UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ FACULTATEA DE FARMACIE

GHID DE STUDII

SCURT ISTORIC
Facultatea de Farmacie din Tg.Mureş a luat fiinţă în anul 1948, funcţionând până în 1962 cu limba de predare maghiară, iar în continuare bilingv, română şi maghiară. De la înfiinţare până azi au primit aici diplomă de farmacist aproape o mie cinci sute de absolvenţi. Procesul didactic - cu modificările survenite în cursul anilor - începe cu disciplinele fundamentale din domeniul ştiinţelor naturale (matematică informatică, biofizică, disciplinele de chimie, anatomie şi fiziologie), menite să furnizeze cunoştinţele de bază necesare însuşirii disciplinelor de specialitate ( de profil). Acestea din urmă au ca obiectiv pregătirea studenţilor pentru principalele domenii de activitate a viitorilor farmacişti, o pregătire de farmacie generală, adecvată celor care vor profesa în farmacii publice şi de spital. Această pregătire se face în primul rând în cadrul tehnologiei farmaceutice, chimiei farmaceutice şi farmacognoziei. Specialistul în domeniul medicamentului - farmacistul - trebuie să posede cunoştinţe profunde în privinţa acţiunii şi utilizării medicamentelor, cunoştinţe însuşite la disciplina de farmacologie. La toate disciplinele se acordă o atenţie deosebită activităţilor practice (raportul curs : lucrări practice variază între 1:2 şi 1:3). Eficienţa formelor de învăţământ este mult sporită şi prin utilizarea mijloacelor audiovizuale şi multimedia. Planul de învăţământ conţine şi un număr important de discipline biomedicale (farmacie clinică, laborator clinic), de producţia medicamentelor (industria şi biotehnologia medicamentelor), de analiză şi control fizico-chimic şi biologic al medicamentelor (chimie analitică, chimie fizică, controlul medicamentelor), de analize biochimice ale produselor alimentare (biochimie, laborator clinic, chimie sanitară şi igienă). Se acordă o atenţie deosebită specializării în domeniul fitoterapiei (favorizată şi de o bază materială specială - grădina botanică şi grădina de plante medicinale). Considerând că farmacistul trebuie să fie expert şi în problemele de optimizare a acţiunii medicamentelor, o pondere însemnată o are însuşirea noţiunilor de biofarmacie şi farmacocinetică. De asemenea, facultatea de farmacie este singura specialitate la care se asigură o pregătire temeinică privind acţiunea dăunătoare a diferitelor noxe (toxicologie generală şi industrială) şi care împreună cu mai multe discipline duce la formarea unei competenţe în domeniul ecologic. În cadrul pregătirii profesionale, studenţii au posibilitatea să se iniţieze, respectiv să se aprofundeze în domenii speciale, ca radiofarmacia, medicamente de uz veterinar, probleme de bază ale medicaţiei alternative (medicamente homeopatice), rolul farmacistului în depistarea efectelor adverse ale

medicamentelor (farmacovigilenţă), să posede cunoştinţe practice în privinţa acordării primului ajutor (urgenţe medicale). Majoritatea disciplinelor, inclusiv cele facultative, au materiale didactice (cursuri, îndrumătoare de lucrări practice) proprii, multiplicate în atelierul universităţii, care vin în ajutorul studiului individual al studenţilor. Multe din aceste materiale au ajuns la ediţii revăzute şi îmbunătăţite. Dezvoltarea structurii şi conţinutului planului de învăţământ este oglindită - în mod nemijlocit sau indirect - şi de modul de desfăşurare a examenului de licenţă (anterior: examen de stat, examen de diplomă), de la susţinerea unei lucrări de diplomă până la forma actuală complexă (probă generală, probă de specialitate, susţinerea lucrării de diplomă), care reflectă ponderea unor discipline în această specialitate (chimia, tehnologia şi farmacologia medicamentului). La ora actuală specializarea de Asistenţă de farmacie este inclusă în cadrul Facultăţii de Farmacie, ca specializare de scurtă durată (3 ani) cu un număr de 180 credite în primul ciclu, cu posibilitatea continuării studiilor de masterat în al doilea ciclu (120 credite) - cu un total de 300 de credite transferabile.

CATEDRA F1

1. DISCIPLINA: CHIMIE ANALITICĂ A. Chimie analitică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Chimie analitică şi analize fizico-chimice - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Chimie analitică şi analize instrumentale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Duşa Silvia Şef lucr.dr. Mitroi Brînduşa Prep.drd. Balint Alina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Obiectul chimie analitice calitative. Importanţa şi obiectivele ei II. Analiza calitativă Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză. Reactivi analitici. Clasificare. Specificitatea şi sensibilitatea. Factori care modifică sensibilitatea. Mascarea şi demascarea reacţiilor analitice. III. Clasificarea ionilor în grupe analitice şi studiul reacţiilor ionilor Ioni. Caracterele fundamentale şi analitice. Clasificarea cationilor în grupe analitice. Studiul comparativ al reacţiilor cationilor pe grupe analitice. Anioni, clasificare, studiul caracterelor analitice şi al reacţiilor de identificare. Mersul analizei generale. IV. Echilibrul chimic şi importanţa lui în analiză V. Apa ca solvent. Electroliţi în soluţii apoase Apa ca solvent. Produsul ionic al apei şi importanţa lui în analiză. Formarea ionilor în soluţii. Electroliţi slabi şi tari. Tăria ionică. Exponenţi ionici ( pH, pOH, exponent cationic, exponent anionic, pK ). VI. Reacţii acido-bazice în analiză Funcţiile de aciditate şi bazicitate şi importanţa lor în analiză. Interpretarea funcţiilor acidobazice prin teoria protonică şi electronică. Aciditatea şi bazicitatea intrinsecă şi extrinsecă. Solvenţi. Clasificare. Efectele solvenţilor. Noţiunea de H0 . Acizi şi baze în soluţii apoase. Calcularea concentraţiilor ionilor de hidrogen şi a pH-ului acizilor şi bazelor în soluţii apoase (acizi moleculari tari şi slabi, monoprotici şi poliprotici; baze tari şi slabe, monoprotice şi poliprotice; amestecuri de acizi şi baze, combinaţii amfotere). Acizi şi baze ionice (hidroliza sărurilor). Constanta de aciditate

şi bazicitate. Gradul de hidroliză. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii apoase de acizi şi baze ionice. Importanţa reacţiilor acido-bazice în analiză. VII. Soluţii tampon în analiză Generalităţi. Mecanismul de funcţionare. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii tampon. Capacitate de tamponare. Indicele de tamponare. Tampoane universale. Importanţa soluţiilor tampon în analiză. VIII. Reacţii cu formare de compuşi greu solubili în analiză Solubilitatea şi produsul de solubilitate. Relaţii matematice între solubilitate şi produsul de solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea precipitatelor. Formarea precipitatelor. Precipitate cristaline. Precipitate coloidale. Fenomenul de coprecipitare în analiză. Precipitarea fracţionată Transformarea unui precipitat în altul. Dizolvarea precipitatelor. Formarea hidroxizilor şi a sărurilor. Separarea cationilor din grupele hidrogenului sulfurat şi sulfurii de amoniu explicată prin teoria produsului de solubilitate. IX. Reacţii cu formare de complecşi în analiză Combinaţii complexe în analiză. Capacitatea cationilor şi anionilor de a forma combinaţii complexe. Tipuri de complecşi în analiză. Constantele de stabilitate şi instabilitate şi importanţa lor în analiză. Constante condiţionale. Combinaţii chelate. Reactivi organici în analiză. Utilizarea reacţiilor de complexare la identificarea şi mascarea ionilor. X. Reacţii redox în analiză Reacţii redox în analiză. Mecanismul reacţiilor redox. Potenţial redox şi factorii care îl influenţează ( pH, reacţii de precipitare, de complexare etc.). Viteza reacţiilor redox. Cataliza reacţiilor redox. Constantele de echilibru redox şi importanţa lor în analiză. Factorii care influenţează echilibrul redox. Explicarea reacţiilor redox prin cunoaşterea potenţialelor redox. Reacţia de dismutaţie şi aplicaţii în analiză. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Operaţii de laborator. Operaţii pe cale uscată şi pe cale umedă II. Reacţiile ionilor din grupa HCl. Separarea şi identificarea ionilor III. Reacţiile ionilor din grupa H2S. Separarea şi identificarea ionilor IV. Reacţiile ionilor din grupa sulfurii de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor V. Reacţiile ionilor din grupa carbonatului de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor VI. Reacţiile ionilor din grupa V VII. Reacţiile anionilor pe grupe analitice. Probleme de anioni VIII. Analize generale de cationi şi anioni IX. Aplicaţii şi probleme de separare ale cationilor şi anionilor

Evaluarea şi interpretarea rezultatelor Exactitatea. Nitritometria. iodatometria. III. II. IV. indicatori. Clasificare. Metode comparative. Aplicaţii. anionilor. Dozarea sărurilor. Dozarea acizilor poliprotici şi bazelor poliprotice. substanţelor organice. Indicatori acido-bazici. Complexonaţi metalici. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii greu solubile Principii de bază. dizolvarea. Dozarea cationilor. Titrări în mediu neapos. iodometria. cerimetria. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor unei analize cantitative. de baze. soluţii titrate. indicatori. curbele de titrare. Curbele de titrare. Volumetria prin reacţii redox Folosirea reacţiilor redox în volumetrie. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii puţin disociate. Dozarea amestecurilor de acizi. VII. iodatometria. IX. aplicaţii. Dozarea unor grupe de substanţe organice cu funcţiuni acido-bazice. indicatori. a bazelor slabe monoprotice. Exemple. Clasificarea metodelor volumetrice. Mercurometria.B. Calculul în analiză volumetrică. Clasificarea erorilor. a bazelor tari cu acizi tari. cântărirea. dicromatometria. VIII. Mercurimetria. Interval de viraj. Erori datorate indicatorilor. separarea precipitatelor. Clasificarea metodelor. V. Principii. Cianometria. Erori. Bazele teoretice ale volumetriei Volumetria şi problemele ei. Indicatori. Indicatori. Chelatometria. Solvenţi. Principii. Indicatori complexonometrici. calculul). Factorii care influenţează intervalul de viraj. Argentometria. Determinarea punctului de echivalenţă. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice Principiile care stau la baza gravimetriei. bromobromatometria. Funcţionare. Clasificarea metodelor. Precizia. VI. Curbe de titrare. precipitarea. Complexonele. prelucrarea precipitatelor. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii complexe Principii de bază. Indicatori redox. Soluţii titrate şi prepararea lor. Volumetria prin reacţii acido-bazice Tipul reacţiilor de neutralizare. Erori. soluţii titrate. Echilibre de complexare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Minimalizarea erorilor. Metode absolute. Problemele chimiei analitice cantitative Metodele analizei cantitative. Principii. Fenomenele de solvatare şi solvoliză în solvenţi neapoşi. X. Complexometria cu liganzi monodentaţi. soluţii titrate. Operaţii în analiza gravimetrică (luarea probelor. Curbe de titrare. Soluţii titrate. Dozarea acizilor slabi. Alte metode. Dozarea acizilor tari cu baze tari. Curbe de titrare. Metode redoxometrice: permanganometria. Scări de pH. Aplicaţii . Aplicaţii.

Aplicaţii în analiză. Electrozi. Reacţii acido-bazice în analiză. pe strat subţire. Schimbători de ioni. Echilibre de precipitare. Aplicaţii. curbe intensitate-potenţial. Determinări de pK şi pH. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică II. Obiectul chimiei analitice. Soluţii tampon VI. Metode de electroforeză. Cromatografia de gaze (CG). Titrări coulometrice. Metodele analizei cantitative. Acizi. Metode de separare în analiza substanţelor Extracţia cu solvenţi. Generalităţi. Clasificarea metodelor de analiză. Metode optice de analiză Generalităţi. Termogravimetria. Titrări conductometrice. pe hârtie. Principii. Metode cromatografice. Analiza calitativă. randament. Cromatografia de lichide de înaltă presiune (CLIP). Colorimetria şi spectrofotometria în VIS. Echilibrul de schimb ionic şi selectivitatea schimbului ionic. Reactivi analitici III. Soluţii titrate. Volumetria. C. Potenţiometrie. Spectrometria în emisie. Principii. Cromatografia prin schimb ionic. Generalităţi. Clasificarea metodelor optice. Baze V. Titrări spectofotometrice. curbe termodiferenţiale. Titrări amperometrice. Polarografie şi amperometrie. Scurt istoric. Aparatură. Separări şi determinări prin electroliză. Aparatură.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. factor de selectivitate). III. RMN RES. Proprietăţile schimbătorilor de ioni. Coulumetrie. Importanţa ei II. Metodele analizei calitative. Echilibre redox VIII. Aparatură. Răşini schimbătoare de ioni. Metode de stabilire a punctului de echivalenţă. derivata curbelor de termoliză. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. echilibre de complexare VII. Titrări potenţiometrice. Procesul de extracţie şi caracteristicile sale (coeficient de extracţie. Curbe de termoliză. Curbe de titrare. Aplicaţii. Calcule în volumetrie . Reacţii folosite în analiză. Cromatografia pe coloană. Aplicaţii IV. Gravimetria IX. Cromatografia. Conductometrie. Clasificarea ionilor în grupe analitice IV. Hidroliza sărurilor lor. Spectrometria în UV. Soluţii etalon. Aparatură. Clasificarea metodelor cromatografice. V. Metode de analiză electrochimice Electroliza. Aplicaţii în analiză.

Titrări spectrofotometrice. pe hârtie. Pierderea prin uscare sau calcinare. Reacţiile de identificare ale cationilor. Aplicaţii. IV. Soluţii titrate. Titrări potenţiometrice. Dozarea cationilor. pe strat subţire. VI. Cromatografia pe coloană. Analize de săruri. Cromatografia de gaze. Erori. Schimbători de ioni.Nitritometria. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor. II.1n. sem. Potenţiometrie. Dozarea halogenurilor. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică.X.1n. IV. Proprietăţi. XIII. Determinări de pH. Metode electrochimice de analiză. III. Prepararea soluţiiei titrate de NaOH 0. Generalităţi. II. III. Aplicaţii. Dozarea H2O2 sau dozarea Fe2+. Argentometria. Dozarea bazelor organice. barbiturice). Cromatografia. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă. Aparatură. Titrări în mediu neapos. Principii. Determinarea durităţii apei VIII. conductometrice. Electrozi. acizilor organici (alcaloizi. Dozarea NH3 VII. . Separări prin electroliză. Spectrofotometrie în vizibil şi ultraviolet. Volumetria prin reacţii de diazotare. Lucrare recapitulativă. Introducere în gravimetrie. Electroliza.I V. Metode optice de analiză. Volumetria prin reacţii Volumetria prin reacţii de precipitare de formare de combinaţii complexe. Dozarea HCl şi CH3COOH. Prepararea soluţiiei titrate de HCl 0. Reacţiile de identificare ale anionilor. XIV. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu neapos XII. METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ I.Complexonometria. Clasificare. Aplicaţii analitice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Permanganatometria. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu apos XI.

A. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. E. Tankönyvkiadó. G. Budapest. Day. Krescov. 1970 V. 1974 Silvia Duşa. 1978 A. Gh. 1981 Gh. London. 1969 L. Tankönyvkiadó. IMF Tîrgu Mureş. Ed. Scrisul Românesc. 1977 A. 1980 L. 1966 Gh. R. 2. 1989 G. Duca. Prentice Hall. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. Budapest. Denney. 1966 . Rev by J. Ed. Frank: Chimie analitică. Ed. Lucrare recapitulativă. Moscow. Morait: Chimie analitică calitativă. Jeffery. Ed. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Rev by J. Mandhaus Logman. Zapp: Analitikai Kémia. I. L. Frank: Chimie analitică. Ed. Bucureşti. Ed. Dacia Cluj. Krescov. Ed. R. 1980 C.Did. New York. 1. J. J. Macarovici: Analiza chimică cantitativă anorganică. Izabella Foris: Chimie analitică calitativă-bazele practice. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. Ed. A. Englewood Cliffs New Jersey. Crişan: Chimie analitică şi analiză instrumentală. N. A. Did. 1979 L. Ed. Craiova. Pataki. 1981 Soós P.. Bucureşti. sem. şi Ped. Ed. Volumetria. şi Ped. Tehnică. Morait. Moscow. W. Ed. London. E.. Bucureşti. A. lito. Ed. G. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Did. Kékedy: Analiză fizico-chimică. 1983 Gh. 1978 A. I. Budapest. Kékedy: Chimie analitică calitativă. 1989 E. Jeffery. A.: Minőségi analitikai kémia . Roman: Chimie analitică.. Academiei. Ed. Analize X. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Analize conductometrice potenţiometrice. Cr. 1979. Mir. Basset. Bucureşti. Ed. 1986 L. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. lito.II 5. Pietrzyk. 1989 E. P. Analize spectrofotometrice XI. Al. Did.. N. Denney. Silvia Duşa: Chimie Analitică calitativă. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. P. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Popa. Did. Ed. L. N. Ed. Paralescu: Chimie analitică. Bucureşti.IX. Ed. University Press Tg. Masson et Cie Paris. IMF Bucureşti. 2. A. Luca. 1989 G. L. Bucureşti. L. Bucureşti. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. C. W. Alexeev: Analyse qualitative. 1. 1984 L. Antal. Tankönyvkiadó. C. J. P. Underwood: Quantitative Analysis. A. 1977 D. Popa: Chimie analitică calitativă (lucrări practice). Mir Publ. 1983 D. C. Pietrzyk. 1979 C. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. I. Vol. Liteanu. J.: Mennyiségi analitikai kémia .Bucureşti. Masson et Cie Paris. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. C. Ed. Separări prin cromatografie. IMF Tîrgu Mureş. Tehnică. 1972 C. Morait. . Moscow. A. I. Basset. Hopârtean: Chimie analitică cantitativă. R. 1980 V. Ed. Croitoru. Vol. Budapest. Mir Publ. Mureş 2003 B. Ed.. şi Ped. Ed. Dacia Cluj. 1979 J. IMF Bucureşti. A. Petroniu. Mandhaus Logman. C. şi Ped. Ed.Tipomur. şi Ped. Tehnică. 1977 Cr. I. 1999 Soós P. New York. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Tankönyvkiadó. Bucureşti.

. Hopârtean E. Tehnică. University Press Tg. Ed.. Florean. Mir.: Minőségi analitikai kémia . lito. et al. Bucureşti. IMF Tîrgu Mureş. Silvia Duşa . Ed. Bucureşti. Chioreanu. Ed. Did..Chimia analitică calitativă . 1994. Pietrzyk J. Ed.Bucureşti. Did. 1994 Silvia Duşa. Moscow. Did. R. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Crăciunescu: Chimie analitică cantitativă. Med. Mureş 2004 C. Did.. 2001 Soós P. şi Ped. şi Ped. 1977 Gh. Morait: Chimie analitică calitativă. S. Bucureşti. Alexeev: Analyse qualitative. 1972 Silvia Duşa .Chimie analitică.. Academiei. IMF Cluj-Napoca. Did. . Popa Gr. Izabella Foris . Savici: Aparate de analiză fizico-chimică. Roman. Litografia UMF Tg-Mureş. Alexeev: Analyse quantitative.Chimie analitică. Ed. L. 1974 L. 1979 V. 1977 J. V.Chimie analitică cantitativă. : Chimie analitică cantitativă. . Volumetria. 2003. 1984 L. Roman.. . P. 1981 Soós P. Pitea. Tankönyvkiadó. 1979 L. . Tehnică. IMF Cluj-Napoca. Ed. Bucureşti.IMF Bucureşti.bazele practice. Ed. Moscow. Brînduşa Mitroi . I. R. curs litografiat Tg. Budapest. 1979 Silvia Duşa : Chimie analitică cantitativă. Mir. 1970 V. 1979 Gh. Zapp: Analitikai Kémia. 1985 Silvia Duşa. Litografia UMF Tg-Mureş. I II Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen .Chimie analitică cantitativă. Ed. IMF Tîrgu Mureş.. Ed.Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. 1980 V.. R. Ed. A. Bucureşti. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Tehnică. 2001 Silvia Duşa. Turculeţ. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. 6. Paralescu I. Marcu.Chimie analitică. Tankönyvkiadó. I. IMF Iaşi. M. 1989 Liteanu C. Morait. Bucureşti. Crăciunescu. 1986 L. Ed. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.: Mennyiségi analitikai kémia . Mureş. A.Chimie analitică cantitativă.Chimie analitică calitativă. Ed. Tipomur. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. STAGII. Ed. 1980 L. 1980 V. Roman: Chimie analitică. Ed. Dorneanu şi colab. curs litografiat Tg. 1979 L. Zuchi: Chimia analitică cantitativă ( lucrări practice ). Dacia Cluj. 1998. Bucureşti. P. Ed. IMF Bucureşti. lito. W. Şerban: Lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Frank C. 1983. Morait. Ed. 1983 Gh. Ed. Silvia Duşa. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentului. L. Gh. Ed. . Mureş. Budapest. Mitroi Brînduşa: Chimie analitică cantitativă – ghid de lucrări practice. 1977 Dorneanu V. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. IMF Iaşi. Editura University Press. 1985 Macarovici Gh. şi Ped. Roman L. Croitoru. Ed. Creangă.. şi Ped. Ed. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. 1969 L.. Tg-Mureş. .Analiza chimică cantitativă anorganică. 1979 Morait Gh. Mitroi Brînduşa: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Bucureşti. Pataki. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Dacia Cluj. Bucureşti.Gh. E. Ed. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. şi Ped. .

Semestrul B. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 6 6 Număr credite 5 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . I II Semestrul C.

Principiul II al termodinamicii Lucrul reversibil izobar. specializarea Asistenţă de Farmacie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR TERMODINAMICA CHIMICĂ I. Echilihbrele soluţiilor diluate. Teorema lui Nernst şi postulatul lui Planck. Legea fazelor a lui Gibbs. Amestecuri fizice binare . STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Principiul zero al termodinamicii. B. Obligatorie 4. Noţiuni de bază Stare termică.dr. Ecuaţia lui Gibbs şi Helmhotz. Tőkés Béla Şef lucr. 2. Presiunea osmotică. adiabatic. Coborârea punctului de topire. Sistemul termodinamic şi mediul. Imposibilitatea realizării temperaturii zero absolut. Lucrul mecanic şi schimbul de căldură . Echilibre de topire. II. specializarea Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.caracteristici energetice ale proceselor termodinamice. Variaţia potenţialelor termodinamice în funcţie de parametri de stare. Funcţia de entropie.anul I Facultatea de Farmacie. V. Echilibre de dizolvare. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. DISCIPLINA: CHIMIE FIZICĂ A. Elemente de chimie fizică . Potenţialul chimic. III. Variaţia entropiei cu temperatura. Legea de repartiţie a lui Nernst. Tipuri de echilibre. Calculul afinităţii. Procese termodinamice. Echilibre de vaporizare. Principiul III al termodinamicii. IV. Donáth-Nagy Gabriela 3. Echilibrele sistemelor monocomponente. Aplicaţiile ecuaţiei lui Clausius-Clapeyron. condiţiile echilibrului Energia liberă şi entalpia liberă.1. Legea lui Raoult. Scăderea presiunii de vapori. Funcţii de stare. izoterm. Echilibre polimorfe. Ridicarea punctului de fierbere. Legea lui Henry. Lucrul mecanic reversibil obţinut din energie termică. Caracterul statistic al principiului II. Potenţiale termodinamice. Căldura redusă. Echilibrele sistemelor policomponente. Obligatorie B. Principiul I al termodinamicii.dr. Aplicaţii ale mărimilor coligative. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Chimie fizică – anul II Facultatea de Farmacie. Suprafeţe de stare. Temperatura. Echilibre Condiţia generală a echilibrului. Parametri de stare.

Tipuri de legături chimice. VII. Echilibre heterogene. Legături ion-dipol. Echilibrul lichidvapori în amestecuri de lichide nemiscibile. Descrierea moleculei de hidrogen Metoda Heitler-London. Structura moleculei. Molecule cu legături chimice localizate. Echilibre chimice Echilibre omogene. Echilibrul dintre faze lichide parţial miscibile. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg. Metode de calcul mecanic-cuantice. Atomi cu mai mulţi electroni. Principiul lui Pauli şi principiul minimului de energie. Experimentul lui Milikan. Bazele teoretice ale sistemului periodic. Structura învelişului electronic Modele atomice. STRUCTURA MATERIEI I. Determinarea sarcinii elementare. Analiza spectrală Spectrul atomului de hidrogen. Spectrele Rontgen de linii. Soluţii particulare ale ecuaţiei lui Schrodinger. Legături σ şi π. Complecşi π. Metoda orbitalelor moleculare. Modelul mecanic-cuantic al atomului. Legături intermoleculare. Molecule cu legături chimice nelocalizate. Tranziţii între tipuri de legături Electronegativitatea şi caracterul ionic al legăturii chimice.Tipuri de echilibre. Sisteme cu componenţi parţial miscibili în faza solidă. IV. V. Nucleul atomic Constituţia şi datele caracteristice ale nucleului atomic. Cuantificarea în spaţiu.şi heteronucleare. Molecule biatomice homo. Modelul vectorial. masa şi raza electronului. Aplicaţii ale spectroscopiei atomice. Echilibre simultane şi parţiale.Echilibrul lichid-vapori în amestecuri de lichide parţial miscibile. Caracterul general al dualismului undă-corpuscul. Configuraţia electronică a moleculelor. Numere cuantice. Atomul de hidrogen. Oscilatorul armonic liniar. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Natura corpusculară a luminii. Importanţa electrolizei şi a fenomenelor de emisie electronică. Structura atomului Baze experimentale şi principale. atomi hidrogenoizi. Sisteme cu componenţi nemiscibili în faza solidă. Efectul Compton. Oscilatorul cu ax rigid şi cu ax liber. II. Introducere Dezvoltarea teoriei privind legătura chimică. Radiaţii X continue. Electronul – constituent universal al materiei. Electronul liber. Efectul Starck. VI. Forţe Van der Waals. Echilibrul dintre faza lichidă şi faza solidă în amestecuri de substanţe miscibile în orice proporţie. Modele şi forţe nucleare. Fenomenul fotoelectric. . Experienţa lui Franck şi Hertz. VI. Legea lui Moseley. Teoria cuantică a lui Planck şi principiul de echivalenţă a lui Einstein. Ecuaţia lui Schrodinger. III. Bazele mecanicii cuantice. Echilibrul lichid-vapori în lichide miscibile în orice proporţie. Principiul electroneutralităţii. Legături de hidrogen. Experimentul lui Stern şi Gerlach. Experienţa lui Rutherford-Geiger-Mardsen. Efectul Zeeman. Sarcina specifică. Formarea de combinaţii chimice. Atomul în câmp electric. Electronul în groapa de potenţial. Generatori de lumină.

III. Structura soluţiilor de electroliţi. Spectroscopia. Geometria moleculelor Noţiuni stereochimice de bază. Termoluminescenţă. Cataliza acido-bazică. IX. Cinetica reacţiilor complexe (consecutive. Configuraţia şi conformaţia. Starea de supraconductibilitate. II şi de ordin superior. Lasere chimice. Acţiunea catalizatorului asupra vitezelor de reacţie în mediul omogen Mecanismul catalizei. Obiectul şi principiile de bază ale stereochimiei. Metode optice Metode bazate pe anizotropia moleculei. Modelul vectorial al moleculelor. Metode de rezonanţă magnetică. Metode magneto-chimice. Spectre de rotaţie-vibraţie a moleculelor di. Efectul Kerr. Reţele moleculare. Teoria ciocnirilor. Reacţii în lanţ drept şi ramificat. Substanţe diamagnetice. Mecanisme de reacţii chimice Clasificare în funcţie de molecularitate. Relaţii liniare de energie liberă. . Cataliza enzimatică. paramagnetice. Mulţimi de atomi şi molecule Noţiunea de mulţimi. fero-. Tipuri. Anizotropia polarizabilităţii. Difracţia razelor de neutroni. Adsorbţia de lumină. Reţele cristaline. X. Metode bazate pe măsurarea susceptibi-lităţii magnetice. IV. Teoria vitezelor absolute Efectul mediului. Difracţia razelor X. Metode de cercetare a structurii moleculelor şi mulţimilor Metode de difracţie. Determinarea ordinului de reacţie şi importanţa lui practică. Datele geometrice ale moleculelor. Efectul vâscozităţii. Difracţia razelor de electroni. Coeficientul de temperatură. V. reversibile. Starea amorfă. Legea lui Arrhenius.de mecanismul etapelor elementare şi în funcţie de tipul reacţiilor complexe. Clasificarea mulţimilor.VIII. Fosforescenţă. Reţele covalente. Fenomene de luminescenţă. Spectre de benzi. Reţele ionice.şi ferimagnetice. Stereoizomerie. II. Starea gazoasă şi legile ei. Simetria moleculelor şi noţiuni de teoria grupurilor. Fluorescenţă. XI. Starea solidă. Efectul solventului. Polimorfism şi izomorfism. paralele. Reţele metalice. Starea de plasmă. Rezonanţa magnetică nucleară. Metode electrice. Reacţii de ordinul I. Starea lichidă. Fotolumines-cenţă. Structura stării lichide. Efectul forţei ionice. Spectre de rotaţie. Refracţia molară. Spectrometria de masă. Puterea rotatorie a moleculelor. Momentul dipolar şi structura moleculelor. Inducţia chimică.şi poliatomice. Noţiuni de cinetică chimică Cinetica formală a reacţiilor simple şi complexe. Reacţii de oxidoreducere. CINETICA CHIMICĂ I. de preechilibru). Rezonanţa electronică de spin. Spectre Raman. Amestecuri de mulţimi. antifero. Clasificarea şi structura spectre-lor moleculare. Polarizarea moleculară. Spectre de tranziţie electronice. Lichide cristaline. Structura soluţiilor ideale şi a celor reale. Gaze perfecte şi gaze reale. Spectre moleculare. Acţiunea structurii chimice asupra reactivităţii. Acţiunea diferiţilor factori asupra constantei de viteză Efectul temperaturii.

Cinetica formală şi mecanismul catalizei heterogene. Teoria coeficientului de activitate. Acumulatori. Clasificare. Acţiunea diferiţilor factori asupra catalizei heterogene. Legea forţei ionice. Relaţia dintre tensiunea electromotoare şi căldura de reacţie. Relaţia dintre potenţialele de electrod standard şi potenţialele redox standard. molară şi echivalentă. Pile primare şi secundare. Acţiunea intensităţii câmpului electric. Legea migraţiei independente. Transportul în soluţii de electroliţi Conductibilitatea specifică. Funcţii de aciditate. Reacţii fotochimice Noţiuni de bază. Aplicaţii ale măsurătorilor potenţiometrice Determinări analitice cantitative. Electrozi de membrană. III. ELECTROCHIMIE I. IV. Stratul dublu electric. Electrozi micşti. Dependenţa de temperatură a tensiunii electromotoare. Echilibre în soluţii de electroliţi Caracterizarea termodinamică a soluţiilor de electroliţi. V. Clasificarea sistemelor electrochimice Pile fizice. Structura stratului dublu electric. Transportul purtătorilor de sarcini electrice sub acţiunea unui potenţial chimic. Reacţii de interfaţă. Conductibilitatea electroliţilor tari. Tensiunea electromotoare şi dependenţa ei de concentraţie. Pile de concentraţie. Acţiunea solventului. temperaturii şi structurii chimice. Asociaţii ionice. a temperaturii şi a solventului. Mecanismul reacţiilor fotochimice. Determinarea potenţialului chimic şi a constantelor de echilibru. geometric şi de structură electronică. Scala de aciditate. Echilibre la interfaţa electrod-electrolit Termodinamica pilelor galvanice. Legea lui Kohlrausch. Potenţiale de difuziune şi de joncţiune. Determinarea produsului de solubilitate. VIII. Electrozi redox. Clasificarea electrozilor. II. Reacţii fotochimice directe şi sensibilizat Reacţii fotochimice în sisteme medicamentoase. a coeficientului de activitate şi a numărului de transport.VI. Factorul energetic. Ecuaţiile lui Fick. Teoria modernă a conductibilităţii soluţiilor de electroliţi. Cinetica reacţiilor în fază solidă Cataliza heterogenă. Pile chimice simple şi compuse. Cinetica reacţiilor non-izoterme Cinetica reacţiilor heterogene. Factorii care influenţează conductibilitatea. Termodinamica potenţialelor de electrod. . Difuziunea electroliţilor în soluţie. Curba electrocapilară. Activitatea şi selectivitatea. Disocierea electrolitică. Acţiunea diferiţilor factori asupra disocierii electrolitice. Pile galvanice ca surse de curent. Aplicaţii ale măsurătorilor de conductibilitate III. VII. II. a frecvenţei câmpului. Electrozi de speţa I. Numărul de transport. Variaţia conductibilităţii echivalente cu concentraţia. Electrozi formaţi din două sau mai multe metale. Noţiunile de rH şi r0. Conductibilitatea topiturilor şi a combinaţiilor solide. Reacţii cu formarea fazei noi. Viteza de migrare şi mobilitatea ionilor.

Supratensiunea. Curentul de schimb. Culoarea sistemelor disperse. Tixotropie. Tensiunea interfacială a două lichide. Sisteme ale compuşilor macromoleculari (coloizi liofili). Mărimi coligative. Termodinamica suprafeţelor. Metode fizice. Adsorbţia neelectroliţilor. II. Suspensii. Noţiuni de bază. Vâscozitatea sistemelor disperse. Bazele cineticii de difuziune a proceselor de electrod. Metode şi aparate optice de cercetare a sistemelor disperse. Teorii ale coagulării coloizilor liofobi. Regula lui Traube. Adsorbţia la interfaţa solid-lichid. Proprietăţile mecanice şi reologia macromoleculelor. Vâscozitatea structurală. Adsorbţia vaporilor şi gazelor la suprafaţa solidelor. Electroosmoza. Purificarea coloizilor (filtrare. Aplicaţii ale adsorbţiei. Pasivarea. Dependenţa de potenţial a vitezei proceselor de electrod. Electroliza şi legile ei. Activitatea optică a sistemelor disperse. IV. electrodializă). Stabilitatea coloizilor. Polarizarea şi tipurile ei. Difuziunea în sisteme disperse. Bazele polarografiei şi aplicaţiile ei. Caracteristicile soluţiilor CMM. Sinteze electrochimice ale medicamentelor. Clasificare. Ecuaţia lui Tafel. Scăderea presiunii de vapori a sistemelor disperse. Izoterma lui Langmuir. Ecuaţia lui Siskovski. Electronmicroscopia. Structura şi ecuaţia de stare a stratului de adsorbţie. Tenside ionice şi neionice. Relaţia dintre tensiunea superficială şi adsorbţie. Curent limită. Clasificarea. III. Coloizi de asociaţie (semicoloizi). Cinetica coagulării. Condensarea capilară. Cromatografia. VII. Izoterma de adsorbţie. Bazele cineticii electrochimice. Izoterma de adsorbţie a lui Gibbs. Starea izoelectrică. Umectarea. Distribuţia particulelor disperse în câmp gravitaţional. Proprietăţile optice ale sistemelor disperse Fenomenul Faraday-Tyndall şi legea lui Rayleigh. . Noţiuni de cinetică de electrod. Cinetica adsorbţiei. Aplicaţii ale fenomenelor electrocinetice. ultrafiltrare. Metode de dispersie şi de condensare. Procese spontane la interfeţe. Aplicaţii. Electroforeza. V. Presiunea osmotică a sistemelor disperse. Sisteme micro. Sedimentarea în câmp centrifugal. Adsorbţia electroliţilor. Aerosoli. Alte aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică. Coagularea coloizilor liofobi. Formarea de asociaţii (micele). Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor. Viteza proceselor de electrod Efectele chimice ale curentului electric. dializă. Dimensiunile şi forma macromoleculelor. VI. Proprietăţi molecular-cinetice ale sistemelor disperse Mişcarea browniană. Sedimentarea. Prepararea coloizilor. Supratensiunea hidrogenului şi a oxigenului. Electrochimia suprafeţelor Fenomene electrocinetice. Sisteme disperse Sisteme coloide (ultramicroheterogene). Rontgenografia şi electronografia. Emulsii. Fenomene de adsorbţie Adsorbţia la suprafaţa lichidelor. Analiza sedimentometrică. Reguli.şi macroheterogene (grosier disperse). Metode chimice.VI. CHIMIE COLOIDALĂ I. Ultramicroscopia. Stabilitatea agregativă. Proprietăţile generale ale sistemelor disperse Chimia fizică a suprafeţelor. Spume. Colorimetria şi nefelometria.

Determinarea refracţiei moleculare. Tixotropie. Echilibrul de membrană al lui Donnan. Determinarea căldurii de hidratare a unei sări. Analiza termică a unui amestec de medicamente. Determinarea constantei de disociere prin metoda fotocolorimetrică. Studiul acţiiunii catalizatorilor. Determinarea masei molare din măsurători ebulioscopice. Studiul cineticii reacţiilor de ordinul I. Membrane. . derivări grafice. Imbătrânirea gelurilor. Determinarea parachorului unor lichide. Prelucrarea datelor experimentale. Acţiunea protectoare şi de sensibilizare. Transformarea izotermă reversibilă coloid-gel. Umflarea xergolurilor. Determinarea gradului de asociere a moleculelor din diverse lichide. Programe grafice. calcule numerice. Determinarea coeficientului de repartiţie a unor substanţe între doi solvenţi lichizi nemiscibili. Elemente de utilizare a calculatoarelor. Studiul parametrilor structurali din măsurători conductometrice. Măsurători termochimice Determinarea căldurii de dizolvare a unei substanţe. Studiul echilibrelor Determinări crioscopice şi ebulioscopice. Studiul spectrelor moleculare. Măsurători de structură moleculară Stabilirea formulei structurale şi a polarităţii moleculelor. optice). electrice. II. programe matematice. Gelurile ca medii ale proceselor fizico-chimice. Determinarea masei molare a unei substanţe prin metoda crioscopică. Studiul structurii combinaţiilor complexe prin măsurători fotometrice. Proprietăţile electrice ale coloizilor liofili. Determinarea momentului dipolar. interpolare. CINETICA CHIMICĂ I. Extracţia. nomograme. chimice şi fizico-chimice Determinarea energiei de activare prin diverse metode. Importanţa farmaceutică şi biologică a gelurilor. Proprietăţile gelurilor (mecanice. Coagularea coloizilor liofili. Geluri Obţinere şi clasificare. Determinarea căldurii de neutralizare. Stabilitatea soluţiilor CMM. Determinarea constantei de viteză a unor reacţii chimice prin metode fizice. Geluri polielectrolitice. modelări. Grafice. TERMODINAMICA CHIMICĂ I. STRUCTURA MATERIEI I. Elemente de calculul erorilor şi precizia rezultatelor. Studiul legii lui Eötvös. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Rheotropie.Presiunea osmotică a soluţiilor CMM. II şi pseudomonomoleculare. inhibitorilor şi promotorilor Studiul cineticii reacţiilor oscilante. Specificul laboratorului de chimie fizică Reguli de protecţia muncii. Interacţiuni între coloizi liofili şi liofobi. VIII. Determinarea presiunii osmotice prin măsurători criometrice. Construirea diagramei de fază. Sinereza.

dizolvarea substanţelor solide. aplicaţii în farmacie. starea cristalină. aplicaţii în farmacie. presiunea de vapori. Determinarea potenţialului redox normal. crioscopie). Umflarea. Proprietăţile electrice ale sistemelor disperse. Proprietăţi fizico-chimice ale substanţelor în soluţie . Determinarea gradului de dispersie. Prepararea şi purificarea sistemelor disperse Studiul adsorbţiei pe suprafeţe solide. respectiv izostabili. formarea dispersiilor solide. Măsurători fotocolorimetrice şi nefelometrice. Noţiuni de termochimie. Potenţiale termodinamice şi condiţii de echilibru. Studiul stabilităţii sistemelor disperse. Polarografia. B. Studiul adsorbţiei pe suprafeţe lichide. legea Raoult. Determinarea masei moleculare a unor macromoleculeprin metoda vâscozimetrică. potenţialul de semiundă. Cinetica umflării xerogelurilor. Studiul proprietăţilor optice ale sistemelor disperse. Determinarea produsului de solubilitate a unei substanţe greu solubile. Potenţialul chimic. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Determinarea conductometrică a solubilităţii şi a vitezei de dizolvare a unor substanţe greu solubile. CHIMIE COLOIDALĂ I. Măsurători electroforetice. legea Henry. II. Reguli de coagulare a coloizilor liofobi şi a coloizilor liofili. Electrosinteza unor substanţe de interes farmaceutic Măsurători dielcometrice.ELECTROCHIMIE I. scăderea presiunii de vapori (ebulioscopie. Determinarea afinităţii chimice şi a căldurii de reacţie din măsurători de tensiune electromotoare. III. Măsurători potenţiometrice Studiul pilelor de concentraţie. Măsurători sedimentometrice în câmp gravitaţional. Noţiuni de bază Principiile termodinamicii. Determinarea punctului izoelectric al unor coloizi izolabili. Determinarea coeficientului mediu de activitate a ionilor. Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor. Caracterizarea termodinamică a stării solide Generalităţi. Studiul caracteristicilor treptelor polarografice: curent limită. Caracterizarea termodinamică a gazelor şi substanţelor volatile Caracterizarea stării gazoase. Determinarea potenţialului electrocinetic. Măsurători din domeniul electrolizei Determinarea tensiunii de descompunere şi a potenţialelor de descărcare. Elemente de termodinamică . Măsurători conductometrice Determinarea conductibilităţii echivalente şi a constantei de disociere a electroliţilor slabi. Determinarea constantei de disociere a unor acizi slabi. Echilibre de fază.

Măsurători termochimice: Determinarea căldurii de neutralizare. Metode de cercetare Noţiuni de structură atomică şi moleculară. proprietăţi optice. rezonanţă electronică de spin Metode electrometrice de analiză : metode potenţiometrice. Chimia fizică a sistemelor disperse Definiţia şi clasificarea sistemelor disperse. Aerosoli. Reacţii de ordinul 0 şi I. activitatea şi starea standard. electrice. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe lichide. VIII. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe solide. soluţii tampon).Concentraţia. ionizarea electroliţilor amfoteri. II. Măsurători cinetice: Determinarea constantei de viteză a reacţiei de inversie a zaharozei IV. conductometrie Metode termice de analiză III. spectre de vibraţie. Structura materiei. Emulsii. II. ionizarea în soluţie (acizi şi baze slabe. Crioscopie: Determinarea masei moleculare şi a presiunii osmotice III. rotaţie şi electronice. aplicaţii în farmacie. polarografie. Aplicaţie: cromatografia. Molecularitate şi ordin de reacţie. Noţiuni de bază de cinetică Viteza de reacţie. Chimie coloidală: Prepararea coloizilor VII. Stabilitatea coloizilor. Potenţiometrie: Determinarea potenţialului redox şi rH-ul unui sistem redox. polarimetrie. Suspensii. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Tipuri de sisteme coloidale. IV. potenţialul chimic al substanţelor în soluţie. Metode bazate pe interacţiunea radiaţiilor electromagnetice cu moleculele : refractometrie. Proprietăţi generale ale coloizilor: proprietăţi cinetice. dielcometrie. fluorimetrie. Aplicaţii în farmacie. Fenomene de suprafaţă. Metode de rezonanţă : rezonanţă magnetică nucleară. difuzia în soluţie. presiunea osmotică. Creme. . VI. Adsorbţia şi izoterme de adsorbţie. Conductometrie II: Determinarea produsului de solubilitate a acidului acetilsalicilic V.

did. 1969 Máthé J. 1994 Tőkés B. XIII. Litografiat UMF Tg. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. ped.IX. XI..Mureş. did. Reakciókinetika. 1978 Tőkés B.Mureş. tabele.II: Oniciu L. Bucureşti. Mentor. Ed.Mureş. Litografiat. Preda M. l970 Chifu E. : Senzori electrochimici metalici şi ion selectivi. : Fizikai kémia.Mureş. Tehnică Bucureşti Vol.III: Niac G. OGyI Marosvásárhely. 2004 Suciu Gabriela: Sisteme heterogen disperse. Dacia. Indrumător de lucrări practice de chimie coloidală. l968 Vol. did. Termodinamică chimică Litografiat UMF Tg. ped. Ogyi Marosvásárhely. 1974 Goina T. Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică.. Bucureşti 1982 Niac G. ped.: Chimie coloidă.: Chimie fizică. Litografiat UMF Tg. Tg. Cluj-Napoca.Mureş. UMF Tg.: Chimie fizică.Mureş. Litografiat. Litografiat UMF Tg. ped. 1982 Tőkés B. Atkins P. OGyI Marosvásárhely. 2001 Suciu Gabriela: Electrochimie. IMF Tg. Dacia. IMF Tg. Mureş. Donáth-Nagy Gabriella: Á kémia alapjai. Cinetica chimică. B.: Stările de agregare. Ed. Ed. 2001 Ionescu C.: Analiza fizico-chimică. 1985 Tőkés B. Electrochimie. probleme de chimie fizică.: Fizikai kémia. 1984 Kékedy L. Dudutz Gyöngyi. Kémiai termodinamika.Mureş.: Chimie fizică. 2004 Suciu Gabriela.1969 Kékedy L. Ed. Acad. Ed. 2004 Tőkés B. did. Ed.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek.. Marosvásárhely. did. Termodinamică chimică. Zsakó J. Schönberger E. Studium Alapitvány Kiadó. : Chimie fizică.I: Cădariu I: Structura atomului şi moleculei l967 Vol.. Structura materiei. Recuperări. Punctul izoelectric al sistemelor disperse. XII. Litografiat.: Chimie fizică. Litografiat.. Bucureşti 1977 Ionescu C. Voiculescu V. 2005.. ped. Ed. Tőkés B.: Chimie fizică. Oxford University Press.. Litografiat..: Electrochimie. OgyI Marosvásárhely.: The Elements of Physical Chemistry.: Fizikai kémia. X X X : Chimie fizică. : Az anyag szerkezete. 1978 Tőkés B. Kolozsvár. orvosoknak és biológusoknak. Studiul proprietăţilor optice ale coloizilor X. Termodinamică chimică. Ed. Bucureşti. 1965 Muntean Daniela. litografiat. Bucureşti 1982 . Verificarea cunoştinţelor practice 5. Stabilitatea sistemelor coloidale. Bâldea I. Litografiat. 1987 Tőkés B: Fizikai kémia.1977 Oniciu L. Kolloidika. Cinetică chimică. Ed. Tg.: Formule. Anyagszerkezet.Mureş. 1976 Goina T. Casa de editură Mureş. Bucureşti. Elektrokémia. Ed. 1994 Suciu Gabriela: Chimie fizică.

