UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ FACULTATEA DE FARMACIE

GHID DE STUDII

SCURT ISTORIC
Facultatea de Farmacie din Tg.Mureş a luat fiinţă în anul 1948, funcţionând până în 1962 cu limba de predare maghiară, iar în continuare bilingv, română şi maghiară. De la înfiinţare până azi au primit aici diplomă de farmacist aproape o mie cinci sute de absolvenţi. Procesul didactic - cu modificările survenite în cursul anilor - începe cu disciplinele fundamentale din domeniul ştiinţelor naturale (matematică informatică, biofizică, disciplinele de chimie, anatomie şi fiziologie), menite să furnizeze cunoştinţele de bază necesare însuşirii disciplinelor de specialitate ( de profil). Acestea din urmă au ca obiectiv pregătirea studenţilor pentru principalele domenii de activitate a viitorilor farmacişti, o pregătire de farmacie generală, adecvată celor care vor profesa în farmacii publice şi de spital. Această pregătire se face în primul rând în cadrul tehnologiei farmaceutice, chimiei farmaceutice şi farmacognoziei. Specialistul în domeniul medicamentului - farmacistul - trebuie să posede cunoştinţe profunde în privinţa acţiunii şi utilizării medicamentelor, cunoştinţe însuşite la disciplina de farmacologie. La toate disciplinele se acordă o atenţie deosebită activităţilor practice (raportul curs : lucrări practice variază între 1:2 şi 1:3). Eficienţa formelor de învăţământ este mult sporită şi prin utilizarea mijloacelor audiovizuale şi multimedia. Planul de învăţământ conţine şi un număr important de discipline biomedicale (farmacie clinică, laborator clinic), de producţia medicamentelor (industria şi biotehnologia medicamentelor), de analiză şi control fizico-chimic şi biologic al medicamentelor (chimie analitică, chimie fizică, controlul medicamentelor), de analize biochimice ale produselor alimentare (biochimie, laborator clinic, chimie sanitară şi igienă). Se acordă o atenţie deosebită specializării în domeniul fitoterapiei (favorizată şi de o bază materială specială - grădina botanică şi grădina de plante medicinale). Considerând că farmacistul trebuie să fie expert şi în problemele de optimizare a acţiunii medicamentelor, o pondere însemnată o are însuşirea noţiunilor de biofarmacie şi farmacocinetică. De asemenea, facultatea de farmacie este singura specialitate la care se asigură o pregătire temeinică privind acţiunea dăunătoare a diferitelor noxe (toxicologie generală şi industrială) şi care împreună cu mai multe discipline duce la formarea unei competenţe în domeniul ecologic. În cadrul pregătirii profesionale, studenţii au posibilitatea să se iniţieze, respectiv să se aprofundeze în domenii speciale, ca radiofarmacia, medicamente de uz veterinar, probleme de bază ale medicaţiei alternative (medicamente homeopatice), rolul farmacistului în depistarea efectelor adverse ale

medicamentelor (farmacovigilenţă), să posede cunoştinţe practice în privinţa acordării primului ajutor (urgenţe medicale). Majoritatea disciplinelor, inclusiv cele facultative, au materiale didactice (cursuri, îndrumătoare de lucrări practice) proprii, multiplicate în atelierul universităţii, care vin în ajutorul studiului individual al studenţilor. Multe din aceste materiale au ajuns la ediţii revăzute şi îmbunătăţite. Dezvoltarea structurii şi conţinutului planului de învăţământ este oglindită - în mod nemijlocit sau indirect - şi de modul de desfăşurare a examenului de licenţă (anterior: examen de stat, examen de diplomă), de la susţinerea unei lucrări de diplomă până la forma actuală complexă (probă generală, probă de specialitate, susţinerea lucrării de diplomă), care reflectă ponderea unor discipline în această specialitate (chimia, tehnologia şi farmacologia medicamentului). La ora actuală specializarea de Asistenţă de farmacie este inclusă în cadrul Facultăţii de Farmacie, ca specializare de scurtă durată (3 ani) cu un număr de 180 credite în primul ciclu, cu posibilitatea continuării studiilor de masterat în al doilea ciclu (120 credite) - cu un total de 300 de credite transferabile.

CATEDRA F1

1. DISCIPLINA: CHIMIE ANALITICĂ A. Chimie analitică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Chimie analitică şi analize fizico-chimice - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Chimie analitică şi analize instrumentale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Duşa Silvia Şef lucr.dr. Mitroi Brînduşa Prep.drd. Balint Alina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Obiectul chimie analitice calitative. Importanţa şi obiectivele ei II. Analiza calitativă Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză. Reactivi analitici. Clasificare. Specificitatea şi sensibilitatea. Factori care modifică sensibilitatea. Mascarea şi demascarea reacţiilor analitice. III. Clasificarea ionilor în grupe analitice şi studiul reacţiilor ionilor Ioni. Caracterele fundamentale şi analitice. Clasificarea cationilor în grupe analitice. Studiul comparativ al reacţiilor cationilor pe grupe analitice. Anioni, clasificare, studiul caracterelor analitice şi al reacţiilor de identificare. Mersul analizei generale. IV. Echilibrul chimic şi importanţa lui în analiză V. Apa ca solvent. Electroliţi în soluţii apoase Apa ca solvent. Produsul ionic al apei şi importanţa lui în analiză. Formarea ionilor în soluţii. Electroliţi slabi şi tari. Tăria ionică. Exponenţi ionici ( pH, pOH, exponent cationic, exponent anionic, pK ). VI. Reacţii acido-bazice în analiză Funcţiile de aciditate şi bazicitate şi importanţa lor în analiză. Interpretarea funcţiilor acidobazice prin teoria protonică şi electronică. Aciditatea şi bazicitatea intrinsecă şi extrinsecă. Solvenţi. Clasificare. Efectele solvenţilor. Noţiunea de H0 . Acizi şi baze în soluţii apoase. Calcularea concentraţiilor ionilor de hidrogen şi a pH-ului acizilor şi bazelor în soluţii apoase (acizi moleculari tari şi slabi, monoprotici şi poliprotici; baze tari şi slabe, monoprotice şi poliprotice; amestecuri de acizi şi baze, combinaţii amfotere). Acizi şi baze ionice (hidroliza sărurilor). Constanta de aciditate

şi bazicitate. Gradul de hidroliză. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii apoase de acizi şi baze ionice. Importanţa reacţiilor acido-bazice în analiză. VII. Soluţii tampon în analiză Generalităţi. Mecanismul de funcţionare. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii tampon. Capacitate de tamponare. Indicele de tamponare. Tampoane universale. Importanţa soluţiilor tampon în analiză. VIII. Reacţii cu formare de compuşi greu solubili în analiză Solubilitatea şi produsul de solubilitate. Relaţii matematice între solubilitate şi produsul de solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea precipitatelor. Formarea precipitatelor. Precipitate cristaline. Precipitate coloidale. Fenomenul de coprecipitare în analiză. Precipitarea fracţionată Transformarea unui precipitat în altul. Dizolvarea precipitatelor. Formarea hidroxizilor şi a sărurilor. Separarea cationilor din grupele hidrogenului sulfurat şi sulfurii de amoniu explicată prin teoria produsului de solubilitate. IX. Reacţii cu formare de complecşi în analiză Combinaţii complexe în analiză. Capacitatea cationilor şi anionilor de a forma combinaţii complexe. Tipuri de complecşi în analiză. Constantele de stabilitate şi instabilitate şi importanţa lor în analiză. Constante condiţionale. Combinaţii chelate. Reactivi organici în analiză. Utilizarea reacţiilor de complexare la identificarea şi mascarea ionilor. X. Reacţii redox în analiză Reacţii redox în analiză. Mecanismul reacţiilor redox. Potenţial redox şi factorii care îl influenţează ( pH, reacţii de precipitare, de complexare etc.). Viteza reacţiilor redox. Cataliza reacţiilor redox. Constantele de echilibru redox şi importanţa lor în analiză. Factorii care influenţează echilibrul redox. Explicarea reacţiilor redox prin cunoaşterea potenţialelor redox. Reacţia de dismutaţie şi aplicaţii în analiză. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Operaţii de laborator. Operaţii pe cale uscată şi pe cale umedă II. Reacţiile ionilor din grupa HCl. Separarea şi identificarea ionilor III. Reacţiile ionilor din grupa H2S. Separarea şi identificarea ionilor IV. Reacţiile ionilor din grupa sulfurii de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor V. Reacţiile ionilor din grupa carbonatului de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor VI. Reacţiile ionilor din grupa V VII. Reacţiile anionilor pe grupe analitice. Probleme de anioni VIII. Analize generale de cationi şi anioni IX. Aplicaţii şi probleme de separare ale cationilor şi anionilor

Scări de pH. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii puţin disociate. a bazelor tari cu acizi tari. Clasificare. indicatori. calculul). Metode comparative. VI. iodatometria. Indicatori complexonometrici. substanţelor organice. Volumetria prin reacţii redox Folosirea reacţiilor redox în volumetrie. soluţii titrate. Clasificarea metodelor. Dozarea acizilor slabi. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor unei analize cantitative. Factorii care influenţează intervalul de viraj. Curbe de titrare. aplicaţii. Volumetria prin reacţii acido-bazice Tipul reacţiilor de neutralizare. Indicatori acido-bazici. Argentometria. Principii. Problemele chimiei analitice cantitative Metodele analizei cantitative. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice Principiile care stau la baza gravimetriei. Calculul în analiză volumetrică. soluţii titrate. bromobromatometria. Complexonele. Dozarea amestecurilor de acizi. Mercurimetria. Exemple. Aplicaţii. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii greu solubile Principii de bază. Alte metode. V. Dozarea unor grupe de substanţe organice cu funcţiuni acido-bazice. de baze. Curbe de titrare. prelucrarea precipitatelor. Determinarea punctului de echivalenţă. cântărirea. Aplicaţii . Dozarea acizilor tari cu baze tari. Minimalizarea erorilor. II. dicromatometria. cerimetria. Dozarea acizilor poliprotici şi bazelor poliprotice. X. Erori. indicatori.B. precipitarea. Indicatori. Complexometria cu liganzi monodentaţi. Mercurometria. Cianometria. Dozarea sărurilor. Soluţii titrate. Solvenţi. Clasificarea metodelor volumetrice. Curbele de titrare. Indicatori. Titrări în mediu neapos. anionilor. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii complexe Principii de bază. Clasificarea erorilor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Indicatori redox. soluţii titrate. Metode absolute. Nitritometria. Dozarea cationilor. IX. Erori. separarea precipitatelor. Bazele teoretice ale volumetriei Volumetria şi problemele ei. VIII. Metode redoxometrice: permanganometria. Operaţii în analiza gravimetrică (luarea probelor. Clasificarea metodelor. VII. Echilibre de complexare. a bazelor slabe monoprotice. Curbe de titrare. dizolvarea. Complexonaţi metalici. Principii. IV. Interval de viraj. iodometria. Principii. Erori datorate indicatorilor. Fenomenele de solvatare şi solvoliză în solvenţi neapoşi. Soluţii titrate şi prepararea lor. Aplicaţii. curbele de titrare. III. indicatori. Precizia. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor Exactitatea. Chelatometria. Funcţionare. iodatometria.

Clasificarea metodelor cromatografice. Cromatografia prin schimb ionic. Gravimetria IX. Conductometrie. Titrări conductometrice. Reacţii acido-bazice în analiză. Potenţiometrie. Echilibre de precipitare. pe strat subţire. Principii. Soluţii etalon. Metode de separare în analiza substanţelor Extracţia cu solvenţi. Aplicaţii. Aparatură. C. V. Proprietăţile schimbătorilor de ioni. Principii. Clasificarea metodelor de analiză. Acizi. Echilibre redox VIII. Aplicaţii IV. Clasificarea metodelor optice. Separări şi determinări prin electroliză. Cromatografia. Colorimetria şi spectrofotometria în VIS. Aplicaţii. pe hârtie. Titrări potenţiometrice. Spectrometria în emisie. Spectrometria în UV. Echilibrul de schimb ionic şi selectivitatea schimbului ionic. Metode cromatografice. Generalităţi. Volumetria. Aparatură. Soluţii tampon VI. Metode de electroforeză. Baze V. curbe intensitate-potenţial. factor de selectivitate). Procesul de extracţie şi caracteristicile sale (coeficient de extracţie. Metode optice de analiză Generalităţi. Metodele analizei calitative. Scurt istoric. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică II. Calcule în volumetrie . Reactivi analitici III. derivata curbelor de termoliză. Metode de analiză electrochimice Electroliza. Răşini schimbătoare de ioni. Aplicaţii în analiză. echilibre de complexare VII. Obiectul chimiei analitice. Titrări coulometrice. Soluţii titrate. Cromatografia de lichide de înaltă presiune (CLIP). Schimbători de ioni. Cromatografia pe coloană. Hidroliza sărurilor lor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Metode de stabilire a punctului de echivalenţă. Electrozi.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. randament. Generalităţi. III. Importanţa ei II. Determinări de pK şi pH. Metodele analizei cantitative. Aparatură. Analiza calitativă. Cromatografia de gaze (CG). Curbe de titrare. Polarografie şi amperometrie. curbe termodiferenţiale. Aplicaţii în analiză. Aparatură. Reacţii folosite în analiză. Coulumetrie. Curbe de termoliză. Titrări amperometrice. RMN RES. Termogravimetria. Titrări spectofotometrice. Clasificarea ionilor în grupe analitice IV.

. Erori. Aplicaţii. Cromatografia de gaze.Nitritometria. Clasificare. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu neapos XII. Dozarea bazelor organice. Potenţiometrie. Metode electrochimice de analiză. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Permanganatometria. Volumetria prin reacţii de diazotare. II. Electroliza. Metode optice de analiză. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă. conductometrice. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică.X.I V.1n. Lucrare recapitulativă. Dozarea NH3 VII. Dozarea HCl şi CH3COOH. XIII. Analize de săruri. acizilor organici (alcaloizi. Reacţiile de identificare ale anionilor. IV. sem.Complexonometria. II. Cromatografia. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor. Principii. Dozarea H2O2 sau dozarea Fe2+. Electrozi. Determinarea durităţii apei VIII. Titrări potenţiometrice. pe strat subţire. Pierderea prin uscare sau calcinare. Dozarea cationilor. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu apos XI. VI. Argentometria. Prepararea soluţiiei titrate de HCl 0. III. METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ I. Reacţiile de identificare ale cationilor. Spectrofotometrie în vizibil şi ultraviolet. barbiturice). Titrări în mediu neapos. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Generalităţi. Dozarea halogenurilor. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. IV. Prepararea soluţiiei titrate de NaOH 0. Introducere în gravimetrie. XIV. pe hârtie. Proprietăţi.1n. Determinări de pH. Aplicaţii analitice. Aparatură. Separări prin electroliză. Aplicaţii. Soluţii titrate. Titrări spectrofotometrice. Schimbători de ioni. Volumetria prin reacţii Volumetria prin reacţii de precipitare de formare de combinaţii complexe. Cromatografia pe coloană. III.

Tehnică. L. 2. Basset. Gh. şi Ped. G. University Press Tg. Vol. Did. Zapp: Analitikai Kémia. L. Morait. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Analize X. Lucrare recapitulativă. Scrisul Românesc. Ed. L. London. Ed. A. Mandhaus Logman. Budapest. şi Ped. Roman: Chimie analitică. Tankönyvkiadó. 1999 Soós P. Mir. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. Luca. Tehnică. Ed. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Moscow. Croitoru. I. şi Ped. Morait: Chimie analitică calitativă. Mir Publ. Frank: Chimie analitică. N. 1979 C. Jeffery. P. Ed. Alexeev: Analyse qualitative. Bucureşti. Denney. J.Did.. Bucureşti. IMF Tîrgu Mureş. A. W. Basset. 1979 J. 1983 D.. Masson et Cie Paris. 1966 Gh. Did. Ed. Did. J. Morait. Denney. Ed. Ed. Petroniu. R.. IMF Tîrgu Mureş. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. E. Ed. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. A. 1989 E. Pataki. Academiei. Tehnică. 1970 V.Tipomur. Analize conductometrice potenţiometrice. 1974 Silvia Duşa. Ed. 1981 Soós P. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Popa: Chimie analitică calitativă (lucrări practice). 1966 . 1989 G. P. şi Ped. Analize spectrofotometrice XI. J. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. 1980 L. lito. 1977 Cr. Budapest. Hopârtean: Chimie analitică cantitativă. IMF Bucureşti. L. Ed. Prentice Hall. A. 1984 L. I. Ed. 1989 G. A. Popa. Bucureşti. şi Ped. Budapest. I. London. W. 1979 L. Mandhaus Logman. 1989 E. Volumetria. 1983 Gh. .: Minőségi analitikai kémia . 1980 C. Mir Publ. Al. 1981 Gh. 1. Macarovici: Analiza chimică cantitativă anorganică. 2. Pietrzyk. Rev by J. C. 1979. I.Bucureşti. P. A. Ed. E. Bucureşti. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. New York. Ed. 1977 A. R. A. 1978 A. lito. 1986 L. Dacia Cluj. Ed. 1980 V. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Tankönyvkiadó. 1977 D.: Mennyiségi analitikai kémia . Bucureşti. Did. Liteanu. Moscow. Masson et Cie Paris. Ed. Bucureşti. N. C. Craiova. A. 1978 A. Crişan: Chimie analitică şi analiză instrumentală. Bucureşti. Kékedy: Chimie analitică calitativă.II 5. New York. Mureş 2003 B.. A. Ed. Budapest. IMF Bucureşti. G. Ed. Tankönyvkiadó. Ed. Ed. R. Bucureşti. Moscow. I. 1. Pietrzyk.. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. Ed. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Dacia Cluj. Krescov. 1969 L. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. sem. Separări prin cromatografie. Cr. Underwood: Quantitative Analysis. Ed. Rev by J. C. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. Ed. Day. J. 1972 C. N. Krescov. Izabella Foris: Chimie analitică calitativă-bazele practice. Paralescu: Chimie analitică. Frank: Chimie analitică. Silvia Duşa: Chimie Analitică calitativă. Antal. Jeffery. Englewood Cliffs New Jersey.IX. C. Duca. Tankönyvkiadó. C. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Vol.

Popa Gr..Chimie analitică. 1979 Silvia Duşa : Chimie analitică cantitativă. 1969 L. IMF Tîrgu Mureş. Ed. Budapest. . IMF Bucureşti. Ed. Ed. R.Chimia analitică calitativă . M. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. . Roman: Chimie analitică. şi Ped. 1977 Gh. 1981 Soós P. 1983. L.. V. Bucureşti. Tehnică. . Roman. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Alexeev: Analyse quantitative. 1977 J. Zuchi: Chimia analitică cantitativă ( lucrări practice ). NUMĂRUL DE ORE DE CURS. IMF Cluj-Napoca. şi Ped. Budapest. Ed. Ed. Crăciunescu. Ed.: Minőségi analitikai kémia . Hopârtean E. Roman. Roman L. şi Ped. Bucureşti. et al. I II Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen .Chimie analitică. Mitroi Brînduşa: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Morait. Bucureşti. Bucureşti. IMF Iaşi. şi Ped. L. Bucureşti. 2001 Soós P. E. Dorneanu şi colab. Mureş 2004 C. Mitroi Brînduşa: Chimie analitică cantitativă – ghid de lucrări practice. 1983 Gh. Mureş. Gh. Tipomur.Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Şerban: Lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Tankönyvkiadó.bazele practice. Ed.. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Alexeev: Analyse qualitative. R.. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok.. Did. Silvia Duşa.Chimie analitică calitativă. 2003.. Ed. 1972 Silvia Duşa .IMF Bucureşti. P. Moscow.. 1979 Morait Gh. 1979 V. Morait.Chimie analitică cantitativă. Crăciunescu: Chimie analitică cantitativă. Ed. Ed. 1979 L. 2001 Silvia Duşa. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. . I. Did. Ed. curs litografiat Tg.Chimie analitică cantitativă. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. 1984 L. Editura University Press. Pataki. şi Ped. 1994 Silvia Duşa. Chioreanu. W.Chimie analitică cantitativă. 1985 Macarovici Gh. Frank C. Mir. Tankönyvkiadó. . Pietrzyk J. . Dacia Cluj. Did. P. Morait: Chimie analitică calitativă. Litografia UMF Tg-Mureş. Ed. Ed. S. Ed. IMF Cluj-Napoca. 1980 V. Bucureşti. Did. . Kékedy: Analiză fizico-chimică. Moscow. 1985 Silvia Duşa. . Pitea.Chimie analitică. Litografia UMF Tg-Mureş. R. Bucureşti. Tehnică. lito. Ed. 1979 L. Did. Ed. Tehnică. 1979 Gh. 1980 V. Ed. Dacia Cluj. STAGII. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Silvia Duşa . lito. Mir. Florean.Gh. Academiei. Ed. 1994. Ed. Ed. 1977 Dorneanu V. Med.Bucureşti. 1986 L.Analiza chimică cantitativă anorganică. curs litografiat Tg. 6. Savici: Aparate de analiză fizico-chimică. Volumetria. 1980 L. I. University Press Tg. Croitoru. 1970 V. Mureş. Marcu. Bucureşti. Brînduşa Mitroi . Turculeţ. A. IMF Iaşi. : Chimie analitică cantitativă. A. Creangă. Tg-Mureş. 1998.: Mennyiségi analitikai kémia . 1974 L. Bucureşti. IMF Tîrgu Mureş.. Izabella Foris . Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentului. Paralescu I. Ed. Zapp: Analitikai Kémia.. 1989 Liteanu C.

I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 6 6 Număr credite 5 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .Semestrul B. I II Semestrul C.

Aplicaţiile ecuaţiei lui Clausius-Clapeyron. Coborârea punctului de topire. Ridicarea punctului de fierbere. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR TERMODINAMICA CHIMICĂ I. Potenţiale termodinamice. Echilihbrele soluţiilor diluate. Presiunea osmotică. Tipuri de echilibre.dr. Funcţia de entropie. Calculul afinităţii. Lucrul mecanic şi schimbul de căldură . DISCIPLINA: CHIMIE FIZICĂ A. adiabatic. III. Teorema lui Nernst şi postulatul lui Planck. condiţiile echilibrului Energia liberă şi entalpia liberă. Principiul II al termodinamicii Lucrul reversibil izobar. Tőkés Béla Şef lucr. specializarea Farmacie. Sistemul termodinamic şi mediul. Legea de repartiţie a lui Nernst.caracteristici energetice ale proceselor termodinamice. Echilibre Condiţia generală a echilibrului. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Suprafeţe de stare. 2. Chimie fizică – anul II Facultatea de Farmacie. Echilibrele sistemelor monocomponente. Funcţii de stare. specializarea Asistenţă de Farmacie. Principiul III al termodinamicii. Elemente de chimie fizică . Scăderea presiunii de vapori. B. Procese termodinamice. II. Imposibilitatea realizării temperaturii zero absolut.dr. Echilibre de vaporizare. Obligatorie 4. Temperatura. Lucrul mecanic reversibil obţinut din energie termică. Căldura redusă.1. Potenţialul chimic. Noţiuni de bază Stare termică. Obligatorie B.anul I Facultatea de Farmacie. Aplicaţii ale mărimilor coligative. izoterm. Caracterul statistic al principiului II. Legea fazelor a lui Gibbs. Parametri de stare. Legea lui Henry. Legea lui Raoult. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Echilibre polimorfe. IV. V. Echilibre de dizolvare. Variaţia entropiei cu temperatura. Principiul zero al termodinamicii. Echilibrele sistemelor policomponente. Echilibre de topire. Variaţia potenţialelor termodinamice în funcţie de parametri de stare. Donáth-Nagy Gabriela 3. Principiul I al termodinamicii. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Ecuaţia lui Gibbs şi Helmhotz. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Amestecuri fizice binare .

Legături σ şi π. Legea lui Moseley. Fenomenul fotoelectric. VI. Sisteme cu componenţi nemiscibili în faza solidă. Importanţa electrolizei şi a fenomenelor de emisie electronică. Caracterul general al dualismului undă-corpuscul. Principiul electroneutralităţii. Structura învelişului electronic Modele atomice. IV. Echilibrul lichid-vapori în lichide miscibile în orice proporţie. Efectul Compton. Molecule cu legături chimice nelocalizate. VII. Echilibre heterogene. Tranziţii între tipuri de legături Electronegativitatea şi caracterul ionic al legăturii chimice. Molecule biatomice homo. Introducere Dezvoltarea teoriei privind legătura chimică. II. Atomi cu mai mulţi electroni.Echilibrul lichid-vapori în amestecuri de lichide parţial miscibile. Structura moleculei. Generatori de lumină. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg.Tipuri de echilibre. Sisteme cu componenţi parţial miscibili în faza solidă. Molecule cu legături chimice localizate. Experienţa lui Rutherford-Geiger-Mardsen. Experienţa lui Franck şi Hertz. V. Efectul Zeeman. Bazele mecanicii cuantice. Electronul în groapa de potenţial. masa şi raza electronului. Sarcina specifică. Natura corpusculară a luminii. . Modele şi forţe nucleare. Metoda orbitalelor moleculare. Echilibre chimice Echilibre omogene. Tipuri de legături chimice. Legături de hidrogen. Legături ion-dipol. Spectrele Rontgen de linii. Analiza spectrală Spectrul atomului de hidrogen.şi heteronucleare. Electronul liber. III. Legături intermoleculare. Atomul în câmp electric. Cuantificarea în spaţiu. Atomul de hidrogen. Structura atomului Baze experimentale şi principale. Nucleul atomic Constituţia şi datele caracteristice ale nucleului atomic. Soluţii particulare ale ecuaţiei lui Schrodinger. Formarea de combinaţii chimice. atomi hidrogenoizi. Echilibrul dintre faza lichidă şi faza solidă în amestecuri de substanţe miscibile în orice proporţie. Experimentul lui Stern şi Gerlach. Oscilatorul cu ax rigid şi cu ax liber. Configuraţia electronică a moleculelor. Descrierea moleculei de hidrogen Metoda Heitler-London. Aplicaţii ale spectroscopiei atomice. Echilibrul dintre faze lichide parţial miscibile. Modelul vectorial. Ecuaţia lui Schrodinger. Radiaţii X continue. Efectul Starck. Determinarea sarcinii elementare. STRUCTURA MATERIEI I. Teoria cuantică a lui Planck şi principiul de echivalenţă a lui Einstein. VI. Complecşi π. Oscilatorul armonic liniar. Bazele teoretice ale sistemului periodic. Modelul mecanic-cuantic al atomului. Echilibrul lichidvapori în amestecuri de lichide nemiscibile. Experimentul lui Milikan. Forţe Van der Waals. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Electronul – constituent universal al materiei. Numere cuantice. Metode de calcul mecanic-cuantice. Principiul lui Pauli şi principiul minimului de energie. Echilibre simultane şi parţiale.

Efectul Kerr. Efectul forţei ionice. Gaze perfecte şi gaze reale. . Geometria moleculelor Noţiuni stereochimice de bază. Spectroscopia. Efectul vâscozităţii. Metode bazate pe măsurarea susceptibi-lităţii magnetice. Reacţii de oxidoreducere. Coeficientul de temperatură. X. V. Termoluminescenţă. Clasificarea şi structura spectre-lor moleculare. Starea solidă. Spectre Raman. III. Starea gazoasă şi legile ei. Spectre de rotaţie-vibraţie a moleculelor di. Amestecuri de mulţimi. Fosforescenţă. Polarizarea moleculară. Polimorfism şi izomorfism. Teoria ciocnirilor. Determinarea ordinului de reacţie şi importanţa lui practică. Metode optice Metode bazate pe anizotropia moleculei. Configuraţia şi conformaţia. Cinetica reacţiilor complexe (consecutive.de mecanismul etapelor elementare şi în funcţie de tipul reacţiilor complexe. Stereoizomerie. Momentul dipolar şi structura moleculelor. Efectul solventului. Metode de rezonanţă magnetică. Mulţimi de atomi şi molecule Noţiunea de mulţimi. reversibile. Acţiunea diferiţilor factori asupra constantei de viteză Efectul temperaturii. Cataliza acido-bazică. Teoria vitezelor absolute Efectul mediului. paramagnetice. Substanţe diamagnetice. Starea de supraconductibilitate. Puterea rotatorie a moleculelor. Refracţia molară. antifero. Reţele ionice. Reacţii în lanţ drept şi ramificat. Acţiunea structurii chimice asupra reactivităţii.şi ferimagnetice. Starea amorfă.VIII. Structura stării lichide. Structura soluţiilor ideale şi a celor reale. fero-. Rezonanţa magnetică nucleară. Mecanisme de reacţii chimice Clasificare în funcţie de molecularitate. Difracţia razelor de neutroni. Legea lui Arrhenius. IX. Reţele covalente. Clasificarea mulţimilor. Reţele metalice. Reţele cristaline. Anizotropia polarizabilităţii. Modelul vectorial al moleculelor. Metode electrice. Cataliza enzimatică. Difracţia razelor de electroni. Spectre de benzi. Datele geometrice ale moleculelor. Relaţii liniare de energie liberă. Metode de cercetare a structurii moleculelor şi mulţimilor Metode de difracţie. Spectrometria de masă. Inducţia chimică. Lichide cristaline. Acţiunea catalizatorului asupra vitezelor de reacţie în mediul omogen Mecanismul catalizei. de preechilibru). Obiectul şi principiile de bază ale stereochimiei. Metode magneto-chimice. II. IV. Fotolumines-cenţă. Difracţia razelor X. Spectre de tranziţie electronice. Rezonanţa electronică de spin.şi poliatomice. Spectre moleculare. XI. Spectre de rotaţie. Starea lichidă. Starea de plasmă. Reacţii de ordinul I. Tipuri. paralele. CINETICA CHIMICĂ I. Simetria moleculelor şi noţiuni de teoria grupurilor. Structura soluţiilor de electroliţi. Adsorbţia de lumină. Lasere chimice. II şi de ordin superior. Noţiuni de cinetică chimică Cinetica formală a reacţiilor simple şi complexe. Fenomene de luminescenţă. Reţele moleculare. Fluorescenţă.

Determinarea potenţialului chimic şi a constantelor de echilibru. Viteza de migrare şi mobilitatea ionilor. Structura stratului dublu electric. Noţiunile de rH şi r0. Mecanismul reacţiilor fotochimice. Acţiunea intensităţii câmpului electric. Determinarea produsului de solubilitate. Reacţii de interfaţă. Stratul dublu electric. VIII. Electrozi formaţi din două sau mai multe metale. Clasificarea sistemelor electrochimice Pile fizice. Pile chimice simple şi compuse. Electrozi redox. Scala de aciditate. Factorul energetic. Legea migraţiei independente. Electrozi micşti. temperaturii şi structurii chimice. a coeficientului de activitate şi a numărului de transport. Difuziunea electroliţilor în soluţie. II. Transportul în soluţii de electroliţi Conductibilitatea specifică. molară şi echivalentă. IV. Echilibre la interfaţa electrod-electrolit Termodinamica pilelor galvanice. Legea lui Kohlrausch. Reacţii fotochimice directe şi sensibilizat Reacţii fotochimice în sisteme medicamentoase. Acţiunea diferiţilor factori asupra disocierii electrolitice. Potenţiale de difuziune şi de joncţiune. Asociaţii ionice. III.VI. VII. a temperaturii şi a solventului. Electrozi de speţa I. a frecvenţei câmpului. Conductibilitatea electroliţilor tari. Numărul de transport. Teoria coeficientului de activitate. Reacţii cu formarea fazei noi. Acţiunea diferiţilor factori asupra catalizei heterogene. Pile primare şi secundare. . Acţiunea solventului. Pile de concentraţie. Clasificarea electrozilor. Cinetica reacţiilor non-izoterme Cinetica reacţiilor heterogene. geometric şi de structură electronică. Ecuaţiile lui Fick. Clasificare. Curba electrocapilară. Dependenţa de temperatură a tensiunii electromotoare. Aplicaţii ale măsurătorilor potenţiometrice Determinări analitice cantitative. II. Tensiunea electromotoare şi dependenţa ei de concentraţie. Funcţii de aciditate. Relaţia dintre tensiunea electromotoare şi căldura de reacţie. Electrozi de membrană. ELECTROCHIMIE I. Conductibilitatea topiturilor şi a combinaţiilor solide. Termodinamica potenţialelor de electrod. Variaţia conductibilităţii echivalente cu concentraţia. V. Factorii care influenţează conductibilitatea. Aplicaţii ale măsurătorilor de conductibilitate III. Legea forţei ionice. Teoria modernă a conductibilităţii soluţiilor de electroliţi. Transportul purtătorilor de sarcini electrice sub acţiunea unui potenţial chimic. Cinetica reacţiilor în fază solidă Cataliza heterogenă. Relaţia dintre potenţialele de electrod standard şi potenţialele redox standard. Disocierea electrolitică. Echilibre în soluţii de electroliţi Caracterizarea termodinamică a soluţiilor de electroliţi. Cinetica formală şi mecanismul catalizei heterogene. Reacţii fotochimice Noţiuni de bază. Activitatea şi selectivitatea. Pile galvanice ca surse de curent. Acumulatori.

Distribuţia particulelor disperse în câmp gravitaţional. Pasivarea. Analiza sedimentometrică. Clasificare. Clasificarea. Cinetica coagulării. Electrochimia suprafeţelor Fenomene electrocinetice. Spume. Proprietăţi molecular-cinetice ale sistemelor disperse Mişcarea browniană. Vâscozitatea structurală. Activitatea optică a sistemelor disperse. Noţiuni de cinetică de electrod. Tenside ionice şi neionice.VI. Coagularea coloizilor liofobi. . Ecuaţia lui Siskovski. III. Supratensiunea. Cinetica adsorbţiei. Electroosmoza. Structura şi ecuaţia de stare a stratului de adsorbţie. Caracteristicile soluţiilor CMM. Sisteme disperse Sisteme coloide (ultramicroheterogene). Termodinamica suprafeţelor. Purificarea coloizilor (filtrare. Stabilitatea agregativă. Reguli. Viteza proceselor de electrod Efectele chimice ale curentului electric. Izoterma de adsorbţie a lui Gibbs. Colorimetria şi nefelometria. Difuziunea în sisteme disperse. Alte aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică. Adsorbţia neelectroliţilor. Dimensiunile şi forma macromoleculelor. Tensiunea interfacială a două lichide. Bazele polarografiei şi aplicaţiile ei. Proprietăţile generale ale sistemelor disperse Chimia fizică a suprafeţelor. Sisteme ale compuşilor macromoleculari (coloizi liofili). Metode de dispersie şi de condensare. VI. Coloizi de asociaţie (semicoloizi). Suspensii. electrodializă). Bazele cineticii de difuziune a proceselor de electrod. Starea izoelectrică. Cromatografia. Sedimentarea. Electroforeza. VII. Metode fizice. dializă. Sinteze electrochimice ale medicamentelor. CHIMIE COLOIDALĂ I. Sisteme micro. Electronmicroscopia. Aerosoli. V. Supratensiunea hidrogenului şi a oxigenului. Presiunea osmotică a sistemelor disperse. II. Umectarea. Izoterma de adsorbţie. Regula lui Traube. Adsorbţia la interfaţa solid-lichid. Culoarea sistemelor disperse. Electroliza şi legile ei. Ecuaţia lui Tafel. Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor. Sedimentarea în câmp centrifugal. Adsorbţia vaporilor şi gazelor la suprafaţa solidelor.şi macroheterogene (grosier disperse). Stabilitatea coloizilor. Curent limită. Ultramicroscopia. Emulsii. Procese spontane la interfeţe. Tixotropie. Aplicaţii ale fenomenelor electrocinetice. Curentul de schimb. Prepararea coloizilor. Proprietăţile mecanice şi reologia macromoleculelor. ultrafiltrare. Fenomene de adsorbţie Adsorbţia la suprafaţa lichidelor. Mărimi coligative. Rontgenografia şi electronografia. IV. Adsorbţia electroliţilor. Metode chimice. Proprietăţile optice ale sistemelor disperse Fenomenul Faraday-Tyndall şi legea lui Rayleigh. Aplicaţii. Scăderea presiunii de vapori a sistemelor disperse. Polarizarea şi tipurile ei. Vâscozitatea sistemelor disperse. Metode şi aparate optice de cercetare a sistemelor disperse. Teorii ale coagulării coloizilor liofobi. Formarea de asociaţii (micele). Dependenţa de potenţial a vitezei proceselor de electrod. Aplicaţii ale adsorbţiei. Relaţia dintre tensiunea superficială şi adsorbţie. Izoterma lui Langmuir. Condensarea capilară. Bazele cineticii electrochimice. Noţiuni de bază.

Membrane. TERMODINAMICA CHIMICĂ I. programe matematice. CINETICA CHIMICĂ I. STRUCTURA MATERIEI I. Echilibrul de membrană al lui Donnan. Studiul structurii combinaţiilor complexe prin măsurători fotometrice. electrice. Interacţiuni între coloizi liofili şi liofobi. Studiul echilibrelor Determinări crioscopice şi ebulioscopice. Determinarea căldurii de hidratare a unei sări. Specificul laboratorului de chimie fizică Reguli de protecţia muncii. Acţiunea protectoare şi de sensibilizare. inhibitorilor şi promotorilor Studiul cineticii reacţiilor oscilante. Transformarea izotermă reversibilă coloid-gel. Umflarea xergolurilor. Sinereza. Analiza termică a unui amestec de medicamente. Studiul acţiiunii catalizatorilor. Proprietăţile electrice ale coloizilor liofili. Stabilitatea soluţiilor CMM. Elemente de calculul erorilor şi precizia rezultatelor. Determinarea presiunii osmotice prin măsurători criometrice. Determinarea refracţiei moleculare. Determinarea masei molare a unei substanţe prin metoda crioscopică. Studiul spectrelor moleculare. Grafice. optice). Studiul cineticii reacţiilor de ordinul I. Prelucrarea datelor experimentale. Tixotropie. interpolare. Construirea diagramei de fază. Imbătrânirea gelurilor. Determinarea constantei de viteză a unor reacţii chimice prin metode fizice. Coagularea coloizilor liofili. Rheotropie. Programe grafice. Importanţa farmaceutică şi biologică a gelurilor. Determinarea constantei de disociere prin metoda fotocolorimetrică. nomograme. Geluri Obţinere şi clasificare. Determinarea căldurii de neutralizare. Măsurători termochimice Determinarea căldurii de dizolvare a unei substanţe. VIII. Determinarea momentului dipolar. Măsurători de structură moleculară Stabilirea formulei structurale şi a polarităţii moleculelor. II. Determinarea parachorului unor lichide. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. II şi pseudomonomoleculare. Extracţia. Gelurile ca medii ale proceselor fizico-chimice. Elemente de utilizare a calculatoarelor. modelări. . Determinarea coeficientului de repartiţie a unor substanţe între doi solvenţi lichizi nemiscibili. Determinarea gradului de asociere a moleculelor din diverse lichide. Proprietăţile gelurilor (mecanice. Studiul parametrilor structurali din măsurători conductometrice. Determinarea masei molare din măsurători ebulioscopice. Studiul legii lui Eötvös.Presiunea osmotică a soluţiilor CMM. calcule numerice. Geluri polielectrolitice. derivări grafice. chimice şi fizico-chimice Determinarea energiei de activare prin diverse metode.

potenţialul de semiundă. Studiul proprietăţilor optice ale sistemelor disperse. Electrosinteza unor substanţe de interes farmaceutic Măsurători dielcometrice. Caracterizarea termodinamică a stării solide Generalităţi. aplicaţii în farmacie. scăderea presiunii de vapori (ebulioscopie. legea Henry. II. Măsurători din domeniul electrolizei Determinarea tensiunii de descompunere şi a potenţialelor de descărcare. formarea dispersiilor solide. Determinarea punctului izoelectric al unor coloizi izolabili. aplicaţii în farmacie. respectiv izostabili. Studiul stabilităţii sistemelor disperse. Studiul adsorbţiei pe suprafeţe lichide. Proprietăţile electrice ale sistemelor disperse. Umflarea. Măsurători electroforetice. Potenţialul chimic. Potenţiale termodinamice şi condiţii de echilibru. Determinarea potenţialului redox normal. Studiul caracteristicilor treptelor polarografice: curent limită. Măsurători potenţiometrice Studiul pilelor de concentraţie. Determinarea constantei de disociere a unor acizi slabi. Măsurători sedimentometrice în câmp gravitaţional. Prepararea şi purificarea sistemelor disperse Studiul adsorbţiei pe suprafeţe solide. CHIMIE COLOIDALĂ I. Noţiuni de termochimie. Determinarea afinităţii chimice şi a căldurii de reacţie din măsurători de tensiune electromotoare. Determinarea produsului de solubilitate a unei substanţe greu solubile. legea Raoult. Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor. Proprietăţi fizico-chimice ale substanţelor în soluţie . III. Noţiuni de bază Principiile termodinamicii. starea cristalină. Determinarea coeficientului mediu de activitate a ionilor. Determinarea conductometrică a solubilităţii şi a vitezei de dizolvare a unor substanţe greu solubile. Măsurători fotocolorimetrice şi nefelometrice. Determinarea gradului de dispersie. Determinarea masei moleculare a unor macromoleculeprin metoda vâscozimetrică. presiunea de vapori. B. Cinetica umflării xerogelurilor. dizolvarea substanţelor solide. Elemente de termodinamică . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Reguli de coagulare a coloizilor liofobi şi a coloizilor liofili. Caracterizarea termodinamică a gazelor şi substanţelor volatile Caracterizarea stării gazoase. Măsurători conductometrice Determinarea conductibilităţii echivalente şi a constantei de disociere a electroliţilor slabi. Polarografia. Determinarea potenţialului electrocinetic. Echilibre de fază. crioscopie).ELECTROCHIMIE I.

electrice. Chimia fizică a sistemelor disperse Definiţia şi clasificarea sistemelor disperse. II. rezonanţă electronică de spin Metode electrometrice de analiză : metode potenţiometrice. Aplicaţii în farmacie. activitatea şi starea standard. IV. conductometrie Metode termice de analiză III. Aerosoli. Măsurători cinetice: Determinarea constantei de viteză a reacţiei de inversie a zaharozei IV. VI. polarimetrie. fluorimetrie. rotaţie şi electronice. Molecularitate şi ordin de reacţie. polarografie. Metode de rezonanţă : rezonanţă magnetică nucleară.Concentraţia. proprietăţi optice. Adsorbţia şi izoterme de adsorbţie. spectre de vibraţie. Metode bazate pe interacţiunea radiaţiilor electromagnetice cu moleculele : refractometrie. Reacţii de ordinul 0 şi I. Potenţiometrie: Determinarea potenţialului redox şi rH-ul unui sistem redox. soluţii tampon). VIII. Chimie coloidală: Prepararea coloizilor VII. Conductometrie II: Determinarea produsului de solubilitate a acidului acetilsalicilic V. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe solide. presiunea osmotică. Tipuri de sisteme coloidale. . Structura materiei. Creme. II. Crioscopie: Determinarea masei moleculare şi a presiunii osmotice III. aplicaţii în farmacie. dielcometrie. Proprietăţi generale ale coloizilor: proprietăţi cinetice. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe lichide. difuzia în soluţie. Noţiuni de bază de cinetică Viteza de reacţie. Stabilitatea coloizilor. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. potenţialul chimic al substanţelor în soluţie. Emulsii. ionizarea electroliţilor amfoteri. ionizarea în soluţie (acizi şi baze slabe. Măsurători termochimice: Determinarea căldurii de neutralizare. Suspensii. Metode de cercetare Noţiuni de structură atomică şi moleculară. Aplicaţie: cromatografia. Fenomene de suprafaţă.

X X X : Chimie fizică. Cinetica chimică. Recuperări. Litografiat. 1978 Tőkés B. Dacia.. Ogyi Marosvásárhely. 2005.Mureş. Atkins P. Acad. 2004 Suciu Gabriela: Sisteme heterogen disperse. ped.I: Cădariu I: Structura atomului şi moleculei l967 Vol. Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică. Termodinamică chimică Litografiat UMF Tg.Mureş. 1994 Tőkés B.: Chimie fizică. Preda M. IMF Tg.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek. orvosoknak és biológusoknak.. Marosvásárhely. Litografiat UMF Tg. XII. litografiat. ped. did. OGyI Marosvásárhely. Bâldea I. Punctul izoelectric al sistemelor disperse.Mureş. Bucureşti. : Az anyag szerkezete...: Electrochimie. Bucureşti. Reakciókinetika. Mentor.Mureş. Stabilitatea sistemelor coloidale. 1974 Goina T.III: Niac G.: Stările de agregare.: Formule.Mureş. Cinetică chimică. Schönberger E. Dacia. ped. XIII. Ed. l970 Chifu E. 1969 Máthé J.IX. Ed. Litografiat. Ed. Anyagszerkezet.1977 Oniciu L. Litografiat. tabele. probleme de chimie fizică. OGyI Marosvásárhely. OgyI Marosvásárhely. Electrochimie. Litografiat. did. Studium Alapitvány Kiadó.: Chimie fizică. ped. Ed. Structura materiei..1969 Kékedy L. 2001 Suciu Gabriela: Electrochimie. Litografiat UMF Tg.. Zsakó J. 1978 Tőkés B.: Chimie coloidă. 1965 Muntean Daniela. Kolozsvár. XI. 2004 Suciu Gabriela. 1985 Tőkés B. Kémiai termodinamika. did. 1994 Suciu Gabriela: Chimie fizică. Elektrokémia..Mureş. Ed. Tőkés B. IMF Tg. Ed. : Chimie fizică. Tg. Tehnică Bucureşti Vol. Litografiat. Dudutz Gyöngyi. Casa de editură Mureş. : Fizikai kémia. Ed. 2001 Ionescu C. Bucureşti.: Analiza fizico-chimică.: Chimie fizică. Termodinamică chimică. 1982 Tőkés B. B. UMF Tg. Kolloidika. 1976 Goina T. Litografiat.: Fizikai kémia. Termodinamică chimică. did.II: Oniciu L. Bucureşti 1977 Ionescu C. Cluj-Napoca.: Fizikai kémia. 1987 Tőkés B: Fizikai kémia.: Chimie fizică. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Ed. Bucureşti 1982 Niac G. Ed. Verificarea cunoştinţelor practice 5.. Donáth-Nagy Gabriella: Á kémia alapjai. Bucureşti 1982 . Ed. Studiul proprietăţilor optice ale coloizilor X. Tg.Mureş. : Senzori electrochimici metalici şi ion selectivi. ped. Voiculescu V. l968 Vol. Oxford University Press. Litografiat UMF Tg.Mureş. did.: The Elements of Physical Chemistry. 2004 Tőkés B.: Chimie fizică. 1984 Kékedy L. Indrumător de lucrări practice de chimie coloidală. Mureş.

