P. 1
ghid_farma

ghid_farma

|Views: 1,554|Likes:
Published by Mary Valdez

More info:

Published by: Mary Valdez on Oct 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ FACULTATEA DE FARMACIE

GHID DE STUDII

SCURT ISTORIC
Facultatea de Farmacie din Tg.Mureş a luat fiinţă în anul 1948, funcţionând până în 1962 cu limba de predare maghiară, iar în continuare bilingv, română şi maghiară. De la înfiinţare până azi au primit aici diplomă de farmacist aproape o mie cinci sute de absolvenţi. Procesul didactic - cu modificările survenite în cursul anilor - începe cu disciplinele fundamentale din domeniul ştiinţelor naturale (matematică informatică, biofizică, disciplinele de chimie, anatomie şi fiziologie), menite să furnizeze cunoştinţele de bază necesare însuşirii disciplinelor de specialitate ( de profil). Acestea din urmă au ca obiectiv pregătirea studenţilor pentru principalele domenii de activitate a viitorilor farmacişti, o pregătire de farmacie generală, adecvată celor care vor profesa în farmacii publice şi de spital. Această pregătire se face în primul rând în cadrul tehnologiei farmaceutice, chimiei farmaceutice şi farmacognoziei. Specialistul în domeniul medicamentului - farmacistul - trebuie să posede cunoştinţe profunde în privinţa acţiunii şi utilizării medicamentelor, cunoştinţe însuşite la disciplina de farmacologie. La toate disciplinele se acordă o atenţie deosebită activităţilor practice (raportul curs : lucrări practice variază între 1:2 şi 1:3). Eficienţa formelor de învăţământ este mult sporită şi prin utilizarea mijloacelor audiovizuale şi multimedia. Planul de învăţământ conţine şi un număr important de discipline biomedicale (farmacie clinică, laborator clinic), de producţia medicamentelor (industria şi biotehnologia medicamentelor), de analiză şi control fizico-chimic şi biologic al medicamentelor (chimie analitică, chimie fizică, controlul medicamentelor), de analize biochimice ale produselor alimentare (biochimie, laborator clinic, chimie sanitară şi igienă). Se acordă o atenţie deosebită specializării în domeniul fitoterapiei (favorizată şi de o bază materială specială - grădina botanică şi grădina de plante medicinale). Considerând că farmacistul trebuie să fie expert şi în problemele de optimizare a acţiunii medicamentelor, o pondere însemnată o are însuşirea noţiunilor de biofarmacie şi farmacocinetică. De asemenea, facultatea de farmacie este singura specialitate la care se asigură o pregătire temeinică privind acţiunea dăunătoare a diferitelor noxe (toxicologie generală şi industrială) şi care împreună cu mai multe discipline duce la formarea unei competenţe în domeniul ecologic. În cadrul pregătirii profesionale, studenţii au posibilitatea să se iniţieze, respectiv să se aprofundeze în domenii speciale, ca radiofarmacia, medicamente de uz veterinar, probleme de bază ale medicaţiei alternative (medicamente homeopatice), rolul farmacistului în depistarea efectelor adverse ale

medicamentelor (farmacovigilenţă), să posede cunoştinţe practice în privinţa acordării primului ajutor (urgenţe medicale). Majoritatea disciplinelor, inclusiv cele facultative, au materiale didactice (cursuri, îndrumătoare de lucrări practice) proprii, multiplicate în atelierul universităţii, care vin în ajutorul studiului individual al studenţilor. Multe din aceste materiale au ajuns la ediţii revăzute şi îmbunătăţite. Dezvoltarea structurii şi conţinutului planului de învăţământ este oglindită - în mod nemijlocit sau indirect - şi de modul de desfăşurare a examenului de licenţă (anterior: examen de stat, examen de diplomă), de la susţinerea unei lucrări de diplomă până la forma actuală complexă (probă generală, probă de specialitate, susţinerea lucrării de diplomă), care reflectă ponderea unor discipline în această specialitate (chimia, tehnologia şi farmacologia medicamentului). La ora actuală specializarea de Asistenţă de farmacie este inclusă în cadrul Facultăţii de Farmacie, ca specializare de scurtă durată (3 ani) cu un număr de 180 credite în primul ciclu, cu posibilitatea continuării studiilor de masterat în al doilea ciclu (120 credite) - cu un total de 300 de credite transferabile.

CATEDRA F1

1. DISCIPLINA: CHIMIE ANALITICĂ A. Chimie analitică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Chimie analitică şi analize fizico-chimice - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Chimie analitică şi analize instrumentale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Duşa Silvia Şef lucr.dr. Mitroi Brînduşa Prep.drd. Balint Alina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Obiectul chimie analitice calitative. Importanţa şi obiectivele ei II. Analiza calitativă Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză. Reactivi analitici. Clasificare. Specificitatea şi sensibilitatea. Factori care modifică sensibilitatea. Mascarea şi demascarea reacţiilor analitice. III. Clasificarea ionilor în grupe analitice şi studiul reacţiilor ionilor Ioni. Caracterele fundamentale şi analitice. Clasificarea cationilor în grupe analitice. Studiul comparativ al reacţiilor cationilor pe grupe analitice. Anioni, clasificare, studiul caracterelor analitice şi al reacţiilor de identificare. Mersul analizei generale. IV. Echilibrul chimic şi importanţa lui în analiză V. Apa ca solvent. Electroliţi în soluţii apoase Apa ca solvent. Produsul ionic al apei şi importanţa lui în analiză. Formarea ionilor în soluţii. Electroliţi slabi şi tari. Tăria ionică. Exponenţi ionici ( pH, pOH, exponent cationic, exponent anionic, pK ). VI. Reacţii acido-bazice în analiză Funcţiile de aciditate şi bazicitate şi importanţa lor în analiză. Interpretarea funcţiilor acidobazice prin teoria protonică şi electronică. Aciditatea şi bazicitatea intrinsecă şi extrinsecă. Solvenţi. Clasificare. Efectele solvenţilor. Noţiunea de H0 . Acizi şi baze în soluţii apoase. Calcularea concentraţiilor ionilor de hidrogen şi a pH-ului acizilor şi bazelor în soluţii apoase (acizi moleculari tari şi slabi, monoprotici şi poliprotici; baze tari şi slabe, monoprotice şi poliprotice; amestecuri de acizi şi baze, combinaţii amfotere). Acizi şi baze ionice (hidroliza sărurilor). Constanta de aciditate

şi bazicitate. Gradul de hidroliză. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii apoase de acizi şi baze ionice. Importanţa reacţiilor acido-bazice în analiză. VII. Soluţii tampon în analiză Generalităţi. Mecanismul de funcţionare. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii tampon. Capacitate de tamponare. Indicele de tamponare. Tampoane universale. Importanţa soluţiilor tampon în analiză. VIII. Reacţii cu formare de compuşi greu solubili în analiză Solubilitatea şi produsul de solubilitate. Relaţii matematice între solubilitate şi produsul de solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea precipitatelor. Formarea precipitatelor. Precipitate cristaline. Precipitate coloidale. Fenomenul de coprecipitare în analiză. Precipitarea fracţionată Transformarea unui precipitat în altul. Dizolvarea precipitatelor. Formarea hidroxizilor şi a sărurilor. Separarea cationilor din grupele hidrogenului sulfurat şi sulfurii de amoniu explicată prin teoria produsului de solubilitate. IX. Reacţii cu formare de complecşi în analiză Combinaţii complexe în analiză. Capacitatea cationilor şi anionilor de a forma combinaţii complexe. Tipuri de complecşi în analiză. Constantele de stabilitate şi instabilitate şi importanţa lor în analiză. Constante condiţionale. Combinaţii chelate. Reactivi organici în analiză. Utilizarea reacţiilor de complexare la identificarea şi mascarea ionilor. X. Reacţii redox în analiză Reacţii redox în analiză. Mecanismul reacţiilor redox. Potenţial redox şi factorii care îl influenţează ( pH, reacţii de precipitare, de complexare etc.). Viteza reacţiilor redox. Cataliza reacţiilor redox. Constantele de echilibru redox şi importanţa lor în analiză. Factorii care influenţează echilibrul redox. Explicarea reacţiilor redox prin cunoaşterea potenţialelor redox. Reacţia de dismutaţie şi aplicaţii în analiză. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Operaţii de laborator. Operaţii pe cale uscată şi pe cale umedă II. Reacţiile ionilor din grupa HCl. Separarea şi identificarea ionilor III. Reacţiile ionilor din grupa H2S. Separarea şi identificarea ionilor IV. Reacţiile ionilor din grupa sulfurii de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor V. Reacţiile ionilor din grupa carbonatului de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor VI. Reacţiile ionilor din grupa V VII. Reacţiile anionilor pe grupe analitice. Probleme de anioni VIII. Analize generale de cationi şi anioni IX. Aplicaţii şi probleme de separare ale cationilor şi anionilor

Complexonele. Bazele teoretice ale volumetriei Volumetria şi problemele ei. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii complexe Principii de bază. Volumetria prin reacţii redox Folosirea reacţiilor redox în volumetrie. Scări de pH. Clasificarea metodelor volumetrice. Calculul în analiză volumetrică. anionilor. cântărirea. Dozarea cationilor. dicromatometria. Indicatori. Dozarea amestecurilor de acizi. Cianometria. a bazelor tari cu acizi tari. V. Indicatori. Metode comparative. Erori. iodometria. Minimalizarea erorilor. Operaţii în analiza gravimetrică (luarea probelor. Indicatori redox. Clasificarea metodelor. Aplicaţii . Aplicaţii. aplicaţii. IV. IX. VII. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor unei analize cantitative. Interval de viraj. Dozarea acizilor slabi. Chelatometria. Alte metode. Erori datorate indicatorilor. Problemele chimiei analitice cantitative Metodele analizei cantitative. Curbele de titrare. calculul). VI. II. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice Principiile care stau la baza gravimetriei. Clasificarea metodelor. VIII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Determinarea punctului de echivalenţă. Mercurimetria. Clasificare. Dozarea acizilor poliprotici şi bazelor poliprotice. soluţii titrate. Curbe de titrare. indicatori. Metode redoxometrice: permanganometria. Principii. Indicatori acido-bazici. Dozarea sărurilor. Argentometria.B. Titrări în mediu neapos. bromobromatometria. Principii. Echilibre de complexare. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor Exactitatea. Principii. Mercurometria. substanţelor organice. iodatometria. Nitritometria. separarea precipitatelor. Soluţii titrate şi prepararea lor. Dozarea acizilor tari cu baze tari. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii greu solubile Principii de bază. Soluţii titrate. Volumetria prin reacţii acido-bazice Tipul reacţiilor de neutralizare. Complexonaţi metalici. Precizia. Indicatori complexonometrici. precipitarea. Metode absolute. Fenomenele de solvatare şi solvoliză în solvenţi neapoşi. Aplicaţii. a bazelor slabe monoprotice. Clasificarea erorilor. Factorii care influenţează intervalul de viraj. Solvenţi. indicatori. soluţii titrate. indicatori. prelucrarea precipitatelor. iodatometria. Dozarea unor grupe de substanţe organice cu funcţiuni acido-bazice. de baze. cerimetria. curbele de titrare. Curbe de titrare. soluţii titrate. Complexometria cu liganzi monodentaţi. III. Curbe de titrare. dizolvarea. Funcţionare. Erori. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii puţin disociate. Exemple. X.

Metode de electroforeză. Soluţii etalon. Clasificarea metodelor cromatografice. V. Polarografie şi amperometrie. Răşini schimbătoare de ioni. curbe intensitate-potenţial. Obiectul chimiei analitice. Aplicaţii în analiză. Acizi. Schimbători de ioni. echilibre de complexare VII. Metode de stabilire a punctului de echivalenţă.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Aparatură. Metode de separare în analiza substanţelor Extracţia cu solvenţi. Generalităţi. Titrări conductometrice. Spectrometria în UV. Metodele analizei cantitative. Aplicaţii IV. Coulumetrie. Aplicaţii. Potenţiometrie. Curbe de titrare. Soluţii titrate. Reacţii acido-bazice în analiză. Echilibrul de schimb ionic şi selectivitatea schimbului ionic. Aparatură. Proprietăţile schimbătorilor de ioni. Gravimetria IX. RMN RES. Conductometrie. randament. pe hârtie. Metodele analizei calitative. Echilibre de precipitare. Cromatografia. Aplicaţii în analiză. Procesul de extracţie şi caracteristicile sale (coeficient de extracţie. Cromatografia de lichide de înaltă presiune (CLIP). Clasificarea metodelor optice. Cromatografia de gaze (CG). Aplicaţii. pe strat subţire. derivata curbelor de termoliză. Metode optice de analiză Generalităţi. Metode cromatografice. Metode de analiză electrochimice Electroliza. Clasificarea metodelor de analiză. Echilibre redox VIII. Curbe de termoliză. Principii. Spectrometria în emisie. Separări şi determinări prin electroliză. Clasificarea ionilor în grupe analitice IV. Principii. Cromatografia prin schimb ionic. Scurt istoric. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică II. Calcule în volumetrie . Baze V. III. Reactivi analitici III. Hidroliza sărurilor lor. Aparatură. Titrări amperometrice. Reacţii folosite în analiză. Importanţa ei II. Colorimetria şi spectrofotometria în VIS. Determinări de pK şi pH. factor de selectivitate). C. Cromatografia pe coloană. Volumetria. Soluţii tampon VI. Electrozi. Titrări spectofotometrice. Termogravimetria. Titrări coulometrice. Aparatură. Titrări potenţiometrice. Generalităţi. curbe termodiferenţiale. Analiza calitativă.

pe strat subţire. III. Reacţiile de identificare ale anionilor. XIII. Metode optice de analiză. Determinarea durităţii apei VIII.1n. Dozarea NH3 VII. Erori. Analize de săruri. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu apos XI. Metode electrochimice de analiză. Cromatografia pe coloană. . II. barbiturice). Dozarea halogenurilor. Lucrare recapitulativă. Prepararea soluţiiei titrate de HCl 0. Introducere în gravimetrie.1n. Cromatografia de gaze. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă. Pierderea prin uscare sau calcinare. Permanganatometria. Titrări în mediu neapos. Cromatografia. Separări prin electroliză. III. Volumetria prin reacţii de diazotare. Electrozi. METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ I. Aplicaţii.X. Determinări de pH. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică. Electroliza. Aplicaţii analitice.Complexonometria. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Reacţiile de identificare ale cationilor. VI. IV. Titrări spectrofotometrice. IV. Potenţiometrie.Nitritometria. Dozarea HCl şi CH3COOH. II. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor. Dozarea H2O2 sau dozarea Fe2+. Principii. Prepararea soluţiiei titrate de NaOH 0. sem. Aparatură. Soluţii titrate. Generalităţi. acizilor organici (alcaloizi. Proprietăţi.I V. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Titrări potenţiometrice. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Clasificare. Dozarea bazelor organice. XIV. conductometrice. Volumetria prin reacţii Volumetria prin reacţii de precipitare de formare de combinaţii complexe. Schimbători de ioni. pe hârtie. Dozarea cationilor. Argentometria. Spectrofotometrie în vizibil şi ultraviolet. Aplicaţii. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu neapos XII.

Tankönyvkiadó. Morait.: Minőségi analitikai kémia . Tankönyvkiadó. Popa: Chimie analitică calitativă (lucrări practice). 1989 G. E. Ed. N. 1979 J. Pietrzyk. Did. 1989 E. 1977 A. Ed.Did. Budapest. Luca. lito. Budapest. 2. Vol. 1999 Soós P. şi Ped. Ed. Tehnică. Morait: Chimie analitică calitativă. N. 1. Silvia Duşa: Chimie Analitică calitativă. IMF Bucureşti. Rev by J. Ed. C. Krescov. 1978 A.: Mennyiségi analitikai kémia . Ed. Did. Roman: Chimie analitică.Bucureşti. L.II 5. A. Moscow. şi Ped. Dacia Cluj. Ed. G. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. Jeffery. Cr. sem. A. I. University Press Tg. R. 1983 Gh. Academiei. Popa. 2. 1966 . Did. Ed. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Kékedy: Chimie analitică calitativă. Izabella Foris: Chimie analitică calitativă-bazele practice. Dacia Cluj. A. 1970 V. Bucureşti. Bucureşti.. 1983 D. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. IMF Tîrgu Mureş. I. Ed. Paralescu: Chimie analitică. Bucureşti. E. 1974 Silvia Duşa. Scrisul Românesc. Ed.. Liteanu. Ed. G. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. Morait. 1972 C. Ed. IMF Tîrgu Mureş. Frank: Chimie analitică.. Moscow. şi Ped. şi Ped. Ed. Bucureşti. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. W. 1966 Gh. 1981 Soós P. Denney. 1. Mir Publ. R. A. Gh. Englewood Cliffs New Jersey. Rev by J. Tehnică. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. C. Day. Petroniu. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. 1979. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. J. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Duca. Croitoru. Underwood: Quantitative Analysis. Bucureşti. Volumetria. Masson et Cie Paris. Masson et Cie Paris. New York. Crişan: Chimie analitică şi analiză instrumentală. J. New York. 1984 L. 1969 L. 1980 C. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. A. P. Mandhaus Logman.Tipomur. Separări prin cromatografie. J. L. 1977 D. şi Ped. Tankönyvkiadó. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. . 1989 G. Analize X. Ed. Basset. A. Analize spectrofotometrice XI. Hopârtean: Chimie analitică cantitativă. Ed. Basset. C. Alexeev: Analyse qualitative. London. Mir Publ. 1979 C. A. N. Zapp: Analitikai Kémia. I. Denney. Vol. 1977 Cr. A. P. I. Ed. P. I. Prentice Hall. 1989 E. Pietrzyk. London. Al. Craiova. 1981 Gh. Tankönyvkiadó. C. Mir. lito. Antal. 1979 L. L.. Bucureşti. W. 1978 A. Macarovici: Analiza chimică cantitativă anorganică. Ed. Frank: Chimie analitică. Pataki. A. Mandhaus Logman. R. C. IMF Bucureşti.IX.. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. Ed. 1980 V. Lucrare recapitulativă. Budapest. Ed. Ed. 1986 L. J. L. Krescov. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Ed. 1980 L. Mureş 2003 B. Ed. Tehnică. Jeffery. Did. Bucureşti. Ed. Moscow. Budapest. Bucureşti. Analize conductometrice potenţiometrice.

IMF Iaşi.. IMF Cluj-Napoca. . 1994 Silvia Duşa. 1972 Silvia Duşa . 1983. Mir. P. Creangă. I. Budapest.. R. Ed. Ed. Bucureşti. curs litografiat Tg. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Mitroi Brînduşa: Chimie analitică cantitativă – ghid de lucrări practice. Ed.Chimie analitică calitativă. Zapp: Analitikai Kémia. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. M. Morait. STAGII. Ed. 1977 Dorneanu V. Mureş 2004 C. Tehnică.. Moscow. I II Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen . Tehnică. 1985 Silvia Duşa. Bucureşti. IMF Tîrgu Mureş. . E.Analiza chimică cantitativă anorganică. Zuchi: Chimia analitică cantitativă ( lucrări practice ). 1986 L. Tankönyvkiadó. 1979 L. R. 1979 V. W. Ed. Ed. şi Ped.. Pietrzyk J. Ed. Bucureşti. Roman: Chimie analitică. Tankönyvkiadó. IMF Cluj-Napoca. lito. 1985 Macarovici Gh. Bucureşti. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia.. Morait. University Press Tg. Florean. IMF Tîrgu Mureş. Ed.bazele practice. 1974 L. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Mureş. 1981 Soós P. Gh. et al. 1979 Morait Gh. IMF Bucureşti.: Minőségi analitikai kémia . curs litografiat Tg. Dacia Cluj.Chimie analitică cantitativă. Ed. Marcu. Bucureşti. 1979 Silvia Duşa : Chimie analitică cantitativă. Savici: Aparate de analiză fizico-chimică.. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. Bucureşti. .. şi Ped. . Roman. Roman. 2003. Tehnică.Chimie analitică. şi Ped. . Ed. L. Crăciunescu: Chimie analitică cantitativă. 1970 V. 1979 Gh. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentului. Frank C.Chimie analitică. A. şi Ped. Bucureşti. Did. Tipomur. 1977 Gh. V. IMF Iaşi. Ed. Did.Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Pataki. Alexeev: Analyse quantitative. Popa Gr. 1989 Liteanu C. Morait: Chimie analitică calitativă.Chimia analitică calitativă . Volumetria. Silvia Duşa . Budapest. Alexeev: Analyse qualitative. Did. R. . Ed. Ed.Bucureşti. Mir. Dorneanu şi colab. Moscow. Brînduşa Mitroi . Editura University Press. Bucureşti. P. 1980 V. 1984 L. 2001 Silvia Duşa. L. Turculeţ.Chimie analitică cantitativă. Bucureşti. Chioreanu. Crăciunescu. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. şi Ped. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.IMF Bucureşti. A. 1980 V. Ed. : Chimie analitică cantitativă. 1994. Did. I. . Şerban: Lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Litografia UMF Tg-Mureş. Dacia Cluj.: Mennyiségi analitikai kémia . Ed.. S. Hopârtean E. . Academiei. 1977 J. lito. 6. Silvia Duşa..Chimie analitică. Ed. Tg-Mureş. Litografia UMF Tg-Mureş. 2001 Soós P. Did. Paralescu I. 1969 L. Mitroi Brînduşa: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă.Gh. Ed. 1980 L. 1979 L. Ed. Med. Ed. Pitea. Croitoru. Ed.Chimie analitică cantitativă. 1983 Gh. 1998. Ed. Mureş. Izabella Foris . Roman L.

Semestrul B. I II Semestrul C. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 6 6 Număr credite 5 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .

Principiul III al termodinamicii. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Căldura redusă. Lucrul mecanic reversibil obţinut din energie termică. Obligatorie B. Coborârea punctului de topire. Echilibre de topire. Chimie fizică – anul II Facultatea de Farmacie. Potenţialul chimic.dr. Aplicaţiile ecuaţiei lui Clausius-Clapeyron. Caracterul statistic al principiului II. Legea lui Raoult. Presiunea osmotică. Funcţii de stare. Scăderea presiunii de vapori.1. Echilibre de dizolvare. Variaţia entropiei cu temperatura. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR TERMODINAMICA CHIMICĂ I. Echilibre de vaporizare. Sistemul termodinamic şi mediul. Ecuaţia lui Gibbs şi Helmhotz. Echilibre polimorfe. Echilihbrele soluţiilor diluate. Echilibre Condiţia generală a echilibrului. Aplicaţii ale mărimilor coligative. Legea fazelor a lui Gibbs. Parametri de stare. izoterm. Funcţia de entropie. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Temperatura. II. V. Principiul zero al termodinamicii. Variaţia potenţialelor termodinamice în funcţie de parametri de stare. Donáth-Nagy Gabriela 3. Echilibrele sistemelor policomponente. Potenţiale termodinamice. Legea lui Henry. Suprafeţe de stare. specializarea Asistenţă de Farmacie. adiabatic. Amestecuri fizice binare . B. Tőkés Béla Şef lucr. Imposibilitatea realizării temperaturii zero absolut. Lucrul mecanic şi schimbul de căldură . Tipuri de echilibre.caracteristici energetice ale proceselor termodinamice.dr. 2. Noţiuni de bază Stare termică. specializarea Farmacie. Ridicarea punctului de fierbere. III. Obligatorie 4. Elemente de chimie fizică . Teorema lui Nernst şi postulatul lui Planck. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Echilibrele sistemelor monocomponente. Principiul I al termodinamicii.anul I Facultatea de Farmacie. IV. Principiul II al termodinamicii Lucrul reversibil izobar. Calculul afinităţii. condiţiile echilibrului Energia liberă şi entalpia liberă. Legea de repartiţie a lui Nernst. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Procese termodinamice. DISCIPLINA: CHIMIE FIZICĂ A.

VII. Structura învelişului electronic Modele atomice. III. atomi hidrogenoizi. Molecule biatomice homo. Introducere Dezvoltarea teoriei privind legătura chimică. Complecşi π. Generatori de lumină. Efectul Compton. Echilibrul dintre faze lichide parţial miscibile.şi heteronucleare. Molecule cu legături chimice localizate. Atomul în câmp electric. Legea lui Moseley. Echilibre simultane şi parţiale. Experienţa lui Franck şi Hertz. Electronul în groapa de potenţial.Tipuri de echilibre. STRUCTURA MATERIEI I. Experienţa lui Rutherford-Geiger-Mardsen. Structura moleculei. Echilibrul lichid-vapori în lichide miscibile în orice proporţie. Tranziţii între tipuri de legături Electronegativitatea şi caracterul ionic al legăturii chimice. masa şi raza electronului. Importanţa electrolizei şi a fenomenelor de emisie electronică. Modelul mecanic-cuantic al atomului. Analiza spectrală Spectrul atomului de hidrogen. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg. Oscilatorul cu ax rigid şi cu ax liber. Atomul de hidrogen. Tipuri de legături chimice. Echilibrul lichidvapori în amestecuri de lichide nemiscibile. Echilibre chimice Echilibre omogene. Descrierea moleculei de hidrogen Metoda Heitler-London. Echilibrul dintre faza lichidă şi faza solidă în amestecuri de substanţe miscibile în orice proporţie. Electronul – constituent universal al materiei. IV. Experimentul lui Stern şi Gerlach. Echilibre heterogene. Sarcina specifică. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Legături σ şi π. Soluţii particulare ale ecuaţiei lui Schrodinger. Determinarea sarcinii elementare. Sisteme cu componenţi parţial miscibili în faza solidă. Molecule cu legături chimice nelocalizate. Legături ion-dipol. Principiul electroneutralităţii. Modelul vectorial. Oscilatorul armonic liniar. Formarea de combinaţii chimice. Experimentul lui Milikan. Aplicaţii ale spectroscopiei atomice. Natura corpusculară a luminii. Efectul Zeeman. Teoria cuantică a lui Planck şi principiul de echivalenţă a lui Einstein. Legături intermoleculare. Configuraţia electronică a moleculelor. Caracterul general al dualismului undă-corpuscul. VI. Bazele teoretice ale sistemului periodic. Fenomenul fotoelectric. Metoda orbitalelor moleculare. Atomi cu mai mulţi electroni. Nucleul atomic Constituţia şi datele caracteristice ale nucleului atomic. Electronul liber. Efectul Starck. Modele şi forţe nucleare. Cuantificarea în spaţiu. Radiaţii X continue. Legături de hidrogen. Structura atomului Baze experimentale şi principale. VI. Sisteme cu componenţi nemiscibili în faza solidă. Bazele mecanicii cuantice. Numere cuantice. Metode de calcul mecanic-cuantice. V. Principiul lui Pauli şi principiul minimului de energie. Forţe Van der Waals. .Echilibrul lichid-vapori în amestecuri de lichide parţial miscibile. Spectrele Rontgen de linii. Ecuaţia lui Schrodinger. II.

Amestecuri de mulţimi. Geometria moleculelor Noţiuni stereochimice de bază. Reacţii de ordinul I. antifero. Reacţii de oxidoreducere. Cinetica reacţiilor complexe (consecutive. Coeficientul de temperatură. Starea amorfă. Structura stării lichide. Clasificarea şi structura spectre-lor moleculare. Efectul Kerr. III. II. Metode de rezonanţă magnetică. Spectre de rotaţie-vibraţie a moleculelor di. Metode magneto-chimice. Reţele moleculare. Modelul vectorial al moleculelor. Spectroscopia. Fotolumines-cenţă. Polimorfism şi izomorfism. Metode bazate pe măsurarea susceptibi-lităţii magnetice. de preechilibru). Acţiunea diferiţilor factori asupra constantei de viteză Efectul temperaturii. XI. Starea solidă. reversibile. fero-. Reţele ionice. Starea gazoasă şi legile ei. Mecanisme de reacţii chimice Clasificare în funcţie de molecularitate. Relaţii liniare de energie liberă. Spectre Raman.de mecanismul etapelor elementare şi în funcţie de tipul reacţiilor complexe. Fenomene de luminescenţă. Difracţia razelor de electroni. IV. Structura soluţiilor ideale şi a celor reale. X. . Noţiuni de cinetică chimică Cinetica formală a reacţiilor simple şi complexe. Lasere chimice. Difracţia razelor de neutroni. paramagnetice. Determinarea ordinului de reacţie şi importanţa lui practică. Metode electrice. V.VIII. Termoluminescenţă. Spectre de benzi. Lichide cristaline. Inducţia chimică. Acţiunea structurii chimice asupra reactivităţii. Reacţii în lanţ drept şi ramificat. Reţele metalice. Teoria vitezelor absolute Efectul mediului. Configuraţia şi conformaţia. Starea lichidă. Stereoizomerie. Spectre de rotaţie. IX. Cataliza acido-bazică. Legea lui Arrhenius. Metode optice Metode bazate pe anizotropia moleculei. Metode de cercetare a structurii moleculelor şi mulţimilor Metode de difracţie. Efectul solventului. Reţele cristaline. Starea de plasmă. Rezonanţa electronică de spin. Structura soluţiilor de electroliţi. Teoria ciocnirilor. II şi de ordin superior. Acţiunea catalizatorului asupra vitezelor de reacţie în mediul omogen Mecanismul catalizei. Mulţimi de atomi şi molecule Noţiunea de mulţimi. Simetria moleculelor şi noţiuni de teoria grupurilor. Rezonanţa magnetică nucleară. Anizotropia polarizabilităţii. CINETICA CHIMICĂ I. Starea de supraconductibilitate. Efectul vâscozităţii. Puterea rotatorie a moleculelor.şi ferimagnetice. Cataliza enzimatică. Spectre de tranziţie electronice. Fosforescenţă. Refracţia molară. Momentul dipolar şi structura moleculelor. Reţele covalente.şi poliatomice. Adsorbţia de lumină. Fluorescenţă. Obiectul şi principiile de bază ale stereochimiei. Spectrometria de masă. paralele. Gaze perfecte şi gaze reale. Datele geometrice ale moleculelor. Difracţia razelor X. Tipuri. Clasificarea mulţimilor. Substanţe diamagnetice. Spectre moleculare. Efectul forţei ionice. Polarizarea moleculară.

Reacţii cu formarea fazei noi. II. Dependenţa de temperatură a tensiunii electromotoare. Reacţii fotochimice directe şi sensibilizat Reacţii fotochimice în sisteme medicamentoase. IV. Clasificarea sistemelor electrochimice Pile fizice. Acţiunea diferiţilor factori asupra catalizei heterogene. temperaturii şi structurii chimice. Pile chimice simple şi compuse. VII. Echilibre în soluţii de electroliţi Caracterizarea termodinamică a soluţiilor de electroliţi. Disocierea electrolitică. II. Relaţia dintre tensiunea electromotoare şi căldura de reacţie. Conductibilitatea topiturilor şi a combinaţiilor solide. Factorii care influenţează conductibilitatea. Ecuaţiile lui Fick. . Termodinamica potenţialelor de electrod. Structura stratului dublu electric. Legea forţei ionice.VI. Electrozi formaţi din două sau mai multe metale. Electrozi micşti. Teoria coeficientului de activitate. geometric şi de structură electronică. Transportul în soluţii de electroliţi Conductibilitatea specifică. Cinetica formală şi mecanismul catalizei heterogene. a temperaturii şi a solventului. Noţiunile de rH şi r0. a frecvenţei câmpului. Electrozi de membrană. Funcţii de aciditate. Curba electrocapilară. Clasificare. III. Pile primare şi secundare. Determinarea produsului de solubilitate. Reacţii fotochimice Noţiuni de bază. Relaţia dintre potenţialele de electrod standard şi potenţialele redox standard. Electrozi redox. Cinetica reacţiilor în fază solidă Cataliza heterogenă. a coeficientului de activitate şi a numărului de transport. Tensiunea electromotoare şi dependenţa ei de concentraţie. VIII. Potenţiale de difuziune şi de joncţiune. Aplicaţii ale măsurătorilor potenţiometrice Determinări analitice cantitative. Acţiunea solventului. Transportul purtătorilor de sarcini electrice sub acţiunea unui potenţial chimic. Difuziunea electroliţilor în soluţie. Mecanismul reacţiilor fotochimice. Numărul de transport. Legea lui Kohlrausch. Viteza de migrare şi mobilitatea ionilor. Stratul dublu electric. Clasificarea electrozilor. Pile galvanice ca surse de curent. Aplicaţii ale măsurătorilor de conductibilitate III. Asociaţii ionice. Reacţii de interfaţă. Legea migraţiei independente. V. Acţiunea diferiţilor factori asupra disocierii electrolitice. ELECTROCHIMIE I. Acumulatori. Conductibilitatea electroliţilor tari. Scala de aciditate. Electrozi de speţa I. Acţiunea intensităţii câmpului electric. Determinarea potenţialului chimic şi a constantelor de echilibru. Variaţia conductibilităţii echivalente cu concentraţia. molară şi echivalentă. Pile de concentraţie. Echilibre la interfaţa electrod-electrolit Termodinamica pilelor galvanice. Factorul energetic. Teoria modernă a conductibilităţii soluţiilor de electroliţi. Cinetica reacţiilor non-izoterme Cinetica reacţiilor heterogene. Activitatea şi selectivitatea.

Presiunea osmotică a sistemelor disperse. Tixotropie. Teorii ale coagulării coloizilor liofobi. Dependenţa de potenţial a vitezei proceselor de electrod. Electroforeza. Vâscozitatea sistemelor disperse. Electrochimia suprafeţelor Fenomene electrocinetice. V. Structura şi ecuaţia de stare a stratului de adsorbţie. Electronmicroscopia. Fenomene de adsorbţie Adsorbţia la suprafaţa lichidelor. Clasificare. Metode şi aparate optice de cercetare a sistemelor disperse. Regula lui Traube. Tensiunea interfacială a două lichide. Aerosoli. Alte aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică. II. Distribuţia particulelor disperse în câmp gravitaţional. Izoterma lui Langmuir. Electroosmoza. Sinteze electrochimice ale medicamentelor. IV. Adsorbţia neelectroliţilor. Metode chimice. Metode fizice. Spume. Izoterma de adsorbţie. Pasivarea. ultrafiltrare. Adsorbţia electroliţilor. Purificarea coloizilor (filtrare. Scăderea presiunii de vapori a sistemelor disperse. Activitatea optică a sistemelor disperse. Curent limită. Relaţia dintre tensiunea superficială şi adsorbţie. electrodializă).VI. Sisteme disperse Sisteme coloide (ultramicroheterogene). Tenside ionice şi neionice. Bazele polarografiei şi aplicaţiile ei. Condensarea capilară.şi macroheterogene (grosier disperse). Suspensii. Stabilitatea coloizilor. Viteza proceselor de electrod Efectele chimice ale curentului electric. Sedimentarea în câmp centrifugal. Rontgenografia şi electronografia. Umectarea. Sisteme micro. Aplicaţii. Ecuaţia lui Tafel. Dimensiunile şi forma macromoleculelor. Reguli. Metode de dispersie şi de condensare. Coagularea coloizilor liofobi. VI. dializă. Bazele cineticii electrochimice. Bazele cineticii de difuziune a proceselor de electrod. Vâscozitatea structurală. Mărimi coligative. Adsorbţia vaporilor şi gazelor la suprafaţa solidelor. Sedimentarea. Ecuaţia lui Siskovski. Proprietăţile mecanice şi reologia macromoleculelor. Formarea de asociaţii (micele). Electroliza şi legile ei. Cinetica coagulării. Proprietăţi molecular-cinetice ale sistemelor disperse Mişcarea browniană. Culoarea sistemelor disperse. Stabilitatea agregativă. Aplicaţii ale fenomenelor electrocinetice. Colorimetria şi nefelometria. III. Clasificarea. Ultramicroscopia. Procese spontane la interfeţe. Emulsii. Prepararea coloizilor. Coloizi de asociaţie (semicoloizi). Cromatografia. Adsorbţia la interfaţa solid-lichid. Starea izoelectrică. Cinetica adsorbţiei. Polarizarea şi tipurile ei. Noţiuni de bază. Supratensiunea. Aplicaţii ale adsorbţiei. Proprietăţile generale ale sistemelor disperse Chimia fizică a suprafeţelor. Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor. Analiza sedimentometrică. Caracteristicile soluţiilor CMM. Termodinamica suprafeţelor. Curentul de schimb. Proprietăţile optice ale sistemelor disperse Fenomenul Faraday-Tyndall şi legea lui Rayleigh. Difuziunea în sisteme disperse. . Supratensiunea hidrogenului şi a oxigenului. CHIMIE COLOIDALĂ I. Sisteme ale compuşilor macromoleculari (coloizi liofili). Izoterma de adsorbţie a lui Gibbs. Noţiuni de cinetică de electrod. VII.

Coagularea coloizilor liofili. Proprietăţile gelurilor (mecanice. modelări. . CINETICA CHIMICĂ I. Determinarea momentului dipolar. optice). Studiul echilibrelor Determinări crioscopice şi ebulioscopice. Determinarea refracţiei moleculare. II şi pseudomonomoleculare. Măsurători de structură moleculară Stabilirea formulei structurale şi a polarităţii moleculelor. Sinereza. Specificul laboratorului de chimie fizică Reguli de protecţia muncii. Analiza termică a unui amestec de medicamente. Construirea diagramei de fază. VIII. Imbătrânirea gelurilor. Gelurile ca medii ale proceselor fizico-chimice. Determinarea masei molare din măsurători ebulioscopice. Studiul legii lui Eötvös. Studiul spectrelor moleculare. Studiul acţiiunii catalizatorilor. Determinarea presiunii osmotice prin măsurători criometrice. chimice şi fizico-chimice Determinarea energiei de activare prin diverse metode. Interacţiuni între coloizi liofili şi liofobi. Studiul parametrilor structurali din măsurători conductometrice. Studiul structurii combinaţiilor complexe prin măsurători fotometrice. derivări grafice. Determinarea parachorului unor lichide. Umflarea xergolurilor.Presiunea osmotică a soluţiilor CMM. calcule numerice. Studiul cineticii reacţiilor de ordinul I. Proprietăţile electrice ale coloizilor liofili. Determinarea căldurii de neutralizare. interpolare. Geluri Obţinere şi clasificare. Determinarea masei molare a unei substanţe prin metoda crioscopică. Extracţia. Transformarea izotermă reversibilă coloid-gel. Determinarea constantei de viteză a unor reacţii chimice prin metode fizice. Determinarea coeficientului de repartiţie a unor substanţe între doi solvenţi lichizi nemiscibili. Membrane. electrice. Elemente de utilizare a calculatoarelor. nomograme. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. programe matematice. TERMODINAMICA CHIMICĂ I. Elemente de calculul erorilor şi precizia rezultatelor. Acţiunea protectoare şi de sensibilizare. inhibitorilor şi promotorilor Studiul cineticii reacţiilor oscilante. Geluri polielectrolitice. Determinarea constantei de disociere prin metoda fotocolorimetrică. Grafice. Tixotropie. Echilibrul de membrană al lui Donnan. II. Programe grafice. Determinarea căldurii de hidratare a unei sări. Măsurători termochimice Determinarea căldurii de dizolvare a unei substanţe. Determinarea gradului de asociere a moleculelor din diverse lichide. STRUCTURA MATERIEI I. Rheotropie. Stabilitatea soluţiilor CMM. Prelucrarea datelor experimentale. Importanţa farmaceutică şi biologică a gelurilor.

legea Raoult. Măsurători electroforetice. legea Henry. aplicaţii în farmacie. Proprietăţi fizico-chimice ale substanţelor în soluţie . Reguli de coagulare a coloizilor liofobi şi a coloizilor liofili. dizolvarea substanţelor solide. III. Studiul proprietăţilor optice ale sistemelor disperse. Noţiuni de termochimie. Determinarea potenţialului electrocinetic. presiunea de vapori. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. respectiv izostabili. Măsurători potenţiometrice Studiul pilelor de concentraţie. Caracterizarea termodinamică a gazelor şi substanţelor volatile Caracterizarea stării gazoase. Umflarea. Proprietăţile electrice ale sistemelor disperse. Determinarea constantei de disociere a unor acizi slabi. Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor. Măsurători din domeniul electrolizei Determinarea tensiunii de descompunere şi a potenţialelor de descărcare. Măsurători sedimentometrice în câmp gravitaţional. potenţialul de semiundă.ELECTROCHIMIE I. B. CHIMIE COLOIDALĂ I. Studiul stabilităţii sistemelor disperse. Potenţiale termodinamice şi condiţii de echilibru. Polarografia. Determinarea punctului izoelectric al unor coloizi izolabili. Electrosinteza unor substanţe de interes farmaceutic Măsurători dielcometrice. Elemente de termodinamică . Cinetica umflării xerogelurilor. Determinarea gradului de dispersie. Determinarea conductometrică a solubilităţii şi a vitezei de dizolvare a unor substanţe greu solubile. Determinarea afinităţii chimice şi a căldurii de reacţie din măsurători de tensiune electromotoare. Potenţialul chimic. aplicaţii în farmacie. Determinarea potenţialului redox normal. Studiul caracteristicilor treptelor polarografice: curent limită. formarea dispersiilor solide. Caracterizarea termodinamică a stării solide Generalităţi. starea cristalină. Studiul adsorbţiei pe suprafeţe lichide. Determinarea coeficientului mediu de activitate a ionilor. crioscopie). II. Măsurători conductometrice Determinarea conductibilităţii echivalente şi a constantei de disociere a electroliţilor slabi. Determinarea produsului de solubilitate a unei substanţe greu solubile. Prepararea şi purificarea sistemelor disperse Studiul adsorbţiei pe suprafeţe solide. scăderea presiunii de vapori (ebulioscopie. Echilibre de fază. Măsurători fotocolorimetrice şi nefelometrice. Determinarea masei moleculare a unor macromoleculeprin metoda vâscozimetrică. Noţiuni de bază Principiile termodinamicii.

proprietăţi optice. Chimie coloidală: Prepararea coloizilor VII. Măsurători cinetice: Determinarea constantei de viteză a reacţiei de inversie a zaharozei IV. Fenomene de suprafaţă. Molecularitate şi ordin de reacţie. VIII. dielcometrie. Metode de cercetare Noţiuni de structură atomică şi moleculară. Adsorbţia şi izoterme de adsorbţie. conductometrie Metode termice de analiză III. electrice. Crioscopie: Determinarea masei moleculare şi a presiunii osmotice III. . ionizarea electroliţilor amfoteri. soluţii tampon).Concentraţia. Suspensii. potenţialul chimic al substanţelor în soluţie. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe lichide. II. Creme. Măsurători termochimice: Determinarea căldurii de neutralizare. Noţiuni de bază de cinetică Viteza de reacţie. Aplicaţii în farmacie. Metode bazate pe interacţiunea radiaţiilor electromagnetice cu moleculele : refractometrie. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe solide. Metode de rezonanţă : rezonanţă magnetică nucleară. Aplicaţie: cromatografia. IV. difuzia în soluţie. activitatea şi starea standard. rotaţie şi electronice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. II. presiunea osmotică. VI. spectre de vibraţie. Conductometrie II: Determinarea produsului de solubilitate a acidului acetilsalicilic V. aplicaţii în farmacie. Potenţiometrie: Determinarea potenţialului redox şi rH-ul unui sistem redox. polarografie. Tipuri de sisteme coloidale. polarimetrie. Reacţii de ordinul 0 şi I. ionizarea în soluţie (acizi şi baze slabe. rezonanţă electronică de spin Metode electrometrice de analiză : metode potenţiometrice. Stabilitatea coloizilor. Emulsii. Proprietăţi generale ale coloizilor: proprietăţi cinetice. Chimia fizică a sistemelor disperse Definiţia şi clasificarea sistemelor disperse. fluorimetrie. Aerosoli. Structura materiei.

Litografiat. Bucureşti 1977 Ionescu C.IX. Tehnică Bucureşti Vol. Bucureşti 1982 Niac G. 1978 Tőkés B. Ed.Mureş. did. Litografiat. orvosoknak és biológusoknak. Kolloidika. did. 1985 Tőkés B. ped. Donáth-Nagy Gabriella: Á kémia alapjai. probleme de chimie fizică. 2005. Litografiat. Electrochimie. : Senzori electrochimici metalici şi ion selectivi. Anyagszerkezet. ped. IMF Tg. 1965 Muntean Daniela. Dacia. Termodinamică chimică. Dacia. Termodinamică chimică. OgyI Marosvásárhely. Bucureşti.: Electrochimie. X X X : Chimie fizică. did. UMF Tg. tabele.I: Cădariu I: Structura atomului şi moleculei l967 Vol. 1969 Máthé J. XI. Dudutz Gyöngyi. Ed. : Chimie fizică. Bucureşti 1982 . Litografiat. B. OGyI Marosvásárhely.: Chimie fizică. 2004 Suciu Gabriela. Zsakó J. : Fizikai kémia. did. Litografiat. Mureş. Ed. 1982 Tőkés B. Elektrokémia. ped.Mureş.: Chimie fizică. Bucureşti. Reakciókinetika. Preda M. Ed. Mentor. 2001 Ionescu C. 1984 Kékedy L. XII.1977 Oniciu L. l968 Vol. Litografiat UMF Tg.Mureş. 2004 Suciu Gabriela: Sisteme heterogen disperse.: Stările de agregare.: Chimie fizică. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. ped. Litografiat UMF Tg. Ed.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek. ped. Litografiat UMF Tg.II: Oniciu L..: Formule. Tg.Mureş. Ed.. Studiul proprietăţilor optice ale coloizilor X. litografiat.. : Az anyag szerkezete. IMF Tg. 1987 Tőkés B: Fizikai kémia. 2004 Tőkés B. l970 Chifu E. Bâldea I. Atkins P. Cinetică chimică.Mureş. Ed. Ogyi Marosvásárhely. Termodinamică chimică Litografiat UMF Tg. Schönberger E.: Chimie fizică.: Chimie fizică. 1974 Goina T.: Chimie coloidă. Kolozsvár. Punctul izoelectric al sistemelor disperse. Tg.Mureş.: The Elements of Physical Chemistry.: Fizikai kémia.: Fizikai kémia. 1978 Tőkés B. Studium Alapitvány Kiadó. 1976 Goina T. XIII.. Verificarea cunoştinţelor practice 5. Cinetica chimică. Indrumător de lucrări practice de chimie coloidală. 1994 Suciu Gabriela: Chimie fizică. Casa de editură Mureş. Voiculescu V. Acad.Mureş. Recuperări. 1994 Tőkés B. Bucureşti..Mureş. Ed. Litografiat.1969 Kékedy L. Structura materiei. OGyI Marosvásárhely.III: Niac G. Marosvásárhely. did. Ed.. Ed. Kémiai termodinamika. Cluj-Napoca. Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică.. Stabilitatea sistemelor coloidale..: Analiza fizico-chimică. Tőkés B. 2001 Suciu Gabriela: Electrochimie. Oxford University Press.

NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Litografiat UMF Tg. Ed. Cinetica chimică. Mureş. 1994 Suciu Gabriela: Chimie Fizică. STAGII. Donáth-Nagy Gabriella: Kémia előadások és laboratóriumi gyakorlatok.. Litografiat UMF Tg. orvosoknak.: Chimie Fizică.Mureş. Mureş. Litografiat UMF Tg. 2001 Suciu Gabriela.Tőkés B. Tg. I II Semestrul B. Mentor. Suciu Gabriela.. Scientia 2002 6. 2000 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei: Molecula. Tőkés B. 2004 Tőkés B: Fizikai kémia gyógyszerészeknek. Muntean Daniela.. biológusoknak. Ed.. Termodinamică chimică.Mureş. 2001 Tőkés B. Litografiat UMF Tg. Mureş 2004 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 6 5 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Mureş. Mureş. Atomul. 1994 Suciu Gabriela : Chimie Fizică: Electrochimie. Donáth-Nagy Gabriela: Îndrumător de lucrări practice de chimie fizică.. Litografiat UMF Tg. Litografiat UMF Tg.

Paramagnetismul.dr. Modelul cuantic al atomului de hidrogen după Bohr şi Sommerfeld. Chimie generală şi anorganică . Legături σ şi π. C. Criterii pentru reacţii spontane. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Orbitalii atomului de hidrogen. Proprietăţi electrice ale substanţelor.dr. IV. Curticăpean Augustin 3. Legătura ionică. Energia reţelei de cristalizare. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Reţele ionice. Chimie generală şi anorganică . Polarizaţia molară. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Feromagnetismul. Obligatorie B. Reţele moleculare. Nucleele atomilor. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi. Metoda orbitalilor moleculari. Obligatorie 4. Starea solidă Sisteme de cristalizare. DISCIPLINA: CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ A.anul I Facultatea de Farmacie. Neutronul. Metoda legăturilor de valenţă. Legături chimice în cristale. Spectre de raze X ale atomilor. Legături chimice Tipuri de legături chimice. Molecule deficiente în electroni. . Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Legături de trei centre. B. Structura învelişului de electroni al atomului Modelul clasic al atomului de hidrogen. Noţiuni de mecanică cuantică. Termodinamica chimică Legile termochimiei. Legătura covalentă. specializarea Farmacie. Regula Klechkowski. Spectre atomice. Orbitali moleculari. Structura atomului Electronul.anul II Facultatea de Farmacie. Izomorfism şi polimorfism. Regula lui Hund. Introducere în documentare şi cercetare .anul I Facultatea de Farmacie. II. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli. Legături duble şi triple. Obligatorie C. 2. Orbitali moleculari hibridizaţi. Olariu Marioara Şef lucr.1. specializarea Farmacie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Ordin de legătură. III. V. Diamagnetismul. Structura moleculei. Magnetismul electronic. Rezonanţă. specializarea Asistenţă de Farmacie. Ocuparea orbitalilor cu electroni. VI.

Reacţii în care NO al elementelor se schimbă.Distribuţia elementelor în natură. Oxizii şi oxiacizii azotului. Halogenurile carbonului. Combinaţiile halogenilor. Elementele şi combinaţiile lor Sistemul periodic. Combinaţiile carbonului cu sulful şi azotul. Reacţii chimice. hidroxilamina. Complecşi polinucleari. apa. bismutul. Echilibre în faza gazoasă. stibiul.VII. Borul.exponenţi de aciditate şi pK. IX. Scara pH a activităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere. Echilibre în sisteme eterogene. Iodul. Combinaţiile borului. Sulful. Combinaţiile arsenului. MOM. stibiului. Oxizii şi oxiacizii carbonului. polifosfaţi. Funcţia de aciditate HO. Număr atomic efectiv. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi. XIII. XVI. Acizi şi baze Caracterizare generală. MCL). Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic Gazele rare. Grupa a V-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a. Clorul. Ozonul. Fosforul. Grupa a VII-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Hidrazina. Carbon . Alotropie şi forme polimorfe. Oxidul de hidrogen. Nomenclatura combinaţiilor complexe Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (MLC. XV. XIV. Pirofosfaţi. pH . halogenuri complexe). Sulfuri. XII. Bromul. Oxizii şi oxiacizii fosforului. bismutului. Caracterizarea generală a nemetalelor. VIII. Combinaţiile siliciului. Oxigenul. . Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea a carbonului. Constante de bazicitate. Hidrogenul şi combinaţiile lui XI. Legea acţiunii maselor. cianuri complexe. acidul azothidric. Hidrogenul sulfurat. X. Polisulfuri. Număr de coordinaţie.forme alotropice. Grupa a III-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a III-a. Combinaţii complexe Teorii moderne ale formării combinaţiilor complexe. metafosfaţi. Amoniacul. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a . Arsenul. Constante de aciditate. XVIII. Echilibre în sisteme omogene lichide. Oxizii şi oxiacizii sulfului. Reacţii de precipitare. Florul. MCC. Silicaţi. Combinaţiile carbonului cu metalele. Peroxidul de hidrogen. Echilibre chimice Reacţii complete şi de echilibru. Exponenţi de activitate. Fosfaţii. Azotul. Siliciul. Grupa a VI-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. XVII.

Actinide: toriul. XXX.(Ti. Obţinerea metalelor de înaltă puritate. W). combinaţiile fierului. XXXI. lantanide şi combinaţiile lor. Hg) Zincul şi combinaţiile lui. Metalele şi combinaţiile lor Metode generale de obţinere a metalelor. Elementele din grupa a-II-a principală. Elementele grupei a-VI-a secundare. Cromul şi . Elementele metalice din grupa a-III-a principală Aluminiul şi combinaţiile sale. Clasificarea metalelor. Mercurul şi combinaţiile lui. Elementele metalice din grupele principale I şi II Metalele din grupa I principală. Nichelul şi combinaţiile lui. uraniul şi combinaţiile lor. (Zn. Structura spaţială a combinaţiilor complexe Izomeria combinaţiilor complexe. Elementele grupei a II secundare. Metalele platinice Caracterizare generală. Aurul şi combinaţiile lui. XXI. XXIV. MO. Ag.XIX. Platina şi combinaţiile sale. Elementele grupei I secundare. XXII. Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie Elementele grupei a-III-a secundare. Beriliul. Elementele grupei a-IV-a secundare. stronţiu. Metalele alcaline şi combinaţiile lor. Elementele grupei a-VIII -a secundare Caracterizarea generală. Paladiul şi combinaţiile lui. XX. Hf) XXVII. XXXIII. Proprietăţi chimice ale metalelor. Ta) XXVIII. Cd. magneziu şi combinaţiile lor. bariul şi combinaţiile lor. (Cu. Re) Manganul şi combinaţiile lui. Metalele alcalino-pămîntoase: calciu. Au) Cuprul şi combinaţiile lui. Elementele grupei a-V-a secundare. Lantan. Th. XXV. XXVI. Nb. XXIII. Starea metalică Legătura metalică. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. (Mn. plumbul şi combinaţiile lor. Elementele metalice din grupa a-IV-a principală Staniul. (V. Cobaltul şi combinaţiile lui. Fierul: metalurgia fierului. Aliaje. Argintul şi combinaţiile lui. (Cr. Carbonili metalici. XXXII. combinaţiile lui XXIX. Elementele grupei a-VII-a secundare. Analiza termică. Tipuri de aliaje. Zr.

Determinarea echivalentului chimic al carbonatului de calciu. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare.). Soluţii tampon. Sublimarea. alcoolmetre) III. Soluţii de spălare (prepararea amestecului cromic). fracţii molare) IX. Solubilizare Coeficientul de solubilitate. Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer). IV. Obţinerea temperaturilor joase. VI. fracţionată). decantarea. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire. Determinarea capacităţii de tamponare. Reacţii şi sisteme redox. Distilarea (simplă. Măsurarea greutăţilor. Determinarea echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe). Prepararea soluţiilor procentuale. Verificarea legilor de bază ale chimiei Legea conservării masei. XI. Soluţii. Reacţii acido-bazice Noţiuni de pH. produsul de solubilitate. cristalizarea.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Factori care influnţează viteza de reacţie (temperatură. precipitarea. normale (concentraţii molale. Indicatori. Al. catalizatori.. purificarea şi uscarea gazelor. Br. Determinarea pH-ului colorimetric. volumelor şi densităţilor (aerometre. ustensile şi aparatură de laborator. Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor Dizolvarea. Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. Cl. sub vid). Mase atomice şi moleculare Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn. călduri de diluare. sub vid. V. Halogenii (F. I) şi calcogeni (O. Determinarea PS a acetatului de argint. Echivalent chimic. suprafaţă de contact. Legea proporţiilor definite. centrifugarea şi filtrarea (simplă. Amestecuri răcitoare. Extracţia. II. Seria tensiunilor electromotoare. Uscarea substanţelor lichide şi solide. VII. siliciul şi borul . Prepararea. Reacţii chimice Viteza de reacţie. determinarea punctelor de fierbere). VIII. Prezentarea principalelor vase. Introducere în munca de laborator Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. Azotul şi fosforul XIII. S) XII. etc. molare. Carbonul. X.

plumbul şi combinaţiile lor XVIII. Comunicarea. Zincul şi combinaţiile lui XXV. Nichelul şi combinaţiile lui XXIII. Combinaţii coordinative cationice (microsinteze) XXVIII. Surse de informare (primare.XIV. Fierul-proprietăţile şi combinaţiile lui XXI. Sistemul C. Metalele alcaline şi alcalino-pământoase XVI. Noţiuni de informatică documentară.argintul şi combinaţţile lor XXIV. Aluminiu şi combinaţiile lui XVII. Documentare pe calculator. Extrase. Cataloage. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.ambianţe de lucru. Cobaltul şi combinaţiile lui XXII. secundare) Organizarea informării ştiinţifice. Cercetarea ştiinţifică-definiţie. Mercurul şi combinaţiile lui XXVI. IV. II. Staniul.U. Indexurile de bibliotecă. Cataloage de bibliotecă. Combinaţii coordinative anionice (microsinteze) XXVII. Lucrare de verificare practică XV. Organizarea cercetării ştiinţifice Planificarea cercetării ştiinţifice. Fişe individuale. alegerea metodei de cercetare. Cercetări individuale şi colective. teme de cercetare. Ştiinţa şi informaţia. importanţa documentării. Noţiuni de bibliologie. coordonate Caracteristicile cercetătorului. Manganul şi combinaţiile lui XX. fazele cercetării ştiinţifice. Cuprul. Cromul şi combinaţiile lui XIX. Biblioteconomie. Sisteme moderne de informare.Z. Fişe de bibliotecă. Lucrare de verificare B. . Bibliografie III.

graficelor. Sistemul periodic şi importanţa lui. de frontieră. Modelul atomului de hidrogen şi explicarea spectrelor. Legea acţiunii maselor. Echivalenţi chimici.definite. III. de explorare. Documentare pe calculator III.F. Legea proporţiilor multiple. Covalenţa. Alcătuirea tabelelor. Combinaţii complexe. Reţeaua de biblioteci din România Alcătuirea şi documentarea în bibliotecile din Tg. Întocmirea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice pe baza datelor bibliografice. comunicarea şi publicarea unei lucrări ştiinţifice. ecuaţiilor V. Reacţii complete şi de echilibru. Echilibre în fază gazoasă. Echilibre în sisteme eterogene. Legătura metalică. Metode de cercetare ştiinţifică Observaţia şi experimentul VII. aplicativă. Legea conservării masei (materiei). Elemente de structură a atomilor Sistematizarea elementelor chimice. Legile generale ale chimiei.Mureş: Biblioteca Teleki. Teoria atomică şi moleculară. Hibridizarea. II. IV. Structura moleculelor. Fazele cercetării ştiinţifice Alegerea temei de cercetare. Publicarea unei lucrări (corectura ei) C. Legea proporţiilor. VI. elaborarea. Legături polare. Reacţii de precipitare. IV. Prelucrarea datelor experimentale Tabele. Biblioteca Judeţeană şi Biblioteca U. Legea lui Avogadro şi consecinţele ei. Legile gazelor ideale. Lucrarea de licenţă PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I.M. Conţinutul. ecuaţii VIII. .V. Legile combinaţiilor chimice. II. Legături chimice. Reacţii chimice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Echilibre în sisteme omogene lichide. grafice. Echilibre chimice. de dezvoltare. Electrovalenţa. Legea generală a gazelor ideale. Structura învelişului de electroni a elementelor. Tipuri de cercetare Cercetare fundamentală. Legătura coordinativă. Proprietăţi periodice şi neperiodice ale elementelor.

PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Prepararea unor hidroxizi. Curăţarea ustensilelor şi a vaselor de laborator Surse de încălzire şi răcire. Br. Carbonul şi siliciul. Protecţia muncii. U. Acizi şi baze Disociaţia electrolitică a acizilor şi bazelor. II. Prepararea sărurilor simple şi a sărurilor duble XII.F. Oxigenul şi sulful şi combinaţiile lor. Nemetale Halogenii şi combinaţiile lor (F. oxizi şi peroxizi XI. Solubilitate. Măsurarea masei. M. volumului şi densităţii substanţelor.Olariu: Chimie anorganică vol. Operaţiuni de laborator în vedrea separării şi purificării substanţelor IV.. Soluţii. Exprimarea concentraţiei soluţiilor VIII. Verificarea legilor de bază ale chimiei VI... Disociaţia apei. V. Determinarea produsului de solubilitate VII. fosforul şi combinaţiile lor. Cl. 2002 . Lucrare de verificare (colocviu de laborator) 5. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Azotul.Reacţii în care NO al elementelor se schimbă.II. Prepararea unor combinaţii coordinative cu cationi complecşi XIII. Borul. VI. Soluţii. Dónáth-Nagy Gabriela: Kémiá Elöadások és Laboratórium Gyakortatok. Constanta Ka de aciditate şi constanta Kb de bazicitate. 2002 M. Prepararea unor combinaţii coordinative cu anioni complecşi XIV. 2002 Tökés B. Tg. Scara pH. Tg. I).F. Caietul de referate.Mureş. Determinarea pH-ului X.M.Olariu: Chimie anorganică vol. Determinarea unor constante fizice la substanţe lichide şi solide V. U. Factori care influenţează reacţiile de oxidoreducere. Scientia Kiadó Kolozsvár.M. Materiale şi instrumentar de laborator. Echilibre acido-bazice. Reacţii chimice IX.I. Introducere în munca de laborator Introducere. III.Mureş.

F.F. Bukarest.Mureş.. medicale sau care au contingenţă cu preocupările din domeniul farmaciei.: Bonckés alatt a kutatás.Olariu: Chimie anorganică vol.Pauling: Chimie generală.Marcu.S. 1981 L. Ed.Neamţu: Chimie anorganică.Dumitraşcu: Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice.Mureş.M. 1982 C. 1997 M. Ed. 1992-1996 B.1972 L. Goina. 3-4.I.Goina: Chimie anorganică..F.Tehnică. Kőnyvtártudomanyi és módszertani Kőzpont. Bucureşti. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.Ştiinţifică. Grecu. I.M.Mureş.Popescu. Timişoara. Bucureşti.Olariu: Chimie anorganică vol. Biblioteca U. Olariu. Litografia U.M. Maria Brezeanu.Acad. M. I.I. Ed.Studiul şi lucrări de biblioteconomie. Anita Bâtcu. 1977 Gh. R.D. Budapest. litografia U.Ştiinţifică. 1982 . 1978 I. uz intern Lista abrevierilor şi denumirilor celor mai importante periodice farmaceutice.. Tg-Mureş.D. általános resz. 1970 Goina T.F. 1982 L. Tehnică...Didactică şi Pedagogică. Ed. Bucureşti.F.Iuşut: Probleme de chimie generală şi anorganică.M.D.P.Georgescu: Epistemiologie. 1987 Gh.M.Marcu: Chimia metalelor. Cornelia Bejan.F.III. Cluj-Napoca.M.1975 Manual UNIMAR .Tehnică E. I. Ed.Ciclu de conferinţe . Chimie Anorganică. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului B. 1972 D. Bucureşti.Şt. Tg-Mureş.Litografia U. Ed.Köt. 76-87. Litografiat I.Beral. Tg. Ed.Curea.Tg. C. Stiinţifică.Negoiu: Tratat de chimie anorganică vol.M.: Orientarea în cercetare ştiinţifică (pentru uzul studenţilor).Ed. E. Tőkés.Neniţescu: Chimie generală.R.1990 Buletin de informare bibliografică 1985-1990. 1992 M. Practica Farmaceutică.F. 1986. Bucureşti. Lăzărescu: Sistematizarea informaţiilor şi chimia organică Ed. 1993 Material metodic pentru studenţii anului I.F. I.Moldoveanu. Litografia U. Biblioteca Centrală. vol. Curticăpean Augustin: Îndrumător lucrări practice de chimie generală şi anorganică-Colegiul de Farmacie.Olariu : Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică.M.Tg. Tg. Rodica Căţuneanu: Chimie anorganică.F.Didactică şi Pedagogică. Chimia anorganică. 1972 Cartea interferenţelor . Litografia I. Ed. D. 1981 M.Mureş. 1979 Biblioteca şi universitatea .Mureş. 1975 N. 1979 M. Bucureşti. Litografia U.II.. Ed.Zapen: Chimie anorganică.Enc. Strîmbu Adela: Probleme de chimie anorganică.F.Enc.Tutoveanu: Tehnica lucrărilor de laborator. A kőnyvtár kezelése.M.Mureş.I. T. Ed. Didactică şi Pedagogică.Ed.M. 1987 V. Országos Széchényi Kőnyvtár. Olariu. Ed.F. Lucrări practice. 2001 M. Szervetlem kémia.I..Biblioteca Naţională a României. M. I-III. 1970 N. Tg-Mureş 1977 I.F Tg. 1999 M.Tg.Grecu. 1994 Tökés B. Ed. Tehnică.M. 1972 G. 1972 I.M.M.U. Általános rész. U.M:F.Mironescu.Pauling: Chimie generală. 1985 Selye J. S. Biblioteca Centrală Universitară.Tomescu: Ghidul bibliotecilor din România.Olariu: Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică. Tg-Mureş. Tg. Cluj.F. Bucureşti. vol. Georgescu: Metodologia redactării unei lucrări ştiinţifice.Grecu.M. Olariu. 1980 St.Universitatea Babeş Bolyai Cluj. M.Didactică şi Pedagogică. Litografia U. E. Kritarion Kőnyvkiadó.M. M. A.II.Mureş. T.: Szervetlen Kémia.Mureş. Litografiat I. Gh.Georgescu-Tisu: Cartea şi bibliotecile.F Tg.

1982 D.M. M.F. 2001 M. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. TgMureş. Chimie Generală. Bucureşti G. 1967 N.D. E. 1981 I. Bucureşti.C. I II Semestrul C.F.P.M. E. Lucrări practice de chimie generală şi anorganică Litografia U. Tehnica lucrărilor de laborator. Neniţescu. Ed. Tehnică. Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică. Tg-Mureş. Ed. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Litografia U. Anita Bâtcu. vol I-III. 1987 L.. Bucureşti. Lucrări de chimie anorganică.Marcu. 1999 M.M. Olariu. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Chimie Anorganică. I II Semestrul B. E. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Tg-Mureş.D. Litografia U.F.D.P. Tehnică. Maria Brezeanu. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 7 5 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . Îndrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică. Rodica Căţuneanu. Curea.D. A. Mironescu. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului 6. E. Olariu. Îndrumător. Tutoveanu. Neamţu.P. Negoiu. Tehnică. Bucureşti. Chimie Generală. STAGII. Tratat de chimie anorganică. Grecu. Cornelia Bejan. Literat. 1975 M. A. Olariu. Curticăpean. Ed.

V. AE. Nomenclatură. .di.drd. structura grupei carbonil. Hidrocarburi nesaturate cu triplă legătură. proprietăţi. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. SE. obţinere proprietăţi. Hidrocarburi monociclice saturate. mezomerie). aromatici. obţinere. reprezentanţi. metamerie. Modelul tetraedric al atomului de carbon. structură. izomerie. Nomenclatură. Noţiuni teoretice de chimie organică Obiectul şi importanţa chimiei organice pentru farmacie. Compuşi carbonilici nesaturaţi. Fenoli mono. benzilici. VI. specializarea Farmacie.1. structură. tautomerie. Compuşi hidroxilici Alcooli mono. Hidrocarburi Hidrocarburi aciclice saturate. Obligatorie 4. AN. Efecte electronice (efectul inductiv şi electromer). Tipuri de legături chimice. Introducere. AR. 2. proprietăţi. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Mecanismul SR. Obligatorie B. II. Avrigeanu Veronica Asist. alilici. Clasificarea reacţiilor chimice. Nomenclatură.di. reprezentanţi. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. IV. obţinere. Mircia Eleonora 3. obţinere. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). proprietăţi. Nomenclatură. Consideraţii asupra structurii compuşilor organici. Chinone. B.şi dicarbonilici saturaţi. vinilici. Hibridizarea C. Compuşi carbonilici Compuşi mono.dr. III. Chimie organică – anul II Facultatea de Farmacie. Metode chimice şi fizice pentru determinarea structurii compuşilor organici. Chimie organică – anul I Facultatea de Farmacie. reprezentanţi. specializarea Asistenţă de Farmacie.şi polihidroxilici. Izomerie. reprezentanţi. Hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă şi cu două legături duble. SN. Mecanismele reacţiilor chimice Izomeria de structură (de catenă. DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ A. Compuşi halogenaţi Compuşi halogenaţi saturaţi. de poziţie. clasificare. Cetene.şi polihidroxilici. Eteri.

Carotenoide. Oxazine şi tiazine. Nomenclatură. proprietăţi. XVIII. Aminofenoli. Compuşi heterociclici Clasificare. structură. Aminoalcooli. Nomenclatură. nomenclatură. reprezentanţi. obţinere. proprietăţi. Obţinere. obţinere. Triterpenoide. structură. Săpunuri. Hidrazoderivaţi. Tiofen. Azoli. clasificare. P. structura grupei carboxil. Azoderivaţi. Azoxiderivaţi. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. proprietăţi. Compuşi organometalici Compuşi cu metalele alcaline. Dizaharide. Si. acizi alcooli. Compuşi organici ai Si. proprietăţi. Săruri de diazoniu. XIII. XIV. aromatici şi nesaturaţi. Monozaharide. Coloranţi azinici. Amine alifatice şi aromatice. XVI. proprietăţi. acizi fenoli. Ceruri. Coloranţi Clasificare. utilizări. obţinere. Coloranţi azoici. Sulfuri. reprezentanţi. Amide. Tipuri de legătură carbon-metal. reprezentanţi. X. Acizi sulfinici şi sulfonici. clasificare. oxazinici şi tiazinici. structură. nomenclatură. nomenclatură. Esteri. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. Compuşi conţinând funcţia carboxil alături de alte funcţiuni Acizi halogenaţi. Peptide. Piridină. Diterpenoide. XVII. structură. As Tioli. Amidele acidului carbonic. Halogenurile acizilor carboxilici. Coloranţi antrachinonici. cu metale din grupa a doua şi a treia. reprezentanţi. XII. obţinere. XV. Polipeptide. nomenclatură.di.VII. acizi aldehide. obţinere. Coloranţi arilmetanici. Compuşi carboxilici Acizi mono-. structură. obţinere. obţinere. Pirol. proprietăţi. VIII. Sesquiterpenoide. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. Polizaharide. Clasificare. obţinere. P şi As. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Nomenclatură. Compuşi heterociclici aromatici Furan. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. Nitrili. obţinere. Steroide. proprietăţi.şi policarboxilici saturaţi. reprezentanţi. Clasificare. Compuşi organici cu S. Proteine. IX. Hidraţi de carbon Nomenclatură. acizi cetone. structură. Nomenclatură. Derivaţi ai acidului carbonic Clorura de carbonil. proprietăţi. Tioaldehide şi tiocetone. XI. Nomenclatură clasificare. Nomenclatura. clasificare. Obţinere. proprietăţi. derivaţi mai importanţi. Nitrozoderivaţi. Anhidride. structură. reprezenţanţi mai importanţi. clasificare. reprezentanţi. reprezentanţi. Nomenclatură. Grăsimi. proprietăţi. proprietăţi. . Obţinere.

Relaţia între structură şi proprietăţi. N. halogeni. P. Cetone. Izomeria compuşilor organici. adiţie. . Hidrocarburi nesaturate (alchene. nitrare esterificare. Compuşi halogenaţi V. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. III. cuplare. monozaharide. hidroliză. carbonil. Policondensarea. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). covalentă coordinativă. B. III. punctul de fierbere. AN. Distilarea simplă. AR. oxidare. Analiza C. Izomeria de structură (de catenă. S. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. Antrenarea cu vapori de apă. dizaharide şi polizaharide. Determinarea randamentului de reacţie şi a unor proprietăţi fizice a substanţei obţinute. mezomerie). AE. ionică. alcadiene. hidrocarburi aromatice. ioni-dipoli. aminoacizi. carboxil. Compuşi hidroxilici Alcooli. Compuşi carbonilici Aldehide. Structura compuşilor organici Modelul tetraedric al atomului de C. de hidrogen. Extracţia cu solvenţi. VI. Eteri. II. SN. Mecanismul SR. de poziţie. funcţia hidroxil. Reacţii chimice ale substanţelor organice Reacţii de halogenare. metamerie. Analiza unor probe necunoscute. obţinere. Compuşi macromoleculari Clasificare. Clasificarea reacţiilor chimice organice Mecanisme de reacţie. forţe van der Waals).XIX. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi saturate şi nesaturate. sulfonare. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. amină. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. diazotare. Distilarea amestecului azeotrop şi demixtiunea azeotropului. tautomerie. IV. Analiza elementară calitativă. SE. II. Efecte electronice în moleculele organice (efectul inductiv şi electromer). Hidrocarburi Hidrocarburi saturate (alcani şi cicloalcani). alchine). Fenoli. acilare. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Tipuri de legături chimice în chimia organică (legătura covalentă. Hibridizarea atomului de C. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire (Boetius). Analiza chimică organică Analiza preliminară. H. nitro. Polimerizarea monomerilor vinilici şi dienici. Molecule polare. Legătura covalentă polară. proprietăţi. Sublimarea.

proprietăţi. Obţinere. funcţia hidroxil. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Compuşi organomagnezieni. . halogeni). P. Obţinere. Săruri de diazoniu. clasificare. carbonil. Obţinere. Sesquiterpenoide. structură. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire. obţinere. Esteri. reprezentanţi. Compuşi carboxilici Acizi monocarboxilici saturaţi şi aromatici. Analiza elementară calitativă (analiza. Obţinere. proprietăţi. nomenclatură. structură. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. XI.VII. Obţinere. proprietăţi. Săpunuri. Exemple. de acilare. C. II. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Distilarea simplă. N. proprietăţi. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Analiza unor probe necunoscute. Obţinere. Compuşi heterociclici aromatici. IX. reprezentanţi. de nitrare. Antrenarea cu vapori de apă. obţinerea săpunului. VIII. Peptide. Halogenurile acizilor carboxilici. Nitrili. proprietăţi. Triterpenoide. de hidroliză. S. amină. proprietăţi. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. Pirol. Hidraţi de carbon Clasificare. Dizaharide. H. Piridină. XII. Distilarea unui amestec azeotrop şi demixţiunea azeotropului. Polizaharide. Amide. Anhidride. XIII. Punctul de fierbere. Amine. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. Diterpenoide. Carotenoide. Compuşi organometalici Compuşi cu metale alcaline. reprezentanţi mai importanţi. carboxil. III. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. de diazotare şi de cuplare. Clasificare. Furan. Monozaharide. Acizi policarboxilici saturaţi şi aromatici. Analiza chimică organică Analiza preliminară. Structură. monozaharide. proprietăţi. X. proprietăţi. Reacţii chimice ale compuşilor organici Reacţii de halogenare. obţinere. Proteine. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Obţinere. Sublimarea. Tiofen. XIV. Grăsimi. Compuşi heterociclici Clasificare. proprietăţi. reprezentanţi.

Ed.Neniţescu: Chimie organică. II. . Silvia Imre: Chimie Organică. Veronica Avrigeanu. ISBN 973-85602-3-3. UMF Tg. III. Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie organică. vol. elementară şi funcţională).did.Mureş. şi ped. 1974 M. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 1988 Pais I. partea II. 1991 Dudutz Gyöngyi: Gyógyszeripari technológia. ISBN 973-7788-41-9. Veronica Avrigeanu. Eleonora Mircia: Chimie organica practică pentru tehnicieni de farmacie. Mureş. II. Academiei. UMF. University Press Târgu Mureş.M.Mureş. Curs de chimie organică. 2001.Avram: Chimie organică. 2004.-Mureş. I.D.Iovu: Chimie organică. Bucureşti.F. Műszaki Könyvkiadó. Felicia Cornea: Probleme teoretice de chimie organică. vol. University Press. Târgu-Mureş. 1973 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Reacţii chimice ale compuşilor organici. M.Academici. C. vol. UMF Tg. 1983. Ed. Szerves kémia. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică.II: Analiza organică calitativă (Analiza preliminară. 1982 Lucrări practice de chimie organică. 1993. Curs de chimie organică. UMF Tg. de tehnică farmaceutică. 1993. 1998 Kajtár M. S.: Szerves kémia. Mogye. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic. Bucureşti. UMF Tg. Mureş. Ed. 1986 Furka Á. Bucureşti. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N. Veronica Avrigeanu. Curs de chimie organică.5. 1995 C.şt. Budapest. vol.. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte. Silvia Imre: Aplicaţii practice de chimie organică. Bucureşti. Bucureşti. 1984 Mackie R. UMF Tg. şi II. 1995.I.I: Metode de separare şi purificare ale substanţelor organice.M. Compuşi heterociclici aromatici. şi enciclopedică Bucureşti. Nemzeti Tankönyvkiadó. Eleonora Mircia: Lucrări practice de Chimie organică . Ed.: Változatok négy elemre. 1981-1994 Veronica Avrigeanu. Curs de chimie organică. Tankönyvkiadó. Budapest.Iovu: Chimie organică. 2003 Veronica Avrigeanu.: Kémia műszakiaknak. 1983 E. Avram: Chimie organică. 1999 Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici.Neniţescu: Chimie organică.I şi II. Bucureşti. 2001 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Gondolat Kiadó.şt. partea I. Budapest.M.Mureş. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de Chimie organică.M. P. hidroxilici. carbonilici. vol. 2004. Veronica Avrigeanu. UMF Tg. U. UMF Tg.Mureş. Litografia UMF Tg.Mureş. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică. Silvia Imre: Chimie Organică. Egyetemi jegyzet Berecz E. 2000 Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi. 1989. carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic. I.Mureş. Marosvásárhely. Organicum-Chimie organică practică. Ed.: Szerves kémiai szintézisek. Târgu-Mureş.: Szerves kémia.med.did. Ed. şi ped.Colegiul univ. Smith D. I. 2005 B.Angelescu. Curs de chimie organică.Mureş. şi ped.D. 1998. Bucureşti. U. Mureş. Budapest. 1983. vol. M. Budapest. Ed. Ed. Si. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică. Şef lucr.. UMF Tg. UMF Tg.F.did. 2005. 2002 Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică. metale.did. Tg. Tg.Mureş.K.-Mureş. Kertészeti és Élelmiszeripari Egyetem.. şi ped. Veronica Avrigeanu. Litografia UMF Tg.

PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.6. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I II Semestrul B. I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 7 7 Număr credite 4 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . STAGII. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.

Tero . Biochimie . clasificare şi rol biologic. Repartizarea celulară a enzimelor. structura acizilor nucleici. cosubstrate ale enzimelor: clasificare.anul I Facultatea de Farmacie. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . Nagy Előd . mioglobina. III. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Oşan Alexandrina Şef lucr.dr. E. Obligatorie B. piridoxina. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. MEDIULUI ŞI ALIMENTELOR CHIMIE SANITARĂ A A.anul III Facultatea de Farmacie. Proteine Rolul biologic al proteinelor. Structura şi clasificarea proteinelor. grupări prostetice. specializarea Asistenţă de Farmacie. Nomenclatură şi clasificare.drd. clasificare. specializarea Asistenţă de Farmacie. D. acidul . Cinetica reacţiilor enzimatice : factorii care influenţează activitatea enzimatică. Vitamine Generalităţi. niacina.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. acidul pantotenic. II. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.anul II Facultatea de Farmacie. Peptide cu importanţă biologică. Obligatorie C. Structură. DISCIPLINA: BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ. acidul paraaminobenzoic. B. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . definiţie. specializarea Farmacie. nucleotide. specializarea Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. Coenzime. Mecanismul de acţiune al enzimelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). Biochimie farmaceutică . biotina. Biochimie .dr.1.Ernő Prep. Enzime biochimice şi xenobiotice. Vitamine hidrosolubile: tiamina.Aminoacizi: structură. Nucleoproteine: nucleozide. Obligatorie 4. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.anul IV Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. Obligatorie E. 2.Vescan Amelia 3. Izoenzime. C. acidul folic. OBLIGATO RIE D. riboflavina. Importanţa enzimologiei. Enzime Generalităţi.

Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. rol biologic. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. bilanţ energetic. VIII. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. Digestia. reglare. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. Oxidoreduceri microzomale. VI.Fosforilarea oxidativă. absorbţia şi transportul aminoacizilor. functia de coenzima. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. functia de coenzima. rol biologic. Codul genetic. colina. Metabolismul glucidic Generalităţi. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. acid lipoic. Glicoliza: mecanism. (structură. Interrelaţii metabolice X. bilanţ energetic. rol biologic. biosinteză. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. cobalamina (structură. V. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. importanţă. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. Ciclul citratului: etape. Metabolismul glicerolului. mezoinozitolul. Tyr. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. absorbţia şi transportul lipidelor. Căi de metabolizare ale glucozei. Digestia şi absorbţia glucidelor. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Metabolismul galactozei şi fructozei. IV. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. acizi graşi esenţiali. transdezaminare. Tulburări metabolice. bilanţ energetic. Glu. Trp). importanţă. reglare. VII. rol biologic. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. proprietăţi. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. carenţă). metabolism. Patologia metabolismului lipidic. filochinone. reglare.calciferoli. degradare.ascorbic. structură. Vitamine liposolubile:retinolul. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. . decarboxilare). carenţă). Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. Căi speciale de metabolizare a unor aminoacizi (Phe. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. IX. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Reglarea biosintezei (teoria operonului). Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. Gluconeogeneza: mecanism. reglarea şi importanţa ciclului. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. inhibitori. răspândire. Tulburări metabolice. metabolism. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură.tokoferoli. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. transaminare. proprietăţi.

Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. II. Dozarea iodului urinar. VIII. Dozarea fructozei serice. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Dozarea carotenilor din ser. a fosfatezei alcaline şi acide. Micrometoda Bradford pt dozarea cantitativa a proteinelor. Liaze: determinarea activităţii adolazei. fibrinogenului şi a bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Dozarea niacinei. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin). exprimarea activităţii enzimatice. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi PopeStevens. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). VII. determinarea activităţii uropepsinogenului. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). IX. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea tiaminei din urină. V. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr).4-dinitrofenilhidrazină). IV. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. Hormoni . Dozarea lipidelor totale. Analiza urinei Analiza urinei patologice. Determinarea Km. Dozarea azotului total şi neproteic din ser prin metoda Kjeldahl. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. III. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. VI.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. Enzime Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. determinarea activităţii colinesterazei. Separarea cromatografică a aminoacizilor.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Specificitatea enzimelor. Dozarea corpilor cetonici din urină. peroxidaza. Dozarea LDL colesterolului. condiţii optime.

rol biologic. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Condiţiile de potabilitate ale apei. sodiul. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Peştele: compozita chimică. contaminare şi poluare. necesarul caloric. Macroelementele în alimentaţie: calciul. potasiul. alterare şi conservare. învechire şi alterare. Compoziţia naturală a apei. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. valoare nutritivă şi dietetică. magneziul. Produse lactate. valoare nutritivă. zincul. alterare. cobaltul. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. alterare. conservare. Produse zaharoase: caracteristici generale. Legume şi fructe: compoziţie chimică. preparare. conservare. Ape reziduale. clasificare. valoare nutritivă. fosforul. Influenţa apei asupra sănătăţii. rachiuri naturale). coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale.Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Dozari hormonale prin reactia Elisa. valoare nutritivă. cuprul. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Carnea: compoziţie chimică. seleniul. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. conservare. iodul. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. conservare. alterare şi conservare. compoziţie chimică. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. valoare nutritivă. Indicatorii poluării solului. valoare nutritivă. II. manganul. proprietăţi. băuturi alcoolice nedistilate (berea. valoare nutritivă. contaminare şi poluare. Pâinea. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. contaminare şi poluare. Metabolizarea alcoolului în organism. Băuturi nealcoolice: clasificare. Profilaxia şi combaterea poluării aerului III. necesar şi surse alimentare. alterare. transformările suferite de carne după sacrificare. păstrare. Compoziţia chimică a solului. Proprietăţile fizice ale solului. compoziţie chimică. valoare nutritivă. IV. Surse de poluare ale aerului. Apa potabilă. preparare. contaminare şi poluare.Microelementele în alimentaţie: fierul. vinul). sulful. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. Proteinele. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. fluorul. Poluarea apei. molibdenul. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. B. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. . Valoarea nutritivă a produselor din cereale. Făina.

a CO2. Analiza a solului: Recoltarea probelor. peroxidazei. identificarea amilazei. reductazei. dozarea fosfaţilor din albuş. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. clorurii de sodiu şi a grăsimii. Determinarea clorurilor. Analiza chimică a apei: determinarea NH3. Analiza cerealelor. . determinarea oxidabilitatii. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. durităţii. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. azotiţi. a oxigenului. indicele de saponificare. azotaţi. dozarea lecitinei din gălbenuş. azotul organic. extractului. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. Analiza mierii: examenul organoleptic. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. grăsimii (metoda acid-butirometrică). a produselor din cereale. identificarea peroxidazei. Smântâna: determinarea grăsimii. IV. SO2.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. plumbului. determinarea pH-ului. volatile şi fixe. extractului. determinarea densităţii. determinarea densităţii. azotul proteic. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). cafeinei (din ceai şi cafea). indicele Hehner. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic. II. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii. pulberilor totale. indicii Reichert-Meissl şi Polenske. dozarea azotului uşor hidrolizabil. acidităţii. Analiza oului: determinarea prospeţimii. carbonul oraganic. determinarea furfurolului şi alcoolului metilic. fierului. indicele de iod. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. CO2. H2S. titrului proteic. indicele de peroxid. oxigenului dizolvat. clorului rezidual. acidităţii. fermenţilor diastazici. Determinarea poluanţilor: NO2. apei. Enzimele şi substanţele minerale din lapte: determinarea calciului. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Compozitia chimica: umiditatea. Brânzeturi: determinarea acidităţii. acidităţii libere. indicele de aciditate. acidităţii. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. III. Proprietăţi fizice. substanţelor organice. acidităţii totale. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii. determinarea porozităţii pâinii. identificarea şi dozarea amoniacului. azotul amoniacal. determinarea rezidului fix. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam.

Enzime Generalităţi. metabolism.C. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). reglare. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. Gluconeogeneza: mecanism. bilanţ energetic. proprietăţi. filochinone. biotina. inhibitori. Vitamine liposolubile:retinolul. Ciclul citratului: etape. acizi graşi esenţiali. riboflavina. Nomenclatură şi clasificare. Căi de metabolizare ale glucozei. Digestia şi absorbţia glucidelor.Aminoacizi: structură. acidul pantotenic. clasificare şi rol biologic.Fosforilarea oxidativă. (structură. IV. Enzime biochimice şi xenobiotice. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. rol biologic. Repartizarea celulară a enzimelor. piridoxina. cobalamina (structură. clasificare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Izoenzime. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. Peptide cu importanţă biologică. carenţă). Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Cinetica reacţiilor enzimatice: factorii care influenţează activitatea enzimatică. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. rol biologic. reglare. colina. răspândire. Nucleoproteine: nucleozide. reglarea şi importanţa ciclului. Coenzime. acidul paraaminobenzoic.tokoferoli. niacina. functia de coenzima. VI. Metabolismul galactozei şi fructozei. definiţie. Proteine Rolul biologic al proteinelor. nucleotide. carenţă). grupări prostetice. Importanţa enzimologiei. Mecanismul de acţiune al enzimelor. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. mezoinozitolul. importanţă. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. Glicoliza: mecanism. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). acidul folic. Vitamine hidrosolubile: tiamina. functia de coenzima. Metabolismul glucidic Generalităţi.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. mioglobina. bilanţ energetic. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. proprietăţi. V. III. reglare. Vitamine Generalităţi. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. structura acizilor nucleici. acidul ascorbic. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. metabolism. Structura şi clasificarea proteinelor. II. Enzime . bilanţ energetic.calciferoli. II. Structură. importanţă. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. acid lipoic.

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. II. III. a fosfatezei alcaline şi acide. Tulburări metabolice. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos.4-dinitrofenilhidrazină). Metabolismul intermediar al aminoacizilor. rol biologic. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Dozarea fructozei serice. transdezaminare. Specificitatea enzimelor. peroxidaza. III. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Interrelaţii metabolice IV. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. transaminare. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. absorbţia şi transportul lipidelor. D. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Tulburări metabolice. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. Liaze: determinarea activităţii adolazei. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Metabolismul glicerolului. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. structură. condiţii optime. . Codul genetic. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare.Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. biosinteză. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. Patologia metabolismului lipidic. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. IV. rol biologic. Digestia. determinarea activităţii colinesterazei. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. decarboxilare). Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Dozarea tiaminei din urină. absorbţia şi transportul aminoacizilor. exprimarea activităţii enzimatice. Determinarea Km. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Reglarea biosintezei (teoria operonului). Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. Dozarea carotenilor din ser. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. degradare. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată).

Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin) si a fibrinogenului Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Dozarea lipidelor totale. Proprietăţile fizice ale solului. necesar şi surse alimentare. Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. III. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. IV. II. Hormoni Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). V. E. Profilaxia şi combaterea poluării aerului. Apa potabilă. Poluarea apei. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. II. Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Influenţa apei asupra sănătăţii. dozarea bilirubinei serice (metoda Jendrassik). modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). Condiţiile de potabilitate ale apei. necesarul caloric. Dozari hormonale prin reactia Elisa. rol biologic. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé).PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Dozarea corpilor cetonici din urină. Proteinele.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Surse de poluare ale aerului. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. Ape reziduale. coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Compoziţia chimică a solului. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. III. Dozarea LDL colesterolului. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Indicatorii poluării solului. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Analiza urinei Analiza urinei patologice. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. Compoziţia naturală a apei. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). IV. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. .

valoare nutritivă şi dietetică. alterare. oxigenului dizolvat. pulberilor totale. seleniul. contaminare şi poluare. conservare. Macroelementele în alimentaţie: calciul. substanţelor organice. iodul. Peştele: compozita chimică. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. determinarea oxidabilitatii. extractului. determinarea densităţii. compoziţie chimică. compoziţie chimică. II. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. transformările suferite de carne după sacrificare. valoare nutritivă. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. proprietăţi. rachiuri naturale). Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. valoare nutritivă. conservare. Proprietăţi fizice. IV. grăsimii (metoda acid-butirometrică). vinul). fluorul. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. Smântâna: determinarea grăsimii. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. cobaltul.Microelementele în alimentaţie: fierul. băuturi alcoolice nedistilate (berea. valoare nutritivă. magneziul. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. Analiza a solului Recoltarea probelor. cuprul. preparare. valoare nutritivă. alterare şi conservare. acidităţii. contaminare şi poluare. alterare. durităţii. valoare nutritivă. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. sodiul. păstrare. valoare nutritivă. alterare şi conservare.Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. preparare. conservare. contaminare şi poluare. clorurilor. III. zincul. fosforul. Produse lactate. Carnea: compoziţie chimică. manganul. conservare. acidităţii. Băuturi nealcoolice: clasificare. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). Metabolizarea alcoolului în organism. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. alterare. molibdenul. Legume şi fructe: compoziţie chimică. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. clorului rezidual. potasiul. Enzimele şi substanţele . Făina. Produse zaharoase: caracteristici generale. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. valoare nutritivă. Pâinea. învechire şi alterare Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. clasificare. sulful. titrului proteic. contaminare şi poluare. determinarea rezidului fix. Determinarea poluanţilor: NO2. Analiza chimică a apei: determinarea NH3.

