează pavilionul altor state şi care se
află în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti se efectuează de către:

61
a. Direcţia generală a transporturilor maritime, pe Dunăre şi căi navigabile;
b. Autoritatea Navală Română,
c. Autoritatea portuară.

457. Certificarea conformităţii companiilor care operează nave care arborează pavilion
român cu prevederile contravenţiilor internaţionale la care România este parte se face de
către:
a. Direcţia generală a transporturilor maritime şi pe Dunăre;
b. Autoritatea Navală Română;
c. Autoritatea portuară.

458. Evenimentele şi accidentele de navigaţie sunt cercetate de:


a. Autoritatea Navală Română.
b. Autoritatea portuară,
c. Administraţia portuară.

459. Certificatele de tonaj al navelor care arborează pavilionul român este eliberat de:
a. Autoritatea Navală Română.
b. Autoritatea portuară,
c. Şantierul naval ce a construit sau reparat nava.
460. Transcrierea constituirii, transmiterii sau stingerii drepturilor reale asupra navelor
care arborează pavilion român se face de către:
a. Şantierul naval ce a construit nava;
b. Autoritatea Navală Română;
c. Autoritatea portuară.

461. Persoanele care încalcă prevederile legale privind navigaţia civilă, dacă faptele
acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, sunt sancţionate
contravenţional de către:
a. Autoritatea portuară,
b. Autoritatea Navală Română,
c. Administraţia portuară.

462. Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele navigabile şi în porturile


româneşti se exercită de către ministerul transporturilor, prin:
a. Administraţiile portuare
b. Autoritatea Navală Română
c. Autoritea portuară şi de căi navigabile

463. Reprezentanţii autorizaţi ai ANR şi ai căpităniilor de port au dreptul de vizită şi


control la bordul navelor:
a. numai pe navele care abordează pavilion românesc,
b. pe navele care abordează pavilion străin numai în cazul când se află în porturile
româneşti;
c. indiferent de pavilionul pe care îl abordează, aflate în apele naţionale navigabile sau
în porturile româneşti.

464. Accesul la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl abordează, aflate în


porturile româneşti sau în afara acestora, în limitele apelor naţionale navigabile, al
reprezentanţilor organelor abilitate pentru inspecţii, intervenţii, reconstituiri sau cercetări se
face:
a. în asistenţa căpitanului portului sau a reprezentantului acestuia;

62
b. în asistenţa reprezentantului administraţiei portuare
c. în asistenţa reprezentantului administraţiei publice centrale.

465. Lucrările în albia căilor navigabile, lucrările în acvatoriile porturilor şi radelor se


execută:
a. cu avizul falcultativ al căpităniilor de port
b. cu avizul obligatoriu al căpităniilor de port
c. nu este necesară nici o aprobare dacă se semnalizează zonele de lucrări.

466. Dreptul de arborare a pavilionului român, suspendarea sau retragerea acestui drept se
face în numele Guvernului de către ministerul transporturilor prin:
a. A.N.R.
b. autoritatea publică centrală
c. administraţia portuară
467. Naţionalitatea română a navelor şi dreptul de arborare a pavilionului român se atestă
printr-un act de naţionalitate eliberat de căpitănia portului şi semnat de:
a. directorul general al A.N.R
b. ministerul transporturilor
c. ministerul transporturilor şi ministerul de interne.

468. Actul de naţionalitate pentru navele maritime de categoria I, destinate pentru voiaje
internaţionale poartă denumirea de:
a. atestat de bord
b. certificat de naţionalitate
c. carnet de naţionalitate

469. Actul de naţionalitate al navelor cu excepţia navelor de agrement şi a navelor


maritime de categoria I, destinate voiajelor internaţionale, poartă denumirea de:
a. atestat de bord
b. certificat de naţionalitate
c. carnet de naţionalitate

470. Totalitatea persoanelor care au cetăţinie română şi care posedă un brevet sau
certificat de capacitate şi care au dreptul de a îndeplini funcţii la bordul navelor formează:
a. personal navigant român
b. personal brevetat
c. personal nebrevetat.

471. Evidenţa personalului navigant se ţine:


a. centre de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant
b. A.N.R.
c. ministerul transportului.

472. Valabilitatea carnetului de marinar este de:


a. 3 ani
b. 2 ani
c. 1 an.

473. Condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru eliberarea carnetului


de marinar sunt:
a. condiţii de vârstă, sănătate şi calificare profesională,
b. condiţii de cazier judiciar, sănătate, calificare profesională

63
c. condiţii de îmbarcare, vârstă, sănătate, calificare profesională şi cazier judiciar.

474. Controlul navelor care staţionează, operează sau fac escală într-un port românesc în
conformitate cu prevederile legale în vigoare se efectuează de către:
a. căpităniile de port
b. autoritatea portuară
c. administraţia portuară.
475. Permisul de intrare în port a navelor se eliberează de către:
a. autoritatea portuară;
b. administraţia portuară,
c. căpitănia de port.

476. Responsabilitatea privind starea de navigabilitatea navei, de menţinere la bord a


condiţiilor pentru navigaţia în siguranţă şi de protecţie a mediului a navelor aflate în porturi
sau navigaţie revine:
a. proprietarul navei;
b. comandantul navei
c. secundului.

477. Navele aflate în porturi pot pleca în voiaj numai după:


a. obţinerea permisului de plecare eliberat de căpitănia de port;
b. după terminarea operaţiunilor de încărcare/descărcare;
c. verificarea stării de navigabilitate a navei.

478. Pilotarea navelor se face de către persoana autorizată şi calificată care trebuie să
îndeplinească condiţiile:
a. cetăţean român cu brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care se asigură
pilotajul navei;
b. nu contează cetăţenia, trebuie să deţină brevetul valabil pentru zona de navigaţie
pentru care se asigură pilotajul navei,
c. orice persoană brevetată care deţine buletinul de pilotaj.

479. Un pilot poate fi refuzat, din motive bine justificate, de către:


a. comandantul navei;
b. secundul,
c. şeful de echipaj.

480. Solicitarea de schimbare a unui pilot se face la:


a. agenţia de pilotaj;
b. căpitănia portului
c. administraţia portuară.

481. Modul de desfăşurare a activităţilor de pilotaj, remorcare şi asistenţă cu remorchere


la manevre se reglementează prin:
a. hotărâre a guvernului;
b. regulamente de exploatare şi funcţionare a porturilor
c. prin ordin al directorului general A.N.R.

482. În marea teritorială şi în porturile maritime activitatea de căutare şi salvare este


coordonată de:
a. administraţia portuară
b. autoritatea portuară

64
c. centrul de coordonare organizat în cadrul A.N.R
483. Coordonarea operaţiunilor de intervenţie în caz de calamităţi naturale, sinistru,
evenimente pe căi navigabile interioare şi în porturile situate pe acestea revine:
a. administraţiilor locale;
b. administraţiile portuare;
c. căpitanului şef al portului din zonă.

484. Controlul statului pavilionului se face de către:


a. ministerul de interne în colaborare cu ministerul transportului
b. A.N.R
c. administraţia portuară.

485. Acţiunile de control şi monitorizare a navelor se desfăşoară de către:


a. experţi specializaţi din cadrul A.N.R
b. personal autorizat din cadrul administraţiei portuare
c. comisii din cadrul administraţiei portuare şi căpităniei

486. Controlul statului pavilionului se face pentru navele care arborează pavilionul
românesc astfel:
a. numai cât timp navele se află în apele naţionale navigabile;
b. când navele se află în apele naţionale navigabile, cât şi în afara acestora;
c. numai cât timp navele se află în porturi româneşti.

B. Prevenirea poluării

1 Care sunt domeniile de aplicare a Recomandărilor Comisiei Dunării privind


prevenirea poluării apelor?
a.sectoarele navigabile ale Dunării.
b.sectoarele navigabile sau nenavigabile ale Dunării.
c.apele bazinelor utilizate drept'' prize'' de apă tehnologică pentru marile unităţi
industriale.

2 Care sunt navele cărora li se aplică Recomandările Comisiei Dunării privind


prevenirea poluării apelor?
a.numai navele noi,fără a se face vreo referire la navele existente.
b.toate navele care navigă pe Dunăre,chiar şi temporar.
c.numai navele sub pavilion străin.

3 Care sunt navele cărora li se aplică Recomandările Comisiei Dunării privind


prevenirea poluării apelor?
a.numai navele aflate în exploatare.
b.numai navele aflate în construcţie sau în curs de reechipare şi modernizare.
c.toate navele care navigă pe Dunăre chiar şi cele care aparţin unor ţări care nu sunt
membre ale Comisiei Dunării.

4 Care sunt autorităţile sau persoanele cărora li se aplică Recomandările Comisiei


Dunării privind prevenirea poluării apelor?
a.autorităţile competente care se ocupă cu probleme de navigaţie pe Dunăre.
b.autorităţile competente care se ocupă cu problme de prevenire a poluării,de către
unităţile economice industriale.

65
c.autorităţile care se ocupă cu probleme de prevenire a poluării Dunării datorită
apelor uzate rezultate din scurgeri urbane sau tehnologice de la unităţile industriale.

5 Care sunt autorităţile sau persoanele cărora li se aplică Recomandările Comisiei


Dunării privind prevenirea poluării apelor?
a.autorităţile competente care se ocupă cu probleme de prevenire a apelor
nenavigabile.
b.conducătorilor de nave şi persoanelor participante direct sau indirect la navigaţia
pe Dunăre.
c.primăriile sau autorităţile orăşeneşti sau municipale ale porturilor dunărene.