Mureş. Mentor. Litografiat UMF Tg. Muntean Daniela. Donáth-Nagy Gabriella: Kémia előadások és laboratóriumi gyakorlatok. STAGII. Mureş. Litografiat UMF Tg. Litografiat UMF Tg.Mureş. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.: Chimie Fizică. Tg. Donáth-Nagy Gabriela: Îndrumător de lucrări practice de chimie fizică. Scientia 2002 6. Suciu Gabriela. 1994 Suciu Gabriela: Chimie Fizică. Cinetica chimică. Tőkés B. Ed. Mureş. 2000 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei: Molecula. biológusoknak. Atomul. Litografiat UMF Tg.... 2004 Tőkés B: Fizikai kémia gyógyszerészeknek.. I II Semestrul B.Tőkés B. Mureş 2004 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei. 1994 Suciu Gabriela : Chimie Fizică: Electrochimie. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 6 5 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . Litografiat UMF Tg.. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Ed. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. orvosoknak. Litografiat UMF Tg. 2001 Suciu Gabriela. 2001 Tőkés B. Mureş. Termodinamică chimică. Mureş.

Introducere în documentare şi cercetare . Neutronul. Ocuparea orbitalilor cu electroni. Molecule deficiente în electroni. Polarizaţia molară. Orbitalii atomului de hidrogen. Structura moleculei. Obligatorie C. Criterii pentru reacţii spontane.dr. Chimie generală şi anorganică . Magnetismul electronic.anul I Facultatea de Farmacie. Obligatorie 4. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Legături chimice în cristale. specializarea Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Rezonanţă. IV. Modelul cuantic al atomului de hidrogen după Bohr şi Sommerfeld. Chimie generală şi anorganică .anul I Facultatea de Farmacie. Izomorfism şi polimorfism. C. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi. 2. Paramagnetismul. Structura atomului Electronul. . Regula Klechkowski. Regula lui Hund. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. Legături duble şi triple. Ordin de legătură. Orbitali moleculari hibridizaţi. Structura învelişului de electroni al atomului Modelul clasic al atomului de hidrogen. III. Reţele ionice.dr. Starea solidă Sisteme de cristalizare. Reţele moleculare. Legătura ionică. Curticăpean Augustin 3. Spectre de raze X ale atomilor.1. Legături σ şi π. Olariu Marioara Şef lucr. Metoda legăturilor de valenţă. Obligatorie B. Spectre atomice. Nucleele atomilor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Noţiuni de mecanică cuantică. DISCIPLINA: CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ A. II. Orbitali moleculari. Proprietăţi electrice ale substanţelor. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. specializarea Asistenţă de Farmacie. VI. Legături chimice Tipuri de legături chimice. Legătura covalentă. Feromagnetismul. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli. Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni. Metoda orbitalilor moleculari. Legături de trei centre. specializarea Farmacie. Energia reţelei de cristalizare. B. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Termodinamica chimică Legile termochimiei. V.anul II Facultatea de Farmacie. Diamagnetismul.

Oxizii şi oxiacizii sulfului. IX. acidul azothidric. Combinaţiile carbonului cu sulful şi azotul. . XVIII. Sulful. halogenuri complexe). Acizi şi baze Caracterizare generală. Alotropie şi forme polimorfe. XIV. Azotul. Combinaţiile siliciului.forme alotropice. Clorul. Legea acţiunii maselor. Grupa a V-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a. Fosfaţii. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a . XVI. Peroxidul de hidrogen. stibiului. Echilibre chimice Reacţii complete şi de echilibru. Grupa a VII-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Nomenclatura combinaţiilor complexe Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (MLC. apa.exponenţi de aciditate şi pK. XIII.VII. Complecşi polinucleari. Iodul. Număr de coordinaţie. Reacţii de precipitare. Hidrazina. MOM. Echilibre în sisteme eterogene. Exponenţi de activitate. Arsenul. Silicaţi. Oxizii şi oxiacizii fosforului. Combinaţiile arsenului. Carbon . Bromul. Hidrogenul sulfurat. Oxizii şi oxiacizii carbonului. Combinaţiile halogenilor. Scara pH a activităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen. Oxizii şi oxiacizii azotului. Florul. XII. Amoniacul. bismutului. Constante de bazicitate. bismutul. Funcţia de aciditate HO. Constante de aciditate. Pirofosfaţi. Echilibre în faza gazoasă. MCL). Oxigenul.Distribuţia elementelor în natură. XVII. Polisulfuri. Număr atomic efectiv. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere. Combinaţiile borului. Elementele şi combinaţiile lor Sistemul periodic. Borul. cianuri complexe. polifosfaţi. pH . Grupa a VI-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi. Combinaţii complexe Teorii moderne ale formării combinaţiilor complexe. Sulfuri. Fosforul. Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic Gazele rare. Halogenurile carbonului. Reacţii chimice. Hidrogenul şi combinaţiile lui XI. Caracterizarea generală a nemetalelor. X. MCC. VIII. Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea a carbonului. Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. XV. Combinaţiile carbonului cu metalele. Grupa a III-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a III-a. Echilibre în sisteme omogene lichide. Siliciul. stibiul. metafosfaţi. hidroxilamina. Ozonul. Oxidul de hidrogen.

(V. (Zn. XXVI.(Ti. Metalele alcaline şi combinaţiile lor. Elementele grupei a-IV-a secundare. Fierul: metalurgia fierului. magneziu şi combinaţiile lor. XXIII. Elementele grupei a-VIII -a secundare Caracterizarea generală. Elementele grupei a II secundare. Platina şi combinaţiile sale. Th. combinaţiile fierului. Beriliul. bariul şi combinaţiile lor. Aliaje. Cd. Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie Elementele grupei a-III-a secundare. XXXIII. Starea metalică Legătura metalică. W). Ta) XXVIII. Metalele alcalino-pămîntoase: calciu. Aurul şi combinaţiile lui. XXI. Tipuri de aliaje. combinaţiile lui XXIX. Zr. Cromul şi . XXV. Elementele grupei I secundare. plumbul şi combinaţiile lor. XX. XXXII. (Mn. Argintul şi combinaţiile lui. Hg) Zincul şi combinaţiile lui. Mercurul şi combinaţiile lui. Proprietăţi chimice ale metalelor. Elementele grupei a-VI-a secundare. XXIV. Elementele metalice din grupa a-III-a principală Aluminiul şi combinaţiile sale. uraniul şi combinaţiile lor. Clasificarea metalelor. XXII. Re) Manganul şi combinaţiile lui. Ag. (Cr. Elementele din grupa a-II-a principală. Nichelul şi combinaţiile lui.XIX. Au) Cuprul şi combinaţiile lui. MO. (Cu. Carbonili metalici. Nb. Actinide: toriul. Elementele metalice din grupa a-IV-a principală Staniul. XXXI. Hf) XXVII. Analiza termică. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. XXX. Paladiul şi combinaţiile lui. Elementele grupei a-V-a secundare. Structura spaţială a combinaţiilor complexe Izomeria combinaţiilor complexe. Cobaltul şi combinaţiile lui. Metalele şi combinaţiile lor Metode generale de obţinere a metalelor. lantanide şi combinaţiile lor. Metalele platinice Caracterizare generală. Lantan. stronţiu. Elementele metalice din grupele principale I şi II Metalele din grupa I principală. Obţinerea metalelor de înaltă puritate. Elementele grupei a-VII-a secundare.

Seria tensiunilor electromotoare. Al. Prepararea. cristalizarea. alcoolmetre) III. V. Determinarea capacităţii de tamponare. Distilarea (simplă. produsul de solubilitate. Cl. suprafaţă de contact. Indicatori. ustensile şi aparatură de laborator. Măsurarea greutăţilor. Legea proporţiilor definite. S) XII. Prepararea soluţiilor procentuale. VI. Determinarea echivalentului chimic al carbonatului de calciu. fracţionată). Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. II. siliciul şi borul . etc. Uscarea substanţelor lichide şi solide. Prezentarea principalelor vase. Sublimarea. Reacţii acido-bazice Noţiuni de pH. sub vid. decantarea. Factori care influnţează viteza de reacţie (temperatură. Soluţii. Solubilizare Coeficientul de solubilitate. IV. X. Halogenii (F. Br. Determinarea PS a acetatului de argint. Carbonul. Amestecuri răcitoare. sub vid). Soluţii de spălare (prepararea amestecului cromic). Reacţii şi sisteme redox. volumelor şi densităţilor (aerometre. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire. Introducere în munca de laborator Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. Echivalent chimic. VIII. călduri de diluare. Reacţii chimice Viteza de reacţie. Determinarea echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe).). determinarea punctelor de fierbere). Obţinerea temperaturilor joase. Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer). catalizatori. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare. molare. purificarea şi uscarea gazelor. Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor Dizolvarea. Mase atomice şi moleculare Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn. Azotul şi fosforul XIII. Verificarea legilor de bază ale chimiei Legea conservării masei. Extracţia. normale (concentraţii molale. XI. I) şi calcogeni (O. centrifugarea şi filtrarea (simplă. fracţii molare) IX. Soluţii tampon.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.. VII. Determinarea pH-ului colorimetric. precipitarea.

U. Lucrare de verificare practică XV. Cuprul. Cobaltul şi combinaţiile lui XXII. Metalele alcaline şi alcalino-pământoase XVI. II. alegerea metodei de cercetare. Fişe de bibliotecă. Zincul şi combinaţiile lui XXV. Combinaţii coordinative anionice (microsinteze) XXVII. Extrase. Cercetări individuale şi colective. plumbul şi combinaţiile lor XVIII.Z. Ştiinţa şi informaţia. coordonate Caracteristicile cercetătorului. Organizarea cercetării ştiinţifice Planificarea cercetării ştiinţifice. IV. Fierul-proprietăţile şi combinaţiile lui XXI. fazele cercetării ştiinţifice.ambianţe de lucru. Nichelul şi combinaţiile lui XXIII. secundare) Organizarea informării ştiinţifice. Comunicarea. Staniul. Lucrare de verificare B. Bibliografie III.argintul şi combinaţţile lor XXIV. Combinaţii coordinative cationice (microsinteze) XXVIII. Noţiuni de bibliologie.XIV. Indexurile de bibliotecă. Biblioteconomie. Cromul şi combinaţiile lui XIX. . Manganul şi combinaţiile lui XX. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Noţiuni de informatică documentară. Cercetarea ştiinţifică-definiţie. Surse de informare (primare. Fişe individuale. Cataloage de bibliotecă. Mercurul şi combinaţiile lui XXVI. Sisteme moderne de informare. teme de cercetare. Cataloage. Aluminiu şi combinaţiile lui XVII. importanţa documentării. Documentare pe calculator. Sistemul C.

II. Prelucrarea datelor experimentale Tabele.definite. Proprietăţi periodice şi neperiodice ale elementelor. Structura moleculelor. Covalenţa. Legea proporţiilor multiple. Structura învelişului de electroni a elementelor. Legături chimice. elaborarea. Legea lui Avogadro şi consecinţele ei. Legătura coordinativă. Legile gazelor ideale. Teoria atomică şi moleculară. Conţinutul. Reacţii de precipitare. Documentare pe calculator III. Legea acţiunii maselor. de explorare. comunicarea şi publicarea unei lucrări ştiinţifice.F. Legea conservării masei (materiei). Electrovalenţa. graficelor. Lucrarea de licenţă PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I.Mureş: Biblioteca Teleki. ecuaţii VIII. II. Legături polare. Echilibre în sisteme eterogene. Alcătuirea tabelelor. Reţeaua de biblioteci din România Alcătuirea şi documentarea în bibliotecile din Tg. Echilibre în sisteme omogene lichide. Legile combinaţiilor chimice. IV. Reacţii complete şi de echilibru. Legea proporţiilor. Tipuri de cercetare Cercetare fundamentală. Echivalenţi chimici. VI. Sistemul periodic şi importanţa lui.M. Întocmirea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice pe baza datelor bibliografice. Combinaţii complexe. Elemente de structură a atomilor Sistematizarea elementelor chimice. Echilibre în fază gazoasă. Biblioteca Judeţeană şi Biblioteca U. Echilibre chimice. Reacţii chimice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. III. Publicarea unei lucrări (corectura ei) C. Modelul atomului de hidrogen şi explicarea spectrelor. Legătura metalică. Fazele cercetării ştiinţifice Alegerea temei de cercetare. de frontieră. IV.V. Legile generale ale chimiei. Metode de cercetare ştiinţifică Observaţia şi experimentul VII. grafice. Hibridizarea. aplicativă. . de dezvoltare. Legea generală a gazelor ideale. ecuaţiilor V.

Scientia Kiadó Kolozsvár. Determinarea pH-ului X.Mureş. Tg. Materiale şi instrumentar de laborator. Prepararea unor hidroxizi. Determinarea unor constante fizice la substanţe lichide şi solide V. Borul. U.Olariu: Chimie anorganică vol. Prepararea unor combinaţii coordinative cu cationi complecşi XIII. Măsurarea masei.M. Echilibre acido-bazice. I).Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Operaţiuni de laborator în vedrea separării şi purificării substanţelor IV. oxizi şi peroxizi XI. Introducere în munca de laborator Introducere. fosforul şi combinaţiile lor. Tg.M.F. Solubilitate. Curăţarea ustensilelor şi a vaselor de laborator Surse de încălzire şi răcire. Nemetale Halogenii şi combinaţiile lor (F. Reacţii chimice IX. 2002 M. volumului şi densităţii substanţelor. VI. Determinarea produsului de solubilitate VII. V. Caietul de referate. Scara pH.I. Oxigenul şi sulful şi combinaţiile lor. Soluţii. Prepararea sărurilor simple şi a sărurilor duble XII. Cl. Prepararea unor combinaţii coordinative cu anioni complecşi XIV. 2002 Tökés B..Olariu: Chimie anorganică vol. Soluţii. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Factori care influenţează reacţiile de oxidoreducere. II. Azotul. Dónáth-Nagy Gabriela: Kémiá Elöadások és Laboratórium Gyakortatok. Protecţia muncii.F. Verificarea legilor de bază ale chimiei VI.II..Mureş. Carbonul şi siliciul. 2002 . U. Disociaţia apei. Constanta Ka de aciditate şi constanta Kb de bazicitate. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. M. Exprimarea concentraţiei soluţiilor VIII. Br. III. Acizi şi baze Disociaţia electrolitică a acizilor şi bazelor.. Lucrare de verificare (colocviu de laborator) 5.

medicale sau care au contingenţă cu preocupările din domeniul farmaciei. 1982 L.M. Bucureşti. 1979 Biblioteca şi universitatea .M. 1993 Material metodic pentru studenţii anului I. Kritarion Kőnyvkiadó. Curticăpean Augustin: Îndrumător lucrări practice de chimie generală şi anorganică-Colegiul de Farmacie.Tg.: Szervetlen Kémia.D.Enc. Didactică şi Pedagogică.M.R. D.Neniţescu: Chimie generală.F..Mureş.Zapen: Chimie anorganică. 1982 .Olariu : Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică.M. Olariu. Tehnică. Tg-Mureş. Grecu.Curea. Bucureşti. M.Mureş.Litografia U. Chimia anorganică. Budapest. Ed.M:F.F.M. 1982 C.Popescu.F. Maria Brezeanu. Bucureşti. 1977 Gh.Universitatea Babeş Bolyai Cluj. Litografia U.Marcu: Chimia metalelor. Ed.D.Biblioteca Naţională a României.1975 Manual UNIMAR . 1994 Tökés B. 1979 M.Mureş. 76-87. Stiinţifică.M. 1981 M. Olariu. vol. Timişoara.Mureş. Georgescu: Metodologia redactării unei lucrări ştiinţifice. Litografia U. Tg-Mureş.III.Köt.Didactică şi Pedagogică. E. U.Georgescu-Tisu: Cartea şi bibliotecile. Tőkés. Ed.. 1972 I. 1985 Selye J.Negoiu: Tratat de chimie anorganică vol.Grecu. Biblioteca U. 1986. Biblioteca Centrală.F.Neamţu: Chimie anorganică. 1987 Gh.Ed.M. Bukarest. Lucrări practice.Tg. 1975 N. Bucureşti. 1980 St.F. Bucureşti.Mureş.Ciclu de conferinţe . Gh.II. Chimie Anorganică.Ştiinţifică.F.Studiul şi lucrări de biblioteconomie. Cluj-Napoca. I.. Practica Farmaceutică. 1997 M.Pauling: Chimie generală.F Tg. E. 1981 L.Tehnică. 3-4. vol. C. Strîmbu Adela: Probleme de chimie anorganică. I. Anita Bâtcu..: Orientarea în cercetare ştiinţifică (pentru uzul studenţilor). Olariu. Tg.Mironescu.Acad.Mureş.Şt. Tg.II. Tg-Mureş. Lăzărescu: Sistematizarea informaţiilor şi chimia organică Ed.Enc. Tg. Litografia U.M. A kőnyvtár kezelése.Tehnică E.Ed.Olariu: Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică. Ed.Pauling: Chimie generală..I.M.Beral.Tg. S. 1992 M.P.S. Bucureşti. M. 1999 M.Moldoveanu. 1970 N.. Litografiat I.M.I.F. Litografia I.Tutoveanu: Tehnica lucrărilor de laborator.F. 1992-1996 B. Litografia U. Cornelia Bejan. Tehnică. T. I.Ştiinţifică.Didactică şi Pedagogică. R.Olariu: Chimie anorganică vol.I. Kőnyvtártudomanyi és módszertani Kőzpont. Cluj.: Bonckés alatt a kutatás. Goina. Ed.Goina: Chimie anorganică.Georgescu: Epistemiologie. Ed.Olariu: Chimie anorganică vol.Dumitraşcu: Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice. M. Ed. Ed.M. Bucureşti.Tomescu: Ghidul bibliotecilor din România. Szervetlem kémia. 1972 Cartea interferenţelor . I. Országos Széchényi Kőnyvtár. A. 1978 I. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului B. I-III. általános resz.I. 1987 V.1972 L. Ed.M. litografia U. Tg-Mureş 1977 I.Marcu.F.1990 Buletin de informare bibliografică 1985-1990. Ed. Litografiat I. 2001 M.F..M. Bucureşti. Általános rész.F. Didactică şi Pedagogică.F Tg.Didactică şi Pedagogică.Mureş.Mureş.F. 1972 G.M. Ed. T. M. Rodica Căţuneanu: Chimie anorganică.M. uz intern Lista abrevierilor şi denumirilor celor mai importante periodice farmaceutice.U.D. 1972 D.Iuşut: Probleme de chimie generală şi anorganică. Biblioteca Centrală Universitară.Grecu. 1970 Goina T. Ed.

Tg-Mureş. Bucureşti G. Olariu. Cornelia Bejan.D.P.Marcu. M. Tratat de chimie anorganică. STAGII. Bucureşti. Lucrări de chimie anorganică. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 7 5 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . Îndrumător.P.M. Curea. Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică. Literat. Neamţu. 1975 M.P. Maria Brezeanu. Chimie Generală. Litografia U. Îndrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică. E. I II Semestrul C. Tehnică.F. Anita Bâtcu. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Bucureşti.D. Neniţescu. Curticăpean.D.C. Bucureşti. E. Chimie Generală. 1982 D. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Ed. Tg-Mureş. Olariu. Tehnica lucrărilor de laborator. Negoiu. Chimie Anorganică.F. Ed. Tehnică. Grecu. TgMureş. Olariu. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Lucrări practice de chimie generală şi anorganică Litografia U. A. I II Semestrul B. 1999 M. Ed. 2001 M. E. 1981 I. vol I-III. Tutoveanu.. 1967 N. Rodica Căţuneanu. A. E.D.M.F. Litografia U. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului 6. Mironescu. 1987 L. Tehnică. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.M.

şi dicarbonilici saturaţi. Chinone. mezomerie). DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ A. AE. obţinere. Chimie organică – anul I Facultatea de Farmacie. proprietăţi. Nomenclatură. Compuşi carbonilici nesaturaţi. aromatici. III. IV. Nomenclatură. Izomerie. proprietăţi. metamerie. SN. Clasificarea reacţiilor chimice. Mecanismele reacţiilor chimice Izomeria de structură (de catenă. Mircia Eleonora 3. de poziţie. Modelul tetraedric al atomului de carbon. Obligatorie B. 2. B. VI. reprezentanţi. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Consideraţii asupra structurii compuşilor organici. Fenoli mono. Compuşi hidroxilici Alcooli mono. tautomerie. Hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă şi cu două legături duble.şi polihidroxilici. structură.drd. Compuşi halogenaţi Compuşi halogenaţi saturaţi. Hibridizarea C. obţinere. Efecte electronice (efectul inductiv şi electromer).di. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare.di. V. . Obligatorie 4. structura grupei carbonil. SE. Hidrocarburi nesaturate cu triplă legătură. Avrigeanu Veronica Asist. Compuşi carbonilici Compuşi mono.dr.şi polihidroxilici. alilici. II. Cetene. izomerie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. AR. specializarea Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Tipuri de legături chimice. clasificare. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). Chimie organică – anul II Facultatea de Farmacie. obţinere proprietăţi. vinilici. Nomenclatură. Eteri. obţinere. reprezentanţi. Hidrocarburi monociclice saturate. Hidrocarburi Hidrocarburi aciclice saturate. reprezentanţi. specializarea Asistenţă de Farmacie. structură. reprezentanţi. Noţiuni teoretice de chimie organică Obiectul şi importanţa chimiei organice pentru farmacie. Mecanismul SR. benzilici. Introducere. Metode chimice şi fizice pentru determinarea structurii compuşilor organici. Nomenclatură. AN. proprietăţi.1.

Esteri. structură. Nomenclatură. Obţinere. reprezentanţi. Aminoalcooli. Amide. structura grupei carboxil. Azoderivaţi. VIII. clasificare. Compuşi heterociclici Clasificare. XV. Săruri de diazoniu. nomenclatură. Hidrazoderivaţi. Sesquiterpenoide. obţinere. Peptide. Halogenurile acizilor carboxilici. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. structură. Obţinere. Coloranţi Clasificare. Sulfuri. Tiofen. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. clasificare. cu metale din grupa a doua şi a treia. nomenclatură. obţinere. proprietăţi. proprietăţi.VII. Triterpenoide. proprietăţi. reprezenţanţi mai importanţi. Monozaharide. acizi fenoli. Ceruri. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. Polipeptide. Obţinere. proprietăţi. utilizări. As Tioli. X. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. acizi alcooli. Coloranţi antrachinonici. structură. P şi As. obţinere. Polizaharide. structură. oxazinici şi tiazinici. structură. obţinere. reprezentanţi. aromatici şi nesaturaţi. structură. Săpunuri. nomenclatură. Tipuri de legătură carbon-metal. Piridină.şi policarboxilici saturaţi. IX. Clasificare. Nitrili. Nomenclatură clasificare. P. . XII. obţinere. Compuşi organici cu S. proprietăţi. clasificare. Si. acizi aldehide. XIV. Compuşi carboxilici Acizi mono-. Nomenclatură. obţinere. Dizaharide. Clasificare. Hidraţi de carbon Nomenclatură. Anhidride. Compuşi heterociclici aromatici Furan. obţinere. XIII. Pirol. Compuşi organometalici Compuşi cu metalele alcaline. Coloranţi azoici. Carotenoide. Nomenclatura. Compuşi conţinând funcţia carboxil alături de alte funcţiuni Acizi halogenaţi. proprietăţi. Coloranţi arilmetanici. Amine alifatice şi aromatice. Coloranţi azinici. Steroide. proprietăţi. proprietăţi. reprezentanţi. Nomenclatură. proprietăţi. Compuşi organici ai Si. Aminofenoli. nomenclatură. acizi cetone. Acizi sulfinici şi sulfonici. Diterpenoide. clasificare. XVIII. XI. proprietăţi. reprezentanţi. XVII. XVI. reprezentanţi. Nitrozoderivaţi. Proteine. Grăsimi. proprietăţi. Derivaţi ai acidului carbonic Clorura de carbonil. Nomenclatură. reprezentanţi. Nomenclatură. derivaţi mai importanţi. Amidele acidului carbonic. obţinere. obţinere. Azoxiderivaţi. Oxazine şi tiazine. Azoli. Tioaldehide şi tiocetone. reprezentanţi. structură.di. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi.

Polimerizarea monomerilor vinilici şi dienici. obţinere. funcţia hidroxil. proprietăţi. SN. oxidare. tautomerie. nitro. monozaharide. de poziţie. carboxil. ionică. . AR. cuplare. Analiza elementară calitativă. Extracţia cu solvenţi. Fenoli. AN. mezomerie). Eteri. Efecte electronice în moleculele organice (efectul inductiv şi electromer). N. Antrenarea cu vapori de apă. hidrocarburi aromatice. III. II. SE. III. alchine). acilare. halogeni. Distilarea amestecului azeotrop şi demixtiunea azeotropului. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Compuşi hidroxilici Alcooli. P. Policondensarea. Hidrocarburi nesaturate (alchene. H. Compuşi carbonilici Aldehide. metamerie. Reacţii chimice ale substanţelor organice Reacţii de halogenare. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire (Boetius). Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Distilarea simplă. amină. dizaharide şi polizaharide. punctul de fierbere. Clasificarea reacţiilor chimice organice Mecanisme de reacţie.XIX. S. covalentă coordinativă. nitrare esterificare. Analiza unor probe necunoscute. II. Compuşi macromoleculari Clasificare. Analiza C. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. Analiza chimică organică Analiza preliminară. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi saturate şi nesaturate. Izomeria de structură (de catenă. hidroliză. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Mecanismul SR. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). B. aminoacizi. Structura compuşilor organici Modelul tetraedric al atomului de C. Tipuri de legături chimice în chimia organică (legătura covalentă. Hibridizarea atomului de C. IV. Izomeria compuşilor organici. Determinarea randamentului de reacţie şi a unor proprietăţi fizice a substanţei obţinute. Relaţia între structură şi proprietăţi. de hidrogen. AE. adiţie. diazotare. forţe van der Waals). Hidrocarburi Hidrocarburi saturate (alcani şi cicloalcani). alcadiene. VI. sulfonare. Molecule polare. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Sublimarea. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. Compuşi halogenaţi V. ioni-dipoli. carbonil. Legătura covalentă polară. Cetone.

Hidraţi de carbon Clasificare. Obţinere. Obţinere. Exemple. carboxil. Triterpenoide. Analiza elementară calitativă (analiza. H. proprietăţi. Reacţii chimice ale compuşilor organici Reacţii de halogenare. Proteine. Grăsimi. Distilarea simplă. . halogeni). Obţinere. de acilare. Furan. Obţinere. XII. P. Antrenarea cu vapori de apă. de nitrare. Obţinere. Distilarea unui amestec azeotrop şi demixţiunea azeotropului. C. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. Piridină. Săpunuri. Analiza unor probe necunoscute. Clasificare. Structură. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. II. Pirol. structură. obţinerea săpunului. Amine. amină. carbonil. XIII. reprezentanţi. Amide. Compuşi heterociclici Clasificare. Diterpenoide. reprezentanţi. Compuşi organomagnezieni. IX. Nitrili. Săruri de diazoniu. X. Compuşi heterociclici aromatici. proprietăţi. reprezentanţi mai importanţi. Peptide. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. obţinere. Obţinere. III. Sublimarea. Polizaharide. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. Carotenoide. XIV. proprietăţi. Esteri. de hidroliză. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Compuşi carboxilici Acizi monocarboxilici saturaţi şi aromatici. N. monozaharide. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. proprietăţi. Monozaharide. reprezentanţi. Halogenurile acizilor carboxilici. XI. Acizi policarboxilici saturaţi şi aromatici. proprietăţi. Dizaharide. Anhidride. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi. de diazotare şi de cuplare.VII. Analiza chimică organică Analiza preliminară. Compuşi organometalici Compuşi cu metale alcaline. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. funcţia hidroxil. S. structură. Tiofen. proprietăţi. proprietăţi. clasificare. Obţinere. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire. nomenclatură. VIII. proprietăţi. Punctul de fierbere. obţinere. proprietăţi. Sesquiterpenoide.

C.şt.D.med. Ed.: Szerves kémia. partea I. Veronica Avrigeanu.M. Ed. Bucureşti. 1999 Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici. University Press. Reacţii chimice ale compuşilor organici. Târgu-Mureş. Curs de chimie organică. Compuşi heterociclici aromatici. Mureş. şi II.did.Avram: Chimie organică. Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie organică. Veronica Avrigeanu. Organicum-Chimie organică practică.Mureş. 2000 Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi. vol.: Szerves kémia. 1981-1994 Veronica Avrigeanu. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic. Ed.F. 1988 Pais I. Egyetemi jegyzet Berecz E. Veronica Avrigeanu. Mureş. Budapest. şi ped. Silvia Imre: Chimie Organică. 1989. metale. 2005 B. vol. 1993. Bucureşti.Mureş. Curs de chimie organică. University Press Târgu Mureş. Marosvásárhely. 1986 Furka Á. Veronica Avrigeanu. vol.: Szerves kémiai szintézisek. 1983. M. şi ped. Tg. vol. 1998 Kajtár M. P.Academici. elementară şi funcţională). 2004. Mogye.-Mureş.did.M. Tg. Smith D. UMF Tg.Mureş. Bucureşti. de tehnică farmaceutică. şi enciclopedică Bucureşti. ISBN 973-7788-41-9. UMF Tg. II. Bucureşti. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de Chimie organică. Gondolat Kiadó. Târgu-Mureş. Curs de chimie organică. 1982 Lucrări practice de chimie organică. 1984 Mackie R. S. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte.F. Bucureşti. UMF Tg. 2001 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi.M.M. Veronica Avrigeanu. 1991 Dudutz Gyöngyi: Gyógyszeripari technológia. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică.Mureş. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N.Iovu: Chimie organică.Mureş. Silvia Imre: Chimie Organică..: Kémia műszakiaknak. 1973 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi.Colegiul univ. UMF Tg. UMF Tg.şt. carbonilici. Ed. Budapest. . 1998. U. Eleonora Mircia: Chimie organica practică pentru tehnicieni de farmacie. I. 2003 Veronica Avrigeanu. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 2005. Bucureşti. Academiei.5. Mureş. Műszaki Könyvkiadó. III. Litografia UMF Tg. 1983 E. II. Budapest. I. 1974 M. Tankönyvkiadó. M.K. şi ped. Şef lucr.Angelescu. hidroxilici. Eleonora Mircia: Lucrări practice de Chimie organică . Szerves kémia. carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic. Bucureşti. Litografia UMF Tg.Neniţescu: Chimie organică.I şi II. 1983. U.Mureş.Mureş. UMF. partea II.I: Metode de separare şi purificare ale substanţelor organice.Iovu: Chimie organică. Si. Curs de chimie organică. 1993. vol. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică. ISBN 973-85602-3-3. Silvia Imre: Aplicaţii practice de chimie organică. 1995 C. UMF Tg. Ed. şi ped. UMF Tg. 2001. Nemzeti Tankönyvkiadó. UMF Tg.did. Budapest. 2004. UMF Tg.D.Neniţescu: Chimie organică. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică.did.-Mureş. I.I. Ed. Curs de chimie organică.. Felicia Cornea: Probleme teoretice de chimie organică.Mureş.II: Analiza organică calitativă (Analiza preliminară. vol. 1995.: Változatok négy elemre. 2002 Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică. Kertészeti és Élelmiszeripari Egyetem. Avram: Chimie organică.. Ed. Budapest. Ed.

NUMĂRUL DE ORE DE CURS. STAGII. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. I II Semestrul B. I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 7 7 Număr credite 4 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .6. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.

acidul pantotenic. II. Obligatorie E. Enzime biochimice şi xenobiotice. Proteine Rolul biologic al proteinelor. Biochimie . III. Nagy Előd .1. Nucleoproteine: nucleozide. acidul . OBLIGATO RIE D. Repartizarea celulară a enzimelor. Tero .dr. E. clasificare.dr. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Oşan Alexandrina Şef lucr. Importanţa enzimologiei.anul IV Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. riboflavina. Structura şi clasificarea proteinelor. Biochimie farmaceutică . Biochimie . acidul paraaminobenzoic.anul III Facultatea de Farmacie. D. Enzime Generalităţi. grupări prostetice. mioglobina. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. Vitamine Generalităţi.Vescan Amelia 3. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). MEDIULUI ŞI ALIMENTELOR CHIMIE SANITARĂ A A. Peptide cu importanţă biologică. Nomenclatură şi clasificare. Cinetica reacţiilor enzimatice : factorii care influenţează activitatea enzimatică. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . nucleotide. B. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. acidul folic.anul II Facultatea de Farmacie.Ernő Prep. Obligatorie C.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. Structură. clasificare şi rol biologic. specializarea Asistenţă de Farmacie.drd. definiţie. Obligatorie 4. Vitamine hidrosolubile: tiamina. piridoxina.anul III Facultatea de Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. C. specializarea Farmacie.anul I Facultatea de Farmacie. structura acizilor nucleici. Obligatorie B.Aminoacizi: structură. DISCIPLINA: BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ. Mecanismul de acţiune al enzimelor. biotina. specializarea Asistenţă de Farmacie. Izoenzime. niacina. Coenzime.

Digestia. VI. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. decarboxilare). filochinone.tokoferoli. transaminare. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. functia de coenzima. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. Interrelaţii metabolice X. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. VIII. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. absorbţia şi transportul lipidelor. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Codul genetic. IX. . Tulburări metabolice.calciferoli. Metabolismul glucidic Generalităţi. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. absorbţia şi transportul aminoacizilor. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). V. functia de coenzima. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. metabolism. rol biologic. Metabolismul glicerolului. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Metabolismul galactozei şi fructozei. Căi speciale de metabolizare a unor aminoacizi (Phe. Căi de metabolizare ale glucozei. reglare. Patologia metabolismului lipidic. cobalamina (structură. Gluconeogeneza: mecanism. biosinteză. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. bilanţ energetic. Digestia şi absorbţia glucidelor. Glicoliza: mecanism. Vitamine liposolubile:retinolul. reglarea şi importanţa ciclului. Reglarea biosintezei (teoria operonului).Fosforilarea oxidativă. carenţă). Metabolismul proteic Digestia proteinelor. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. acid lipoic. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. metabolism. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. VII. structură. (structură. reglare. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. Ciclul citratului: etape. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. inhibitori. colina. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. bilanţ energetic. Trp). Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. Oxidoreduceri microzomale. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. Tulburări metabolice. bilanţ energetic. reglare. degradare. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. importanţă. IV. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. rol biologic. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. răspândire. rol biologic. proprietăţi. transdezaminare.ascorbic. carenţă). Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. importanţă. acizi graşi esenţiali. proprietăţi. Glu. rol biologic. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. mezoinozitolul. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. Tyr.

II. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu.4-dinitrofenilhidrazină). Dozarea fructozei serice. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). IX. Micrometoda Bradford pt dozarea cantitativa a proteinelor. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. Analiza urinei Analiza urinei patologice. Specificitatea enzimelor. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. a fosfatezei alcaline şi acide. Dozarea corpilor cetonici din urină. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi PopeStevens. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. Dozarea LDL colesterolului. VII. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Hormoni . fibrinogenului şi a bilirubinei serice (metoda Jendrassik). VI. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). III. Dozarea iodului urinar. determinarea activităţii uropepsinogenului. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). IV. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. Dozarea tiaminei din urină. peroxidaza. Dozarea carotenilor din ser. Determinarea Km. Liaze: determinarea activităţii adolazei. exprimarea activităţii enzimatice. VIII. Dozarea azotului total şi neproteic din ser prin metoda Kjeldahl. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). V.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Dozarea niacinei. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Separarea cromatografică a aminoacizilor. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin). Enzime Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. condiţii optime.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. determinarea activităţii colinesterazei. Dozarea lipidelor totale.

băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. Făina. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. Produse zaharoase: caracteristici generale. cobaltul. băuturi alcoolice nedistilate (berea. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. contaminare şi poluare. Indicatorii poluării solului. Proprietăţile fizice ale solului. . Influenţa apei asupra sănătăţii. Apa potabilă. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. preparare. proprietăţi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Legume şi fructe: compoziţie chimică. rol biologic. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. alterare şi conservare. Dozari hormonale prin reactia Elisa. Macroelementele în alimentaţie: calciul.Microelementele în alimentaţie: fierul. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. II. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Poluarea apei. valoare nutritivă. contaminare şi poluare. Pâinea. alterare. iodul. Ape reziduale. alterare. Proteinele. valoare nutritivă. manganul. valoare nutritivă şi dietetică. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. compoziţie chimică. contaminare şi poluare. conservare. conservare. fosforul. potasiul. Compoziţia chimică a solului. alterare şi conservare. Băuturi nealcoolice: clasificare. valoare nutritivă. valoare nutritivă. sodiul. Condiţiile de potabilitate ale apei. Peştele: compozita chimică. magneziul. fluorul. compoziţie chimică. rachiuri naturale). Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Surse de poluare ale aerului. IV. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Produse lactate. alterare. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere.Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. vinul). Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Profilaxia şi combaterea poluării aerului III. preparare. conservare. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. zincul. sulful. Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. transformările suferite de carne după sacrificare. B. Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. păstrare. valoare nutritivă. învechire şi alterare. conservare. Compoziţia naturală a apei. valoare nutritivă. seleniul. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. valoare nutritivă. clasificare. Carnea: compoziţie chimică. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. necesar şi surse alimentare. cuprul. contaminare şi poluare. necesarul caloric. molibdenul. Metabolizarea alcoolului în organism.

II. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale. oxigenului dizolvat. SO2. Determinarea clorurilor. dozarea azotului uşor hidrolizabil. fermenţilor diastazici. Smântâna: determinarea grăsimii. acidităţii. azotul proteic. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. clorului rezidual. indicele de aciditate. . Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Analiza cerealelor. peroxidazei. identificarea amilazei. indicele de saponificare. plumbului. indicele de peroxid. determinarea densităţii. reductazei. Analiza chimică a apei: determinarea NH3. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. Analiza a solului: Recoltarea probelor. Compozitia chimica: umiditatea. indicii Reichert-Meissl şi Polenske. pulberilor totale. dozarea fosfaţilor din albuş. determinarea pH-ului. carbonul oraganic. volatile şi fixe. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. clorurii de sodiu şi a grăsimii. acidităţii libere. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic. Analiza oului: determinarea prospeţimii. extractului. fierului. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). Enzimele şi substanţele minerale din lapte: determinarea calciului. acidităţii. a CO2. Proprietăţi fizice. determinarea densităţii. Analiza mierii: examenul organoleptic. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. titrului proteic. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. Determinarea poluanţilor: NO2. determinarea rezidului fix. IV. azotiţi. determinarea oxidabilitatii. indicele de iod. determinarea furfurolului şi alcoolului metilic. extractului. grăsimii (metoda acid-butirometrică). Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. identificarea şi dozarea amoniacului. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii. determinarea porozităţii pâinii. indicele Hehner. dozarea lecitinei din gălbenuş. durităţii. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. a produselor din cereale. azotaţi. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. identificarea peroxidazei. substanţelor organice. azotul amoniacal. cafeinei (din ceai şi cafea). a oxigenului. apei. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. acidităţii totale. III. CO2. acidităţii. azotul organic. H2S. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. Brânzeturi: determinarea acidităţii.

proprietăţi. Nomenclatură şi clasificare. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. acidul folic.tokoferoli. III. acizi graşi esenţiali. Gluconeogeneza: mecanism. răspândire. Proteine Rolul biologic al proteinelor. colina. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice.C. biotina. Structura şi clasificarea proteinelor. nucleotide. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. VI. importanţă. Ciclul citratului: etape.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. Digestia şi absorbţia glucidelor. rol biologic. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. structura acizilor nucleici. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. mezoinozitolul. definiţie. Repartizarea celulară a enzimelor. carenţă). acidul paraaminobenzoic. niacina. proprietăţi.calciferoli. (structură. IV. cobalamina (structură. acid lipoic. Izoenzime. rol biologic. clasificare şi rol biologic. piridoxina. Metabolismul galactozei şi fructozei. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). metabolism. Căi de metabolizare ale glucozei. Glicoliza: mecanism. bilanţ energetic. Coenzime. Enzime . clasificare. functia de coenzima. bilanţ energetic. inhibitori. Peptide cu importanţă biologică. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. carenţă). Vitamine liposolubile:retinolul. reglare. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Structură. Metabolismul glucidic Generalităţi. Cinetica reacţiilor enzimatice: factorii care influenţează activitatea enzimatică. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent.Aminoacizi: structură. V. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone.Fosforilarea oxidativă. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. Mecanismul de acţiune al enzimelor. bilanţ energetic. reglarea şi importanţa ciclului. II. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. mioglobina. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). importanţă. reglare. functia de coenzima. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. grupări prostetice. metabolism. Nucleoproteine: nucleozide. Enzime biochimice şi xenobiotice. Vitamine hidrosolubile: tiamina. Vitamine Generalităţi. reglare. riboflavina. Enzime Generalităţi. filochinone. II. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. Importanţa enzimologiei. acidul pantotenic. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. acidul ascorbic.

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. a fosfatezei alcaline şi acide. Dozarea fructozei serice. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. exprimarea activităţii enzimatice. Reglarea biosintezei (teoria operonului). absorbţia şi transportul lipidelor. Metabolismul glicerolului. decarboxilare). . Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Specificitatea enzimelor. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. absorbţia şi transportul aminoacizilor. Tulburări metabolice. Liaze: determinarea activităţii adolazei. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Interrelaţii metabolice IV. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. transdezaminare. biosinteză. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. rol biologic. IV. Patologia metabolismului lipidic. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. peroxidaza. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice.4-dinitrofenilhidrazină). Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. transaminare. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. III. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. Dozarea tiaminei din urină. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. Determinarea Km. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Tulburări metabolice. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. degradare. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. Digestia. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. rol biologic. structură. determinarea activităţii colinesterazei. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Codul genetic. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Dozarea carotenilor din ser. III.Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. II. D. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. condiţii optime. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări.

III. E. necesarul caloric. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Surse de poluare ale aerului. Dozarea lipidelor totale.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Proteinele. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. IV. Proprietăţile fizice ale solului. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. Analiza urinei Analiza urinei patologice. . Dozarea corpilor cetonici din urină. IV. Hormoni Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). II. Profilaxia şi combaterea poluării aerului. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Influenţa apei asupra sănătăţii. III. Condiţiile de potabilitate ale apei. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. Dozarea LDL colesterolului. Compoziţia chimică a solului. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. II. Indicatorii poluării solului. Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin) si a fibrinogenului Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. rol biologic. necesar şi surse alimentare. Compoziţia naturală a apei. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. Ape reziduale. Apa potabilă. dozarea bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Dozari hormonale prin reactia Elisa. Poluarea apei. V.