Mureş. Mentor. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Atomul. Litografiat UMF Tg.. I II Semestrul B. Mureş. Mureş 2004 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei. Mureş. Donáth-Nagy Gabriela: Îndrumător de lucrări practice de chimie fizică. 2000 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei: Molecula. Mureş. biológusoknak. Ed. Litografiat UMF Tg.. Tg. Litografiat UMF Tg. Litografiat UMF Tg. 2001 Tőkés B.. 2004 Tőkés B: Fizikai kémia gyógyszerészeknek. 1994 Suciu Gabriela: Chimie Fizică.. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Suciu Gabriela.Mureş. Tőkés B. 2001 Suciu Gabriela. Ed.Tőkés B.. Scientia 2002 6. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 6 5 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . orvosoknak.Mureş. Cinetica chimică. STAGII. Donáth-Nagy Gabriella: Kémia előadások és laboratóriumi gyakorlatok. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Litografiat UMF Tg.: Chimie Fizică. 1994 Suciu Gabriela : Chimie Fizică: Electrochimie. Litografiat UMF Tg. Termodinamică chimică. Muntean Daniela.

Structura moleculei. Metoda legăturilor de valenţă. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli.1. Ordin de legătură.dr. Feromagnetismul. specializarea Farmacie. Modelul cuantic al atomului de hidrogen după Bohr şi Sommerfeld. Legături duble şi triple. Reţele ionice. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Izomorfism şi polimorfism. V. Spectre atomice. Nucleele atomilor. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Legături chimice în cristale. Spectre de raze X ale atomilor. Noţiuni de mecanică cuantică. Obligatorie C. specializarea Farmacie. Chimie generală şi anorganică . Molecule deficiente în electroni. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Structura învelişului de electroni al atomului Modelul clasic al atomului de hidrogen. Legătura ionică. Legături de trei centre. Magnetismul electronic. B. Legături σ şi π. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. III. Neutronul. 2. Orbitali moleculari hibridizaţi. Polarizaţia molară. Metoda orbitalilor moleculari. Curticăpean Augustin 3. Reţele moleculare. Introducere în documentare şi cercetare . Termodinamica chimică Legile termochimiei. Legături chimice Tipuri de legături chimice.anul II Facultatea de Farmacie. Legătura covalentă. . Paramagnetismul. Rezonanţă. Energia reţelei de cristalizare.dr. Starea solidă Sisteme de cristalizare. IV. Proprietăţi electrice ale substanţelor. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. specializarea Asistenţă de Farmacie. Obligatorie 4. Orbitalii atomului de hidrogen. Structura atomului Electronul. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. Regula lui Hund. Orbitali moleculari. DISCIPLINA: CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ A. Obligatorie B. Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni.anul I Facultatea de Farmacie. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi. Regula Klechkowski. Olariu Marioara Şef lucr. VI. Ocuparea orbitalilor cu electroni.anul I Facultatea de Farmacie. C. Chimie generală şi anorganică . Diamagnetismul. II. Criterii pentru reacţii spontane.

Complecşi polinucleari. Reacţii de precipitare. Siliciul. Alotropie şi forme polimorfe. Oxidul de hidrogen. Ozonul. Fosforul. XIV. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a . Echilibre în faza gazoasă.VII. XVII. Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic Gazele rare. Oxizii şi oxiacizii azotului. Oxizii şi oxiacizii carbonului. halogenuri complexe). Grupa a VI-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. stibiul. Combinaţiile carbonului cu sulful şi azotul. Hidrogenul şi combinaţiile lui XI. Combinaţiile arsenului. acidul azothidric. IX. Azotul. Combinaţiile carbonului cu metalele. Număr de coordinaţie. Borul. cianuri complexe. Echilibre în sisteme eterogene. bismutul. Peroxidul de hidrogen. XV. Grupa a V-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a.exponenţi de aciditate şi pK. XIII. . Număr atomic efectiv. Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea a carbonului. Combinaţiile siliciului. Funcţia de aciditate HO. X. bismutului. Reacţii chimice. Carbon . Caracterizarea generală a nemetalelor. Halogenurile carbonului. Constante de bazicitate. XVI. MCL). Polisulfuri. Hidrogenul sulfurat. pH . Echilibre în sisteme omogene lichide. MCC. Combinaţiile halogenilor. Acizi şi baze Caracterizare generală. Constante de aciditate. stibiului. Nomenclatura combinaţiilor complexe Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (MLC.Distribuţia elementelor în natură. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi. Grupa a III-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a III-a. polifosfaţi. Arsenul. Clorul. Echilibre chimice Reacţii complete şi de echilibru. Fosfaţii. metafosfaţi. Iodul. hidroxilamina. Combinaţii complexe Teorii moderne ale formării combinaţiilor complexe. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere. VIII. Amoniacul. Sulful. Scara pH a activităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen. Hidrazina. Oxizii şi oxiacizii fosforului. MOM.forme alotropice. XVIII. Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Grupa a VII-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Sulfuri. Legea acţiunii maselor. Silicaţi. Bromul. apa. XII. Elementele şi combinaţiile lor Sistemul periodic. Florul. Oxigenul. Combinaţiile borului. Oxizii şi oxiacizii sulfului. Pirofosfaţi. Exponenţi de activitate.

Hg) Zincul şi combinaţiile lui. (Zn. Cromul şi .XIX. Mercurul şi combinaţiile lui. Nichelul şi combinaţiile lui. Carbonili metalici. Aurul şi combinaţiile lui. Zr. XXII. combinaţiile fierului. Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie Elementele grupei a-III-a secundare. Paladiul şi combinaţiile lui. Proprietăţi chimice ale metalelor. Structura spaţială a combinaţiilor complexe Izomeria combinaţiilor complexe. Actinide: toriul. Nb. Lantan. plumbul şi combinaţiile lor. Hf) XXVII. Elementele grupei a-V-a secundare. Elementele grupei a-VI-a secundare. XXI. (Mn. XXIV. (Cu. Th. Obţinerea metalelor de înaltă puritate. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. Elementele metalice din grupa a-IV-a principală Staniul. Cobaltul şi combinaţiile lui. Beriliul. W). Re) Manganul şi combinaţiile lui. Metalele alcalino-pămîntoase: calciu. Analiza termică. Elementele grupei a II secundare. Metalele platinice Caracterizare generală. magneziu şi combinaţiile lor. Elementele grupei a-VII-a secundare. Elementele grupei a-IV-a secundare. Metalele alcaline şi combinaţiile lor. bariul şi combinaţiile lor. XXVI. Elementele grupei I secundare. XXXII. XXV. Starea metalică Legătura metalică. XXX. lantanide şi combinaţiile lor. Cd. XXIII. Elementele din grupa a-II-a principală. Aliaje. XX. uraniul şi combinaţiile lor. (V. Au) Cuprul şi combinaţiile lui. Tipuri de aliaje. Elementele metalice din grupele principale I şi II Metalele din grupa I principală. Elementele metalice din grupa a-III-a principală Aluminiul şi combinaţiile sale. Platina şi combinaţiile sale. combinaţiile lui XXIX.(Ti. stronţiu. Ta) XXVIII. XXXI. Metalele şi combinaţiile lor Metode generale de obţinere a metalelor. Fierul: metalurgia fierului. Ag. (Cr. Clasificarea metalelor. MO. XXXIII. Argintul şi combinaţiile lui. Elementele grupei a-VIII -a secundare Caracterizarea generală.

Introducere în munca de laborator Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. produsul de solubilitate. purificarea şi uscarea gazelor. sub vid). Determinarea echivalentului chimic al carbonatului de calciu. Măsurarea greutăţilor. cristalizarea. Sublimarea. Cl. Obţinerea temperaturilor joase. Determinarea echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe). fracţionată). molare. fracţii molare) IX. Mase atomice şi moleculare Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn. Factori care influnţează viteza de reacţie (temperatură. Determinarea PS a acetatului de argint. precipitarea. centrifugarea şi filtrarea (simplă. Indicatori. I) şi calcogeni (O.. suprafaţă de contact. Al. Reacţii acido-bazice Noţiuni de pH. V. Prezentarea principalelor vase. Amestecuri răcitoare. etc. VII. Uscarea substanţelor lichide şi solide. Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer). Legea proporţiilor definite. Verificarea legilor de bază ale chimiei Legea conservării masei. Solubilizare Coeficientul de solubilitate.). Extracţia. VIII. Br. Soluţii. IV. decantarea. Halogenii (F. Reacţii chimice Viteza de reacţie. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire. Prepararea soluţiilor procentuale. Soluţii de spălare (prepararea amestecului cromic). XI. Determinarea capacităţii de tamponare. Echivalent chimic. Soluţii tampon. Seria tensiunilor electromotoare. sub vid. Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. ustensile şi aparatură de laborator. Azotul şi fosforul XIII. Prepararea.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Distilarea (simplă. Determinarea pH-ului colorimetric. siliciul şi borul . VI. alcoolmetre) III. catalizatori. II. Reacţii şi sisteme redox. X. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare. călduri de diluare. normale (concentraţii molale. S) XII. Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor Dizolvarea. Carbonul. volumelor şi densităţilor (aerometre. determinarea punctelor de fierbere).

Cobaltul şi combinaţiile lui XXII. Bibliografie III. Noţiuni de informatică documentară. Comunicarea. Combinaţii coordinative anionice (microsinteze) XXVII. Lucrare de verificare B. Indexurile de bibliotecă. secundare) Organizarea informării ştiinţifice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Cataloage. Zincul şi combinaţiile lui XXV. teme de cercetare. coordonate Caracteristicile cercetătorului.Z. Staniul. Fişe individuale. importanţa documentării. plumbul şi combinaţiile lor XVIII. Cuprul. Cataloage de bibliotecă. Fierul-proprietăţile şi combinaţiile lui XXI. Sisteme moderne de informare. Surse de informare (primare. fazele cercetării ştiinţifice. Biblioteconomie. Extrase. Documentare pe calculator. alegerea metodei de cercetare. .XIV.argintul şi combinaţţile lor XXIV.ambianţe de lucru. Manganul şi combinaţiile lui XX. Cromul şi combinaţiile lui XIX. IV. Ştiinţa şi informaţia. Metalele alcaline şi alcalino-pământoase XVI. Noţiuni de bibliologie. II. Organizarea cercetării ştiinţifice Planificarea cercetării ştiinţifice. Cercetări individuale şi colective. Aluminiu şi combinaţiile lui XVII. Mercurul şi combinaţiile lui XXVI. Fişe de bibliotecă.U. Nichelul şi combinaţiile lui XXIII. Lucrare de verificare practică XV. Cercetarea ştiinţifică-definiţie. Sistemul C. Combinaţii coordinative cationice (microsinteze) XXVIII.

Legea lui Avogadro şi consecinţele ei. Modelul atomului de hidrogen şi explicarea spectrelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Legile combinaţiilor chimice. II. Legea proporţiilor multiple. Legea proporţiilor. Legături chimice. Legea conservării masei (materiei).definite. . Reacţii chimice. Fazele cercetării ştiinţifice Alegerea temei de cercetare. II. Publicarea unei lucrări (corectura ei) C. Legile generale ale chimiei. Legături polare. Documentare pe calculator III. Elemente de structură a atomilor Sistematizarea elementelor chimice. VI. Reţeaua de biblioteci din România Alcătuirea şi documentarea în bibliotecile din Tg. graficelor. elaborarea. Legea generală a gazelor ideale. Reacţii de precipitare. Biblioteca Judeţeană şi Biblioteca U. comunicarea şi publicarea unei lucrări ştiinţifice. IV. grafice. ecuaţiilor V.Mureş: Biblioteca Teleki.V. Echilibre în fază gazoasă. Echilibre în sisteme eterogene. Echilibre în sisteme omogene lichide. Întocmirea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice pe baza datelor bibliografice. de dezvoltare. Lucrarea de licenţă PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Structura învelişului de electroni a elementelor. Legătura coordinativă. Reacţii complete şi de echilibru. Proprietăţi periodice şi neperiodice ale elementelor. ecuaţii VIII. Legea acţiunii maselor. Alcătuirea tabelelor. III. de explorare. Conţinutul. Teoria atomică şi moleculară. Echilibre chimice. Prelucrarea datelor experimentale Tabele. Electrovalenţa.M. IV. Echivalenţi chimici. Legile gazelor ideale. aplicativă. Structura moleculelor. Covalenţa. Combinaţii complexe.F. Tipuri de cercetare Cercetare fundamentală. Legătura metalică. de frontieră. Hibridizarea. Sistemul periodic şi importanţa lui. Metode de cercetare ştiinţifică Observaţia şi experimentul VII.

M.M. Tg. volumului şi densităţii substanţelor. Verificarea legilor de bază ale chimiei VI.Olariu: Chimie anorganică vol. Prepararea sărurilor simple şi a sărurilor duble XII. II. Introducere în munca de laborator Introducere.F. Soluţii. I). V. Prepararea unor combinaţii coordinative cu cationi complecşi XIII.Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Măsurarea masei. Soluţii. U. Br. Solubilitate. 2002 Tökés B. Prepararea unor hidroxizi.F. Determinarea unor constante fizice la substanţe lichide şi solide V.. 2002 . Scara pH.. Operaţiuni de laborator în vedrea separării şi purificării substanţelor IV. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.Mureş. Protecţia muncii. Materiale şi instrumentar de laborator.II. oxizi şi peroxizi XI. Azotul. Tg. 2002 M.Mureş. fosforul şi combinaţiile lor. Borul. Acizi şi baze Disociaţia electrolitică a acizilor şi bazelor. Curăţarea ustensilelor şi a vaselor de laborator Surse de încălzire şi răcire.Olariu: Chimie anorganică vol. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Factori care influenţează reacţiile de oxidoreducere. Disociaţia apei. Echilibre acido-bazice. VI. Scientia Kiadó Kolozsvár. Determinarea pH-ului X. Carbonul şi siliciul. Oxigenul şi sulful şi combinaţiile lor. Prepararea unor combinaţii coordinative cu anioni complecşi XIV. Dónáth-Nagy Gabriela: Kémiá Elöadások és Laboratórium Gyakortatok. Lucrare de verificare (colocviu de laborator) 5. Caietul de referate. Reacţii chimice IX. Constanta Ka de aciditate şi constanta Kb de bazicitate. III. Determinarea produsului de solubilitate VII. Exprimarea concentraţiei soluţiilor VIII.M.. U. Cl. Nemetale Halogenii şi combinaţiile lor (F.I.

Tg.Biblioteca Naţională a României.F.M.F. Curticăpean Augustin: Îndrumător lucrări practice de chimie generală şi anorganică-Colegiul de Farmacie.F.I. E.Şt. 1981 M. Chimia anorganică.Mureş.Goina: Chimie anorganică. Cluj.F. Didactică şi Pedagogică. Didactică şi Pedagogică. Litografia U.M.Köt. 2001 M.F.Curea.Georgescu: Epistemiologie. Goina.Acad.Marcu: Chimia metalelor.Didactică şi Pedagogică. U.Tehnică E. Chimie Anorganică.Ştiinţifică. Általános rész.III. Olariu. Timişoara.I.Pauling: Chimie generală. Ed. Bukarest.Tomescu: Ghidul bibliotecilor din România. Tg-Mureş.Mureş.F.Dumitraşcu: Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice.M.Didactică şi Pedagogică. 3-4. Anita Bâtcu. Országos Széchényi Kőnyvtár.I.Georgescu-Tisu: Cartea şi bibliotecile. M.F. Budapest. A kőnyvtár kezelése.Universitatea Babeş Bolyai Cluj.Enc.Zapen: Chimie anorganică. litografia U.Olariu: Chimie anorganică vol.U. Ed.: Szervetlen Kémia. Bucureşti. 1972 Cartea interferenţelor . 1979 Biblioteca şi universitatea .M.Didactică şi Pedagogică.M.Olariu: Chimie anorganică vol. 1982 . Ed. Szervetlem kémia. Biblioteca U.Moldoveanu. Bucureşti. T.1990 Buletin de informare bibliografică 1985-1990.F. Litografiat I.Neamţu: Chimie anorganică. Georgescu: Metodologia redactării unei lucrări ştiinţifice. Tehnică. R.D. Ed.Enc..Pauling: Chimie generală. Ed.II. I-III. I. Maria Brezeanu. 1987 V.M.F. I. 1972 G.Grecu. M. 1970 N. Bucureşti. Rodica Căţuneanu: Chimie anorganică. 1980 St.: Orientarea în cercetare ştiinţifică (pentru uzul studenţilor). Kritarion Kőnyvkiadó.Grecu. E. Litografia I.P. 1978 I.Mureş.F. Olariu. Tg.Mureş. M. Ed. Bucureşti. vol.Tutoveanu: Tehnica lucrărilor de laborator.M.M. 76-87. Litografia U. általános resz.M.Negoiu: Tratat de chimie anorganică vol. Ed. 1992 M. Lucrări practice. T.M.Ştiinţifică. medicale sau care au contingenţă cu preocupările din domeniul farmaciei. 1970 Goina T. 1972 D.Ciclu de conferinţe . 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului B. 1975 N.. Biblioteca Centrală Universitară. Bucureşti. M. 1972 I. Tg. uz intern Lista abrevierilor şi denumirilor celor mai importante periodice farmaceutice.Ed.Marcu. 1994 Tökés B.Mureş.M. Bucureşti..Tg. 1982 L..Tg. A.M. 1992-1996 B.. C.Iuşut: Probleme de chimie generală şi anorganică. Tg. 1999 M. Bucureşti.R..Tehnică. Tehnică. 1979 M. Biblioteca Centrală. Litografiat I. Cornelia Bejan. 1985 Selye J.I. Ed. Ed. Tg-Mureş..1975 Manual UNIMAR .1972 L. Strîmbu Adela: Probleme de chimie anorganică.Neniţescu: Chimie generală. S. Ed.Mureş. 1987 Gh. Litografia U.II. Ed. Tőkés.D. Gh.Olariu: Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică.F Tg.S. Bucureşti.Mureş. Stiinţifică. Kőnyvtártudomanyi és módszertani Kőzpont. Olariu.Litografia U. Tg-Mureş 1977 I.Mironescu. Practica Farmaceutică. 1982 C.F.Olariu : Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică.Studiul şi lucrări de biblioteconomie. Grecu.Mureş. 1981 L.M:F. 1977 Gh. Tg-Mureş.F Tg. Cluj-Napoca. 1997 M. D.Beral.Ed.Popescu. Ed.M.F. 1993 Material metodic pentru studenţii anului I. Litografia U. vol.: Bonckés alatt a kutatás.D.M. I. I.M. Lăzărescu: Sistematizarea informaţiilor şi chimia organică Ed. 1986.

Maria Brezeanu.D. Lucrări practice de chimie generală şi anorganică Litografia U.M. Mironescu. E. Ed. Îndrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică. Chimie Generală. E. M.D. A.F.P. Curticăpean. I II Semestrul B. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 7 5 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . Bucureşti.M. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1975 M. Tg-Mureş. Tg-Mureş. 2001 M. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. A. Neniţescu. Ed. Curea.M. 1981 I. Tutoveanu. Tratat de chimie anorganică. Litografia U. Chimie Generală. Îndrumător. Cornelia Bejan. Bucureşti. E.Marcu. Chimie Anorganică. Bucureşti. Bucureşti G.F.. Neamţu. Grecu. Negoiu. Olariu. Tehnica lucrărilor de laborator.F.P. Anita Bâtcu. E. 1967 N.C. Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică. Literat. I II Semestrul C. Olariu. Rodica Căţuneanu. vol I-III. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului 6.D. Ed. 1999 M. 1982 D. Olariu.D. Lucrări de chimie anorganică.P. TgMureş. 1987 L. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. STAGII. Litografia U. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Tehnică. Tehnică. Tehnică.

AE. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. obţinere. Compuşi hidroxilici Alcooli mono. DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ A.şi polihidroxilici. Obligatorie 4.di. Mecanismul SR. Metode chimice şi fizice pentru determinarea structurii compuşilor organici. IV. structura grupei carbonil. Cetene. Hibridizarea C. Avrigeanu Veronica Asist. metamerie. SE. Compuşi carbonilici Compuşi mono. reprezentanţi. structură. Tipuri de legături chimice. SN.di. Mecanismele reacţiilor chimice Izomeria de structură (de catenă. obţinere proprietăţi. de poziţie.drd. . obţinere. benzilici. reprezentanţi. Introducere. VI. II. Nomenclatură. Chinone. Efecte electronice (efectul inductiv şi electromer). vinilici. clasificare. proprietăţi. proprietăţi. tautomerie. Clasificarea reacţiilor chimice. Nomenclatură.şi dicarbonilici saturaţi. Hidrocarburi nesaturate cu triplă legătură. Nomenclatură. Mircia Eleonora 3. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Chimie organică – anul II Facultatea de Farmacie. aromatici. alilici. structură. Chimie organică – anul I Facultatea de Farmacie. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. reprezentanţi. Noţiuni teoretice de chimie organică Obiectul şi importanţa chimiei organice pentru farmacie. mezomerie). Hidrocarburi monociclice saturate.1. Compuşi carbonilici nesaturaţi. Consideraţii asupra structurii compuşilor organici. III. izomerie. V. Hidrocarburi Hidrocarburi aciclice saturate.şi polihidroxilici. Fenoli mono. AN.dr. specializarea Farmacie. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). obţinere. proprietăţi. specializarea Asistenţă de Farmacie. Obligatorie B. Eteri. Compuşi halogenaţi Compuşi halogenaţi saturaţi. B. Izomerie. Nomenclatură. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă şi cu două legături duble. AR. reprezentanţi. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Modelul tetraedric al atomului de carbon.

obţinere. Coloranţi arilmetanici. Nitrili. Azoli. Derivaţi ai acidului carbonic Clorura de carbonil. Azoderivaţi. Săruri de diazoniu. oxazinici şi tiazinici. Amidele acidului carbonic. Nomenclatură. acizi aldehide. Nomenclatură. nomenclatură. Compuşi organici ai Si. Polizaharide. Tioaldehide şi tiocetone. Compuşi organometalici Compuşi cu metalele alcaline. Nomenclatura. XV. obţinere. Anhidride. P şi As. XIV. XIII. proprietăţi. proprietăţi. VIII. obţinere. X. obţinere. proprietăţi. Compuşi organici cu S. utilizări. IX. structură. Clasificare. aromatici şi nesaturaţi. Sulfuri.di. nomenclatură. Grăsimi. structura grupei carboxil. Hidrazoderivaţi. Monozaharide. Compuşi conţinând funcţia carboxil alături de alte funcţiuni Acizi halogenaţi. structură.şi policarboxilici saturaţi. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. Compuşi heterociclici aromatici Furan. Săpunuri. Peptide. nomenclatură. Polipeptide. Nitrozoderivaţi. acizi cetone. Oxazine şi tiazine. Coloranţi azoici. clasificare. reprezentanţi. Sesquiterpenoide. Piridină. XII. P. proprietăţi. . acizi alcooli. Esteri. structură. Acizi sulfinici şi sulfonici. Tiofen. Compuşi carboxilici Acizi mono-. Nomenclatură. Si. reprezentanţi. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. nomenclatură. Coloranţi azinici. proprietăţi. Nomenclatură. derivaţi mai importanţi. Halogenurile acizilor carboxilici. Coloranţi Clasificare. reprezentanţi. XVII. Amide. Azoxiderivaţi. Pirol. obţinere. XI. acizi fenoli. Obţinere. obţinere. reprezentanţi. Proteine. Amine alifatice şi aromatice. clasificare. reprezentanţi. reprezentanţi. Dizaharide. reprezentanţi. Hidraţi de carbon Nomenclatură. XVIII. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. As Tioli. clasificare. proprietăţi. clasificare. structură. Triterpenoide. Clasificare. obţinere. Nomenclatură clasificare. Carotenoide. Coloranţi antrachinonici. structură. Compuşi heterociclici Clasificare. obţinere. Obţinere. proprietăţi. Aminoalcooli. obţinere. Nomenclatură. XVI. cu metale din grupa a doua şi a treia. Ceruri. reprezenţanţi mai importanţi. proprietăţi. Steroide. proprietăţi. structură. Aminofenoli. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. Diterpenoide. Monoterpenoide monociclice şi biciclice.VII. Obţinere. proprietăţi. Tipuri de legătură carbon-metal. structură. proprietăţi.

III. N. Izomeria de structură (de catenă. III. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. SE. Distilarea simplă. Molecule polare. alchine). dizaharide şi polizaharide. de hidrogen. II. Tipuri de legături chimice în chimia organică (legătura covalentă. VI. de poziţie. Sublimarea. H. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Efecte electronice în moleculele organice (efectul inductiv şi electromer). AR. Compuşi hidroxilici Alcooli. hidroliză. diazotare. Hibridizarea atomului de C. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). nitro. oxidare. tautomerie. Analiza chimică organică Analiza preliminară. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Analiza C. Fenoli. Extracţia cu solvenţi. B. Clasificarea reacţiilor chimice organice Mecanisme de reacţie. halogeni. hidrocarburi aromatice. P. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi saturate şi nesaturate. proprietăţi. Compuşi macromoleculari Clasificare. mezomerie). Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. S. Mecanismul SR. ioni-dipoli. AE. metamerie. Izomeria compuşilor organici. SN.XIX. forţe van der Waals). Analiza elementară calitativă. Distilarea amestecului azeotrop şi demixtiunea azeotropului. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. Structura compuşilor organici Modelul tetraedric al atomului de C. Cetone. monozaharide. Hidrocarburi Hidrocarburi saturate (alcani şi cicloalcani). Reacţii chimice ale substanţelor organice Reacţii de halogenare. Polimerizarea monomerilor vinilici şi dienici. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire (Boetius). sulfonare. adiţie. Policondensarea. funcţia hidroxil. carbonil. IV. Antrenarea cu vapori de apă. ionică. Compuşi carbonilici Aldehide. punctul de fierbere. acilare. carboxil. cuplare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. amină. alcadiene. Legătura covalentă polară. . nitrare esterificare. Eteri. Compuşi halogenaţi V. obţinere. Relaţia între structură şi proprietăţi. covalentă coordinativă. Analiza unor probe necunoscute. AN. Hidrocarburi nesaturate (alchene. aminoacizi. II. Determinarea randamentului de reacţie şi a unor proprietăţi fizice a substanţei obţinute.

Nitrili. Obţinere. monozaharide. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire. XII. proprietăţi. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. de hidroliză. proprietăţi. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. Polizaharide. reprezentanţi mai importanţi. Amide. Punctul de fierbere. halogeni). Grăsimi. Furan. nomenclatură. Sesquiterpenoide. Compuşi heterociclici aromatici. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Distilarea simplă. IX. reprezentanţi. Obţinere. Piridină. proprietăţi. Clasificare. Săpunuri. clasificare. Acizi policarboxilici saturaţi şi aromatici. II. reprezentanţi. H. de acilare. Proteine. proprietăţi. obţinere. Monozaharide. Obţinere. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Triterpenoide. Exemple. Peptide. Compuşi organometalici Compuşi cu metale alcaline. III. VIII. X. Hidraţi de carbon Clasificare. structură. Structură. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi. obţinere. Diterpenoide. proprietăţi. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. Obţinere. Sublimarea. Compuşi heterociclici Clasificare. obţinerea săpunului. . Analiza chimică organică Analiza preliminară.VII. Compuşi carboxilici Acizi monocarboxilici saturaţi şi aromatici. S. Carotenoide. Reacţii chimice ale compuşilor organici Reacţii de halogenare. de diazotare şi de cuplare. Compuşi organomagnezieni. Săruri de diazoniu. proprietăţi. Obţinere. Tiofen. Esteri. reprezentanţi. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. proprietăţi. Analiza unor probe necunoscute. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. N. C. Pirol. Distilarea unui amestec azeotrop şi demixţiunea azeotropului. Amine. carbonil. Dizaharide. Analiza elementară calitativă (analiza. XI. proprietăţi. amină. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. de nitrare. P. funcţia hidroxil. Obţinere. Anhidride. proprietăţi. XIII. Antrenarea cu vapori de apă. structură. Halogenurile acizilor carboxilici. XIV. Obţinere. carboxil.

University Press Târgu Mureş.. elementară şi funcţională).M. Ed. Târgu-Mureş. UMF Tg. şi enciclopedică Bucureşti. Ed.F.Mureş. vol. Ed. Veronica Avrigeanu.Avram: Chimie organică.M. Eleonora Mircia: Chimie organica practică pentru tehnicieni de farmacie. şi ped. I. Curs de chimie organică. I.M.I.I şi II. M.Mureş. Bucureşti. Curs de chimie organică. Veronica Avrigeanu. P. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N.Iovu: Chimie organică. 1995 C. şi II. Avram: Chimie organică. Budapest. 2002 Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică.Academici. Mureş.Mureş. Şef lucr. Szerves kémia. şi ped.did. UMF Tg. UMF Tg. Budapest. 1986 Furka Á. U. Bucureşti.Mureş. UMF Tg. S. M. Curs de chimie organică. vol. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte. Veronica Avrigeanu. vol. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică. Marosvásárhely..: Szerves kémia. 2005 B. 1998 Kajtár M. Mureş.F.D. Compuşi heterociclici aromatici. 1993.Colegiul univ. Felicia Cornea: Probleme teoretice de chimie organică. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică. 1981-1994 Veronica Avrigeanu. 1991 Dudutz Gyöngyi: Gyógyszeripari technológia.II: Analiza organică calitativă (Analiza preliminară. Ed. vol. 1988 Pais I. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de Chimie organică. Organicum-Chimie organică practică. partea I.I: Metode de separare şi purificare ale substanţelor organice.Angelescu. Bucureşti. metale. Tankönyvkiadó.did. Műszaki Könyvkiadó. UMF Tg. ISBN 973-7788-41-9. U. 2005. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică. Ed.-Mureş. Mureş. de tehnică farmaceutică. UMF Tg. UMF. Bucureşti. Veronica Avrigeanu. 2004.Mureş. 1983. Gondolat Kiadó. şi ped. ISBN 973-85602-3-3. Bucureşti. 2000 Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi. Nemzeti Tankönyvkiadó. 1999 Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici.Mureş. Veronica Avrigeanu. Si.-Mureş. Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie organică. 1995. III.: Kémia műszakiaknak. Silvia Imre: Chimie Organică. 1973 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Eleonora Mircia: Lucrări practice de Chimie organică . II. vol.Mureş. Ed. 1982 Lucrări practice de chimie organică. Academiei. 1998. Târgu-Mureş. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.şt.did. UMF Tg. Egyetemi jegyzet Berecz E. 1993.: Változatok négy elemre. Ed. carbonilici. şi ped. Silvia Imre: Chimie Organică. 1974 M.Mureş. I. 1983 E. Budapest.Neniţescu: Chimie organică. 1984 Mackie R. Bucureşti.5. 2003 Veronica Avrigeanu. Reacţii chimice ale compuşilor organici. . carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic.. Bucureşti.: Szerves kémiai szintézisek. partea II. II. vol. 2001. Curs de chimie organică.Iovu: Chimie organică.K. Curs de chimie organică. Ed.D.med. Litografia UMF Tg. Mogye. 1983.şt. Kertészeti és Élelmiszeripari Egyetem.: Szerves kémia. 1989. University Press. Litografia UMF Tg. 2004. C. Tg. 2001 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. hidroxilici. Budapest. UMF Tg.M. UMF Tg. Silvia Imre: Aplicaţii practice de chimie organică.did. Budapest. Smith D.Neniţescu: Chimie organică. Tg.

NUMĂRUL DE ORE DE CURS. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.6. I II Semestrul B. STAGII. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 7 7 Număr credite 4 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.

Ernő Prep.dr. Izoenzime. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. Peptide cu importanţă biologică.anul I Facultatea de Farmacie. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . Enzime biochimice şi xenobiotice. B. Biochimie . riboflavina. mioglobina.1. acidul pantotenic. Cinetica reacţiilor enzimatice : factorii care influenţează activitatea enzimatică. piridoxina.Vescan Amelia 3. nucleotide. definiţie. specializarea Farmacie. clasificare. Oşan Alexandrina Şef lucr. Coenzime. OBLIGATO RIE D. E. III.dr. Obligatorie 4.drd. Enzime Generalităţi.anul III Facultatea de Farmacie. D. structura acizilor nucleici. DISCIPLINA: BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. Nucleoproteine: nucleozide. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. Repartizarea celulară a enzimelor. clasificare şi rol biologic. Importanţa enzimologiei. specializarea Asistenţă de Farmacie. biotina. MEDIULUI ŞI ALIMENTELOR CHIMIE SANITARĂ A A. niacina. acidul paraaminobenzoic. II.anul IV Facultatea de Farmacie. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi).anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. Biochimie . Tero . STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie C. Biochimie farmaceutică . C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. 2. specializarea Farmacie. Proteine Rolul biologic al proteinelor. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Obligatorie E. Nagy Előd . grupări prostetice. Vitamine Generalităţi. acidul folic. acidul . Mecanismul de acţiune al enzimelor. Vitamine hidrosolubile: tiamina. Structura şi clasificarea proteinelor.Aminoacizi: structură. Nomenclatură şi clasificare.anul II Facultatea de Farmacie. Structură. specializarea Asistenţă de Farmacie. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor .

reglare. (structură. Oxidoreduceri microzomale. Metabolismul glucidic Generalităţi.calciferoli. Căi de metabolizare ale glucozei. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Glu. VI. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. . Metabolismul galactozei şi fructozei. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. Tulburări metabolice. bilanţ energetic. IX. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. IV. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. acid lipoic. Ciclul citratului: etape. Vitamine liposolubile:retinolul. bilanţ energetic. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Căi speciale de metabolizare a unor aminoacizi (Phe. carenţă). Reglarea biosintezei (teoria operonului). transdezaminare. Patologia metabolismului lipidic. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. filochinone. biosinteză. Metabolismul glicerolului. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. reglare. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. Tulburări metabolice. colina. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. răspândire. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Digestia şi absorbţia glucidelor. inhibitori. absorbţia şi transportul lipidelor. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. importanţă. Digestia. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. functia de coenzima. proprietăţi.ascorbic. metabolism. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). reglarea şi importanţa ciclului. bilanţ energetic. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. degradare. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. transaminare. Trp). carenţă). Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. rol biologic. mezoinozitolul. metabolism. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. VII. proprietăţi. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. rol biologic. absorbţia şi transportul aminoacizilor. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. rol biologic. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. Tyr. V. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. importanţă. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. VIII. rol biologic. Interrelaţii metabolice X.tokoferoli. decarboxilare). Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. Gluconeogeneza: mecanism. functia de coenzima. reglare.Fosforilarea oxidativă. Codul genetic. structură. Glicoliza: mecanism. acizi graşi esenţiali. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. cobalamina (structură. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare.

fibrinogenului şi a bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Liaze: determinarea activităţii adolazei. Enzime Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). VIII. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin). IX. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. Dozarea corpilor cetonici din urină. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). IV. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare.4-dinitrofenilhidrazină). determinarea activităţii colinesterazei. Determinarea Km. V.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. determinarea activităţii uropepsinogenului. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). III. exprimarea activităţii enzimatice. peroxidaza. condiţii optime. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Dozarea niacinei. a fosfatezei alcaline şi acide. Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Micrometoda Bradford pt dozarea cantitativa a proteinelor. II. Hormoni . Dozarea LDL colesterolului. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Analiza urinei Analiza urinei patologice. Dozarea azotului total şi neproteic din ser prin metoda Kjeldahl. Dozarea carotenilor din ser. Dozarea iodului urinar. VII. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi PopeStevens. Dozarea lipidelor totale. Specificitatea enzimelor. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. Dozarea tiaminei din urină. Dozarea fructozei serice. VI. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. Separarea cromatografică a aminoacizilor.

coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. alterare şi conservare. Profilaxia şi combaterea poluării aerului III. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. Compoziţia chimică a solului. sulful. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. păstrare. Ape reziduale. cuprul. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile.Microelementele în alimentaţie: fierul. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. clasificare. Poluarea apei. alterare. molibdenul. Băuturi nealcoolice: clasificare. contaminare şi poluare. Valoarea nutritivă a produselor din cereale.Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Legume şi fructe: compoziţie chimică. Pâinea. valoare nutritivă. Proprietăţile fizice ale solului. Surse de poluare ale aerului. contaminare şi poluare. compoziţie chimică. B. seleniul. compoziţie chimică. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. sodiul. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. alterare. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. II. manganul. valoare nutritivă. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. contaminare şi poluare. valoare nutritivă. contaminare şi poluare. alterare şi conservare. Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. Carnea: compoziţie chimică. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Compoziţia naturală a apei. magneziul. proprietăţi. iodul. rol biologic. conservare. preparare. IV. învechire şi alterare. preparare. conservare. băuturi alcoolice nedistilate (berea. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. cobaltul. Influenţa apei asupra sănătăţii. Produse zaharoase: caracteristici generale. fosforul. rachiuri naturale). valoare nutritivă şi dietetică. Macroelementele în alimentaţie: calciul. Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Condiţiile de potabilitate ale apei. Metabolizarea alcoolului în organism. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. necesarul caloric. zincul. Proteinele. valoare nutritivă. valoare nutritivă. potasiul. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. Apa potabilă. Făina. fluorul. Indicatorii poluării solului. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. alterare. Dozari hormonale prin reactia Elisa. Produse lactate. valoare nutritivă. valoare nutritivă. conservare. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. conservare. vinul). necesar şi surse alimentare. . Peştele: compozita chimică. transformările suferite de carne după sacrificare. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică.

Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. extractului. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. plumbului. determinarea pH-ului. durităţii. carbonul oraganic. substanţelor organice. Analiza a solului: Recoltarea probelor. a oxigenului. Smântâna: determinarea grăsimii. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. indicele de saponificare. indicele de iod. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. reductazei. Enzimele şi substanţele minerale din lapte: determinarea calciului. acidităţii totale. a CO2. determinarea porozităţii pâinii. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii. identificarea peroxidazei. Analiza chimică a apei: determinarea NH3. determinarea densităţii. clorurii de sodiu şi a grăsimii. extractului. SO2. azotul organic.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. indicele Hehner. a produselor din cereale. IV. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). azotul proteic. azotul amoniacal. apei. fermenţilor diastazici. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. II. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. determinarea furfurolului şi alcoolului metilic. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii. clorului rezidual. acidităţii. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. identificarea şi dozarea amoniacului. fierului. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. oxigenului dizolvat. determinarea oxidabilitatii. dozarea lecitinei din gălbenuş. identificarea amilazei. Analiza mierii: examenul organoleptic. cafeinei (din ceai şi cafea). dozarea fosfaţilor din albuş. CO2. azotiţi. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale. pulberilor totale. titrului proteic. determinarea densităţii. determinarea rezidului fix. acidităţii. Brânzeturi: determinarea acidităţii. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. indicele de aciditate. indicii Reichert-Meissl şi Polenske. acidităţii. peroxidazei. H2S. . Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. indicele de peroxid. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. grăsimii (metoda acid-butirometrică). Compozitia chimica: umiditatea. volatile şi fixe. dozarea azotului uşor hidrolizabil. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. Analiza cerealelor. azotaţi. Proprietăţi fizice. III. acidităţii libere. Determinarea poluanţilor: NO2. Analiza oului: determinarea prospeţimii. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic. Determinarea clorurilor. Analiza apei Proprietăţi organoleptice.

biotina. riboflavina.C. acidul folic. Nomenclatură şi clasificare. acidul pantotenic. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. Proteine Rolul biologic al proteinelor. functia de coenzima. Metabolismul glucidic Generalităţi. carenţă).Fosforilarea oxidativă. IV. filochinone. acizi graşi esenţiali. reglare. Structură. reglare. II. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Structura şi clasificarea proteinelor. Metabolismul galactozei şi fructozei. rol biologic. grupări prostetice. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. proprietăţi. niacina. structura acizilor nucleici. Izoenzime. colina. Gluconeogeneza: mecanism. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. inhibitori. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. nucleotide. Enzime Generalităţi. acid lipoic. II. Coenzime. reglare. clasificare. importanţă. clasificare şi rol biologic. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. cobalamina (structură. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. Ciclul citratului: etape. VI. Importanţa enzimologiei. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent.tokoferoli. reglarea şi importanţa ciclului. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. Peptide cu importanţă biologică. Cinetica reacţiilor enzimatice: factorii care influenţează activitatea enzimatică. definiţie. metabolism. carenţă). Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). mioglobina. Enzime biochimice şi xenobiotice. acidul ascorbic. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. (structură. Enzime . Căi de metabolizare ale glucozei. metabolism. Vitamine hidrosolubile: tiamina. Repartizarea celulară a enzimelor. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. răspândire. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). mezoinozitolul. bilanţ energetic. bilanţ energetic. piridoxina. Digestia şi absorbţia glucidelor. V. rol biologic. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. Nucleoproteine: nucleozide. Mecanismul de acţiune al enzimelor. functia de coenzima. Glicoliza: mecanism. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. acidul paraaminobenzoic. bilanţ energetic. Vitamine liposolubile:retinolul. importanţă. III.calciferoli. proprietăţi.Aminoacizi: structură. Vitamine Generalităţi.

Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei.Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. Determinarea Km. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. absorbţia şi transportul lipidelor. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. determinarea activităţii colinesterazei. peroxidaza. exprimarea activităţii enzimatice. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. condiţii optime. Codul genetic. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Liaze: determinarea activităţii adolazei. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. D. III. a fosfatezei alcaline şi acide. II. Tulburări metabolice. transaminare. Tulburări metabolice. decarboxilare). Digestia. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Specificitatea enzimelor. biosinteză. Dozarea carotenilor din ser. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. transdezaminare. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. absorbţia şi transportul aminoacizilor. structură. Patologia metabolismului lipidic.4-dinitrofenilhidrazină). Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. degradare. IV. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. . rol biologic. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. rol biologic. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea tiaminei din urină. III. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. Dozarea fructozei serice. Reglarea biosintezei (teoria operonului). Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. Interrelaţii metabolice IV. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. Metabolismul glicerolului. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice.

Dozarea LDL colesterolului. Influenţa apei asupra sănătăţii. Condiţiile de potabilitate ale apei. Profilaxia şi combaterea poluării aerului.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Apa potabilă. II. Hormoni Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Analiza urinei Analiza urinei patologice. Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. necesar şi surse alimentare. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. . Dozarea corpilor cetonici din urină. coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. E. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. necesarul caloric. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). rol biologic. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin) si a fibrinogenului Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens. Proteinele. Compoziţia naturală a apei. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Compoziţia chimică a solului. Ape reziduale. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Dozarea lipidelor totale. V. II. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). III. III. Surse de poluare ale aerului. Poluarea apei. IV. dozarea bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Proprietăţile fizice ale solului. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. IV. Indicatorii poluării solului. Dozari hormonale prin reactia Elisa. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată).

substanţelor organice. vinul). învechire şi alterare Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. alterare şi conservare. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. valoare nutritivă. Macroelementele în alimentaţie: calciul. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. cuprul. zincul. Pâinea. grăsimii (metoda acid-butirometrică). iodul.Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. acidităţii. contaminare şi poluare. fosforul. determinarea densităţii. Peştele: compozita chimică. Proprietăţi fizice. Produse lactate. transformările suferite de carne după sacrificare. păstrare.Microelementele în alimentaţie: fierul. pulberilor totale. Analiza chimică a apei: determinarea NH3. clasificare. alterare. conservare. valoare nutritivă. alterare şi conservare. conservare. durităţii. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. seleniul. conservare. oxigenului dizolvat. manganul. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. Produse zaharoase: caracteristici generale. valoare nutritivă. conservare. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. Făina. valoare nutritivă. sodiul. potasiul. determinarea oxidabilitatii. preparare. compoziţie chimică. contaminare şi poluare. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. III. contaminare şi poluare. Smântâna: determinarea grăsimii. extractului. titrului proteic. Determinarea poluanţilor: NO2. Băuturi nealcoolice: clasificare. preparare. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. alterare. băuturi alcoolice nedistilate (berea. II. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. clorurilor. fluorul. sulful. valoare nutritivă. acidităţii. valoare nutritivă. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. Carnea: compoziţie chimică. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. rachiuri naturale). cobaltul. molibdenul. Legume şi fructe: compoziţie chimică. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. valoare nutritivă şi dietetică. magneziul. determinarea rezidului fix. valoare nutritivă. IV. contaminare şi poluare. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). compoziţie chimică. clorului rezidual. proprietăţi. Enzimele şi substanţele . Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. Metabolizarea alcoolului în organism. alterare. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. Analiza a solului Recoltarea probelor.