6 Care sunt autorităţile sau persoanele cărora li se aplică Recomandările Comisiei


Dunării privind prevenirea poluării apelor?
a.toate unităţile economice dispuse de-alungul malurilor Dunării.
b.autorităţile competente care se ocupă cu prelucrarea apei Dunării pentru a fi
folosită ca apă potabilă în oraşe şi municipii portuare.
c.administraţiile porturilor dunărene.

7 Ce conţin recomandările Comisiei Dunării privind prevenirea poluării apelor


interioare?
a.se arată modul de punere în aplicare a măsurilor de prevenire a poluării apelor
Dunării în activitatea de avigaţie.
b.descrierea metodelor ce e aplică în lupta contra deversărilor acidentale a
hidrocarburilor,în zona extracţiilor petroliere terestre.
c.instrucţiuni privind prevenirea poluării apelor pentru unităţile portuare specializate
şi prelucrarea petrolului.

8 Ce conţin recomandările Comisiei Dunării privind prevenirea poluării apelor


interioare?
a.instrucţiuni privind prelucrarea scurgerilor urbane, înainte de a fi deversate în
apele interioare.
b.măsuri de control şi cooperare internaţională axate pe prevenirea poluării
transfrontiere a apăelor Dunării. c.instrucţiuni privind prevenirea poluării apelor
interioare şi în zonele nenavigabile ale acestora.

9 Ce sunt produsele de hidrocarburi?


a.sunt substanţe care,ajunse în apele interioare pot periclita sănătatea omului şi pot
dăuna resurselor biologice, faunei şi florei apelor,prejudiciind peisajul natural al
acestora.
b.sunt substanţe dăunătoare rezultând direct din exploatarea şi procese legate de
acestea,în vederea tratării resurselor minerale din apele interioare.
c.sunt hidrocarburile sub tate formele, inclusiv petrolul brut, păcura, noroaiele de
hidrocarburi, reziduuri de petrol, precum şi produsele petroliere sintetice.

10 Ce sunt grăsimile uzate?


a.sunt grăsimi rezultate în urma operaţiunilor de gresare.
b.sunt uleiuri ce nu mai pot fi utilizate, rezultate din scurgeri sau înlocuiri.
c.sunt grăsimi sau uleiuri rezultate de la filtrele de aer,ulei, combustibil sau cârpe
unsuroase.

66
11 Ce sunt uleiurile uzate?
a.sunt grăsimi ce nu mai pot fi reutilizate.
b.sunt uleiuri ce nu mai pot fi reutilizate, rezultate din scurgeri,pierderi sau înlocuiri.
c.sunt grăsimi rezultate în urma operaţiuniolr de gresare.

12 Ce sunt deşeurile uleioase sau unsuroase?


a.sunt toate genurile de deşeuri alimentare domestice,obiecte din
plastic,hârtie,textile, sticlă,etc.
b.sunt deşeuri rezultate din exploatarea navei,repraţii, amenajări la bordul navei,etc.

c.sunt grăsimi,uleiuri rezultate de la filtrele de aer,ulei,combustibil după înlocuirea


acestora,cârpe unsuroase.

13 Ce sunt deşeurile domestice?


a.toate deşeurile alientare domestice,ambalaje, obiecte din plastic,hârtie,textile,
sticlă,etc.
b.toate genurile de deşeuri rezultate în urma lucrărilor de reparaţii,construcţii şi
amenajări la bordul navelor.
c.grăsimile rezultate în urma opraţiilor de degresare şi alte grăsimi care nu pot fi
utilizate.

14 Ce sunt deşeurile provenite din exploatarea navei?


a.toate genurile de deşeuri alimentare,ambalaje, obiecte din plastic,hârtie,textile,
sticlă,etc.
b.toate genurile de deşeuri rezultate în urma lucrărilor de reparaţii,construcţii şi
amenajări la bordul navelor.
c.sunt uleiurile şi grăsimile ce nu por fi eutilizate.

15 Ce sunt apele uzate domestice?


a.sunt ape provenite din separarea apelor de santină cu mijloacele bordului.
b.ape uleioase provenite din santine,picuri, coferdamuri,etc. c.ape
provenite de la scurgeri cambuze, bucătării,băi,etc.

16 Ce sunt apele uzate separate?


a.ape provenite din separarea apelor de santină cu mijloacele bordului.
b.ape provenite de la scurgeri cambuze, bucătării,băi,etc.
c.ape uleioase provenite din santine,picuri, coferdamuri,etc.

17 Ce sunt apele de santină?


a.ape provenite de la scurgeri cambuze, bucătării,băi,etc.
b.ape uleioase provenite din santine,picuri, coferdamuri,etc.
c.ape provenite din separarea apelor de santină cu mijloacele bordului.

18 Ce sunt instalaţiile colectoare?


a.instalaţii costiere sau flotante amplasate în punctele speciale de recepţie pentru
colectarea reziduurilor de la naven vederea epurării,reutilizării sau neutralizării lor.

b.puncte speciale de colectare a produselor tehnologice de la navele pescadoare.


c.puncte speciale de colectare a apelor separate cu mijloacele bordului.

19 Ce sunt rejecţiile?

67
a.deşeuri rezultate în urma lucrărilor de reparaţii,construcţii,amenajări la bordul
navelor.
b.ape provenind de la scurgeri cambuze, bucătării,băi şi ape provenind din separarea
apelor de santină cu mijloacele bordului.
c.toate deşeurile rezultate în urma exploatării,ape uzate şi deşeuri domestice evacuate
peste bord.

20 Ce sunt punctele speciale de de colectare a deşeurilor?


a.punctele speciale de colectare a deşeurilor tehnologice de la navele de pescuit
oceanic.
b.nave sau instalaţii costiere autorizate de către autorităţile competente să primească
deşeurilor provenite din exploatarea navelor,precum şi deşeurile provenite de la
ăncărcătura acestora.
c.puncte speciale de colectare a apelor uzate separate cu mijloacele bordului prin
intermediul unor instalaţii aprobate de administraţie.

21 Care sunt cauzele poluări apelor Dunării care intră în sfera de influienţă a Comisiei
Dunării privind poluarea apelor Dunării prin activitatea de navigaţie?
a.poluarea datorată unor surse terestre,precum reziduuri industriale,utilizarea
pesticidelor în agricultură,etc.
b.scurgerile şi deversările provenite din canalizările aşezărilor urbane.
c.deversări voluntare de la nave sau poluări datorate accidentelor de navigaţie.

22 Cum pot fi afectate statele riverane prin deversarea substanţelor dăunătoare de către
navele aflate în exploatare?
a.hidrocarburile descompuse pot ajunge pe plaje. b.lichidele nocive
transportate în vrac se pot sedimenta pe fundul apei.
c.recipienţi plutitori pot crea un peisaj neplăcut al Dunării.

23 Care sunt măsurile ce se iau încă în faza de construcţie a unei nave în scopul prevenirii
poluării apelor?
a.eliminarea tancurilor cu dublă destinaţie: balast şi apă sanitară.
b.interzicerea utilizării tancurilor forepeack pentru transportul hidrocarburilor.
c.dotarea navelor cu separatoare de combustibil eficiente.

24 Care sunt măsurile ce se iau încă în faza de construcţie a unei nave în scopul prevenirii
poluării apelor?
a.obligativitate existenţei la bord a unor tancuri suficiente de balast .
b.interzicerea folosirii tancurilor forepeack pentru apă de balast.
c.eliminarea tancurilor cu dublă destinaţie: depozitare combustibil şi baslast.

25 Care sunt măsurile ce se iau încă în faza de construcţie a unei nave în scopul prevenirii
poluării apelor?
a.existenţa separatoarelor de santină eficiente.
b.necesitatea existenţei la bord a unui număr suficient de tancuri de balast, având o
capacitate corespunzătoare.
c.necesitatea reţinerii la bord a rezduurilor de hidrocarburi şi deversarea lor în zonele
aprobate, departe de porturi şi de prizele de apă.

26 Care sunt măsurile ce se iau încă în faza de construcţie a unei nave în scopul prevenirii
poluării apelor?

68
a.obligativitatea existenţei unor tancuri de depozitare reziduuri şi refularea acestora
peste bord în zone cât mai depărtate de port şi numai în părţi inferioare,decantate.
b.obligativitatea existenţei la bord a unor tancuri de depozitare a reziduurilor de
hidrocarburi,până la predarea acestora către instalţiile colectoare.
c.interzicerea utilizării separatoarelor de santină şi reţinerea la bord a reziduurilor de
hidrocarburi până la predarea acestora către instalaţiile colectoare.

27 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave în cazul producerii unui fenomen de


poluare?
a.nu au nici o obligaţie dacă nu cunosc provenienţa materialelor poluante.
b.să acţioneze imediat pentru eliminarea consecinţelor poluării produse de către
propria navă sau de către altă navă.
c.să informeze de urgenţă autorităţile competente despre producerea fenomenului de
poluare de către propria navă sau de către alte nave.

28 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave în cazul producerii unui fenomen de


poluare?
a.să acţioneze imediat pentru stoparea poluării şi diminuarea efectelor acesteia.
b.deoarece echipajul navei nu poate face nimic în privinţa stopării şi eliminării
consecinţelor unei poluări,conducătorul navei nu poate lua alte măsuri decât să
anunţe autorităţile competente prin orice mijloace de comunicare.
c.trebuie să anunţe de urgenţă autorităţile competente despre producerea unui
fenomen de poluare,numai în situaţia în care la producerea accidentului a participat
şi propria navă.