Produse lactate. zincul. II. determinarea oxidabilitatii. clorului rezidual. contaminare şi poluare. Analiza chimică a apei: determinarea NH3. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. potasiul. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. Smântâna: determinarea grăsimii. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. durităţii. Macroelementele în alimentaţie: calciul. Analiza a solului Recoltarea probelor. compoziţie chimică. determinarea densităţii. proprietăţi. Proprietăţi fizice. contaminare şi poluare. sodiul. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. cuprul. conservare. contaminare şi poluare. sulful. Enzimele şi substanţele . titrului proteic. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. grăsimii (metoda acid-butirometrică). pulberilor totale. valoare nutritivă. Băuturi nealcoolice: clasificare. contaminare şi poluare. alterare şi conservare. Legume şi fructe: compoziţie chimică. valoare nutritivă.Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. acidităţii.Microelementele în alimentaţie: fierul. substanţelor organice. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. Pâinea. fluorul. extractului. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. molibdenul. clorurilor. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. Produse zaharoase: caracteristici generale. acidităţii. alterare şi conservare. Făina. valoare nutritivă. Carnea: compoziţie chimică. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. cobaltul. transformările suferite de carne după sacrificare. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. Determinarea poluanţilor: NO2. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). conservare. fosforul. valoare nutritivă. alterare. seleniul. Peştele: compozita chimică. preparare. compoziţie chimică. alterare. conservare. manganul. valoare nutritivă şi dietetică. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. IV. determinarea rezidului fix. oxigenului dizolvat. Metabolizarea alcoolului în organism. alterare. preparare. vinul). conservare. rachiuri naturale). Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. valoare nutritivă. păstrare. iodul. clasificare. magneziul. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. III. băuturi alcoolice nedistilate (berea. valoare nutritivă. învechire şi alterare Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. valoare nutritivă. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. Analiza apei Proprietăţi organoleptice.

dozarea azotului uşor hidrolizabil. identificarea amilazei. extractului. indicele de peroxid. Ed.I.. Oşan Alexandrina . 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry.M. 1983. Bucureşti. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor.. Nelson: M. Mănescu S. Analiza cerealelor. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale. lito.. Ed. 1985 Lehninger A.II. 1985 B. indicele de iod. University Press.Tehnică. lucrări practice. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.. 1987. UMF Tg. Bucureşti. şi ped. Tg-Mures. Budapest. acidităţii. Budapest. Bucureşti. 2001 Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice). Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic. (traducere din limba engleză). fermenţilor diastazici.Med. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. Bucureşti. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam.L.: Biochimie. determinarea densităţii.: Chimia sanitară a mediului.. vol.. dozarea lecitinei din gălbenuş. Budapest. Tg-Mures. 1996. Analiza mierii: examenul organoleptic. acidităţii totale. Gonţea J. SO2.Biochimie. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei.Cox-Principles of Biochemistry. Bucureşti.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. indicele de aciditate. Ed. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. dozarea fosfaţilor din albuş. Medicina Kőnyvkiadő. Didactică şi Pedagogică. reductazei. peroxidazei. a CO2.I. Ed. a produselor din cereale. California.: Biokémia. Analiza oului: determinarea prospeţimii. Bota V. 2001 Viorica Dinu şi colab.Mureş. apei. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. 2004. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii.:Tratat de igienă.: Biochemistry. Bucureşti. Bucureşti. 2001.: Patobiokémia. Bucureşti. lito.L. Niculina Mitrea: Biochimie.. Tg-Mureş. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii. Ed. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală.. Ed University Press.: Biochimie medicală.Med. Gerok W. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu. 1971. Med. 5. şi colab. 1989 Stryer L. Mureş. 2004. volatile şi fixe. Oşan Alexandrina – Biochimie. determinarea pH-ului. Worth Publishers. Procese metabolice. 1989 Elődi P. Lito Tg. indicele de saponificare. 1992 Lehninger A. San Francisco. Freeman and comp.Mureş. Ed. lito. identificarea şi dozarea amoniacului.: Alimentaţia raţională a omului.Med.did. D.II. Máthé I. Lange Need Public Los Altos.: Egészségügyi Kémia. 2004. şi colab. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. Ed. vol. vol. determinarea porozităţii pâinii. Ed. UMF Tg. University Press.. Ed. cafeinei (din ceai şi cafea).minerale din lapte: determinarea calciului. . 1993 Guba F. 1994. acidităţii libere.1991.Tehnică. vol. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. UMF Tg Mureş. 1988 Karlson P. Mănescu S.

: Biochimie medicală. Procese metabolice. 2004.: Biokémia. 1988 Stryer L. Bucureşti. 1994.Med. D.Cox-Principles of Biochemistry.Med. 1983.Biochimie.: Biochimie medicală.Med. Bucureşti.II.Cox-Principles of Biochemistry.C. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.L.: Alimentaţia raţională a omului. şi colab. 2001. California.. STAGII. Bota V. Tg-Mures. Nagy Előd-Ernő. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. University Press. Moldovan Andrea: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice). D. Worth Publishers. Oşan Alexandrina. 2004.. Ed.M. San Francisco. Oşan Alexandrina – Biochimie. Lito Tg. Tg-Mures. 1989 Elődi P. UMF Tg Mureş. Ed. Budapest. Mănescu S.: Biokémia. UMF Tg.Mureş.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. Didactică şi Pedagogică. 1985 Lehninger A. lito.Med. Ed. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. Ed University Press.M. University Press. Budapest. Bucureşti. 2004. Bucureşti.. Procese metabolice. Tg-Mures. 1996. Ed. şi ped. lito. Lito Tg. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. lucrări practice. 1985 D. 2001 Oşan Alexandrina. UMF Tg.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. 2003 Viorica Dinu şi colab.did. Ed. Mureş. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Niculina Mitrea: Biochimie. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu. Ed.. 1993 Guba F. Tg-Mureş. şi colab. 1993 Guba F. Budapest. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry.. 1988 Stryer L.Mureş. Mănescu S. lucrări practice. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. Oşan Alexandrina. Freeman and comp.. vol. 2004. 1985 E. Ed. Bucureşti. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. Tg-Mures.. Moldovan Andrea . Oşan Alexandrina – Biochimie. Nelson: M. Nelson: M. Ed. 2003 Viorica Dinu şi colab.: Egészségügyi Kémia. Ed.: Chimia sanitară a mediului. Lange Need Public Los Altos. Lange Need Public Los Altos.: Biochemistry. Didactică şi Pedagogică. Med.. Máthé I. Gonţea J. 2004. Niculina Mitrea: Biochimie. San Francisco.. Budapest. Worth Publishers.L. Nagy Előd-Ernő . Bucureşti.Biochimie. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: .. Bucureşti. 6. Bucureşti..: Biochemistry. 1971. University Press. Ed. Mureş.:Tratat de igienă. Freeman and comp. Nagy Előd-Ernő. California. Ed University Press. 1985 Lehninger A. lito. 1989 Elődi P.1991.

I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 - Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 - Număr credite 6 5 Număr credite 4 Număr credite 6 Număr credite 5 Număr credite 5 - Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . I II Semestrul D. I II Semestrul C.Semestrul A. I II Semestrul B. I II Semestrul E.

Gradientul de concentraţie. IV. Cazul mărimilor statistice. Proprietăţile fizice ale apei. Efectele gravitaţiei asupra circulaţiei sîngelui. Precizia şi sensibilitatea aparatului de măsură. Modificări biologice induse prin deuterizarea apei. Vidul. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pe pămînt. Forţa centrifugă şi forţa centripetă. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. DISCIPLINA: BIOFIZICĂ FARMACEUTICĂ A. Statistica numărătoarelor de impulsuri. Debitul în tuburi elastice. Procesul de centrifugare şi aplicaţii farmaceutice. Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale (funcţii de distribuţie). Aplicaţii. Adeziunea. Legea lui Fick. Mişcarea unui corp solid într-un lichid. Efecte biofizice ale gravitaţiei. Olariu Mihai Şef lucr. Fenomenul de vîscozitate. Debitul în cazul lichidelor vîscoase. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. II. Elemente de mecanică şi biomecanică Dinamica mişcării circulare. Importanţa apei în sistemele biologice. Acceleraţiile şi imponderabilitatea.dr. Albert Etele-Lörinc 3. Fenomene capilare. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.drd. Modificarea structurii sub acţiunea substanţelor medicamentoase. Substanţe tensioactive. Presiunea statică şi presiunea dinamică. Aplicaţii. Noţiuni introductive Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofizicii farmaceutice. Modele ale structurii apei în faza solidă şi lichidă. Curgerea lichidelor reale. III. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Apa şi rolul ei în sistemele biologice Conţinutul de apă al organismelor vii şi al structurilor biologice. Structura moleculei de apă. Legea lui Antonoff. . Teoria gravitaţiei. Rolul structurii apei în mecanismul anesteziei. Limita de elasticitate. Cazul mărimilor nestatistice. Curgerea lichidelor şi biofizica circulaţiei sanguine. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Energia de deformare. Legea atracţiei universale. Legea lui Bernoulli. specializarea Farmacie. Tehnica vidului. Curgerea laminară şi curgerea turbulentă. Legea lui Hooke.1. Dependenţa vitezei de difuziune de parametrii cinetico-moleculari. Fenomene de suprafaţă şi de transport în lichide Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială. Biofizică farmaceutică – anul I Facultatea de Farmacie. Concepţia sistemică şi particularităţile sistemelor biologice. Aplicaţii. Obligatorie 4. Legea lui Jurin. plasticitatea şi limita de rupere. Elasticitaea muşchiului şi a vaselor de sînge. Legea lui Laplace. Gravitaţia. Starea apei sistemele vii. Fenomenul de difuziune. Forţe gravitaţionale. 2. Fenomenul de elasticitate. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor experimentale.

Propagarea ultrasunetelor. Efectele temperaturii asupra sistemelor biologice. Sensibilitatea spectrală a ochiului. Elemente de optică ondulatorie. Potenţiale electrice celulare de repaus şi de acţiune. Pompa de Na-K. Energia magnetică a atomului. Efecte biologice ale curenţilor electrici. Aplicaţii. Termostatarea. Entropie şi probabilitate. Bioelectricitate Bioelectrogeneza. Aplicaţii. Momentul magnetic al atomului şi magnetizarea substanţelor. Rezonanţa magnetică nucleară şi rezonanţa paramagnetică electronică. Scări termometrice. Magnetismul. Transportul pasiv prin membrane. Efecte biologice. Principiul I al termodinamicii. VIII. Aplicaţii medicale. Sublimarea. Organismul viu ca sistem termodinamic. Fenomene optice Biofizica analizorului vizual. Procese criobiologice. Consecinţe ale principiului I şi aplicabilitatea lui organismul viu. Mişcarea termică. Absorbţia luminii. Activitatea optică. Diamagnetismul şi paramagnetismul. Căldură şi termodinamică biologică Termometria. Fierberea la presiune redusă. Calităţile radiaţiei . Lichefierea gazelor. Transportul prin membrane biologice. Efectele cîmpului magnetic asupra materiei vii. Obiectul termodinamicii şi al termodinamicii biologice. Măsurarea temperaturilor. Funcţii de stare termodinamică. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor. Polarimetria. Efectul piezoelectric şi efectul magnetostrictiv. Tipuri de termometre. Fierberea întîrziată. Termodinamica biologică. Principiul al II-lea al termodinamicii. Căldura şi temperatura. Generatori de ultrasunete. Metode şi dispozitive de polarizare. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şi farmacie. Feromagnetismul. Efectele radiaţiilor neionizante asupra sistemelor biologice. Producerea ultrasunetelor. Modificarea lor sub acţiunea unor factori fizici sau medicamentoşi. Forţe electrice şi forţe magnetice. Amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei. Distilarea. Principiul de funcţionare şi părţile componente ale unui laser. Cristale lichide. Teorii referitoare la natura luminii. Determinarea punctelor de topire. Elemente de optică fotonică. Interpretarea probabilistică a principiului al II-lea şi aplicabilitatea lui la biosferă. Liofilizarea. Echilibrul de membrană. Radiaţia termică. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Utilizarea curenţilor electrici în medicină şi farmacie. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Vaporizarea. Polarizarea luminii. Radiaţia laser. VII. Influenţa substanţelor dizolvate asupra solidificări.Supratopirea. Topirea şi solidificarea. VI. Transportul activ. Defectele optice ale ochiului şi corectarea lor.Tratament şi diagnostic cu ultrasunete. Variaţia punctului de topire cu presiunea. Cîmpul electromagnetic şi propagarea lui. Permeabilitatea membranei celulare. Condensarea. Aplicaţii. IX. X. Ochiul ca sistem optic. Proprietăţile magnetice ale materiei. Transformări de stare Caracterizarea stărilor. Elemente de electromagnetism şi biomagnetism Cîmpul electric. Distribuţia ionilor în mediile intracelulare şi extracelulare. Ultrasunetele în practica medicală şi farmaceutică Natura ultrasunetelor. Mecanismul vederii.V. Teorema lui Nernst (comportarea substanţei în apropierea temperaturii de 00 K). Electrogeneza ţesuturilor şi organelor. Procesul de acomodare a ochiului. Atomul în cîmp magnetic. Proprietăţile magnetice ale materie vii. Accidentele produse de curenţii electrici. Rolul optic al pupilei. Difuzia luminii. Aplicaţii la prepararea extractelor farmaceutice. Legile emisiei radiaţiei termice.

III. Efecte radiobiologice la nivel celular.laser. Balanţa analitică semiautomată. Forţe. Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa. Izotopi radioactivi. Radioliza apei. Măsurarea dozelor. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Mărimi şi unităţi. Utilizarea izotopilor radioactivi în analiza chimică. Datarea radioactivă. V. Spectrul de raze X. (radioactivitatea). Studiul variaţiei vîscozităţii lichidelor în funcţie de temperatură cu ajutorul vîscozimetrului Höppler. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. molecular şi macromolecular. Absorbţia şi difracţia razelor X. Studiul balanţei Determinarea sensibilităţi balanţei analitice. Polarimetrie Determinare polarimetrică a concentraţiei soluţiilor optic active. Protecţia împotriva radiaţiilor nucleare. IV. Calorimetrie Determinarea căldurii specifice a solidelor şi lichidelor prin metoda calorimetrică. VII. momente şi modele nucleare. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare. VI. Calculul dozelor în iradierea externă şi internă. Biofizica radiaţiilor nucleare Generalităţi despre nucleul atomic. . Raze X. Tensiunea superficială Determinarea coeficientului de tensiune superficială cu ajutorul stalagmometrului şi prin ascensiunea capilară. Dozimetria radiaţiilor. Boala de iradiere. Măsurarea variaţiei de entalpie în procesul de dizolvare. VIII. Metode de cîntărire. Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor cu ajutorul picnometrului. Efecte la nivel atomic. Densimetrie Determinarea densităţii lichidelor cu balanţa Mohr-Westphal şi cu areometrul.Variaţia extincţiei în funcţie de concentraţie. XI. Fotometrie Determinarea concentraţiilor cu ajutorul fotometrului Pulfrich. Radiosensibilitatea celulară. Efecte genetice. Protecţia fizică. Viscozimetrie Determinarea vîscozităţii lichidelor cu vîscozimetrul Ostwald. Efectele radiaţiilor încărcate electric şi efectele radiaţiilor gama. Aplicaţii ale laserilor în domeniul medical. Aplicaţii ale izotopilor radioactivi în diagnostic şi tratament. Determinarea concentraţiilor prin metoda interferometrică. II. Protecţia chimică: substanţe farmaceutice radioprotectoare. Refractometrie şi interferometrie Măsurarea indicilor de refracţie şi detrminarea concentraţiilor unor soluţii cu refractometrul ABBE. Emisia radiaţiilor nucleare. Trasarea unui spectru de absorbţie şi determinarea concentraţiilor cu spectrofotometrul SPEKOL.

Barcelone. Ed. Tg. I. 1974 Hariton Tintea. Bucureşti 1973 Cristea Gh. 2004 Vasilescu V. Budapest. Mărgineanu D. Mexico.: A biológia aktuális problémái 5. Ed... Ştiinţifică şi Enciclopedică.Mureş.. Ed. XIII. 1979 Csáky Z. Physique et Biophysique Pharmaceutique.Junimea Iaşi. tudat. 16. Biofizică Medicală.Mureş. Medicală.. Semmelweis Kiadó. emlékezés. Determinarea activităţii unei surse de radiaţii gama şi trasarea unei curbe de distribuţie statistică a vitezei de numărare. Ed. Optică şi Spectroscopie. Optica geometrică Determinarea convergenţei lentilelor. Budapest.: Fizika orvosok és boilógusok számára. Tg. Determinarea conductibilităţii electroliţilor în funcţie de concentraţie. Ardelean I. Budapest..: A biofizika nagy fejezetei. Electroliza Determinarea echivalentului electochimic al cuprului. Fizică moleculară şi Căldură.:A biofizikaalapjai. XI.G.T.: Érzékelés.. XIV. Ed. Cluj-Napoca 1985 Vasilescu V. Bucureşti 1973 Born Max. Tg. Fizica moleculară Determinarea masei moleculare a gazelor pe baza fenomenului de difuziune. Studiul microscopului. U. Bucureşti. 31 kötet. XII.: Ultrasunetele în medicină şi biologie. Ed.M.: Biofizika. Didactică şi Pedagogică. Didactică şi Pedagogică. Milan. X. Lucrări practice de fizică farmaceutică. Medicina. Studiul celulei fotoelectrice. Budapest 1999 Tarján I. Bucureşti 1987 Courriére Ph. 1994 Filep Gy.Mureş. Bucureşti 1977 Bărbulescu M. 5. Tarján I. Leipzig. Elemente de fizică modernă. Ed.: Bevezetés az általános gyógyszertanba.F.Dacia. Conductometrie Puntea de curent continuu. Determinarea grosimentului şi măsurarea indicilor de refracţie pentru o lamă transparentă. Kolozsvár.1971 Vincze J. Medicina. Măsurarea tensiunii electromotoare cu ajutorul punţii de curent continu.ştiinţifică şi Enciclopedică. Masson.: Biophysik. Dacia.. Electronica Studiul tuburilor electronice. 1990 Olariu M. Gondolat. Măsurarea rezistenţelor electrice. Elemente fundamentale de fizică. Olariu M. VEB. 1979 Ádám Gy.. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Didactică şi Pedagogică. 1971 Rontó Györgyi. Georg Thieme. 1975 Csaba Gy. Ed.. Bucureşti 1979 Beier W. Laserii şi aplicaţiile lor.1960 . Nagy I. Fizică Atomică. 17. Fizică şi biofizică farmaceutică.IX. Medicina. Paris. 1984 Vasilescu V.ştiinţifică.M. Ed. Bucureşti 1970 Emil Luca. Puntea de curent alternativ. Radiometrie Studiul contorului Geiger-Müller. 1976 Vasilescu V. Trasarea caracteristicilor şi determinarea parametrilor unui tranzistor..F. University Press.: Introducere în neurobiofizică. Budapest.

RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.6. Semestrul I II Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 2 Număr credite 5 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen . NUMĂRUL DE ORE DE CURS. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. STAGII.

M. Practica de vară . specializarea Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. B. Practica de vară . F. H. specializarea Farmacie. I.anul III Facultatea de Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. B.anul I Facultatea de Farmacie. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.Lucia Şef lucr. Stagiu semestrul II . STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. specializarea Farmacie. H. specializarea Farmacie. 2. L. specializarea Farmacie. Stagiu semestrul II . specializarea Asistenţă de Farmacie. E. Practica de vară . specializarea Asistenţă de Farmacie. E.1.anul IV Facultatea de Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie. Imre Silvia 3. J.anul IV Facultatea de Farmacie. D. Muntean Daniela . I. specializarea Asistenţă de Farmacie. C. Practica de vară . DISCIPLINA: ANALIZA MEDICAMENTULUI A. G. L.anul III Facultatea de Farmacie. F. G. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie . specializarea Farmacie. specializarea Farmacie.anul I Facultatea de Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie. Practica de vară .anul IV Facultatea de Farmacie. K. K. D.anul II Facultatea de Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. Analiza medicamentului .anul V Facultatea de Farmacie.dr. C. Analiza medicamentului . M. J. Medicamente biologice şi controlul biologic . Medicamente biologice . Practica de vară . Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice . specializarea Asistenţă de Farmacie.dr.

III. Norme Validarea unor metode analitice aplicate în analiza medicamentelor. indicilor chimici). Aspecte generale privind analiza şi controlul materiilor prime (determinarea solubilităţii. specialitate. Surse de contaminare şi contaminatori. Evaluarea contaminării. VIII. lichide şi moi. Aspecte generale privind controlul formelor farmaceutice (determinarea parametrilor caracteristici pentru diferite forme farmaceutice). pHului. Substanţe de referinţă. materie primă. excipienţi. Electroforeză capilară. Dispersia optică rotatorie. Spectrofotometria în IR. Spectrometria de fluorescenţă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. VII. VI.4. Aplicaţiile metodelor spectrale în controlul medicamentelor Spectrofotometria în UV şi vizibil. Apa şi controlul său. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Controlul organoleptic şi analiza preliminară. Spectrometria de emisie. Metode electrochimice Utilizate în controlul medicamentului Potenţiometrie. Dicroismul circular. Conductometrie. Evidenţierea transformărilor fizice şi chimice ale materiilor prime şi formelor farmaceutice. Metode de separare şi extracţie în analiza medicamentelor. cromatografia în strat subţire. Cromatografia de gaze. Semnificaţia unor parametri calitativi în analiza medicamentelor. Etapele controlului medicamentelor Prelevarea probelor pentru analiză. Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară şi rezonanţă electronică de spin. II. Norme şi standarde de control adoptate pe plan naţional şi internaţional (farmacopei. Polarografie. Metode de evaluare a timpului de valabilitate şi conservare. Caracterizarea formelor farmaceutice solide. Spectrometria de absorbţie atomică. Alcoolul şi controlul său din forme farmaceutice. Identitatea medicamentelor. Aplicaţiile metodelor cromatografice şi electroforetice în controlul medicamentelor Cromatografia de lichide: cromatografia pe hârtie. IV. Libera circulaţie a medicamentului Definiţii: medicament. Amperometrie. Reglementări privind calitatea medicamentului în Uniunea Europeană. Stabilitatea medicamentelor. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor de determinare a identităţii. reactivi. ICH Q4: Pharmacopoeial harmonization). Dozarea medicamentelor. Întocmirea unui dosar. constantelor fizico-chimice. Calitatea medicamentului. Puritatea medicamentelor. Calitatea medicamentului. soluţii şi substanţe etalon. Condiţii de calitate ale unor materii prime farmaceutice. Aspecte tehnico-reglementatorii. V. cromatografia de lichide sub presiune. purităţii şi dozării substanţelor din forme farmaceutice. Alte metode instrumentale cu aplicaţii în controlul medicamentelor . Agenţia Naţională a Medicamentului: condiţii de punere pe piaţă a unui medicament. Refractometria. Common Technical Document (CP MP/ICH/2887/99).

Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. forme farmaceutice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. verificarea calităţii. prelucrarea. Dezvoltarea unor metode spectrale aplicate în analiza unor forme farmaceutice II. Calitatea ambalajului farmaceutic Metode de control pentru ambalaje farmaceutice. activităţii microbiologice. II. X. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. Metode bazate pe reacţii redox şi de precipitare. IX. Controlul unor produse vegetale VII. Vizită la un laborator privat CURSURI OPŢIONALE I. conservarea. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Determinări biologice (microbiologice) Controlul sterilităţii. Controlul pulberilor compuse: divizate şi nedivizate. Metode termice de analiză. XI. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică.Metode roentgenografice. capsulelor III. suspendabile II. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. Controlul unguentelor V. conservarea sângelui. Controlul supozitoarelor VI. Medicamente biologice. contaminării microbiene. alcoolice. Metode complexometrice. . Controlul microbiologic al medicamentelor. Reguli şi reglementări europene şi internaţionale privind calitatea medicamentului B. Controlul comprimatelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Controlul siropurilor. Metode semimicrovolumetrice. Metode nitritometrice. Controlul soluţiilor (apoase. mod de administrare. Fracţionarea sângelui. injectabile) IV. drajeurilor. Metode volumetrice şi semimicrovolumetrice aplicate la dozarea medicamentelor Metode acido-bazice în mediu apos şi neapos.

Aspecte particulare în cercetarea medicamentului. Hidrolizate de proteine. Medicamente biologice obţinute din hipofiză. Clasificare. Caracterizarea statistică a rezultatelor experimentale. Medicamente biologice obţinute din timus. Redactarea unui text de specialitate . Controlul purităţii microbiologice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Procesul de validare.III. Medicamente biologice obţinute din plămâni. Cercetarea bibliografică de specialitate. Dozarea vitaminelor lipo şi hidrosolubile VI. Etapele cercetării ştiinţifice. Medicamente biologice obţinute din epifiză. IV. Determinarea activităţii enzimatice a unor enzime din forme farmaceutice IV. Noţiuni de prelucrare şi analiză a rezultatelor experimentale Tabele. Instrumentele cercetării ştiinţifice Instrumentele generale ale cercetării. Dozarea heparinei din forme farmaceutice V. Vaccinuri. Controlul calităţii rezultatelor experimentale şi validarea Grafice de control. Extracte tisulare. Obţinerea sângelui integral şi a produselor de sânge C. Evaluarea statistică a determinărilor biologice II. Reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii matematice. Analiza statistică de multivarianţă în validarea produselor farmaceutice. diagrame. V. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor III. Medicamente biologice obţinute din placentă. III. Noţiuni fundamentale de metodologie a cercetării ştiinţifice Caracteristicile cercetării ştiinţifice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. II. Utilizarea terapeutică şi profilactică Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. V. Imunoprofilaxia activă. Medicamente biologice obţinute din pancreas. procedee statistice de control a desfăşurării probelor experimentale. Seruri. IV. Medicamente biologice obţinute din tiroidă. Tipuri de vaccinuri. Medicamente biologice obţinute prin extracţie din ţesuturi sau organe animale Medicamente biologice obţinute din ficat. Metodologia cercetării.

conservarea sângelui.Prezentarea rezultatelor cercetării. redactarea fişelor bibliografice proprii (sistem clasic sau electronic). Metode fizice. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor analitice de determinare a identităţii – masa de analiză din farmacii. Regresie şi calibrare III. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. Prelucrarea datelor experimentale. Fracţionarea sângelui. III. E. Seruri. Medicamente biologice. III. Vaccinuri. prelucrarea. prezentarea textului Prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate. Teste statistice de semnificaţie V. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. Imunoprofilaxia activă. Utilizarea terapeutică şi profilactică. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Tipuri de vaccinuri. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. brevet de invenţie. întocmirea caietului (dosarului) de bibliografie II. II. Noţiuni elementare de statistică IV. conservarea. Metode de separare şi extracţie. Validarea metodelor de analiză I VI. forma. mod de administrare. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. Prelevarea probelor. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. . Reglementări privind asigurarea calităţii medicamentului II. Fondul. Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Controlul organoleptic. poster. verificarea calităţii. Validarea metodelor de analiză II VII. documentare. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă. Tehnici volumetrice. Clasificare. Studiul bibliografic de specialitate: organizare. Tehnici cromatografice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. Etapele controlului analitic al medicamentelor Reguli de bună practică de laborator. forme farmaceutice. Întocmirea unui referat ştiinţific D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Tehnici spectrale.

stupefiante). patendule. reactivi. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de măsurat. Prepararea unor soluţii volumetrice. Cântărirea pe balanţa automată şi cupăna de mână. IV. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. Însuşirea unor tehnici de analiză chimică şi fizico-chimică Determinarea unor parametrii fizici. Controlul cantitativ. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate . Controlul calitativ: identitatea. sinonime. intern. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Metode cromatografice. III. Preambalarea medicamentelor. Întreţinerea aparaturii. sticle etc. Planul farmaciei. Disciplina de muncă. loc răcoros).). Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. Efectuarea de analiză după F. Volumetria în mediu apos şi neapos. Prepararea unor soluţii simple. Etichetarea medicamentelor (extern. Stabilitatea medicamentelor Transformări fizice şi chimice ale medicamentelor. Filtrarea. Probleme de protecţia muncii în farmacie. cutii. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. Denumirea latină a medicamentelor. ustensilele cele mai importante în farmacii. Destinaţia diferitelor încăperi. după alfabet. amestecarea şi divizarea prafurilor. capsule. Programul de lucru al farmaciei. după forma terapeutică. II. indicatori Substanţe chimice de referinţă. după data fabricaţiei). Tipuri de farmacii. în vigoare. Efectuarea de analize pe forme farmaceutice în următoarele etape: Controlul organoleptic. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. Evaluarea timpului de valabilitate. Curăţirea ustensilelor şi a recipientelor (mojare. Întocmirea unor fişe analitice IV. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase.R. Controlul cantitativ. amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor G. Aparatura. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. Metode spectrale.parametri calitativi. Recepţionarea medicamentelor. responsabilitatea colectivă. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. Calitatea ambalajelor. sticle etc. injectabil). Calitatea solvenţilor. loc uscat. Curăţenia la locul de muncă. Dotarea meselor de analiză. Evaluarea statistică a determinărilor fizice şi fizico-chimice F. prescurtări. puritate. Identificarea de medicamente la masă de analiză. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor.).

Prepararea apelor aromatice. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare VII. reacţii adverse) III. dopante) . stupefiante. parafarmaceutice. Prepararea soluţiilor coloidale. Eliberarea medicamentelor în regim OTC (posologie. Controlul calitativ al medicamentelor lichide I. Conoaşterea soluţiilor injectabile mai importante preparate de industrie. Prepararea emulsiilor şi suspensiilor. Cunoaşterea medicamentelor industriale. Medicaţia vârstelor extreme (nou-născuţi. Prepararea soluţiilor alcoolice şi uleioase. Pe lângă cele prevăzute în anii I-III. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE FARMACOLOGIE I. Filtrarea şi sterilizarea soluţiilor injectabile. Medicamente cu regim special (toxice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Prepararea siropurilor. a depozitului farmaceutic. În afara cunoştinţelor prevăzute în anul I şi II. contraindicaţii. Prepararea soluţiilor oficinale şi magistrale apoase. Consiliere terapeutică (reacţii adverse. J. Prepararea şi controlul supozitoarelor. Prepararea soluţiilor cu solvenţi compuşi. Medicaţia femeii gravide VI. Interacţiuni medicamentoase cu semnificaţie clinică – importanţă. droguri de risc. Prepararea soluţiilor oftalmice. regim alimentar particular. Cunoaşterea medicamentelor lichide preparate de industrie (siropuri. mod de rezolvare V.) II. soluţii interne. cunoaşterea compoziţiei şi posologiei colirelor. al laboratorului de produse cosmetice. mod de administrare. al laboratorului de medicamente.H. aport de lichide etc. Lucrări de gestiune şi evidenţă. compoziţie. studenţii vor mai efectua: Citirea reţetelor. tincturi. Regulamentul de organizare şi funcţionare al farmaciei. care au în formulă extracte. tehnico-medicale şi de optică din România. copii. Prepararea ovulelor şi bujiilor. indicaţii. Prepararea unguentelor. soluţii externe. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. psihotrope. studenţii vor mai deprinde: Prepararea soluţiilor extractive apoase şi hidroalcoolice. Adaptarea posologiei în terapia pediatrică şi geriatrică VIII. produse dietetice. Norme privind eliberarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor farmaceutice. bătrâni). Controlul dozelor maxime. Controlul purităţii apei distilate. posologie). Controlul dozelor maxime pentru produsele industriale IV. a unităţii tehnofarm. supozitoarelor preparate industrial. Controlul lor organoleptic. unguentelor.

condiţii de calitate. II. XII. exemple oficinale. baze de unguente. IV. Soluţii alcoolice Aspecte generale. magistrale de uz intern şi extern. etichetare. magistrale. unguente oftalmice. XI.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ I. copii şi bătrâni. industriale. proprietăţi. Picături pentru ureche Preparare. baze de supozitoare. exemple oficinale. X. industriale. ambalarea. Operaţii generale la prepararea formelor farmaceutice: cântărirea. paste. suspensii magistrale. Operaţii speciale la prepararea formelor farmaceutice. exemple magistrale şi industriale VI. etichetarea. filtrarea. condiţii de calitate. emulsii magistrale de uz intern şi extern. preparare. Verificarea dozelor maxime pentru adulţi. preparare. industriale. condiţii de calitate. magistrale. geluri. preparate magistrale IX. magistrale. industriale. ambalare. industriale. exemple oficinale. Suspensii Formulare. conservarea. preparare. metode de obţinere. exemple oficinale. condiţii de calitate. Forme farmaceutice extractive Aspecte generale. V. Picături pentru nas Definiţie. Aspecte generale referitoare la prepararea medicamentelor în farmacie Prescripţia magistrală. condiţii de calitate. dizolvarea. preparare. Soluţii Aspecte generale. condiţii de calitate. . prepararea unguentelor medicamentoase. Unguente Formulare. Pulberi Preparare. preparare. controlul calităţii. preparare. exemple oficinale. III. metode de preparare a supozitoarelor. proprietăţi. VII. Supozitoare Formulare. magistrale. XIII. exemple oficinale. magistrale. exemple oficinale. exemple magistrale şi industriale. Siropuri Definiţie. industriale VIII. condiţii de calitate. Emulsii Definiţie. magistrale. creme. Picături pentru ochi Preparare.

precum şi organizarea şi funcţionarea colegiului farmaciştilor Condiţiile exercitării profesiei de farmacist în România. Legea nr. Evidenţa cantitativă a produselor şi substanţelor stupefiante în farmacie. Autorizarea exercitării profesiei de farmacist.Relaţia farmacist-medic. Controlul calităţii următoarelor forme farmaceutice (la nivel de farmacie): soluţii. unguente.XIV. Rolul comunicării în activitatea farmacistului Relaţii interpersonale în farmacie. III. privind regimul produselor şi substanţelor toxice Păstrarea produselor şi substanţelor toxice în farmacie. X. Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România. privind exercitarea profesiei de farmacist. supozitoare. Autorizarea farmaciilor pentru activitatea cu această categorie de substanţe. 73/1969. Organizarea şi funcţionare la nivel naţional şi teritorial al Colegiului Farmaciştilor din România. Relaţia farmacist-Asistent de farmacie. emulsii ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ I. I. Prescrierea produselor şi substanţelor toxice în medicina umană şi veterinară. privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante Modul de prescriere al produselor şi substanţelor stupefiante. suspensii. Relaţia farmacist-pacient. folosite în scopuri medicale. . de către medicii umani şi veterinari. Controlul calitativ al substanţelor medicamentoase în farmacii (Identificarea substanţelor medicamentoase în farmacii – masa de analiză) III. pulberi. Materiale utilizate la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic şi recipiente de uz farmaceutic conform prevederilor din FR. Modul de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs IV. pentru activitatea cu produse şi substanţe stupefiante. 305/2004. Activităţi farmaceutice admise de Legea 305/2004. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România. Oficina farmaciei-centru de comunicare şi informare pentru pacienţi. IV. Supravegherea calităţii produselor medicamentoase la nivelul unităţilor de distribuţie (depozite şi farmacii) II. distribuţie (depozite şi farmacii). Incompatibilităţi în exercitarea profesiei de farmacist. Însuşirea normelor de supraveghere a calităţii unui produs în orice etapă a existenţei lui este un obiectiv esenţial pentru un student în an terminal al Facultăţii de Farmacie. Registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor toxice în unităţile sanitare şi farmaceutice. Decretul nr. 466/1979. Autorizarea unităţilor farmaceutice de către Ministerul Sănătăţii. Supliment 2000 ANALIZA MEDICAMENTULUI Controlul calităţii medicamentelor este obligatoriu în toate unităţile farmaceutice: producţie. Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. II. Legea nr.

Întreţinerea aparaturii. Efectuarea de analiză după F. responsabilitatea colectivă. sticle etc. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Tipuri de farmacii. prescurtări. Eliberarea lor sub stricta supraveghere a farmacistului îndrumător. Acte necesare pentru obţinerea avizului de liberă practică pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie. Etichetarea medicamentelor (extern. Planul farmaciei. al drogheriei şi laboratorului de producţie. Denumirea latină a medicamentelor. Identificarea de medicamente la masă de analiză. patendule. precum şi a condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora Acte necesare pentru autorizarea unităţilor farmaceutice (farmacie. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. drogherie. după data fabricaţiei). Probleme de protecţia muncii în farmacie. Aprofundarea legislaţiei farmaceutice în vigoare. după forma terapeutică.F. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate M.a) . în diferite forme farmaceutice. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. Studenţii anului III trebuie să se deprindă cu: Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I şi II. La terminarea practicii în farmacie. loc răcoros).S. pentru aprobarea normelor privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Disciplina de muncă.). Filtrarea. după alfabet.Recepţionarea medicamentelor. stupefiante). intern. unitate de productie). Ordinul nr. depozit farmaceutic. studenţii trebuie să cunoască medicamentele indigene şi de import folosite în mod curent(compoziţie. K. referitoare la eliberarea medicamentelor în farmacii. injectabil). Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. Prepararea unor soluţii simple. Obţinerea unor elaborate. cutii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. în vigoare. Curăţenia la locul de muncă. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de mâsurat. sinonime. Curăţirea ustensilelor şi recipientelor (mojare. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I.). Programul de lucru al farmaciei. loc uscat. ustensilele cele mai importante în farmacii.. capsule. Citirea reţetelor compensate şi gratuite. Cântărirea pe balanţa automată şi cmpănă de mână. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor L. al depozitului farmaceutic.R. posologie. amestecarea şi divizarea prafurilor. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. Controlul purităţii apei distilate. Aparatura. s. Taxarea reţetelor. Preambalarea medicamentelor. Cunoaşterea programului de calcul utilizat în gestionarea reţetelor compensate şi gratuite. Destinaţia diferitelor încăperi. 626/2001 al M. Dotarea meselor de analiză. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. contraindicaţii. sticle etc.V. sub atenta supraveghere a farmacistului îndrumător. Condiţiile de organizare şi funcţionare ale farmaciei comunitare şi de spital.

Medicales Interactiv. 2nd Edition. Editura Intelcredo. Kiss Ilona. London. Paris. R. 2000 ***Farmacopeea Română. 1994 M. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. 2002 ***USP. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. London. Bojiţă. Roman.L. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Sydney. IMF Tg. Deva. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Deva. Rouessac. M. Cluj-Napoca. John Wiley and Sons. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. New York. 2004 I. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. L. Bucureşti. J. Litografia UMF Tg. 1994 Silvia Duşa. Litografia UMF Tg. Metode spectrale.B. R. Izabella Foris. Săndulescu. Volumul 2.org şi http://www. Editura Medicală. ClujNapoca. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor.eudra. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Rouessac: Analyse chimique. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Ghid de lucrări practice. J. Bass. Volumul 1. Daniela Lucia Muntean. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Beckett. 1983 C. 1975 Bodo Agnes. Elena Curea: Controlul medicamentelor. Editions Médicales Internationales. Paris.html . 2004 C. Toronto. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Săndulescu. Mureş. Târgu-Mureş. 2002 A. M. Editura Medicală. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Editura Dacia. cromatografice şi electroforetice de analiză. 2003 M. 1998 A. 4th Edition. Ed. 5e Edition. Metode volumetrice. Grecu. email mail@emea. 1987 L. Editura Didactică şi Pedagogică. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. 1993. L.H. Baloescu. Bucureşti.K. L. 1980 I. Baloescu. Note de curs. Editura Intelcredo. electrophoreses et méthodes spectrales. Bojiţă. R. Bucureşti. Dunod. 1998 G. Sulimente ***Farmacopeea Britanică. Roman. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor.org/emea. Burgot. XXV. R. 2002 F. R. Ediţia a X-a. The Athlone Press. Editura Medicală. Roman. Méthodes chromatographiques. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. A. ediţia a 4-a. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods.5. M. 2002 ***Farmacopeea Europeană. University Press. Bojiţă. Grecu. Mureş.eudra. Ferencz: Analize instrumentale. Mureş. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 1992 Silvia Duşa. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Ed.

Deva. Tixier. Koupparis M. IMF Tg. Metode spectrale. 1984 Daniela Lucia Muntean. XXV. Daniela Lucia Muntean. 1994 M. Toronto. 1992 G.H. Săndulescu. cromatografice şi electroforetice de analiză. Dunod. 2nd Edition. J. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. C. 1998 Themistocles P. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. 2003 . 2004 C. Metode spectrale. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”.B. Editura Masson. A. 2002 F. electrophoreses et méthodes spectrales. 1993 D. L. R. 2003 A. The Athlone Press. 4th Edition. Rouessac. Bucureşti. 1975 Bodo Agnes. Mureş. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Roman. M. Beckett. London. M. Roman. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. London. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Volumul 2. Ed.K. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Ed. Editura University Press. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. 1984. Editura Printech. 2002 ***USP. 1993. Medicales Interactiv. Lăcrămioara Popa: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic.. Baloescu. L. Ediţia a X-a. Christian G. Tixier. IMF Tg. R. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Kiss Ilona. VCH Publishers New York. Bucureşti.H. cromatografice şi electroforetice de analiză. 2003 L.B. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. Quamtitative calcolations in pharmaceutical practice and research. Baloescu. J. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. Editura Medicală. R. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Macheras P.E. Burgot. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Editura Masson. Deva. Laboratoires Choy Maria Dogaru. Volumul 2. Editura Medicală. Méthodes chromatographiques. Editura Intelcredo.A. M. 2001 ***Agenda medicală. M. G... Editura Intelcredo. G. Sydney. Paris. New York. Vari: Compendiu de farmacologie generală. 2004 C. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. 2003 ***Farmacopeea Română. 5e Edition. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Bucureşti. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Mureş. 1994 M. Editura Medicală. ediţia a 4-a. Editions Médicales Internationales. Săndulescu. Cluj-Napoca.L. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Cluj-Napoca. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Bojiţă. R. 1998 A. Rouessac: Analyse chimique. Bojiţă. Kiss Ilona.. Méthodes et techniques instrumetales modernes. M. Roman. John Wiley and Sons.D. 1975 Bodo Agnes. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. Bojiţă. 2004 C. Paris.

Litografia UMF Tg. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 1994 Silvia Duşa. Litografia UMF Tg. Editura Dacia. Deva. Târgu-Mureş. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Beckett. Editions Médicales Internationales. Grecu. Metode spectrale. Paris. Bucureşti. New York. Sydney.H. Bojiţă. Editura University Press. Ediţia a X-a.B. Volumul 1. electrophoreses et méthodes spectrales. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. C. The Athlone Press.H. Ed. Rouessac: Analyse chimique. Editura Intelcredo. Săndulescu. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Săndulescu.K. L. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 1993. 2002 A. Editura Didactică şi Pedagogică. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Burgot. Editura Medicală. M. L. 1998 A. 4th Edition. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. R. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. John Wiley and Sons. XXV. 1994 M. 1975 Bodo Agnes. J. Kiss Ilona. Vari: Compendiu de farmacologie generală. 1992 Silvia Duşa. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. Grecu. Bucureşti. Medicales Interactiv. L. 1987 . Deva. Toronto. Medicales Interactiv. University Press. ClujNapoca. 2002 ***USP. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Baloescu. M. 2004 E. 2004 I. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Beckett. Laboratoires Choy Maria Dogaru. 2nd Edition. Toronto. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. R. London.K. 2003 M. Paris. R. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. New York. The Athlone Press. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor.B. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. IMF Tg. 1980 I. 1983 C. Rouessac. Bojiţă. Mureş. Editura Medicală. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Intelcredo. Volumul 2. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Roman. Méthodes chromatographiques. 5e Edition. Bucureşti. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. J. London. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. A. Ed. Elena Curea: Controlul medicamentelor. 1992 G. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Mureş. John Wiley and Sons. Sydney. Ghid de lucrări practice. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. 2001 ***Agenda medicală. Daniela Lucia Muntean. Baloescu. R. Dunod. 2002 F. London. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. 4th Edition.L. ediţia a 4-a. cromatografice şi electroforetice de analiză. Paris. Mureş. Ferencz: Analize instrumentale. Cluj-Napoca.A. 2nd Edition. Izabella Foris. Roman. Metode volumetrice. Note de curs. 2004 C. 2003 ***Farmacopeea Română. London. J. 1998 A. Ed.

Ediţia a X-a. Paris. 2002 F. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Rouessac. electrophoreses et méthodes spectrales.eudra. Rouessac: Analyse chimique. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. I II Semestrul F. 2002 ***Farmacopeea Europeană. XXV. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Editura Medicală. Editions Médicales Internationales. I II Semestrul B. J. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. 1998 G. 2002 ***USP. A. Bass. email mail@emea. 1993. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. ediţia a 4-a. Burgot. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. I II Semestrul D.html 6.org şi http://www. Roman.org/emea. Sulimente ***Farmacopeea Britanică.eudra. I II Semestrul E. R. 2000 ***Farmacopeea Română. Dunod. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R.L.L. Ed. Bojiţă. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr credite 7 Număr credite 2 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu . I II Semestrul C. M. STAGII. 5e Edition. Méthodes chromatographiques.