Analiza oului: determinarea prospeţimii. Ed. Medicina Kőnyvkiadő. 1992 Lehninger A. Gerok W. D. vol. 1971.did. fermenţilor diastazici. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. lito. acidităţii libere. vol. Ed University Press. a CO2.Tehnică. Oşan Alexandrina – Biochimie. 2001. şi colab. dozarea azotului uşor hidrolizabil. Lange Need Public Los Altos. Tg-Mures. Bucureşti. 2004. Lito Tg.Med. volatile şi fixe. dozarea fosfaţilor din albuş.L.:Tratat de igienă.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. 5.. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. lito.L. Nelson: M. 1988 Karlson P. 2004. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală. Analiza mierii: examenul organoleptic..: Egészségügyi Kémia. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. Oşan Alexandrina . Niculina Mitrea: Biochimie. vol. vol. Bucureşti. Mănescu S. lito. indicele de peroxid. 1994. indicele de iod. Ed. Bucureşti. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii. 1989 Elődi P.Mureş.. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic.: Biochemistry. Bucureşti. 2004. (traducere din limba engleză).. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Mănescu S. 1985 Lehninger A. Budapest.Mureş. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. lucrări practice. Tg-Mures. apei. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. Procese metabolice.: Patobiokémia. 1989 Stryer L. Ed. determinarea porozităţii pâinii. Gonţea J.Tehnică. acidităţii. Budapest. şi colab. .: Biokémia.. Ed. extractului.minerale din lapte: determinarea calciului..1991. University Press. indicele de aciditate. Máthé I. cafeinei (din ceai şi cafea).. 1987. a produselor din cereale. Ed. determinarea densităţii.Med. identificarea şi dozarea amoniacului. UMF Tg. Didactică şi Pedagogică. UMF Tg. Mureş. Ed. Tg-Mureş.: Biochimie. şi ped.. Bucureşti. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu.II.Biochimie. SO2. Ed. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry.II. 2001 Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice). San Francisco. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii.: Biochimie medicală. Worth Publishers. Bucureşti. University Press.Cox-Principles of Biochemistry.: Alimentaţia raţională a omului. acidităţii totale. California.I. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale. Bucureşti. peroxidazei. Analiza cerealelor. 1996. 2001 Viorica Dinu şi colab.I.. 1985 B. Freeman and comp. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. Bota V. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. Ed.Med. UMF Tg Mureş. Med. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva.: Chimia sanitară a mediului.M. 1983. Budapest. dozarea lecitinei din gălbenuş. 1993 Guba F. Ed. determinarea pH-ului. reductazei. identificarea amilazei. Bucureşti. indicele de saponificare.

2001 Oşan Alexandrina. University Press. Ed. şi ped.: Biochemistry. Nelson: M. 1983. University Press.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. 1993 Guba F. D.Cox-Principles of Biochemistry.. Moldovan Andrea . 2004.Med. D. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. Budapest. lucrări practice. 1994. Máthé I.L. 2003 Viorica Dinu şi colab. Oşan Alexandrina – Biochimie. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. Ed University Press.Biochimie.: Chimia sanitară a mediului. California. Lange Need Public Los Altos. 2003 Viorica Dinu şi colab. Ed.: Biokémia. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. Mureş.: Alimentaţia raţională a omului.: Biochemistry. Tg-Mureş.. Oşan Alexandrina.. vol. Ed. San Francisco. Ed. Ed University Press. Worth Publishers. 1989 Elődi P. STAGII. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1985 D. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. Bucureşti. Ed. 2004. 2004. Mănescu S. Niculina Mitrea: Biochimie. Bota V.Mureş. Worth Publishers. Ed. Freeman and comp. Oşan Alexandrina. UMF Tg Mureş.: Egészségügyi Kémia.M. Didactică şi Pedagogică. Nelson: M. Mureş. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală.1991. Bucureşti. Tg-Mures. Procese metabolice. lito.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. California. Didactică şi Pedagogică. 1996..L. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva.: Biochimie medicală.M. 1988 Stryer L. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.:Tratat de igienă. Tg-Mures. 1985 Lehninger A. Budapest. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. lito. 1993 Guba F. 2001... NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: . 2004. University Press. 1971..Cox-Principles of Biochemistry. Budapest. Bucureşti. Procese metabolice..: Biochimie medicală.Med. Bucureşti. 1985 Lehninger A. lucrări practice. San Francisco.II. Nagy Előd-Ernő. Med. UMF Tg. Lito Tg. şi colab. Lange Need Public Los Altos. 1988 Stryer L. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. lito. Budapest.did. şi colab. Ed. Lito Tg. Freeman and comp.. 2004.C.Biochimie. Oşan Alexandrina – Biochimie.: Biokémia. Tg-Mures.. Bucureşti. Gonţea J. UMF Tg. Nagy Előd-Ernő . Moldovan Andrea: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice).Med. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. Ed.Mureş. Ed. Bucureşti. Bucureşti. Nagy Előd-Ernő. 6. Mănescu S. Ed. Tg-Mures. Bucureşti. 1989 Elődi P. Niculina Mitrea: Biochimie.Med. 1985 E. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu..

I II Semestrul D. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 - Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 - Număr credite 6 5 Număr credite 4 Număr credite 6 Număr credite 5 Număr credite 5 - Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .Semestrul A. I II Semestrul C. I II Semestrul B. I II Semestrul E.

Legea lui Laplace. Substanţe tensioactive. Olariu Mihai Şef lucr. Curgerea lichidelor şi biofizica circulaţiei sanguine. Modele ale structurii apei în faza solidă şi lichidă. DISCIPLINA: BIOFIZICĂ FARMACEUTICĂ A. Proprietăţile fizice ale apei. Legea lui Hooke.drd. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Legea lui Antonoff. Presiunea statică şi presiunea dinamică. Forţe gravitaţionale. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Curgerea laminară şi curgerea turbulentă. Legea atracţiei universale. Aplicaţii. Fenomene capilare. Efectele gravitaţiei asupra circulaţiei sîngelui. Vidul. IV. Obligatorie 4. Fenomenul de elasticitate. Energia de deformare. plasticitatea şi limita de rupere. Debitul în tuburi elastice. Efecte biofizice ale gravitaţiei. Debitul în cazul lichidelor vîscoase. Albert Etele-Lörinc 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Elemente de mecanică şi biomecanică Dinamica mişcării circulare. Structura moleculei de apă. Elasticitaea muşchiului şi a vaselor de sînge. Forţa centrifugă şi forţa centripetă. Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale (funcţii de distribuţie). Statistica numărătoarelor de impulsuri. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pe pămînt. Adeziunea. Dependenţa vitezei de difuziune de parametrii cinetico-moleculari.dr. Modificări biologice induse prin deuterizarea apei. Fenomenul de difuziune. Legea lui Fick. . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Rolul structurii apei în mecanismul anesteziei. III. Noţiuni introductive Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofizicii farmaceutice. Gravitaţia. Curgerea lichidelor reale.1. Tehnica vidului. Legea lui Jurin. Teoria gravitaţiei. II. Procesul de centrifugare şi aplicaţii farmaceutice. Concepţia sistemică şi particularităţile sistemelor biologice. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor experimentale. Cazul mărimilor nestatistice. Starea apei sistemele vii. Aplicaţii. 2. Modificarea structurii sub acţiunea substanţelor medicamentoase. Cazul mărimilor statistice. specializarea Farmacie. Legea lui Bernoulli. Limita de elasticitate. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase. Acceleraţiile şi imponderabilitatea. Apa şi rolul ei în sistemele biologice Conţinutul de apă al organismelor vii şi al structurilor biologice. Aplicaţii. Gradientul de concentraţie. Biofizică farmaceutică – anul I Facultatea de Farmacie. Fenomene de suprafaţă şi de transport în lichide Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială. Importanţa apei în sistemele biologice. Fenomenul de vîscozitate. Precizia şi sensibilitatea aparatului de măsură. Mişcarea unui corp solid într-un lichid. Aplicaţii în medicină şi farmacie.

Căldura şi temperatura. Forţe electrice şi forţe magnetice. Lichefierea gazelor. Transportul activ. Aplicaţii medicale. Principiul I al termodinamicii. Organismul viu ca sistem termodinamic. Utilizarea curenţilor electrici în medicină şi farmacie. Potenţiale electrice celulare de repaus şi de acţiune. Scări termometrice. Sensibilitatea spectrală a ochiului. Liofilizarea. Accidentele produse de curenţii electrici. Entropie şi probabilitate. Propagarea ultrasunetelor. Energia magnetică a atomului. Efectele temperaturii asupra sistemelor biologice. Căldură şi termodinamică biologică Termometria. Cîmpul electromagnetic şi propagarea lui. Bioelectricitate Bioelectrogeneza. Magnetismul. Diamagnetismul şi paramagnetismul. Fenomene optice Biofizica analizorului vizual. Aplicaţii. Polarizarea luminii. IX. Aplicaţii la prepararea extractelor farmaceutice. Radiaţia termică. Polarimetria. Legile emisiei radiaţiei termice. Echilibrul de membrană. X. Rezonanţa magnetică nucleară şi rezonanţa paramagnetică electronică. Consecinţe ale principiului I şi aplicabilitatea lui organismul viu. Sublimarea. Condensarea. Metode şi dispozitive de polarizare. Efectul piezoelectric şi efectul magnetostrictiv. Influenţa substanţelor dizolvate asupra solidificări. Ultrasunetele în practica medicală şi farmaceutică Natura ultrasunetelor. Mişcarea termică. Funcţii de stare termodinamică. Efecte biologice ale curenţilor electrici. Radiaţia laser. Producerea ultrasunetelor. Generatori de ultrasunete. Obiectul termodinamicii şi al termodinamicii biologice. Proprietăţile magnetice ale materie vii. Calităţile radiaţiei . Termostatarea. Distilarea. Aplicaţii. Absorbţia luminii. Vaporizarea. Pompa de Na-K. Activitatea optică. Teorema lui Nernst (comportarea substanţei în apropierea temperaturii de 00 K). Elemente de optică ondulatorie. Difuzia luminii. Efecte biologice. Rolul optic al pupilei. Termodinamica biologică. VIII. VII. Procese criobiologice. Teorii referitoare la natura luminii. Efectele radiaţiilor neionizante asupra sistemelor biologice. Tipuri de termometre. Interpretarea probabilistică a principiului al II-lea şi aplicabilitatea lui la biosferă. Fierberea la presiune redusă. Elemente de electromagnetism şi biomagnetism Cîmpul electric.Supratopirea. Aplicaţii. Procesul de acomodare a ochiului. Cristale lichide. Principiul de funcţionare şi părţile componente ale unui laser. Principiul al II-lea al termodinamicii. Feromagnetismul. Variaţia punctului de topire cu presiunea. Permeabilitatea membranei celulare. Elemente de optică fotonică. Transportul prin membrane biologice. Amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Modificarea lor sub acţiunea unor factori fizici sau medicamentoşi.V. Atomul în cîmp magnetic. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şi farmacie. Transformări de stare Caracterizarea stărilor. Efectele cîmpului magnetic asupra materiei vii. Aplicaţii în medicină şi farmacie. VI. Fierberea întîrziată. Momentul magnetic al atomului şi magnetizarea substanţelor. Proprietăţile magnetice ale materiei. Determinarea punctelor de topire. Electrogeneza ţesuturilor şi organelor. Topirea şi solidificarea. Ochiul ca sistem optic. Defectele optice ale ochiului şi corectarea lor. Transportul pasiv prin membrane. Mecanismul vederii. Distribuţia ionilor în mediile intracelulare şi extracelulare. Măsurarea temperaturilor.Tratament şi diagnostic cu ultrasunete. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor.

Densimetrie Determinarea densităţii lichidelor cu balanţa Mohr-Westphal şi cu areometrul. Studiul balanţei Determinarea sensibilităţi balanţei analitice. Aplicaţii ale izotopilor radioactivi în diagnostic şi tratament. Izotopi radioactivi. . Tensiunea superficială Determinarea coeficientului de tensiune superficială cu ajutorul stalagmometrului şi prin ascensiunea capilară. III. Efectele radiaţiilor încărcate electric şi efectele radiaţiilor gama. Refractometrie şi interferometrie Măsurarea indicilor de refracţie şi detrminarea concentraţiilor unor soluţii cu refractometrul ABBE. Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor cu ajutorul picnometrului. Biofizica radiaţiilor nucleare Generalităţi despre nucleul atomic. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Balanţa analitică semiautomată.Variaţia extincţiei în funcţie de concentraţie. Efecte genetice. VII. Măsurarea variaţiei de entalpie în procesul de dizolvare. IV. Studiul variaţiei vîscozităţii lichidelor în funcţie de temperatură cu ajutorul vîscozimetrului Höppler. (radioactivitatea). Măsurarea dozelor. Boala de iradiere.laser. Dozimetria radiaţiilor. Utilizarea izotopilor radioactivi în analiza chimică. Metode de cîntărire. Efecte radiobiologice la nivel celular. Spectrul de raze X. Trasarea unui spectru de absorbţie şi determinarea concentraţiilor cu spectrofotometrul SPEKOL. Viscozimetrie Determinarea vîscozităţii lichidelor cu vîscozimetrul Ostwald. Radiosensibilitatea celulară. Calculul dozelor în iradierea externă şi internă. Calorimetrie Determinarea căldurii specifice a solidelor şi lichidelor prin metoda calorimetrică. Datarea radioactivă. Efecte la nivel atomic. momente şi modele nucleare. Mărimi şi unităţi. Fotometrie Determinarea concentraţiilor cu ajutorul fotometrului Pulfrich. Determinarea concentraţiilor prin metoda interferometrică. Protecţia împotriva radiaţiilor nucleare. V. Forţe. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare. II. Protecţia fizică. Protecţia chimică: substanţe farmaceutice radioprotectoare. Raze X. Aplicaţii ale laserilor în domeniul medical. molecular şi macromolecular. Absorbţia şi difracţia razelor X. Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa. Radioliza apei. VI. Polarimetrie Determinare polarimetrică a concentraţiei soluţiilor optic active. XI. VIII. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Emisia radiaţiilor nucleare.

Mureş. Optica geometrică Determinarea convergenţei lentilelor. 1994 Filep Gy. Budapest. Trasarea caracteristicilor şi determinarea parametrilor unui tranzistor. Budapest. XI. Electronica Studiul tuburilor electronice. Bucureşti 1973 Born Max.F. Bucureşti 1977 Bărbulescu M. Ed. Fizica moleculară Determinarea masei moleculare a gazelor pe baza fenomenului de difuziune. Bucureşti. Medicală. Medicina. Determinarea grosimentului şi măsurarea indicilor de refracţie pentru o lamă transparentă. Studiul microscopului. Studiul celulei fotoelectrice. Nagy I. XIV. Electroliza Determinarea echivalentului electochimic al cuprului. Elemente fundamentale de fizică.. Kolozsvár. Radiometrie Studiul contorului Geiger-Müller. Determinarea activităţii unei surse de radiaţii gama şi trasarea unei curbe de distribuţie statistică a vitezei de numărare. Bucureşti 1979 Beier W. Leipzig. Fizică şi biofizică farmaceutică. Determinarea conductibilităţii electroliţilor în funcţie de concentraţie. 5. Ed.: Biofizika. Tg..ştiinţifică. Bucureşti 1973 Cristea Gh. 1976 Vasilescu V. Tg. Medicina.Dacia. Mărgineanu D. Fizică moleculară şi Căldură. U. Cluj-Napoca 1985 Vasilescu V. VEB. Physique et Biophysique Pharmaceutique. Barcelone. Ed... X.: Ultrasunetele în medicină şi biologie.1960 . Ed. Bucureşti 1970 Emil Luca.F.Junimea Iaşi. Ed. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. XIII. Masson. 31 kötet. Fizică Atomică.: Érzékelés..: Fizika orvosok és boilógusok számára. Budapest 1999 Tarján I. Elemente de fizică modernă. Didactică şi Pedagogică. 1984 Vasilescu V.M. Dacia. Ştiinţifică şi Enciclopedică.ştiinţifică şi Enciclopedică. Măsurarea tensiunii electromotoare cu ajutorul punţii de curent continu.: A biofizika nagy fejezetei.: Biophysik. Bucureşti 1987 Courriére Ph.Mureş.G.1971 Vincze J. Biofizică Medicală. 1975 Csaba Gy. 1974 Hariton Tintea. Ed. Măsurarea rezistenţelor electrice. Milan.: Introducere în neurobiofizică.. Optică şi Spectroscopie.. 16. Puntea de curent alternativ. Tg. Laserii şi aplicaţiile lor.: A biológia aktuális problémái 5. University Press. Ardelean I. Mexico.:A biofizikaalapjai. Budapest.: Bevezetés az általános gyógyszertanba. Gondolat. Ed. I. 1979 Csáky Z. Conductometrie Puntea de curent continuu. 1971 Rontó Györgyi. Lucrări practice de fizică farmaceutică. Medicina.. emlékezés. Olariu M. Tarján I. Didactică şi Pedagogică. tudat..Mureş.. 1979 Ádám Gy.IX. Georg Thieme. 17. Ed. Budapest. Ed.T. 2004 Vasilescu V.M. Didactică şi Pedagogică. Semmelweis Kiadó. XII. Paris. 1990 Olariu M.

Semestrul I II Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 2 Număr credite 5 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen . NUMĂRUL DE ORE DE CURS. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. STAGII. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.6.

J.dr. D. Imre Silvia 3. specializarea Farmacie. specializarea Farmacie. D. specializarea Asistenţă de Farmacie. G. Stagiu semestrul II . G.anul II Facultatea de Farmacie.anul IV Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice . L.anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. B.anul II Facultatea de Farmacie. I. 2. Muntean Daniela . Medicamente biologice .anul III Facultatea de Farmacie. Analiza medicamentului .anul IV Facultatea de Farmacie. Practica de vară . Practica de vară .anul V Facultatea de Farmacie. M. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie . C. Analiza medicamentului . F.anul I Facultatea de Farmacie. K. C. H. specializarea Asistenţă de Farmacie. specializarea Farmacie. Practica de vară . specializarea Farmacie. Practica de vară .anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. B. specializarea Farmacie. H.anul II Facultatea de Farmacie.1. specializarea Asistenţă de Farmacie. J. Medicamente biologice şi controlul biologic .anul V Facultatea de Farmacie. E. Stagiu semestrul II . STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf.Lucia Şef lucr. K. F. I. Practica de vară . M. specializarea Farmacie. specializarea Farmacie. E. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. L.dr. Practica de vară .anul IV Facultatea de Farmacie. DISCIPLINA: ANALIZA MEDICAMENTULUI A.anul I Facultatea de Farmacie.

indicilor chimici). Metode electrochimice Utilizate în controlul medicamentului Potenţiometrie. Semnificaţia unor parametri calitativi în analiza medicamentelor. Metode de evaluare a timpului de valabilitate şi conservare. Reglementări privind calitatea medicamentului în Uniunea Europeană. Întocmirea unui dosar. Evaluarea contaminării. Refractometria. Aspecte generale privind analiza şi controlul materiilor prime (determinarea solubilităţii. excipienţi. Libera circulaţie a medicamentului Definiţii: medicament. Dicroismul circular. Aspecte tehnico-reglementatorii. Spectrometria de absorbţie atomică. V. Condiţii de calitate ale unor materii prime farmaceutice. Common Technical Document (CP MP/ICH/2887/99). Spectrometria de fluorescenţă. Amperometrie. cromatografia de lichide sub presiune. constantelor fizico-chimice. Etapele controlului medicamentelor Prelevarea probelor pentru analiză. Aspecte generale privind controlul formelor farmaceutice (determinarea parametrilor caracteristici pentru diferite forme farmaceutice). ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Substanţe de referinţă. pHului. Controlul organoleptic şi analiza preliminară. Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară şi rezonanţă electronică de spin. III. Puritatea medicamentelor. Norme Validarea unor metode analitice aplicate în analiza medicamentelor. ICH Q4: Pharmacopoeial harmonization). Aplicaţiile metodelor cromatografice şi electroforetice în controlul medicamentelor Cromatografia de lichide: cromatografia pe hârtie. Cromatografia de gaze. Dozarea medicamentelor. Agenţia Naţională a Medicamentului: condiţii de punere pe piaţă a unui medicament. II. Calitatea medicamentului. Alcoolul şi controlul său din forme farmaceutice. VIII. specialitate. Apa şi controlul său. soluţii şi substanţe etalon. reactivi. Stabilitatea medicamentelor. Electroforeză capilară. Evidenţierea transformărilor fizice şi chimice ale materiilor prime şi formelor farmaceutice. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor de determinare a identităţii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Conductometrie. VII. Caracterizarea formelor farmaceutice solide. Identitatea medicamentelor. Spectrofotometria în IR. VI. Alte metode instrumentale cu aplicaţii în controlul medicamentelor . Spectrometria de emisie. cromatografia în strat subţire. Polarografie. Surse de contaminare şi contaminatori. materie primă. Calitatea medicamentului. Norme şi standarde de control adoptate pe plan naţional şi internaţional (farmacopei. Aplicaţiile metodelor spectrale în controlul medicamentelor Spectrofotometria în UV şi vizibil. lichide şi moi. IV. Metode de separare şi extracţie în analiza medicamentelor. purităţii şi dozării substanţelor din forme farmaceutice.4. Dispersia optică rotatorie.

Metode roentgenografice. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Fracţionarea sângelui. conservarea. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. Dezvoltarea unor metode spectrale aplicate în analiza unor forme farmaceutice II. Controlul unguentelor V. Reguli şi reglementări europene şi internaţionale privind calitatea medicamentului B. Calitatea ambalajului farmaceutic Metode de control pentru ambalaje farmaceutice. Controlul unor produse vegetale VII. Controlul microbiologic al medicamentelor. Controlul supozitoarelor VI. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. II. forme farmaceutice. Metode volumetrice şi semimicrovolumetrice aplicate la dozarea medicamentelor Metode acido-bazice în mediu apos şi neapos. Metode termice de analiză. alcoolice. XI. Metode complexometrice. verificarea calităţii. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. prelucrarea. Controlul pulberilor compuse: divizate şi nedivizate. suspendabile II. drajeurilor. Controlul soluţiilor (apoase. activităţii microbiologice. Metode nitritometrice. Controlul comprimatelor. Metode bazate pe reacţii redox şi de precipitare. Determinări biologice (microbiologice) Controlul sterilităţii. mod de administrare. capsulelor III. IX. Vizită la un laborator privat CURSURI OPŢIONALE I. . conservarea sângelui. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. Metode semimicrovolumetrice. X. Medicamente biologice. contaminării microbiene. injectabile) IV. Controlul siropurilor.

Vaccinuri. Medicamente biologice obţinute din plămâni. Dozarea heparinei din forme farmaceutice V. Medicamente biologice obţinute din timus. Hidrolizate de proteine. Etapele cercetării ştiinţifice. Cercetarea bibliografică de specialitate. Utilizarea terapeutică şi profilactică Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. diagrame.III. Aspecte particulare în cercetarea medicamentului. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor III. Noţiuni fundamentale de metodologie a cercetării ştiinţifice Caracteristicile cercetării ştiinţifice. IV. Tipuri de vaccinuri. procedee statistice de control a desfăşurării probelor experimentale. Clasificare. Medicamente biologice obţinute din placentă. Imunoprofilaxia activă. Seruri. Dozarea vitaminelor lipo şi hidrosolubile VI. V. Determinarea activităţii enzimatice a unor enzime din forme farmaceutice IV. Redactarea unui text de specialitate . V. Noţiuni de prelucrare şi analiză a rezultatelor experimentale Tabele. Medicamente biologice obţinute din hipofiză. Caracterizarea statistică a rezultatelor experimentale. Medicamente biologice obţinute din tiroidă. III. Obţinerea sângelui integral şi a produselor de sânge C. IV. Evaluarea statistică a determinărilor biologice II. Medicamente biologice obţinute din pancreas. Reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii matematice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Controlul calităţii rezultatelor experimentale şi validarea Grafice de control. Instrumentele cercetării ştiinţifice Instrumentele generale ale cercetării. II. Extracte tisulare. Controlul purităţii microbiologice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Medicamente biologice obţinute prin extracţie din ţesuturi sau organe animale Medicamente biologice obţinute din ficat. Analiza statistică de multivarianţă în validarea produselor farmaceutice. Medicamente biologice obţinute din epifiză. Metodologia cercetării. Procesul de validare.

Regresie şi calibrare III. redactarea fişelor bibliografice proprii (sistem clasic sau electronic). Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Tehnici volumetrice. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. prelucrarea. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. . Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. poster. Clasificare. Vaccinuri. verificarea calităţii. Reglementări privind asigurarea calităţii medicamentului II. Metode fizice. Tehnici spectrale. Medicamente biologice. Prelucrarea datelor experimentale. întocmirea caietului (dosarului) de bibliografie II. Teste statistice de semnificaţie V. Validarea metodelor de analiză II VII. Fracţionarea sângelui. II. Fondul.Prezentarea rezultatelor cercetării. III. Studiul bibliografic de specialitate: organizare. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. forma. mod de administrare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Controlul organoleptic. Imunoprofilaxia activă. Întocmirea unui referat ştiinţific D. E. Utilizarea terapeutică şi profilactică. conservarea sângelui. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. conservarea. Noţiuni elementare de statistică IV. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. prezentarea textului Prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate. documentare. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. Tipuri de vaccinuri. III. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor analitice de determinare a identităţii – masa de analiză din farmacii. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă. Tehnici cromatografice. Metode de separare şi extracţie. Validarea metodelor de analiză I VI. forme farmaceutice. Etapele controlului analitic al medicamentelor Reguli de bună practică de laborator. brevet de invenţie. Seruri. Prelevarea probelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.

Probleme de protecţia muncii în farmacie. sticle etc. Denumirea latină a medicamentelor. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. indicatori Substanţe chimice de referinţă. Destinaţia diferitelor încăperi. în vigoare. Identificarea de medicamente la masă de analiză. Evaluarea timpului de valabilitate. Cântărirea pe balanţa automată şi cupăna de mână. Curăţenia la locul de muncă. Preambalarea medicamentelor.). Metode spectrale. Întocmirea unor fişe analitice IV. sinonime. Însuşirea unor tehnici de analiză chimică şi fizico-chimică Determinarea unor parametrii fizici. Tipuri de farmacii. Programul de lucru al farmaciei. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. patendule. reactivi. Controlul calitativ: identitatea. capsule. Volumetria în mediu apos şi neapos. Prepararea unor soluţii volumetrice. Controlul cantitativ. Calitatea solvenţilor. Prepararea unor soluţii simple. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de măsurat. IV. Dotarea meselor de analiză. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I.). injectabil). loc răcoros). III. după data fabricaţiei). Metode cromatografice. loc uscat. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. cutii. Evaluarea statistică a determinărilor fizice şi fizico-chimice F. Calitatea ambalajelor. după forma terapeutică.parametri calitativi. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. stupefiante). Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Curăţirea ustensilelor şi a recipientelor (mojare. prescurtări. Filtrarea. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate . amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor G. amestecarea şi divizarea prafurilor. responsabilitatea colectivă. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. intern. Controlul cantitativ. Recepţionarea medicamentelor. puritate. Planul farmaciei. Stabilitatea medicamentelor Transformări fizice şi chimice ale medicamentelor. Disciplina de muncă. Efectuarea de analize pe forme farmaceutice în următoarele etape: Controlul organoleptic. Efectuarea de analiză după F. Întreţinerea aparaturii. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. ustensilele cele mai importante în farmacii. după alfabet. II. sticle etc.R. Aparatura. Etichetarea medicamentelor (extern.

parafarmaceutice. soluţii interne. Adaptarea posologiei în terapia pediatrică şi geriatrică VIII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE FARMACOLOGIE I. Interacţiuni medicamentoase cu semnificaţie clinică – importanţă. psihotrope. tehnico-medicale şi de optică din România. produse dietetice. Controlul lor organoleptic. Prepararea soluţiilor coloidale. supozitoarelor preparate industrial. Medicaţia vârstelor extreme (nou-născuţi. bătrâni). Medicaţia femeii gravide VI. Regulamentul de organizare şi funcţionare al farmaciei. Cunoaşterea medicamentelor lichide preparate de industrie (siropuri. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. posologie). Controlul purităţii apei distilate. aport de lichide etc. stupefiante. a depozitului farmaceutic. Prepararea soluţiilor alcoolice şi uleioase. Eliberarea medicamentelor în regim OTC (posologie. Prepararea unguentelor. Prepararea soluţiilor oficinale şi magistrale apoase. reacţii adverse) III. Prepararea ovulelor şi bujiilor. Norme privind eliberarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor farmaceutice. Prepararea emulsiilor şi suspensiilor. dopante) . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. unguentelor. care au în formulă extracte. Filtrarea şi sterilizarea soluţiilor injectabile. regim alimentar particular. indicaţii. studenţii vor mai deprinde: Prepararea soluţiilor extractive apoase şi hidroalcoolice. droguri de risc. Prepararea şi controlul supozitoarelor.H. Cunoaşterea medicamentelor industriale. cunoaşterea compoziţiei şi posologiei colirelor. În afara cunoştinţelor prevăzute în anul I şi II. soluţii externe.) II. Pe lângă cele prevăzute în anii I-III. al laboratorului de medicamente. Prepararea soluţiilor cu solvenţi compuşi. Prepararea apelor aromatice. tincturi. mod de administrare. al laboratorului de produse cosmetice. Controlul calitativ al medicamentelor lichide I. copii. Prepararea soluţiilor oftalmice. Consiliere terapeutică (reacţii adverse. Prepararea siropurilor. a unităţii tehnofarm. Conoaşterea soluţiilor injectabile mai importante preparate de industrie. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare VII. Lucrări de gestiune şi evidenţă. contraindicaţii. J. Medicamente cu regim special (toxice. compoziţie. Controlul dozelor maxime. studenţii vor mai efectua: Citirea reţetelor. mod de rezolvare V. Controlul dozelor maxime pentru produsele industriale IV.

industriale. baze de unguente. X. exemple oficinale. ambalare. Soluţii Aspecte generale. baze de supozitoare. Supozitoare Formulare. paste. industriale. XI. industriale. . ambalarea. condiţii de calitate. Operaţii generale la prepararea formelor farmaceutice: cântărirea. exemple magistrale şi industriale VI. preparare.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ I. etichetare. magistrale. conservarea. prepararea unguentelor medicamentoase. condiţii de calitate. industriale VIII. creme. III. geluri. proprietăţi. controlul calităţii. filtrarea. industriale. Soluţii alcoolice Aspecte generale. preparare. XII. condiţii de calitate. condiţii de calitate. exemple oficinale. Picături pentru nas Definiţie. emulsii magistrale de uz intern şi extern. Unguente Formulare. Emulsii Definiţie. magistrale. suspensii magistrale. copii şi bătrâni. metode de preparare a supozitoarelor. Verificarea dozelor maxime pentru adulţi. preparate magistrale IX. condiţii de calitate. magistrale. Picături pentru ochi Preparare. VII. IV. II. exemple magistrale şi industriale. condiţii de calitate. Picături pentru ureche Preparare. preparare. exemple oficinale. XIII. exemple oficinale. exemple oficinale. unguente oftalmice. exemple oficinale. magistrale. preparare. Siropuri Definiţie. Pulberi Preparare. V. Operaţii speciale la prepararea formelor farmaceutice. Suspensii Formulare. Aspecte generale referitoare la prepararea medicamentelor în farmacie Prescripţia magistrală. industriale. magistrale. magistrale de uz intern şi extern. Forme farmaceutice extractive Aspecte generale. preparare. metode de obţinere. exemple oficinale. condiţii de calitate. dizolvarea. proprietăţi. preparare. magistrale. etichetarea.

Legea nr. 305/2004. Rolul comunicării în activitatea farmacistului Relaţii interpersonale în farmacie. suspensii. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei de farmacist. 466/1979. IV. Controlul calitativ al substanţelor medicamentoase în farmacii (Identificarea substanţelor medicamentoase în farmacii – masa de analiză) III. Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România.Relaţia farmacist-medic. Controlul calităţii următoarelor forme farmaceutice (la nivel de farmacie): soluţii. Relaţia farmacist-Asistent de farmacie. Legea nr. supozitoare. privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante Modul de prescriere al produselor şi substanţelor stupefiante. Oficina farmaciei-centru de comunicare şi informare pentru pacienţi. Autorizarea unităţilor farmaceutice de către Ministerul Sănătăţii. I. Autorizarea farmaciilor pentru activitatea cu această categorie de substanţe. III. X. . precum şi organizarea şi funcţionarea colegiului farmaciştilor Condiţiile exercitării profesiei de farmacist în România.XIV. Prescrierea produselor şi substanţelor toxice în medicina umană şi veterinară. Registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor toxice în unităţile sanitare şi farmaceutice. Activităţi farmaceutice admise de Legea 305/2004. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România. pentru activitatea cu produse şi substanţe stupefiante. II. Modul de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs IV. Organizarea şi funcţionare la nivel naţional şi teritorial al Colegiului Farmaciştilor din România. distribuţie (depozite şi farmacii). Însuşirea normelor de supraveghere a calităţii unui produs în orice etapă a existenţei lui este un obiectiv esenţial pentru un student în an terminal al Facultăţii de Farmacie. privind regimul produselor şi substanţelor toxice Păstrarea produselor şi substanţelor toxice în farmacie. pulberi. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. unguente. Evidenţa cantitativă a produselor şi substanţelor stupefiante în farmacie. de către medicii umani şi veterinari. Decretul nr. Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România. Relaţia farmacist-pacient. Materiale utilizate la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic şi recipiente de uz farmaceutic conform prevederilor din FR. Supravegherea calităţii produselor medicamentoase la nivelul unităţilor de distribuţie (depozite şi farmacii) II. emulsii ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ I. folosite în scopuri medicale. Supliment 2000 ANALIZA MEDICAMENTULUI Controlul calităţii medicamentelor este obligatoriu în toate unităţile farmaceutice: producţie. privind exercitarea profesiei de farmacist. Autorizarea exercitării profesiei de farmacist. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România. 73/1969.

sub atenta supraveghere a farmacistului îndrumător.F. referitoare la eliberarea medicamentelor în farmacii. Controlul purităţii apei distilate. sticle etc. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. în vigoare. cutii. pentru aprobarea normelor privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. s. Disciplina de muncă. Aprofundarea legislaţiei farmaceutice în vigoare. Prepararea unor soluţii simple. Destinaţia diferitelor încăperi. capsule. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. Întreţinerea aparaturii. Ordinul nr. al depozitului farmaceutic. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de mâsurat. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. Curăţirea ustensilelor şi recipientelor (mojare. unitate de productie). Condiţiile de organizare şi funcţionare ale farmaciei comunitare şi de spital. Dotarea meselor de analiză.. posologie. Obţinerea unor elaborate. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate M. Acte necesare pentru obţinerea avizului de liberă practică pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie. contraindicaţii. La terminarea practicii în farmacie. Curăţenia la locul de muncă.).S. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Studenţii anului III trebuie să se deprindă cu: Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I şi II. după data fabricaţiei).). Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. drogherie. după forma terapeutică. Etichetarea medicamentelor (extern. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I.V.R. Eliberarea lor sub stricta supraveghere a farmacistului îndrumător. responsabilitatea colectivă. sticle etc. intern. Citirea reţetelor compensate şi gratuite. patendule. stupefiante). Tipuri de farmacii. amestecarea şi divizarea prafurilor. Filtrarea. Probleme de protecţia muncii în farmacie. Cunoaşterea programului de calcul utilizat în gestionarea reţetelor compensate şi gratuite. Cântărirea pe balanţa automată şi cmpănă de mână. ustensilele cele mai importante în farmacii. Aparatura. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. în diferite forme farmaceutice. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. al drogheriei şi laboratorului de producţie. Denumirea latină a medicamentelor. amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor L. după alfabet.a) . sinonime. 626/2001 al M. K. Taxarea reţetelor. loc răcoros). injectabil). loc uscat. studenţii trebuie să cunoască medicamentele indigene şi de import folosite în mod curent(compoziţie. Programul de lucru al farmaciei. Efectuarea de analiză după F. Preambalarea medicamentelor. Identificarea de medicamente la masă de analiză. Planul farmaciei. prescurtări. precum şi a condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora Acte necesare pentru autorizarea unităţilor farmaceutice (farmacie.Recepţionarea medicamentelor. depozit farmaceutic. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I.

2002 F. Toronto. 1994 M. Mureş. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 4th Edition. Editura Medicală. Sulimente ***Farmacopeea Britanică. Metode volumetrice.org şi http://www. J. Grecu. Bojiţă. London. London. cromatografice şi electroforetice de analiză. Deva. Izabella Foris. Bucureşti. Mureş. Paris. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Târgu-Mureş. R. Editura Medicală. 1993. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Bass. Paris. Baloescu. 2002 ***USP. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Ed. Editura Medicală. 1983 C. Ghid de lucrări practice. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament.html . Editura Intelcredo. Litografia UMF Tg. 2002 ***Farmacopeea Europeană. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Elena Curea: Controlul medicamentelor. 1994 Silvia Duşa. Medicales Interactiv. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor.eudra. 2002 A. Bojiţă. 2nd Edition. Rouessac. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. ediţia a 4-a. Note de curs. electrophoreses et méthodes spectrales. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Grecu. Volumul 1. L. 2004 C. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. L. ClujNapoca. Editions Médicales Internationales. Ediţia a X-a. Méthodes chromatographiques. Beckett. M. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Litografia UMF Tg.org/emea. 1975 Bodo Agnes. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor.B. Editura Intelcredo. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. 1998 A. 2000 ***Farmacopeea Română. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. 1980 I. email mail@emea. Sydney. New York. Deva. Volumul 2. Ferencz: Analize instrumentale. Roman. R. Rouessac: Analyse chimique. Metode spectrale. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă.L. Săndulescu. Bucureşti.5. M. Kiss Ilona. John Wiley and Sons. J. Roman. 2004 I. Dunod. Roman. University Press. 5e Edition. 1992 Silvia Duşa. R. 1998 G. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. L. R. Daniela Lucia Muntean. M. Baloescu. 1987 L.H. The Athlone Press. Mureş. Editura Dacia. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Burgot. R. A. IMF Tg. Ed.eudra. Săndulescu. Cluj-Napoca. XXV.K. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. 2003 M. Bojiţă.

Mureş. Dunod. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor.. Bojiţă. Laboratoires Choy Maria Dogaru.A. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Méthodes et techniques instrumetales modernes. VCH Publishers New York. Săndulescu. 1993. London. Sydney. Quamtitative calcolations in pharmaceutical practice and research. Editura Medicală. L. 1993 D. R. 1975 Bodo Agnes. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. The Athlone Press. Rouessac. 2004 C. IMF Tg. R. Lăcrămioara Popa: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. London. 1992 G.H. 1998 Themistocles P. Săndulescu. M. C. XXV. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Editura Intelcredo. Ed. Burgot. 1994 M. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Medicală. 2003 A. 1998 A. Bojiţă: Controlul Medicamentelor.L. Bucureşti. 1975 Bodo Agnes. Toronto. Bucureşti. cromatografice şi electroforetice de analiză. 2001 ***Agenda medicală. Baloescu. 2002 ***USP. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Beckett. Christian G. M. 2002 ***Farmacopeea Europeană. electrophoreses et méthodes spectrales. Editura Masson. Deva. Tixier. Roman. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Macheras P. 5e Edition. J. Editura Medicală. 1994 M.B. Bojiţă. Metode spectrale.. M. 2002 F. Bucureşti. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament.H. Mureş. 2003 ***Farmacopeea Română. ediţia a 4-a. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. G. R. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. G. Rouessac: Analyse chimique. Ediţia a X-a. Kiss Ilona. Editura University Press. cromatografice şi electroforetice de analiză. Volumul 2. Ed. Editura Intelcredo. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. 2nd Edition. 4th Edition. Bojiţă. M. 2004 C. 2004 C.B. L. Cluj-Napoca. Roman.E. Paris. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor.D. Roman. 1984. John Wiley and Sons. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Medicales Interactiv. 2003 L. R. Editura Printech. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Paris.K. Koupparis M. R. Baloescu. IMF Tg. Editura Masson. Méthodes chromatographiques. Metode spectrale. Daniela Lucia Muntean. M. Vari: Compendiu de farmacologie generală. 2003 . Volumul 2. Cluj-Napoca. Editions Médicales Internationales. 1984 Daniela Lucia Muntean. Kiss Ilona. Tixier. A. J. New York.. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Deva..

Dunod. 1992 G. L. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Burgot.B. 1994 M.K. Editura Medicală. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Rouessac: Analyse chimique. L. Editura Didactică şi Pedagogică. 2004 C. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Săndulescu. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. ediţia a 4-a. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. C. electrophoreses et méthodes spectrales. 1987 . New York. M. Ed. L. Mureş. 1998 A. Daniela Lucia Muntean.H. Note de curs. The Athlone Press. Cluj-Napoca. Beckett. Ed. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Litografia UMF Tg. 2003 M. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Mureş. Laboratoires Choy Maria Dogaru. Litografia UMF Tg. 2004 E. Metode volumetrice. XXV. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Medicales Interactiv. Roman. 2002 A. Editura Medicală. 1980 I.K. J. A. Editura Dacia. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editions Médicales Internationales. Ediţia a X-a. Rouessac. 2003 ***Farmacopeea Română. R. 1994 Silvia Duşa. Izabella Foris. Grecu. cromatografice şi electroforetice de analiză. Paris. 1975 Bodo Agnes. Deva. Méthodes et techniques instrumetales modernes. John Wiley and Sons. Editura Intelcredo. 1992 Silvia Duşa. Bucureşti. London. 5e Edition. Vari: Compendiu de farmacologie generală. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. J. The Athlone Press. Baloescu.A. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Bucureşti. Beckett. 2004 I. R. London. Paris. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor.B. 1998 A. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. Roman. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. 2nd Edition. Baloescu. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Deva. Săndulescu. John Wiley and Sons. R.H. 2001 ***Agenda medicală. 1983 C. Editura Intelcredo. 1993. ClujNapoca. Sydney. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. 2002 ***USP. Paris. R. Mureş. London. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Grecu. 2nd Edition. Metode spectrale. Méthodes chromatographiques. Toronto. Bucureşti. Ghid de lucrări practice. New York. 4th Edition. Volumul 1. IMF Tg.L. Kiss Ilona. Volumul 2. Bojiţă. Ed. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. London. Bojiţă. Editura University Press. 2002 F. University Press. Sydney. Elena Curea: Controlul medicamentelor. 4th Edition. Medicales Interactiv. M. Ferencz: Analize instrumentale. J. Târgu-Mureş. Toronto.

J. 2002 ***USP. 2000 ***Farmacopeea Română. Dunod. Bass. Méthodes et techniques instrumetales modernes. 1998 G. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. 1993. Burgot. electrophoreses et méthodes spectrales. R. I II Semestrul C. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Bojiţă. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr credite 7 Număr credite 2 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu . email mail@emea.L. M.html 6. XXV. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Ediţia a X-a. A.eudra. Méthodes chromatographiques. Sulimente ***Farmacopeea Britanică. Rouessac. I II Semestrul B. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. Roman. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.org şi http://www. Editura Medicală. 5e Edition. I II Semestrul D. Paris. STAGII. Ed. ediţia a 4-a. 2002 F. 2002 ***Farmacopeea Europeană.eudra.org/emea. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications.L. Rouessac: Analyse chimique. I II Semestrul E. Editions Médicales Internationales. I II Semestrul F.