29 Ce consecinţe poate avea tăinuirea producerii unei poluări şi neanunţarea autorităţilor


competente de către conducătorii navelor?
a.poate avea consecinţe grave pentru conducătorul navei care a observat poluarea dar
nu este implicat în aceasta,nu poate fi pedepsit.
b.conducătoriii navelor implicate şi armatorii acestora pot fi traşi la răspundere
penală în conformitate cu legislaţia ţărilor în apele cărora s-a produs poluarea şi chiar
poate fi pierdută nava,dacă pagubele estimate nu sunt acoperite d către vinovaţi.
c.se pot aplica pedepse administrative de către armatorii navelor implicate.

30 Care sunt dispoziţiile generale privind prevenirea poluării aplor Dunării de către
nave?
a.deversarea apelor uzate în apele porturilor şi şantierelor de reparaţii este permisă
numai dacă aceste ape au fost tratate în instalaţii speciale aprobate de autorităţile
competente.
b.deversarea apelor uzate în apele Dunării, în zonele în care autorităţile competente
permit acest lucru ,este permisă numai dacă aceste ape au fost tratate în instalaţii
agreate de autorităţile competente,chiar dacă acestea conţin materii chimice cu o
concentraţie periculoasă pentru organismul uman sau fauna acvatică.
c.este interzisă deversarea sau aruncarea în apele Dunării a obiectelor,substanţelor şi
produselor petroliere de natură să pericliteze navigaţia sau să polueze apa.

31 Care sunt dispoziţiile generale privind prevenirea poluării aplor Dunării de către
nave?
a.toate deşeurile domestice trebuie stocate la bord şi descărcate la instalaţiile de
colectare din porturi sau alte puncte special amplasate sau,dacă este posibil,pot fi
incinerate la bord în incinetratoare.

69
b.este interzisă deversarea de ape uzate sau din cale în apele Dunări,chiar dacă
indicele de poluare nu depăşeşte normele stabilite de Recomandările Comisiei
Dunării.
c.sunt permise deversările apelor uzate separate,chiar cu un conţinut de substanţe
chimice cu o concentraţie periculoasă pentru fauna acvatică,dacă această operaţie se
face numai în sectoarele Dunării aprobate de autorităţile competente.

32 Care sunt măsurile recomnadate de Comisia Dunării pentru a fi aplicate în scopul


poluării apelor Dunării de către nave?
a.creşterea surselor care generează amestecuri de hidrocarburi cu apă.
b.limitarea cantităţii de hidrocarburi ce poate fi descărcată în apele navigabile ale
Dunării.
c.transportarea hidrocarburilor cu nave care sunt inferioare din punct de vedere al
vitalităţii în caz de accidente.

33 Care sunt măsurile recomnadate de Comisia Dunării pentru a fi aplicate în scopul


poluării apelor Dunării de către nave?
a.transportarea hidrocarburilor în tancuri cât mai mari.
b.transpotarea hidrocarburilor în tancuri care nu sunt protejate împotriva impactului
direct prin coliziune sau eşuare.
c.stabilirea unor standarde pentru apele uzate astfel încât să fie evitate orice deversări
dăunătoare,precum şi luarea unor măsuri de protecţie deosebită pentru zonele
speciale şi zonele de coastă.

34 Care sunt măsurile recomnadate de Comisia Dunării pentru a fi aplicate în scopul


poluării apelor Dunării de către nave?
a.separarea hidrocarburilor din apă,acolo unde amestecarea acestora poate fi evitată.
b.mărirea cantităţii de hidrocarburi ce poate fi descărcată în apele navigabile ale
Dunării.
c.luarea unor măsuri de protecţie deosebită pentru sectoarele apelor Dunării unde
autorităţile competente permit deversarea apelor uzate separate.

35 Cum se realizează controlul impelmentării cerinţelor Comisiei Dunării privind


prevenirea şi combaterea poluării apelor Dunării?
a.instruirea echipajelor în instituţii specializate privind necesitatea păstrării mediului
în condiţii optime.
b.conformarea în ce priveşte regelementările refritoare la construcţia şi
echipamentele din dotarea navelor se pune în aplicare prin utilizarea la bordul
navelor a Certificatului Internaţional pentru Prevenirea Poluării cu Petrol ,şi prin
asigurarea că navele sunt în confomitate cu ceea ce este înscris în acest certificat,
efectuându-se inspecţii periodice la nave
c.controlul se efectuează prin inspecţiile de tip Port State,care au scopul de a verifica
dacă navele deţin un astfel de certificat de preveire a poluării apelor Dunării,dar care
trebuie să se rezume numei la această verificate,indiferent dacă,în
realitate,echipamentele navei sunt sau nu în concordanţă cu cel înscrise în acel
certificat.

36 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave privind informaţiile ce trebuie să le


transmită autorităţilor competente în caz de poluare?
a.măsurile pe care le-a întreprins echipajul navei pentru eliminarea consecinţelor
poluării.
b.numele armatorului navei care a produs poluarea.

70
c.tipul,numele, pavilionul navei care face comunicarea.

37 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave privind informaţiile ce trebuie să le


transmită autorităţilor competente în caz de poluare?
a.locul unde s-a produs poluarea.
b.tipul,numele , pavilionul,armatorul şi agentul navei care a deversat produse nocive.
c.tipul şi situaţia navei car a produs poluarea: navă încărcată sau în balast,navă
petrolieră sau altă navă decât petrolieră,navă nouă sau navă veche,etc.

38 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave privind informaţiile ce trebuie să le


transmită autorităţilor competente în caz de poluare?
a.tipul navei care a produs poluarea : împingător, remocher, dragă, macara plutitoare,
pasager, bac, şlep,etc.
b.numele navei care a deversat produse nocive.
c.concentraţia poluării cu ape uzate şi substanţe chimice periculoase pentru
organismul uman şi fauna acvatică.

39 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave privind informaţiile ce trebuie să le


transmită autorităţilor competente în caz de poluare?
a.numele conducătorului navei care a produs poluarea,în cazul în care comunicarea o
face conducătorul unei nave neimplicate în accident.
b.numele agentului navei,în cazul în care este vorba de o navă străină.
c.condiţiile hidrometeorologice la locul accidentului: vizibilitate,forţa şi direcţia
vântului,curentul apei,temperatura apei,etc.

40 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave privind informaţiile ce trebuie să le


transmită autorităţilor competente în caz de poluare?
a.caracterul poluării: bandă,pată,întindere, etc.
b.măsurile pe care le-a întreprins echipajul pentru stoparea poluării şi eliminarea
consecinţelor acesteia.
c.denumirea substanţelor chimice deversate de nava care a poluat.

41 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave privind informaţiile ce trebuie să le


transmită autorităţilor competente în caz de poluare?
a.dacă poluarea este mixtă: hidrocarburi şi substanţe chimice şi ape uzate şi grăsimi
uzate şi deşeuri uleioase sau usuroase.
b.felul poluării: solide, lichide,gazoase.
c.concentraţia poluări la suprafaţa apei şi în imersiune.

42 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave privind informaţiile ce trebuie să le


transmită autorităţilor competente în caz de poluare?
a.felul poluării: substanţe chimice,radioactive, toxice,corozive sau inflamabile.
b.cine este proprietarul navei care a produs poluarea.
c.dimensiunile suprafeţei poluate şi grosimea stratului poluant.

43 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave privind informaţiile ce trebuie să le


transmită autorităţilor competente în caz de poluare?
a.concentraţia poluării la suprafaţa apei.

71
b.tipul,mărimea navei care a produs poluarea: împingător de 4800 CP, împingător de
2400 CP, împingător de 840 CP, împingător de 600 CP,remorcher de 500 CP,300
CP,200 CP,pasager de 300 de locuri,250 de locuri,de 150 de locuri,etc.
c.înălţimea în imersiune a stratului poluant.

44 Care sunt obligaţiile conducătorilor de nave privind activitatea de prevenire a poluării


apelor?
a.să comunice autorităţilor competente măsurile pe care intenţionează să le
întreprindă cu echipajul,în scopul prevenirii poluării de către propria navă.
b.să se pună la curent cu regulile de prevenire a poluării emise de statele dunărene şi
administraţiile fluviale,în sectoarele lor de fluviu,să le respecte întocmai şi să
veghezeca şi ceilalaţi membri să o facă.
c.să fie respectate întocmai prescripţiile şi instrucţiunile speciale pentru a garanta
securitatea navei,a echipajului şi navigaţiei,în cazul când se transportă produse
periculoase precum şi cele explozive,radioactive,toxice,corozive, sau
inflamabile,păstrând însă secretul despre natura încărcăturii,chiar şi faţă de
autorităţile competente.

45 Care sunt recomandările Comisiei Dunării în problemele legaate de prevenirea


poluării din punct de vedere sanitar?
a.s-a convenit să se aplice '' Regulile de supraveghere fluvială pe Dunăre'',atât în
porturi cât şi pe fluviu.
b.se recomandă să se respecte '' Regulile de supraveghere vamală pe Dunăre''.
c.s-a convenit să se aplice''Regulile de supraveghere sanitară pe Dunăre''.

46 Care sunt recomandările Comisiei Dunării în problemele legaate de prevenirea


poluării din punct de vederere veterinar şi fitosanitar?
a.s-a convenit să se aplice '' Regulile de supraveghere veterinară şi fitosanitară pe
Dunăre''.
b.se recomandă să se respecte '' Regulile de supraveghere sanitară pe Dunăre''.
c.s-a convenit să se aplice '' Regulile de supraveghere fluvială pe Dunăre'',atât în
porturi cât şi pe fluviu.

47 Care sunt limitele de concentraţie admise,referitoare la factorii de poluare,pentru


apele reziduale şi uzate de la nave?
a.indicele de oxigen NBO5 să nu depăşească 100 mg/l apă.
b.Conţinutul de hidrocarburi să nu depăşească 15 mg/l apă.
c.Indicele COLI,care dă o măsură a infectării biologice, nu trebuie să depăşească
5000 COLI/100 ml apă.
48 Care sunt limitele de concentraţie admise,referitoare la factorii de poluare,pentru
apele reziduale şi uzate de la nave?
a.indicele ce reprezintă indexul ce defineşte prezenţa microorganismelor de tip
COLI,nu trebuie să depăşească valoarea de 5000 COLI/100 ml apă.
b.apele reziduale ce provin de la nave nu sunt considerate rezduuri de hidrocarburi
sau maestecuri de apă cu hidrocarburi,dacă conţinutul lor nu depăşeşte 25 mg/l
hidrocarburi.
c.conţinutul de oxigen dintr-un litru,reprezentat prin NBO5,nu trebuie să depăşească
valoarea de 50 mg/l apă.

72
49 Care sunt limitele de concentraţie admise,referitoare la factorii de poluare,pentru
apele reziduale şi uzate de la nave?
a.indicele ce reprezintă indexul ce defineşte prezenţa microorganismelor de tip
COLI,care dau o măsură a infectării biologice, nu trebuie să depăşească valoarea de
1000 COLI/100 ml apă.
b.conţinutul de oxigen dintr-un litru,reprezentat prin NBO5,nu trebuie să depăşească
valoarea de 100 mg/l apă.
c.conţinutul de hidrocarburi să nu depăşească 25mg/l apă.

50 Care sunt recomandările Comisiei Dunării privind apele reziduale şi apele uzate ce
provin de la navele care nu sunt dotate cu echipamente de separare a apeii de hidrocarburi
sau tratare a apei uzate?
a.nava respectivă poate deversa,în sectoarlee aprobate de autoritatea competentă a
zonei respective , dacă poate asigura un efluent situat în limitele de concentraţie
admise pentru factorii poluanţi.
b.este necesar să se stocheze la bord toate amestecurile de apă cu hidrocarburi şi
apele uzate,urmând a fi descărcate la instalaţiile colectoare amenajate în porturile de
escală.
c.se procedează la separarea apelor cu hidrocarburi, gravitaţional în tancuri de
decantare,după care se face refularea peste bord a apei curate,de la partea inferioară a
tancului.

51 Care sunt recomandările Comisiei Dunării referitor la dispozitivul de închidere a


tubulaturii de deversare direct pestebord a apelor din santină şi a altor ape uzate,neepurate?
a.această armătură trebuie să fie de tipul unei valvule cu sens unic:de la navă către
exterior.
b.dispozitivul trebuie să fie de un tip aprobat de administraţia navei respective.
c.trebuie să fie sigilat,într-un compartiment închis,iar această operaţiune va fi
consemnată în registrul de hidrocarburi cu indicarea orei aplicării sigiliului şi a
locului .

52 Care sunt recomandările Comisiei Dunării referitor la existenţa la bord a unui


''Registru de hidrocarburi''?
a.fiecare navă care are motoare sau un compartiment de maşini,cu excepţia navelor
de sport,trebuie să aibă la bord un Registru de hidrocarburi de un tip aprobat şi
prezentat în Anexa I a Recomandărilor Comisiei Dunării.
b.toate navele fluviale,indiferent de tip,capacitate şi domeniu de activitate,trebuie să
aibă la bord un registru de hidrocarburi,de un tip aprobat de Comisia Dunării.
c.toate navele fluviale şi fkuvi-maritime,inclusiv cele de sport,vor avea la bord un
registru de hidrocarburi după cum urmează: partea I pentru navele cu motor,inclusiv
navele cisternă propulsate şi partea a II-a pentru naveel cisternă
nepropulsate(operaţiuni cu privire la încărcarea/descărcarea apelor uzate).

53 Ce operaţiuni se consemnează în mod obligatoriu în Registrul de hidrocarburi de la


navă?
a.lucrări de degresare şi reparaţii a tancurilor de hidrocarburi.
b.spălarea tancurilor de hidrocarburi.
c.deversarea peste bord a apei de balast separat.

73
54 Ce operaţiuni se consemnează în mod obligatoriu în Registrul de hidrocarburi de la
navă?
a.lucrări de reparaţii la tancurile de apă potabilă şi tehnică.
b.ambarcarea diverselor tipuri de ulei aflat în recipiente închise (butoaie).
c.accidente şi alte cazuri excepţionale de deversare a produselor de hidrocarburi.
55 Ce operaţiuni se consemnează în mod obligatoriu în Registrul de hidrocarburi de la
navă?
a.deversarea peste bord a apelor de santină separate sau a apelor uzate tratate.
b.debalastarea tancurilor tancurilor de balast.
c.lucrări de întreţinere şi reparaţie la motoarele navei,ştiind că în urma acestora
rămân deşeuri uleioase sau unsuroase.

56 Ce operaţiuni se consemnează în mod obligatoriu în Registrul de hidrocarburi de la


navă?
a.lucrări de întreţinere la bordajul navei,de tipul raşchetare, marţagonare,vopsire
efectuate în port sau pe fluviu.
b.descărcarea ,la punctele de colectare, a apelor uzate şi ape provenite de la spălarea
tancurilor, precum şi a apelor de santină şi a reziduurilor de hidrocarburi netratate,
acumulate la bord.
c.ambarcarea uleiului depozitat în butoaie sigilate,necesar pentru exploatarea
motoarelor.

57 Ce operaţiuni se consemnează în mod obligatoriu în Junalul de manipulare a


materiilor toxice şi radioactive?
a.spălarea tancurilor de combustibil.
b.accidente şi alte cazuri excepţionale de deversare a produselor de hidrocarburi.
c.fiecare manipulare de materii toxice sau radioactive la bordul navei.

58 Ce operaţiuni se consemnează în mod obligatoriu în Junalul de manipulare a


materiilor toxice şi radioactive?
a.fiecare caz de deversare accidentală sau excepţională de materii toxice sau
radioactive.
b.deversarea peste bord a apelor de santină separate sau a apelor uzate tratate.
c.descărcarea ,la punctele de colectare, a apelor uzate şi ape provenite de la spălarea
tancurilor.

59 Care sunt recomandările Comisiei Dunării referitor la înscrisurile din Jurnalul de


manipulare a materiilor toxice şi radioactive şi Registrul de hidrocarburi?
a.înscrisurile în jurnale se fac în una din limbile de circulaţie
mondială:engleză,franceză,germană.rusă.
b.fiecare înscris din jurnal să poarte semnătura persoanei responsabile pentru aceste
operaţiuni, precum şi cea a comandantului navei,la filele fiecărei pagini înscrise.
c.jurnalul va fi păstrat la bord timp de 4 luni după data ultimului înscris.

60 Care sunt recomandările Comisiei Dunării referitor la înscrisurile din Jurnalul de


manipulare a materiilor toxice şi radioactive şi Registrul de hidrocarburi?
a.autorităţile competente pot verifica exactitatea înscrisurilor făcute în jurnale şi pot
lua copii după acestea,numai cu aprobarea administraţiei navei respective.
b.înscrisurile în aceste jurnale pot fi făcute de oricare dintre membrii echipajului de
maşini,cu aprobarea comandantului navei.
c.înscrisurile în jurnale se fac în limba oficială a statului sub pavilionului căruia se
află nava.

74
61 Cine poartă responsabilitatea în cazul unei poluări a apelor Dunării de către o navă,în
conformitate cu recomandările Cmisiei Dunării?
a.conducătorul navei şi proprietarul acesteia.
b.membru din echipaj care a produs poluarea.
c.constructorul navei şi inspectorul de registru care şi-a dat acordul privind
exploatarea în condiţii de siguaranţă a navei.

62 Care sunt cerinţele tehnice referitor la echipamentul navelor de navigaţie interioară şi


mijloacele de prevenire a poluării apelor Dunării?
a.toate navele propulsate şi navele-cisternă (petroliere) nepropulsate, trebuiesc
prevăzute cu suficiente tancuri de balast separat,pentru a asigura navigaţia în deplină
siguranţă pe canale şi în porturi.
b.toate navele propulsate şi navele cisternă nepropulsate, trebuiesc prevăzute cu cel
puţin o cisternă pentru colectarea apelor de santină neseparate şi a apelor uzate
netratate.
c.toate navele fluviale şi fluvio-maritime trebuie să aibă la bord tancuri de depozitare
şi decantare a apelor cu hidrocarburi,de unde se poate aspira apa curată şi deversată
peste bord.

63 Care sunt cerinţele tehnice referitor la echipamentul navelor de navigaţie interioară şi


mijloacele de prevenire a poluării apelor Dunării?
a.în cazuri particulare,navele cu aripi portante sau pe pernă de aer pot fi exceptate de
la aplicare dispoziţiilor privind interzicerea utilizării ca tanc de balst,a tancurilor
destinate transportului de combustibil.
b.capacitatea cisternelor care servesc la colectarea apelor neseparate de santină,a
apelor uzate netratate şi reziduurilor de hidrocarburi trebuie să fie spre satisfacţia
Registrului naval al proprietarului navei.
c.toate navele propulsate şi toate navele-cisternă (petroliere) nepropulsate trebuie
prevăzute cu un sistem de pompare şi evacuare a apelor de santină şi apelor uzate,cât
şi racorduri standardizate pentru evacuarea acestora la instalaţiile colectoare.

64 Care sunt cerinţele tehnice referitor la echipamentul navelor de navigaţie interioară şi


mijloacele de prevenire a poluării apelor Dunării?
a.tubulaturile ce servesc la evacuarea apelor de santină,a apelor uzate şi a
reziduurilor de hidrocarburi,trebuie să fie poziţionate pe punţile deschise şi,dacă este
posibil, în ambele borduri ale navei,având racorduri de evacuare standardizate.
b.cisternele de depozitare a apelor de santină,a apelor uzate şi a reziduurilor de
hidrocarburi trebuie să fie prevăzute cu sisteme de automatizare cum ar fi: sticle de
nivel,sonde şi guri de aerisire.
c.în cazuri particulare este permis să se utilizeze ca tanc de balast,tancurile destinate
pentru transportul de combustibil precum tancurile destinate pentru colectarea apelor
de santină şia apelor uzate.