Semestrul G. I II Semestrul H. I II Semestrul I. I II Semestrul J. I II Semestrul K. I II Semestrul L. I II Semestrul M. I II

Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs -

Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii -

Număr ore lucrări practice 30 (3 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (26 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (15 săptămâni)

Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 20 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 30

Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen

1. DISCIPLINA: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ A. Botanică farmaceutică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Plante medicinale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Oroian Silvia Prep.drd. Carpiuc Florina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei si anatomiei plantelor medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor, care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Cunostinţele teoretice sunt completate şi aprofundate în mod eficient la lucrările de laborator, care întregesc cunoştiinţele predate la curs. Se pune un accent deosebit pentru demonstrarea realizărilor din ultimele decenii. Programa analitică cuprinde următoarele cursuri: Importanţa studieri Botanicii farmaceutice pentru învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Lizozomii, Microcorpii, Sferozomii, Corpii paramurali, Citoscheletul, Structuri pluritubulare, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice, Vacuomul celular, Peretele celular. II. Histologie vegetală Viitorul farmacist trebuie să cunoască noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. III. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare, morfologia externă şi anatomia acestora. Rădăcina: morfologia rădăcinii; anatomia rădăcinii; rădăcini metamorfozate; sinteza unor principii active în rădăcini şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii; anatomia tulpinii; produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei; anatomia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii; anatomia

florii; tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa: morfologia şi anatomia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă. SISTEMATICA PLANTELOR I. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice. II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae; Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae. Familiile: Papaveraceae, Fumariaceae, Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae. Familiile: Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae. Familiile: Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae, Sapindaceae, Hyppocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae, Rhamnaceae. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae, Brassicaceae. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae, Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae. Familia: Asteraceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Norme de comportare si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. II. Structura celulei vegetale Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular: cromatoforul de la Spirogyra sp. si a grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota si petalele de Calendula officinalis. III. Incluziunile ergastice Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea mays, Phaseolus vulgaris, Oryza sativa. Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea

laticifere articulate de la Chelidonium majus. Structura primară şi secundară a rădăcinii Structura primară a rădăcinii de Primula veris. Iris germanica. Ţesuturi secretoare: ţesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola wittrockiana. Ţesuturi fundamentale. XI. sclerenchimul fibros din tulpina de Asparagus officinalis. formele limbului. Angelica archangelica. IV. Tilia cordata. baza limbului. inflorescente cimoase. nervatiunea frunzei. Zea mays. inflorescente compuse. Sambucus nigra. VI. XII. Morfologia frunzei Părtile componente ale unei frunze simple. IX. anatomia ovarului la Lilium candidum. Tesuturi mecanice Colenchimul angular din tulpina de Lamium album. Picea abies şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. Structura secundară a tulpinii de Pynus sylvestris. Stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea. diagrame si formule florale. morfologia florii la angiosperme. anexele foliare. Dispozitia florilor Inflorescente racemoase. părozitatea limbului. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris. Iris germanica. VII. Tesuturile de apărare. Formatiuni epidermice Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis. VIII. XIII. Structura anatomică a frunzei Structura bifacială a frunzei de Vaccinium vitis-idaea. ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp. structura omogenă la frunza de Iris germanica. rafidele de oxalat de calciu din petiolul frunzei de Begonia rex. Urtica dioica şi Humulus lupulus. Morfologia si anatomia organelor de reproducere Morfologia florii la Picea abies. Lysimachia nummularia. Thymus serpyllum. Sferocristale de inulină în rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis. structura anatomică a petiolului de Scopolia carniolica. structura ecvifacială la frunza de Dianthus carthusianorum. Tesuturi conducătoare Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală). X. frunze compuse. Structura secundară a rădăcinii de Agrimonia eupatoria. Morfologia si anatomia fructului . marginea limbului. Zea mays. vârful limbului. Mentha x piperita. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. V. ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus. ursini de oxalat de calciu din Althaea officinalis. perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale. Hypericum perforatum. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoides. Stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica.oxalatului de calciu: nisip oxalic cristalin din Atropa bella-donna.. Elaeagnus angustifolia. Mentha x piperita. Humulus lupulus. macle de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa. Structura primară si secundară a tulpinii Structura primară a tulpinii de Mentha x piperita.

Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Seminţe medicinale. Viscum album. bistorta. VII. Eryngium planum. indehiscente. Pinus sylvestris. IV. Familiile: Onagraceae. Rhamnaceae. Linaceae. Aconitulm species. Violaceae. Saponaria officinalis. Araliaceae. Loranthaceae. Lythraceae. Hypericaceae. Helleborus purpurascens. Capsella bursa. cărnoase. Urticaceae Polygonum aviculare. Apiaceae. Hedera helix. fructe simple. Hypericum perforatum. uscate. Angelica archangelica. Cannabis sativa.pastoris. dehiscente. Foeniculum vulgare. Ranunculaceae. Coriandrum sativum. . Cannabaceae. Taxus baccata. SISTEMATICA PLANTELOR I. fructe compuse. Familiile: Polygonaceae. Dryopteridaceae. Caryophyllaceae Aristolochia clematitis. Filipendula ulmaria. Prunus spinosa. Geraniaceae. Frangula alnus. Dryopterix filix-mas. Ruta graveolens. Morfologia si anatomia seminţei Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. Clasificarea fructelor: fructe simple. Potentilla erecta. fructe false.Morfologia fructului. Linum usitatissimum. Glycine max. Humulus lupulus. Sorbus aucuparia. Gypsophila paniculata. Adonis vernalis. Ononis arvensis. Chelidonium majus. Alchemilla xanthochlora. Levisticum officinale. Potentilla anserina. Papaver somniferum. Euphorbiaceae Epilobium angustifolium. Rutaceae. Ginkgo biloba. Geranium robertianum. Sinapis alba. Brassica nigra. Berberis vulgaris. Angiospermatophyta. Viola tricolor. V. Abies alba. Familiile: Aristolochiaceae. Ricinus communis. III. Ephedraceae: Ephedra distachya. VI. Familiile: Elaeagnaceae. Tehnica determinării plantelor II. Asarum europaeum. Lythrum salicaria. Melilotus officinalis. cărnoase. Oenothera biennis. Papaveraceae. Morfologia si anatomia seminţei de Ricinus communis. Equisetum arvense. fructe simple. Equisetaceae. Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae. fructe multiple. Juniperus communis. P. VIII. Familia: Rosaceae Agrimona eupatoria. Încrengătura Spermatophyta. Rosa canina. Galega officinalis. Consolida regalis. XIV. Glycyrrhiza glabra. Urtica dioica. Laburnum anagyroides. Crataegus monogyna. indehiscente. dehiscente. uscate. Hippocastanaceae. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina) Lycopodium clavatum. Carum carvi. Rheum palmatum var. Picea abies. Geum urbanum. Berberidaceae. Aesculus hippocastanum. Familia Fabaceae Cytisus scoparius. fructe simple. tanguticum. Sanguisorba officinalis.

ţesuturile fundamentale. Histologie vegetală Acest subcapitol cuprinde noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Alliaceae. Datura stramonium. a ţesuturilor vegetale. Boraginaceae Vinca minor. Caprifoliaceae. Calendula officinalis. Nucleul. Plantago lanceolata. Iridaceae. ţesuturile de apărare. Taraxacum officinale. Lavandula angustifolia. Aloe vera. Vaccinium vitis-idaea. Vacuomul celular. Tanacetum vulgare. Reticulul endoplasmatic. Ciochorium intybus. Tussilago farfara. Salvia officinalis. Primula veris. Silybum marianum. Aparatul Golgi.media. Arctium lappa. Salix alba. Se va preda: Importanţa studieri Plantelor medicinale pentru învăţământul farmaceutic. Tilia cordata. Iris germanica. Gentiana lutea. Zea mays. P. ţesuturile conducătoare. Liliaceae. Malva sylvestris. Familia Asteraceae Achillea millefolium. ţesuturile secretoare. Allium sativum. care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. platyphyllos. Veratrum album. Cynara scolymus. Lamiaceae Digitalis lanata. Atropa bella-donna. Familiile: Scrophulariaceae. ţesuturile mecanice. XIII. Valeriana officinalis. Origanum vulgare. Allium cepa. Orchidaceae. Artemisia absinthium. Althaea officinalis. Rubia tinctorum. X. Primulaceae. Alcea rosea.IX. Fraxinus excelsior. Leonurus cardiaca. Lamium album. grandiflora. Sambucus nigra. Colchicaceae. T. D. tomentosa. Poaceae. XII. Matricaria recutita. Verbascum phlomoides. Ribozomii. Melanthiaceae. În cadrul acestui . Ericaceae. Mitocondriile. Mentha x piperita. Malvaceae. purpurea. major. Gentianaceae Populus nigra. Familiile: Apocynaceae. Familiile Asparagaceae. Familiile: Salicaceae. Acorus calamus. Valerianaceae. Elymus repens. Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma. Peretele celular. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine. Incluziunile ergastice. Hyssopus officinalis. Plantaginaceae. Xanthium strumarium. II. Cunoasterea structurii celulei vegetale. P.asclepiadea. Thymus serpyllum. Araceae Convallaria majalis. Arctostaphylos uva-ursi. XI. D. Oleaceae. Echinacea angustifolia. G. Orchis morio. Rubiaceae. Plastidele. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor în Grădina botanică B. Hyoscyamus niger. Rosmarinus officinalis. T. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Melissa officinalis. Symphytum officinale. Inula helenium. Scopolia carniolica. Tiliaceae. Centaurium erythraea. XIV. Solanaceae. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei şi anatomiei plantelor medicinale. Vaccinium myrtillus. a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor. Colchicum autumnale.

Rhamnaceae. Tesuturile de apărare. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Scrophulariaceae. Familiile: Boraginaceae. Structura celulei vegetale Aparate optice utilizate în studiul morfologic şi anatomic al plantelor medicinale. Fabaceae. Rutaceae Familiile: Linaceae. Betulaceae. produse vegetale de origine caulinară. Unităti sistematice. importanta drogurilor care provin din flori. Orchidaceae. Apocynaceae. Cannabaceae Familiile: Rosaceae.Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae Încrengătura Spermatophyta. Plantaginaceae. II. Încrengătura Spermatophyta. Familiile: Polygonaceae. Familiile: Ginkgoaceae. Studiul plastidomului celular: grăuncioarele de clorofilă din Vallisneria spiralis. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare şi morfologia externă.subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. Elaeagnaceae. Formatiuni epidermice. Subîncrengătura Angiospermophytina. Colchicaceae. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Valerianaceae. Primulaceae. Fructul si sământa: morfologia fructului şi a seminţei. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de Calendula officinalis. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae. Cupressaceae. importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Familiile: Caprifoliaceae. Caryophyllaceae. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae. III. Gentianaceae. Norme de comportare şi tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii. Fagaceae. Tesuturi secretoare . Iridaceae. Familiile: Apiaceae. Araceae. Familiile: Myrtaceae. Floarea: morfologia florii. Familia: Asteraceae. Familiile: Tiliaceae. importanţa drogurilor care provin din sămânţă. Rădăcina: morfologia rădăcinii. Violaceae. Malvaceae. Pinaceae. tipuri de inflorescente. Mimosaceae. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). II. Ericaceae. Familia: Lamiaceae. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare . Solanaceae. SISTEMATICA PLANTELOR I. Poaceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Ranunculaceae. Hypericaceae. Frunza: morfologia frunzei. Lythraceae. Brassicaceae. Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Papaveraceae.

morfologia florii la angiosperme. Familiile: Ranunculaceae. Humulus lupulus. Papaver somniferum. Gentianaceae Populus nigra. Hypericum perforatum. Hypericaceae. Brassicaceae Hippophae rhamnoides.Equisetum arvense. Rosa canina. uscate. Dispozitia florilor. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Glycyrrhiza glabra. anexele foliare. Subîncrengătura Coniferophytina. Familia Fabaceae. Gypsophila paniculata. Stomatele de tip monocotiledonat: Zea mays. Morfologia organelor de reproducere. Lythraceae. Ericaceae. dehiscente. Familiile: Salicaceae. Viola tricolor. III. Krameria triandra. Încrengătura Spermatophyta. fructe simple. fructe compuse. III. Alchemilla xanthochlora. Betulaceae. Myrtaceae. Potentilla anserina. Pinaceae. Frangula alnus. Primula veris. uscate. Rosaceae Quercus robur. Părtile componente ale unei frunze simple. Gossypium herbaceum. Tilia cordata. Morfologia frunzei Morfologia rădăcinii. Betula pendula. Juniperus communis. indehiscente. Eryngium planum. baza limbului. cărnoase. PLANTELE MEDICINALE I. VI. vârful limbului. Prunus cerasus. Coriandrum sativum. Brassica nigra. Crataegus monogyna. Apiaceae. Familiile: Ginkgoaceae. Cannabaceae. Morfologia tulpinii. Salix alba. Saponaria officinalis.Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Urtica dioica. Malvaceae. indehiscente. dehiscente. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Elaeagnus angustifolia. cărnoase. Angiospermatophyta. Citrus aurantiacum. Familiile: Elaeagnaceae. Althaea officinalis. Morfologia tulpinii. Carum carvi. Tiliaceae. Gentiana lutea. produse vegetale de origine caulinară. Morfologia fructului. Familiile: Fagaceae. fructe multiple. Ginkgo biloba. Centaurium erythraea. inflorescente compuse.tanguticum. Rutaceae. Eucalyptus globulus. Ţesuturi secretoare: perii secretori de pe frunzele de Mentha x piperita. IV. Linum usitatissimum. marginea limbului. Stomatele de tip dicotiledonat: Mentha x piperita. Rheum palmatum var. II. Tehnica determinării plantelor Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae. Geum urbanum. Clasificarea fructelor: fructe simple. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. . Primulaceae. părozitatea limbului. Chelidonium majus. frunze compuse. Lythrum salicaria. V. Polygonaceae Adonis vernalis. Morfologia şi anatomia fructului şi seminţei Morfologia florii la Picea abies. formele limbului. Inflorescente racemoase. nervatiunea frunzei. IV. Papaveraceae. Linaceae. fructe simple. Agrimona eupatoria. Malva sylvestris. inflorescente cimoase. fructe simple. Vaccinium vitis-idaea. Polygonum aviculare. Morfologia rădăcinii. Vaccinium myrtillus. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. Pinus sylvestris. Cupressaceae. Violaceae. fructe false. Caryophyllaceae. Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. Rhamnaceae Astragallus gummifer.

. Növenyszervezettani gykorlatok.: Ultrastructura celulei vegetale. vol III. 2001. Ed. Citologie. Recapitulare Convallaria majalis. Oroian Silvia. Tg. coord. Aloe vera. Szalac I. Anatomia plantelor. Bucureste. Bucuresti. Did.lucrări practice. Lucrări practice. Familiile: Asparagaceae. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică. Cnicus benedictus.. Ed. Cuza”. Morfologia si anatomia plantelor.. 1966 Nită Mihaela.M. Toma I.. 1980 Tămas M. Bucureste.F. Ed. Bucuresti. Budapest. Füzi I.: Botanică farmaceutică. Naela C. Moruzi Constanta.. Scrophulariaceae. Toma N. Salvia officinalis. Tehnică. Valeriana officinalis. I. 5.Academiei. Didactică si Pedagogică. 1999. Calendula officinalis. Lehrhbuch der Botanik. Histologie.. Organografie. Familiile: Lamiaceae Hyssopus officinalis. 1990 . Didactică si Pedagogică. Thymus serpyllum. Botanică.. Schenck H. Plantaginaceae Sambucus nigra. Bucuresti 1978 Anghel I.F. VIII. Ed..Manual de lucrări practice. Iasi. Grub Verlang. Mentha x piperita. Botanică farmaceutică . Botanică. Toma C. Hodisan Viorica. Ed.VII. Ivănescu Lăcrămioara. Atlas botanic. Citologia vegetală.Did. Bucuresti. IX.. vol I. şi Ped. Didactică si Pedagogică. Cynara scolymus. Didactică si Pedagogică. Matricaria recutita. 1981 Ciobanu I. Agro-Silvică. Univ.. Digitalis purpurea. 1964 Radu A.. Medicală Universitară Iuliu Hatieganu . Fr. 1981 Serbănescu Jitariu Gabriela. 2000. Botanica farmaceutică. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Jena. Morfologia si anatomia plantelor. Bucureşti.. Brezeanu Aurelia. vol I. Andronescu Ecaterina. Plantago lanceolata. Valerianaceae. Thymus vulgaris.Didactică si Pedagogică. Lehrhbuch der Botanik. Toma C. Ed. Verlag von Gustav Fischer. Rosmarinus officinalis. Mures Palade Madelena.L. Ed. Ed. I.. Bucureşti 1985 Morlova Irina. Verbascum phlomoides. „ Al. Jost L. Origanum vulgare.. Ed. Ed. Tankönykiado.. Karsten G. Tussilago farfara.. 1965 Fitting H. Lavandula angustifolia.Cluj-Napoca. Cluj . Ed. Atropa bella-donna. Melissa officinalis. Artemisia absinthium. Bucuresti. 1973 Sárkány S..R. Tehnoplast Company S. X.. Arnica montana. Familia Asteraceae Achillea millefolium. Botanica farmaceutică..Napoca Tămas M. 1997 Palade Madelena et colab. Liliaceae. Bucuresti 1979 Anghel I. Rugină Rodica. Növenytani praktikum. Zea mays. 2000 Popovici Lucia. Andrei M. Botanică generală si sistematică. Indrumător de lucrări practice vol. 1913 Giesenhagen K.. Ed. Ed. Morfologia si anatomia plantelor . Stuttgart Grintescu I..M.. Solanaceae. Poaceae. Botanică farmaceutică. si Pedagogică. Stiintifică si enciclopedică. Ed. 1966 Morlova Irina si colab. Familiile: Caprifoliaceae. Litografia U.

Bucureşti Prodan I. Îndrumător de lucrări practice. Ceres.( red. Fitocenologie şi vegetaţia României. Stuttgart und Wien Avram R. 1995. 1980. Al.. Maria. Ed. 1968. Ed.. Ed. Bucureşti Ciocârlan. Vol I.: Atlas de plante. Junimea. 1993. Documents Phztosociologiques.. 22. Verlag Eugen Ulmer. Bucuresti Adler W. Rugină. Edit... Ecaterina.Thoms. Plante medicinale şi aromatice. Tg. Ed. Hermann. Rodica. 2000.L.. 1990 Todor I. Flora Europea. Ed. University Press.. Iosif.. 270 p. Flora Republicii Socialiste Romania. Andronescu Ecaterina. Plantele endemice din flora României. Did.II.. 1-5. organografie. Gostin. Bucureşti. 2002. T. Stuttgart Pârvu . I. Bucureşti.. II. 1994. I. Grigorescu E. Acad. Ed. Ed. Ed. V. vol.) 1964-1980. Enciclopedică. Franckh-Kosmos Verlangs – GmbH et Co.Did şi ped. Universul plantelor. Tipomur. I-X. I. I-II. histologie.:Flora mică ilustrată a României. Bucureşti Bocşe.... T. University Press.. C. Ed. Fusi. şi Ped. XI-XIII. Edit. Band V. Agrosilv. Excursionflora von Ostereich. Tutin. I *** 1966-1976. Istoria medicinei româneşti. Ed. Anatomia plantelor medicinale. 1-5. Iasi Toma... Ed. Irina... Brough. Marisia XXIII-XXIV. Kosmos Atlas Bluttenpflanzen. Ed. Ed. Bucureşti Ciulei I. Ed. ISBN 973-86119-5-4 . Cluj –Napoca Csedo C. vol. Pârvu. 434 p.G. Atlas.: Botanică farmaceutică Ed. (red. Cluj – Napoca Cristea V.. 1991. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie. Medicală Bucureşti Coldea Gh. Academiei Romane. I. 1966 Radu A. Flora Europea. Wien I Thoms. Camerino Cristea V. Botanique. Ed. Ligia. 1991. Flora Republicii Socialiste Romania. Cambridge University Press Botanică farmaceutică (Sistematica). ISBN 973-85602-6-8 Botanică farmaceutică. 1990. Medicală. Bucuresti Tutin... B. xerografiat. prodrome des asociations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică. Academiei R. Flora Europea. P. Cambridge University Press Van Tieghem. C.M. 1952-1976 Tutin.. Urban & Schawarzenberg. Plante medicinale.G. Cambridge University Press.. Plantele medicinale şi condimentare din judeţul Harghita.R. II. II.. Bucureşti 1981 Tămas M. Ceres Bucureşti Gibbons. Vol II.. G. Ed. Buia A. Flora Europea. Oswald K. T. 1998. Botanică farmaceutică. Mureş Bologa. 1972. Mihaiu.III. Hermann. T. 1993. Ed.).Fitochimie şi Fitoterapie. argument al ştiinţei şi spiritualităţii româneşti. Fischer R. vol. 1991. C.. 1931. Ed. ISBN 973-8021-23-5 Botanică farmaceutică. V. Band V. 1993. Stănescu Ursula. Hodisan Viorica..( red.Cluj-Napoca. citologie. Füzi I.S. Wien IX Toma. Did. Dicţionar etnobotanic. 2000. vol XIII. 2000.G. 1929. 1998. 1928. Andronescu. Fitocenologie şi vegetaţia României. 1981.. UCCOOP.. Ed. 1991. 1987. Cambridge University Press Tutin. II. Medicina populară. Urban & Schawarzenberg. Acad. Flora ilustrată a României.F. şi ped. Univ. C.) 1964-1980. 2004. Miercurea Ciuc Dihoru. Histologie vegetală.G. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie. vol. Bucuresti *** 1952-1965. „ Babeş – Bolyai”. Bucureşti Borza.

Rugină. Botanică farmaceutică (Sistematica). Ecaterina. Ed.F. 1973 Serbănescu Jitariu Gabriela.. Tehnică. Didactică si Pedagogică. Andrei M. Bucuresti.Didactică si Pedagogică. Tipomur.:Flora mică ilustrată a României. vol I. Flora Republicii Socialiste Romania. 1981 Prodan I. C. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Acad. Ed. Toma I. Ed. 1980 Toma. 1966 Radu A. 2000 Popovici Lucia. Bucureşti. Buia A. Agrosilv. Ed. 2002 Oroian Silvia. XI-XIII. Did. Acad..: Atlas de plante. Didactică si Pedagogică. Citologie. Tehnoplast Company S. Andronescu Ecaterina. STAGII. Indrumător de lucrări practice vol. Botanică farmaceutică .. 1997 Palade Madelena et colab. I-X... Litografia U. Plante medicinale şi aromatice. 1998 *** 1966-1976. Bucureşti. Academiei Romane... I. Ed. Rodica. Bucuresti *** 1952-1965. citologie. 2004 6. Atlas. Bucureste. Didactică si Pedagogică. Botanică farmaceutică. Ed. Fusi. Botanică farmaceutică. Botanica farmaceutică. Vol II. Andronescu. Bucureste. Stiintifică si enciclopedică. organografie.: Botanică farmaceutică Ed.L. Moruzi Constanta. Bucureşti. Histologie.. Bucuresti 1978 Ciobanu I. Organografie.lucrări practice.. Mures Palade Madelena. Bucureşti 1981 Todor I. Morfologia si anatomia plantelor. 2001. vol I. Anatomia plantelor. Bucuresti. I II Semestrul B. Ed. Atlas botanic. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 5 7 Număr credite 2 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . Iosif. Flora Republicii Socialiste Romania.R. Bucureşti 1985 Oroian Silvia. Ed.B. Ed. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. University Press. Vol I. şi Ped. şi Ped.. University Press. Botanică farmaceutică. 2000 Oroian Silvia. Anatomia plantelor medicinale. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1952-1976 Oroian Silvia. Füzi I. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Bucuresti Avram R. Did.M. Botanică farmaceutică. Ed. 1965 Grintescu I. Bucuresti. Ed. Ed. Morfologia si anatomia plantelor. Edit. histologie. Ed. Toma C. Edit.Did şi ped. Botanică. Ed. Tg.

1. VI. Ultrastructura Originea şi funcţia organitelor citoplasmatice: reticulul endoplasmatic. transport pasiv. Transport vezicular. Biologie celulară – anul II Facultatea de Farmacie. Structuri specializate ale mebranei.drd. Prepararea materialelor biologice pentru cercetările microscopiei electronice. Transport prin membrane Difuziunea simplă. Asimetria membranelor. III. proteinele carrier cu activitate ATP-azică. aparatul Golgian. Alcătuirea celulei eucariote. Ultrastructura şi activităţile fiziologice ale hialoplasmei VIII.Tünde Prep. Ultrastructura şi rolul fiziologic al plasmalemei Învelişul celular: componente. IV. Membrana eritrocitului şi antigenele grupelor sanguine. Rolul microscopiei electronice în obţinerea informaţiei structurale în biologia celulară Nivelul de organizare a ultrastructurilor accesibile prin microscopia electronică. DISCIPLINA: BIOLOGIE CELULARĂ A. Curticăpean Manuela-Claudia 3. antiport. simport. Caracterele infrastrucurale ale celulei vegetale Studiul constituenţilor celulari. Obligatorie 4. Originea eucariotelor şi formarea celulelor eucariote. receptorii de membrană. Alte tipuri de structuri (structura cenotică şi structura virusurilor). sistemele de transport implicate în reglarea pH-ului citoplasmatic. Tóth Ecaterina . II. funcţii. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Importanţa şi actualitatea Biologiei celulare pentru învăţământul farmaceutic Scurt istoric al celulei. Asemănarea şi deosebirea între celulela vegetală şi animală Organizarea celulară: tipuri de structuri celulare. mobilitatea lor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. . VII. proteinele şi glucidele membranare. endocitoză. structura celulei procariote (celula Cyanophytae-lor şi celula bacteriană). exocitoză. specializarea Farmacie 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf dr. V. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Structura moleculară a mebranelor biologice. lipidele. glicocalixul.

Biosinteza glicozizilor cardiotonici. Biosinteza saponozidelor. diterpene. etc.înmulţirea celulelor . Citoscheleton Matricea şi microtubulii (structură. importanţa lor farmaceutică şi funcţia lizozomilor (degradarea X. Biosinteza glico. sferozomii. Biosinteza cutinei şi al suberinei.funcţiile membranelor mitocondriale: conversia energiei. ultarstructura nucleoplasmei Nucleul. XII.expresia genelor prin morfogeneză şi nutriţie. Centriol şi cinetochorul. Clonarea celulelor vegetale şi animale. Biosinteza alcaloizilor. lipozomii Ultrastructură şi rol fiziologic. şi indirectă (cariocineză şi citocineză) homeotipică (mitoza) şi heterotipică (meioza). XVIII. Peroxizomii. controlul şi sinteza proteinelor . compoziţia chimică. Monoterpene. a ADN şi ARN. ultrastructura vacuomului. XVII. Biosinteza heterozidelor. XIX. sequiterpene. XIII. derivaţi de la fenilalanină. Peretele celular Ultrastructura. Ultrastructura nucleului interfazic. Rolul biologic al nucleului: Biosinteza acizilor nucleici: biosinteza nucleotidelor. Rolul vacuomului. Biosinteza terpenelor. constituenţii chimici. Metode de studiu ale celulei . Ultrastructura nucleolului. Scheletul actinic şi filamentele intermediare. Compuşi chimici inhibitori şi stabilizatori ai fusului. Rolul fiziologic al mitrocondriilor . Ultrastructura condriomului celular Structura electronomicroscopică Localizarea ultrastructurală a constituenţilor chimici mitrocondriali. Derivaţi de la glicocol. ultrastructura şi funcţia cloroplastelor. derivaţi de la tiptofan şi derivaţi de la lizină-ornitină. XVI. Cinetica celulară . rolul lui în biogeneza ribosomilor Ultrastructura şi rolul fiziologic ribosomilor. aparatul vacuolar.şi fosfolipidelor. Biosinteza Acizilor uronici.ciclul celular Tipurile de diviziune: diviziunea directă a nucleului (amitoza). Biosinteza proteinelor (translaţie). Plastidomul Originea. Mişcarea celulelor vegetale. XV. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. tetraterpene. triterpene. glioxizomii. cromosomii şi genele. modificări secundare ale peretelui celular. biogeneza mitocondriilor. Incluziuni inerte.IX. XIV. proprietăţi şi funcţii). XI. Biosinteza acidului shikimik şi cinamic. Constituenţii nevii ai celulei vegetale Deuteroplasma. Structura electronomicroscopică proteinelor).

Reacţii de identificare a proteinelor (albumine şi globuline) VIII. Mutageneza fizică şi chimică. Electronmicroscopul. XII. Fenomene de membrană Observaţii pe membrana eritrocitului de mamifer. Diviziunea celulară heterotipică Micro. prezenţa amidonului ca excipient în tabele indigene şi străine. XI. Punerea în evidenţă a acizilor organici şi a lipidelor IX. recunoaşterea fazelor diviziunii celulare la Triticum aestivum şi Allium cepa. VII. X. reacţii de diferenţiere a aldozelor şi cetozelor. Reacţii de identificare a monozaharidelor Reacţii comune ale aldozelor şi cetozelor. Incluziuni ergastice Tipurile de amidon. XIV. Observarea microscopică a granulelor de amidon în frunze de Vallisneria spiralis. Măsurători microscopice Folosirea micrometrelor . importanţa farmaceutică a amidonului. Alergogeni – alergie – identificarea tipurilor de polen la diferite specii de plante medicinale. VI. Prezenţa membranei celulare hemicelulozice ca material de rezervă. efectuarea măsurătorilor în lungime şi suprafeţe. II. în seminţele de cafea (Coffea arabica) Forma celulelor hialine în foliolele speciilor de Sphagnum. Celule amiceliate la drojdia de bere Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini la Lupinus albus.Microscopul. Fenomene de membrană Osmoza. colorarea şi recunoaşterea in situ a formelor bacteriilor simbiote. măsurarea presiunii osmotice la celulele de Allium cepa. Rhizobacterium lupinii. IV. V. Influenţa unor factori fizici şi chimici asupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii.obiectiv şi ocular.şi macrosporogeneza . Identificarea celulelor vii şi moarte în cazul produsului comercializat (Saccharomyces cerevisiae). Diviziunea celulară homeotipică Folosirea colarantului Schiff selectiv pentru materialul genetic. Amidonul corodat (Solanum tuberosum şi Triticum vulgare) Mobilizarea amidonului din ţesuturi de rezervă în cazul germinării seminţelor. XV. substanţe antimutagene .Tehnica executării frotiului. III. Ţesutul formativ şi cromosomii în vârful rădăcinilor de Allium cepa – tehnică de colorare cu carmin acetic XIII.

. W. Acatrinei Gh. Biosinteza sescviterpenoidelor. cromatografia pe diferite suporturi.. Bucureşti. Geografie şi Geologie . Acatrinei Gh. (1958) . Iaşi. „Babeş-Bolyai”. Juniperus communis). Editura Medicală. (1994) .Cytology. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare din florile imature (Caryophyllus aromaticus. New York Deliu C. (Hypericum perforatum..Gr. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.Practicum de citologie vegetală. Olea europea). Ladish H. Matsudara P.Evidenţierea anomaliilor cromosomiale din meristemul radicular de Triticum aestivum. Pimpinella anison. XX. Haţieganu Elena (1983) .. Ulei eteric secretat de ergastoplasma celulelor oleifere (idioblast eteroleifer) în frunze de Laurus nobilis. Recapitulare 5. 176 p. (1986) – Biologie celulară. Baltimore D. Forsythia sp. 168 p.. 336 p. Akadámiai Kiadó. Biosinteza lipidelor şi acizilor uronici. Celule cu ulei gras solid şi lichid (Theobroma cacao. Zoltan K. electroforeza. Celule perispermice de grâu (Triticum vulgare) şi de secară (Secale cereale). 280 p. XVIII. de Biologie. Editura Ştiintifică si Enciclopedică.. Toma N. tratate cu mutatageni. Acatrinei Gh. Foeniculum vulgare). Iaşi. Dudits D. Iaşi. Acatrinei Gh. Ulei eteric secretat de celule epiteliale şi de canalele secretoare schizogene pericarpice (Coriandrum sativum.E. Tipografia Universităţii Bucureşti Constantinescu D.Biologia moleculară a celulei vegetale. Univ. Enzime Evidenţierea activităţii reductazei şi catalazei în frunze de Vallisneria spiralis. criofractura. 706 p.H. Editura CERMI.Biotehnologia plantelor. pericarp de Citrus limonium şi Piper nigrum. Tehnici speciale utilizate în biologia celulară şi moleculară Obţinerea de protoplaşti. Pimenta officinalis) şi celulele eteroleifere (Cinnamomum zeylanicum). (1991) .L. XVI. Anghel I. Editura CERMI. Evidenţierea activităţii hemicelulazelor. Bucureşti Balázs E. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare şi canale rezinifere (Pinus sylvestris. Cluj-Napoca.. Introducere în tehnica centrifugării şi ultracentrifugării XIX. Zypursky S.Diviziunea celulelor la plante sub influenţa substanţelor biologic active. 3rd edition Scientific American Books Inc. Viola arvensis. cultura de celule şi ţesuturi. lucrări practice. Influenţa temperaturii asupra activităţii catalazei. Budapest. Brezeanu Aurelia (1981) . fracţionarea celulară. Darnell J. Biosinteza Biosinteza monoterpenelor aciclice şi monociclice. Carum carvi. XVII.. Influenţa pH-ului asupra activităţii catalazei.. Pinus nigra. Acatrinei Ligia (1998) . Acatrinei Ligia (1998) . (eds) (1999) . Laticiferele articulate anastomozate şi neanastomozate (fructe imature la Papaver somniferum şi tulpini de Chelidonium majus). Structuri cu mucilagii depuse pe membrana celulară epidermică la seminţe de in (Linum usitatissimum).. Fac. difracţia cu raze X..Reglarea proceselor ecofiziologice la plante.Molekuláris növénybilógia – szemelvények. Impr. Biosinteza terpenoidelor.). Berk A. Freeman & Comp. Editura Junimea..Biologia celulei vegetale.. Identificarea flavonoidelor pe cale histochimică în petale de plante medicinale. Biosinteza flavonoidelor şi proteinelor.

Berk A. Toma C. Budapest. (1977) . NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Dacia Könyvkiadó.. Bukarest Kis Z.A. Benga Gh. Sejttan. 245 p Dudits D.. Niţă Mihaela (1995) . Republicii Socialista România. Acad.A növényi anyagcsere. Budapest Czeizel E. Mezőgazdasági Kiadó. Freeman & Comp.K.: Ember. Ed. 6.Összehasonlitó anatómiai előadások I.(1983) .A növényi sejt élettana. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Dacia Könyvkiadó. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Daganat Biológia. 496 p. Didactică şi Pedagogică.Biologie celulară. Zypursky S.. Budapest. (1967) . XX. (2000) .Biologie celulară.Sz.Szerkezetek és rendszerek a növényvilágban. Baltimore D.: (1977) . Budapest Szabó T.. (2000) . William (1995) – Cell Biology laboratory Manual (funded by NSF-DUE 9451132). 3rd edition. Bucureşti. Minnesota. Bukarest Módy J.(1984) . Bukarest Nagy G.Mi a sejt. Diculescu I. Akadémiai Kiadó. Editura medicala.. (1979) . Bucureşti.Heterózis és mutáció a kukoricában. Bukarest Szalmatova T.I. Semestrul I II Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 3 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen .L. ELTE Eötvös Kiadó..Biologie Celulară. Impr.Természet.Növényélettan . Editura Universităţii „Al.Celula vegetală. 998 p.Cytology. Didactică Pedagogică. Onicescu Doina. Heszky L.Jövők titka.A molekulák és az élet. ELTE Egyetemi tankönyv.. Oniceanu Doina. Saint Peter. Gustavus Adolphus College (Biology Department). Kerekes M.Növényélettan – az anyagcsere és fejlődés molekuláris és biokémiai alapjai.M. Bucureşti Kovács J. Ed. Smith H.. (1990) . New York Láng F.. (1976) .Növénybiotechnológia. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.Ép testben ép erek. (1986) . Ladish H. University of California Press.Cuza” Iaşi. (1971) . 82 p. 251 p. század. Budapest Heidcamp H. Budapest. Akadémiai Kiadó. Budapest Feszt T. (1995) . W. Ed.E.(1984) . Popescu L. (1975) .H. Budapest Ionescu-Varo M. Budapest Bálint A. STAGII. Balázs A. 241 p. Kriterion Könyvkiadó. (1983) . Tudományos és Enciclopédiai Könyvkiadó. Scientific American Books Inc. Natura. Berkley and Los Angeles. Mezőgazdasági Kiadó.A virus és a rák. Eötvös Kiadó. Mischiu Letiţia (1971) .. Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó. USA Hess D. Darnell J.Diculescu I. (1976) . 14. Gondolatkiadó.The Molocular Biology of Plant Cell – Botanical Monographs Vol.. Matsudara P. 275 p. Kolozsvár-Napoca Nagy M. (1998) .

Posibilităţi de interferenţă. Rogoşcă Maria 3. DISCIPLINA: FARMACIE CLINICĂ A. specializarea Asistenţă de Farmacie. în pediatrie şi la vârstnici. Condiţiile şi factorii care au determinat apariţia farmaciei clinice. Mecanismul modificărilor „in vivo”. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Cauzele principale ale necooperării.dr. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. Interacţiuni medicamentoase . Influenţa medicamentelor asupra testelor de laborator Modificări ale valorilor investigaţiilor de laborator. III. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în terapia bolnavului spitalizat Rolul farmacistului în aprovizionarea cu medicamente.anul III Facultatea de Farmacie. Manifestări clinice ale reacţiilor alergice. Farmacie clinică . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. VI. preparării şi selectării medicamentelor Obiectivele formulării. Biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase. Sisteme cu cedare controlată. Informaţia asupra medicamentului. Farmacia clinică Scurt istoric al farmaciei clinice. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Metode de constatare a necooperării. Obligatorie 4. Importanţa clinică a formulării. Obligatorie B. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.) Noţiunea de R.A. 2. Efectele toxice ale medicamentelor. Mecanismul de producere a schimbărilor „in vivo”. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician. V.A.anul V Facultatea de Farmacie. Reacţii adverse medicamentoase (R. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. Rolul şi atribuţiile farmacistului în cadrul spitalului. Strategii în dezvoltarea cooperării. VII. Cooperarea bolnavilor Mărimea cooperării. Consiliere şi îngrijiri farmaceutice . II.1. preparării şi selectării medicamentelor. Atribuţiile farmacistului clinician.A. Sarcinile farmacistului clinician în aprecierea rezultatelor de laborator. Rolul necooperării.A. IV. B. Tipuri de R. specializarea Farmacie. Reacţii adverse asupra procesului reproducerii. Relaţia între structura chimică a substanţei medicamentoase şi apariţia R.

VI. (la nivel molecular şi la nivelul unor sisteme anatomo-fiziologice). muşchi. . gastrointestinale. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. Stări patologice cauzate de medicamente Stări patologice cardiovasculare. în pediatrie şi la vârstnici Tipuri de reacţii adverse. Stabilirea tipului de farmacoterapie. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. urechea internă. distribuţie. Încetarea tratamentului. vitamine. Farmacomania şi farmacofobia. ale aparatului respirator. Medicamentele şi conducerea auto. Utilizarea medicamentelor Planul terapeutic. reconstituante. Elemente de farmacoepidemiologie Procesul epidemiologic medicamentos. V. sistem endocrin .Interacţiuni de ordin farmacocinetice (în faza de absorbţie. Adaptarea medicaţiei în funcţie de evoluţie. Organizarea unui centru de informare asupra medicamentelor. biotransformare şi excreţie a medicamentelor). Alegerea medicamentelor. neurologice. Formele de manifestare a procesului epidemiologic medicamentos.aligoelemente).produse de medicamente. (Substanţe energetice. VIII. III. Farmacoterapia Tipuri de terapie. hepatice. Sistemul centralizat şi descentralizat de preparare a medicamentelor în doze unitare. Rolul farmacistului în cercetarea clinică a medicamentelor noi. Diagnosticul. Forme ale activităţii de farmacoepidemiologie. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. Sistem de distribuire a medicamentelor bazat pe doze unitare Unit. Organizarea sistemului de distribuire a medicamentelor uni-doze. Controlul administrării eficienţei. VII. Dose System. psihice. Atribuţii clinice ale farmacistului. ţesut conjunctiv. Reacţiile alergice la medicamente. IV. Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital Aprovizionarea şi eliberarea medicamentelor în doze unitare. Anticiparea reacţiilor adverse. tipuri de farmacoterapie. Tehnologia preparării şi controlul soluţiilor nutritive parenterale. X. Factorii epidemiologici ai procesului epidemiologic medicamentos. Alimentaţia parenterală Bazele biochimice ale alimentaţiei parenterale. Rolul alimentaţiei asupra absorbţiei medicamentelor Interacţiuni ale medicamentelor cu alcoolul şi alimentele.ochi. Prepararea dozelor unitare. renale. Stabilirea dozelor. al altor organe . II. Monitorizarea terapiei medicamentoase Unele aspecte practice ale monitorizării terapiei medicamentoase. Scopul curativ şi atitudinea profilactică. IX. Interacţiuni de ordin farmacodinamic.

etichetare necorespunzatoare. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. II. Cauzele principale ale necooperarii Ambalajul necorespunzator al medicamentelor. Reglementări privind introducerea medicamentelor noi în terapeutică. Curs introductiv Scurt istoric al apariţiei farmaciei clinice. medicatia multipla. Absorbţia. Mărimea cooperării.VIII. B. lipsa relaţiei medic . labilitatea psihica. reacţii adverse medicamentoase. IV. XI. Model de comunicare. decizia intenţionata. Cronofarmacocinetica Relaţia dintre cronobiologie şi efectele tratamentului medicamentos. informaţia necorespunzatoare. Protecţia persoanelor. Organizarea spaţiului destinat preparării amestecurilor citostatice. . Cooperarea pacientului. Neutralizarea reziduurilor. Interacţiuni între medicamente şi diferite sisteme sau organe Probleme ridicate de calea de administrare orală şi parenterală. analiza medicamentoasa. simplificarea administrării medicamentelor. IX.bolnav. etichetarea exacta si completa. metabolizarea şi secreţia medicamentelor. Comunicarea. XIII. Monotizarea bolnavilor la domiciliu Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în supravegherea bolnavilor. Rolul necooperarii. numărarea tabletelor ramase. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR RELAŢII ALE FARMACISTULUI CU PACIENTUL I. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Evaluarea preclinică şi clinică a medicamentelor. Supravegherea medicamentelor noi introduse în terapeutică. separaţia sociala. III. XII. Obstacole in calea comunicării. distribuţia. Exemple. Strategii in dezvoltarea cooperării Prepararea cu atenţie a medicamentelor. Conţinutul si obiectivele cursului de consiliere a pacienţilor. Medicamentele citostatice Personalul implicat în prepararea soluţiilor perfuzabile cu citostatice. Sfaturi practice in comunicare. promovarea ambalării medicamentelor V. caracterul medicatiei. Condiţiile unei bune comuncari. X.farmacist . notarea urinii. Metode de constatare a cooperării: interogarea. Factorii care au determinat pariţia farmaciei clinice. Medicamente stupefiante şi psihotrope Reglementări privind depozitarea şi manipularea medicamentelor stupefiante şi psihotrope.

caracteristicile bolii. mecanisme.cauze. Prezentarea pe scurt a simptomelor. Constipatia . V. incorecta a medicamentului. bolnavi cu accidente vasculare cerebrale. alte materiale. Durerea . II.materialul de ajutor. tratament IV.cauze.simptome. strategii de schematizare a programelor educarive. bolnavi cu afecţiuni inflamatorii ale articulaţiilor. principiilor de tratament si a medicamentelor utilizate in cele mai frecvente stări de boala II. relaţia medic-pacient. tratament . medicamente recomandate III. Educaţia sanitara asupra medicamentului Cauzele de nerespectare a tratamentului: caracteristicile bolnavului. comunicările. Tuşea . Modele sanitare si de educaţie sanitara Nerespectarea prescriptiei medicale. Obiectivele educaţiei sanitare Obiective generale. Diareea . Obiective ale educaţiei sanitare referitoare la medicament. Folosirea Automedicatia si abuzul de medicamente. schemelor. materialul audiovizual. IV. general. tratament VII. tratament inhalator. EDUCAŢIA SANITARA I. simptome. osoasa.cauze. Sisteme de comunicare si informare. tipuri. bolnavi cu vederea slăbită. medicamente VI. tuse uscata. Sarcinile farmacistului de spital in asigurarea unei bune consilieri. cunoaşterea medicamentului. musculara. Cefalea . Rolul medicamentului. tipuri de aplicatoare V. Astmul bronsic . articulara. Consilierea Sarcina farmacistului in consilierea pacientului. Materialul educativ auxiliar: materialul tipărit. Tehnici de comunicare verbala: interviul. simptome. caracteristici ale tratamentului.VI. Strategii pentru educaţia sanitara despre medicament: strategii generale. Evaluarea educaţiei sanitare despre medicamente. III. Consilierea unor categorii de bolnavi: consilierea bolnavilor vârstnici. Activitatea Centrelor Europene de Informaţii Asupra Medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. broşurile. Conţinutul de informaţie despre medicament oferit pacientului: înţelegerea reţetei. mecanisme.de gat. expectorativa.cauze. Educaţia pentru sănătate Rolul spitalului.

când.Dacia.T. Harvey Pamela.Dacia.Med. Ediţia a II-a.All Bucureşti. 5.urmări imediate tardive. Hipertensiunea arteriala .. E.Medicală Callisto Bucureşti.insuficienta venoasa cronica. metode-protectie XIII. general.: Farmacoterapia practică. şi colab. Anemia . Semmelweis Orvostudományi Egyetem. Budapest. tratament general. Ed.Med. cat timp. medicamente recomandate X.: Klinikai Gyógyszerészet.simptome.: Clinicai Gyógyszerészet.VIII. Bucureşti. Gourley. Ediţia a V-a. I. Budapest. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat. Michaela Constantinidi.Med. Cluj-Napoca. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S. Bucureşti.reacţii immediate. Oana Andreia Coman: Farmacologie.Mureş.Med. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor. II. Bucureşti.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Principii de tratament antibacterian . L. clasificare. reacţii adverse ale antibioticoterapiei. Egyetemi Gyógyszertár. II.tipuri de anemii.valori normale. Ediţia a III-a. tratament XI. şi colab. Ed. 1993 Cuparencu B.R. Bucureşti. simptome. 1989 Herfindal E.: Bazele farmacologice ale practicii medicale.I. Ed. cat. A. Champe: Farmacologie.Med. Ed. local XII. antibiograma. 1981 Beldeanu D. Diabet . Tg. 2002 Simiti I. 1979 Mycek Mary. Ed. Înţepături de insecte .Med. Ed. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 1984 Stroescu V. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem. antibioticele in timpul sarcinii si alăptării XIV. Infecţia urinara . Afecţiuni cutanate cauzate de expunerea la soare .Univ.Med.. Szeged. Ed. 1990 Stroescu V. 1980 Mezey G. 1993 Dobrescu D. Ediţia a IV-a Ed. Cluj-Napoca.: Farmacoterapia.. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics. Ed. tratament. R. Ed.Dacia. Ed. antiseptic. tipuri. simptome.: Elemente de farmacie clinică. Cluj-Napoca. Josefina Corciovei Constantinescu. A. Vol. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică. J. 1999 . Safta.Sote. 1995 Stroescu V. Ulcerul varicos . D. şi colab. 1995 Soós G. patologice ale glicemiei. 1984 Dobrescu D. Ed. Vol. Fulga. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase.valori normale. ce antibiotic se recomanda. Brezina.. Bucureşti. C. Williams&Wilins. Ediţia a IV-a.I. urmări. Edit. tratament diuretic. analiza rapida IX. XV.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Egyetemi Gyógyzsertár. Kory: Metabolismul medicamentelor. 1989 Mezey G. Bucureşti. Medicina. 1995 Stănescu V. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok..A. Ed. M.. tratament local. patologice.

Ediţia a III-a. 1979 Mycek Mary. Bucureşti. Ed. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor. 1995 Stroescu V.Med.. Champe: Farmacologie. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase. Bucureşti.: Elemente de farmacie clinică.: Farmacoterapia practică. 2002 Simiti I. Vol. Ed. C. A. Semmelweis Orvostudományi Egyetem. Ed. Josefina Corciovei Constantinescu. 1990 Stroescu V. A. şi colab.Med.Med.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. R.Sote.R. Gourley. Safta. Bucureşti. Budapest. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.T. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică. II. Ed. Bucureşti. şi colab. II.A. I II Semestrul B. Ed.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Cluj-Napoca. D. Cluj-Napoca. 1984 Stroescu V.. Ediţia a IV-a Ed. Bucureşti. 1993 Dobrescu D. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.: Farmacoterapia.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ediţia a V-a. 1995 Stănescu V. Brezina.: Klinikai Gyógyszerészet.All Bucureşti. J. Bucureşti. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok. Tg. Oana Andreia Coman: Farmacologie. I.Dacia. şi colab.Mureş. Ed. 1984 Dobrescu D.Med. 1995 Soós G.. Ed. Ed. Edit. Kory: Metabolismul medicamentelor. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics.Medicală Callisto Bucureşti. Ed... 1999 6.Univ. Szeged. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Fulga.Med. Ed. Cluj-Napoca.: Clinicai Gyógyszerészet. Vol.I. L. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. STAGII.Dacia..Dacia. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S.Med.I. M. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Bucureşti. Medicina. 1993 Cuparencu B. 1981 Beldeanu D. Ed. Egyetemi Gyógyszertár. E. 1989 Mezey G. Ediţia a II-a. Michaela Constantinidi.B. Ediţia a IV-a. 1980 Mezey G. Budapest.Med. Harvey Pamela. Williams&Wilins. Egyetemi Gyógyzsertár. 1989 Herfindal E. Ed.

CATEDRA F2 .

Compoziţia chimică . D.anul II Facultatea de Farmacie. B. C. G. Varga Erzsébet Prep. Controlul produselor vegetale. B. Gossypium depuratum. specializarea Asistenţă de Farmacie. F. II. Principiul activ. Produse vegetale . STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. D. Droguri cu acţiune fizică Lycopodium sporae.fitocomplex. Biogeneza compuşilor naturali. Marcarea. Deontologie şi legislaţie farmaceutică .1. Carbo medicinalis. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.anul III Facultatea de Farmacie.drd. Definiţie. Fitoterapie . Produsul vegetal brut .anul II Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie.dr.anul V Facultatea de Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. Zőld Eszter-Erika 3. Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană şi din culturi. Ocrotirea plantelor din flora spontană. G. Depozitarea. specializarea Asistenţă de Farmacie. Eşianu Sigrid Şef lucr. Principiul activ ca individ chimic sau ca total de substanţe active (fitocomplex). specializarea Farmacie. DISCIPLINA: FARMACOGNOZIE . Transportul. Ambalarea. specializarea Farmacie. Uscarea plantelor medicinale. Cartarea.FITOTERAPIE A. Cultivarea plantelor medicinale.anul II Facultatea de Farmacie. F. Partea generală Definiţia şi istoricul farmacognoziei. Părţi de plante folosite.dr. specializarea Farmacie. Medicamente homeopate . Avantajele cultivării plantelor medicinale. Sortarea produselor vegetale. Nomenclatura. Măsuri agrofitotechnice pentru creşterea producţiei.drogul vegetal brut. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Fitoterapie . Clasificarea compuşilor naturali. Etică şi deontologie farmaceutică . Necesitatea şi incovenientele obţinerii plantelor din flora spontană. E. Condiţionarea produselor vegetale. specializarea Asistenţă de Farmacie. Obiectivele cultivării. E. Obţinerea plantelor medicinale din flora spontană. Chemotaxonomia. . C. Farmacognozie . ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.Principii active .anul III Facultatea de Farmacie. 2.

Acţiune farmacologică. Identificări. Droguri cu acţiune laxativă ce nu conţin derivaţi antracenici: Scammoniae resina. Droguri cu flavonoide: Sophorae flos. Spiraeae herba. Violae tricoloris herba. Gume . Angelicae radix. Acţiuni farmacologice. Droguri: Saccharum. Cellulosum. Bistortae rhizoma. Determinare cantitativă. Mucilagii din plante superioare: Althaeae radix et folium. Identificări şi determinări cantitative. Alchemillae herba. IV. Determinări cantitative. Allium sativum. Identificare. Adonidis herba. Relaţia structură chimică . Droguri cu glicozide cianogenetice: Amygdalae semen. Liquiritiae radix. Gossypium depuratum mixtum. Calendulae flos. Droguri cu glicozide cardiotonice: Generalităţi. Sesami oleum.Generalităţi. Quillajae cortex. Melliloti herba. Levistici radix. Ulei de germeni de grâu şi porumb. Hellebori radix. Droguri cu conţinut în cumarine: Generalităţi: Structura chimică. Polygalae senegae radix. Sanguisorbae herba. Hederae herba. Inozitolum. Uleiuri grase semisiccative: Arachidis oleum. Droguri: Cydoniae semen. Hammamelidis folium. Amygdalae oleum. Verbasci flos. Hippocastani semen. Carrageen. Cerasorum stipites. Identificare. Fructosum. Rolul lor în plante. Gei rhizoma. Podophyllinum. Laminariae stipites. Droguri: Quercus cortex. Uleiuri grase nesiccative: Olivae oleum. Droguri: Glucosum. Manna.Generalităţi. Droguri cu glicozide antracenice: Generalităţi. Rapae oleum. Proprietăţi chimice. Maydis stigmata. Cynarae folium. Juglandis folium. Graminis rhizoma. Sorbitolum. Anserinae herba. Ceratoniae fructus. Caricae. Acţiunea tonicardiacelor. Gossypi oleum. Utilizări. Sambuci flos.Generalităţi. Răspândire. Gallae. Ceruri. Lini semen. Generalităţi . Vitis idaeae folium. Ononidis radix. Salicariae herba. Alginaţi. Equiseti herba. Glucide şi droguri cu conţinut în glucide Monozaharide . Droguri cu glicozide fenolice: Uvae ursi folium. Sarsaparillae radix. Plantaginis folium. Pectine – Generalităţi. Robiniae pseudoacaciae flos. Allium cepa. Proprietăţi fizico-chimice. Digitalis lanatae folium. Sennae folium et fructus. Dextrine. Metode de dozare. Salicis cortex. Heteroglicani. Asperulae herba.Generalităţi. Droguri cu antocianine: Cyani flos. Dextranum. Primulae radix. Malvae folium et flos. Rolul heterozidelor în organismul vegetal. Structura chimică. Coryli folium. Strophanti grati semen. Ginseng radix. Salep tuber. Malvae arboreae flos. Rubiae tinctoriae radix. Inulinum. Mucilagii din plante inferioare: Acid alginic. Helianthi neutralisatum oleum. Utilizări. Droguri cu conţinut în flavonoide şi antocianine: Generalităţi: Structura chimică. Saccharum lactis. Droguri: Amylum. Oligozaharide . Polizaharide. Structura chimică. Agar. Jalapae resina. Legătura glicozidică. Droguri: Saponariae rubrae radix. Chrysophanolum. Rhei rhizoma. Acţiune. Saponariae albae radix. Agrimoniae herba. Herniariae herba. Trioni herba. Droguri cu conţinut în materii tanante Acţiune farmacologică. folium et fructus. Utilizări.Homoglican. Aloe. Helianthi oleum. Sinapis albae semen. Uleiuri grase siccative: Sojae . Răspândire. Mel depuratum. Răspândire. Gossypium depuratum. Fosfatide Generalităţi: Compoziţie chimică. Pimpinellae radix. Tragacantha. Strophanti kombe semen. Hyperici herba. Ratanhiae radix. Rhamni purshiani cortex. Ammi majorus fructus. Eryngii herba. Solidaginis herba. Grăsimi vegetale şi animale. Reacţii de identificare. Mucilagii . VI.acţiune. Myrtilli fructus. Droguri cu conţinut în glicozide (heterozide) Generalităţi: Noţiunile "aglicon" şi "partener glucidic". Scillae bulbus. Convallariae herba. Nerii folium. Dozare. V. Psylli semen. Crataegi flos.III. Rhamni catharticae fructus. Armoracia rusticana. Fraxinus ornus. Droguri: Digitalis purpureae folium. Droguri cu glicozide tiolice (senevoli): Sinapis nigrae semen. Clasificare. Droguri: Frangulae cortex. Farfarae folium. Droguri cu saponozide: Generalităţi: Structură chimică. Cardui mariae fructus. Populi gemmae. Droguri: Ammi visnagae fructus. Droguri: Acaciae gummi. Tormentillae rhizoma. Efecte secundare.

Chelidonii herba. Droguri cu conţinut în alcaloizi Generalităţi: Definiţie. Crotonis oleum. Calabarica faba. Olibanum. Hydrastidis rhizoma. Alcaloizi chinolinici şi izochinolinici: Chinae cortex. Origani herba. Balsamuri şi răşini fenilpropanice: Balsamum peruvianum. Hyssopi herba. Alcaloizi terpenici: Aconiti tuber. Ipecacuanhae radix. Scopariae herba. Mathe folium. Uleiuri volatile şi droguri cu conţinut în ulei volatil Generalităţi: Caractere generale ale uleiurilor volatile. Galbanum. Proprietăţi fizice şi chimice. Secalae cornutum. Guarana. Hydnocarpi oleum. Carvi fructus. Alcaloizi piridinici şi piperidinici: Nicotianae folium. Serpylli herba. Millefolii flos. Menianthidis . Metode de analiză. Droguri din familia Rutaceae: Citri pericarpium. Assa foetida. Quassiae lignum. Cera flava. Lecitinum vegetabile (soia. Pix Juniperi oxycedri. Salviae folium. Acţiuni farmacologice. Alcaloizi purinici: Coffeae semen. Grăsimi solide şi semisolide: Cacao oleum. Petroselini fructus et radix. Clasificarea sescviterpenelor. Apii fructus. Clasificare. Dracocephali herba. Răspândire. Aurantii pericarpium. Vincae roseae herba. Cocos oleum. Stramonii folium. Lini oleum. Alcaloizi imidazolici: Jaborandi folium. Cera lanae. Menthae crispae folium. rapiţă). Opium. X. Balsamum tolutanum. Colae semen. Droguri din familia Asteraceae: Generalităţi. Papaveris fructus. Arnicae flos. Rauwolfiae radix. Pix Betulae. Compoziţia chimică. Pini turio. Aurantii floris aetheroleum. Hyppoglossi jecoris oleum. Droguri din familia Lauraceae: Cinnamomi ceylanici cortex. Alcaloizi sterolici: Veratri rhizoma. Mastix. Răşini terpenice: Colophonium. Alcaloizi chinolizinici: Cytisi semen. Cocae folium. Ellemi. Droguri din familia Apiaceae: Anisi vulgaris fructus. Balsamuri. Basilici herba. Asari rhizoma. Vincae minoris herba. Pix lithanthracis. Yohimbae cortex. Theae folium. Caryophylli flos. Pix Abietinarum. Aspecte botanice. Utilizări. Scopoliae radix. Rosmarini folium. Camphora. Cetaceum. VIII. Jecoris aselli oleum. Droguri: Chamomillae flos. Pini montanae aetheroleum. Zedoarie rhizoma. Larrea resina. Calami rhizoma. Boldo folium. Localizare. Oenotherae oleum. Alcaloizi indolici: Strychni semen. Ceruri: Cera alba. Adeps lanae anhydricus. Ammoniacum resina. Reacţii de identificare. Cacao semen. Bergamottae aetheroleum. Piperis nigrae fructus. Tiliae flos. Alcaloizi neheterociclici: Ephedrae herba. Răşini. VII. Guajaci resina. Berberidis cortex. Lobeliae herba. Ignatii semen.oleum. Anisi stellati fructus. Uleiuri grase cu acţiuni specifice: Ricini oleum. Structuri chimice. Droguri cu conţinut în substanţe amare Generalităţi: Definiţie. Gudroane: Pix liquida. Obţinere. Droguri din familia Myrtaceae: Eucalypti folium. Fosfatide: Lecitinum ex ovo. Determinări cantitative. Granati cortex. Capsici fructus. Lavandulae flos. Sabadillae semen. Alcaloizi tropanici: Belladonnae radix et folium. Melissae folium. Foeniculi fructus. Conii fructus. Acţiuni farmacologice. Curara. Arecae semen. Adeps lanae hydrosus. Juniperi fructus. Cera Carnaube. Mandragorae folium. Hyoscyami folium. Amara pura: Gentianae radix. Balsamum Copaivae. Droguri din diferite familii: Citronellae aetheroleum. Coriandri fructus. Determinare cantitativă. Cinnamomi chinensis cortex. Curcumae rhizoma. Droguri din familia Lamiaceae: Menthae piperitae folium. Guajaci ligni. Metode de extracţie. Colchici semen. Niaouli aetheroleum. Proprietăţi chimice. Gudroane Generalităţi: Compoziţia chimică. Galangae rhizoma. Droguri din familia Zingiberaceae: Zingiberis rhizoma. Thymi herba. Răspândire. Cera jojoba. Croci stigmata. IX. Gummi rezine: Myrrha. Obţinere. Anethi fructus. Terebinthinae aetheroleum. Centaurii herba. Structura chimică. Pix Pinaceae. Duboisiae folium.

Droguri cu acţiune insecticidă Pyrethri flos (Chrysanthemum vulgare). Determinarea pierderii prin uscare a unui drog. Orientarea în FR X. Determinarea cenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil. III. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune fizică Caractere macro. Sinapis albae semen. Droguri cu acţiune antihelmintică Filicis maris rhizoma. Droguri cu acţiune sedativă Valerianae radix. XIII. Sambuci flos. Salep tuber. fructus et flos. Condiţii de puritate conform FR X. Graminis rhizoma. Determinarea cantitativă a sinigrinei conform FR X. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. XI. Lini semen. V. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în mucilagii Althaeae radix et folium. Tanaceti flos. Urticae folium.Gummi arabicum. Cinae flos (santonina). Controlul purităţii drogurilor conform FR X Determinarea impurităţilor dintr-un dorg. IV. Vizitarea Grădinii de plante medicinale şi aromatice a UMF. Controlul macroscopic a 3 droguri conform FR X. Gossypium depuratum: Măsurarea perilor cu lanametrul. Verbasci flos. XIV. VI. Viburni cortex. . Aurantii pericarpium. Leonuri herba. Efectuarea a 3 preparate microscopic conform FR X. Pectine . Agar-agar. Hippophae fructus. Amara aromatica: Absinthii herba. Denumirea latină a drogurilor. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cianogenetice şi senevolice Amygdalae semen. Determinarea conţinutului în substanţe solubile. Amara mucilaginosa: Cetraria islandica. Lupuli strobuli et Glandulae. Droguri cu conţinut în vitamine Sorbus aucupariae fructus. Malvae flos et folium. Cucurbitae semen. Sinapis nigrae semen. Lucrare introductivă Scopul lucrărilor practice. Farfarae folium.folium. II. Cetraria islandica. Determinarea vâscozităţii unui extract cu aparatul Höppler. Faex Medicinalis. Jecoris oleum. Passiflorae herba. Chinae cortex. Calami rhizoma. Controlul microscopic Tehnica pregătirii preparatelor microscopice. Laminariae stipites. Crataegi folium. Cynosbati fructus. Plantaginis folium.şi microscopice: Lycopodium sporae. Piper methysticum rhizoma (Kawa-Kawa). Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în glucide: Amylum. Determinarea factorului de îmbibare a produsului Lini semen. Ammi visnagae fructus. Tragacantha. XII. Modul de efectuare a unei analize farmacognostice. Cannabis indicae herba. Amara adstringentia: Condurango cortex. Gume. Carrageen.

Dozarea saponinelor hemolitice. Agrimoniae herba. Indicelui de spumificare. Gallae. Cera flava. Hederae folium. XVI. Determinarea Indicelui hemolitic. Determinarea cantitativă a antraglicozidelor coform FR X. Cera alba. Dracocephali herba. Quercus cortex. Hellebori rhizoma. Malvae arboreae flos. Cerasorum stipites. Adeps lanae hydrosus. . Aloe. Senegae radix. Sophorae flos. Calendulae flos. Anserinae herba. Arnicae flos. Melissae folium. Cacao oleum. Chrysarobinum. IX. Origani herba. de iod. Cetaceum. Obţinerea uleiului volatil prin hidrodistilare. Hamamelidis folium. Primulae radix. Gei rhizoma. Cyani flos. Identificarea substanţelor tanante prin reacţii chimice. Determinarea cantitativă a uleiului volatil conform FR X Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă. Uvae ursi folium. Identificare prin CSS. Thymi herba. Cardui mariae fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide antrachinonice Frangulae cortex. Jecoris oleum. Lini oleum. Violae tricoloris herba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu saponozide Saponariae rubrae radix. Determinarea cantitativă a substanţelor tanante prin metoda pulberii de piele şi metoda Lőwenthal. Scillae bulbus. Dozarea azulenelor din Chamomillae aetheroleum. Analiza farmacognostică a grăsimilor. XV. Lavandulae flos. Trioni herba. Ammi visnagae fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide fenolice Vitis idaeae folium. Determinarea constantelor fizice. Serpylli herba. Rosmarini folium. Ononidis radix. Salviae folium. XIV. Identificarea flavonoidelor prin reacţii chimice şi CSS. XII. dozare XIII.VII. Meliloti herba. Hyperici herba. Salicariae herba. Determinarea cantitativă a arbutozidei prin titrare iodometrică. X. Millefolii flos. de saponificare. Analiza farmacognostică a drogurilor cu materii tanante Ratanhiae radix. Liquiritiae radix. Identificarea proazulenelor. antociani. Analiza calitativă a uleiurilor volatile: Condiţii de puritate conform FR X. Digitalis lanatae folium. XI. Ricini oleum. Alcooles lanae. Maydis stigmata. Eryngii herba. de ester. Rhei rhizoma. uleiurilor şi cerurilor Adeps lanae anhydricus. Helianthi oleum et oleum neutralisatum. Analiza farmacognostică a drogurilor cu flavonoide. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Asteraceae Chamomillae flos. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Lamiaceae Menthae piperitae folium. cumarine Cynarae folium. VIII. Alcoolum cetylstearylicum et emulsificans. XVII. Strophanti semen. Myrtilli fructus. Dozarea mentolului şi esterilor de mentil conform FR X. Adonidis herba. Saponariae albae radix. Controlul purităţii: Indice de aciditate. Sennae folium et fructus. Convallariae herba. Equiseti herba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cardiotonice Digitalis purpureae folium.

XXIII. Leonuri herba. Cocae folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi chinolinici şi izochinolinici Chinae cortex. Citrus pericarpium. XXVII. Cinae flos. Ipecacuanhae radix. Veratri radix. Capsici fructus. . Aconiti tuber. Lupuli strobuli. Identificarea alcaloizilor din Chinae cortex. XXIV. Coriandri fructus. a drogurilor cu acţiune antihelmintică şi insecticidă şi cu vitamine Valerianae radix. Taraxaci herba. prin microsublimare şi CSS. Coffeae semen. Aurantii pericarpium. Papaveris fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Apiaceae Anisi fructus. Cacao semen. XXVIII. Stramonii folium. XIX. Juniperi fructus. Identificarea şi dozarea morfinei din Papaveris fructus cu metoda nefelometrică. Dozarea totalului de alcaloizi indolici din Strychni semen. XX. Cinnamomi cortex. Centaurii herba. Identificarea uleiurilor prin CSS. Dozarea eugenolului în balonul Cassia. XXVI. Carvi fructus. Ephedrae herba. Metode de extracţie a alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari XXI. Pyrethri flos. Chelidonii herba. Rutaceae şi alte familii Eucalypti folium. Identificarea alcaloizilor tropanici prin reacţii chimice. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi neheterociclici Colchici semen. Determinarea indicelui de amăreală conform FR X. Secale cornutum. Dozarea alcaloizilor tropanici după FR X.XVIII. Analiza farmacognostică a drogurilor din familiile Myrtaceae. Caryophylli flos. Aurantii pericarpium. Dozarea chininei prin metodă titrimetrică. Cynosbati fructus. terpenici şi sterolici Colae semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi indolici Strychni semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi purinici. Urticae folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune sedativă. Menyanthidis folium. Filicis maris rhizoma. Vincae minoris herba. Tiliae flos. Identificarea alcaloizilor prin reacţii generale şi specifice XXII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu principii amare Gentianae radix. XXV. Hippophae fructus. Cnici herba. Identificarea alcaloizilor lizergici după FR X. Hydrastidis rhizoma. Hyoscyami folium. Calami rhizoma. Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţia murexidului. Absinthii herba. Berberidis cortex. Dozarea aldehidei cinamice prin metoda oximtitrimetrică. Crataegi fructus. Dozarea carvonei prin metodă spectrofotometrică. Lauraceae. Thaeae folium. Cichorii herba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi tropanici Belladonnae radix et folium. Foeniculi fructus. Dozarea alcaloizilor lizergici prin metodă fotocolorimetrică. Dozarea capsaicinei cu metoda vanadică. folium et flos.

B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Evoluţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Progrese şi tendinţe ale medicamentului fitoterapeutic. Forme farmaceutice ale preparatelor Fitoterapeutice de uz extern şi intern. II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Cavitatea bucală: gingivita, stomatita, afte, parodontoza, abcese dentare, amigdalita. Stomacul: gastrita hiperacidă şi ulcerul gastric şi duodenal; sindromul dispeptic (anaciditatea şi hipoaciditatea). Intestinul: diareea, constipaţia, meteorisme, helmintiaza, colicile abdominale. Aparatul hepato-biliar: afecţiunile hepatice, afecţiunile vezicii şi căilor biliare, colica şi litiaza biliară III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Imunostimulatoare vegetale. Răceala şi gripa. Antitusive vegetale centrale şi periferice. Expectorante vegetale. Fitoterapia astmului bronşic. IV. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia de prostată. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză. V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa cardiacă. VI. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea, eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate. VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Obezitatea IX. Fitoterapia în afecţiuni reumatismale X. Fitoterapia în geriatrie XI. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi

III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni digestive VI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni cardiovasculare X. Formularea unor prescripţii pentru tulburări nervoase XI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni dermatologice XII. Formularea unor prescripţii pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni reumatismale XIV. Formularea unor prescripţii in geriatrie C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice III. Profesiunea şi etica profesională. Profesia de farmacist IV. Jurământul lui Hippocrate V. Rolul şi modul de funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice (farmacii, depozite, drogherii, unităţi de producţie) VIII. Rolul farmacistului în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri IX. Rolul farmacistului în prevenirea automedicaţiei şi a intoxicaţiilor medicamentoase X. Aspecte privind etica cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic

PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Îndatoririle generale ale farmaciştilor II. Îndatoririle asistenţilor de farmacie III. Responsabilitatea şi independenţa farmaciştilor IV. Relaţiile între farmacişti V. Relaţiile între farmacişti şi membrii corpului medical VI. Relaţiile între farmacişti şi bolnavi VII. Activitatea farmacistului în diferite organizaţii profesionale VIII. Activitatea farmacistului în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România IX. Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilor deontologice ale farmaciştilor X. Concurenţa loială între farmacişti XI. Educaţia farmaceutică continuă D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Defniţia homeopatiei. Istoric – evoluţie. Alopatia – Homeopatia. Terminologia în homeopatie. II. Principiile de bază ale homeopatiei Principiul similitudinii, principiul diluţiei infinitezimale, principiul dinamizării, principiul strictei individualizări. III. Concepţia homeopatică asupra bolilor cronice Diatezele. Biotipurile şi utilitatea lor în homeopatie. Corespondenţa cu diatezele. IV. Condiţiile valorificării legii similitudinii Patogeneziile. Înregistrarea simptomelor bolnavului. simptomatic cu patogenezia. Suprapunerea tabloului

V. Prezentarea Materiei Medicale Prezentare pe sindroame clinice, repertorizarea. Îndreptare de terapeutică homeopată. Fişe sintetice. Repertorii. VI. Consultaţia bolnavului Semiologia homeopatică. Foaia de observaţie Ierarhizarea simptomelor. VII. Metode de tratament

Metoda pluralistă. Remedii în caz de anxietate XII. II. Organoterapia IX. Produse vegetale cu acţiune fizică Lycopodium sporae. Izoterapia VIII. Remedii în caz de diabet X. diluarea. Prelucrarea materiei prime. animală. Gossypium depuratum. Remedii în caz de constipaţie şi diaree cronică E. Remedii în caz de cefalee XIII. Stabilirea ritmului de administrare Cauzele lipsei acţiunii. Indicaţiile homeopatiei. Carbo medicinalis. Stabilirea dozelor şi diluţiilor. Consultaţie. Materia medica. minerală. Legea similitudinii III. Locul homeopatiei în terapeutica modernă II. Limitele homeopatiei. . IX. Deconcentrarea: triturarea. Cauzele agravării. Medicamentul homeopatic Materia primă vegetală. Solvenţi folosiţi la prepararea remediului homeopatic. Drenajul în homeopatie VIII. Remedii în caz de ulcere şi dispepsii XIV. Rolul plantelor medicinale şi al produselor fitoterapeutice în terapeutică Obţinerea materiei prime din flora spontană şi din culturi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Condiţionarea. Remedii în caz de litiaze XI. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Bioterapia VII. Forme farmaceutice. Metoda unicistă.Patogeneziile IV. interogatoriul VI. Metoda complexistă. Biotipurile – Temperamentele hipocratice V.

Gei rhizoma. Thymi herba. Controlul purităţii produselor vegetale conform FR X. V. Analiza produselor vegetale cu acţiune fizică III. Ratanhiae radix. Serpylli herba. Saponariae rubrae et albae radix. Aurantii pericarpium. Melissae folium. Controlul macroscopic şi microscopic al produselor vegetale. flos et fructus. Gummi arabicum. Stramonii folium. Crataegi folium. Produse vegetale cu conţinut în substanţe amare Gentianae radix. Amylum. Absinthii herba. Verbasci flos. Calami rhizoma. Sinapis nigrae semen. Vitis idaeae folium. Anisi fructus. Produse vegetale cu conţinut în glucide Mel. IX. Lini oleum. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Lucrare introductivă Denumirea latină a drogurilor.III. Plantaginis folium. Produse vegetale cu acţiune sedativă Valerianae radix. grăsimi şi ceruri Olivae oleum. Monografii de produse vegetale în FR X. Cardui mariae fructus.Lavandulae flos. IV. Equiseti herba. Coriandri fructus. Chelidonii herba. Hederae folium. VII. Liquiritiae radix. Alchemillae herba. Cacao oleum. Pectine. Salicis cortex. Rhei rhizoma. Ricini oleum. Juniperi fructus. Lini semen. Adeps lanae. Populi gemma. Tiliae flos. Papaveris fructus. VIII. Frangulae cortex. Basilici herba. Althaeae radix et folium. Cynosbati fructus. Carvi fructus. X. Salicariae herba. Hyssopi herba. Digitalis lanatae folium. Solidaginis herba. Chinae cortex. Analiza produselor vegetale cu conţinut în glucide . Farfarae folium. Violae tricoloris herba. Berberidis cortex. Origani herba. II. Lichen islandicus. Rosmarini folium. Eucalypti aetheroleum. Adonidis herba. Myrtilli fructus. Foeniculi fructus. Produse vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Produse vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Hippocastani semen. Tragacantha. Quercus cortex. Camphora. Salviae folium. Arachidis oleum. VI. Uvae ursi folium. Anserinae herba. Digitalis purpureae folium. Hyoscyami folium. Agrimoniae herba. Calendulae flos. Produse vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Primulae radix. Helianthi oleum. Lupuli strobuli. Dracocephali herba. Citri pericarpium. Malvae folium et flos. Produse vegetale cu conţinut în uleiuri grase. Eryngii herba. Produse cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. Centaurii herba. Cerasorum stipites. Hippophaë fructus. Cynarae folium. Maydis stigmata. Convallariae herba. Hyperici herba. Sophorae flos.

Analiza produselor vegetale cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. VI. Origani herba. Lavandulae flos. Aurantii pericarpium. Gei rhizoma. XII. Quercus cortex. Analiza produselor vegetale cu conţinut în substanţe amare şi substanţe sedative Gentianae radix. VII. Stramonii folium. . Violae tricoloris herba. XI. Adonidis herba. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Analiza produselor vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Verbasci flos. Carvi fructus. Dracocephali herba. Cynarae folium. Foeniculi fructus. Valerianae radix. Chinae cortex. Convallariae herba. Malvae folium et flos. Alchemillae herba. Vitis idaeae folium. Farfarae folium.Amylum. Maydis stigmata. IV. Basilici herba. XIV. Saponariae rubrae et albae radix. Hyoscyami folium. Liquiritiae radix. Coriandri fructus. Lini semen. Absinthii herba. Agrimoniae herba. Serpylli herba. Crataegi folium. XIII. Frangulae cortex. Juglandis folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Digitalis purpureae folium. Cardui mariae fructus. Papaveris fructus. Sinapis nigrae semen. Citri pericarpium. Berberidis cortex. Juniperi fructus. Rhei rhizoma. Hyperici herba. flos et fructus. Solidaginis herba.şi microscopice. Hyssopi herba. Centaurii herba. Chelidonii herba. V. Anserinae herba. Primulae radix. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Salicis cortex. Sinapis albae semen. Sophorae flos. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Cerasorum stipites. IX. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Plantaginis folium. Equiseti herba. Althaeae radix et folium. Tiliae flos. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Anisi fructus. Cynosbati fructus. Hippocastani semen. X. Thymi herba. Lupuli strobuli. VIII. Analiza ceaiurilor medicinale. Eryngii herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Calendulae flos. Salviae folium. Salicariae herba. Rosmarini folium. Hederae folium. Digitalis lanatae folium. Ratanhiae radix.şi microscopice. Hippophaë fructus. Melissae folium.

Rolul fitoterapiei în terapeutică. Exercitarea profesiei de asistent de farmacie V. Bronşita. II. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului. Diareea. ulcerul gastric şi duodenal. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice . Litiaza urinară. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Tulburări neurovegetative VII. IV. Hipertrofia benignă a prostatei. Gastrita hiperacidă. Normele privind înfiinţarea şi autorizarea drogheriilor IX. Insuficienţa cardiacă VI. Unitatea de producţie VIII. şi constipaţia. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. colicile abdominale. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Depozitul. Partea generală Definiţia fitoterapiei. III. Tulburări de menopauză. Angina pectorală. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. V. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei profesionale III. vezicii şi căilor urinare. Organizarea şi funcţionarea Ligii asistenţilor de farmacie din România VI. Afecţiuni hepato-biliare. Excitante. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Inflamaţii şi infecţii ale cavităţii bucal. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Răceala şi gripa. deontologie II. morală. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice Farmacia. Drogheria. Forme farmaceutice ale preparatelor fitoterapeutice. sindromul dispeptic. Condiţiile de organizare şi funcţionare a drogheriilor G. Infecţii şi inflamaţii genitale. Astmul bronşic. Afecţiuni vasculare. Definirea noţiunilor: etică. Jurământul lui Hipocrate IV.F.

Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul.. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX. Csedő C.F. vol. pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. Sigrid Eşianu. Bucureşti. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV.: Farmacognozie. Tg. eczema. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII. II. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni cardiovasculare X. 2000 *** Farmacopeea Română X. Prepararea unor macerate. infuzii şi decocturi III. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Csedő C. Produse fitoterapeutice pentru tulburări nervoase XI. Mărunţirea. VIII.I. Editura Medicală. psoriazis.F.: Farmakognózia-II. micoza. 1993 . Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Editura U. vol. vitiligo.F. plăgi cutanate.Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea.: Farmacognozie. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni dermatologice XII. Fitoterapia afecţiunilor reumatismale X. Gargare şi fitopreparate pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. 1999 Csedő C. contuzii. Produse fitoterapeutice pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. Editura U. verucoza. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri. Sigrid Eşianu.kötet.Mureş. degerături. Editura U.M. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni digestive VI. Tg. 1999 Sigrid Eşianu. Tg.M. furunculoza. Produse fitoterapeutice indicate în geriatrie 5. Fitoterapia în geriatrie XI.-Mureş.Mureş. Obezitatea IX.M. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni reumatoide XIV.

I şi II. II Editura U.. Ed. Budapest Schilcher H. Bucureşti. Ciulei I. 1987 Caba Th.Editura Medicală. Miron A.2001) Revista “Lumea farmaceutică“ . Bungetzianu Gh. vol.: Manual de homeopatie. Sigrid Eşianu: Plante medicinale din flora spontană. 4.T. Ursula Stănescu: Plante medicinale. Chirilă P. vol. *** Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România *** Statutul Colegiului farmaciştilor din România *** Normele privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice şi condiţiile de organizare şi funcţionare a acestora *** Revista “Lumea farmaceutică“ J.Edition.Ciulei I. Csedõ C. Ed. Stuttgart New York. Grigorescu E. Aprotosoaie C (2004): Plantele medicinale de A la Z – Monografii ale produselor de interes terapeutic. Bucureşti. Gr.. vol.Mureş 1999 F.: Pharmazeutische Biologie.: Lehrbuch der Pharmakognosie und Phytotherapie. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M. Ţuchel Cezarina: "Homeopatia. 114-151. Szent-Györgyi Orvostudományi Egyetem. Drogen und ihre Inhaltsstoffe. Chirilă Maria . Hăncianu M. Bucureşti. 1999 Sigrid Eşianu. Budapest.Auflage. Medicală Universitară „I. Îndreptar. Grigorescu Em. Editura Medicală. I şi II Hanganu D. Miron A. Mezőgazda Kiadó. vol. nr 629/8. Gustav Fischer Verlag. Hăncianu M.T. Urban & Fischer München Jena Stănescu U. l982 Wagner H... Tg.10. Petri Gizella: Farmakognózia. Editura Medicală..Afl. Közgazdasági és Jogi Kiadó.: Précis de matiere médicale homeopathique. Haţieganu” Cluj-Napoca Petri Gizella(2002): Fitoterapia az orvosi gyakorlatban. 8. Editura U.10. Poirier J. Szeged 2001 D. Editura Litera.. Ed. 2002 *** Farmacopeea Română X. Fitochimie şi Fitoterapie. farmacologice şi clinice ale fitoterapiei.: Farmacognozie. Band IV.I. Bucureşti.1983 Chirilă P. Popa Iaşi. I şi II C. Kata. Gr. Springer Verlag kiado. Hansel R.O. vol. Ed.F. 1979 Vannier L. Budapest 1984 M. Csedõ C. Noţiuni elementare de farmacie homeopată"..: Vadon termő és termesztett gyógynövények. Sille: Etikett és protokol Kézikönyve. vol I şi II Stănescu U. fitochimie şi fitoterapie.Mureş.M. Medicină naturistă. Budapest.M.2001) Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M. Stănescu U (1993): Plante medicinale. Kammerer S (2003): Leitfaden Phytotherapie ed.Springer Verlag Berlin-Heidelberg-New York-London-Paris-Tokyo. Popa Iaşi.. Medicală Bucureşti. l993 Steinegger E. 4. nr 629/8.O.: Elemente de practică homeopatică. a II-a. Aprotosoaie C (2002): Bazele farmaceutice. Bucureşti. 1993 Sigrid Eşianu. Ed. Medicina könyvkiadó. Editura Medicală. Papp: Gyógyszerészi Etika. Editura University Press Târgu Mureş.1988 Verzárné Dr.F. Tg.: Farmacognozie. 1968 E. 1988 Bernáth J. J.1994 B. Popescu H (2002): Plante toxice. Paris.

I II Semestrul D. Miron A.T. I II Semestrul C. Ed. Aprotosoaie C (2004): Plante medicinale de la A la Z. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I II Semestrul G I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr credite 6 6 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 7 Număr credite 1 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . I II Semestrul E. I II Semestrul B. STAGII. I II Semestrul F. Haţieganu” Cluj-Napoca 6. Hăncianu M. Ed. Gr. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Popa Iaşi. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Medicală Universitară „I. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Stănescu U. vol. Popescu H (2002): Plante toxice.G. I şi II Hanganu D.

Organizare şi legislaţie farmaceutică .anul IV Facultatea de Farmacie. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. III. specializarea Farmacie. F. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. specializarea Farmacie. Elemente de management şi marketing farmaceutic .anul III Facultatea de Farmacie. E. Funcţiile marketingului. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ A. Rolul specific al agentului: distribuitorul. Antreprenoriat şi management farmaceutic .dr. Marketing farmaceutic . Cererea (definiţie). DISCIPLINA: MARKETING FARMACEUTIC. specializarea Asistenţă de Farmacie. Marketing-mix-ul. Principalele concepţii ale cererii. Elasticitatea cererii. ofertanţii.anul V Facultatea de Farmacie. Evidenţă farmaceutică computerizată . C. Măruşteri Marius 3. D.anul II Facultatea de Farmacie. C. Alţi intervenienţi. B. Criterii de segmentare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Comportamentul cumpărătorului .1. 2. specializarea Asistenţă de Farmacie. Rosenberg Ladislau Şef lucr. Segmentarea pieţii. Bazele evidenţei computerizate . G. F. specializarea Farmacie. Conceptul de filiere. Agenţii pieţei: cumpărătorii. Cercetarea de marketing. Conceptul de marketing II. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii.anul V Facultatea de Farmacie. IV.dr. D. G.anul II Facultatea de Farmacie. Organizare şi legislaţie farmaceutică . specializarea Farmacie. B. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. E.

Sursele cercetării de birou: surse interne. Erori. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Studiul pieţei Produsul. Tipuri de bază ale eşantionării. Stabilirea necesarului. Utilizarea datelor procentuale. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. Medii. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Eşantionarea proporţională. Identificarea surselor. Chestionarul. Informaţii de piaţă. Stilul de viaţă. Evaluarea surselor. Analiza şi interpretarea. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. XII. Catalogarea. Evaluarea metodelor de prognoză. surse instituţionale. Analiza unui chestionar. motivaţiile. Factorul geografic. Produse pentru clienţii interni. X. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. OTC-uri. Ocupaţia. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Organizare şi clasificare. IX. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Selectarea pieţelor. Lanţul aprovozionării. Partea principală a raportului. Etapele întocmirii unui chestionar.Evaluarea surselor. Negocierea. Indici. Tipuri de întrebări. pregătire şi conducerea interviului. Modalităţi eficiente de reclamă. Familia. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Cantitatea adecvată. Comanda cantitativ economică. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Eşantionarea aleatorie. Depozitarea. Curba vieţii de familie. Practica cercetării de birou. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Pretestarea chestionarului. Stabilirea unei strategii a produsului. XIV. Riscul perceput. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Eşantionarea. Recunoaşterea problemei: nevoile. Reclama. Intocmirea raportului.Etapele procesului de decizie. Esenţa produsului sau serviciului. impulsurile. Utilizarea tabelelor şi graficelor. VI. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. VIII. Programarea. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Aranjarea întrebărilor. Prognoze asupra mediului extern. Controlul autenticităţii. Respectarea promisiunilor. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Testarea pieţii. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Procesele de aprovizionare. Compararea valorilor. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. XIII. Eşantionarea sistematică. Cultura şi puterea exemplului. Prezentarea şi redactarea. V. Metode specifice de eşantionare. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Clasa socială. Factorul economic. Prognoze asupra factorilor STEP. Planificarea bunelor relaţii . Ciclu de viaţă a produsului. VII. Căi de informare. XI. Metode de cercetare.

Aplicaţie practică. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. VII. pentru diferite medicamente. Vizitarea unei intreprinderi farmaceutice private (Europharm S. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. B. pacienţi) III. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III. Eşantionare prin metoda cotelor. Responsabilitatea proprie. Federaţia Internaţională Farmaceutică. Responsabilitatea organizaţiei. Comisia de Stupefiante.Ţelul şi strategia. II. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. IV. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Analiza mediului de marketing. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. V. lideri de opinie. Braşov). Responsabilitatea managerului.a oportunităţilor). indicatorul consum de medicamente-locuitori. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Asigurarea socială. indicatorul farmacistpopulaţie.A. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar . Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. II. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. IV. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. VI.

Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă.. 2234/1994. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. Factori de consum. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. VIII. Ord. Organizarea controlului calităţii medicamentelor A. Producători de materiale sanitare. Colegiul farmaciştilor. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului. VI.M. Drept de muncă. etapele de cercetare ale medicamentului nou.Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţia muncii. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor VII. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II.M. IX. depozitarea şi conservarea medicamentelor. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. atribuţii.N. Evoluţia bugetului sanitar. XI. laboratoare de control al medicamentului. PROGRAMA ANALITICĂ ASEMINARIILOR I. Condiţii legate de localul farmaciei III. conservarea şi manipularea medicamentelor. tehnica securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. V.S. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. ustensile şi aparatură necesară . Economia de medicamente Obiective în economia sanitară. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea.nr. XIII. atribuţii cele mai importante. XIV. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. Recepţia.

variabile şi masive. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII.M. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV.S. . Prepararea soluţiilor sterile conf. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Zone de lucru. Introducere Structura şi funcţionarea unui calculator. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. Modificări în baza de date: adăugarea şi ştergerea înregistrărilor. Mediul FoxPro Baze de date relaţionale. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI. III. Structura bazei de date. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii XI. editorul de texte. Crearea unei baze de date Deschiderea unei baze de date. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prin operaţia de inventariere XVII. II. Accesul la înregistrări.IV. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. Noţiuni generale privind bazele de date Instrucţiuni. Structura şi organizarea bazelor de date.73/1969 XV. Căutarea înregistrărilor din baza de date. Închiderea bazei de date. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei C. convenţii de sintaxă. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilirea necesarului de medicamente VIII. tipuri de date.nr. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr. 466/1979 XVI. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V.120/1980 IX. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. ord. IV.

II. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. Căutarea înregistrărilor în bază. X. Ordonarea bazelor de date: sortarea şi indexarea. Compilarea. Compilarea. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Programarea structurată. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic .“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor.Vizualizarea conţinutului unei baze de date. VI. Modificarea structurii şi conţinutului bazei. mod de utilizare. Sortarea şi indexarea. VI. Ordonarea unei baze de date. V. Salvarea şi afişarea rapoartelor. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Pornirea staţiei de lucru. . Metode de căutare. IV. Introducerea datelor în baza de date creată. Utilitare încorporate în mediu Generatorul de etichete. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică. Utilizarea bazelor de date indexate. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . XII. VII. Structura unei baze de date. Help-ul. Obiecte de control. XI. Mediul FoxPro. mod de utilizare. Programarea structurată.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. III. formatul de afişare şi citire Comenzile de afişare-citire. Crearea unei baze de date.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. Obiecte de control. Baze de date Sistemul de meniuri. V. Pornirea FoxPro Submeniul System.elaborări PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. VIII. Aplicaţie pentru farmacii. IX. Vizualizarea conţinutului bazelor de date. Generatorul de rapoarte. Extragerea de informaţii statistice din baza de date. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. Intrare-ieşire. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Extragerea de informaţii statistice din baza de date.

. Verificarea cunoştiinţelor D.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . asministrarea unei farmacii. II. IX. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. organizarea unei farmacii. lanţil dorinţă-satisfacţie. VII. planul de afaceri. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. condiţia de nou angajat.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. III. dezvoltarea unui program de marketing. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . oamenii şi productivitatea. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie.VII. planificarea activităţii. legea diminuării beneficiilor. fluxul circular al activităţii economice. argumente pentru o buna planificare a afacerii. Cum. perspective. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . organizarea unei economii. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. VIII. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. VI. marketingul în afaceri. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. de la aprovizionare la vânzare.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii.elaborări. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. evaluarea programului. Puţină economie Dorinţe şi resurse. cum măsurăm productivitatea. Lucrare recapitulativă XII. ce şi cât vând ? IV. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. X. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. V. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . modele de “roleplaying”. insuficienţa resurselor. calitatea şi productivitatea. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. XI. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. analiza pieţei.“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente.

Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. fluxul circular al activităţii economice. planul de afaceri. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. codul de etică al companiilor. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. păstrarea nivelului IX. XII. de la aprovizionare la vânzare. Puţină economie Dorinţe şi resurse. legea diminuării beneficiilor. perspective. contracte. oamenii şi productivitatea. drepturi de proprietate. promovarea vânzărilor X. organizarea unei economii. dezvoltarea unui program de marketing. condiţia de nou angajat. lanţil dorinţă-satisfacţie. evaluarea programului. documente de bază în contabilitate XI. sisteme de ânregistrare a informaţiei. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. argumente pentru o buna planificare a afacerii. insuficienţa resurselor. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. proprietatea intelectuală. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. legea şi comerţul. analiza pieţei. VII. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă: distribuţia vânzărilor. asministrarea unei farmacii. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. analiza consumatorilor. competiţional. organizarea unei farmacii. Cum. . Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. ce şi cât vând ? IV. tipuri de cumpărători. cum măsurăm productivitatea. marketingul în afaceri. planificarea activităţii. calitatea şi productivitatea. III. V. modele de “roleplaying”. analiza competiţiei. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului.VIII. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. Principii financiare de bază: necesitatea informaţiei în afaceri. managementul şi susţinerea vânzărilor. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. II. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. VI.