Semestrul G. I II Semestrul H. I II Semestrul I. I II Semestrul J. I II Semestrul K. I II Semestrul L. I II Semestrul M. I II

Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs -

Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii -

Număr ore lucrări practice 30 (3 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (26 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (15 săptămâni)

Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 20 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 30

Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen

1. DISCIPLINA: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ A. Botanică farmaceutică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Plante medicinale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Oroian Silvia Prep.drd. Carpiuc Florina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei si anatomiei plantelor medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor, care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Cunostinţele teoretice sunt completate şi aprofundate în mod eficient la lucrările de laborator, care întregesc cunoştiinţele predate la curs. Se pune un accent deosebit pentru demonstrarea realizărilor din ultimele decenii. Programa analitică cuprinde următoarele cursuri: Importanţa studieri Botanicii farmaceutice pentru învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Lizozomii, Microcorpii, Sferozomii, Corpii paramurali, Citoscheletul, Structuri pluritubulare, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice, Vacuomul celular, Peretele celular. II. Histologie vegetală Viitorul farmacist trebuie să cunoască noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. III. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare, morfologia externă şi anatomia acestora. Rădăcina: morfologia rădăcinii; anatomia rădăcinii; rădăcini metamorfozate; sinteza unor principii active în rădăcini şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii; anatomia tulpinii; produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei; anatomia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii; anatomia

florii; tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa: morfologia şi anatomia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă. SISTEMATICA PLANTELOR I. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice. II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae; Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae. Familiile: Papaveraceae, Fumariaceae, Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae. Familiile: Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae. Familiile: Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae, Sapindaceae, Hyppocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae, Rhamnaceae. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae, Brassicaceae. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae, Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae. Familia: Asteraceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Norme de comportare si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. II. Structura celulei vegetale Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular: cromatoforul de la Spirogyra sp. si a grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota si petalele de Calendula officinalis. III. Incluziunile ergastice Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea mays, Phaseolus vulgaris, Oryza sativa. Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea

IX. macle de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa. Angelica archangelica. Sferocristale de inulină în rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris. Tesuturi conducătoare Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală). nervatiunea frunzei. Stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea. Structura primară si secundară a tulpinii Structura primară a tulpinii de Mentha x piperita. VII. anexele foliare. Morfologia si anatomia organelor de reproducere Morfologia florii la Picea abies. Morfologia frunzei Părtile componente ale unei frunze simple. Picea abies şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. VI. XI. Dispozitia florilor Inflorescente racemoase.oxalatului de calciu: nisip oxalic cristalin din Atropa bella-donna. vârful limbului. perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale. Zea mays. Humulus lupulus. Lysimachia nummularia. părozitatea limbului. structura omogenă la frunza de Iris germanica. Stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica. Iris germanica. Urtica dioica şi Humulus lupulus. marginea limbului. Tesuturile de apărare. Ţesuturi fundamentale. frunze compuse. XIII. anatomia ovarului la Lilium candidum. inflorescente cimoase. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoides. VIII. Elaeagnus angustifolia. X. rafidele de oxalat de calciu din petiolul frunzei de Begonia rex. Thymus serpyllum. inflorescente compuse. ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp. Mentha x piperita. structura anatomică a petiolului de Scopolia carniolica. Structura anatomică a frunzei Structura bifacială a frunzei de Vaccinium vitis-idaea.. V. ursini de oxalat de calciu din Althaea officinalis. Morfologia si anatomia fructului . laticifere articulate de la Chelidonium majus. Sambucus nigra. diagrame si formule florale. Formatiuni epidermice Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis. XII. Tilia cordata. Mentha x piperita. IV. formele limbului. Hypericum perforatum. baza limbului. ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. sclerenchimul fibros din tulpina de Asparagus officinalis. Tesuturi mecanice Colenchimul angular din tulpina de Lamium album. Structura secundară a tulpinii de Pynus sylvestris. Zea mays. Structura secundară a rădăcinii de Agrimonia eupatoria. structura ecvifacială la frunza de Dianthus carthusianorum. Structura primară şi secundară a rădăcinii Structura primară a rădăcinii de Primula veris. morfologia florii la angiosperme. Ţesuturi secretoare: ţesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola wittrockiana. Iris germanica.

uscate. Capsella bursa. P. Glycyrrhiza glabra. Familia Fabaceae Cytisus scoparius. Angelica archangelica. Equisetum arvense. indehiscente. Brassica nigra. Abies alba. V. Glycine max. . Juniperus communis. Linum usitatissimum. Geum urbanum. Melilotus officinalis. Sanguisorba officinalis. Helleborus purpurascens. Ephedraceae: Ephedra distachya. Berberidaceae. Ononis arvensis.pastoris. fructe simple. fructe simple. Eryngium planum. Galega officinalis. XIV. Dryopteridaceae. Prunus spinosa. cărnoase. Oenothera biennis. Morfologia si anatomia seminţei de Ricinus communis. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina) Lycopodium clavatum. uscate. VII. Viola tricolor. Caryophyllaceae Aristolochia clematitis. Lythraceae. Apiaceae. Ranunculaceae. Crataegus monogyna. tanguticum. Pinus sylvestris. cărnoase. Potentilla anserina. dehiscente. Saponaria officinalis. Alchemilla xanthochlora. Taxus baccata. Carum carvi. Linaceae. Familia: Rosaceae Agrimona eupatoria. Familiile: Elaeagnaceae. Potentilla erecta. Urtica dioica. Coriandrum sativum. Levisticum officinale. Tehnica determinării plantelor II. Urticaceae Polygonum aviculare. Picea abies. Geranium robertianum. Cannabaceae. Violaceae. Familiile: Polygonaceae. Rutaceae. Familiile: Onagraceae. Ruta graveolens. Hippocastanaceae. Equisetaceae. fructe multiple. IV. Berberis vulgaris. Angiospermatophyta. Hypericaceae. Foeniculum vulgare. Sinapis alba. Aesculus hippocastanum. Dryopterix filix-mas. Lythrum salicaria. fructe false. Asarum europaeum. Ricinus communis. Încrengătura Spermatophyta. Humulus lupulus. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Sorbus aucuparia. Viscum album. Geraniaceae. indehiscente. Ginkgo biloba. Araliaceae. Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae. Papaveraceae. bistorta. Papaver somniferum. Seminţe medicinale. III. Chelidonium majus. fructe compuse. Consolida regalis. Adonis vernalis. Laburnum anagyroides. Clasificarea fructelor: fructe simple. Euphorbiaceae Epilobium angustifolium. Familiile: Aristolochiaceae. Hypericum perforatum. VIII. Rosa canina. Hedera helix. Aconitulm species. Morfologia si anatomia seminţei Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. dehiscente.Morfologia fructului. Loranthaceae. Frangula alnus. VI. Rheum palmatum var. Rhamnaceae. fructe simple. SISTEMATICA PLANTELOR I. Cannabis sativa. Filipendula ulmaria. Gypsophila paniculata.

P. Plantago lanceolata. Vacuomul celular. Familiile: Apocynaceae. XIII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Melissa officinalis.asclepiadea. Verbascum phlomoides. Familiile: Scrophulariaceae. Hyoscyamus niger. X. Echinacea angustifolia. În cadrul acestui . a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor. Colchicaceae. Familiile Asparagaceae. Xanthium strumarium.media. Ericaceae. Atropa bella-donna. Scopolia carniolica. Lamiaceae Digitalis lanata. Acorus calamus. II. Salix alba. Incluziunile ergastice. Melanthiaceae. T. ţesuturile secretoare. ţesuturile conducătoare. Valerianaceae. Leonurus cardiaca. Colchicum autumnale. care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Veratrum album. Artemisia absinthium. Elymus repens. tomentosa. Tiliaceae. Primula veris. Taraxacum officinale. Gentianaceae Populus nigra. Reticulul endoplasmatic. Poaceae. Valeriana officinalis. ţesuturile fundamentale. platyphyllos. Malva sylvestris. G. Vaccinium myrtillus. Aloe vera. major. ţesuturile de apărare. Peretele celular. P. Gentiana lutea. Tanacetum vulgare. Hyssopus officinalis. Allium sativum. Fraxinus excelsior. Alliaceae. Mitocondriile. Boraginaceae Vinca minor. Symphytum officinale. Familia Asteraceae Achillea millefolium.IX. XI. Oleaceae. Primulaceae. Silybum marianum. Nucleul. Tussilago farfara. Salvia officinalis. Solanaceae. Se va preda: Importanţa studieri Plantelor medicinale pentru învăţământul farmaceutic. Allium cepa. Rosmarinus officinalis. D. Sambucus nigra. Iridaceae. T. Orchis morio. Thymus serpyllum. ţesuturile mecanice. Alcea rosea. Arctostaphylos uva-ursi. Arctium lappa. Familiile: Salicaceae. Cynara scolymus. Centaurium erythraea. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor în Grădina botanică B. Vaccinium vitis-idaea. purpurea. Orchidaceae. Araceae Convallaria majalis. Ciochorium intybus. Althaea officinalis. Liliaceae. Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma. Calendula officinalis. Caprifoliaceae. Inula helenium. Cunoasterea structurii celulei vegetale. Tilia cordata. Lavandula angustifolia. a ţesuturilor vegetale. Malvaceae. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei şi anatomiei plantelor medicinale. Aparatul Golgi. Lamium album. grandiflora. Datura stramonium. Matricaria recutita. Plantaginaceae. Plastidele. Zea mays. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine. XIV. Rubia tinctorum. Origanum vulgare. Iris germanica. Histologie vegetală Acest subcapitol cuprinde noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Ribozomii. Rubiaceae. Mentha x piperita. XII. D.

Norme de comportare şi tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică. tipuri de inflorescente. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de Calendula officinalis. Frunza: morfologia frunzei. Fructul si sământa: morfologia fructului şi a seminţei. importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Structura celulei vegetale Aparate optice utilizate în studiul morfologic şi anatomic al plantelor medicinale. Iridaceae. Familiile: Caprifoliaceae. Valerianaceae. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae. Fabaceae. Solanaceae. Mimosaceae. Floarea: morfologia florii. Plantaginaceae. Familiile: Polygonaceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I.subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. Fagaceae. Hypericaceae. importanta drogurilor care provin din flori. Cannabaceae Familiile: Rosaceae. Tulpina: morfologia tulpinii. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare şi morfologia externă. II. Cupressaceae. Rhamnaceae. Familiile: Ginkgoaceae. III. Gentianaceae. Betulaceae. Lythraceae. Araceae. Colchicaceae. Familiile: Boraginaceae. Apocynaceae. Familiile: Apiaceae. Rădăcina: morfologia rădăcinii. Scrophulariaceae. Violaceae. Studiul plastidomului celular: grăuncioarele de clorofilă din Vallisneria spiralis. II. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Elaeagnaceae. Malvaceae. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Familiile: Tiliaceae. Caryophyllaceae.Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae Încrengătura Spermatophyta. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare . importanţa drogurilor care provin din sămânţă. produse vegetale de origine caulinară. Încrengătura Spermatophyta. Subîncrengătura Angiospermophytina. Papaveraceae. SISTEMATICA PLANTELOR I. Ericaceae. Primulaceae. Familia: Asteraceae. Unităti sistematice. Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Familia: Lamiaceae. Familiile: Myrtaceae. Orchidaceae. Ranunculaceae. Poaceae. Tesuturile de apărare. Formatiuni epidermice. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Pinaceae. Tesuturi secretoare . Rutaceae Familiile: Linaceae. Brassicaceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae.

. Pinus sylvestris. Pinaceae. Tilia cordata. anexele foliare. Centaurium erythraea. Hypericaceae. Potentilla anserina. Familiile: Salicaceae. Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. Juniperus communis. Polygonaceae Adonis vernalis. Caryophyllaceae. Frangula alnus. cărnoase. Malvaceae. Morfologia rădăcinii. II. Rhamnaceae Astragallus gummifer.tanguticum. V. PLANTELE MEDICINALE I. baza limbului. Rosa canina. Agrimona eupatoria. Lythraceae. Lythrum salicaria. morfologia florii la angiosperme. Familiile: Fagaceae. Betula pendula. Familiile: Elaeagnaceae. Saponaria officinalis. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. fructe simple. Coriandrum sativum. Clasificarea fructelor: fructe simple. Eucalyptus globulus. Tiliaceae. fructe compuse. Părtile componente ale unei frunze simple. Ericaceae. Brassica nigra. dehiscente. Morfologia tulpinii. Krameria triandra. fructe false. Eryngium planum. uscate. Chelidonium majus. Familiile: Ranunculaceae. VI. Gossypium herbaceum. Polygonum aviculare. fructe multiple. marginea limbului. Ginkgo biloba. Hypericum perforatum. Glycyrrhiza glabra. Încrengătura Spermatophyta. Tehnica determinării plantelor Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae. Apiaceae. Vaccinium myrtillus. Morfologia fructului. Inflorescente racemoase. Ţesuturi secretoare: perii secretori de pe frunzele de Mentha x piperita. Morfologia organelor de reproducere. Cannabaceae. Familiile: Ginkgoaceae. inflorescente compuse. Citrus aurantiacum. IV. Prunus cerasus. Familia Fabaceae. Morfologia tulpinii. Violaceae. Papaver somniferum. Althaea officinalis. părozitatea limbului. Carum carvi. fructe simple. fructe simple. Dispozitia florilor. Papaveraceae.Equisetum arvense. III. cărnoase. dehiscente. Rutaceae. formele limbului. Humulus lupulus. Geum urbanum. Myrtaceae. Alchemilla xanthochlora. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Morfologia şi anatomia fructului şi seminţei Morfologia florii la Picea abies. Stomatele de tip dicotiledonat: Mentha x piperita. frunze compuse. Crataegus monogyna.Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Urtica dioica. Stomatele de tip monocotiledonat: Zea mays. Cupressaceae. Rheum palmatum var. Primulaceae. Linaceae. Gentiana lutea. uscate. Primula veris. Linum usitatissimum. Subîncrengătura Coniferophytina. nervatiunea frunzei. Malva sylvestris. indehiscente. Morfologia frunzei Morfologia rădăcinii. Vaccinium vitis-idaea. produse vegetale de origine caulinară. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Elaeagnus angustifolia. Gentianaceae Populus nigra. vârful limbului. inflorescente cimoase. Angiospermatophyta. indehiscente. Rosaceae Quercus robur. Viola tricolor. Salix alba. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. III. IV. Betulaceae. Gypsophila paniculata.

Matricaria recutita. Litografia U. coord. Origanum vulgare. Jost L. Iasi. Naela C. Solanaceae...M. Ed. Bucureşti. VIII. Ed.. Melissa officinalis. Didactică si Pedagogică. Liliaceae.Did. 1973 Sárkány S. Tehnică. Stiintifică si enciclopedică. Familia Asteraceae Achillea millefolium.. Cynara scolymus. Mures Palade Madelena. Bucuresti. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică.F. Cuza”.M.: Ultrastructura celulei vegetale. Tehnoplast Company S.. Tussilago farfara. 1966 Nită Mihaela. Citologie. Mentha x piperita. Valerianaceae. Aloe vera. Toma C. vol III. Ed. Ed. Thymus serpyllum. I. „ Al. Verlag von Gustav Fischer. Botanică. Bucuresti. Didactică si Pedagogică. Rugină Rodica. Stuttgart Grintescu I. Andronescu Ecaterina. Organografie. Plantago lanceolata.. IX. Bucureste.Academiei.. Calendula officinalis.F. Cnicus benedictus. Morfologia si anatomia plantelor. Arnica montana.Cluj-Napoca. Tg.. Anatomia plantelor. Familiile: Lamiaceae Hyssopus officinalis.Didactică si Pedagogică.. X. Toma I. Ed. Zea mays. Ed. Bucureste.. Familiile: Caprifoliaceae... Bucuresti 1978 Anghel I. Fr. Lehrhbuch der Botanik.. Bucureşti 1985 Morlova Irina.. vol I. Hodisan Viorica.. Poaceae. Verbascum phlomoides. Bucuresti. 5. vol I. Brezeanu Aurelia. Botanică farmaceutică. Schenck H. Botanică. Moruzi Constanta. Ed. I. Agro-Silvică. Morfologia si anatomia plantelor . Jena. Toma C. 1981 Serbănescu Jitariu Gabriela. Grub Verlang. Atropa bella-donna. 1964 Radu A. Univ. Ed. Ed. Szalac I. Növenyszervezettani gykorlatok.. Ed.VII. Ed. Bucuresti. Histologie. Did. 2001.: Botanică farmaceutică. Salvia officinalis.Napoca Tămas M. Artemisia absinthium. 2000 Popovici Lucia.. Cluj . Didactică si Pedagogică. 1966 Morlova Irina si colab. şi Ped. Ed. Valeriana officinalis. Ivănescu Lăcrămioara.. Karsten G. Familiile: Asparagaceae. 1997 Palade Madelena et colab. Lehrhbuch der Botanik. Andrei M. 1990 .L. Recapitulare Convallaria majalis.Manual de lucrări practice. Ed. 1965 Fitting H. Lavandula angustifolia. Botanică farmaceutică . Scrophulariaceae. Füzi I. 1980 Tămas M. Medicală Universitară Iuliu Hatieganu . Oroian Silvia. Botanică generală si sistematică. Thymus vulgaris. Citologia vegetală. Botanica farmaceutică. Ed.lucrări practice. Rosmarinus officinalis. 1913 Giesenhagen K. Plantaginaceae Sambucus nigra. 2000.. Morfologia si anatomia plantelor..R. Növenytani praktikum. si Pedagogică.. Atlas botanic. 1981 Ciobanu I. Digitalis purpurea. Bucuresti 1979 Anghel I. Tankönykiado.. Budapest. Toma N. Indrumător de lucrări practice vol. Botanica farmaceutică. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Lucrări practice. Didactică si Pedagogică. 1999.

. Ed. Oswald K.G. 1987.. Ed. Ed. Maria. Ed. Academiei Romane. Acad.. Fusi. B. 1991.: Atlas de plante. II. Plantele medicinale şi condimentare din judeţul Harghita. C.R. Flora Europea. Kosmos Atlas Bluttenpflanzen.. 2000. Ed... II. Atlas. (red.. Academiei R. Bucureşti Ciulei I. Urban & Schawarzenberg. Hodisan Viorica. T. Medicală.F. Urban & Schawarzenberg.Did şi ped. Hermann. Ligia. 1952-1976 Tutin. Ed. vol. Anatomia plantelor medicinale. Agrosilv. UCCOOP.Cluj-Napoca. Verlag Eugen Ulmer. vol.. Acad. vol. 1991. II. vol. 2004. Ed.. Ed. XI-XIII. Bucureşti Ciocârlan. Ed.. Plantele endemice din flora României. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică. II.. Bucureşti Prodan I. 1993. Botanică farmaceutică.. University Press. vol XIII.. 1-5. Botanique. Füzi I. „ Babeş – Bolyai”. Gostin. Excursionflora von Ostereich. Andronescu. Miercurea Ciuc Dihoru. 22. 1991. Ed. Irina. Documents Phztosociologiques. Bucuresti *** 1952-1965..III. Tg. Medicală Bucureşti Coldea Gh. Vol I.. ISBN 973-86119-5-4 . 2002. 1-5. Plante medicinale. T. Ed. 1993. Cluj – Napoca Cristea V.: Botanică farmaceutică Ed. Bucureşti 1981 Tămas M. Bucureşti Bocşe. Did. University Press. 434 p. Iosif. I-II. 1990. Medicina populară. ISBN 973-85602-6-8 Botanică farmaceutică. xerografiat. Ed. 1968.. Al. Fitocenologie şi vegetaţia României. Enciclopedică. şi Ped.Fitochimie şi Fitoterapie.( red. Flora Europea. Bucureşti. Cambridge University Press. ISBN 973-8021-23-5 Botanică farmaceutică.). Mihaiu. Brough. Istoria medicinei româneşti. T. 1931. 1966 Radu A. Grigorescu E.. Pârvu. argument al ştiinţei şi spiritualităţii româneşti.G. Buia A. 1972. Andronescu Ecaterina. organografie. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie. Bucuresti Tutin. Rodica.G. I. C. Ed. Tutin. citologie.. prodrome des asociations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). V. Iasi Toma. 270 p. Junimea. Tipomur. Hermann. Band V. Flora Republicii Socialiste Romania. şi ped. Mureş Bologa. Edit. T..) 1964-1980. Flora Europea.) 1964-1980. Ed... Flora Europea.L. Ed.S. Plante medicinale şi aromatice. I. 1993. Cambridge University Press Botanică farmaceutică (Sistematica). 1991. 1994. Universul plantelor... Bucureşti Borza. Rugină. Fischer R. C. Ceres Bucureşti Gibbons. Flora ilustrată a României... Fitocenologie şi vegetaţia României. Ed. P. Cluj –Napoca Csedo C. Stuttgart und Wien Avram R. Bucuresti Adler W. Ed.Thoms. Cambridge University Press Van Tieghem. Vol II.. Did. Flora Republicii Socialiste Romania. Bucureşti. Wien IX Toma. 1929. Ed. Ecaterina. Dicţionar etnobotanic. 1928. I. 1995. Camerino Cristea V. Cambridge University Press Tutin. I. I *** 1966-1976. C.G. histologie. Edit.II. 1998. 1990 Todor I. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie. Marisia XXIII-XXIV. Franckh-Kosmos Verlangs – GmbH et Co. Univ. Stuttgart Pârvu . 2000. G. 1998. I-X. Îndrumător de lucrări practice.:Flora mică ilustrată a României. Band V. 1981.. 1980. Histologie vegetală. Wien I Thoms.M. V.. 2000.( red. Ceres. Stănescu Ursula. Ed..

Anatomia plantelor medicinale. Botanica farmaceutică. Agrosilv. XI-XIII. Bucuresti Avram R. Organografie. Botanică farmaceutică . Tg. Ed. 2001. STAGII. I-X. Acad. Ed. Botanică farmaceutică. Morfologia si anatomia plantelor. 1998 *** 1966-1976. Bucureşti. Histologie. Rodica. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. University Press. Botanică farmaceutică. şi Ped. Flora Republicii Socialiste Romania. C. Toma I.. Vol I. Toma C. 1980 Toma.M. Bucureşti 1981 Todor I. Fusi. Flora Republicii Socialiste Romania. Bucuresti. Bucureşti 1985 Oroian Silvia. 2000 Oroian Silvia. Bucureşti. vol I. Mures Palade Madelena. Edit. Ed. Bucuresti *** 1952-1965. 1981 Prodan I. University Press. Ed. Atlas..B. Ed. Stiintifică si enciclopedică. Buia A. Edit. Moruzi Constanta. Acad. Andrei M. Ed.. Vol II. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.: Atlas de plante. Didactică si Pedagogică. histologie..F. Iosif. 1965 Grintescu I. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Bucuresti. Did. Tipomur.: Botanică farmaceutică Ed.Didactică si Pedagogică. Academiei Romane..R. Morfologia si anatomia plantelor. Ed. I. Botanică farmaceutică (Sistematica). Andronescu Ecaterina. Plante medicinale şi aromatice. Andronescu.. Botanică farmaceutică. 1952-1976 Oroian Silvia. Ed. Atlas botanic. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 5 7 Număr credite 2 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . Bucuresti 1978 Ciobanu I. 1966 Radu A.. organografie. Tehnoplast Company S. Anatomia plantelor.. şi Ped. Litografia U. Bucureste. Bucureşti. Didactică si Pedagogică.. Ed. Did. Tehnică. Bucureste. I II Semestrul B. Botanică. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Ed. Ed.:Flora mică ilustrată a României.lucrări practice. 2004 6. Ed. Botanică farmaceutică. citologie. Ed.L. 1973 Serbănescu Jitariu Gabriela. Ecaterina. Ed. vol I. Didactică si Pedagogică. 2002 Oroian Silvia. 1997 Palade Madelena et colab..Did şi ped. Bucuresti. Indrumător de lucrări practice vol. 2000 Popovici Lucia. Citologie. Rugină. Füzi I.

ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. simport. III. Importanţa şi actualitatea Biologiei celulare pentru învăţământul farmaceutic Scurt istoric al celulei. DISCIPLINA: BIOLOGIE CELULARĂ A. antiport. exocitoză. mobilitatea lor. Caracterele infrastrucurale ale celulei vegetale Studiul constituenţilor celulari. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. sistemele de transport implicate în reglarea pH-ului citoplasmatic. Alcătuirea celulei eucariote. II. . Transport prin membrane Difuziunea simplă. Biologie celulară – anul II Facultatea de Farmacie. Ultrastructura şi rolul fiziologic al plasmalemei Învelişul celular: componente. specializarea Farmacie 2. Asimetria membranelor. VI. Prepararea materialelor biologice pentru cercetările microscopiei electronice. funcţii. proteinele şi glucidele membranare. VII. Obligatorie 4. structura celulei procariote (celula Cyanophytae-lor şi celula bacteriană). Structura moleculară a mebranelor biologice. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf dr. lipidele. Rolul microscopiei electronice în obţinerea informaţiei structurale în biologia celulară Nivelul de organizare a ultrastructurilor accesibile prin microscopia electronică. receptorii de membrană. endocitoză. Asemănarea şi deosebirea între celulela vegetală şi animală Organizarea celulară: tipuri de structuri celulare. Structuri specializate ale mebranei. proteinele carrier cu activitate ATP-azică. Curticăpean Manuela-Claudia 3. V. Transport vezicular. Membrana eritrocitului şi antigenele grupelor sanguine. Originea eucariotelor şi formarea celulelor eucariote. Ultrastructura şi activităţile fiziologice ale hialoplasmei VIII. Ultrastructura Originea şi funcţia organitelor citoplasmatice: reticulul endoplasmatic. aparatul Golgian.Tünde Prep. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.1. glicocalixul.drd. IV. Alte tipuri de structuri (structura cenotică şi structura virusurilor). transport pasiv. Tóth Ecaterina .

Biosinteza terpenelor. ultarstructura nucleoplasmei Nucleul. Cinetica celulară . cromosomii şi genele. Centriol şi cinetochorul. XII. Citoscheleton Matricea şi microtubulii (structură. Biosinteza saponozidelor.expresia genelor prin morfogeneză şi nutriţie. Plastidomul Originea. Derivaţi de la glicocol.şi fosfolipidelor. Structura electronomicroscopică proteinelor). ultrastructura şi funcţia cloroplastelor. biogeneza mitocondriilor. importanţa lor farmaceutică şi funcţia lizozomilor (degradarea X. Biosinteza Acizilor uronici. Rolul biologic al nucleului: Biosinteza acizilor nucleici: biosinteza nucleotidelor. Incluziuni inerte. XIV. Biosinteza proteinelor (translaţie). a ADN şi ARN. XV. Biosinteza acidului shikimik şi cinamic. XVII. glioxizomii. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. rolul lui în biogeneza ribosomilor Ultrastructura şi rolul fiziologic ribosomilor. Biosinteza cutinei şi al suberinei. etc. Mişcarea celulelor vegetale. Constituenţii nevii ai celulei vegetale Deuteroplasma. Biosinteza heterozidelor.înmulţirea celulelor . derivaţi de la tiptofan şi derivaţi de la lizină-ornitină. aparatul vacuolar.IX. ultrastructura vacuomului. XIX. XI. Clonarea celulelor vegetale şi animale. lipozomii Ultrastructură şi rol fiziologic. Metode de studiu ale celulei . Rolul fiziologic al mitrocondriilor . XVI. XIII. Ultrastructura nucleolului. compoziţia chimică. Ultrastructura nucleului interfazic. Biosinteza alcaloizilor.funcţiile membranelor mitocondriale: conversia energiei. şi indirectă (cariocineză şi citocineză) homeotipică (mitoza) şi heterotipică (meioza). XVIII. sferozomii. Rolul vacuomului. controlul şi sinteza proteinelor . proprietăţi şi funcţii). Peretele celular Ultrastructura. Biosinteza glicozizilor cardiotonici. tetraterpene. modificări secundare ale peretelui celular. Ultrastructura condriomului celular Structura electronomicroscopică Localizarea ultrastructurală a constituenţilor chimici mitrocondriali. sequiterpene.ciclul celular Tipurile de diviziune: diviziunea directă a nucleului (amitoza). diterpene. triterpene. derivaţi de la fenilalanină. Monoterpene. Biosinteza glico. constituenţii chimici. Peroxizomii. Scheletul actinic şi filamentele intermediare. Compuşi chimici inhibitori şi stabilizatori ai fusului.

măsurarea presiunii osmotice la celulele de Allium cepa.Microscopul. Electronmicroscopul. VII.şi macrosporogeneza . XV. Rhizobacterium lupinii. efectuarea măsurătorilor în lungime şi suprafeţe. prezenţa amidonului ca excipient în tabele indigene şi străine.Tehnica executării frotiului. în seminţele de cafea (Coffea arabica) Forma celulelor hialine în foliolele speciilor de Sphagnum. Diviziunea celulară homeotipică Folosirea colarantului Schiff selectiv pentru materialul genetic. XIV. Mutageneza fizică şi chimică. Măsurători microscopice Folosirea micrometrelor . importanţa farmaceutică a amidonului. VI. IV.obiectiv şi ocular. Reacţii de identificare a monozaharidelor Reacţii comune ale aldozelor şi cetozelor. Reacţii de identificare a proteinelor (albumine şi globuline) VIII. II. III. recunoaşterea fazelor diviziunii celulare la Triticum aestivum şi Allium cepa. Observarea microscopică a granulelor de amidon în frunze de Vallisneria spiralis. Ţesutul formativ şi cromosomii în vârful rădăcinilor de Allium cepa – tehnică de colorare cu carmin acetic XIII. XI. X. XII. Identificarea celulelor vii şi moarte în cazul produsului comercializat (Saccharomyces cerevisiae). Prezenţa membranei celulare hemicelulozice ca material de rezervă. Amidonul corodat (Solanum tuberosum şi Triticum vulgare) Mobilizarea amidonului din ţesuturi de rezervă în cazul germinării seminţelor. Fenomene de membrană Osmoza. Fenomene de membrană Observaţii pe membrana eritrocitului de mamifer. Influenţa unor factori fizici şi chimici asupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii. Celule amiceliate la drojdia de bere Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini la Lupinus albus. V. substanţe antimutagene . Alergogeni – alergie – identificarea tipurilor de polen la diferite specii de plante medicinale. Punerea în evidenţă a acizilor organici şi a lipidelor IX. Incluziuni ergastice Tipurile de amidon. Diviziunea celulară heterotipică Micro. reacţii de diferenţiere a aldozelor şi cetozelor. colorarea şi recunoaşterea in situ a formelor bacteriilor simbiote.

Acatrinei Gh. 280 p. difracţia cu raze X. Biosinteza terpenoidelor. tratate cu mutatageni..). Anghel I. Iaşi.Evidenţierea anomaliilor cromosomiale din meristemul radicular de Triticum aestivum. Iaşi. Viola arvensis. Acatrinei Gh. Bucureşti Balázs E. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.Reglarea proceselor ecofiziologice la plante. Enzime Evidenţierea activităţii reductazei şi catalazei în frunze de Vallisneria spiralis. Influenţa pH-ului asupra activităţii catalazei. Pinus nigra. Zypursky S. Ladish H. Biosinteza flavonoidelor şi proteinelor. Editura Ştiintifică si Enciclopedică. Editura Medicală. Akadámiai Kiadó. Ulei eteric secretat de celule epiteliale şi de canalele secretoare schizogene pericarpice (Coriandrum sativum. (1991) . Foeniculum vulgare). Fac. 706 p. Tehnici speciale utilizate în biologia celulară şi moleculară Obţinerea de protoplaşti. lucrări practice.Cytology.... 3rd edition Scientific American Books Inc. Berk A. Zoltan K. Acatrinei Ligia (1998) . 168 p. Recapitulare 5.Molekuláris növénybilógia – szemelvények. criofractura. Celule cu ulei gras solid şi lichid (Theobroma cacao. electroforeza. „Babeş-Bolyai”. (eds) (1999) . Biosinteza Biosinteza monoterpenelor aciclice şi monociclice. Toma N. XVIII.Biologia celulei vegetale.Biotehnologia plantelor. Impr.. Iaşi. Freeman & Comp.. Acatrinei Ligia (1998) . Editura Junimea.. Celule perispermice de grâu (Triticum vulgare) şi de secară (Secale cereale). Evidenţierea activităţii hemicelulazelor. pericarp de Citrus limonium şi Piper nigrum.L. (1958) . Pimpinella anison. Baltimore D. Pimenta officinalis) şi celulele eteroleifere (Cinnamomum zeylanicum).. Haţieganu Elena (1983) . Forsythia sp.Gr. cromatografia pe diferite suporturi.H. Influenţa temperaturii asupra activităţii catalazei.Diviziunea celulelor la plante sub influenţa substanţelor biologic active.Biologia moleculară a celulei vegetale. Dudits D.Practicum de citologie vegetală. de Biologie. (Hypericum perforatum. Biosinteza lipidelor şi acizilor uronici. Cluj-Napoca. Acatrinei Gh. New York Deliu C. Bucureşti. Brezeanu Aurelia (1981) . XVI. W. Laticiferele articulate anastomozate şi neanastomozate (fructe imature la Papaver somniferum şi tulpini de Chelidonium majus). Budapest. XX. Carum carvi. Acatrinei Gh... Matsudara P. (1986) – Biologie celulară. Introducere în tehnica centrifugării şi ultracentrifugării XIX. (1994) .. 336 p. Tipografia Universităţii Bucureşti Constantinescu D. XVII. Editura CERMI. Structuri cu mucilagii depuse pe membrana celulară epidermică la seminţe de in (Linum usitatissimum). Identificarea flavonoidelor pe cale histochimică în petale de plante medicinale.. Univ. Darnell J.E. Juniperus communis).. Ulei eteric secretat de ergastoplasma celulelor oleifere (idioblast eteroleifer) în frunze de Laurus nobilis. Editura CERMI. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare din florile imature (Caryophyllus aromaticus. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare şi canale rezinifere (Pinus sylvestris. cultura de celule şi ţesuturi. 176 p. Olea europea). Geografie şi Geologie . fracţionarea celulară. Biosinteza sescviterpenoidelor.

Ed. Darnell J.. Akadémiai Kiadó. (1986) . 241 p. Onicescu Doina.Növényélettan – az anyagcsere és fejlődés molekuláris és biokémiai alapjai. Saint Peter. Bucureşti. 14. (1995) . Gondolatkiadó. Heszky L.A virus és a rák. 245 p Dudits D. (1990) . Natura. Budapest Bálint A.Jövők titka. Bucureşti Kovács J..(1983) . Popescu L. 998 p.H. Editura Universităţii „Al. Semestrul I II Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 3 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen . (1998) . University of California Press.A. W. század. Bukarest Nagy G. Akadémiai Kiadó.Cuza” Iaşi.Biologie celulară. 275 p. (1976) .Cytology. Budapest. William (1995) – Cell Biology laboratory Manual (funded by NSF-DUE 9451132). (1976) . Baltimore D.Szerkezetek és rendszerek a növényvilágban. Budapest.: Ember. Niţă Mihaela (1995) .Celula vegetală.Összehasonlitó anatómiai előadások I. USA Hess D. Scientific American Books Inc.: (1977) . ELTE Egyetemi tankönyv. ELTE Eötvös Kiadó.Daganat Biológia. Benga Gh.K. Budapest Szabó T.(1984) .I.(1984) . Budapest Ionescu-Varo M.. Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó. (1983) . Budapest. Minnesota...Természet..M.The Molocular Biology of Plant Cell – Botanical Monographs Vol.. Kolozsvár-Napoca Nagy M. Balázs A. Mezőgazdasági Kiadó. (1975) . Eötvös Kiadó. Mischiu Letiţia (1971) . RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Dacia Könyvkiadó.. Diculescu I. Oniceanu Doina. Budapest Czeizel E. New York Láng F.A növényi sejt élettana. Zypursky S. Bucureşti. Gustavus Adolphus College (Biology Department).Növénybiotechnológia. Bukarest Szalmatova T.Biologie celulară.A növényi anyagcsere. (1977) . (2000) . (2000) .Sz. STAGII.. Didactică Pedagogică. XX.Növényélettan . Republicii Socialista România. Bukarest Módy J. (1979) . Didactică şi Pedagogică. 251 p. Toma C. Dacia Könyvkiadó. Impr. Ladish H. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.L.Ép testben ép erek. Editura medicala. Budapest Feszt T. Freeman & Comp. 6. (1971) .Mi a sejt. Kriterion Könyvkiadó. Mezőgazdasági Kiadó. Bukarest Kis Z. Berkley and Los Angeles. Budapest Heidcamp H. 82 p.Heterózis és mutáció a kukoricában.E. Matsudara P. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Acad. Tudományos és Enciclopédiai Könyvkiadó. Berk A. Ed.Diculescu I. Ed. Kerekes M.. Sejttan. Smith H. 496 p. (1967) ..Biologie Celulară. 3rd edition.A molekulák és az élet.

Manifestări clinice ale reacţiilor alergice. Posibilităţi de interferenţă. III. Importanţa clinică a formulării.A. preparării şi selectării medicamentelor. Reacţii adverse asupra procesului reproducerii. IV.A.dr. în pediatrie şi la vârstnici. specializarea Farmacie. VI. VII. Rolul necooperării. Atribuţiile farmacistului clinician. Efectele toxice ale medicamentelor. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician. Biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase. Metode de constatare a necooperării. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Cooperarea bolnavilor Mărimea cooperării. Informaţia asupra medicamentului. Reacţii adverse medicamentoase (R. specializarea Asistenţă de Farmacie.) Noţiunea de R. Sisteme cu cedare controlată.A.anul III Facultatea de Farmacie. Condiţiile şi factorii care au determinat apariţia farmaciei clinice. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. B. Farmacie clinică . Sarcinile farmacistului clinician în aprecierea rezultatelor de laborator. Farmacia clinică Scurt istoric al farmaciei clinice.A. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. Obligatorie 4. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. DISCIPLINA: FARMACIE CLINICĂ A. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Tipuri de R. Obligatorie B. V. preparării şi selectării medicamentelor Obiectivele formulării. Relaţia între structura chimică a substanţei medicamentoase şi apariţia R. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în terapia bolnavului spitalizat Rolul farmacistului în aprovizionarea cu medicamente.anul V Facultatea de Farmacie. 2. II. Influenţa medicamentelor asupra testelor de laborator Modificări ale valorilor investigaţiilor de laborator. Consiliere şi îngrijiri farmaceutice .1. Strategii în dezvoltarea cooperării. Rolul şi atribuţiile farmacistului în cadrul spitalului. Cauzele principale ale necooperării. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Mecanismul de producere a schimbărilor „in vivo”. Interacţiuni medicamentoase . Rogoşcă Maria 3. Mecanismul modificărilor „in vivo”.

Farmacoterapia Tipuri de terapie. în pediatrie şi la vârstnici Tipuri de reacţii adverse. hepatice. Sistem de distribuire a medicamentelor bazat pe doze unitare Unit. Medicamentele şi conducerea auto. Încetarea tratamentului. . Sistemul centralizat şi descentralizat de preparare a medicamentelor în doze unitare. IV. (la nivel molecular şi la nivelul unor sisteme anatomo-fiziologice). urechea internă. Forme ale activităţii de farmacoepidemiologie. Controlul administrării eficienţei. Reacţiile alergice la medicamente. Scopul curativ şi atitudinea profilactică. ale aparatului respirator. ţesut conjunctiv. Tehnologia preparării şi controlul soluţiilor nutritive parenterale. Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital Aprovizionarea şi eliberarea medicamentelor în doze unitare. Dose System. Rolul alimentaţiei asupra absorbţiei medicamentelor Interacţiuni ale medicamentelor cu alcoolul şi alimentele. Stări patologice cauzate de medicamente Stări patologice cardiovasculare. distribuţie. III. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. VI. al altor organe . muşchi. renale. Rolul farmacistului în cercetarea clinică a medicamentelor noi. Alimentaţia parenterală Bazele biochimice ale alimentaţiei parenterale. Interacţiuni de ordin farmacodinamic. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. Formele de manifestare a procesului epidemiologic medicamentos. vitamine. neurologice. tipuri de farmacoterapie. Adaptarea medicaţiei în funcţie de evoluţie. sistem endocrin . Diagnosticul. IX. X. biotransformare şi excreţie a medicamentelor). psihice. gastrointestinale. Anticiparea reacţiilor adverse. Prepararea dozelor unitare.ochi. Stabilirea dozelor. Stabilirea tipului de farmacoterapie. reconstituante. Monitorizarea terapiei medicamentoase Unele aspecte practice ale monitorizării terapiei medicamentoase.produse de medicamente. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. (Substanţe energetice. II. Elemente de farmacoepidemiologie Procesul epidemiologic medicamentos.Interacţiuni de ordin farmacocinetice (în faza de absorbţie. V. VII. Atribuţii clinice ale farmacistului. VIII. Organizarea sistemului de distribuire a medicamentelor uni-doze. Organizarea unui centru de informare asupra medicamentelor. Factorii epidemiologici ai procesului epidemiologic medicamentos. Farmacomania şi farmacofobia. Alegerea medicamentelor. Utilizarea medicamentelor Planul terapeutic.aligoelemente).

metabolizarea şi secreţia medicamentelor. Condiţiile unei bune comuncari. distribuţia.farmacist . XII. Mărimea cooperării. medicatia multipla. Strategii in dezvoltarea cooperării Prepararea cu atenţie a medicamentelor. . Cooperarea pacientului.bolnav. labilitatea psihica. promovarea ambalării medicamentelor V. Reglementări privind introducerea medicamentelor noi în terapeutică. Organizarea spaţiului destinat preparării amestecurilor citostatice. IV. lipsa relaţiei medic . Metode de constatare a cooperării: interogarea. Exemple. Obstacole in calea comunicării. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR RELAŢII ALE FARMACISTULUI CU PACIENTUL I. Factorii care au determinat pariţia farmaciei clinice. Rolul necooperarii. Absorbţia. Medicamentele citostatice Personalul implicat în prepararea soluţiilor perfuzabile cu citostatice. simplificarea administrării medicamentelor. II. reacţii adverse medicamentoase. etichetarea exacta si completa. Protecţia persoanelor. X.VIII. caracterul medicatiei. III. Comunicarea. Supravegherea medicamentelor noi introduse în terapeutică. Monotizarea bolnavilor la domiciliu Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în supravegherea bolnavilor. numărarea tabletelor ramase. XIII. etichetare necorespunzatoare. Sfaturi practice in comunicare. informaţia necorespunzatoare. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Evaluarea preclinică şi clinică a medicamentelor. XI. separaţia sociala. Interacţiuni între medicamente şi diferite sisteme sau organe Probleme ridicate de calea de administrare orală şi parenterală. Cauzele principale ale necooperarii Ambalajul necorespunzator al medicamentelor. decizia intenţionata. Conţinutul si obiectivele cursului de consiliere a pacienţilor. IX. Neutralizarea reziduurilor. analiza medicamentoasa. Curs introductiv Scurt istoric al apariţiei farmaciei clinice. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. notarea urinii. Cronofarmacocinetica Relaţia dintre cronobiologie şi efectele tratamentului medicamentos. Medicamente stupefiante şi psihotrope Reglementări privind depozitarea şi manipularea medicamentelor stupefiante şi psihotrope. Model de comunicare. B.

materialul de ajutor. tratament IV. osoasa. Activitatea Centrelor Europene de Informaţii Asupra Medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Strategii pentru educaţia sanitara despre medicament: strategii generale. Materialul educativ auxiliar: materialul tipărit.cauze. comunicările. medicamente recomandate III. caracteristici ale tratamentului. musculara. II.simptome. IV. Rolul medicamentului. bolnavi cu accidente vasculare cerebrale. Constipatia . bolnavi cu vederea slăbită. cunoaşterea medicamentului.de gat.cauze. expectorativa. mecanisme. general. tipuri de aplicatoare V. Consilierea unor categorii de bolnavi: consilierea bolnavilor vârstnici. Obiectivele educaţiei sanitare Obiective generale. simptome. EDUCAŢIA SANITARA I.VI. principiilor de tratament si a medicamentelor utilizate in cele mai frecvente stări de boala II. Conţinutul de informaţie despre medicament oferit pacientului: înţelegerea reţetei. tuse uscata. III. mecanisme. Sisteme de comunicare si informare. medicamente VI. Obiective ale educaţiei sanitare referitoare la medicament. strategii de schematizare a programelor educarive. Diareea . Sarcinile farmacistului de spital in asigurarea unei bune consilieri. Cefalea . tratament . incorecta a medicamentului. tipuri. simptome. Tehnici de comunicare verbala: interviul.cauze. schemelor. caracteristicile bolii.cauze. Prezentarea pe scurt a simptomelor. Consilierea Sarcina farmacistului in consilierea pacientului. V. Educaţia sanitara asupra medicamentului Cauzele de nerespectare a tratamentului: caracteristicile bolnavului. articulara. tratament inhalator. relaţia medic-pacient. Tuşea . tratament VII. Folosirea Automedicatia si abuzul de medicamente. broşurile. materialul audiovizual. alte materiale. Durerea . Educaţia pentru sănătate Rolul spitalului. bolnavi cu afecţiuni inflamatorii ale articulaţiilor. Modele sanitare si de educaţie sanitara Nerespectarea prescriptiei medicale. Evaluarea educaţiei sanitare despre medicamente. Astmul bronsic .

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. analiza rapida IX.Med. simptome. ce antibiotic se recomanda. patologice ale glicemiei. antibiograma. Vol.insuficienta venoasa cronica. Ed. 1995 Stroescu V. Cluj-Napoca. Bucureşti. Hipertensiunea arteriala . Ediţia a V-a. tratament general. Williams&Wilins.valori normale. Josefina Corciovei Constantinescu. 1993 Cuparencu B. patologice. Cluj-Napoca. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. I.Med. tratament local. urmări. Ediţia a II-a. Fulga. Infecţia urinara .I. medicamente recomandate X. A. Medicina. XV. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S. şi colab. II. Harvey Pamela. 1984 Stroescu V.. Bucureşti. Szeged. Ed.Dacia. antibioticele in timpul sarcinii si alăptării XIV.Medicală Callisto Bucureşti.Med. Gourley. Semmelweis Orvostudományi Egyetem. Bucureşti. Ed. şi colab.. Ediţia a III-a. 1999 .când.Univ. Ed. Ediţia a IV-a.. Principii de tratament antibacterian . Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. cat timp. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică.simptome. D.: Farmacoterapia.: Bazele farmacologice ale practicii medicale.: Farmacoterapia practică. R.: Clinicai Gyógyszerészet. Afecţiuni cutanate cauzate de expunerea la soare . Ulcerul varicos . Ediţia a IV-a Ed. Ed. reacţii adverse ale antibioticoterapiei.I. metode-protectie XIII. Ed. Champe: Farmacologie. Safta.tipuri de anemii.Med.Med.. Ed. Ed. 2002 Simiti I. 5. Bucureşti.Dacia. 1989 Mezey G.All Bucureşti.R. clasificare. Ed. Ed. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat. Egyetemi Gyógyszertár. Egyetemi Gyógyzsertár. C. Bucureşti.valori normale. local XII. tratament XI. Michaela Constantinidi. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem. cat.VIII.Dacia. 1995 Stănescu V. Bucureşti. 1993 Dobrescu D.Med. Cluj-Napoca. Ed. Kory: Metabolismul medicamentelor. Tg.urmări imediate tardive. Înţepături de insecte . Edit. Vol.. Bucureşti. Budapest. Oana Andreia Coman: Farmacologie.A. Brezina. M. 1979 Mycek Mary. tratament. J. simptome. L.T. 1990 Stroescu V. 1981 Beldeanu D.Med.. antiseptic. Budapest. 1995 Soós G.: Klinikai Gyógyszerészet. II. Anemia . 1989 Herfindal E.: Bazele farmacologice ale practicii medicale.reacţii immediate.Sote. Ed.Mureş. 1984 Dobrescu D. tratament diuretic. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics. şi colab. general. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase. Diabet . A. E. tipuri. 1980 Mezey G.: Elemente de farmacie clinică.

Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S. Ed. Egyetemi Gyógyszertár. şi colab. 1993 Dobrescu D. Vol. Budapest. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat.B. Bucureşti.R. Oana Andreia Coman: Farmacologie. Brezina. Michaela Constantinidi.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. C. Bucureşti.: Farmacoterapia. A. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor. Cluj-Napoca. Ed. 1981 Beldeanu D.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. D. Tg.Mureş.Dacia.: Elemente de farmacie clinică. Safta. E. Szeged. Ed. II.Med. 1979 Mycek Mary. Ed. Ed.T. 1993 Cuparencu B. Bucureşti. Bucureşti. 1995 Stroescu V. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.. STAGII. Ed. Ed. Ediţia a II-a. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem. Ed. şi colab. Ed.Med. 1999 6.Med.. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică. M. Ediţia a IV-a. Ed. Kory: Metabolismul medicamentelor. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.. Ed. Josefina Corciovei Constantinescu. şi colab.Univ. 1990 Stroescu V. 1980 Mezey G. L.A.Med.. Bucureşti. Ediţia a III-a. II. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Semmelweis Orvostudományi Egyetem.I. Ed.Med.I. Cluj-Napoca. J..Dacia.Sote. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Cluj-Napoca.All Bucureşti. 1989 Herfindal E. 1995 Stănescu V.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Ediţia a V-a. I II Semestrul B. Champe: Farmacologie. 1984 Dobrescu D. R. Williams&Wilins.Med. Medicina.: Clinicai Gyógyszerészet. 1989 Mezey G. 1995 Soós G. Vol. Edit. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok. Ediţia a IV-a Ed. Fulga. Harvey Pamela. A. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase. Gourley.Dacia. Bucureşti. I.. Bucureşti.: Klinikai Gyógyszerészet.Med.Medicală Callisto Bucureşti. 1984 Stroescu V. Egyetemi Gyógyzsertár. 2002 Simiti I.: Farmacoterapia practică. Budapest. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics.

CATEDRA F2 .

specializarea Asistenţă de Farmacie. Marcarea. specializarea Asistenţă de Farmacie. specializarea Farmacie. Droguri cu acţiune fizică Lycopodium sporae. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Părţi de plante folosite. Avantajele cultivării plantelor medicinale. Partea generală Definiţia şi istoricul farmacognoziei. Necesitatea şi incovenientele obţinerii plantelor din flora spontană.anul III Facultatea de Farmacie. Transportul.Principii active . Ambalarea.1. Condiţionarea produselor vegetale. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. Medicamente homeopate . Principiul activ. Sortarea produselor vegetale.anul II Facultatea de Farmacie. . Nomenclatura. Produse vegetale . Chemotaxonomia.drd.drogul vegetal brut. Fitoterapie . specializarea Farmacie. Eşianu Sigrid Şef lucr. Compoziţia chimică . B.FITOTERAPIE A. Obţinerea plantelor medicinale din flora spontană. F. Ocrotirea plantelor din flora spontană. Definiţie. Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană şi din culturi. Măsuri agrofitotechnice pentru creşterea producţiei. G. II. specializarea Farmacie. DISCIPLINA: FARMACOGNOZIE . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. D. specializarea Asistenţă de Farmacie. F.fitocomplex. Clasificarea compuşilor naturali. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. specializarea Farmacie. Cultivarea plantelor medicinale. Deontologie şi legislaţie farmaceutică . C. Principiul activ ca individ chimic sau ca total de substanţe active (fitocomplex). Controlul produselor vegetale. Biogeneza compuşilor naturali.dr. Fitoterapie . Uscarea plantelor medicinale. Carbo medicinalis. Obiectivele cultivării. Gossypium depuratum.anul V Facultatea de Farmacie. E. Varga Erzsébet Prep.dr.anul II Facultatea de Farmacie. Farmacognozie . C. B.anul III Facultatea de Farmacie. Zőld Eszter-Erika 3. Produsul vegetal brut . Cartarea. G.anul II Facultatea de Farmacie. 2. D. Etică şi deontologie farmaceutică .anul V Facultatea de Farmacie. E. Depozitarea. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.

Hammamelidis folium. Agar. Droguri cu glicozide tiolice (senevoli): Sinapis nigrae semen. Calendulae flos. Droguri: Acaciae gummi. Droguri cu conţinut în glicozide (heterozide) Generalităţi: Noţiunile "aglicon" şi "partener glucidic". Sarsaparillae radix. Reacţii de identificare. Răspândire.Generalităţi.Generalităţi. Rhamni purshiani cortex. Saccharum lactis. Herniariae herba. Droguri cu acţiune laxativă ce nu conţin derivaţi antracenici: Scammoniae resina. Droguri: Cydoniae semen. Strophanti kombe semen. Gossypi oleum. Graminis rhizoma. Gallae. Cynarae folium. Armoracia rusticana. Rubiae tinctoriae radix. Inulinum. Tragacantha. Inozitolum. Adonidis herba. Saponariae albae radix. Uleiuri grase semisiccative: Arachidis oleum. Strophanti grati semen. Convallariae herba. Scillae bulbus. Sambuci flos.Generalităţi. Melliloti herba. Fosfatide Generalităţi: Compoziţie chimică.Homoglican. Chrysophanolum. Droguri cu flavonoide: Sophorae flos. Sinapis albae semen. Helianthi oleum. Uleiuri grase nesiccative: Olivae oleum. Malvae arboreae flos. Proprietăţi chimice. VI. Trioni herba. Manna. Droguri cu glicozide cianogenetice: Amygdalae semen. Ammi majorus fructus. Hippocastani semen. Verbasci flos. Helianthi neutralisatum oleum. Crataegi flos. Utilizări. Ratanhiae radix. Acţiune. Droguri: Amylum. Ginseng radix.III. Levistici radix. Heteroglicani. Răspândire.acţiune. Determinare cantitativă. Salicis cortex. Ceratoniae fructus. Digitalis lanatae folium. Grăsimi vegetale şi animale. Farfarae folium. Identificări şi determinări cantitative. Allium cepa. Droguri: Saccharum. Asperulae herba. Clasificare. Determinări cantitative. Ononidis radix. Equiseti herba. Droguri cu glicozide cardiotonice: Generalităţi. Rapae oleum. Myrtilli fructus. Amygdalae oleum. Gume . Liquiritiae radix. Sennae folium et fructus. Legătura glicozidică. Droguri cu glicozide fenolice: Uvae ursi folium. Dozare. Cellulosum. Dextranum. Mucilagii din plante superioare: Althaeae radix et folium. IV. Structura chimică. Efecte secundare. Hyperici herba. Metode de dozare. Salep tuber. Quillajae cortex. Fructosum. Identificări. Ulei de germeni de grâu şi porumb. Angelicae radix. Gei rhizoma. Relaţia structură chimică . Droguri cu glicozide antracenice: Generalităţi. Cardui mariae fructus. Droguri: Frangulae cortex. Plantaginis folium. Rolul lor în plante. Spiraeae herba. Droguri: Glucosum. Droguri cu saponozide: Generalităţi: Structură chimică. Mel depuratum. Anserinae herba. Caricae. Ceruri. Identificare. Proprietăţi fizico-chimice. Droguri cu antocianine: Cyani flos. Eryngii herba. Alginaţi. Psylli semen. Pectine – Generalităţi. Utilizări. Solidaginis herba. Juglandis folium. Generalităţi . Gossypium depuratum. Droguri: Digitalis purpureae folium. Alchemillae herba. Allium sativum. Mucilagii din plante inferioare: Acid alginic. Hederae herba. Coryli folium. Uleiuri grase siccative: Sojae . Rolul heterozidelor în organismul vegetal. Jalapae resina. Vitis idaeae folium. Malvae folium et flos. Hellebori radix. Polizaharide. Nerii folium. Sesami oleum. Droguri cu conţinut în materii tanante Acţiune farmacologică. Droguri: Ammi visnagae fructus. Polygalae senegae radix. Gossypium depuratum mixtum. Acţiunea tonicardiacelor. Mucilagii . Identificare. V. folium et fructus. Rhamni catharticae fructus. Droguri cu conţinut în cumarine: Generalităţi: Structura chimică. Acţiuni farmacologice. Salicariae herba. Laminariae stipites. Podophyllinum. Carrageen. Fraxinus ornus.Generalităţi. Pimpinellae radix. Lini semen. Oligozaharide . Glucide şi droguri cu conţinut în glucide Monozaharide . Maydis stigmata. Sorbitolum. Bistortae rhizoma. Droguri cu conţinut în flavonoide şi antocianine: Generalităţi: Structura chimică. Rhei rhizoma. Răspândire. Droguri: Quercus cortex. Utilizări. Aloe. Violae tricoloris herba. Robiniae pseudoacaciae flos. Structura chimică. Droguri: Saponariae rubrae radix. Sanguisorbae herba. Agrimoniae herba. Populi gemmae. Acţiune farmacologică. Cerasorum stipites. Tormentillae rhizoma. Primulae radix. Dextrine.

Anethi fructus. Chelidonii herba. Cera jojoba. Jecoris aselli oleum. Droguri din familia Myrtaceae: Eucalypti folium. Granati cortex. Crotonis oleum. Droguri din familia Lauraceae: Cinnamomi ceylanici cortex. Obţinere. Aurantii pericarpium. Menthae crispae folium. Cacao semen. VII. Theae folium. Pini montanae aetheroleum. Obţinere. Structuri chimice. Terebinthinae aetheroleum. Rosmarini folium. Aspecte botanice. Piperis nigrae fructus. Droguri din familia Rutaceae: Citri pericarpium. Dracocephali herba. Mandragorae folium. Droguri din diferite familii: Citronellae aetheroleum. Alcaloizi tropanici: Belladonnae radix et folium. Hyssopi herba. Grăsimi solide şi semisolide: Cacao oleum. Amara pura: Gentianae radix. Guajaci resina. Clasificarea sescviterpenelor. Alcaloizi purinici: Coffeae semen. Calabarica faba. Proprietăţi fizice şi chimice. Ceruri: Cera alba. Cera lanae. Alcaloizi chinolinici şi izochinolinici: Chinae cortex. Lecitinum vegetabile (soia. Clasificare. Bergamottae aetheroleum. Foeniculi fructus. Papaveris fructus. Menianthidis . Coriandri fructus. Rauwolfiae radix. Alcaloizi terpenici: Aconiti tuber. Arnicae flos. Hyoscyami folium. Cera flava. Croci stigmata. Olibanum. Thymi herba. Pix Abietinarum. Gummi rezine: Myrrha. Hyppoglossi jecoris oleum. Ammoniacum resina. Colae semen. Balsamuri şi răşini fenilpropanice: Balsamum peruvianum. Niaouli aetheroleum. Quassiae lignum. Uleiuri grase cu acţiuni specifice: Ricini oleum. Camphora. Pix Pinaceae. Mathe folium. Metode de extracţie. Galangae rhizoma. Cetaceum. Capsici fructus. Droguri cu conţinut în substanţe amare Generalităţi: Definiţie. Structura chimică. Sabadillae semen. Alcaloizi neheterociclici: Ephedrae herba. Cinnamomi chinensis cortex. Balsamum Copaivae. Apii fructus. Ipecacuanhae radix. Calami rhizoma. Carvi fructus. Reacţii de identificare. Scopariae herba. Pix Juniperi oxycedri. Gudroane Generalităţi: Compoziţia chimică. Hydrastidis rhizoma. Boldo folium. rapiţă). Centaurii herba. Proprietăţi chimice. Salviae folium. Determinări cantitative. Vincae roseae herba. Ellemi. Droguri din familia Lamiaceae: Menthae piperitae folium. X. Alcaloizi chinolizinici: Cytisi semen. Adeps lanae anhydricus. Ignatii semen. Droguri cu conţinut în alcaloizi Generalităţi: Definiţie. Fosfatide: Lecitinum ex ovo. Droguri din familia Zingiberaceae: Zingiberis rhizoma. Basilici herba. Aurantii floris aetheroleum. Arecae semen. Curcumae rhizoma. Alcaloizi piridinici şi piperidinici: Nicotianae folium. Larrea resina. Hydnocarpi oleum. Alcaloizi sterolici: Veratri rhizoma.oleum. Alcaloizi imidazolici: Jaborandi folium. Adeps lanae hydrosus. Asari rhizoma. Conii fructus. Răspândire. Yohimbae cortex. Răşini terpenice: Colophonium. VIII. Cera Carnaube. Lavandulae flos. Secalae cornutum. Oenotherae oleum. Acţiuni farmacologice. Caryophylli flos. Zedoarie rhizoma. Cocae folium. Guarana. Acţiuni farmacologice. Curara. Pix lithanthracis. Berberidis cortex. Metode de analiză. Cocos oleum. Balsamum tolutanum. Assa foetida. Millefolii flos. Pini turio. Vincae minoris herba. Gudroane: Pix liquida. Pix Betulae. IX. Droguri din familia Apiaceae: Anisi vulgaris fructus. Uleiuri volatile şi droguri cu conţinut în ulei volatil Generalităţi: Caractere generale ale uleiurilor volatile. Alcaloizi indolici: Strychni semen. Utilizări. Juniperi fructus. Droguri: Chamomillae flos. Lobeliae herba. Galbanum. Petroselini fructus et radix. Determinare cantitativă. Răspândire. Guajaci ligni. Origani herba. Droguri din familia Asteraceae: Generalităţi. Tiliae flos. Răşini. Duboisiae folium. Scopoliae radix. Compoziţia chimică. Opium. Serpylli herba. Mastix. Colchici semen. Stramonii folium. Balsamuri. Melissae folium. Lini oleum. Localizare. Anisi stellati fructus.

Amara aromatica: Absinthii herba. Sambuci flos. Orientarea în FR X. Plantaginis folium. IV. Farfarae folium. Determinarea vâscozităţii unui extract cu aparatul Höppler. XI. Amara mucilaginosa: Cetraria islandica. Lupuli strobuli et Glandulae. fructus et flos. Jecoris oleum. Modul de efectuare a unei analize farmacognostice. Determinarea pierderii prin uscare a unui drog. Efectuarea a 3 preparate microscopic conform FR X. Carrageen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cianogenetice şi senevolice Amygdalae semen. Cinae flos (santonina). II. Salep tuber.Gummi arabicum. . Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în mucilagii Althaeae radix et folium. Condiţii de puritate conform FR X. Lucrare introductivă Scopul lucrărilor practice. Droguri cu acţiune sedativă Valerianae radix. XII. XIV. Crataegi folium. Leonuri herba. Passiflorae herba. Droguri cu conţinut în vitamine Sorbus aucupariae fructus. Controlul purităţii drogurilor conform FR X Determinarea impurităţilor dintr-un dorg. Determinarea cantitativă a sinigrinei conform FR X.şi microscopice: Lycopodium sporae. Cannabis indicae herba. Lini semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune fizică Caractere macro. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în glucide: Amylum. Controlul microscopic Tehnica pregătirii preparatelor microscopice. V. Amara adstringentia: Condurango cortex. Ammi visnagae fructus. Viburni cortex. Cucurbitae semen. Verbasci flos. Malvae flos et folium. XIII. Agar-agar. Sinapis albae semen. Aurantii pericarpium. Sinapis nigrae semen. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Controlul macroscopic a 3 droguri conform FR X. Determinarea cenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil. Gume. Gossypium depuratum: Măsurarea perilor cu lanametrul. Determinarea conţinutului în substanţe solubile. VI. Tragacantha. Determinarea factorului de îmbibare a produsului Lini semen. Droguri cu acţiune antihelmintică Filicis maris rhizoma.folium. Denumirea latină a drogurilor. Pectine . Tanaceti flos. Cynosbati fructus. Hippophae fructus. Calami rhizoma. Droguri cu acţiune insecticidă Pyrethri flos (Chrysanthemum vulgare). Urticae folium. Faex Medicinalis. Chinae cortex. Piper methysticum rhizoma (Kawa-Kawa). III. Cetraria islandica. Graminis rhizoma. Vizitarea Grădinii de plante medicinale şi aromatice a UMF. Laminariae stipites.

Hyperici herba. Violae tricoloris herba. Cera flava. Adonidis herba. Sophorae flos. Rosmarini folium. Ononidis radix. Jecoris oleum. Identificarea proazulenelor. XVI. Identificarea flavonoidelor prin reacţii chimice şi CSS. Salicariae herba. Gei rhizoma. dozare XIII. uleiurilor şi cerurilor Adeps lanae anhydricus. Serpylli herba. XVII. Digitalis lanatae folium. . Hamamelidis folium. Aloe. Gallae. X. Analiza calitativă a uleiurilor volatile: Condiţii de puritate conform FR X. Trioni herba. Arnicae flos. Chrysarobinum. Millefolii flos. Cyani flos. Ricini oleum. Anserinae herba. Saponariae albae radix. Melissae folium. de ester. XV. Lavandulae flos. Salviae folium. Identificare prin CSS. Dracocephali herba. Helianthi oleum et oleum neutralisatum. Equiseti herba. cumarine Cynarae folium. Meliloti herba. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Lamiaceae Menthae piperitae folium. Liquiritiae radix. Determinarea cantitativă a antraglicozidelor coform FR X. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cardiotonice Digitalis purpureae folium. Identificarea substanţelor tanante prin reacţii chimice.VII. Origani herba. de iod. Dozarea saponinelor hemolitice. Hederae folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide antrachinonice Frangulae cortex. Analiza farmacognostică a grăsimilor. antociani. VIII. Calendulae flos. Analiza farmacognostică a drogurilor cu materii tanante Ratanhiae radix. Controlul purităţii: Indice de aciditate. Strophanti semen. Rhei rhizoma. Determinarea cantitativă a arbutozidei prin titrare iodometrică. Analiza farmacognostică a drogurilor cu flavonoide. Agrimoniae herba. Malvae arboreae flos. Primulae radix. XIV. Determinarea Indicelui hemolitic. Cera alba. Cardui mariae fructus. Hellebori rhizoma. Dozarea azulenelor din Chamomillae aetheroleum. Dozarea mentolului şi esterilor de mentil conform FR X. Cacao oleum. Quercus cortex. Senegae radix. Myrtilli fructus. XI. Alcoolum cetylstearylicum et emulsificans. Indicelui de spumificare. de saponificare. Cetaceum. Cerasorum stipites. IX. Obţinerea uleiului volatil prin hidrodistilare. Ammi visnagae fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide fenolice Vitis idaeae folium. Determinarea cantitativă a uleiului volatil conform FR X Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă. Eryngii herba. Uvae ursi folium. Determinarea cantitativă a substanţelor tanante prin metoda pulberii de piele şi metoda Lőwenthal. Adeps lanae hydrosus. Lini oleum. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Asteraceae Chamomillae flos. Maydis stigmata. Scillae bulbus. Convallariae herba. Alcooles lanae. Thymi herba. XII. Determinarea constantelor fizice. Analiza farmacognostică a drogurilor cu saponozide Saponariae rubrae radix. Sennae folium et fructus.

Leonuri herba. Determinarea indicelui de amăreală conform FR X. Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţia murexidului. Crataegi fructus. Aconiti tuber. Coriandri fructus. Capsici fructus. Cnici herba. Cocae folium. Cinae flos. Ephedrae herba. XXIV. XXV. Identificarea alcaloizilor tropanici prin reacţii chimice. XXVII. Cynosbati fructus. Identificarea alcaloizilor lizergici după FR X. Cinnamomi cortex. prin microsublimare şi CSS. Metode de extracţie a alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari XXI. . XXIII. Aurantii pericarpium. Secale cornutum. Lupuli strobuli. Dozarea carvonei prin metodă spectrofotometrică. Identificarea uleiurilor prin CSS. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune sedativă. XIX. Berberidis cortex. Juniperi fructus. Calami rhizoma. Papaveris fructus. Centaurii herba. Rutaceae şi alte familii Eucalypti folium.XVIII. Urticae folium. terpenici şi sterolici Colae semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi purinici. Dozarea totalului de alcaloizi indolici din Strychni semen. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Apiaceae Anisi fructus. Veratri radix. Dozarea alcaloizilor tropanici după FR X. Dozarea chininei prin metodă titrimetrică. Lauraceae. XXVI. Dozarea aldehidei cinamice prin metoda oximtitrimetrică. Foeniculi fructus. Cichorii herba. XX. Hyoscyami folium. a drogurilor cu acţiune antihelmintică şi insecticidă şi cu vitamine Valerianae radix. Identificarea şi dozarea morfinei din Papaveris fructus cu metoda nefelometrică. Absinthii herba. Identificarea alcaloizilor din Chinae cortex. Ipecacuanhae radix. Citrus pericarpium. Thaeae folium. Stramonii folium. Hydrastidis rhizoma. Cacao semen. Hippophae fructus. Tiliae flos. Menyanthidis folium. Analiza farmacognostică a drogurilor din familiile Myrtaceae. Aurantii pericarpium. Caryophylli flos. Pyrethri flos. Dozarea eugenolului în balonul Cassia. Dozarea capsaicinei cu metoda vanadică. Dozarea alcaloizilor lizergici prin metodă fotocolorimetrică. folium et flos. Filicis maris rhizoma. Carvi fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi neheterociclici Colchici semen. Coffeae semen. Taraxaci herba. Identificarea alcaloizilor prin reacţii generale şi specifice XXII. Vincae minoris herba. Chelidonii herba. XXVIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi indolici Strychni semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu principii amare Gentianae radix. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi chinolinici şi izochinolinici Chinae cortex. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi tropanici Belladonnae radix et folium.

B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Evoluţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Progrese şi tendinţe ale medicamentului fitoterapeutic. Forme farmaceutice ale preparatelor Fitoterapeutice de uz extern şi intern. II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Cavitatea bucală: gingivita, stomatita, afte, parodontoza, abcese dentare, amigdalita. Stomacul: gastrita hiperacidă şi ulcerul gastric şi duodenal; sindromul dispeptic (anaciditatea şi hipoaciditatea). Intestinul: diareea, constipaţia, meteorisme, helmintiaza, colicile abdominale. Aparatul hepato-biliar: afecţiunile hepatice, afecţiunile vezicii şi căilor biliare, colica şi litiaza biliară III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Imunostimulatoare vegetale. Răceala şi gripa. Antitusive vegetale centrale şi periferice. Expectorante vegetale. Fitoterapia astmului bronşic. IV. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia de prostată. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză. V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa cardiacă. VI. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea, eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate. VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Obezitatea IX. Fitoterapia în afecţiuni reumatismale X. Fitoterapia în geriatrie XI. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi

III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni digestive VI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni cardiovasculare X. Formularea unor prescripţii pentru tulburări nervoase XI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni dermatologice XII. Formularea unor prescripţii pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni reumatismale XIV. Formularea unor prescripţii in geriatrie C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice III. Profesiunea şi etica profesională. Profesia de farmacist IV. Jurământul lui Hippocrate V. Rolul şi modul de funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice (farmacii, depozite, drogherii, unităţi de producţie) VIII. Rolul farmacistului în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri IX. Rolul farmacistului în prevenirea automedicaţiei şi a intoxicaţiilor medicamentoase X. Aspecte privind etica cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic

PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Îndatoririle generale ale farmaciştilor II. Îndatoririle asistenţilor de farmacie III. Responsabilitatea şi independenţa farmaciştilor IV. Relaţiile între farmacişti V. Relaţiile între farmacişti şi membrii corpului medical VI. Relaţiile între farmacişti şi bolnavi VII. Activitatea farmacistului în diferite organizaţii profesionale VIII. Activitatea farmacistului în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România IX. Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilor deontologice ale farmaciştilor X. Concurenţa loială între farmacişti XI. Educaţia farmaceutică continuă D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Defniţia homeopatiei. Istoric – evoluţie. Alopatia – Homeopatia. Terminologia în homeopatie. II. Principiile de bază ale homeopatiei Principiul similitudinii, principiul diluţiei infinitezimale, principiul dinamizării, principiul strictei individualizări. III. Concepţia homeopatică asupra bolilor cronice Diatezele. Biotipurile şi utilitatea lor în homeopatie. Corespondenţa cu diatezele. IV. Condiţiile valorificării legii similitudinii Patogeneziile. Înregistrarea simptomelor bolnavului. simptomatic cu patogenezia. Suprapunerea tabloului

V. Prezentarea Materiei Medicale Prezentare pe sindroame clinice, repertorizarea. Îndreptare de terapeutică homeopată. Fişe sintetice. Repertorii. VI. Consultaţia bolnavului Semiologia homeopatică. Foaia de observaţie Ierarhizarea simptomelor. VII. Metode de tratament

Consultaţie. Solvenţi folosiţi la prepararea remediului homeopatic. Stabilirea dozelor şi diluţiilor. Limitele homeopatiei. Medicamentul homeopatic Materia primă vegetală. minerală. Izoterapia VIII. Metoda complexistă. II. Indicaţiile homeopatiei. Deconcentrarea: triturarea. Remedii în caz de constipaţie şi diaree cronică E. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Organoterapia IX. Remedii în caz de diabet X. Condiţionarea. IX. Legea similitudinii III. . Locul homeopatiei în terapeutica modernă II. Produse vegetale cu acţiune fizică Lycopodium sporae. Forme farmaceutice.Patogeneziile IV. Gossypium depuratum. Remedii în caz de anxietate XII. diluarea. Prelucrarea materiei prime. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Stabilirea ritmului de administrare Cauzele lipsei acţiunii. Metoda unicistă. Materia medica.Metoda pluralistă. Rolul plantelor medicinale şi al produselor fitoterapeutice în terapeutică Obţinerea materiei prime din flora spontană şi din culturi. interogatoriul VI. Remedii în caz de litiaze XI. Biotipurile – Temperamentele hipocratice V. Drenajul în homeopatie VIII. Remedii în caz de ulcere şi dispepsii XIV. animală. Cauzele agravării. Remedii în caz de cefalee XIII. Carbo medicinalis. Bioterapia VII.

Althaeae radix et folium. Camphora. Eucalypti aetheroleum. Salicariae herba. Ricini oleum. Frangulae cortex. Solidaginis herba.Lavandulae flos. Absinthii herba. Sophorae flos. Anserinae herba. Rosmarini folium. Serpylli herba. Calendulae flos. Convallariae herba. Alchemillae herba. Quercus cortex. Adeps lanae. IV. Gei rhizoma. Malvae folium et flos. Tiliae flos. Cardui mariae fructus. Produse vegetale cu conţinut în glucide Mel. Anisi fructus. Cerasorum stipites. Tragacantha. Produse vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Produse vegetale cu acţiune sedativă Valerianae radix. Uvae ursi folium. Crataegi folium. Produse vegetale cu conţinut în uleiuri grase. Analiza produselor vegetale cu conţinut în glucide . V. Equiseti herba. Hyoscyami folium. Rhei rhizoma. Lucrare introductivă Denumirea latină a drogurilor. Digitalis lanatae folium. Violae tricoloris herba. Farfarae folium. Pectine. Produse cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. VIII. Liquiritiae radix. Cacao oleum. Cynosbati fructus. Thymi herba. Chelidonii herba. Hippocastani semen. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Maydis stigmata. Berberidis cortex. Salviae folium. Foeniculi fructus. Salicis cortex. Plantaginis folium. Produse vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Dracocephali herba. Populi gemma. Lini oleum. Gummi arabicum. X. Citri pericarpium. Lichen islandicus. Sinapis nigrae semen. Analiza produselor vegetale cu acţiune fizică III. Produse vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Stramonii folium. Helianthi oleum. Melissae folium. VII. Chinae cortex. Eryngii herba. II. Myrtilli fructus. Hyssopi herba. Juniperi fructus. Cynarae folium. Controlul purităţii produselor vegetale conform FR X. Produse vegetale cu conţinut în substanţe amare Gentianae radix. Verbasci flos. Vitis idaeae folium. Hippophaë fructus. Hederae folium. Agrimoniae herba. Ratanhiae radix. Adonidis herba. Carvi fructus. Lini semen. Arachidis oleum. Aurantii pericarpium. Monografii de produse vegetale în FR X. Calami rhizoma. Origani herba. Primulae radix. Centaurii herba. Papaveris fructus. Basilici herba. IX.III. Saponariae rubrae et albae radix. Coriandri fructus. flos et fructus. Amylum. Controlul macroscopic şi microscopic al produselor vegetale. Lupuli strobuli. Digitalis purpureae folium. Hyperici herba. grăsimi şi ceruri Olivae oleum. VI.

Analiza produselor vegetale cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Coriandri fructus. Analiza produselor vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Hederae folium. Sinapis albae semen. Salviae folium. Foeniculi fructus. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Rhei rhizoma. Lini semen. Agrimoniae herba. Juglandis folium. Papaveris fructus. Lavandulae flos. Liquiritiae radix. Solidaginis herba.Amylum. Chelidonii herba. Salicis cortex. Origani herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Crataegi folium. IV. Sophorae flos. Eryngii herba. Farfarae folium. Carvi fructus.şi microscopice. Quercus cortex. Cynosbati fructus. VIII. Centaurii herba. Gei rhizoma. Chinae cortex. Juniperi fructus. Saponariae rubrae et albae radix. Salicariae herba. Convallariae herba. Maydis stigmata. Verbasci flos. Frangulae cortex. XIV. Valerianae radix. Thymi herba. X. Dracocephali herba. Vitis idaeae folium. . Tiliae flos. Primulae radix. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Alchemillae herba. Althaeae radix et folium. Violae tricoloris herba. XII. Hyssopi herba. Plantaginis folium. flos et fructus. Basilici herba. Cardui mariae fructus. Hyperici herba. Adonidis herba. Rosmarini folium. VI. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Digitalis purpureae folium. Hippophaë fructus. VII. Serpylli herba. Aurantii pericarpium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Cerasorum stipites. Melissae folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în substanţe amare şi substanţe sedative Gentianae radix. Digitalis lanatae folium. Stramonii folium. Hyoscyami folium. Sinapis nigrae semen. Equiseti herba. V. Berberidis cortex. Hippocastani semen. XIII. Malvae folium et flos. Lupuli strobuli. XI.şi microscopice. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Calendulae flos. Cynarae folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Anisi fructus. Analiza ceaiurilor medicinale. Anserinae herba. IX. Citri pericarpium. Ratanhiae radix. Absinthii herba.

Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice Farmacia. morală. II. Insuficienţa cardiacă VI. IV. Exercitarea profesiei de asistent de farmacie V. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei profesionale III. şi constipaţia. Afecţiuni hepato-biliare. Depozitul. Jurământul lui Hipocrate IV. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Forme farmaceutice ale preparatelor fitoterapeutice. Organizarea şi funcţionarea Ligii asistenţilor de farmacie din România VI. Normele privind înfiinţarea şi autorizarea drogheriilor IX. Unitatea de producţie VIII. Angina pectorală. deontologie II. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză. Diareea. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice .F. V. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Condiţiile de organizare şi funcţionare a drogheriilor G. Partea generală Definiţia fitoterapiei. sindromul dispeptic. Tulburări neurovegetative VII. Hipertrofia benignă a prostatei. Litiaza urinară. vezicii şi căilor urinare. III. Afecţiuni vasculare. Bronşita. Excitante. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Gastrita hiperacidă. Drogheria. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. ulcerul gastric şi duodenal. Definirea noţiunilor: etică. colicile abdominale. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Inflamaţii şi infecţii ale cavităţii bucal. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Răceala şi gripa. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Astmul bronşic.

Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni dermatologice XII.I. verucoza. Fitoterapia afecţiunilor reumatismale X. furunculoza. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII.M. VIII. psoriazis. 1993 . Produse fitoterapeutice indicate în geriatrie 5.Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea.kötet. contuzii.F. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. 1999 Csedő C. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni reumatoide XIV. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. eczema.Mureş. Bucureşti. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.F. Produse fitoterapeutice pentru tulburări nervoase XI. Prepararea unor macerate. micoza. Csedő C. degerături.-Mureş. vol.M. Csedő C. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni cardiovasculare X.F.: Farmacognozie. Tg. Tg. Editura U. Mărunţirea. pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. plăgi cutanate. Produse fitoterapeutice pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. Editura Medicală. infuzii şi decocturi III. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni digestive VI..: Farmakognózia-II. Sigrid Eşianu. II. 2000 *** Farmacopeea Română X. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX. vitiligo.: Farmacognozie. 1999 Sigrid Eşianu. Fitoterapia în geriatrie XI. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri. Sigrid Eşianu. Tg. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni hepato-biliare VII.M. Editura U. Editura U. Obezitatea IX.Mureş. vol. Gargare şi fitopreparate pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V.

. Mezőgazda Kiadó.2001) Revista “Lumea farmaceutică“ . Budapest. Editura U. Chirilă P..T. 4. Ed.F. 2002 *** Farmacopeea Română X. Hăncianu M.Springer Verlag Berlin-Heidelberg-New York-London-Paris-Tokyo. Ed. vol I şi II Stănescu U. Editura University Press Târgu Mureş. Szent-Györgyi Orvostudományi Egyetem. Sigrid Eşianu: Plante medicinale din flora spontană. I şi II Hanganu D.2001) Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M. Editura Medicală. Îndreptar. 1987 Caba Th. farmacologice şi clinice ale fitoterapiei.: Précis de matiere médicale homeopathique. l982 Wagner H. Poirier J. Ed.: Pharmazeutische Biologie. Csedõ C. fitochimie şi fitoterapie. Bucureşti..: Farmacognozie. Kammerer S (2003): Leitfaden Phytotherapie ed.. Petri Gizella: Farmakognózia.10.I. Chirilă Maria . vol. I şi II C. Grigorescu E. 1979 Vannier L.M. Springer Verlag kiado. Medicină naturistă. 1993 Sigrid Eşianu. Haţieganu” Cluj-Napoca Petri Gizella(2002): Fitoterapia az orvosi gyakorlatban.10. Fitochimie şi Fitoterapie. Editura Medicală.Afl.1983 Chirilă P.Auflage. Hăncianu M. *** Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România *** Statutul Colegiului farmaciştilor din România *** Normele privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice şi condiţiile de organizare şi funcţionare a acestora *** Revista “Lumea farmaceutică“ J. J. 114-151. Tg. Kata.1994 B. nr 629/8. Szeged 2001 D. vol. Budapest. Bucureşti. Közgazdasági és Jogi Kiadó. Budapest Schilcher H. Budapest 1984 M. Ţuchel Cezarina: "Homeopatia.. 1999 Sigrid Eşianu. Ed. nr 629/8.M. Noţiuni elementare de farmacie homeopată". Ciulei I. Medicală Universitară „I. a II-a. 4. Bungetzianu Gh. II Editura U.T.Mureş 1999 F. Stănescu U (1993): Plante medicinale. l993 Steinegger E. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M. Paris. Medicală Bucureşti. Miron A. Editura Litera.: Manual de homeopatie. Papp: Gyógyszerészi Etika. Editura Medicală. Bucureşti..: Vadon termő és termesztett gyógynövények. Drogen und ihre Inhaltsstoffe. Gr.1988 Verzárné Dr. Gr.F. Bucureşti.O.: Lehrbuch der Pharmakognosie und Phytotherapie. Miron A. Aprotosoaie C (2004): Plantele medicinale de A la Z – Monografii ale produselor de interes terapeutic.: Elemente de practică homeopatică.Mureş. Stuttgart New York. vol. Gustav Fischer Verlag. Aprotosoaie C (2002): Bazele farmaceutice. Medicina könyvkiadó. Popa Iaşi. vol. Ursula Stănescu: Plante medicinale..Ciulei I. 1988 Bernáth J.Edition. 1968 E. 8. Ed. Bucureşti.: Farmacognozie.. Csedõ C.Editura Medicală.O. Sille: Etikett és protokol Kézikönyve.I şi II. vol. Popa Iaşi. Hansel R. Urban & Fischer München Jena Stănescu U. Tg. Popescu H (2002): Plante toxice. Grigorescu Em. Band IV.

Stănescu U. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I II Semestrul B. Miron A. I II Semestrul E.G. I II Semestrul C. vol.T. Popescu H (2002): Plante toxice. Popa Iaşi. Hăncianu M. I şi II Hanganu D. I II Semestrul G I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr credite 6 6 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 7 Număr credite 1 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Haţieganu” Cluj-Napoca 6. Medicală Universitară „I. I II Semestrul F. Ed. Gr. I II Semestrul D. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Aprotosoaie C (2004): Plante medicinale de la A la Z. Ed. STAGII.

Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4. Alţi intervenienţi. Cercetarea de marketing.anul II Facultatea de Farmacie. 2. E. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Comportamentul cumpărătorului . Criterii de segmentare. Segmentarea pieţii. C. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. D. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Principalele concepţii ale cererii. ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. G. Bazele evidenţei computerizate . Evidenţă farmaceutică computerizată .anul IV Facultatea de Farmacie. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. B. IV. III. specializarea Farmacie. specializarea Farmacie. F.anul II Facultatea de Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. Funcţiile marketingului. specializarea Asistenţă de Farmacie. Măruşteri Marius 3. specializarea Asistenţă de Farmacie. Rosenberg Ladislau Şef lucr. B.anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie.1. Conceptul de filiere. Agenţii pieţei: cumpărătorii. G. Conceptul de marketing II. Rolul specific al agentului: distribuitorul. specializarea Asistenţă de Farmacie. Antreprenoriat şi management farmaceutic . F. Cererea (definiţie).anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. D. ofertanţii. Marketing farmaceutic .dr. C. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Organizare şi legislaţie farmaceutică . Elemente de management şi marketing farmaceutic . Marketing-mix-ul. DISCIPLINA: MARKETING FARMACEUTIC. Elasticitatea cererii. Organizare şi legislaţie farmaceutică . E.dr.

Negocierea. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Indici. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Tipuri de întrebări. Procesele de aprovizionare. Prognoze asupra factorilor STEP. Programarea. Eşantionarea sistematică. XIV. Etapele întocmirii unui chestionar. Stabilirea unei strategii a produsului. Prezentarea şi redactarea. Comanda cantitativ economică. Eşantionarea proporţională. Identificarea surselor. Planificarea bunelor relaţii . X. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Analiza unui chestionar. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Selectarea pieţelor. Aranjarea întrebărilor. Studiul pieţei Produsul. Depozitarea. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Analiza şi interpretarea. Produse pentru clienţii interni. Controlul autenticităţii. impulsurile. Evaluarea metodelor de prognoză. VI. motivaţiile. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Evaluarea surselor. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. IX. Chestionarul. Riscul perceput. Organizare şi clasificare. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Eşantionarea. VIII. Informaţii de piaţă. OTC-uri. Utilizarea datelor procentuale. Eşantionarea aleatorie. Factorul economic. VII. Pretestarea chestionarului. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Factorul geografic. Stabilirea necesarului. Practica cercetării de birou. XII. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. XIII. surse instituţionale. Prognoze asupra mediului extern. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Tipuri de bază ale eşantionării.Etapele procesului de decizie. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Medii. Respectarea promisiunilor. Catalogarea. Recunoaşterea problemei: nevoile. Erori. Ciclu de viaţă a produsului. pregătire şi conducerea interviului. Cantitatea adecvată. Căi de informare. Lanţul aprovozionării. Testarea pieţii. V. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. XI. Intocmirea raportului.Evaluarea surselor. Metode specifice de eşantionare. Familia. Modalităţi eficiente de reclamă. Clasa socială. Stilul de viaţă. Reclama. Ocupaţia. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Esenţa produsului sau serviciului. Metode de cercetare. Curba vieţii de familie. Partea principală a raportului. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Sursele cercetării de birou: surse interne. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Cultura şi puterea exemplului. Compararea valorilor.

pacienţi) III. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar . Eşantionare prin metoda cotelor. indicatorul farmacistpopulaţie. Analiza mediului de marketing. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I.A. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. II. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Aplicaţie practică. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. lideri de opinie. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Responsabilitatea managerului. IV. VI. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie.a oportunităţilor). Asigurarea socială. V. B.Ţelul şi strategia. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. Braşov). Eşantionarea Eşantionarea multistadială. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. Responsabilitatea proprie. Comisia de Stupefiante. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. IV. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. indicatorul consum de medicamente-locuitori. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Responsabilitatea organizaţiei. II. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Vizitarea unei intreprinderi farmaceutice private (Europharm S. VII. Federaţia Internaţională Farmaceutică. pentru diferite medicamente.

Organizarea activităţii de farmacovigilenţă.M. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Producători de materiale sanitare. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară.N. PROGRAMA ANALITICĂ ASEMINARIILOR I. Evoluţia bugetului sanitar. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . atribuţii. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor VII. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II. Organizarea controlului calităţii medicamentelor A.Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţia muncii. VIII. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. Factori de consum.nr. Colegiul farmaciştilor. XI. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului.. Recepţia. IX. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. VI. conservarea şi manipularea medicamentelor. Economia de medicamente Obiective în economia sanitară. Drept de muncă. depozitarea şi conservarea medicamentelor. tehnica securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. Condiţii legate de localul farmaciei III. laboratoare de control al medicamentului.M. atribuţii cele mai importante. etapele de cercetare ale medicamentului nou. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea. XIV.S. ustensile şi aparatură necesară . V. Ord. XIII. 2234/1994.

IV. Căutarea înregistrărilor din baza de date. tipuri de date. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilirea necesarului de medicamente VIII.73/1969 XV. Zone de lucru. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. convenţii de sintaxă. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii XI. Crearea unei baze de date Deschiderea unei baze de date.nr. Închiderea bazei de date. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV. II. Structura şi organizarea bazelor de date. Introducere Structura şi funcţionarea unui calculator. Modificări în baza de date: adăugarea şi ştergerea înregistrărilor.S. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Prepararea soluţiilor sterile conf. 466/1979 XVI.120/1980 IX. Accesul la înregistrări. . ord. Structura bazei de date.M. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. editorul de texte. Noţiuni generale privind bazele de date Instrucţiuni. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei C. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. III. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII. Mediul FoxPro Baze de date relaţionale. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prin operaţia de inventariere XVII. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI.IV. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII. variabile şi masive.

II. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. Ordonarea unei baze de date. Generatorul de rapoarte. Programarea structurată. Programarea structurată. IX. X. mod de utilizare. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică. Obiecte de control. VI.“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. Vizualizarea conţinutului bazelor de date. III. Crearea unei baze de date. mod de utilizare.elaborări PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Utilitare încorporate în mediu Generatorul de etichete. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Intrare-ieşire.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Compilarea. Aplicaţie pentru farmacii. Baze de date Sistemul de meniuri. IV. formatul de afişare şi citire Comenzile de afişare-citire. VII.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Salvarea şi afişarea rapoartelor. Mediul FoxPro. V. V. Extragerea de informaţii statistice din baza de date. Structura unei baze de date.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. XII. .Vizualizarea conţinutului unei baze de date. XI. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică. VIII. Utilizarea bazelor de date indexate. Căutarea înregistrărilor în bază. Pornirea FoxPro Submeniul System. Pornirea staţiei de lucru. Metode de căutare. Modificarea structurii şi conţinutului bazei. Obiecte de control. Ordonarea bazelor de date: sortarea şi indexarea. Introducerea datelor în baza de date creată. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Sortarea şi indexarea. Extragerea de informaţii statistice din baza de date. Compilarea. Help-ul. VI.

Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. asministrarea unei farmacii. III.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . II. modele de “roleplaying”. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. analiza pieţei. fluxul circular al activităţii economice. VI. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. insuficienţa resurselor. cum măsurăm productivitatea. organizarea unei economii. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. Lucrare recapitulativă XII. marketingul în afaceri.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. evaluarea programului. organizarea unei farmacii. de la aprovizionare la vânzare. lanţil dorinţă-satisfacţie.VII. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. Verificarea cunoştiinţelor D. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing.elaborări. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. ce şi cât vând ? IV. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . condiţia de nou angajat. VIII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . dezvoltarea unui program de marketing. calitatea şi productivitatea. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. planificarea activităţii. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. perspective. oamenii şi productivitatea. Puţină economie Dorinţe şi resurse. planul de afaceri. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. X. legea diminuării beneficiilor. IX. argumente pentru o buna planificare a afacerii.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . Cum. V. . Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. VII. XI.

Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. ce şi cât vând ? IV. modele de “roleplaying”. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. fluxul circular al activităţii economice. cum măsurăm productivitatea. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. legea şi comerţul. II. insuficienţa resurselor. Principii financiare de bază: necesitatea informaţiei în afaceri. V. analiza pieţei. Cum. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. documente de bază în contabilitate XI. tipuri de cumpărători. planificarea activităţii. condiţia de nou angajat. analiza competiţiei. managementul şi susţinerea vânzărilor. promovarea vânzărilor X. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie.VIII. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă: distribuţia vânzărilor. contracte. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. . lanţil dorinţă-satisfacţie. proprietatea intelectuală. drepturi de proprietate. dezvoltarea unui program de marketing. marketingul în afaceri. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. sisteme de ânregistrare a informaţiei. argumente pentru o buna planificare a afacerii. calitatea şi productivitatea. VII. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. VI. Puţină economie Dorinţe şi resurse. asministrarea unei farmacii. planul de afaceri. organizarea unei economii. organizarea unei farmacii. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. perspective. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. XII. codul de etică al companiilor. de la aprovizionare la vânzare. evaluarea programului. competiţional. III. oamenii şi productivitatea. păstrarea nivelului IX. analiza consumatorilor. legea diminuării beneficiilor. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor.

Recunoaşterea problemei: nevoile. Conceptul de filiere. Funcţiile marketingului III. Segmentarea pieţii. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. impulsurile. proprietatea intelectuală. V. XII. . Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. Esenţa produsului sau serviciului. Ocupaţia. Concentrarea atenţiei asupra produsului. documente de bază în contabilitate. Practica cercetării de birou. E. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Alţi intervenienţi. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. promovarea vânzărilor. Cercetarea de marketing. Factorul geografic. Căi de informare. Conceptul de marketing II. Stabilirea unei strategii a produsului. motivaţiile. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă Distribuţia vânzărilor. managementul şi susţinerea vânzărilor. păstrarea nivelului IX. Testarea pieţii. Clasa socială. Elasticitatea cererii. Principalele concepţii ale cererii. Definiţii ale marketingului. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. Stilul de viaţă. Curba vieţii de familie. Familia. analiza competiţiei. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. IV. Selectarea pieţelor. sisteme de înregistrare a informaţiei. Principii financiare de bază Necesitatea informaţiei în afaceri. Cererea (definiţie). tipuri de cumpărători. competiţional. Cultura şi puterea exemplului. ofertanţii. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Clienţii şi furnizorii. codul de etică al companiilor. Criterii de segmentare. Sursele cercetării de birou: surse interne. Factorul economic. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. XI. drepturi de proprietate. Produse pentru clienţii interni. legea şi comerţul. Riscul perceput. Agenţii pieţei: cumpărătorii.VIII. contracte.Evaluarea surselor. Rolul specific al agentului: distribuitorul. X. Ciclu de viaţă a produsului. Formularea obiectivelor cercetăriie Cercetarea de birou. Studiul pieţei Produsul. analiza consumatorilor. VI. Marketing-mix-ul. surse instituţionale.

Analiza mediului de marketing. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. XI. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Responsabilitatea managerului. Aranjarea întrebărilor. Tipuri de întrebări. Metode specifice de eşantionare. Responsabilitatea proprie. Organizare şi clasificare. Utilizarea datelor procentuale. Negocierea. XII. Chestionarul. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori.a oportunităţilor). Lanţul aprovozionării. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Erori. Modalităţi eficiente de reclamă. Intocmirea raportului. pacienţi) III. Analiza şi interpretarea. Evaluarea surselor. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. IX. Depozitarea. II. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. VIII. Comanda cantitativ economică. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. lideri de opinie. Prezentarea şi redactarea. Informaţii de piaţă. Eşantionarea aleatorie. Medii.VII. pregătire şi conducerea interviului. Programarea. Stabilirea necesarului. Compararea valorilor. Tipuri de bază ale eşantionării. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Cantitatea adecvată. Analiza unui chestionar. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. OTC-uri. X. Segmentarea pieţei . Partea principală a raportului. Controlul autenticităţii. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Pretestarea chestionarului. Eşantionarea proporţională. Responsabilitatea organizaţiei. Eşantionarea sistematică. Procesele de aprovizionare. Evaluarea metodelor de prognoză. Catalogarea. Prognoze asupra factorilor STEP. Etapele întocmirii unui chestionar. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Eşantionarea. Identificarea surselor. Prognoze asupra mediului extern. XIII. Indici. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Metode de cercetare. XIV. Reclama. Respectarea promisiunilor. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren.

Testarea pieţii. Aplicaţie practică. Prezentarea şi redactarea. VI. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Ciclu de viaţă a produsului. Principalele concepţii ale cererii. Analiza unui chestionar. Conceptul de filiere. Tipuri de întrebări. Riscul perceput. Funcţiile marketingului. . impulsurile. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. IV. F. Căi de informare. Criterii de segmentare. Agenţii pieţei: cumpărătorii. Cererea (definiţie). Segmentarea pieţii. VII. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Factorul economic. ofertanţii. Elasticitatea cererii. Clasa socială. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. Cercetarea de marketing. Eşantionare prin metoda cotelor. pentru diferite medicamente. Stilul de viaţă. V. surse instituţionale. VII. Stabilirea unei strategii a produsului. Recunoaşterea problemei: nevoile. Ocupaţia. Conceptul de marketing II. Etapele întocmirii unui chestionar. VI. III. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea.Evaluarea surselor. IV. Curba vieţii de familie. Alţi intervenienţi. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii.Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Pretestarea chestionarului. Studiul pieţei Produsul. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Factorul geografic. Esenţa produsului sau serviciului. Sursele cercetării de birou: surse interne. Selectarea pieţelor. Marketing-mix-ul. Chestionarul. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Rolul specific al agentului: distribuitorul. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. V. Familia. Cultura şi puterea exemplului. Aranjarea întrebărilor. motivaţiile. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Produse pentru clienţii interni. Practica cercetării de birou.

a oportunităţilor). Evaluarea surselor. Cantitatea adecvată. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Eşantionare prin metoda cotelor. Compararea valorilor. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Reclama. Prognoze asupra mediului extern. Lanţul aprovozionării. Identificarea surselor. pregătire şi conducerea interviului. Utilizarea datelor procentuale. OTC-uri. Eşantionarea proporţională. Erori. Prognoze asupra factorilor STEP. Depozitarea. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. pacienţi) III. Analiza şi interpretarea. Responsabilitatea organizaţiei. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Medii. Evaluarea metodelor de prognoză. Responsabilitatea proprie. IX. Indici.VIII. Catalogarea. XIII. Respectarea promisiunilor. XIV. Modalităţi eficiente de reclamă. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. lideri de opinie. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Eşantionarea. Partea principală a raportului. Controlul autenticităţii. Informaţii de piaţă. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. XI. Organizare şi clasificare. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. . Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Procesele de aprovizionare. II. IV. Utilizarea tabelelor şi graficelor. pentru diferite medicamente. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Comanda cantitativ economică. Intocmirea raportului. Metode specifice de eşantionare. XII. X. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Responsabilitatea managerului. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Stabilirea necesarului. Programarea. Eşantionarea aleatorie. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Metode de cercetare. Eşantionarea sistematică. Negocierea. Analiza mediului de marketing. Tipuri de bază ale eşantionării.

Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. VI.S. . Ord.. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. indicatorul consum de medicamente-locuitori. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie. 2234/1994. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală.nr. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. VI. etapele de cercetare ale medicamentului nou. Recepţia.F.M.M. Aplicaţie practică.S. V. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.M.M. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis.1010/1992) I. Evoluţia bugetului sanitar. Federaţia Internaţională Farmaceutică.56/1974) VII. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică. Organizarea controlului calităţii medicamentelor şi a activităţii de microproducţie (Ord. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. IV. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii.S. laboratoare de control al medicamentului. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor (Ord. VII.nr. G.S. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. VIII. Asigurarea socială. Comisia de Stupefiante. depozitarea ţi conservarea medicamentelor. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară. Producători de materiale sanitare.V. Factori de consum.C.C. indicatorul farmacistpopulaţie.nr. II. atribuţii. Economia de medicamente Obiectivele în economia sanitară.

ustensile şi aparatură necesară IV. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţa muncii. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII.nr. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii . Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . XIV. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. ord.S. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. Prepararea soluţiilor sterile conf. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. tehnice securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. Colegiul farmaciştilor.176&1992) în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI.IX.M. atribuţii cele mai importante. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea. XI. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII.M. XIII. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilizarea necesarului de medicamente VIII.S. Condiţii obiective (Ord. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X.nr. Condiţii legate de localul farmaciei III.120/1980 IX. Drept de muncă. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. conservarea şi manipularea medicamentelor.

curs xerografiat IMF. Editura Microinformatica. Litografia U. 1996 B.J.International Press S. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr.. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII.: Guerrilla marketing attack. Business Tech.nr.L. User Manual. Bucureşti. A. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei 5. sponsor GSK România – “Farmacia..: Foxbase+. A. Bucureşti..: FoxPro.:Organizarea şi conducerea farmaceutică.S.F.(1982) Formanek I.S. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi C.S.R. A.Med. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV.Mureş (1977) Ord. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prinoperaţia de inventariere XVII. Fox Software.L.E. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Lucrări practice pentru studenţi. Fârşirotu Z. G. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. 1996 ***.L.XI. CODECS (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii.: Guerrilla Advertising. 1995 Levinson. 1993 D.A.C. Relational Database Management System. Kogan Page Ltd.C. Tg. World Enterprises.J.E. 1976 Cohen.M. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr.: Guerrilla Marketing Excellence. 466/1979 XVI. Cluj. 1995 Levinson. L.International Press S. Bucureşti.S. Jay Conrad: Guerrilla marketing.St.:Organizarea farmaceutică. Bucureşti.: Sistemul FoxPro pentru farmacişti.E.. Bucureşti. A.H. 1995 Tomski. Colsseum. Tg-Mureş.S. World Enterprises. Bucureşti. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII. Mod de administrare” – suport de curs. *** . A.R. M.: A Textbook of Pharmacy Management.M. . Editura teora. 203 p. 1993 Ferencz.. Ghid de utilizare. Dima.73/1979 XV. 1996 Levinson. World Enterprises S. World Enterprises.J..International Press S.Herb: Orice se poate negocia.C. Business Tech.R. Business Tech. Dima. 1987 Moraru.E. 1993 Levinson .C.W.Junior Achievement România. Ed.

Ed.Th.H.C.Teora. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. Kogan Page Ltd. Bucureşti. 1995 Tomski.C. Oscar Print. UNCTAD/GATT.R. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional.. UNCTAD/GATT.1993 Kotler.Gabriel -Petru: Management general.1989 Hutt. The Dryden Press. Bucureşti.E.R.S. Bucureşti. Kogan Page Ltd.S.: Guerrilla marketing attack. 1997 Tomski.IV. Ed. Business Tech.R. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S.: Guerrilla Advertising. A. World Enterprises. Bucureşti.J.S. Business Tech. 1996 Levinson. Kogan Page Ltd.: A Textbook of Pharmacy Management. 1996 Dubois.: A Textbook of Pharmacy Management.L.L.Michael D.. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional..A.International Press S. 1993 Levinson .Speh: Business Marketing Management.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar.1976 Popescu.W.Michael D.Fundaţiei CHEMAREA.Jolibert: Marketing-teorie şi practică.Herb: Orice se poate negocia. Ed. Business Tech. Bucureşti. A. 1976 Cohen.L. Ed.: Guerrilla marketing attack. Pierre-Louis.H. Bucureşti.C.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar.: A Textbook of Pharmacy Management.C.International Press S.W.Herb: Orice se poate negocia.Th. World Enterprises. 1995 Tomski. Colsseum.Economică. Bucureşti. 1996 Dubois.S.1989 Luca. Oscar Print.International Press S.C.L. 1997 Tomski.1993 Kotler.J. Kogan Page Ltd. Iaşi. Bucureşti. Ed.Teora. 1996 F. 1996 .Jolibert: Marketing-teorie şi practică.Speh: Business Marketing Management...1989 Luca.IV. World Enterprises.E.Philip: Managementul marketingului.. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii.J. A.: Guerrilla Advertising.R. Ed.A. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional.E. A.W. Iaşi.C.E. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii. Ed.E.W.E. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere). A.: A Textbook of Pharmacy Management.J.S. Jay Conrad: Guerrilla marketing.Fundaţiei CHEMAREA. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.. World Enterprises S. Bucureşti.. Bucureşti.1976 Popescu. Ed.W. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere).R. Business Tech.C.Medicală. The Dryden Press.International Press S. World Enterprises. 1995 Levinson.. 1976 Cohen. 1995 Levinson. Bucureşti.W. Pierre-Louis.E.H.International Press S. Ed. World Enterprises.S.Gabriel -Petru: Management general. Business Tech.Economică.E.L. Colsseum.S. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii. Jay Conrad: Guerrilla marketing. Bucureşti.: Guerrilla Marketing Excellence. Ed. A. A.J. A.. World Enterprises S.Medicală.H..1989 Hutt.Philip: Managementul marketingului. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional. 1993 Levinson . 1995 Levinson. 1995 Levinson. Bucureşti. A.

Levinson. Fârşirotu Z. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.M. I II Semestrul D.L.R.International Press S.Mureş (1977) Ord. 1996 G. I II Semestrul E.. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.:Organizarea şi conducerea farmaceutică. I II Semestrul G. I II Semestrul F. STAGII.J.C. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi 6. Bucureşti. Ed.nr.: Guerrilla Marketing Excellence. I II Semestrul B.E.S. curs xerografiat IMF. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.S. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.St. World Enterprises.:Organizarea farmaceutică.(1982) Formanek I.Med. A. I II Semestrul C. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 3 Număr credite 1 Număr credite 3 Număr credite 3 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Business Tech. Tg.

1. DISCIPLINA: TOXICOLOGIE GENERALĂ ŞI INDUSTRIALĂ A. Toxicologie generală şi industrială - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Biofarmacie şi farmacocinetică - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Toxicologia mediului - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Toxicologie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Kincses Ajtay-Mária Asist.drd. Croitoru Mircia-Dumitru 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. B. C. D. Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie

4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Toxicologie generală Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor toxice. Tipuri de intoxicaţii . Doze toxice. Doze letale. Concentraţiile maxime admise a substanţelor toxice în atmosferă. Direcţiile principale ale toxicologiei contemporane. Comportarea toxicilor în organism (toxicinetica). Patrunderea, absorbţia, distribuţia, depozitarea, acumularea substanţelor toxice în organism. Biotransformarea (metabolizarea) şi eliminarea xenobioticelor. Acţiune substanţelor toxice asupra organismului (toxicodinamia). Acţiunea toxicilor la nivel de ţesut, organ, aparat, sistem. Acţiunea toxicilor la nivel celular, molecular. Factori determinanţi ai toxicităţii: factori dependenţi de substanţă, factori dependenţi de organism, factori dependenţi de mediu. Combaterea efectelor toxice. Profilaxia intoxicaţiilor. Tratamentul intoxicaţiilor acute (măsuri de prim ajutor, antidoturi). Tratamentul intoxicaţiilor cronice. II. Toxicologie specială TOXICI INDUSTRIALI. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR DE NATURĂ GAZOASĂ.Oxigenul. Ozonul. Hidrogenul sulfurat. Dioxidul de sulf. Hidrogenul seleniat şi hidrogenul telurat. Amoniacul. Oxizii de azot. Toxicologia halogenilor: fluor, clor, brom, iod. Fosforul, hidrogenul fosforat (fosfina). Hidrogenul arseniat (arsina). Compuşii oxigenaţi ai arsenului. Hidrogenul stibiat. Stibiul. Carbonul. Oxidul de carbon. Dioxidul de carbon. Aerul viciat. Oxiclorura de carbon (fosgen). Acidul cianhidric. Gaze de luptă. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR MINERALE. Siliciul. Borul. Beriliul. Cromul. Manganul. Cobaltul. Nichelul. Carbonatul de nichel. Cuprul. Argintul. Cadmiul. Mercurul şi compuşii organomercurici. Taliul. Plumbul şi tetraetil plumbul. Bismutul. Alcalii caustici. Acizii corozivi. Acidul oxalic. Acidul picric. Oxidanţii minerali. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR ORGANICE VOLATILE.

Hidrocarburile alifactice. Hidrocarburile aromatice: benzenul, toluenul, xilenii. Naftalenul, hidrocarburile policiclice aromatice. Hidrocarburile alifatice halogenate: clorura de metil, cloroformul, tetraclorura de carbon. Derivaţii cloruraţi ai etanului. Tricloretilena. Alte hidrocarburi alifactice halogenate. Alcooli. Alcoolul metilic, alcoolul etilic. Etilenglicolul. Fenolul. Aldehidele: formaldehida, acetaldehida. Cetonele: acetona. Eterii: eterul etilic. Esterii. Nitroderivaţi alifatici. Aminoderivaţii alifactici. Nitrobenzenul. Anilina. Compuşii organici cu azot cancerigeni (4amonofluorenul). Sulfura de carbon. III. Toxicologia substanţelor medicamentoase Medicamente cu acţiune la nivel SNC. Hipnotice: derivaţii barbiturici. Neuroleptice: derivati de fenotiazină, reserpina, derivaţi de butirofenonă. Tranchilizante: carbamaţi, benzodiazepine. Psihoanaleptice: antidepresive triciclice, IMAO. Excitanţi corticali: alcaloizii purinici. Excitanţi medulari şi bulbari: stricnina, picrotoxina. Anticonvulsivante. Analgezice antipiretice şi antiinflamatoare (antiinflamatoare nesteroidiene AINS). Derivaţi ai acidului salicilic, derivati ai p-aminofenolului. Derivaţi ai pirazolului. Derivaţi ai acidului chinolin-4carboxilic. Derivaţi ai acidului fenilacetic. Compuşii de aur. Anestezice locale. Anestezice locale de sinteză. Medicamente cu acţiune la nivelul SNV. Medicamente cu acţiune asupra sistemului colinergic. Medicamente M-colinomimetice: muscarina, pilocarpina. Medicamente N-colinomimetice si litice: nicotina. Medicamente anticolinesterazice: ezerina. Medicamente M-colinolitice: atropina, hiosciamina, scopolamina. Blocanţi neuromusculari: curara. Medicamente cu actiune asupra sistemului adrenergic. Medicamente adrenolitice: alcaloizii din ergot. Medicamente adrenomimetice. Alte medicamente. Glicozide cardiotonice: glicozide digitalice. Medicamente antimicrobiene şi antiparazitare. Sulfamide antimicrobiene. Antituberculoase. Izoniazida. Antimalarice: chinina, antimalarice de sinteză. Medicamente antitumorale. Toxicologia drogurilor. Psihodisleptice: substanţe halucinogene de origine naturală cu azot in moleculă. Mescalina. Substaţe halucinogene de sinteză. Dietilamida acidului lisergic (LSD). Psihostimulante: cocaina, efedrina şi derivaţi ai amfetaminei. Substanţe halucinogene de origine naturala fără azot în moleculă: tetrahidrocanabinolul (THC). Analgezice narcotice. Opiul. Morfina. Derivaţi ai morfinei şi înlocuitorii sintetici. IV. Toxici speciali Toxine: zootoxine, fitotoxine. Toxine din plante superioare: colchicina, aconitina. Micotoxine produse de ciuperci otrăvitoare (Macromycetae). Pesticide. Insecticide: insecticide organoclorurate, insecticide organofosforice (IOP). Insecticide dinitrofenolice. Insecticide carbamice. Erbicide. Rodenticide. Fungicide. Alte substanţe: materiale plastice. Detergenţi. Aditivi alimentari. Substaţe toxice de luptă. Toxicologia substanţelor radioactive (radiotoxicoligie). Plante toxice. Plante ornamentale toxice. Cosmetice. Substanţe casnice, detergenţi, substanţe de curăţire. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.

III. Analiza toxicilor de natură gazoasă Oxidul de carbon. Acetilena. Amoniacul. Oxizii de azot. Hidrogenul sulfurat. Bioxidul de sulf. Hidrogenul fosforat. Fluorul. Clorul. Schema pentru identificarea principalelor gaze toxice. IV. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Sulfura de carbon. Etanolul. Metanolul. Acidul cianhidric. Acetona. Etilenglicolul. Fenolul. Benzenul. Determinarea indicelui de sulfat din urina. Anilina. V. Identificarea toxicilor necunoscuţi VI. Redactarea unui buletin de analiză VII. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică a arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, manganului, plumbului, cuprului. VIII. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului salicilic şi a fenacetinei; izolarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor analgezici, antipiretici. Analiza toxicologică a acidului picric, acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor benzodiazepinici, derivaţilor fenotiazinici, derivaţilor sulfonamidici. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologica a cafeinei, alcaloizilor din opiu, veratrinei, stricninei, brucinei, chininei, nicotinei. Izolarea, identificarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologică a atropinei. Izolarea şi determinarea cantitativă. IX. Analiza pesticidelor Derivaţi organocloruraţi (DDT, 2,4-D). Separarea cromatografica în strat subţire. Analiza toxicologica a parationului şi dinitroortocrezolului. X. Identificarea toxicilor necunoscuţi de natura minerală şi organică nevolatilă. Lucrare recapitulativă B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea introductivă Scurt istoric. Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea. Bioechivalenţa. Metode de evaluare a biodisponibilităţii in vivo. Biodisponibilitatea ca termen de comparare a eficienţei terapeutice. II. Factorii fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea Solubilitatea, viteza de dizolvare , structura chimică, pH-ul, gradul de ionizare (pKa), coeficientul de partiţie, gradul de dispersie, polimorfismul, hidratare, solvatare. Ecuaţia lui Hammett; modelul Hansch. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare. III. Modelarea in vitro. Determinarea biodisponibilităţii in vivo Determinarea vitezei de difuzie transmembranare, t 1/2, Vd, Ke, Ka. IV. Factori tehnologici care influenţeaza biodisponibilitatea

Clasificarea poluanţilor. Prospectarea de noi forme medicamentoase. C. Evaluarea riscului în mediu. Corelarea rezultatelor obţinute. Modelul bicompartimentat la administrare intra şi extravasculară. Caracterizarea riscului. Căile de transformare ale substanţelor chimice în mediu. farmacocinetic mono şi PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Modelarea proceselor de mişcare ale substanţelor în mediu III. gaze. III. V. Sursele. Caracterizarea relaţiei dozărăspuns . span) Determinarea parametrilor farmacocinetici.). Administrarea unei singure doze per oral. Modelarea in vitro a difuziei şi absorbţiei transmembranare Modelul tricompartimentat Swintosky.Substanţe auxiliare care favorizează solubilizarea şi/sau dezagregarea. IV. LOAEL. II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Bazele toxicologiei mediului. Noţiuni de bază ale farmacocineticii Principalii parametrii farmacocinetici. Vd etc. Calculul parametrilor farmacocinetici în modelul farmacocinetic deschis monocompartimentat Studii in vivo. Determinarea constantei vitezei de absorbţie a unei substanţe active prin membrana biologică (membrana duodenală de cobai). pesticide) V. Poluanţii atmosferici. Determinarea concentraţiilor admisibile în mediu şi a dozelor de prag(NOAEL. CMA) VI. Evaluarea riscului ecologic asupra sănătăţii. Interpretarea rezultatelor (timpul de injumătăţire. solvenţi. Calculul vitezelor de difuzie in cele trei compartimente. Interacţiunea formă farmaceutică-efect biologic. Corelarea rezultatelor obţinute cu cele in vivo. Interpretarea rezultatelor. prafuri IV. vapori. transportul şi soarta substanţelor chimice în mediu II. Determinarea ASC-ului. Modelarea absorbţiei in vitro în prezenţa unor substanţe auxiliare care măresc solubilitatea (tween. Modelarea absorbţiei in vivo. Poluanţii din apă şi sol(metale. prin membrană biologică. Recoltarea materialului biologic. Determinarea factorilor farmacocinetici. Constituirea curbelor de eliminare cumulativă.

Toxici minerali (plumb. mercur. VII. III. Scurt istoric. Principii şi dispoziţii generale III. Evaluarea pericolului. bariu. Regimul privind asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii surselor de radiaţii VI. Toxicomanii. ai . VIII. arsen. Oxizii de azot. Toxicologia medicamentului (AINS. Sistemul de management al protecţiei medului II. Definiţia intoxicaţiei şi a substanţelor toxice. Gaze de luptă. nitro şi aminoderivaţi. metabolizarea şi eliminarea. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. hidrocarburi aromatice. derivaţi halogenaţi hidrocarburilor alifatice. Factori care influenţează efectele toxice (doza. Toxicinetică: absorbţia. distribuţia. Caracterizarea lor generală. Toxicologia drogurilor. IV. cadmiu) Toxici caustici. glicozide cardiotonice. Oxidul de carbon. X. proprietăţi fizico-chimice). fenotiazine. Regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase IV. Evaluarea calităţii mediului înconjurător D. II. Introducere. antidepresive). acidul cianhidric. Noţiuni generale de toxicologie. Toxici volatili: alcooli. VI. Regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor V. Aspecte actuale ale toxicologiei moderne. Toxici gazoşi. V. Clasificarea intoxicaţiilor. Hidrogenul sulfurat. Toxicologia ciupercilor otrăvitoare. Legea protecţiei mediului din România (137/1995). IX.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Toxicologia substanţelor fitofarmaceutice (pesticide).

The bassi science of poisons. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă.: Intoxicazioni Acute. V. Budapest. Dreistack M. derivaţilor sulfonamidici. Etanolul.p.G. 1989 Fabian F. 1982 Bozza Marrubini M.. Med. Milano.V. OEMF s. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. Cloroform. Mureş.. Miniszterium. Bucureşti. Ed. Monea M. Appleton Century Crafts. Intern.a. DNOC. Ed. Budapest. Berlin. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.. Analiza toxicologică a arsenului. Analiza toxicologică a strichninei.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. Ed. Bucureşti. Szocialis es Eu.: Toxicologie.M. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Litografia UMF Tg..: Handbook of Poisoning. Laurenzi R. Univ. Metanolul. „Iuliu Haţegan”.D. cuprului. II. 1993 Marquard M. Fenolul. Analiza toxicologică a mercurului. derivaţilor benzodiazepinici. USA. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor benzodiazepinici. 1998 Stahr H. plumbului. Mureş. Ed. Bucureşti.. New York.: Toxicology. şi colab.D. New York. Technoplast. Medicina. Appleton-Lange. 1988 Robert H. Spektum Verlag Heidelbeg. 2000 Voicu A. Kincses Ajtay M. Medicina. Formaldehida. 1994 Lewis R.G.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite. Analiza toxicologică a acidului oxalic. zincului. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. 1997 Ungvary GY. VI. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. IV.: Munkaegeszsegtan. Litografia UMF Tg. derivaţilor barbiturici.: Gyakorlati taxikologia. Cluj-Napoca. Ed.. 2001 Loghin F. III. 1987 Desi I. 1992 Monea M.: Toxicologie generală.: Analytical Methods in Toxicology. 1993 Kincses Ajtay M.: Toxicologie clinică.: Radicali liberi în fiziopatologia umană..: Toxicologie. chininei. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.: Lehrbuch der Toxicologie. Schafer S.: Toxicologic Emergencies. Identificarea toxicilor necunoscuţi din grupele studiate 5. 1994 .: Toxikologia. Baconi D. Wiley Publication. 2001 Klaassen C. New York. Albatros.D.: Mergek es ellenszerek. Budapest. Didactică şi Ped. Tehnică. 2002 Olinescu R. Bucureşti. 1997 Bălălău D. arsenului.. Medicina Konyvkiado.. Cotrău M. Goldfrank M. Analiza toxicologică a acidului salicilic. bismutului. Acetona. Ed. Budapest.

Palgrave New York. vol. Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr. Budapest..: The tehory and practice of industrial pharmacy. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ. vol. 1992 Monea M. Balaysi J. Albatros. Attwood D. Liberman H. Cotrău M. 1994 Lewis R. 5. Săndulescu R. Agentia Natională a Medicamentului. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ. Mirton Timişoara. 1987 Desi I.. Leucuţa S. p. Ed. Ferencz L. şi colab. Oxford University Press. A practical approach. Bucureşti 1988 XXX. 1997 Bălălău D.D.A. 1996 Bălălău D.V. Med. nr. Litografia UMF Tg. Farmacia.: Toxicologie.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. Medicina. 1999 Florence A.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite. 1997 Ungvary GY.: Free radicals.a. Technoplast. Ed. „Iuliu Haţegan”. Târgu Mureş. Ed.J.: Radicali liberi în fiziopatologia umană.1999 Roman L. Monea M. OEMF s.: Free radicals.: Intoxicazioni Acute. USA. Farmacia.: Toxicologie. 1976 XXX. Spektum Verlag Heidelbeg.2000. 1994 Punchard N. Litografia UMF Tg. Bojiţă M. Bucureşti.D. 2001. Bucureşti. Schafer S.2000. Kelly F.A. Bucureşti. 2001 Loghin F.: Handbook of Poisoning.: Munkaegeszsegtan. Dacia Cluj. Ed..02.: Lehrbuch der Toxicologie. 5. Appleton-Lange.: Igiena. Lito.M.. Cluj-Napoca. Ed.. nr.G. 1997 B.: Gyogyszertervezes alapjai. Febiger Philadelphia.p. Milano. XLVIII. Dudutz GY. The bassi science of poisons. Medicina Konyvkiado. 1982 Bozza Marrubini M. Medicală. Kelly F.G. Bucureşti. Didactică şi Ped. 1988 Lachmann L. 1988 Robert H. New York. Mureş.. 1988 Popovici A.: Gyakorlati taxikologia. Tehnică. 5-16 Mănescu S. Budapest. Ed. Miniszterium. Berlin. Goldfrank M. New York.A. nr. 2001 Kincses-Ajtay M. 2001 Klaassen C..T.: Toxikologia. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. Bucureşti. UMF Bucuresti. Ed. 1996 .. XLVIII. 1989 Fabian F. Mureş. Med. Medicina.. Budapest. Agenţia Naţională a Medicamentului. Lea. 2002 Olinescu R. Ed. Buletin informativ privind cereri de autorizare de punere pe piaţă. Ed.: Physichemical principles of pharmacy. Dreistack M. Ed.: Validarea metodelor de analiză şi control.: Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice.: Mergek es ellenszerek. p.. Budapest.: Analytical Methods in Toxicology.: Toxicology. Baconi D..Punchard N. 2/18.: Toxicologie clinică.: Toxicologie generală. Medicală. Laurenzi R.D. New York. 1998 Stahr H. Wiley Publication. Intern. Kincses Ajtay M. Szocialis es Eu. 3 C. Ed. A practical approach.: Tehnologie farmaceutică industrială. Oxford University Press. Appleton Century Crafts.. 5-16 Mănescu S..J.... Univ.: Toxicologic Emergencies. 1993 Marquard M. 1993 Kincses Ajtay M.. 2000 Voicu A. Prokardia.. Bucureşti.: Igiena.

Szocialis es Eu. Bucureşti. Litografia UMF Tg. Kincses Ajtay M..Bălălău D. Miniszterium. 1987. Cotrău M.: Mergek es ellenszerek. New York. New York. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.a. OEMF s. 1998. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 4 4 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . I II Semestrul D. Lito. 1994.. Appleton Century Crafts. Monea M. Ed..D.: Toxikologia..: Toxicologie.p.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. 6. 1989. Medicina Konyvkiado. Mureş. Robert H. 1992. USA.: Toxicologie. UMF Bucuresti. Didactică şi Ped. I II Semestrul B. Lewis R. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.. 1998. Dreistack M. Desi I. 1997 D. I II Semestrul C.. Mureş. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.: Analytical Methods in Toxicology. Fabian F. Budapest. Kincses AJTAY M. Goldfrank M. 1993. Stahr H. Appleton-Lange.. STAGII. Bozza Marrubini M. 1982. Budapest. Wiley Publication. Milano.M.: Gyakorlati taxikologia. Monea M. 1993.: Handbook of Poisoning.D.G. Litografia UMF Tg. şi colab.: Toxicologic Emergencies. Laurenzi R.: Intoxicazioni Acute.

C.anul IV Facultatea de Farmacie. Principii la cercetarea şi prospectarea medicamentelor.drd. Chimie farmaceutică . permanganatul de potasiu . F. B. specializarea Farmacie. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.Antiseptice şi dezinfectanţi cu conţinut de clor şi iod III. Compuşi oxinegaţi: peroxidul de hidrogen şi înlocutorii. Kelemen Hajnal Asist. Clasificarea în sistemul ATC. Noţiunea de substanţă medicamentoasă. F. Regulile IUPAC privind reprezentarea structurilor la substanţe medicamentoase. specializarea Asistenţă de Farmacie. În tratarea materialului sunt abordate pentru fiecare capitol: metode generale de obţinere. Introducere Obiectul chimiei farmaceutice.anul IV Facultatea de Farmacie. Norme de calitate de bază: Farmacopeea Română şi Farmacopeea Europeană. optimizarea proprietăţilor biofarmaceutice. locul în planul de învăţământ. specializarea Farmacie.dr. E. Gyéresi Árpád Conf. D. specializarea Farmacie. Nomenclatura DCI la substanţe medicamentoase. Chimie farmaceutică (medic. specializarea Farmacie. Székely Pál 3. II.drd. Hancu Gabriel Prep. organotrope) . Stereochimia substanţelor medicamentoase . Medicamente de uz veterinar .1. C.dr. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. modul de prezentare: specialităţi. D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.anul III Facultatea de Farmacie. B. Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională 4. forme farmaceutice oficinale.anul II Facultatea de Farmacie. relaţiile cu celelalte discipline de bază şi de profil. 2. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.anul II Facultatea de Farmacie. E.anul III Facultatea de Farmacie. DISCIPLINA: CHIMIE FARMACEUTICĂ A. Chimie farmaceutică (chimioterapie) . specializarea Asistenţă de Farmacie. proprietăţi fizico-chimice şi biologice. Medicamente de uz veterinar . relaţii structură-activitate.

False macrolide: rifamicine. neionici X. mafenid. propilenglicol. Aminoglicozide (aminociclitoli) cu aglicon streptidinic: streptomicina şi derivaţi şi cu aglicon desoxistreptaminic: neomicina şi paromomicina. peniciline hidrofile cu spectru larg: aminopeniciline. mecilinam. Etanol. analogi şi prodruguri cu proprietăţi biofarmaceutice optimizate. cefalosporine de noi generaţii. sulfamide N1 -acilate. tirotricina. săruri şi esteri ai acestora IX. săruri. gramicidina. Oxazolidinone: cicloserina şi derivaţi. Cefalosporine de semisinteză rezistente la beta-lactamază. Rezorcinol.IV. Polipeptide: polimixinele B şi E. VI. Tetracicline: Tetracicline de biosinteză (dirijată). esteri şi săruri şi noi derivaţi. Antileproase . gentamicina. Macrolide nepolienice. Tetracicline de semisinteză cu T/2 prelungit. bacitracina. Eritromicina. glicerol. carbenicilină. Compuşi anorganici şi organici ai unor metale utilizaţi ca antiseptice – dezinfectante. Antiseptice buco-faringiene: ambazonă. de uz oral. Derivaţi de fenotiazină. Derivaţi de oxacefem. Antiseptice urinare: derivaţi de nitrofuran. Antimicobacteriene Tuberculostatice majore şi minore. N4-acilate şi azoderivaţi de tip analog şi prodrug. Antibiotice Beta-Lactamine: Peniciline. Derivaţi ai 2. Sulfamide Sulfanilamida. Peniciline de biosinteză. V. trifenilmetan şi acridină cu acţiune antiseptică XI.4diaminopirimidinei. Cefamicine. XV. spiramicina. XVI. gaiacolul şi derivaţi. terpenoide. amfoterici. asocieri cu sulfamide. Inhibitori ai betalactamazei. Acizi fenoli. Detergenţi: cationici.şi alchilfenolii VII. prodruguri hidrosolubile. halogeno. ureidopeniciline. kanamicina şi analogi de semisinteză: tobramicina. Cefalosporine. Formaldehida şi derivaţi VIII. oleandomicina. Antiseptice intestinale: derivaţi halogenaţi ai 8-hidroxichinolinei şi ai nitrofuranului cu absorbţie redusă XIII. acid nalidixic şi derivaţi de chinolonă XIV. Cloramfenicol: esteri şi analogi. Monobactame. alţi compuşi XII. peniciline de semisinteză: rezistente la sucul gastric şi rezistente la sucul gastric şi beta-lactamază. N1 substituite cu resturi heterociclice pentaatomice. inhibitori ai dihidrofolat-reductazei. clorură de decaliniu. sisomicina.

Antivirale Antivirale cu structuri diferite: amantadina. XXIII. buclosamid. levamisol. de 9-aminoacridină. acid undecilenic. antibiotice. determinare cantitativă: compuşi anorganici (peroxid de hidrogen. antimalarice. XXII. niridazol. alţi compuşi. Antitrichomonazice şi antilambliazice Derivaţi de 5-nitroimidazol. arabinonucleozide şi analogi. Antimicotice de sinteză: derivaţi de imidazol. Emetina şi derivaţi. XVIII. tinidazolul şi analogi de structură . compuşi metalici. antibiotice. Metodele generale de analiză prevăzute de farmacopee II. Antimalarice Chinina şi derivaţi. XXI. metronidazolul.4-diaminopirimidină. metenamină.8-). Active asupra trematodelor: derivaţi de tioxantenă. etc. citozina. compuşi halogenaţi. befeniu.XVII. alcooli. derivaţi de benzimidazol. tiocarbanilide. sulfonamide.acizi fenolici şi săruri. cercetarea purităţii. antituberculoase. Prepararea unor substanţe medicamentoase Iodoform. XIX. compuşi de bor). Derivaţi de aminochinolină (4-. coloranţi. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. derivaţi organici ai arsenului. moroxidina . pirantel. Antitumorale Alchilante. oxid galben de mercur. Analiza monografică a substanţelor medicamentoase oficinale Identificare. fenoli. Antihelmintice Active asupra nematodelor: piperazina şi derivaţii. alcaloizi inhibitori ai mitozei. Antiamoebiene Antiamoebiene tisulare. Nucleozide din prima generaţie: idoxuridina. antimetaboliţi. IV. Pirviniu. . acizi carboxilici. antihelmintice. macrolide polienice: nistatină. haloacetamide. amfotericină. Interferoni. Antiamoebiene lumenale: derivaţi ai fenantrolinei. natamicină. Criteriile de calitate impuse substanţelor medicamentoase. Active asupra cestodelor: niclosamida.etc . hormoni şi alte citostatice. praziquantel. Nucleozide din a doua generaţie: ribavirina şi analogi. complecşi ai platinei. Soluţii etalon şi utilizarea lor. XX. Agenţi antivirali utilizaţi în SIDA. Controlul calităţii (purităţii) substanţelor medicamentoase III. Antimicotice Antibiotice: griseofulvină. de biguanidină şi de 2. benzimidazol.

Metabolizare. Stereospecificitatea receptorilor XII. succinimidă. Metode de obţinere a stereoizomerilor (sinteze asimetrice. conversie) VIII. III.B. Fundamentarea teoretică a stereochimiei II. derivaţi ai benzoxazolului. toxicitate stereoselectivă C. Psihofarmaconii . Enantiomerie – diastereomerie V. Configuraţie – conformaţie III. utilizarea selectorilor chirali IX. V. de piperidin-dionă. Consecinţe farmacodinamice şi farmacocinetice ale stereoizomeriei XIII. Benzodiazepine. Derivaţi acilaţi de uree. Miorelaxante centrale Eteri ai glicerinei. indice endismic) XI. IV. Adjuvante ale anesteziei (agenţi folosiţi în neuroleptanalgezie). Diverse alte structuri. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Structuri diverse. Anestezice generale Anestezice de inhalaţie. Aldehide halogenate. esteri carbamici. II. Anestezice generale de uz intravenos. Chiralitatea substanţelor medicamentoase X. Chiralitatea moleculară IV. Metode de separare a stereoizomerilor: derivatizarea. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Recunoaşterea moleculară a chiralităţii (entomeri. Anticonvulsivante (antiepileptice) Derivaţi barbiturici. Sedative şi hipnotice Bromurile. Diverse alte structuri. hidantoine. distomeri. Puritatea enantiomeră (puritatea optică) VI. derivaţi barbiturici. derivaţi oxazolidindionă. Metode chiroptice VII.

codeina şi derivaţi. VI. Diverse alte structuri.A. Analgezice Analgezice narcotice: morfina. Diverse alte structuri. Derivaţi ai butirofenonei şi structuri înrudite. Substanţe medicamentoase cu acţiune cardiovasculară Tonice cardiace: glicozide cardiotonice. Vasodilatatoare: vasodilatatoare coronariene. XVI. IX. derivaţii de fenotiazină şi analogi de structură. Derivaţi ai acidului (hetero)aril-acetic. Parasimpatomimetice (colinergice) Acetilcolina şi analogi. dibenzoxepină. Encefaline şi endorfine. difenilmetan. Inhibitori specifici ai ciclooxigenazei-2. Anxiolitice (tranchilizante): esteri ai acidului carbamic. VIII. scopolamina). pilocarpina.C. XI.Neuroleptice: alcaloizi (reserpină). Antiaritmice. compuşi de sinteză. Alte structuri. etc. H 1. XIII . Antihipertensive: blocante ale . Compuşi de sinteză din categoria esterilor şi amidelor. Anestezice locale Cocaina.O. Simpatolitice (adrenolitice) Alfa-adrenolitice naturale (alcaloizi din cornul de secară) şi derivaţi de semisinteză. Antialergice Histamina şi antihistaminice Antiserotoninice. Substanţe medicamentoase cu acţiune excitantă asupra S. derivaţi ai difenilmetanului . derivaţi de chinazolină. vasodilatatoare periferice. XII. ai pirazololului. Reactivatori ai colinesterazei. Blocante neuromusculare (curarizante) Tubocurarina şi analogi de sinteză cu proprietăţi relaxante musculare. Antidepresive Tricilice (derivaţi de dihidrodibenzazepină. Analgezice antipiretice (şi antiinflamatoare-AINS): derivaţi ai acidului salicilic. Inhibitori ai M. Simpatomimetice (adrenergice) Derivaţi de fenilalchilamină. VII. Inhibitori ai DOPAdecarboxilazei şi ai M.O. XVII. Stimulente ale circulaţiei periferice. Inhibitorii degranulării mastocitelor. fenilciclohexanol. XV. Beta-adrenolitice: derivaţi ai ariloxipropanolaminei. Substanţe hipocolesterolemiante şi antiateromatoase. spasmolitice neurotrope) Alcaloizi tropanici (atropina. derivaţi organo-fosforici. derivaţi de imidazol şi alţi compuşi. dibenzocicloheptadienă.). derivaţi de benzodiazepină. Compuşii de litiu. Alţi compuşi.A.-propionic. Anxiolitice cu structuri diverse. Antiparkinsoniene Cu acţiune anticolinergică. dihidroantracen. benzomorfan.N. acid fenamic. resp. cu acţiune dopaminergică. Antagoniştii benzodiazepinelor. XIV. piperidină. Compuşi de sinteză: derivaţi de morfinan. oxicami. X. Anticolinesterazice: fizostigmina şi analogii de sinteză. derivaţi şi alţi compuşi de sinteză. ai anilinei. Parasimpatolitice (colinolitice. Neurosimpatolitice.

Analize recapitulative pe grupe de substanţe. Anticoagulantele: heparina şi analogi. XXI. Specificul medicamentelor de uz veterinar (formă. Analize monografice (calitativă şi cantitativă) a substanţelor medicamentoase oficinale în farmacopee Derivaţi barbiturici.canalelor de calciu. salicilamidă. Prepararea unor substanţe medicamentoase: Salicilat de metil. derivaţi ai biguanidului şi alţi compuşi). aminoacizi. fibrinolitice. alcaloizi. Reglementarea regimului de producere. etc. Inhibitori ai motilităţii digestive. Agenţi antianemici folosiţi în anemiile feriprive megaloblastice. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv Stimulente ale secreţiei digestive. Antiagregante plachetare. anticoagulante de sinteză. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. XVIII. D. Substanţe de contrast şi substanţe folosite în explorări funcţionale PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. esteri. XIX. glucide. refractometrice. diferenţieri Analiza sistematică a substanţelor medicamentoase necunoscute. antifibrinoliticele. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. II. Prevederile Farmacopeei Europene privind monografiile cu produse de uz veterinar Analize . circulaţie şi comercializare a medicamentelor de uz veterinar. XXII. Substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator Antitusive şi expectorante XXIII. Înlocuitori de plasmă. Venotonice: produşi naturali şi de sinteză. Medicaţia hipoglicemiantă Insulina. antagonişti ai receptorilor angiotensinei II. vitamine. XX. fenotiazine. spectrofotometrice. Inhibitori şi inactivatori ai secreţiei digestive. doză. pirazolone. Substanţe cu acţiune asupra sângelui Coagulante: vitaminele K. amide. Substanţe cu proprietăţi diuretice Sulfamide diuretice şi alţi derivaţi. cromatografice. antagonişti ai aldosteronei. polarimetrice. Timpul de aşteptare după folosirea medicamentelor de uz veterinar II. Antidiabetice orale (sulfonamide. Stimulente ale motilităţii digestive. benzocaină. derivaţi de xantină. III. cale de administrare) Păstrarea şi evidenţa medicamentelor veterinare cu regim special.