65 Care sunt cerinţele tehnice privind sistemele de automatizare cu care trebuie să fie
prevăzute cisternele de colectare a apelor de santină,a apelor uzate netratate şi a reziduurilor
de hidrocarburi?
a.nu există nici o cerinţă în acest sens.
b.trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de control al nivelului care să emită un
semnal luminos şi acustic când nivelul în tanc ajunge la 80% din capacitate.
c.trebuie să fie prevăzute cu sticle de nivel,sonde şi guri de aerisire.

75
66 Care sunt cerinţele tehnice privind sistemele de automatizare cu care trebuie să fie
prevăzute cisternele de colectare a apelor de santină,a apelor uzate netratate şi a reziduurilor
de hidrocarburi?
a.trebuie să aibă tubulaturi de rejecţie prevăzute cu racord internaţional pentru
evacuarea substanţelor poluante la instalaţiile special amenajate.
b.trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de amestecare-omogenizare a depozitelor.

c.trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de control al nivelului care să oprească


automat colectarea deşeurilor atunci când cisternele sunt umplute în procent de 90%
din capacitate.

67 Care sunt cerinţele tehnice privind ambarcarea de combustibili şi lubrifianţi,la navele


propulsate?
a.în apropierea punctelor de ambarcare combustibil sau lubrifianţi sau în
compartimentul maşini trebuiesc amplasate panouri cu scheme complete ale
instalaţiei de alimentare cu combustibil şi lubrifianţi şi instrucţiuni de utilizare.
b.toate aceste nave trebuie să fie prevăzute cu un echipament de separare şi filtrare
de un model aprobat de autorităţile competente şi autorizat pentru a fi utilizat la
bordul navelor.
c.toate aceste nave trebuie să fie prevăzute cu o cisternă de colectare şi un sistem de
evacuare a apelor de santină şi a apelor uzate în vederea neutralizării.

68 Care sunt cerinţele tehnice privind sistemul de încărcare şi descărcare combustibil,la


navele cisternă petroliere?
a.aceste nave trebuie să fie prevăzute cu un echipament de separarea şi filtrare,fiabil
până la o încliare a navei de 15°indiferent în ce plan.
b.trebuie să aibă la bord planurile în care să fie descris sistemul de
încărcare/descărcare, de curăţire şi de încălzire a încărcăturii (dacă există), schemele
respective fiind afişate în imediata apropiere a punctelor de recepţie a încărcăturii
sau în postul central de comandă a operaţiunilor de încărcare/descărcare.
c.trebuie să fie afişate la loc vizibil pentru toţi membrii echipajului,schemele
complete ale echipamentului de filtrare,instalaţia de santină/balast şi incendiu.

69 Care sunt cerinţele stabilite de recomandările Comisiei Dunării referitor la dotările


navelor autopropulsate,pentru a avea permisiunea de a evacua peste bord ape de santină
separate şi ape uzate tratate,pe căile de apă unde autorităţile competente permit aceasta?
a.trebuie să fie afişate panouri cu scheme complete ale instalaţiilor de bord şi
instrucţiuni de utilizare.
b.toate navele autopropulsate trebuie să fie dotate cu separatoare de combustibil şi
separatoare de ulei de ungere.
c.trebuie să aibă un echpament de separare,filtrare şi epurare a apelor de santină.

70 Care sunt cerinţele stabilite de recomandările Comisiei Dunării referitor la dotările


navelor autopropulsate,pentru a avea permisiunea de a evacua peste bord ape de santină
separate şi ape uzate tratate,pe căile de apă unde autorităţile competente permit aceasta?
a.trebuie să aibă un sistem de evacuare a apelor de santină separate şi a apelor uzate
tratate în echipamentul de epurare.
b.trebuie să aibă un tanc de decantare a apelor de santină,în scopul separării apei de
hidrocarburi pentru a putea apoi să fie refulată peste bord,apa curată de la partea
inferioară a tancului.

76
c.nu există zone pe fluviul Dunărea unde să poată fi deversate ape separate sau
tratate.

71 Care sunt cerinţele stabilite de recomandările Comisiei Dunării referitor la dotările


navelor autopropulsate,pentru a avea permisiunea de a evacua peste bord ape de santină
separate şi ape uzate tratate,pe căile de apă unde autorităţile competente permit aceasta?
a.trebuie să aibă un sistem de tratare chimică a apelor uzate şi a apelor din santina
compartimentului maşini.
b.trebuie să fie dotate cu o cisternă de colectare şi un sistem de evacuare a apelor de
santină şi a apelor uzate în vederea neutralizării.
c.trebuie să aibă separatoare centrifugale de combustibil şi lubrifianţi.

72 Care sunt cerinţele tehnice privind echipamentul de separare,filtrare şi epurare,sau


componentele acestuia?
a.trebuie să fie de un tip(model) aprobat de şantierul naval constructor şi armatorul
navei.
b.trebuie să fie fiabil în funcţionarre,cu condiţia asigurării unui amestec cu o
concentraţie mică de hidrocarburi la intrarea în echipament.
c.trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de semnalizare optică şi acustică care indică
depăşirea limitei de concentraţie de hidrocarburi.

73 Care sunt cerinţele tehnice privind echipamentul de separare,filtrare şi epurare,sau


componentele acestuia?
a.trebuie să fie un model aprobat de autorităţile competente şi autorizat pentru a
putea fi utilizat la bordul navelor. b.echipamentul de separare şi filtrare şi aparatele
de măsură percum şi mecanismele de protecţie trebuie să funcţioneze fiabil la orice
înclinare a navei,indiferent de numărul de grade de înclinare şi în orice plan.
c.secţiunile verticale ale conductelor de evacuare peste bord şi ale instalaţiilor de
filtrare a apelor de santină şi a apelor separate,trebuie să aibă un diametru cât mai
mic,iar grossimea ţevii să fie corespunzătoare sau etanşă.

74 Care sunt cerinţele tehnice privind echipamentul de separare,filtrare şi epurare,sau


componentele acestuia?
a.trebuie să fie fiabil în funcţionare,indiferent de concentraţia de hidrocarburi din
amestecul ce ajunge la instalaţie,cu condiţia supravegherii atente în timpul
funcţionării,pentru a-l putea opri imediat ce indică depăşirea limitei de concentraţie
de hidrocarburi prin semnale optice şi acustice.
b.echipamentul de separare şi filtrare şi aparatele sale de măsură,precum şi
mecanismele de protecţie trebuie să funcţioneze până la o înclinare a navei de 15°
indiferent în ce plan.
c.trebuie să fie un tip aprobat de proprietarul navei şi apt pentru a putea fi utilizat la
bordul navelor.

75 Care sunt cerinţele tehnice privind echipamentul de separare,filtrare şi epurare,sau


componentele acestuia?
a.trebuie să aibă un sistem de oprire automată a echipamentului în momentul
dezamorsării pompei de amestec-apă hidrocarburi,pentru a nu deteriora pupa.
b.secţiunile verticale ale conductelor de evacuare peste bord şi ale instalaţiilor de
filtrare a apelor de santină şi a apelor separate,trebuie să fie cu robinete pentru
dezaerare.

77
c.trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv automat de măsurare a concentraţiei de
hidrocarburi din amestec şi un mecanism de oprire automată a evacuărilor în cazul
depăşirii limitei de concentraţie de hidrocarburi.

76 Care sunt cerinţele tehnice privind echipamentul de separare,filtrare şi epurare,sau


componentele acestuia?
a.secţiunile verticale ale conductelor de evacuare peste bord şi ale instalaţiilor de
filtrare a apelor de santină şi apelor separate,trebuie să fie prevăzute cu robinete
pentru prelevarea de eşantioane.
b.trebuie să fie ărevăzut cu un sistem de protecţie fiabil împotriva alimentării
instalaţiei cu o cantitate excesivă de apă contaminată.
c.nu există cerinţe speciale pentru acest echipament.

77 Care sunt cerinţele tehnice privind dotările navelor în scopul prevenirii poluării cu ape
uzate?
a.navele care au la bord 9 persoane sau mai puţine,trebuie să fie prevăzute cu o
cisternă de colectare a apelor de santină şi a apelor uzate.
b.navele care au la bord 10 persoane sau mai multe trebuie să fie prevăzute cu o
cisternă de colectare a apelor de santină şi a apelor uzate şi un sistem de evacuare a
acestora,prin descărcarea la instalaţiile receptoare.
c.în cazuri particulare,navele cu aripi portante sau pernă de aer pot fi exceptate de la
aceste prevederi,cu aprobarea armatorului.
78 Care este capacitatea cisternelor de colectare a apleor uzate de la nave,conform
cerinţelor Comisiei Dunării?
a.trebuie să fie corespunzătoare cu tipul navei şi dimensiunile de bază ale navei.
b.nu sunt cerinţe speciale pentru capacitatea acestor cisterne,rămânând la aprecierea
proiectantului şi a proprietarului navei.
c.trebuie să fie corespunzătoare cu numărul persoanelor de la bord,cu zona de
navigaţie şi cu condiţiile de exploatare ale navelor.

79 Care sunt cerinţele tehnice privind dotările navelor în scopul prevenirii poluării apelor
cu deşeuri domestice?
a.navele trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de colectare a deşeurilor domestice.
b.navele trebuie să fie dotate cu sisteme de tratare a deşeurilor domestice.
c.navele trebuie să fie dotate cu sisteme de incinerare a deşeurilor domestice.

80 Care sunt cerinţele tehnice privind instalaţiile de colectare a deşeurilor domestice de la


nave?
a.capacitatea totală a acestor instalaţii trebuie să fie în funcţie de dimensiunile şi tipul
navei (petrolier,cargou,vrachier,etc.).
b.ele pot fi mobile (bene separate sau containere) sau integrate în structura navei.
c.instalaţiile mobile trebuie să aibă o înclinare a fundului la un unghi de cel puţin
30°.

81 Care sunt cerinţele tehnice privind instalaţiile de colectare a deşeurilor domestice de la


nave?
a.instalaţiile mobile vor fi astfel concepute încât să poată fi deplasate de cel mult 3
persoane.
b.dacă aceste instalaţii sunt prevăzute cu dispozitive de incinerare sau tratare a
deşeurilor,acestea vor fi de un tip aprobat de proprietarul navei şi de pompieri.

78
c.suprafeţele interioare ale tuturor echipamentelor de colectare a deşeurilor trebuie să
se preteze uşor la curăţire; sisetmele integrate în structura navei vor avea o înclinare
a fundului la un unghi de cel puţin 30°.
82 Care sunt cerinţele tehnice privind instalaţiile de colectare a deşeurilor domestice de la
nave?
a.toate instalaţiile de colectare vor fi prevăzute cu capace cu închidere etenşă şi vor fi
instalate în zone bune ventilate, izolate de încăperile de locuit şi de serviciu,de
preferinţă pe punţile deschise ale navei.
b.suprafeţele exterioare ale tuturor echipamentelor de colectarre a deşeurilor trebuie
să fie netede şi uşor de întreţinut.
c.conceptul instalaţiei de incinerare a gunoaielor, în ceea ce priveşte condiţiile de
exploatare, trebuie să asigure protecţia contra poluării accidentale.

83 Care sunt cerinţele tehnice privind instalaţiile de colectare a deşeurilor domestice de la


nave?
a.instalaţia de tratare a deşeurilor trebuie să fie prevăzută cu un sistem de alertare în
caz de incident şi cu un sistem de protecţie în cazul funcţionării necorespunzătoare a
arzătoarelor.
b.instalaţiile mobile vor fi astfel concepute încât să poată fi deplasate de către o
singură persoană,în caz contrar,ele vor fi dotate cu mijloace adecvate pentru a
îndeplinni acest deziderat.
c.temperatura din focarul incineratorului trebuie moderată pentru a proteja instalaţia
şi personalul de deservire.

84 Care sunt cerinţele tehnice privind instalaţiile de colectare a deşeurilor domestice de la


nave?
a.instalaţia de incinerare sau de tratare a gunoaielor trebuie să fi amplasată cât mai
aproape de compartimentele de locuit sau de seviciu.
b.conceptul instalaţiei de tratare a deşeurilor trebuie să excludă orice posibilitate de
scăpări de flacără sau de fum.
c.dacă aceste instalaţii sunt prevăzute cu dispozitive de incinerare sau tratare a
deşeurilor,acestea vor fi de un tip aprobat şi autorizat de autorităţile competente
pentru a putea fi utilizate la bordul navelor.

85 Care sunt cerinţele tehnice privind echiparea porturilor şi a altor puncte cu instalaţii
receptoare şi alte mijloace destinate prevenirii poluării apelor Dunării şi porturilor?
a.tările dunărene au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru echiparea porturilor
lor cu mijloace de colectare necesare pentru prevenirea poluării apelor Dunării prin
activitatea de navigaţie.
b.toate ţările dunărene au obligaţie,conform Recomandărilor Comisiei Dunării,de a
lua mpăsurile necesare pentru echiparea porturilor lor şi a sectorului Dunării de care
răspunde,cu mijloace de colectare necesare pentru prevenirea poluării apelor Dunării
de oriunde ar proveni aceşti agenţi poluanţi:agenţi economici,industriali,scurgeri
urbane,activitatea de navigaţie,etc.
c.instalaţiile pentru colectarea reziruurilor de hidrocarburi, lubrifianţi uzaţi şi a altor
deşeuri ce conţin combustibili sau lubrifianţi,trebuie să fie montate în porturi,în
locuri semnalizate, inscripţionate cu roşiu în privinţa poluantului colectat.

86 Care sunt cerinţele tehnice privind echiparea porturilor şi a altor puncte cu instalaţii
receptoare şi alte mijloace destinate prevenirii poluării apelor Dunării şi porturilor?

79
a.instalaţiile de colectare a reziduurilor de hidrocarburi,a apelor de santină şi a altor
ape uzate neseparate, trebuie să fie amplasate la o distanţă apreciabilă de zona de
operare portuară şi de punctele de alimentare a navelor cu combustibil.
b.instalaţiile pentru colectarea reziduurilor de hidrocarburi a apelor de santină şi a
altor ape uzate neseparate trebuie să fie construite astffel încât, pe timpul colectării şi
descărcării produselor de hidrocarburi,să nu aibă scurgeri de material poluant nici în
apă nici pe sol.
c.extremitatea conductei de racord de la instalaţie de colectare trebuie să fie
prevăzută cu un dispozitiv de închidere etanşă,la capătul de la mal al racirdului,astfel
încât să se evite orice scurgeri de materii poluante pe timpul racordării sau decuplării
celuilalt capăt,de la conducta navei.

87 Care sunt cerinţele tehnice privind echiparea porturilor şi a altor puncte cu instalaţii
receptoare şi alte mijloace destinate prevenirii poluării apelor Dunării şi porturilor?
a.iluminatul navelor şi a instalaţiilor de colectare trebuie efectuat cu lămpi
obişnuite,de putere mare,pentru a asigura o vizibilitate suficientă,în scopul unei
supravegheri continue a operaţiilor de încărcare sau descărcare.
b.fiecare zonă de manipulare a produselor petroliere trebuie să fie echipată cu o
instalaţie de stingere alicidelor inflamabile,a cărei formă,capacitate,număr şi
semnalizare sunt stabilite în fiecare caz în parte de societatea economică
c.pentru a facilita activitatea,instalaţiile de colectare a reziduurilor de
hidrocarburi,a apelor de santină şi a altor ape uzate neseparate,trebuie să fie
amplasate în apropierea punctelor de alimentare cu combustibil a navelor.

88 Care sunt cerinţele tehnice privind echiparea porturilor şi a altor puncte cu instalaţii
receptoare şi alte mijloace destinate prevenirii poluării apelor Dunării şi porturilor?
a.pompele,conductele şi furtunurile care fac parte din instalaţia de colectare a
reziduurilor de hidrocarburi, a apelor de santină şi a altor ape uzate neseparate,
trebuie să fie etenşe,conductele trbuind să fie amplasate şi fixate de mal de o manieră
sigură.
b.dacă racordul de la conducta instalaţiei de colectare nu se potriveşte cu racordul de
la navă,se va utiliza un ştuţ reductor cu garnitură corespunzăroare, toate puse la
dispoziţie de către nava respectivă.
c.pentru iluminatul zonei petroliere din perimetrul instalaţiei de colectare
hidrocarburi,sunt admise numai sistemele de iluminat cu lămpi incandescente de
până la 60 watt.

89 Care sunt cerinţele tehnice privind echiparea porturilor şi a altor puncte cu instalaţii
receptoare şi alte mijloace destinate prevenirii poluării apelor Dunării şi porturilor?
a.instalaţiile de colectare a deşeurilor de la nave trebuie să fie semnalizate prin
afişarea unor panouri de culoare roşie,în locuri vizibile,având inscripţionate cu alb
tipul substanţei poluante colectate.
b.porturile şi celelalte puncte de colectare a materiilor polunate trebuie să fie
prevăzute cu un număr suficient de instalaţii destinate colectării deşeurilor de la nave
cum ar fi:deşeuri domestice,deşeuri de exploatare,reziduuri de hidrocarburi ape
uzate,ape de santină,etc.
c.instalaţiile de colectare a deşeurilor de la nave nu pot prelua substanţe care să
producă efecte defavorabile asupra mediului înconjurător,să dăuneze sănătăţii
omului şi nici să polueze mediul înconjurător prin degajare de mirosuri,gaze,etc.,

80
acestea trebuind să fie mai întâi prelucrate la bord şi apoi predate instalaţiilor de
colectare.

90 Care sunt cerinţele tehnice privind echiparea porturilor şi a altor puncte cu instalaţii
receptoare şi alte mijloace destinate prevenirii poluării apelor Dunării şi porturilor?
a.instalaţiile de colectare a reziduurilor de hidrocarburi,a apelor de santină şi a altor
ape uzate neseparate, trebuie să fie amplasate cât mai departe de punctele de
alimentare a navelor cu combustibil,în scopul prevenirii incendiilor din cauza
combustibililor şi lubrifianţilor vehiculaţi.
b.instalaţiile pentru colectarea apelor uzate domestice,inclusiv apele fecale,trebuie să
fie semnalizte prin montarea unor panouri negre,în locuri vizibile pe care este înscris
cu roşu: ''Instalaţie pentru colectarea apelor uzate domestice şi a pelor de santină.''
c.în porturi şi în celelalte puncte de cercetare a materiilor poluante,trebuie să existe
cabine de toaletă,în număr corespunzător dimensiunii portului şi într-o stare sanitară
adecvată,care trebuie puse la dispoziţia echipajelor navelor ce se află în port.

91 Care sunt cerinţele tehnice privind echiparea porturilor şi a altor puncte cu instalaţii
receptoare şi alte mijloace destinate prevenirii poluării apelor Dunării şi porturilor?
a.la bordul instalaţiilor plutitoare destinate colectării lichidelor inflamabile sau
aprovizionării navelor cu combustibil,trebuie să existe liant hidrofug în cantitate
suficientă,stabilită de autorităţile competente.
b.în port trebuie să existe instalaţii pentru descărcarea dejecţiilor de la nave,cu o
capacitate de cca.20% din numărul de nave ce solicită aceasta.
c.fiecare zonă de manipulare a produselor petroliere din cadrul instalaţiei de
colectare din port,trebuie să fie echipată cu o instalaţie extinctoare adecvată pentru
stingerea lichidelor inflamabile,cu o capacitate de cca.20% din numărul de nave ce
solicită această operaţie.

92 Care sunt cerinţele tehnice privind echiparea porturilor şi a altor puncte cu instalaţii
receptoare şi alte mijloace destinate prevenirii poluării apelor Dunării şi porturilor?
a.extremitatea dinspre instalaţia de colectare,a conductei de racordare cu nava,trebuie
să fie prevăzută cu un dispozitiv de închidere etanş, astfel încât să se evite orice
scurgeri de materii poluante pe timpul racordării sau decuplării celuilalat capăt,de la
conducta navei.
b.instalaţiile de colectare a deşeurilor de la nave trebuie astfel construite încât să nu
producă efecte defavorabile asupra mediului înconjurîtor,să dăuneze sănătăţii
omului,nici să polueze apa sau să polueze mediul în conjurător prin degajare de
mirosuri,gaze,etc.
c.pentru cuplarea conductei de la instalaţia de colectare la conducta de la navă s-a
convenit să se utilizeze un racord de evacuare a cărui dimensiuni să fie negociate de
comandantul navei cu reprezentanţii instalaţiei de colectare respective.

93 Care sunt recomandările Comisiei Dunării privind măsurile de luptă contra


deversărilor accidentale de hidrocarburi,precum şi metodele şi mijloacele tehnice utilizate în
acest scop?
a.autorităţile competente stabilesc din timp şi aplică măsuri combinate,
oraganizatorice şi tehnice, cu privire la dotările şi instruire a echipajelor tuturr
navelor ce navigă sau operează în sectorul respectiv.
b.autorităţile competente au dreptul şi obligaţia de a efectua controale la navele ce
navigă pe sectorul de Dunăre sau operrează în portul din jurisdicţie de care răspund,

81
pentru a se asigura că acele nave nave sunt apte din toate punctele de vedere,inclusiv
cel al prevenirii poluării apelor şi siguranţei navigaţiei.
c.toate navele care au cauzat poluarea apelor Dunării,sau care au observat o
poluare,ca urmare a scurgerii accidentale de hidrocarburi vor avertiza imediat prin
radio,sau prin orice alte mijloace accesible,autorităţile competente pentru lupta
împotriva poluării,precum şi navele ce se află în zona unde s-a produs evenimentul.

94 Care sunt metodele recomandate pentru lichidarea unei deversări accidentale de


hidorcarburi?
a.localizarea şi oprirea scurgerilor cu ajutorul mijloacelor autonome de evacuare a
hidrocarburilor din secţiunile deteriorate ale navei avariate (transfer intern de
hidrocarburi).
b.localizarea şi oprirea scurgerilor cu ajutorul absorbanţilor de hidrocarburi.
c.localizarea şi oprirea scurgerilor prin utilizarea mijloacelor pentru curăţirea
malurilor,arderea pământului,etc.

95 Care sunt metodele recomandate pentru lichidarea unei deversări accidentale de


hidorcarburi?
a.îndepărtarea hidrocarburilor răspândite pe suprafaţa apei prin balbotare cu ajutorul
instalaţiei de propulsie a navei (a elicei).
b.localizarea scurgerilor de hidrocarburi de la suprafaţa apei cu ajutorul barajelor
izolatoare plutitoare.
c.incendierea peliculei de hidrocarburi de la suprafaţa apei.

96 Care sunt metodele recomandate pentru lichidarea unei deversări accidentale de


hidorcarburi?
a.utilizarea unui palsture cu clemă mecanică pentru oprirea scurgerilor de
hidrocarburi prin fisura în tabla de bordaj a unui tanc de hidrocarburi.
b.localizarea şi oprirea scurgerilor de hidrocarburi cu ajutorul lianţilor şi a
aspiratoarelor,utilizate la fisurile navei avariate.
c.folosirea navelor colectoare a deşeurilor de hidrocarburi,care pot lucra pe fluviu,în
secţiunile cu nivele scăzute,în apropierea malurilor.

97 Care sunt măsurile organizatorice şi tehnice stabilite de autoritţile competente în


scopul luptei împotriva deversărilor accidentale de hidrocarburi?
a.construirea unor mijloace tehnice speciale,necesare pentru lupta împotriva
deversărilor accidentale de hidrocarburi.
b.utilizarea absorbanţilor de hidrocarburi.
c.utilizarea plasturelui cu cleme mecanice.
98 Care sunt măsurile organizatorice şi tehnice stabilite de autoritţile competente în
scopul luptei împotriva deversărilor accidentale de hidrocarburi?
a.utilizarea lianţilor şi aspiratoarelor.
b.strategia organizării măsurilor de lupă împotiva deversărilor cum ar fi:planurile de
acţiune de urgenţă în zona respectivă în caz de deversare accidentală.
c.utilizarea absorbanţilor de hidrocarburi.

99 În ce constă strategia măsurilor de luptă împotriva deversărilor accidentale de


hidrocarburi stabilită de autorităţile competente?
a.utilizarea mijloacelor pentru curăţirea malurilo,arderea pământului,etc.

82
b.utilizarea absorbanţilor de hidrocarburi.
c.un personal special pregătit şi instruit pentru lupta împotriva deversărilor
accidentale.

100 În ce constă strategia măsurilor de luptă împotriva deversărilor accidentale de


hidrocarburi stabilită de autorităţile competente?
a.obligaţiile şi acţiunilor persoanelor responsabile pentru lichidarea unei deversări
accidentale.
b.localizarea scurgerilor cu ajutorul mijloacelor autonome de evacuare a
hidrocarburilor din secţiunile deteriorate ale navei avariate.
c.localizara scurgerilor de hidrocarburi cu ajutorul barajelor izolatoare plutitoare.

101 În ce constă strategia măsurilor de luptă împotriva deversărilor accidentale de


hidrocarburi stabilită de autorităţile competente?
a.îndepărtarea hidrocarburilor răspândite pe suprafaţa apei cu ajutorul lianţilor şi
aspiratoarelor.
b.schema de gestiune,acţiunea şi comunicarea.
c.construcţia mijloacelor tehnice speciale necesare pentru luptă împotriva
deversărilor accidentale de hidrocarburi.

102 Care sunt principiile fundamentale care stau la baza organizării şi realizării luptei
împotriva deversărilor accidentale de hidrocarburi?
a.în cazul în care,din anumite motive,apa din port a fost poluată cu hidrocarburi,
persoana care se face vinovată de această deversare,trebuie să avizeze fără întârziere
autorităţile de supraveghere fluvială şi administraţia portului.
b.hidrocarburile sau amestecurile de apă cu hidrocarburi adunate cu ajutorul unui
dispozitiv special, trebuie stocate în recipienţi de colectare corespunzători,sau tratate
pe loc sau distruse,în aşa fel încât să nu poată pătrunde în sol sau să cauzeze o nouă
poluare.
c.sectorul naţional de Dunăre este divizat în zone operaţionale.

103 Care sunt principiile fundamentale care stau la baza organizării şi realizării luptei
împotriva deversărilor accidentale de hidrocarburi?
a.lichidarea unei deversări accidentale de hidrocarburi,în limitele unei zone
opraţionale,se va efectua de către forţele şi prin mijloacele unei subsecţii
specializate, stabilite în porturile respective făcând apel, dacă este necesar,la
mijloacele tehnice ale altor organizaţii, pe bază de reciprocitate.
b.în timpul operaţiunilor de tranbordare a hidrocarburilor,în jurul navei vor fi
amplasate baraje izolatoare.
c.barajele izolatoare vor fi astfel amplasate încât să nu pună în pericol siguranţa
navigaţiei şi să nu împiedice mişcările navelor care nu participă la operaţiunile de
transbordare.

104 Care sunt principiile fundamentale care stau la baza organizării şi realizării luptei
împotriva deversărilor accidentale de hidrocarburi?
a.autorităţile sau persoanele care exploatează instalaţiile de transbordare a
hidrocarburilor,într-un port petrolier, sunt răspunzătoare de asigurarea dispozitivelor
adecvate pentru prevenirea propagării la suprafaţa apei a întinderilor de hidrocarburi
scurse (baraje izolatoare)

83
b.în cadrul zonei sale operaţionale,fiecare port îşi aplică strategia generală şi îşi
asumă responsabilitatea licrărilor care au ca scop pregătirea eliminării deversărilor
accidentale cu hidrocarburi de la nave.
c.autorităţile competente decid măsurile de luptă împotirva deversărilor accidentale
de hidrocarburi,ce trebuie luate ţinând cont de caracteristicile hidrometeorologice ale
sectorului respectiv (viteza curentului,viteza şi direcţia vântului,etc.), în condiţiile
respective,chiar dacă,în anumite împrejurări,măsurile luate pot avea efect toxic
asupra florei sau faunei fluviului.

105 Referitor la punerea în aplicare a dispoziţiilor privind prevenirea poluării apelor


Dunării prin navigaţie,în ce constă competenţa autorităţilor abilitate asupra controlului
navelor ce navigă între limitele sectorului de Dunăre ce-l supraveghează?
a.ţine evidenţa astrică a stocurilor,a operaţiunilor efectuate cu hidrocarburi şi
deversări accidentale, la toate navele din sector.
b.organizează exerciţii şi antrenamente cu echipajele navelor şi cursuri de
perfecţionare cu cei ce nu au rezultate corespunzătoare.
c.controlează respectarea prescripţiilor Recomandărilor Comisiei Dunării,de către
navele naţionale şi străine care tranzitează sectoarele lor,din punct de vedere al
poluării apelor.

106 Referitor la punerea în aplicare a dispoziţiilor privind prevenirea poluării apelor


Dunării prin navigaţie,în ce constă competenţa autorităţilor abilitate asupra controlului
navelor ce navigă între limitele sectorului de Dunăre ce-l supraveghează?
a.organizează operaţiunie de încărcare/descărcare a navelor cisternă şi navelor care
transportă materii chimice sau alte mărfuri periculoase, din punct de vedere al
deversării accidentale de hidrocarburi, materii chimice şi alte materii periculoase.
b.controlează operaţiunil întreprinse la bord în vederea prevenirii poluării apelor
Dunării.
c.verifică operaţiunile întreprinse de către personalul bordului pentru combaterea
eventualelor deversări accidentale.

107 Referitor la punerea în aplicare a dispoziţiilor privind prevenirea poluării apelor


Dunării prin navigaţie,în ce constă competenţa autorităţilor abilitate asupra controlului
navelor ce navigă între limitele sectorului de Dunăre ce-l supraveghează?
a.asigură spălarea tancurilor navelor cisternă în mod obligatoriu în scopul prevenirii
poluării apelor Dunării şi apelor portuare.
b.controlează existenţa la bordul navelor a Registrului de hidrocarburi şi, respectiv,a
Jurnalului de manipulare a materialelor toxice şi radioactive,pentru navele care
transportă astfel de mărfuri.
c.controlează ca tancurile de reziduuri şi de ape uzate neseparate să fie dotate cu
sistemele de automatizare,cum ar fi: sticle de nivel, traductoare de nivel,sonde şi guri
de aerisire,tubulaturi de rejecţie prevăzute cu racord de evacuare standard.

108 Referitor la punerea în aplicare a dispoziţiilor privind prevenirea poluării apelor


Dunării prin navigaţie,în ce constă competenţa autorităţilor abilitate asupra controlului
navelor ce navigă între limitele sectorului de Dunăre ce-l supraveghează?
a.asigură din punct de vedere tehnic şi economic dotările navelor cu toate mijloacele
tehnice şi chimice necesare în lupta contra poluării apelor Dunării prin navigaţie.
b.efectuează proiectele de construcţie, reconstrucţie şi modernizare a mijloacelor
plutitoare,în conformitate cu preveerile regulilor Comisiei Dunării.
c.asigură dotarea, amplasarea raţională şi întreţinearea instalaţiilor de colectare
costiere şi a unei reţele de colectare costieră pentru descărcarea apelor poluante cu

84
hidrocarburi,uleiuri uzate,grăsimilor uzate şi a altor deşeuri stocate la bordul navelor.

109 Cine este însărcinat cu controlul aplicării prevederilor privind poluării apelor Dunării
prin navigaţie,dotarea tehnică corespunzătoare şi starea tehnică a acesteia?
a.autorităţile competente.
b.Departamentul transporturilor navale.
c.primăriile porturilor dunărene.

110 Care sunt măsurile luate de autorităţile competente ale ţărilor dunărene,în limitele
apelor teritoriale,în scopul prevenirii poluării?
a.vizitează navele şi alte mijloace plutitoare pentru a depista dacă încărcătura navei
este corespunzătoare cu cea din actele de transport şi dacă corespunde şi din punct de
vedere cantitativ.
b.emit instrucţiuni obligatorii aplicabile cu scopul de a preveni infracţiunile la
regulile de manipulare a ăn cărcăturii deşurilor şi a apelor uzate nocive pentru
sănătatea omului sau a resurselor vii ale fluviului al căroro conţinut în materii
poluante depăşeşete nomele stabilite.
c.reţin toate navele şi alte mijloace plutitoare pentru efectuarea unui control
amănunţit privind dotarea şi funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor cerute de
Recomandările Comisiei Dunării în scopul prevenirii poluării.

111 În ce constă cooperarea internaţională lupta pentru prevenirea poluării transfrontiere


a apelor Dunării?
a.ţara pe sectorul căreia s-a produs poluarea, are obligaţia de a lua toate măsurile de
depoluare,dar nu este obligată să anunţe partea vecină sau cea din aval chiar dacă
operaţiunile de depoluare nu duc la completa anihilare a fenomenului respectiv.
b.ţările care au frontieră comună Dunărea trebuie să coopereze din punct de vedere
infracţional, în sensul de a atenţiona organele competente din ţara vecină sau a celor
situate în amonte,dar nu şi cele din aval,despre producerea unei poluări majore în
sectorul său şi care s-ar putea extinde şi îăn cel vecin sau aval.
c.atunci când există un pericol de poulare transfrontieră se recomandă avizarea
imediată a autorităţilor competente a ţărilor aflate în aval de locul producerii
poluării folosind toate mijloacele de comunicare disponibile.

OPIS – LEGISLAŢIE NAVALĂ

1c 38a 75b 112c 149a 186a


2b 39b 76c 113a 150c 187b
3a 40c 77a 114b 151c 188a
4c 41a 78b 115c 152c 189a
5b 42b 79c 116a 153a 190b
6a 43c 80a 117b 154c 191c
7c 44a 81b 118c 155a 192b
8b 45b 82c 119a 156c 193c
9a 46c 83b 120b 157c 194b
10c 47a 84a 121c 158c 195c

85
11a 48b 85c 122a 159a 196c
12b 49c 86a 123b 160c 197c
13c 50a 87b 124c 161c 198c
14a 51b 88c 125a 162b 199c
15b 52c 89a 126b 163c 200b
16c 53a 90b 127c 164a 201b
17a 54b 91c 128a 165b 202c
18b 55c 92a 129b 166a 203b
19c 56a 93b 130c 167c 204a
20a 57b 94c 131a 168a 205b
21b 58c 95a 132b 169a 206a
22c 59a 96b 133c 170a 207a
23a 60b 97a 134a 171c 208c
24b 61c 98c 135b 172c 209b
25c 62a 99b 136c 173b 210a
26a 63b 100c 137a 174b 211c
27b 64c 101a 138b 175b 212a
28c 65a 102b 139c 176a 213b
29a 66b 103c 140a 177b 214b
30b 67c 104a 141b 178c 215b
31c 68a 105b 142c 179b 216c
32a 69b 106c 143a 180a 217c
33b 70c 107a 144b 181a 218a
34c 71a 108b 145c 182b 219b
35a 72b 109c 146b 183c 220b
36b 73c 110a 147a 184a 221b
37c 74a 111b 148b 185b 222a

223b 262a 301b 340b 379b 418b 457b


224b 263c 302b 341c 380b 419c 458a
225b 264c 303b 342b 381c 420a 459a
226b 265c 304a 343c 382a 421a 460b
227a 266a 305c 344c 383b 422a 461b
228b 267c 306a 345c 384b 423a 462b
229a 268c 307b 346b 385c 424a 463c
230b 269a 308b 347c 386b 425b 464a
231a 270c 309b 348c 387b 426b 465b
232b 271b 310b 349c 388c 427b 466a
233b 272a 311a 350b 389a 428c 467a
234c 273c 312a 351b 390b 429b 468b
235a 274c 313b 352b 391b 430a 469a

86
236a 275a 314a 353a 392c 431b 470a
237c 276c 315a 354b 393c 432c 471b
238a 277c 316b 355c 394a 433b 472b
239c 278b 317a 356a 395c 434b 473a
240b 279c 318b 357b 396b 435b 474a
241c 280b 319b 358b 397a 436c 475c
242c 281a 320b 359c 398b 437b 476b
243b 282c 321b 360c 399b 438b 477a
244a 283c 322c 361c 400b 439c 478a
245c 284c 323a 362b 401c 440c 479a
246c 285c 324c 363b 402b 441c 480b
247c 286a 325c 364b 403b 442b 481b
248b 287b 326c 365c 404b 443a 482c
249a 288a 327c 366c 405b 444a 483c
250a 289a 328c 367c 406c 445a 484b
251c 290a 329a 368a 407c 446b 485a
252c 291b 330c 369b 408c 447a 486b
253a 292a 331b 370a 409a 448a
254c 293b 332b 371b 410a 449a
255c 294b 333a 372c 411b 450b
256c 295c 334c 373a 412a 451c
257b 296a 335a 374b 413a 452a
258a 297b 336c 375c 414c 453b
259b 298a 337c 376b 415b 454b
260c 299c 338c 377a 416a 455c
261b 300b 339b 378b 417c 456b

OPIS – PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII APELOR

1a 26b 51c 76a 101b


2b 27c 52a 77b 102c
3c 28a 53b 78c 103a
4a 29b 54c 79a 104b
5b 30c 55a 80b 105c
6c 31a 56b 81c 106
7a 32b 57c 82a 107b

87
8b 33c 58a 83b 108c
9c 34a 59b 84c 109a
10a 35b 60c 85a 110b
11b 36 61a 86b 111c
12c 37a 62b 87b
13a 38b 63c 88a
14b 39c 64a 89b
15c 40a 65b 90c
16a 41b 66c 91a
17b 42c 67a 92b
18a 43a 68b 93c
19c 44b 69c 94a
20b 45c 70a 95b
21c 46a 71b 96c
22a 47b 72c 97a
23b 48c 73a 98b
24c 49a 74b 99c
25a 50b 75c 100a

88