Agenţii pieţei: cumpărătorii. Stabilirea unei strategii a produsului. Selectarea pieţelor. Sursele cercetării de birou: surse interne. X. Alţi intervenienţi. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Esenţa produsului sau serviciului. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. managementul şi susţinerea vânzărilor. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Practica cercetării de birou. Stilul de viaţă. Criterii de segmentare. Ocupaţia. Conceptul de marketing II. tipuri de cumpărători.VIII. XII. Conceptul de filiere. competiţional. impulsurile. Cererea (definiţie). Riscul perceput. ofertanţii. Principalele concepţii ale cererii. Definiţii ale marketingului. Cercetarea de marketing. motivaţiile. Clienţii şi furnizorii. Factorul geografic. surse instituţionale. contracte. Segmentarea pieţii. Testarea pieţii. Cultura şi puterea exemplului. E. legea şi comerţul. sisteme de înregistrare a informaţiei. Factorul economic. Formularea obiectivelor cercetăriie Cercetarea de birou. VI. analiza competiţiei. analiza consumatorilor. Clasa socială. . Marketing-mix-ul. Căi de informare. păstrarea nivelului IX. Curba vieţii de familie.Evaluarea surselor. drepturi de proprietate. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. IV. Recunoaşterea problemei: nevoile. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă Distribuţia vânzărilor. V. Funcţiile marketingului III. documente de bază în contabilitate. Principii financiare de bază Necesitatea informaţiei în afaceri. Rolul specific al agentului: distribuitorul. Ciclu de viaţă a produsului. Familia. Studiul pieţei Produsul. proprietatea intelectuală. Produse pentru clienţii interni. XI. promovarea vânzărilor. codul de etică al companiilor. Elasticitatea cererii.

Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Responsabilitatea proprie. Intocmirea raportului. X. Identificarea surselor. Eşantionarea sistematică. Eşantionarea aleatorie. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Analiza unui chestionar. lideri de opinie. XIV. Tipuri de bază ale eşantionării. Erori. Prezentarea şi redactarea. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Catalogarea. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Procesele de aprovizionare. Compararea valorilor. pregătire şi conducerea interviului. Aranjarea întrebărilor. Negocierea. Pretestarea chestionarului. Utilizarea datelor procentuale. Responsabilitatea organizaţiei. Modalităţi eficiente de reclamă. Prognoze asupra mediului extern. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Comanda cantitativ economică. Medii. Metode de cercetare. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Evaluarea metodelor de prognoză. XIII. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Cantitatea adecvată. Chestionarul. Evaluarea surselor. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Depozitarea. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. pacienţi) III. IX.VII. Etapele întocmirii unui chestionar. Eşantionarea proporţională. Indici. Respectarea promisiunilor. XII. Reclama. Partea principală a raportului. VIII.a oportunităţilor). Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Tipuri de întrebări. Stabilirea necesarului. Analiza mediului de marketing. Lanţul aprovozionării. Informaţii de piaţă. OTC-uri. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. XI. Responsabilitatea managerului. Eşantionarea. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Analiza şi interpretarea. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Prognoze asupra factorilor STEP. Organizare şi clasificare. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Programarea. Controlul autenticităţii. Segmentarea pieţei . Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Metode specifice de eşantionare. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. II.

Aranjarea întrebărilor. F. Curba vieţii de familie. Practica cercetării de birou. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Cultura şi puterea exemplului. Etapele întocmirii unui chestionar. Criterii de segmentare. Testarea pieţii. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Cererea (definiţie). Ciclu de viaţă a produsului. . III. Alţi intervenienţi. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. Stabilirea unei strategii a produsului. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. V. Sursele cercetării de birou: surse interne.Evaluarea surselor. Factorul economic. Elasticitatea cererii. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Prezentarea şi redactarea. VI. Clasa socială. Factorul geografic. Cercetarea de marketing. motivaţiile. Analiza unui chestionar. Studiul pieţei Produsul. impulsurile. Esenţa produsului sau serviciului. Familia. VII. Pretestarea chestionarului. Conceptul de filiere. Tipuri de întrebări. Selectarea pieţelor. Marketing-mix-ul. Produse pentru clienţii interni. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. IV. Recunoaşterea problemei: nevoile. IV. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Agenţii pieţei: cumpărătorii. VII. pentru diferite medicamente. VI. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Ocupaţia. Chestionarul. Segmentarea pieţii. Stilul de viaţă. Funcţiile marketingului. Aplicaţie practică. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Riscul perceput. Rolul specific al agentului: distribuitorul. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou.Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. ofertanţii. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Principalele concepţii ale cererii. Conceptul de marketing II. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Eşantionare prin metoda cotelor. Căi de informare. V. surse instituţionale.

Medii. XI. Partea principală a raportului. Cantitatea adecvată. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Analiza mediului de marketing. Metode de cercetare. Modalităţi eficiente de reclamă. Organizare şi clasificare. Respectarea promisiunilor. Intocmirea raportului. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Eşantionare prin metoda cotelor. Utilizarea datelor procentuale. Comanda cantitativ economică.VIII. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Evaluarea surselor. Stabilirea necesarului. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Analiza şi interpretarea. II. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. XIV. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Lanţul aprovozionării. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Catalogarea. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. pentru diferite medicamente. Erori. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Prognoze asupra factorilor STEP. Compararea valorilor. pregătire şi conducerea interviului. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Responsabilitatea organizaţiei. Identificarea surselor. XIII. Negocierea. Programarea. Eşantionarea. X. Controlul autenticităţii. Reclama. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. pacienţi) III. Evaluarea metodelor de prognoză. Procesele de aprovizionare. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Responsabilitatea managerului. Depozitarea. Eşantionarea sistematică. IX. lideri de opinie. Responsabilitatea proprie. Tipuri de bază ale eşantionării. IV. OTC-uri. Informaţii de piaţă. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Eşantionarea aleatorie. Metode specifice de eşantionare. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Eşantionarea proporţională. Prognoze asupra mediului extern.a oportunităţilor). Indici. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. XII. .

Recepţia. G. Aplicaţie practică. 2234/1994. Comisia de Stupefiante. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III. laboratoare de control al medicamentului. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară. VI. Evoluţia bugetului sanitar.M..nr. depozitarea ţi conservarea medicamentelor. Producători de materiale sanitare. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii.C.S. VIII. etapele de cercetare ale medicamentului nou. Organizarea controlului calităţii medicamentelor şi a activităţii de microproducţie (Ord.F. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială.S. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. Federaţia Internaţională Farmaceutică. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică.56/1974) VII.S. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului.M.V.M.nr. IV.S. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. II. Asigurarea socială. indicatorul farmacistpopulaţie. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente.nr. VI.1010/1992) I. indicatorul consum de medicamente-locuitori. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis.C. VII.M. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. . Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie. V. atribuţii. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor (Ord. Ord. Economia de medicamente Obiectivele în economia sanitară. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. Factori de consum.

176&1992) în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI.nr. Condiţii legate de localul farmaciei III. Drept de muncă. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilizarea necesarului de medicamente VIII. ord.120/1980 IX. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . Prepararea soluţiilor sterile conf. ustensile şi aparatură necesară IV.M. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. tehnice securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I.S. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic.nr. Colegiul farmaciştilor. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţa muncii. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. conservarea şi manipularea medicamentelor.S. XIII. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea. atribuţii cele mai importante. Condiţii obiective (Ord.M. XI.IX. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII. XIV. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii .

A. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi C.M. Lucrări practice pentru studenţi..73/1979 XV. Bucureşti.W. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. 1995 Levinson.J. Business Tech.M. Colsseum.. Bucureşti.Med. Jay Conrad: Guerrilla marketing.R. 1996 B. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr. Bucureşti.L. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV.F.:Organizarea şi conducerea farmaceutică. Business Tech. 1995 Tomski. World Enterprises.S.(1982) Formanek I. Dima.E.S. sponsor GSK România – “Farmacia. 1993 Levinson . 1976 Cohen. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prinoperaţia de inventariere XVII. A. Cluj.E. World Enterprises.A.S. Fârşirotu Z.International Press S.. *** .: FoxPro. 1996 ***. Business Tech.Herb: Orice se poate negocia.J.E. Kogan Page Ltd. A. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. G. A.C.C. Bucureşti. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII. 1993 Ferencz. 1996 Levinson. Litografia U.J.: Guerrilla marketing attack. Editura teora.. Ghid de utilizare. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Tg-Mureş. 1987 Moraru. Relational Database Management System.. .S. curs xerografiat IMF. 1995 Levinson.L.: A Textbook of Pharmacy Management.: Guerrilla Advertising. Mod de administrare” – suport de curs. L. 466/1979 XVI.: Sistemul FoxPro pentru farmacişti.C.H. M.: Guerrilla Marketing Excellence. World Enterprises. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. Bucureşti.nr.C.International Press S. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei 5.: Foxbase+.Mureş (1977) Ord. World Enterprises S. Bucureşti. Editura Microinformatica.XI.S.R. 1993 D. Dima.E.R. CODECS (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii.St.International Press S. 203 p. Fox Software.Junior Achievement România. User Manual..L.:Organizarea farmaceutică. Ed. A. Tg.

W.W. A.1989 Luca. 1997 Tomski. 1996 Dubois.J.Economică. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. UNCTAD/GATT.R. A. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.W. Ed.Economică. Kogan Page Ltd.A.Gabriel -Petru: Management general..IV.L.E. Bucureşti.Th.H. 1993 Levinson . 1995 Tomski.A. Ed. Jay Conrad: Guerrilla marketing. Bucureşti.E. Colsseum.J.S.C. Oscar Print. Business Tech.S.H.Teora. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere).J. Business Tech. 1995 Levinson.: A Textbook of Pharmacy Management. 1996 F.J.L.: Guerrilla Advertising. A.L.H.Philip: Managementul marketingului.1989 Hutt.1976 Popescu. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii.. World Enterprises.International Press S. Bucureşti..Herb: Orice se poate negocia.1993 Kotler.. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional. 1995 Levinson.H.Speh: Business Marketing Management.C.E.International Press S. Ed.Herb: Orice se poate negocia.: A Textbook of Pharmacy Management. Business Tech.Th. Business Tech.W. UNCTAD/GATT. World Enterprises S. 1976 Cohen. Colsseum.R.E. Bucureşti.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar.Gabriel -Petru: Management general. A.Fundaţiei CHEMAREA. Pierre-Louis. Bucureşti.C. Iaşi. World Enterprises..: A Textbook of Pharmacy Management. Ed. Kogan Page Ltd.Jolibert: Marketing-teorie şi practică. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere). 1976 Cohen. Ed.: Guerrilla Marketing Excellence.E.S. Oscar Print. World Enterprises S.International Press S. Bucureşti. World Enterprises.R. 1996 Dubois.S.: Guerrilla marketing attack.1993 Kotler. The Dryden Press. Ed.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar. Bucureşti.S.S.E. Kogan Page Ltd. Bucureşti. A. A. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii. The Dryden Press..Michael D.Speh: Business Marketing Management.R..: Guerrilla Advertising.International Press S. Bucureşti.. A.: A Textbook of Pharmacy Management. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.E.1989 Hutt.S. A. 1995 Levinson. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional.R. World Enterprises.C. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional.IV.W.Philip: Managementul marketingului. Kogan Page Ltd. 1995 Tomski.Michael D. Ed. 1993 Levinson . Iaşi.C.W.: Guerrilla marketing attack.C. Ed.Jolibert: Marketing-teorie şi practică.International Press S. Jay Conrad: Guerrilla marketing. Bucureşti.. 1996 .. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. Business Tech. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional.Medicală. 1996 Levinson. A. 1997 Tomski.E. Bucureşti.L.Teora.L. Bucureşti.J. 1995 Levinson.1989 Luca.C.. Bucureşti.Medicală. Pierre-Louis. Ed.Fundaţiei CHEMAREA.1976 Popescu. World Enterprises. Ed.

M. I II Semestrul D.L. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Fârşirotu Z. World Enterprises.J.:Organizarea farmaceutică. Ed. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 3 Număr credite 1 Număr credite 3 Număr credite 3 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi 6. I II Semestrul B. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. I II Semestrul C.:Organizarea şi conducerea farmaceutică.Mureş (1977) Ord. Bucureşti. Tg.S.(1982) Formanek I.. I II Semestrul E. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Business Tech. 1996 G. A.Levinson.nr. I II Semestrul G. curs xerografiat IMF.R.E.: Guerrilla Marketing Excellence.C.Med. STAGII.St. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. I II Semestrul F.S.International Press S.

1. DISCIPLINA: TOXICOLOGIE GENERALĂ ŞI INDUSTRIALĂ A. Toxicologie generală şi industrială - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Biofarmacie şi farmacocinetică - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Toxicologia mediului - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Toxicologie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Kincses Ajtay-Mária Asist.drd. Croitoru Mircia-Dumitru 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. B. C. D. Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie

4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Toxicologie generală Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor toxice. Tipuri de intoxicaţii . Doze toxice. Doze letale. Concentraţiile maxime admise a substanţelor toxice în atmosferă. Direcţiile principale ale toxicologiei contemporane. Comportarea toxicilor în organism (toxicinetica). Patrunderea, absorbţia, distribuţia, depozitarea, acumularea substanţelor toxice în organism. Biotransformarea (metabolizarea) şi eliminarea xenobioticelor. Acţiune substanţelor toxice asupra organismului (toxicodinamia). Acţiunea toxicilor la nivel de ţesut, organ, aparat, sistem. Acţiunea toxicilor la nivel celular, molecular. Factori determinanţi ai toxicităţii: factori dependenţi de substanţă, factori dependenţi de organism, factori dependenţi de mediu. Combaterea efectelor toxice. Profilaxia intoxicaţiilor. Tratamentul intoxicaţiilor acute (măsuri de prim ajutor, antidoturi). Tratamentul intoxicaţiilor cronice. II. Toxicologie specială TOXICI INDUSTRIALI. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR DE NATURĂ GAZOASĂ.Oxigenul. Ozonul. Hidrogenul sulfurat. Dioxidul de sulf. Hidrogenul seleniat şi hidrogenul telurat. Amoniacul. Oxizii de azot. Toxicologia halogenilor: fluor, clor, brom, iod. Fosforul, hidrogenul fosforat (fosfina). Hidrogenul arseniat (arsina). Compuşii oxigenaţi ai arsenului. Hidrogenul stibiat. Stibiul. Carbonul. Oxidul de carbon. Dioxidul de carbon. Aerul viciat. Oxiclorura de carbon (fosgen). Acidul cianhidric. Gaze de luptă. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR MINERALE. Siliciul. Borul. Beriliul. Cromul. Manganul. Cobaltul. Nichelul. Carbonatul de nichel. Cuprul. Argintul. Cadmiul. Mercurul şi compuşii organomercurici. Taliul. Plumbul şi tetraetil plumbul. Bismutul. Alcalii caustici. Acizii corozivi. Acidul oxalic. Acidul picric. Oxidanţii minerali. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR ORGANICE VOLATILE.

Hidrocarburile alifactice. Hidrocarburile aromatice: benzenul, toluenul, xilenii. Naftalenul, hidrocarburile policiclice aromatice. Hidrocarburile alifatice halogenate: clorura de metil, cloroformul, tetraclorura de carbon. Derivaţii cloruraţi ai etanului. Tricloretilena. Alte hidrocarburi alifactice halogenate. Alcooli. Alcoolul metilic, alcoolul etilic. Etilenglicolul. Fenolul. Aldehidele: formaldehida, acetaldehida. Cetonele: acetona. Eterii: eterul etilic. Esterii. Nitroderivaţi alifatici. Aminoderivaţii alifactici. Nitrobenzenul. Anilina. Compuşii organici cu azot cancerigeni (4amonofluorenul). Sulfura de carbon. III. Toxicologia substanţelor medicamentoase Medicamente cu acţiune la nivel SNC. Hipnotice: derivaţii barbiturici. Neuroleptice: derivati de fenotiazină, reserpina, derivaţi de butirofenonă. Tranchilizante: carbamaţi, benzodiazepine. Psihoanaleptice: antidepresive triciclice, IMAO. Excitanţi corticali: alcaloizii purinici. Excitanţi medulari şi bulbari: stricnina, picrotoxina. Anticonvulsivante. Analgezice antipiretice şi antiinflamatoare (antiinflamatoare nesteroidiene AINS). Derivaţi ai acidului salicilic, derivati ai p-aminofenolului. Derivaţi ai pirazolului. Derivaţi ai acidului chinolin-4carboxilic. Derivaţi ai acidului fenilacetic. Compuşii de aur. Anestezice locale. Anestezice locale de sinteză. Medicamente cu acţiune la nivelul SNV. Medicamente cu acţiune asupra sistemului colinergic. Medicamente M-colinomimetice: muscarina, pilocarpina. Medicamente N-colinomimetice si litice: nicotina. Medicamente anticolinesterazice: ezerina. Medicamente M-colinolitice: atropina, hiosciamina, scopolamina. Blocanţi neuromusculari: curara. Medicamente cu actiune asupra sistemului adrenergic. Medicamente adrenolitice: alcaloizii din ergot. Medicamente adrenomimetice. Alte medicamente. Glicozide cardiotonice: glicozide digitalice. Medicamente antimicrobiene şi antiparazitare. Sulfamide antimicrobiene. Antituberculoase. Izoniazida. Antimalarice: chinina, antimalarice de sinteză. Medicamente antitumorale. Toxicologia drogurilor. Psihodisleptice: substanţe halucinogene de origine naturală cu azot in moleculă. Mescalina. Substaţe halucinogene de sinteză. Dietilamida acidului lisergic (LSD). Psihostimulante: cocaina, efedrina şi derivaţi ai amfetaminei. Substanţe halucinogene de origine naturala fără azot în moleculă: tetrahidrocanabinolul (THC). Analgezice narcotice. Opiul. Morfina. Derivaţi ai morfinei şi înlocuitorii sintetici. IV. Toxici speciali Toxine: zootoxine, fitotoxine. Toxine din plante superioare: colchicina, aconitina. Micotoxine produse de ciuperci otrăvitoare (Macromycetae). Pesticide. Insecticide: insecticide organoclorurate, insecticide organofosforice (IOP). Insecticide dinitrofenolice. Insecticide carbamice. Erbicide. Rodenticide. Fungicide. Alte substanţe: materiale plastice. Detergenţi. Aditivi alimentari. Substaţe toxice de luptă. Toxicologia substanţelor radioactive (radiotoxicoligie). Plante toxice. Plante ornamentale toxice. Cosmetice. Substanţe casnice, detergenţi, substanţe de curăţire. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.

III. Analiza toxicilor de natură gazoasă Oxidul de carbon. Acetilena. Amoniacul. Oxizii de azot. Hidrogenul sulfurat. Bioxidul de sulf. Hidrogenul fosforat. Fluorul. Clorul. Schema pentru identificarea principalelor gaze toxice. IV. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Sulfura de carbon. Etanolul. Metanolul. Acidul cianhidric. Acetona. Etilenglicolul. Fenolul. Benzenul. Determinarea indicelui de sulfat din urina. Anilina. V. Identificarea toxicilor necunoscuţi VI. Redactarea unui buletin de analiză VII. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică a arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, manganului, plumbului, cuprului. VIII. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului salicilic şi a fenacetinei; izolarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor analgezici, antipiretici. Analiza toxicologică a acidului picric, acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor benzodiazepinici, derivaţilor fenotiazinici, derivaţilor sulfonamidici. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologica a cafeinei, alcaloizilor din opiu, veratrinei, stricninei, brucinei, chininei, nicotinei. Izolarea, identificarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologică a atropinei. Izolarea şi determinarea cantitativă. IX. Analiza pesticidelor Derivaţi organocloruraţi (DDT, 2,4-D). Separarea cromatografica în strat subţire. Analiza toxicologica a parationului şi dinitroortocrezolului. X. Identificarea toxicilor necunoscuţi de natura minerală şi organică nevolatilă. Lucrare recapitulativă B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea introductivă Scurt istoric. Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea. Bioechivalenţa. Metode de evaluare a biodisponibilităţii in vivo. Biodisponibilitatea ca termen de comparare a eficienţei terapeutice. II. Factorii fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea Solubilitatea, viteza de dizolvare , structura chimică, pH-ul, gradul de ionizare (pKa), coeficientul de partiţie, gradul de dispersie, polimorfismul, hidratare, solvatare. Ecuaţia lui Hammett; modelul Hansch. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare. III. Modelarea in vitro. Determinarea biodisponibilităţii in vivo Determinarea vitezei de difuzie transmembranare, t 1/2, Vd, Ke, Ka. IV. Factori tehnologici care influenţeaza biodisponibilitatea

Constituirea curbelor de eliminare cumulativă. farmacocinetic mono şi PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. C. Clasificarea poluanţilor. Poluanţii atmosferici. prin membrană biologică. Interpretarea rezultatelor. Interacţiunea formă farmaceutică-efect biologic. III. Evaluarea riscului ecologic asupra sănătăţii. Caracterizarea relaţiei dozărăspuns . Prospectarea de noi forme medicamentoase. span) Determinarea parametrilor farmacocinetici. II. gaze. V. Poluanţii din apă şi sol(metale. Vd etc. transportul şi soarta substanţelor chimice în mediu II. solvenţi. Bazele toxicologiei mediului. Corelarea rezultatelor obţinute cu cele in vivo. Sursele. pesticide) V. Calculul vitezelor de difuzie in cele trei compartimente. CMA) VI.Substanţe auxiliare care favorizează solubilizarea şi/sau dezagregarea. Calculul parametrilor farmacocinetici în modelul farmacocinetic deschis monocompartimentat Studii in vivo. Determinarea concentraţiilor admisibile în mediu şi a dozelor de prag(NOAEL. Recoltarea materialului biologic. LOAEL. Determinarea ASC-ului. Interpretarea rezultatelor (timpul de injumătăţire. Evaluarea riscului în mediu. Modelarea absorbţiei in vivo. vapori. Noţiuni de bază ale farmacocineticii Principalii parametrii farmacocinetici. Administrarea unei singure doze per oral. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.). Determinarea constantei vitezei de absorbţie a unei substanţe active prin membrana biologică (membrana duodenală de cobai). IV. Căile de transformare ale substanţelor chimice în mediu. Caracterizarea riscului. Determinarea factorilor farmacocinetici. Modelul bicompartimentat la administrare intra şi extravasculară. Corelarea rezultatelor obţinute. Modelarea proceselor de mişcare ale substanţelor în mediu III. Modelarea in vitro a difuziei şi absorbţiei transmembranare Modelul tricompartimentat Swintosky. prafuri IV. Modelarea absorbţiei in vitro în prezenţa unor substanţe auxiliare care măresc solubilitatea (tween.

hidrocarburi aromatice. Evaluarea pericolului. Toxici minerali (plumb. Caracterizarea lor generală. Factori care influenţează efectele toxice (doza. II. fenotiazine. Oxizii de azot. IX. antidepresive). IV. Regimul privind asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii surselor de radiaţii VI. Hidrogenul sulfurat. V. glicozide cardiotonice. Toxici volatili: alcooli. Toxicologia ciupercilor otrăvitoare. Noţiuni generale de toxicologie. Toxicologia medicamentului (AINS. VII. Regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor V. Sistemul de management al protecţiei medului II. VI. VIII. proprietăţi fizico-chimice). Clasificarea intoxicaţiilor. X. Toxicologia drogurilor. Legea protecţiei mediului din România (137/1995). Regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase IV. cadmiu) Toxici caustici. III. Evaluarea calităţii mediului înconjurător D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Toxicinetică: absorbţia.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Oxidul de carbon. Gaze de luptă. arsen. Scurt istoric. Introducere. derivaţi halogenaţi hidrocarburilor alifatice. Aspecte actuale ale toxicologiei moderne. mercur. Toxici gazoşi. distribuţia. nitro şi aminoderivaţi. Definiţia intoxicaţiei şi a substanţelor toxice. Toxicologia substanţelor fitofarmaceutice (pesticide). acidul cianhidric. Toxicomanii. bariu. metabolizarea şi eliminarea. ai . Principii şi dispoziţii generale III.

Wiley Publication. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer. Mureş. Medicina Konyvkiado.: Analytical Methods in Toxicology. Cotrău M.: Toxikologia. Berlin. 1987 Desi I.. Milano. Intern. Bucureşti. Szocialis es Eu. DNOC. VI. Litografia UMF Tg. zincului.. The bassi science of poisons. Goldfrank M. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges.: Gyakorlati taxikologia.p. Analiza toxicologică a acidului salicilic. Fenolul. Ed. Didactică şi Ped. New York. derivaţilor barbiturici. Univ. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Baconi D. cuprului.D. Litografia UMF Tg.G. derivaţilor sulfonamidici. 1997 Bălălău D. 1998 Stahr H. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. Technoplast.. plumbului.. Formaldehida.M..a. „Iuliu Haţegan”.G. Appleton-Lange. 1994 Lewis R. Etanolul. Schafer S. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Analiza toxicologică a acidului oxalic. Analiza toxicologică a strichninei. Med. 1993 Kincses Ajtay M.. Dreistack M.: Intoxicazioni Acute. III.D. OEMF s.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Analiza toxicologică a mercurului. Bucureşti. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia.: Mergek es ellenszerek. Acetona. 1989 Fabian F.: Toxicologic Emergencies. II. Laurenzi R. New York..: Toxicologie generală.. USA. 2002 Olinescu R. Budapest. Spektum Verlag Heidelbeg. 1988 Robert H.: Toxicologie.: Radicali liberi în fiziopatologia umană. Metanolul. Medicina.D. 2001 Klaassen C.V. derivaţilor benzodiazepinici. Medicina. Ed. chininei. Ed. Budapest. Bucureşti. Appleton Century Crafts. Cloroform. Ed. şi colab. Budapest. 1997 Ungvary GY. Cluj-Napoca. 1994 . Budapest. Analiza toxicologică a arsenului. Albatros. 2000 Voicu A.: Munkaegeszsegtan. Tehnică. Monea M. 1982 Bozza Marrubini M.: Toxicologie clinică. New York. bismutului. Mureş. Kincses Ajtay M. 2001 Loghin F. Ed. Miniszterium. 1992 Monea M. V. Bucureşti.: Toxicologie. IV.: Lehrbuch der Toxicologie.. Ed.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite.: Handbook of Poisoning. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor benzodiazepinici. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier.: Toxicology. arsenului. 1993 Marquard M. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. Identificarea toxicilor necunoscuţi din grupele studiate 5.

Budapest. Bucureşti 1988 XXX. Litografia UMF Tg.. nr. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ. 1989 Fabian F.. 2001. Appleton-Lange. Bucureşti. 1996 . 1988 Lachmann L. XLVIII.. Wiley Publication. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ. Lea. 1993 Kincses Ajtay M.. 1997 Ungvary GY. 1994 Punchard N. şi colab. Kelly F.A. UMF Bucuresti.2000.1999 Roman L. Milano. Ed.: Toxicologie.. Ed. Oxford University Press.. Bojiţă M.: Intoxicazioni Acute. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. Schafer S. 1994 Lewis R.V. Medicina. OEMF s. 1987 Desi I. Dacia Cluj. 1996 Bălălău D. vol. Săndulescu R.J. 5-16 Mănescu S.: Toxicologie. New York.: Tehnologie farmaceutică industrială. Ed. Berlin. Balaysi J. Technoplast.: Analytical Methods in Toxicology. „Iuliu Haţegan”.: Igiena. 1976 XXX. A practical approach. Buletin informativ privind cereri de autorizare de punere pe piaţă. Palgrave New York. Agentia Natională a Medicamentului.: Free radicals. 2001 Klaassen C. Medicina. Dreistack M.D. Spektum Verlag Heidelbeg.D. Szocialis es Eu.G.: Validarea metodelor de analiză şi control. Ed..: Toxicologic Emergencies. 1988 Robert H.. 1997 Bălălău D. Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr. Oxford University Press.: Physichemical principles of pharmacy. Kelly F. Mureş. Litografia UMF Tg. 1992 Monea M. Med. Ferencz L. Goldfrank M. 1982 Bozza Marrubini M. Attwood D. Kincses Ajtay M. vol.: Handbook of Poisoning.. Ed.: The tehory and practice of industrial pharmacy. Ed. 2/18. Dudutz GY. Târgu Mureş.: Igiena. 1999 Florence A.: Toxicology. 2001 Kincses-Ajtay M. Tehnică. Medicală. Mirton Timişoara. Baconi D. 1997 B.: Toxicologie generală. The bassi science of poisons.: Toxicologie clinică. Bucureşti.: Munkaegeszsegtan.G. New York. Bucureşti. nr. 1988 Popovici A. Farmacia.M. Cluj-Napoca.: Lehrbuch der Toxicologie. Budapest.. Farmacia. Liberman H..: Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice.. Medicală. Bucureşti.2000. Budapest..02. Ed.T. p. New York. Leucuţa S..: Free radicals.: Toxikologia...A. 5-16 Mănescu S. Miniszterium. nr. Ed. 2001 Loghin F. 2002 Olinescu R. Medicina Konyvkiado. XLVIII..D. Laurenzi R.A.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. A practical approach.: Gyogyszertervezes alapjai.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite.: Radicali liberi în fiziopatologia umană. Albatros. 2000 Voicu A.: Gyakorlati taxikologia. Lito. Budapest. Mureş.p. Intern. Bucureşti. Ed. 3 C. p. 1998 Stahr H. Didactică şi Ped. Prokardia.J. Univ. 5. Ed. Ed. Monea M. Appleton Century Crafts. Cotrău M.: Mergek es ellenszerek. Bucureşti.. USA.a. Agenţia Naţională a Medicamentului. 1993 Marquard M. Febiger Philadelphia.Punchard N. Med. 5.

I II Semestrul D. 1989. Laurenzi R. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. STAGII. I II Semestrul C. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 4 4 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - .: Handbook of Poisoning. 1982.: Toxikologia. Cotrău M.p. 1987.M.: Toxicologic Emergencies. 1992. Robert H. Bozza Marrubini M. Didactică şi Ped. Wiley Publication. Lewis R.: Intoxicazioni Acute. şi colab.. UMF Bucuresti. I II Semestrul B. Kincses AJTAY M.: Analytical Methods in Toxicology.. Ed... PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.. Budapest. Desi I. Miniszterium. Fabian F. New York. New York. Appleton-Lange. 1998. Medicina Konyvkiado. 1997 D. 1993.: Mergek es ellenszerek. Dreistack M.: Toxicologie.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. Mureş.G. Stahr H.D. Lito. Appleton Century Crafts. Mureş. Budapest. OEMF s. Milano. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.: Gyakorlati taxikologia. Litografia UMF Tg. 1998. USA.: Toxicologie. Szocialis es Eu.a. Goldfrank M. 6.. 1994. Monea M. Litografia UMF Tg. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.Bălălău D.. 1993.D. Bucureşti. Kincses Ajtay M. Monea M.

B. Chimie farmaceutică (medic. C. E. Nomenclatura DCI la substanţe medicamentoase. Székely Pál 3. specializarea Asistenţă de Farmacie. Medicamente de uz veterinar . specializarea Farmacie. F. locul în planul de învăţământ. optimizarea proprietăţilor biofarmaceutice. F.drd.Antiseptice şi dezinfectanţi cu conţinut de clor şi iod III. Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională 4. 2. Norme de calitate de bază: Farmacopeea Română şi Farmacopeea Europeană.1. C. D. specializarea Farmacie. În tratarea materialului sunt abordate pentru fiecare capitol: metode generale de obţinere.dr. Clasificarea în sistemul ATC. specializarea Farmacie. Principii la cercetarea şi prospectarea medicamentelor. specializarea Farmacie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. DISCIPLINA: CHIMIE FARMACEUTICĂ A.dr.anul II Facultatea de Farmacie. forme farmaceutice oficinale. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Gyéresi Árpád Conf. Compuşi oxinegaţi: peroxidul de hidrogen şi înlocutorii. Hancu Gabriel Prep. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. modul de prezentare: specialităţi.anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie.drd. B. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Noţiunea de substanţă medicamentoasă. relaţiile cu celelalte discipline de bază şi de profil. Medicamente de uz veterinar .anul IV Facultatea de Farmacie.anul IV Facultatea de Farmacie. D.anul II Facultatea de Farmacie. organotrope) . proprietăţi fizico-chimice şi biologice. relaţii structură-activitate. Chimie farmaceutică (chimioterapie) . II. Regulile IUPAC privind reprezentarea structurilor la substanţe medicamentoase.anul III Facultatea de Farmacie. Stereochimia substanţelor medicamentoase . Kelemen Hajnal Asist. Introducere Obiectul chimiei farmaceutice. Chimie farmaceutică . E. permanganatul de potasiu .

sisomicina. V. Derivaţi de fenotiazină. Macrolide nepolienice. peniciline de semisinteză: rezistente la sucul gastric şi rezistente la sucul gastric şi beta-lactamază. N1 substituite cu resturi heterociclice pentaatomice. Antiseptice urinare: derivaţi de nitrofuran. Eritromicina. XVI. de uz oral. False macrolide: rifamicine. Antibiotice Beta-Lactamine: Peniciline. peniciline hidrofile cu spectru larg: aminopeniciline. gaiacolul şi derivaţi. Sulfamide Sulfanilamida. prodruguri hidrosolubile. VI. Cefamicine. Compuşi anorganici şi organici ai unor metale utilizaţi ca antiseptice – dezinfectante. mafenid. spiramicina. clorură de decaliniu. ureidopeniciline. alţi compuşi XII. Antiseptice buco-faringiene: ambazonă. gramicidina. Formaldehida şi derivaţi VIII. carbenicilină. mecilinam. bacitracina. neionici X. analogi şi prodruguri cu proprietăţi biofarmaceutice optimizate. Peniciline de biosinteză. sulfamide N1 -acilate. Tetracicline de semisinteză cu T/2 prelungit. tirotricina. Tetracicline: Tetracicline de biosinteză (dirijată). Cefalosporine. Antimicobacteriene Tuberculostatice majore şi minore. inhibitori ai dihidrofolat-reductazei. Polipeptide: polimixinele B şi E. halogeno. Aminoglicozide (aminociclitoli) cu aglicon streptidinic: streptomicina şi derivaţi şi cu aglicon desoxistreptaminic: neomicina şi paromomicina. Cefalosporine de semisinteză rezistente la beta-lactamază. acid nalidixic şi derivaţi de chinolonă XIV. Monobactame.IV. cefalosporine de noi generaţii. Rezorcinol. Acizi fenoli. amfoterici. Inhibitori ai betalactamazei. Derivaţi de oxacefem. Antileproase . gentamicina. propilenglicol. Derivaţi ai 2. trifenilmetan şi acridină cu acţiune antiseptică XI. kanamicina şi analogi de semisinteză: tobramicina. glicerol. Etanol. Antiseptice intestinale: derivaţi halogenaţi ai 8-hidroxichinolinei şi ai nitrofuranului cu absorbţie redusă XIII. Detergenţi: cationici. săruri. esteri şi săruri şi noi derivaţi. oleandomicina. săruri şi esteri ai acestora IX.4diaminopirimidinei. asocieri cu sulfamide. terpenoide. Cloramfenicol: esteri şi analogi.şi alchilfenolii VII. N4-acilate şi azoderivaţi de tip analog şi prodrug. XV. Oxazolidinone: cicloserina şi derivaţi.

arabinonucleozide şi analogi. etc.etc . fenoli. Nucleozide din prima generaţie: idoxuridina. Controlul calităţii (purităţii) substanţelor medicamentoase III. Criteriile de calitate impuse substanţelor medicamentoase. XIX. Active asupra trematodelor: derivaţi de tioxantenă. Nucleozide din a doua generaţie: ribavirina şi analogi. XXI. Antiamoebiene Antiamoebiene tisulare. hormoni şi alte citostatice. IV. Interferoni. niridazol. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. derivaţi de benzimidazol. moroxidina . antihelmintice. antibiotice. alcaloizi inhibitori ai mitozei. complecşi ai platinei. compuşi metalici. Agenţi antivirali utilizaţi în SIDA. Antitrichomonazice şi antilambliazice Derivaţi de 5-nitroimidazol.XVII. tinidazolul şi analogi de structură . pirantel. Derivaţi de aminochinolină (4-. Antimicotice de sinteză: derivaţi de imidazol. . alţi compuşi. Antivirale Antivirale cu structuri diferite: amantadina. Pirviniu. de biguanidină şi de 2. metenamină. macrolide polienice: nistatină. acid undecilenic. natamicină. Analiza monografică a substanţelor medicamentoase oficinale Identificare. Emetina şi derivaţi. benzimidazol. acizi carboxilici. haloacetamide. Antimalarice Chinina şi derivaţi. antimetaboliţi. Antitumorale Alchilante. oxid galben de mercur.acizi fenolici şi săruri. tiocarbanilide. metronidazolul. amfotericină. sulfonamide. cercetarea purităţii. buclosamid. antituberculoase. XXII. compuşi halogenaţi. Antimicotice Antibiotice: griseofulvină. Soluţii etalon şi utilizarea lor. XXIII. praziquantel.4-diaminopirimidină. XVIII. determinare cantitativă: compuşi anorganici (peroxid de hidrogen. alcooli. befeniu. Antiamoebiene lumenale: derivaţi ai fenantrolinei. Active asupra cestodelor: niclosamida. XX. antibiotice.8-). compuşi de bor). citozina. Prepararea unor substanţe medicamentoase Iodoform. coloranţi. Antihelmintice Active asupra nematodelor: piperazina şi derivaţii. antimalarice. Metodele generale de analiză prevăzute de farmacopee II. levamisol. de 9-aminoacridină. derivaţi organici ai arsenului.

Benzodiazepine. Stereospecificitatea receptorilor XII. conversie) VIII. II. derivaţi barbiturici. Structuri diverse. Aldehide halogenate. Miorelaxante centrale Eteri ai glicerinei. Metabolizare. V. esteri carbamici. toxicitate stereoselectivă C. Anestezice generale Anestezice de inhalaţie. Enantiomerie – diastereomerie V. hidantoine. Puritatea enantiomeră (puritatea optică) VI. Diverse alte structuri. Consecinţe farmacodinamice şi farmacocinetice ale stereoizomeriei XIII. Metode chiroptice VII. Anticonvulsivante (antiepileptice) Derivaţi barbiturici. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. utilizarea selectorilor chirali IX. derivaţi oxazolidindionă. Sedative şi hipnotice Bromurile. III. Chiralitatea substanţelor medicamentoase X. succinimidă. Derivaţi acilaţi de uree. de piperidin-dionă. Anestezice generale de uz intravenos. distomeri. Diverse alte structuri. IV. Chiralitatea moleculară IV. Psihofarmaconii . Recunoaşterea moleculară a chiralităţii (entomeri. derivaţi ai benzoxazolului. Adjuvante ale anesteziei (agenţi folosiţi în neuroleptanalgezie).B. indice endismic) XI. Configuraţie – conformaţie III. Metode de separare a stereoizomerilor: derivatizarea. Fundamentarea teoretică a stereochimiei II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Metode de obţinere a stereoizomerilor (sinteze asimetrice.

Encefaline şi endorfine. acid fenamic.N. Parasimpatomimetice (colinergice) Acetilcolina şi analogi. spasmolitice neurotrope) Alcaloizi tropanici (atropina. XIII . Neurosimpatolitice.C. Diverse alte structuri. dibenzoxepină. Anxiolitice cu structuri diverse. Substanţe medicamentoase cu acţiune excitantă asupra S. Substanţe medicamentoase cu acţiune cardiovasculară Tonice cardiace: glicozide cardiotonice. XVII. ai anilinei. dibenzocicloheptadienă. H 1. Compuşi de sinteză: derivaţi de morfinan. Anestezice locale Cocaina.Neuroleptice: alcaloizi (reserpină). dihidroantracen. vasodilatatoare periferice. piperidină. VI. Antihipertensive: blocante ale . Antidepresive Tricilice (derivaţi de dihidrodibenzazepină. derivaţi ai difenilmetanului . derivaţii de fenotiazină şi analogi de structură. ai pirazololului. IX. Inhibitori ai M. Anxiolitice (tranchilizante): esteri ai acidului carbamic. derivaţi de chinazolină.). Anticolinesterazice: fizostigmina şi analogii de sinteză. Substanţe hipocolesterolemiante şi antiateromatoase. Inhibitori ai DOPAdecarboxilazei şi ai M. derivaţi de imidazol şi alţi compuşi. Antiaritmice. VII. fenilciclohexanol. XIV. Parasimpatolitice (colinolitice.-propionic. difenilmetan. compuşi de sinteză. Inhibitori specifici ai ciclooxigenazei-2. Beta-adrenolitice: derivaţi ai ariloxipropanolaminei. Alţi compuşi. cu acţiune dopaminergică. derivaţi şi alţi compuşi de sinteză. Simpatolitice (adrenolitice) Alfa-adrenolitice naturale (alcaloizi din cornul de secară) şi derivaţi de semisinteză. Alte structuri. Derivaţi ai butirofenonei şi structuri înrudite. Analgezice antipiretice (şi antiinflamatoare-AINS): derivaţi ai acidului salicilic. Antiparkinsoniene Cu acţiune anticolinergică. Inhibitorii degranulării mastocitelor. resp. Compuşi de sinteză din categoria esterilor şi amidelor. benzomorfan. Analgezice Analgezice narcotice: morfina. X. Blocante neuromusculare (curarizante) Tubocurarina şi analogi de sinteză cu proprietăţi relaxante musculare. Diverse alte structuri. Simpatomimetice (adrenergice) Derivaţi de fenilalchilamină. Compuşii de litiu. Derivaţi ai acidului (hetero)aril-acetic. Antialergice Histamina şi antihistaminice Antiserotoninice. pilocarpina. XVI. VIII. XV. XI. oxicami. derivaţi organo-fosforici.A. Vasodilatatoare: vasodilatatoare coronariene. Stimulente ale circulaţiei periferice. scopolamina). XII. Reactivatori ai colinesterazei. derivaţi de benzodiazepină.O.A. etc. Antagoniştii benzodiazepinelor. codeina şi derivaţi.O.

Anticoagulantele: heparina şi analogi. esteri. Analize recapitulative pe grupe de substanţe. D. Substanţe cu acţiune asupra sângelui Coagulante: vitaminele K. Substanţe cu proprietăţi diuretice Sulfamide diuretice şi alţi derivaţi. anticoagulante de sinteză. II. spectrofotometrice. antagonişti ai aldosteronei. Antiagregante plachetare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. amide. XXI. XVIII. Substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator Antitusive şi expectorante XXIII. derivaţi ai biguanidului şi alţi compuşi). Agenţi antianemici folosiţi în anemiile feriprive megaloblastice. refractometrice. Înlocuitori de plasmă. salicilamidă. benzocaină. Substanţe de contrast şi substanţe folosite în explorări funcţionale PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. fenotiazine. III. Venotonice: produşi naturali şi de sinteză. Reglementarea regimului de producere. XXII. Medicaţia hipoglicemiantă Insulina. Inhibitori şi inactivatori ai secreţiei digestive. glucide. diferenţieri Analiza sistematică a substanţelor medicamentoase necunoscute. Prevederile Farmacopeei Europene privind monografiile cu produse de uz veterinar Analize . antifibrinoliticele. pirazolone. etc. alcaloizi. Prepararea unor substanţe medicamentoase: Salicilat de metil. Stimulente ale motilităţii digestive. Analize monografice (calitativă şi cantitativă) a substanţelor medicamentoase oficinale în farmacopee Derivaţi barbiturici. circulaţie şi comercializare a medicamentelor de uz veterinar. XIX. fibrinolitice. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv Stimulente ale secreţiei digestive. polarimetrice. vitamine. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. derivaţi de xantină. cromatografice.canalelor de calciu. antagonişti ai receptorilor angiotensinei II. cale de administrare) Păstrarea şi evidenţa medicamentelor veterinare cu regim special. aminoacizi. doză. Timpul de aşteptare după folosirea medicamentelor de uz veterinar II. XX. Specificul medicamentelor de uz veterinar (formă. Antidiabetice orale (sulfonamide. Inhibitori ai motilităţii digestive.