Aldehide şi acizi fenolici. Noţiunea de substanţă medicamentoasă – norme de calitate după F.) VII. Coloranţi şi detergenţi. intestinale ).Chimioterapice cu specificitate limitată ( antimicobacteriene. permanganat de potasiu. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Medicaţia metabolică. antihelmintice.X. antiprotozoarice. domestice. Substanţe utilizate în combaterea ecto . Medicaţia aparatului urogenital XII. IUPAC ) şi clasificarea substanţelor medicamentoase în sistemul ATC. Medicamente simptomatice . III. Chimioterapice antibacteriene (sulfonamide.X. cloramine. exotice V. domestice) VI. Compuşi de argint. urinare. Medicaţia antimicotică VIII.R. X. tetracicline. Medicaţia sistemului nervos XIII. Antiseptice utilizate în infecţiile localizate la nivelul mucoaselor (antiseptice bucofaringiene. macrolide.R. Substanţe medicamentoase cu acpiune antiseptică şi dezinfectantă Halogeni şi compuşi halogenaţi: iod ( şi iodoform ). antineoplazice ) V. etc. Dezinfectante. Analgezice şi antiinflamatoare XIV. cloramfenicol ) IV. aminoglicozide. Elemente de patologie veterinară. Introducere: Obiectul chimiei farmaceutice. Principalele boli ale animalelor de rasă. Chimioterapice Sulfonamide bacteriostatice. Premixurile. antivirotice. Biostimulatori. cefalosporine. antimicotice. fenoli ). Nomenclatura ( DCI. Farmacoterapie veterinară.III. Medicamente cu acţiune asupra hematopoezei şi asupra sistemului cardiovascular E. antibiotice. Compuşi hidroxilici ( alcooli. aluminiu. oxidanţi: peroxid de hidrogen.şi endo paraziţilor la animale (de rasă. II. Zoonoze IV. Antibiotice ( penicilina. mercur. zinc oficinali în F. Medicaţia aparatului digestiv IX. Medicaţia căilor respiratorii XI.

sulfonamide. V. derivaţi barbiturici. pentru calitatea substanţelor medicamentoase III. derivaţi de pirazol. Coagulante şi anticoagulante. Determinarea solubilităţii. spectrofotometrice.X. Metodele generale de analiză oficinale în F. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta) VI. salicilaţi. . a punctului de fierbere (metodele F. Antianemice XI. Vasodilatatoare şi antihipertensive. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta). Soluţii etalon.R. fenoli. derivaţi de xantină. Substanţe medicamentoase organice: alcooli. sulfaţi. fosfaţi etc. X. Medicamente simptomatice Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice. Analize cromatografice. IV. Anestezice locale VIII. VIII. Prepararea reactivilor şi soluţiilor titrate după prevederile F.X. Analize monografice exemplificate: substanţe medicamentoase anorganice: compuşi metalici. glucide.R. Diuretice XII.) VI. Antihistaminice H1 şi H2 IX. halogenuri alcaline şi alcalino-pământoase. VII. Substanţe folosite în scop diagnostic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.R. anestezice locale etc.R. Antitusive şi expectorante XV. alcaloizi. Hipoglicemiante XIV. Normele generale prevăzute de F.X. Farmacopeea – cod de calitate a substanţelor medicamentoase II. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv XIII. acizi carboxilici aromatici. antibiotice.X. Hipolipemiante. Substanţe cu acţiune cardiovasculară: Cardiotonice şi antiaritmice. a punctului de topire. VII.Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice.

: Szerves Kémia I-1 k. Ghiran: Chimioterapice cu specificitate limitată (1995). Bucureşti European Pharmacopoeia 5th ed. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Bucureşti O. 1973 . antivirale) (2004). Badea. Ed. din import) utilizate în farmacoterapia veterinară III.. O. UMF Tg.Mureş H. respectiv se fac vizite la unităţi veterinare specializate (farmacie. UMF Tg. antimicotice. Bucureşti. A X. Kelemen. Gyéresi. Dani. depozit de medicamente de uz veterinar. 1974 Bruckner Gy. Ed. Gyéresi: Gyógyszerészeti kémia (Chimie farmaceutică) vol. E.Mureş Farmacopea Română ed. Cornea: Probleme teoretice de Chimie organică.. 5. Mureş V. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002).Oniga: Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene. Budapest.R.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. 1969 M. Á. Tankönyvkiadó. Budapest Tőke L.Mureş Á. I.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul III (1973) Á. UMF Tg. 1983 F. IMF Tg. Tg. Caracteristicile specifice ale farmacoterapiei veterinare (medicamente specifice. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). Marcu: Culegere de analize monografice F. 1983). L. Kelemen. II. Végh A. T. Lupuţiu.Mureş H. Á. formă farmaceutică. Diaconu.F.Mureş Á. I. F. Tg. UMF Tg. F.I-II. Cluj-Napoca Brînduşa Tiperciuc.D. M Nechifor: Antibiotice beta-lactamice (1988). Avram: Chimie organică I-II. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.-a (1993). Gyéresi. Gyéresi et al. Angelescu. Á.X (1996). H. H. Szeghy L. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). Academiei RSR. Ghiran. Ştiinţifică. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Kerck: Stereochimie.. Bucureşti Agenda Medicală (2004). căi de administrare). doze. Tiperciuc: Antiseptice dezinfectante şi chimioterapice generale (1999). B. Oniga. Bucureşti. Kelemen: Kis hatásszélességű kemoterápiás szerek (2004). I-II (1981. B. UMF Tg. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002).X (1996). Principalele medicamente (din ţară. Bucureşti Szász Gy. Cluj-Napoca Z. Se fac şi demonstraţii privind formele farmaceutice specifice domeniului veterinar. Ed.Mureş Á. H. (2004) Strasbourg B. Cojocaru. Gyéresi. D. Gyéresi: Szervetlen gyógyszerészeti kémia (2003) H. Cluj-Napoca E.R. Cluj-Napoca G. Fülöp. Á. dispensare veterinare). Gyéresi. Oniga. Tiperciuc: Antibiotice antibacteriene (2003). Kelemen.: Gyógyszerkémia I-II (1992).. Bucureşti O. Takács M. H. Kelemen.Zotta: Chimie farmaceutică (1985).Mureş H. Kelemen: Specifikus hatású kemoterápiás szerek (2004).

Ciser. Roth. Gyéresi: Vademecum cromatografic (1997). Gyéresi.Mureş. mbH. Takács M. Budapest Gh.. Radu: Zoonoze. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F.Mureş Á. Dănilă: Chimie farmaceutică vol I (1996). European Pharmacopoeia 5th ed. Facla. Gyéresi.: Gyógyszerkémia I-II (1992). 1991 K. (1999) X X X Nomenclatorul FarmaVet. Végh A. Monika Schafer-Körtnig: Arzneimittelwirkungen. C.: Gyógyszerészeti kémia-IV vol. mbH.Mureş Á.: Analiza şi controlul medicamentelor.. M. Deva Farmacopea Română ed.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). vol. Kata: Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás minőségvizsgálata (2000).MUREŞVET (1998) X X X The MERCK Veterinary Manual. M. Ed. Siebert: Übungen zur Stereochimie.H. 2001 H. L. mbH. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). Galiano: Indreptar medical veterinar (1996) Gh.. Knabe.1 (2002). Á. I-II. Doina Ghiran.: Indexul produselor de uz veterinar din import (1995) X X X: Catalog al produselor de uz veterinar . I. G.D. Gh. G. Geisslinger.D. 1980 E.3-4 (1981.K. pe înţelesul tuturor. Tg. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor (1977). H. Council of Europe.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul IV(1975) Á.Mureş Grecu. H. 2004 L. Verlagsges.2 (2003). Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar (1990) C. Bucureşti Agenda Medicală (2004).: Szerves Kémia.. Podar. Takács M. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002) V. 1990 ***.. 1998 Szász Gy. A X. vol. Gyéresi. Verlagsges. 2003 J. Marcu: Culegere de analize monografice F. Kelemen.J. Gyéresi. Kroemer.: Gyógyszerészi kémia. Kelemen. Z. H. Cluj-Napoca Gh. Budapest. Folkers: Stereochemie und Arzneistoffe.Tipomur.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002) H.R. I. Moţoc: Structura moleculelor şi activitatea biologică. H. Tankönyvkiadó. Ana Mureşan: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (1997) Z. Tg. Timişoara..Furka Á. Palage: Medicamente utilizate în afecţiuni cardiovasculare (2000) Michaela Pitea. Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase (1980). Ed. Á. 2004 C. Ciser et al. Stuttgart.Cojocaru: Chimie farmaceutică-curs anul IV/1-3 (1979-1984) Fülöp L. Springer. H. L.R. 1999 I.X (1996) Á.X (1996) Á. Budapest M. C. Végh A. Wissentsch. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). Höltje: Lehrbuch der pharmazeutischen Chemie. Dani. Wissentsch. Berlin-HeidelbergNew York. Medicina K. UMF Tg. Fülöp. Bucureşti Ana Mureşan. Wissentsch. Hellwich. Müller.. Szeghy L. Bucureşti Tőke L. Stuttgart. Tg. Kelemen. Budapest. H. Christa E. Mutschler. Bojiţă şi colab. Boli transmisibile de la animale la om. E.1984) Á. 1991 . Bucureşti D. Stuttgart. Gyéresi et al. Cojocaru. Verlagsges. Strasbourg. T.-a (1993). Gyéresi. Bucureşti Szász Gy.

. Ed. Gyéresi Á. 6. Bucureşti. 1990.Manolescu: Memomed. 2004 E. Ceres. (anul III-1973).Zotta: Chimie farmaceutică (1985).Dobrescu-E. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr credite 5 6 Număr credite 1 Număr credite 6 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . G. Ciser. vol. (anul IV-1975) IMF Tg. UMF Tg. Ed. Szász Gy.Dăescu: Chimia şi tehnologia medicamentelor (1994). 1-2.. Bucureşti C. 1996.II. şi colab. a X-a (1993). PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Gh. Cluj-Napoca. p. I. 1990. Ed.I. L. 1996. Bucureşti x x x Farmacopeea Română ed. G. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Dacia. Galiano: Îndreptar Medical veterinar. Memorator comentat al medicamentelor înregistrate în România (2004). I II Semestrul D. Vol. Bucureşti D. Budapest. Végh A. Kelemen H. Medicina.: Substanţe medicamentoase anorganice (2002). Neamţu: Substanţe naturale biologic active. Bucureşti F. Dani T. Bucureşti x x x Agenda medicală 2004.X X X European Pharmacopoea 5th Ed. Bucureşti.: Gyógyszerészi kémia.Mureş V. STAGII... I II Semestrul B. I II Semestrul C. Culegere de analize monografice (1996) UMF Tg. Takács M. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar.. Ceres. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică.Mureş Gyéresi Á. Vitamine.Mureş Colectivul disciplinei de Chimie farmaceutică: Lucrări practice de Chimie farmaceutică p. Ed.

I II Semestrul F. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice - Număr credite 5 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu .Semestrul E.

anorganice) şi semisintetice. Materii prime medicamentoase de origine naturală (minerală. forme farmaceutice).anul III.anul II. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Clasificarea formelor farmaceutice după diferite criterii. G. Facultatea de Farmacie. încăperi de lucru şi de depozitare. Noţiuni generale despre medicamente. specializarea Farmacie. specializarea Farmacie.anul II. forme medicamentoase (preparate farmaceutice. specializarea Farmacie. D. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul V. Scurt istoric al preparării medicamentelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Reţeta şi părţile ei. Medicamente.anul IV. C. Facultatea de Farmacie. vegetală. Rédai Emőke-Margit 3. Tehnologie farmaceutică . Facultatea de Farmacie. Todoran Nicoleta Asist. D. specializarea Farmacie.dr. Facultatea de Farmacie. Farmacia şi atribuţiile ei. Propedeutică farmaceutică . Modul de administrare al medicamentelor. F. Tehnologie farmaceutică . C. animală). Propedeutică farmaceutică . E. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. H. B. Ciurba Adriana Conf. specializarea Asistenţă de Farmacie.dr. Popovici Adriana Conf. Lobonţ Bianca Prep.anul IV.dr. B. Sipos Emese Asist. H. Facultatea de Farmacie. Tehnologie farmaceutică . Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. Facultatea de Farmacie. Tehnologie farmaceutică . aportul celorlalte discipline în studiul Tehnologiei farmaceutice. 2. Facultatea de Farmacie. Cântărirea şi măsurarea medicamentelor. G. DISCIPLINA: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ A. Substanţe active şi auxiliare. F.1. specializarea Farmacie. Prescurtări . Organizarea spaţiului farmaciei. Dermofarmacie şi cosmetologie .drd. specializarea Asistenţă de Farmacie. E. Generalităţi Definiţia şi obiectivul Tehnologiei farmaceutice.anul III.dr. Facultatea de Farmacie. Dermofarmacie şi cosmetologie .anul I.drd. sintetice (organice.

apa demineralizată: obţinere.A. Noţiunea de doză maximă. polimorfismul. IV. determinarea biodisponibilităţii absolute şi relative. amestecarea.M. cernerea. auriculare. Forme farmaceutice administrate pe cele parenterală. Clasificare. Distilarea. Complecşi de incluziune. metal. comprimate vaginale. Forme farmaceutice solide: comprimate. Solubilizarea cu agenţi tensioactivi şi alte metode de solubilizare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. VI. Ambalaje de hârtie. B. riscuri teratogene. Extracţia. Bioechivalenţa medicamentelor. Supozitoare.E. Ambalaje şi materiale pentru condiţionarea medicamentelor. Apa distilată. Forme farmaceutice de uz extern destinate aplicării în cavităţile naturale. II. Principalele procese tehnologice şi operaţiuni generale aplicate în practica farmaceutică şi industrială Uscarea. siropuri. Activitate terapeutică. forma farmaceutică). Sisteme de închidere a recipientelor. Dispersii solide. II. Legea stupefiantelor. Activitate. cronică. Forme farmaceutice per orale solide. Sterilizarea. Operaţii generale . Recipiente din sticlă şi material plastic. uleioase. Solvenţi utilizaţi în practica farmaceutică. Toxicitate. Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern. rolul substanţelor medicamentoase. III. Literatura farmaceutică Farmacopeea Română ediţia X-a. Conceptul L. Metode farmacotehnice pentru evaluarea vitezei de dizolvare. ovule. starea cristalină. Dizolvarea şi factorii care influenţează dizolvarea şi viteza de dizolvare. drajeuri. materii prime. Farmacopei străine. alcoolice. condiţii de calitate şi consevare. Comprese. Noţiuni de biofarmacie Factorii care influenţează efectul terapeutic al medicamentelor (influenţa formulării şi preparării medicamentelor asupra răspunsului terapeutic. aerosoli etc. Principalii parametri farmacocinetici. toxicitate acută. pansamente etc. Soluţiile ca sisteme disperse omogene. Evaluarea biodisponibilităţii. Istoricul farmacopeeilor din ţara noastră. dizolvarea. Alegerea corespunzătoare a materialelor de condiţionare. soluţii extractive apoase şi alcoolice. V. auxiliare şi solvenţi. hidroalcoolice. cu vehicul compus. Posologia medicamentelor. riscuri mutagene. Forme farmaceutice aplicate pe mucoase. Tratate de specialitate indigene şi străine. apa pentru injecţii. capsule. cancerigene.D. Soluţii apoase. Preparate oftalmice. Cutii din material plastic. Forme farmaceutice destinate aplicării pe cale cutanată. Materiale destinate ambalării formelor farmaceutice şi produselor tehnicomedicale Produse tehnico-medicale.în receptură. dimensiunea particolelor. Dependenţa efectului terapeutic de modul de formulare şi preparare a medicamentelor. aparatură de laborator şi industrială. mărunţirea şi pulverizarea. Forme farmaceutice ca sisteme disperse omogene Biodisponibilitatea şi parametrii farmacocinetici. Soluţii medicamentoase Soluţii apoase.

V.utilizate la prepararea soluţiilor: agitarea. Farmacopeea Română. IX şi VIII. minerală. Siropuri . dentrificii. Exemple. decantarea. Prepararea soluţiilor: tehnologie. IX. gargarisme. tehnologia de obţinere. loţiuni. expediere. Tehnologia de preparare. Ape aromatice: preparare. III. Controlul. filtrarea. Exemple magistrale şi tipizate. Soluţii uleioase Materii prime: uleiuri de origine vegetală. clasificare. IV. de apă oxigenată. Soluţii titrate. prescurtări. calculul dozelor. VII. prevenirea auto. soluţie conservantă. Siropuri Generalităţi. Condiţii de calitate şi conservarea. Condiţii anatomo-fiziologice specifice. Limonade. de borat fenilmercuric. condiţii de calitate. Exemple de siropuri prescrise în FR X. animală. ambalare. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Spălături. tehnologii de preparare în farmacie şi pe scară industrială.oxidării. Eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante. Soluţii magistrale cu substanţe toxice şi puternic active. Alterări. VI. siropuri industriale. Limonade Soluţia de citrat de magneziu.procese fizico-chimice. Soluţii magistrale cu substanţe greu solubile. control şi exemple IV. Soluţii medicamentoase Soluţii oficinale simple şi compuse: de clorură de calciu. Tehnici de dizolvare şi solubilizare. Generalităţi Cântărire. Calcularea dozelor maxime pentru adulţi şi copii. tehnologia de obţinere Exemple oficinale. Melite şi oximelite. III. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. stabilitatea şi conservarea soluţiilor. conservare. acetotartrat de aluminiu. Ape aromatice V. Soluţii magistrale cu substanţe şi produse stupefiante. aromatizanţi. Aromatizarea şi corectarea gustului preparatelor de uz intern Edulcoranţi. comprese. aparatură. decolorarea. clarificarea. acetat de amoniu. Soluţii oficinale cu principiul activ rezultat dintr-o reacţie: soluţie de hidroxid de calciu. II. Reţeta. Sinonime. alterarea siropurilor. Soluţii cu glicerol şi cu vehicule compuse VIII. soluţie efervescentă. pentru diabetici. de cloroform. Soluţii alcoolice de uz intern şi extern. conservarea lor. preparate tipizate. calitatea acestora.

Controlul preparatelor oftalmice şi condiţionarea. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Tehnologia de obţinere a soluţiilor extractive apoase. Solvenţi utilizaţi pentru medicamente sterile. soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală şi soluţii medicamentoase. decocturi. conservare. de tiocol. Recipiente şi saci din material plastic. băi oculare. de balsam de Tolu. Factori care influenţează randamentul de extracţie. avantajele şi dezavantajele medicamentelor injectabile. aparatura utilizată în farmacie şi industrie. înlocuitori de plasmă. condiţii de calitate şi control. soluţii pentru lentile de contact. Soluţie alcoolică de camfor. Soluţii uleioase C.P. Metode de filtrare specifică. Bazele teoretice ale extracţiei în mediul apos. factorii care influenţează extracţia dependente de natura drogului şi de solvent. clasificare. Metode de preparare. Soluţii alcoolice magistrale. condiţii de calitate. decolorare. medicamente injectabile radioactive oficinale. Biodisponibilitatea medicamentelor din preparate oftalmice.M. stabilizanţi şi consrevanţi necesari. Metode din FR X şi alte metode moderne. Soluţia alcoolică de iod-iodurat. macerate. Preparate injectabile cu acţiune retard. Condiţii de calitate şi control ale perfuziilor. înlocuitori de lacrimi. Blocuri sterile pentru prepararea medicamentelor injectabile. suspensii. sirop de clorură feroasă. Tehnologia de obţinere a tincturilor şi extractelor. Controlul fizico-chimic şi biologic al preparatelor injectabile. Clarificare. sirop de lămâie. Colire vâscoase. Fazele de preparare ale soluţiilor. cerinţe privind puritatea substanţelor active. Sirop de coji de portocale. Exemple de soluţii apoase şi uleioase. Condiţii de calitate şi control conform normelor G. Exemple de soluţii perfuzabile cu electroliţi. II. suspensiilor injectabile. preparate oficinale şi industriale. Izotonia. Structura anatomică a ochiului. soluţii şi emulsii energetice. VI. Aparatura industrială şi . IV. Natura substanţelor pirogene. asigurarea izotoniei. izohidria. VIII. sirop pentru diabetici. lamele oculare. Soluţii magistrale cu extracte şi tincturi VII. izoionia. Exemple de soluţii şi suspensii injectabile apoase şi uleioase. Materii prime. Recipiente pentru condiţionarea lor: fiole şi flacoane. Perfuzii Deosebiri faţă de soluţiile injectabile. sirop de cloralhidrat. izohidriei şi streilităţii colirelor. Sirop de codeină. soluţii folosite în metabolismul reconstituant. Streilizarea: metode preconizate de FR X şi alte procedee. dopuri. Apa pentru injecţii. Soluţii alcoolice Soluţii alcoolice oficinale. Soluţii oftalmice Generalităţi. soluţii utilizate pentru restabilirea echilibrului hidro-electrololitic şi acido-bazic. Medicamente injectabile Generalităţi. Exemple.Sirop simplu. Soluţii extractive alcoolice: tincturi şi extracte. soluţii cu vehicol compus IX. Soluţii în glicerină. soluţie de clorură de amoniu anisată. III. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: infuzii. Prepararea soluţiilor injectabile. sisteme terapeutice tip "Ocusert". exemple.

oxido-reducere. de protecţie şi cosmetice. Cerinţe GMP. interacţiuni. Unguente sterile. Soluţii magistrale Soluţii magistrale . Interacţiuni farmaceutice în soluţie. Supozitoare Generalităţi. Unguente Clasificarea. structura pielii. Valoarea HLB şi importanţa ei practică. VI.de laborator. stabilitate. X. Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale. Exemple industriale. baze emulsii A/U şi baze emulsii U/A. Coloizi liofobi de interes farmaceutic. Controlul suspensiilor. condiţii G. Prepararea suspensiilor floculate şi defloculate. Absorbţia rectală a medicamentelor din supozitoare. IX. semisintetice şi sintetice. Coloizi liofobi şi coloizi liofili. Utilizarea raţională a bazelor de unguente. conservarea şi controlul de calitate. conservare. Condiţii de calitate şi controlul fizico-chimic al supozitoarelor. Principalii emulgatori folosiţi în practica farmaceutică. Unguente oftalmice. fumuri. Emulsii Generalităţi. Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie. reacţii de dublu schimb. Caracteristici ale biodisponibilităţii medicamentelor la nivel vaginal din ovule. Baze liposolubile. Linimente. Săpunuri şi emplastre. Medicamente injectabile . dezavantaje ale aplicării. clasificare. Utilitatea lor în tehnologia farmaceutică. V.P. Unguente oficinale şi industriale. condiţii de calitate şi control fizico-chimic şi biologic. Proprietăţi molecular-cinetice. II. Exemple magistrale şi industriale. Forme farmaceutice ca sisteme disperse heterogene Sisteme disperse ultramicroeterogene. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. VIII. hidrogeluri. lipogeluri.modificări fizice şi chimice în soluţie: salefiere. biodisponibilitatea medicamentelor din aerosoli. stabilitatea dispersiilor coloidale. precipitare. hidrosolubile şi emulsionante pentru supozitoare. Asigurarea stabilităţii emulsiilor. condiţionarea. Sisteme terapeutice de tip Progestasert. Tincturi oficinale. Exemple oficinale şi tipizate. Metode de preparare industrială. geluri cu silicone. stabilitate. Gelatine. aparatura de laborator şi industrială. propulsori. Generalităţi. VII. Tehnologia unguentelor. Controlul calităţii. Suspensii Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor. vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţia industrială. Avantaje. Coloizi utilizaţi ca mucilagii obţinute din produse naturale. factori care influenţează stabilitatea emulsiilor. Mecanismul de acţiune al emulgatorilor. Paste. Caractere. polioxietilengeluri. hidroliză. Aerosoli medicamentoşi Clasificare după gradul de dispersie şi locul de acţiune. Preparare şi control. absorbţia percutanată a medicamentelor. moi şi uscate.M. Exemple. spume. conservarea şi valabilitatea preparatelor. Baze de unguente: hidrocarburi-geluri. Extracte fluide. Sisteme terapeutice transdermice. Norme GMP pentru unguente. Reologia sistemelor disperse.

rezistenţa la sterilizare a recipientelor. Controlul soluţiilor extractive: identificarea principiilor active. IV. Extracte fluide. moi şi uscate în F.R. Tincturi oficinale şi neoficinale obţinute prin macerare. Suspensii . Calcule. rezorcină 1 %. Soluţii oftalmice oficinale şi neoficinale (cu azotat de argint 1 %.Verificarea calităţii recipientelor şi a dopurilor. Soluţii coloidale Mucilagii oficinale în F. Ape oftalmice. Determinarea omogenităţii emulsiilor. azotat de pilocarpină 2 %. Soluţii oftalmice neoficinale cu substanţe antiseptice. cloramfenicol 0. Rhinoguttae. antibiotice. Perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. V. Perfuzii Generalităţi. Ajustarea pH-ului soluţiilor injectabile. Soluţii extractive alcoolice. inj. Tincturi obţinute prin dizolvarea extractelor.1 %. papaverină 4 %. prin metoda gumei umede (Emulsio Olei Jecoris. Emulsio Saloli.R.X de preparare a extractelor. neurotonică). XI. indigocarmină 0. Aerosoli cu aplicaţie pe mucoasa cutanată. sulfat de zinc 0. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: macerate. Mucilagii neoficinale (de alginat de sodiu. de bentonită.X şi neoficinale. Reţete magistrale cu linimente. Controlul emulsiilor. Metode oficinale în F. Linimente Linimente. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Colutorii. a caracterelor reologice. Izotonizarea soluţiilor injectabile după metoda din F.4 şi 8 %). Controlul fizico-chimic al dopurilor. de cofeină şi benzoat de sodiu 25 %. Extracte. decocturi. Determinarea vâscozităţii.25 %). Emulsii Emulsii preparate cu emulgatori clasici: prin metoda gumei uscate (Emulsio Oleosa.X şi după alte metode. infuzii.4 %. Emulsio Oleo Ricini. Otoguttae. Controlul medicamentelor injectabile şi al perfuziilor.X. determinarea reziduurilor prin evaporare a tincturilor şi extractelor fluide.5%. Perfuzii cu înlocuitori de plasmă şi medicamentoase. III.R. Perfuzii cu electroliţi. procaină 1. Soluţii injectabile neoficinale (invertoză 10 %. Emulsio Bromoformii). de sulfat de atropină 0. determinarea cantitativă a acestora.R. Perfuzii cu substanţe energetice oficinale şi neoficinale. Soluţii injectabile oficinale (de acid ascorbic 10 %. Înlocuitori de lacrimi. Determinarea tipului de emulsie. Soluţii pentru lentile de contact. Controlul fizico-chimic al mucilagiilor. analgetice. cercetarea stabilităţii lor. VIII.X. Aerosoli Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiseptice cu acţiune asupra aparatului respirator. trasarea curbelor de curgere şi de vâscozitate. de alcool polivinilic). determinarea volumului tixotrop al bentonitei. Gargarisme. VI. X.R. macerare repetată şi percolare. Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiastmatice. glucoză 20. Emulsio Olei Paraffini). sulfat de atropină 1 %. determinarea conţinutului în alcool a tincturilor conform F. Soluţii oftalmice Asigurarea izotoniei şi izohidriei soluţiilor oftalmice. VII. 30 şi 40 %. IX.

. tablete triturate VI. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. excipienţi. Exemple oficinale şi tipizate. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Supozitoare Prepararea supozitoarelor prin diferite metode. Supozitoare rectale (cu efect local şi cu efect general). VII. principalele metode de uscare. condiţii de calitate şi control. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. Cerate cu diferite substanţe active. metodologia de obţinere pe cale industrială. Microcapsule Tipuri de capsule. aparatură. D. XIV. Pulberi simple şi compuse. baze emulsii A/U. Exemple de comprimate acoperite oficinale. Comprimate acoperite(drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. Ciocolate. Pilule III. Casificare. XII. Operaţiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. Unguente sterile (de uz pediatric cu antibiotice). Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. cerate Emplastre oficinale şi neoficinale. aparatură. Tehnologia microîncapsulării. comprimare şi peliculizare. Emplastre. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. baze emulsii U/A. Unguente Baze de unguente lipogeluri. Operaţia de divizare. Clasificare. Săpunuri oficinale şi neoficinale. Controlul de calitate al suspensiilor. Mărunţirea. Tehnologia comprimării. Supozitoare vaginale şi uretrale. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. baze de unguent hidrogeluri. Obţinerea granulatelor. Comprimate Generalităţi. Pudre farmaceutice. contolul de calitete după FR X. aparatura industrială şi de laborator. Acoperirea enterică. Controlul supozitoarelor. Capsule medicamentoase. Obţinerea nanocapsulelor. Controlul de calitate al unguentelor. V. II. Unguente medicamentoase. Maşini de comprimat de diferite tipuri. Calitate şi control. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi.Suspensii de uz extern şi de uz intern. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. IV. bazele teoretice ale uscării. săpunuri. XIII. Granule Clasificare. Exemple în FR X.

cu substanţe moi volatile. II. XII. obţinere. glicozide.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. Exemple. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. lipozomi. Pilule preparate prin picurare şi turnare. Pudre cu substanţe grase. Incompatibilităţi de siringă. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. polietilenglicoli. salol. cu amestecuri eutectice. antibiotice.prepararea acestora. lectine.X : pulbere laxativă efervescentă. mucilag de tragacantha 10 %. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. unt de cacao. pulbere alcalină. Capsule gelatinoase enterosolvente. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. cu substanţe higroscopice. XI. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. sulfamide. reducătoare şi oxidante. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată Sisteme terapeutice. Factori biocinetici. Cinetica de cedare. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. unguent de glicerină. rezine. gelatină. Stabilizanţi. precursori medicamentoşi. Structură. miere purificată. delicvescente.R. Controlul calităţii prin teste specifice. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. mucilagii de metilceluloză şi carboximetilceluloză sodică. III. acetoftalat de celuloză. Prevederi ale FR X. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Umplerea şi închiderea capsulelor. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. Structura comprimatelor de acţiune prelungită. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue: pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. Microcapsule preparate prin coacervare . Forme farmaceutice solide perorale cu acţiune prelungită Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. Norme GMP. Fluidum ad pilulas. cu vitamine. X. antibiotice. Pilule cu tincturi şi extracte. caramel spissum. Incompatibilităţi terapeutice. Controlul de calitate al capsulelor. Antioxidanţi. Exemple.R. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. Pilule cu antibiotice. Exemple industriale. niosomi. . eritrocite. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. bioadezive. IX. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. substanţe colorate oxidante. pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. cu extracte moi şi uscate. ihtiol. cu substanţe hidrofobe. higroscopice. flotante. fibroblaste. Posibilităţi de stabilizare. Supradozarea. Controlul de calitate al pilulelor după F. keratină. biodisponibilitate. acoperire cu balsam de Tolu. Conservanţi. gel de bentonită 15 %.VIII. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea drojdiei de bere. Pulberi compuse divizate oficinale în F. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. Capsule medicamentoase Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. nanoparticule. alcool polivinilic.

comprese. băi de aburi. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. Comprimate efervescente. Comprimate cu acţiune prelungită. nutritive. acetanilidă. emoliente.R. VII. aspirină. mucilag de etilceluloză 5 %. picioarelor. Cosmetica decorativă: machiajul. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefiaţi. Granule cu glicerofosfat de calciu. cu cola.X. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor după F. Boluri cu acid arsenicos. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. Întreţinerea mâinilor. soluţie de gelatină 2 %. Tratamente cosmetice: măşti. Deodorante şi antiperspirante . salicilat de sodiu. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. Micropilule. periaj. Diagnosticul cosmetic al pielii II.IV. Produse de machiaj IV. Controlul calităţii comprimatelor după F. fenobarbital. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %. E. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. Zaharuri granulate (granule). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Scurt istoric şi tendinţe noi în cosmetologie. corpului. Îngrijirea dinţilor şi a gurii VII. soluţie de stearină 5 %. Regeneratoare VIII. Şampoane. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. hidratante VI. Schimbarea volumului dizolvantului.X. Preparate pentru îngrijirea părului. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. acid ascorbic cu acţiune analgezică. Preparate cosmetice destinate îngrijirii feţei V. V. Produse de igienă IX. VI. Creme demachiante. cu ulei volatil de mentă. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu.R. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. comprimate cu: aspirină. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie.R. bromuri.X. Masajul facial cosmetic III. Boluri. Înlocuirea totală sau parţialî a dizolvantului sau excipientului. antitermică. antigripală. Granule de sulfat de stricnină. Tablete triturate Granula Discorides. granule efervescente.

VII. nutritivă. Preparate pentru îngrijirea mîinilor Preparate lichide. produse apicole. contra mătreţii. Emulsii de întreţinere a pielii: hidratante. potasiu. cu sucuri de fructe. Creme acide: cu acid lactic. sucuri de legume. reductoare. Medicaţia dermatologică antipruriginoasă. Produse de parfumerie XI. tonică. Preparate contra căderii părului. Farduri pentru obraz. gresantă. IV. colesterol. astringentă. Unguente cu stearaţi: cu săruri de sodiu. vaselină hidrofilizată. paste pentru albirea mâinilor. Dermopreparate cu efect antiacneic şi antiseboreic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Cosmetica masculină. loţiuni acide. antimicotică şi bactericidă XIII. Emulsii cosmetice Emulsii de demachiere şi curăţire. antiseboreică. Măşti pentru pielea normală şi uscată: cu acţiune calmantă. Produse de igienă pentru copii şi nou-născuţi XII. Măşti cosmetice faciale Măşti pentru ten gras: mască absorbantă. Unguente şi creme cosmetice Coldcreme: pe bază de ceară. aplicaţii emoliente. IX. sprâncene şi pentru pleoape. tonice. Preparate pentru igiena bucală Paste de dinţi. de zi şi de seară. calmantă. III. cu extracte vegetale. VIII. din acizi organici. pentru albirea tenului. compacte. Preparate pentru îngrijirea părului Şampoane: lichide şi solide. preparate antiperspirante. cu acţiune hidratantă. Farduri de toaletă Pudre: lichide. fonduri de ten. Dermopreparate cu acţiune antiinflamatoare.X. Rujuri pentru buze. cu emulgatori ionogeni şi neionogeni. trietenolamină. Preparate contra pistruilor şi petelor VI. emulsii A/U şi U/A. keratolitică. Preparate pentru întreţinerea unghiilor. Ape de gură. grăsimi animale. biostimulatori. V. Loţiuni Loţiuni cosmetice pentru faţă cu acţiune astringentă. trietanolamină. excipienţi sintetici. epitelizantă şi antiparazitară XIV. Creme nutritive şi revitalizante: cu vitamine. Creme demachiante: fluide. emoliente astringente. Farduri pentru gene. emolientă. II. emolientă. Creme hidratante: cu ceară Lanette N. antiseboreică. nutritive. alcaline. .

Îngrijirea călcâielor. supozitoarelor. Divizarea pulberilor. Decantarea. Siropuri. Ambalaje pentru medicamente: din sticlă.X. Istoricul preparatelor farmaceutice. Măcinarea. Pulverizarea. Soluţii alcoolice. Picături pentru ochi. Reglementarea prescrierii. Distilarea. Cunoaşterea ustensilelor. capsule V. XI. Evaporarea. sicativă. Clasificarea medicamentelor şi formelor farmaceutice. Amestecarea. Operaţii generale utilizate în tehnologia farmaceutică Cântărirea şi măsurarea. Creme specifice pentru uz infantil. Medicamente sterile Preparate injectabile. XII. Preparate cu acţiune astringentă. F. Soluţii pentru uz extern hidroalcoolice. Preparate rinologice şi otice XI. Preparate perfuzabile. Pudre pentru copii. Soluţii extractive alcoolice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Ape aromatice VIII. Preparate pentru igiena masculină Loţiuni după bărbierit. Soluţii. Soluţii extractive apoase XII. Doze terapeutice şi maxime III. capsulelor. metode. X. Noţiuni generale asupra biofarmaciei VI. material plastic. Obiectul disciplinei de Tehnologie farmaceutică. Dermopreparate pentru copii Loţiuni pentru întreţinere şi uleiuri. Literatură farmaceutică II. Filtrarea. Dezodorizante şi antisudorifice Preparate antisudorale pentru corp şi picioare. metale. Uscarea. descongestionantă. solvenţi VII. Centrifugarea. Cernerea. IV. Sterilizarea. aparaturii şi laboratoarelor pentru prepararea medicamentelor . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. glicerinate şi uleioase IX. aparatură. liberării şi administrării medicamentelor.

Soluţii extractive. XII. prin intermediu. Solvenţi. Prepararea emulsiilor. Controlul G. Emulgatori. dizolvarea. Preparare. mărunţirea. Doze pentru copii. părţile ei. Sterilizarea. Izotonizarea. Soluţii injectabile neoficinale. Soluţii. Principalele operaţii generale aplicate la prepararea medicamentelor : uscarea. adulţi şi bătrâni. Limonade. Preparare. clarificarea. Controlul de calitate. Soluţii alcoolice oficinale şi neoficinale. Preparate injectabile Operaţii preliminare la prepararea soluţiilor injectabile. Control XIII. Calculul dozelor minime IV. per descensum. Alterare şi conservarea. lichide şi moi III. pentru lentile de contact XIV. prin încălzire. exemple. Concentrarea lor. Siropuri medicamentoase şi edulcorante IX. Soluţii perfuzabile: cu electroliţi. filtrarea. pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. Soluţii vâscoase. Solubilizarea micelară II. uleioase. Dizolvarea alcoolului concentrat X. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Soluţii apoase oficinale şi neoficinale de uz intern şi extern VII. Preparate lichide oftalmice: soluţii şi suspensii. Soluţii glicerinate cu vehicul compus. Înfiolare.Formularea emulsiilor. Controlul calităţii apei distilate. Emulsii farmaceutice şi cosmetice Factori care influenţează stabilitaea. Dizolvarea la temperatura camerei. filtrarea. tehnologia. Soluţii uleioase. Controlul fiolelor. Tehnologia maceratelor. Dizolvarea soluţiilor VI. Soluţii coloidale. divizarea medicamentelor solide V. pulverizarea. solubilizarea. perfuzii medicamentoase. Ape aromatice VIII. Soluţii cu aplicaţii speciale XI. cu substanţe energetice. . decocţiilor XV. Extracte. decolorarea. Reţeta. Tincturi preparate prin macerare şi percolare XVI. Cântărirea şi măsurarea în farmacie a substanţelor solide.II. infuziilor. Prepararea soluţiilor injectabile oficinale.

Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. Obţinerea granulatelor. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. Maşini de comprimat de diferite tipuri. excipienţi. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Structura comprimatelor cu acţiune prelungită.III. Pulberi simple şi compuse. Capsule medicamentoase. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. metodologia de obtinere pe cale industrialã. Formulare. aparatură. XV. Acoperirea enterică. eliberare IV. control. VII. Pilule X. Exemple industriale. XIV. Controlul calităţii prin teste specifice. baze de unguente. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. comprimare si peliculizare. vaginale şi uretale. aparatură. Supozitoare rectale. Obtinerea nanocapsulelor. clasificare. Casificare. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. Tehnologia comprimării. XI. aparatură. XII. Aerosoli. IX. aparatura industrială si de laborator. Clasificare. Mărunţirea. Unguente. Exemple VIII. Comprimate Generalităţi. Suspensii. Operatiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. formulare. Modul de prescriere. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Comprimate acoperite (drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. Exemple de comprimate acoperite oficinale. principalele metode de uscare. Pudre farmaceutice. bazele teoretice ale uscării. preparare. condiţii de calitate şi control. aparatură. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. Calitate si control. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. Tehnologia microîncapsulãrii. Granule Clasificare. Produse industriale VI. excipienţi. Exemple în FR X. Microcapsule Tipuri de capsule. Forme farmaceutice solide perorale cu actiune prelungitã Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. clasificare. Operaţia de divizare. Linimente. Exemple oficinale si tipizate. Exemple V. contolul de calitate după FR X. condiţii de calitate şi control. Control. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. preparare. Factori biocinetici. XIII. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată . Exemple industriale şi oficinale. Preparare.

Prevederi ale FR X. supozitoarelor. gume şi produse de origine minerală II. eritrocite. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. ihtiol. Supozitoare cu baze hidrosolubile.Sisteme terapeutice. flotante. Incompatibilităţi terapeutice. Unguente Prepararea diferitelor baze de unguente. emulsii cosmetice. lectine. obţinere. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Emulsii de tip A/U şi U/A cu emulgatori sintetici. sulfamide. Antioxidanţi.X : pulbere laxativă efervescentă. Prepararea unguentelor oficinale şi neoficinale de tip soluţie. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. niosomi. vaginale. emulsiile naturale. Incompatibilităţi de siringă. cu substanţe medicamentoase. Unguente de protecţie şi cosmetice. emulsiile cu uleiuri vegetale şi minerale. delicvescente. oxidante. fibroblaste. Cinetica de cedare. Controlul unguentelor. Unguente oftalmice şi cu antibiotice. emulsie şi suspensie. Exemple. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. precursori medicamentoţi. XVIII. Pudre cu substanţe grase. higroscopice. bioadezive. antibiotice. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. Controlul stabilităţii emulsiilor. Posibilităţi de stabilizare. supradozarea. cu extracte moi şi uscate. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. cu substanţe moi volatile. VIII. uretale Supozitoare cu baze grase. XVI. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Exemple. Stabilizanţi. Conservanţi. Norme GMP. Capsule medicamentoase . Suspensii pentru uz intern şi extern IV.R. Structură. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. nanoparticule. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. Pulberi compuse divizate oficinale în F. Controlul VII. biodisponibilitate. Săpunuri. Supozitoare rectale. pulbere alcalină. lipozomi. substanţe colorate. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. Emulsii multiple. Tehnologia emulsiilor Emulsia uleioasă. Emplastre VI. Soluţii coloidale cu agenţi macromoleculari. Reologia sistemelor disperse V. XVII. Linimente III. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. cu amestecuri eutectice.

R. Schimbarea volumului dizolvantului. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu.prepararea acestora. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Fluidum ad pilulas. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. acid ascorbic cu acţiune analgezică. gelatină. Boluri cu acid arsenicos. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. soluţie de gelatină 2 %. Tablete triturate Granula Dioscorides. Pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. Comprimate efervescente. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Granule cu glicerofosfat de calciu. polietilenglicoli. caramel spissum. X. XIII. Micropilule. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. acetoftalat de celuloză. Înlocuirea totală sau parţială a dizolvantului sau excipientului. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue. Pilule cu antibiotice. încadrarea dermatopreparatelor. tendinţe noi şi diferenţe faţă de preparate cosmetice.X. mucilag de etilceluloză 5 %. Granule de sulfat de stricnină. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. unguent de glicerină. Pilule cu tincturi şi extracte. comprimate cu: aspirină. soluţie de stearină 5 %. cu substanţe hidrofobe. glicozide. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. antigripală. rezine.R. Controlul calităţii comprimatelor dupã F.R. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea excipienţilor pilulari cu drojdie de bere. H. Microcapsule preparate prin coacervare . Comprimate cu acţiune prelungită. cu vitamine. acetanilidă. Scurt istoric al cosmetologiei. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %.X. gel de bentonită 15 %. cu ulei volatil de mentă.R. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. antibiotice. granule efervescente. XII. keratină. acoperire cu balsam de Tolu. reducătoare şi oxidante. bromuri.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. antitermică.X. Pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. salol. Pilule preparate prin picurare şi turnare.Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. Boluri. Umplerea si închidere capsulelor. Capsule gelatinoase enterosolvente. mucilagii de metilceluloză si carboximetilceluloză sodică. fenobarbital. XI. Controlul de calitate al pilulelor după F. salicilat de sodiu. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefianţi. Diagnosticul cosmetic al pielii . cu substanţe higroscopice. unt de cacao. obiectivul. cu cola. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor dupã F. aspirină. alcool polivinilic. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. Controlul de calitate al capsulelor IX. miere purificată. mucilag de tragacantha 10 %. Zaharuri granulate (Granule).

Unguente cosmetice. Emulsii demachiante şi nutritive V. Băi de abur şi loţiuni pentru faţ III. antimicotică şi antimicrobiană. Creme demachiante VI. Farmacocosmetice Produse . Şampoane. revitalizante. Măşti cosmetice. Cosmetica decorativă. Preparate fotoprotectoare. Masajul cosmetic facial X. Preparate profesionale dermice pentru profilaxia şi tratamentul dermatozelor VII. Produse de machiaj şi utilizarea lor raţională XI. antineoplazice de uz extern V. Fitopreparate. Medicamente pentru uz extern cu acţiune antiinflamatoare. Dermopreparate cu acţiune antipruriginoasă reducătoare şi antiparazitară. Produse de parfumerie XV. Structura şi acţiunea preparatelor pentru igiena dinţilor şi a gurii XII. Tulburări pigmentare: discromii şi hipocromii VIII. nutritive. antiperspirante şi deodorante. medicamente industrializate IV. Operaţiuni principale pentru întreţinerea igieno-cosmetică şi aparatura specifică utilizată II. Preparate contra pistruilor şi petelor IV.II. Preparate regeneratoare XIII. Preparate pentru întreţinerea mâinilor şi picioarelor. Controlul calităţii produselor de uz topic în cosmetologie şi dermatologie PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Diferenţe XIV. Tratamente cosmetice. Cheratolitice. Produse pentru cosmetica masculină. Dermopreparate cu acţiune antiacneică şi antiseboreică VI. Creme cosmetice hidratante. Preparate pentru igiena noilor-născuţi şi a altor grupe de vârstă XVI. epitelizante. Medicamente tipizate III. Structura şi biochimia părului. apipreparate pentru terapia externă IX. Structură şi mecanism de acţiune.