2004. 2001. 5. UMF Tg. şi ped. 1989 Stryer L. acidităţii. vol. volatile şi fixe.: Biochemistry. Ed.: Alimentaţia raţională a omului. acidităţii libere.I. Tg-Mures.. Tg-Mureş. 1983. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. 1988 Karlson P. indicele de aciditate.did. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu. determinarea porozităţii pâinii. Bucureşti.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. 2004. California.. Ed.II. determinarea densităţii. identificarea şi dozarea amoniacului. 1985 B. a CO2. 1994. Bucureşti. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. vol. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale.Med. Analiza cerealelor. Ed. cafeinei (din ceai şi cafea).: Patobiokémia. Bota V. 2004. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. Ed. Ed. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Mănescu S. Bucureşti. (traducere din limba engleză). Analiza mierii: examenul organoleptic. SO2.Cox-Principles of Biochemistry.Mureş. UMF Tg Mureş. Mureş. Bucureşti. 1989 Elődi P.. lito. San Francisco. indicele de iod. Medicina Kőnyvkiadő.L..Med. Bucureşti. Ed University Press. Lito Tg.minerale din lapte: determinarea calciului. Freeman and comp. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. Bucureşti.Biochimie. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic.. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. Ed.Mureş.. lito. Ed. lito. indicele de saponificare. dozarea fosfaţilor din albuş.: Biokémia. fermenţilor diastazici.Tehnică. . Lange Need Public Los Altos. extractului. 1992 Lehninger A. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală. peroxidazei. Budapest. reductazei. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii. Ed. Oşan Alexandrina – Biochimie. Procese metabolice. indicele de peroxid. 2001 Viorica Dinu şi colab.:Tratat de igienă. University Press.. Analiza oului: determinarea prospeţimii. acidităţii totale.. Mănescu S. Budapest. Nelson: M. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. Niculina Mitrea: Biochimie. vol. 1971. vol. dozarea azotului uşor hidrolizabil. Máthé I. 2001 Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice).. Bucureşti. a produselor din cereale. Bucureşti. apei. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor.II.: Biochimie.Tehnică. Ed. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. 1987.: Chimia sanitară a mediului. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva.: Biochimie medicală. dozarea lecitinei din gălbenuş. 1985 Lehninger A.L. identificarea amilazei. Gonţea J. 1996. University Press.1991. Budapest. Gerok W. Worth Publishers. Med. 1993 Guba F. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii.I. determinarea pH-ului. Oşan Alexandrina . şi colab. Didactică şi Pedagogică. Tg-Mures.: Egészségügyi Kémia. şi colab.M.Med. lucrări practice. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. D. UMF Tg.

. Ed. 2004. Nagy Előd-Ernő. 1983. Ed. şi colab. Tg-Mures. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. Freeman and comp. 1985 Lehninger A.. UMF Tg. şi colab. California.did. Mănescu S. 2004. Worth Publishers. 2003 Viorica Dinu şi colab.: Biokémia. University Press.Mureş..: Alimentaţia raţională a omului. Lange Need Public Los Altos. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor.M. University Press. lito. Oşan Alexandrina – Biochimie. Máthé I. Med. University Press. Procese metabolice.Med. Oşan Alexandrina – Biochimie.Biochimie. Bucureşti. Ed. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. 2004.: Biochimie medicală.Med. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală.. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: . Oşan Alexandrina. San Francisco. Moldovan Andrea . 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. Ed. 2004.Cox-Principles of Biochemistry. Oşan Alexandrina.: Biochemistry.: Biokémia. 1993 Guba F. 2003 Viorica Dinu şi colab. Budapest.M. D.:Tratat de igienă. şi ped.. 1985 E. STAGII.Biochimie.1991.. Procese metabolice. 6. 1988 Stryer L. UMF Tg. Bucureşti.Cox-Principles of Biochemistry. Moldovan Andrea: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice). Niculina Mitrea: Biochimie. Tg-Mures. Ed.II. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. vol.: Biochimie medicală. 2004. Budapest. Gonţea J.. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. Nagy Előd-Ernő .. Ed University Press. Tg-Mures. Bucureşti. 1985 D.L. Didactică şi Pedagogică. lito. Bucureşti. 2001 Oşan Alexandrina. Lito Tg..Mureş.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. Bucureşti. Mureş. Bucureşti. 1993 Guba F. 2001.. lucrări practice.: Biochemistry. Ed. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Tg-Mures. Ed. Bucureşti. Ed University Press. San Francisco. Didactică şi Pedagogică. Budapest. Nagy Előd-Ernő. 1988 Stryer L. Nelson: M.: Egészségügyi Kémia. Ed. Tg-Mureş. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva.Med. Lange Need Public Los Altos. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. Niculina Mitrea: Biochimie. Mureş. Bucureşti. 1989 Elődi P. D. Freeman and comp. 1985 Lehninger A.. lito. Ed. Lito Tg. Bota V. lucrări practice. Nelson: M. Worth Publishers. 1971.: Chimia sanitară a mediului. Budapest.Med. Mănescu S. 1996. California. UMF Tg Mureş. 1989 Elődi P.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. 1994.L.C. Ed.

I II Semestrul E. I II Semestrul B. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 - Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 - Număr credite 6 5 Număr credite 4 Număr credite 6 Număr credite 5 Număr credite 5 - Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .Semestrul A. I II Semestrul D. I II Semestrul C.

Apa şi rolul ei în sistemele biologice Conţinutul de apă al organismelor vii şi al structurilor biologice. Structura moleculei de apă. Legea lui Hooke. 2. Mişcarea unui corp solid într-un lichid. Aplicaţii. Concepţia sistemică şi particularităţile sistemelor biologice. Statistica numărătoarelor de impulsuri. Cazul mărimilor statistice. Curgerea lichidelor şi biofizica circulaţiei sanguine. Fenomenul de elasticitate. Fenomenul de difuziune. Modificarea structurii sub acţiunea substanţelor medicamentoase. Biofizică farmaceutică – anul I Facultatea de Farmacie. IV. Forţe gravitaţionale. Substanţe tensioactive. Legea atracţiei universale. Efecte biofizice ale gravitaţiei. Elasticitaea muşchiului şi a vaselor de sînge. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor experimentale. Legea lui Bernoulli. Debitul în tuburi elastice. Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale (funcţii de distribuţie).dr. Modele ale structurii apei în faza solidă şi lichidă. Acceleraţiile şi imponderabilitatea. Starea apei sistemele vii. Efectele gravitaţiei asupra circulaţiei sîngelui. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Vidul. Aplicaţii. Adeziunea. Elemente de mecanică şi biomecanică Dinamica mişcării circulare. Legea lui Laplace. DISCIPLINA: BIOFIZICĂ FARMACEUTICĂ A. Importanţa apei în sistemele biologice. Aplicaţii. Noţiuni introductive Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofizicii farmaceutice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Albert Etele-Lörinc 3. Dependenţa vitezei de difuziune de parametrii cinetico-moleculari. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pe pămînt. Forţa centrifugă şi forţa centripetă. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Fenomene capilare. Fenomene de suprafaţă şi de transport în lichide Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială. II. Precizia şi sensibilitatea aparatului de măsură. Presiunea statică şi presiunea dinamică. Limita de elasticitate. . Legea lui Antonoff. III.1. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Tehnica vidului. Olariu Mihai Şef lucr. Gradientul de concentraţie. Energia de deformare. specializarea Farmacie. Legea lui Fick. Fenomenul de vîscozitate. Debitul în cazul lichidelor vîscoase. Gravitaţia. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Legea lui Jurin. Rolul structurii apei în mecanismul anesteziei.drd. plasticitatea şi limita de rupere. Cazul mărimilor nestatistice. Proprietăţile fizice ale apei. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase. Procesul de centrifugare şi aplicaţii farmaceutice. Modificări biologice induse prin deuterizarea apei. Obligatorie 4. Teoria gravitaţiei. Curgerea lichidelor reale. Curgerea laminară şi curgerea turbulentă.

Principiul I al termodinamicii. Procesul de acomodare a ochiului. Polarimetria. Procese criobiologice. Teorema lui Nernst (comportarea substanţei în apropierea temperaturii de 00 K). Potenţiale electrice celulare de repaus şi de acţiune. Aplicaţii în medicină şi farmacie. X. Aplicaţii. Fierberea întîrziată. Diamagnetismul şi paramagnetismul. Efecte biologice ale curenţilor electrici. Obiectul termodinamicii şi al termodinamicii biologice. VIII. Vaporizarea. Aplicaţii la prepararea extractelor farmaceutice. Variaţia punctului de topire cu presiunea. Căldură şi termodinamică biologică Termometria. Organismul viu ca sistem termodinamic. Rolul optic al pupilei. Transportul activ. Fenomene optice Biofizica analizorului vizual. Modificarea lor sub acţiunea unor factori fizici sau medicamentoşi. Amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei. Mecanismul vederii. VI. Ultrasunetele în practica medicală şi farmaceutică Natura ultrasunetelor. Proprietăţile magnetice ale materiei. Căldura şi temperatura. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Condensarea. Termodinamica biologică. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor. Tipuri de termometre. Influenţa substanţelor dizolvate asupra solidificări. Cristale lichide. Accidentele produse de curenţii electrici. Utilizarea curenţilor electrici în medicină şi farmacie. Legile emisiei radiaţiei termice. Permeabilitatea membranei celulare. Interpretarea probabilistică a principiului al II-lea şi aplicabilitatea lui la biosferă. Principiul al II-lea al termodinamicii. Aplicaţii. Mişcarea termică. Funcţii de stare termodinamică. Sublimarea. Elemente de optică ondulatorie. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şi farmacie. Transportul pasiv prin membrane. Efectul piezoelectric şi efectul magnetostrictiv. Efectele radiaţiilor neionizante asupra sistemelor biologice. Distribuţia ionilor în mediile intracelulare şi extracelulare. Cîmpul electromagnetic şi propagarea lui. Aplicaţii. Fierberea la presiune redusă. Propagarea ultrasunetelor. Radiaţia termică. Entropie şi probabilitate. Pompa de Na-K. Difuzia luminii. Transportul prin membrane biologice. Sensibilitatea spectrală a ochiului. Momentul magnetic al atomului şi magnetizarea substanţelor. Energia magnetică a atomului. Topirea şi solidificarea. Termostatarea. Calităţile radiaţiei . Principiul de funcţionare şi părţile componente ale unui laser. Rezonanţa magnetică nucleară şi rezonanţa paramagnetică electronică. Defectele optice ale ochiului şi corectarea lor.V. Scări termometrice. Generatori de ultrasunete. Forţe electrice şi forţe magnetice. Atomul în cîmp magnetic. Liofilizarea. Determinarea punctelor de topire. Absorbţia luminii. Lichefierea gazelor. Efectele cîmpului magnetic asupra materiei vii. Feromagnetismul. Transformări de stare Caracterizarea stărilor. VII. Aplicaţii medicale. Proprietăţile magnetice ale materie vii. Polarizarea luminii. IX. Ochiul ca sistem optic. Producerea ultrasunetelor.Supratopirea.Tratament şi diagnostic cu ultrasunete. Magnetismul. Activitatea optică. Consecinţe ale principiului I şi aplicabilitatea lui organismul viu. Elemente de optică fotonică. Efecte biologice. Distilarea. Efectele temperaturii asupra sistemelor biologice. Teorii referitoare la natura luminii. Metode şi dispozitive de polarizare. Echilibrul de membrană. Bioelectricitate Bioelectrogeneza. Radiaţia laser. Măsurarea temperaturilor. Electrogeneza ţesuturilor şi organelor. Elemente de electromagnetism şi biomagnetism Cîmpul electric.

Protecţia împotriva radiaţiilor nucleare. Efecte la nivel atomic. Determinarea concentraţiilor prin metoda interferometrică. Tensiunea superficială Determinarea coeficientului de tensiune superficială cu ajutorul stalagmometrului şi prin ascensiunea capilară. Aplicaţii ale izotopilor radioactivi în diagnostic şi tratament. XI. . Izotopi radioactivi. Aplicaţii în medicină şi farmacie. V. Studiul variaţiei vîscozităţii lichidelor în funcţie de temperatură cu ajutorul vîscozimetrului Höppler. molecular şi macromolecular. Efecte genetice. II. Aplicaţii ale laserilor în domeniul medical. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare. Raze X. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Viscozimetrie Determinarea vîscozităţii lichidelor cu vîscozimetrul Ostwald. Polarimetrie Determinare polarimetrică a concentraţiei soluţiilor optic active. Calculul dozelor în iradierea externă şi internă. IV. Refractometrie şi interferometrie Măsurarea indicilor de refracţie şi detrminarea concentraţiilor unor soluţii cu refractometrul ABBE.laser. Balanţa analitică semiautomată. Efecte radiobiologice la nivel celular.Variaţia extincţiei în funcţie de concentraţie. Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor cu ajutorul picnometrului. Fotometrie Determinarea concentraţiilor cu ajutorul fotometrului Pulfrich. Măsurarea dozelor. Absorbţia şi difracţia razelor X. momente şi modele nucleare. Spectrul de raze X. Dozimetria radiaţiilor. Forţe. Mărimi şi unităţi. Efectele radiaţiilor încărcate electric şi efectele radiaţiilor gama. VIII. Trasarea unui spectru de absorbţie şi determinarea concentraţiilor cu spectrofotometrul SPEKOL. Utilizarea izotopilor radioactivi în analiza chimică. Măsurarea variaţiei de entalpie în procesul de dizolvare. Protecţia fizică. VI. Densimetrie Determinarea densităţii lichidelor cu balanţa Mohr-Westphal şi cu areometrul. Datarea radioactivă. Radiosensibilitatea celulară. Radioliza apei. Calorimetrie Determinarea căldurii specifice a solidelor şi lichidelor prin metoda calorimetrică. Studiul balanţei Determinarea sensibilităţi balanţei analitice. III. (radioactivitatea). Biofizica radiaţiilor nucleare Generalităţi despre nucleul atomic. Protecţia chimică: substanţe farmaceutice radioprotectoare. VII. Boala de iradiere. Emisia radiaţiilor nucleare. Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa. Metode de cîntărire.

Tg.. Budapest 1999 Tarján I.: Érzékelés. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Electroliza Determinarea echivalentului electochimic al cuprului. Studiul microscopului. Kolozsvár. Gondolat. Budapest. X.1971 Vincze J.: Ultrasunetele în medicină şi biologie. VEB. XIV. Tg. Laserii şi aplicaţiile lor.Mureş. Mexico.M. Ed. Bucureşti.. Tg. Bucureşti 1973 Born Max. Paris. Barcelone. 1975 Csaba Gy. Trasarea caracteristicilor şi determinarea parametrilor unui tranzistor. Medicina. 16. U. XII. Fizica moleculară Determinarea masei moleculare a gazelor pe baza fenomenului de difuziune. Electronica Studiul tuburilor electronice. 1974 Hariton Tintea.ştiinţifică şi Enciclopedică. 1976 Vasilescu V. Leipzig. Ed.Junimea Iaşi.1960 .. XIII. Ed. Medicina. Nagy I. Biofizică Medicală. Bucureşti 1977 Bărbulescu M. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Bucureşti 1987 Courriére Ph.: A biológia aktuális problémái 5. Budapest.: Biophysik. Optica geometrică Determinarea convergenţei lentilelor. Determinarea grosimentului şi măsurarea indicilor de refracţie pentru o lamă transparentă. Budapest. Radiometrie Studiul contorului Geiger-Müller. tudat. Didactică şi Pedagogică. Fizică moleculară şi Căldură.. Ed. Fizică Atomică. Determinarea activităţii unei surse de radiaţii gama şi trasarea unei curbe de distribuţie statistică a vitezei de numărare. 5. Georg Thieme.F. Olariu M. Ed. 1979 Ádám Gy. Măsurarea tensiunii electromotoare cu ajutorul punţii de curent continu.. University Press.Dacia.: Biofizika.Mureş. Elemente fundamentale de fizică. 1979 Csáky Z. Lucrări practice de fizică farmaceutică. 1971 Rontó Györgyi.. Ed. XI. Bucureşti 1970 Emil Luca. Semmelweis Kiadó. Conductometrie Puntea de curent continuu. I.M.F.G. Ardelean I. Ed. Bucureşti 1973 Cristea Gh. Didactică şi Pedagogică.IX...:A biofizikaalapjai. Optică şi Spectroscopie.. emlékezés. 31 kötet. Masson. Puntea de curent alternativ. Fizică şi biofizică farmaceutică. Didactică şi Pedagogică. Milan.: A biofizika nagy fejezetei.: Introducere în neurobiofizică. Mărgineanu D. Studiul celulei fotoelectrice.: Fizika orvosok és boilógusok számára. 2004 Vasilescu V. 1994 Filep Gy. Bucureşti 1979 Beier W. 1984 Vasilescu V. Tarján I.T. Ed. Budapest.. Dacia.: Bevezetés az általános gyógyszertanba. Medicală. 1990 Olariu M. Măsurarea rezistenţelor electrice. Elemente de fizică modernă. Ed. Determinarea conductibilităţii electroliţilor în funcţie de concentraţie. Cluj-Napoca 1985 Vasilescu V. Physique et Biophysique Pharmaceutique.Mureş. 17.ştiinţifică. Medicina.

6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Semestrul I II Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 2 Număr credite 5 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen . PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. STAGII. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.

I. G.anul IV Facultatea de Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie.anul I Facultatea de Farmacie. Practica de vară . specializarea Farmacie. C. Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice . B. 2.anul IV Facultatea de Farmacie. J. L.anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. Practica de vară .dr.Lucia Şef lucr. Analiza medicamentului . specializarea Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. D. D. Stagiu semestrul II .1.anul II Facultatea de Farmacie. E. K. specializarea Farmacie.dr. G.anul III Facultatea de Farmacie. Medicamente biologice şi controlul biologic . specializarea Farmacie. Practica de vară . M.anul II Facultatea de Farmacie. E. specializarea Asistenţă de Farmacie. DISCIPLINA: ANALIZA MEDICAMENTULUI A. Practica de vară . H.anul V Facultatea de Farmacie. B. K. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf.anul I Facultatea de Farmacie. Analiza medicamentului . Imre Silvia 3. I. Muntean Daniela . STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. L. Practica de vară . Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie . specializarea Farmacie. specializarea Farmacie. specializarea Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. C. specializarea Asistenţă de Farmacie. F. Practica de vară .anul V Facultatea de Farmacie.anul IV Facultatea de Farmacie. Medicamente biologice . M. F. H. J.anul III Facultatea de Farmacie. Stagiu semestrul II .

Stabilitatea medicamentelor. Condiţii de calitate ale unor materii prime farmaceutice. Electroforeză capilară. Metode de evaluare a timpului de valabilitate şi conservare. Aspecte generale privind analiza şi controlul materiilor prime (determinarea solubilităţii. Spectrometria de fluorescenţă. lichide şi moi. Spectrofotometria în IR. Aspecte tehnico-reglementatorii. Agenţia Naţională a Medicamentului: condiţii de punere pe piaţă a unui medicament. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. V.4. Caracterizarea formelor farmaceutice solide. Substanţe de referinţă. Reglementări privind calitatea medicamentului în Uniunea Europeană. Libera circulaţie a medicamentului Definiţii: medicament. Polarografie. Common Technical Document (CP MP/ICH/2887/99). Conductometrie. Spectrometria de emisie. Identitatea medicamentelor. Alte metode instrumentale cu aplicaţii în controlul medicamentelor . Spectrometria de absorbţie atomică. Dicroismul circular. cromatografia de lichide sub presiune. reactivi. Norme Validarea unor metode analitice aplicate în analiza medicamentelor. VIII. indicilor chimici). Refractometria. Metode de separare şi extracţie în analiza medicamentelor. Controlul organoleptic şi analiza preliminară. Norme şi standarde de control adoptate pe plan naţional şi internaţional (farmacopei. ICH Q4: Pharmacopoeial harmonization). Aspecte generale privind controlul formelor farmaceutice (determinarea parametrilor caracteristici pentru diferite forme farmaceutice). pHului. Aplicaţiile metodelor spectrale în controlul medicamentelor Spectrofotometria în UV şi vizibil. specialitate. Etapele controlului medicamentelor Prelevarea probelor pentru analiză. Metode electrochimice Utilizate în controlul medicamentului Potenţiometrie. Calitatea medicamentului. Evaluarea contaminării. Apa şi controlul său. Dozarea medicamentelor. materie primă. Întocmirea unui dosar. cromatografia în strat subţire. III. Amperometrie. Calitatea medicamentului. constantelor fizico-chimice. II. Evidenţierea transformărilor fizice şi chimice ale materiilor prime şi formelor farmaceutice. IV. Surse de contaminare şi contaminatori. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Cromatografia de gaze. VI. Aplicaţiile metodelor cromatografice şi electroforetice în controlul medicamentelor Cromatografia de lichide: cromatografia pe hârtie. excipienţi. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor de determinare a identităţii. purităţii şi dozării substanţelor din forme farmaceutice. VII. soluţii şi substanţe etalon. Dispersia optică rotatorie. Puritatea medicamentelor. Semnificaţia unor parametri calitativi în analiza medicamentelor. Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară şi rezonanţă electronică de spin. Alcoolul şi controlul său din forme farmaceutice.

conservarea. Dezvoltarea unor metode spectrale aplicate în analiza unor forme farmaceutice II. Metode complexometrice. drajeurilor. verificarea calităţii. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Reguli şi reglementări europene şi internaţionale privind calitatea medicamentului B. conservarea sângelui. Medicamente biologice. Metode bazate pe reacţii redox şi de precipitare. Metode volumetrice şi semimicrovolumetrice aplicate la dozarea medicamentelor Metode acido-bazice în mediu apos şi neapos. Determinări biologice (microbiologice) Controlul sterilităţii. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. Metode semimicrovolumetrice. IX. Controlul pulberilor compuse: divizate şi nedivizate. forme farmaceutice. Controlul microbiologic al medicamentelor. alcoolice. X. Vizită la un laborator privat CURSURI OPŢIONALE I. Calitatea ambalajului farmaceutic Metode de control pentru ambalaje farmaceutice. suspendabile II. Controlul unguentelor V. Metode termice de analiză. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. activităţii microbiologice. mod de administrare. Fracţionarea sângelui. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. XI. II. contaminării microbiene. capsulelor III. Controlul unor produse vegetale VII. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală.Metode roentgenografice. prelucrarea. Controlul comprimatelor. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. Metode nitritometrice. . Controlul siropurilor. injectabile) IV. Controlul supozitoarelor VI. Controlul soluţiilor (apoase.

diagrame. Caracterizarea statistică a rezultatelor experimentale. Metodologia cercetării. Etapele cercetării ştiinţifice. Dozarea vitaminelor lipo şi hidrosolubile VI. Tipuri de vaccinuri.III. Medicamente biologice obţinute din placentă. Evaluarea statistică a determinărilor biologice II. Medicamente biologice obţinute din timus. III. IV. Medicamente biologice obţinute din hipofiză. Medicamente biologice obţinute din tiroidă. Determinarea activităţii enzimatice a unor enzime din forme farmaceutice IV. Procesul de validare. II. Seruri. Utilizarea terapeutică şi profilactică Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Aspecte particulare în cercetarea medicamentului. Controlul calităţii rezultatelor experimentale şi validarea Grafice de control. Extracte tisulare. Vaccinuri. Instrumentele cercetării ştiinţifice Instrumentele generale ale cercetării. Noţiuni fundamentale de metodologie a cercetării ştiinţifice Caracteristicile cercetării ştiinţifice. Obţinerea sângelui integral şi a produselor de sânge C. IV. Medicamente biologice obţinute din pancreas. Redactarea unui text de specialitate . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Cercetarea bibliografică de specialitate. Noţiuni de prelucrare şi analiză a rezultatelor experimentale Tabele. V. Medicamente biologice obţinute din plămâni. Hidrolizate de proteine. Medicamente biologice obţinute din epifiză. Analiza statistică de multivarianţă în validarea produselor farmaceutice. Medicamente biologice obţinute prin extracţie din ţesuturi sau organe animale Medicamente biologice obţinute din ficat. Clasificare. Dozarea heparinei din forme farmaceutice V. Reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii matematice. V. procedee statistice de control a desfăşurării probelor experimentale. Imunoprofilaxia activă. Controlul purităţii microbiologice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor III.

Tipuri de vaccinuri. verificarea calităţii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Metode fizice. brevet de invenţie. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor analitice de determinare a identităţii – masa de analiză din farmacii. Prelucrarea datelor experimentale. II. poster. Regresie şi calibrare III. Reglementări privind asigurarea calităţii medicamentului II. Controlul organoleptic. Studiul bibliografic de specialitate: organizare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. conservarea. Prelevarea probelor. prelucrarea. III. Seruri. Etapele controlului analitic al medicamentelor Reguli de bună practică de laborator. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. . conservarea sângelui. Întocmirea unui referat ştiinţific D. Tehnici volumetrice. Utilizarea terapeutică şi profilactică. prezentarea textului Prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Noţiuni elementare de statistică IV. Fondul. Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. Tehnici spectrale. III. întocmirea caietului (dosarului) de bibliografie II.Prezentarea rezultatelor cercetării. Clasificare. Tehnici cromatografice. Metode de separare şi extracţie. documentare. mod de administrare. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. Teste statistice de semnificaţie V. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Validarea metodelor de analiză I VI. forma. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Validarea metodelor de analiză II VII. redactarea fişelor bibliografice proprii (sistem clasic sau electronic). E. Vaccinuri. Fracţionarea sângelui. Imunoprofilaxia activă. Medicamente biologice. forme farmaceutice.

Recepţionarea medicamentelor. amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor G. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. amestecarea şi divizarea prafurilor. Tipuri de farmacii. Curăţirea ustensilelor şi a recipientelor (mojare. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. II. capsule. stupefiante). puritate. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. cutii. Evaluarea timpului de valabilitate. Evaluarea statistică a determinărilor fizice şi fizico-chimice F. Probleme de protecţia muncii în farmacie. sticle etc. Metode cromatografice. sticle etc. Efectuarea de analiză după F. Controlul calitativ: identitatea. ustensilele cele mai importante în farmacii. Cântărirea pe balanţa automată şi cupăna de mână. injectabil). IV. Calitatea solvenţilor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Denumirea latină a medicamentelor. Stabilitatea medicamentelor Transformări fizice şi chimice ale medicamentelor. după alfabet.). Întreţinerea aparaturii. Preambalarea medicamentelor. intern. Dotarea meselor de analiză. Planul farmaciei. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. Calitatea ambalajelor. loc răcoros). Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. Întocmirea unor fişe analitice IV. Controlul cantitativ. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. Prepararea unor soluţii volumetrice. sinonime. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de măsurat. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate . PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase.). Efectuarea de analize pe forme farmaceutice în următoarele etape: Controlul organoleptic. Prepararea unor soluţii simple. Destinaţia diferitelor încăperi. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. Metode spectrale. prescurtări. loc uscat. indicatori Substanţe chimice de referinţă. Etichetarea medicamentelor (extern. după data fabricaţiei). Disciplina de muncă.R. Controlul cantitativ. Identificarea de medicamente la masă de analiză.parametri calitativi. în vigoare. Însuşirea unor tehnici de analiză chimică şi fizico-chimică Determinarea unor parametrii fizici. III. responsabilitatea colectivă. reactivi. Programul de lucru al farmaciei. patendule. Aparatura. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. după forma terapeutică. Curăţenia la locul de muncă. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. Volumetria în mediu apos şi neapos. Filtrarea.

unguentelor. Prepararea ovulelor şi bujiilor. Consiliere terapeutică (reacţii adverse. compoziţie. Medicaţia vârstelor extreme (nou-născuţi. Controlul dozelor maxime. Controlul dozelor maxime pentru produsele industriale IV. Prepararea siropurilor. Adaptarea posologiei în terapia pediatrică şi geriatrică VIII. Controlul purităţii apei distilate. Prepararea emulsiilor şi suspensiilor. a depozitului farmaceutic. bătrâni). Regulamentul de organizare şi funcţionare al farmaciei. Prepararea soluţiilor cu solvenţi compuşi. reacţii adverse) III. Prepararea soluţiilor coloidale. aport de lichide etc. Eliberarea medicamentelor în regim OTC (posologie. dopante) . parafarmaceutice. tincturi. mod de rezolvare V. al laboratorului de medicamente. Controlul calitativ al medicamentelor lichide I. Filtrarea şi sterilizarea soluţiilor injectabile. Controlul lor organoleptic.) II. Cunoaşterea medicamentelor lichide preparate de industrie (siropuri. psihotrope. Prepararea soluţiilor oficinale şi magistrale apoase. cunoaşterea compoziţiei şi posologiei colirelor. studenţii vor mai deprinde: Prepararea soluţiilor extractive apoase şi hidroalcoolice. a unităţii tehnofarm. J. droguri de risc. supozitoarelor preparate industrial. Prepararea soluţiilor oftalmice. soluţii interne. Lucrări de gestiune şi evidenţă. În afara cunoştinţelor prevăzute în anul I şi II. contraindicaţii. mod de administrare. al laboratorului de produse cosmetice. Cunoaşterea medicamentelor industriale. Prepararea apelor aromatice. Prepararea soluţiilor alcoolice şi uleioase. Prepararea unguentelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE FARMACOLOGIE I. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare VII. studenţii vor mai efectua: Citirea reţetelor. stupefiante. tehnico-medicale şi de optică din România. soluţii externe. Medicaţia femeii gravide VI. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Pe lângă cele prevăzute în anii I-III. copii. indicaţii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. produse dietetice.H. posologie). Norme privind eliberarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor farmaceutice. care au în formulă extracte. regim alimentar particular. Medicamente cu regim special (toxice. Conoaşterea soluţiilor injectabile mai importante preparate de industrie. Interacţiuni medicamentoase cu semnificaţie clinică – importanţă. Prepararea şi controlul supozitoarelor.

exemple oficinale. condiţii de calitate. exemple oficinale. creme. Operaţii speciale la prepararea formelor farmaceutice. ambalare. preparare. II. controlul calităţii. condiţii de calitate. magistrale. preparare. geluri. magistrale. Supozitoare Formulare. industriale. magistrale. proprietăţi. etichetarea. Operaţii generale la prepararea formelor farmaceutice: cântărirea. metode de obţinere. dizolvarea. industriale VIII. III. Unguente Formulare. Soluţii alcoolice Aspecte generale. condiţii de calitate. exemple magistrale şi industriale VI. conservarea. baze de unguente. condiţii de calitate. preparare. exemple oficinale.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ I. XIII. Emulsii Definiţie. copii şi bătrâni. exemple magistrale şi industriale. Forme farmaceutice extractive Aspecte generale. magistrale. industriale. IV. emulsii magistrale de uz intern şi extern. exemple oficinale. preparare. exemple oficinale. industriale. baze de supozitoare. condiţii de calitate. Pulberi Preparare. prepararea unguentelor medicamentoase. unguente oftalmice. condiţii de calitate. magistrale de uz intern şi extern. industriale. XI. paste. magistrale. condiţii de calitate. etichetare. metode de preparare a supozitoarelor. exemple oficinale. Siropuri Definiţie. industriale. V. proprietăţi. Suspensii Formulare. preparate magistrale IX. filtrarea. exemple oficinale. preparare. VII. Picături pentru nas Definiţie. preparare. Verificarea dozelor maxime pentru adulţi. suspensii magistrale. magistrale. X. Picături pentru ureche Preparare. Picături pentru ochi Preparare. Soluţii Aspecte generale. . Aspecte generale referitoare la prepararea medicamentelor în farmacie Prescripţia magistrală. XII. ambalarea.

IV. Registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor toxice în unităţile sanitare şi farmaceutice. Supliment 2000 ANALIZA MEDICAMENTULUI Controlul calităţii medicamentelor este obligatoriu în toate unităţile farmaceutice: producţie. Rolul comunicării în activitatea farmacistului Relaţii interpersonale în farmacie. Autorizarea unităţilor farmaceutice de către Ministerul Sănătăţii. folosite în scopuri medicale. Autorizarea farmaciilor pentru activitatea cu această categorie de substanţe. Relaţia farmacist-pacient.XIV. Organizarea şi funcţionare la nivel naţional şi teritorial al Colegiului Farmaciştilor din România. unguente. Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. I. . de către medicii umani şi veterinari. Însuşirea normelor de supraveghere a calităţii unui produs în orice etapă a existenţei lui este un obiectiv esenţial pentru un student în an terminal al Facultăţii de Farmacie. Supravegherea calităţii produselor medicamentoase la nivelul unităţilor de distribuţie (depozite şi farmacii) II. Evidenţa cantitativă a produselor şi substanţelor stupefiante în farmacie. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România. Modul de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs IV.Relaţia farmacist-medic. pentru activitatea cu produse şi substanţe stupefiante. Materiale utilizate la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic şi recipiente de uz farmaceutic conform prevederilor din FR. 73/1969. Decretul nr. Prescrierea produselor şi substanţelor toxice în medicina umană şi veterinară. X. Autorizarea exercitării profesiei de farmacist. privind regimul produselor şi substanţelor toxice Păstrarea produselor şi substanţelor toxice în farmacie. emulsii ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ I. pulberi. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România. suspensii. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. distribuţie (depozite şi farmacii). Legea nr. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei de farmacist. privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante Modul de prescriere al produselor şi substanţelor stupefiante. II. precum şi organizarea şi funcţionarea colegiului farmaciştilor Condiţiile exercitării profesiei de farmacist în România. III. Oficina farmaciei-centru de comunicare şi informare pentru pacienţi. Legea nr. 466/1979. Controlul calităţii următoarelor forme farmaceutice (la nivel de farmacie): soluţii. Relaţia farmacist-Asistent de farmacie. privind exercitarea profesiei de farmacist. Controlul calitativ al substanţelor medicamentoase în farmacii (Identificarea substanţelor medicamentoase în farmacii – masa de analiză) III. Activităţi farmaceutice admise de Legea 305/2004. supozitoare. Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România. 305/2004.

posologie.). contraindicaţii. prescurtări. loc răcoros). ustensilele cele mai importante în farmacii. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. studenţii trebuie să cunoască medicamentele indigene şi de import folosite în mod curent(compoziţie. Cântărirea pe balanţa automată şi cmpănă de mână. Filtrarea. Întreţinerea aparaturii. Prepararea unor soluţii simple. cutii. al depozitului farmaceutic. La terminarea practicii în farmacie. unitate de productie). Disciplina de muncă.R. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Aprofundarea legislaţiei farmaceutice în vigoare. loc uscat. Controlul purităţii apei distilate.V. responsabilitatea colectivă. Preambalarea medicamentelor. amestecarea şi divizarea prafurilor. injectabil). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Programul de lucru al farmaciei. s. Studenţii anului III trebuie să se deprindă cu: Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I şi II. al drogheriei şi laboratorului de producţie. stupefiante). după data fabricaţiei). amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor L. Aparatura. în vigoare.S. după alfabet. intern. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. patendule. Acte necesare pentru obţinerea avizului de liberă practică pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie. Ordinul nr. Cunoaşterea programului de calcul utilizat în gestionarea reţetelor compensate şi gratuite. Taxarea reţetelor. Curăţenia la locul de muncă.a) . divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. referitoare la eliberarea medicamentelor în farmacii. K. Destinaţia diferitelor încăperi. Planul farmaciei. depozit farmaceutic. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate M. capsule. Tipuri de farmacii. Condiţiile de organizare şi funcţionare ale farmaciei comunitare şi de spital. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. Eliberarea lor sub stricta supraveghere a farmacistului îndrumător. în diferite forme farmaceutice.Recepţionarea medicamentelor. pentru aprobarea normelor privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice. Obţinerea unor elaborate. sinonime. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. Identificarea de medicamente la masă de analiză. Citirea reţetelor compensate şi gratuite. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Curăţirea ustensilelor şi recipientelor (mojare. Etichetarea medicamentelor (extern.F. sub atenta supraveghere a farmacistului îndrumător.. Denumirea latină a medicamentelor. Dotarea meselor de analiză. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de mâsurat. precum şi a condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora Acte necesare pentru autorizarea unităţilor farmaceutice (farmacie. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. Efectuarea de analiză după F. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. Probleme de protecţia muncii în farmacie.). sticle etc. după forma terapeutică. 626/2001 al M. sticle etc. drogherie.

Dunod. Editura Medicală. 1994 M. 1993. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Ghid de lucrări practice. Grecu. Baloescu. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Târgu-Mureş. 4th Edition. 2002 F. Sydney. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. L. Burgot. 1994 Silvia Duşa. A. ediţia a 4-a. Săndulescu. 1998 A. IMF Tg. 1998 G. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Rouessac. Editura Dacia. 2nd Edition. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. Ediţia a X-a. 1980 I. Ed. Izabella Foris.L. Volumul 2. 5e Edition. J. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Kiss Ilona. M. R. Metode volumetrice. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Rouessac: Analyse chimique. Editura Medicală. R. email mail@emea.org/emea.org şi http://www. XXV. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Bojiţă. Ed. Editura Medicală. Deva. electrophoreses et méthodes spectrales. Editions Médicales Internationales. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Litografia UMF Tg. 2002 ***Farmacopeea Europeană. M. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. J. Beckett. Mureş. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. ClujNapoca. Medicales Interactiv. Paris.eudra. Cluj-Napoca. London. 2000 ***Farmacopeea Română. Roman. L. 2004 C. Daniela Lucia Muntean. Mureş. Roman. Baloescu. Bucureşti. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. 2002 ***USP. Litografia UMF Tg. 1975 Bodo Agnes. 2002 A. 1992 Silvia Duşa. cromatografice şi electroforetice de analiză.B. Roman. Editura Didactică şi Pedagogică. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. University Press. Editura Intelcredo. Bucureşti. 1983 C. Elena Curea: Controlul medicamentelor. R. Editura Intelcredo. Grecu. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. Bass. R. Metode spectrale. Bucureşti. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. London. Paris. M. 2003 M. L.eudra. Bojiţă.H.5. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Ferencz: Analize instrumentale.K. 1987 L. Toronto. Mureş. Méthodes chromatographiques. John Wiley and Sons. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. R. Note de curs. New York. Săndulescu. Deva. The Athlone Press.html . Sulimente ***Farmacopeea Britanică. Bojiţă. Volumul 1. 2004 I.

Méthodes et techniques instrumetales modernes. 2004 C.. Editura Printech. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. electrophoreses et méthodes spectrales. 1994 M. Săndulescu. A. cromatografice şi electroforetice de analiză. Kiss Ilona.K. 1993. R.E. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Metode spectrale. 1998 Themistocles P.A.. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. Săndulescu. Vari: Compendiu de farmacologie generală. 1994 M. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Dunod. IMF Tg. Editura Medicală. New York. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editions Médicales Internationales. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice.L. cromatografice şi electroforetice de analiză. 1975 Bodo Agnes. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Roman. J. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Editura University Press. Beckett. Lăcrămioara Popa: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic. 1998 A.. John Wiley and Sons. VCH Publishers New York. Editura Medicală. Bucureşti. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. 1975 Bodo Agnes. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. London. C. Bojiţă.B. Deva. Bucureşti. 2003 ***Farmacopeea Română. Ed. Macheras P. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Rouessac. G. M. G. 1984 Daniela Lucia Muntean. Laboratoires Choy Maria Dogaru. Paris. Bojiţă. R. R. IMF Tg. Méthodes chromatographiques. Editura Medicală. 2004 C. Mureş. Ediţia a X-a. 2003 L. Kiss Ilona. Medicales Interactiv. Bojiţă. 1992 G.H. L. Deva. 4th Edition. XXV. Cluj-Napoca. Burgot. Bucureşti. 5e Edition. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. Koupparis M. 2003 .H. Roman. Paris. Editura Masson.B. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. 2004 C.D.. M. L. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Roman. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Toronto. R. Ed. Tixier. Editura Intelcredo. Sydney. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. Baloescu. M. 1993 D. M. Mureş. Baloescu. Christian G. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Editura Masson. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. 1984. 2nd Edition. The Athlone Press. Tixier. 2002 F. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Daniela Lucia Muntean. Rouessac: Analyse chimique. R. 2001 ***Agenda medicală. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. M. Cluj-Napoca. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. London. 2003 A. 2002 ***USP. Editura Intelcredo. Volumul 2. Volumul 2. ediţia a 4-a. Metode spectrale. Quamtitative calcolations in pharmaceutical practice and research. J.

J.K. cromatografice şi electroforetice de analiză. L. Ghid de lucrări practice. John Wiley and Sons. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Litografia UMF Tg. Editura Didactică şi Pedagogică. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Toronto. Laboratoires Choy Maria Dogaru. 1998 A. 1987 . 1992 G. J. 1993. L. Ed. Editura Medicală. 1983 C. Litografia UMF Tg. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Editura Intelcredo. 4th Edition. Editura Medicală.H. Vari: Compendiu de farmacologie generală. M.H. Paris.B. 5e Edition. L. The Athlone Press. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Grecu. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. electrophoreses et méthodes spectrales. Baloescu. 1980 I. 2nd Edition. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Mureş. Săndulescu. Roman. J. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Ediţia a X-a. Beckett. Editura Dacia. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. 2002 A. Medicales Interactiv. Editura Intelcredo. Bojiţă. R. A. Cluj-Napoca. R. Ed. R. R. Rouessac: Analyse chimique. New York. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. Sydney. London. XXV. Metode volumetrice. Bojiţă. Volumul 2. Paris.A. Beckett. 2004 C. Paris. Deva. Bucureşti. 2004 E. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Note de curs. Izabella Foris. 2003 M. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. Dunod. Metode spectrale. Grecu. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor.L. John Wiley and Sons. Ed. Daniela Lucia Muntean. 2nd Edition. London. 2004 I. Editions Médicales Internationales.K. Roman. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. 2001 ***Agenda medicală. IMF Tg. Mureş. Toronto. Elena Curea: Controlul medicamentelor. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. 2002 ***USP. 1994 M. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Ferencz: Analize instrumentale. The Athlone Press. Bucureşti. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Kiss Ilona. ClujNapoca. 2002 F. Bucureşti. London. Medicales Interactiv. Baloescu. Rouessac. Mureş. 2003 ***Farmacopeea Română. 1994 Silvia Duşa. 1998 A. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Burgot. Sydney. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 1.B. New York. Méthodes chromatographiques. 1975 Bodo Agnes. 4th Edition. Săndulescu. ediţia a 4-a. C. M. University Press. Deva. London. Târgu-Mureş. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. Editura University Press. 1992 Silvia Duşa.

email mail@emea. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. 2002 ***Farmacopeea Europeană. A. Paris. R. Ed. 5e Edition.L. Roman.L. 2002 F. STAGII. 2002 ***USP. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.org şi http://www. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. XXV. Bass. Rouessac. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.eudra. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. ediţia a 4-a. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. I II Semestrul B. Dunod. Editura Medicală. 1998 G. 2000 ***Farmacopeea Română. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr credite 7 Număr credite 2 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu . Sulimente ***Farmacopeea Britanică. I II Semestrul E. 1993.org/emea. electrophoreses et méthodes spectrales. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Ediţia a X-a. Méthodes chromatographiques. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. Editions Médicales Internationales. Bojiţă. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. I II Semestrul F. Rouessac: Analyse chimique. I II Semestrul D. J.eudra. I II Semestrul C. M.html 6. Burgot.

Semestrul G. I II Semestrul H. I II Semestrul I. I II Semestrul J. I II Semestrul K. I II Semestrul L. I II Semestrul M. I II

Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs -

Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii -

Număr ore lucrări practice 30 (3 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (26 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (15 săptămâni)

Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 20 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 30

Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen

1. DISCIPLINA: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ A. Botanică farmaceutică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Plante medicinale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Oroian Silvia Prep.drd. Carpiuc Florina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei si anatomiei plantelor medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor, care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Cunostinţele teoretice sunt completate şi aprofundate în mod eficient la lucrările de laborator, care întregesc cunoştiinţele predate la curs. Se pune un accent deosebit pentru demonstrarea realizărilor din ultimele decenii. Programa analitică cuprinde următoarele cursuri: Importanţa studieri Botanicii farmaceutice pentru învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Lizozomii, Microcorpii, Sferozomii, Corpii paramurali, Citoscheletul, Structuri pluritubulare, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice, Vacuomul celular, Peretele celular. II. Histologie vegetală Viitorul farmacist trebuie să cunoască noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. III. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare, morfologia externă şi anatomia acestora. Rădăcina: morfologia rădăcinii; anatomia rădăcinii; rădăcini metamorfozate; sinteza unor principii active în rădăcini şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii; anatomia tulpinii; produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei; anatomia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii; anatomia

florii; tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa: morfologia şi anatomia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă. SISTEMATICA PLANTELOR I. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice. II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae; Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae. Familiile: Papaveraceae, Fumariaceae, Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae. Familiile: Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae. Familiile: Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae, Sapindaceae, Hyppocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae, Rhamnaceae. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae, Brassicaceae. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae, Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae. Familia: Asteraceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Norme de comportare si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. II. Structura celulei vegetale Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular: cromatoforul de la Spirogyra sp. si a grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota si petalele de Calendula officinalis. III. Incluziunile ergastice Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea mays, Phaseolus vulgaris, Oryza sativa. Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea

rafidele de oxalat de calciu din petiolul frunzei de Begonia rex. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. laticifere articulate de la Chelidonium majus. Structura anatomică a frunzei Structura bifacială a frunzei de Vaccinium vitis-idaea. X. Iris germanica. nervatiunea frunzei. Tesuturile de apărare. Morfologia si anatomia fructului . Ţesuturi secretoare: ţesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola wittrockiana. ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus. Humulus lupulus. Dispozitia florilor Inflorescente racemoase. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoides. părozitatea limbului. anatomia ovarului la Lilium candidum. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris. Tilia cordata. ursini de oxalat de calciu din Althaea officinalis. inflorescente cimoase. structura omogenă la frunza de Iris germanica.. inflorescente compuse. XI. Sambucus nigra. Morfologia frunzei Părtile componente ale unei frunze simple. perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale. Thymus serpyllum. Structura primară şi secundară a rădăcinii Structura primară a rădăcinii de Primula veris. VIII. XIII. Sferocristale de inulină în rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis. IV. Tesuturi mecanice Colenchimul angular din tulpina de Lamium album. Zea mays. marginea limbului. baza limbului. Zea mays. formele limbului. structura ecvifacială la frunza de Dianthus carthusianorum. Urtica dioica şi Humulus lupulus. Stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea.oxalatului de calciu: nisip oxalic cristalin din Atropa bella-donna. Iris germanica. anexele foliare. IX. Mentha x piperita. Lysimachia nummularia. vârful limbului. Morfologia si anatomia organelor de reproducere Morfologia florii la Picea abies. Structura secundară a tulpinii de Pynus sylvestris. Formatiuni epidermice Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis. Ţesuturi fundamentale. frunze compuse. V. ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp. macle de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa. VI. diagrame si formule florale. Stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica. VII. Picea abies şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. structura anatomică a petiolului de Scopolia carniolica. Structura secundară a rădăcinii de Agrimonia eupatoria. Elaeagnus angustifolia. XII. Structura primară si secundară a tulpinii Structura primară a tulpinii de Mentha x piperita. Angelica archangelica. morfologia florii la angiosperme. Hypericum perforatum. Tesuturi conducătoare Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală). Mentha x piperita. sclerenchimul fibros din tulpina de Asparagus officinalis.

Glycyrrhiza glabra. Ginkgo biloba. Lythrum salicaria. Familiile: Aristolochiaceae. Cannabaceae. VI. Angelica archangelica. Morfologia si anatomia seminţei Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. VIII. Dryopterix filix-mas. V. fructe compuse. Cannabis sativa. Geum urbanum. fructe simple. Equisetaceae. Helleborus purpurascens. Apiaceae. Abies alba. SISTEMATICA PLANTELOR I. indehiscente. Hippocastanaceae. . Violaceae. bistorta. Seminţe medicinale. Euphorbiaceae Epilobium angustifolium. Capsella bursa. P. Potentilla erecta. Familia Fabaceae Cytisus scoparius. Familia: Rosaceae Agrimona eupatoria. Levisticum officinale. Berberis vulgaris. Dryopteridaceae. Urticaceae Polygonum aviculare. Linum usitatissimum. Sinapis alba. Filipendula ulmaria. Ruta graveolens. Aesculus hippocastanum. Crataegus monogyna. Equisetum arvense. Viola tricolor. Asarum europaeum. Chelidonium majus. Clasificarea fructelor: fructe simple. Morfologia si anatomia seminţei de Ricinus communis. Ephedraceae: Ephedra distachya. Carum carvi. Sanguisorba officinalis. Laburnum anagyroides. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. XIV. Ononis arvensis. Juniperus communis. Familiile: Polygonaceae. Ranunculaceae. Prunus spinosa. Rheum palmatum var. Adonis vernalis. Berberidaceae. Foeniculum vulgare. cărnoase. Loranthaceae. Familiile: Onagraceae. Coriandrum sativum.Morfologia fructului. Alchemilla xanthochlora. Aconitulm species. dehiscente. Frangula alnus. Oenothera biennis. IV. VII. Papaveraceae. Familiile: Elaeagnaceae. Viscum album. Eryngium planum. Papaver somniferum. Rutaceae. fructe simple. Picea abies. Geraniaceae. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina) Lycopodium clavatum. Urtica dioica. fructe simple. fructe false. Gypsophila paniculata. Brassica nigra. Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae. Lythraceae. Ricinus communis. Consolida regalis. Rhamnaceae. Galega officinalis. Angiospermatophyta. Tehnica determinării plantelor II. tanguticum. uscate. Caryophyllaceae Aristolochia clematitis. Rosa canina. Araliaceae. Pinus sylvestris. Hypericum perforatum. Potentilla anserina. cărnoase. Sorbus aucuparia. dehiscente. Glycine max. Taxus baccata. Geranium robertianum. Hedera helix. Hypericaceae. uscate. fructe multiple. indehiscente. Saponaria officinalis. Melilotus officinalis. III. Încrengătura Spermatophyta. Linaceae. Humulus lupulus.pastoris.

X. Colchicum autumnale. Vaccinium myrtillus. ţesuturile mecanice. Plantago lanceolata. Familia Asteraceae Achillea millefolium. Familiile: Scrophulariaceae. Tilia cordata. Lamium album. Verbascum phlomoides. Arctostaphylos uva-ursi. Poaceae. Scopolia carniolica. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei şi anatomiei plantelor medicinale. Familiile: Apocynaceae. a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor. Reticulul endoplasmatic. Aloe vera. Fraxinus excelsior. Gentiana lutea. Vacuomul celular. Hyoscyamus niger. Silybum marianum. platyphyllos. Calendula officinalis. Salix alba. Araceae Convallaria majalis. Rosmarinus officinalis. XIII. Cynara scolymus. Valeriana officinalis. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Origanum vulgare. major. Datura stramonium. XIV. Malvaceae. P. D. ţesuturile fundamentale. D. Allium sativum. Primula veris. Centaurium erythraea. Primulaceae.asclepiadea. Thymus serpyllum. Plantaginaceae. Allium cepa. Orchis morio. Matricaria recutita. XI. Gentianaceae Populus nigra. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine. Melanthiaceae. T. Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma. Elymus repens. Solanaceae. Rubiaceae. tomentosa. P. Aparatul Golgi. Tanacetum vulgare. purpurea. Familiile: Salicaceae. ţesuturile secretoare. Ericaceae. Caprifoliaceae. Althaea officinalis. Histologie vegetală Acest subcapitol cuprinde noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Colchicaceae. Taraxacum officinale. Ciochorium intybus. Alliaceae. Xanthium strumarium. Ribozomii. Incluziunile ergastice. Artemisia absinthium. Inula helenium. Lavandula angustifolia. Vaccinium vitis-idaea. ţesuturile conducătoare. Leonurus cardiaca. Boraginaceae Vinca minor. grandiflora. Rubia tinctorum. Familiile Asparagaceae. Acorus calamus. Arctium lappa. T.IX. Tussilago farfara. Plastidele. Peretele celular. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor în Grădina botanică B. G. Liliaceae. Orchidaceae. Mitocondriile. Alcea rosea. Sambucus nigra. Symphytum officinale. Melissa officinalis. Salvia officinalis. II.media. Tiliaceae. ţesuturile de apărare. Oleaceae. Zea mays. În cadrul acestui . care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. a ţesuturilor vegetale. Iridaceae. Lamiaceae Digitalis lanata. Atropa bella-donna. Mentha x piperita. Echinacea angustifolia. Valerianaceae. Nucleul. Iris germanica. Malva sylvestris. Hyssopus officinalis. Se va preda: Importanţa studieri Plantelor medicinale pentru învăţământul farmaceutic. XII. Cunoasterea structurii celulei vegetale. Veratrum album.

Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare şi morfologia externă. Araceae. Rhamnaceae. Familiile: Caprifoliaceae. Tesuturile de apărare. Floarea: morfologia florii. Lythraceae. Rădăcina: morfologia rădăcinii. Mimosaceae. Colchicaceae. Rutaceae Familiile: Linaceae. III. Tulpina: morfologia tulpinii. Studiul plastidomului celular: grăuncioarele de clorofilă din Vallisneria spiralis. Hypericaceae. Elaeagnaceae. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae.Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae Încrengătura Spermatophyta. Caryophyllaceae. Norme de comportare şi tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică. Iridaceae. Familiile: Apiaceae. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Pinaceae. Cannabaceae Familiile: Rosaceae. Tesuturi secretoare . Ericaceae. Gentianaceae. Orchidaceae. Brassicaceae. Papaveraceae. Familiile: Boraginaceae. Cupressaceae. Scrophulariaceae. Primulaceae. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Malvaceae. Apocynaceae. Familiile: Polygonaceae. importanţa produselor vegetale de provenientă foliară.subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. Încrengătura Spermatophyta. Violaceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Familiile: Tiliaceae. Plantaginaceae. Familiile: Ginkgoaceae. II. importanţa drogurilor care provin din sămânţă. Fructul si sământa: morfologia fructului şi a seminţei. SISTEMATICA PLANTELOR I. Unităti sistematice. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare . Fagaceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae. Familiile: Myrtaceae. Subîncrengătura Angiospermophytina. Solanaceae. Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Fabaceae. Ranunculaceae. Frunza: morfologia frunzei. Betulaceae. Poaceae. Familia: Asteraceae. importanta drogurilor care provin din flori. Formatiuni epidermice. Structura celulei vegetale Aparate optice utilizate în studiul morfologic şi anatomic al plantelor medicinale. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de Calendula officinalis. Familia: Lamiaceae. produse vegetale de origine caulinară. tipuri de inflorescente. II. Valerianaceae.

canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. Salix alba. Betulaceae. Rheum palmatum var. Primula veris. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. Ginkgo biloba. fructe simple. Crataegus monogyna. fructe false. Familia Fabaceae. Lythraceae. Brassica nigra. Malva sylvestris. Papaver somniferum. Cupressaceae. Părtile componente ale unei frunze simple. Eryngium planum. Potentilla anserina. III. Viola tricolor. Carum carvi. indehiscente. Betula pendula. vârful limbului. fructe compuse. formele limbului. Angiospermatophyta. Pinaceae. Alchemilla xanthochlora. fructe simple. VI. Gentiana lutea. Familiile: Ranunculaceae. dehiscente. nervatiunea frunzei. Violaceae. Primulaceae. PLANTELE MEDICINALE I. Centaurium erythraea. Tilia cordata. Tehnica determinării plantelor Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae. Krameria triandra. Familiile: Ginkgoaceae. Malvaceae. Humulus lupulus. IV. Inflorescente racemoase.Equisetum arvense. Gossypium herbaceum. Clasificarea fructelor: fructe simple. Vaccinium myrtillus. părozitatea limbului. anexele foliare. Stomatele de tip dicotiledonat: Mentha x piperita. cărnoase. Hypericum perforatum. uscate. Gypsophila paniculata. Polygonaceae Adonis vernalis. morfologia florii la angiosperme. Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. frunze compuse. Hypericaceae. Citrus aurantiacum. Papaveraceae. fructe multiple. inflorescente compuse. Morfologia fructului. Linaceae. Subîncrengătura Coniferophytina. Saponaria officinalis. cărnoase. Chelidonium majus. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Vaccinium vitis-idaea. Frangula alnus. Prunus cerasus. III. Myrtaceae. uscate. Rosaceae Quercus robur. Ericaceae. Stomatele de tip monocotiledonat: Zea mays. Morfologia rădăcinii. Cannabaceae. Tiliaceae. Lythrum salicaria. Încrengătura Spermatophyta. Dispozitia florilor. V. Rosa canina. Morfologia frunzei Morfologia rădăcinii. Juniperus communis. fructe simple. Morfologia tulpinii. Althaea officinalis. inflorescente cimoase. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Elaeagnus angustifolia. indehiscente. Rutaceae. Rhamnaceae Astragallus gummifer. Ţesuturi secretoare: perii secretori de pe frunzele de Mentha x piperita.Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Urtica dioica. produse vegetale de origine caulinară. Morfologia organelor de reproducere. Morfologia şi anatomia fructului şi seminţei Morfologia florii la Picea abies. Agrimona eupatoria. Gentianaceae Populus nigra. Polygonum aviculare. Caryophyllaceae. Pinus sylvestris. Coriandrum sativum. Familiile: Fagaceae. Geum urbanum. IV. Familiile: Elaeagnaceae. baza limbului. Linum usitatissimum. Glycyrrhiza glabra.tanguticum. Morfologia tulpinii. II. Familiile: Salicaceae. Eucalyptus globulus. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. . marginea limbului. dehiscente. Apiaceae.

. Valeriana officinalis. Lehrhbuch der Botanik.. Budapest. Zea mays. Ed.. Stiintifică si enciclopedică. 1966 Morlova Irina si colab.M. Bucuresti.L. Cynara scolymus. 5. Cnicus benedictus. „ Al. Andronescu Ecaterina. Mentha x piperita. Digitalis purpurea. Matricaria recutita. Ed. Lehrhbuch der Botanik. Andrei M. Ed. Tussilago farfara.. Ed. Calendula officinalis. 1913 Giesenhagen K. Oroian Silvia. Bucuresti 1978 Anghel I. Scrophulariaceae. Plantago lanceolata. Histologie. Morfologia si anatomia plantelor. Növenytani praktikum. VIII. Toma C. Tehnică. Anatomia plantelor. 1973 Sárkány S. Bucureste. Lucrări practice. Citologie. Ed. Tehnoplast Company S. Indrumător de lucrări practice vol. 2000 Popovici Lucia. Botanica farmaceutică. Schenck H. 2001... Familia Asteraceae Achillea millefolium. Familiile: Asparagaceae. Bucuresti. Cluj . Bucuresti. Valerianaceae. Melissa officinalis. Didactică si Pedagogică. Plantaginaceae Sambucus nigra.: Ultrastructura celulei vegetale. Agro-Silvică... Iasi. Fr. Citologia vegetală. Ed. Moruzi Constanta. Ed. Jena. Tankönykiado. Brezeanu Aurelia.. Morfologia si anatomia plantelor. Ed. Botanica farmaceutică. Aloe vera. Toma N.. Rosmarinus officinalis. si Pedagogică. Thymus serpyllum. 1997 Palade Madelena et colab. Botanică farmaceutică . Grub Verlang.Didactică si Pedagogică. Solanaceae. I. Rugină Rodica.. Mures Palade Madelena. Botanică. Szalac I. Bucureşti.F.. şi Ped..F.. 1981 Ciobanu I. Liliaceae. Karsten G.Manual de lucrări practice. 1990 . 1981 Serbănescu Jitariu Gabriela.. Ed. Verbascum phlomoides.Napoca Tămas M. Botanică. Bucureşti 1985 Morlova Irina. Toma C.M.lucrări practice. Medicală Universitară Iuliu Hatieganu . Botanică generală si sistematică. Did. IX. Bucuresti. Ed. Familiile: Caprifoliaceae. Thymus vulgaris. Botanică farmaceutică.Did. Didactică si Pedagogică. X. Atlas botanic. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Lavandula angustifolia. vol I. 1966 Nită Mihaela. 1965 Fitting H. Ed.VII. Ed. Ivănescu Lăcrămioara. Litografia U. Recapitulare Convallaria majalis. Füzi I. Morfologia si anatomia plantelor . Atropa bella-donna. Verlag von Gustav Fischer.. Ed. I.: Botanică farmaceutică.Cluj-Napoca.. Hodisan Viorica. Bucureste. Organografie.Academiei. Didactică si Pedagogică. Toma I. Tg. Arnica montana..R. vol I.. Növenyszervezettani gykorlatok. Ed. Jost L. Cuza”. Stuttgart Grintescu I. Bucuresti 1979 Anghel I. coord. 1964 Radu A. Artemisia absinthium. Didactică si Pedagogică. Univ. Naela C. vol III. 2000. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică.. Familiile: Lamiaceae Hyssopus officinalis.. Salvia officinalis. 1980 Tămas M. Origanum vulgare. 1999.. Poaceae.

C. 1993. Academiei R.. Acad. Edit. Füzi I. Botanique. Cluj –Napoca Csedo C. Fitocenologie şi vegetaţia României. Tipomur. Medicală Bucureşti Coldea Gh.( red. Ligia. Cambridge University Press Tutin. Ed. Bucuresti Tutin. Cambridge University Press.. T. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie..II. histologie. II. Camerino Cristea V.. Hermann.. Excursionflora von Ostereich. I..( red. vol.L. Ed. 2000.. Brough. Plantele endemice din flora României.G. Tutin.III.. Flora Republicii Socialiste Romania. 1966 Radu A. ISBN 973-8021-23-5 Botanică farmaceutică. Al. Grigorescu E. Enciclopedică. 270 p. Edit. Ed. Ecaterina. T. vol. Mihaiu.G. Universul plantelor. I.:Flora mică ilustrată a României. Cambridge University Press Van Tieghem. Mureş Bologa.. C... Urban & Schawarzenberg. C. Franckh-Kosmos Verlangs – GmbH et Co.) 1964-1980.. 1998.). 1993. Flora ilustrată a României. V.M. II.. Iosif. Band V. Îndrumător de lucrări practice. vol. Urban & Schawarzenberg. prodrome des asociations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). I-X. Ed. 1981. 1-5. Medicală. II. Acad. Band V. Ed. citologie. Tg.. Bucureşti 1981 Tămas M. UCCOOP.G. 1972. Fusi.. Plantele medicinale şi condimentare din judeţul Harghita. ISBN 973-85602-6-8 Botanică farmaceutică. Rugină. Flora Europea. 1994.. 1991. Ed. V. Flora Europea. Miercurea Ciuc Dihoru. Ed. 22. Pârvu. Medicina populară.. „ Babeş – Bolyai”. Ed. Hermann. (red.Cluj-Napoca. I. 1993..Fitochimie şi Fitoterapie. Flora Republicii Socialiste Romania. 434 p. Verlag Eugen Ulmer. Wien IX Toma. T. Flora Europea. 2004. 1990 Todor I.Did şi ped.) 1964-1980. 1995. Fischer R. I-II. Bucureşti Ciulei I. Marisia XXIII-XXIV. 1952-1976 Tutin. ISBN 973-86119-5-4 . Junimea. Ed. Gostin. Ed. Andronescu. Vol I. 1987. 1998. Botanică farmaceutică. Did. Did. Bucureşti Prodan I. organografie. Ed. Ed. 2000.. şi Ped. Ed.: Atlas de plante.. Oswald K.. Fitocenologie şi vegetaţia României. Stuttgart und Wien Avram R. xerografiat. Cluj – Napoca Cristea V. Hodisan Viorica. Academiei Romane. C. Bucureşti. Stuttgart Pârvu . Rodica. 1990. Maria. Plante medicinale. 1991. Ed.. XI-XIII. Bucureşti Borza.Thoms. Ceres Bucureşti Gibbons. Stănescu Ursula. Cambridge University Press Botanică farmaceutică (Sistematica). Irina. 1991. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie. 2002. 1928. 1-5.. Flora Europea. vol. Documents Phztosociologiques. 1929. I. Histologie vegetală. 2000. Univ. argument al ştiinţei şi spiritualităţii româneşti. Dicţionar etnobotanic. University Press. Ed.. II. Andronescu Ecaterina. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică.R. şi ped... Ed. Vol II. B..F. Plante medicinale şi aromatice. 1991.: Botanică farmaceutică Ed. 1980. Ceres. Agrosilv. T. Anatomia plantelor medicinale. Kosmos Atlas Bluttenpflanzen. Atlas. Buia A. Bucuresti Adler W. Iasi Toma.. Bucuresti *** 1952-1965. 1968. I *** 1966-1976. Ed. Istoria medicinei româneşti. Bucureşti Bocşe. P.S. Ed. Bucureşti Ciocârlan.. vol XIII. Ed. G. Bucureşti. Wien I Thoms.G. 1931. University Press.

Botanică. 1981 Prodan I. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Flora Republicii Socialiste Romania. Vol II. Bucuresti. Bucureşti. Flora Republicii Socialiste Romania. I. Vol I. Bucureşti 1981 Todor I. Bucuresti Avram R. Ed. Andronescu. 1973 Serbănescu Jitariu Gabriela. Rugină. Andronescu Ecaterina.F... Botanică farmaceutică.: Botanică farmaceutică Ed. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 5 7 Număr credite 2 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . Andrei M. I II Semestrul B. Mures Palade Madelena. Bucuresti 1978 Ciobanu I. Botanică farmaceutică. 2001. Toma C. Tehnică. STAGII. Buia A. Tg. 2000 Popovici Lucia. Tipomur. Didactică si Pedagogică.. Fusi. Ecaterina. Ed. 2004 6. Academiei Romane. Ed. şi Ped. Ed. 1998 *** 1966-1976. vol I. Litografia U. Ed. 2000 Oroian Silvia. Bucureşti. Edit. Didactică si Pedagogică.. 1965 Grintescu I. Ed. Histologie. Citologie.lucrări practice. University Press. Moruzi Constanta. Iosif. 1966 Radu A. Tehnoplast Company S. 1980 Toma. 2002 Oroian Silvia.. vol I. Rodica. Indrumător de lucrări practice vol. Morfologia si anatomia plantelor. Bucuresti. Ed.M. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Botanică farmaceutică . Botanică farmaceutică (Sistematica). Toma I. Anatomia plantelor. Morfologia si anatomia plantelor. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Ed. 1952-1976 Oroian Silvia. Atlas. Atlas botanic.L. Organografie. Bucuresti.. Füzi I.R. C. Botanica farmaceutică. Bucuresti *** 1952-1965. Didactică si Pedagogică. histologie. XI-XIII..: Atlas de plante. Bucureşti.B. citologie. Acad.:Flora mică ilustrată a României. Botanică farmaceutică. şi Ped. Plante medicinale şi aromatice.Didactică si Pedagogică. Bucureste. organografie. Did. Ed.Did şi ped. Edit. Ed... Anatomia plantelor medicinale.. Ed. Bucureşti 1985 Oroian Silvia. Bucureste. Did. Stiintifică si enciclopedică. Ed. Ed. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Ed. 1997 Palade Madelena et colab. Botanică farmaceutică. I-X. Acad. Agrosilv. University Press.

specializarea Farmacie 2. Asemănarea şi deosebirea între celulela vegetală şi animală Organizarea celulară: tipuri de structuri celulare. Transport prin membrane Difuziunea simplă. Curticăpean Manuela-Claudia 3. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf dr. Membrana eritrocitului şi antigenele grupelor sanguine. antiport. Ultrastructura Originea şi funcţia organitelor citoplasmatice: reticulul endoplasmatic. Prepararea materialelor biologice pentru cercetările microscopiei electronice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Transport vezicular. Originea eucariotelor şi formarea celulelor eucariote. DISCIPLINA: BIOLOGIE CELULARĂ A.drd. V. IV. . glicocalixul. sistemele de transport implicate în reglarea pH-ului citoplasmatic. aparatul Golgian. Alcătuirea celulei eucariote. Rolul microscopiei electronice în obţinerea informaţiei structurale în biologia celulară Nivelul de organizare a ultrastructurilor accesibile prin microscopia electronică.Tünde Prep. Caracterele infrastrucurale ale celulei vegetale Studiul constituenţilor celulari. proteinele şi glucidele membranare. lipidele. Asimetria membranelor. proteinele carrier cu activitate ATP-azică. II. VII. exocitoză. receptorii de membrană. Alte tipuri de structuri (structura cenotică şi structura virusurilor). Obligatorie 4. mobilitatea lor. Structuri specializate ale mebranei. simport. Structura moleculară a mebranelor biologice. VI. Ultrastructura şi rolul fiziologic al plasmalemei Învelişul celular: componente. Biologie celulară – anul II Facultatea de Farmacie. endocitoză. Importanţa şi actualitatea Biologiei celulare pentru învăţământul farmaceutic Scurt istoric al celulei. III.1. Tóth Ecaterina . ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. transport pasiv. structura celulei procariote (celula Cyanophytae-lor şi celula bacteriană). Ultrastructura şi activităţile fiziologice ale hialoplasmei VIII. funcţii. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.

XVI. Biosinteza glicozizilor cardiotonici. diterpene. Peretele celular Ultrastructura.înmulţirea celulelor . Metode de studiu ale celulei . derivaţi de la tiptofan şi derivaţi de la lizină-ornitină. XIV. Constituenţii nevii ai celulei vegetale Deuteroplasma. etc.ciclul celular Tipurile de diviziune: diviziunea directă a nucleului (amitoza). Monoterpene. XVIII. Scheletul actinic şi filamentele intermediare. Rolul biologic al nucleului: Biosinteza acizilor nucleici: biosinteza nucleotidelor. proprietăţi şi funcţii). Rolul vacuomului. Derivaţi de la glicocol. Compuşi chimici inhibitori şi stabilizatori ai fusului. Structura electronomicroscopică proteinelor). Peroxizomii. Rolul fiziologic al mitrocondriilor . Ultrastructura nucleului interfazic. XII. Centriol şi cinetochorul.funcţiile membranelor mitocondriale: conversia energiei. importanţa lor farmaceutică şi funcţia lizozomilor (degradarea X. Ultrastructura nucleolului. aparatul vacuolar. Biosinteza terpenelor. Cinetica celulară .expresia genelor prin morfogeneză şi nutriţie. XVII.IX. Biosinteza saponozidelor. glioxizomii. Biosinteza Acizilor uronici. Citoscheleton Matricea şi microtubulii (structură. triterpene. a ADN şi ARN. biogeneza mitocondriilor. compoziţia chimică. XIX. sequiterpene. cromosomii şi genele. şi indirectă (cariocineză şi citocineză) homeotipică (mitoza) şi heterotipică (meioza). Biosinteza glico. rolul lui în biogeneza ribosomilor Ultrastructura şi rolul fiziologic ribosomilor. constituenţii chimici. Incluziuni inerte. ultrastructura vacuomului. modificări secundare ale peretelui celular. Biosinteza heterozidelor. Biosinteza acidului shikimik şi cinamic. tetraterpene. XV. Mişcarea celulelor vegetale. Biosinteza cutinei şi al suberinei. ultrastructura şi funcţia cloroplastelor. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Clonarea celulelor vegetale şi animale. ultarstructura nucleoplasmei Nucleul. Plastidomul Originea. XI. lipozomii Ultrastructură şi rol fiziologic. Ultrastructura condriomului celular Structura electronomicroscopică Localizarea ultrastructurală a constituenţilor chimici mitrocondriali. XIII. Biosinteza alcaloizilor. derivaţi de la fenilalanină.şi fosfolipidelor. sferozomii. controlul şi sinteza proteinelor . Biosinteza proteinelor (translaţie).

Măsurători microscopice Folosirea micrometrelor . Diviziunea celulară homeotipică Folosirea colarantului Schiff selectiv pentru materialul genetic. Incluziuni ergastice Tipurile de amidon. prezenţa amidonului ca excipient în tabele indigene şi străine. II. Identificarea celulelor vii şi moarte în cazul produsului comercializat (Saccharomyces cerevisiae). Electronmicroscopul. V. importanţa farmaceutică a amidonului. Fenomene de membrană Osmoza.obiectiv şi ocular. Mutageneza fizică şi chimică.Microscopul. Reacţii de identificare a monozaharidelor Reacţii comune ale aldozelor şi cetozelor. efectuarea măsurătorilor în lungime şi suprafeţe. VII. recunoaşterea fazelor diviziunii celulare la Triticum aestivum şi Allium cepa. Rhizobacterium lupinii. Observarea microscopică a granulelor de amidon în frunze de Vallisneria spiralis. Amidonul corodat (Solanum tuberosum şi Triticum vulgare) Mobilizarea amidonului din ţesuturi de rezervă în cazul germinării seminţelor. IV. XV.şi macrosporogeneza . Influenţa unor factori fizici şi chimici asupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii. X. Ţesutul formativ şi cromosomii în vârful rădăcinilor de Allium cepa – tehnică de colorare cu carmin acetic XIII. XII. Celule amiceliate la drojdia de bere Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini la Lupinus albus. XI. în seminţele de cafea (Coffea arabica) Forma celulelor hialine în foliolele speciilor de Sphagnum. substanţe antimutagene . reacţii de diferenţiere a aldozelor şi cetozelor. colorarea şi recunoaşterea in situ a formelor bacteriilor simbiote. măsurarea presiunii osmotice la celulele de Allium cepa. Prezenţa membranei celulare hemicelulozice ca material de rezervă. VI. Diviziunea celulară heterotipică Micro.Tehnica executării frotiului. XIV. Reacţii de identificare a proteinelor (albumine şi globuline) VIII. Punerea în evidenţă a acizilor organici şi a lipidelor IX. Fenomene de membrană Observaţii pe membrana eritrocitului de mamifer. Alergogeni – alergie – identificarea tipurilor de polen la diferite specii de plante medicinale. III.

Bucureşti Balázs E. Editura Medicală. Editura CERMI. Influenţa temperaturii asupra activităţii catalazei. „Babeş-Bolyai”.. 280 p. XVI. Freeman & Comp. criofractura. Foeniculum vulgare). 176 p. (Hypericum perforatum. Biosinteza Biosinteza monoterpenelor aciclice şi monociclice. Viola arvensis. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare din florile imature (Caryophyllus aromaticus.. fracţionarea celulară. de Biologie. cromatografia pe diferite suporturi.Evidenţierea anomaliilor cromosomiale din meristemul radicular de Triticum aestivum. (1994) . Geografie şi Geologie . Biosinteza lipidelor şi acizilor uronici. Pimpinella anison. Ulei eteric secretat de ergastoplasma celulelor oleifere (idioblast eteroleifer) în frunze de Laurus nobilis. Tehnici speciale utilizate în biologia celulară şi moleculară Obţinerea de protoplaşti. Akadámiai Kiadó.E. XVIII. Recapitulare 5. Cluj-Napoca. Editura Ştiintifică si Enciclopedică. Forsythia sp. Introducere în tehnica centrifugării şi ultracentrifugării XIX.. New York Deliu C. Iaşi. 3rd edition Scientific American Books Inc.. Editura Junimea.. (eds) (1999) . Pinus nigra. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Acatrinei Ligia (1998) . Enzime Evidenţierea activităţii reductazei şi catalazei în frunze de Vallisneria spiralis.Biologia moleculară a celulei vegetale.Gr. pericarp de Citrus limonium şi Piper nigrum. Ulei eteric secretat de celule epiteliale şi de canalele secretoare schizogene pericarpice (Coriandrum sativum. Toma N. 168 p.Diviziunea celulelor la plante sub influenţa substanţelor biologic active. Acatrinei Gh. Editura CERMI.. Acatrinei Gh. cultura de celule şi ţesuturi. Pimenta officinalis) şi celulele eteroleifere (Cinnamomum zeylanicum). (1991) . XVII. Identificarea flavonoidelor pe cale histochimică în petale de plante medicinale. Impr. tratate cu mutatageni. XX.. electroforeza.).. Acatrinei Ligia (1998) . Matsudara P. Olea europea). Celule perispermice de grâu (Triticum vulgare) şi de secară (Secale cereale). Acatrinei Gh. Iaşi.Practicum de citologie vegetală. (1958) . Zoltan K. Celule cu ulei gras solid şi lichid (Theobroma cacao. Tipografia Universităţii Bucureşti Constantinescu D. (1986) – Biologie celulară. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare şi canale rezinifere (Pinus sylvestris. Fac. Biosinteza flavonoidelor şi proteinelor. Ladish H. Haţieganu Elena (1983) . Anghel I. Laticiferele articulate anastomozate şi neanastomozate (fructe imature la Papaver somniferum şi tulpini de Chelidonium majus).Cytology. Acatrinei Gh. Budapest. Brezeanu Aurelia (1981) . Baltimore D. Darnell J..H.. 706 p.Biotehnologia plantelor. Juniperus communis).. Influenţa pH-ului asupra activităţii catalazei. Biosinteza terpenoidelor. 336 p. Biosinteza sescviterpenoidelor.Molekuláris növénybilógia – szemelvények.Biologia celulei vegetale. Carum carvi. difracţia cu raze X. Evidenţierea activităţii hemicelulazelor. Univ.Reglarea proceselor ecofiziologice la plante. Berk A. W. Iaşi.. Bucureşti. Zypursky S. Dudits D..L. Structuri cu mucilagii depuse pe membrana celulară epidermică la seminţe de in (Linum usitatissimum). lucrări practice.

Cytology. 245 p Dudits D. Gondolatkiadó.Összehasonlitó anatómiai előadások I. (2000) . (1971) .. Bukarest Nagy G. Republicii Socialista România. Sejttan. Acad. Heszky L. Niţă Mihaela (1995) .(1984) . ELTE Egyetemi tankönyv.H. 241 p. (1990) . Budapest Ionescu-Varo M. 82 p. (2000) . Balázs A. Budapest Czeizel E.Daganat Biológia. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Növényélettan – az anyagcsere és fejlődés molekuláris és biokémiai alapjai. University of California Press. (1977) .A molekulák és az élet. Darnell J. Bukarest Kis Z. (1986) . Budapest Bálint A. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Toma C.(1983) .Mi a sejt. 3rd edition. Semestrul I II Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 3 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen . Bucureşti. 998 p. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Onicescu Doina. (1976) .: (1977) . New York Láng F. Minnesota. Budapest.Heterózis és mutáció a kukoricában.Sz.Természet. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. 14.Biologie Celulară.Cuza” Iaşi. Ladish H. XX. Popescu L. Smith H. Editura Universităţii „Al. W.A virus és a rák.. (1995) .Ép testben ép erek. (1998) .Biologie celulară. USA Hess D. 251 p.K. Diculescu I. Akadémiai Kiadó.A növényi sejt élettana. Dacia Könyvkiadó. Budapest. Kriterion Könyvkiadó. Kolozsvár-Napoca Nagy M. Impr.Szerkezetek és rendszerek a növényvilágban. Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó. Benga Gh.(1984) . Tudományos és Enciclopédiai Könyvkiadó.. Didactică Pedagogică. (1983) . (1976) .. William (1995) – Cell Biology laboratory Manual (funded by NSF-DUE 9451132). Budapest Szabó T.A.. ELTE Eötvös Kiadó.I. Budapest Feszt T. Natura.Diculescu I. (1979) .E. Berk A. Mischiu Letiţia (1971) . Ed. Bucureşti.L. Budapest Heidcamp H..The Molocular Biology of Plant Cell – Botanical Monographs Vol. Eötvös Kiadó. Budapest. Bucureşti Kovács J. század. Editura medicala.. Mezőgazdasági Kiadó.Biologie celulară. 496 p. Ed.Celula vegetală.. Freeman & Comp.Jövők titka. Gustavus Adolphus College (Biology Department). Didactică şi Pedagogică. Berkley and Los Angeles. Akadémiai Kiadó.: Ember. Dacia Könyvkiadó. Baltimore D. Saint Peter. 6. Ed. Bukarest Szalmatova T. Mezőgazdasági Kiadó.. Scientific American Books Inc. 275 p. Oniceanu Doina.M.. Matsudara P. (1975) . Zypursky S. Bukarest Módy J. Kerekes M.. (1967) . STAGII.Növényélettan .Növénybiotechnológia.A növényi anyagcsere.

Cooperarea bolnavilor Mărimea cooperării. preparării şi selectării medicamentelor Obiectivele formulării. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. Atribuţiile farmacistului clinician. Obligatorie 4.anul III Facultatea de Farmacie. V. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician. Rogoşcă Maria 3. VI. III.anul V Facultatea de Farmacie. în pediatrie şi la vârstnici. Interacţiuni medicamentoase . Informaţia asupra medicamentului.A. B. Manifestări clinice ale reacţiilor alergice. Consiliere şi îngrijiri farmaceutice . ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Importanţa clinică a formulării. Mecanismul de producere a schimbărilor „in vivo”. Rolul şi atribuţiile farmacistului în cadrul spitalului. Influenţa medicamentelor asupra testelor de laborator Modificări ale valorilor investigaţiilor de laborator. Farmacie clinică . Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. Efectele toxice ale medicamentelor. IV. Biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase. II. Metode de constatare a necooperării. Reacţii adverse medicamentoase (R.A. Obligatorie B. Strategii în dezvoltarea cooperării.dr. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. specializarea Asistenţă de Farmacie.A. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Posibilităţi de interferenţă. Tipuri de R. specializarea Farmacie.1. Condiţiile şi factorii care au determinat apariţia farmaciei clinice. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în terapia bolnavului spitalizat Rolul farmacistului în aprovizionarea cu medicamente. Cauzele principale ale necooperării. Sarcinile farmacistului clinician în aprecierea rezultatelor de laborator. Relaţia între structura chimică a substanţei medicamentoase şi apariţia R. Rolul necooperării. VII. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. DISCIPLINA: FARMACIE CLINICĂ A. 2. Sisteme cu cedare controlată.A. preparării şi selectării medicamentelor. Reacţii adverse asupra procesului reproducerii. Mecanismul modificărilor „in vivo”. Farmacia clinică Scurt istoric al farmaciei clinice.) Noţiunea de R.

IX. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Controlul administrării eficienţei.ochi. al altor organe . psihice. sistem endocrin . III. Alimentaţia parenterală Bazele biochimice ale alimentaţiei parenterale. Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital Aprovizionarea şi eliberarea medicamentelor în doze unitare. X. Farmacoterapia Tipuri de terapie. Stabilirea dozelor. Stabilirea tipului de farmacoterapie. (la nivel molecular şi la nivelul unor sisteme anatomo-fiziologice). Tehnologia preparării şi controlul soluţiilor nutritive parenterale. distribuţie. ale aparatului respirator. Sistem de distribuire a medicamentelor bazat pe doze unitare Unit. VIII. Organizarea sistemului de distribuire a medicamentelor uni-doze. Farmacomania şi farmacofobia. Organizarea unui centru de informare asupra medicamentelor.aligoelemente). VII. gastrointestinale. hepatice. neurologice. Reacţiile alergice la medicamente. urechea internă. ţesut conjunctiv. renale. Dose System. . Atribuţii clinice ale farmacistului. Prepararea dozelor unitare. Scopul curativ şi atitudinea profilactică. Elemente de farmacoepidemiologie Procesul epidemiologic medicamentos. reconstituante. Interacţiuni de ordin farmacodinamic. Adaptarea medicaţiei în funcţie de evoluţie. Monitorizarea terapiei medicamentoase Unele aspecte practice ale monitorizării terapiei medicamentoase. Forme ale activităţii de farmacoepidemiologie. muşchi. II. în pediatrie şi la vârstnici Tipuri de reacţii adverse. Factorii epidemiologici ai procesului epidemiologic medicamentos. Alegerea medicamentelor. Farmacovigilenţa la femeia gravidă.Interacţiuni de ordin farmacocinetice (în faza de absorbţie. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. IV. VI. Diagnosticul. Medicamentele şi conducerea auto. V. biotransformare şi excreţie a medicamentelor). Anticiparea reacţiilor adverse. Rolul farmacistului în cercetarea clinică a medicamentelor noi. Stări patologice cauzate de medicamente Stări patologice cardiovasculare. Încetarea tratamentului. vitamine. (Substanţe energetice. Sistemul centralizat şi descentralizat de preparare a medicamentelor în doze unitare. tipuri de farmacoterapie. Formele de manifestare a procesului epidemiologic medicamentos. Utilizarea medicamentelor Planul terapeutic. Rolul alimentaţiei asupra absorbţiei medicamentelor Interacţiuni ale medicamentelor cu alcoolul şi alimentele.produse de medicamente.

lipsa relaţiei medic . XI. Reglementări privind introducerea medicamentelor noi în terapeutică.bolnav. distribuţia. Rolul necooperarii. Comunicarea.farmacist . Cronofarmacocinetica Relaţia dintre cronobiologie şi efectele tratamentului medicamentos. caracterul medicatiei. reacţii adverse medicamentoase. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. Condiţiile unei bune comuncari. Absorbţia. Supravegherea medicamentelor noi introduse în terapeutică. Protecţia persoanelor. labilitatea psihica. . II. Curs introductiv Scurt istoric al apariţiei farmaciei clinice.VIII. simplificarea administrării medicamentelor. notarea urinii. medicatia multipla. XII. etichetare necorespunzatoare. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Evaluarea preclinică şi clinică a medicamentelor. Organizarea spaţiului destinat preparării amestecurilor citostatice. Neutralizarea reziduurilor. XIII. Factorii care au determinat pariţia farmaciei clinice. informaţia necorespunzatoare. decizia intenţionata. B. numărarea tabletelor ramase. Model de comunicare. IV. Cauzele principale ale necooperarii Ambalajul necorespunzator al medicamentelor. Strategii in dezvoltarea cooperării Prepararea cu atenţie a medicamentelor. etichetarea exacta si completa. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR RELAŢII ALE FARMACISTULUI CU PACIENTUL I. IX. Monotizarea bolnavilor la domiciliu Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în supravegherea bolnavilor. Obstacole in calea comunicării. Mărimea cooperării. promovarea ambalării medicamentelor V. separaţia sociala. Sfaturi practice in comunicare. Medicamente stupefiante şi psihotrope Reglementări privind depozitarea şi manipularea medicamentelor stupefiante şi psihotrope. III. Cooperarea pacientului. X. Conţinutul si obiectivele cursului de consiliere a pacienţilor. Medicamentele citostatice Personalul implicat în prepararea soluţiilor perfuzabile cu citostatice. Metode de constatare a cooperării: interogarea. metabolizarea şi secreţia medicamentelor. Exemple. analiza medicamentoasa. Interacţiuni între medicamente şi diferite sisteme sau organe Probleme ridicate de calea de administrare orală şi parenterală.

comunicările. alte materiale. EDUCAŢIA SANITARA I. Obiectivele educaţiei sanitare Obiective generale. tratament IV. broşurile.cauze. simptome. Educaţia sanitara asupra medicamentului Cauzele de nerespectare a tratamentului: caracteristicile bolnavului. tipuri de aplicatoare V. Cefalea . caracteristicile bolii. bolnavi cu afecţiuni inflamatorii ale articulaţiilor. materialul audiovizual. Tuşea . Rolul medicamentului.simptome. tratament VII. Astmul bronsic . tipuri.materialul de ajutor. simptome.cauze. Modele sanitare si de educaţie sanitara Nerespectarea prescriptiei medicale. medicamente recomandate III. Strategii pentru educaţia sanitara despre medicament: strategii generale. Sarcinile farmacistului de spital in asigurarea unei bune consilieri. medicamente VI.cauze. Evaluarea educaţiei sanitare despre medicamente.VI. mecanisme. Constipatia . II. relaţia medic-pacient. osoasa. schemelor. Folosirea Automedicatia si abuzul de medicamente. Obiective ale educaţiei sanitare referitoare la medicament. Durerea . caracteristici ale tratamentului. Educaţia pentru sănătate Rolul spitalului. Materialul educativ auxiliar: materialul tipărit. Tehnici de comunicare verbala: interviul. expectorativa. Sisteme de comunicare si informare. principiilor de tratament si a medicamentelor utilizate in cele mai frecvente stări de boala II. Consilierea Sarcina farmacistului in consilierea pacientului. Diareea . Consilierea unor categorii de bolnavi: consilierea bolnavilor vârstnici. bolnavi cu vederea slăbită. Conţinutul de informaţie despre medicament oferit pacientului: înţelegerea reţetei. IV. bolnavi cu accidente vasculare cerebrale.cauze. Prezentarea pe scurt a simptomelor. III. general. Activitatea Centrelor Europene de Informaţii Asupra Medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. strategii de schematizare a programelor educarive. tuse uscata. incorecta a medicamentului. tratament . mecanisme. articulara. cunoaşterea medicamentului.de gat. V. musculara. tratament inhalator.

A. Anemia ..insuficienta venoasa cronica. tratament XI. urmări. antibiograma. Diabet . Safta.Med. Egyetemi Gyógyszertár. C. Budapest. Bucureşti. Cluj-Napoca. Ed.Med. E. antibioticele in timpul sarcinii si alăptării XIV. Harvey Pamela. Budapest.Med. general. 1989 Herfindal E. Ed.. D. Ed. 1993 Dobrescu D. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase. I.Med. cat. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. cat timp.: Clinicai Gyógyszerészet. Tg. analiza rapida IX. Infecţia urinara . XV. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică. Michaela Constantinidi.: Klinikai Gyógyszerészet.tipuri de anemii.A. Cluj-Napoca. Medicina. Ed. Ed. şi colab. Hipertensiunea arteriala . Ediţia a IV-a.All Bucureşti. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. simptome.: Farmacoterapia.: Farmacoterapia practică. Ediţia a V-a. Ed.. Williams&Wilins. 1995 Stănescu V. Edit. II.VIII.Med. 1990 Stroescu V. 1979 Mycek Mary.simptome.valori normale.urmări imediate tardive. Ediţia a III-a. Egyetemi Gyógyzsertár. 1981 Beldeanu D.Med. Oana Andreia Coman: Farmacologie. 1995 Stroescu V. tratament. 2002 Simiti I.Dacia. Kory: Metabolismul medicamentelor.Med. A. reacţii adverse ale antibioticoterapiei. Ediţia a II-a. Vol.Mureş. Ed.: Elemente de farmacie clinică.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem. 1984 Stroescu V. Bucureşti. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor.când. L. metode-protectie XIII. R. patologice ale glicemiei. 1993 Cuparencu B. Gourley. Ulcerul varicos . Afecţiuni cutanate cauzate de expunerea la soare . 1989 Mezey G. Brezina. local XII. Semmelweis Orvostudományi Egyetem. simptome. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S.Medicală Callisto Bucureşti. Ed. ce antibiotic se recomanda. tipuri.Sote. Vol. Fulga. J. 1984 Dobrescu D.Univ. clasificare.. patologice. 1995 Soós G. M. medicamente recomandate X. Ediţia a IV-a Ed.reacţii immediate. şi colab. II.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Cluj-Napoca. antiseptic. Bucureşti.. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics. Bucureşti. Josefina Corciovei Constantinescu. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat. Champe: Farmacologie. tratament diuretic.. tratament general.Dacia. 5. Bucureşti. tratament local. Ed. Ed. şi colab.I. Ed. Bucureşti. Bucureşti. 1980 Mezey G.T.Dacia.R. 1999 . Înţepături de insecte . Ed. Szeged.valori normale.I. Principii de tratament antibacterian .

E. şi colab. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase. I II Semestrul B. Szeged. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S. Michaela Constantinidi. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat.. Cluj-Napoca. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor. 1993 Cuparencu B.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Harvey Pamela..R. Fulga. Bucureşti. C.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă.: Clinicai Gyógyszerészet. Champe: Farmacologie.A. şi colab. Brezina. II. Budapest. Bucureşti. Ed. STAGII. L. Ediţia a IV-a. Ediţia a III-a.: Klinikai Gyógyszerészet. Oana Andreia Coman: Farmacologie. 1990 Stroescu V. Ed.I. 1981 Beldeanu D. 1984 Stroescu V.Dacia. 1995 Stroescu V. Medicina. Ediţia a V-a. Gourley. Safta. Kory: Metabolismul medicamentelor. 1993 Dobrescu D. Bucureşti. Tg.Med. M. 1989 Mezey G. I. Ed. Cluj-Napoca.: Farmacoterapia practică.. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok. Edit. 1989 Herfindal E. 1984 Dobrescu D. Egyetemi Gyógyszertár. A. Vol. Ed. 2002 Simiti I.I. Ed. şi colab. A. Bucureşti. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Ediţia a II-a. D.Med.Dacia. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Ed. 1979 Mycek Mary.Med. Williams&Wilins. Budapest. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Med.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed.: Elemente de farmacie clinică.Dacia. Egyetemi Gyógyzsertár. Ed. 1995 Stănescu V. Ed.Med. Bucureşti.: Farmacoterapia. 1980 Mezey G. Bucureşti. 1999 6.. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem.. Ed. Ediţia a IV-a Ed. Ed.Univ.. Bucureşti. Cluj-Napoca. 1995 Soós G. Ed. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Semmelweis Orvostudományi Egyetem. R. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică.B.Med. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.All Bucureşti. J.Sote. II.T.Mureş. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics.Medicală Callisto Bucureşti. Josefina Corciovei Constantinescu. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. Vol.Med.

CATEDRA F2 .

2. Măsuri agrofitotechnice pentru creşterea producţiei. Partea generală Definiţia şi istoricul farmacognoziei. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Etică şi deontologie farmaceutică . Necesitatea şi incovenientele obţinerii plantelor din flora spontană. Medicamente homeopate . Farmacognozie . II. Eşianu Sigrid Şef lucr. Zőld Eszter-Erika 3. Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană şi din culturi. Compoziţia chimică . specializarea Farmacie.Principii active .anul III Facultatea de Farmacie. Cultivarea plantelor medicinale. E. specializarea Asistenţă de Farmacie. specializarea Farmacie. Fitoterapie . Condiţionarea produselor vegetale. Produse vegetale .drogul vegetal brut. specializarea Asistenţă de Farmacie.dr.anul V Facultatea de Farmacie. D. Depozitarea. specializarea Asistenţă de Farmacie. B.FITOTERAPIE A. G. G.dr. Varga Erzsébet Prep. Controlul produselor vegetale.fitocomplex. D. Droguri cu acţiune fizică Lycopodium sporae. Cartarea. Gossypium depuratum. E. F. Ocrotirea plantelor din flora spontană. Avantajele cultivării plantelor medicinale. . Obţinerea plantelor medicinale din flora spontană.anul V Facultatea de Farmacie. Biogeneza compuşilor naturali. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Nomenclatura. Uscarea plantelor medicinale.anul III Facultatea de Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Definiţie. Carbo medicinalis. specializarea Farmacie. DISCIPLINA: FARMACOGNOZIE . Ambalarea. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. F. B. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Sortarea produselor vegetale.anul II Facultatea de Farmacie. Chemotaxonomia. Transportul. specializarea Farmacie.drd. Principiul activ. C.1.anul II Facultatea de Farmacie. Clasificarea compuşilor naturali. Deontologie şi legislaţie farmaceutică .anul II Facultatea de Farmacie. C. Marcarea. Obiectivele cultivării. Fitoterapie . Produsul vegetal brut . Principiul activ ca individ chimic sau ca total de substanţe active (fitocomplex). Părţi de plante folosite.

Ceratoniae fructus. Droguri: Saccharum. Droguri: Digitalis purpureae folium. Gossypium depuratum mixtum. Maydis stigmata. Droguri: Ammi visnagae fructus. Inulinum. Ammi majorus fructus. Cynarae folium. Dozare. Salicariae herba. Allium cepa. Utilizări. Manna. Nerii folium. V. Droguri cu antocianine: Cyani flos. Droguri cu flavonoide: Sophorae flos.acţiune. Droguri: Amylum. Digitalis lanatae folium. Tragacantha. Identificări. Sambuci flos. Bistortae rhizoma. Mucilagii . Identificare. Adonidis herba. Gume . Ratanhiae radix. Droguri cu glicozide cianogenetice: Amygdalae semen. Ulei de germeni de grâu şi porumb. Armoracia rusticana. VI. Agrimoniae herba. Efecte secundare. Primulae radix. Rolul lor în plante. Sarsaparillae radix. Helianthi oleum.Generalităţi. Hammamelidis folium. Carrageen. Gallae. Amygdalae oleum. Podophyllinum. Verbasci flos. Relaţia structură chimică . Rhamni purshiani cortex. Cellulosum. Legătura glicozidică. Agar. Utilizări. Răspândire. Plantaginis folium. Droguri cu acţiune laxativă ce nu conţin derivaţi antracenici: Scammoniae resina. Spiraeae herba. Determinări cantitative. Dextranum. Farfarae folium. Strophanti kombe semen. Malvae arboreae flos. Droguri cu glicozide antracenice: Generalităţi. Eryngii herba. Droguri cu glicozide cardiotonice: Generalităţi. Coryli folium. Saccharum lactis. Identificare. IV. Determinare cantitativă. Graminis rhizoma. Cardui mariae fructus. Rhamni catharticae fructus. Sanguisorbae herba. Equiseti herba.Generalităţi. Droguri: Acaciae gummi. Droguri: Glucosum. Reacţii de identificare. folium et fructus. Anserinae herba. Robiniae pseudoacaciae flos. Levistici radix. Jalapae resina. Pectine – Generalităţi. Quillajae cortex. Rolul heterozidelor în organismul vegetal. Dextrine. Sorbitolum. Droguri cu conţinut în flavonoide şi antocianine: Generalităţi: Structura chimică. Salep tuber. Polygalae senegae radix. Populi gemmae.Homoglican. Droguri: Saponariae rubrae radix. Utilizări. Pimpinellae radix. Vitis idaeae folium. Sinapis albae semen. Psylli semen. Hyperici herba. Identificări şi determinări cantitative. Grăsimi vegetale şi animale. Chrysophanolum. Salicis cortex. Inozitolum. Herniariae herba. Droguri cu conţinut în cumarine: Generalităţi: Structura chimică. Ononidis radix. Heteroglicani. Droguri cu saponozide: Generalităţi: Structură chimică. Aloe. Uleiuri grase siccative: Sojae . Ginseng radix. Uleiuri grase nesiccative: Olivae oleum. Trioni herba. Droguri cu glicozide tiolice (senevoli): Sinapis nigrae semen. Metode de dozare. Structura chimică. Juglandis folium. Droguri cu conţinut în glicozide (heterozide) Generalităţi: Noţiunile "aglicon" şi "partener glucidic". Caricae. Droguri: Frangulae cortex. Hederae herba. Mucilagii din plante inferioare: Acid alginic. Alchemillae herba. Mel depuratum. Angelicae radix. Malvae folium et flos. Cerasorum stipites. Melliloti herba. Hellebori radix. Droguri cu glicozide fenolice: Uvae ursi folium. Droguri: Quercus cortex. Acţiunea tonicardiacelor. Glucide şi droguri cu conţinut în glucide Monozaharide . Violae tricoloris herba.Generalităţi. Strophanti grati semen. Proprietăţi chimice. Clasificare. Rubiae tinctoriae radix. Tormentillae rhizoma.Generalităţi. Proprietăţi fizico-chimice. Calendulae flos. Convallariae herba. Droguri cu conţinut în materii tanante Acţiune farmacologică. Oligozaharide . Polizaharide. Myrtilli fructus. Alginaţi. Fructosum. Mucilagii din plante superioare: Althaeae radix et folium. Saponariae albae radix. Fraxinus ornus. Gossypium depuratum. Structura chimică. Crataegi flos. Gossypi oleum. Lini semen. Rhei rhizoma. Liquiritiae radix. Droguri: Cydoniae semen. Fosfatide Generalităţi: Compoziţie chimică. Acţiuni farmacologice. Uleiuri grase semisiccative: Arachidis oleum. Sennae folium et fructus. Asperulae herba. Ceruri. Generalităţi . Sesami oleum. Laminariae stipites. Răspândire. Hippocastani semen. Scillae bulbus. Acţiune. Răspândire. Rapae oleum. Helianthi neutralisatum oleum. Solidaginis herba. Allium sativum. Acţiune farmacologică.III. Gei rhizoma.

Sabadillae semen. Arnicae flos. Clasificarea sescviterpenelor. Anethi fructus. Menianthidis . Răspândire. Opium. Balsamum Copaivae. Balsamuri şi răşini fenilpropanice: Balsamum peruvianum. Quassiae lignum. Alcaloizi piridinici şi piperidinici: Nicotianae folium. Determinare cantitativă. Centaurii herba. Aurantii floris aetheroleum. Alcaloizi imidazolici: Jaborandi folium. Fosfatide: Lecitinum ex ovo. Hyoscyami folium. Assa foetida. Larrea resina. Scopoliae radix. Apii fructus. Alcaloizi neheterociclici: Ephedrae herba. Droguri din familia Lamiaceae: Menthae piperitae folium. Uleiuri volatile şi droguri cu conţinut în ulei volatil Generalităţi: Caractere generale ale uleiurilor volatile. Lini oleum. Proprietăţi fizice şi chimice. IX. Curcumae rhizoma. Caryophylli flos. Obţinere. Ceruri: Cera alba. Yohimbae cortex. Mathe folium. Pini turio. Thymi herba. Berberidis cortex. Alcaloizi terpenici: Aconiti tuber. Răşini terpenice: Colophonium. Droguri: Chamomillae flos. VIII. Mastix. Terebinthinae aetheroleum. Obţinere. Droguri din familia Lauraceae: Cinnamomi ceylanici cortex. Alcaloizi chinolizinici: Cytisi semen. Salviae folium. Granati cortex. Lavandulae flos. Adeps lanae anhydricus. Colae semen. Mandragorae folium. Hyssopi herba. Droguri din familia Rutaceae: Citri pericarpium. Cetaceum. Foeniculi fructus. Lecitinum vegetabile (soia. Ipecacuanhae radix. Cera Carnaube. Guajaci resina. Compoziţia chimică. Secalae cornutum. Galangae rhizoma. Pix Betulae. Gudroane Generalităţi: Compoziţia chimică. Calabarica faba. Crotonis oleum. Metode de analiză. Duboisiae folium. Jecoris aselli oleum. Localizare. Melissae folium. Pix Pinaceae. Dracocephali herba. Gummi rezine: Myrrha. Pix Juniperi oxycedri. Juniperi fructus. Niaouli aetheroleum. Alcaloizi sterolici: Veratri rhizoma. Structuri chimice. Ammoniacum resina. Calami rhizoma. Alcaloizi purinici: Coffeae semen. Droguri din familia Myrtaceae: Eucalypti folium. Răşini. Chelidonii herba. Petroselini fructus et radix. Gudroane: Pix liquida. Stramonii folium. Ellemi. Hyppoglossi jecoris oleum. Vincae roseae herba. Guarana. Droguri din familia Asteraceae: Generalităţi. Cera flava. Acţiuni farmacologice. Alcaloizi indolici: Strychni semen. Cocos oleum. Droguri din familia Zingiberaceae: Zingiberis rhizoma. Colchici semen. Droguri din familia Apiaceae: Anisi vulgaris fructus. Cera lanae. Ignatii semen. Aurantii pericarpium. Bergamottae aetheroleum. Zedoarie rhizoma. Clasificare. X. Metode de extracţie. Lobeliae herba. Camphora. Boldo folium. Cocae folium. Millefolii flos. Oenotherae oleum. Droguri din diferite familii: Citronellae aetheroleum. Theae folium. Arecae semen. Pix lithanthracis. Reacţii de identificare. Hydrastidis rhizoma. Menthae crispae folium. Papaveris fructus. Pix Abietinarum. VII. Coriandri fructus. Scopariae herba. Curara. Asari rhizoma. Uleiuri grase cu acţiuni specifice: Ricini oleum. Balsamum tolutanum. Galbanum. Alcaloizi chinolinici şi izochinolinici: Chinae cortex. Conii fructus. Balsamuri. Rauwolfiae radix. Aspecte botanice. Rosmarini folium. Droguri cu conţinut în substanţe amare Generalităţi: Definiţie. Hydnocarpi oleum. Adeps lanae hydrosus. Pini montanae aetheroleum. Cinnamomi chinensis cortex. Vincae minoris herba. Origani herba. Croci stigmata.oleum. Basilici herba. Grăsimi solide şi semisolide: Cacao oleum. Amara pura: Gentianae radix. Proprietăţi chimice. Carvi fructus. Capsici fructus. Determinări cantitative. Utilizări. Alcaloizi tropanici: Belladonnae radix et folium. Răspândire. Guajaci ligni. Structura chimică. rapiţă). Cera jojoba. Serpylli herba. Piperis nigrae fructus. Tiliae flos. Olibanum. Acţiuni farmacologice. Cacao semen. Anisi stellati fructus. Droguri cu conţinut în alcaloizi Generalităţi: Definiţie.

Lucrare introductivă Scopul lucrărilor practice. Determinarea pierderii prin uscare a unui drog. Cannabis indicae herba. Determinarea conţinutului în substanţe solubile. Faex Medicinalis. Determinarea vâscozităţii unui extract cu aparatul Höppler. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în mucilagii Althaeae radix et folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în glucide: Amylum. . II. Sinapis nigrae semen. fructus et flos. Orientarea în FR X. Malvae flos et folium. Droguri cu acţiune antihelmintică Filicis maris rhizoma.folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cianogenetice şi senevolice Amygdalae semen. Controlul macroscopic a 3 droguri conform FR X. Sambuci flos. Condiţii de puritate conform FR X. Amara aromatica: Absinthii herba. III. Droguri cu conţinut în vitamine Sorbus aucupariae fructus. Lini semen. Ammi visnagae fructus. Efectuarea a 3 preparate microscopic conform FR X. V. Plantaginis folium. Graminis rhizoma. Amara adstringentia: Condurango cortex. XIV. Salep tuber. Hippophae fructus. Leonuri herba. XII. Modul de efectuare a unei analize farmacognostice. Gume. XIII. Calami rhizoma. Determinarea factorului de îmbibare a produsului Lini semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune fizică Caractere macro. Aurantii pericarpium. VI. Denumirea latină a drogurilor. Tanaceti flos. Tragacantha. Determinarea cenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil. Controlul purităţii drogurilor conform FR X Determinarea impurităţilor dintr-un dorg. Passiflorae herba. Cinae flos (santonina). Determinarea cantitativă a sinigrinei conform FR X. Pectine . Cetraria islandica.Gummi arabicum. Jecoris oleum. XI. Controlul microscopic Tehnica pregătirii preparatelor microscopice. Lupuli strobuli et Glandulae. Droguri cu acţiune insecticidă Pyrethri flos (Chrysanthemum vulgare). Droguri cu acţiune sedativă Valerianae radix. Amara mucilaginosa: Cetraria islandica. Cucurbitae semen. Chinae cortex. Crataegi folium. Urticae folium. Piper methysticum rhizoma (Kawa-Kawa). Agar-agar. IV. Viburni cortex. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Gossypium depuratum: Măsurarea perilor cu lanametrul. Farfarae folium. Verbasci flos. Sinapis albae semen. Carrageen. Laminariae stipites. Vizitarea Grădinii de plante medicinale şi aromatice a UMF.şi microscopice: Lycopodium sporae. Cynosbati fructus.

Cyani flos. XI. uleiurilor şi cerurilor Adeps lanae anhydricus. Determinarea cantitativă a uleiului volatil conform FR X Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă. Determinarea cantitativă a antraglicozidelor coform FR X. Primulae radix. Identificarea flavonoidelor prin reacţii chimice şi CSS. Aloe. dozare XIII. Anserinae herba. Analiza farmacognostică a grăsimilor. XII. Calendulae flos. Jecoris oleum. Malvae arboreae flos. Alcoolum cetylstearylicum et emulsificans. Meliloti herba. IX. Analiza farmacognostică a drogurilor cu flavonoide. de saponificare. Dozarea saponinelor hemolitice. Determinarea cantitativă a arbutozidei prin titrare iodometrică. Hyperici herba. Sophorae flos. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide antrachinonice Frangulae cortex. Helianthi oleum et oleum neutralisatum. Saponariae albae radix. Salicariae herba. Dozarea mentolului şi esterilor de mentil conform FR X. Ononidis radix. Analiza farmacognostică a drogurilor cu materii tanante Ratanhiae radix. Quercus cortex. Obţinerea uleiului volatil prin hidrodistilare. Agrimoniae herba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cardiotonice Digitalis purpureae folium. Liquiritiae radix. X. Origani herba. Millefolii flos. Identificarea proazulenelor. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide fenolice Vitis idaeae folium. Hederae folium. Rhei rhizoma. Senegae radix. Eryngii herba. Lini oleum. Hellebori rhizoma. Digitalis lanatae folium. . Melissae folium. Determinarea cantitativă a substanţelor tanante prin metoda pulberii de piele şi metoda Lőwenthal. Determinarea Indicelui hemolitic. Hamamelidis folium. Uvae ursi folium. Alcooles lanae. Gei rhizoma. Ricini oleum. Chrysarobinum. Dracocephali herba. Analiza calitativă a uleiurilor volatile: Condiţii de puritate conform FR X. Maydis stigmata. Lavandulae flos. Controlul purităţii: Indice de aciditate. Myrtilli fructus. VIII. Dozarea azulenelor din Chamomillae aetheroleum. Cera alba. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Asteraceae Chamomillae flos. Identificarea substanţelor tanante prin reacţii chimice. Equiseti herba. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Lamiaceae Menthae piperitae folium. XIV. XV. de iod. Trioni herba. XVI. Cetaceum. Cera flava. Determinarea constantelor fizice. Identificare prin CSS. Thymi herba. de ester. Ammi visnagae fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu saponozide Saponariae rubrae radix. Strophanti semen. cumarine Cynarae folium. Gallae. Adeps lanae hydrosus. Adonidis herba. Cardui mariae fructus. antociani. Serpylli herba. XVII. Scillae bulbus. Rosmarini folium. Cerasorum stipites.VII. Convallariae herba. Cacao oleum. Indicelui de spumificare. Salviae folium. Sennae folium et fructus. Arnicae flos. Violae tricoloris herba.

Aurantii pericarpium. Identificarea alcaloizilor tropanici prin reacţii chimice. Vincae minoris herba. Caryophylli flos. Cnici herba. Pyrethri flos. terpenici şi sterolici Colae semen. Hippophae fructus. Cynosbati fructus. Cinnamomi cortex. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi tropanici Belladonnae radix et folium. Aconiti tuber. Dozarea alcaloizilor tropanici după FR X. Ipecacuanhae radix. Foeniculi fructus. Metode de extracţie a alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari XXI. Citrus pericarpium. Ephedrae herba. Centaurii herba. Juniperi fructus. XXIV. Dozarea chininei prin metodă titrimetrică. a drogurilor cu acţiune antihelmintică şi insecticidă şi cu vitamine Valerianae radix. . Determinarea indicelui de amăreală conform FR X. Menyanthidis folium. Lupuli strobuli. Veratri radix. Urticae folium. Cacao semen. XXVII. Cinae flos. Papaveris fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi neheterociclici Colchici semen. Dozarea capsaicinei cu metoda vanadică. XX. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi purinici. Coriandri fructus. Identificarea alcaloizilor prin reacţii generale şi specifice XXII. Dozarea eugenolului în balonul Cassia. Dozarea alcaloizilor lizergici prin metodă fotocolorimetrică. Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţia murexidului. Berberidis cortex. Coffeae semen. Aurantii pericarpium. Identificarea şi dozarea morfinei din Papaveris fructus cu metoda nefelometrică. Cocae folium. Identificarea alcaloizilor din Chinae cortex. Tiliae flos. Hyoscyami folium. Identificarea alcaloizilor lizergici după FR X. Cichorii herba. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Apiaceae Anisi fructus. Identificarea uleiurilor prin CSS. Absinthii herba. Dozarea totalului de alcaloizi indolici din Strychni semen. Dozarea carvonei prin metodă spectrofotometrică. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi chinolinici şi izochinolinici Chinae cortex. Hydrastidis rhizoma. Capsici fructus. Leonuri herba. Filicis maris rhizoma. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi indolici Strychni semen. Lauraceae. Calami rhizoma. Stramonii folium. Taraxaci herba. XXV. Carvi fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor din familiile Myrtaceae. prin microsublimare şi CSS. Dozarea aldehidei cinamice prin metoda oximtitrimetrică. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune sedativă. Thaeae folium.XVIII. XXVI. XXVIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu principii amare Gentianae radix. folium et flos. XXIII. Chelidonii herba. XIX. Rutaceae şi alte familii Eucalypti folium. Crataegi fructus. Secale cornutum.

B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Evoluţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Progrese şi tendinţe ale medicamentului fitoterapeutic. Forme farmaceutice ale preparatelor Fitoterapeutice de uz extern şi intern. II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Cavitatea bucală: gingivita, stomatita, afte, parodontoza, abcese dentare, amigdalita. Stomacul: gastrita hiperacidă şi ulcerul gastric şi duodenal; sindromul dispeptic (anaciditatea şi hipoaciditatea). Intestinul: diareea, constipaţia, meteorisme, helmintiaza, colicile abdominale. Aparatul hepato-biliar: afecţiunile hepatice, afecţiunile vezicii şi căilor biliare, colica şi litiaza biliară III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Imunostimulatoare vegetale. Răceala şi gripa. Antitusive vegetale centrale şi periferice. Expectorante vegetale. Fitoterapia astmului bronşic. IV. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia de prostată. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză. V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa cardiacă. VI. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea, eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate. VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Obezitatea IX. Fitoterapia în afecţiuni reumatismale X. Fitoterapia în geriatrie XI. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi

III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni digestive VI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni cardiovasculare X. Formularea unor prescripţii pentru tulburări nervoase XI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni dermatologice XII. Formularea unor prescripţii pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni reumatismale XIV. Formularea unor prescripţii in geriatrie C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice III. Profesiunea şi etica profesională. Profesia de farmacist IV. Jurământul lui Hippocrate V. Rolul şi modul de funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice (farmacii, depozite, drogherii, unităţi de producţie) VIII. Rolul farmacistului în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri IX. Rolul farmacistului în prevenirea automedicaţiei şi a intoxicaţiilor medicamentoase X. Aspecte privind etica cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic

PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Îndatoririle generale ale farmaciştilor II. Îndatoririle asistenţilor de farmacie III. Responsabilitatea şi independenţa farmaciştilor IV. Relaţiile între farmacişti V. Relaţiile între farmacişti şi membrii corpului medical VI. Relaţiile între farmacişti şi bolnavi VII. Activitatea farmacistului în diferite organizaţii profesionale VIII. Activitatea farmacistului în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România IX. Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilor deontologice ale farmaciştilor X. Concurenţa loială între farmacişti XI. Educaţia farmaceutică continuă D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Defniţia homeopatiei. Istoric – evoluţie. Alopatia – Homeopatia. Terminologia în homeopatie. II. Principiile de bază ale homeopatiei Principiul similitudinii, principiul diluţiei infinitezimale, principiul dinamizării, principiul strictei individualizări. III. Concepţia homeopatică asupra bolilor cronice Diatezele. Biotipurile şi utilitatea lor în homeopatie. Corespondenţa cu diatezele. IV. Condiţiile valorificării legii similitudinii Patogeneziile. Înregistrarea simptomelor bolnavului. simptomatic cu patogenezia. Suprapunerea tabloului

V. Prezentarea Materiei Medicale Prezentare pe sindroame clinice, repertorizarea. Îndreptare de terapeutică homeopată. Fişe sintetice. Repertorii. VI. Consultaţia bolnavului Semiologia homeopatică. Foaia de observaţie Ierarhizarea simptomelor. VII. Metode de tratament

Produse vegetale cu acţiune fizică Lycopodium sporae. Organoterapia IX. Metoda unicistă. Deconcentrarea: triturarea.Metoda pluralistă. Drenajul în homeopatie VIII. Cauzele agravării. animală. minerală. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Remedii în caz de litiaze XI. Remedii în caz de ulcere şi dispepsii XIV. Solvenţi folosiţi la prepararea remediului homeopatic. II. Stabilirea dozelor şi diluţiilor.Patogeneziile IV. Metoda complexistă. Remedii în caz de constipaţie şi diaree cronică E. Legea similitudinii III. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Materia medica. Bioterapia VII. Remedii în caz de diabet X. IX. . Limitele homeopatiei. Condiţionarea. Consultaţie. Medicamentul homeopatic Materia primă vegetală. Rolul plantelor medicinale şi al produselor fitoterapeutice în terapeutică Obţinerea materiei prime din flora spontană şi din culturi. Forme farmaceutice. Remedii în caz de cefalee XIII. Biotipurile – Temperamentele hipocratice V. Prelucrarea materiei prime. Locul homeopatiei în terapeutica modernă II. Gossypium depuratum. Indicaţiile homeopatiei. diluarea. interogatoriul VI. Stabilirea ritmului de administrare Cauzele lipsei acţiunii. Izoterapia VIII. Carbo medicinalis. Remedii în caz de anxietate XII.

Convallariae herba. Foeniculi fructus. Populi gemma. Violae tricoloris herba. Cacao oleum. Lucrare introductivă Denumirea latină a drogurilor. Citri pericarpium. Produse vegetale cu conţinut în substanţe amare Gentianae radix. Digitalis purpureae folium. Produse vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Cardui mariae fructus. Hippocastani semen. Chinae cortex. IV. Myrtilli fructus. Lini semen. Basilici herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în glucide . Thymi herba. Salicariae herba. Saponariae rubrae et albae radix. Hippophaë fructus. Crataegi folium. Cerasorum stipites. Rhei rhizoma. Lini oleum. Monografii de produse vegetale în FR X. Arachidis oleum. Stramonii folium. Analiza produselor vegetale cu acţiune fizică III. Helianthi oleum. VII. Rosmarini folium. Amylum. Chelidonii herba. Produse vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Frangulae cortex. Lupuli strobuli. Papaveris fructus. II. Carvi fructus. Anisi fructus. Produse cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. Cynarae folium. X. Lichen islandicus. Vitis idaeae folium. Gummi arabicum. Controlul purităţii produselor vegetale conform FR X. VI. Anserinae herba. IX. Malvae folium et flos. Salviae folium. flos et fructus. Dracocephali herba.III. Controlul macroscopic şi microscopic al produselor vegetale. Salicis cortex. Althaeae radix et folium. Origani herba. Hyperici herba. Sinapis nigrae semen. V. grăsimi şi ceruri Olivae oleum. Hyoscyami folium. Cynosbati fructus. Juniperi fructus. Maydis stigmata. Berberidis cortex. Pectine. Adonidis herba. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Primulae radix. Uvae ursi folium. Liquiritiae radix. Centaurii herba.Lavandulae flos. Ricini oleum. VIII. Absinthii herba. Sophorae flos. Camphora. Melissae folium. Coriandri fructus. Eryngii herba. Quercus cortex. Serpylli herba. Agrimoniae herba. Hederae folium. Alchemillae herba. Calami rhizoma. Produse vegetale cu conţinut în uleiuri grase. Solidaginis herba. Calendulae flos. Ratanhiae radix. Produse vegetale cu conţinut în glucide Mel. Eucalypti aetheroleum. Digitalis lanatae folium. Aurantii pericarpium. Tiliae flos. Hyssopi herba. Verbasci flos. Adeps lanae. Gei rhizoma. Produse vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Produse vegetale cu acţiune sedativă Valerianae radix. Farfarae folium. Equiseti herba. Tragacantha. Plantaginis folium.

XII. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. flos et fructus. Papaveris fructus. Hippophaë fructus. Salviae folium. Cynosbati fructus. Frangulae cortex. Alchemillae herba.şi microscopice. Serpylli herba. Juglandis folium. Violae tricoloris herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Cerasorum stipites. Digitalis lanatae folium. Sinapis nigrae semen. Tiliae flos. Salicis cortex. Althaeae radix et folium. Verbasci flos. Juniperi fructus. Dracocephali herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Stramonii folium. Quercus cortex. Hippocastani semen. Maydis stigmata. Hyssopi herba. Foeniculi fructus. Origani herba. IV. Thymi herba. Farfarae folium. Basilici herba. Hyoscyami folium. Primulae radix. Analiza ceaiurilor medicinale. Rhei rhizoma.Amylum. XIV. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Centaurii herba. Ratanhiae radix. VI. Plantaginis folium. Citri pericarpium. Liquiritiae radix. Rosmarini folium. Gei rhizoma. Vitis idaeae folium. Salicariae herba. Melissae folium. Chinae cortex. Analiza produselor vegetale cu conţinut în substanţe amare şi substanţe sedative Gentianae radix. Convallariae herba. Hyperici herba. Eryngii herba. Absinthii herba. Coriandri fructus. Lupuli strobuli. Sinapis albae semen. V. Saponariae rubrae et albae radix. Malvae folium et flos. IX. VIII. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Digitalis purpureae folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Calendulae flos. Sophorae flos. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Anisi fructus.şi microscopice. Lavandulae flos. Crataegi folium. Adonidis herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. Valerianae radix. Lini semen. X. Cardui mariae fructus. Anserinae herba. Carvi fructus. Hederae folium. Equiseti herba. . Agrimoniae herba. Aurantii pericarpium. VII. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Chelidonii herba. Cynarae folium. Solidaginis herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. XIII. XI. Berberidis cortex.

Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice Farmacia.F. deontologie II. Exercitarea profesiei de asistent de farmacie V. Jurământul lui Hipocrate IV. II. Hipertrofia benignă a prostatei. Litiaza urinară. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Tulburări de menopauză. Astmul bronşic. Gastrita hiperacidă. Unitatea de producţie VIII. Condiţiile de organizare şi funcţionare a drogheriilor G. Afecţiuni vasculare. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Răceala şi gripa. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Bronşita. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului. Insuficienţa cardiacă VI. morală. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Inflamaţii şi infecţii ale cavităţii bucal. Tulburări neurovegetative VII. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei profesionale III. Organizarea şi funcţionarea Ligii asistenţilor de farmacie din România VI. Excitante. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. vezicii şi căilor urinare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Depozitul. Angina pectorală. Afecţiuni hepato-biliare. şi constipaţia. Drogheria. Rolul fitoterapiei în terapeutică. V. Infecţii şi inflamaţii genitale. Forme farmaceutice ale preparatelor fitoterapeutice. sindromul dispeptic. colicile abdominale. Diareea. ulcerul gastric şi duodenal. Normele privind înfiinţarea şi autorizarea drogheriilor IX. III. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. IV. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice . Definirea noţiunilor: etică.

-Mureş. Obezitatea IX.. Csedő C.M. Gargare şi fitopreparate pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V.M. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Editura U. vol. vitiligo. micoza.Mureş. Sigrid Eşianu. verucoza.F. Produse fitoterapeutice pentru tulburări nervoase XI. infuzii şi decocturi III. degerături.: Farmacognozie. 1993 .F. Editura U.M. eczema. Prepararea unor macerate. Produse fitoterapeutice indicate în geriatrie 5. Csedő C. Fitoterapia afecţiunilor reumatismale X. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. VIII. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni dermatologice XII. Bucureşti. plăgi cutanate. Editura U. Tg. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni reumatoide XIV.I. pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. Fitoterapia în geriatrie XI. Tg. Tg. Editura Medicală.: Farmakognózia-II. 2000 *** Farmacopeea Română X. Produse fitoterapeutice pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. 1999 Sigrid Eşianu. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Mărunţirea. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII.Mureş. Sigrid Eşianu. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni digestive VI. contuzii.kötet. II. furunculoza. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX.Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea.: Farmacognozie. psoriazis. vol. 1999 Csedő C. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni cardiovasculare X.F.

Ursula Stănescu: Plante medicinale. Medicină naturistă. farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. nr 629/8. vol. vol..: Farmacognozie. vol I şi II Stănescu U. Gr. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M.10. Medicina könyvkiadó. 4. Miron A. Bucureşti. Csedõ C. Editura U. Medicală Bucureşti. Popa Iaşi. Bungetzianu Gh. Noţiuni elementare de farmacie homeopată".1988 Verzárné Dr.. Csedõ C. a II-a. 4. Chirilă Maria . Bucureşti. Stănescu U (1993): Plante medicinale.I şi II. Paris.T. Ciulei I. 1987 Caba Th. vol. Grigorescu E. Ed. Editura University Press Târgu Mureş. Gr.1994 B.O.Edition. I şi II C. Drogen und ihre Inhaltsstoffe. Bucureşti. Budapest. Mezőgazda Kiadó. Editura Litera. 1988 Bernáth J. Sigrid Eşianu: Plante medicinale din flora spontană..Mureş.2001) Revista “Lumea farmaceutică“ .M. Aprotosoaie C (2002): Bazele farmaceutice. Fitochimie şi Fitoterapie. Springer Verlag kiado. fitochimie şi fitoterapie.: Lehrbuch der Pharmakognosie und Phytotherapie. 2002 *** Farmacopeea Română X. Tg. Editura Medicală.F. Îndreptar. Hansel R. Grigorescu Em. Bucureşti..: Elemente de practică homeopatică. vol. Stuttgart New York. Bucureşti.Mureş 1999 F. Band IV. nr 629/8.Auflage.Ciulei I. Petri Gizella: Farmakognózia. Kata. 114-151. Közgazdasági és Jogi Kiadó.. Haţieganu” Cluj-Napoca Petri Gizella(2002): Fitoterapia az orvosi gyakorlatban. Budapest 1984 M. Hăncianu M. l982 Wagner H. 1979 Vannier L.. Ţuchel Cezarina: "Homeopatia. Hăncianu M. Aprotosoaie C (2004): Plantele medicinale de A la Z – Monografii ale produselor de interes terapeutic. Medicală Universitară „I.Springer Verlag Berlin-Heidelberg-New York-London-Paris-Tokyo. 8. Budapest Schilcher H. Tg. Editura Medicală.2001) Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M.: Manual de homeopatie. Popescu H (2002): Plante toxice.1983 Chirilă P. Papp: Gyógyszerészi Etika. Szeged 2001 D. Kammerer S (2003): Leitfaden Phytotherapie ed.: Précis de matiere médicale homeopathique.: Pharmazeutische Biologie. Editura Medicală.I. 1993 Sigrid Eşianu. J.10. Ed. Ed. Popa Iaşi. Ed.O.Afl. Sille: Etikett és protokol Kézikönyve. Chirilă P. vol. Gustav Fischer Verlag.F. Urban & Fischer München Jena Stănescu U. I şi II Hanganu D.T. Szent-Györgyi Orvostudományi Egyetem. *** Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România *** Statutul Colegiului farmaciştilor din România *** Normele privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice şi condiţiile de organizare şi funcţionare a acestora *** Revista “Lumea farmaceutică“ J.. Poirier J. Budapest. Miron A. 1968 E.M.: Vadon termő és termesztett gyógynövények.Editura Medicală. l993 Steinegger E.. Ed. II Editura U.: Farmacognozie. 1999 Sigrid Eşianu.

G. Popescu H (2002): Plante toxice. I II Semestrul G I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr credite 6 6 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 7 Număr credite 1 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Stănescu U. Ed.T. Aprotosoaie C (2004): Plante medicinale de la A la Z. Popa Iaşi. Gr. vol. I II Semestrul B. Haţieganu” Cluj-Napoca 6. Hăncianu M. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. I II Semestrul D. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Ed. I şi II Hanganu D. STAGII. I II Semestrul F. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. I II Semestrul C. Medicală Universitară „I. Miron A. I II Semestrul E.

F. Conceptul de marketing II. III. specializarea Farmacie. Conceptul de filiere. E. Măruşteri Marius 3. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Funcţiile marketingului. Cererea (definiţie). DISCIPLINA: MARKETING FARMACEUTIC.anul III Facultatea de Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. ofertanţii. Evidenţă farmaceutică computerizată . Antreprenoriat şi management farmaceutic . specializarea Farmacie. G. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Cercetarea de marketing.anul II Facultatea de Farmacie. Bazele evidenţei computerizate . D. Rolul specific al agentului: distribuitorul. Rosenberg Ladislau Şef lucr. IV. Organizare şi legislaţie farmaceutică .dr. specializarea Farmacie. C.1. Elasticitatea cererii. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. D. Criterii de segmentare. Marketing farmaceutic .dr. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Organizare şi legislaţie farmaceutică . Elemente de management şi marketing farmaceutic . Comportamentul cumpărătorului . F. specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. Marketing-mix-ul. Agenţii pieţei: cumpărătorii. Segmentarea pieţii.anul V Facultatea de Farmacie. C. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul IV Facultatea de Farmacie. G. ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ A. specializarea Asistenţă de Farmacie. Alţi intervenienţi. E. Principalele concepţii ale cererii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4.anul II Facultatea de Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. B. specializarea Farmacie. B.

Comanda cantitativ economică. Practica cercetării de birou. Studiul pieţei Produsul. Compararea valorilor. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Eşantionarea aleatorie. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Riscul perceput. Analiza unui chestionar. Stabilirea necesarului. Respectarea promisiunilor. Metode specifice de eşantionare. Chestionarul.Evaluarea surselor. Modalităţi eficiente de reclamă. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Medii. X. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Tipuri de întrebări. Produse pentru clienţii interni. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. motivaţiile. Căi de informare. Programarea. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. XII. Curba vieţii de familie. Procesele de aprovizionare. Eşantionarea sistematică. Catalogarea. Factorul geografic. Clasa socială. VII. XI. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Planificarea bunelor relaţii . Prognoze asupra mediului extern. Stabilirea unei strategii a produsului. Aranjarea întrebărilor. Metode de cercetare. impulsurile. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Lanţul aprovozionării. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. pregătire şi conducerea interviului. Evaluarea metodelor de prognoză. Cultura şi puterea exemplului. surse instituţionale. Testarea pieţii. Tipuri de bază ale eşantionării. Familia. Selectarea pieţelor. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Organizare şi clasificare. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. IX. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor.Etapele procesului de decizie. Depozitarea. Factorul economic. Negocierea. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. Pretestarea chestionarului. Recunoaşterea problemei: nevoile. Stilul de viaţă. Partea principală a raportului. Prognoze asupra factorilor STEP. Cantitatea adecvată. Esenţa produsului sau serviciului. Analiza şi interpretarea. Ocupaţia. VIII. XIV. Informaţii de piaţă. Sursele cercetării de birou: surse interne. Intocmirea raportului. Ciclu de viaţă a produsului. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Eşantionarea. Prezentarea şi redactarea. Controlul autenticităţii. OTC-uri. Utilizarea datelor procentuale. Etapele întocmirii unui chestionar. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Indici. VI. Reclama. Eşantionarea proporţională. Erori. Evaluarea surselor. XIII. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Identificarea surselor. V.

Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. Responsabilitatea organizaţiei. IV. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă.A. Federaţia Internaţională Farmaceutică. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. Responsabilitatea proprie. Asigurarea socială. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. IV. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III. V. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. lideri de opinie. Vizitarea unei intreprinderi farmaceutice private (Europharm S. Responsabilitatea managerului. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Braşov). Analiza mediului de marketing.Ţelul şi strategia. VI.a oportunităţilor). Comisia de Stupefiante. B. indicatorul farmacistpopulaţie. II. Aplicaţie practică. pentru diferite medicamente. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar . indicatorul consum de medicamente-locuitori. VII. pacienţi) III. II. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Eşantionare prin metoda cotelor.

prospectarea spaţiilor pentru depozitarea.. V. Economia de medicamente Obiective în economia sanitară.Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică.N. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară. tehnica securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. XIV. Recepţia. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Ord. conservarea şi manipularea medicamentelor. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului. IX. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II. Organizarea controlului calităţii medicamentelor A. Colegiul farmaciştilor. Condiţii legate de localul farmaciei III. atribuţii. XI. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. Evoluţia bugetului sanitar. Drept de muncă. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor VII. Factori de consum. VIII. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. etapele de cercetare ale medicamentului nou. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. laboratoare de control al medicamentului. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X.M.S. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . 2234/1994. Producători de materiale sanitare. ustensile şi aparatură necesară . Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. VI.M. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţia muncii. XIII. depozitarea şi conservarea medicamentelor. PROGRAMA ANALITICĂ ASEMINARIILOR I.nr. atribuţii cele mai importante.

Sisteme de gestiune a bazelor de date. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr. Structura şi organizarea bazelor de date. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV. variabile şi masive.73/1969 XV. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilirea necesarului de medicamente VIII. Structura bazei de date. Introducere Structura şi funcţionarea unui calculator. 466/1979 XVI. Modificări în baza de date: adăugarea şi ştergerea înregistrărilor.M.120/1980 IX. II. Prepararea soluţiilor sterile conf. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. tipuri de date. Mediul FoxPro Baze de date relaţionale. Închiderea bazei de date. Zone de lucru. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Accesul la înregistrări. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII. III. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. IV.IV. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI.nr. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei C. convenţii de sintaxă. Noţiuni generale privind bazele de date Instrucţiuni. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. Crearea unei baze de date Deschiderea unei baze de date. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prin operaţia de inventariere XVII. ord. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii XI. editorul de texte. .S. Căutarea înregistrărilor din baza de date.

. Obiecte de control. Mediul FoxPro. Pornirea FoxPro Submeniul System. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Intrare-ieşire. Utilizarea bazelor de date indexate. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . XI. Help-ul. IX. Compilarea. X. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .Vizualizarea conţinutului unei baze de date. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Aplicaţie pentru farmacii. VI. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică. Structura unei baze de date. Utilitare încorporate în mediu Generatorul de etichete. Crearea unei baze de date. mod de utilizare. Pornirea staţiei de lucru. II. Programarea structurată. VII. Extragerea de informaţii statistice din baza de date. Programarea structurată. XII. V. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică. VI. Introducerea datelor în baza de date creată. IV. III.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. Ordonarea unei baze de date.“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. Compilarea. Generatorul de rapoarte. Sortarea şi indexarea. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Vizualizarea conţinutului bazelor de date. Baze de date Sistemul de meniuri. VIII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. mod de utilizare. Salvarea şi afişarea rapoartelor. Modificarea structurii şi conţinutului bazei.elaborări PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Obiecte de control. V. Metode de căutare. Căutarea înregistrărilor în bază.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. Ordonarea bazelor de date: sortarea şi indexarea. Extragerea de informaţii statistice din baza de date.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. formatul de afişare şi citire Comenzile de afişare-citire.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor.

X. V. Lucrare recapitulativă XII. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. dezvoltarea unui program de marketing. marketingul în afaceri. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. Puţină economie Dorinţe şi resurse. Cum. IX. analiza pieţei.“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. . XI. fluxul circular al activităţii economice. evaluarea programului.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. calitatea şi productivitatea. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. argumente pentru o buna planificare a afacerii. III. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing.elaborări. VI. II. perspective. lanţil dorinţă-satisfacţie. planificarea activităţii.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. organizarea unei economii. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. cum măsurăm productivitatea. asministrarea unei farmacii. VII. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. organizarea unei farmacii. VIII. planul de afaceri. Verificarea cunoştiinţelor D. ce şi cât vând ? IV. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . condiţia de nou angajat. modele de “roleplaying”. insuficienţa resurselor.VII. oamenii şi productivitatea. de la aprovizionare la vânzare. legea diminuării beneficiilor. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. condiţii pentru economia de piaţă funcţională.

perspective. VII. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. planul de afaceri. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. calitatea şi productivitatea. analiza consumatorilor. dezvoltarea unui program de marketing. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. condiţia de nou angajat. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. Puţină economie Dorinţe şi resurse. competiţional. analiza pieţei. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. XII. tipuri de cumpărători. legea diminuării beneficiilor. oamenii şi productivitatea. managementul şi susţinerea vânzărilor. modele de “roleplaying”. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. V. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. codul de etică al companiilor. analiza competiţiei. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. proprietatea intelectuală. asministrarea unei farmacii. VI. evaluarea programului. marketingul în afaceri. planificarea activităţii. insuficienţa resurselor. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. cum măsurăm productivitatea. de la aprovizionare la vânzare. legea şi comerţul. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. argumente pentru o buna planificare a afacerii. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. organizarea unei farmacii. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. II. Principii financiare de bază: necesitatea informaţiei în afaceri. păstrarea nivelului IX. Cum. .VIII. documente de bază în contabilitate XI. drepturi de proprietate. promovarea vânzărilor X. fluxul circular al activităţii economice. lanţil dorinţă-satisfacţie. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. III. contracte. sisteme de ânregistrare a informaţiei. ce şi cât vând ? IV. organizarea unei economii. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă: distribuţia vânzărilor.

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. legea şi comerţul. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. VI. Cultura şi puterea exemplului. Factorul economic. Funcţiile marketingului III. Practica cercetării de birou. Studiul pieţei Produsul. impulsurile. Ciclu de viaţă a produsului. documente de bază în contabilitate. păstrarea nivelului IX. Definiţii ale marketingului. XII. Ocupaţia. Formularea obiectivelor cercetăriie Cercetarea de birou. Agenţii pieţei: cumpărătorii. codul de etică al companiilor. Segmentarea pieţii. IV. V. Stilul de viaţă. E. Familia. Principii financiare de bază Necesitatea informaţiei în afaceri. XI. analiza consumatorilor. Clienţii şi furnizorii. competiţional. Conceptul de marketing II. Esenţa produsului sau serviciului. Elasticitatea cererii. surse instituţionale. Factorul geografic. Selectarea pieţelor. Cererea (definiţie). drepturi de proprietate. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. Marketing-mix-ul. Rolul specific al agentului: distribuitorul. Criterii de segmentare. Produse pentru clienţii interni. Căi de informare. ofertanţii. sisteme de înregistrare a informaţiei. Testarea pieţii. Riscul perceput. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Conceptul de filiere.Evaluarea surselor. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. promovarea vânzărilor. motivaţiile. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. Recunoaşterea problemei: nevoile. Sursele cercetării de birou: surse interne. Principalele concepţii ale cererii. analiza competiţiei. Clasa socială. . managementul şi susţinerea vânzărilor. proprietatea intelectuală. X. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. Alţi intervenienţi. tipuri de cumpărători.VIII. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Cercetarea de marketing. Curba vieţii de familie. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă Distribuţia vânzărilor. Stabilirea unei strategii a produsului. contracte.

Prognoze asupra factorilor STEP. Cantitatea adecvată. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. OTC-uri. Eşantionarea. Controlul autenticităţii. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Responsabilitatea organizaţiei. Evaluarea surselor. Responsabilitatea managerului. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Negocierea. II. Etapele întocmirii unui chestionar. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Prognoze asupra mediului extern. X. Comanda cantitativ economică. Programarea. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. IX. Lanţul aprovozionării. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Procesele de aprovizionare. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. XI. Prezentarea şi redactarea. Eşantionarea aleatorie. Identificarea surselor. Partea principală a raportului. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Tipuri de întrebări. XII. Chestionarul. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Metode de cercetare. Reclama. pacienţi) III. Metode specifice de eşantionare. XIII. Analiza şi interpretarea. VIII. Compararea valorilor. Aranjarea întrebărilor. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Depozitarea. Evaluarea metodelor de prognoză. Stabilirea necesarului. Analiza unui chestionar. Eşantionarea proporţională. Medii. Catalogarea. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. pregătire şi conducerea interviului. Organizare şi clasificare. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. lideri de opinie. Intocmirea raportului. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Segmentarea pieţei .a oportunităţilor). Tipuri de bază ale eşantionării. Erori.VII. Responsabilitatea proprie. Pretestarea chestionarului. Indici. Respectarea promisiunilor. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. XIV. Eşantionarea sistematică. Analiza mediului de marketing. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Modalităţi eficiente de reclamă. Utilizarea datelor procentuale. Informaţii de piaţă.

Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. impulsurile. Practica cercetării de birou. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Etapele întocmirii unui chestionar. Esenţa produsului sau serviciului. Conceptul de filiere. Concentrarea atenţiei asupra produsului. F. Produse pentru clienţii interni. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. VI. Elasticitatea cererii. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Chestionarul. Prezentarea şi redactarea. pentru diferite medicamente. Cercetarea de marketing. IV. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Selectarea pieţelor. . Ocupaţia. Recunoaşterea problemei: nevoile. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Ciclu de viaţă a produsului. Agenţii pieţei: cumpărătorii. Familia. Pretestarea chestionarului. VII. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Criterii de segmentare. Marketing-mix-ul. VII. Clasa socială. IV. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Aplicaţie practică. surse instituţionale. Analiza unui chestionar.Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Aranjarea întrebărilor. V. Principalele concepţii ale cererii. Riscul perceput. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. III. Testarea pieţii. Conceptul de marketing II. Tipuri de întrebări.Evaluarea surselor. Curba vieţii de familie. motivaţiile. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Segmentarea pieţii. Cultura şi puterea exemplului. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Căi de informare. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Alţi intervenienţi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Funcţiile marketingului. Cererea (definiţie). Stabilirea unei strategii a produsului. Stilul de viaţă. Studiul pieţei Produsul. Factorul geografic. Eşantionare prin metoda cotelor. VI. Rolul specific al agentului: distribuitorul. V. Sursele cercetării de birou: surse interne. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. Factorul economic. ofertanţii.

Eşantionare prin metoda cotelor. XI. Responsabilitatea managerului. Procesele de aprovizionare. Tipuri de bază ale eşantionării. Negocierea. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. pregătire şi conducerea interviului. Medii. Comanda cantitativ economică. Evaluarea surselor. Informaţii de piaţă. Respectarea promisiunilor. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. OTC-uri. pentru diferite medicamente. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Controlul autenticităţii. Erori. Stabilirea necesarului. XIV. Identificarea surselor. . Deţinerea de stocuri şi principiile de control. II. Organizare şi clasificare. Responsabilitatea proprie. XII. Depozitarea. pacienţi) III. Analiza şi interpretarea. Eşantionarea sistematică. X. Intocmirea raportului. Prognoze asupra mediului extern. XIII. IX. Analiza mediului de marketing. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Utilizarea datelor procentuale. Eşantionarea aleatorie. Catalogarea.VIII. Metode specifice de eşantionare. Eşantionarea. Cantitatea adecvată. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Programarea. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Partea principală a raportului. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Responsabilitatea organizaţiei.a oportunităţilor). Compararea valorilor. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Eşantionarea proporţională. Indici. Lanţul aprovozionării. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. IV. Reclama. Prognoze asupra factorilor STEP. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. lideri de opinie. Evaluarea metodelor de prognoză. Metode de cercetare. Modalităţi eficiente de reclamă. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori.

Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. G. Factori de consum. Evoluţia bugetului sanitar. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou.F.nr. Asigurarea socială. Recepţia.M. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.S. VIII.M.S. atribuţii. Organizarea controlului calităţii medicamentelor şi a activităţii de microproducţie (Ord. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie.56/1974) VII.C. Economia de medicamente Obiectivele în economia sanitară.S. 2234/1994. VI. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. V. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. Ord. Producători de materiale sanitare.M. Comisia de Stupefiante. indicatorul consum de medicamente-locuitori.M. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie. etapele de cercetare ale medicamentului nou. II. Federaţia Internaţională Farmaceutică.S. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor (Ord. VI. VII.nr. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient.nr. IV. . Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului. Aplicaţie practică.V. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III.1010/1992) I. depozitarea ţi conservarea medicamentelor.. indicatorul farmacistpopulaţie. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. laboratoare de control al medicamentului. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient.C.

M.120/1980 IX.176&1992) în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Condiţii legate de localul farmaciei III.nr.IX. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii .M. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţa muncii. ord. Drept de muncă. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilizarea necesarului de medicamente VIII. Colegiul farmaciştilor. XIII. conservarea şi manipularea medicamentelor.S.S. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. Prepararea soluţiilor sterile conf. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. atribuţii cele mai importante. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. tehnice securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului.nr. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . ustensile şi aparatură necesară IV. XI. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. XIV. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea. Condiţii obiective (Ord.

E. 1996 Levinson.International Press S. 203 p. A. 1993 Ferencz.:Organizarea farmaceutică. Bucureşti. Litografia U. Lucrări practice pentru studenţi.: Guerrilla Marketing Excellence. Bucureşti. Relational Database Management System.Med.Junior Achievement România.. 1993 D. A. Kogan Page Ltd.C.J. *** .nr.. Bucureşti. Fox Software. World Enterprises. . Jay Conrad: Guerrilla marketing. Ghid de utilizare.S. User Manual.E.(1982) Formanek I.R. Dima. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr.S. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. 1996 B. 1996 ***. A..S. World Enterprises. L. Editura teora.73/1979 XV. 1987 Moraru. World Enterprises S.: Sistemul FoxPro pentru farmacişti.R. A. Business Tech. A.S. Bucureşti.R.St.W. Tg. curs xerografiat IMF. 466/1979 XVI. Mod de administrare” – suport de curs. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi C..C. Tg-Mureş. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. Editura Microinformatica. G.: Guerrilla Advertising. World Enterprises..Mureş (1977) Ord.: Foxbase+. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.XI.A.M.International Press S.: A Textbook of Pharmacy Management. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII.Herb: Orice se poate negocia.J.F. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prinoperaţia de inventariere XVII. 1995 Tomski.J. 1976 Cohen.: Guerrilla marketing attack. Business Tech. Ed.: FoxPro.E.L. M. Fârşirotu Z.L.:Organizarea şi conducerea farmaceutică. Bucureşti. Dima.H.C. Bucureşti.L.C.M..S. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. Business Tech. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV.E. Colsseum. 1995 Levinson. 1993 Levinson . Cluj. sponsor GSK România – “Farmacia.International Press S. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei 5. 1995 Levinson. CODECS (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii.

1995 Tomski. Jay Conrad: Guerrilla marketing. 1997 Tomski. World Enterprises.S. 1995 Levinson. 1996 ..C. Ed.Economică. Business Tech.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar.Jolibert: Marketing-teorie şi practică.: Guerrilla marketing attack.. Bucureşti. A. Kogan Page Ltd. A. Bucureşti.S.: A Textbook of Pharmacy Management.Economică. Pierre-Louis.International Press S. 1996 Dubois.1993 Kotler. Bucureşti...L.E. Bucureşti. 1993 Levinson . 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.Herb: Orice se poate negocia.J.Speh: Business Marketing Management. Oscar Print. Jay Conrad: Guerrilla marketing. Colsseum.R.1989 Hutt.L.Philip: Managementul marketingului. Ed. 1995 Levinson.Jolibert: Marketing-teorie şi practică.C.Fundaţiei CHEMAREA.. Kogan Page Ltd. 1993 Levinson . 1996 Dubois.E. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere). Colsseum.: Guerrilla Advertising.: Guerrilla Advertising. Iaşi. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional.Medicală.R.International Press S. Bucureşti.E. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S.H. Ed.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar. A. Bucureşti. Pierre-Louis. Business Tech.: A Textbook of Pharmacy Management.1989 Luca.S.1976 Popescu.S.S.. 1997 Tomski. 1995 Levinson. Ed. World Enterprises.Fundaţiei CHEMAREA.International Press S. Bucureşti.W. World Enterprises.Th. Ed..1993 Kotler.1989 Luca. UNCTAD/GATT. Ed.E.Michael D. Kogan Page Ltd.H. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii.Herb: Orice se poate negocia.Gabriel -Petru: Management general. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional. Business Tech. 1996 F. A.International Press S.C.S..1989 Hutt. A.L.E.IV. Ed. Bucureşti.Gabriel -Petru: Management general. Bucureşti.R.A. Bucureşti. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S.W.L. Ed. 1976 Cohen.. Ed.J.R.W.: A Textbook of Pharmacy Management.Th. A. A. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.Teora.Medicală.W. UNCTAD/GATT.Teora. 1996 Levinson.Philip: Managementul marketingului.E.W.Michael D.J. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii. 1995 Levinson.J.C.W. World Enterprises S.1976 Popescu. World Enterprises S. The Dryden Press. Business Tech. Bucureşti.J. Kogan Page Ltd..C. The Dryden Press.: Guerrilla marketing attack.E. Bucureşti.A. Bucureşti.. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere).International Press S. 1995 Tomski. Ed. Business Tech. 1976 Cohen.C. A.: Guerrilla Marketing Excellence.S. A.: A Textbook of Pharmacy Management. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional. World Enterprises.E. Iaşi.H.C.IV. World Enterprises.Speh: Business Marketing Management. Oscar Print.H.L.R.

World Enterprises..St. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 3 Număr credite 1 Număr credite 3 Număr credite 3 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . STAGII. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Business Tech. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi 6. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Levinson.C.J. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.E. I II Semestrul C.International Press S. A.S. I II Semestrul D.R.S.:Organizarea şi conducerea farmaceutică.(1982) Formanek I.Med.L. curs xerografiat IMF. Tg.M.:Organizarea farmaceutică.: Guerrilla Marketing Excellence. Fârşirotu Z. I II Semestrul B. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1996 G. I II Semestrul G. Ed. Bucureşti.Mureş (1977) Ord.nr. I II Semestrul F. I II Semestrul E.

1. DISCIPLINA: TOXICOLOGIE GENERALĂ ŞI INDUSTRIALĂ A. Toxicologie generală şi industrială - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Biofarmacie şi farmacocinetică - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Toxicologia mediului - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Toxicologie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Kincses Ajtay-Mária Asist.drd. Croitoru Mircia-Dumitru 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. B. C. D. Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie

4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Toxicologie generală Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor toxice. Tipuri de intoxicaţii . Doze toxice. Doze letale. Concentraţiile maxime admise a substanţelor toxice în atmosferă. Direcţiile principale ale toxicologiei contemporane. Comportarea toxicilor în organism (toxicinetica). Patrunderea, absorbţia, distribuţia, depozitarea, acumularea substanţelor toxice în organism. Biotransformarea (metabolizarea) şi eliminarea xenobioticelor. Acţiune substanţelor toxice asupra organismului (toxicodinamia). Acţiunea toxicilor la nivel de ţesut, organ, aparat, sistem. Acţiunea toxicilor la nivel celular, molecular. Factori determinanţi ai toxicităţii: factori dependenţi de substanţă, factori dependenţi de organism, factori dependenţi de mediu. Combaterea efectelor toxice. Profilaxia intoxicaţiilor. Tratamentul intoxicaţiilor acute (măsuri de prim ajutor, antidoturi). Tratamentul intoxicaţiilor cronice. II. Toxicologie specială TOXICI INDUSTRIALI. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR DE NATURĂ GAZOASĂ.Oxigenul. Ozonul. Hidrogenul sulfurat. Dioxidul de sulf. Hidrogenul seleniat şi hidrogenul telurat. Amoniacul. Oxizii de azot. Toxicologia halogenilor: fluor, clor, brom, iod. Fosforul, hidrogenul fosforat (fosfina). Hidrogenul arseniat (arsina). Compuşii oxigenaţi ai arsenului. Hidrogenul stibiat. Stibiul. Carbonul. Oxidul de carbon. Dioxidul de carbon. Aerul viciat. Oxiclorura de carbon (fosgen). Acidul cianhidric. Gaze de luptă. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR MINERALE. Siliciul. Borul. Beriliul. Cromul. Manganul. Cobaltul. Nichelul. Carbonatul de nichel. Cuprul. Argintul. Cadmiul. Mercurul şi compuşii organomercurici. Taliul. Plumbul şi tetraetil plumbul. Bismutul. Alcalii caustici. Acizii corozivi. Acidul oxalic. Acidul picric. Oxidanţii minerali. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR ORGANICE VOLATILE.

Hidrocarburile alifactice. Hidrocarburile aromatice: benzenul, toluenul, xilenii. Naftalenul, hidrocarburile policiclice aromatice. Hidrocarburile alifatice halogenate: clorura de metil, cloroformul, tetraclorura de carbon. Derivaţii cloruraţi ai etanului. Tricloretilena. Alte hidrocarburi alifactice halogenate. Alcooli. Alcoolul metilic, alcoolul etilic. Etilenglicolul. Fenolul. Aldehidele: formaldehida, acetaldehida. Cetonele: acetona. Eterii: eterul etilic. Esterii. Nitroderivaţi alifatici. Aminoderivaţii alifactici. Nitrobenzenul. Anilina. Compuşii organici cu azot cancerigeni (4amonofluorenul). Sulfura de carbon. III. Toxicologia substanţelor medicamentoase Medicamente cu acţiune la nivel SNC. Hipnotice: derivaţii barbiturici. Neuroleptice: derivati de fenotiazină, reserpina, derivaţi de butirofenonă. Tranchilizante: carbamaţi, benzodiazepine. Psihoanaleptice: antidepresive triciclice, IMAO. Excitanţi corticali: alcaloizii purinici. Excitanţi medulari şi bulbari: stricnina, picrotoxina. Anticonvulsivante. Analgezice antipiretice şi antiinflamatoare (antiinflamatoare nesteroidiene AINS). Derivaţi ai acidului salicilic, derivati ai p-aminofenolului. Derivaţi ai pirazolului. Derivaţi ai acidului chinolin-4carboxilic. Derivaţi ai acidului fenilacetic. Compuşii de aur. Anestezice locale. Anestezice locale de sinteză. Medicamente cu acţiune la nivelul SNV. Medicamente cu acţiune asupra sistemului colinergic. Medicamente M-colinomimetice: muscarina, pilocarpina. Medicamente N-colinomimetice si litice: nicotina. Medicamente anticolinesterazice: ezerina. Medicamente M-colinolitice: atropina, hiosciamina, scopolamina. Blocanţi neuromusculari: curara. Medicamente cu actiune asupra sistemului adrenergic. Medicamente adrenolitice: alcaloizii din ergot. Medicamente adrenomimetice. Alte medicamente. Glicozide cardiotonice: glicozide digitalice. Medicamente antimicrobiene şi antiparazitare. Sulfamide antimicrobiene. Antituberculoase. Izoniazida. Antimalarice: chinina, antimalarice de sinteză. Medicamente antitumorale. Toxicologia drogurilor. Psihodisleptice: substanţe halucinogene de origine naturală cu azot in moleculă. Mescalina. Substaţe halucinogene de sinteză. Dietilamida acidului lisergic (LSD). Psihostimulante: cocaina, efedrina şi derivaţi ai amfetaminei. Substanţe halucinogene de origine naturala fără azot în moleculă: tetrahidrocanabinolul (THC). Analgezice narcotice. Opiul. Morfina. Derivaţi ai morfinei şi înlocuitorii sintetici. IV. Toxici speciali Toxine: zootoxine, fitotoxine. Toxine din plante superioare: colchicina, aconitina. Micotoxine produse de ciuperci otrăvitoare (Macromycetae). Pesticide. Insecticide: insecticide organoclorurate, insecticide organofosforice (IOP). Insecticide dinitrofenolice. Insecticide carbamice. Erbicide. Rodenticide. Fungicide. Alte substanţe: materiale plastice. Detergenţi. Aditivi alimentari. Substaţe toxice de luptă. Toxicologia substanţelor radioactive (radiotoxicoligie). Plante toxice. Plante ornamentale toxice. Cosmetice. Substanţe casnice, detergenţi, substanţe de curăţire. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.

III. Analiza toxicilor de natură gazoasă Oxidul de carbon. Acetilena. Amoniacul. Oxizii de azot. Hidrogenul sulfurat. Bioxidul de sulf. Hidrogenul fosforat. Fluorul. Clorul. Schema pentru identificarea principalelor gaze toxice. IV. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Sulfura de carbon. Etanolul. Metanolul. Acidul cianhidric. Acetona. Etilenglicolul. Fenolul. Benzenul. Determinarea indicelui de sulfat din urina. Anilina. V. Identificarea toxicilor necunoscuţi VI. Redactarea unui buletin de analiză VII. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică a arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, manganului, plumbului, cuprului. VIII. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului salicilic şi a fenacetinei; izolarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor analgezici, antipiretici. Analiza toxicologică a acidului picric, acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor benzodiazepinici, derivaţilor fenotiazinici, derivaţilor sulfonamidici. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologica a cafeinei, alcaloizilor din opiu, veratrinei, stricninei, brucinei, chininei, nicotinei. Izolarea, identificarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologică a atropinei. Izolarea şi determinarea cantitativă. IX. Analiza pesticidelor Derivaţi organocloruraţi (DDT, 2,4-D). Separarea cromatografica în strat subţire. Analiza toxicologica a parationului şi dinitroortocrezolului. X. Identificarea toxicilor necunoscuţi de natura minerală şi organică nevolatilă. Lucrare recapitulativă B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea introductivă Scurt istoric. Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea. Bioechivalenţa. Metode de evaluare a biodisponibilităţii in vivo. Biodisponibilitatea ca termen de comparare a eficienţei terapeutice. II. Factorii fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea Solubilitatea, viteza de dizolvare , structura chimică, pH-ul, gradul de ionizare (pKa), coeficientul de partiţie, gradul de dispersie, polimorfismul, hidratare, solvatare. Ecuaţia lui Hammett; modelul Hansch. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare. III. Modelarea in vitro. Determinarea biodisponibilităţii in vivo Determinarea vitezei de difuzie transmembranare, t 1/2, Vd, Ke, Ka. IV. Factori tehnologici care influenţeaza biodisponibilitatea

Clasificarea poluanţilor. Determinarea ASC-ului. prin membrană biologică. Sursele. Recoltarea materialului biologic. Interpretarea rezultatelor (timpul de injumătăţire. prafuri IV. gaze. Modelarea proceselor de mişcare ale substanţelor în mediu III. solvenţi. C. LOAEL. Caracterizarea relaţiei dozărăspuns . Determinarea factorilor farmacocinetici. Bazele toxicologiei mediului. Poluanţii din apă şi sol(metale. pesticide) V. Modelarea in vitro a difuziei şi absorbţiei transmembranare Modelul tricompartimentat Swintosky. Modelarea absorbţiei in vitro în prezenţa unor substanţe auxiliare care măresc solubilitatea (tween. II. Evaluarea riscului ecologic asupra sănătăţii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Constituirea curbelor de eliminare cumulativă. span) Determinarea parametrilor farmacocinetici. Calculul parametrilor farmacocinetici în modelul farmacocinetic deschis monocompartimentat Studii in vivo. vapori. Poluanţii atmosferici. IV.). transportul şi soarta substanţelor chimice în mediu II. Calculul vitezelor de difuzie in cele trei compartimente. Corelarea rezultatelor obţinute. V. Determinarea concentraţiilor admisibile în mediu şi a dozelor de prag(NOAEL. Interacţiunea formă farmaceutică-efect biologic. Administrarea unei singure doze per oral. Evaluarea riscului în mediu.Substanţe auxiliare care favorizează solubilizarea şi/sau dezagregarea. Vd etc. Caracterizarea riscului. III. Prospectarea de noi forme medicamentoase. Modelarea absorbţiei in vivo. Interpretarea rezultatelor. Corelarea rezultatelor obţinute cu cele in vivo. CMA) VI. farmacocinetic mono şi PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Determinarea constantei vitezei de absorbţie a unei substanţe active prin membrana biologică (membrana duodenală de cobai). Modelul bicompartimentat la administrare intra şi extravasculară. Noţiuni de bază ale farmacocineticii Principalii parametrii farmacocinetici. Căile de transformare ale substanţelor chimice în mediu.

bariu. II.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Gaze de luptă. hidrocarburi aromatice. Oxidul de carbon. distribuţia. Evaluarea calităţii mediului înconjurător D. proprietăţi fizico-chimice). Toxicinetică: absorbţia. Regimul privind asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii surselor de radiaţii VI. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Toxicomanii. glicozide cardiotonice. Caracterizarea lor generală. Toxicologia substanţelor fitofarmaceutice (pesticide). Toxicologia drogurilor. Hidrogenul sulfurat. Evaluarea pericolului. Sistemul de management al protecţiei medului II. Clasificarea intoxicaţiilor. mercur. ai . VIII. Toxici minerali (plumb. Regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase IV. metabolizarea şi eliminarea. Toxicologia medicamentului (AINS. X. VII. Introducere. Legea protecţiei mediului din România (137/1995). Scurt istoric. IV. Noţiuni generale de toxicologie. arsen. fenotiazine. cadmiu) Toxici caustici. Regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor V. Toxici gazoşi. Principii şi dispoziţii generale III. nitro şi aminoderivaţi. Definiţia intoxicaţiei şi a substanţelor toxice. Aspecte actuale ale toxicologiei moderne. VI. III. Toxicologia ciupercilor otrăvitoare. antidepresive). Oxizii de azot. derivaţi halogenaţi hidrocarburilor alifatice. IX. Factori care influenţează efectele toxice (doza. V. Toxici volatili: alcooli. acidul cianhidric.

Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.: Toxicologie clinică. Budapest. Kincses Ajtay M. Tehnică. New York.: Toxicologie. USA.. Cluj-Napoca.D. V.: Intoxicazioni Acute. Ed. 2001 Klaassen C. Appleton-Lange. Baconi D. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. 1994 Lewis R. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. 1982 Bozza Marrubini M. Budapest.: Analytical Methods in Toxicology. New York. III. 1997 Ungvary GY. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite. Schafer S. zincului. chininei. Analiza toxicologică a acidului oxalic. Analiza toxicologică a strichninei. Litografia UMF Tg.: Toxikologia.: Lehrbuch der Toxicologie. Miniszterium. Analiza toxicologică a mercurului.: Handbook of Poisoning. Med. Cloroform. Technoplast. 2000 Voicu A. plumbului. Milano. Wiley Publication. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. derivaţilor barbiturici.: Munkaegeszsegtan. VI. Formaldehida. Goldfrank M. Ed. 1987 Desi I.. OEMF s.. 1993 Marquard M.: Toxicologie generală. The bassi science of poisons. Albatros. II. 1989 Fabian F. Medicina. derivaţilor sulfonamidici.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. derivaţilor benzodiazepinici. Ed.G. Berlin. cuprului. Budapest. Bucureşti.D. Budapest.G. Fenolul. 1988 Robert H. 2002 Olinescu R. Mureş. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii.: Gyakorlati taxikologia. Laurenzi R. 1997 Bălălău D. Analiza toxicologică a arsenului. Ed.p. Medicina.. Bucureşti.: Mergek es ellenszerek. Medicina Konyvkiado. arsenului.D.. Ed. DNOC. Litografia UMF Tg. Szocialis es Eu. „Iuliu Haţegan”. Bucureşti. 1993 Kincses Ajtay M. Metanolul. Monea M. Spektum Verlag Heidelbeg..: Toxicology. Etanolul. bismutului. Ed. New York. 1994 .. 1992 Monea M. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. 2001 Loghin F. IV. Didactică şi Ped. Univ.a. 1998 Stahr H. Bucureşti.: Radicali liberi în fiziopatologia umană. Cotrău M. Analiza toxicologică a acidului salicilic.V.: Toxicologic Emergencies. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor benzodiazepinici. Identificarea toxicilor necunoscuţi din grupele studiate 5.M. Mureş. Dreistack M. Appleton Century Crafts.. Acetona. şi colab.: Toxicologie. Intern.

. 2/18. 1997 Bălălău D. Bucureşti.: Free radicals..: Toxicologie clinică. Ed... 2001 Loghin F. 5-16 Mănescu S.: Igiena. Budapest.. Lito. 1996 Bălălău D.: Toxicologie. nr. 1992 Monea M. Ed. Litografia UMF Tg.. Spektum Verlag Heidelbeg. Budapest. New York. Technoplast.G. 1997 Ungvary GY. Lea. 1976 XXX. Albatros. Kincses Ajtay M. 5. 1988 Robert H. 1993 Kincses Ajtay M. Schafer S. Ed. Dreistack M..: Validarea metodelor de analiză şi control.: Physichemical principles of pharmacy. Oxford University Press.D. Miniszterium. „Iuliu Haţegan”. şi colab.: Free radicals. Litografia UMF Tg. Ed.D.. A practical approach.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite. 1982 Bozza Marrubini M. Bucureşti... XLVIII.G.: Tehnologie farmaceutică industrială. 1993 Marquard M. Milano. Kelly F. New York.: Toxicologic Emergencies..A. New York. Bucureşti. Appleton Century Crafts.J.1999 Roman L.: Gyakorlati taxikologia.. 1996 .: Toxicologie. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ. Ed. Palgrave New York. Medicală. Mureş.: Toxicology.T. Săndulescu R. Balaysi J. Bucureşti. Didactică şi Ped. Berlin. Bucureşti 1988 XXX. 5. p.: The tehory and practice of industrial pharmacy. Ed. Goldfrank M. The bassi science of poisons. 5-16 Mănescu S.: Gyogyszertervezes alapjai. Med. nr.: Lehrbuch der Toxicologie.Punchard N. Buletin informativ privind cereri de autorizare de punere pe piaţă. Ed.: Munkaegeszsegtan. Budapest.. Febiger Philadelphia. Intern. 1989 Fabian F. 1999 Florence A. vol..A. XLVIII. Prokardia. Bojiţă M. Attwood D. Baconi D. Leucuţa S.A.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. Szocialis es Eu.: Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice. Agenţia Naţională a Medicamentului. Agentia Natională a Medicamentului. Budapest. 2001.J. 1988 Popovici A.. Farmacia.: Radicali liberi în fiziopatologia umană.. Oxford University Press. A practical approach.: Handbook of Poisoning.: Intoxicazioni Acute.2000. Appleton-Lange. Cluj-Napoca. Ed. Bucureşti. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia.: Toxikologia. Kelly F. vol.2000.a. Ed. 1998 Stahr H. 1994 Punchard N.M. 2001 Kincses-Ajtay M.: Mergek es ellenszerek. UMF Bucuresti. Târgu Mureş.: Igiena. Dacia Cluj. Univ.. Farmacia. USA. Med. Liberman H. Mirton Timişoara.: Toxicologie generală. Medicina.. Wiley Publication. OEMF s. Mureş.: Analytical Methods in Toxicology. 1997 B. 2002 Olinescu R. 2000 Voicu A.D. Medicală. Medicina. Ferencz L. nr. Tehnică.V. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ. Bucureşti. 3 C. Medicina Konyvkiado. Monea M. Ed. 1988 Lachmann L. Ed. 1994 Lewis R. Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr. 1987 Desi I.p. Laurenzi R. p. Dudutz GY. 2001 Klaassen C. Cotrău M.02.

Fabian F.: Gyakorlati taxikologia. Cotrău M. Goldfrank M. Litografia UMF Tg.: Toxicologie. OEMF s.: Toxicologic Emergencies. Desi I. Wiley Publication. 6. USA. Appleton-Lange. 1994. STAGII. New York. Bucureşti. Mureş. Laurenzi R.: Toxicologie. 1997 D.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 4 4 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . 1989.. Didactică şi Ped. Lito. Medicina Konyvkiado.: Toxikologia.G. Lewis R. 1993. 1982. Szocialis es Eu. Mureş. New York. 1992.. 1998. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Kincses AJTAY M. Milano. UMF Bucuresti. Budapest.: Mergek es ellenszerek. Stahr H. I II Semestrul D. Robert H. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Dreistack M. Monea M.D. Budapest. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.p. Ed. 1987. Monea M. Bozza Marrubini M. Litografia UMF Tg. 1998. Appleton Century Crafts.D. I II Semestrul C... şi colab.: Analytical Methods in Toxicology. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR..M. 1993.: Intoxicazioni Acute..: Handbook of Poisoning.Bălălău D. I II Semestrul B.a.. Miniszterium. Kincses Ajtay M.

organotrope) .anul II Facultatea de Farmacie. Chimie farmaceutică . Principii la cercetarea şi prospectarea medicamentelor. Introducere Obiectul chimiei farmaceutice. Chimie farmaceutică (medic. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. specializarea Farmacie. În tratarea materialului sunt abordate pentru fiecare capitol: metode generale de obţinere. F. Compuşi oxinegaţi: peroxidul de hidrogen şi înlocutorii. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul IV Facultatea de Farmacie. locul în planul de învăţământ. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Noţiunea de substanţă medicamentoasă. B. permanganatul de potasiu . forme farmaceutice oficinale. 2.dr. Gyéresi Árpád Conf. C. F. specializarea Farmacie. Medicamente de uz veterinar . Stereochimia substanţelor medicamentoase . II. Nomenclatura DCI la substanţe medicamentoase.Antiseptice şi dezinfectanţi cu conţinut de clor şi iod III. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. D. relaţiile cu celelalte discipline de bază şi de profil.1. specializarea Asistenţă de Farmacie. Kelemen Hajnal Asist. Székely Pál 3. optimizarea proprietăţilor biofarmaceutice. Medicamente de uz veterinar .dr.anul III Facultatea de Farmacie. Chimie farmaceutică (chimioterapie) . DISCIPLINA: CHIMIE FARMACEUTICĂ A.anul III Facultatea de Farmacie. E. Hancu Gabriel Prep. specializarea Farmacie.drd. C. E. modul de prezentare: specialităţi. Regulile IUPAC privind reprezentarea structurilor la substanţe medicamentoase.anul II Facultatea de Farmacie.anul IV Facultatea de Farmacie. proprietăţi fizico-chimice şi biologice. Clasificarea în sistemul ATC. specializarea Farmacie.drd. B. Norme de calitate de bază: Farmacopeea Română şi Farmacopeea Europeană. D. Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională 4. relaţii structură-activitate. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.

XV. peniciline de semisinteză: rezistente la sucul gastric şi rezistente la sucul gastric şi beta-lactamază. prodruguri hidrosolubile. Polipeptide: polimixinele B şi E. Derivaţi de fenotiazină. Inhibitori ai betalactamazei. Monobactame. bacitracina. XVI. amfoterici. Macrolide nepolienice. sulfamide N1 -acilate. kanamicina şi analogi de semisinteză: tobramicina. Tetracicline: Tetracicline de biosinteză (dirijată). Cefalosporine. esteri şi săruri şi noi derivaţi.4diaminopirimidinei. analogi şi prodruguri cu proprietăţi biofarmaceutice optimizate. mafenid. glicerol. Aminoglicozide (aminociclitoli) cu aglicon streptidinic: streptomicina şi derivaţi şi cu aglicon desoxistreptaminic: neomicina şi paromomicina. carbenicilină. N1 substituite cu resturi heterociclice pentaatomice. VI. neionici X. gramicidina. False macrolide: rifamicine. alţi compuşi XII. Antileproase . Antibiotice Beta-Lactamine: Peniciline. N4-acilate şi azoderivaţi de tip analog şi prodrug. terpenoide. Sulfamide Sulfanilamida. Derivaţi de oxacefem. Peniciline de biosinteză. Tetracicline de semisinteză cu T/2 prelungit. Eritromicina. propilenglicol. Etanol. gentamicina. inhibitori ai dihidrofolat-reductazei. Cloramfenicol: esteri şi analogi. ureidopeniciline. Antiseptice buco-faringiene: ambazonă. trifenilmetan şi acridină cu acţiune antiseptică XI. V.IV. Cefamicine. clorură de decaliniu. Antiseptice intestinale: derivaţi halogenaţi ai 8-hidroxichinolinei şi ai nitrofuranului cu absorbţie redusă XIII. Compuşi anorganici şi organici ai unor metale utilizaţi ca antiseptice – dezinfectante. Antimicobacteriene Tuberculostatice majore şi minore. gaiacolul şi derivaţi. Rezorcinol. Formaldehida şi derivaţi VIII. mecilinam. spiramicina. de uz oral. asocieri cu sulfamide. săruri. halogeno. Antiseptice urinare: derivaţi de nitrofuran. acid nalidixic şi derivaţi de chinolonă XIV. peniciline hidrofile cu spectru larg: aminopeniciline. Detergenţi: cationici. săruri şi esteri ai acestora IX. cefalosporine de noi generaţii. oleandomicina. Oxazolidinone: cicloserina şi derivaţi. Cefalosporine de semisinteză rezistente la beta-lactamază. Derivaţi ai 2. tirotricina. sisomicina.şi alchilfenolii VII. Acizi fenoli.

praziquantel. antimalarice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. sulfonamide. arabinonucleozide şi analogi. Analiza monografică a substanţelor medicamentoase oficinale Identificare.XVII. antituberculoase. antibiotice. derivaţi de benzimidazol. levamisol. Derivaţi de aminochinolină (4-. Antivirale Antivirale cu structuri diferite: amantadina. Antitumorale Alchilante. befeniu. Antitrichomonazice şi antilambliazice Derivaţi de 5-nitroimidazol. pirantel. Criteriile de calitate impuse substanţelor medicamentoase. Active asupra trematodelor: derivaţi de tioxantenă. compuşi metalici. XXIII. Antihelmintice Active asupra nematodelor: piperazina şi derivaţii. amfotericină. derivaţi organici ai arsenului.4-diaminopirimidină. compuşi halogenaţi. Prepararea unor substanţe medicamentoase Iodoform. etc. Antiamoebiene lumenale: derivaţi ai fenantrolinei.8-). Soluţii etalon şi utilizarea lor. Antiamoebiene Antiamoebiene tisulare. moroxidina . metenamină. alcaloizi inhibitori ai mitozei. compuşi de bor). hormoni şi alte citostatice. buclosamid. antihelmintice. acizi carboxilici. cercetarea purităţii. oxid galben de mercur.etc . de biguanidină şi de 2. XXI. alcooli. IV. alţi compuşi. coloranţi. Active asupra cestodelor: niclosamida. macrolide polienice: nistatină. XXII. XX. metronidazolul. tinidazolul şi analogi de structură . Antimalarice Chinina şi derivaţi. XIX. Controlul calităţii (purităţii) substanţelor medicamentoase III. tiocarbanilide. Pirviniu. Nucleozide din prima generaţie: idoxuridina. antimetaboliţi. antibiotice. . natamicină. determinare cantitativă: compuşi anorganici (peroxid de hidrogen. de 9-aminoacridină. Interferoni. Metodele generale de analiză prevăzute de farmacopee II. Emetina şi derivaţi. XVIII. citozina.acizi fenolici şi săruri. niridazol. Nucleozide din a doua generaţie: ribavirina şi analogi. fenoli. acid undecilenic. haloacetamide. Antimicotice de sinteză: derivaţi de imidazol. benzimidazol. Antimicotice Antibiotice: griseofulvină. Agenţi antivirali utilizaţi în SIDA. complecşi ai platinei.

Puritatea enantiomeră (puritatea optică) VI. Fundamentarea teoretică a stereochimiei II. Adjuvante ale anesteziei (agenţi folosiţi în neuroleptanalgezie). Aldehide halogenate. Recunoaşterea moleculară a chiralităţii (entomeri. succinimidă. Miorelaxante centrale Eteri ai glicerinei. Anticonvulsivante (antiepileptice) Derivaţi barbiturici. Diverse alte structuri. Metode de separare a stereoizomerilor: derivatizarea. Chiralitatea substanţelor medicamentoase X. derivaţi oxazolidindionă. III. esteri carbamici. indice endismic) XI. Sedative şi hipnotice Bromurile. Benzodiazepine. Metode de obţinere a stereoizomerilor (sinteze asimetrice. Metode chiroptice VII. Enantiomerie – diastereomerie V. distomeri. Metabolizare. Configuraţie – conformaţie III. Anestezice generale Anestezice de inhalaţie. Structuri diverse. de piperidin-dionă. Psihofarmaconii . derivaţi ai benzoxazolului. V. Consecinţe farmacodinamice şi farmacocinetice ale stereoizomeriei XIII. conversie) VIII. IV. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Chiralitatea moleculară IV. utilizarea selectorilor chirali IX. Diverse alte structuri. derivaţi barbiturici. hidantoine. toxicitate stereoselectivă C. II. Anestezice generale de uz intravenos. Stereospecificitatea receptorilor XII.B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Derivaţi acilaţi de uree.

dibenzocicloheptadienă. Anticolinesterazice: fizostigmina şi analogii de sinteză. Substanţe medicamentoase cu acţiune cardiovasculară Tonice cardiace: glicozide cardiotonice. Diverse alte structuri. IX. derivaţi organo-fosforici. Analgezice Analgezice narcotice: morfina. spasmolitice neurotrope) Alcaloizi tropanici (atropina. Antihipertensive: blocante ale . XII. Anestezice locale Cocaina. XVI.O. resp. derivaţi de imidazol şi alţi compuşi. Derivaţi ai acidului (hetero)aril-acetic. Inhibitori specifici ai ciclooxigenazei-2. etc. cu acţiune dopaminergică. Analgezice antipiretice (şi antiinflamatoare-AINS): derivaţi ai acidului salicilic. fenilciclohexanol.). Inhibitori ai DOPAdecarboxilazei şi ai M. VIII. Compuşi de sinteză: derivaţi de morfinan. XIII . XIV. Antagoniştii benzodiazepinelor. Derivaţi ai butirofenonei şi structuri înrudite. compuşi de sinteză. Inhibitori ai M. Parasimpatolitice (colinolitice.O. Substanţe hipocolesterolemiante şi antiateromatoase. codeina şi derivaţi. ai anilinei. Vasodilatatoare: vasodilatatoare coronariene. benzomorfan. Anxiolitice cu structuri diverse.A. derivaţi de benzodiazepină. Blocante neuromusculare (curarizante) Tubocurarina şi analogi de sinteză cu proprietăţi relaxante musculare. XI.-propionic. XVII. Parasimpatomimetice (colinergice) Acetilcolina şi analogi. Reactivatori ai colinesterazei. Antidepresive Tricilice (derivaţi de dihidrodibenzazepină. derivaţi de chinazolină. piperidină. pilocarpina. Neurosimpatolitice. derivaţi ai difenilmetanului . Antiparkinsoniene Cu acţiune anticolinergică. Substanţe medicamentoase cu acţiune excitantă asupra S. vasodilatatoare periferice. derivaţii de fenotiazină şi analogi de structură.N. Diverse alte structuri.A. XV. Compuşii de litiu. H 1. Encefaline şi endorfine. X. scopolamina).Neuroleptice: alcaloizi (reserpină).C. Anxiolitice (tranchilizante): esteri ai acidului carbamic. Stimulente ale circulaţiei periferice. acid fenamic. Compuşi de sinteză din categoria esterilor şi amidelor. Simpatomimetice (adrenergice) Derivaţi de fenilalchilamină. dibenzoxepină. difenilmetan. Antiaritmice. dihidroantracen. oxicami. Alte structuri. Inhibitorii degranulării mastocitelor. Antialergice Histamina şi antihistaminice Antiserotoninice. VII. Alţi compuşi. Simpatolitice (adrenolitice) Alfa-adrenolitice naturale (alcaloizi din cornul de secară) şi derivaţi de semisinteză. Beta-adrenolitice: derivaţi ai ariloxipropanolaminei. ai pirazololului. derivaţi şi alţi compuşi de sinteză. VI.

Reglementarea regimului de producere. doză. refractometrice. Înlocuitori de plasmă. Timpul de aşteptare după folosirea medicamentelor de uz veterinar II. antagonişti ai receptorilor angiotensinei II. XVIII. spectrofotometrice. Specificul medicamentelor de uz veterinar (formă. Substanţe de contrast şi substanţe folosite în explorări funcţionale PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. benzocaină. Antidiabetice orale (sulfonamide. derivaţi de xantină. Venotonice: produşi naturali şi de sinteză. aminoacizi. Inhibitori şi inactivatori ai secreţiei digestive. III. esteri. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Prepararea unor substanţe medicamentoase: Salicilat de metil. fenotiazine. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv Stimulente ale secreţiei digestive. Medicaţia hipoglicemiantă Insulina. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Prevederile Farmacopeei Europene privind monografiile cu produse de uz veterinar Analize . XIX. polarimetrice. Antiagregante plachetare. Substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator Antitusive şi expectorante XXIII. anticoagulante de sinteză. pirazolone. circulaţie şi comercializare a medicamentelor de uz veterinar. Inhibitori ai motilităţii digestive. Anticoagulantele: heparina şi analogi. diferenţieri Analiza sistematică a substanţelor medicamentoase necunoscute. XX. fibrinolitice. Substanţe cu proprietăţi diuretice Sulfamide diuretice şi alţi derivaţi. etc.canalelor de calciu. alcaloizi. cromatografice. vitamine. II. Stimulente ale motilităţii digestive. cale de administrare) Păstrarea şi evidenţa medicamentelor veterinare cu regim special. salicilamidă. Analize monografice (calitativă şi cantitativă) a substanţelor medicamentoase oficinale în farmacopee Derivaţi barbiturici. XXII. derivaţi ai biguanidului şi alţi compuşi). Substanţe cu acţiune asupra sângelui Coagulante: vitaminele K. Agenţi antianemici folosiţi în anemiile feriprive megaloblastice. antifibrinoliticele. XXI. D. antagonişti ai aldosteronei. glucide. amide. Analize recapitulative pe grupe de substanţe.

Substanţe utilizate în combaterea ecto . Nomenclatura ( DCI.III. Aldehide şi acizi fenolici. mercur. Dezinfectante. permanganat de potasiu. antibiotice. aminoglicozide. tetracicline. Premixurile. cefalosporine. Coloranţi şi detergenţi. Analgezice şi antiinflamatoare XIV. exotice V. Zoonoze IV. zinc oficinali în F. Antiseptice utilizate în infecţiile localizate la nivelul mucoaselor (antiseptice bucofaringiene. Medicamente simptomatice .R. Medicaţia metabolică. Medicamente cu acţiune asupra hematopoezei şi asupra sistemului cardiovascular E.R. III. Chimioterapice antibacteriene (sulfonamide. cloramine. domestice. intestinale ). Noţiunea de substanţă medicamentoasă – norme de calitate după F. oxidanţi: peroxid de hidrogen. Farmacoterapie veterinară. Substanţe medicamentoase cu acpiune antiseptică şi dezinfectantă Halogeni şi compuşi halogenaţi: iod ( şi iodoform ). Compuşi de argint. Principalele boli ale animalelor de rasă. Medicaţia aparatului urogenital XII. Antibiotice ( penicilina. Introducere: Obiectul chimiei farmaceutice. urinare. Chimioterapice Sulfonamide bacteriostatice.şi endo paraziţilor la animale (de rasă.Chimioterapice cu specificitate limitată ( antimicobacteriene. antivirotice. Compuşi hidroxilici ( alcooli. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Medicaţia sistemului nervos XIII. Medicaţia aparatului digestiv IX. etc. antiprotozoarice. Elemente de patologie veterinară. antimicotice. antihelmintice. macrolide. fenoli ). Medicaţia căilor respiratorii XI. domestice) VI. X. Biostimulatori.X.X. II. IUPAC ) şi clasificarea substanţelor medicamentoase în sistemul ATC. antineoplazice ) V. Medicaţia antimicotică VIII. aluminiu.) VII. cloramfenicol ) IV.

antibiotice. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv XIII.X. derivaţi de xantină. Antihistaminice H1 şi H2 IX. Metodele generale de analiză oficinale în F. halogenuri alcaline şi alcalino-pământoase. Substanţe medicamentoase organice: alcooli. VIII. Prepararea reactivilor şi soluţiilor titrate după prevederile F.R. a punctului de fierbere (metodele F. Analize cromatografice. Farmacopeea – cod de calitate a substanţelor medicamentoase II. VII.X. Soluţii etalon. fosfaţi etc. Normele generale prevăzute de F. alcaloizi. derivaţi de pirazol. a punctului de topire.R. . Substanţe folosite în scop diagnostic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. derivaţi barbiturici. Antianemice XI. sulfonamide. pentru calitatea substanţelor medicamentoase III. X. spectrofotometrice. salicilaţi. IV. VII. Determinarea solubilităţii.R. Hipoglicemiante XIV. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta) VI. fenoli. Vasodilatatoare şi antihipertensive. Hipolipemiante. Medicamente simptomatice Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice. acizi carboxilici aromatici. V.Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice. Analize monografice exemplificate: substanţe medicamentoase anorganice: compuşi metalici. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta). Substanţe cu acţiune cardiovasculară: Cardiotonice şi antiaritmice. anestezice locale etc.R.) VI. Diuretice XII. glucide.X. Anestezice locale VIII.X. Antitusive şi expectorante XV. sulfaţi. Coagulante şi anticoagulante.

B. IMF Tg. Se fac şi demonstraţii privind formele farmaceutice specifice domeniului veterinar.Mureş Á.. Kelemen. Budapest Tőke L.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul III (1973) Á. Oniga.. Cluj-Napoca Z. Bucureşti. Gyéresi. Gyéresi. antivirale) (2004).D.: Gyógyszerkémia I-II (1992). Ed.R. Bucureşti Szász Gy. Tg. Fülöp. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). Kelemen. Avram: Chimie organică I-II. F. 1983). Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002). 1969 M. 5. căi de administrare). Cluj-Napoca G. Bucureşti European Pharmacopoeia 5th ed. Cluj-Napoca Brînduşa Tiperciuc. Marcu: Culegere de analize monografice F.Mureş H. Kelemen. Ştiinţifică. I.Oniga: Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene. Tankönyvkiadó. Bucureşti. Caracteristicile specifice ale farmacoterapiei veterinare (medicamente specifice. II. D. dispensare veterinare). Kerck: Stereochimie. Kelemen. UMF Tg. T.Mureş Á. Oniga.. formă farmaceutică.: Szerves Kémia I-1 k. Kelemen: Kis hatásszélességű kemoterápiás szerek (2004). H. antimicotice. L.Mureş H. B.Mureş Farmacopea Română ed.Mureş Á.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. H.Mureş H. 1983 F. (2004) Strasbourg B. O. 1974 Bruckner Gy. I.X (1996). Principalele medicamente (din ţară. Tiperciuc: Antibiotice antibacteriene (2003). Mureş V. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002). respectiv se fac vizite la unităţi veterinare specializate (farmacie. UMF Tg. Gyéresi et al. Bucureşti. A X. Gyéresi. Badea. Academiei RSR. Á. Ghiran. Ed.F. Szeghy L. Lupuţiu. din import) utilizate în farmacoterapia veterinară III. UMF Tg. Gyéresi: Gyógyszerészeti kémia (Chimie farmaceutică) vol. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F. UMF Tg. Kelemen: Specifikus hatású kemoterápiás szerek (2004). Bucureşti O. Cluj-Napoca E. Diaconu. Ed. Angelescu. Gyéresi.. M Nechifor: Antibiotice beta-lactamice (1988). Bucureşti O. Takács M. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). Végh A.I-II. UMF Tg.R. Budapest. Á. Cornea: Probleme teoretice de Chimie organică. Á. H.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). Á. Didactică şi Pedagogică. doze. Gyéresi: Szervetlen gyógyszerészeti kémia (2003) H. depozit de medicamente de uz veterinar. Tg. I-II (1981.-a (1993). F. Dani. 1973 .X (1996). Tiperciuc: Antiseptice dezinfectante şi chimioterapice generale (1999). BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Bucureşti Agenda Medicală (2004). Cojocaru. Ghiran: Chimioterapice cu specificitate limitată (1995). E. H.

Kata: Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás minőségvizsgálata (2000).2 (2003). vol.Furka Á. 1998 Szász Gy.Cojocaru: Chimie farmaceutică-curs anul IV/1-3 (1979-1984) Fülöp L.Mureş.3-4 (1981. H. Verlagsges. H. Monika Schafer-Körtnig: Arzneimittelwirkungen. Budapest. Szeghy L. Z. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). I. Gyéresi: Vademecum cromatografic (1997). 1991 . Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002) H.Mureş Á.. Bojiţă şi colab.-a (1993). Bucureşti D. G. Fülöp.. Hellwich. T. Gyéresi. 2001 H..Mureş Á. Bucureşti Agenda Medicală (2004). Kelemen. L. 1999 I.X (1996) Á. Wissentsch. Moţoc: Structura moleculelor şi activitatea biologică. I-II. A X. Kelemen. Ed. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). Tg. Kelemen. Végh A. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F.: Gyógyszerészeti kémia-IV vol. vol. Galiano: Indreptar medical veterinar (1996) Gh. Strasbourg. Roth. M. H.: Analiza şi controlul medicamentelor.. Ana Mureşan: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (1997) Z. L. 2004 L. Doina Ghiran.D. Bucureşti Ana Mureşan. C. mbH.. Bucureşti Szász Gy..: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul IV(1975) Á. G. Berlin-HeidelbergNew York.1984) Á. Stuttgart. Bucureşti Tőke L. C. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002) V. Budapest. Medicina K. Tankönyvkiadó. Cluj-Napoca Gh. Ciser. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar (1990) C. Budapest Gh. Takács M. Á. (1999) X X X Nomenclatorul FarmaVet. Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase (1980). Verlagsges. European Pharmacopoeia 5th ed.. Dani. Christa E. Cojocaru. mbH. Ed. Végh A. pe înţelesul tuturor.Tipomur. E. Wissentsch. I. M. H.R. Geisslinger.R. Gh. Kroemer. Palage: Medicamente utilizate în afecţiuni cardiovasculare (2000) Michaela Pitea. Tg. Gyéresi.J. Deva Farmacopea Română ed.Mureş Grecu. 1991 K.D. Mutschler. Gyéresi. Springer. Radu: Zoonoze.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). Á. Timişoara.1 (2002).: Szerves Kémia. 1980 E. Stuttgart. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor (1977). 1990 ***.MUREŞVET (1998) X X X The MERCK Veterinary Manual.: Indexul produselor de uz veterinar din import (1995) X X X: Catalog al produselor de uz veterinar . Stuttgart. Folkers: Stereochemie und Arzneistoffe. H.: Gyógyszerkémia I-II (1992). Podar. mbH. H. Marcu: Culegere de analize monografice F. Council of Europe. Facla. Gyéresi. Knabe. Verlagsges.K.X (1996) Á. Takács M. Budapest M.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. Tg. Boli transmisibile de la animale la om. Dănilă: Chimie farmaceutică vol I (1996). Siebert: Übungen zur Stereochimie. UMF Tg. 2004 C. Höltje: Lehrbuch der pharmazeutischen Chemie. Müller. 2003 J. Gyéresi.H.: Gyógyszerészi kémia. Wissentsch. Gyéresi et al. Ciser et al.

1996.Manolescu: Memomed. Ed.. Gh. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Bucureşti x x x Agenda medicală 2004. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. vol. Cluj-Napoca. 6. Ed. (anul IV-1975) IMF Tg. Bucureşti. Végh A. Ceres.II.. 1996.Mureş Colectivul disciplinei de Chimie farmaceutică: Lucrări practice de Chimie farmaceutică p.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică. Memorator comentat al medicamentelor înregistrate în România (2004). Bucureşti. Bucureşti D.: Gyógyszerészi kémia. Takács M. şi colab. Vol. Dacia. 2004 E. L. G. I II Semestrul D. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. (anul III-1973). PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Ed. Vitamine..Mureş Gyéresi Á. Culegere de analize monografice (1996) UMF Tg.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). STAGII. 1-2. I. 1990. Bucureşti C. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr credite 5 6 Număr credite 1 Număr credite 6 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Ciser.I. UMF Tg.X X X European Pharmacopoea 5th Ed. Neamţu: Substanţe naturale biologic active. I II Semestrul B. Gyéresi Á.. p. Bucureşti F.Dobrescu-E. Bucureşti x x x Farmacopeea Română ed. Budapest. Dani T. I II Semestrul C. Kelemen H. Szász Gy.Mureş V. G. Ceres. a X-a (1993). 1990. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar.Dăescu: Chimia şi tehnologia medicamentelor (1994). Medicina. Ed.: Substanţe medicamentoase anorganice (2002).. Galiano: Îndreptar Medical veterinar.

I II Semestrul F. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice - Număr credite 5 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu .Semestrul E.

specializarea Farmacie. Tehnologie farmaceutică . specializarea Asistenţă de Farmacie. DISCIPLINA: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ A. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Tehnologie farmaceutică . D. Reţeta şi părţile ei. specializarea Farmacie. Rédai Emőke-Margit 3. specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. aportul celorlalte discipline în studiul Tehnologiei farmaceutice. Sipos Emese Asist. Popovici Adriana Conf. D.anul IV. B. C.anul V.dr. Facultatea de Farmacie. Facultatea de Farmacie. animală). Organizarea spaţiului farmaciei. Propedeutică farmaceutică . F. Scurt istoric al preparării medicamentelor.dr. Tehnologie farmaceutică . Farmacia şi atribuţiile ei. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. forme medicamentoase (preparate farmaceutice. E. Materii prime medicamentoase de origine naturală (minerală. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Lobonţ Bianca Prep. Clasificarea formelor farmaceutice după diferite criterii. Dermofarmacie şi cosmetologie . STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. E. încăperi de lucru şi de depozitare. forme farmaceutice).anul I. Generalităţi Definiţia şi obiectivul Tehnologiei farmaceutice. Medicamente. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Facultatea de Farmacie.anul II. specializarea Farmacie. specializarea Farmacie.anul II. vegetală. Substanţe active şi auxiliare. H.1. Facultatea de Farmacie. G.drd.anul III. Facultatea de Farmacie.drd. sintetice (organice. Propedeutică farmaceutică . Prescurtări . F. Tehnologie farmaceutică .anul III.dr. Todoran Nicoleta Asist. specializarea Farmacie. Noţiuni generale despre medicamente.dr. anorganice) şi semisintetice. specializarea Asistenţă de Farmacie. Cântărirea şi măsurarea medicamentelor. G. Dermofarmacie şi cosmetologie . Ciurba Adriana Conf. Modul de administrare al medicamentelor.anul IV. Facultatea de Farmacie. B. C. Facultatea de Farmacie. Facultatea de Farmacie. H.

metal. apa pentru injecţii. Metode farmacotehnice pentru evaluarea vitezei de dizolvare. Forme farmaceutice aplicate pe mucoase. uleioase. Apa distilată. Forme farmaceutice per orale solide. pansamente etc.A. comprimate vaginale. Ambalaje de hârtie. determinarea biodisponibilităţii absolute şi relative. III. Activitate. Forme farmaceutice administrate pe cele parenterală. alcoolice. Literatura farmaceutică Farmacopeea Română ediţia X-a. Tratate de specialitate indigene şi străine. cronică. soluţii extractive apoase şi alcoolice. capsule. cu vehicul compus. II. dizolvarea. Noţiuni de biofarmacie Factorii care influenţează efectul terapeutic al medicamentelor (influenţa formulării şi preparării medicamentelor asupra răspunsului terapeutic. mărunţirea şi pulverizarea.în receptură. hidroalcoolice. Conceptul L. Alegerea corespunzătoare a materialelor de condiţionare. riscuri mutagene. Materiale destinate ambalării formelor farmaceutice şi produselor tehnicomedicale Produse tehnico-medicale. Forme farmaceutice de uz extern destinate aplicării în cavităţile naturale. aerosoli etc. Distilarea. forma farmaceutică). Soluţii medicamentoase Soluţii apoase. auxiliare şi solvenţi. Forme farmaceutice ca sisteme disperse omogene Biodisponibilitatea şi parametrii farmacocinetici. V. Operaţii generale . Supozitoare. Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern.M. auriculare. materii prime. Dizolvarea şi factorii care influenţează dizolvarea şi viteza de dizolvare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. riscuri teratogene. Sterilizarea. Forme farmaceutice solide: comprimate. Principalii parametri farmacocinetici. Principalele procese tehnologice şi operaţiuni generale aplicate în practica farmaceutică şi industrială Uscarea. Extracţia. Activitate terapeutică. starea cristalină. VI. Toxicitate. Clasificare. polimorfismul.D. Sisteme de închidere a recipientelor. Solubilizarea cu agenţi tensioactivi şi alte metode de solubilizare. Comprese. Solvenţi utilizaţi în practica farmaceutică. apa demineralizată: obţinere. Legea stupefiantelor. B. II. toxicitate acută. Bioechivalenţa medicamentelor. Complecşi de incluziune. Soluţii apoase. ovule. Evaluarea biodisponibilităţii. drajeuri. cernerea. Ambalaje şi materiale pentru condiţionarea medicamentelor. amestecarea. condiţii de calitate şi consevare. Dispersii solide. Istoricul farmacopeeilor din ţara noastră. Farmacopei străine. cancerigene. aparatură de laborator şi industrială. Dependenţa efectului terapeutic de modul de formulare şi preparare a medicamentelor. Recipiente din sticlă şi material plastic.E. Noţiunea de doză maximă. Forme farmaceutice destinate aplicării pe cale cutanată. Preparate oftalmice. IV. Cutii din material plastic. rolul substanţelor medicamentoase. siropuri. Soluţiile ca sisteme disperse omogene. dimensiunea particolelor. Posologia medicamentelor.

III. calculul dozelor. decantarea. Tehnologia de preparare. Tehnici de dizolvare şi solubilizare. Soluţii magistrale cu substanţe şi produse stupefiante. minerală. comprese. Soluţii medicamentoase Soluţii oficinale simple şi compuse: de clorură de calciu. Limonade Soluţia de citrat de magneziu. pentru diabetici. Exemple de siropuri prescrise în FR X. Aromatizarea şi corectarea gustului preparatelor de uz intern Edulcoranţi. clasificare. aromatizanţi. aparatură. Exemple magistrale şi tipizate. prevenirea auto. Alterări. IX şi VIII. gargarisme. condiţii de calitate. prescurtări. Soluţii magistrale cu substanţe toxice şi puternic active. IX. Calcularea dozelor maxime pentru adulţi şi copii. Condiţii anatomo-fiziologice specifice. Siropuri . Farmacopeea Română. expediere. preparate tipizate. V. Condiţii de calitate şi conservarea. Ape aromatice: preparare. II. de borat fenilmercuric. Siropuri Generalităţi. Soluţii uleioase Materii prime: uleiuri de origine vegetală. control şi exemple IV. III. animală. IV. VI. Generalităţi Cântărire. alterarea siropurilor. tehnologia de obţinere. calitatea acestora. Limonade. Prepararea soluţiilor: tehnologie. de cloroform. siropuri industriale. Soluţii magistrale cu substanţe greu solubile.procese fizico-chimice. tehnologia de obţinere Exemple oficinale. filtrarea. Reţeta. Soluţii titrate. decolorarea. VII. Soluţii cu glicerol şi cu vehicule compuse VIII. acetat de amoniu. Soluţii oficinale cu principiul activ rezultat dintr-o reacţie: soluţie de hidroxid de calciu. de apă oxigenată. tehnologii de preparare în farmacie şi pe scară industrială. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. conservare. soluţie conservantă. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Spălături. Eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante. stabilitatea şi conservarea soluţiilor. Controlul. Soluţii alcoolice de uz intern şi extern. loţiuni. Ape aromatice V.oxidării. acetotartrat de aluminiu. Melite şi oximelite. ambalare.utilizate la prepararea soluţiilor: agitarea. Sinonime. Exemple. soluţie efervescentă. clarificarea. dentrificii. conservarea lor.

II. soluţii folosite în metabolismul reconstituant. Sirop de coji de portocale. Exemple de soluţii apoase şi uleioase. Solvenţi utilizaţi pentru medicamente sterile. Factori care influenţează randamentul de extracţie. stabilizanţi şi consrevanţi necesari. Soluţie alcoolică de camfor. Preparate injectabile cu acţiune retard. clasificare. suspensii. de balsam de Tolu. Structura anatomică a ochiului. dopuri.M. condiţii de calitate şi control. Soluţii magistrale cu extracte şi tincturi VII. Exemple de soluţii perfuzabile cu electroliţi. Condiţii de calitate şi control conform normelor G. Soluţii extractive alcoolice: tincturi şi extracte. conservare. Soluţii uleioase C. Aparatura industrială şi . Streilizarea: metode preconizate de FR X şi alte procedee. sirop de lămâie. Recipiente pentru condiţionarea lor: fiole şi flacoane. Materii prime. VIII. soluţii utilizate pentru restabilirea echilibrului hidro-electrololitic şi acido-bazic. soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală şi soluţii medicamentoase.Sirop simplu. Soluţii în glicerină. Sirop de codeină. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: infuzii. avantajele şi dezavantajele medicamentelor injectabile. Tehnologia de obţinere a tincturilor şi extractelor. Metode de filtrare specifică. Controlul fizico-chimic şi biologic al preparatelor injectabile. Exemple. Soluţia alcoolică de iod-iodurat. Bazele teoretice ale extracţiei în mediul apos. preparate oficinale şi industriale. Natura substanţelor pirogene. soluţie de clorură de amoniu anisată. izohidria. decolorare. IV. Colire vâscoase.P. soluţii şi emulsii energetice. Blocuri sterile pentru prepararea medicamentelor injectabile. Soluţii oftalmice Generalităţi. macerate. Fazele de preparare ale soluţiilor. Perfuzii Deosebiri faţă de soluţiile injectabile. factorii care influenţează extracţia dependente de natura drogului şi de solvent. aparatura utilizată în farmacie şi industrie. cerinţe privind puritatea substanţelor active. izoionia. condiţii de calitate. lamele oculare. sirop pentru diabetici. Metode de preparare. sirop de cloralhidrat. sisteme terapeutice tip "Ocusert". Biodisponibilitatea medicamentelor din preparate oftalmice. înlocuitori de lacrimi. Medicamente injectabile Generalităţi. Clarificare. înlocuitori de plasmă. Condiţii de calitate şi control ale perfuziilor. Tehnologia de obţinere a soluţiilor extractive apoase. sirop de clorură feroasă. suspensiilor injectabile. soluţii cu vehicol compus IX. Exemple de soluţii şi suspensii injectabile apoase şi uleioase. exemple. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Controlul preparatelor oftalmice şi condiţionarea. soluţii pentru lentile de contact. medicamente injectabile radioactive oficinale. Soluţii alcoolice magistrale. Apa pentru injecţii. Soluţii alcoolice Soluţii alcoolice oficinale. Prepararea soluţiilor injectabile. asigurarea izotoniei. izohidriei şi streilităţii colirelor. băi oculare. de tiocol. Izotonia. III. Metode din FR X şi alte metode moderne. decocturi. Recipiente şi saci din material plastic. VI.

Asigurarea stabilităţii emulsiilor. lipogeluri. dezavantaje ale aplicării. fumuri. de protecţie şi cosmetice. Supozitoare Generalităţi. Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale. Exemple oficinale şi tipizate. absorbţia percutanată a medicamentelor. Interacţiuni farmaceutice în soluţie. hidrosolubile şi emulsionante pentru supozitoare. hidroliză. V. hidrogeluri. Caractere. Baze de unguente: hidrocarburi-geluri. Sisteme terapeutice de tip Progestasert. Prepararea suspensiilor floculate şi defloculate. Soluţii magistrale Soluţii magistrale . stabilitatea dispersiilor coloidale. stabilitate. Linimente. reacţii de dublu schimb. Caracteristici ale biodisponibilităţii medicamentelor la nivel vaginal din ovule. condiţii de calitate şi control fizico-chimic şi biologic. IX. Mecanismul de acţiune al emulgatorilor. structura pielii. Baze liposolubile. Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie. conservare. clasificare. Coloizi liofobi şi coloizi liofili. factori care influenţează stabilitatea emulsiilor. Medicamente injectabile . Proprietăţi molecular-cinetice. Cerinţe GMP. Paste. X. interacţiuni. VI. Suspensii Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor. vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţia industrială. baze emulsii A/U şi baze emulsii U/A. VIII. polioxietilengeluri. VII. Unguente oftalmice. Controlul suspensiilor. Unguente Clasificarea.P. conservarea şi controlul de calitate. Avantaje. Extracte fluide. precipitare. Utilizarea raţională a bazelor de unguente. Exemple magistrale şi industriale. oxido-reducere.modificări fizice şi chimice în soluţie: salefiere. II. Sisteme terapeutice transdermice. Coloizi utilizaţi ca mucilagii obţinute din produse naturale. geluri cu silicone. Gelatine. Valoarea HLB şi importanţa ei practică. condiţionarea. conservarea şi valabilitatea preparatelor. biodisponibilitatea medicamentelor din aerosoli. moi şi uscate. Reologia sistemelor disperse. Tincturi oficinale. condiţii G. Utilitatea lor în tehnologia farmaceutică. Exemple industriale. Generalităţi. Preparare şi control. Controlul calităţii. spume. Exemple. Absorbţia rectală a medicamentelor din supozitoare. Coloizi liofobi de interes farmaceutic. Forme farmaceutice ca sisteme disperse heterogene Sisteme disperse ultramicroeterogene. Unguente sterile. Condiţii de calitate şi controlul fizico-chimic al supozitoarelor. Aerosoli medicamentoşi Clasificare după gradul de dispersie şi locul de acţiune. stabilitate. Metode de preparare industrială. semisintetice şi sintetice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.de laborator. propulsori. Principalii emulgatori folosiţi în practica farmaceutică. Unguente oficinale şi industriale.M. Norme GMP pentru unguente. Emulsii Generalităţi. aparatura de laborator şi industrială. Săpunuri şi emplastre. Tehnologia unguentelor.

azotat de pilocarpină 2 %. Tincturi oficinale şi neoficinale obţinute prin macerare. V. 30 şi 40 %. de cofeină şi benzoat de sodiu 25 %. Determinarea omogenităţii emulsiilor. Emulsio Olei Paraffini). Controlul emulsiilor. Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiastmatice. Otoguttae.5%. Controlul medicamentelor injectabile şi al perfuziilor. XI. Emulsio Saloli. procaină 1. Extracte. Soluţii injectabile oficinale (de acid ascorbic 10 %. Emulsio Oleo Ricini. Perfuzii cu înlocuitori de plasmă şi medicamentoase. determinarea cantitativă a acestora. Metode oficinale în F. rezorcină 1 %. macerare repetată şi percolare. Ape oftalmice. Perfuzii cu electroliţi. Perfuzii cu substanţe energetice oficinale şi neoficinale. decocturi.X şi după alte metode. prin metoda gumei umede (Emulsio Olei Jecoris. Controlul soluţiilor extractive: identificarea principiilor active. cercetarea stabilităţii lor. Emulsii Emulsii preparate cu emulgatori clasici: prin metoda gumei uscate (Emulsio Oleosa. VII. indigocarmină 0. Extracte fluide. Suspensii . Aerosoli Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiseptice cu acţiune asupra aparatului respirator. Soluţii injectabile neoficinale (invertoză 10 %. cloramfenicol 0.X de preparare a extractelor. antibiotice. Ajustarea pH-ului soluţiilor injectabile. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: macerate. Mucilagii neoficinale (de alginat de sodiu. rezistenţa la sterilizare a recipientelor. determinarea conţinutului în alcool a tincturilor conform F. Soluţii oftalmice neoficinale cu substanţe antiseptice. sulfat de zinc 0. de bentonită.R. inj. Înlocuitori de lacrimi. Perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. Soluţii oftalmice oficinale şi neoficinale (cu azotat de argint 1 %. sulfat de atropină 1 %. papaverină 4 %. analgetice. X. Soluţii pentru lentile de contact. Perfuzii Generalităţi. Soluţii extractive alcoolice. VI. infuzii.X. Calcule. Reţete magistrale cu linimente. IV. glucoză 20.4 %. Soluţii oftalmice Asigurarea izotoniei şi izohidriei soluţiilor oftalmice.R. trasarea curbelor de curgere şi de vâscozitate.R. Tincturi obţinute prin dizolvarea extractelor.Verificarea calităţii recipientelor şi a dopurilor. IX. Determinarea tipului de emulsie. Controlul fizico-chimic al mucilagiilor.X şi neoficinale. determinarea reziduurilor prin evaporare a tincturilor şi extractelor fluide. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Colutorii.25 %).R. III. Controlul fizico-chimic al dopurilor. Determinarea vâscozităţii. neurotonică). Rhinoguttae. de sulfat de atropină 0. moi şi uscate în F. Aerosoli cu aplicaţie pe mucoasa cutanată.R. Emulsio Bromoformii). Linimente Linimente.X.4 şi 8 %). de alcool polivinilic). a caracterelor reologice. VIII. determinarea volumului tixotrop al bentonitei. Soluţii coloidale Mucilagii oficinale în F. Gargarisme.1 %. Izotonizarea soluţiilor injectabile după metoda din F.

aparatura industrială şi de laborator. Comprimate Generalităţi. Exemple de comprimate acoperite oficinale. Săpunuri oficinale şi neoficinale. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Comprimate acoperite(drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. săpunuri. Obţinerea nanocapsulelor.Suspensii de uz extern şi de uz intern. Exemple oficinale şi tipizate. VII. Unguente medicamentoase. baze emulsii A/U. Microcapsule Tipuri de capsule. baze de unguent hidrogeluri. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. Unguente Baze de unguente lipogeluri. Ciocolate. XII. aparatură. D. Acoperirea enterică. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. Calitate şi control. XIV. aparatură. Supozitoare vaginale şi uretrale. principalele metode de uscare. excipienţi. comprimare şi peliculizare. Supozitoare rectale (cu efect local şi cu efect general). tablete triturate VI. Tehnologia microîncapsulării. Emplastre. Exemple în FR X. baze emulsii U/A. Unguente sterile (de uz pediatric cu antibiotice). Operaţiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. II. V. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Pulberi simple şi compuse. Pudre farmaceutice. bazele teoretice ale uscării. Casificare. Maşini de comprimat de diferite tipuri. cerate Emplastre oficinale şi neoficinale. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. Clasificare. . Supozitoare Prepararea supozitoarelor prin diferite metode. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. condiţii de calitate şi control. Operaţia de divizare. Pilule III. IV. Controlul supozitoarelor. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. Obţinerea granulatelor. Cerate cu diferite substanţe active. Capsule medicamentoase. Granule Clasificare. Tehnologia comprimării. XIII. Controlul de calitate al unguentelor. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. Mărunţirea. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. metodologia de obţinere pe cale industrială. contolul de calitete după FR X. Controlul de calitate al suspensiilor.

Capsule medicamentoase Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. higroscopice. unguent de glicerină. . Exemple industriale. Forme farmaceutice solide perorale cu acţiune prelungită Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. X. salol. cu extracte moi şi uscate. Fluidum ad pilulas. Supradozarea. acoperire cu balsam de Tolu. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea drojdiei de bere. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. sulfamide. Structură. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. lipozomi.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. Incompatibilităţi terapeutice. precursori medicamentoşi. reducătoare şi oxidante. bioadezive. acetoftalat de celuloză. fibroblaste.prepararea acestora. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. eritrocite. alcool polivinilic. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. obţinere. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată Sisteme terapeutice. Prevederi ale FR X. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. keratină. glicozide. gel de bentonită 15 %. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. mucilag de tragacantha 10 %.X : pulbere laxativă efervescentă. Antioxidanţi. cu substanţe hidrofobe. caramel spissum. Pilule cu tincturi şi extracte. Umplerea şi închiderea capsulelor. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. XII. unt de cacao.VIII. Microcapsule preparate prin coacervare . rezine. Pudre cu substanţe grase. XI. pulbere alcalină. pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. Exemple. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente.R. IX. Controlul de calitate al pilulelor după F. Exemple. miere purificată. Norme GMP. Pilule preparate prin picurare şi turnare. lectine. Controlul de calitate al capsulelor. flotante. Stabilizanţi. antibiotice. Conservanţi. Pilule cu antibiotice. biodisponibilitate. Posibilităţi de stabilizare. polietilenglicoli. antibiotice. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. Capsule gelatinoase enterosolvente. Factori biocinetici.R. niosomi. cu substanţe higroscopice. Structura comprimatelor de acţiune prelungită. Cinetica de cedare. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. III. ihtiol. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. cu vitamine. Controlul calităţii prin teste specifice. cu substanţe moi volatile. mucilagii de metilceluloză şi carboximetilceluloză sodică. Pulberi compuse divizate oficinale în F. substanţe colorate oxidante. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue: pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. II. Incompatibilităţi de siringă. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. nanoparticule. delicvescente. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. cu amestecuri eutectice. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. gelatină.

bromuri. periaj. Deodorante şi antiperspirante . hidratante VI. Înlocuirea totală sau parţialî a dizolvantului sau excipientului. V. Tablete triturate Granula Discorides. aspirină. soluţie de stearină 5 %. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. acid ascorbic cu acţiune analgezică. granule efervescente. emoliente. Zaharuri granulate (granule). Tratamente cosmetice: măşti. Preparate pentru îngrijirea părului. Îngrijirea dinţilor şi a gurii VII. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %.X. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. Granule cu glicerofosfat de calciu. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefiaţi. Comprimate efervescente. Produse de igienă IX. acetanilidă. antigripală. mucilag de etilceluloză 5 %. nutritive.X. Masajul facial cosmetic III. corpului. soluţie de gelatină 2 %. picioarelor. Regeneratoare VIII. cu cola. Comprimate cu acţiune prelungită. antitermică. VI. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Controlul calităţii comprimatelor după F. cu ulei volatil de mentă. salicilat de sodiu. comprese. Produse de machiaj IV. Schimbarea volumului dizolvantului.R.X. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. VII. Micropilule. Cosmetica decorativă: machiajul. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. Granule de sulfat de stricnină. Preparate cosmetice destinate îngrijirii feţei V.R. Boluri. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. comprimate cu: aspirină.R. fenobarbital. Boluri cu acid arsenicos. Diagnosticul cosmetic al pielii II. E. Şampoane. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe.IV. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Scurt istoric şi tendinţe noi în cosmetologie. băi de aburi. Creme demachiante. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor după F. Întreţinerea mâinilor.

din acizi organici. epitelizantă şi antiparazitară XIV. Creme acide: cu acid lactic. IX. II. Măşti cosmetice faciale Măşti pentru ten gras: mască absorbantă. antiseboreică. biostimulatori. preparate antiperspirante. . aplicaţii emoliente. fonduri de ten. Unguente şi creme cosmetice Coldcreme: pe bază de ceară. astringentă. paste pentru albirea mâinilor. Farduri pentru gene. Preparate pentru îngrijirea mîinilor Preparate lichide. IV. Creme hidratante: cu ceară Lanette N. alcaline. trietanolamină. V. cu extracte vegetale. tonică. emolientă. potasiu. tonice. antimicotică şi bactericidă XIII. Dermopreparate cu acţiune antiinflamatoare. vaselină hidrofilizată. nutritivă. Loţiuni Loţiuni cosmetice pentru faţă cu acţiune astringentă. Medicaţia dermatologică antipruriginoasă. emoliente astringente. Produse de parfumerie XI. Produse de igienă pentru copii şi nou-născuţi XII. Emulsii cosmetice Emulsii de demachiere şi curăţire. loţiuni acide.X. excipienţi sintetici. Preparate pentru igiena bucală Paste de dinţi. sprâncene şi pentru pleoape. Dermopreparate cu efect antiacneic şi antiseboreic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Cosmetica masculină. Creme nutritive şi revitalizante: cu vitamine. emolientă. Emulsii de întreţinere a pielii: hidratante. Creme demachiante: fluide. colesterol. grăsimi animale. cu acţiune hidratantă. reductoare. contra mătreţii. cu sucuri de fructe. trietenolamină. VII. pentru albirea tenului. nutritive. cu emulgatori ionogeni şi neionogeni. de zi şi de seară. calmantă. compacte. VIII. III. Preparate pentru îngrijirea părului Şampoane: lichide şi solide. produse apicole. Rujuri pentru buze. Ape de gură. Unguente cu stearaţi: cu săruri de sodiu. keratolitică. Preparate contra căderii părului. Preparate contra pistruilor şi petelor VI. antiseboreică. Farduri de toaletă Pudre: lichide. sucuri de legume. Măşti pentru pielea normală şi uscată: cu acţiune calmantă. Farduri pentru obraz. gresantă. emulsii A/U şi U/A. Preparate pentru întreţinerea unghiilor.

glicerinate şi uleioase IX. capsule V. Reglementarea prescrierii. aparatură. Îngrijirea călcâielor. Soluţii. metale. sicativă. Filtrarea. XI. Preparate cu acţiune astringentă. Amestecarea. F. material plastic. metode. Preparate rinologice şi otice XI. Soluţii extractive apoase XII. Obiectul disciplinei de Tehnologie farmaceutică. Ape aromatice VIII. Centrifugarea.X. Evaporarea. solvenţi VII. Istoricul preparatelor farmaceutice. Ambalaje pentru medicamente: din sticlă. X. Doze terapeutice şi maxime III. Preparate pentru igiena masculină Loţiuni după bărbierit. Soluţii alcoolice. Pulverizarea. Medicamente sterile Preparate injectabile. Sterilizarea. liberării şi administrării medicamentelor. Noţiuni generale asupra biofarmaciei VI. Decantarea. Soluţii extractive alcoolice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. XII. capsulelor. Picături pentru ochi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Cernerea. Dezodorizante şi antisudorifice Preparate antisudorale pentru corp şi picioare. Divizarea pulberilor. Distilarea. supozitoarelor. Soluţii pentru uz extern hidroalcoolice. Cunoaşterea ustensilelor. Măcinarea. Preparate perfuzabile. descongestionantă. Uscarea. Pudre pentru copii. Dermopreparate pentru copii Loţiuni pentru întreţinere şi uleiuri. Creme specifice pentru uz infantil. aparaturii şi laboratoarelor pentru prepararea medicamentelor . Clasificarea medicamentelor şi formelor farmaceutice. IV. Literatură farmaceutică II. Operaţii generale utilizate în tehnologia farmaceutică Cântărirea şi măsurarea. Siropuri.

clarificarea. Soluţii uleioase. decolorarea. Preparare. Preparate injectabile Operaţii preliminare la prepararea soluţiilor injectabile. mărunţirea. Controlul fiolelor. Dizolvarea soluţiilor VI. dizolvarea. Tehnologia maceratelor. tehnologia. filtrarea. divizarea medicamentelor solide V. adulţi şi bătrâni. solubilizarea. pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. Soluţii alcoolice oficinale şi neoficinale. părţile ei. Doze pentru copii.Formularea emulsiilor. Controlul G. Extracte. Solubilizarea micelară II. prin intermediu. Emulgatori. Ape aromatice VIII. Controlul calităţii apei distilate.II. Principalele operaţii generale aplicate la prepararea medicamentelor : uscarea. Emulsii farmaceutice şi cosmetice Factori care influenţează stabilitaea. Soluţii injectabile neoficinale. perfuzii medicamentoase. Siropuri medicamentoase şi edulcorante IX. Soluţii glicerinate cu vehicul compus. Tincturi preparate prin macerare şi percolare XVI. . Cântărirea şi măsurarea în farmacie a substanţelor solide. per descensum. Solvenţi. Soluţii apoase oficinale şi neoficinale de uz intern şi extern VII. Reţeta. Limonade. infuziilor. XII. Calculul dozelor minime IV. Soluţii perfuzabile: cu electroliţi. Alterare şi conservarea. uleioase. Soluţii extractive. Soluţii coloidale. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Control XIII. exemple. Izotonizarea. Controlul de calitate. Preparare. Preparate lichide oftalmice: soluţii şi suspensii. prin încălzire. Dizolvarea alcoolului concentrat X. Sterilizarea. Soluţii. Înfiolare. cu substanţe energetice. Dizolvarea la temperatura camerei. Concentrarea lor. filtrarea. Soluţii vâscoase. Prepararea emulsiilor. Soluţii cu aplicaţii speciale XI. decocţiilor XV. pentru lentile de contact XIV. lichide şi moi III. pulverizarea. Prepararea soluţiilor injectabile oficinale.

aparatură. Control. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. Controlul calităţii prin teste specifice. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. Exemple industriale. Obtinerea nanocapsulelor. Pilule X. aparatură. baze de unguente. control. Exemple în FR X. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. Exemple V. Pulberi simple şi compuse. Aerosoli. XII. aparatură. XIV. condiţii de calitate şi control. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. eliberare IV. Clasificare. Calitate si control. Microcapsule Tipuri de capsule. Exemple oficinale si tipizate. Forme farmaceutice solide perorale cu actiune prelungitã Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. excipienţi. Structura comprimatelor cu acţiune prelungită. preparare. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată . Operatiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. IX. Tehnologia comprimării. Mărunţirea.III. Capsule medicamentoase. clasificare. Preparare. contolul de calitate după FR X. XV. Exemple de comprimate acoperite oficinale. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. Obţinerea granulatelor. Modul de prescriere. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. aparatura industrială si de laborator. Tehnologia microîncapsulãrii. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. Exemple VIII. Linimente. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. XIII. excipienţi. VII. Comprimate acoperite (drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. Maşini de comprimat de diferite tipuri. Casificare. principalele metode de uscare. Supozitoare rectale. clasificare. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Comprimate Generalităţi. Factori biocinetici. Granule Clasificare. preparare. Pudre farmaceutice. bazele teoretice ale uscării. condiţii de calitate şi control. Unguente. metodologia de obtinere pe cale industrialã. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. comprimare si peliculizare. aparatură. Operaţia de divizare. Produse industriale VI. Suspensii. Exemple industriale şi oficinale. Formulare. XI. Acoperirea enterică. vaginale şi uretale. formulare.

dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. Tehnologia emulsiilor Emulsia uleioasă. Suspensii pentru uz intern şi extern IV. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Capsule medicamentoase . Linimente III. cu substanţe medicamentoase. cu extracte moi şi uscate. Prepararea unguentelor oficinale şi neoficinale de tip soluţie. obţinere. ihtiol. supozitoarelor. emulsii cosmetice. Controlul VII. Cinetica de cedare. Structură. Pulberi compuse divizate oficinale în F. Posibilităţi de stabilizare. Incompatibilităţi de siringă. Incompatibilităţi terapeutice. Conservanţi. uretale Supozitoare cu baze grase. Pudre cu substanţe grase. pulbere alcalină.Sisteme terapeutice. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. Norme GMP. Supozitoare cu baze hidrosolubile. lectine. Soluţii coloidale cu agenţi macromoleculari. Unguente de protecţie şi cosmetice. Exemple. cu substanţe moi volatile. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. Controlul unguentelor.X : pulbere laxativă efervescentă. Antioxidanţi. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. eritrocite. XVI. sulfamide. gume şi produse de origine minerală II. Săpunuri. flotante. Exemple. Supozitoare rectale. XVIII. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. bioadezive. Emulsii multiple. oxidante. VIII. cu amestecuri eutectice. Emplastre VI. Controlul stabilităţii emulsiilor. Emulsii de tip A/U şi U/A cu emulgatori sintetici. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. substanţe colorate. supradozarea. fibroblaste. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. higroscopice. Stabilizanţi. delicvescente. antibiotice. emulsie şi suspensie. Unguente oftalmice şi cu antibiotice. vaginale. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. nanoparticule. emulsiile naturale. Reologia sistemelor disperse V.R. Unguente Prepararea diferitelor baze de unguente. Prevederi ale FR X. precursori medicamentoţi. biodisponibilitate. lipozomi. emulsiile cu uleiuri vegetale şi minerale. niosomi. XVII. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.

keratină. Comprimate efervescente. Înlocuirea totală sau parţială a dizolvantului sau excipientului. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. XIII. Pilule preparate prin picurare şi turnare. antigripală. Schimbarea volumului dizolvantului. fenobarbital. cu vitamine. Boluri. acid ascorbic cu acţiune analgezică. mucilag de etilceluloză 5 %. cu substanţe hidrofobe. Pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. soluţie de gelatină 2 %. Granule cu glicerofosfat de calciu. Fluidum ad pilulas. H. Controlul de calitate al capsulelor IX. unguent de glicerină. alcool polivinilic. Granule de sulfat de stricnină. acetanilidă. rezine.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. Umplerea si închidere capsulelor. bromuri.X. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. Scurt istoric al cosmetologiei. mucilagii de metilceluloză si carboximetilceluloză sodică. XII. Pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. Pilule cu antibiotice. Micropilule. cu substanţe higroscopice. Tablete triturate Granula Dioscorides. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. aspirină.Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. caramel spissum.R. Controlul de calitate al pilulelor după F. Microcapsule preparate prin coacervare . Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. reducătoare şi oxidante. salicilat de sodiu. XI. antitermică. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. Comprimate cu acţiune prelungită. gelatină. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. Diagnosticul cosmetic al pielii . glicozide. încadrarea dermatopreparatelor. cu ulei volatil de mentă. Pilule cu tincturi şi extracte.R. polietilenglicoli. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. acetoftalat de celuloză. gel de bentonită 15 %. acoperire cu balsam de Tolu. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor dupã F. comprimate cu: aspirină. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. unt de cacao.prepararea acestora.R.R. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. mucilag de tragacantha 10 %. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Controlul calităţii comprimatelor dupã F. miere purificată. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefianţi. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea excipienţilor pilulari cu drojdie de bere.X. antibiotice. soluţie de stearină 5 %. obiectivul. granule efervescente.X. Boluri cu acid arsenicos. Capsule gelatinoase enterosolvente. cu cola. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue. tendinţe noi şi diferenţe faţă de preparate cosmetice. salol. Zaharuri granulate (Granule). X.

Preparate fotoprotectoare. Cosmetica decorativă. Creme demachiante VI. Controlul calităţii produselor de uz topic în cosmetologie şi dermatologie PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Preparate profesionale dermice pentru profilaxia şi tratamentul dermatozelor VII. Fitopreparate. Creme cosmetice hidratante. Emulsii demachiante şi nutritive V. Tulburări pigmentare: discromii şi hipocromii VIII.II. antiperspirante şi deodorante. Structură şi mecanism de acţiune. nutritive. Cheratolitice. antineoplazice de uz extern V. Farmacocosmetice Produse . Unguente cosmetice. Preparate contra pistruilor şi petelor IV. Diferenţe XIV. Medicamente tipizate III. Băi de abur şi loţiuni pentru faţ III. Masajul cosmetic facial X. Preparate pentru întreţinerea mâinilor şi picioarelor. Produse pentru cosmetica masculină. Produse de parfumerie XV. Tratamente cosmetice. Măşti cosmetice. Structura şi biochimia părului. Medicamente pentru uz extern cu acţiune antiinflamatoare. Preparate pentru igiena noilor-născuţi şi a altor grupe de vârstă XVI. Produse de machiaj şi utilizarea lor raţională XI. Operaţiuni principale pentru întreţinerea igieno-cosmetică şi aparatura specifică utilizată II. Dermopreparate cu acţiune antipruriginoasă reducătoare şi antiparazitară. antimicotică şi antimicrobiană. apipreparate pentru terapia externă IX. Preparate regeneratoare XIII. Dermopreparate cu acţiune antiacneică şi antiseboreică VI. medicamente industrializate IV. revitalizante. epitelizante. Şampoane. Structura şi acţiunea preparatelor pentru igiena dinţilor şi a gurii XII.

3. 1983 . III. Buc.Tg. pentru regenerare. 1. Bucureşti. 1988 Voigt R. Litografia UMF Tg. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Mureş. Marosvásárhely. Budapest. Tokes B. Medicală..Medicală. Ape de gură IX.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. Budapest. Ed.Mureş. Vol. 1962 Pandula Egon. Veb Verlag Volk und Gesundheit. Savopol E. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Stănescu V.: Tehnica farmaceutică. Medicina Könyvkiadó. Editura Dacia. Berlin. 1979 Csegedi Júlia Jolán. Preparate pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor XI. Ed. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. 2. Medicală. Vol. Pudre. 1989 Ionescu Stoian P. 1985 Popovici Adriana. Preparate dezodorizante şi antisudorifice XIII. : Curs de tehnologie farmaceutică. Buc. Şampoane. briantine. Medicina Könyvkiadó. Ed.Medicală. Litografia UMF Tg. 1977 Adam L. Medicală. contra căderii părului. 1975 Ádám L. Enescu L. Litografia UMF Tg. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Ed. Medicina Könyvkiadó.. Bucureşti.Medicală. : Supozitoare. Ban I. 1989 Popovici A. Mureş. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. : Reologia formelor farmaceutice. Litografia UMF Tg. Medicina Könyvkiadó. Editura Medicală. Buc. Csontos András. : Tehnica farmaceutică. Suciu G. 1995. : Extracte farmaceutice vegetale. II. Preparate pentru igiena picioarelor XII. Budapest. contra mătreţii. 1981 Rácz István. kötet. Vol.: Ghidul farmacistului practician. OGYE. Stănescu V. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1995 Leucuţa S. : Tehnologia formelor farmaceutice. Papp I.. 1980 Ádám Lajos. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia.1983 Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. Mureş. Bucureşti. Editura Medicală. Ed. köt. 1986 Grecu I.. Dermopreparate fotoprotectoare XIV. kötet. Budapest. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. 1993 Fica Cornelia: Prepararea medicamentelor în farmacie... Cluj-Napoca Leucuţa S. Medicina Könyvkiadó. OGYE. Loţiuni pentru păr: tonice. fixative şi coloranţi pentru păr X. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Bucureşti. Ed. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Budapest. Creme colorante (fond de ten. 1967 B. Marosvásárhely. Popovici A. Lit. Dermopreparate pentru copii 5. Vol. Mureş.I.VII. Farduri.. 1991 Gyarmati László. rimeluri) VIII..

Litografia UMF Tg. Litografia UMF Tg. Savopol E. Mureş. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. Budapest. 1983 Papp József. 1980 Ádám Lajos. Savopol E. 1. Ed. Bucureşti. kötet. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Tokes B. köt. : Tehnologia formelor farmaceutice. Bucureşti. : Curs de tehnologie farmaceutică. Mureş. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Mureş. Medicina Könyvkiadó. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie.. Veb Verlag Volk und Gesundheit. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. Mureş. : Extracte farmaceutice vegetale. 1981 . Stănescu V. 1962 Pandula Egon.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. köt. Marosvásárhely. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. Ed. : Curs de tehnologie farmaceutică. : Tehnica farmaceutică. kötet. Tokes B. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. Ban I. Litografia UMF Tg. Berlin. Medicală. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Vol. Litografia UMF Tg.. 1984 C. Bucureşti. Mureş. 1962 Pandula Egon. Papp I. : Supozitoare. 1977 Adam L. 1985 Popovici Adriana. Editura Medicală. Mureş. Editura Medicală. Papp I. Popovici A. Medicina Könyvkiadó. Vol. Litografia UMF Tg. Ed. Medicală. : Tehnologia formelor farmaceutice.. Ádám Lajos. Berlin. Bucureşti.. Suciu G. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. Medicală. 1975 Ádám L. III. Popovici A. Ed.. 1988 Voigt R. 1985 Popovici Adriana. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Vol. Editura Medicală. 1. 1984 D. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. Vol. 1979 Csegedi Júlia Jolán. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. : Reologia formelor farmaceutice. Budapest. Marosvásárhely.. 3. 3. Medicina Könyvkiadó. Mureş. Medicina Könyvkiadó.. Bucureşti. 1989 Ionescu Stoian P. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. Vol. Bucureşti. Cluj-Napoca Leucuţa S. Medicina Könyvkiadó. 1981 Rácz István. : Extracte farmaceutice vegetale. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 2. Budapest. Budapest. Litografia UMF Tg.. Bucureşti. 1977 Adam L. Editura Dacia. 1989 Ionescu Stoian P. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Budapest. 1989 Popovici A. 1991 Gyarmati László. Medicina Könyvkiadó. Budapest. : Reologia formelor farmaceutice. Ed. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Litografia UMF Tg. Medicală. Medicală. Marosvásárhely. OGYE. Budapest. OGYE. Suciu G.. 1995 Leucuţa S. 1988 Voigt R. Budapest. Medicina Könyvkiadó.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. OGYE. Ádám Lajos. OGYE. Bucureşti.. Ed. Ban I.Papp József. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Litografia UMF Tg. 1989 Popovici A. Marosvásárhely. Cluj-Napoca Leucuţa S. Stănescu V. Editura Dacia.. : Tehnica farmaceutică. Csontos András. II. Vol. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1995. Editura Medicală. Veb Verlag Volk und Gesundheit. 1995 Leucuţa S. 1975 Ádám L. Medicina Könyvkiadó. 2.. Mureş. : Supozitoare. 1995. kötet. Medicală. kötet.

Selmeczi B. Bucureşti. I. OGYE. Adriana Ciurba. 1991 Gyarmati László. 1989 Adriana Ciurba.: Les Cosmetiques. Savopol E. Ed.Tehnologie Farmaceuticã . Mures. 1995 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. Medicina Könyvkiadó. vol. 1995. Ed. Budapest. Litografia UMF Tg. Mures. Mures.vol. Curs de Tehnologie farmaceuticã . Mures. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. 1992. Vol. Paris. Dacia. 4. 1984 E.: Gyógyszertechnológia I. 2.1993. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Litografia UMF Tg. Litografia UMF Tg. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Litografia UMF Tg-Mures . Medicală. 1978. kötet. Editura Polirom Iaşi. 1 şi 2. Marosvásárhely. F. Popovici Adriana. 1990 Hajdú I. 1979 Thiers H. : Curs de Tehnică farmaceutică. Ed. Budapest. 1982 Popovici Adriana Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie. Ed. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. 1993 G. Verlag fur Chem. Budapest. Ausburg.C. 1.A. 1980 Ádám Lajos. Bucuresti 1977 Dumitru Lupuleasa . Marosvásárhely. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. vol. OGYE.II. Vol. OGYE. III. H. Sipos Emese. Adam L.Tehnicã Farmaceuticã pentru asistenti de farmacie. X: Editura Medicală. Ziolkowsky. Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică.III. Editura Polirom . Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. :Soluţii sterile. : Introducere în biofarmacie. Litografia UMF Tg-Mureş. 1963 Nowak G.I . Budapest 1981. I. Popovici Adriana: Dermatofarmacie şi cosmetologie. : Iniation a la Cosmetologie dermatologiques.Solutii medicamentoase. Bucureşti. Industrie. Litografia UMF. Medicală.: Die kosmetischen Praparate. 1983 Rácz I. London. Lupuleasa D. editura Medicalã . Ed. II. Bucureşti. Leucuţa S. Cluj-Napoca 1995. 1980 Poelman M. Ed. Masson. Metrum Könyvkiadó. vol. Paris. 1977 Harry G.1977 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. Leonard Hill. Vol. fasc. Popovici Iuliana. Vol. Litografia UMF Tg-Mureş. II fasc. 1.. Tg-Mureş. kötet. kötet. Műszaki Könyvkiadó. Medicina Könyvkiadó. Sipos Emese. Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. vol. Litografia UMF Tg.Iasi. Csontos András. Ed. 1983 Papp József.: Gyógyszertechnológia. Adam L. 1978. Ádám Lajos. 2003 Cornelia Fica. Szantho E. Medicina. 2. : Curs de tehnologie farmaceuticã.Rácz István. Medicina Konyvkiadó. Iuliana Popovici . Tg-Mureş. 1997 Stănescu V. : Tehnologie farmaceutică. 3. litografia UMF Tg-Mures. 1 si 2 1998 .: Tehnica farmaceutică.: Modern Cosmetology. Ban Petra. Budapest. Medicală. Kozmetikai kézikönyv. Budapest 1991 Farmacopeea Română ed. Popovici A. Leucuţa S.: Tehnologia formelor farmaceutice.R. Litografia UMF. 1975. Masson. 1979 Csegedi Júlia Jolán. Marosvásárhely. Cluj-Napoca. Dacia.vol. Bucureşti. A bőr és a szépség. II. Curs de tehnologie farmaceutică. 1993 Bodor F. Kedvessy Gy.

STAGII.Stãnescu V. Ciurba Adriana: Formular cosmetic. Tg. Bucureşti 1982 Popovici Adriana: Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie. Ed. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Mureş 1977 Popovici Adriana. 1998 Cosmovici Ludmila: Îndreptar cosmetic. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 1 Număr credite 5 5 Număr credite 5 5 Număr credite 5 Număr credite 2 Număr credite 5 5 Număr credite 6 7 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . NUMĂRUL DE ORE DE CURS. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Tg-Mureş. I II Semestrul G.Medicală. Bucureşti 1970 Hajdu Imre: Kozmetikai kezikonyv. Ed. Ed. Popovici Adriana: Dermofarmacia şi cosmetologia. I II Semestrul E.Medicală. I II Semestrul F.M.editura medicalã . Litografia I. 1993 H. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Budapest 1993 6. I II Semestrul B. Bucuresti. I II Semestrul C. X-a .F. : Tehnica farmaceuticã. I II Semestrul D. Bucuresti 1983 XXX Farmacopeea Românã ed. Muszaki Konyv kiado. Editura Medicalã. Tipomur.

I II Număr ore curs 1 - Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 1 - Număr credite 2 - Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .Semestrul H.

dr. Vari Camil Asist. factori care influenţează. Locul.1. Dogaru Maria Şef lucr. clearance. faze. B. Interacţiunea medicament-organism. Tipuri de acţiune. II. Absorbţia medicamentelor. Eliminarea medicamentelor. factori. Acţiunile medicamentelor Relaţii doză-efect. Căi de administrare. mecanisme. inducţie enzimatică. Curs introductiv Farmacologia generală.FARMACOTERAPIE A. exprimarea cantitativă a acţiunii farmacodinamice. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. III. parametrii definitorii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. factori. Faze şi etape. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Máthé Lehel Asist. Farmacocinetica generală Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. Biotransformarea medicamentelor. Farmacoterapie anul V Facultatea de Farmacie. 2.drd. Farmacologie anul IV Facultatea de Farmacie. DISCIPLINA: FARMACOLOGIE . STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Farmacologie anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. D. mecanisme. E. IV. Distribuţia medicamentelor în organism Factorii care o influenţează. căi de eliminare. Difuziunea şi stocarea în ţesuturi. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor .drd. E. VI. specializarea Farmacie. Definiţie şi ramuri. B. C. specializarea Farmacie. mecanisme avantaje. Farmacologie anul II Facultatea de Farmacie. Kolcsár Melinda 3. C. Patologie şi terminologie medicală anul III Facultatea de Farmacie. Principalele modele farmacocinetice V.dr. Parametrii compartimentale farmacocinetici. Relaţii doză-efect. specializarea Asistenţă de Farmacie. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4. D. specializarea Farmacie.

II. Patologia aparatului reno-urinar . Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. bronşită cronică. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. Instrumentarul şi aparatura de bază. Efecte nedorite ale medicamentelor VIII.).Mecanisme specifice (farmacoreceptori. tuberculoza pulmonară. Determinarea toxicităţii acute Estimarea DL50 prin metoda Kärber. Cercetarea preclinică şi clinică a medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. AMPc. Verificarea cunoştinţelorPrin experienţe pe animale de laborator. metoda LitchfieldWilcoxon. Stabilirea toxicităţii cronice şi urmărirea medicamentelor Studii de farmacovigilenţă. Elemente de semiologie medicală Simptome. V. efectelor adverse ale VI. mesageri secunzi Ca. Interacţiunile medicamentelor. bronhopneumopatia cronică obstructivă. prezentarea metodologiei oficializate de F. astmul. Eliminarea medicamentelor. Norme de protecţie a muncii. metoda grafică Miller-Tainter. B. metoda dozelor fixe. IV.X. experimentul pe animalul de laborator. pneumonii. cancerul bronho-pulmonar. supuraţii bronho-pulmonare. pleurezii. test alternativ la determinarea DL50). semne şi date de laborator. Fişa de reacţii adverse.R. Patologia aparatului respirator Traheo-bronşită acută. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. VII. neuromediatori etc. canale ionice. Bioetica privind II. Studiul unor aspecte de farmacometrie şi interacţiuni medicamentoase VII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Relaţii structură-activitate. enzime. Factori care influenţează răspunsul organismului la medicamente. III.Mecanisme nespecifice. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. embolia pulmonară.

Măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului. pneumonii. Patologia aparatului cardio-vascular . sd.inspecţia. infecţia urinară. pericardita. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase (pielonefrita acută şi cronică). bronhopneumopatia cronică obstructivă.Sindroame nefrologice. metabolism şi endocrine Diabetul zaharat. Patologia aparatului reno-urinar Simptome şi date obiective cardinale. Boli sistemice şi reumatice Poliartrita reumatoidă. V. prostatita. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. Termometrizare. Tabloul clinic în traheo-bronşită acută. bolile intestinului. lupusul eritematos sistemic. Sindroame nefrologice (sindr. IX. astmul. cardiopatiile valvulare. boala Parkinson. pleurezii. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. VI. cancerul bronho-pulmonar. tulburări de ritm cardiac. obezitatea. VIII. cistopielita). boli vasculare cerebrale. hipotiroidia. cardiopatia ischemică. supuraţii bronho-pulmonare. endocardita. tuberculoza pulmonară şi embolia pulmonară. Date de laborator. X. Elemente de semiologie medicală Simptome şi semne generale. spondilita anchilozantă. IV. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. cistita. hiperlipidemiile. VII. bolile ficatului şi pancreasului. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. leucoze-leucemii-limfoame. Patologia aparatului cardio-vascular Reumatismul articular acut. boala artrozică. hiperuricemiile. scleroza sistemică. III. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. osteoporoza. miocardita. poliglobulii. insuficienţă cardiacă. diateze hemoragice. Cushing. Patologia psihiatrică Terminologie. acromegalia. Boli hematologice Anemii. vasculite sistemice. Addison. infecţia urinară (uretrita. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare. epilepsia. Patologia aparatului digestiv Bolile esofagului. Patologia aparatului respirator Simptome cardinale şi diagnosticul lor diferenţial. bronşită cronică. II. nanismul hipofizar. Boli de nutriţie. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. boli ale arterelor şi venelor. hipertensiunea arterială esenţială. Anamneza. stomacului şi duodenului. guşa). b. Examenul obiectiv pe aparate. IV. ateroscleroza. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase. nefritic şi nefrotic). polimiozita şi dermatomiozita. bolile tiroidiene (hipertiroidii.

Patologia aparatului digestiv Tabloul clinic al bolilor esofagului (acalazia. tulburări de ritm cardiac. bolile intestinului. leucoze-leucemii-limfoame. nanismul hipofizar. ateroscleroza. Medicaţia agonistă a neurotransmisiei adrenergice. osteoporoza şi acromegalia. cardiopatiile valvulare. Boli hematologice Simptome cardinale. VI. tumori ale esofagului). guşă). diateze hemoragice. IX. sd. bolile ficatului şi pancreasului (hepatita cronică. boala de reflux. hiperlipidemii. Simpatomimetice alfa. scleroza sistemică. beta. polimiozita şi dermatomiozita. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice Medicaţia agonistă a neurotransmisiei colinergice: parasimpatomimetice cu acţiune directă şi indirectă (inhibitorii colinesterazei). clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. Medicaţia simpatolitică . obezitate. Boli sistemice şi reumatice Manifestări principale şi diagnosticul lor diferenţial. miocardita. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. boala Parkinson şi epilepsia. stimulatoare indirecte. Cushing. pericardita. metode de diagnostic şi tratament în anemii. hernia transhiatală. lupusul eritematos sistemic. ciroza hepatică. pancreatita acută şi cronică). VIII.stimulatoare. boli vasculare cerebrale. II. neoplasmul). insuficienţă cardiacă. semnele obiective şi metode de diagnostic şi tratament în reumatismul articular acut. Patologia psihiatrică Terminologie. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare (colecistita acută şi cronică). Boli de nutriţie. X. spondilita anchilozantă. V. alfa-şi beta. C. vasculite sistemice şi boala artrozică. boli ale arterelor şi venelor. Semne subiective şi obiective în poliartrita reumatoidă. cardiopatia ischemică. carcinomul hepatic. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare Curarizantele. poliglobulii. hipertensiunea arterială esenţială. hiperuricemii. stomacului şi duodenului (gastrite. în bolile tiroidiene (hipertiroidii. hipotiroidii. endocardita. b. substanţe nicotinice şi III. ulcerul gastric şi duodenal.Simptome cardinale. IV. metabolism şi endocrine Tabloul clinic în diabetul zaharat. Addison. semne obiective. VII. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatoliticele) Farmacodinamia sinapselor ganglionare vegetative: ganglioplegice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR FARMACOLOGIA NEUROTRANSMISIEI PERIFERICE I.

proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice. III. sintetici cu caracter agonist (puternic sau slab). Chimioterapia antiinfecţioasă III.antagonist. substanţe nootrope. antagonist pur. antidepresive şi litiul. miorelaxante. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Substanţe tisular active şi antagonişti. Narcoticele inhalatorii şi injectabil. Histamina. agonist. VIII. adrenalitice beta-blocante. anxiolitice Benzodiazepine. Medicaţia antituberculoasă. antiparkinsoniene V. Analgezice antipiretice. V. Medicaţia stimulatoare a sistemului nervos central Amfetamină şi derivaţii. Antiseptice-dezinfectante II. antimicotice MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ I. antivirotice. analeptice bulbare. Anestezicele generale Mecanisme neurofiziologice şi celulare ale narcozei. barbiturice. Psihofarmaconii Neuroleptice. Antireumatice de fond Antigutoase. Medicaţia corticosteroidă şi ACTH MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ I.Adrenalitice alfa-blocante. Medicaţia analgezică Analgezicele opioide naturale. FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL I. compuşi semisintetici. II. IV. Hipnotice. VII. antitricomonazice. antihelmitice. sedative. Medicaţia antiepileptică. Neurosimpatolitice cu acţiune centrală şi /sau periferică Anestezice locale. metilxantinele. VI. Antiinflamatoare nesteroidiene. antimalarice. Antihistaminice H1-blocante. Serotononina (5-hidroxi-triptamina) Agonişti şi antagonişti ai serotoninei de interes terapeutic. X. IX. Alte antialergice.anticonvulsivantă. compuşi cu structuri diferite etc. Medicaţia aparatului digestiv .

IV. Medicaţia venelor şi capilarelor. antidiuretice. Cercetarea în farmacologie I II. Cercetarea în farmacologie II III. Vomitive.Stimulatoare şi substituenţi ai secreţiei gastrice. Medicaţia anticanceroasă. Medicaţia aparatului genital: estrogeni. antiangiotensinică. Medicaţia antianginoasă Medicaţia antihipertensivă: neurotropă. Vitamine XIV. spasmolitice uterine. Antiacide. imunosupresoare şi imunomodulatoare PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. tocolitice. antiaterogenă Diuretice. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. VII. expectorante. Medicaţia antianemică. XI. Medicaţia antidiabetică XIII. II. III. antiulceroase. V. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice şi anticolinergice . Medicaţia aparatului cardio-vascular. Fibrinolitice. progestative Medicaţia contracţiei uterine: ocitocice. Medicaţia aparatului respirator Antitusive. inductoare ale ovulaţiei. X. Medicaţia hemostatică. Medicaţia anticoagulantă Antiagregante plachetare. Medicaţia metabolismului fosfo-calcic. purgative. Medicaţia hipolipidemiantă.Tonicardiacele Medicamente stimulatoare ale contractibilităţii. IX. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui Substituenţi de plasmă sanguină. laxative. antivomitive.conductibilităţii şi ritmului activităţii cardiace. VI. Medicaţia antiasmatică. Medicaţia tiroidiană. VIII.I-IV). inhibitoare ale secreţiei gastrice. Androgenii şi steroizii anabolizanţi. medicaţia hepatoprotectoare. vasodilatatoare directă. Antiaritmice cardiace (cls. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) Medicaţia vasoconstrictoare şi antihipotensivă. stimulante ale centrului respirator. colicistochinetice. Antidiareice. Antitiroidiene XII. saluretică.

medicamentoase asupra aparatului digestiv XX. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune analgezică. Farmacodinamia substanţelor curarizante şi anticurarizante V. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ VI. Studiul acţiunii neurolepticelor. antidepresivă XIII. anxiolitice. Studiul acţiunii analgezicelor XII. Studiul substanţelor sedato-hipnotice.(lucrare de control) XIX.cu acţiune antiinflamatoare şi antialergică XIV.substanţelor antidepresive şi stimulante psihomotorii XI. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator XXII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi antimicrobiene. antimicrobiene a unor preparate Principiul determinării acţiunii XVIII. Verificarea cunoştinţelor . Analiza farmacodinamică a unor preparate cu acţiune asupra aparatului digestiv XXI. Studiul acţiunii subst. Studiul anestezicelor generale VIII. Studiul anestezicelor locale VII. Antibiotice. medicamentoase asupra tensiunii arteriale XXIII. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace (cordului izolat sau in situ) .IV. Antagonizarea acţiunii substanţelor excitante centrale şi deprimante centrale (SNC) IX.testarea experimentală a unei acţiuni farmacologice XVI.Chimioterapice. convulsivante şi anticonvulsivante. Studiul acţiunii subst. Studiul acţiunii subst. neuroleptică. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC X. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antialergică XVII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune antiinflamatoare XV.

Studiul acţiunii substanţelor vasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe broască) XXV. Exemple de interacţiuni medicamentoase cu relevanţă clinică IV. ocitocice. Implicaţii clinice II. Medicaţia aparatului digestiv – ulcerul gastro-duodenal VI. Dislipidemiile XI. Reacţii adverse medicamentoase – tipuri. diuretice. insuficienţa cardiacă X. bronhopneumopatia obstructivă cronică . pronostic). Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic. Analiza unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului urinar. tocolitice XXVII. posibilităţi de monitorizare III.XIV. cauze. Studiul acţiunii subst. Medicaţia trombolitică. angina pectorală IX. Medicamente cu tropism farmacotoxicologic hepatic VIII. prin peptide opioide. Aplicaţii practice. testarea experimentală a unei acţiuni farmacodinamice D. tahikinine) V. Neurotransmisiile la nivel central şi posibilităţile de influenţare medicamentoasă (dopaminergică. tratament. adrenergică. Referat produse tipizate. diareea VII. serotoninergică. Medicaţia sistemului cardiovascular – hipertensiunea arterială.colita ulceroasă (boala Crohn). Medicaţia aparatului digestiv . constipaţia. Analiza unor preparate cu acţiune asupra aparatului cardio-vascular (lucrare de control) XXVI. Substanţe cu acţiune hormonală XXIX. digestiv. antiagregantă plachetară. hepato-biliar XXVIII. evoluţie. antidiuretice. Analiza imunosupresoare farmacodinamică a unor medicamente citostatice şi XXX. colinergică. Medicaţia SNC. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Medicaţia aparatului respirator – astmul bronşic. Farmacocinetica medicamentelor. Medicaţia sistemului cardiovascular – aritmiile cardiace. canabinoide endogene. Medicaţia hepato-biliară – hepatitele (etiologie. pancreatitele.

gentamicină. Intoxicaţia acută cu deprimante SNC V. Cazuri clinice relevante privind medicaţia SNC. Medicamente cu potenţial toxicomanogen III. alternative terapeutice XIV. Studii clinice relevante XI. ciclosporină). IV. Ajustarea posologiei în insuficienţa hepatică VIII. II. Întocmirea unei fişe de reacţii adverse conform normelor ANM Tratamentul toxicomaniilor. digoxină. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Ajustarea posologiei în funcţie de valorile concentraţiei plasmatice. Asocieri medicamentoase la bolnavii cu polipatologie (diabet zaharat.XII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VII. Asocieri dezavantajoase XIII. Scheme terapeutice IX. Medicaţia antiinfecţioasă XIII.) X. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Medicaţia femeii gravide XIV. insuficienţă renală etc. Interacţiuni medicamentoase care trebuie evitate. litiu. Medicamente care influenţează cantitatea secreţiei lactate . Asocierea raţională a antibioticelor şi chimioterapicelor. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VI. Calculul parametrilor farmacocinetici Monitorizarea farmacoterapiei unor medicamente cu indice terapeutic mic (teofilină. Cazuri clinice relevante privind interacţiunile medicamentoase Interacţiuni medicamentoase utile. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare (lăuzie) PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. antiepileptice. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului respirator XII. gută. Cazuri clinice relevante privind medicaţia hepato-biliară. Medicamente care trec în secreţia lactată. Profilaxia secundară a infarctului miocardic şi a AVC. Medicamente contraindicate în sarcină.

Eliminarea medicamentelor. căi de eliminare. Antidepresivele şi litiul XV. Dezinfectante. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. Simpatomimetice VIII. antimicotice . mesageri secunzi Ca. clearance. antihelmitice. Antiseptice. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatolitice) VII.anticonvulsivantă. II. mecanisme. Medicaţia antituberculoasă. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice. Căi de administrare. Biotransformarea. Corticosteroizi. Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. Antihistaminice. Noţiuni generale de farmacotoxicologie.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. Absorbţia medicamentelor. factori. XVII. Antibiotice antibacteriene XX. Medicaţia analgezică XVI. antiparkinsoniene XII. Neuroleptice XIV. factori. Medicaţia simpatolitică şi neurosimpatolitică IX. Parasimpatomimetice VI. hipnotice. Anestezice locale X. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Antiinflamatoare nesteroidiene. anxiolitice XIII. V. III. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare. Acţiunile medicamentelor.). Antiserotoninice XVIII. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor Mecanisme nespecifice. antitricomonazice. Parametrii farmacocinetici. antimalarice. IV. neuromediatori etc. antivirotice. Medicaţia antiepileptică. AMPc. Anestezice generale. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Distribuţia medicamentelor în organism. Chimioterapice antibacteriene. enzime. Excitante centrale XI. Farmacocinetica generală Farmacologia generală. canale ionice. miorelaxante. Sedative.E. Curs introductive. XIX.

Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ IX. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui XXVIII. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) XXVII. Medicaţia aparatului cardiovascular. Studiul acţiunii substantelor colinergice VI. anxiolitice. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. Determinarea toxicităţii acute V. substanţelor sedato-hipnotice. Medicaţia aparatului respirator XXIV. Studiul anticonvulsivante. Studiul anestezicelor locale X. Bioetica privind II.I-IV). Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. antidiuretice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Instrumentarul şi aparatura de bază. Studiul acţiunii substantelor anticolinergice VII. experimentul pe animalul de laborator. medicaţia hepatoprotectoare XXIII. Norme de protecţie a muncii. Medicaţia antihipertensivă. Studiul acţiunii curarizantelor şi anticurarizantelor VIII. Medicaţia aparatului digestiv XXII. Medicaţia antianginoasă XXVI.Tonicardiacele XXV. IV. colicistochinetice. Diuretice. Eliminarea medicamentelor.XXI. convulsivante şi . Antiaritmice cardiace (cls. Studiul anestezicelor generale XI. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor.

Compendiu de Medicină internă. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (I) XXV. 1995 G. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra antiastmatică.F. Editura Didactică şi Pedagogică.Note de curs.II. Feszt. Verificarea cunoştinţelor XV.Farmacoterapie practică. antitusivă şi expectorantaă XXIV. Analiza farmacodinamică antimicotice. XXI. Analiza farmacodinamică a unor antibiotice XX.Farmacologie generală. 1988 . 1998 Leonard Domnişoru . Aurelia Nicoleta Cristea . G. Litografia U.E.Farmacologie experimentală. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (I) XIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică XVII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antihistaminică XVIII. Editura Medicală.Tg-Mureş. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (III) XXVII. Bucureşti. M. I . Măruşteri . Medicaţia hepato-biliară XXIII. antiprotosoarice a unor antihelmintice. Editura Medicală. Editura Medicală. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Dobrescu .M. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului digestiv XXII. C. Bucureşti. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (II) XIV.M. 1999 D. Analiza farmacodinamică a unor chimioterapice antibacteriene XIX.Compendiu de lucrări practice. Feszt şi colab. Vari. antituberculoase. Bucureşti. Verificarea cunoştinţelor 5. Litografia U. vol. Studiul acţiunii substanţelor diuretice XXVIII.Farmacologie . Studiul acţiunii medicamentelor analgezice XVI. 1989 Maria Dogaru. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (II) XXVI.XII. .F.

M. Dogaru. Editura Medicală.II. Bucureşti. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan.Tg-Mureş. Groza . I .Farmacologie generală. Editura Medicală.M. Litografia U.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Ed. Groza . Aurelia Nicoleta Cristea .Fiziologie. 1984 V. Editura Medicală. Curs de patologie medicală – Pentru Studenţii Facultăţii De Stomatologie–G. Bucureşti. 1989 Maria Dogaru.F. 1999 V.M. 1998 D. 1989 Maria Dogaru.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Bucureşti.Farmacologie experimentală.M.M. Stroescu . Bucureşti. Caraşca. I-II. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. I-II.F. Budapest 1997 P.F. UMF Târgu-Mureş.Tg-Mureş. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale.vol. Editura Medicală. Stroescu .Fiziologie. 1999 D. Editura Medicală. Bucureşti. Litografia U. Târgu-Mureş.vol. Bucureşti.Gyógysertan I-II. Vari. Editura All. 1984 V. 1998 .M. 1998 Leonard Domnişoru . 1988 Feszt şi colab.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). 1988 Feszt şi colab.Note de curs. Feszt. Medicina. Editura Didactică şi Pedagogică. Groza .F. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. Editura Medicală. Litografia U.Gyógysertan I-II. Ed. 1999 D. Târgu-Mureş.Compendiu de Medicină internă.F. Medicina. G.Tg-Mureş. Editura Medicală. Bucureşti. Budapest 1997 P.Farmacologie .Compendiu de lucrări practice.F. Dobrescu .Farmacoterapie practică. Târgu-Mureş. Măruşteri . Medicina.F. Bucureşti.Farmacologie generală. Feszt şi colab. 1991 J.Feszt şi colab. Ed.Farmacologie experimentală. Ed. Litografia U.Gyógysertan I-II. Editura All. Editura Medicală. Litografia U. Knoll .II.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Bucureşti.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). 1993 C.M.E. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan.: Curs litografiat în limba maghiară. Litografia U. Aurelia Nicoleta Cristea . Farmacologia.M. Knoll .: Curs litografiat în limba maghiară. 1991 J. Bucureşti. 1995 G. Farmacologia. Măruşteri .Fiziologie. Litografia U. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. . Bucureşti. Knoll . . C. Editura All. Litografia U. Feszt şi colab.F. Vari. Litografia U. Budapest 1997 P. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. I-II.Note de curs. Editura Medicală. Ed. Medicina. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.: Curs litografiat în limba maghiară.Farmacoterapie practică.M. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . M. 1995 G. Medicina. Stroescu . vol. Bucureşti. 1998 B. vol. Bucureşti. Ed. Editura Medicală.F. E. M. C. Dobrescu .vol. Litografia U. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Editura Medicală. 1999 V. 1991 J. 1999 V.Tg-Mureş.Compendiu de lucrări practice. Feszt. Editura Medicală. 1984 V. 2000 Semiologie clinică medicală . I . Medicina. Ed Medicală Bucureşti.M.Tg-Mureş.Compendiu de Medicină internă. 1998 Leonard Domnişoru . Farmacologia. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea .Tiberiu Moldovan.E.F.Farmacologie . G. Bucureşti.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia.

I II Semestrul C. vol. Editura Didactică şi Pedagogică.M.Farmacologie .Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Editura Medicală. I II Semestrul B. 1995 G. 1984 V. 1998 6. Bucureşti. 1991 J. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. Feszt.Compendiu de Medicină internă. 1999 V. G. Bucureşti.Gyógysertan I-II. M. Knoll . Editura Medicală. Aurelia Nicoleta Cristea . 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Litografia U. Editura All.Farmacologie generală. 1999 D. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. STAGII.Fiziologie. Bucureşti. Bucureşti. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.F. Litografia U.Note de curs. 1998 Leonard Domnişoru . Bucureşti.M.vol. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Stroescu .M.F. Dobrescu . .F. I II Semestrul E. 1988 Feszt şi colab. Editura Medicală.F. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Feszt şi colab. Groza . Târgu-Mureş. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Budapest 1997 P. I .II.E. Medicina. I-II.Compendiu de lucrări practice.M. Farmacologia.E. Medicina.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). Măruşteri .Farmacoterapie practică. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 3 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 1 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 2 Număr credite 4 2 Număr credite 6 6 Număr credite 7 Număr credite 7 8 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .Tg-Mureş. C. Litografia U. I II Semestrul D. Editura Medicală. Ed.: Curs litografiat în limba maghiară. Editura Medicală. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.Tg-Mureş. Vari. Litografia U. Ed.Farmacologie experimentală. 1989 Maria Dogaru. Bucureşti.

specializarea Farmacie. B. Centrifuge filtrante discontinue. Transportoare pneumatice. Concasoare giratorii. Sedimentarea. Industria medicamentului . Molnár Judith 3. Conversia III. Materiale de construcţie. Transportoare cu bandă. Cernerea. cu descărcare manuală. Decantoare verticale. Operaţii termice . Centrigfuge filtrante discontinue. Obligatorie B. V. Factorii care influenţează filtrarea. 2.dr. Dezvoltarea proceselor tehnologice. Mărunţirea materialelor. Concasoare cu fălci. Introducere. Elevatoare cu cupe. Dudutz Győngyongyi Asist. Centrifugarea. Materiale de etanşare. Operaţii mecanice şi utilaj specific Transportul şi dozarea materialelor granulare. Decantoare simple cu funcţionare discontinuă. Concasoare cu cilindri. Fracţionarea granulometrică a amestecurilor polidisperse solide. Separarea pneumatică. Concasoare cu ciocane. Operaţii hidrodinamice şi utilaj specific Curgerea şi transportul fluidelor. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. cu descărcare prin gravitaţie. Mori vibratoare.drd. Transportoare elicoidale. Industria şi biotehnologia medicamentului . Regimuri de funcţionare. Dezintegratoare. Mori coloidale. Conducte şi armături. Operaţii unitare în industria chimică II. Amestecarea. VI. Bilanţul de materiale. Bilanţul termic. Emailuri IV. Tipuri de amestecătoare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Pompe pentru gaze. Pompe de vid. Filtre şi instalaţii de filtrare. Circulaţia materialelor. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.anul V Facultatea de Farmacie. Colerganguri. Obligatorie 4. Material metalice neferoase. Mijloace pentru îmbunătăţirea filtrării.1. Hidrocicloane. Mori cu bile. Microatomizoare.anul III Facultatea de Farmacie. Ultracentrifuge. DISCIPLINA: INDUSTRIA ŞI BIOTEHNOLOGIA MEDICAMENTULUI A. Pompe pentru lichide. Filtrarea. Materiale metalice feroase. Decantoare circulare cu braţe. Decantoare dreptunghiulare cu funcţionare continuă. Materiale plastice. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. specializarea Asistenţă de Farmacie. Dozatoare (alimentatoare).

Diazotare. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. Uscarea prin curenţi de înaltă frecvenţă. Absorbere prin barbotare. Transglicozilare. XII. Oxidare. Reactoare chimice Generalităţi.Transferul termic. Vaporizatoare verticale. Operaţii de difuziune Difuziunea sau transferul de masă. Răcirea şi condensarea. Reacţii Friedel-Crafts. Sinteza substanţelor medicamentoase . Uscarea cu radiaţii infraroşii. Absorbere prin pulverizare. Sublimarea. enzime. Sulfonare. Extracţia lichid-lichid. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză Nitrare. Încălzirea cu purtători de căldură în stare gazoasă. Obţinerea antibioticelor şi a altor substanţe de uz farmaceutic. IX. Halogenare. Acilare. Vaporizatoare-cristalizatoare. Adsorbanţi. Absorbţia. X. Uscătoare prin pulverizare (atomizoare). Condensare. Inhibiţie chimică. XIII. Încălzirea cu purtători de căldură solizi. Fermentaţie în industria farmaceutică. Încălzirea electrică. Uscătoare cu cameră. limfokine. Încălzirea cu purtători de căldură în stare lichidă. Resolvare. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. Distilarea simplă. Încălzirea aparatelor din industria chimică. Reducere. Reducere. Termorezistenţe. Hidroliză. Exemple de procese tehnologice de obţinere a medicamentelor de sinteză XI. separări biospecifice. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. Măsurarea temperaturii. Rectificarea continuă. Clorsulfonare. VIII. Izomerizare. Vaporizatoare cu ţevi încălzitoare orizontale. Distilarea şi rectificarea.Elemente de automatizare. Măsuri de protecţia muncii şi paza contra incendiilor în laborator II. Uscarea. Aerisirea şi filtrarea aerului. hidratare. Aparate de măsură şi control. Cristalizarea. Fosforilare.Cinetica sistemelor biologice. Adsorber cu cărbune activ. Antrenarea cu vapori. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Răcirea. Cristalizatoare cu răcire şi agitare. Absorbere cu umplutură. Condensarea. Schimbătoare de căldură. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale Oxidare. Vaporizarea. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. Inginerie genetică în industria farmaceutică: hormoni. VII. separarea după mărirea moleculelor. Schimbătoare de căldură cu ţevi coaxiale. vaccine. Adsorbţia.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. cu tub interior de circulaţie. dehidratare. Esterificare. Materiale de construcţie. Hidroliză. Termocuple. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. Biotehnologie. Tipuri de agitatoare. Sinteza aminelor. Schimbătoare de căldură tubulare. Uscătoare cu bandă. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni.

Separarea sistemelor eterogene. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. Clonare IX. Introducere: Obiectivul şi problemele disciplinei. tolbutamidă.Acid acetilsalicilic. Noţiuni şi definiţii tehnologice. Operaţii unitare (mecanice şi fizice) şi procese chimice fundamentale. Aminare. X. Condensare. Transglicozilare.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. urotropină. Bilanţ de materiale. separarea după mărirea moleculelor. Oxidare. Halogenare. Bilanţ de energie. etoxilare. Hidrogenare. elastomeri. Divizarea şi clasarea materialelor solide V. Noţiuni generale de tehnologie Introducere. Caracteristicile industriei de medicamente. staniu. Condensare. salicilat de metil. materiale plastice. acetanilidă. Nitrare. sulfanilamidă. semicontinue. III. Izolarea moleculei ADN. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor.Alchilare. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. Metale neferoase şi aliaje: cupru. Enzime. Metale feroase şi aliaje. Filtrarea. produşi pe bază de silicaţi. VIII. Resolvare. PCR. plumb. care au rol în inginerie genetică. Izomerizare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Materii prime. Fosforilare. Centrifugarea VI. Esterificare. salicilamidă. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză. Reducere. aluminiu. Fazele sintezei de medicamente II. Biotehnologie. nichel. Introducea vectorilor în celulă gazdă. reducere. III. Transpoziţii VII. separări biospecifice. Randament de producţie. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Operaţii mecanice. Separarea celulelor transformate. Oxidare. Hidroxilare. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale. Amestecarea materialelor. compuşi naturali ai siliciului. metale nobile.Materiile prime de natură vegetală. animală şi minerală. Operaţii unitare. Procese tehnologice: periodice. Producţia specifică. Decantarea şi sedimentarea. metiltiouracil. metoxilare. Inhibiţie chimică. Nitrozare. Diazotare şi cuplare. Reactoare folosite în industria medicamentelor de sinteză IV. Materiale metalice. Purificarea gazelor şi lichidelor. Vectori. Operaţii hidrodinamice. Verificarea cunoştinţelor B. Hidroliză. Materiale organice: lemn. Capacitate de producţie. Indice de consum. Aerisirea şi filtrarea aerului. izoniazidă. . continue. Acilare. Materiale nemetalice anorganice: grafit. Hidroliză. Sulfonare şi clorosulfonare.

Îndrumător de proiectare. H. O. P. 2000. R. W.D. W. Editura tehnică.A.. Institutul Politehnic.. New York. Vizită într-o fabrică de medicamente VI.H. Editura Srima. Muntean. III. Lewis. O. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. Bucureşti.: Medicamente chimioterapice.. K. 1978 Hougen. Bucureşti.: Chemical Process Principles. W. McAdams. Budapest. alcool etilic III. 1988. Budapest. Harmath Kiadó. 1979 Deák Gy. metamizol sodiu. I.K. 1923 Butlock J.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve. Lucrare recapitulativă 5. 1954 Lazăr.. Bota Cristina: Farmacobiotehnologie. New York. Academic Press. 1990 Dudutz Gyöngyi. Marosvásárhely.: Chimia şi tehnologia medicamentelor. Bucureşti. 1976. izoniazidă. 1966 Walker.. 1983 Mihail.: Reactoare chimice. Bucureşti. 1984 Cionga E. Procardia. Trends in Biotechnology. Budapest. Cluj.: Principles of Chemical Engineering.. Watson. E. Heszky L. 1983 Mihail. Mezőgazdasági könyvkiadó. 1999 Ferenczi Andrea: Genetika – génetika. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.: Basic Biotechnology.H. vitamine. derivaţi de 8-oxi-chinolină. salicilaţi.XI. Vol I. Csép Katalin: Gyógyszeripari biotechnológia és génterápia az ezredfordulón. rafinării şi petrochimie.. 1998.: Maşini şi utilaje din industria chimică. Benedek.. Műszaki könyvkiadó. Cluj-Napoca. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii. Bucureşti. Műszaki könyvkiadó. 1987 Coman Mioara. Procese de fabricare ale medicamentelor: fenacetină. Avram L. Mihail. Editura didactică şi pedagogică.: Vegyipari készülékek szerkezeti elemei.: Operaţii unitare în ingineria chimică. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.. Műszaki könyvkiadó. A. Kristiansen B. Budapest.A.: Simularea proceselor chimice.. R. Budapest. 1985 Oniscu C. II. 1978 Mihăilescu. II. 191-230 Dudits D. Tudor. 16: 307-321 . László.: Modelarea reactoarelor chimice. Cinetica proceselor de fermentaţie V.M. Editura tehnică. Anghel. Regulile de bună practică de fabricaţie pentru produse medicamentoase IV. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. P. Elemente de optimizare a proceselor tehnologice.. Editura tehnică. Fr. A. Titze. Editura Dacia. John Wiley & Sons. R.: Recipiente sub presiune. Editura didactică şi pedagogică. C. Bucureşti.: Novel applications of liposomes.1999 Lasic D.: Növénybiotechnológia. McGraw-Hill. 1964 Bratu. aparatura industrială.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai.

Ed.: Medicamente chimioterapice. Budapest.: Reactoare chimice. Îndrumător de proiectare.. O. Erdei Sára: Génsebészet.: Modelarea reactoarelor chimice.: Recipiente sub presiune. C. Benedek. 1993 Sevella B.Humanitas. Anghel. I-III kötet. Műszaki könyvkiadó. Bucureşti. Studium Kiadó. R. I II Semestrul B.: Maşini şi utilaje din industria chimică. Saulino A. 1984. Editura Dacia. Drumm M. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Bucureşti. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 7 Număr credite 6 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen - . Mihail.. Tudor. Bucureşti. Tankönyvkiadó. III.. Ed. Bucureşti.. Gondolat. rafinării şi petrochimie. New York.: Genetica generală şi umană.: Simularea proceselor chimice. Institutul Politehnic. Vol I. 1997 Sain B. Editura tehnică. The Biochemical Society. Lazăr. Tehnică. Cionga E. Mihăilescu.. Műszaki könyvkiadó. STAGII. dr Fehér Illés: Biokémia. 1990 Raicu P. 1985. R. Bratu. Budapest. Bucureşti. John Wiley & Sons. 1999 Tőkés Béla.: Recombinant DNA technology. Budapest. Ed. Res. Oniscu C.: Chemical Process Principles.tehnică. 1954. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve. E. K. Hougen. II.edu/~jwolf/method1.: Biotehnologii şi dezvoltare. tankönyvkiadó. Editura tehnică.: Operaţii unitare în ingineria chimică.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai.. Avram L. 1983..: TA Subcloning of PCR Products.umbc. P. Fr. Budapest. 1992 Raicu P. Editura didactică şi pedagogică.: Biomérnöki műveletek II.html B. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. 1978. 1964. Editura didactică şi pedagogică. László. P. 1983. Watson.. Dudutz Gyöngyi. 1988. Collins F. R. Moore P.M. 1994. Editura tehnică. 1991 Stefanovitsné dr Bányai Éva. I.: Biotechnologii moderne. 1978. Budapest. O. 7.S.. 2005 xxxxxxxx Molecular Biology Protocols http://www. Mihail. Mihail. 1-41 Nyeste L.Revizuit. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.. Bucureşti.: Chimia şi tehnologia medicamentelor.A. Acids. (1991) 19:1154. A..research. 6.II. Budapest. Marosvásárhely. Nuc. Bucureşti. A. Muntean. dr Dudutz Gyöngyi. Ed. 1979.Marchuk D. 1976.: Biomérnöki alapműveletek és alapfolyamatok. Bucureşti. Deák Gy..A. 1985 Sasson A. Cluj. Biochemistry Across the School Curriculum Guidance Notes for Advanced Biology No. Nagy Gabriella: A kémia alapjai..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->