Substanţe medicamentoase cu acpiune antiseptică şi dezinfectantă Halogeni şi compuşi halogenaţi: iod ( şi iodoform ). permanganat de potasiu.R. Medicaţia căilor respiratorii XI. tetracicline. zinc oficinali în F. Farmacoterapie veterinară. exotice V. II. Medicaţia antimicotică VIII. Dezinfectante. Principalele boli ale animalelor de rasă. Compuşi de argint. Zoonoze IV. Nomenclatura ( DCI. Medicaţia sistemului nervos XIII. fenoli ). Coloranţi şi detergenţi. Aldehide şi acizi fenolici. Medicaţia metabolică. antivirotice. Medicamente cu acţiune asupra hematopoezei şi asupra sistemului cardiovascular E. domestice) VI. III. Antibiotice ( penicilina. antibiotice. cefalosporine.X.) VII. Medicamente simptomatice . IUPAC ) şi clasificarea substanţelor medicamentoase în sistemul ATC. oxidanţi: peroxid de hidrogen. Chimioterapice antibacteriene (sulfonamide. Introducere: Obiectul chimiei farmaceutice. aluminiu. aminoglicozide. etc. antiprotozoarice. Antiseptice utilizate în infecţiile localizate la nivelul mucoaselor (antiseptice bucofaringiene. antihelmintice. urinare. Elemente de patologie veterinară.Chimioterapice cu specificitate limitată ( antimicobacteriene. X. intestinale ).X. Substanţe utilizate în combaterea ecto . Noţiunea de substanţă medicamentoasă – norme de calitate după F.şi endo paraziţilor la animale (de rasă. Premixurile. macrolide. Analgezice şi antiinflamatoare XIV. Medicaţia aparatului urogenital XII. cloramfenicol ) IV. Medicaţia aparatului digestiv IX. domestice. Compuşi hidroxilici ( alcooli. Biostimulatori.R. Chimioterapice Sulfonamide bacteriostatice. cloramine. mercur. antineoplazice ) V.III. antimicotice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.

a punctului de topire. pentru calitatea substanţelor medicamentoase III. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta) VI. Normele generale prevăzute de F. Hipolipemiante. alcaloizi. fenoli. Medicamente simptomatice Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice. antibiotice. derivaţi barbiturici.R. IV. Farmacopeea – cod de calitate a substanţelor medicamentoase II.R. Coagulante şi anticoagulante. Soluţii etalon. fosfaţi etc.X. Anestezice locale VIII. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta). derivaţi de xantină. salicilaţi.X. Analize cromatografice.) VI.R. anestezice locale etc. Prepararea reactivilor şi soluţiilor titrate după prevederile F. spectrofotometrice. Determinarea solubilităţii. sulfaţi. Analize monografice exemplificate: substanţe medicamentoase anorganice: compuşi metalici.X. Metodele generale de analiză oficinale în F. X. glucide. Substanţe medicamentoase organice: alcooli. Substanţe folosite în scop diagnostic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. . sulfonamide. VII. Antianemice XI. Hipoglicemiante XIV. halogenuri alcaline şi alcalino-pământoase. derivaţi de pirazol. a punctului de fierbere (metodele F. VII.R. VIII. Vasodilatatoare şi antihipertensive. acizi carboxilici aromatici.X. Antihistaminice H1 şi H2 IX. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv XIII. Substanţe cu acţiune cardiovasculară: Cardiotonice şi antiaritmice. V. Antitusive şi expectorante XV. Diuretice XII.Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice.

Oniga. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). dispensare veterinare). Tiperciuc: Antiseptice dezinfectante şi chimioterapice generale (1999). Bucureşti. I. depozit de medicamente de uz veterinar. D. UMF Tg. Mureş V. M Nechifor: Antibiotice beta-lactamice (1988). UMF Tg.. F. Kerck: Stereochimie. Kelemen. Végh A. Diaconu. Ştiinţifică. Tiperciuc: Antibiotice antibacteriene (2003). Gyéresi: Szervetlen gyógyszerészeti kémia (2003) H. Cluj-Napoca Z. Cornea: Probleme teoretice de Chimie organică.-a (1993). Cojocaru. Ed. căi de administrare). Fülöp.F. Tankönyvkiadó. Gyéresi. F. H. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002). Á. Gyéresi. Szeghy L. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F.. II. Cluj-Napoca E. Á. Tg. UMF Tg. Á. Ghiran: Chimioterapice cu specificitate limitată (1995). 5. Budapest. O. 1969 M. antimicotice.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul III (1973) Á. Kelemen: Specifikus hatású kemoterápiás szerek (2004). Bucureşti. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002).Mureş Á. UMF Tg. Kelemen. Se fac şi demonstraţii privind formele farmaceutice specifice domeniului veterinar. 1983). Academiei RSR. Badea. Avram: Chimie organică I-II. antivirale) (2004). formă farmaceutică. B..Mureş Á. respectiv se fac vizite la unităţi veterinare specializate (farmacie.Mureş Farmacopea Română ed.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). H. I-II (1981. 1973 . E. Takács M. Lupuţiu.I-II. Gyéresi. Bucureşti European Pharmacopoeia 5th ed. H. IMF Tg.X (1996). Kelemen: Kis hatásszélességű kemoterápiás szerek (2004). Oniga.Oniga: Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene. din import) utilizate în farmacoterapia veterinară III. Á. Bucureşti. Bucureşti Agenda Medicală (2004). Gyéresi.D. Kelemen.. Bucureşti Szász Gy. I. Ed. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Marcu: Culegere de analize monografice F.Mureş H. L.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. Bucureşti O. Cluj-Napoca Brînduşa Tiperciuc. Dani. (2004) Strasbourg B. Tg. Kelemen. Principalele medicamente (din ţară. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). doze.Mureş Á. Gyéresi: Gyógyszerészeti kémia (Chimie farmaceutică) vol. 1983 F. Ghiran. B. Cluj-Napoca G. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.R.R. Didactică şi Pedagogică.X (1996). H.Mureş H. UMF Tg. Budapest Tőke L. T.: Szerves Kémia I-1 k. Angelescu. Ed. Gyéresi et al. A X. Caracteristicile specifice ale farmacoterapiei veterinare (medicamente specifice. 1974 Bruckner Gy. Bucureşti O.Mureş H.: Gyógyszerkémia I-II (1992).

Verlagsges. Bucureşti Szász Gy. Wissentsch. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor (1977). 2001 H.K.3-4 (1981. 2003 J. H. Fülöp. C. H. Szeghy L. 1998 Szász Gy. Stuttgart. Végh A. Kelemen. Timişoara.: Gyógyszerkémia I-II (1992).: Gyógyszerészi kémia (1990) vol.Cojocaru: Chimie farmaceutică-curs anul IV/1-3 (1979-1984) Fülöp L.. T. Dănilă: Chimie farmaceutică vol I (1996). mbH. 1999 I. Gyéresi. Tankönyvkiadó. Folkers: Stereochemie und Arzneistoffe.X (1996) Á. Ana Mureşan: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (1997) Z. Galiano: Indreptar medical veterinar (1996) Gh. Takács M. Gh.H. Budapest.D. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002) V. Ciser. Ed. 1990 ***. Berlin-HeidelbergNew York. Kata: Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás minőségvizsgálata (2000). Kelemen. Tg.1 (2002). I-II.R. Radu: Zoonoze.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul IV(1975) Á. Budapest.: Gyógyszerészeti kémia-IV vol. Knabe. Medicina K.. Geisslinger. Wissentsch.MUREŞVET (1998) X X X The MERCK Veterinary Manual. Hellwich. Gyéresi. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996).D. H. UMF Tg. Monika Schafer-Körtnig: Arzneimittelwirkungen.Furka Á.: Szerves Kémia. Podar. 2004 L.Mureş. Marcu: Culegere de analize monografice F.. Höltje: Lehrbuch der pharmazeutischen Chemie. Bucureşti D. Gyéresi. G.-a (1993). Doina Ghiran.. Ed. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). mbH. Christa E. Verlagsges. 1991 K.Mureş Grecu. Gyéresi. G. vol. Moţoc: Structura moleculelor şi activitatea biologică. Végh A. Wissentsch. Springer. mbH. Palage: Medicamente utilizate în afecţiuni cardiovasculare (2000) Michaela Pitea.X (1996) Á. A X. H.Mureş Á. Dani. Tg. Bucureşti Tőke L.: Gyógyszerészi kémia. Tg. Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase (1980). Z. (1999) X X X Nomenclatorul FarmaVet. European Pharmacopoeia 5th ed. E. Gyéresi. Boli transmisibile de la animale la om.: Analiza şi controlul medicamentelor. Stuttgart. Verlagsges. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar (1990) C. Roth.: Indexul produselor de uz veterinar din import (1995) X X X: Catalog al produselor de uz veterinar ..Tipomur. H. I. pe înţelesul tuturor. Deva Farmacopea Română ed. Council of Europe. 1980 E. Bojiţă şi colab.. Budapest M. H. Takács M. M. Siebert: Übungen zur Stereochimie. Bucureşti Agenda Medicală (2004). Kroemer.. Gyéresi: Vademecum cromatografic (1997). L. C. Ciser et al. I. vol. Stuttgart. Facla. Gyéresi et al. Kelemen. L. Cojocaru.2 (2003). Cluj-Napoca Gh.1984) Á. Á. Bucureşti Ana Mureşan. 2004 C. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F. Müller. 1991 .Mureş Á.J.R. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002) H. Á. Mutschler.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). Budapest Gh. M. Strasbourg.

Bucureşti. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar.Mureş Gyéresi Á. Culegere de analize monografice (1996) UMF Tg. şi colab. STAGII. I II Semestrul C. Medicina. (anul IV-1975) IMF Tg. 1996. G. 1996.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). 6. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. 2004 E. a X-a (1993).: Substanţe medicamentoase anorganice (2002). Ceres. Gyéresi Á. p.Dăescu: Chimia şi tehnologia medicamentelor (1994). G.. Dani T.Dobrescu-E.. Ed. vol. Galiano: Îndreptar Medical veterinar. Memorator comentat al medicamentelor înregistrate în România (2004).X X X European Pharmacopoea 5th Ed. Gh. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Ceres. Ed. Takács M. (anul III-1973). Ciser. Ed. Bucureşti C. Vitamine. Bucureşti x x x Agenda medicală 2004. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I II Semestrul D.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică. Budapest. Végh A. 1-2. Bucureşti..II. 1990. I II Semestrul B. Ed. UMF Tg. Cluj-Napoca.Mureş Colectivul disciplinei de Chimie farmaceutică: Lucrări practice de Chimie farmaceutică p.. 1990.Manolescu: Memomed. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Kelemen H. Bucureşti x x x Farmacopeea Română ed. Vol. Bucureşti D.: Gyógyszerészi kémia.. L. Szász Gy. I. Dacia. Neamţu: Substanţe naturale biologic active. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr credite 5 6 Număr credite 1 Număr credite 6 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Bucureşti F.I.Mureş V.

I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice - Număr credite 5 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu . I II Semestrul F.Semestrul E.

anul IV. Facultatea de Farmacie. Scurt istoric al preparării medicamentelor.anul IV. F.anul III. Generalităţi Definiţia şi obiectivul Tehnologiei farmaceutice. Reţeta şi părţile ei. Modul de administrare al medicamentelor.dr. 2.dr. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.drd. Facultatea de Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Facultatea de Farmacie. Tehnologie farmaceutică . G. Facultatea de Farmacie. Materii prime medicamentoase de origine naturală (minerală. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Facultatea de Farmacie. vegetală. Farmacia şi atribuţiile ei. Cântărirea şi măsurarea medicamentelor.anul II. specializarea Farmacie. Medicamente. Facultatea de Farmacie. Propedeutică farmaceutică . STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Prescurtări . B. specializarea Asistenţă de Farmacie. D. E. Dermofarmacie şi cosmetologie . H. Todoran Nicoleta Asist. anorganice) şi semisintetice. DISCIPLINA: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ A. H. E.drd. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4.dr. F. Dermofarmacie şi cosmetologie .1.anul I. forme farmaceutice). specializarea Farmacie. forme medicamentoase (preparate farmaceutice. G. Ciurba Adriana Conf. animală). Facultatea de Farmacie. C. sintetice (organice. Lobonţ Bianca Prep. specializarea Farmacie. Sipos Emese Asist. Facultatea de Farmacie. Noţiuni generale despre medicamente. specializarea Farmacie. Tehnologie farmaceutică . Propedeutică farmaceutică . Rédai Emőke-Margit 3. B. Tehnologie farmaceutică . specializarea Asistenţă de Farmacie. aportul celorlalte discipline în studiul Tehnologiei farmaceutice.anul III. Organizarea spaţiului farmaciei.anul V. D. specializarea Farmacie. Popovici Adriana Conf. Tehnologie farmaceutică . C. specializarea Asistenţă de Farmacie.dr.anul II. Substanţe active şi auxiliare. încăperi de lucru şi de depozitare. Clasificarea formelor farmaceutice după diferite criterii.

Distilarea. starea cristalină. riscuri mutagene. Dependenţa efectului terapeutic de modul de formulare şi preparare a medicamentelor. soluţii extractive apoase şi alcoolice. polimorfismul. Principalii parametri farmacocinetici. Solvenţi utilizaţi în practica farmaceutică. Clasificare.în receptură. Forme farmaceutice solide: comprimate. capsule. Solubilizarea cu agenţi tensioactivi şi alte metode de solubilizare. drajeuri. cancerigene. Principalele procese tehnologice şi operaţiuni generale aplicate în practica farmaceutică şi industrială Uscarea. Istoricul farmacopeeilor din ţara noastră. forma farmaceutică). apa demineralizată: obţinere. aparatură de laborator şi industrială. Alegerea corespunzătoare a materialelor de condiţionare. Forme farmaceutice de uz extern destinate aplicării în cavităţile naturale. Operaţii generale . Soluţiile ca sisteme disperse omogene. amestecarea. comprimate vaginale. Noţiuni de biofarmacie Factorii care influenţează efectul terapeutic al medicamentelor (influenţa formulării şi preparării medicamentelor asupra răspunsului terapeutic. Dizolvarea şi factorii care influenţează dizolvarea şi viteza de dizolvare. alcoolice. mărunţirea şi pulverizarea. cernerea. aerosoli etc. Farmacopei străine. II.M. Conceptul L. Legea stupefiantelor. Forme farmaceutice per orale solide. Tratate de specialitate indigene şi străine. determinarea biodisponibilităţii absolute şi relative. Materiale destinate ambalării formelor farmaceutice şi produselor tehnicomedicale Produse tehnico-medicale. Comprese. uleioase. V. Toxicitate. Soluţii medicamentoase Soluţii apoase. III. Apa distilată. Sterilizarea. Noţiunea de doză maximă. Preparate oftalmice. Supozitoare. Bioechivalenţa medicamentelor. materii prime. Literatura farmaceutică Farmacopeea Română ediţia X-a.D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. IV.E. metal. cu vehicul compus. Forme farmaceutice administrate pe cele parenterală. riscuri teratogene. Forme farmaceutice destinate aplicării pe cale cutanată. Posologia medicamentelor. Soluţii apoase. condiţii de calitate şi consevare. Forme farmaceutice ca sisteme disperse omogene Biodisponibilitatea şi parametrii farmacocinetici. Ambalaje de hârtie. rolul substanţelor medicamentoase. Extracţia. Ambalaje şi materiale pentru condiţionarea medicamentelor. hidroalcoolice. apa pentru injecţii.A. dimensiunea particolelor. siropuri. II. toxicitate acută. ovule. B. cronică. Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern. Evaluarea biodisponibilităţii. Metode farmacotehnice pentru evaluarea vitezei de dizolvare. Forme farmaceutice aplicate pe mucoase. Cutii din material plastic. Dispersii solide. Recipiente din sticlă şi material plastic. Complecşi de incluziune. pansamente etc. VI. auriculare. dizolvarea. Sisteme de închidere a recipientelor. Activitate. auxiliare şi solvenţi. Activitate terapeutică.

IX. tehnologia de obţinere Exemple oficinale. Generalităţi Cântărire. de cloroform. filtrarea. decantarea. Exemple magistrale şi tipizate. Calcularea dozelor maxime pentru adulţi şi copii. pentru diabetici. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Spălături. Ape aromatice V. stabilitatea şi conservarea soluţiilor. Soluţii alcoolice de uz intern şi extern. aparatură. siropuri industriale. de apă oxigenată. soluţie conservantă. Soluţii magistrale cu substanţe şi produse stupefiante. decolorarea. III. prescurtări. Siropuri . Controlul. gargarisme. Soluţii titrate. conservare.oxidării. condiţii de calitate. V. conservarea lor. VI.procese fizico-chimice. tehnologii de preparare în farmacie şi pe scară industrială. Tehnologia de preparare. animală. III. Condiţii anatomo-fiziologice specifice.utilizate la prepararea soluţiilor: agitarea. de borat fenilmercuric. Eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante. comprese. minerală. ambalare. aromatizanţi. Soluţii magistrale cu substanţe toxice şi puternic active. preparate tipizate. alterarea siropurilor. IX şi VIII. Limonade. Soluţii uleioase Materii prime: uleiuri de origine vegetală. IV. Soluţii medicamentoase Soluţii oficinale simple şi compuse: de clorură de calciu. Aromatizarea şi corectarea gustului preparatelor de uz intern Edulcoranţi. soluţie efervescentă. expediere. Exemple. dentrificii. Limonade Soluţia de citrat de magneziu. Soluţii oficinale cu principiul activ rezultat dintr-o reacţie: soluţie de hidroxid de calciu. Farmacopeea Română. loţiuni. Tehnici de dizolvare şi solubilizare. calculul dozelor. Reţeta. acetat de amoniu. prevenirea auto. Ape aromatice: preparare. Melite şi oximelite. calitatea acestora. control şi exemple IV. Sinonime. clasificare. VII. Alterări. acetotartrat de aluminiu. Condiţii de calitate şi conservarea. clarificarea. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Soluţii magistrale cu substanţe greu solubile. Exemple de siropuri prescrise în FR X. Soluţii cu glicerol şi cu vehicule compuse VIII. Prepararea soluţiilor: tehnologie. II. tehnologia de obţinere. Siropuri Generalităţi.

Natura substanţelor pirogene. Aparatura industrială şi .P. soluţii folosite în metabolismul reconstituant. exemple. Soluţii extractive alcoolice: tincturi şi extracte. Soluţii oftalmice Generalităţi. Perfuzii Deosebiri faţă de soluţiile injectabile. Prepararea soluţiilor injectabile. Fazele de preparare ale soluţiilor. Exemple de soluţii şi suspensii injectabile apoase şi uleioase. factorii care influenţează extracţia dependente de natura drogului şi de solvent. dopuri. Recipiente pentru condiţionarea lor: fiole şi flacoane. lamele oculare. Metode de preparare. III. Soluţii alcoolice magistrale. IV. Exemple de soluţii perfuzabile cu electroliţi. Condiţii de calitate şi control ale perfuziilor. Medicamente injectabile Generalităţi. clasificare. izohidriei şi streilităţii colirelor. Controlul fizico-chimic şi biologic al preparatelor injectabile. Soluţii magistrale cu extracte şi tincturi VII. Metode de filtrare specifică. de balsam de Tolu. Soluţii alcoolice Soluţii alcoolice oficinale. Soluţii în glicerină. Condiţii de calitate şi control conform normelor G. Recipiente şi saci din material plastic. condiţii de calitate.Sirop simplu. macerate. soluţii şi emulsii energetice. Sirop de coji de portocale. de tiocol. soluţii cu vehicol compus IX. soluţii pentru lentile de contact. condiţii de calitate şi control. Factori care influenţează randamentul de extracţie. Soluţia alcoolică de iod-iodurat. înlocuitori de plasmă. soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală şi soluţii medicamentoase. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Exemple de soluţii apoase şi uleioase. sisteme terapeutice tip "Ocusert". băi oculare. Tehnologia de obţinere a soluţiilor extractive apoase. Clarificare.M. izohidria. Metode din FR X şi alte metode moderne. Tehnologia de obţinere a tincturilor şi extractelor. Soluţii uleioase C. Soluţie alcoolică de camfor. Materii prime. VI. înlocuitori de lacrimi. Exemple. aparatura utilizată în farmacie şi industrie. Apa pentru injecţii. medicamente injectabile radioactive oficinale. suspensii. soluţii utilizate pentru restabilirea echilibrului hidro-electrololitic şi acido-bazic. Izotonia. Colire vâscoase. Sirop de codeină. soluţie de clorură de amoniu anisată. Controlul preparatelor oftalmice şi condiţionarea. izoionia. II. conservare. cerinţe privind puritatea substanţelor active. Solvenţi utilizaţi pentru medicamente sterile. decolorare. sirop de cloralhidrat. preparate oficinale şi industriale. Structura anatomică a ochiului. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: infuzii. Biodisponibilitatea medicamentelor din preparate oftalmice. decocturi. sirop de clorură feroasă. stabilizanţi şi consrevanţi necesari. avantajele şi dezavantajele medicamentelor injectabile. sirop de lămâie. asigurarea izotoniei. VIII. Blocuri sterile pentru prepararea medicamentelor injectabile. Streilizarea: metode preconizate de FR X şi alte procedee. suspensiilor injectabile. Preparate injectabile cu acţiune retard. Bazele teoretice ale extracţiei în mediul apos. sirop pentru diabetici.

condiţii G. V. Proprietăţi molecular-cinetice. Tincturi oficinale. Aerosoli medicamentoşi Clasificare după gradul de dispersie şi locul de acţiune. Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale. Coloizi liofobi şi coloizi liofili. Avantaje. hidrogeluri. Generalităţi. Sisteme terapeutice transdermice. biodisponibilitatea medicamentelor din aerosoli. Prepararea suspensiilor floculate şi defloculate. Absorbţia rectală a medicamentelor din supozitoare. polioxietilengeluri. dezavantaje ale aplicării. X. Sisteme terapeutice de tip Progestasert. stabilitatea dispersiilor coloidale. Exemple industriale. VIII. Emulsii Generalităţi. Exemple magistrale şi industriale. de protecţie şi cosmetice. Utilitatea lor în tehnologia farmaceutică. Forme farmaceutice ca sisteme disperse heterogene Sisteme disperse ultramicroeterogene. condiţii de calitate şi control fizico-chimic şi biologic. Norme GMP pentru unguente. structura pielii. Interacţiuni farmaceutice în soluţie. Unguente Clasificarea. IX. semisintetice şi sintetice. Coloizi utilizaţi ca mucilagii obţinute din produse naturale.de laborator. Asigurarea stabilităţii emulsiilor. Controlul calităţii. Controlul suspensiilor. factori care influenţează stabilitatea emulsiilor. Unguente sterile. Principalii emulgatori folosiţi în practica farmaceutică. Unguente oficinale şi industriale. precipitare. II. absorbţia percutanată a medicamentelor. Baze de unguente: hidrocarburi-geluri. VII. spume. clasificare. hidrosolubile şi emulsionante pentru supozitoare. Mecanismul de acţiune al emulgatorilor. baze emulsii A/U şi baze emulsii U/A. vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţia industrială. Caracteristici ale biodisponibilităţii medicamentelor la nivel vaginal din ovule. Medicamente injectabile . Linimente. lipogeluri. interacţiuni. Valoarea HLB şi importanţa ei practică. Utilizarea raţională a bazelor de unguente. VI. stabilitate. propulsori. Cerinţe GMP. Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie. Gelatine. Paste. Metode de preparare industrială. Unguente oftalmice. Exemple oficinale şi tipizate. Reologia sistemelor disperse. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Săpunuri şi emplastre. Extracte fluide. Soluţii magistrale Soluţii magistrale . reacţii de dublu schimb. Preparare şi control.modificări fizice şi chimice în soluţie: salefiere. Condiţii de calitate şi controlul fizico-chimic al supozitoarelor. Coloizi liofobi de interes farmaceutic. conservarea şi valabilitatea preparatelor.M. condiţionarea. conservare. hidroliză. Tehnologia unguentelor. geluri cu silicone. Suspensii Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor. conservarea şi controlul de calitate.P. stabilitate. Exemple. oxido-reducere. Caractere. Supozitoare Generalităţi. moi şi uscate. Baze liposolubile. fumuri. aparatura de laborator şi industrială.

Soluţii pentru lentile de contact.X şi după alte metode.5%. rezistenţa la sterilizare a recipientelor. 30 şi 40 %. Determinarea vâscozităţii. Determinarea omogenităţii emulsiilor. determinarea conţinutului în alcool a tincturilor conform F. IV. antibiotice. Soluţii injectabile neoficinale (invertoză 10 %. inj. a caracterelor reologice. Metode oficinale în F. Controlul medicamentelor injectabile şi al perfuziilor. Controlul soluţiilor extractive: identificarea principiilor active.R. Controlul fizico-chimic al dopurilor.4 %. Mucilagii neoficinale (de alginat de sodiu. Otoguttae.X de preparare a extractelor. Soluţii injectabile oficinale (de acid ascorbic 10 %. determinarea volumului tixotrop al bentonitei. X. papaverină 4 %.X. trasarea curbelor de curgere şi de vâscozitate. Emulsio Olei Paraffini). Reţete magistrale cu linimente. Extracte. V. rezorcină 1 %. Suspensii .R. Calcule. Controlul emulsiilor. determinarea cantitativă a acestora.R. de alcool polivinilic). Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Colutorii. Tincturi oficinale şi neoficinale obţinute prin macerare.X şi neoficinale. Controlul fizico-chimic al mucilagiilor. Emulsio Bromoformii). de bentonită. Ape oftalmice. Gargarisme.1 %. analgetice. Extracte fluide. Perfuzii Generalităţi. sulfat de atropină 1 %. Soluţii oftalmice neoficinale cu substanţe antiseptice.Verificarea calităţii recipientelor şi a dopurilor. azotat de pilocarpină 2 %.X. de sulfat de atropină 0. III. macerare repetată şi percolare. VIII. Perfuzii cu înlocuitori de plasmă şi medicamentoase. indigocarmină 0. Aerosoli Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiseptice cu acţiune asupra aparatului respirator. Emulsio Oleo Ricini. Ajustarea pH-ului soluţiilor injectabile. decocturi. Înlocuitori de lacrimi. Soluţii extractive alcoolice. moi şi uscate în F. cercetarea stabilităţii lor. Aerosoli cu aplicaţie pe mucoasa cutanată. Emulsio Saloli. cloramfenicol 0. Rhinoguttae. Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiastmatice.4 şi 8 %). de cofeină şi benzoat de sodiu 25 %. Determinarea tipului de emulsie.R. XI. Perfuzii cu substanţe energetice oficinale şi neoficinale. prin metoda gumei umede (Emulsio Olei Jecoris. infuzii. sulfat de zinc 0. Perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. Soluţii oftalmice Asigurarea izotoniei şi izohidriei soluţiilor oftalmice. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: macerate. VI. determinarea reziduurilor prin evaporare a tincturilor şi extractelor fluide.R. Soluţii coloidale Mucilagii oficinale în F.25 %). IX. Linimente Linimente. Izotonizarea soluţiilor injectabile după metoda din F. VII. Tincturi obţinute prin dizolvarea extractelor. glucoză 20. procaină 1. Emulsii Emulsii preparate cu emulgatori clasici: prin metoda gumei uscate (Emulsio Oleosa. neurotonică). Soluţii oftalmice oficinale şi neoficinale (cu azotat de argint 1 %. Perfuzii cu electroliţi.

XIII. bazele teoretice ale uscării. Controlul de calitate al suspensiilor. Casificare. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. metodologia de obţinere pe cale industrială. tablete triturate VI. condiţii de calitate şi control. Pulberi simple şi compuse. Săpunuri oficinale şi neoficinale. aparatura industrială şi de laborator. Acoperirea enterică. Supozitoare Prepararea supozitoarelor prin diferite metode. II. Mărunţirea. aparatură. excipienţi. Emplastre. Exemple oficinale şi tipizate. Supozitoare vaginale şi uretrale. Granule Clasificare. Comprimate acoperite(drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. Unguente sterile (de uz pediatric cu antibiotice). Operaţiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. Maşini de comprimat de diferite tipuri. Obţinerea nanocapsulelor. VII. D. Operaţia de divizare. Cerate cu diferite substanţe active. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. Capsule medicamentoase. Controlul supozitoarelor. Tehnologia comprimării. Comprimate Generalităţi. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. Exemple în FR X. Exemple de comprimate acoperite oficinale. Supozitoare rectale (cu efect local şi cu efect general). contolul de calitete după FR X. Clasificare. XIV. Obţinerea granulatelor. principalele metode de uscare. baze emulsii A/U. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. Microcapsule Tipuri de capsule. aparatură. Pilule III. cerate Emplastre oficinale şi neoficinale. Unguente Baze de unguente lipogeluri. Controlul de calitate al unguentelor. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. Pudre farmaceutice. IV. Unguente medicamentoase. comprimare şi peliculizare. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. săpunuri.Suspensii de uz extern şi de uz intern. V. baze emulsii U/A. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. baze de unguent hidrogeluri. Ciocolate. Tehnologia microîncapsulării. Calitate şi control. XII. .

Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea drojdiei de bere. keratină. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. higroscopice. rezine. nanoparticule. Exemple. III. Supradozarea. Posibilităţi de stabilizare. Conservanţi. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Structura comprimatelor de acţiune prelungită. Controlul de calitate al pilulelor după F. antibiotice. II. gelatină. cu vitamine. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. X. alcool polivinilic. biodisponibilitate. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. polietilenglicoli. Pudre cu substanţe grase. ihtiol. Capsule gelatinoase enterosolvente. reducătoare şi oxidante. Pilule cu antibiotice. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. mucilagii de metilceluloză şi carboximetilceluloză sodică.prepararea acestora. XI. cu substanţe moi volatile. Fluidum ad pilulas. Factori biocinetici. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. caramel spissum. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. Forme farmaceutice solide perorale cu acţiune prelungită Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. Structură. obţinere. cu extracte moi şi uscate. salol. cu substanţe hidrofobe. Stabilizanţi. XII. antibiotice. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. Pilule cu tincturi şi extracte. precursori medicamentoşi. Pilule preparate prin picurare şi turnare. lipozomi. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere.R.R. miere purificată. mucilag de tragacantha 10 %. acoperire cu balsam de Tolu. Exemple. Pulberi compuse divizate oficinale în F. Umplerea şi închiderea capsulelor. pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. Cinetica de cedare. glicozide. fibroblaste. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată Sisteme terapeutice. Microcapsule preparate prin coacervare . Prevederi ale FR X. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. bioadezive. unguent de glicerină. substanţe colorate oxidante. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. eritrocite. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. delicvescente. Antioxidanţi. . Capsule medicamentoase Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. flotante.VIII. Incompatibilităţi de siringă. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. cu amestecuri eutectice. niosomi. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. Exemple industriale. pulbere alcalină. Controlul de calitate al capsulelor.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. IX. Incompatibilităţi terapeutice. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue: pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. Controlul calităţii prin teste specifice. gel de bentonită 15 %. sulfamide.X : pulbere laxativă efervescentă. unt de cacao. lectine. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. Norme GMP. acetoftalat de celuloză. cu substanţe higroscopice.

băi de aburi. Comprimate cu acţiune prelungită. Regeneratoare VIII. cu ulei volatil de mentă. Produse de machiaj IV. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. Deodorante şi antiperspirante . Scurt istoric şi tendinţe noi în cosmetologie. Îngrijirea dinţilor şi a gurii VII. Granule cu glicerofosfat de calciu. aspirină. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. corpului. nutritive. Creme demachiante. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefiaţi. emoliente. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. Granule de sulfat de stricnină. Diagnosticul cosmetic al pielii II. Preparate pentru îngrijirea părului. Boluri cu acid arsenicos. soluţie de gelatină 2 %. Micropilule. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. bromuri. Masajul facial cosmetic III.X. V. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu.X. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. picioarelor.X. antitermică. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %. mucilag de etilceluloză 5 %. fenobarbital. Produse de igienă IX. Tablete triturate Granula Discorides. comprese. salicilat de sodiu. E. soluţie de stearină 5 %. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. cu cola. antigripală. Şampoane. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor după F. Boluri. Întreţinerea mâinilor.IV. Tratamente cosmetice: măşti. granule efervescente. Înlocuirea totală sau parţialî a dizolvantului sau excipientului. Controlul calităţii comprimatelor după F. Schimbarea volumului dizolvantului. comprimate cu: aspirină. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. hidratante VI.R. Comprimate efervescente.R. Cosmetica decorativă: machiajul. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. VI. VII. Zaharuri granulate (granule). periaj. Aducerea soluţiei la un anumit pH.R. acid ascorbic cu acţiune analgezică. acetanilidă. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. Preparate cosmetice destinate îngrijirii feţei V.

potasiu. vaselină hidrofilizată. tonice. Preparate contra căderii părului. cu sucuri de fructe. Rujuri pentru buze. Ape de gură. Măşti cosmetice faciale Măşti pentru ten gras: mască absorbantă. VII. cu acţiune hidratantă. Medicaţia dermatologică antipruriginoasă. tonică. Preparate pentru îngrijirea mîinilor Preparate lichide. Unguente şi creme cosmetice Coldcreme: pe bază de ceară. trietenolamină. antimicotică şi bactericidă XIII. Farduri de toaletă Pudre: lichide. . Dermopreparate cu efect antiacneic şi antiseboreic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Preparate pentru îngrijirea părului Şampoane: lichide şi solide. alcaline. emolientă. III. calmantă. Produse de parfumerie XI. Dermopreparate cu acţiune antiinflamatoare. antiseboreică. emolientă. Preparate contra pistruilor şi petelor VI. Emulsii de întreţinere a pielii: hidratante. epitelizantă şi antiparazitară XIV. reductoare. excipienţi sintetici. IX. cu extracte vegetale. colesterol. din acizi organici. loţiuni acide. Loţiuni Loţiuni cosmetice pentru faţă cu acţiune astringentă. paste pentru albirea mâinilor. produse apicole. Măşti pentru pielea normală şi uscată: cu acţiune calmantă. emoliente astringente. Creme hidratante: cu ceară Lanette N. compacte. sucuri de legume. Farduri pentru obraz. fonduri de ten. Creme demachiante: fluide. de zi şi de seară. Farduri pentru gene. astringentă. Unguente cu stearaţi: cu săruri de sodiu. sprâncene şi pentru pleoape. Creme acide: cu acid lactic. IV. V. nutritive. grăsimi animale. Creme nutritive şi revitalizante: cu vitamine. emulsii A/U şi U/A. antiseboreică.X. Cosmetica masculină. preparate antiperspirante. nutritivă. VIII. contra mătreţii. aplicaţii emoliente. keratolitică. Produse de igienă pentru copii şi nou-născuţi XII. Preparate pentru igiena bucală Paste de dinţi. II. pentru albirea tenului. gresantă. trietanolamină. cu emulgatori ionogeni şi neionogeni. biostimulatori. Preparate pentru întreţinerea unghiilor. Emulsii cosmetice Emulsii de demachiere şi curăţire.

XI. X. Preparate perfuzabile. Decantarea. solvenţi VII. Soluţii alcoolice. aparatură. Noţiuni generale asupra biofarmaciei VI. capsule V. capsulelor. Obiectul disciplinei de Tehnologie farmaceutică. Creme specifice pentru uz infantil. Cernerea. material plastic. IV. aparaturii şi laboratoarelor pentru prepararea medicamentelor . Soluţii extractive apoase XII. glicerinate şi uleioase IX. liberării şi administrării medicamentelor. Uscarea. Amestecarea. metale. Istoricul preparatelor farmaceutice. Preparate pentru igiena masculină Loţiuni după bărbierit. Dezodorizante şi antisudorifice Preparate antisudorale pentru corp şi picioare. Pulverizarea. Evaporarea. supozitoarelor. Soluţii extractive alcoolice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. F. Îngrijirea călcâielor. Măcinarea. Soluţii pentru uz extern hidroalcoolice. Picături pentru ochi. Medicamente sterile Preparate injectabile. descongestionantă. XII. Soluţii. Reglementarea prescrierii. Operaţii generale utilizate în tehnologia farmaceutică Cântărirea şi măsurarea. Centrifugarea. Divizarea pulberilor. Distilarea. Clasificarea medicamentelor şi formelor farmaceutice. metode. sicativă. Ape aromatice VIII. Dermopreparate pentru copii Loţiuni pentru întreţinere şi uleiuri.X. Preparate cu acţiune astringentă. Siropuri. Preparate rinologice şi otice XI. Cunoaşterea ustensilelor. Ambalaje pentru medicamente: din sticlă. Sterilizarea. Literatură farmaceutică II. Doze terapeutice şi maxime III. Filtrarea. Pudre pentru copii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.

Formularea emulsiilor. lichide şi moi III. Controlul calităţii apei distilate. . Înfiolare. Controlul fiolelor. Doze pentru copii. XII. prin încălzire. Dizolvarea soluţiilor VI. Ape aromatice VIII. Cântărirea şi măsurarea în farmacie a substanţelor solide. Dizolvarea alcoolului concentrat X. Preparare. adulţi şi bătrâni. Reţeta. divizarea medicamentelor solide V. solubilizarea. pentru lentile de contact XIV. Controlul G. Alterare şi conservarea. Soluţii extractive. Izotonizarea. Control XIII. Sterilizarea. Prepararea emulsiilor. Preparate injectabile Operaţii preliminare la prepararea soluţiilor injectabile. Soluţii coloidale. Preparate lichide oftalmice: soluţii şi suspensii. Tincturi preparate prin macerare şi percolare XVI. decolorarea. decocţiilor XV. clarificarea. Soluţii uleioase. Limonade. Concentrarea lor. Solubilizarea micelară II. infuziilor. Emulsii farmaceutice şi cosmetice Factori care influenţează stabilitaea. filtrarea. Principalele operaţii generale aplicate la prepararea medicamentelor : uscarea. Controlul de calitate. tehnologia. pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. dizolvarea. pulverizarea. mărunţirea. Soluţii injectabile neoficinale. Emulgatori. filtrarea. Preparare. Solvenţi. Extracte. Tehnologia maceratelor. Siropuri medicamentoase şi edulcorante IX. Soluţii vâscoase. cu substanţe energetice. exemple. perfuzii medicamentoase. Soluţii glicerinate cu vehicul compus. părţile ei. Soluţii alcoolice oficinale şi neoficinale. per descensum. uleioase. Soluţii perfuzabile: cu electroliţi.II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Soluţii. Dizolvarea la temperatura camerei. Calculul dozelor minime IV. Prepararea soluţiilor injectabile oficinale. prin intermediu. Soluţii apoase oficinale şi neoficinale de uz intern şi extern VII. Soluţii cu aplicaţii speciale XI.

Exemple oficinale si tipizate. Microcapsule Tipuri de capsule. Exemple industriale şi oficinale. IX. formulare. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. Unguente. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. metodologia de obtinere pe cale industrialã. Obtinerea nanocapsulelor. contolul de calitate după FR X. Suspensii. Operatiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. Modul de prescriere. principalele metode de uscare. Preparare. condiţii de calitate şi control. excipienţi. Factori biocinetici. Pilule X. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. aparatură. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. control. Control. Structura comprimatelor cu acţiune prelungită. Comprimate Generalităţi. Exemple V. XI. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. baze de unguente. Forme farmaceutice solide perorale cu actiune prelungitã Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. aparatură. XIV. Formulare. Mărunţirea. Aerosoli. Linimente. Tehnologia comprimării. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. clasificare. Exemple industriale. VII. Produse industriale VI.III. clasificare. Maşini de comprimat de diferite tipuri. comprimare si peliculizare. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Clasificare. XV. Acoperirea enterică. Exemple în FR X. Granule Clasificare. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. excipienţi. Capsule medicamentoase. Comprimate acoperite (drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. Exemple de comprimate acoperite oficinale. preparare. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată . eliberare IV. aparatura industrială si de laborator. Pulberi simple şi compuse. condiţii de calitate şi control. aparatură. XIII. XII. vaginale şi uretale. Exemple VIII. preparare. aparatură. Obţinerea granulatelor. Controlul calităţii prin teste specifice. Pudre farmaceutice. Tehnologia microîncapsulãrii. bazele teoretice ale uscării. Casificare. Supozitoare rectale. Calitate si control. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. Operaţia de divizare. Exemple tipizate şi oficinale de granulate.

XVIII. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. eritrocite. obţinere. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. Posibilităţi de stabilizare. VIII. delicvescente. Structură. supradozarea.R. uretale Supozitoare cu baze grase. biodisponibilitate. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. ihtiol. emulsii cosmetice. Antioxidanţi. Suspensii pentru uz intern şi extern IV. bioadezive. cu substanţe moi volatile. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. Controlul unguentelor. XVI. antibiotice. lectine. nanoparticule. emulsie şi suspensie. sulfamide. Controlul VII. higroscopice. Capsule medicamentoase . XVII. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. Controlul stabilităţii emulsiilor. Pudre cu substanţe grase. Supozitoare rectale. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. Prepararea unguentelor oficinale şi neoficinale de tip soluţie. Emulsii de tip A/U şi U/A cu emulgatori sintetici. fibroblaste. pulbere alcalină. niosomi. Unguente oftalmice şi cu antibiotice. Prevederi ale FR X. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Exemple. Pulberi compuse divizate oficinale în F. cu extracte moi şi uscate. Incompatibilităţi terapeutice. Emulsii multiple. Reologia sistemelor disperse V. Linimente III. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice.Sisteme terapeutice. Săpunuri. lipozomi. flotante. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. Stabilizanţi. cu substanţe medicamentoase. Soluţii coloidale cu agenţi macromoleculari. Tehnologia emulsiilor Emulsia uleioasă. emulsiile cu uleiuri vegetale şi minerale. substanţe colorate. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. vaginale. precursori medicamentoţi. gume şi produse de origine minerală II. cu amestecuri eutectice. supozitoarelor. Conservanţi. Exemple. Unguente Prepararea diferitelor baze de unguente. Supozitoare cu baze hidrosolubile. Unguente de protecţie şi cosmetice. Norme GMP. emulsiile naturale. oxidante. Emplastre VI.X : pulbere laxativă efervescentă. Incompatibilităţi de siringă. Cinetica de cedare.

Comprimate cu acţiune prelungită. Controlul de calitate al pilulelor după F. unguent de glicerină. mucilag de tragacantha 10 %. gelatină. soluţie de stearină 5 %.prepararea acestora. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. XI. Boluri. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefianţi. încadrarea dermatopreparatelor. Microcapsule preparate prin coacervare . cu substanţe hidrofobe. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue. bromuri. antibiotice.X. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. miere purificată. acid ascorbic cu acţiune analgezică. gel de bentonită 15 %. cu substanţe higroscopice. salicilat de sodiu. Scurt istoric al cosmetologiei. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. antitermică. fenobarbital. Pilule cu antibiotice. Controlul de calitate al capsulelor IX. X.X. Capsule gelatinoase enterosolvente. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. alcool polivinilic. Tablete triturate Granula Dioscorides. Înlocuirea totală sau parţială a dizolvantului sau excipientului. salol. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Granule de sulfat de stricnină. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. mucilagii de metilceluloză si carboximetilceluloză sodică. granule efervescente. antigripală. Micropilule. acetanilidă. H.R. XIII. acoperire cu balsam de Tolu. keratină. Comprimate efervescente.X. obiectivul. acetoftalat de celuloză. Umplerea si închidere capsulelor. Pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. comprimate cu: aspirină. Schimbarea volumului dizolvantului. rezine. Fluidum ad pilulas. glicozide. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea excipienţilor pilulari cu drojdie de bere. Zaharuri granulate (Granule).IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. Aducerea soluţiei la un anumit pH. unt de cacao. XII. reducătoare şi oxidante. Diagnosticul cosmetic al pielii . Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor dupã F. mucilag de etilceluloză 5 %. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. Pilule cu tincturi şi extracte. Boluri cu acid arsenicos.Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. Granule cu glicerofosfat de calciu. cu ulei volatil de mentă. tendinţe noi şi diferenţe faţă de preparate cosmetice. soluţie de gelatină 2 %. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. cu vitamine. Pilule preparate prin picurare şi turnare.R. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe.R. aspirină. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %. polietilenglicoli. Pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak.R. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. Controlul calităţii comprimatelor dupã F. caramel spissum. cu cola.

Structură şi mecanism de acţiune. Preparate fotoprotectoare. Operaţiuni principale pentru întreţinerea igieno-cosmetică şi aparatura specifică utilizată II. medicamente industrializate IV. Dermopreparate cu acţiune antiacneică şi antiseboreică VI. Creme cosmetice hidratante. Băi de abur şi loţiuni pentru faţ III. Creme demachiante VI. revitalizante. nutritive. Emulsii demachiante şi nutritive V. Preparate regeneratoare XIII. Măşti cosmetice. Medicamente tipizate III. Tulburări pigmentare: discromii şi hipocromii VIII. Masajul cosmetic facial X. Preparate pentru întreţinerea mâinilor şi picioarelor. Preparate contra pistruilor şi petelor IV. Şampoane. Structura şi acţiunea preparatelor pentru igiena dinţilor şi a gurii XII. Unguente cosmetice. Preparate profesionale dermice pentru profilaxia şi tratamentul dermatozelor VII. Dermopreparate cu acţiune antipruriginoasă reducătoare şi antiparazitară. epitelizante. antimicotică şi antimicrobiană. Controlul calităţii produselor de uz topic în cosmetologie şi dermatologie PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Farmacocosmetice Produse . Structura şi biochimia părului. antiperspirante şi deodorante. Preparate pentru igiena noilor-născuţi şi a altor grupe de vârstă XVI. Diferenţe XIV.II. Produse de parfumerie XV. apipreparate pentru terapia externă IX. Fitopreparate. Produse de machiaj şi utilizarea lor raţională XI. antineoplazice de uz extern V. Cosmetica decorativă. Medicamente pentru uz extern cu acţiune antiinflamatoare. Tratamente cosmetice. Produse pentru cosmetica masculină. Cheratolitice.

: Curs de tehnologie farmaceutică. Mureş. Litografia UMF Tg. Farduri. Editura Medicală.: Tehnica farmaceutică. Tokes B. Vol. Litografia UMF Tg. Bucureşti. 3. Cluj-Napoca Leucuţa S. Mureş.Medicală. Preparate pentru igiena picioarelor XII. Ed. Loţiuni pentru păr: tonice. Litografia UMF Tg. Budapest. 1989 Ionescu Stoian P.. Şampoane. Ed.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet..Medicală. 1975 Ádám L. Bucureşti.Medicală. Popovici A. 1983 .VII. Ed. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Vol. : Reologia formelor farmaceutice. Stănescu V.. contra căderii părului. Budapest. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Lit. pentru regenerare. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. 1993 Fica Cornelia: Prepararea medicamentelor în farmacie. OGYE. Medicina Könyvkiadó. Creme colorante (fond de ten. Suciu G. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. contra mătreţii. Dermopreparate pentru copii 5. Buc. Pudre. Enescu L. Editura Dacia. Marosvásárhely.. 1995. 1985 Popovici Adriana. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. 1. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. Medicală.Mureş.1983 Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. Buc. Litografia UMF Tg. 1986 Grecu I. Marosvásárhely. kötet. Papp I. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie.Tg.: Ghidul farmacistului practician. briantine. : Extracte farmaceutice vegetale. 1977 Adam L. Stănescu V. 1962 Pandula Egon. Budapest. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. köt. Ban I. 1989 Popovici A. Budapest. Budapest. 1981 Rácz István. Mureş. Preparate dezodorizante şi antisudorifice XIII. : Tehnica farmaceutică. 1980 Ádám Lajos. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Preparate pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor XI.. Vol.. : Supozitoare. Ed. rimeluri) VIII. Dermopreparate fotoprotectoare XIV. 1988 Voigt R. 1995 Leucuţa S. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1967 B.. Vol. 2. II. Medicală. Medicina Könyvkiadó. 1979 Csegedi Júlia Jolán.I. : Tehnologia formelor farmaceutice. Ed. Ed. Medicina Könyvkiadó. III. Editura Medicală. Veb Verlag Volk und Gesundheit. Buc. Mureş. Medicina Könyvkiadó. 1991 Gyarmati László. Csontos András.. fixative şi coloranţi pentru păr X. OGYE. Berlin. Bucureşti. Savopol E. Medicina Könyvkiadó. Bucureşti. kötet. Medicală. Ape de gură IX.

. Cluj-Napoca Leucuţa S. III. Vol. Ban I. 1995. Marosvásárhely. : Tehnica farmaceutică. Vol. Vol. OGYE. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. II. 1981 Rácz István. Marosvásárhely. 1985 Popovici Adriana. Bucureşti. Medicală. kötet. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1977 Adam L. Budapest. Bucureşti. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Ádám Lajos. 1989 Ionescu Stoian P. Budapest. Medicina Könyvkiadó. Medicală... Savopol E. 1983 Papp József. kötet. Ed. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. Medicina Könyvkiadó.. Litografia UMF Tg. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Litografia UMF Tg. Mureş. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. 1975 Ádám L. Stănescu V.Papp József. Mureş. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. 1988 Voigt R. Mureş. Medicina Könyvkiadó. Medicală. Mureş. : Reologia formelor farmaceutice. Medicina Könyvkiadó. 1962 Pandula Egon.. kötet. OGYE. Berlin. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I.. Ed. Berlin. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. Editura Medicală. Ed. Veb Verlag Volk und Gesundheit. : Extracte farmaceutice vegetale. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Stănescu V. 1981 . 1977 Adam L. 1989 Ionescu Stoian P. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Bucureşti. Ed. : Tehnica farmaceutică. Budapest. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. 3. 1. Popovici A. Bucureşti. Bucureşti.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. Csontos András. Editura Dacia. Medicina Könyvkiadó. : Curs de tehnologie farmaceutică. Tokes B. Ed. : Extracte farmaceutice vegetale. Bucureşti. Ed. Medicală. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Litografia UMF Tg. Medicina Könyvkiadó. 2. Papp I. Litografia UMF Tg. Litografia UMF Tg. 2. Veb Verlag Volk und Gesundheit. Vol. kötet. Suciu G.. Ádám Lajos.. Budapest. : Reologia formelor farmaceutice. Editura Medicală.. Editura Medicală. : Tehnologia formelor farmaceutice. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Ban I. 1985 Popovici Adriana. 1979 Csegedi Júlia Jolán.. Budapest. Medicina Könyvkiadó. köt. Suciu G. Editura Dacia. 1995 Leucuţa S. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. 3. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1995. Medicina Könyvkiadó. 1962 Pandula Egon. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. 1995 Leucuţa S. 1991 Gyarmati László. Medicală. Litografia UMF Tg. : Supozitoare. Tokes B. Editura Medicală. Medicală. Mureş. Cluj-Napoca Leucuţa S. OGYE. Marosvásárhely. 1989 Popovici A. Marosvásárhely. OGYE. Vol. 1988 Voigt R. 1989 Popovici A. Budapest. Savopol E. Litografia UMF Tg.. 1. 1984 D. Bucureşti. Mureş. : Supozitoare. köt. Bucureşti. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. : Tehnologia formelor farmaceutice. 1980 Ádám Lajos. Budapest. Vol. Popovici A. 1984 C.. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. Mureş. Papp I. : Curs de tehnologie farmaceutică. Budapest. Mureş. Litografia UMF Tg. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. 1975 Ádám L.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet.

Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. vol. Litografia UMF Tg-Mureş. III. : Introducere în biofarmacie. Lupuleasa D. Vol. 1992. Litografia UMF Tg. Medicina.1993. Budapest. Budapest. Budapest.C. 1983 Rácz I. Dacia. Mures. Ed. Popovici Adriana.. 1995 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. vol. Medicală.vol. litografia UMF Tg-Mures. Adriana Ciurba. : Curs de tehnologie farmaceuticã. 1963 Nowak G. Bucureşti. Industrie. Medicală. Mures. Popovici Adriana: Dermatofarmacie şi cosmetologie. Dacia. Ed. 2. Curs de Tehnologie farmaceuticã . Ed. Marosvásárhely. Leucuţa S. Cluj-Napoca 1995. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. 2003 Cornelia Fica. 1984 E. Litografia UMF Tg-Mures . II fasc. Vol.: Tehnica farmaceutică. X: Editura Medicală. 1997 Stănescu V.Rácz István. Savopol E. Selmeczi B.III. 1980 Poelman M. Popovici A. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. Mures. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. 1993 Bodor F. Litografia UMF Tg. 1979 Thiers H.1977 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. 1978. Ed. Leucuţa S. Adam L. 3.R. Bucureşti. Ed. Sipos Emese. Vol. Kedvessy Gy. Litografia UMF. Bucureşti. 1993 G.: Les Cosmetiques. 2. Ed. Tg-Mureş.Tehnicã Farmaceuticã pentru asistenti de farmacie.Tehnologie Farmaceuticã . fasc. 1989 Adriana Ciurba. OGYE. Budapest 1991 Farmacopeea Română ed.: Gyógyszertechnológia. Ban Petra. Adam L. 1983 Papp József. 1. Litografia UMF Tg. II. Medicina Konyvkiadó. 1. 1980 Ádám Lajos.: Gyógyszertechnológia I. H. Curs de tehnologie farmaceutică. 1978.Solutii medicamentoase. kötet. Masson. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Budapest 1981.: Tehnologia formelor farmaceutice. Paris. 4. Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică.II. Ed.I . London. A bőr és a szépség.A. Ausburg. Sipos Emese. : Curs de Tehnică farmaceutică.Iasi. 1977 Harry G. vol. OGYE. :Soluţii sterile. Szantho E. I. 1991 Gyarmati László. Verlag fur Chem.vol. Editura Polirom . 1 si 2 1998 . Cluj-Napoca. II. vol. Mures. Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. Medicală. 1995. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. I. Bucuresti 1977 Dumitru Lupuleasa . Budapest. editura Medicalã . Masson. Medicina Könyvkiadó. Litografia UMF Tg. OGYE. Marosvásárhely. Ádám Lajos. Litografia UMF Tg-Mureş. Tg-Mureş. Paris. Editura Polirom Iaşi. Popovici Iuliana. Medicina Könyvkiadó. Leonard Hill. kötet. Műszaki Könyvkiadó. 1975. Litografia UMF. 1 şi 2. Kozmetikai kézikönyv. : Tehnologie farmaceutică. Iuliana Popovici . 1990 Hajdú I. Marosvásárhely. 1982 Popovici Adriana Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie. Csontos András. : Iniation a la Cosmetologie dermatologiques. Vol. kötet.: Die kosmetischen Praparate. Metrum Könyvkiadó. Bucureşti.: Modern Cosmetology. Ziolkowsky. F. 1979 Csegedi Júlia Jolán.

NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Tg-Mureş. Bucuresti 1983 XXX Farmacopeea Românã ed. Tipomur. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Tg. Popovici Adriana: Dermofarmacia şi cosmetologia. : Tehnica farmaceuticã. 1993 H. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I II Semestrul E. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 1 Număr credite 5 5 Număr credite 5 5 Număr credite 5 Număr credite 2 Număr credite 5 5 Număr credite 6 7 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . I II Semestrul C. Ed. Ed. I II Semestrul G. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. I II Semestrul F.Mureş 1977 Popovici Adriana. Muszaki Konyv kiado. Litografia I.Stãnescu V. Bucuresti. STAGII. Bucureşti 1970 Hajdu Imre: Kozmetikai kezikonyv. Ed. Ciurba Adriana: Formular cosmetic. 1998 Cosmovici Ludmila: Îndreptar cosmetic. Editura Medicalã. Budapest 1993 6. I II Semestrul D.Medicală.M. I II Semestrul B.F.Medicală. Bucureşti 1982 Popovici Adriana: Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie.editura medicalã . X-a .

Semestrul H. I II Număr ore curs 1 - Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 1 - Număr credite 2 - Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .

1. Farmacologie anul II Facultatea de Farmacie. B. Vari Camil Asist. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4. Definiţie şi ramuri. Acţiunile medicamentelor Relaţii doză-efect. exprimarea cantitativă a acţiunii farmacodinamice. factori. mecanisme. faze. specializarea Farmacie. Distribuţia medicamentelor în organism Factorii care o influenţează.drd. Biotransformarea medicamentelor. Difuziunea şi stocarea în ţesuturi. Farmacoterapie anul V Facultatea de Farmacie. II. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor . VI.FARMACOTERAPIE A.drd. factori care influenţează. căi de eliminare. specializarea Farmacie. Interacţiunea medicament-organism.dr. DISCIPLINA: FARMACOLOGIE . Dogaru Maria Şef lucr. Curs introductiv Farmacologia generală. Farmacologie anul IV Facultatea de Farmacie. Farmacologie anul III Facultatea de Farmacie. parametrii definitorii. clearance. Parametrii compartimentale farmacocinetici. specializarea Farmacie. B. D. mecanisme avantaje. III. Farmacocinetica generală Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. C. inducţie enzimatică. Principalele modele farmacocinetice V. Faze şi etape. mecanisme. Locul. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. IV. E. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Absorbţia medicamentelor. Kolcsár Melinda 3. D. Eliminarea medicamentelor. specializarea Asistenţă de Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. factori. specializarea Farmacie.dr. C. Tipuri de acţiune. 2. E. Patologie şi terminologie medicală anul III Facultatea de Farmacie. Căi de administrare. Relaţii doză-efect. Máthé Lehel Asist. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.

supuraţii bronho-pulmonare. embolia pulmonară. AMPc. enzime. Cercetarea preclinică şi clinică a medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. III. Bioetica privind II. Factori care influenţează răspunsul organismului la medicamente. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. metoda LitchfieldWilcoxon. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. metoda grafică Miller-Tainter. semne şi date de laborator. Instrumentarul şi aparatura de bază. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Verificarea cunoştinţelorPrin experienţe pe animale de laborator. V. Stabilirea toxicităţii cronice şi urmărirea medicamentelor Studii de farmacovigilenţă. cancerul bronho-pulmonar. canale ionice. Patologia aparatului respirator Traheo-bronşită acută. Efecte nedorite ale medicamentelor VIII. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. experimentul pe animalul de laborator. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici.). metoda dozelor fixe. Patologia aparatului reno-urinar . Interacţiunile medicamentelor. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. pleurezii. tuberculoza pulmonară.R. pneumonii. mesageri secunzi Ca. B. Eliminarea medicamentelor. Determinarea toxicităţii acute Estimarea DL50 prin metoda Kärber. II. astmul.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. Fişa de reacţii adverse.Mecanisme nespecifice. efectelor adverse ale VI. VII. Studiul unor aspecte de farmacometrie şi interacţiuni medicamentoase VII. Elemente de semiologie medicală Simptome. Relaţii structură-activitate. prezentarea metodologiei oficializate de F. bronşită cronică. test alternativ la determinarea DL50). IV. bronhopneumopatia cronică obstructivă. Norme de protecţie a muncii. neuromediatori etc.X.

Patologia psihiatrică Terminologie. stomacului şi duodenului. Patologia aparatului digestiv Bolile esofagului. tuberculoza pulmonară şi embolia pulmonară. bronşită cronică. bolile intestinului. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. X. boli ale arterelor şi venelor. VII. infecţia urinară (uretrita. tulburări de ritm cardiac. boala artrozică. Patologia aparatului cardio-vascular . afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare. Măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului. miocardita.Sindroame nefrologice. Boli sistemice şi reumatice Poliartrita reumatoidă. bronhopneumopatia cronică obstructivă. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. Examenul obiectiv pe aparate. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase (pielonefrita acută şi cronică). PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. boala Parkinson. boli vasculare cerebrale. diateze hemoragice. infecţia urinară. IV. pneumonii. vasculite sistemice. hiperuricemiile. acromegalia. polimiozita şi dermatomiozita. epilepsia. ateroscleroza. leucoze-leucemii-limfoame. IX. astmul. hipotiroidia. Boli de nutriţie. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. cardiopatia ischemică. IV. poliglobulii. insuficienţă cardiacă. scleroza sistemică. osteoporoza. Date de laborator. pleurezii. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. bolile tiroidiene (hipertiroidii. II. VIII.inspecţia. VI. Patologia aparatului respirator Simptome cardinale şi diagnosticul lor diferenţial. guşa). nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase. nefritic şi nefrotic). hiperlipidemiile. cistita. lupusul eritematos sistemic. cancerul bronho-pulmonar. nanismul hipofizar. Cushing. Patologia aparatului cardio-vascular Reumatismul articular acut. obezitatea. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. b. sd. metabolism şi endocrine Diabetul zaharat. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. III. cistopielita). Addison. cardiopatiile valvulare. spondilita anchilozantă. Tabloul clinic în traheo-bronşită acută. pericardita. bolile ficatului şi pancreasului. Sindroame nefrologice (sindr. Elemente de semiologie medicală Simptome şi semne generale. V. Patologia aparatului reno-urinar Simptome şi date obiective cardinale. Boli hematologice Anemii. hipertensiunea arterială esenţială. Anamneza. prostatita. endocardita. Termometrizare. supuraţii bronho-pulmonare.

Cushing. ulcerul gastric şi duodenal. lupusul eritematos sistemic. Semne subiective şi obiective în poliartrita reumatoidă. hipertensiunea arterială esenţială. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare Curarizantele. vasculite sistemice şi boala artrozică. VII. II. osteoporoza şi acromegalia. Patologia aparatului digestiv Tabloul clinic al bolilor esofagului (acalazia. Medicaţia agonistă a neurotransmisiei adrenergice. X. IX. hipotiroidii. IV. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. poliglobulii. în bolile tiroidiene (hipertiroidii. obezitate. sd. pancreatita acută şi cronică). Patologia psihiatrică Terminologie. endocardita. tumori ale esofagului). hiperuricemii. cardiopatia ischemică. leucoze-leucemii-limfoame. nanismul hipofizar. spondilita anchilozantă. C. hiperlipidemii. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. V. boala de reflux. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatoliticele) Farmacodinamia sinapselor ganglionare vegetative: ganglioplegice. stomacului şi duodenului (gastrite. hernia transhiatală. bolile ficatului şi pancreasului (hepatita cronică. VIII. alfa-şi beta. beta. semne obiective.Simptome cardinale. ateroscleroza. bolile intestinului. semnele obiective şi metode de diagnostic şi tratament în reumatismul articular acut. insuficienţă cardiacă. Addison. boli vasculare cerebrale. scleroza sistemică. Boli hematologice Simptome cardinale. VI. Medicaţia simpatolitică . tulburări de ritm cardiac. pericardita. cardiopatiile valvulare. ciroza hepatică. miocardita. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice Medicaţia agonistă a neurotransmisiei colinergice: parasimpatomimetice cu acţiune directă şi indirectă (inhibitorii colinesterazei). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR FARMACOLOGIA NEUROTRANSMISIEI PERIFERICE I. b. stimulatoare indirecte. diateze hemoragice. boala Parkinson şi epilepsia. Simpatomimetice alfa. boli ale arterelor şi venelor. substanţe nicotinice şi III. Boli de nutriţie. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare (colecistita acută şi cronică). metabolism şi endocrine Tabloul clinic în diabetul zaharat. metode de diagnostic şi tratament în anemii. polimiozita şi dermatomiozita. guşă). Boli sistemice şi reumatice Manifestări principale şi diagnosticul lor diferenţial. carcinomul hepatic.stimulatoare. neoplasmul).

IX. VIII. V. Medicaţia corticosteroidă şi ACTH MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ I. VII. substanţe nootrope. Psihofarmaconii Neuroleptice. Antiseptice-dezinfectante II. FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL I.antagonist. anxiolitice Benzodiazepine. Neurosimpatolitice cu acţiune centrală şi /sau periferică Anestezice locale. Medicaţia analgezică Analgezicele opioide naturale. antitricomonazice. Antihistaminice H1-blocante. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Substanţe tisular active şi antagonişti. metilxantinele. sedative. antimicotice MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ I. Antiinflamatoare nesteroidiene. Anestezicele generale Mecanisme neurofiziologice şi celulare ale narcozei. IV. Serotononina (5-hidroxi-triptamina) Agonişti şi antagonişti ai serotoninei de interes terapeutic. X. antihelmitice. adrenalitice beta-blocante. III. Alte antialergice.Adrenalitice alfa-blocante. antivirotice. antidepresive şi litiul. Medicaţia aparatului digestiv . II. Medicaţia stimulatoare a sistemului nervos central Amfetamină şi derivaţii. Analgezice antipiretice. analeptice bulbare. Medicaţia antituberculoasă. Medicaţia antiepileptică. Chimioterapia antiinfecţioasă III.anticonvulsivantă. Narcoticele inhalatorii şi injectabil. VI. proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice. antagonist pur. antiparkinsoniene V. barbiturice. compuşi cu structuri diferite etc. miorelaxante. Antireumatice de fond Antigutoase. agonist. antimalarice. Histamina. compuşi semisintetici. Hipnotice. sintetici cu caracter agonist (puternic sau slab).

III. VIII. saluretică. Medicaţia hipolipidemiantă. Medicaţia aparatului respirator Antitusive. Cercetarea în farmacologie I II. Medicaţia anticoagulantă Antiagregante plachetare. Medicaţia metabolismului fosfo-calcic. Medicaţia antianemică. colicistochinetice. Medicaţia anticanceroasă. progestative Medicaţia contracţiei uterine: ocitocice. Medicaţia hemostatică. IV. Androgenii şi steroizii anabolizanţi. antivomitive. antidiuretice. Medicaţia tiroidiană. inductoare ale ovulaţiei. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. Medicaţia aparatului cardio-vascular. Fibrinolitice. Medicaţia antianginoasă Medicaţia antihipertensivă: neurotropă. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui Substituenţi de plasmă sanguină. expectorante. antiulceroase.I-IV). antiaterogenă Diuretice. inhibitoare ale secreţiei gastrice. tocolitice. imunosupresoare şi imunomodulatoare PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.conductibilităţii şi ritmului activităţii cardiace. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice şi anticolinergice . Cercetarea în farmacologie II III. Medicaţia venelor şi capilarelor. laxative. Medicaţia aparatului genital: estrogeni. Antitiroidiene XII. Vomitive. stimulante ale centrului respirator. Antidiareice. purgative. IX. vasodilatatoare directă. medicaţia hepatoprotectoare.Stimulatoare şi substituenţi ai secreţiei gastrice. spasmolitice uterine. X. II. Vitamine XIV. Antiaritmice cardiace (cls. VII. antiangiotensinică. Medicaţia antidiabetică XIII. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) Medicaţia vasoconstrictoare şi antihipotensivă. VI. V. XI.Tonicardiacele Medicamente stimulatoare ale contractibilităţii. Medicaţia antiasmatică. Antiacide.

Antibiotice.testarea experimentală a unei acţiuni farmacologice XVI.substanţelor antidepresive şi stimulante psihomotorii XI. Studiul acţiunii analgezicelor XII.Chimioterapice. Studiul acţiunii subst. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune antiinflamatoare XV.(lucrare de control) XIX. Analiza farmacodinamică a unor preparate cu acţiune asupra aparatului digestiv XXI. antidepresivă XIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune analgezică. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antialergică XVII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi antimicrobiene. Farmacodinamia substanţelor curarizante şi anticurarizante V. anxiolitice. Studiul acţiunii subst. medicamentoase asupra tensiunii arteriale XXIII. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator XXII. Verificarea cunoştinţelor . Studiul anestezicelor generale VIII.IV. Studiul acţiunii subst. Antagonizarea acţiunii substanţelor excitante centrale şi deprimante centrale (SNC) IX. neuroleptică. Studiul substanţelor sedato-hipnotice. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ VI. Studiul acţiunii neurolepticelor. antimicrobiene a unor preparate Principiul determinării acţiunii XVIII. Studiul anestezicelor locale VII.cu acţiune antiinflamatoare şi antialergică XIV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC X. convulsivante şi anticonvulsivante. medicamentoase asupra aparatului digestiv XX. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace (cordului izolat sau in situ) .

Analiza unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului urinar. Aplicaţii practice. serotoninergică. tocolitice XXVII. Medicaţia SNC. antidiuretice. Medicaţia sistemului cardiovascular – aritmiile cardiace. Farmacocinetica medicamentelor. Medicaţia hepato-biliară – hepatitele (etiologie. Dislipidemiile XI. bronhopneumopatia obstructivă cronică . Implicaţii clinice II. tratament. diareea VII. constipaţia. antiagregantă plachetară.XIV. pancreatitele. adrenergică. Analiza imunosupresoare farmacodinamică a unor medicamente citostatice şi XXX. pronostic). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Studiul acţiunii substanţelor vasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe broască) XXV. cauze. posibilităţi de monitorizare III. ocitocice. Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic. Referat produse tipizate. Medicaţia sistemului cardiovascular – hipertensiunea arterială. Substanţe cu acţiune hormonală XXIX.colita ulceroasă (boala Crohn). Reacţii adverse medicamentoase – tipuri. angina pectorală IX. testarea experimentală a unei acţiuni farmacodinamice D. Medicaţia aparatului digestiv . hepato-biliar XXVIII. digestiv. Medicaţia aparatului respirator – astmul bronşic. Medicaţia trombolitică. Studiul acţiunii subst. canabinoide endogene. prin peptide opioide. evoluţie. insuficienţa cardiacă X. Analiza unor preparate cu acţiune asupra aparatului cardio-vascular (lucrare de control) XXVI. Neurotransmisiile la nivel central şi posibilităţile de influenţare medicamentoasă (dopaminergică. Exemple de interacţiuni medicamentoase cu relevanţă clinică IV. tahikinine) V. Medicaţia aparatului digestiv – ulcerul gastro-duodenal VI. Medicamente cu tropism farmacotoxicologic hepatic VIII. diuretice. colinergică.

alternative terapeutice XIV. Medicaţia femeii gravide XIV. Asocierea raţională a antibioticelor şi chimioterapicelor. Medicamente cu potenţial toxicomanogen III. Cazuri clinice relevante privind interacţiunile medicamentoase Interacţiuni medicamentoase utile. gută. litiu. Calculul parametrilor farmacocinetici Monitorizarea farmacoterapiei unor medicamente cu indice terapeutic mic (teofilină. Ajustarea posologiei în insuficienţa hepatică VIII. Medicamente care influenţează cantitatea secreţiei lactate . Cazuri clinice relevante privind medicaţia SNC. Asocieri medicamentoase la bolnavii cu polipatologie (diabet zaharat. insuficienţă renală etc. Studii clinice relevante XI. gentamicină. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare (lăuzie) PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. ciclosporină). Scheme terapeutice IX. II.XII.) X. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Ajustarea posologiei în funcţie de valorile concentraţiei plasmatice. Medicaţia antiinfecţioasă XIII. Interacţiuni medicamentoase care trebuie evitate. Asocieri dezavantajoase XIII. Medicamente care trec în secreţia lactată. Întocmirea unei fişe de reacţii adverse conform normelor ANM Tratamentul toxicomaniilor. Profilaxia secundară a infarctului miocardic şi a AVC. Intoxicaţia acută cu deprimante SNC V. Cazuri clinice relevante privind medicaţia hepato-biliară. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VI. antiepileptice. digoxină. Medicamente contraindicate în sarcină. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului respirator XII. IV.

II. mecanisme. Chimioterapice antibacteriene. XVII. Anestezice generale. Excitante centrale XI. Simpatomimetice VIII. antimicotice . enzime. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatolitice) VII. Medicaţia antiepileptică. clearance. Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. XIX. Antibiotice antibacteriene XX. AMPc. Neuroleptice XIV. antiparkinsoniene XII. neuromediatori etc. antivirotice. antihelmitice. Antidepresivele şi litiul XV. antimalarice. mesageri secunzi Ca. Biotransformarea.E. anxiolitice XIII. Noţiuni generale de farmacotoxicologie. hipnotice. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare. Acţiunile medicamentelor. III. Eliminarea medicamentelor. Antiserotoninice XVIII. Medicaţia antituberculoasă. canale ionice. Antihistaminice. antitricomonazice. factori. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor Mecanisme nespecifice. Absorbţia medicamentelor. Dezinfectante. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Antiinflamatoare nesteroidiene. Antiseptice. Parasimpatomimetice VI. Anestezice locale X. IV. factori. Medicaţia simpatolitică şi neurosimpatolitică IX. Căi de administrare. Curs introductive. Distribuţia medicamentelor în organism. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.). Corticosteroizi.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. Sedative. Farmacocinetica generală Farmacologia generală.anticonvulsivantă. căi de eliminare. miorelaxante. Parametrii farmacocinetici. Medicaţia analgezică XVI. V.

experimentul pe animalul de laborator. anxiolitice. Studiul anestezicelor generale XI. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Studiul anestezicelor locale X. colicistochinetice.XXI. Bioetica privind II. Diuretice. Determinarea toxicităţii acute V.I-IV). Studiul acţiunii curarizantelor şi anticurarizantelor VIII. Studiul acţiunii substantelor colinergice VI. medicaţia hepatoprotectoare XXIII. substanţelor sedato-hipnotice. antidiuretice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Medicaţia aparatului digestiv XXII. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. Studiul anticonvulsivante. Medicaţia aparatului cardiovascular.Tonicardiacele XXV. Instrumentarul şi aparatura de bază. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui XXVIII. Antiaritmice cardiace (cls. Norme de protecţie a muncii. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) XXVII. Medicaţia aparatului respirator XXIV. Eliminarea medicamentelor. convulsivante şi . Medicaţia antianginoasă XXVI. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ IX. Medicaţia antihipertensivă. Studiul acţiunii substantelor anticolinergice VII. IV.

C. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică XVII. Editura Didactică şi Pedagogică. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (I) XXV. Măruşteri . 1995 G. Verificarea cunoştinţelor 5.II. Verificarea cunoştinţelor XV. Analiza farmacodinamică a unor chimioterapice antibacteriene XIX. 1989 Maria Dogaru. M.Farmacoterapie practică. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (I) XIII. I . Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (III) XXVII. Feszt. Studiul acţiunii medicamentelor analgezice XVI. Editura Medicală. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antihistaminică XVIII.XII. Litografia U.Farmacologie . Analiza farmacodinamică antimicotice.F. antituberculoase.F.Farmacologie experimentală. 1998 Leonard Domnişoru . Dobrescu . 1988 . Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (II) XIV.Compendiu de lucrări practice. Editura Medicală.E. XXI.Note de curs. antiprotosoarice a unor antihelmintice. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra antiastmatică. Feszt şi colab. Aurelia Nicoleta Cristea . Editura Medicală.M.Farmacologie generală. . Bucureşti. vol. Vari. antitusivă şi expectorantaă XXIV. Bucureşti.Tg-Mureş. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea .Compendiu de Medicină internă. Bucureşti. Medicaţia hepato-biliară XXIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (II) XXVI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului digestiv XXII.M. 1999 D. Studiul acţiunii substanţelor diuretice XXVIII. G. Litografia U. Analiza farmacodinamică a unor antibiotice XX. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.

Bucureşti.Gyógysertan I-II.M.Tg-Mureş. Bucureşti. 1991 J.E. C. Litografia U. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Dogaru. Ed. 1993 C. 1999 V.Farmacoterapie practică. Editura Medicală. Bucureşti. Litografia U. Feszt şi colab. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale.Farmacologie . I . 1998 Leonard Domnişoru .Compendiu de Medicină internă. I-II. Medicina. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.Farmacoterapie practică. Ed.Fiziologie. Bucureşti. Editura Medicală. Budapest 1997 P. Litografia U.Compendiu de lucrări practice.Gyógysertan I-II. 1984 V. Groza .Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Medicina. Bucureşti. Curs de patologie medicală – Pentru Studenţii Facultăţii De Stomatologie–G.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). vol.Note de curs. Caraşca.Compendiu de lucrări practice.M.Fiziologie. Stroescu . M.Tiberiu Moldovan. Budapest 1997 P.Farmacologie generală. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Litografia U.F. Editura Medicală. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Bucureşti. Medicina. Editura Medicală. 1988 Feszt şi colab.F. Vari. Medicina. Groza . Editura Medicală.E.Gyógysertan I-II.II. Stroescu . Litografia U. Litografia U. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale.F.Tg-Mureş. Ed Medicală Bucureşti. Dobrescu . Litografia U. Medicina.: Curs litografiat în limba maghiară. Editura Didactică şi Pedagogică. E.vol. 1995 G.vol. Litografia U.M. Bucureşti.Feszt şi colab.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Feszt. Farmacologia. Măruşteri .Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . 1995 G. Editura Medicală. Budapest 1997 P. Feszt şi colab. Bucureşti. G.M. Litografia U. Groza . Editura All. Knoll . Editura Medicală.vol.F. 1998 B. Bucureşti. 1988 Feszt şi colab. Târgu-Mureş. I-II.Tg-Mureş. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan.M. 1984 V. Aurelia Nicoleta Cristea . 1999 D.Fiziologie.Farmacologie . vol. Bucureşti.Compendiu de Medicină internă. 1999 D. Editura Medicală. 1999 V.Note de curs. Bucureşti. 1998 . Ed. Târgu-Mureş. Editura All.F. Farmacologia. 1999 V. 1998 D.M.M.: Curs litografiat în limba maghiară. Ed. Litografia U. 1991 J. Bucureşti. 1991 J. Medicina. G. 1984 V. Knoll . Editura All. Aurelia Nicoleta Cristea . UMF Târgu-Mureş. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Feszt. I-II. Ed. Knoll .Farmacologie experimentală. Bucureşti.Tg-Mureş.F.M. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet.F. 1998 Leonard Domnişoru . Bucureşti.F.Farmacologie generală. Vari. Măruşteri .II. 2000 Semiologie clinică medicală . Editura Medicală. I . Editura Medicală. Dobrescu . C. Editura Medicală. Editura Medicală. . Stroescu .Farmacologie (pentru uzul studenţilor). Ed. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. 1989 Maria Dogaru.M. Farmacologia. Târgu-Mureş.Tg-Mureş.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). 1989 Maria Dogaru.Farmacologie experimentală.: Curs litografiat în limba maghiară.F. . M.M.F.

1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. 1984 V. Bucureşti. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 3 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 1 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 2 Număr credite 4 2 Număr credite 6 6 Număr credite 7 Număr credite 7 8 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .vol. Bucureşti.Compendiu de lucrări practice. 1988 Feszt şi colab. Litografia U. Farmacologia. Bucureşti. Dobrescu . Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. 1998 6. vol. Litografia U. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale.E. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Budapest 1997 P. Târgu-Mureş. Feszt. Bucureşti. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.Farmacologie experimentală. Ed. Bucureşti. STAGII.F. Stroescu . NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.F. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Editura All. Bucureşti. 1995 G. I II Semestrul B. I-II. Litografia U. Editura Medicală. I II Semestrul D. Măruşteri .Farmacologie generală.Farmacoterapie practică. Editura Medicală.Fiziologie.Tg-Mureş.: Curs litografiat în limba maghiară. Editura Medicală. 1999 D.M.Tg-Mureş. 1991 J. Aurelia Nicoleta Cristea . I II Semestrul E. Editura Medicală.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). I II Semestrul C. Editura Didactică şi Pedagogică. M.E. Editura Medicală. Vari. Litografia U.M. . 1998 Aurelia Nicoleta Cristea .F.Compendiu de Medicină internă. 1999 V.Gyógysertan I-II.Note de curs. G.M. 1989 Maria Dogaru.F. Ed.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia.Farmacologie . 1998 Leonard Domnişoru .II. Medicina. Groza .M. Medicina. I . Knoll . Feszt şi colab. C.

Concasoare cu cilindri. Transportoare elicoidale. Mărunţirea materialelor. Sedimentarea. Operaţii mecanice şi utilaj specific Transportul şi dozarea materialelor granulare. Concasoare cu fălci. 2. Decantoare verticale. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Mijloace pentru îmbunătăţirea filtrării. Mori vibratoare. Concasoare giratorii. Pompe pentru lichide. Elevatoare cu cupe. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Pompe pentru gaze. Materiale plastice. Dezvoltarea proceselor tehnologice. cu descărcare manuală. Circulaţia materialelor. Amestecarea. Decantoare simple cu funcţionare discontinuă. DISCIPLINA: INDUSTRIA ŞI BIOTEHNOLOGIA MEDICAMENTULUI A. Fracţionarea granulometrică a amestecurilor polidisperse solide. Dudutz Győngyongyi Asist. Filtre şi instalaţii de filtrare. Industria şi biotehnologia medicamentului . Material metalice neferoase. Obligatorie B. Materiale metalice feroase. Transportoare pneumatice.anul III Facultatea de Farmacie. Transportoare cu bandă. Filtrarea. specializarea Farmacie. Dezintegratoare. Bilanţul termic. Pompe de vid.dr. Concasoare cu ciocane. Mori cu bile. Factorii care influenţează filtrarea. Introducere. Regimuri de funcţionare. VI. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Mori coloidale. Ultracentrifuge.anul V Facultatea de Farmacie. Conducte şi armături. Microatomizoare. Decantoare circulare cu braţe. Hidrocicloane. Operaţii termice . specializarea Asistenţă de Farmacie.1. Operaţii unitare în industria chimică II. cu descărcare prin gravitaţie. B. Industria medicamentului . Obligatorie 4. Centrifugarea. Bilanţul de materiale. Molnár Judith 3. Conversia III. Cernerea.drd. Separarea pneumatică. Materiale de etanşare. Tipuri de amestecătoare. V. Colerganguri. Dozatoare (alimentatoare). Operaţii hidrodinamice şi utilaj specific Curgerea şi transportul fluidelor. Centrifuge filtrante discontinue. Decantoare dreptunghiulare cu funcţionare continuă. Materiale de construcţie. Emailuri IV. Centrigfuge filtrante discontinue.

PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. IX. Inhibiţie chimică. Încălzirea cu purtători de căldură în stare gazoasă. Acilare. Cristalizatoare cu răcire şi agitare. Uscarea. Clorsulfonare. Sublimarea. Încălzirea cu purtători de căldură solizi. Materiale de construcţie. Reactoare chimice Generalităţi. Absorbere prin barbotare. Absorbere prin pulverizare. Răcirea şi condensarea.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. Distilarea şi rectificarea. Exemple de procese tehnologice de obţinere a medicamentelor de sinteză XI. Operaţii de difuziune Difuziunea sau transferul de masă. Izomerizare. cu tub interior de circulaţie. Extracţia lichid-lichid. hidratare. Sinteza aminelor. Vaporizarea. enzime. Schimbătoare de căldură. Măsuri de protecţia muncii şi paza contra incendiilor în laborator II. Distilarea simplă. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. Uscătoare cu cameră. Sinteza substanţelor medicamentoase . VII. Termocuple. Absorbţia. Reducere. Vaporizatoare verticale. Sulfonare. Aerisirea şi filtrarea aerului. Uscătoare cu bandă. Vaporizatoare cu ţevi încălzitoare orizontale. Adsorber cu cărbune activ. Condensarea. X. Măsurarea temperaturii. Antrenarea cu vapori. dehidratare. Oxidare. Adsorbanţi. Uscătoare prin pulverizare (atomizoare).Cinetica sistemelor biologice. Halogenare. Uscarea cu radiaţii infraroşii. Fosforilare. vaccine. Esterificare. Hidroliză. separarea după mărirea moleculelor. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. Uscarea prin curenţi de înaltă frecvenţă. VIII. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză Nitrare. Condensare.Transferul termic. Absorbere cu umplutură. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. Schimbătoare de căldură cu ţevi coaxiale. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale Oxidare. Inginerie genetică în industria farmaceutică: hormoni.Elemente de automatizare. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Obţinerea antibioticelor şi a altor substanţe de uz farmaceutic. Vaporizatoare-cristalizatoare. Transglicozilare. Încălzirea cu purtători de căldură în stare lichidă. Fermentaţie în industria farmaceutică. Biotehnologie. Adsorbţia. Schimbătoare de căldură tubulare. Încălzirea aparatelor din industria chimică. Diazotare. limfokine. Resolvare. Reducere. Cristalizarea. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. Termorezistenţe. Tipuri de agitatoare. Aparate de măsură şi control. Răcirea. Încălzirea electrică. XII. Hidroliză. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. XIII. Rectificarea continuă. Reacţii Friedel-Crafts. separări biospecifice.

Oxidare. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. .Materiile prime de natură vegetală. Inhibiţie chimică.Alchilare. Oxidare. metale nobile. Metale feroase şi aliaje. Hidroxilare. Esterificare. Nitrare. salicilamidă. izoniazidă.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. Indice de consum. Diazotare şi cuplare. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. Capacitate de producţie. Caracteristicile industriei de medicamente. Hidrogenare. elastomeri. Reducere. Operaţii unitare. Hidroliză. Decantarea şi sedimentarea. nichel. PCR. Sulfonare şi clorosulfonare. Clonare IX. separarea după mărirea moleculelor. Introducere: Obiectivul şi problemele disciplinei. Reactoare folosite în industria medicamentelor de sinteză IV. Hidroliză.Acid acetilsalicilic. etoxilare. Amestecarea materialelor. Izolarea moleculei ADN. Izomerizare. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. animală şi minerală. metoxilare. X. Centrifugarea VI. Nitrozare. metiltiouracil. produşi pe bază de silicaţi. Materiale nemetalice anorganice: grafit. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. VIII. Acilare. Separarea sistemelor eterogene. compuşi naturali ai siliciului. Verificarea cunoştinţelor B. Noţiuni generale de tehnologie Introducere. III. materiale plastice. Purificarea gazelor şi lichidelor. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză. continue. Fazele sintezei de medicamente II. Operaţii mecanice. Materiale metalice. Filtrarea. reducere. Materiale organice: lemn. Vectori. Aerisirea şi filtrarea aerului. separări biospecifice. Transpoziţii VII. plumb. aluminiu. Bilanţ de materiale. Condensare. Biotehnologie. III. Separarea celulelor transformate. Operaţii hidrodinamice. Producţia specifică. Operaţii unitare (mecanice şi fizice) şi procese chimice fundamentale. Transglicozilare. Divizarea şi clasarea materialelor solide V. urotropină. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Enzime. tolbutamidă. Fosforilare. staniu. acetanilidă. sulfanilamidă. Resolvare. semicontinue. Procese tehnologice: periodice. Condensare. Materii prime. Bilanţ de energie. Halogenare. Randament de producţie. care au rol în inginerie genetică. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. Aminare. Noţiuni şi definiţii tehnologice. Metale neferoase şi aliaje: cupru. salicilat de metil. Introducea vectorilor în celulă gazdă.

O.: Operaţii unitare în ingineria chimică.M.. McGraw-Hill. A. 1990 Dudutz Gyöngyi. P. Trends in Biotechnology. 1954 Lazăr. New York. New York. derivaţi de 8-oxi-chinolină. Avram L. Editura Dacia. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii. Vol I. P. Cinetica proceselor de fermentaţie V. Editura tehnică. Îndrumător de proiectare.: Chimia şi tehnologia medicamentelor.: Reactoare chimice.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.D. Bucureşti. aparatura industrială.1999 Lasic D.: Vegyipari készülékek szerkezeti elemei. metamizol sodiu. Watson. vitamine. III. I. Editura tehnică. 1966 Walker. Lucrare recapitulativă 5. Benedek. Bucureşti.: Növénybiotechnológia. Heszky L. McAdams. Cluj-Napoca. 1978 Mihăilescu. 1998. W.: Simularea proceselor chimice. Editura didactică şi pedagogică.: Medicamente chimioterapice. Budapest. Budapest. Titze.. Bota Cristina: Farmacobiotehnologie. Vizită într-o fabrică de medicamente VI. Editura Srima. 1923 Butlock J. Marosvásárhely. Csép Katalin: Gyógyszeripari biotechnológia és génterápia az ezredfordulón.: Modelarea reactoarelor chimice. salicilaţi. 1978 Hougen. O. 1983 Mihail. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. A. Bucureşti. Budapest. Fr. K. Műszaki könyvkiadó. Cluj. László. Institutul Politehnic...: Basic Biotechnology.: Novel applications of liposomes. Budapest. H. 1983 Mihail.A. Harmath Kiadó.. Academic Press. R. W. alcool etilic III. 1979 Deák Gy. Műszaki könyvkiadó.H. Muntean.. 2000. 1999 Ferenczi Andrea: Genetika – génetika.: Principles of Chemical Engineering. 1985 Oniscu C. Tudor.K. Procese de fabricare ale medicamentelor: fenacetină. 1988.. Procardia..: Chemical Process Principles. izoniazidă.: Maşini şi utilaje din industria chimică. W. R.. E. Bucureşti. Budapest.A. Editura tehnică. Kristiansen B.: Recipiente sub presiune. 1987 Coman Mioara. Lewis. Regulile de bună practică de fabricaţie pentru produse medicamentoase IV. Mihail. C. 191-230 Dudits D.. R. rafinării şi petrochimie. II. 1984 Cionga E. 1976. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. II.XI. 16: 307-321 . 1964 Bratu. Editura didactică şi pedagogică. Mezőgazdasági könyvkiadó. Elemente de optimizare a proceselor tehnologice. John Wiley & Sons.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză.. Bucureşti.H. Anghel. Műszaki könyvkiadó. Bucureşti.

Biochemistry Across the School Curriculum Guidance Notes for Advanced Biology No. Cionga E. John Wiley & Sons. 1999 Tőkés Béla. Gondolat. Îndrumător de proiectare. Collins F.: Chemical Process Principles. 1985 Sasson A. K. László. Budapest. Budapest. Bratu.Humanitas. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.: Chimia şi tehnologia medicamentelor. Mihăilescu. Nuc. 1983. 1991 Stefanovitsné dr Bányai Éva. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. 6. 1976. I II Semestrul B. Ed. Benedek. Mihail. Res.II.. Moore P.: Medicamente chimioterapice. Editura tehnică. II. Bucureşti..: Reactoare chimice. 1954. 1990 Raicu P. Editura didactică şi pedagogică. New York.: Biotechnologii moderne. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.. 1994. Deák Gy.: Biotehnologii şi dezvoltare. Budapest. 2005 xxxxxxxx Molecular Biology Protocols http://www. Editura didactică şi pedagogică. 1992 Raicu P. 1984. Institutul Politehnic..tehnică. Budapest.. Tudor. Bucureşti. Erdei Sára: Génsebészet.. III. E. 1964. Műszaki könyvkiadó.. Budapest. Watson.: Biomérnöki műveletek II. Fr. Bucureşti.A. Műszaki könyvkiadó. I.: Genetica generală şi umană. A. 1-41 Nyeste L. STAGII.: Modelarea reactoarelor chimice. Bucureşti. Drumm M. Oniscu C.: Maşini şi utilaje din industria chimică. 1997 Sain B.: Biomérnöki alapműveletek és alapfolyamatok. R. Budapest. Bucureşti. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. 1985.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve.umbc. Bucureşti. Cluj.S. Lazăr. Mihail.: TA Subcloning of PCR Products. (1991) 19:1154. R. Tankönyvkiadó. Ed. 1979. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. dr Dudutz Gyöngyi.A. The Biochemical Society.M. C. Editura Dacia. Studium Kiadó. Anghel. P. Ed. Tehnică. 1988.. R. 1978. 1983. A. Ed.. Saulino A. Marosvásárhely.edu/~jwolf/method1. P. Bucureşti. Bucureşti.Marchuk D. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 7 Număr credite 6 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen - . Editura tehnică.. Editura tehnică.: Operaţii unitare în ingineria chimică. Vol I. Mihail. 7. Dudutz Gyöngyi.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai.: Recombinant DNA technology. 1993 Sevella B. I-III kötet. dr Fehér Illés: Biokémia.html B. Hougen. 1978.: Recipiente sub presiune.. Acids.. rafinării şi petrochimie.Revizuit. tankönyvkiadó. Nagy Gabriella: A kémia alapjai. O. Muntean.: Simularea proceselor chimice.research. Avram L.. O.