1977 Adam L. Mureş. 1995 Leucuţa S. Dermopreparate pentru copii 5. Medicală.. OGYE. Medicina Könyvkiadó. Vol. Stănescu V. 1989 Ionescu Stoian P.: Ghidul farmacistului practician. Buc. : Curs de tehnologie farmaceutică. Budapest. Preparate dezodorizante şi antisudorifice XIII. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. 1991 Gyarmati László. 1962 Pandula Egon. Litografia UMF Tg. Mureş. Medicina Könyvkiadó. Budapest. 1983 .. Dermopreparate fotoprotectoare XIV. : Tehnologia formelor farmaceutice. 1989 Popovici A. Editura Medicală.Medicală. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. : Reologia formelor farmaceutice. Vol. pentru regenerare.VII. Ed. Buc. Bucureşti. 1975 Ádám L. : Supozitoare. Medicală. Suciu G.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. 3. Bucureşti. Ban I.. Pudre. kötet. Ape de gură IX. Budapest. Budapest. Ed. Ed. fixative şi coloranţi pentru păr X.Medicală. Popovici A. Veb Verlag Volk und Gesundheit... Budapest. Savopol E.1983 Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. 1986 Grecu I. Ed. contra căderii părului. Creme colorante (fond de ten. Lit.Mureş. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Preparate pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor XI.. 1995. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Mureş. briantine. 1. Berlin. Marosvásárhely. : Tehnica farmaceutică. II. Buc. Medicina Könyvkiadó. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Vol. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. Cluj-Napoca Leucuţa S. 1993 Fica Cornelia: Prepararea medicamentelor în farmacie. 1967 B. Tokes B. rimeluri) VIII. Preparate pentru igiena picioarelor XII.Medicală.. Mureş. Litografia UMF Tg. Papp I. Stănescu V. 1981 Rácz István. contra mătreţii. 1979 Csegedi Júlia Jolán. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet.I. 2. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. Enescu L. III. Csontos András.. Litografia UMF Tg. Loţiuni pentru păr: tonice. Vol. Farduri. Bucureşti. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică.: Tehnica farmaceutică. Ed. Medicală. 1985 Popovici Adriana. Medicina Könyvkiadó. Medicina Könyvkiadó. Şampoane. Ed. Litografia UMF Tg. Editura Dacia. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. kötet. OGYE.Tg. Bucureşti. Editura Medicală. : Extracte farmaceutice vegetale. köt. 1980 Ádám Lajos. 1988 Voigt R. Marosvásárhely.

1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. Mureş. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. OGYE. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. Litografia UMF Tg. Medicina Könyvkiadó. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Editura Dacia. 1984 C. 1980 Ádám Lajos. 1. Ed. Mureş. Medicina Könyvkiadó. : Tehnica farmaceutică.. Budapest. Savopol E. Medicina Könyvkiadó. Medicală. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III.Papp József. Medicina Könyvkiadó.. Suciu G. Medicală. Papp I. Litografia UMF Tg. Litografia UMF Tg. : Tehnologia formelor farmaceutice. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. 1989 Ionescu Stoian P. 1991 Gyarmati László. Bucureşti. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. Bucureşti.. kötet. Suciu G. 1979 Csegedi Júlia Jolán. 1988 Voigt R. Mureş. Marosvásárhely.. kötet. 3. Medicală. kötet. Ádám Lajos. Mureş. 1962 Pandula Egon. Ed. Ed.. 1995 Leucuţa S. Papp I. Berlin. Vol. kötet. Ádám Lajos. Vol. : Tehnologia formelor farmaceutice. 1985 Popovici Adriana. : Tehnica farmaceutică. 1981 Rácz István. Marosvásárhely.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. 1988 Voigt R. Popovici A. Tokes B. Vol. Bucureşti. Budapest. Mureş. köt. köt. 1975 Ádám L. Stănescu V. Tokes B. 1989 Popovici A. 1975 Ádám L. Bucureşti. Litografia UMF Tg. : Extracte farmaceutice vegetale. 1989 Popovici A. Ed. 1. Bucureşti.. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Veb Verlag Volk und Gesundheit.. 1995. Medicina Könyvkiadó. Mureş. III. 1983 Papp József. Bucureşti. 2. Budapest. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Litografia UMF Tg. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. OGYE. : Curs de tehnologie farmaceutică.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. Medicală. Savopol E. Ban I. Budapest. Medicală. Editura Medicală. 3. 2. Popovici A. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Cluj-Napoca Leucuţa S. : Extracte farmaceutice vegetale. Bucureşti. Mureş. Berlin. Ed. 1977 Adam L. 1977 Adam L. Ban I. Vol. Editura Medicală. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Litografia UMF Tg. Bucureşti. 1995. Marosvásárhely. Budapest. Litografia UMF Tg. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. 1981 . Litografia UMF Tg. Editura Medicală. 1984 D. : Supozitoare. 1989 Ionescu Stoian P. Medicina Könyvkiadó. Editura Dacia. Cluj-Napoca Leucuţa S. Medicina Könyvkiadó. OGYE. Csontos András. Marosvásárhely. Medicală. II. Vol. OGYE. Ed. : Curs de tehnologie farmaceutică. 1962 Pandula Egon.. Veb Verlag Volk und Gesundheit. Mureş.. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. Budapest. 1985 Popovici Adriana. Vol. Editura Medicală. : Reologia formelor farmaceutice. : Reologia formelor farmaceutice. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Budapest. 1995 Leucuţa S.. : Supozitoare.. Stănescu V. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Medicina Könyvkiadó. Budapest..

Litografia UMF. 1975. Kedvessy Gy. I. OGYE. 1992. Mures. Szantho E. Kozmetikai kézikönyv. 1979 Thiers H. Litografia UMF Tg. III. Masson. F. I. Dacia. Marosvásárhely.1993. Paris. vol. Masson. 2. Bucureşti. : Curs de Tehnică farmaceutică. 1991 Gyarmati László.C. Leucuţa S. 1977 Harry G. Leucuţa S. Cluj-Napoca. Mures. Dacia.III. Vol.: Les Cosmetiques. Editura Polirom . Medicina Konyvkiadó. Ziolkowsky. Bucureşti. Ed. Medicală. Ed.: Gyógyszertechnológia I. Adam L. H.: Die kosmetischen Praparate. Medicina. vol. Adriana Ciurba. Mures. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája.. Litografia UMF Tg. Budapest. Vol.: Tehnologia formelor farmaceutice. 1979 Csegedi Júlia Jolán. Editura Polirom Iaşi. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. 1. Medicală. Verlag fur Chem.vol.R. 2.vol. Budapest 1991 Farmacopeea Română ed. kötet. Litografia UMF Tg-Mures . 1984 E. Ádám Lajos. Medicală. Curs de tehnologie farmaceutică. Popovici Adriana. Bucureşti. Bucuresti 1977 Dumitru Lupuleasa . OGYE. X: Editura Medicală. Lupuleasa D.II. Ed. :Soluţii sterile. Litografia UMF Tg-Mureş. Ed. 1990 Hajdú I. Selmeczi B. kötet. Ban Petra. 1 si 2 1998 . fasc. 4. Metrum Könyvkiadó. Popovici Iuliana. 1982 Popovici Adriana Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie.: Tehnica farmaceutică. Cluj-Napoca 1995. 1995. Popovici Adriana: Dermatofarmacie şi cosmetologie. 1995 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. OGYE. Mures. London.Tehnologie Farmaceuticã .Iasi. : Tehnologie farmaceutică. Sipos Emese. vol.Tehnicã Farmaceuticã pentru asistenti de farmacie. Budapest 1981. Vol. : Curs de tehnologie farmaceuticã. Tg-Mureş.Solutii medicamentoase. 1993 Bodor F. Ed. Ed. 1. 1993 G. Litografia UMF. Csontos András. 1963 Nowak G. Litografia UMF Tg. Litografia UMF Tg. 2003 Cornelia Fica. 1 şi 2.1977 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. : Iniation a la Cosmetologie dermatologiques. 3. 1980 Poelman M. Bucureşti. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III.I . II. Iuliana Popovici . 1997 Stănescu V. 1983 Papp József. litografia UMF Tg-Mures. 1989 Adriana Ciurba.A. II fasc. 1980 Ádám Lajos. Medicina Könyvkiadó. Ausburg. Curs de Tehnologie farmaceuticã . Popovici A. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Paris. Vol. Budapest. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Budapest. II. 1978.Rácz István. editura Medicalã .: Gyógyszertechnológia. Ed. Tg-Mureş. Műszaki Könyvkiadó. Adam L. Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. Leonard Hill. Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. A bőr és a szépség. Medicina Könyvkiadó. Budapest. 1978. Sipos Emese. vol. Litografia UMF Tg-Mureş.: Modern Cosmetology. Savopol E. kötet. Industrie. Marosvásárhely. : Introducere în biofarmacie. 1983 Rácz I. Marosvásárhely. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã.

Medicală.M. Editura Medicalã. Bucureşti 1970 Hajdu Imre: Kozmetikai kezikonyv. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 1 Număr credite 5 5 Număr credite 5 5 Număr credite 5 Număr credite 2 Număr credite 5 5 Număr credite 6 7 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .editura medicalã . Popovici Adriana: Dermofarmacia şi cosmetologia. Ciurba Adriana: Formular cosmetic. Tg-Mureş. Bucuresti. Tipomur. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. X-a . Tg. 1993 H. Litografia I. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Muszaki Konyv kiado. Bucureşti 1982 Popovici Adriana: Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie. 1998 Cosmovici Ludmila: Îndreptar cosmetic.F. Ed. Ed. STAGII. I II Semestrul B. I II Semestrul G. : Tehnica farmaceuticã. Ed. Bucuresti 1983 XXX Farmacopeea Românã ed.Mureş 1977 Popovici Adriana. I II Semestrul C. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Budapest 1993 6. I II Semestrul D.Stãnescu V.Medicală. I II Semestrul E. I II Semestrul F.

I II Număr ore curs 1 - Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 1 - Număr credite 2 - Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .Semestrul H.

D. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor . III. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. mecanisme avantaje. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. B. Principalele modele farmacocinetice V. Absorbţia medicamentelor. Faze şi etape. C. IV. B. Vari Camil Asist.1. Máthé Lehel Asist. Farmacologie anul IV Facultatea de Farmacie. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4.FARMACOTERAPIE A. Difuziunea şi stocarea în ţesuturi. specializarea Farmacie. II. Relaţii doză-efect. Farmacoterapie anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. D.dr. DISCIPLINA: FARMACOLOGIE . mecanisme. clearance. specializarea Farmacie. Patologie şi terminologie medicală anul III Facultatea de Farmacie. Curs introductiv Farmacologia generală. faze. Distribuţia medicamentelor în organism Factorii care o influenţează. Tipuri de acţiune. Kolcsár Melinda 3. E. căi de eliminare. Farmacologie anul II Facultatea de Farmacie. Căi de administrare. Locul. Definiţie şi ramuri. parametrii definitorii. Dogaru Maria Şef lucr. exprimarea cantitativă a acţiunii farmacodinamice. VI. factori care influenţează. 2.drd. Farmacologie anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. inducţie enzimatică. Interacţiunea medicament-organism. specializarea Farmacie. Acţiunile medicamentelor Relaţii doză-efect. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.drd. Eliminarea medicamentelor. Biotransformarea medicamentelor. C. Parametrii compartimentale farmacocinetici. factori. Farmacocinetica generală Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice.dr. factori. mecanisme. E. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.

pneumonii. V. metoda dozelor fixe. cancerul bronho-pulmonar. Fişa de reacţii adverse. Elemente de semiologie medicală Simptome. II. Cercetarea preclinică şi clinică a medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Patologia aparatului reno-urinar . semne şi date de laborator. bronşită cronică.R. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. enzime. Instrumentarul şi aparatura de bază. bronhopneumopatia cronică obstructivă. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. Factori care influenţează răspunsul organismului la medicamente. canale ionice. IV. VII. III. Verificarea cunoştinţelorPrin experienţe pe animale de laborator. astmul.Mecanisme nespecifice. efectelor adverse ale VI. neuromediatori etc. B. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. Determinarea toxicităţii acute Estimarea DL50 prin metoda Kärber. embolia pulmonară. metoda LitchfieldWilcoxon.).X. AMPc. test alternativ la determinarea DL50). pleurezii. Efecte nedorite ale medicamentelor VIII.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Relaţii structură-activitate. Stabilirea toxicităţii cronice şi urmărirea medicamentelor Studii de farmacovigilenţă. prezentarea metodologiei oficializate de F. supuraţii bronho-pulmonare. Interacţiunile medicamentelor. Norme de protecţie a muncii. Studiul unor aspecte de farmacometrie şi interacţiuni medicamentoase VII. Bioetica privind II. tuberculoza pulmonară. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. experimentul pe animalul de laborator. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Patologia aparatului respirator Traheo-bronşită acută. metoda grafică Miller-Tainter. mesageri secunzi Ca. Eliminarea medicamentelor.

poliglobulii. tuberculoza pulmonară şi embolia pulmonară.Sindroame nefrologice. pleurezii. b. Patologia aparatului digestiv Bolile esofagului. metabolism şi endocrine Diabetul zaharat. Patologia psihiatrică Terminologie. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. prostatita. cistopielita). nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase. Date de laborator. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. lupusul eritematos sistemic. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. ateroscleroza. Boli sistemice şi reumatice Poliartrita reumatoidă. nefritic şi nefrotic). bolile tiroidiene (hipertiroidii. infecţia urinară. II. endocardita. III. cardiopatiile valvulare. Tabloul clinic în traheo-bronşită acută. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase (pielonefrita acută şi cronică). V. acromegalia. nanismul hipofizar. spondilita anchilozantă. Elemente de semiologie medicală Simptome şi semne generale. boli ale arterelor şi venelor. bronşită cronică. IV. insuficienţă cardiacă. hiperuricemiile. diateze hemoragice. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. cardiopatia ischemică. sd. Boli de nutriţie. boala Parkinson. hipertensiunea arterială esenţială. hipotiroidia. Măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului. obezitatea. stomacului şi duodenului. epilepsia. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. guşa). tulburări de ritm cardiac. miocardita. VI. Addison. Patologia aparatului reno-urinar Simptome şi date obiective cardinale. Termometrizare. osteoporoza. cancerul bronho-pulmonar. cistita. pericardita. vasculite sistemice. IX. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. VIII. bolile intestinului. Patologia aparatului respirator Simptome cardinale şi diagnosticul lor diferenţial. Boli hematologice Anemii. Anamneza. Examenul obiectiv pe aparate. astmul. IV. polimiozita şi dermatomiozita. Patologia aparatului cardio-vascular Reumatismul articular acut. X. scleroza sistemică. Sindroame nefrologice (sindr. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare. Patologia aparatului cardio-vascular . bolile ficatului şi pancreasului. boala artrozică. infecţia urinară (uretrita. boli vasculare cerebrale. pneumonii. Cushing. leucoze-leucemii-limfoame. hiperlipidemiile.inspecţia. bronhopneumopatia cronică obstructivă. VII. supuraţii bronho-pulmonare. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică.

beta. alfa-şi beta. vasculite sistemice şi boala artrozică. VII.Simptome cardinale. cardiopatiile valvulare. miocardita. tulburări de ritm cardiac. substanţe nicotinice şi III. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. diateze hemoragice. Cushing. boala Parkinson şi epilepsia. neoplasmul). VIII. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare (colecistita acută şi cronică). endocardita. Boli hematologice Simptome cardinale.stimulatoare. guşă). semne obiective. Boli de nutriţie. ciroza hepatică. poliglobulii. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare Curarizantele. leucoze-leucemii-limfoame. Patologia psihiatrică Terminologie. hiperuricemii. VI. tumori ale esofagului). semnele obiective şi metode de diagnostic şi tratament în reumatismul articular acut. IV. sd. boala de reflux. bolile intestinului. scleroza sistemică. Medicaţia agonistă a neurotransmisiei adrenergice. metode de diagnostic şi tratament în anemii. Patologia aparatului digestiv Tabloul clinic al bolilor esofagului (acalazia. Medicaţia simpatolitică . Simpatomimetice alfa. în bolile tiroidiene (hipertiroidii. boli ale arterelor şi venelor. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice Medicaţia agonistă a neurotransmisiei colinergice: parasimpatomimetice cu acţiune directă şi indirectă (inhibitorii colinesterazei). boli vasculare cerebrale. Addison. stimulatoare indirecte. Boli sistemice şi reumatice Manifestări principale şi diagnosticul lor diferenţial. spondilita anchilozantă. Semne subiective şi obiective în poliartrita reumatoidă. V. II. metabolism şi endocrine Tabloul clinic în diabetul zaharat. stomacului şi duodenului (gastrite. ateroscleroza. X. bolile ficatului şi pancreasului (hepatita cronică. hipertensiunea arterială esenţială. cardiopatia ischemică. ulcerul gastric şi duodenal. hiperlipidemii. insuficienţă cardiacă. hipotiroidii. osteoporoza şi acromegalia. hernia transhiatală. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. obezitate. nanismul hipofizar. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatoliticele) Farmacodinamia sinapselor ganglionare vegetative: ganglioplegice. carcinomul hepatic. C. lupusul eritematos sistemic. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR FARMACOLOGIA NEUROTRANSMISIEI PERIFERICE I. b. pericardita. IX. pancreatita acută şi cronică). polimiozita şi dermatomiozita.

Antihistaminice H1-blocante. Medicaţia antiepileptică. barbiturice. antiparkinsoniene V. III. Medicaţia analgezică Analgezicele opioide naturale. sedative. antimalarice. substanţe nootrope. antivirotice. Medicaţia corticosteroidă şi ACTH MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ I. antimicotice MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ I. Antireumatice de fond Antigutoase. antagonist pur. Medicaţia antituberculoasă. Hipnotice. Medicaţia stimulatoare a sistemului nervos central Amfetamină şi derivaţii. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Substanţe tisular active şi antagonişti. X. compuşi semisintetici. Medicaţia aparatului digestiv . metilxantinele. analeptice bulbare. compuşi cu structuri diferite etc. Neurosimpatolitice cu acţiune centrală şi /sau periferică Anestezice locale. VII.Adrenalitice alfa-blocante. antihelmitice. Chimioterapia antiinfecţioasă III. Alte antialergice.anticonvulsivantă. Narcoticele inhalatorii şi injectabil. Psihofarmaconii Neuroleptice. VIII. adrenalitice beta-blocante. Antiseptice-dezinfectante II. antitricomonazice. Anestezicele generale Mecanisme neurofiziologice şi celulare ale narcozei. Antiinflamatoare nesteroidiene. sintetici cu caracter agonist (puternic sau slab). Analgezice antipiretice. VI. Histamina. antidepresive şi litiul. FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL I. proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice.antagonist. IV. II. anxiolitice Benzodiazepine. miorelaxante. Serotononina (5-hidroxi-triptamina) Agonişti şi antagonişti ai serotoninei de interes terapeutic. agonist. V. IX.

conductibilităţii şi ritmului activităţii cardiace. VI. II. antiulceroase. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui Substituenţi de plasmă sanguină. saluretică. Medicaţia aparatului respirator Antitusive. VII. progestative Medicaţia contracţiei uterine: ocitocice. Medicaţia aparatului genital: estrogeni.I-IV). Medicaţia antianginoasă Medicaţia antihipertensivă: neurotropă. antivomitive. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice şi anticolinergice . stimulante ale centrului respirator. vasodilatatoare directă. Androgenii şi steroizii anabolizanţi. III. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) Medicaţia vasoconstrictoare şi antihipotensivă. Antitiroidiene XII. IV. Medicaţia hipolipidemiantă. Medicaţia anticanceroasă. inhibitoare ale secreţiei gastrice. colicistochinetice. Fibrinolitice.Stimulatoare şi substituenţi ai secreţiei gastrice. Cercetarea în farmacologie I II. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. Cercetarea în farmacologie II III. V. Medicaţia metabolismului fosfo-calcic. Medicaţia antianemică. spasmolitice uterine. Vitamine XIV. Vomitive. expectorante. medicaţia hepatoprotectoare. tocolitice. antiaterogenă Diuretice. Medicaţia anticoagulantă Antiagregante plachetare. Medicaţia antidiabetică XIII. XI. Medicaţia hemostatică. IX. Antidiareice. imunosupresoare şi imunomodulatoare PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. VIII. X. inductoare ale ovulaţiei. Medicaţia venelor şi capilarelor.Tonicardiacele Medicamente stimulatoare ale contractibilităţii. laxative. Antiacide. Medicaţia antiasmatică. antiangiotensinică. purgative. antidiuretice. Medicaţia tiroidiană. Antiaritmice cardiace (cls. Medicaţia aparatului cardio-vascular.

Verificarea cunoştinţelor .cu acţiune antiinflamatoare şi antialergică XIV. neuroleptică. Studiul acţiunii subst. Studiul acţiunii analgezicelor XII. Antagonizarea acţiunii substanţelor excitante centrale şi deprimante centrale (SNC) IX.substanţelor antidepresive şi stimulante psihomotorii XI. medicamentoase asupra tensiunii arteriale XXIII. anxiolitice.IV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC X. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ VI. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator XXII. Analiza farmacodinamică a unor preparate cu acţiune asupra aparatului digestiv XXI. convulsivante şi anticonvulsivante. medicamentoase asupra aparatului digestiv XX. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace (cordului izolat sau in situ) . Studiul anestezicelor locale VII. Studiul acţiunii subst. Farmacodinamia substanţelor curarizante şi anticurarizante V. antidepresivă XIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi antimicrobiene. Studiul substanţelor sedato-hipnotice.Chimioterapice. Studiul acţiunii subst. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antialergică XVII.(lucrare de control) XIX. antimicrobiene a unor preparate Principiul determinării acţiunii XVIII.testarea experimentală a unei acţiuni farmacologice XVI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune analgezică. Antibiotice. Studiul acţiunii neurolepticelor. Studiul anestezicelor generale VIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune antiinflamatoare XV.

Medicaţia sistemului cardiovascular – hipertensiunea arterială. Medicaţia trombolitică. diuretice. Exemple de interacţiuni medicamentoase cu relevanţă clinică IV. Referat produse tipizate. evoluţie. digestiv. colinergică. Neurotransmisiile la nivel central şi posibilităţile de influenţare medicamentoasă (dopaminergică. Dislipidemiile XI. diareea VII. Reacţii adverse medicamentoase – tipuri. Studiul acţiunii substanţelor vasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe broască) XXV. serotoninergică. Aplicaţii practice. canabinoide endogene. Farmacocinetica medicamentelor. Analiza imunosupresoare farmacodinamică a unor medicamente citostatice şi XXX. Substanţe cu acţiune hormonală XXIX. angina pectorală IX. insuficienţa cardiacă X.colita ulceroasă (boala Crohn). tratament. Medicaţia aparatului respirator – astmul bronşic. posibilităţi de monitorizare III. Medicaţia sistemului cardiovascular – aritmiile cardiace. pronostic). ocitocice. prin peptide opioide. Medicamente cu tropism farmacotoxicologic hepatic VIII. Analiza unor preparate cu acţiune asupra aparatului cardio-vascular (lucrare de control) XXVI. constipaţia. Medicaţia hepato-biliară – hepatitele (etiologie. pancreatitele. antiagregantă plachetară. Studiul acţiunii subst. Medicaţia SNC. Medicaţia aparatului digestiv – ulcerul gastro-duodenal VI. Implicaţii clinice II. antidiuretice. tahikinine) V.XIV. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Medicaţia aparatului digestiv . hepato-biliar XXVIII. testarea experimentală a unei acţiuni farmacodinamice D. Analiza unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului urinar. Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic. adrenergică. bronhopneumopatia obstructivă cronică . tocolitice XXVII. cauze.

Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Medicaţia femeii gravide XIV. Cazuri clinice relevante privind medicaţia SNC. Studii clinice relevante XI. II. gută.) X. Cazuri clinice relevante privind medicaţia hepato-biliară. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare (lăuzie) PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VI. litiu.XII. Întocmirea unei fişe de reacţii adverse conform normelor ANM Tratamentul toxicomaniilor. Medicamente contraindicate în sarcină. Calculul parametrilor farmacocinetici Monitorizarea farmacoterapiei unor medicamente cu indice terapeutic mic (teofilină. ciclosporină). Medicamente care trec în secreţia lactată. Asocieri dezavantajoase XIII. Intoxicaţia acută cu deprimante SNC V. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Medicamente care influenţează cantitatea secreţiei lactate . antiepileptice. gentamicină. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului respirator XII. Medicaţia antiinfecţioasă XIII. alternative terapeutice XIV. insuficienţă renală etc. Asocierea raţională a antibioticelor şi chimioterapicelor. digoxină. Interacţiuni medicamentoase care trebuie evitate. Ajustarea posologiei în funcţie de valorile concentraţiei plasmatice. Asocieri medicamentoase la bolnavii cu polipatologie (diabet zaharat. Ajustarea posologiei în insuficienţa hepatică VIII. Cazuri clinice relevante privind interacţiunile medicamentoase Interacţiuni medicamentoase utile. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VII. IV. Medicamente cu potenţial toxicomanogen III. Profilaxia secundară a infarctului miocardic şi a AVC. Scheme terapeutice IX.

II. Simpatomimetice VIII. antimicotice .E. Dezinfectante. factori. Medicaţia antituberculoasă. clearance. Medicaţia simpatolitică şi neurosimpatolitică IX. Acţiunile medicamentelor. antimalarice. Medicaţia analgezică XVI. Parasimpatomimetice VI. antiparkinsoniene XII. Curs introductive. canale ionice. Anestezice locale X. IV.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. mecanisme. enzime. hipnotice. mesageri secunzi Ca. V. neuromediatori etc.anticonvulsivantă. căi de eliminare. antitricomonazice. XVII. Sedative. Biotransformarea. Antibiotice antibacteriene XX. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Antiinflamatoare nesteroidiene. Antiseptice. Corticosteroizi.). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Medicaţia antiepileptică. Excitante centrale XI. antivirotice. Eliminarea medicamentelor. AMPc. Căi de administrare. Absorbţia medicamentelor. Parametrii farmacocinetici. XIX. Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. Distribuţia medicamentelor în organism. Antidepresivele şi litiul XV. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor Mecanisme nespecifice. factori. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare. anxiolitice XIII. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. Anestezice generale. Chimioterapice antibacteriene. Neuroleptice XIV. antihelmitice. Antiserotoninice XVIII. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice. Noţiuni generale de farmacotoxicologie. III. Antihistaminice. Farmacocinetica generală Farmacologia generală. miorelaxante. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatolitice) VII.

Diuretice. Bioetica privind II. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Medicaţia antihipertensivă. Studiul acţiunii curarizantelor şi anticurarizantelor VIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ IX. Studiul acţiunii substantelor anticolinergice VII. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui XXVIII. substanţelor sedato-hipnotice. medicaţia hepatoprotectoare XXIII. Studiul anticonvulsivante. antidiuretice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Medicaţia antianginoasă XXVI. Norme de protecţie a muncii. Studiul anestezicelor generale XI. anxiolitice. convulsivante şi . Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) XXVII. Determinarea toxicităţii acute V. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. Instrumentarul şi aparatura de bază. experimentul pe animalul de laborator. Antiaritmice cardiace (cls. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. Medicaţia aparatului respirator XXIV. colicistochinetice.XXI. Medicaţia aparatului cardiovascular. IV. Studiul anestezicelor locale X. Eliminarea medicamentelor.Tonicardiacele XXV. Medicaţia aparatului digestiv XXII.I-IV). Studiul acţiunii substantelor colinergice VI. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III.

M. Bucureşti.Compendiu de Medicină internă. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 1989 Maria Dogaru. Aurelia Nicoleta Cristea . . Vari. 1998 Leonard Domnişoru . Dobrescu . Analiza farmacodinamică antimicotice. Feszt şi colab. Analiza farmacodinamică a unor chimioterapice antibacteriene XIX. antiprotosoarice a unor antihelmintice. Medicaţia hepato-biliară XXIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (II) XIV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra antiastmatică. antitusivă şi expectorantaă XXIV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (I) XIII. Editura Medicală. I .F. Măruşteri .F. Bucureşti.Farmacologie experimentală. Editura Didactică şi Pedagogică. Litografia U.Farmacologie .M. XXI.M. Bucureşti.XII.Farmacologie generală. G. Verificarea cunoştinţelor 5. Feszt. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (III) XXVII. Editura Medicală. vol. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului digestiv XXII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică XVII. 1999 D. Verificarea cunoştinţelor XV. antituberculoase. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (II) XXVI.E. Studiul acţiunii medicamentelor analgezice XVI. Litografia U.Farmacoterapie practică.Note de curs. 1995 G. Analiza farmacodinamică a unor antibiotice XX. Editura Medicală.Compendiu de lucrări practice. Studiul acţiunii substanţelor diuretice XXVIII. C. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea .II. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antihistaminică XVIII.Tg-Mureş. 1988 . Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (I) XXV.

I . 1998 D. 1991 J. Budapest 1997 P.M. 1998 .Note de curs.Compendiu de lucrări practice.Compendiu de Medicină internă. Aurelia Nicoleta Cristea . Litografia U.vol. Editura Didactică şi Pedagogică.Feszt şi colab. Vari. 1999 V.M.F. Editura All.Farmacoterapie practică. Budapest 1997 P. Litografia U.Fiziologie. Bucureşti. Editura Medicală.Tg-Mureş. 1984 V.Farmacologie generală. Ed.II. M.F. Târgu-Mureş. Groza .Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. 1999 D. Litografia U. Bucureşti. Editura Medicală.F. 1989 Maria Dogaru.M. Dogaru. . Feszt.Farmacologie generală. Editura Medicală. 1995 G. Editura Medicală. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale.F.M. 2000 Semiologie clinică medicală .Tg-Mureş. Dobrescu . Editura Medicală. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. I . Feszt.Compendiu de lucrări practice.Fiziologie. Vari. 1998 Leonard Domnişoru . Ed.M.F. 1989 Maria Dogaru. Knoll . Bucureşti.E. Editura Medicală. Editura Medicală. .M.Farmacoterapie practică. 1999 D. Măruşteri . Medicina. Bucureşti. Editura All. Aurelia Nicoleta Cristea . E.M. Editura Medicală.Farmacologie experimentală. Târgu-Mureş. Bucureşti.Gyógysertan I-II. Ed.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. 1995 G. Măruşteri .Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Feszt şi colab. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Budapest 1997 P. vol. Farmacologia.F. Bucureşti. Litografia U.vol.F.Note de curs. Bucureşti.M. 1991 J.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). Bucureşti. 1998 Leonard Domnişoru . G.vol. M.M. 1998 B. Farmacologia. 1988 Feszt şi colab. Bucureşti. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. C. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. 1984 V.Farmacologie (pentru uzul studenţilor).II. Caraşca. Editura Didactică şi Pedagogică.F. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. 1991 J. Groza . Bucureşti. Curs de patologie medicală – Pentru Studenţii Facultăţii De Stomatologie–G. 1988 Feszt şi colab.M. I-II. Editura Medicală. Editura Medicală. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Editura All.Compendiu de Medicină internă. Knoll . Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed.Gyógysertan I-II. Knoll .Farmacologie experimentală. 1999 V. G. I-II. Stroescu . Litografia U. Bucureşti. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea .Tg-Mureş. Stroescu .: Curs litografiat în limba maghiară. Litografia U.: Curs litografiat în limba maghiară.E.Fiziologie. 1999 V. Medicina. Litografia U. Bucureşti. Stroescu . Dobrescu .Tiberiu Moldovan.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). Bucureşti. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Târgu-Mureş. Groza . Litografia U. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet.Tg-Mureş. Editura Medicală.Farmacologie . I-II. vol. Editura Medicală. Bucureşti.F. Medicina. Ed. Farmacologia. 1984 V. Medicina. Ed. Litografia U. Medicina. UMF Târgu-Mureş. Feszt şi colab. Bucureşti.Tg-Mureş.F.: Curs litografiat în limba maghiară.Farmacologie . C. 1993 C. Medicina.Gyógysertan I-II. Litografia U. Ed Medicală Bucureşti.

Gyógysertan I-II. I II Semestrul B. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 3 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 1 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 2 Număr credite 4 2 Număr credite 6 6 Număr credite 7 Număr credite 7 8 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . C.M. I II Semestrul D. I II Semestrul E. Bucureşti. Bucureşti. Litografia U. 1984 V. . Ed.Farmacologie .M. Medicina. M. Editura Medicală. 1989 Maria Dogaru. Feszt. Aurelia Nicoleta Cristea .E. Farmacologia. Knoll .Farmacologie experimentală. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Litografia U. Editura Medicală. Medicina. G. Budapest 1997 P.vol. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.Fiziologie. 1995 G.F. I II Semestrul C. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.F. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. STAGII. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. I-II. 1988 Feszt şi colab.Tg-Mureş. Editura All. Editura Medicală. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea .Note de curs.Farmacoterapie practică. Ed. Vari.E. Editura Medicală.Compendiu de Medicină internă. Bucureşti.II.M. Feszt şi colab. I . Litografia U.F.Farmacologie generală. Târgu-Mureş. Editura Medicală.Tg-Mureş. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Stroescu . Litografia U. Editura Didactică şi Pedagogică.: Curs litografiat în limba maghiară. 1998 Leonard Domnişoru .Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. 1999 D. Dobrescu . vol. 1998 6.F. Bucureşti. Măruşteri . 1999 V.Farmacologie (pentru uzul studenţilor).Compendiu de lucrări practice. 1991 J. Groza . Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Bucureşti. Bucureşti.M.

Decantoare simple cu funcţionare discontinuă. Filtrarea. Pompe pentru gaze. Decantoare circulare cu braţe. Decantoare dreptunghiulare cu funcţionare continuă. Industria medicamentului . Cernerea.1. Dezvoltarea proceselor tehnologice. Conducte şi armături. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Centrigfuge filtrante discontinue. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Decantoare verticale. Emailuri IV. specializarea Asistenţă de Farmacie.dr. Filtre şi instalaţii de filtrare. Material metalice neferoase. specializarea Farmacie. Transportoare pneumatice. Amestecarea. Mori cu bile. Bilanţul de materiale. Microatomizoare. Materiale plastice. Centrifuge filtrante discontinue. Conversia III. Dozatoare (alimentatoare). Mărunţirea materialelor. Tipuri de amestecătoare. Operaţii hidrodinamice şi utilaj specific Curgerea şi transportul fluidelor. Pompe pentru lichide. Bilanţul termic. Concasoare cu cilindri. Industria şi biotehnologia medicamentului . Operaţii termice . Materiale metalice feroase. Transportoare cu bandă. Transportoare elicoidale. Concasoare cu fălci. Factorii care influenţează filtrarea. Mori coloidale. Hidrocicloane. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Operaţii mecanice şi utilaj specific Transportul şi dozarea materialelor granulare. Materiale de etanşare. VI. Mijloace pentru îmbunătăţirea filtrării.anul V Facultatea de Farmacie. Operaţii unitare în industria chimică II. Molnár Judith 3. Materiale de construcţie. V. Centrifugarea. Elevatoare cu cupe. Fracţionarea granulometrică a amestecurilor polidisperse solide. Regimuri de funcţionare. Sedimentarea. Separarea pneumatică. Pompe de vid. B. Concasoare giratorii. cu descărcare prin gravitaţie. Obligatorie B. Circulaţia materialelor. Mori vibratoare. Colerganguri. Concasoare cu ciocane. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Obligatorie 4. Dezintegratoare. Introducere.drd.anul III Facultatea de Farmacie. cu descărcare manuală. Dudutz Győngyongyi Asist. DISCIPLINA: INDUSTRIA ŞI BIOTEHNOLOGIA MEDICAMENTULUI A. 2. Ultracentrifuge.

Condensarea. Uscarea cu radiaţii infraroşii. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză Nitrare. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale Oxidare. Încălzirea cu purtători de căldură în stare lichidă. Încălzirea cu purtători de căldură solizi. Sublimarea. Fosforilare. Absorbţia. Vaporizarea. Uscarea prin curenţi de înaltă frecvenţă. Inhibiţie chimică. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. Halogenare.Elemente de automatizare. Termocuple. Hidroliză. Adsorber cu cărbune activ. Adsorbanţi. Fermentaţie în industria farmaceutică. hidratare. Condensare. Transglicozilare. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. Rectificarea continuă. Încălzirea cu purtători de căldură în stare gazoasă. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. separarea după mărirea moleculelor. Tipuri de agitatoare. limfokine. Exemple de procese tehnologice de obţinere a medicamentelor de sinteză XI. XII. Uscătoare cu cameră. Măsuri de protecţia muncii şi paza contra incendiilor în laborator II. Schimbătoare de căldură. Adsorbţia. Clorsulfonare. Termorezistenţe.Transferul termic. IX. Reducere. Inginerie genetică în industria farmaceutică: hormoni. Vaporizatoare cu ţevi încălzitoare orizontale. vaccine. Răcirea. Sinteza aminelor. Absorbere prin barbotare. Antrenarea cu vapori. Sinteza substanţelor medicamentoase . Încălzirea electrică. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. X. Acilare. Sulfonare. Încălzirea aparatelor din industria chimică.Cinetica sistemelor biologice. Aparate de măsură şi control. cu tub interior de circulaţie. Uscarea.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. Schimbătoare de căldură cu ţevi coaxiale. XIII. Resolvare. Aerisirea şi filtrarea aerului. Distilarea şi rectificarea. Reacţii Friedel-Crafts. Extracţia lichid-lichid. Operaţii de difuziune Difuziunea sau transferul de masă. Uscătoare prin pulverizare (atomizoare). PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Schimbătoare de căldură tubulare. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. separări biospecifice. enzime. Absorbere prin pulverizare. Izomerizare. Oxidare. Distilarea simplă. Esterificare. Diazotare. dehidratare. Vaporizatoare verticale. Reducere. Absorbere cu umplutură. Obţinerea antibioticelor şi a altor substanţe de uz farmaceutic. Vaporizatoare-cristalizatoare. Hidroliză. Materiale de construcţie. VIII. Reactoare chimice Generalităţi. Cristalizatoare cu răcire şi agitare. Cristalizarea. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. Măsurarea temperaturii. Uscătoare cu bandă. Biotehnologie. VII. Răcirea şi condensarea. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor.

Metale feroase şi aliaje. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. care au rol în inginerie genetică. X.Alchilare. Condensare. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale. staniu. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. Hidroliză. Materiale metalice. Oxidare. . Introducea vectorilor în celulă gazdă. Noţiuni şi definiţii tehnologice. salicilamidă. Introducere: Obiectivul şi problemele disciplinei. Enzime. Operaţii unitare (mecanice şi fizice) şi procese chimice fundamentale. elastomeri. III. Filtrarea. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Verificarea cunoştinţelor B. Operaţii unitare. Izomerizare. produşi pe bază de silicaţi. Caracteristicile industriei de medicamente. Nitrozare. Nitrare. Separarea celulelor transformate. Materiale nemetalice anorganice: grafit. metoxilare. Hidroxilare. VIII. Hidrogenare. Reducere. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. etoxilare. PCR. Producţia specifică. Hidroliză. aluminiu. Halogenare. Resolvare. separarea după mărirea moleculelor. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. compuşi naturali ai siliciului. Decantarea şi sedimentarea. Biotehnologie. Clonare IX. Procese tehnologice: periodice. Condensare. separări biospecifice. Reactoare folosite în industria medicamentelor de sinteză IV. Aerisirea şi filtrarea aerului. reducere. Divizarea şi clasarea materialelor solide V. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. Noţiuni generale de tehnologie Introducere. Bilanţ de energie. Inhibiţie chimică. Operaţii mecanice. salicilat de metil. plumb. izoniazidă. Materii prime. Izolarea moleculei ADN. Transglicozilare.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. Capacitate de producţie. Aminare. metiltiouracil.Acid acetilsalicilic. Separarea sistemelor eterogene. sulfanilamidă. Oxidare. Purificarea gazelor şi lichidelor. metale nobile. semicontinue. Materiale organice: lemn. Indice de consum. Fazele sintezei de medicamente II. Transpoziţii VII. Esterificare. animală şi minerală. urotropină. Amestecarea materialelor. III. Metale neferoase şi aliaje: cupru. Bilanţ de materiale. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză. continue. tolbutamidă. nichel. Diazotare şi cuplare. materiale plastice. Vectori. Acilare. Operaţii hidrodinamice. acetanilidă. Fosforilare. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. Sulfonare şi clorosulfonare. Centrifugarea VI. Randament de producţie.Materiile prime de natură vegetală.

XI. 1976. Heszky L..: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. Editura Srima. R. Bucureşti.H.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve.: Medicamente chimioterapice. McAdams. Budapest. Academic Press. 191-230 Dudits D. A.. Bucureşti.: Chimia şi tehnologia medicamentelor. Csép Katalin: Gyógyszeripari biotechnológia és génterápia az ezredfordulón. O. 1923 Butlock J. Lewis. A.: Principles of Chemical Engineering. III. W. Vol I. Budapest.: Chemical Process Principles.1999 Lasic D. Bota Cristina: Farmacobiotehnologie.: Recipiente sub presiune. O. W. Műszaki könyvkiadó. R. 1964 Bratu. alcool etilic III. I. 1988. Budapest. Bucureşti.: Vegyipari készülékek szerkezeti elemei. 1978 Hougen..M. McGraw-Hill. P. Trends in Biotechnology. Műszaki könyvkiadó. Műszaki könyvkiadó. Vizită într-o fabrică de medicamente VI. Cluj-Napoca. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Lucrare recapitulativă 5.: Operaţii unitare în ingineria chimică.K... Avram L. C. Benedek. Elemente de optimizare a proceselor tehnologice.H. Fr. Bucureşti.. E. K. izoniazidă. 1966 Walker.: Basic Biotechnology. P.. László. Editura tehnică.D. Institutul Politehnic. New York.: Növénybiotechnológia. 1985 Oniscu C. Bucureşti. 1987 Coman Mioara.: Simularea proceselor chimice. 1979 Deák Gy. W. Bucureşti. 1990 Dudutz Gyöngyi. Procardia. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii. derivaţi de 8-oxi-chinolină. rafinării şi petrochimie. R. 1978 Mihăilescu. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. 1983 Mihail. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Mihail. Editura tehnică. 2000. Muntean.. John Wiley & Sons. Watson. 1998. Budapest. Editura tehnică. aparatura industrială.: Maşini şi utilaje din industria chimică. Titze. Harmath Kiadó. Editura didactică şi pedagogică. Kristiansen B. Tudor. Îndrumător de proiectare. Anghel. 16: 307-321 . H. Marosvásárhely. 1999 Ferenczi Andrea: Genetika – génetika.: Reactoare chimice.: Modelarea reactoarelor chimice. Cluj. Editura Dacia. 1984 Cionga E.: Novel applications of liposomes. Mezőgazdasági könyvkiadó. vitamine.A.. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.. salicilaţi. 1983 Mihail. Regulile de bună practică de fabricaţie pentru produse medicamentoase IV. II. 1954 Lazăr. New York. metamizol sodiu. II.A. Cinetica proceselor de fermentaţie V. Budapest. Editura didactică şi pedagogică.. Procese de fabricare ale medicamentelor: fenacetină.

Ed.: Modelarea reactoarelor chimice. Oniscu C. Gondolat.edu/~jwolf/method1. Bucureşti. Editura didactică şi pedagogică. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. 1985. dr Fehér Illés: Biokémia. Bucureşti. Budapest. Editura tehnică. Tankönyvkiadó. rafinării şi petrochimie. 1-41 Nyeste L. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. 1984. László.: Biotehnologii şi dezvoltare.. 1993 Sevella B.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve. E.. 1985 Sasson A. Erdei Sára: Génsebészet. Ed.II.: Chemical Process Principles. Cionga E.. dr Dudutz Gyöngyi.: Biotechnologii moderne. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Saulino A.. (1991) 19:1154. Mihail. 1979.Marchuk D.. O. Acids. 1983. Tudor.Revizuit. Res.A.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. 1983.: Chimia şi tehnologia medicamentelor. 1994. Watson. 1954. STAGII. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 2005 xxxxxxxx Molecular Biology Protocols http://www. tankönyvkiadó. Institutul Politehnic. 7. Budapest. II. 1997 Sain B. Bratu. Mihăilescu. A.: Biomérnöki műveletek II. Vol I.: Medicamente chimioterapice. Fr. Hougen. Avram L.: Simularea proceselor chimice. 1964. Bucureşti.: Genetica generală şi umană. 1992 Raicu P.: TA Subcloning of PCR Products. A. The Biochemical Society. Îndrumător de proiectare. 1978..umbc.research. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 7 Număr credite 6 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen - . Lazăr. R. Bucureşti. Budapest. Editura didactică şi pedagogică.A. III. I-III kötet. Mihail. R. Nagy Gabriella: A kémia alapjai. Editura tehnică.. New York..: Maşini şi utilaje din industria chimică.. Bucureşti. I II Semestrul B. Studium Kiadó. 1991 Stefanovitsné dr Bányai Éva.: Recombinant DNA technology. P. 1999 Tőkés Béla. R. John Wiley & Sons. 1988. Anghel. 1978.: Recipiente sub presiune.M.. I. Editura tehnică. C. Budapest. Ed. Drumm M. Ed. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. 1976..: Reactoare chimice. Biochemistry Across the School Curriculum Guidance Notes for Advanced Biology No. Benedek. Muntean. P. O. K. Dudutz Gyöngyi. Editura Dacia. Tehnică. Bucureşti. Műszaki könyvkiadó. Bucureşti. 1990 Raicu P.tehnică.html B. Budapest. Marosvásárhely. Moore P. Nuc. Budapest. Deák Gy..: Biomérnöki alapműveletek és alapfolyamatok. Cluj. Bucureşti. Mihail.Humanitas.. Műszaki könyvkiadó. Collins F. 6.S.: Operaţii unitare în ingineria chimică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful