UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ FACULTATEA DE FARMACIE

GHID DE STUDII

SCURT ISTORIC
Facultatea de Farmacie din Tg.Mureş a luat fiinţă în anul 1948, funcţionând până în 1962 cu limba de predare maghiară, iar în continuare bilingv, română şi maghiară. De la înfiinţare până azi au primit aici diplomă de farmacist aproape o mie cinci sute de absolvenţi. Procesul didactic - cu modificările survenite în cursul anilor - începe cu disciplinele fundamentale din domeniul ştiinţelor naturale (matematică informatică, biofizică, disciplinele de chimie, anatomie şi fiziologie), menite să furnizeze cunoştinţele de bază necesare însuşirii disciplinelor de specialitate ( de profil). Acestea din urmă au ca obiectiv pregătirea studenţilor pentru principalele domenii de activitate a viitorilor farmacişti, o pregătire de farmacie generală, adecvată celor care vor profesa în farmacii publice şi de spital. Această pregătire se face în primul rând în cadrul tehnologiei farmaceutice, chimiei farmaceutice şi farmacognoziei. Specialistul în domeniul medicamentului - farmacistul - trebuie să posede cunoştinţe profunde în privinţa acţiunii şi utilizării medicamentelor, cunoştinţe însuşite la disciplina de farmacologie. La toate disciplinele se acordă o atenţie deosebită activităţilor practice (raportul curs : lucrări practice variază între 1:2 şi 1:3). Eficienţa formelor de învăţământ este mult sporită şi prin utilizarea mijloacelor audiovizuale şi multimedia. Planul de învăţământ conţine şi un număr important de discipline biomedicale (farmacie clinică, laborator clinic), de producţia medicamentelor (industria şi biotehnologia medicamentelor), de analiză şi control fizico-chimic şi biologic al medicamentelor (chimie analitică, chimie fizică, controlul medicamentelor), de analize biochimice ale produselor alimentare (biochimie, laborator clinic, chimie sanitară şi igienă). Se acordă o atenţie deosebită specializării în domeniul fitoterapiei (favorizată şi de o bază materială specială - grădina botanică şi grădina de plante medicinale). Considerând că farmacistul trebuie să fie expert şi în problemele de optimizare a acţiunii medicamentelor, o pondere însemnată o are însuşirea noţiunilor de biofarmacie şi farmacocinetică. De asemenea, facultatea de farmacie este singura specialitate la care se asigură o pregătire temeinică privind acţiunea dăunătoare a diferitelor noxe (toxicologie generală şi industrială) şi care împreună cu mai multe discipline duce la formarea unei competenţe în domeniul ecologic. În cadrul pregătirii profesionale, studenţii au posibilitatea să se iniţieze, respectiv să se aprofundeze în domenii speciale, ca radiofarmacia, medicamente de uz veterinar, probleme de bază ale medicaţiei alternative (medicamente homeopatice), rolul farmacistului în depistarea efectelor adverse ale

medicamentelor (farmacovigilenţă), să posede cunoştinţe practice în privinţa acordării primului ajutor (urgenţe medicale). Majoritatea disciplinelor, inclusiv cele facultative, au materiale didactice (cursuri, îndrumătoare de lucrări practice) proprii, multiplicate în atelierul universităţii, care vin în ajutorul studiului individual al studenţilor. Multe din aceste materiale au ajuns la ediţii revăzute şi îmbunătăţite. Dezvoltarea structurii şi conţinutului planului de învăţământ este oglindită - în mod nemijlocit sau indirect - şi de modul de desfăşurare a examenului de licenţă (anterior: examen de stat, examen de diplomă), de la susţinerea unei lucrări de diplomă până la forma actuală complexă (probă generală, probă de specialitate, susţinerea lucrării de diplomă), care reflectă ponderea unor discipline în această specialitate (chimia, tehnologia şi farmacologia medicamentului). La ora actuală specializarea de Asistenţă de farmacie este inclusă în cadrul Facultăţii de Farmacie, ca specializare de scurtă durată (3 ani) cu un număr de 180 credite în primul ciclu, cu posibilitatea continuării studiilor de masterat în al doilea ciclu (120 credite) - cu un total de 300 de credite transferabile.

CATEDRA F1

1. DISCIPLINA: CHIMIE ANALITICĂ A. Chimie analitică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Chimie analitică şi analize fizico-chimice - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Chimie analitică şi analize instrumentale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Duşa Silvia Şef lucr.dr. Mitroi Brînduşa Prep.drd. Balint Alina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Obiectul chimie analitice calitative. Importanţa şi obiectivele ei II. Analiza calitativă Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză. Reactivi analitici. Clasificare. Specificitatea şi sensibilitatea. Factori care modifică sensibilitatea. Mascarea şi demascarea reacţiilor analitice. III. Clasificarea ionilor în grupe analitice şi studiul reacţiilor ionilor Ioni. Caracterele fundamentale şi analitice. Clasificarea cationilor în grupe analitice. Studiul comparativ al reacţiilor cationilor pe grupe analitice. Anioni, clasificare, studiul caracterelor analitice şi al reacţiilor de identificare. Mersul analizei generale. IV. Echilibrul chimic şi importanţa lui în analiză V. Apa ca solvent. Electroliţi în soluţii apoase Apa ca solvent. Produsul ionic al apei şi importanţa lui în analiză. Formarea ionilor în soluţii. Electroliţi slabi şi tari. Tăria ionică. Exponenţi ionici ( pH, pOH, exponent cationic, exponent anionic, pK ). VI. Reacţii acido-bazice în analiză Funcţiile de aciditate şi bazicitate şi importanţa lor în analiză. Interpretarea funcţiilor acidobazice prin teoria protonică şi electronică. Aciditatea şi bazicitatea intrinsecă şi extrinsecă. Solvenţi. Clasificare. Efectele solvenţilor. Noţiunea de H0 . Acizi şi baze în soluţii apoase. Calcularea concentraţiilor ionilor de hidrogen şi a pH-ului acizilor şi bazelor în soluţii apoase (acizi moleculari tari şi slabi, monoprotici şi poliprotici; baze tari şi slabe, monoprotice şi poliprotice; amestecuri de acizi şi baze, combinaţii amfotere). Acizi şi baze ionice (hidroliza sărurilor). Constanta de aciditate

şi bazicitate. Gradul de hidroliză. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii apoase de acizi şi baze ionice. Importanţa reacţiilor acido-bazice în analiză. VII. Soluţii tampon în analiză Generalităţi. Mecanismul de funcţionare. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii tampon. Capacitate de tamponare. Indicele de tamponare. Tampoane universale. Importanţa soluţiilor tampon în analiză. VIII. Reacţii cu formare de compuşi greu solubili în analiză Solubilitatea şi produsul de solubilitate. Relaţii matematice între solubilitate şi produsul de solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea precipitatelor. Formarea precipitatelor. Precipitate cristaline. Precipitate coloidale. Fenomenul de coprecipitare în analiză. Precipitarea fracţionată Transformarea unui precipitat în altul. Dizolvarea precipitatelor. Formarea hidroxizilor şi a sărurilor. Separarea cationilor din grupele hidrogenului sulfurat şi sulfurii de amoniu explicată prin teoria produsului de solubilitate. IX. Reacţii cu formare de complecşi în analiză Combinaţii complexe în analiză. Capacitatea cationilor şi anionilor de a forma combinaţii complexe. Tipuri de complecşi în analiză. Constantele de stabilitate şi instabilitate şi importanţa lor în analiză. Constante condiţionale. Combinaţii chelate. Reactivi organici în analiză. Utilizarea reacţiilor de complexare la identificarea şi mascarea ionilor. X. Reacţii redox în analiză Reacţii redox în analiză. Mecanismul reacţiilor redox. Potenţial redox şi factorii care îl influenţează ( pH, reacţii de precipitare, de complexare etc.). Viteza reacţiilor redox. Cataliza reacţiilor redox. Constantele de echilibru redox şi importanţa lor în analiză. Factorii care influenţează echilibrul redox. Explicarea reacţiilor redox prin cunoaşterea potenţialelor redox. Reacţia de dismutaţie şi aplicaţii în analiză. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Operaţii de laborator. Operaţii pe cale uscată şi pe cale umedă II. Reacţiile ionilor din grupa HCl. Separarea şi identificarea ionilor III. Reacţiile ionilor din grupa H2S. Separarea şi identificarea ionilor IV. Reacţiile ionilor din grupa sulfurii de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor V. Reacţiile ionilor din grupa carbonatului de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor VI. Reacţiile ionilor din grupa V VII. Reacţiile anionilor pe grupe analitice. Probleme de anioni VIII. Analize generale de cationi şi anioni IX. Aplicaţii şi probleme de separare ale cationilor şi anionilor

Aplicaţii . separarea precipitatelor. Fenomenele de solvatare şi solvoliză în solvenţi neapoşi. Problemele chimiei analitice cantitative Metodele analizei cantitative. indicatori. Curbele de titrare. Exemple. Echilibre de complexare. Clasificarea erorilor. X. Dozarea acizilor slabi. prelucrarea precipitatelor. Mercurometria. Aplicaţii. Complexonele. dicromatometria. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. a bazelor slabe monoprotice. Erori datorate indicatorilor. Indicatori. Calculul în analiză volumetrică. Dozarea acizilor poliprotici şi bazelor poliprotice. II. Scări de pH. Argentometria. a bazelor tari cu acizi tari. Indicatori redox. Operaţii în analiza gravimetrică (luarea probelor.B. Clasificarea metodelor. Dozarea cationilor. cântărirea. Cianometria. Erori. aplicaţii. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii greu solubile Principii de bază. Metode absolute. soluţii titrate. Alte metode. Interval de viraj. Indicatori acido-bazici. Metode redoxometrice: permanganometria. Chelatometria. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice Principiile care stau la baza gravimetriei. Volumetria prin reacţii redox Folosirea reacţiilor redox în volumetrie. iodatometria. VI. Metode comparative. Complexometria cu liganzi monodentaţi. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii puţin disociate. V. Indicatori complexonometrici. Curbe de titrare. Titrări în mediu neapos. cerimetria. indicatori. iodatometria. bromobromatometria. Precizia. VIII. calculul). Factorii care influenţează intervalul de viraj. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor unei analize cantitative. anionilor. Minimalizarea erorilor. substanţelor organice. Nitritometria. Principii. Erori. Indicatori. Dozarea sărurilor. Principii. Determinarea punctului de echivalenţă. III. curbele de titrare. Bazele teoretice ale volumetriei Volumetria şi problemele ei. indicatori. Complexonaţi metalici. VII. Funcţionare. precipitarea. Dozarea unor grupe de substanţe organice cu funcţiuni acido-bazice. Soluţii titrate. Clasificarea metodelor volumetrice. Clasificarea metodelor. Dozarea amestecurilor de acizi. Principii. Volumetria prin reacţii acido-bazice Tipul reacţiilor de neutralizare. dizolvarea. Mercurimetria. IV. soluţii titrate. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii complexe Principii de bază. de baze. Curbe de titrare. Solvenţi. Clasificare. Curbe de titrare. iodometria. soluţii titrate. Aplicaţii. Soluţii titrate şi prepararea lor. Dozarea acizilor tari cu baze tari. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor Exactitatea. IX.

Analiza calitativă. Metode de analiză electrochimice Electroliza. Clasificarea ionilor în grupe analitice IV. Hidroliza sărurilor lor. Baze V. Soluţii etalon. Clasificarea metodelor de analiză. Clasificarea metodelor optice. Titrări potenţiometrice. Reactivi analitici III. Aparatură.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Curbe de termoliză. Aplicaţii în analiză. factor de selectivitate). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Titrări coulometrice. Titrări amperometrice. Soluţii titrate. V. Polarografie şi amperometrie. C. Titrări conductometrice. Cromatografia prin schimb ionic. Volumetria. Reacţii acido-bazice în analiză. derivata curbelor de termoliză. Potenţiometrie. Aplicaţii IV. Scurt istoric. Cromatografia de lichide de înaltă presiune (CLIP). Procesul de extracţie şi caracteristicile sale (coeficient de extracţie. Acizi. Metodele analizei calitative. Gravimetria IX. Cromatografia. curbe termodiferenţiale. Aparatură. Principii. Generalităţi. curbe intensitate-potenţial. Titrări spectofotometrice. Importanţa ei II. Răşini schimbătoare de ioni. Reacţii folosite în analiză. Clasificarea metodelor cromatografice. Aparatură. Aplicaţii. Schimbători de ioni. Metode de stabilire a punctului de echivalenţă. Curbe de titrare. Aplicaţii în analiză. Electrozi. Spectrometria în emisie. Metode de separare în analiza substanţelor Extracţia cu solvenţi. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică II. randament. Soluţii tampon VI. Conductometrie. III. Spectrometria în UV. Termogravimetria. Echilibrul de schimb ionic şi selectivitatea schimbului ionic. Principii. Obiectul chimiei analitice. pe hârtie. Cromatografia de gaze (CG). Metode de electroforeză. Echilibre de precipitare. Determinări de pK şi pH. Cromatografia pe coloană. Metodele analizei cantitative. Aparatură. Separări şi determinări prin electroliză. Colorimetria şi spectrofotometria în VIS. echilibre de complexare VII. Echilibre redox VIII. Calcule în volumetrie . Generalităţi. RMN RES. Metode cromatografice. Aplicaţii. Proprietăţile schimbătorilor de ioni. Metode optice de analiză Generalităţi. pe strat subţire. Coulumetrie.

Volumetria prin reacţii Volumetria prin reacţii de precipitare de formare de combinaţii complexe. IV. Electroliza. Determinări de pH. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu neapos XII. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă. Reacţiile de identificare ale cationilor. Dozarea H2O2 sau dozarea Fe2+. Titrări spectrofotometrice.1n. Schimbători de ioni. Dozarea HCl şi CH3COOH.X.Nitritometria. Soluţii titrate. IV. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu apos XI. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică. Titrări potenţiometrice. Volumetria prin reacţii de diazotare. Potenţiometrie. pe hârtie. Aparatură. Introducere în gravimetrie. Erori. Titrări în mediu neapos. Cromatografia pe coloană. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor. II. XIII. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică.1n. Prepararea soluţiiei titrate de HCl 0. Analize de săruri. Cromatografia. Cromatografia de gaze. conductometrice. VI. Permanganatometria. Dozarea bazelor organice. Dozarea halogenurilor. METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ I. Lucrare recapitulativă. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Aplicaţii. III. Spectrofotometrie în vizibil şi ultraviolet. Dozarea NH3 VII. Metode optice de analiză. Proprietăţi. Clasificare. Determinarea durităţii apei VIII. pe strat subţire.I V. Pierderea prin uscare sau calcinare. Generalităţi. Separări prin electroliză. Dozarea cationilor. III. . II. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Prepararea soluţiiei titrate de NaOH 0. Electrozi. Reacţiile de identificare ale anionilor. barbiturice). acizilor organici (alcaloizi. XIV. Aplicaţii analitice.Complexonometria. Principii. sem. Aplicaţii. Argentometria. Metode electrochimice de analiză.

W. Did. R. Moscow. I. Popa. 1980 C. Tehnică. şi Ped. P. 1983 Gh. A. A.: Minőségi analitikai kémia . Tehnică. Mureş 2003 B. P. 1977 A. R. 1989 G. Jeffery. Rev by J. Day. Roman: Chimie analitică.IX. Ed. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. 2. 1989 G. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Mir Publ. Tehnică. Bucureşti. IMF Bucureşti. A. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Masson et Cie Paris. sem. Ed. Budapest. 1966 Gh. A. Craiova. Pietrzyk. Mir. Cr. Englewood Cliffs New Jersey. Bucureşti. Tankönyvkiadó. L. Ed. Tankönyvkiadó. Krescov. Ed. Scrisul Românesc. Budapest.: Mennyiségi analitikai kémia . New York. Ed. Basset. Prentice Hall. I. Academiei. Bucureşti. Ed. 1989 E. 1989 E. Luca. I. C. lito. C. G. Did. L. Frank: Chimie analitică. Lucrare recapitulativă. Ed. Pietrzyk. Ed. Antal. University Press Tg. Duca. Separări prin cromatografie. Bucureşti. 1981 Gh. J. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. 1966 . W. Bucureşti. 1978 A. Ed. . Did. 1980 V. Ed. A.. Denney. Analize spectrofotometrice XI. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. IMF Tîrgu Mureş. Zapp: Analitikai Kémia. Ed. IMF Bucureşti. Mir Publ. Vol. Liteanu.Did. G... Ed. Morait. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Basset. P. Mandhaus Logman. Did. Crişan: Chimie analitică şi analiză instrumentală. şi Ped. A. 1. Ed. J. R. J. 1974 Silvia Duşa. Budapest. Ed. Dacia Cluj. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. Analize conductometrice potenţiometrice. Frank: Chimie analitică. Kékedy: Chimie analitică calitativă. şi Ped. L. Budapest. 1. 1970 V. Ed.Tipomur. Denney. C. 1981 Soós P. Morait. Izabella Foris: Chimie analitică calitativă-bazele practice. 1980 L. Dacia Cluj. N. C. Petroniu. Tankönyvkiadó. Bucureşti. E. Hopârtean: Chimie analitică cantitativă. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. 1972 C. Ed. Gh.. Mandhaus Logman. Vol. 1979. Underwood: Quantitative Analysis. Rev by J. Morait: Chimie analitică calitativă. 1984 L. Al. E. I. 1977 Cr. Ed. 1983 D. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. şi Ped. Masson et Cie Paris. Pataki. şi Ped. Analize X. Silvia Duşa: Chimie Analitică calitativă. Ed. Ed.. 1979 L. A. 1969 L. London. Bucureşti. 1979 J. Volumetria. C. N. IMF Tîrgu Mureş. 1978 A. Moscow. Paralescu: Chimie analitică. L. Krescov. A. N.II 5. 1986 L. Ed. 1979 C. Croitoru. Moscow. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. J. Ed. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. New York. Popa: Chimie analitică calitativă (lucrări practice). I. Macarovici: Analiza chimică cantitativă anorganică. Alexeev: Analyse qualitative. Jeffery. A. Bucureşti. lito. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. London. Tankönyvkiadó. 1999 Soós P. 1977 D. 2.Bucureşti. Ed.

Ed. Tipomur. Mureş 2004 C. Mitroi Brînduşa: Chimie analitică cantitativă – ghid de lucrări practice. Ed. 2001 Silvia Duşa. Ed. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. şi Ped.. I. Tehnică. Zapp: Analitikai Kémia. Bucureşti.: Minőségi analitikai kémia . Bucureşti. 1979 L. Ed. Did. Tg-Mureş. Did. Creangă. IMF Iaşi. IMF Cluj-Napoca. 1994. R. Roman: Chimie analitică. 6. şi Ped. . Roman. W. 1983 Gh.Chimia analitică calitativă . Did. et al.Bucureşti. 2001 Soós P. P. 1983. 1979 L. Litografia UMF Tg-Mureş. Crăciunescu: Chimie analitică cantitativă. Dacia Cluj. Tankönyvkiadó. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentului. Bucureşti. Florean. 1977 Dorneanu V. curs litografiat Tg. R. Silvia Duşa . Ed.IMF Bucureşti. STAGII. Turculeţ. 1980 L.. Ed. Gh. Mir. Bucureşti.Analiza chimică cantitativă anorganică. 1979 Morait Gh. .Chimie analitică. Med. 1979 Silvia Duşa : Chimie analitică cantitativă. Ed. Tehnică. Frank C.Chimie analitică. 1979 Gh. Morait.. Ed. Morait. : Chimie analitică cantitativă. şi Ped. Roman L. Litografia UMF Tg-Mureş. IMF Cluj-Napoca.: Mennyiségi analitikai kémia . Budapest. Paralescu I. Mureş. E. S. Pataki. Dorneanu şi colab. curs litografiat Tg.Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Volumetria. Şerban: Lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Ed. 1986 L. V. L.. Croitoru. M.. şi Ped. 1989 Liteanu C. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. IMF Bucureşti..Chimie analitică calitativă. Ed. Dacia Cluj. Crăciunescu. 1980 V. Izabella Foris .Chimie analitică cantitativă. lito.Chimie analitică. 1977 J. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.Chimie analitică cantitativă. . University Press Tg. 1985 Silvia Duşa. Ed. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Zuchi: Chimia analitică cantitativă ( lucrări practice ). Did. Savici: Aparate de analiză fizico-chimică. 2003. IMF Iaşi. Ed. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia.Chimie analitică cantitativă. L. Ed. A.. Bucureşti. Mir. Ed. IMF Tîrgu Mureş. . Ed. Marcu. A.Gh. Ed. 1970 V. Editura University Press. 1972 Silvia Duşa . Budapest. IMF Tîrgu Mureş. . Bucureşti. Tankönyvkiadó. 1981 Soós P. Alexeev: Analyse quantitative. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. 1984 L. 1980 V. 1974 L. R. Tehnică. Mureş. P.bazele practice. I II Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen . 1985 Macarovici Gh. Alexeev: Analyse qualitative. Ed. Mitroi Brînduşa: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Ed. Morait: Chimie analitică calitativă. Pietrzyk J. Ed. lito. Moscow. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Popa Gr. I. Silvia Duşa. Did. şi Ped. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Roman. 1994 Silvia Duşa. Ed. Moscow. Academiei. 1977 Gh. Pitea. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Bucureşti. . 1969 L. Chioreanu. Hopârtean E. Bucureşti. . 1998. 1979 V. Ed. . Bucureşti. Brînduşa Mitroi ...

Semestrul B. I II Semestrul C. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 6 6 Număr credite 5 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .

Potenţiale termodinamice. Aplicaţii ale mărimilor coligative. Principiul I al termodinamicii. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Echilibre de topire. Amestecuri fizice binare .anul I Facultatea de Farmacie. Suprafeţe de stare. Legea de repartiţie a lui Nernst. Echilibrele sistemelor policomponente. Teorema lui Nernst şi postulatul lui Planck. Variaţia potenţialelor termodinamice în funcţie de parametri de stare. Chimie fizică – anul II Facultatea de Farmacie. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Obligatorie 4. Principiul III al termodinamicii. Principiul II al termodinamicii Lucrul reversibil izobar. Ecuaţia lui Gibbs şi Helmhotz. 2. DISCIPLINA: CHIMIE FIZICĂ A. Echilihbrele soluţiilor diluate. Ridicarea punctului de fierbere. Echilibre polimorfe. Legea lui Henry. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Tipuri de echilibre. Legea fazelor a lui Gibbs. Echilibrele sistemelor monocomponente. Lucrul mecanic şi schimbul de căldură . Temperatura. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR TERMODINAMICA CHIMICĂ I. Obligatorie B. Funcţia de entropie. Funcţii de stare. izoterm. Variaţia entropiei cu temperatura. B. Legea lui Raoult. Scăderea presiunii de vapori. Potenţialul chimic. Căldura redusă. adiabatic. Echilibre de vaporizare. Tőkés Béla Şef lucr. Echilibre de dizolvare. Coborârea punctului de topire.1. Procese termodinamice. IV. II. III. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Echilibre Condiţia generală a echilibrului. specializarea Asistenţă de Farmacie. Parametri de stare. condiţiile echilibrului Energia liberă şi entalpia liberă. Calculul afinităţii. Principiul zero al termodinamicii.dr. specializarea Farmacie. Lucrul mecanic reversibil obţinut din energie termică. Elemente de chimie fizică . Donáth-Nagy Gabriela 3.dr. Imposibilitatea realizării temperaturii zero absolut. Aplicaţiile ecuaţiei lui Clausius-Clapeyron. Noţiuni de bază Stare termică. Sistemul termodinamic şi mediul. Caracterul statistic al principiului II.caracteristici energetice ale proceselor termodinamice. Presiunea osmotică. V.

Principiul electroneutralităţii. STRUCTURA MATERIEI I. Descrierea moleculei de hidrogen Metoda Heitler-London. Metode de calcul mecanic-cuantice. Experienţa lui Franck şi Hertz. III. Bazele teoretice ale sistemului periodic. VII. Soluţii particulare ale ecuaţiei lui Schrodinger. Legea lui Moseley. Tipuri de legături chimice. Echilibrul dintre faze lichide parţial miscibile. Forţe Van der Waals. Electronul liber. Modelul mecanic-cuantic al atomului. Echilibre heterogene. Principiul lui Pauli şi principiul minimului de energie. Electronul – constituent universal al materiei. Nucleul atomic Constituţia şi datele caracteristice ale nucleului atomic. Complecşi π. Atomi cu mai mulţi electroni. Importanţa electrolizei şi a fenomenelor de emisie electronică. Experimentul lui Milikan. Oscilatorul cu ax rigid şi cu ax liber. Molecule cu legături chimice localizate. Determinarea sarcinii elementare. Experimentul lui Stern şi Gerlach. Echilibre chimice Echilibre omogene. Legături σ şi π. Structura învelişului electronic Modele atomice. IV. Structura atomului Baze experimentale şi principale. Electronul în groapa de potenţial.şi heteronucleare. Metoda orbitalelor moleculare. Efectul Zeeman. Introducere Dezvoltarea teoriei privind legătura chimică. II. Experienţa lui Rutherford-Geiger-Mardsen. Legături intermoleculare. Radiaţii X continue. Echilibrul dintre faza lichidă şi faza solidă în amestecuri de substanţe miscibile în orice proporţie.Echilibrul lichid-vapori în amestecuri de lichide parţial miscibile. Sarcina specifică. Ecuaţia lui Schrodinger. VI. Echilibrul lichidvapori în amestecuri de lichide nemiscibile. Oscilatorul armonic liniar. Sisteme cu componenţi parţial miscibili în faza solidă. Caracterul general al dualismului undă-corpuscul. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. VI.Tipuri de echilibre. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg. Analiza spectrală Spectrul atomului de hidrogen. Aplicaţii ale spectroscopiei atomice. Tranziţii între tipuri de legături Electronegativitatea şi caracterul ionic al legăturii chimice. Cuantificarea în spaţiu. Fenomenul fotoelectric. Atomul în câmp electric. Echilibrul lichid-vapori în lichide miscibile în orice proporţie. atomi hidrogenoizi. Configuraţia electronică a moleculelor. Formarea de combinaţii chimice. Echilibre simultane şi parţiale. Sisteme cu componenţi nemiscibili în faza solidă. masa şi raza electronului. Legături de hidrogen. Efectul Starck. Natura corpusculară a luminii. Generatori de lumină. Modele şi forţe nucleare. . Atomul de hidrogen. Molecule cu legături chimice nelocalizate. Structura moleculei. V. Legături ion-dipol. Bazele mecanicii cuantice. Molecule biatomice homo. Teoria cuantică a lui Planck şi principiul de echivalenţă a lui Einstein. Spectrele Rontgen de linii. Numere cuantice. Modelul vectorial. Efectul Compton.

Cataliza acido-bazică. Reţele cristaline. Fosforescenţă. Puterea rotatorie a moleculelor. Spectre Raman. IX. Fenomene de luminescenţă. Mecanisme de reacţii chimice Clasificare în funcţie de molecularitate. XI. Reţele ionice. reversibile. Lichide cristaline. Termoluminescenţă. Configuraţia şi conformaţia. Inducţia chimică. Metode de rezonanţă magnetică. V. Momentul dipolar şi structura moleculelor. Noţiuni de cinetică chimică Cinetica formală a reacţiilor simple şi complexe. II. Spectre moleculare. Spectre de tranziţie electronice. Rezonanţa magnetică nucleară. Efectul solventului.VIII. Efectul forţei ionice. Reacţii de oxidoreducere. Clasificarea mulţimilor. Starea gazoasă şi legile ei. Starea de plasmă.şi ferimagnetice. Spectre de rotaţie-vibraţie a moleculelor di. Gaze perfecte şi gaze reale. paralele. Starea lichidă. Fotolumines-cenţă. Starea amorfă. Efectul vâscozităţii. Teoria ciocnirilor. Metode electrice. Reacţii în lanţ drept şi ramificat. Metode optice Metode bazate pe anizotropia moleculei. Geometria moleculelor Noţiuni stereochimice de bază. Clasificarea şi structura spectre-lor moleculare. Adsorbţia de lumină. Acţiunea diferiţilor factori asupra constantei de viteză Efectul temperaturii. Mulţimi de atomi şi molecule Noţiunea de mulţimi. de preechilibru). Metode magneto-chimice. Spectre de benzi. Spectrometria de masă. Spectre de rotaţie. Spectroscopia. Teoria vitezelor absolute Efectul mediului. fero-. Acţiunea catalizatorului asupra vitezelor de reacţie în mediul omogen Mecanismul catalizei. IV. Coeficientul de temperatură. III. Tipuri. Anizotropia polarizabilităţii. Refracţia molară. Difracţia razelor de electroni. Difracţia razelor de neutroni. Modelul vectorial al moleculelor. II şi de ordin superior. Structura soluţiilor ideale şi a celor reale. CINETICA CHIMICĂ I. Reţele metalice. paramagnetice. Metode de cercetare a structurii moleculelor şi mulţimilor Metode de difracţie. Cinetica reacţiilor complexe (consecutive. Stereoizomerie. Metode bazate pe măsurarea susceptibi-lităţii magnetice. Legea lui Arrhenius. . Structura stării lichide. Substanţe diamagnetice. Structura soluţiilor de electroliţi. Starea de supraconductibilitate. Cataliza enzimatică. Amestecuri de mulţimi. Simetria moleculelor şi noţiuni de teoria grupurilor. Obiectul şi principiile de bază ale stereochimiei. Lasere chimice. Rezonanţa electronică de spin.şi poliatomice. Polimorfism şi izomorfism. Determinarea ordinului de reacţie şi importanţa lui practică. antifero. Efectul Kerr. Datele geometrice ale moleculelor. Difracţia razelor X. Reacţii de ordinul I. Reţele moleculare. Starea solidă. Reţele covalente. Fluorescenţă. Polarizarea moleculară.de mecanismul etapelor elementare şi în funcţie de tipul reacţiilor complexe. Acţiunea structurii chimice asupra reactivităţii. X. Relaţii liniare de energie liberă.

Acţiunea solventului. Clasificare. Pile chimice simple şi compuse. Reacţii fotochimice directe şi sensibilizat Reacţii fotochimice în sisteme medicamentoase. Termodinamica potenţialelor de electrod. Conductibilitatea electroliţilor tari. Cinetica reacţiilor non-izoterme Cinetica reacţiilor heterogene. Legea migraţiei independente. Factorul energetic. Acţiunea diferiţilor factori asupra disocierii electrolitice. . Potenţiale de difuziune şi de joncţiune. Difuziunea electroliţilor în soluţie. Determinarea potenţialului chimic şi a constantelor de echilibru. Cinetica reacţiilor în fază solidă Cataliza heterogenă. V. II. III. Aplicaţii ale măsurătorilor potenţiometrice Determinări analitice cantitative. Transportul purtătorilor de sarcini electrice sub acţiunea unui potenţial chimic. Clasificarea electrozilor. Acţiunea intensităţii câmpului electric. a coeficientului de activitate şi a numărului de transport. Legea lui Kohlrausch. Aplicaţii ale măsurătorilor de conductibilitate III. Funcţii de aciditate. Tensiunea electromotoare şi dependenţa ei de concentraţie. molară şi echivalentă. Activitatea şi selectivitatea. Electrozi redox. Teoria coeficientului de activitate. geometric şi de structură electronică. Pile primare şi secundare. Ecuaţiile lui Fick. Pile de concentraţie. Dependenţa de temperatură a tensiunii electromotoare. Clasificarea sistemelor electrochimice Pile fizice. Asociaţii ionice. Electrozi formaţi din două sau mai multe metale. II. Acumulatori. Reacţii fotochimice Noţiuni de bază. Pile galvanice ca surse de curent. Scala de aciditate. Echilibre în soluţii de electroliţi Caracterizarea termodinamică a soluţiilor de electroliţi. Variaţia conductibilităţii echivalente cu concentraţia. ELECTROCHIMIE I. temperaturii şi structurii chimice. Numărul de transport. Reacţii de interfaţă. Teoria modernă a conductibilităţii soluţiilor de electroliţi. Curba electrocapilară. Transportul în soluţii de electroliţi Conductibilitatea specifică. Relaţia dintre potenţialele de electrod standard şi potenţialele redox standard. Reacţii cu formarea fazei noi. a frecvenţei câmpului. Mecanismul reacţiilor fotochimice. Factorii care influenţează conductibilitatea. Relaţia dintre tensiunea electromotoare şi căldura de reacţie. Cinetica formală şi mecanismul catalizei heterogene. Viteza de migrare şi mobilitatea ionilor. Electrozi de speţa I. Echilibre la interfaţa electrod-electrolit Termodinamica pilelor galvanice. VIII. IV. Electrozi micşti. Stratul dublu electric. Noţiunile de rH şi r0. Disocierea electrolitică. Acţiunea diferiţilor factori asupra catalizei heterogene.VI. Legea forţei ionice. VII. Electrozi de membrană. Conductibilitatea topiturilor şi a combinaţiilor solide. Determinarea produsului de solubilitate. Structura stratului dublu electric. a temperaturii şi a solventului.

Termodinamica suprafeţelor. Sisteme ale compuşilor macromoleculari (coloizi liofili). Scăderea presiunii de vapori a sistemelor disperse. V. Curentul de schimb. Proprietăţile mecanice şi reologia macromoleculelor. Vâscozitatea sistemelor disperse. VII. Metode şi aparate optice de cercetare a sistemelor disperse. III. Spume. Bazele cineticii electrochimice. Izoterma de adsorbţie. Analiza sedimentometrică. Rontgenografia şi electronografia. Teorii ale coagulării coloizilor liofobi. CHIMIE COLOIDALĂ I. Sedimentarea. Bazele polarografiei şi aplicaţiile ei. Prepararea coloizilor. Tensiunea interfacială a două lichide. Vâscozitatea structurală. Formarea de asociaţii (micele). Clasificare. Adsorbţia vaporilor şi gazelor la suprafaţa solidelor. Dependenţa de potenţial a vitezei proceselor de electrod. Suspensii. Cinetica coagulării. Proprietăţi molecular-cinetice ale sistemelor disperse Mişcarea browniană. Sisteme micro. Sisteme disperse Sisteme coloide (ultramicroheterogene). Emulsii. Sedimentarea în câmp centrifugal.VI. Tenside ionice şi neionice. Electronmicroscopia. Tixotropie. Presiunea osmotică a sistemelor disperse. Curent limită. Activitatea optică a sistemelor disperse. Adsorbţia neelectroliţilor. Metode chimice. Metode de dispersie şi de condensare. Electrochimia suprafeţelor Fenomene electrocinetice. Noţiuni de cinetică de electrod. Regula lui Traube. Supratensiunea. Polarizarea şi tipurile ei. Electroosmoza. Fenomene de adsorbţie Adsorbţia la suprafaţa lichidelor. Izoterma lui Langmuir. Cromatografia. Procese spontane la interfeţe. Supratensiunea hidrogenului şi a oxigenului. Structura şi ecuaţia de stare a stratului de adsorbţie. Adsorbţia la interfaţa solid-lichid. IV. Ecuaţia lui Siskovski. dializă. Metode fizice. Umectarea. Relaţia dintre tensiunea superficială şi adsorbţie. Difuziunea în sisteme disperse. Stabilitatea agregativă. Noţiuni de bază. II. Colorimetria şi nefelometria. Aplicaţii. . Aplicaţii ale adsorbţiei. Viteza proceselor de electrod Efectele chimice ale curentului electric. VI. Ultramicroscopia. Clasificarea. Aerosoli. electrodializă). Mărimi coligative. Proprietăţile generale ale sistemelor disperse Chimia fizică a suprafeţelor. Electroliza şi legile ei. Electroforeza. Cinetica adsorbţiei. Coagularea coloizilor liofobi. Alte aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică. Ecuaţia lui Tafel. Reguli. Dimensiunile şi forma macromoleculelor. Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor. Pasivarea. Caracteristicile soluţiilor CMM. Purificarea coloizilor (filtrare. Stabilitatea coloizilor. Izoterma de adsorbţie a lui Gibbs. Sinteze electrochimice ale medicamentelor. Aplicaţii ale fenomenelor electrocinetice. ultrafiltrare. Condensarea capilară. Starea izoelectrică. Coloizi de asociaţie (semicoloizi). Distribuţia particulelor disperse în câmp gravitaţional. Proprietăţile optice ale sistemelor disperse Fenomenul Faraday-Tyndall şi legea lui Rayleigh. Bazele cineticii de difuziune a proceselor de electrod. Culoarea sistemelor disperse. Adsorbţia electroliţilor.şi macroheterogene (grosier disperse).

Determinarea gradului de asociere a moleculelor din diverse lichide. Determinarea presiunii osmotice prin măsurători criometrice. Studiul legii lui Eötvös. Determinarea refracţiei moleculare. Membrane. Sinereza. Studiul acţiiunii catalizatorilor. Tixotropie. Studiul structurii combinaţiilor complexe prin măsurători fotometrice. Interacţiuni între coloizi liofili şi liofobi. Studiul parametrilor structurali din măsurători conductometrice. Determinarea parachorului unor lichide. Imbătrânirea gelurilor. derivări grafice. Coagularea coloizilor liofili. Rheotropie. Transformarea izotermă reversibilă coloid-gel. Grafice. Importanţa farmaceutică şi biologică a gelurilor. nomograme. Determinarea constantei de viteză a unor reacţii chimice prin metode fizice. STRUCTURA MATERIEI I. Determinarea masei molare din măsurători ebulioscopice. calcule numerice. Programe grafice. Studiul echilibrelor Determinări crioscopice şi ebulioscopice. Măsurători termochimice Determinarea căldurii de dizolvare a unei substanţe. II şi pseudomonomoleculare. Prelucrarea datelor experimentale. . CINETICA CHIMICĂ I. Elemente de utilizare a calculatoarelor. Acţiunea protectoare şi de sensibilizare. Studiul spectrelor moleculare. Determinarea coeficientului de repartiţie a unor substanţe între doi solvenţi lichizi nemiscibili. Analiza termică a unui amestec de medicamente. chimice şi fizico-chimice Determinarea energiei de activare prin diverse metode. VIII. Proprietăţile gelurilor (mecanice. TERMODINAMICA CHIMICĂ I.Presiunea osmotică a soluţiilor CMM. Elemente de calculul erorilor şi precizia rezultatelor. Stabilitatea soluţiilor CMM. Extracţia. electrice. Construirea diagramei de fază. Studiul cineticii reacţiilor de ordinul I. Măsurători de structură moleculară Stabilirea formulei structurale şi a polarităţii moleculelor. Determinarea căldurii de hidratare a unei sări. Specificul laboratorului de chimie fizică Reguli de protecţia muncii. optice). Determinarea constantei de disociere prin metoda fotocolorimetrică. Echilibrul de membrană al lui Donnan. II. Proprietăţile electrice ale coloizilor liofili. Determinarea masei molare a unei substanţe prin metoda crioscopică. Geluri polielectrolitice. modelări. interpolare. inhibitorilor şi promotorilor Studiul cineticii reacţiilor oscilante. Geluri Obţinere şi clasificare. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Gelurile ca medii ale proceselor fizico-chimice. Umflarea xergolurilor. Determinarea momentului dipolar. programe matematice. Determinarea căldurii de neutralizare.

Prepararea şi purificarea sistemelor disperse Studiul adsorbţiei pe suprafeţe solide. Determinarea potenţialului redox normal. Măsurători potenţiometrice Studiul pilelor de concentraţie. Umflarea. Determinarea constantei de disociere a unor acizi slabi. Determinarea coeficientului mediu de activitate a ionilor. crioscopie). Studiul proprietăţilor optice ale sistemelor disperse. Caracterizarea termodinamică a gazelor şi substanţelor volatile Caracterizarea stării gazoase. Măsurători din domeniul electrolizei Determinarea tensiunii de descompunere şi a potenţialelor de descărcare. Determinarea produsului de solubilitate a unei substanţe greu solubile. Măsurători conductometrice Determinarea conductibilităţii echivalente şi a constantei de disociere a electroliţilor slabi. III. Determinarea masei moleculare a unor macromoleculeprin metoda vâscozimetrică. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Studiul stabilităţii sistemelor disperse. Determinarea conductometrică a solubilităţii şi a vitezei de dizolvare a unor substanţe greu solubile. respectiv izostabili. aplicaţii în farmacie. Potenţiale termodinamice şi condiţii de echilibru. Elemente de termodinamică . Noţiuni de bază Principiile termodinamicii. potenţialul de semiundă. Proprietăţile electrice ale sistemelor disperse. Polarografia.ELECTROCHIMIE I. Potenţialul chimic. dizolvarea substanţelor solide. presiunea de vapori. legea Henry. II. Determinarea gradului de dispersie. Noţiuni de termochimie. Măsurători fotocolorimetrice şi nefelometrice. Determinarea punctului izoelectric al unor coloizi izolabili. Studiul caracteristicilor treptelor polarografice: curent limită. Proprietăţi fizico-chimice ale substanţelor în soluţie . CHIMIE COLOIDALĂ I. Studiul adsorbţiei pe suprafeţe lichide. scăderea presiunii de vapori (ebulioscopie. Determinarea afinităţii chimice şi a căldurii de reacţie din măsurători de tensiune electromotoare. Determinarea potenţialului electrocinetic. Caracterizarea termodinamică a stării solide Generalităţi. Măsurători electroforetice. B. formarea dispersiilor solide. legea Raoult. Echilibre de fază. Reguli de coagulare a coloizilor liofobi şi a coloizilor liofili. starea cristalină. Cinetica umflării xerogelurilor. Electrosinteza unor substanţe de interes farmaceutic Măsurători dielcometrice. Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor. aplicaţii în farmacie. Măsurători sedimentometrice în câmp gravitaţional.

Măsurători termochimice: Determinarea căldurii de neutralizare. proprietăţi optice. polarografie. spectre de vibraţie. potenţialul chimic al substanţelor în soluţie. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe lichide. Tipuri de sisteme coloidale. presiunea osmotică. polarimetrie. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Conductometrie II: Determinarea produsului de solubilitate a acidului acetilsalicilic V. Adsorbţia şi izoterme de adsorbţie. difuzia în soluţie. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe solide. Metode bazate pe interacţiunea radiaţiilor electromagnetice cu moleculele : refractometrie. conductometrie Metode termice de analiză III. Reacţii de ordinul 0 şi I. Crioscopie: Determinarea masei moleculare şi a presiunii osmotice III. VI. Molecularitate şi ordin de reacţie. electrice. Potenţiometrie: Determinarea potenţialului redox şi rH-ul unui sistem redox. Metode de rezonanţă : rezonanţă magnetică nucleară. fluorimetrie. II.Concentraţia. Fenomene de suprafaţă. rotaţie şi electronice. . Structura materiei. Chimie coloidală: Prepararea coloizilor VII. ionizarea în soluţie (acizi şi baze slabe. Aplicaţie: cromatografia. dielcometrie. Aerosoli. Proprietăţi generale ale coloizilor: proprietăţi cinetice. rezonanţă electronică de spin Metode electrometrice de analiză : metode potenţiometrice. soluţii tampon). ionizarea electroliţilor amfoteri. Măsurători cinetice: Determinarea constantei de viteză a reacţiei de inversie a zaharozei IV. Creme. Noţiuni de bază de cinetică Viteza de reacţie. VIII. II. Emulsii. IV. Suspensii. Aplicaţii în farmacie. Metode de cercetare Noţiuni de structură atomică şi moleculară. aplicaţii în farmacie. Stabilitatea coloizilor. activitatea şi starea standard. Chimia fizică a sistemelor disperse Definiţia şi clasificarea sistemelor disperse.

: Chimie fizică. Tőkés B. XIII. Indrumător de lucrări practice de chimie coloidală.I: Cădariu I: Structura atomului şi moleculei l967 Vol. Zsakó J. Studiul proprietăţilor optice ale coloizilor X. XI. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Ed. Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică. Ed. X X X : Chimie fizică. Litografiat.: Fizikai kémia. Anyagszerkezet. Ed. Litografiat UMF Tg.Mureş.: Stările de agregare. did. Tg. did.. Tg. 1978 Tőkés B. 1994 Tőkés B. OgyI Marosvásárhely.: Chimie coloidă. Reakciókinetika.1969 Kékedy L. Schönberger E. Ed. 2001 Suciu Gabriela: Electrochimie.: Chimie fizică. Bucureşti.: Electrochimie. 2004 Tőkés B. B. 1978 Tőkés B. : Az anyag szerkezete. did.1977 Oniciu L. Tehnică Bucureşti Vol. Recuperări. Marosvásárhely. litografiat.III: Niac G.: Chimie fizică. 1994 Suciu Gabriela: Chimie fizică. Mureş. Ed. Bâldea I. Bucureşti. 1974 Goina T.Mureş.. Termodinamică chimică. Oxford University Press. Termodinamică chimică Litografiat UMF Tg. probleme de chimie fizică. ped. Stabilitatea sistemelor coloidale. Ed. Litografiat. 1982 Tőkés B. 2004 Suciu Gabriela.. ped. IMF Tg. Atkins P. Dacia. : Chimie fizică.II: Oniciu L. l970 Chifu E.Mureş. : Senzori electrochimici metalici şi ion selectivi. Mentor.Mureş. OGyI Marosvásárhely. Punctul izoelectric al sistemelor disperse. 1965 Muntean Daniela. did. IMF Tg. Dudutz Gyöngyi. Casa de editură Mureş. Ogyi Marosvásárhely. Litografiat UMF Tg. 1987 Tőkés B: Fizikai kémia.: Analiza fizico-chimică. Litografiat... Dacia. Verificarea cunoştinţelor practice 5. 1984 Kékedy L. Electrochimie.: Chimie fizică. : Fizikai kémia. Studium Alapitvány Kiadó.: Chimie fizică. OGyI Marosvásárhely.IX. Ed. Litografiat UMF Tg. l968 Vol. UMF Tg. 2005. Bucureşti 1982 Niac G. tabele. Ed.. 1969 Máthé J. Litografiat.Mureş. 1976 Goina T.. 2004 Suciu Gabriela: Sisteme heterogen disperse. Structura materiei. ped. Kolloidika.: Fizikai kémia. Cinetica chimică. Ed.: The Elements of Physical Chemistry.Mureş. ped. Termodinamică chimică. Donáth-Nagy Gabriella: Á kémia alapjai. XII. Ed. Kémiai termodinamika.Mureş. orvosoknak és biológusoknak. Litografiat.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek. Voiculescu V. did. Litografiat. Acad.Mureş. Preda M. Bucureşti. Elektrokémia.. Cinetică chimică. 1985 Tőkés B. Kolozsvár. Cluj-Napoca.: Formule. 2001 Ionescu C. Bucureşti 1977 Ionescu C. ped. Bucureşti 1982 .

Litografiat UMF Tg.. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Donáth-Nagy Gabriella: Kémia előadások és laboratóriumi gyakorlatok. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Termodinamică chimică. Mureş 2004 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei. Mureş. I II Semestrul B. Litografiat UMF Tg. 2004 Tőkés B: Fizikai kémia gyógyszerészeknek. Muntean Daniela. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Tőkés B. Ed. Tg.: Chimie Fizică. 1994 Suciu Gabriela: Chimie Fizică. Mureş.. Ed. orvosoknak.. biológusoknak. STAGII. Cinetica chimică. Mureş. Litografiat UMF Tg.. 2001 Tőkés B.Tőkés B. Atomul. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 6 5 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . Mureş. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. 2000 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei: Molecula. 1994 Suciu Gabriela : Chimie Fizică: Electrochimie. 2001 Suciu Gabriela. Donáth-Nagy Gabriela: Îndrumător de lucrări practice de chimie fizică. Litografiat UMF Tg.Mureş. Litografiat UMF Tg.Mureş.. Mentor. Scientia 2002 6. Suciu Gabriela. Litografiat UMF Tg.

specializarea Asistenţă de Farmacie. V. Obligatorie B. Orbitali moleculari. Legături chimice în cristale. Neutronul. Legături de trei centre. . Legături duble şi triple. Reţele moleculare. Structura învelişului de electroni al atomului Modelul clasic al atomului de hidrogen. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli.dr. Legătura ionică. Nucleele atomilor. specializarea Farmacie. Ocuparea orbitalilor cu electroni. Olariu Marioara Şef lucr. Obligatorie 4. Structura atomului Electronul. Introducere în documentare şi cercetare . IV. Termodinamica chimică Legile termochimiei. VI. Regula lui Hund. DISCIPLINA: CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ A. Polarizaţia molară.anul I Facultatea de Farmacie. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Criterii pentru reacţii spontane. Feromagnetismul.anul I Facultatea de Farmacie. Obligatorie C. Energia reţelei de cristalizare. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Proprietăţi electrice ale substanţelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Legătura covalentă. specializarea Farmacie. II. Reţele ionice.dr. Noţiuni de mecanică cuantică. Magnetismul electronic. Ordin de legătură. III. Spectre de raze X ale atomilor. Legături σ şi π. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi. Rezonanţă.1. Chimie generală şi anorganică . Molecule deficiente în electroni. Orbitalii atomului de hidrogen.anul II Facultatea de Farmacie. Paramagnetismul. Orbitali moleculari hibridizaţi. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Izomorfism şi polimorfism. Chimie generală şi anorganică . Metoda legăturilor de valenţă. Starea solidă Sisteme de cristalizare. Curticăpean Augustin 3. Diamagnetismul. Regula Klechkowski. 2. Metoda orbitalilor moleculari. Structura moleculei. Modelul cuantic al atomului de hidrogen după Bohr şi Sommerfeld. C. B. Legături chimice Tipuri de legături chimice. Spectre atomice.

Fosfaţii. Oxidul de hidrogen. . Echilibre în sisteme eterogene. Exponenţi de activitate. IX. cianuri complexe. Echilibre în faza gazoasă. VIII. Combinaţiile siliciului. Număr de coordinaţie. apa. Combinaţiile carbonului cu sulful şi azotul. pH . Oxizii şi oxiacizii azotului. Pirofosfaţi. Oxizii şi oxiacizii fosforului. Combinaţii complexe Teorii moderne ale formării combinaţiilor complexe. Reacţii de precipitare. Reacţii chimice. Acizi şi baze Caracterizare generală. Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic Gazele rare.forme alotropice. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere. Polisulfuri. stibiul. Oxizii şi oxiacizii sulfului. Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea a carbonului. Hidrazina. Constante de aciditate. Iodul. Grupa a V-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a. Oxizii şi oxiacizii carbonului. stibiului. XVIII. bismutul. Combinaţiile arsenului. Complecşi polinucleari. acidul azothidric. Siliciul. XII. XVII. Nomenclatura combinaţiilor complexe Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (MLC. Fosforul. halogenuri complexe). Borul. Amoniacul. Sulful. MCL). X. Echilibre chimice Reacţii complete şi de echilibru. Elementele şi combinaţiile lor Sistemul periodic. Grupa a VII-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Constante de bazicitate. Combinaţiile halogenilor. Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a . Hidrogenul sulfurat. Ozonul. Silicaţi. Alotropie şi forme polimorfe. Hidrogenul şi combinaţiile lui XI. Grupa a III-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a III-a. XIV. Florul. Grupa a VI-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Bromul. metafosfaţi. Legea acţiunii maselor. XVI. Caracterizarea generală a nemetalelor. MCC.VII.exponenţi de aciditate şi pK. Echilibre în sisteme omogene lichide. Oxigenul. XV. Halogenurile carbonului. Funcţia de aciditate HO. bismutului. Combinaţiile carbonului cu metalele. polifosfaţi. Număr atomic efectiv. Sulfuri. Combinaţiile borului. hidroxilamina. Clorul. XIII. Azotul. Scara pH a activităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen.Distribuţia elementelor în natură. Arsenul. Peroxidul de hidrogen. Carbon . MOM.

(Mn. Beriliul. Metalele şi combinaţiile lor Metode generale de obţinere a metalelor. Elementele metalice din grupa a-III-a principală Aluminiul şi combinaţiile sale. Metalele alcaline şi combinaţiile lor. Au) Cuprul şi combinaţiile lui. Fierul: metalurgia fierului. Zr. Elementele grupei a-VII-a secundare. Platina şi combinaţiile sale. XXX. XX. Elementele din grupa a-II-a principală. Elementele metalice din grupa a-IV-a principală Staniul. Proprietăţi chimice ale metalelor. combinaţiile lui XXIX. Starea metalică Legătura metalică. Hf) XXVII. Actinide: toriul. Aurul şi combinaţiile lui. Tipuri de aliaje. Elementele grupei I secundare. Lantan. Argintul şi combinaţiile lui. Aliaje. Structura spaţială a combinaţiilor complexe Izomeria combinaţiilor complexe. XXXIII. Elementele grupei a II secundare. XXXII. Nb. XXIII. Cd. Clasificarea metalelor. MO.(Ti. lantanide şi combinaţiile lor. Carbonili metalici. Paladiul şi combinaţiile lui. XXXI. (Zn. (Cu. Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie Elementele grupei a-III-a secundare. stronţiu. Elementele grupei a-VI-a secundare. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. (Cr. bariul şi combinaţiile lor. Ag. magneziu şi combinaţiile lor. combinaţiile fierului. Cobaltul şi combinaţiile lui. (V. Obţinerea metalelor de înaltă puritate. Elementele grupei a-IV-a secundare. Metalele alcalino-pămîntoase: calciu.XIX. Nichelul şi combinaţiile lui. W). XXI. uraniul şi combinaţiile lor. Analiza termică. Cromul şi . Ta) XXVIII. Th. XXVI. XXII. Metalele platinice Caracterizare generală. XXV. Mercurul şi combinaţiile lui. Elementele metalice din grupele principale I şi II Metalele din grupa I principală. Elementele grupei a-VIII -a secundare Caracterizarea generală. XXIV. Re) Manganul şi combinaţiile lui. Elementele grupei a-V-a secundare. Hg) Zincul şi combinaţiile lui. plumbul şi combinaţiile lor.

siliciul şi borul . Reacţii şi sisteme redox. cristalizarea. etc. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire. produsul de solubilitate. Cl. Indicatori. Halogenii (F. Prepararea. V. Soluţii. alcoolmetre) III. I) şi calcogeni (O. normale (concentraţii molale. Prezentarea principalelor vase. Solubilizare Coeficientul de solubilitate. Azotul şi fosforul XIII. Br. purificarea şi uscarea gazelor. Obţinerea temperaturilor joase. Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor Dizolvarea. Determinarea PS a acetatului de argint.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Introducere în munca de laborator Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. VIII. X. II. Determinarea echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe). Verificarea legilor de bază ale chimiei Legea conservării masei.). Uscarea substanţelor lichide şi solide. molare. Factori care influnţează viteza de reacţie (temperatură. Soluţii de spălare (prepararea amestecului cromic). IV. VII. ustensile şi aparatură de laborator. S) XII. Carbonul. Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer). Reacţii chimice Viteza de reacţie. Distilarea (simplă.. precipitarea. Seria tensiunilor electromotoare. Amestecuri răcitoare. fracţionată). VI. centrifugarea şi filtrarea (simplă. decantarea. Extracţia. Al. Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. Reacţii acido-bazice Noţiuni de pH. Sublimarea. sub vid. determinarea punctelor de fierbere). călduri de diluare. Legea proporţiilor definite. Determinarea capacităţii de tamponare. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare. catalizatori. fracţii molare) IX. Soluţii tampon. XI. Determinarea pH-ului colorimetric. Măsurarea greutăţilor. Determinarea echivalentului chimic al carbonatului de calciu. Mase atomice şi moleculare Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn. suprafaţă de contact. Prepararea soluţiilor procentuale. sub vid). volumelor şi densităţilor (aerometre. Echivalent chimic.

Zincul şi combinaţiile lui XXV. Sisteme moderne de informare. importanţa documentării. Extrase. secundare) Organizarea informării ştiinţifice. Biblioteconomie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Aluminiu şi combinaţiile lui XVII. Mercurul şi combinaţiile lui XXVI. Combinaţii coordinative cationice (microsinteze) XXVIII. II. Cataloage. Organizarea cercetării ştiinţifice Planificarea cercetării ştiinţifice.ambianţe de lucru. Comunicarea.XIV. Noţiuni de informatică documentară. Surse de informare (primare. Cercetări individuale şi colective. Metalele alcaline şi alcalino-pământoase XVI. Bibliografie III.argintul şi combinaţţile lor XXIV. alegerea metodei de cercetare.U. Lucrare de verificare practică XV.Z. Cuprul. Manganul şi combinaţiile lui XX. Cromul şi combinaţiile lui XIX. IV. Lucrare de verificare B. Cercetarea ştiinţifică-definiţie. Indexurile de bibliotecă. Fişe de bibliotecă. . Fierul-proprietăţile şi combinaţiile lui XXI. fazele cercetării ştiinţifice. Cobaltul şi combinaţiile lui XXII. Combinaţii coordinative anionice (microsinteze) XXVII. Nichelul şi combinaţiile lui XXIII. plumbul şi combinaţiile lor XVIII. Fişe individuale. Ştiinţa şi informaţia. Cataloage de bibliotecă. coordonate Caracteristicile cercetătorului. teme de cercetare. Documentare pe calculator. Sistemul C. Noţiuni de bibliologie. Staniul.

Covalenţa. Prelucrarea datelor experimentale Tabele. IV.F. Legea proporţiilor. Reacţii complete şi de echilibru. Legea proporţiilor multiple. Legea conservării masei (materiei). Legile gazelor ideale. Proprietăţi periodice şi neperiodice ale elementelor. Echilibre în sisteme omogene lichide. Documentare pe calculator III. Metode de cercetare ştiinţifică Observaţia şi experimentul VII. Reacţii de precipitare.Mureş: Biblioteca Teleki. II. Teoria atomică şi moleculară. Echivalenţi chimici. Electrovalenţa.V. aplicativă. Întocmirea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice pe baza datelor bibliografice. Sistemul periodic şi importanţa lui. Legătura metalică. de frontieră. VI.M. Reţeaua de biblioteci din România Alcătuirea şi documentarea în bibliotecile din Tg. ecuaţiilor V. IV. ecuaţii VIII. Publicarea unei lucrări (corectura ei) C. Echilibre chimice. Combinaţii complexe. II. grafice. Conţinutul. Echilibre în sisteme eterogene. Biblioteca Judeţeană şi Biblioteca U. Legile generale ale chimiei. elaborarea. Tipuri de cercetare Cercetare fundamentală. de explorare. Elemente de structură a atomilor Sistematizarea elementelor chimice. Lucrarea de licenţă PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Legea generală a gazelor ideale. Structura învelişului de electroni a elementelor. comunicarea şi publicarea unei lucrări ştiinţifice. Alcătuirea tabelelor. Legea acţiunii maselor. Hibridizarea. III. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Legături chimice. . Reacţii chimice. Legături polare. Structura moleculelor. Modelul atomului de hidrogen şi explicarea spectrelor. Legile combinaţiilor chimice. Fazele cercetării ştiinţifice Alegerea temei de cercetare.definite. graficelor. Legătura coordinativă. Legea lui Avogadro şi consecinţele ei. Echilibre în fază gazoasă. de dezvoltare.

Factori care influenţează reacţiile de oxidoreducere. Soluţii. Curăţarea ustensilelor şi a vaselor de laborator Surse de încălzire şi răcire..II. Prepararea unor combinaţii coordinative cu cationi complecşi XIII. Oxigenul şi sulful şi combinaţiile lor. Determinarea unor constante fizice la substanţe lichide şi solide V. U. Caietul de referate. M. Determinarea pH-ului X. II. Determinarea produsului de solubilitate VII.I.. Carbonul şi siliciul. 2002 M. Verificarea legilor de bază ale chimiei VI. Cl. Borul. oxizi şi peroxizi XI.F. Acizi şi baze Disociaţia electrolitică a acizilor şi bazelor. Prepararea sărurilor simple şi a sărurilor duble XII. 2002 . Solubilitate. Tg.. Măsurarea masei. Dónáth-Nagy Gabriela: Kémiá Elöadások és Laboratórium Gyakortatok. Materiale şi instrumentar de laborator. Introducere în munca de laborator Introducere. Operaţiuni de laborator în vedrea separării şi purificării substanţelor IV. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Constanta Ka de aciditate şi constanta Kb de bazicitate.Olariu: Chimie anorganică vol. Protecţia muncii.M. Reacţii chimice IX. Nemetale Halogenii şi combinaţiile lor (F. volumului şi densităţii substanţelor.F. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. fosforul şi combinaţiile lor. Lucrare de verificare (colocviu de laborator) 5.Mureş. Tg. Prepararea unor combinaţii coordinative cu anioni complecşi XIV. Scara pH. Soluţii. Br. Prepararea unor hidroxizi. Azotul.Olariu: Chimie anorganică vol. Disociaţia apei. I).Mureş.M. VI. Echilibre acido-bazice. 2002 Tökés B. III. Scientia Kiadó Kolozsvár. U.Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Exprimarea concentraţiei soluţiilor VIII. V.

Bucureşti.F.Olariu : Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică. 1970 N. Ed.Dumitraşcu: Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice.F.M.Pauling: Chimie generală.M. Chimia anorganică.Didactică şi Pedagogică..F.M..D.M. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului B. Országos Széchényi Kőnyvtár.M. 1994 Tökés B. Litografia U.1972 L. Olariu.R. 1972 D. Bucureşti.. Litografia U.F Tg. Anita Bâtcu. A kőnyvtár kezelése. Tőkés. I. Tg-Mureş 1977 I.Neniţescu: Chimie generală. A.Ştiinţifică. 1999 M. Ed. Didactică şi Pedagogică.M.F.M. 1980 St.Olariu: Chimie anorganică vol. 1982 C.M. Tehnică.M..Mureş. 1972 G.S. I. medicale sau care au contingenţă cu preocupările din domeniul farmaciei.D.Mureş. Tehnică. 1997 M. 1982 L.M.M. Curticăpean Augustin: Îndrumător lucrări practice de chimie generală şi anorganică-Colegiul de Farmacie.I. Tg. 1970 Goina T.Grecu.Acad.Olariu: Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică. M.Mureş. M. 1979 Biblioteca şi universitatea . Bukarest. Biblioteca U.Mironescu.II. Tg. 1977 Gh.Mureş.Ed. T. T. 1972 Cartea interferenţelor .Georgescu-Tisu: Cartea şi bibliotecile. U.Universitatea Babeş Bolyai Cluj. Bucureşti. Tg-Mureş. Litografiat I. E. Maria Brezeanu.P.F. Strîmbu Adela: Probleme de chimie anorganică. Tg-Mureş.Mureş. Ed.Didactică şi Pedagogică. Ed.1990 Buletin de informare bibliografică 1985-1990. Ed. Cluj. Litografia U.U. Olariu.I.Didactică şi Pedagogică. 1992 M.Popescu.F. Szervetlem kémia. Ed. Tg-Mureş.Ştiinţifică.Pauling: Chimie generală. Stiinţifică.Enc.Iuşut: Probleme de chimie generală şi anorganică.Ed.Litografia U. Ed. Ed. 1987 Gh.: Szervetlen Kémia.Mureş.Enc. Grecu. Lucrări practice. C.Georgescu: Epistemiologie. Lăzărescu: Sistematizarea informaţiilor şi chimia organică Ed. Budapest.M. Biblioteca Centrală Universitară.Köt. I-III. 1972 I. 1981 L. Georgescu: Metodologia redactării unei lucrări ştiinţifice.Tehnică. 1982 . Timişoara.Marcu: Chimia metalelor.F.Studiul şi lucrări de biblioteconomie. Practica Farmaceutică.Moldoveanu. Ed. I. 1993 Material metodic pentru studenţii anului I. R. Cluj-Napoca. Cornelia Bejan. M. 1986. Bucureşti.Neamţu: Chimie anorganică.Tomescu: Ghidul bibliotecilor din România.Mureş.F Tg.Tg.Tg.Zapen: Chimie anorganică. M.Biblioteca Naţională a României.. 1981 M. Bucureşti. általános resz. Általános rész.I.F. Didactică şi Pedagogică. litografia U.Curea.Tehnică E. 1992-1996 B.M. Litografiat I.Grecu. Rodica Căţuneanu: Chimie anorganică.M.F.Mureş. Litografia I.. Chimie Anorganică. Litografia U. Gh.Tutoveanu: Tehnica lucrărilor de laborator.Olariu: Chimie anorganică vol. E. uz intern Lista abrevierilor şi denumirilor celor mai importante periodice farmaceutice. Ed. D.: Orientarea în cercetare ştiinţifică (pentru uzul studenţilor).F. Kőnyvtártudomanyi és módszertani Kőzpont.M. 1987 V. Bucureşti.D.M:F.Ciclu de conferinţe . I. Olariu. 1979 M.Şt. Ed. Goina.Marcu. Biblioteca Centrală.I. Bucureşti.: Bonckés alatt a kutatás.Goina: Chimie anorganică. vol. S.III. 1975 N. 3-4. Tg. Kritarion Kőnyvkiadó. 2001 M. 76-87. vol.. Bucureşti.Tg.F. 1978 I.F. 1985 Selye J.II.Beral.1975 Manual UNIMAR .Negoiu: Tratat de chimie anorganică vol. Ed.

Olariu. Maria Brezeanu. Tratat de chimie anorganică. E. Literat. Mironescu. Bucureşti. E. Tg-Mureş. 1982 D.M. STAGII. Chimie Generală. Bucureşti.. Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică. E. A. M.F. Chimie Anorganică.P. Tehnică. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Ed. Cornelia Bejan.M.P. Îndrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică. Anita Bâtcu. I II Semestrul B.M. Bucureşti.D. Neamţu. TgMureş. Tg-Mureş. Ed. Litografia U. A. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului 6. Tehnică.P.D. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Olariu. Tehnică.F. Tehnica lucrărilor de laborator. Rodica Căţuneanu. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Bucureşti G. Grecu.F. Lucrări practice de chimie generală şi anorganică Litografia U. Tutoveanu.C.Marcu. 1981 I. Olariu.D. Chimie Generală. Curticăpean.D. 2001 M. Îndrumător. Ed. 1987 L. E. vol I-III. 1975 M. 1967 N. I II Semestrul C. Curea. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Lucrări de chimie anorganică. 1999 M. Litografia U. Neniţescu. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 7 5 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . Negoiu.

specializarea Asistenţă de Farmacie. B. Hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă şi cu două legături duble. DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ A. III.1. structură. V. obţinere proprietăţi. Izomerie.şi dicarbonilici saturaţi. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). Metode chimice şi fizice pentru determinarea structurii compuşilor organici. Compuşi carbonilici nesaturaţi. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. proprietăţi. clasificare. obţinere. Compuşi carbonilici Compuşi mono. Clasificarea reacţiilor chimice. structura grupei carbonil. obţinere. Avrigeanu Veronica Asist. Consideraţii asupra structurii compuşilor organici. Hibridizarea C. SE. Introducere. II. reprezentanţi. 2.şi polihidroxilici. izomerie. SN. . AE. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.di.dr. Chimie organică – anul I Facultatea de Farmacie. Eteri. Mircia Eleonora 3. reprezentanţi. AR. Cetene.şi polihidroxilici. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie 4. Compuşi hidroxilici Alcooli mono. de poziţie. alilici. Nomenclatură. AN. IV. VI. Noţiuni teoretice de chimie organică Obiectul şi importanţa chimiei organice pentru farmacie. Chinone. Compuşi halogenaţi Compuşi halogenaţi saturaţi. structură. Mecanismele reacţiilor chimice Izomeria de structură (de catenă. Hidrocarburi monociclice saturate. tautomerie. Fenoli mono. proprietăţi. Hidrocarburi Hidrocarburi aciclice saturate. Obligatorie B. proprietăţi. Modelul tetraedric al atomului de carbon. Mecanismul SR. obţinere. reprezentanţi. Efecte electronice (efectul inductiv şi electromer). Tipuri de legături chimice. mezomerie). reprezentanţi. metamerie. Nomenclatură. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. benzilici. aromatici. Hidrocarburi nesaturate cu triplă legătură. Nomenclatură. specializarea Farmacie.di. Chimie organică – anul II Facultatea de Farmacie.drd. Nomenclatură. vinilici.

Compuşi organometalici Compuşi cu metalele alcaline. obţinere. aromatici şi nesaturaţi. Diterpenoide. proprietăţi. Coloranţi azinici. reprezentanţi. clasificare. structură. Monozaharide. nomenclatură. proprietăţi. XV. Si. proprietăţi. Steroide. Tipuri de legătură carbon-metal. Grăsimi. structură. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Anhidride. obţinere. structură. Polipeptide. Nitrili. cu metale din grupa a doua şi a treia. proprietăţi. acizi fenoli. . Oxazine şi tiazine. XVIII. obţinere. Săpunuri. reprezenţanţi mai importanţi. structura grupei carboxil. Piridină. Coloranţi arilmetanici. proprietăţi. clasificare. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. reprezentanţi. Săruri de diazoniu. Derivaţi ai acidului carbonic Clorura de carbonil. Sesquiterpenoide. Pirol. Ceruri. Nomenclatură. obţinere. Compuşi heterociclici Clasificare. Compuşi conţinând funcţia carboxil alături de alte funcţiuni Acizi halogenaţi. XVII. Dizaharide. Compuşi organici ai Si. reprezentanţi. reprezentanţi. obţinere. Clasificare. Aminoalcooli. acizi alcooli. utilizări. clasificare. Coloranţi antrachinonici. Compuşi carboxilici Acizi mono-. obţinere. structură. structură. obţinere. Nomenclatură. VIII. Acizi sulfinici şi sulfonici. reprezentanţi. Obţinere. Azoli. Azoderivaţi. proprietăţi. Aminofenoli. XI. reprezentanţi. Sulfuri. nomenclatură. nomenclatură. Esteri. Amide. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. reprezentanţi. Proteine. proprietăţi. structură. Coloranţi azoici. IX. structură. Compuşi organici cu S. Obţinere. Halogenurile acizilor carboxilici. derivaţi mai importanţi. Amine alifatice şi aromatice. XIV. obţinere. proprietăţi. clasificare. Nomenclatură. Amidele acidului carbonic. Hidrazoderivaţi. Polizaharide. Clasificare. Tioaldehide şi tiocetone. Nomenclatură. Nomenclatura.şi policarboxilici saturaţi. Hidraţi de carbon Nomenclatură. Nomenclatură clasificare. P şi As. proprietăţi. As Tioli. XIII. obţinere. Compuşi heterociclici aromatici Furan. acizi cetone.di. acizi aldehide. proprietăţi. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi.VII. XVI. Obţinere. P. Triterpenoide. Nitrozoderivaţi. Carotenoide. nomenclatură. oxazinici şi tiazinici. Peptide. Tiofen. XII. Azoxiderivaţi. X. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. Nomenclatură. proprietăţi. Coloranţi Clasificare.

dizaharide şi polizaharide. Extracţia cu solvenţi. covalentă coordinativă. VI. S. Reacţii chimice ale substanţelor organice Reacţii de halogenare. acilare. P.XIX. monozaharide. nitro. Distilarea simplă. nitrare esterificare. AE. H. Analiza unor probe necunoscute. hidrocarburi aromatice. Distilarea amestecului azeotrop şi demixtiunea azeotropului. N. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. tautomerie. de poziţie. ioni-dipoli. AN. oxidare. III. II. Compuşi carbonilici Aldehide. alchine). Molecule polare. de hidrogen. SE. Compuşi halogenaţi V. proprietăţi. Polimerizarea monomerilor vinilici şi dienici. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. metamerie. Fenoli. Legătura covalentă polară. sulfonare. Tipuri de legături chimice în chimia organică (legătura covalentă. IV. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire (Boetius). diazotare. Izomeria de structură (de catenă. Analiza chimică organică Analiza preliminară. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Cetone. Policondensarea. halogeni. aminoacizi. obţinere. hidroliză. Hidrocarburi nesaturate (alchene. SN. Compuşi macromoleculari Clasificare. II. forţe van der Waals). alcadiene. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi saturate şi nesaturate. Eteri. III. Analiza elementară calitativă. Izomeria compuşilor organici. Mecanismul SR. mezomerie). amină. funcţia hidroxil. carboxil. AR. ionică. B. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). Hibridizarea atomului de C. Determinarea randamentului de reacţie şi a unor proprietăţi fizice a substanţei obţinute. adiţie. punctul de fierbere. Compuşi hidroxilici Alcooli. Relaţia între structură şi proprietăţi. Efecte electronice în moleculele organice (efectul inductiv şi electromer). Hidrocarburi Hidrocarburi saturate (alcani şi cicloalcani). Structura compuşilor organici Modelul tetraedric al atomului de C. Sublimarea. . Analiza C. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. carbonil. Antrenarea cu vapori de apă. cuplare. Clasificarea reacţiilor chimice organice Mecanisme de reacţie.

Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. obţinere. reprezentanţi. . Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire. funcţia hidroxil. III. carboxil. Polizaharide. Exemple. Distilarea simplă. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. proprietăţi. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. amină. halogeni). nomenclatură. Compuşi organometalici Compuşi cu metale alcaline. Hidraţi de carbon Clasificare. Grăsimi. de diazotare şi de cuplare. H. Acizi policarboxilici saturaţi şi aromatici. Săruri de diazoniu. obţinere. Proteine. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi. proprietăţi. de hidroliză. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. Obţinere. Sesquiterpenoide. Obţinere. XIII. Analiza unor probe necunoscute. N. Dizaharide. Esteri. carbonil. Amine. Amide. proprietăţi. proprietăţi. Structură. proprietăţi. Obţinere. obţinerea săpunului. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Compuşi carboxilici Acizi monocarboxilici saturaţi şi aromatici. proprietăţi. XI. proprietăţi. structură. S. Compuşi organomagnezieni. Pirol. Nitrili. Compuşi heterociclici Clasificare. Triterpenoide. XIV. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Furan. Anhidride. VIII.VII. monozaharide. Piridină. Obţinere. Obţinere. Peptide. P. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. reprezentanţi mai importanţi. IX. Distilarea unui amestec azeotrop şi demixţiunea azeotropului. Analiza elementară calitativă (analiza. Tiofen. Monozaharide. reprezentanţi. Punctul de fierbere. C. Reacţii chimice ale compuşilor organici Reacţii de halogenare. reprezentanţi. II. Carotenoide. Antrenarea cu vapori de apă. X. Obţinere. proprietăţi. Sublimarea. clasificare. Clasificare. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. de acilare. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Obţinere. proprietăţi. Halogenurile acizilor carboxilici. Săpunuri. Diterpenoide. de nitrare. XII. structură. Compuşi heterociclici aromatici. Analiza chimică organică Analiza preliminară.

M. Kertészeti és Élelmiszeripari Egyetem. Silvia Imre: Chimie Organică. 2005. C. 2002 Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică. I. Veronica Avrigeanu. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de Chimie organică. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N. M.: Szerves kémiai szintézisek. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică.şt. Műszaki Könyvkiadó. Curs de chimie organică. Veronica Avrigeanu. elementară şi funcţională). Mureş. 1998.I. Ed.F.Neniţescu: Chimie organică. 1984 Mackie R. Felicia Cornea: Probleme teoretice de chimie organică. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică. Mureş. Curs de chimie organică.-Mureş. UMF. ISBN 973-7788-41-9. Litografia UMF Tg.D. Eleonora Mircia: Chimie organica practică pentru tehnicieni de farmacie. Bucureşti.did.Mureş.Academici. Gondolat Kiadó. Curs de chimie organică. Budapest. Ed. Ed. partea I.şt. University Press. 2004. Budapest. U. vol. Ed. vol.: Változatok négy elemre.: Szerves kémia. Si. UMF Tg. UMF Tg. 1998 Kajtár M. Bucureşti. Târgu-Mureş. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 1986 Furka Á.Avram: Chimie organică. UMF Tg.Mureş. Academiei. I. . 1995. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte. P. University Press Târgu Mureş. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică.I: Metode de separare şi purificare ale substanţelor organice. UMF Tg. Veronica Avrigeanu.Mureş. 1982 Lucrări practice de chimie organică. Târgu-Mureş. Silvia Imre: Aplicaţii practice de chimie organică. carbonilici.did. II.5.. Egyetemi jegyzet Berecz E. 1983 E. Smith D.Neniţescu: Chimie organică. Szerves kémia. Reacţii chimice ale compuşilor organici. 2000 Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi.Mureş. 1999 Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici. Mureş. Silvia Imre: Chimie Organică. Tg. Ed.K. Bucureşti.Colegiul univ.: Kémia műszakiaknak.Iovu: Chimie organică. şi II. Compuşi heterociclici aromatici.med. 1981-1994 Veronica Avrigeanu.. 1995 C. 1974 M. Şef lucr. Ed. UMF Tg.Mureş. Avram: Chimie organică. Bucureşti. III. Marosvásárhely. şi ped. ISBN 973-85602-3-3. 2001. UMF Tg.Angelescu. M. 1991 Dudutz Gyöngyi: Gyógyszeripari technológia. I.: Szerves kémia. 2004. partea II. Veronica Avrigeanu. Budapest. Mogye.II: Analiza organică calitativă (Analiza preliminară. Tg. 2001 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Eleonora Mircia: Lucrări practice de Chimie organică . şi ped. S. hidroxilici. vol. Curs de chimie organică. 1993. vol.did. şi enciclopedică Bucureşti. şi ped. vol. UMF Tg.M. Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie organică.Mureş. Bucureşti. carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic.F.I şi II. 1989. metale.M.D.-Mureş. UMF Tg. Budapest. şi ped. Budapest. Ed.Iovu: Chimie organică. Veronica Avrigeanu.did. UMF Tg. 1983. Bucureşti. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic.Mureş. 2005 B.Mureş. 1983. de tehnică farmaceutică. 1988 Pais I. 1973 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Bucureşti. Nemzeti Tankönyvkiadó. Tankönyvkiadó. vol. 2003 Veronica Avrigeanu. 1993.M. Organicum-Chimie organică practică. Curs de chimie organică. U. II. Ed. Litografia UMF Tg..

I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 7 7 Număr credite 4 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.6. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. I II Semestrul B. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. STAGII. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.

Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . acidul pantotenic.anul I Facultatea de Farmacie. nucleotide. Enzime biochimice şi xenobiotice. 2. Enzime Generalităţi. DISCIPLINA: BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ.anul III Facultatea de Farmacie. definiţie. Proteine Rolul biologic al proteinelor.anul IV Facultatea de Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie. Biochimie . MEDIULUI ŞI ALIMENTELOR CHIMIE SANITARĂ A A.Vescan Amelia 3. specializarea Farmacie. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. acidul . Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). acidul paraaminobenzoic. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. clasificare. specializarea Asistenţă de Farmacie.dr. Obligatorie C.1. Structură. II. biotina. Vitamine hidrosolubile: tiamina. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. grupări prostetice. structura acizilor nucleici. niacina. Nucleoproteine: nucleozide. Biochimie farmaceutică . Nomenclatură şi clasificare. specializarea Asistenţă de Farmacie. Nagy Előd . Vitamine Generalităţi. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . mioglobina. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. B.dr. piridoxina. clasificare şi rol biologic. Structura şi clasificarea proteinelor.drd. OBLIGATO RIE D. Peptide cu importanţă biologică. III. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Mecanismul de acţiune al enzimelor. Coenzime. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. D. Izoenzime. Oşan Alexandrina Şef lucr.Aminoacizi: structură. Tero .Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. Obligatorie B. Importanţa enzimologiei. Obligatorie E. acidul folic. C.Ernő Prep. Cinetica reacţiilor enzimatice : factorii care influenţează activitatea enzimatică. Biochimie . specializarea Farmacie. riboflavina. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. E. Repartizarea celulară a enzimelor. Obligatorie 4.

Metabolismul glucidic Generalităţi. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor.calciferoli. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. biosinteză. VI. colina. bilanţ energetic. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. inhibitori. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. Glu. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). reglare. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Vitamine liposolubile:retinolul. V. reglare. bilanţ energetic. metabolism. Metabolismul glicerolului. reglarea şi importanţa ciclului. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. IV. Căi speciale de metabolizare a unor aminoacizi (Phe. Căi de metabolizare ale glucozei. carenţă). Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. Reglarea biosintezei (teoria operonului). Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. Digestia şi absorbţia glucidelor. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. structură. Tulburări metabolice. transdezaminare. IX. Oxidoreduceri microzomale. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. proprietăţi. rol biologic. carenţă). proprietăţi. absorbţia şi transportul aminoacizilor. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. rol biologic. Tyr. functia de coenzima. transaminare. mezoinozitolul. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. . Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Glicoliza: mecanism. Patologia metabolismului lipidic. reglare.ascorbic. Metabolismul galactozei şi fructozei. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. filochinone. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. decarboxilare). degradare. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Trp). importanţă.tokoferoli. VII. acizi graşi esenţiali. VIII. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare.Fosforilarea oxidativă. importanţă. Gluconeogeneza: mecanism. (structură. rol biologic. Tulburări metabolice. acid lipoic. răspândire. Interrelaţii metabolice X. Codul genetic. absorbţia şi transportul lipidelor. bilanţ energetic. Digestia. rol biologic. Ciclul citratului: etape. metabolism. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. functia de coenzima. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. cobalamina (structură.

Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi PopeStevens. Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. Enzime Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea carotenilor din ser. Dozarea azotului total şi neproteic din ser prin metoda Kjeldahl. VIII. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin). Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric.4-dinitrofenilhidrazină). Hormoni . Dozarea fructozei serice. Dozarea tiaminei din urină. Dozarea lipidelor totale. VII. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. IX. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. Liaze: determinarea activităţii adolazei. Dozarea iodului urinar. Dozarea niacinei. determinarea activităţii colinesterazei. peroxidaza. IV. Specificitatea enzimelor. Separarea cromatografică a aminoacizilor. a fosfatezei alcaline şi acide. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). V. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). exprimarea activităţii enzimatice. determinarea activităţii uropepsinogenului. III. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. II. VI. Dozarea LDL colesterolului. Micrometoda Bradford pt dozarea cantitativa a proteinelor. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. Analiza urinei Analiza urinei patologice. Determinarea Km. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. fibrinogenului şi a bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Dozarea corpilor cetonici din urină. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). condiţii optime. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2.

valoare nutritivă. necesar şi surse alimentare. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. Proteinele. Peştele: compozita chimică. Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Dozari hormonale prin reactia Elisa. II. Făina. alterare. Indicatorii poluării solului. vinul). Băuturi nealcoolice: clasificare. valoare nutritivă.Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). preparare. contaminare şi poluare. Metabolizarea alcoolului în organism. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Legume şi fructe: compoziţie chimică. sulful. potasiul. cuprul. preparare. rol biologic. sodiul. Profilaxia şi combaterea poluării aerului III. conservare. Ape reziduale. clasificare. fosforul. valoare nutritivă. Proprietăţile fizice ale solului. transformările suferite de carne după sacrificare. conservare. învechire şi alterare. conservare. rachiuri naturale). proprietăţi. Surse de poluare ale aerului. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. băuturi alcoolice nedistilate (berea. Apa potabilă. coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. Compoziţia chimică a solului. cobaltul.Microelementele în alimentaţie: fierul. Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. Influenţa apei asupra sănătăţii. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. valoare nutritivă. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. manganul. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. alterare şi conservare. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. valoare nutritivă. magneziul. Carnea: compoziţie chimică. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. alterare şi conservare. contaminare şi poluare. seleniul. zincul. Poluarea apei. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. Condiţiile de potabilitate ale apei. compoziţie chimică. alterare. Macroelementele în alimentaţie: calciul. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. valoare nutritivă. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. valoare nutritivă. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Produse zaharoase: caracteristici generale. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. contaminare şi poluare. B. necesarul caloric. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. Produse lactate. valoare nutritivă şi dietetică. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. păstrare. contaminare şi poluare. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. fluorul. Compoziţia naturală a apei. Pâinea. iodul. IV. alterare. . compoziţie chimică. conservare. molibdenul.

. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. II. volatile şi fixe. acidităţii totale. dozarea azotului uşor hidrolizabil. determinarea pH-ului. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. azotul organic. reductazei. a CO2. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. indicele de peroxid. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii. determinarea rezidului fix. identificarea amilazei. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. clorurii de sodiu şi a grăsimii. Determinarea clorurilor. peroxidazei. Analiza chimică a apei: determinarea NH3. Brânzeturi: determinarea acidităţii. determinarea furfurolului şi alcoolului metilic. durităţii. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. identificarea peroxidazei. fermenţilor diastazici. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic. acidităţii.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. azotul amoniacal. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). Smântâna: determinarea grăsimii. indicii Reichert-Meissl şi Polenske. acidităţii libere. acidităţii. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. determinarea oxidabilitatii. azotiţi. fierului. indicele de aciditate. SO2. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. clorului rezidual. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. titrului proteic. apei. III. a oxigenului. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. extractului. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. carbonul oraganic. determinarea densităţii. indicele de iod. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii. a produselor din cereale. Determinarea poluanţilor: NO2. oxigenului dizolvat. Analiza cerealelor. identificarea şi dozarea amoniacului. plumbului. extractului. Analiza oului: determinarea prospeţimii. azotaţi. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale. Analiza a solului: Recoltarea probelor. azotul proteic. substanţelor organice. dozarea lecitinei din gălbenuş. indicele de saponificare. determinarea porozităţii pâinii. dozarea fosfaţilor din albuş. Compozitia chimica: umiditatea. CO2. acidităţii. grăsimii (metoda acid-butirometrică). Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. IV. Analiza mierii: examenul organoleptic. cafeinei (din ceai şi cafea). Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. indicele Hehner. Proprietăţi fizice. H2S. Enzimele şi substanţele minerale din lapte: determinarea calciului. determinarea densităţii. pulberilor totale.

Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. Nucleoproteine: nucleozide. Importanţa enzimologiei. Peptide cu importanţă biologică. acid lipoic. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. Mecanismul de acţiune al enzimelor. importanţă. Gluconeogeneza: mecanism. VI.tokoferoli. functia de coenzima. Enzime . rol biologic. III. acidul folic. Coenzime. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. reglarea şi importanţa ciclului. mioglobina. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. acidul paraaminobenzoic. Ciclul citratului: etape. Enzime biochimice şi xenobiotice. reglare. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Proteine Rolul biologic al proteinelor. acidul ascorbic. carenţă). Nomenclatură şi clasificare. grupări prostetice. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). importanţă. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). reglare. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. piridoxina. mezoinozitolul. metabolism. II.calciferoli. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. proprietăţi. Vitamine hidrosolubile: tiamina. Izoenzime.Aminoacizi: structură. structura acizilor nucleici. Căi de metabolizare ale glucozei. metabolism. bilanţ energetic. Digestia şi absorbţia glucidelor. Vitamine Generalităţi. niacina. II. Metabolismul glucidic Generalităţi. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. nucleotide. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. proprietăţi. rol biologic. clasificare. Metabolismul galactozei şi fructozei. (structură. Cinetica reacţiilor enzimatice: factorii care influenţează activitatea enzimatică.Fosforilarea oxidativă. inhibitori. riboflavina. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. filochinone. Structura şi clasificarea proteinelor. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Repartizarea celulară a enzimelor. reglare. definiţie. V. cobalamina (structură. Glicoliza: mecanism.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. Vitamine liposolubile:retinolul. Structură. colina. IV. clasificare şi rol biologic. carenţă). acidul pantotenic. bilanţ energetic. biotina.C. bilanţ energetic. acizi graşi esenţiali. Enzime Generalităţi. răspândire. functia de coenzima.

Patologia metabolismului lipidic. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări.Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). transdezaminare. biosinteză. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. degradare. . Dozarea fructozei serice. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. II. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Specificitatea enzimelor. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. absorbţia şi transportul aminoacizilor. rol biologic. rol biologic. Dozarea tiaminei din urină. Tulburări metabolice. Digestia. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. Determinarea Km. D. Reglarea biosintezei (teoria operonului). Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. III. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Liaze: determinarea activităţii adolazei. Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. Interrelaţii metabolice IV. condiţii optime. transaminare. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. determinarea activităţii colinesterazei. absorbţia şi transportul lipidelor. IV. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. III. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. Codul genetic. Tulburări metabolice. peroxidaza. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. structură. Metabolismul glicerolului. a fosfatezei alcaline şi acide. exprimarea activităţii enzimatice. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. decarboxilare). Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Dozarea carotenilor din ser. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza.4-dinitrofenilhidrazină).

Condiţiile de potabilitate ale apei. Ape reziduale. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). din urină -metoda Hopkins-Ronchés). IV. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. II. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. Dozarea lipidelor totale. Poluarea apei. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Influenţa apei asupra sănătăţii. IV. Compoziţia chimică a solului. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Proteinele. rol biologic. Compoziţia naturală a apei. Apa potabilă. Proprietăţile fizice ale solului. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. V. Surse de poluare ale aerului. Hormoni Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Profilaxia şi combaterea poluării aerului.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). necesarul caloric. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. E. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Dozari hormonale prin reactia Elisa. II. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. III. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Dozarea corpilor cetonici din urină. Indicatorii poluării solului. III. necesar şi surse alimentare. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). . Dozarea LDL colesterolului. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin) si a fibrinogenului Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens. dozarea bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Analiza urinei Analiza urinei patologice. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă.

fluorul. manganul. contaminare şi poluare. alterare. molibdenul. contaminare şi poluare. alterare şi conservare. clasificare. alterare şi conservare. Analiza a solului Recoltarea probelor. sulful. durităţii. extractului. Pâinea. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. proprietăţi.Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). potasiul. iodul. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. sodiul. oxigenului dizolvat. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. alterare. valoare nutritivă şi dietetică. rachiuri naturale). Carnea: compoziţie chimică. seleniul. clorurilor. Legume şi fructe: compoziţie chimică. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. acidităţii. preparare. învechire şi alterare Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. Făina. Macroelementele în alimentaţie: calciul. III. magneziul. contaminare şi poluare. Determinarea poluanţilor: NO2. Metabolizarea alcoolului în organism. determinarea rezidului fix. determinarea oxidabilitatii. compoziţie chimică. zincul. acidităţii. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. pulberilor totale. Produse zaharoase: caracteristici generale. conservare. Băuturi nealcoolice: clasificare. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. IV. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. compoziţie chimică. valoare nutritivă. Produse lactate. conservare. valoare nutritivă. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. substanţelor organice. băuturi alcoolice nedistilate (berea. cuprul. clorului rezidual. Enzimele şi substanţele . Valoarea nutritivă a produselor din cereale. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. valoare nutritivă. valoare nutritivă. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. titrului proteic. transformările suferite de carne după sacrificare. alterare. Peştele: compozita chimică. Analiza chimică a apei: determinarea NH3. II. Smântâna: determinarea grăsimii. determinarea densităţii. grăsimii (metoda acid-butirometrică). valoare nutritivă. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. păstrare. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. valoare nutritivă. cobaltul. Proprietăţi fizice.Microelementele în alimentaţie: fierul. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. vinul). Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. contaminare şi poluare. valoare nutritivă. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. fosforul. conservare. conservare. preparare.

5. Med.Mureş.minerale din lapte: determinarea calciului. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. 2001. şi ped. Ed. (traducere din limba engleză). 1971. Mureş. acidităţii libere. determinarea pH-ului. Ed. Ed.1991. SO2. Bucureşti. 2001 Viorica Dinu şi colab.M.. vol. Analiza mierii: examenul organoleptic. 1989 Elődi P. UMF Tg.: Biochimie. Ed.: Chimia sanitară a mediului. Budapest. 1994. lito. Budapest.Tehnică. 1996. indicele de iod. vol. . determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. şi colab.L. identificarea amilazei. vol. 1985 Lehninger A.Med.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. Mănescu S. Tg-Mureş. acidităţii totale. indicele de peroxid. Analiza cerealelor. reductazei. acidităţii. Ed. Ed. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. lucrări practice. Bota V.Mureş. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. Medicina Kőnyvkiadő. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale. determinarea densităţii.. 1987. Lito Tg..Cox-Principles of Biochemistry. San Francisco. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii. 1988 Karlson P. University Press. 2004. apei. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu.: Egészségügyi Kémia.Med. 1985 B. Mănescu S. Bucureşti. Gerok W. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală. volatile şi fixe. a produselor din cereale.: Biochimie medicală. cafeinei (din ceai şi cafea). Bucureşti. D. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. indicele de saponificare. a CO2.. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii. Ed. Budapest.. 1989 Stryer L. Worth Publishers. Ed. California. Analiza oului: determinarea prospeţimii. 2004. Bucureşti.. lito. Tg-Mures. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. 2004. Didactică şi Pedagogică.Tehnică. Ed. Máthé I.II. determinarea porozităţii pâinii. şi colab. peroxidazei. UMF Tg Mureş.Med. vol.: Alimentaţia raţională a omului. Oşan Alexandrina – Biochimie. University Press. 1983.I. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei.I.L. Tg-Mures. Gonţea J. Bucureşti. fermenţilor diastazici. 1993 Guba F.Biochimie.: Patobiokémia. 1992 Lehninger A. Bucureşti. Lange Need Public Los Altos.. 2001 Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice).. Oşan Alexandrina . dozarea fosfaţilor din albuş. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. Nelson: M.II. identificarea şi dozarea amoniacului.:Tratat de igienă.. Ed University Press. Niculina Mitrea: Biochimie. Bucureşti. dozarea azotului uşor hidrolizabil. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic.did. indicele de aciditate. extractului. UMF Tg. Procese metabolice.: Biochemistry. dozarea lecitinei din gălbenuş. lito. Bucureşti. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor.: Biokémia. Freeman and comp. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.

Marcela Zamfirescu-Gheorghiu. Freeman and comp. Ed. University Press. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. Bucureşti.Med. San Francisco. 2004. Mureş. Lito Tg. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. Ed. California.:Tratat de igienă.: Biochimie medicală. lito. Procese metabolice. STAGII.. Tg-Mures. şi colab. 2001. Mănescu S. Worth Publishers. Niculina Mitrea: Biochimie. Ed University Press.: Chimia sanitară a mediului. Tg-Mureş.: Biochimie medicală. Procese metabolice.. lucrări practice.: Alimentaţia raţională a omului. 2001 Oşan Alexandrina.Cox-Principles of Biochemistry. California. 1993 Guba F. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Bucureşti. Moldovan Andrea: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice). Oşan Alexandrina – Biochimie. Bucureşti.: Biochemistry. lito...II. Ed. Budapest. Moldovan Andrea .Biochimie. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 2003 Viorica Dinu şi colab. Nagy Előd-Ernő . Bucureşti.M. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. University Press.. şi ped. UMF Tg.1991.Mureş. 1994. 2003 Viorica Dinu şi colab... 1985 Lehninger A.Mureş. Oşan Alexandrina – Biochimie.. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: .L. Didactică şi Pedagogică.L. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. D. Oşan Alexandrina. Tg-Mures. Lito Tg. vol.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. Tg-Mures. 2004. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.: Biochemistry.Biochimie. 1988 Stryer L. Lange Need Public Los Altos. Nelson: M.M. Worth Publishers. Bota V.. Ed.Med. Tg-Mures. lucrări practice. Ed.: Biokémia.: Biokémia. Didactică şi Pedagogică. Budapest. 1983. Lange Need Public Los Altos. 6.. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. Bucureşti. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. 1988 Stryer L. 1985 Lehninger A.Med. University Press. Med. Ed. Mureş. Nelson: M. Máthé I. Nagy Előd-Ernő. Nagy Előd-Ernő. 1985 E. 2004. Bucureşti. UMF Tg. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală. Mănescu S.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. 1993 Guba F. Bucureşti. 2004.C. Budapest. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. Ed University Press.did. Ed. 1985 D. 1989 Elődi P. 1996. D. 2004. Bucureşti. UMF Tg Mureş.: Egészségügyi Kémia. lito. Oşan Alexandrina. Ed. 1971.Cox-Principles of Biochemistry. Niculina Mitrea: Biochimie. Gonţea J. San Francisco. Ed. şi colab.Med. Budapest. 1989 Elődi P.. Ed. Freeman and comp.

I II Semestrul E. I II Semestrul B.Semestrul A. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 - Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 - Număr credite 6 5 Număr credite 4 Număr credite 6 Număr credite 5 Număr credite 5 - Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . I II Semestrul D. I II Semestrul C.

Modele ale structurii apei în faza solidă şi lichidă. Elasticitaea muşchiului şi a vaselor de sînge. Legea lui Laplace. Aplicaţii. 2.drd. Statistica numărătoarelor de impulsuri. Debitul în tuburi elastice. Teoria gravitaţiei. Legea lui Bernoulli. Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale (funcţii de distribuţie). Legea atracţiei universale. Structura moleculei de apă. Gradientul de concentraţie. . Aplicaţii. Fenomenul de vîscozitate. Legea lui Hooke. Curgerea lichidelor reale. Adeziunea. Debitul în cazul lichidelor vîscoase. Olariu Mihai Şef lucr. Gravitaţia. Vidul. Cazul mărimilor nestatistice. Legea lui Antonoff. Precizia şi sensibilitatea aparatului de măsură. Noţiuni introductive Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofizicii farmaceutice. Tehnica vidului. Obligatorie 4. Modificări biologice induse prin deuterizarea apei. Modificarea structurii sub acţiunea substanţelor medicamentoase. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pe pămînt. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase. Concepţia sistemică şi particularităţile sistemelor biologice. Curgerea laminară şi curgerea turbulentă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor experimentale.1. Presiunea statică şi presiunea dinamică. Forţe gravitaţionale. specializarea Farmacie. Starea apei sistemele vii. Substanţe tensioactive. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Efecte biofizice ale gravitaţiei. IV. Apa şi rolul ei în sistemele biologice Conţinutul de apă al organismelor vii şi al structurilor biologice. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Fenomene de suprafaţă şi de transport în lichide Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială. Elemente de mecanică şi biomecanică Dinamica mişcării circulare. Acceleraţiile şi imponderabilitatea. Limita de elasticitate. Biofizică farmaceutică – anul I Facultatea de Farmacie. Cazul mărimilor statistice. plasticitatea şi limita de rupere.dr. Importanţa apei în sistemele biologice. Fenomene capilare. Procesul de centrifugare şi aplicaţii farmaceutice. II. Curgerea lichidelor şi biofizica circulaţiei sanguine. Aplicaţii. Fenomenul de elasticitate. Rolul structurii apei în mecanismul anesteziei. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Legea lui Fick. Albert Etele-Lörinc 3. Forţa centrifugă şi forţa centripetă. Mişcarea unui corp solid într-un lichid. Energia de deformare. Legea lui Jurin. Proprietăţile fizice ale apei. Fenomenul de difuziune. DISCIPLINA: BIOFIZICĂ FARMACEUTICĂ A. III. Efectele gravitaţiei asupra circulaţiei sîngelui. Dependenţa vitezei de difuziune de parametrii cinetico-moleculari.

Transformări de stare Caracterizarea stărilor. Termodinamica biologică. Tipuri de termometre. Difuzia luminii. Activitatea optică. Cristale lichide. Permeabilitatea membranei celulare. Căldură şi termodinamică biologică Termometria. Liofilizarea. Distilarea. Influenţa substanţelor dizolvate asupra solidificări. Radiaţia termică. IX. Vaporizarea. Polarizarea luminii. Funcţii de stare termodinamică. Distribuţia ionilor în mediile intracelulare şi extracelulare. Mişcarea termică. Interpretarea probabilistică a principiului al II-lea şi aplicabilitatea lui la biosferă. Aplicaţii medicale. Efectul piezoelectric şi efectul magnetostrictiv. Mecanismul vederii. Absorbţia luminii. Elemente de optică fotonică. Metode şi dispozitive de polarizare. Potenţiale electrice celulare de repaus şi de acţiune. Căldura şi temperatura. Principiul I al termodinamicii. Teorema lui Nernst (comportarea substanţei în apropierea temperaturii de 00 K). Radiaţia laser. Propagarea ultrasunetelor. Variaţia punctului de topire cu presiunea. Determinarea punctelor de topire. Rolul optic al pupilei. Sublimarea. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Bioelectricitate Bioelectrogeneza. Pompa de Na-K. Efectele radiaţiilor neionizante asupra sistemelor biologice. Echilibrul de membrană. Transportul prin membrane biologice. Fierberea întîrziată. Elemente de electromagnetism şi biomagnetism Cîmpul electric. Consecinţe ale principiului I şi aplicabilitatea lui organismul viu. Lichefierea gazelor. Obiectul termodinamicii şi al termodinamicii biologice. Aplicaţii. Accidentele produse de curenţii electrici. Entropie şi probabilitate. Topirea şi solidificarea. Organismul viu ca sistem termodinamic. Transportul pasiv prin membrane. Ochiul ca sistem optic.V. Rezonanţa magnetică nucleară şi rezonanţa paramagnetică electronică. Teorii referitoare la natura luminii. Calităţile radiaţiei . Atomul în cîmp magnetic. Amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei. Magnetismul. Aplicaţii. Aplicaţii la prepararea extractelor farmaceutice. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor. VII. Efecte biologice ale curenţilor electrici.Supratopirea. Transportul activ. Condensarea. Diamagnetismul şi paramagnetismul. Fenomene optice Biofizica analizorului vizual.Tratament şi diagnostic cu ultrasunete. Principiul al II-lea al termodinamicii. Utilizarea curenţilor electrici în medicină şi farmacie. Forţe electrice şi forţe magnetice. Momentul magnetic al atomului şi magnetizarea substanţelor. Efecte biologice. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Defectele optice ale ochiului şi corectarea lor. Principiul de funcţionare şi părţile componente ale unui laser. Fierberea la presiune redusă. Modificarea lor sub acţiunea unor factori fizici sau medicamentoşi. Termostatarea. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şi farmacie. Cîmpul electromagnetic şi propagarea lui. Măsurarea temperaturilor. Elemente de optică ondulatorie. Electrogeneza ţesuturilor şi organelor. Proprietăţile magnetice ale materiei. Proprietăţile magnetice ale materie vii. VI. Aplicaţii. Energia magnetică a atomului. X. Scări termometrice. Procese criobiologice. Generatori de ultrasunete. Feromagnetismul. Efectele temperaturii asupra sistemelor biologice. Ultrasunetele în practica medicală şi farmaceutică Natura ultrasunetelor. Efectele cîmpului magnetic asupra materiei vii. Polarimetria. Legile emisiei radiaţiei termice. Sensibilitatea spectrală a ochiului. Procesul de acomodare a ochiului. VIII. Producerea ultrasunetelor.

Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa. Trasarea unui spectru de absorbţie şi determinarea concentraţiilor cu spectrofotometrul SPEKOL. Calculul dozelor în iradierea externă şi internă. Datarea radioactivă.Variaţia extincţiei în funcţie de concentraţie. Izotopi radioactivi. Efecte radiobiologice la nivel celular. Refractometrie şi interferometrie Măsurarea indicilor de refracţie şi detrminarea concentraţiilor unor soluţii cu refractometrul ABBE. V. Protecţia chimică: substanţe farmaceutice radioprotectoare. Radiosensibilitatea celulară. Protecţia împotriva radiaţiilor nucleare. Polarimetrie Determinare polarimetrică a concentraţiei soluţiilor optic active. Forţe. Densimetrie Determinarea densităţii lichidelor cu balanţa Mohr-Westphal şi cu areometrul. Măsurarea variaţiei de entalpie în procesul de dizolvare. momente şi modele nucleare. Spectrul de raze X. Fotometrie Determinarea concentraţiilor cu ajutorul fotometrului Pulfrich. Studiul balanţei Determinarea sensibilităţi balanţei analitice. Efectele radiaţiilor încărcate electric şi efectele radiaţiilor gama. . III. Viscozimetrie Determinarea vîscozităţii lichidelor cu vîscozimetrul Ostwald. Măsurarea dozelor. (radioactivitatea). VI. Efecte genetice. Calorimetrie Determinarea căldurii specifice a solidelor şi lichidelor prin metoda calorimetrică. XI. Protecţia fizică. VIII. Utilizarea izotopilor radioactivi în analiza chimică. Absorbţia şi difracţia razelor X. Dozimetria radiaţiilor. Aplicaţii ale laserilor în domeniul medical. Studiul variaţiei vîscozităţii lichidelor în funcţie de temperatură cu ajutorul vîscozimetrului Höppler. Raze X. Boala de iradiere. molecular şi macromolecular. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Balanţa analitică semiautomată. Aplicaţii ale izotopilor radioactivi în diagnostic şi tratament. Emisia radiaţiilor nucleare. II. IV. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Metode de cîntărire.laser. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare. Tensiunea superficială Determinarea coeficientului de tensiune superficială cu ajutorul stalagmometrului şi prin ascensiunea capilară. Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor cu ajutorul picnometrului. Biofizica radiaţiilor nucleare Generalităţi despre nucleul atomic. Efecte la nivel atomic. Radioliza apei. VII. Mărimi şi unităţi. Determinarea concentraţiilor prin metoda interferometrică.

: Érzékelés. VEB. Georg Thieme. Bucureşti 1979 Beier W.: Biophysik. Electronica Studiul tuburilor electronice. Leipzig. Budapest.T. Determinarea grosimentului şi măsurarea indicilor de refracţie pentru o lamă transparentă..Mureş.F. 1976 Vasilescu V. 1984 Vasilescu V. Radiometrie Studiul contorului Geiger-Müller. 1974 Hariton Tintea. Medicina.. Ardelean I. Ed.. Trasarea caracteristicilor şi determinarea parametrilor unui tranzistor. Bucureşti.F. Laserii şi aplicaţiile lor.. Măsurarea rezistenţelor electrice. Barcelone. Fizica moleculară Determinarea masei moleculare a gazelor pe baza fenomenului de difuziune.ştiinţifică şi Enciclopedică. Fizică moleculară şi Căldură. Studiul celulei fotoelectrice.: Ultrasunetele în medicină şi biologie.: Fizika orvosok és boilógusok számára.M. Medicina.ştiinţifică. XII. Puntea de curent alternativ. Fizică Atomică. Optică şi Spectroscopie. XI.. Mărgineanu D. Ed.G. emlékezés. Mexico. Determinarea activităţii unei surse de radiaţii gama şi trasarea unei curbe de distribuţie statistică a vitezei de numărare. Bucureşti 1973 Born Max..: Bevezetés az általános gyógyszertanba. Bucureşti 1970 Emil Luca. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Fizică şi biofizică farmaceutică.. Didactică şi Pedagogică.Mureş. Ed. Măsurarea tensiunii electromotoare cu ajutorul punţii de curent continu. Lucrări practice de fizică farmaceutică. Kolozsvár.. Bucureşti 1977 Bărbulescu M. Paris. Budapest. 1979 Csáky Z. Biofizică Medicală. Ed.1960 . 31 kötet. Dacia..Dacia.. Ed. Medicina.:A biofizikaalapjai.M. Budapest.1971 Vincze J. XIV. Bucureşti 1987 Courriére Ph. Electroliza Determinarea echivalentului electochimic al cuprului. 17. Determinarea conductibilităţii electroliţilor în funcţie de concentraţie. 1990 Olariu M. Tarján I. Ed. XIII.: A biológia aktuális problémái 5. Tg.: Introducere în neurobiofizică. University Press. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Ed. Didactică şi Pedagogică. tudat. 1979 Ádám Gy. Didactică şi Pedagogică.: Biofizika. 1975 Csaba Gy. Budapest. 16. Nagy I.: A biofizika nagy fejezetei. Medicală. Gondolat.Junimea Iaşi. Conductometrie Puntea de curent continuu.IX. Budapest 1999 Tarján I. Studiul microscopului. Optica geometrică Determinarea convergenţei lentilelor. Masson. Ed. Ed. X. Tg. 1994 Filep Gy. Olariu M. Cluj-Napoca 1985 Vasilescu V. Physique et Biophysique Pharmaceutique. Bucureşti 1973 Cristea Gh. Elemente fundamentale de fizică. Semmelweis Kiadó. 2004 Vasilescu V. U. 1971 Rontó Györgyi. 5.Mureş. Milan. Tg. I. Elemente de fizică modernă.

NUMĂRUL DE ORE DE CURS. STAGII.6. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Semestrul I II Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 2 Număr credite 5 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen .

anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. E.anul II Facultatea de Farmacie. M. M. F.dr. Stagiu semestrul II . F. G. K.anul IV Facultatea de Farmacie. G. specializarea Farmacie.Lucia Şef lucr. Medicamente biologice . E.dr. Analiza medicamentului . Muntean Daniela .anul I Facultatea de Farmacie.anul I Facultatea de Farmacie. J. Practica de vară . H. Imre Silvia 3. Medicamente biologice şi controlul biologic . D. L. K. I.anul IV Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. Stagiu semestrul II .anul II Facultatea de Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. Practica de vară . H.anul II Facultatea de Farmacie. B.1. D. I. specializarea Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. specializarea Farmacie. 2. Practica de vară . specializarea Asistenţă de Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf.anul III Facultatea de Farmacie. Practica de vară . Practica de vară . J. C. specializarea Farmacie.anul IV Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice . C. Analiza medicamentului . specializarea Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. DISCIPLINA: ANALIZA MEDICAMENTULUI A. specializarea Asistenţă de Farmacie. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Practica de vară . L. B. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie .

Norme şi standarde de control adoptate pe plan naţional şi internaţional (farmacopei. Polarografie. Metode electrochimice Utilizate în controlul medicamentului Potenţiometrie. cromatografia în strat subţire. cromatografia de lichide sub presiune. Agenţia Naţională a Medicamentului: condiţii de punere pe piaţă a unui medicament. VIII. Dozarea medicamentelor. Spectrofotometria în IR. Evidenţierea transformărilor fizice şi chimice ale materiilor prime şi formelor farmaceutice. Refractometria. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor de determinare a identităţii. Stabilitatea medicamentelor. lichide şi moi. II. Conductometrie. IV. Alte metode instrumentale cu aplicaţii în controlul medicamentelor . excipienţi. Amperometrie. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Norme Validarea unor metode analitice aplicate în analiza medicamentelor.4. Calitatea medicamentului. Aspecte generale privind analiza şi controlul materiilor prime (determinarea solubilităţii. Metode de separare şi extracţie în analiza medicamentelor. Aspecte generale privind controlul formelor farmaceutice (determinarea parametrilor caracteristici pentru diferite forme farmaceutice). Dispersia optică rotatorie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Electroforeză capilară. Alcoolul şi controlul său din forme farmaceutice. indicilor chimici). soluţii şi substanţe etalon. Libera circulaţie a medicamentului Definiţii: medicament. Dicroismul circular. ICH Q4: Pharmacopoeial harmonization). Aspecte tehnico-reglementatorii. Spectrometria de emisie. Cromatografia de gaze. Reglementări privind calitatea medicamentului în Uniunea Europeană. Substanţe de referinţă. Caracterizarea formelor farmaceutice solide. VI. reactivi. Metode de evaluare a timpului de valabilitate şi conservare. Calitatea medicamentului. V. pHului. Întocmirea unui dosar. Spectrometria de fluorescenţă. Identitatea medicamentelor. Spectrometria de absorbţie atomică. specialitate. Surse de contaminare şi contaminatori. Common Technical Document (CP MP/ICH/2887/99). III. Condiţii de calitate ale unor materii prime farmaceutice. constantelor fizico-chimice. Controlul organoleptic şi analiza preliminară. purităţii şi dozării substanţelor din forme farmaceutice. Etapele controlului medicamentelor Prelevarea probelor pentru analiză. Semnificaţia unor parametri calitativi în analiza medicamentelor. Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară şi rezonanţă electronică de spin. Apa şi controlul său. Aplicaţiile metodelor cromatografice şi electroforetice în controlul medicamentelor Cromatografia de lichide: cromatografia pe hârtie. Evaluarea contaminării. materie primă. Aplicaţiile metodelor spectrale în controlul medicamentelor Spectrofotometria în UV şi vizibil. Puritatea medicamentelor. VII.

Determinări biologice (microbiologice) Controlul sterilităţii. X. contaminării microbiene. XI. drajeurilor. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. capsulelor III. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. Controlul supozitoarelor VI. Metode complexometrice. IX. mod de administrare. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. verificarea calităţii. Controlul soluţiilor (apoase. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. alcoolice. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. suspendabile II. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Reguli şi reglementări europene şi internaţionale privind calitatea medicamentului B. Metode bazate pe reacţii redox şi de precipitare. Metode termice de analiză. injectabile) IV. Medicamente biologice. Controlul siropurilor. Controlul unguentelor V. prelucrarea. Metode semimicrovolumetrice. Controlul unor produse vegetale VII. II.Metode roentgenografice. Metode nitritometrice. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. conservarea sângelui. . Dezvoltarea unor metode spectrale aplicate în analiza unor forme farmaceutice II. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Fracţionarea sângelui. conservarea. Controlul pulberilor compuse: divizate şi nedivizate. Calitatea ambalajului farmaceutic Metode de control pentru ambalaje farmaceutice. forme farmaceutice. Controlul microbiologic al medicamentelor. Metode volumetrice şi semimicrovolumetrice aplicate la dozarea medicamentelor Metode acido-bazice în mediu apos şi neapos. Controlul comprimatelor. Vizită la un laborator privat CURSURI OPŢIONALE I. activităţii microbiologice.

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Medicamente biologice obţinute din pancreas. Extracte tisulare. Medicamente biologice obţinute din hipofiză. Hidrolizate de proteine. Utilizarea terapeutică şi profilactică Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. III. Medicamente biologice obţinute din plămâni. Tipuri de vaccinuri. Obţinerea sângelui integral şi a produselor de sânge C. Redactarea unui text de specialitate . Caracterizarea statistică a rezultatelor experimentale. diagrame. Medicamente biologice obţinute din timus. Analiza statistică de multivarianţă în validarea produselor farmaceutice.III. Reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii matematice. Metodologia cercetării. Vaccinuri. IV. Controlul purităţii microbiologice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor III. Etapele cercetării ştiinţifice. IV. Medicamente biologice obţinute prin extracţie din ţesuturi sau organe animale Medicamente biologice obţinute din ficat. Cercetarea bibliografică de specialitate. Procesul de validare. Controlul calităţii rezultatelor experimentale şi validarea Grafice de control. Clasificare. V. Dozarea heparinei din forme farmaceutice V. Medicamente biologice obţinute din epifiză. Dozarea vitaminelor lipo şi hidrosolubile VI. Evaluarea statistică a determinărilor biologice II. Seruri. Medicamente biologice obţinute din placentă. Aspecte particulare în cercetarea medicamentului. Noţiuni fundamentale de metodologie a cercetării ştiinţifice Caracteristicile cercetării ştiinţifice. Medicamente biologice obţinute din tiroidă. II. Determinarea activităţii enzimatice a unor enzime din forme farmaceutice IV. procedee statistice de control a desfăşurării probelor experimentale. Instrumentele cercetării ştiinţifice Instrumentele generale ale cercetării. Noţiuni de prelucrare şi analiză a rezultatelor experimentale Tabele. V. Imunoprofilaxia activă.

Seruri. III. III. verificarea calităţii. Medicamente biologice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Metode fizice. poster. Tehnici spectrale. Tehnici volumetrice. Validarea metodelor de analiză II VII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. forma. Controlul organoleptic. E. Studiul bibliografic de specialitate: organizare. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă. Tipuri de vaccinuri. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Prelevarea probelor. Metode de separare şi extracţie. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor analitice de determinare a identităţii – masa de analiză din farmacii. Etapele controlului analitic al medicamentelor Reguli de bună practică de laborator. Întocmirea unui referat ştiinţific D. Imunoprofilaxia activă. documentare. Reglementări privind asigurarea calităţii medicamentului II. Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. forme farmaceutice. Clasificare. . Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. Validarea metodelor de analiză I VI. Teste statistice de semnificaţie V. Prelucrarea datelor experimentale. prezentarea textului Prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate. Noţiuni elementare de statistică IV. redactarea fişelor bibliografice proprii (sistem clasic sau electronic). Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. Tehnici cromatografice. întocmirea caietului (dosarului) de bibliografie II. II. conservarea. prelucrarea.Prezentarea rezultatelor cercetării. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. brevet de invenţie. conservarea sângelui. Fracţionarea sângelui. Utilizarea terapeutică şi profilactică. Vaccinuri. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Regresie şi calibrare III. mod de administrare. Fondul.

Stabilitatea medicamentelor Transformări fizice şi chimice ale medicamentelor. Întocmirea unor fişe analitice IV.). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. după data fabricaţiei). Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Controlul cantitativ. Întreţinerea aparaturii.). Calitatea solvenţilor. în vigoare. amestecarea şi divizarea prafurilor. injectabil). Evaluarea statistică a determinărilor fizice şi fizico-chimice F. II. Denumirea latină a medicamentelor. Curăţirea ustensilelor şi a recipientelor (mojare. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. Controlul calitativ: identitatea. loc uscat. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de măsurat. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. Identificarea de medicamente la masă de analiză. Cântărirea pe balanţa automată şi cupăna de mână. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei.R. stupefiante). Filtrarea. III. Aparatura. Tipuri de farmacii. Preambalarea medicamentelor. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. Efectuarea de analiză după F. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate . Planul farmaciei. după forma terapeutică. sinonime. indicatori Substanţe chimice de referinţă. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. Curăţenia la locul de muncă. ustensilele cele mai importante în farmacii. Însuşirea unor tehnici de analiză chimică şi fizico-chimică Determinarea unor parametrii fizici. prescurtări. Controlul cantitativ. cutii. patendule. Dotarea meselor de analiză. responsabilitatea colectivă. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. Disciplina de muncă. Evaluarea timpului de valabilitate. Destinaţia diferitelor încăperi. Probleme de protecţia muncii în farmacie. Programul de lucru al farmaciei. Recepţionarea medicamentelor. Metode cromatografice. Prepararea unor soluţii simple. Volumetria în mediu apos şi neapos. puritate. sticle etc. Etichetarea medicamentelor (extern. loc răcoros). Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi.parametri calitativi. după alfabet. Efectuarea de analize pe forme farmaceutice în următoarele etape: Controlul organoleptic. amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor G. reactivi. IV. sticle etc. Prepararea unor soluţii volumetrice. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. capsule. intern. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Calitatea ambalajelor. Metode spectrale.

care au în formulă extracte.) II. posologie). Cunoaşterea medicamentelor industriale. Prepararea siropurilor. Norme privind eliberarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor farmaceutice. stupefiante. copii. tehnico-medicale şi de optică din România. Adaptarea posologiei în terapia pediatrică şi geriatrică VIII. studenţii vor mai efectua: Citirea reţetelor. Medicaţia vârstelor extreme (nou-născuţi. Medicaţia femeii gravide VI. contraindicaţii. indicaţii. Prepararea apelor aromatice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Cunoaşterea medicamentelor lichide preparate de industrie (siropuri. Controlul lor organoleptic. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE FARMACOLOGIE I.H. al laboratorului de produse cosmetice. J. Filtrarea şi sterilizarea soluţiilor injectabile. dopante) . supozitoarelor preparate industrial. Prepararea soluţiilor coloidale. Prepararea unguentelor. Medicamente cu regim special (toxice. Prepararea soluţiilor oftalmice. Conoaşterea soluţiilor injectabile mai importante preparate de industrie. Prepararea soluţiilor alcoolice şi uleioase. Eliberarea medicamentelor în regim OTC (posologie. a unităţii tehnofarm. mod de rezolvare V. produse dietetice. Prepararea emulsiilor şi suspensiilor. studenţii vor mai deprinde: Prepararea soluţiilor extractive apoase şi hidroalcoolice. mod de administrare. regim alimentar particular. soluţii interne. compoziţie. Prepararea soluţiilor oficinale şi magistrale apoase. Controlul purităţii apei distilate. psihotrope. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare VII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. a depozitului farmaceutic. droguri de risc. În afara cunoştinţelor prevăzute în anul I şi II. bătrâni). Controlul calitativ al medicamentelor lichide I. Controlul dozelor maxime. Regulamentul de organizare şi funcţionare al farmaciei. soluţii externe. aport de lichide etc. Prepararea şi controlul supozitoarelor. Pe lângă cele prevăzute în anii I-III. unguentelor. Prepararea soluţiilor cu solvenţi compuşi. tincturi. Interacţiuni medicamentoase cu semnificaţie clinică – importanţă. al laboratorului de medicamente. Consiliere terapeutică (reacţii adverse. parafarmaceutice. Prepararea ovulelor şi bujiilor. Lucrări de gestiune şi evidenţă. Controlul dozelor maxime pentru produsele industriale IV. reacţii adverse) III. cunoaşterea compoziţiei şi posologiei colirelor.

copii şi bătrâni. proprietăţi. industriale. preparare. industriale. VII. condiţii de calitate. V. ambalarea. baze de unguente. Forme farmaceutice extractive Aspecte generale. magistrale. X. filtrarea. emulsii magistrale de uz intern şi extern. Picături pentru ureche Preparare. condiţii de calitate. magistrale. Verificarea dozelor maxime pentru adulţi. Siropuri Definiţie. exemple oficinale. preparate magistrale IX. exemple oficinale. magistrale. magistrale. ambalare. Operaţii generale la prepararea formelor farmaceutice: cântărirea. Emulsii Definiţie. magistrale. Operaţii speciale la prepararea formelor farmaceutice. metode de obţinere. creme. industriale. magistrale. XIII. exemple oficinale. metode de preparare a supozitoarelor. geluri. IV. . prepararea unguentelor medicamentoase. preparare. condiţii de calitate.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ I. industriale. exemple oficinale. unguente oftalmice. conservarea. exemple magistrale şi industriale VI. etichetarea. exemple oficinale. baze de supozitoare. Soluţii Aspecte generale. controlul calităţii. Picături pentru ochi Preparare. Supozitoare Formulare. exemple oficinale. industriale VIII. Pulberi Preparare. proprietăţi. XI. etichetare. preparare. Aspecte generale referitoare la prepararea medicamentelor în farmacie Prescripţia magistrală. industriale. III. paste. preparare. II. condiţii de calitate. magistrale de uz intern şi extern. Soluţii alcoolice Aspecte generale. Suspensii Formulare. condiţii de calitate. exemple magistrale şi industriale. Unguente Formulare. preparare. XII. dizolvarea. condiţii de calitate. condiţii de calitate. suspensii magistrale. preparare. exemple oficinale. Picături pentru nas Definiţie.

II. Relaţia farmacist-pacient. pentru activitatea cu produse şi substanţe stupefiante. supozitoare. Decretul nr. Autorizarea exercitării profesiei de farmacist. Controlul calitativ al substanţelor medicamentoase în farmacii (Identificarea substanţelor medicamentoase în farmacii – masa de analiză) III. 466/1979. 305/2004. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România. IV. Modul de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs IV. Supliment 2000 ANALIZA MEDICAMENTULUI Controlul calităţii medicamentelor este obligatoriu în toate unităţile farmaceutice: producţie. Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. Legea nr. Legea nr. Relaţia farmacist-Asistent de farmacie. Rolul comunicării în activitatea farmacistului Relaţii interpersonale în farmacie.XIV. Supravegherea calităţii produselor medicamentoase la nivelul unităţilor de distribuţie (depozite şi farmacii) II. Activităţi farmaceutice admise de Legea 305/2004. X. Registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor toxice în unităţile sanitare şi farmaceutice. de către medicii umani şi veterinari. Controlul calităţii următoarelor forme farmaceutice (la nivel de farmacie): soluţii. Organizarea şi funcţionare la nivel naţional şi teritorial al Colegiului Farmaciştilor din România. Însuşirea normelor de supraveghere a calităţii unui produs în orice etapă a existenţei lui este un obiectiv esenţial pentru un student în an terminal al Facultăţii de Farmacie. precum şi organizarea şi funcţionarea colegiului farmaciştilor Condiţiile exercitării profesiei de farmacist în România. distribuţie (depozite şi farmacii).Relaţia farmacist-medic. 73/1969. privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante Modul de prescriere al produselor şi substanţelor stupefiante. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România. Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România. Materiale utilizate la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic şi recipiente de uz farmaceutic conform prevederilor din FR. pulberi. privind regimul produselor şi substanţelor toxice Păstrarea produselor şi substanţelor toxice în farmacie. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. Evidenţa cantitativă a produselor şi substanţelor stupefiante în farmacie. III. I. unguente. Oficina farmaciei-centru de comunicare şi informare pentru pacienţi. privind exercitarea profesiei de farmacist. folosite în scopuri medicale. . emulsii ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ I. suspensii. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei de farmacist. Autorizarea farmaciilor pentru activitatea cu această categorie de substanţe. Autorizarea unităţilor farmaceutice de către Ministerul Sănătăţii. Prescrierea produselor şi substanţelor toxice în medicina umană şi veterinară.

Tipuri de farmacii. pentru aprobarea normelor privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice. s..a) . loc uscat. responsabilitatea colectivă. sinonime. Controlul purităţii apei distilate. Ordinul nr. Studenţii anului III trebuie să se deprindă cu: Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I şi II. referitoare la eliberarea medicamentelor în farmacii. în diferite forme farmaceutice. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. Eliberarea lor sub stricta supraveghere a farmacistului îndrumător. Planul farmaciei. după data fabricaţiei). studenţii trebuie să cunoască medicamentele indigene şi de import folosite în mod curent(compoziţie.V. Preambalarea medicamentelor. în vigoare. precum şi a condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora Acte necesare pentru autorizarea unităţilor farmaceutice (farmacie. Întreţinerea aparaturii. posologie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Filtrarea. stupefiante). injectabil). Programul de lucru al farmaciei. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de mâsurat. La terminarea practicii în farmacie. Etichetarea medicamentelor (extern. Disciplina de muncă. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate M. Prepararea unor soluţii simple. Citirea reţetelor compensate şi gratuite. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Condiţiile de organizare şi funcţionare ale farmaciei comunitare şi de spital. Denumirea latină a medicamentelor. intern.). Aparatura. Dotarea meselor de analiză. 626/2001 al M. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. contraindicaţii. Destinaţia diferitelor încăperi. Probleme de protecţia muncii în farmacie. sticle etc. Acte necesare pentru obţinerea avizului de liberă practică pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie.). cutii. după alfabet. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Curăţirea ustensilelor şi recipientelor (mojare. Taxarea reţetelor. depozit farmaceutic. după forma terapeutică. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. unitate de productie). Cântărirea pe balanţa automată şi cmpănă de mână. patendule. Obţinerea unor elaborate. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. loc răcoros). drogherie. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. amestecarea şi divizarea prafurilor.S. sub atenta supraveghere a farmacistului îndrumător. prescurtări. sticle etc. K. al depozitului farmaceutic. Efectuarea de analiză după F.R. amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor L.F. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. capsule. al drogheriei şi laboratorului de producţie. Aprofundarea legislaţiei farmaceutice în vigoare. ustensilele cele mai importante în farmacii. Cunoaşterea programului de calcul utilizat în gestionarea reţetelor compensate şi gratuite. Identificarea de medicamente la masă de analiză.Recepţionarea medicamentelor. Curăţenia la locul de muncă. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri.

Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Burgot. Paris. Editura Medicală. Baloescu. 1987 L. J. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. R. Ed.H. ediţia a 4-a. Rouessac. London. Mureş. 5e Edition. M. 1980 I. Ed. 1993. Bojiţă. 1992 Silvia Duşa. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Ghid de lucrări practice. 1998 G. London. Beckett. M.5. 4th Edition. R. Editura Medicală. 2002 A.eudra. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Litografia UMF Tg. 2002 F. Volumul 2. Baloescu. Târgu-Mureş.L. Ferencz: Analize instrumentale. XXV. 2nd Edition. Note de curs. Kiss Ilona. R. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. 2004 C. Mureş. L. Sulimente ***Farmacopeea Britanică. Metode spectrale. John Wiley and Sons. Toronto. A. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Deva. Editura Intelcredo. Izabella Foris. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Editura Dacia. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Deva. M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Grecu. Săndulescu. Bucureşti. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. 1998 A. Metode volumetrice. 1994 Silvia Duşa. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Medicales Interactiv. 1983 C. The Athlone Press. Méthodes chromatographiques. Bass. Bucureşti. Cluj-Napoca. Rouessac: Analyse chimique. Elena Curea: Controlul medicamentelor. Editura Medicală. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. IMF Tg. R. ClujNapoca. Grecu. Bucureşti. New York. Sydney. 1994 M. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Editions Médicales Internationales. Paris.org/emea. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. cromatografice şi electroforetice de analiză. electrophoreses et méthodes spectrales. Săndulescu. Litografia UMF Tg. Mureş. Bojiţă. Ediţia a X-a. Roman. 2002 ***USP.eudra. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Daniela Lucia Muntean. Editura Intelcredo. email mail@emea. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. L.org şi http://www. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry.html .K. R. 2003 M. Bojiţă. 2004 I. Volumul 1. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R.B. 2000 ***Farmacopeea Română. L. Editura Didactică şi Pedagogică. J. 1975 Bodo Agnes. Roman. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Roman. Dunod. University Press.

Koupparis M. Méthodes chromatographiques. Cluj-Napoca. ediţia a 4-a. Bucureşti. New York. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. J. 1994 M. Lăcrămioara Popa: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Sydney. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. London. G. 4th Edition. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. Christian G. Săndulescu. 1993. R. A. Paris. Rouessac: Analyse chimique. Editions Médicales Internationales.E. M. Editura Medicală. Baloescu. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Ed. M. Bojiţă.. IMF Tg. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. Mureş.A. cromatografice şi electroforetice de analiză. 2nd Edition. 2002 F. Mureş. Editura Masson. Vari: Compendiu de farmacologie generală. J. Ed. Dunod.B. Roman. 2003 L. Beckett. 1984. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Deva. Metode spectrale. Rouessac.L. 1993 D. Tixier. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. M. Bucureşti. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Roman. Tixier. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Editura Printech. 1998 A. Kiss Ilona. Deva. 2004 C. Bojiţă. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Baloescu. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 1992 G. R. Săndulescu. XXV. London. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. 1975 Bodo Agnes. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. cromatografice şi electroforetice de analiză. Bucureşti. C. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor.H. 5e Edition. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. 2003 . Laboratoires Choy Maria Dogaru. IMF Tg. Bojiţă. 2004 C. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. G. VCH Publishers New York. Editura Medicală. Volumul 2. Medicales Interactiv. Kiss Ilona. M. electrophoreses et méthodes spectrales.H. Editura Medicală. 1994 M. Cluj-Napoca.. 1975 Bodo Agnes. Paris. 2003 A. Burgot. R. Editura Masson. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Ediţia a X-a. L. 2003 ***Farmacopeea Română.. 2001 ***Agenda medicală. L. R.. 1998 Themistocles P. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Quamtitative calcolations in pharmaceutical practice and research. Editura Intelcredo.B. 1984 Daniela Lucia Muntean. Editura Intelcredo. Daniela Lucia Muntean. Roman.K. R. Macheras P. Editura University Press. 2002 ***USP. The Athlone Press. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. John Wiley and Sons.D. Toronto. M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. 2004 C. Metode spectrale. Volumul 2.

Bucureşti. Beckett. Bojiţă. A.A. Grecu. Rouessac. R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Metode volumetrice. 1975 Bodo Agnes. Burgot. Ed. Litografia UMF Tg. ediţia a 4-a. Târgu-Mureş. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Ferencz: Analize instrumentale. L. 1980 I. Méthodes chromatographiques. 1994 M. Grecu. Daniela Lucia Muntean. 4th Edition. M. The Athlone Press. Baloescu. Beckett.K. Note de curs. Toronto. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor.B. John Wiley and Sons. Toronto. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. 2002 ***Farmacopeea Europeană. M. 2003 ***Farmacopeea Română. London. Roman. R. The Athlone Press. Editions Médicales Internationales. Litografia UMF Tg. Metode spectrale. Sydney. 2002 F. R. 2nd Edition. 5e Edition. Volumul 2. 1992 G. 2001 ***Agenda medicală. Mureş. Ghid de lucrări practice. 2nd Edition. Săndulescu. Izabella Foris. 1998 A. 2002 ***USP. Volumul 1. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. 1983 C. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Laboratoires Choy Maria Dogaru. London. electrophoreses et méthodes spectrales. Bucureşti. Mureş. Roman.H. Dunod. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. 2004 E. J. 1994 Silvia Duşa. 1993. 2004 I. Sydney. Mureş. Editura Intelcredo. Medicales Interactiv.K. University Press. Editura Dacia. Rouessac: Analyse chimique. Editura Intelcredo. Editura Didactică şi Pedagogică. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Cluj-Napoca. Bojiţă. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. London. Editura Medicală. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. Vari: Compendiu de farmacologie generală. 1998 A. Paris. Săndulescu. 2003 M.H. 2004 C. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Ed. XXV. Ed. 4th Edition. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. C. London. Méthodes et techniques instrumetales modernes. 1987 . 1992 Silvia Duşa. ClujNapoca. Bucureşti. IMF Tg. Paris. L. Baloescu. New York. Editura Medicală. Elena Curea: Controlul medicamentelor. Ediţia a X-a. J. Medicales Interactiv. John Wiley and Sons. L. New York. Paris. Kiss Ilona. Editura University Press.L. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. cromatografice şi electroforetice de analiză. J. Deva. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Deva. 2002 A.B. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. R.

NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I II Semestrul B. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr credite 7 Număr credite 2 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu . R. 2002 ***USP. Ed. M. Editura Medicală. J. 1993. Sulimente ***Farmacopeea Britanică. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Méthodes chromatographiques.org şi http://www.L. I II Semestrul F. Bass. Ediţia a X-a.eudra.html 6. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. ediţia a 4-a. Rouessac: Analyse chimique. Rouessac. I II Semestrul C. I II Semestrul D. 1998 G. Burgot. Paris. Bojiţă. Méthodes et techniques instrumetales modernes.eudra.L. 2000 ***Farmacopeea Română. electrophoreses et méthodes spectrales. 5e Edition. 2002 ***Farmacopeea Europeană. STAGII.org/emea. email mail@emea. XXV. 2002 F. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Dunod. Roman. A. Editions Médicales Internationales. I II Semestrul E. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.

Semestrul G. I II Semestrul H. I II Semestrul I. I II Semestrul J. I II Semestrul K. I II Semestrul L. I II Semestrul M. I II

Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs -

Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii -

Număr ore lucrări practice 30 (3 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (26 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (15 săptămâni)

Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 20 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 30

Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen

1. DISCIPLINA: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ A. Botanică farmaceutică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Plante medicinale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Oroian Silvia Prep.drd. Carpiuc Florina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei si anatomiei plantelor medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor, care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Cunostinţele teoretice sunt completate şi aprofundate în mod eficient la lucrările de laborator, care întregesc cunoştiinţele predate la curs. Se pune un accent deosebit pentru demonstrarea realizărilor din ultimele decenii. Programa analitică cuprinde următoarele cursuri: Importanţa studieri Botanicii farmaceutice pentru învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Lizozomii, Microcorpii, Sferozomii, Corpii paramurali, Citoscheletul, Structuri pluritubulare, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice, Vacuomul celular, Peretele celular. II. Histologie vegetală Viitorul farmacist trebuie să cunoască noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. III. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare, morfologia externă şi anatomia acestora. Rădăcina: morfologia rădăcinii; anatomia rădăcinii; rădăcini metamorfozate; sinteza unor principii active în rădăcini şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii; anatomia tulpinii; produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei; anatomia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii; anatomia

florii; tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa: morfologia şi anatomia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă. SISTEMATICA PLANTELOR I. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice. II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae; Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae. Familiile: Papaveraceae, Fumariaceae, Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae. Familiile: Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae. Familiile: Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae, Sapindaceae, Hyppocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae, Rhamnaceae. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae, Brassicaceae. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae, Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae. Familia: Asteraceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Norme de comportare si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. II. Structura celulei vegetale Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular: cromatoforul de la Spirogyra sp. si a grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota si petalele de Calendula officinalis. III. Incluziunile ergastice Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea mays, Phaseolus vulgaris, Oryza sativa. Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea

Formatiuni epidermice Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis. IX. părozitatea limbului. Dispozitia florilor Inflorescente racemoase. Structura primară si secundară a tulpinii Structura primară a tulpinii de Mentha x piperita. X. anatomia ovarului la Lilium candidum. Structura secundară a tulpinii de Pynus sylvestris. frunze compuse. Morfologia si anatomia organelor de reproducere Morfologia florii la Picea abies. VI. VII. Picea abies şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. Mentha x piperita. laticifere articulate de la Chelidonium majus. Lysimachia nummularia. Structura secundară a rădăcinii de Agrimonia eupatoria. Sambucus nigra. vârful limbului. Tesuturile de apărare. Iris germanica. Tesuturi conducătoare Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală). Tesuturi mecanice Colenchimul angular din tulpina de Lamium album. inflorescente cimoase. XII. Stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea. Mentha x piperita. diagrame si formule florale. ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp. Structura primară şi secundară a rădăcinii Structura primară a rădăcinii de Primula veris. Ţesuturi fundamentale. baza limbului. VIII. Hypericum perforatum. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris. marginea limbului. Morfologia frunzei Părtile componente ale unei frunze simple. Humulus lupulus. Structura anatomică a frunzei Structura bifacială a frunzei de Vaccinium vitis-idaea. nervatiunea frunzei. Iris germanica. XI. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. Sferocristale de inulină în rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis. ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus. perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale. Elaeagnus angustifolia. structura ecvifacială la frunza de Dianthus carthusianorum. structura omogenă la frunza de Iris germanica. Zea mays. ursini de oxalat de calciu din Althaea officinalis. XIII.oxalatului de calciu: nisip oxalic cristalin din Atropa bella-donna. inflorescente compuse. macle de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa. Zea mays. Thymus serpyllum. rafidele de oxalat de calciu din petiolul frunzei de Begonia rex. Morfologia si anatomia fructului . structura anatomică a petiolului de Scopolia carniolica. Tilia cordata. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoides. formele limbului. Urtica dioica şi Humulus lupulus. Angelica archangelica. Ţesuturi secretoare: ţesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola wittrockiana. IV. morfologia florii la angiosperme.. anexele foliare. V. sclerenchimul fibros din tulpina de Asparagus officinalis. Stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica.

Morfologia si anatomia seminţei de Ricinus communis. Equisetum arvense. Ginkgo biloba. Potentilla erecta. fructe multiple. Rhamnaceae. VI. Crataegus monogyna. Viola tricolor. Dryopterix filix-mas. Capsella bursa. Taxus baccata. Lythrum salicaria. Geraniaceae. Carum carvi. P. Tehnica determinării plantelor II. III. Seminţe medicinale. fructe simple. Hippocastanaceae. Rosa canina. XIV. indehiscente. Alchemilla xanthochlora. Hypericum perforatum. Eryngium planum.pastoris. Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Ephedraceae: Ephedra distachya. Viscum album. uscate. Coriandrum sativum. Urtica dioica. VIII. SISTEMATICA PLANTELOR I. Hypericaceae. Familiile: Elaeagnaceae. Foeniculum vulgare. fructe simple. Saponaria officinalis. Berberis vulgaris. Aesculus hippocastanum. indehiscente. Sinapis alba. Helleborus purpurascens. Potentilla anserina. uscate. Ruta graveolens. Dryopteridaceae. Ononis arvensis. Loranthaceae. Adonis vernalis. Ricinus communis. Linum usitatissimum. cărnoase. Euphorbiaceae Epilobium angustifolium. Asarum europaeum. Sorbus aucuparia. Pinus sylvestris. Galega officinalis. Papaver somniferum. Filipendula ulmaria. Humulus lupulus. Familia: Rosaceae Agrimona eupatoria. Levisticum officinale. Rutaceae. Chelidonium majus. dehiscente. Morfologia si anatomia seminţei Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. dehiscente. Prunus spinosa. Gypsophila paniculata. Brassica nigra. Aconitulm species. fructe false. Abies alba. Violaceae. Frangula alnus. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina) Lycopodium clavatum. Angelica archangelica. VII. Ranunculaceae. Familia Fabaceae Cytisus scoparius. Urticaceae Polygonum aviculare. Familiile: Aristolochiaceae. cărnoase. Linaceae. Hedera helix. Glycyrrhiza glabra. fructe simple. fructe compuse. Geranium robertianum. Clasificarea fructelor: fructe simple. Berberidaceae. Picea abies. Geum urbanum. Melilotus officinalis. Equisetaceae. Rheum palmatum var. Familiile: Onagraceae. bistorta. tanguticum. Laburnum anagyroides. Familiile: Polygonaceae. Caryophyllaceae Aristolochia clematitis. Araliaceae. Papaveraceae. Cannabis sativa.Morfologia fructului. Sanguisorba officinalis. Cannabaceae. . V. Lythraceae. Apiaceae. Consolida regalis. Glycine max. Juniperus communis. Încrengătura Spermatophyta. Angiospermatophyta. IV. Oenothera biennis.

Thymus serpyllum. Echinacea angustifolia. ţesuturile conducătoare. T. Tussilago farfara. Origanum vulgare. Caprifoliaceae. Malvaceae. Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma. Malva sylvestris. Melanthiaceae. Symphytum officinale. Tilia cordata. Xanthium strumarium. Althaea officinalis. Familiile: Apocynaceae. Ericaceae. Aparatul Golgi. Lamiaceae Digitalis lanata. Valerianaceae. Mentha x piperita. Rubia tinctorum. XIII. ţesuturile de apărare. D. Alcea rosea. Veratrum album. X. Ciochorium intybus. Hyssopus officinalis. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor în Grădina botanică B. Aloe vera. Zea mays. Plantago lanceolata. Araceae Convallaria majalis. Solanaceae. Se va preda: Importanţa studieri Plantelor medicinale pentru învăţământul farmaceutic. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei şi anatomiei plantelor medicinale. Plastidele. purpurea. Cunoasterea structurii celulei vegetale. Colchicum autumnale. Familiile: Salicaceae. grandiflora. Primula veris. Plantaginaceae. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine. Calendula officinalis. Histologie vegetală Acest subcapitol cuprinde noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. ţesuturile mecanice. Sambucus nigra. Liliaceae. Reticulul endoplasmatic. Inula helenium. Nucleul. Mitocondriile. Familia Asteraceae Achillea millefolium. Acorus calamus. a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor. Ribozomii. Arctium lappa. Fraxinus excelsior. Hyoscyamus niger. Elymus repens. Vacuomul celular. Boraginaceae Vinca minor. Artemisia absinthium. Scopolia carniolica. P. II. Salix alba. Iris germanica. Silybum marianum. Cynara scolymus. ţesuturile secretoare. Orchis morio. platyphyllos. Rosmarinus officinalis. Gentianaceae Populus nigra. P. care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Iridaceae. XIV. tomentosa. Lavandula angustifolia. D. Salvia officinalis. Allium sativum. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Verbascum phlomoides. Leonurus cardiaca. major. Rubiaceae. Valeriana officinalis. Centaurium erythraea. Atropa bella-donna. Datura stramonium. Incluziunile ergastice.asclepiadea.IX. În cadrul acestui . Primulaceae. a ţesuturilor vegetale. Tiliaceae. Vaccinium myrtillus. Poaceae. Allium cepa. Vaccinium vitis-idaea. Alliaceae. Matricaria recutita. Orchidaceae. Colchicaceae. Familiile Asparagaceae. Gentiana lutea. ţesuturile fundamentale. Familiile: Scrophulariaceae. Tanacetum vulgare. Lamium album. T. Arctostaphylos uva-ursi. Oleaceae. Melissa officinalis. Peretele celular. Taraxacum officinale.media. XII. XI. G.

rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii. Norme de comportare şi tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Familiile: Polygonaceae. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae. Papaveraceae. Familiile: Myrtaceae. Hypericaceae. Frunza: morfologia frunzei. Caryophyllaceae. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de Calendula officinalis.subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Familiile: Caprifoliaceae. Structura celulei vegetale Aparate optice utilizate în studiul morfologic şi anatomic al plantelor medicinale. Cannabaceae Familiile: Rosaceae. Valerianaceae. Ranunculaceae. produse vegetale de origine caulinară. Gentianaceae. Colchicaceae. Familiile: Apiaceae. Primulaceae. Malvaceae. tipuri de inflorescente. Violaceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Unităti sistematice. Plantaginaceae. Lythraceae. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare şi morfologia externă. Fabaceae. Familiile: Tiliaceae. Rhamnaceae. Studiul plastidomului celular: grăuncioarele de clorofilă din Vallisneria spiralis. Scrophulariaceae. Floarea: morfologia florii. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae. Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. II. Familia: Asteraceae. Araceae. importanta drogurilor care provin din flori. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală.Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae Încrengătura Spermatophyta. Încrengătura Spermatophyta. Apocynaceae. Cupressaceae. Elaeagnaceae. Ericaceae. Subîncrengătura Angiospermophytina. Betulaceae. Tesuturile de apărare. Tesuturi secretoare . Pinaceae. Fagaceae. Familia: Lamiaceae. Mimosaceae. importanţa drogurilor care provin din sămânţă. Iridaceae. Familiile: Boraginaceae. Solanaceae. Formatiuni epidermice. Orchidaceae. III. Poaceae. SISTEMATICA PLANTELOR I. II. Rădăcina: morfologia rădăcinii. Fructul si sământa: morfologia fructului şi a seminţei. Rutaceae Familiile: Linaceae. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare . Familiile: Ginkgoaceae. Brassicaceae.

Equisetum arvense. Lythraceae. Pinaceae. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. nervatiunea frunzei. uscate. Carum carvi. Hypericaceae. VI. Primulaceae. Humulus lupulus. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Elaeagnus angustifolia. Apiaceae. Rheum palmatum var.Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Urtica dioica. Frangula alnus. Gossypium herbaceum. Familiile: Fagaceae. Vaccinium myrtillus. Centaurium erythraea. Linaceae. Lythrum salicaria. fructe false. Saponaria officinalis. Ţesuturi secretoare: perii secretori de pe frunzele de Mentha x piperita. Rosa canina. Brassica nigra. fructe multiple. Morfologia tulpinii. Crataegus monogyna. Familiile: Ranunculaceae. Vaccinium vitis-idaea. Clasificarea fructelor: fructe simple. Încrengătura Spermatophyta. IV. Agrimona eupatoria. Familia Fabaceae. Myrtaceae. Rosaceae Quercus robur. Subîncrengătura Coniferophytina. Citrus aurantiacum. Familiile: Elaeagnaceae. Stomatele de tip dicotiledonat: Mentha x piperita. II. V. Betulaceae. Familiile: Salicaceae.tanguticum. Krameria triandra. Tiliaceae. dehiscente. Eryngium planum. Rhamnaceae Astragallus gummifer. Morfologia frunzei Morfologia rădăcinii. Papaveraceae. fructe compuse. dehiscente. Eucalyptus globulus. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. Inflorescente racemoase. inflorescente compuse. III. III. Gypsophila paniculata. Geum urbanum. baza limbului. inflorescente cimoase. morfologia florii la angiosperme. vârful limbului. Familiile: Ginkgoaceae. Morfologia fructului. Tehnica determinării plantelor Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. indehiscente. Tilia cordata. Primula veris. Caryophyllaceae. fructe simple. Morfologia organelor de reproducere. fructe simple. cărnoase. Morfologia şi anatomia fructului şi seminţei Morfologia florii la Picea abies. Coriandrum sativum. uscate. Cupressaceae. Polygonaceae Adonis vernalis. Ericaceae. Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. Papaver somniferum. Betula pendula. Prunus cerasus. Alchemilla xanthochlora. Stomatele de tip monocotiledonat: Zea mays. Violaceae. IV. Hypericum perforatum. Juniperus communis. Părtile componente ale unei frunze simple. . anexele foliare. fructe simple. cărnoase. Glycyrrhiza glabra. Ginkgo biloba. Gentianaceae Populus nigra. produse vegetale de origine caulinară. părozitatea limbului. indehiscente. marginea limbului. Polygonum aviculare. Viola tricolor. Angiospermatophyta. frunze compuse. Althaea officinalis. Morfologia rădăcinii. Chelidonium majus. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Linum usitatissimum. Gentiana lutea. Pinus sylvestris. Cannabaceae. formele limbului. Dispozitia florilor. Malva sylvestris. PLANTELE MEDICINALE I. Rutaceae. Potentilla anserina. Morfologia tulpinii. Malvaceae. Salix alba.

Morfologia si anatomia plantelor . Botanică farmaceutică . Moruzi Constanta. Karsten G. Bucuresti 1978 Anghel I. Morfologia si anatomia plantelor. Tussilago farfara. Toma C. Melissa officinalis.Cluj-Napoca.. Brezeanu Aurelia. şi Ped. Toma N.lucrări practice. 1990 . Didactică si Pedagogică... X. Origanum vulgare. Botanică generală si sistematică. Medicală Universitară Iuliu Hatieganu . Mures Palade Madelena. Recapitulare Convallaria majalis. Stiintifică si enciclopedică.Napoca Tămas M. Ed. Botanică farmaceutică. Aloe vera. Ed. Növenyszervezettani gykorlatok.. Andrei M. Familiile: Caprifoliaceae.. Toma C. Cluj . Tg. Familiile: Asparagaceae. vol III. Mentha x piperita. Lehrhbuch der Botanik. Bucureşti. Litografia U.. 2000 Popovici Lucia. Bucureste.F. Did. Atlas botanic. Ed. Anatomia plantelor. Botanica farmaceutică. Histologie. Univ. vol I. Citologia vegetală. Didactică si Pedagogică. Thymus vulgaris.Manual de lucrări practice. Ed. 1966 Morlova Irina si colab. 1965 Fitting H. Botanică. Tehnică. Thymus serpyllum. Organografie.. Cynara scolymus. Plantaginaceae Sambucus nigra. Füzi I. Naela C. Bucuresti. Bucureşti 1985 Morlova Irina. 1966 Nită Mihaela.. Familiile: Lamiaceae Hyssopus officinalis. Valeriana officinalis. Bucureste. Didactică si Pedagogică. Oroian Silvia. Rosmarinus officinalis. 1981 Serbănescu Jitariu Gabriela. 1913 Giesenhagen K.. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Salvia officinalis. Botanică. I. Artemisia absinthium.. VIII. Hodisan Viorica. I. Ed. Növenytani praktikum. Arnica montana.M. Ivănescu Lăcrămioara. Verbascum phlomoides. 1964 Radu A... Grub Verlang. Ed. vol I. Calendula officinalis.. Lehrhbuch der Botanik. Lavandula angustifolia. Rugină Rodica. Iasi. Fr. Didactică si Pedagogică. Digitalis purpurea. Ed.VII. Schenck H. Indrumător de lucrări practice vol.. Bucuresti. 1999. Szalac I. Plantago lanceolata. Ed. Botanica farmaceutică. Liliaceae.. 5. Solanaceae. Bucuresti. Agro-Silvică..L. Jost L... 2000.R. 1973 Sárkány S. Scrophulariaceae. Atropa bella-donna.. IX. Bucuresti 1979 Anghel I. si Pedagogică. Jena. coord. Matricaria recutita. Andronescu Ecaterina. Morfologia si anatomia plantelor.: Botanică farmaceutică. Toma I. Bucuresti. „ Al.. Cuza”. 2001. Verlag von Gustav Fischer. Budapest. Poaceae.Did. 1981 Ciobanu I. Ed. Citologie. 1997 Palade Madelena et colab.: Ultrastructura celulei vegetale. Zea mays. Tehnoplast Company S.M.F. Ed. Lucrări practice.Academiei.Didactică si Pedagogică. Valerianaceae.. Stuttgart Grintescu I. Ed. Familia Asteraceae Achillea millefolium. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică. Cnicus benedictus. 1980 Tămas M. Ed.. Tankönykiado. Ed. Ed.

Botanică farmaceutică.. Band V. 1-5. Acad. Excursionflora von Ostereich. Oswald K. Ed. Bucureşti Ciocârlan. 1998. II.. Academiei R.Cluj-Napoca. Maria. Ed. Tg. 1994.. Pârvu. II. I.II.. argument al ştiinţei şi spiritualităţii româneşti. Ed. 1991.) 1964-1980. xerografiat.Did şi ped.. 1929. Ed. Istoria medicinei româneşti. Bucureşti Borza.:Flora mică ilustrată a României. 1995. 2000.. T. Edit. II.. vol. Grigorescu E.. Atlas. Cluj – Napoca Cristea V. Academiei Romane. Cambridge University Press Botanică farmaceutică (Sistematica). Cambridge University Press. Rodica.F. ISBN 973-8021-23-5 Botanică farmaceutică. Wien IX Toma. Tutin.. Ed. 2004.: Botanică farmaceutică Ed.: Atlas de plante.L. Plantele endemice din flora României. Stuttgart Pârvu . Anatomia plantelor medicinale. Kosmos Atlas Bluttenpflanzen. 1990. Medicală. Flora Europea.. 1993.. vol. ISBN 973-85602-6-8 Botanică farmaceutică.. 1981. vol. 2002.. Bucureşti. 1931. 1990 Todor I. Irina. University Press. I *** 1966-1976. Flora Europea. Bucureşti 1981 Tămas M. I-II. 1991. 1952-1976 Tutin. V. Plante medicinale. Ed. ISBN 973-86119-5-4 . Documents Phztosociologiques. I.. I. şi Ped.G. Junimea. 1980. B. Band V.. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie. Ed. 1972.. Wien I Thoms. 1991. 1993.R. Ed. Füzi I. Flora Europea. Andronescu Ecaterina. Dicţionar etnobotanic. Camerino Cristea V. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică. Brough. 270 p.. Medicală Bucureşti Coldea Gh. Ed. P. organografie. Medicina populară. Miercurea Ciuc Dihoru. prodrome des asociations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Gostin. Flora ilustrată a României. Ed. Plante medicinale şi aromatice. Edit. Hermann.. C. Stuttgart und Wien Avram R. Univ. Bucuresti Adler W. 1998. C. Did. Iasi Toma. Mihaiu. vol XIII. Agrosilv. Urban & Schawarzenberg. 22. Ed. Rugină. vol. Ed..M. 2000. Bucuresti *** 1952-1965. I. 1993. Vol I. Botanique. Mureş Bologa.G.. Ed. Flora Republicii Socialiste Romania.Thoms. Plantele medicinale şi condimentare din judeţul Harghita. şi ped. T... Flora Europea.III. 1987. T.. T. Cambridge University Press Tutin. Al.). Urban & Schawarzenberg.Fitochimie şi Fitoterapie.) 1964-1980. Îndrumător de lucrări practice. Bucureşti Bocşe. Marisia XXIII-XXIV. Bucureşti. Franckh-Kosmos Verlangs – GmbH et Co. Iosif. Andronescu. „ Babeş – Bolyai”. Hermann.G. Fusi.. Ed. Ed.( red. Ecaterina. Ed.G. histologie. Fitocenologie şi vegetaţia României.. I-X. 1991. Cambridge University Press Van Tieghem. citologie.S. Buia A.. 2000. C. XI-XIII. Ed.. Tipomur. G. Cluj –Napoca Csedo C. Did. Ceres Bucureşti Gibbons. C. Enciclopedică.. Histologie vegetală. Ed. UCCOOP. Flora Republicii Socialiste Romania.. 1-5. Bucureşti Ciulei I. Ligia. Stănescu Ursula. V. Acad. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie. Verlag Eugen Ulmer. Ceres. 1968. 1966 Radu A. 434 p. II. Bucureşti Prodan I.( red. Fischer R. (red. Hodisan Viorica. 1928. University Press. Universul plantelor. Vol II. Fitocenologie şi vegetaţia României. Bucuresti Tutin. Ed.

citologie. Bucuresti Avram R. organografie.. Botanică farmaceutică. Andronescu. Ed. Acad. Fusi. Ed. Botanică farmaceutică. Ed. Ed. 1997 Palade Madelena et colab. Morfologia si anatomia plantelor. Anatomia plantelor medicinale. STAGII..R. Histologie.. Botanică farmaceutică . Bucureste.M. Toma I. Ed. Bucureşti. 1965 Grintescu I. Flora Republicii Socialiste Romania. Didactică si Pedagogică. Füzi I.:Flora mică ilustrată a României. Bucuresti *** 1952-1965. histologie. University Press. şi Ped. Iosif. 1952-1976 Oroian Silvia. Bucuresti. Mures Palade Madelena. Bucureşti. C. Did. Ed. şi Ped. 2002 Oroian Silvia. Botanică farmaceutică (Sistematica).B. Rodica. Bucuresti 1978 Ciobanu I. Bucureşti 1981 Todor I. Didactică si Pedagogică. Ed. Bucuresti.: Botanică farmaceutică Ed. Rugină. Bucureşti 1985 Oroian Silvia. Bucuresti. Atlas botanic. I.Didactică si Pedagogică.. Tehnică. Botanică farmaceutică. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 5 7 Număr credite 2 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Didactică si Pedagogică. Botanica farmaceutică. vol I. Indrumător de lucrări practice vol. Acad. Vol I.. Morfologia si anatomia plantelor. 1966 Radu A. Academiei Romane. Buia A. Anatomia plantelor.. Flora Republicii Socialiste Romania. Botanică. 1973 Serbănescu Jitariu Gabriela. Ed. Bucureste. Tg. 1981 Prodan I. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.L. Bucureşti. Vol II. Organografie. 2001. Ed. Andrei M.. I-X. Toma C. Andronescu Ecaterina. Moruzi Constanta. 2004 6. Tipomur. Ed.. Agrosilv. Ed. University Press. 1998 *** 1966-1976. Atlas.Did şi ped. Tehnoplast Company S. Did. Ecaterina. Litografia U. I II Semestrul B. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Ed. 1980 Toma. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. XI-XIII. Citologie.lucrări practice. Stiintifică si enciclopedică.: Atlas de plante. Ed. Edit. vol I..F. Plante medicinale şi aromatice. Ed.. 2000 Oroian Silvia. 2000 Popovici Lucia. Botanică farmaceutică. Edit.

Structura moleculară a mebranelor biologice. structura celulei procariote (celula Cyanophytae-lor şi celula bacteriană). Alte tipuri de structuri (structura cenotică şi structura virusurilor). VII. . III. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Membrana eritrocitului şi antigenele grupelor sanguine. Biologie celulară – anul II Facultatea de Farmacie. transport pasiv. specializarea Farmacie 2. Rolul microscopiei electronice în obţinerea informaţiei structurale în biologia celulară Nivelul de organizare a ultrastructurilor accesibile prin microscopia electronică. II. Asemănarea şi deosebirea între celulela vegetală şi animală Organizarea celulară: tipuri de structuri celulare. Obligatorie 4. Ultrastructura şi activităţile fiziologice ale hialoplasmei VIII. Ultrastructura şi rolul fiziologic al plasmalemei Învelişul celular: componente. IV. Transport prin membrane Difuziunea simplă.drd. Curticăpean Manuela-Claudia 3. Importanţa şi actualitatea Biologiei celulare pentru învăţământul farmaceutic Scurt istoric al celulei. receptorii de membrană. Caracterele infrastrucurale ale celulei vegetale Studiul constituenţilor celulari. V. VI. Originea eucariotelor şi formarea celulelor eucariote. funcţii. proteinele carrier cu activitate ATP-azică. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf dr. sistemele de transport implicate în reglarea pH-ului citoplasmatic. glicocalixul. exocitoză. Structuri specializate ale mebranei.1. simport. Transport vezicular. Tóth Ecaterina .Tünde Prep. endocitoză. aparatul Golgian. lipidele. antiport. proteinele şi glucidele membranare. mobilitatea lor. Ultrastructura Originea şi funcţia organitelor citoplasmatice: reticulul endoplasmatic. Alcătuirea celulei eucariote. DISCIPLINA: BIOLOGIE CELULARĂ A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Prepararea materialelor biologice pentru cercetările microscopiei electronice. Asimetria membranelor.

aparatul vacuolar. Biosinteza cutinei şi al suberinei. controlul şi sinteza proteinelor . biogeneza mitocondriilor. a ADN şi ARN. constituenţii chimici. sequiterpene. Rolul fiziologic al mitrocondriilor .şi fosfolipidelor. Ultrastructura nucleolului. Biosinteza heterozidelor. Metode de studiu ale celulei .funcţiile membranelor mitocondriale: conversia energiei. ultarstructura nucleoplasmei Nucleul. Derivaţi de la glicocol. Biosinteza terpenelor. XV. Centriol şi cinetochorul. Biosinteza glicozizilor cardiotonici. Ultrastructura condriomului celular Structura electronomicroscopică Localizarea ultrastructurală a constituenţilor chimici mitrocondriali. tetraterpene. Scheletul actinic şi filamentele intermediare. XVI. derivaţi de la tiptofan şi derivaţi de la lizină-ornitină. Structura electronomicroscopică proteinelor). XIV. derivaţi de la fenilalanină.ciclul celular Tipurile de diviziune: diviziunea directă a nucleului (amitoza). Incluziuni inerte. XVII. cromosomii şi genele. proprietăţi şi funcţii). Peretele celular Ultrastructura. Biosinteza saponozidelor. ultrastructura vacuomului. Rolul biologic al nucleului: Biosinteza acizilor nucleici: biosinteza nucleotidelor. etc. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Constituenţii nevii ai celulei vegetale Deuteroplasma. triterpene. Cinetica celulară . Biosinteza alcaloizilor. lipozomii Ultrastructură şi rol fiziologic. diterpene. sferozomii. XII. Biosinteza Acizilor uronici. Plastidomul Originea.înmulţirea celulelor . rolul lui în biogeneza ribosomilor Ultrastructura şi rolul fiziologic ribosomilor. Rolul vacuomului. Monoterpene. Biosinteza glico. XIII. glioxizomii. compoziţia chimică. Compuşi chimici inhibitori şi stabilizatori ai fusului. XI. modificări secundare ale peretelui celular. Mişcarea celulelor vegetale. şi indirectă (cariocineză şi citocineză) homeotipică (mitoza) şi heterotipică (meioza). Peroxizomii. importanţa lor farmaceutică şi funcţia lizozomilor (degradarea X. XIX. Citoscheleton Matricea şi microtubulii (structură. Biosinteza proteinelor (translaţie).expresia genelor prin morfogeneză şi nutriţie. Biosinteza acidului shikimik şi cinamic.IX. Clonarea celulelor vegetale şi animale. ultrastructura şi funcţia cloroplastelor. Ultrastructura nucleului interfazic. XVIII.

reacţii de diferenţiere a aldozelor şi cetozelor. Reacţii de identificare a proteinelor (albumine şi globuline) VIII.Microscopul.obiectiv şi ocular. Rhizobacterium lupinii. II.Tehnica executării frotiului. Influenţa unor factori fizici şi chimici asupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii. substanţe antimutagene . VI. Fenomene de membrană Osmoza.şi macrosporogeneza . Amidonul corodat (Solanum tuberosum şi Triticum vulgare) Mobilizarea amidonului din ţesuturi de rezervă în cazul germinării seminţelor. colorarea şi recunoaşterea in situ a formelor bacteriilor simbiote. Celule amiceliate la drojdia de bere Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini la Lupinus albus. Observarea microscopică a granulelor de amidon în frunze de Vallisneria spiralis. Reacţii de identificare a monozaharidelor Reacţii comune ale aldozelor şi cetozelor. recunoaşterea fazelor diviziunii celulare la Triticum aestivum şi Allium cepa. III. Prezenţa membranei celulare hemicelulozice ca material de rezervă. Electronmicroscopul. Fenomene de membrană Observaţii pe membrana eritrocitului de mamifer. V. în seminţele de cafea (Coffea arabica) Forma celulelor hialine în foliolele speciilor de Sphagnum. Măsurători microscopice Folosirea micrometrelor . importanţa farmaceutică a amidonului. XI. X. măsurarea presiunii osmotice la celulele de Allium cepa. XV. Diviziunea celulară homeotipică Folosirea colarantului Schiff selectiv pentru materialul genetic. XIV. VII. Identificarea celulelor vii şi moarte în cazul produsului comercializat (Saccharomyces cerevisiae). prezenţa amidonului ca excipient în tabele indigene şi străine. Mutageneza fizică şi chimică. Punerea în evidenţă a acizilor organici şi a lipidelor IX. IV. Ţesutul formativ şi cromosomii în vârful rădăcinilor de Allium cepa – tehnică de colorare cu carmin acetic XIII. Diviziunea celulară heterotipică Micro. XII. Incluziuni ergastice Tipurile de amidon. Alergogeni – alergie – identificarea tipurilor de polen la diferite specii de plante medicinale. efectuarea măsurătorilor în lungime şi suprafeţe.

176 p. New York Deliu C. Iaşi. Introducere în tehnica centrifugării şi ultracentrifugării XIX.Biologia celulei vegetale. Baltimore D.L.. Iaşi. 3rd edition Scientific American Books Inc. Foeniculum vulgare). (1958) . Forsythia sp.E. Univ. 168 p. Editura Medicală. Toma N..Cytology. Editura CERMI. Acatrinei Gh. W. Evidenţierea activităţii hemicelulazelor. tratate cu mutatageni. Influenţa temperaturii asupra activităţii catalazei.Evidenţierea anomaliilor cromosomiale din meristemul radicular de Triticum aestivum. Juniperus communis). de Biologie. Biosinteza sescviterpenoidelor. Influenţa pH-ului asupra activităţii catalazei. Pimpinella anison. fracţionarea celulară. (1991) . Impr. Anghel I. cultura de celule şi ţesuturi.Diviziunea celulelor la plante sub influenţa substanţelor biologic active. Biosinteza lipidelor şi acizilor uronici.). XVIII. Matsudara P. Editura Junimea. Geografie şi Geologie . Tipografia Universităţii Bucureşti Constantinescu D. Biosinteza terpenoidelor. Viola arvensis. Zoltan K. (1986) – Biologie celulară. Biosinteza Biosinteza monoterpenelor aciclice şi monociclice. cromatografia pe diferite suporturi. Acatrinei Ligia (1998) . Recapitulare 5.. Zypursky S. Tehnici speciale utilizate în biologia celulară şi moleculară Obţinerea de protoplaşti. Pimenta officinalis) şi celulele eteroleifere (Cinnamomum zeylanicum). lucrări practice. Identificarea flavonoidelor pe cale histochimică în petale de plante medicinale. Brezeanu Aurelia (1981) . Biosinteza flavonoidelor şi proteinelor.. „Babeş-Bolyai”. Acatrinei Gh. (Hypericum perforatum. Cluj-Napoca. Ladish H. Fac. XVI. Akadámiai Kiadó. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. criofractura. XVII. Olea europea).Practicum de citologie vegetală.Biotehnologia plantelor. XX. pericarp de Citrus limonium şi Piper nigrum. Editura Ştiintifică si Enciclopedică.. Ulei eteric secretat de ergastoplasma celulelor oleifere (idioblast eteroleifer) în frunze de Laurus nobilis. Ulei eteric secretat de celule epiteliale şi de canalele secretoare schizogene pericarpice (Coriandrum sativum. Budapest...Molekuláris növénybilógia – szemelvények. electroforeza. Freeman & Comp.H.Biologia moleculară a celulei vegetale. Acatrinei Gh. Iaşi. Haţieganu Elena (1983) . Acatrinei Gh.. Berk A. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare din florile imature (Caryophyllus aromaticus. Enzime Evidenţierea activităţii reductazei şi catalazei în frunze de Vallisneria spiralis... Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare şi canale rezinifere (Pinus sylvestris.Reglarea proceselor ecofiziologice la plante. Editura CERMI. Laticiferele articulate anastomozate şi neanastomozate (fructe imature la Papaver somniferum şi tulpini de Chelidonium majus). Bucureşti Balázs E. Acatrinei Ligia (1998) . Pinus nigra. Celule perispermice de grâu (Triticum vulgare) şi de secară (Secale cereale).. Bucureşti. Carum carvi. Structuri cu mucilagii depuse pe membrana celulară epidermică la seminţe de in (Linum usitatissimum). Darnell J. difracţia cu raze X. 706 p. Dudits D.. 336 p. (1994) . Celule cu ulei gras solid şi lichid (Theobroma cacao. 280 p.. (eds) (1999) .Gr.

Kerekes M. New York Láng F. William (1995) – Cell Biology laboratory Manual (funded by NSF-DUE 9451132). (1967) . NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Budapest Feszt T.Növényélettan .. (1983) . RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Berkley and Los Angeles.Jövők titka. 3rd edition.Cuza” Iaşi. Berk A. ELTE Eötvös Kiadó. Akadémiai Kiadó.(1984) .(1984) . Kriterion Könyvkiadó. (2000) .. 998 p. Mezőgazdasági Kiadó. (1976) . Gondolatkiadó. Matsudara P. Bucureşti.Cytology. 241 p. Dacia Könyvkiadó.E. (1976) . Budapest. W. Budapest. ELTE Egyetemi tankönyv. Mischiu Letiţia (1971) . 245 p Dudits D. 6. Akadémiai Kiadó.Növénybiotechnológia.Daganat Biológia. Eötvös Kiadó. Didactică Pedagogică. Ladish H.Szerkezetek és rendszerek a növényvilágban.Biologie celulară. Acad. Balázs A.A növényi anyagcsere. Tudományos és Enciclopédiai Könyvkiadó. század.(1983) . Budapest Ionescu-Varo M.I. Bucureşti Kovács J. (1979) . Ed. Budapest.A virus és a rák. Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó. (1975) . Niţă Mihaela (1995) . Mezőgazdasági Kiadó. Bukarest Szalmatova T. Ed. Bucureşti.A molekulák és az élet. 14.L.Diculescu I.: (1977) ..Ép testben ép erek.H. Popescu L..The Molocular Biology of Plant Cell – Botanical Monographs Vol.Sz. Minnesota. XX. Kolozsvár-Napoca Nagy M. Heszky L.Biologie celulară. 82 p.. Natura. Scientific American Books Inc. USA Hess D.M. Freeman & Comp.. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Smith H.Biologie Celulară. (1986) .. Oniceanu Doina.: Ember. (2000) . Editura Universităţii „Al. Bukarest Módy J. STAGII.Celula vegetală. Baltimore D. University of California Press. (1971) .. Dacia Könyvkiadó. Gustavus Adolphus College (Biology Department). Republicii Socialista România. 251 p. 496 p. Onicescu Doina. 275 p. Didactică şi Pedagogică. (1990) . (1998) .Összehasonlitó anatómiai előadások I. (1995) .Természet.A.Növényélettan – az anyagcsere és fejlődés molekuláris és biokémiai alapjai. Toma C. Budapest Czeizel E. Bukarest Nagy G.Heterózis és mutáció a kukoricában.A növényi sejt élettana. Saint Peter. Sejttan. Budapest Szabó T. (1977) . Bukarest Kis Z. Darnell J. Impr...K. Editura medicala. Budapest Heidcamp H. Ed. Semestrul I II Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 3 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen .Mi a sejt. Zypursky S.. Budapest Bálint A. Diculescu I. Benga Gh.

IV. Efectele toxice ale medicamentelor. Biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. Interacţiuni medicamentoase . Consiliere şi îngrijiri farmaceutice . Sisteme cu cedare controlată. în pediatrie şi la vârstnici.A. Cooperarea bolnavilor Mărimea cooperării. preparării şi selectării medicamentelor. Atribuţiile farmacistului clinician. Reacţii adverse asupra procesului reproducerii. VI. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în terapia bolnavului spitalizat Rolul farmacistului în aprovizionarea cu medicamente. Condiţiile şi factorii care au determinat apariţia farmaciei clinice. Reacţii adverse medicamentoase (R. Metode de constatare a necooperării. VII. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. Cauzele principale ale necooperării. Rogoşcă Maria 3.1. DISCIPLINA: FARMACIE CLINICĂ A.anul III Facultatea de Farmacie. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician.A. II. Farmacia clinică Scurt istoric al farmaciei clinice. Relaţia între structura chimică a substanţei medicamentoase şi apariţia R. Posibilităţi de interferenţă. Sarcinile farmacistului clinician în aprecierea rezultatelor de laborator. Rolul necooperării. Tipuri de R. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. specializarea Farmacie.A. Obligatorie B. 2. specializarea Asistenţă de Farmacie. B.) Noţiunea de R. III. Informaţia asupra medicamentului. V.anul V Facultatea de Farmacie. Mecanismul modificărilor „in vivo”. Influenţa medicamentelor asupra testelor de laborator Modificări ale valorilor investigaţiilor de laborator. Obligatorie 4. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.dr. Importanţa clinică a formulării. Strategii în dezvoltarea cooperării. Mecanismul de producere a schimbărilor „in vivo”. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf.A. preparării şi selectării medicamentelor Obiectivele formulării. Farmacie clinică . Manifestări clinice ale reacţiilor alergice. Rolul şi atribuţiile farmacistului în cadrul spitalului.

aligoelemente). X. psihice. (Substanţe energetice. ţesut conjunctiv. Stabilirea dozelor. Factorii epidemiologici ai procesului epidemiologic medicamentos. Dose System. Alegerea medicamentelor. neurologice. Stabilirea tipului de farmacoterapie. Diagnosticul. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. al altor organe . Atribuţii clinice ale farmacistului. urechea internă. reconstituante. Adaptarea medicaţiei în funcţie de evoluţie. Tehnologia preparării şi controlul soluţiilor nutritive parenterale. Alimentaţia parenterală Bazele biochimice ale alimentaţiei parenterale. gastrointestinale.produse de medicamente. Încetarea tratamentului. VI. Reacţiile alergice la medicamente. Organizarea sistemului de distribuire a medicamentelor uni-doze. Prepararea dozelor unitare. ale aparatului respirator. Utilizarea medicamentelor Planul terapeutic. Farmacoterapia Tipuri de terapie. vitamine. Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital Aprovizionarea şi eliberarea medicamentelor în doze unitare. Rolul alimentaţiei asupra absorbţiei medicamentelor Interacţiuni ale medicamentelor cu alcoolul şi alimentele. VIII. IX. Monitorizarea terapiei medicamentoase Unele aspecte practice ale monitorizării terapiei medicamentoase. II.ochi. în pediatrie şi la vârstnici Tipuri de reacţii adverse. Anticiparea reacţiilor adverse. Stări patologice cauzate de medicamente Stări patologice cardiovasculare. tipuri de farmacoterapie. Formele de manifestare a procesului epidemiologic medicamentos. Sistemul centralizat şi descentralizat de preparare a medicamentelor în doze unitare. III. sistem endocrin . V. VII.Interacţiuni de ordin farmacocinetice (în faza de absorbţie. (la nivel molecular şi la nivelul unor sisteme anatomo-fiziologice). muşchi. IV. Elemente de farmacoepidemiologie Procesul epidemiologic medicamentos. Medicamentele şi conducerea auto. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. Rolul farmacistului în cercetarea clinică a medicamentelor noi. Controlul administrării eficienţei. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Interacţiuni de ordin farmacodinamic. Organizarea unui centru de informare asupra medicamentelor. distribuţie. Forme ale activităţii de farmacoepidemiologie. renale. hepatice. biotransformare şi excreţie a medicamentelor). . Sistem de distribuire a medicamentelor bazat pe doze unitare Unit. Scopul curativ şi atitudinea profilactică. Farmacomania şi farmacofobia.

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR RELAŢII ALE FARMACISTULUI CU PACIENTUL I. IX. II. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. informaţia necorespunzatoare. Monotizarea bolnavilor la domiciliu Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în supravegherea bolnavilor. notarea urinii. Sfaturi practice in comunicare. Medicamentele citostatice Personalul implicat în prepararea soluţiilor perfuzabile cu citostatice. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Evaluarea preclinică şi clinică a medicamentelor. Absorbţia. Exemple. lipsa relaţiei medic .VIII. Strategii in dezvoltarea cooperării Prepararea cu atenţie a medicamentelor. Neutralizarea reziduurilor. XI. XII. Rolul necooperarii. . etichetarea exacta si completa. Model de comunicare. distribuţia. caracterul medicatiei.farmacist . Cooperarea pacientului. Metode de constatare a cooperării: interogarea. XIII. analiza medicamentoasa. III. Protecţia persoanelor. decizia intenţionata. labilitatea psihica. promovarea ambalării medicamentelor V. Mărimea cooperării. Conţinutul si obiectivele cursului de consiliere a pacienţilor. Obstacole in calea comunicării. Comunicarea. simplificarea administrării medicamentelor. Curs introductiv Scurt istoric al apariţiei farmaciei clinice. Condiţiile unei bune comuncari. separaţia sociala.bolnav. reacţii adverse medicamentoase. Factorii care au determinat pariţia farmaciei clinice. X. medicatia multipla. IV. B. Interacţiuni între medicamente şi diferite sisteme sau organe Probleme ridicate de calea de administrare orală şi parenterală. Organizarea spaţiului destinat preparării amestecurilor citostatice. Cauzele principale ale necooperarii Ambalajul necorespunzator al medicamentelor. metabolizarea şi secreţia medicamentelor. Medicamente stupefiante şi psihotrope Reglementări privind depozitarea şi manipularea medicamentelor stupefiante şi psihotrope. numărarea tabletelor ramase. Supravegherea medicamentelor noi introduse în terapeutică. etichetare necorespunzatoare. Cronofarmacocinetica Relaţia dintre cronobiologie şi efectele tratamentului medicamentos. Reglementări privind introducerea medicamentelor noi în terapeutică.

expectorativa.simptome. bolnavi cu afecţiuni inflamatorii ale articulaţiilor. Evaluarea educaţiei sanitare despre medicamente. Rolul medicamentului. cunoaşterea medicamentului.cauze. tipuri de aplicatoare V. tratament inhalator. Strategii pentru educaţia sanitara despre medicament: strategii generale. general. Obiective ale educaţiei sanitare referitoare la medicament. Modele sanitare si de educaţie sanitara Nerespectarea prescriptiei medicale.VI. tratament . caracteristicile bolii. medicamente recomandate III. tratament VII. Obiectivele educaţiei sanitare Obiective generale.cauze. bolnavi cu accidente vasculare cerebrale. Tuşea . Consilierea unor categorii de bolnavi: consilierea bolnavilor vârstnici. bolnavi cu vederea slăbită. Educaţia pentru sănătate Rolul spitalului. Activitatea Centrelor Europene de Informaţii Asupra Medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. simptome. Cefalea . articulara. Prezentarea pe scurt a simptomelor. Conţinutul de informaţie despre medicament oferit pacientului: înţelegerea reţetei. mecanisme. alte materiale. Materialul educativ auxiliar: materialul tipărit.de gat. incorecta a medicamentului. mecanisme. medicamente VI. EDUCAŢIA SANITARA I. II.materialul de ajutor. Diareea . strategii de schematizare a programelor educarive. Educaţia sanitara asupra medicamentului Cauzele de nerespectare a tratamentului: caracteristicile bolnavului.cauze. musculara. caracteristici ale tratamentului. IV. V.cauze. Astmul bronsic . tipuri. schemelor. Constipatia . Tehnici de comunicare verbala: interviul. comunicările. osoasa. principiilor de tratament si a medicamentelor utilizate in cele mai frecvente stări de boala II. Sisteme de comunicare si informare. simptome. Sarcinile farmacistului de spital in asigurarea unei bune consilieri. tuse uscata. materialul audiovizual. Folosirea Automedicatia si abuzul de medicamente. Consilierea Sarcina farmacistului in consilierea pacientului. broşurile. Durerea . tratament IV. relaţia medic-pacient. III.

Diabet . II. Ed. Harvey Pamela. tratament local. II. cat. Înţepături de insecte . R. 2002 Simiti I. Ed. J.: Farmacoterapia practică. Ed. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor.Sote. Bucureşti. Oana Andreia Coman: Farmacologie. patologice. I. general. A. 1990 Stroescu V. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics. Gourley. Bucureşti.T. medicamente recomandate X. 1995 Stănescu V. local XII.: Farmacoterapia.reacţii immediate. Infecţia urinara . Bucureşti. 1984 Stroescu V. 1989 Mezey G. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S. Brezina. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Ed.Med. Afecţiuni cutanate cauzate de expunerea la soare . A.Dacia.când. Vol. clasificare. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat.Med. 1993 Dobrescu D. E. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. urmări.tipuri de anemii.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ediţia a IV-a Ed. Ulcerul varicos .Med. Bucureşti. 1995 Stroescu V. Semmelweis Orvostudományi Egyetem.. Ediţia a III-a. Edit. Ed. Medicina.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. 1981 Beldeanu D. Ediţia a II-a.simptome. Ediţia a IV-a. cat timp. 1995 Soós G.. Budapest. Kory: Metabolismul medicamentelor. Bucureşti. Ed. 1980 Mezey G. Principii de tratament antibacterian . 1989 Herfindal E. tratament XI. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase.. 1979 Mycek Mary.I..Mureş. Bucureşti. L. Ed.Dacia. M. XV. tratament. simptome. 5. şi colab. Ed. Egyetemi Gyógyzsertár. Cluj-Napoca.: Klinikai Gyógyszerészet. analiza rapida IX..Med. tratament general.Univ..Med. Cluj-Napoca. şi colab. 1993 Cuparencu B. Szeged. antibioticele in timpul sarcinii si alăptării XIV.valori normale. Ediţia a V-a. Ed. Budapest.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. antibiograma. 1999 . antiseptic. tratament diuretic.: Elemente de farmacie clinică. Tg.Med.urmări imediate tardive. Anemia . Ed.I. Josefina Corciovei Constantinescu. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică. Champe: Farmacologie. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok. Egyetemi Gyógyszertár.R. patologice ale glicemiei. Michaela Constantinidi. simptome. Fulga.valori normale.insuficienta venoasa cronica. Williams&Wilins. metode-protectie XIII. Cluj-Napoca. tipuri.Med. 1984 Dobrescu D.A. Bucureşti.Medicală Callisto Bucureşti.Dacia.All Bucureşti.: Clinicai Gyógyszerészet. Ed. C. reacţii adverse ale antibioticoterapiei. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem. Ed. D. Vol. Hipertensiunea arteriala . şi colab.VIII. ce antibiotic se recomanda. Safta.

Vol. Michaela Constantinidi. J. II.All Bucureşti. Edit. 1981 Beldeanu D. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase. Medicina. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . R.Med. şi colab. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem.R. 1995 Soós G. C. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Ed.. Brezina. Egyetemi Gyógyszertár. Bucureşti.Univ. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat. Cluj-Napoca. 1995 Stroescu V.. D. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. 1993 Dobrescu D.Med.Med.Med.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Fulga. A. I II Semestrul B.A.I. Ed. Ed. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor.: Bazele farmacologice ale practicii medicale.. Vol. Williams&Wilins. Ediţia a II-a. STAGII. Cluj-Napoca. 1984 Dobrescu D. Oana Andreia Coman: Farmacologie.Med. 1979 Mycek Mary. Champe: Farmacologie. Bucureşti. Tg. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok. Egyetemi Gyógyzsertár. Ed.Med. M.B. Josefina Corciovei Constantinescu. Ediţia a V-a. Ediţia a IV-a Ed.T. 1984 Stroescu V. Bucureşti. Budapest. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. Bucureşti.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă.Dacia.. 1995 Stănescu V. 2002 Simiti I.I. Ed. Ed. Safta. Szeged. Bucureşti.Mureş. Ed.Med.Dacia.: Clinicai Gyógyszerészet. Ed. 1990 Stroescu V.Medicală Callisto Bucureşti. Ed. Kory: Metabolismul medicamentelor. Budapest. 1980 Mezey G. 1999 6.Dacia. Bucureşti. Ed. II.: Klinikai Gyógyszerészet.Sote. I. Harvey Pamela. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S.: Elemente de farmacie clinică. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. E. Ed. A. 1989 Mezey G. Cluj-Napoca. Gourley. Ediţia a III-a. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică. Ed. Bucureşti. L.: Farmacoterapia practică. Semmelweis Orvostudományi Egyetem. 1993 Cuparencu B.: Farmacoterapia.. 1989 Herfindal E. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics.. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. şi colab. şi colab. Ediţia a IV-a.

CATEDRA F2 .

G. specializarea Asistenţă de Farmacie. Măsuri agrofitotechnice pentru creşterea producţiei. Părţi de plante folosite. Definiţie. Cartarea. Avantajele cultivării plantelor medicinale. Nomenclatura. Medicamente homeopate . Carbo medicinalis. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. Varga Erzsébet Prep. Chemotaxonomia. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Obţinerea plantelor medicinale din flora spontană. Uscarea plantelor medicinale. Fitoterapie . DISCIPLINA: FARMACOGNOZIE . specializarea Asistenţă de Farmacie.Principii active . specializarea Asistenţă de Farmacie. Principiul activ ca individ chimic sau ca total de substanţe active (fitocomplex).anul V Facultatea de Farmacie. Eşianu Sigrid Şef lucr.dr. F. D. Depozitarea.dr.FITOTERAPIE A. Clasificarea compuşilor naturali. Ambalarea. C.anul II Facultatea de Farmacie.fitocomplex. Cultivarea plantelor medicinale. F.anul II Facultatea de Farmacie. Obiectivele cultivării. Zőld Eszter-Erika 3. Fitoterapie . D. II. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Condiţionarea produselor vegetale. Sortarea produselor vegetale. G. Ocrotirea plantelor din flora spontană. Etică şi deontologie farmaceutică . Necesitatea şi incovenientele obţinerii plantelor din flora spontană. B.anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie.drogul vegetal brut. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. specializarea Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. Transportul.anul II Facultatea de Farmacie. Principiul activ. E.1. Compoziţia chimică . C. Marcarea. specializarea Farmacie. Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană şi din culturi. Gossypium depuratum. Farmacognozie . E. Droguri cu acţiune fizică Lycopodium sporae.drd. Produsul vegetal brut . Partea generală Definiţia şi istoricul farmacognoziei. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Biogeneza compuşilor naturali. Deontologie şi legislaţie farmaceutică .anul III Facultatea de Farmacie. . specializarea Farmacie. B. 2. Produse vegetale . Controlul produselor vegetale.

Amygdalae oleum. Trioni herba. Ceruri. Grăsimi vegetale şi animale. Robiniae pseudoacaciae flos. Droguri cu glicozide antracenice: Generalităţi. Primulae radix. Acţiunea tonicardiacelor.Generalităţi. Droguri: Frangulae cortex. Laminariae stipites. Salep tuber. Uleiuri grase siccative: Sojae . Sennae folium et fructus. Inozitolum. Clasificare.Generalităţi. folium et fructus. Uleiuri grase nesiccative: Olivae oleum. Generalităţi . Identificare. Saccharum lactis. Fructosum. Polygalae senegae radix. Reacţii de identificare. Mel depuratum. Juglandis folium. VI. Proprietăţi chimice.Homoglican. V. Alchemillae herba. Droguri cu glicozide cianogenetice: Amygdalae semen. Sarsaparillae radix. Oligozaharide . Strophanti grati semen. Cellulosum. Levistici radix. Plantaginis folium. Adonidis herba. Rhamni purshiani cortex. Identificări. Uleiuri grase semisiccative: Arachidis oleum. Acţiuni farmacologice. Farfarae folium. Rhamni catharticae fructus. Ulei de germeni de grâu şi porumb. Liquiritiae radix. Graminis rhizoma. Sambuci flos. Utilizări. Solidaginis herba. Gallae. Polizaharide. Saponariae albae radix. Ginseng radix. Podophyllinum. Sesami oleum. Droguri: Ammi visnagae fructus. Salicariae herba. Violae tricoloris herba. Droguri: Digitalis purpureae folium. IV. Melliloti herba. Hammamelidis folium. Rubiae tinctoriae radix. Allium cepa. Droguri: Saponariae rubrae radix. Malvae folium et flos. Lini semen. Droguri cu glicozide fenolice: Uvae ursi folium. Coryli folium. Hyperici herba. Identificare. Droguri cu saponozide: Generalităţi: Structură chimică. Angelicae radix. Fosfatide Generalităţi: Compoziţie chimică. Manna. Droguri: Cydoniae semen. Strophanti kombe semen.Generalităţi. Droguri cu flavonoide: Sophorae flos. Pectine – Generalităţi. Ammi majorus fructus. Crataegi flos. Gossypium depuratum. Tormentillae rhizoma. Anserinae herba. Rhei rhizoma. Hellebori radix. Droguri cu conţinut în flavonoide şi antocianine: Generalităţi: Structura chimică. Droguri cu conţinut în cumarine: Generalităţi: Structura chimică. Mucilagii . Agar. Metode de dozare.Generalităţi. Droguri: Saccharum. Răspândire. Rapae oleum. Droguri cu conţinut în glicozide (heterozide) Generalităţi: Noţiunile "aglicon" şi "partener glucidic". Inulinum. Jalapae resina. Psylli semen. Hederae herba. Spiraeae herba. Herniariae herba. Vitis idaeae folium. Droguri cu glicozide cardiotonice: Generalităţi. Acţiune farmacologică. Ratanhiae radix. Utilizări. Scillae bulbus. Cynarae folium. Proprietăţi fizico-chimice. Agrimoniae herba. Droguri: Acaciae gummi. Structura chimică. Utilizări. Aloe. Verbasci flos. Sanguisorbae herba. Dextranum. Glucide şi droguri cu conţinut în glucide Monozaharide . Cardui mariae fructus.III. Fraxinus ornus. Determinări cantitative. Ceratoniae fructus. Calendulae flos. Hippocastani semen. Myrtilli fructus. Dozare. Carrageen. Armoracia rusticana. Heteroglicani. Helianthi neutralisatum oleum. Allium sativum. Alginaţi. Nerii folium. Rolul lor în plante. Droguri cu acţiune laxativă ce nu conţin derivaţi antracenici: Scammoniae resina. Bistortae rhizoma. Quillajae cortex. Sinapis albae semen. Gossypi oleum. Mucilagii din plante inferioare: Acid alginic. Chrysophanolum. Maydis stigmata. Droguri cu antocianine: Cyani flos. Identificări şi determinări cantitative. Droguri cu glicozide tiolice (senevoli): Sinapis nigrae semen. Structura chimică. Cerasorum stipites. Răspândire. Gei rhizoma. Legătura glicozidică. Sorbitolum. Caricae. Efecte secundare. Malvae arboreae flos. Droguri: Glucosum. Rolul heterozidelor în organismul vegetal. Helianthi oleum. Pimpinellae radix.acţiune. Ononidis radix. Asperulae herba. Digitalis lanatae folium. Determinare cantitativă. Gume . Convallariae herba. Populi gemmae. Tragacantha. Gossypium depuratum mixtum. Dextrine. Răspândire. Eryngii herba. Droguri: Quercus cortex. Salicis cortex. Relaţia structură chimică . Droguri: Amylum. Mucilagii din plante superioare: Althaeae radix et folium. Acţiune. Equiseti herba. Droguri cu conţinut în materii tanante Acţiune farmacologică.

Droguri din familia Asteraceae: Generalităţi. Alcaloizi terpenici: Aconiti tuber. Hydnocarpi oleum. Camphora. Aspecte botanice. Thymi herba. Foeniculi fructus. Stramonii folium. Guajaci resina. Caryophylli flos. Lecitinum vegetabile (soia. Oenotherae oleum. Coriandri fructus. Adeps lanae anhydricus. Cera flava. Quassiae lignum. Hyppoglossi jecoris oleum. Piperis nigrae fructus. Droguri din familia Lamiaceae: Menthae piperitae folium. Răşini terpenice: Colophonium. Alcaloizi imidazolici: Jaborandi folium. Duboisiae folium. Jecoris aselli oleum. Vincae minoris herba. Droguri din familia Zingiberaceae: Zingiberis rhizoma. Fosfatide: Lecitinum ex ovo. Obţinere. Chelidonii herba. Balsamum Copaivae. Proprietăţi chimice. X. Pini montanae aetheroleum. Guajaci ligni. Cinnamomi chinensis cortex. Utilizări. IX. Lavandulae flos. Pix lithanthracis. Ignatii semen. Alcaloizi chinolinici şi izochinolinici: Chinae cortex. Curcumae rhizoma. Bergamottae aetheroleum. Hyoscyami folium. Niaouli aetheroleum. Assa foetida. Amara pura: Gentianae radix. Granati cortex. Droguri: Chamomillae flos. Reacţii de identificare. Droguri cu conţinut în substanţe amare Generalităţi: Definiţie. Petroselini fructus et radix. Determinare cantitativă. Acţiuni farmacologice. Galangae rhizoma.oleum. Cera Carnaube. VII. Alcaloizi tropanici: Belladonnae radix et folium. Lini oleum. Gudroane: Pix liquida. Anisi stellati fructus. Droguri din familia Apiaceae: Anisi vulgaris fructus. Droguri din familia Rutaceae: Citri pericarpium. Cacao semen. Răşini. Tiliae flos. Alcaloizi chinolizinici: Cytisi semen. Colchici semen. Rosmarini folium. Cera jojoba. Basilici herba. Pix Pinaceae. Gudroane Generalităţi: Compoziţia chimică. Structura chimică. Olibanum. Boldo folium. Hydrastidis rhizoma. Vincae roseae herba. Menianthidis . Mandragorae folium. Terebinthinae aetheroleum. Alcaloizi neheterociclici: Ephedrae herba. Obţinere. Yohimbae cortex. Uleiuri volatile şi droguri cu conţinut în ulei volatil Generalităţi: Caractere generale ale uleiurilor volatile. Adeps lanae hydrosus. Arecae semen. Alcaloizi purinici: Coffeae semen. Aurantii floris aetheroleum. Apii fructus. Cocae folium. Clasificarea sescviterpenelor. Origani herba. Droguri din familia Lauraceae: Cinnamomi ceylanici cortex. Secalae cornutum. Localizare. Acţiuni farmacologice. VIII. Uleiuri grase cu acţiuni specifice: Ricini oleum. Compoziţia chimică. Conii fructus. Crotonis oleum. Răspândire. Galbanum. Centaurii herba. Hyssopi herba. Melissae folium. Proprietăţi fizice şi chimice. Ipecacuanhae radix. Cocos oleum. Alcaloizi piridinici şi piperidinici: Nicotianae folium. Clasificare. Zedoarie rhizoma. Aurantii pericarpium. Salviae folium. Colae semen. Larrea resina. Lobeliae herba. Sabadillae semen. Asari rhizoma. Structuri chimice. Răspândire. Carvi fructus. Droguri cu conţinut în alcaloizi Generalităţi: Definiţie. Croci stigmata. Determinări cantitative. Mastix. Guarana. Opium. Balsamuri. Pini turio. Serpylli herba. Juniperi fructus. Theae folium. Papaveris fructus. Cetaceum. Pix Betulae. rapiţă). Curara. Rauwolfiae radix. Berberidis cortex. Metode de analiză. Ceruri: Cera alba. Metode de extracţie. Alcaloizi sterolici: Veratri rhizoma. Mathe folium. Arnicae flos. Droguri din familia Myrtaceae: Eucalypti folium. Alcaloizi indolici: Strychni semen. Droguri din diferite familii: Citronellae aetheroleum. Cera lanae. Dracocephali herba. Scopariae herba. Scopoliae radix. Gummi rezine: Myrrha. Calabarica faba. Ammoniacum resina. Anethi fructus. Balsamum tolutanum. Pix Abietinarum. Ellemi. Pix Juniperi oxycedri. Menthae crispae folium. Millefolii flos. Calami rhizoma. Capsici fructus. Grăsimi solide şi semisolide: Cacao oleum. Balsamuri şi răşini fenilpropanice: Balsamum peruvianum.

Lucrare introductivă Scopul lucrărilor practice. Faex Medicinalis. VI. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în glucide: Amylum. Piper methysticum rhizoma (Kawa-Kawa). PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.Gummi arabicum. Aurantii pericarpium. Amara adstringentia: Condurango cortex. Droguri cu acţiune insecticidă Pyrethri flos (Chrysanthemum vulgare). Agar-agar. XIII. Condiţii de puritate conform FR X. Droguri cu conţinut în vitamine Sorbus aucupariae fructus. Verbasci flos. Pectine .folium. Droguri cu acţiune antihelmintică Filicis maris rhizoma. Vizitarea Grădinii de plante medicinale şi aromatice a UMF. Modul de efectuare a unei analize farmacognostice. Laminariae stipites. XI. III. . Passiflorae herba. Amara aromatica: Absinthii herba. fructus et flos. Cynosbati fructus. Calami rhizoma. Determinarea factorului de îmbibare a produsului Lini semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în mucilagii Althaeae radix et folium. IV. Efectuarea a 3 preparate microscopic conform FR X. Plantaginis folium. Determinarea cenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil. Sinapis albae semen. Controlul macroscopic a 3 droguri conform FR X. Determinarea vâscozităţii unui extract cu aparatul Höppler. Orientarea în FR X. Cannabis indicae herba. Controlul purităţii drogurilor conform FR X Determinarea impurităţilor dintr-un dorg. Tragacantha. Cucurbitae semen. Lini semen. XIV. II. Crataegi folium. Determinarea conţinutului în substanţe solubile. Malvae flos et folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cianogenetice şi senevolice Amygdalae semen. Tanaceti flos. Salep tuber. V. Urticae folium. Farfarae folium. Gume. Carrageen. Leonuri herba. Viburni cortex. Ammi visnagae fructus. Amara mucilaginosa: Cetraria islandica. Cinae flos (santonina). Determinarea cantitativă a sinigrinei conform FR X. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune fizică Caractere macro. Hippophae fructus. Sambuci flos. Droguri cu acţiune sedativă Valerianae radix. Jecoris oleum. Graminis rhizoma.şi microscopice: Lycopodium sporae. Cetraria islandica. Controlul microscopic Tehnica pregătirii preparatelor microscopice. Gossypium depuratum: Măsurarea perilor cu lanametrul. XII. Determinarea pierderii prin uscare a unui drog. Sinapis nigrae semen. Chinae cortex. Denumirea latină a drogurilor. Lupuli strobuli et Glandulae.

Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Lamiaceae Menthae piperitae folium. Gallae. Cerasorum stipites. antociani. Analiza farmacognostică a drogurilor cu saponozide Saponariae rubrae radix. Thymi herba. Ononidis radix. cumarine Cynarae folium. Sennae folium et fructus. Origani herba. Ammi visnagae fructus. Hamamelidis folium. XI. Cacao oleum. Lini oleum. Adeps lanae hydrosus. Senegae radix. Strophanti semen. Rosmarini folium. Alcoolum cetylstearylicum et emulsificans. Cera flava. Adonidis herba. Liquiritiae radix. VIII. Dozarea saponinelor hemolitice. Primulae radix. Serpylli herba. Determinarea cantitativă a substanţelor tanante prin metoda pulberii de piele şi metoda Lőwenthal. Alcooles lanae. Identificare prin CSS. Convallariae herba. de ester. Dozarea mentolului şi esterilor de mentil conform FR X. de iod. Quercus cortex. X. Cardui mariae fructus. Digitalis lanatae folium. Determinarea cantitativă a uleiului volatil conform FR X Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă. Analiza calitativă a uleiurilor volatile: Condiţii de puritate conform FR X. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide fenolice Vitis idaeae folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu materii tanante Ratanhiae radix. Anserinae herba. Determinarea cantitativă a arbutozidei prin titrare iodometrică. Identificarea flavonoidelor prin reacţii chimice şi CSS. XVII. XIV. Determinarea Indicelui hemolitic. Scillae bulbus. de saponificare. uleiurilor şi cerurilor Adeps lanae anhydricus.VII. Eryngii herba. Gei rhizoma. Analiza farmacognostică a drogurilor cu flavonoide. Hederae folium. Malvae arboreae flos. Equiseti herba. Lavandulae flos. Melissae folium. Rhei rhizoma. Sophorae flos. Dozarea azulenelor din Chamomillae aetheroleum. Dracocephali herba. Analiza farmacognostică a grăsimilor. Millefolii flos. Salviae folium. Ricini oleum. Hellebori rhizoma. Identificarea substanţelor tanante prin reacţii chimice. Controlul purităţii: Indice de aciditate. Uvae ursi folium. Arnicae flos. Jecoris oleum. XII. IX. Cetaceum. XVI. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide antrachinonice Frangulae cortex. Saponariae albae radix. dozare XIII. Obţinerea uleiului volatil prin hidrodistilare. Helianthi oleum et oleum neutralisatum. Agrimoniae herba. Trioni herba. Aloe. Maydis stigmata. Violae tricoloris herba. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Asteraceae Chamomillae flos. Chrysarobinum. Meliloti herba. Hyperici herba. Determinarea constantelor fizice. Cera alba. Calendulae flos. Indicelui de spumificare. Myrtilli fructus. Salicariae herba. Determinarea cantitativă a antraglicozidelor coform FR X. Identificarea proazulenelor. XV. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cardiotonice Digitalis purpureae folium. Cyani flos. .

XXVI. Ipecacuanhae radix. Dozarea alcaloizilor tropanici după FR X. Urticae folium. Dozarea aldehidei cinamice prin metoda oximtitrimetrică. Thaeae folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi neheterociclici Colchici semen. Dozarea eugenolului în balonul Cassia. Foeniculi fructus. Carvi fructus. Dozarea capsaicinei cu metoda vanadică. Vincae minoris herba. Hydrastidis rhizoma.XVIII. XXVII. XXVIII. Tiliae flos. Hippophae fructus. Capsici fructus. Cynosbati fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi purinici. terpenici şi sterolici Colae semen. Papaveris fructus. Chelidonii herba. XXIV. Lupuli strobuli. Cinnamomi cortex. Filicis maris rhizoma. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune sedativă. Identificarea alcaloizilor din Chinae cortex. XXIII. Aurantii pericarpium. Identificarea alcaloizilor tropanici prin reacţii chimice. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi chinolinici şi izochinolinici Chinae cortex. Cnici herba. Cinae flos. Cocae folium. Rutaceae şi alte familii Eucalypti folium. . Metode de extracţie a alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari XXI. prin microsublimare şi CSS. Juniperi fructus. Coriandri fructus. Identificarea alcaloizilor lizergici după FR X. Absinthii herba. Hyoscyami folium. folium et flos. Dozarea totalului de alcaloizi indolici din Strychni semen. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Apiaceae Anisi fructus. Berberidis cortex. Citrus pericarpium. Leonuri herba. Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţia murexidului. Crataegi fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi indolici Strychni semen. Dozarea chininei prin metodă titrimetrică. Analiza farmacognostică a drogurilor cu principii amare Gentianae radix. Cichorii herba. Coffeae semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi tropanici Belladonnae radix et folium. Identificarea alcaloizilor prin reacţii generale şi specifice XXII. XIX. Centaurii herba. Veratri radix. Calami rhizoma. XX. Identificarea uleiurilor prin CSS. Determinarea indicelui de amăreală conform FR X. Aurantii pericarpium. Cacao semen. Lauraceae. Dozarea carvonei prin metodă spectrofotometrică. Identificarea şi dozarea morfinei din Papaveris fructus cu metoda nefelometrică. Secale cornutum. Pyrethri flos. Analiza farmacognostică a drogurilor din familiile Myrtaceae. Menyanthidis folium. a drogurilor cu acţiune antihelmintică şi insecticidă şi cu vitamine Valerianae radix. Aconiti tuber. Taraxaci herba. XXV. Dozarea alcaloizilor lizergici prin metodă fotocolorimetrică. Caryophylli flos. Stramonii folium. Ephedrae herba.

B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Evoluţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Progrese şi tendinţe ale medicamentului fitoterapeutic. Forme farmaceutice ale preparatelor Fitoterapeutice de uz extern şi intern. II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Cavitatea bucală: gingivita, stomatita, afte, parodontoza, abcese dentare, amigdalita. Stomacul: gastrita hiperacidă şi ulcerul gastric şi duodenal; sindromul dispeptic (anaciditatea şi hipoaciditatea). Intestinul: diareea, constipaţia, meteorisme, helmintiaza, colicile abdominale. Aparatul hepato-biliar: afecţiunile hepatice, afecţiunile vezicii şi căilor biliare, colica şi litiaza biliară III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Imunostimulatoare vegetale. Răceala şi gripa. Antitusive vegetale centrale şi periferice. Expectorante vegetale. Fitoterapia astmului bronşic. IV. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia de prostată. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză. V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa cardiacă. VI. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea, eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate. VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Obezitatea IX. Fitoterapia în afecţiuni reumatismale X. Fitoterapia în geriatrie XI. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi

III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni digestive VI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni cardiovasculare X. Formularea unor prescripţii pentru tulburări nervoase XI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni dermatologice XII. Formularea unor prescripţii pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni reumatismale XIV. Formularea unor prescripţii in geriatrie C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice III. Profesiunea şi etica profesională. Profesia de farmacist IV. Jurământul lui Hippocrate V. Rolul şi modul de funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice (farmacii, depozite, drogherii, unităţi de producţie) VIII. Rolul farmacistului în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri IX. Rolul farmacistului în prevenirea automedicaţiei şi a intoxicaţiilor medicamentoase X. Aspecte privind etica cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic

PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Îndatoririle generale ale farmaciştilor II. Îndatoririle asistenţilor de farmacie III. Responsabilitatea şi independenţa farmaciştilor IV. Relaţiile între farmacişti V. Relaţiile între farmacişti şi membrii corpului medical VI. Relaţiile între farmacişti şi bolnavi VII. Activitatea farmacistului în diferite organizaţii profesionale VIII. Activitatea farmacistului în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România IX. Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilor deontologice ale farmaciştilor X. Concurenţa loială între farmacişti XI. Educaţia farmaceutică continuă D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Defniţia homeopatiei. Istoric – evoluţie. Alopatia – Homeopatia. Terminologia în homeopatie. II. Principiile de bază ale homeopatiei Principiul similitudinii, principiul diluţiei infinitezimale, principiul dinamizării, principiul strictei individualizări. III. Concepţia homeopatică asupra bolilor cronice Diatezele. Biotipurile şi utilitatea lor în homeopatie. Corespondenţa cu diatezele. IV. Condiţiile valorificării legii similitudinii Patogeneziile. Înregistrarea simptomelor bolnavului. simptomatic cu patogenezia. Suprapunerea tabloului

V. Prezentarea Materiei Medicale Prezentare pe sindroame clinice, repertorizarea. Îndreptare de terapeutică homeopată. Fişe sintetice. Repertorii. VI. Consultaţia bolnavului Semiologia homeopatică. Foaia de observaţie Ierarhizarea simptomelor. VII. Metode de tratament

Forme farmaceutice. Gossypium depuratum. Remedii în caz de ulcere şi dispepsii XIV. Indicaţiile homeopatiei. Metoda unicistă. Produse vegetale cu acţiune fizică Lycopodium sporae. animală. Materia medica. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. minerală. diluarea. Remedii în caz de cefalee XIII. Stabilirea ritmului de administrare Cauzele lipsei acţiunii. Limitele homeopatiei.Patogeneziile IV. Locul homeopatiei în terapeutica modernă II. Izoterapia VIII. Carbo medicinalis. Deconcentrarea: triturarea. Remedii în caz de constipaţie şi diaree cronică E. Solvenţi folosiţi la prepararea remediului homeopatic. Condiţionarea. Remedii în caz de anxietate XII. Remedii în caz de litiaze XI. interogatoriul VI. . IX. Remedii în caz de diabet X. Organoterapia IX. Legea similitudinii III. Stabilirea dozelor şi diluţiilor. Consultaţie. Medicamentul homeopatic Materia primă vegetală. Metoda complexistă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Drenajul în homeopatie VIII. Biotipurile – Temperamentele hipocratice V. Prelucrarea materiei prime.Metoda pluralistă. II. Cauzele agravării. Bioterapia VII. Rolul plantelor medicinale şi al produselor fitoterapeutice în terapeutică Obţinerea materiei prime din flora spontană şi din culturi.

Cacao oleum. Calendulae flos. Tragacantha. Solidaginis herba. VI. V. Uvae ursi folium. Salicis cortex. Sophorae flos. Citri pericarpium. Equiseti herba. Ricini oleum. Hyperici herba. Lini oleum. Foeniculi fructus. Amylum. IX. Origani herba. Chelidonii herba. Myrtilli fructus. Lini semen. Melissae folium. Hyoscyami folium. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Hippocastani semen. Lupuli strobuli. VIII. Maydis stigmata. Camphora. Cerasorum stipites. Basilici herba. Carvi fructus. Hederae folium. Hyssopi herba. Liquiritiae radix. Pectine. Adeps lanae. Lichen islandicus. Analiza produselor vegetale cu acţiune fizică III. Farfarae folium. IV. Produse cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. Saponariae rubrae et albae radix. Arachidis oleum. Cardui mariae fructus. Cynosbati fructus. Controlul macroscopic şi microscopic al produselor vegetale. Absinthii herba. Helianthi oleum. Alchemillae herba. Agrimoniae herba. Produse vegetale cu acţiune sedativă Valerianae radix. Hippophaë fructus. Malvae folium et flos. Dracocephali herba. Produse vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Produse vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Coriandri fructus. Aurantii pericarpium. Juniperi fructus. Digitalis lanatae folium. II.III. Anserinae herba. Salviae folium. Digitalis purpureae folium. Produse vegetale cu conţinut în substanţe amare Gentianae radix. Calami rhizoma. X. Salicariae herba. Crataegi folium. Stramonii folium. VII. Berberidis cortex. Monografii de produse vegetale în FR X. Lucrare introductivă Denumirea latină a drogurilor. Primulae radix. Serpylli herba. Convallariae herba. Vitis idaeae folium. Produse vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Violae tricoloris herba. grăsimi şi ceruri Olivae oleum. Plantaginis folium. Verbasci flos. Althaeae radix et folium. Tiliae flos. Gei rhizoma. Quercus cortex. Controlul purităţii produselor vegetale conform FR X. Centaurii herba. Gummi arabicum. Eryngii herba. Produse vegetale cu conţinut în uleiuri grase. Frangulae cortex. Rhei rhizoma. Populi gemma. flos et fructus. Eucalypti aetheroleum.Lavandulae flos. Chinae cortex. Cynarae folium. Ratanhiae radix. Rosmarini folium. Sinapis nigrae semen. Analiza produselor vegetale cu conţinut în glucide . Papaveris fructus. Adonidis herba. Thymi herba. Anisi fructus. Produse vegetale cu conţinut în glucide Mel.

Analiza produselor vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. . VI. Sinapis nigrae semen. Alchemillae herba. Juniperi fructus. Absinthii herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în substanţe amare şi substanţe sedative Gentianae radix. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Calendulae flos. Hippophaë fructus.şi microscopice. VIII. Hederae folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Anisi fructus. Salicariae herba. Citri pericarpium. Anserinae herba.Amylum. Chinae cortex. Thymi herba. Serpylli herba. Plantaginis folium. Stramonii folium. Foeniculi fructus. Salviae folium. Convallariae herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Cerasorum stipites. Aurantii pericarpium. Melissae folium. Rhei rhizoma. Adonidis herba. Coriandri fructus. Cynosbati fructus. Papaveris fructus. Salicis cortex. Analiza ceaiurilor medicinale. Althaeae radix et folium. Ratanhiae radix. X. Analiza produselor vegetale cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. IX. Solidaginis herba. XII. Lupuli strobuli. Gei rhizoma. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Digitalis purpureae folium. Malvae folium et flos. Berberidis cortex. XI. XIII. Primulae radix. Farfarae folium. Juglandis folium. Maydis stigmata. Frangulae cortex. Valerianae radix. Carvi fructus. XIV. IV. Rosmarini folium. Eryngii herba. Crataegi folium. VII. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Saponariae rubrae et albae radix. Centaurii herba. Vitis idaeae folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Hyoscyami folium. flos et fructus. Quercus cortex. Chelidonii herba. Basilici herba. Agrimoniae herba. Verbasci flos. Cardui mariae fructus. Cynarae folium. Equiseti herba. Sinapis albae semen.şi microscopice. Dracocephali herba. Hyssopi herba. Lavandulae flos. Hyperici herba. Sophorae flos. V. Lini semen. Hippocastani semen. Digitalis lanatae folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Tiliae flos. Violae tricoloris herba. Origani herba. Liquiritiae radix.

Unitatea de producţie VIII. sindromul dispeptic. Gastrita hiperacidă. Hipertrofia benignă a prostatei. colicile abdominale. V. Exercitarea profesiei de asistent de farmacie V. Tulburări neurovegetative VII. Afecţiuni hepato-biliare. morală. Organizarea şi funcţionarea Ligii asistenţilor de farmacie din România VI. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Răceala şi gripa. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Inflamaţii şi infecţii ale cavităţii bucal. II. Normele privind înfiinţarea şi autorizarea drogheriilor IX. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei profesionale III. Afecţiuni vasculare. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice . Condiţiile de organizare şi funcţionare a drogheriilor G. Drogheria. Partea generală Definiţia fitoterapiei.F. Jurământul lui Hipocrate IV. Bronşita. Infecţii şi inflamaţii genitale. Insuficienţa cardiacă VI. Depozitul. vezicii şi căilor urinare. III. Diareea. Definirea noţiunilor: etică. Forme farmaceutice ale preparatelor fitoterapeutice. Excitante. Angina pectorală. IV. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului. Litiaza urinară. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice Farmacia. deontologie II. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. ulcerul gastric şi duodenal. Astmul bronşic. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Rolul fitoterapiei în terapeutică. şi constipaţia. Tulburări de menopauză.

Bucureşti. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri.Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea. Mărunţirea.I. pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. vitiligo. infuzii şi decocturi III. Tg. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni reumatoide XIV. vol. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. plăgi cutanate. contuzii. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni digestive VI. VIII. Csedő C.M. Produse fitoterapeutice indicate în geriatrie 5. Editura U. degerături. Editura U. vol. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni cardiovasculare X.F. Editura U. micoza..F. 1999 Csedő C. 1993 . eczema. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.kötet. Sigrid Eşianu. verucoza. Produse fitoterapeutice pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. Csedő C. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Tg. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni dermatologice XII.-Mureş. Editura Medicală. Prepararea unor macerate.M. Obezitatea IX. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX. 2000 *** Farmacopeea Română X. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. furunculoza.: Farmacognozie. Produse fitoterapeutice pentru tulburări nervoase XI.Mureş.F.: Farmakognózia-II. Gargare şi fitopreparate pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. 1999 Sigrid Eşianu. Tg. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Fitoterapia afecţiunilor reumatismale X. Fitoterapia în geriatrie XI. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII.: Farmacognozie. Sigrid Eşianu. II.Mureş.M. psoriazis.

T..1988 Verzárné Dr. Chirilă Maria . a II-a. Szeged 2001 D. Bucureşti. fitochimie şi fitoterapie. Kammerer S (2003): Leitfaden Phytotherapie ed. Gustav Fischer Verlag.T. 2002 *** Farmacopeea Română X. Aprotosoaie C (2004): Plantele medicinale de A la Z – Monografii ale produselor de interes terapeutic. Miron A. Aprotosoaie C (2002): Bazele farmaceutice.I şi II.. Urban & Fischer München Jena Stănescu U.2001) Revista “Lumea farmaceutică“ .Mureş 1999 F. Petri Gizella: Farmakognózia. Ciulei I. Editura Medicală. Tg. vol I şi II Stănescu U. Tg. *** Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România *** Statutul Colegiului farmaciştilor din România *** Normele privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice şi condiţiile de organizare şi funcţionare a acestora *** Revista “Lumea farmaceutică“ J. Közgazdasági és Jogi Kiadó. I şi II C. I şi II Hanganu D.10. Popa Iaşi. l993 Steinegger E. 1988 Bernáth J. Miron A. Grigorescu E. Medicală Bucureşti. Medicină naturistă.1983 Chirilă P.. Paris. Editura Litera. Grigorescu Em.Auflage. vol. Medicală Universitară „I. Editura Medicală. Budapest 1984 M. Hăncianu M.M.. Kata..Ciulei I. farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. 114-151. 4. Hăncianu M. Budapest. Sille: Etikett és protokol Kézikönyve. Editura University Press Târgu Mureş. Hansel R. Ed. l982 Wagner H. Szent-Györgyi Orvostudományi Egyetem. vol. Medicina könyvkiadó.Editura Medicală. Ursula Stănescu: Plante medicinale. Csedõ C.: Farmacognozie. Bucureşti. Papp: Gyógyszerészi Etika.. Stănescu U (1993): Plante medicinale. Band IV. J.: Elemente de practică homeopatică.: Lehrbuch der Pharmakognosie und Phytotherapie. Csedõ C. Ţuchel Cezarina: "Homeopatia.Springer Verlag Berlin-Heidelberg-New York-London-Paris-Tokyo. 8. Springer Verlag kiado. Drogen und ihre Inhaltsstoffe. Haţieganu” Cluj-Napoca Petri Gizella(2002): Fitoterapia az orvosi gyakorlatban. Poirier J. Budapest Schilcher H. Noţiuni elementare de farmacie homeopată". Sigrid Eşianu: Plante medicinale din flora spontană.O. Ed.F. 1979 Vannier L. Bucureşti.O. II Editura U.F.Afl.1994 B. Ed. vol. nr 629/8. Popa Iaşi. Ed. 1999 Sigrid Eşianu. 1968 E. Îndreptar. Bucureşti. Editura Medicală.: Manual de homeopatie. nr 629/8. 1993 Sigrid Eşianu. vol.: Précis de matiere médicale homeopathique. Budapest. Bungetzianu Gh. Mezőgazda Kiadó. Gr. Fitochimie şi Fitoterapie. Ed.: Pharmazeutische Biologie. Editura U.10. Chirilă P. Gr.: Farmacognozie..: Vadon termő és termesztett gyógynövények. Bucureşti.2001) Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M.I. 4.Edition.Mureş. 1987 Caba Th. vol. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M. Stuttgart New York..M. Popescu H (2002): Plante toxice.

I II Semestrul F. Miron A.T. Hăncianu M. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. vol. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. I şi II Hanganu D. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Popescu H (2002): Plante toxice. Haţieganu” Cluj-Napoca 6. I II Semestrul G I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr credite 6 6 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 7 Număr credite 1 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Stănescu U. Ed. Ed. I II Semestrul C. STAGII. I II Semestrul B.G. I II Semestrul D. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Popa Iaşi. Medicală Universitară „I. Aprotosoaie C (2004): Plante medicinale de la A la Z. Gr. I II Semestrul E.

dr. C. Antreprenoriat şi management farmaceutic . DISCIPLINA: MARKETING FARMACEUTIC. Organizare şi legislaţie farmaceutică . D. Cererea (definiţie).dr. Conceptul de filiere. E. 2. IV. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4. Elasticitatea cererii. specializarea Asistenţă de Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf.anul III Facultatea de Farmacie. G.anul II Facultatea de Farmacie. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. Principalele concepţii ale cererii.anul II Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. specializarea Farmacie. C. Marketing farmaceutic . Cercetarea de marketing. Alţi intervenienţi. B. Elemente de management şi marketing farmaceutic . G. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Organizare şi legislaţie farmaceutică .anul V Facultatea de Farmacie. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.anul IV Facultatea de Farmacie. Conceptul de marketing II. Măruşteri Marius 3. Marketing-mix-ul. Segmentarea pieţii. Rolul specific al agentului: distribuitorul. F. Funcţiile marketingului. B. specializarea Asistenţă de Farmacie. E.anul V Facultatea de Farmacie. Comportamentul cumpărătorului . ofertanţii.anul V Facultatea de Farmacie. Criterii de segmentare. Rosenberg Ladislau Şef lucr. ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ A. D. specializarea Farmacie. F. specializarea Farmacie. Agenţii pieţei: cumpărătorii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. specializarea Farmacie.1. Bazele evidenţei computerizate . Evidenţă farmaceutică computerizată . Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. III.

Ocupaţia. Depozitarea. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Testarea pieţii. impulsurile. Stabilirea necesarului. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Familia. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Esenţa produsului sau serviciului. Organizare şi clasificare. Prognoze asupra mediului extern. Compararea valorilor. Lanţul aprovozionării. Utilizarea datelor procentuale. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Negocierea. XI. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. VI. Intocmirea raportului. motivaţiile. Concentrarea atenţiei asupra produsului.Etapele procesului de decizie. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. pregătire şi conducerea interviului. Factorul geografic. Studiul pieţei Produsul. Eşantionarea sistematică. Etapele întocmirii unui chestionar. Procesele de aprovizionare. Modalităţi eficiente de reclamă. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Cantitatea adecvată. Sursele cercetării de birou: surse interne. Tipuri de întrebări. Analiza unui chestionar. Partea principală a raportului. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Metode de cercetare. Stilul de viaţă. Reclama. Practica cercetării de birou. Factorul economic. Erori. Prognoze asupra factorilor STEP. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Curba vieţii de familie. Informaţii de piaţă. Programarea. VIII. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. Selectarea pieţelor. Metode specifice de eşantionare. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. XIV. Identificarea surselor.Evaluarea surselor. Utilizarea tabelelor şi graficelor. XII. Riscul perceput. Evaluarea metodelor de prognoză. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Catalogarea. XIII. surse instituţionale. Clasa socială. Eşantionarea aleatorie. Căi de informare. Prezentarea şi redactarea. Analiza şi interpretarea. Aranjarea întrebărilor. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Indici. Evaluarea surselor. Produse pentru clienţii interni. Ciclu de viaţă a produsului. X. IX. Respectarea promisiunilor. Chestionarul. Cultura şi puterea exemplului. Planificarea bunelor relaţii . Comanda cantitativ economică. Recunoaşterea problemei: nevoile. VII. Controlul autenticităţii. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Tipuri de bază ale eşantionării. Eşantionarea proporţională. Pretestarea chestionarului. OTC-uri. V. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Medii. Eşantionarea. Stabilirea unei strategii a produsului.

Vizitarea unei intreprinderi farmaceutice private (Europharm S. Braşov). lideri de opinie. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. IV. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III. Analiza mediului de marketing. Comisia de Stupefiante. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Aplicaţie practică. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar . Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. Responsabilitatea organizaţiei. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. indicatorul farmacistpopulaţie. VII. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. Eşantionare prin metoda cotelor. pentru diferite medicamente. Federaţia Internaţională Farmaceutică. V. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. II. pacienţi) III. Responsabilitatea managerului. VI.Ţelul şi strategia. Responsabilitatea proprie.A. Asigurarea socială.a oportunităţilor). Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. IV. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. B. indicatorul consum de medicamente-locuitori. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie.

atribuţii. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. laboratoare de control al medicamentului.nr. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară.M. Colegiul farmaciştilor. 2234/1994. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. VI.M. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. Evoluţia bugetului sanitar. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. Recepţia. Factori de consum. Economia de medicamente Obiective în economia sanitară. ustensile şi aparatură necesară . Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţia muncii. IX. atribuţii cele mai importante. V. depozitarea şi conservarea medicamentelor. Organizarea controlului calităţii medicamentelor A. PROGRAMA ANALITICĂ ASEMINARIILOR I. VIII. XIV. Ord. conservarea şi manipularea medicamentelor. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Condiţii legate de localul farmaciei III. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor VII. Drept de muncă.. Producători de materiale sanitare. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. etapele de cercetare ale medicamentului nou. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. XI.S. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II.Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică. tehnica securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului.N. XIII. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă.

Conservarea produselor farmaceutice în farmacii XI. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei C. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. Prepararea soluţiilor sterile conf.73/1969 XV. Accesul la înregistrări. tipuri de date. 466/1979 XVI. . Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr. III.120/1980 IX. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI. Mediul FoxPro Baze de date relaţionale. Sisteme de gestiune a bazelor de date.nr. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prin operaţia de inventariere XVII. Structura bazei de date. Zone de lucru.IV.S. Modificări în baza de date: adăugarea şi ştergerea înregistrărilor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Structura şi organizarea bazelor de date. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV. Introducere Structura şi funcţionarea unui calculator. Închiderea bazei de date. II. Noţiuni generale privind bazele de date Instrucţiuni. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. editorul de texte. IV. Căutarea înregistrărilor din baza de date. Crearea unei baze de date Deschiderea unei baze de date. ord. convenţii de sintaxă. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilirea necesarului de medicamente VIII. variabile şi masive. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X.M.

Aplicaţie pentru farmacii. Compilarea. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Pornirea staţiei de lucru. X. mod de utilizare. Baze de date Sistemul de meniuri. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică.Vizualizarea conţinutului unei baze de date. XI. VI.“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. formatul de afişare şi citire Comenzile de afişare-citire. IX. V. Programarea structurată. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . VII. IV. XII. Vizualizarea conţinutului bazelor de date. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură.elaborări PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Ordonarea unei baze de date. Extragerea de informaţii statistice din baza de date. III. Compilarea.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . Ordonarea bazelor de date: sortarea şi indexarea. Help-ul. Generatorul de rapoarte.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. Utilizarea bazelor de date indexate. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Căutarea înregistrărilor în bază. mod de utilizare. Introducerea datelor în baza de date creată. Metode de căutare. Intrare-ieşire. Crearea unei baze de date. Structura unei baze de date. Programarea structurată.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. VI. VIII. Sortarea şi indexarea. V. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Pornirea FoxPro Submeniul System. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Obiecte de control.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică. II. . Extragerea de informaţii statistice din baza de date. Obiecte de control. Utilitare încorporate în mediu Generatorul de etichete. Salvarea şi afişarea rapoartelor. Mediul FoxPro.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. Modificarea structurii şi conţinutului bazei. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .

studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. condiţia de nou angajat. . Programul de evidenţă farmaceutică CFS . analiza pieţei. fluxul circular al activităţii economice. modele de “roleplaying”. X. dezvoltarea unui program de marketing. Verificarea cunoştiinţelor D. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . ce şi cât vând ? IV. insuficienţa resurselor. Cum.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . cum măsurăm productivitatea. VII. calitatea şi productivitatea. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. II. planificarea afacerii şi organizarea activităţii.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. de la aprovizionare la vânzare.VII. Lucrare recapitulativă XII. VIII. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . VI. XI. oamenii şi productivitatea. asministrarea unei farmacii. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. IX.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. marketingul în afaceri. Puţină economie Dorinţe şi resurse. perspective. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. planul de afaceri. evaluarea programului. III. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. argumente pentru o buna planificare a afacerii. lanţil dorinţă-satisfacţie. legea diminuării beneficiilor. V. organizarea unei economii.elaborări. planificarea activităţii. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. organizarea unei farmacii.

tipuri de cumpărători. III. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. cum măsurăm productivitatea. XII. planificarea activităţii. insuficienţa resurselor. fluxul circular al activităţii economice. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. Puţină economie Dorinţe şi resurse. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. Principii financiare de bază: necesitatea informaţiei în afaceri. planul de afaceri. marketingul în afaceri. . studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. de la aprovizionare la vânzare. argumente pentru o buna planificare a afacerii. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. codul de etică al companiilor. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă: distribuţia vânzărilor. evaluarea programului. oamenii şi productivitatea. sisteme de ânregistrare a informaţiei. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. managementul şi susţinerea vânzărilor. legea diminuării beneficiilor. condiţia de nou angajat. proprietatea intelectuală. contracte. modele de “roleplaying”. păstrarea nivelului IX. organizarea unei economii. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. promovarea vânzărilor X. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. VII. analiza competiţiei. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. asministrarea unei farmacii. V. II. documente de bază în contabilitate XI. competiţional. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. lanţil dorinţă-satisfacţie. ce şi cât vând ? IV. dezvoltarea unui program de marketing. VI.VIII. Cum. analiza pieţei. organizarea unei farmacii. calitatea şi productivitatea. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. analiza consumatorilor. perspective. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. legea şi comerţul. drepturi de proprietate.

Familia. surse instituţionale.Evaluarea surselor. Selectarea pieţelor. Riscul perceput. păstrarea nivelului IX. Testarea pieţii. Clienţii şi furnizorii. Sursele cercetării de birou: surse interne. Definiţii ale marketingului. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. Formularea obiectivelor cercetăriie Cercetarea de birou. Ciclu de viaţă a produsului. impulsurile. Stilul de viaţă. Segmentarea pieţii. Cererea (definiţie). XII. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. V. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. promovarea vânzărilor. Principii financiare de bază Necesitatea informaţiei în afaceri. sisteme de înregistrare a informaţiei. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. contracte. VI. Principalele concepţii ale cererii. Ocupaţia. Curba vieţii de familie. Agenţii pieţei: cumpărătorii. legea şi comerţul. Cultura şi puterea exemplului. Conceptul de filiere. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Funcţiile marketingului III. motivaţiile. analiza competiţiei. Produse pentru clienţii interni. analiza consumatorilor. Alţi intervenienţi. Căi de informare. IV. Elasticitatea cererii. codul de etică al companiilor. proprietatea intelectuală. . Factorul economic. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. Studiul pieţei Produsul. Esenţa produsului sau serviciului.VIII. Practica cercetării de birou. Cercetarea de marketing. Recunoaşterea problemei: nevoile. Conceptul de marketing II. Clasa socială. ofertanţii. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă Distribuţia vânzărilor. documente de bază în contabilitate. tipuri de cumpărători. Factorul geografic. Stabilirea unei strategii a produsului. Rolul specific al agentului: distribuitorul. E. Marketing-mix-ul. XI. Criterii de segmentare. competiţional. drepturi de proprietate. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. X. managementul şi susţinerea vânzărilor. Concentrarea atenţiei asupra produsului.

Analiza unui chestionar. II. Tipuri de întrebări. Etapele întocmirii unui chestionar. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. XIV. Aranjarea întrebărilor. lideri de opinie. Lanţul aprovozionării. Reclama. OTC-uri. Analiza mediului de marketing. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Responsabilitatea managerului. Informaţii de piaţă. Prognoze asupra mediului extern. Prognoze asupra factorilor STEP. Pretestarea chestionarului. Negocierea. Cantitatea adecvată. Respectarea promisiunilor. Responsabilitatea organizaţiei. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Partea principală a raportului. Controlul autenticităţii. X. Intocmirea raportului. Catalogarea. Compararea valorilor. Evaluarea surselor. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Stabilirea necesarului. Eşantionarea. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. pregătire şi conducerea interviului. Eşantionarea aleatorie. Metode de cercetare. XII. Programarea. Procesele de aprovizionare. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Erori. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Responsabilitatea proprie. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Metode specifice de eşantionare. XIII. Comanda cantitativ economică. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Utilizarea tabelelor şi graficelor.a oportunităţilor).VII. Chestionarul. Tipuri de bază ale eşantionării. Segmentarea pieţei . Eşantionarea proporţională. Depozitarea. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. VIII. pacienţi) III. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. XI. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Identificarea surselor. Medii. Prezentarea şi redactarea. Indici. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Evaluarea metodelor de prognoză. Analiza şi interpretarea. Utilizarea datelor procentuale. IX. Modalităţi eficiente de reclamă. Eşantionarea sistematică. Organizare şi clasificare.

Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. Funcţiile marketingului. Alţi intervenienţi. VII. Ciclu de viaţă a produsului. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. Aplicaţie practică. V. Curba vieţii de familie. Rolul specific al agentului: distribuitorul. IV. Aranjarea întrebărilor. Studiul pieţei Produsul. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Factorul economic. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Testarea pieţii. impulsurile. IV. Principalele concepţii ale cererii. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. Analiza unui chestionar. ofertanţii. Conceptul de filiere. Produse pentru clienţii interni. Selectarea pieţelor. Practica cercetării de birou.Evaluarea surselor. . Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. F. Căi de informare. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Prezentarea şi redactarea. Criterii de segmentare. Marketing-mix-ul. motivaţiile. Chestionarul. VI. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Cultura şi puterea exemplului. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Riscul perceput. Familia. Eşantionare prin metoda cotelor. V. Factorul geografic. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Tipuri de întrebări.Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Cercetarea de marketing. Recunoaşterea problemei: nevoile. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. III. Clasa socială. pentru diferite medicamente. Stilul de viaţă. VII. Pretestarea chestionarului. Etapele întocmirii unui chestionar. Conceptul de marketing II. Elasticitatea cererii. Esenţa produsului sau serviciului. Agenţii pieţei: cumpărătorii. VI. Ocupaţia. surse instituţionale. Sursele cercetării de birou: surse interne. Segmentarea pieţii. Cererea (definiţie). Stabilirea unei strategii a produsului. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient.

Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. pregătire şi conducerea interviului. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Analiza mediului de marketing. Eşantionarea. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Eşantionare prin metoda cotelor. Informaţii de piaţă. Respectarea promisiunilor. lideri de opinie. Erori. II. Prognoze asupra factorilor STEP. Evaluarea metodelor de prognoză. Evaluarea surselor. Responsabilitatea managerului. Responsabilitatea organizaţiei. Comanda cantitativ economică. Eşantionarea Eşantionarea multistadială.a oportunităţilor). OTC-uri. Cantitatea adecvată. Controlul autenticităţii. XII. Modalităţi eficiente de reclamă. Prognoze asupra mediului extern. Medii. Eşantionarea proporţională. IX. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Reclama. Procesele de aprovizionare. Intocmirea raportului. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Eşantionarea aleatorie. Depozitarea. Responsabilitatea proprie.VIII. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Programarea. Catalogarea. Partea principală a raportului. Tipuri de bază ale eşantionării. XIV. . Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Lanţul aprovozionării. pacienţi) III. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Identificarea surselor. pentru diferite medicamente. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. XI. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Organizare şi clasificare. Eşantionarea sistematică. XIII. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. IV. Negocierea. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Indici. Compararea valorilor. Metode specifice de eşantionare. Utilizarea datelor procentuale. Metode de cercetare. Analiza şi interpretarea. X. Stabilirea necesarului.

Evoluţia bugetului sanitar.M.S. II. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului. Aplicaţie practică. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.S. Asigurarea socială. indicatorul farmacistpopulaţie.V. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară.M. IV. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. depozitarea ţi conservarea medicamentelor. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă.F.56/1974) VII.S. V. etapele de cercetare ale medicamentului nou. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. VIII. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient.. atribuţii.nr. Federaţia Internaţională Farmaceutică. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică.M. laboratoare de control al medicamentului.nr. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. indicatorul consum de medicamente-locuitori.C. Recepţia.S. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. G.nr.C. Ord. 2234/1994. Economia de medicamente Obiectivele în economia sanitară. Organizarea controlului calităţii medicamentelor şi a activităţii de microproducţie (Ord.M. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie. Producători de materiale sanitare. Factori de consum. Comisia de Stupefiante.1010/1992) I. VI. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor (Ord. VII. . VI. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III.

Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. atribuţii cele mai importante. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . ord. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea. XIII. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II.S. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilizarea necesarului de medicamente VIII.M. tehnice securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic.IX. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. XI.S. Condiţii obiective (Ord.120/1980 IX. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X.nr.M. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Drept de muncă. Condiţii legate de localul farmaciei III. ustensile şi aparatură necesară IV.nr. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţa muncii.176&1992) în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii . Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. conservarea şi manipularea medicamentelor. Colegiul farmaciştilor. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. Prepararea soluţiilor sterile conf. XIV.

S. G. Ed. Cluj.XI. 1995 Tomski... Bucureşti. Business Tech.H. Bucureşti.: FoxPro.. 1995 Levinson.: Guerrilla marketing attack. Litografia U.L.R. 1993 Levinson . curs xerografiat IMF. sponsor GSK România – “Farmacia. A. Tg-Mureş.St.W. L. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi C. A. 1993 D. Fârşirotu Z. A. World Enterprises. 1996 ***. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S.F.nr.Herb: Orice se poate negocia. Bucureşti.E. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei 5. 466/1979 XVI. Bucureşti.E. A. 1987 Moraru. 1993 Ferencz.J. Editura teora. Lucrări practice pentru studenţi. Kogan Page Ltd.C. Business Tech.73/1979 XV.M. Mod de administrare” – suport de curs.A.S.C.International Press S. 1976 Cohen.: Guerrilla Marketing Excellence. Jay Conrad: Guerrilla marketing.: Guerrilla Advertising.:Organizarea şi conducerea farmaceutică.J.International Press S. World Enterprises.C. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII.S.E. User Manual. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV.International Press S.S. Ghid de utilizare.R. M. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr. Tg. 1995 Levinson.. Bucureşti.Junior Achievement România. World Enterprises S. 203 p..(1982) Formanek I. 1996 Levinson.. .: Sistemul FoxPro pentru farmacişti.L. Dima. Editura Microinformatica.S. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr.E. Bucureşti. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prinoperaţia de inventariere XVII.Mureş (1977) Ord.M. *** .: Foxbase+.Med. A.C. Dima. Business Tech.J. 1996 B. Relational Database Management System.R.:Organizarea farmaceutică. World Enterprises.: A Textbook of Pharmacy Management. Fox Software.L. Colsseum. CODECS (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii.

1996 F.Michael D. A. 1996 Levinson.International Press S.A.W.1989 Hutt. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. Ed.. Oscar Print.C. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S.L.J.S. World Enterprises..J.: A Textbook of Pharmacy Management.: A Textbook of Pharmacy Management.. 1995 Levinson. A. Pierre-Louis. 1995 Levinson.C.. Colsseum.: Guerrilla Advertising. Oscar Print. Bucureşti. Bucureşti.E. Business Tech. The Dryden Press. Bucureşti.E.S. A.1989 Luca. Kogan Page Ltd. 1996 .Gabriel -Petru: Management general.E. Pierre-Louis. Business Tech. 1976 Cohen. Kogan Page Ltd..Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar..L.: Guerrilla Marketing Excellence. 1995 Levinson.L. 1996 Dubois. Bucureşti. Bucureşti..E.C.R. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.E.A.Jolibert: Marketing-teorie şi practică. World Enterprises S.E. Iaşi. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional. World Enterprises. 1993 Levinson . Editată de Centrul de Comerţ Internaţional.International Press S.H. 1997 Tomski.S.Th.: Guerrilla Advertising. UNCTAD/GATT.J. Kogan Page Ltd.W. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.L. World Enterprises.1993 Kotler.1989 Luca.Jolibert: Marketing-teorie şi practică.E. Ed.Th. 1993 Levinson . Bucureşti. Jay Conrad: Guerrilla marketing.International Press S. 1997 Tomski.Fundaţiei CHEMAREA. A.Philip: Managementul marketingului.S.Speh: Business Marketing Management.Medicală. The Dryden Press.: Guerrilla marketing attack.L. 1996 Dubois.R. A. World Enterprises.S. A.IV.: A Textbook of Pharmacy Management. Ed.W. Ed. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional.R.International Press S. World Enterprises S.C.: Guerrilla marketing attack.C. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere).. Jay Conrad: Guerrilla marketing.W. World Enterprises. 1976 Cohen. A..Teora.S. 1995 Tomski. Bucureşti. Business Tech.H. Bucureşti. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional.Economică.. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii. Bucureşti. Business Tech. Bucureşti. Bucureşti. Ed.C. Ed.J. Ed. 1995 Tomski.E.H.1989 Hutt. A.H. 1995 Levinson.Teora. Ed. Bucureşti.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar.. UNCTAD/GATT.1993 Kotler. Bucureşti. Ed. Colsseum.Herb: Orice se poate negocia.S.Gabriel -Petru: Management general. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere). Business Tech.Medicală.1976 Popescu.Philip: Managementul marketingului.Fundaţiei CHEMAREA.W.Economică.W.1976 Popescu. Ed.Michael D.C.J.Herb: Orice se poate negocia.Speh: Business Marketing Management. A.R.R.International Press S.: A Textbook of Pharmacy Management.IV. Kogan Page Ltd. Iaşi.

. Fârşirotu Z. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. A. I II Semestrul D.E. I II Semestrul B.:Organizarea farmaceutică. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.R.M. Tg.J.C.International Press S.:Organizarea şi conducerea farmaceutică.St.(1982) Formanek I.L.Med. I II Semestrul E. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. I II Semestrul C. I II Semestrul F. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 3 Număr credite 1 Număr credite 3 Număr credite 3 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.Levinson.S. curs xerografiat IMF.nr. 1996 G. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi 6. Business Tech.S. Bucureşti. Ed.: Guerrilla Marketing Excellence. STAGII. I II Semestrul G. World Enterprises.Mureş (1977) Ord.

1. DISCIPLINA: TOXICOLOGIE GENERALĂ ŞI INDUSTRIALĂ A. Toxicologie generală şi industrială - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Biofarmacie şi farmacocinetică - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Toxicologia mediului - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Toxicologie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Kincses Ajtay-Mária Asist.drd. Croitoru Mircia-Dumitru 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. B. C. D. Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie

4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Toxicologie generală Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor toxice. Tipuri de intoxicaţii . Doze toxice. Doze letale. Concentraţiile maxime admise a substanţelor toxice în atmosferă. Direcţiile principale ale toxicologiei contemporane. Comportarea toxicilor în organism (toxicinetica). Patrunderea, absorbţia, distribuţia, depozitarea, acumularea substanţelor toxice în organism. Biotransformarea (metabolizarea) şi eliminarea xenobioticelor. Acţiune substanţelor toxice asupra organismului (toxicodinamia). Acţiunea toxicilor la nivel de ţesut, organ, aparat, sistem. Acţiunea toxicilor la nivel celular, molecular. Factori determinanţi ai toxicităţii: factori dependenţi de substanţă, factori dependenţi de organism, factori dependenţi de mediu. Combaterea efectelor toxice. Profilaxia intoxicaţiilor. Tratamentul intoxicaţiilor acute (măsuri de prim ajutor, antidoturi). Tratamentul intoxicaţiilor cronice. II. Toxicologie specială TOXICI INDUSTRIALI. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR DE NATURĂ GAZOASĂ.Oxigenul. Ozonul. Hidrogenul sulfurat. Dioxidul de sulf. Hidrogenul seleniat şi hidrogenul telurat. Amoniacul. Oxizii de azot. Toxicologia halogenilor: fluor, clor, brom, iod. Fosforul, hidrogenul fosforat (fosfina). Hidrogenul arseniat (arsina). Compuşii oxigenaţi ai arsenului. Hidrogenul stibiat. Stibiul. Carbonul. Oxidul de carbon. Dioxidul de carbon. Aerul viciat. Oxiclorura de carbon (fosgen). Acidul cianhidric. Gaze de luptă. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR MINERALE. Siliciul. Borul. Beriliul. Cromul. Manganul. Cobaltul. Nichelul. Carbonatul de nichel. Cuprul. Argintul. Cadmiul. Mercurul şi compuşii organomercurici. Taliul. Plumbul şi tetraetil plumbul. Bismutul. Alcalii caustici. Acizii corozivi. Acidul oxalic. Acidul picric. Oxidanţii minerali. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR ORGANICE VOLATILE.

Hidrocarburile alifactice. Hidrocarburile aromatice: benzenul, toluenul, xilenii. Naftalenul, hidrocarburile policiclice aromatice. Hidrocarburile alifatice halogenate: clorura de metil, cloroformul, tetraclorura de carbon. Derivaţii cloruraţi ai etanului. Tricloretilena. Alte hidrocarburi alifactice halogenate. Alcooli. Alcoolul metilic, alcoolul etilic. Etilenglicolul. Fenolul. Aldehidele: formaldehida, acetaldehida. Cetonele: acetona. Eterii: eterul etilic. Esterii. Nitroderivaţi alifatici. Aminoderivaţii alifactici. Nitrobenzenul. Anilina. Compuşii organici cu azot cancerigeni (4amonofluorenul). Sulfura de carbon. III. Toxicologia substanţelor medicamentoase Medicamente cu acţiune la nivel SNC. Hipnotice: derivaţii barbiturici. Neuroleptice: derivati de fenotiazină, reserpina, derivaţi de butirofenonă. Tranchilizante: carbamaţi, benzodiazepine. Psihoanaleptice: antidepresive triciclice, IMAO. Excitanţi corticali: alcaloizii purinici. Excitanţi medulari şi bulbari: stricnina, picrotoxina. Anticonvulsivante. Analgezice antipiretice şi antiinflamatoare (antiinflamatoare nesteroidiene AINS). Derivaţi ai acidului salicilic, derivati ai p-aminofenolului. Derivaţi ai pirazolului. Derivaţi ai acidului chinolin-4carboxilic. Derivaţi ai acidului fenilacetic. Compuşii de aur. Anestezice locale. Anestezice locale de sinteză. Medicamente cu acţiune la nivelul SNV. Medicamente cu acţiune asupra sistemului colinergic. Medicamente M-colinomimetice: muscarina, pilocarpina. Medicamente N-colinomimetice si litice: nicotina. Medicamente anticolinesterazice: ezerina. Medicamente M-colinolitice: atropina, hiosciamina, scopolamina. Blocanţi neuromusculari: curara. Medicamente cu actiune asupra sistemului adrenergic. Medicamente adrenolitice: alcaloizii din ergot. Medicamente adrenomimetice. Alte medicamente. Glicozide cardiotonice: glicozide digitalice. Medicamente antimicrobiene şi antiparazitare. Sulfamide antimicrobiene. Antituberculoase. Izoniazida. Antimalarice: chinina, antimalarice de sinteză. Medicamente antitumorale. Toxicologia drogurilor. Psihodisleptice: substanţe halucinogene de origine naturală cu azot in moleculă. Mescalina. Substaţe halucinogene de sinteză. Dietilamida acidului lisergic (LSD). Psihostimulante: cocaina, efedrina şi derivaţi ai amfetaminei. Substanţe halucinogene de origine naturala fără azot în moleculă: tetrahidrocanabinolul (THC). Analgezice narcotice. Opiul. Morfina. Derivaţi ai morfinei şi înlocuitorii sintetici. IV. Toxici speciali Toxine: zootoxine, fitotoxine. Toxine din plante superioare: colchicina, aconitina. Micotoxine produse de ciuperci otrăvitoare (Macromycetae). Pesticide. Insecticide: insecticide organoclorurate, insecticide organofosforice (IOP). Insecticide dinitrofenolice. Insecticide carbamice. Erbicide. Rodenticide. Fungicide. Alte substanţe: materiale plastice. Detergenţi. Aditivi alimentari. Substaţe toxice de luptă. Toxicologia substanţelor radioactive (radiotoxicoligie). Plante toxice. Plante ornamentale toxice. Cosmetice. Substanţe casnice, detergenţi, substanţe de curăţire. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.

III. Analiza toxicilor de natură gazoasă Oxidul de carbon. Acetilena. Amoniacul. Oxizii de azot. Hidrogenul sulfurat. Bioxidul de sulf. Hidrogenul fosforat. Fluorul. Clorul. Schema pentru identificarea principalelor gaze toxice. IV. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Sulfura de carbon. Etanolul. Metanolul. Acidul cianhidric. Acetona. Etilenglicolul. Fenolul. Benzenul. Determinarea indicelui de sulfat din urina. Anilina. V. Identificarea toxicilor necunoscuţi VI. Redactarea unui buletin de analiză VII. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică a arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, manganului, plumbului, cuprului. VIII. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului salicilic şi a fenacetinei; izolarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor analgezici, antipiretici. Analiza toxicologică a acidului picric, acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor benzodiazepinici, derivaţilor fenotiazinici, derivaţilor sulfonamidici. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologica a cafeinei, alcaloizilor din opiu, veratrinei, stricninei, brucinei, chininei, nicotinei. Izolarea, identificarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologică a atropinei. Izolarea şi determinarea cantitativă. IX. Analiza pesticidelor Derivaţi organocloruraţi (DDT, 2,4-D). Separarea cromatografica în strat subţire. Analiza toxicologica a parationului şi dinitroortocrezolului. X. Identificarea toxicilor necunoscuţi de natura minerală şi organică nevolatilă. Lucrare recapitulativă B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea introductivă Scurt istoric. Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea. Bioechivalenţa. Metode de evaluare a biodisponibilităţii in vivo. Biodisponibilitatea ca termen de comparare a eficienţei terapeutice. II. Factorii fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea Solubilitatea, viteza de dizolvare , structura chimică, pH-ul, gradul de ionizare (pKa), coeficientul de partiţie, gradul de dispersie, polimorfismul, hidratare, solvatare. Ecuaţia lui Hammett; modelul Hansch. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare. III. Modelarea in vitro. Determinarea biodisponibilităţii in vivo Determinarea vitezei de difuzie transmembranare, t 1/2, Vd, Ke, Ka. IV. Factori tehnologici care influenţeaza biodisponibilitatea

LOAEL. Interpretarea rezultatelor (timpul de injumătăţire. Interpretarea rezultatelor. Modelarea absorbţiei in vivo. Recoltarea materialului biologic. Determinarea factorilor farmacocinetici. II. Modelarea absorbţiei in vitro în prezenţa unor substanţe auxiliare care măresc solubilitatea (tween. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Prospectarea de noi forme medicamentoase. Evaluarea riscului în mediu. Interacţiunea formă farmaceutică-efect biologic. Clasificarea poluanţilor.). Poluanţii atmosferici. Corelarea rezultatelor obţinute cu cele in vivo. Bazele toxicologiei mediului. Constituirea curbelor de eliminare cumulativă. pesticide) V. Evaluarea riscului ecologic asupra sănătăţii. prin membrană biologică. Noţiuni de bază ale farmacocineticii Principalii parametrii farmacocinetici. CMA) VI. prafuri IV. III. Modelarea in vitro a difuziei şi absorbţiei transmembranare Modelul tricompartimentat Swintosky. Sursele. Corelarea rezultatelor obţinute. Determinarea constantei vitezei de absorbţie a unei substanţe active prin membrana biologică (membrana duodenală de cobai). Determinarea ASC-ului. C. Modelarea proceselor de mişcare ale substanţelor în mediu III. Caracterizarea riscului. Vd etc. V. Caracterizarea relaţiei dozărăspuns . IV. Modelul bicompartimentat la administrare intra şi extravasculară. Căile de transformare ale substanţelor chimice în mediu. solvenţi. Calculul parametrilor farmacocinetici în modelul farmacocinetic deschis monocompartimentat Studii in vivo.Substanţe auxiliare care favorizează solubilizarea şi/sau dezagregarea. Determinarea concentraţiilor admisibile în mediu şi a dozelor de prag(NOAEL. farmacocinetic mono şi PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. gaze. transportul şi soarta substanţelor chimice în mediu II. Calculul vitezelor de difuzie in cele trei compartimente. Poluanţii din apă şi sol(metale. span) Determinarea parametrilor farmacocinetici. vapori. Administrarea unei singure doze per oral.

Toxicinetică: absorbţia. distribuţia. Evaluarea calităţii mediului înconjurător D. VI. Scurt istoric. mercur. cadmiu) Toxici caustici. Clasificarea intoxicaţiilor. bariu. X. II. Noţiuni generale de toxicologie. Sistemul de management al protecţiei medului II. arsen. Toxici gazoşi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. IV. Toxici minerali (plumb. Caracterizarea lor generală. Regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor V. VIII. metabolizarea şi eliminarea. Oxizii de azot. Toxici volatili: alcooli. Toxicologia substanţelor fitofarmaceutice (pesticide). Legea protecţiei mediului din România (137/1995). Toxicomanii. Toxicologia medicamentului (AINS. nitro şi aminoderivaţi. acidul cianhidric. Toxicologia drogurilor. fenotiazine. Factori care influenţează efectele toxice (doza. antidepresive). ai . hidrocarburi aromatice. Toxicologia ciupercilor otrăvitoare. Hidrogenul sulfurat. IX. proprietăţi fizico-chimice). Regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase IV.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Introducere. glicozide cardiotonice. VII. Evaluarea pericolului. Principii şi dispoziţii generale III. derivaţi halogenaţi hidrocarburilor alifatice. III. Definiţia intoxicaţiei şi a substanţelor toxice. Gaze de luptă. Oxidul de carbon. Regimul privind asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii surselor de radiaţii VI. Aspecte actuale ale toxicologiei moderne. V.

Appleton-Lange. 1988 Robert H. Dreistack M. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor benzodiazepinici. Ed. derivaţilor barbiturici. Bucureşti. V. derivaţilor sulfonamidici. Didactică şi Ped. Etanolul.: Intoxicazioni Acute. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Mureş.: Toxicologie. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 1998 Stahr H.. Cloroform. Analiza toxicologică a acidului salicilic. Medicina Konyvkiado.: Analytical Methods in Toxicology. Wiley Publication. IV. Baconi D.. 1997 Bălălău D..G. New York. plumbului.D. Cluj-Napoca. chininei. cuprului. 2001 Loghin F. Laurenzi R. bismutului. Monea M.D. The bassi science of poisons.. 1982 Bozza Marrubini M. 1994 Lewis R. şi colab. Analiza toxicologică a acidului oxalic.G. derivaţilor benzodiazepinici. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. 1994 . 1989 Fabian F. Formaldehida. 1987 Desi I.: Toxicologie generală.: Mergek es ellenszerek. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. Albatros.: Lehrbuch der Toxicologie. Technoplast. Ed. 2000 Voicu A.D. III. zincului. Budapest. 1992 Monea M. Kincses Ajtay M.: Toxicologie..PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Szocialis es Eu. Bucureşti. Metanolul. Goldfrank M. 2002 Olinescu R. Medicina. Cotrău M.: Toxikologia. Appleton Century Crafts. DNOC.: Radicali liberi în fiziopatologia umană. Spektum Verlag Heidelbeg. OEMF s. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. Analiza toxicologică a arsenului. Schafer S. Acetona. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. arsenului. New York. Ed. Ed. Analiza toxicologică a strichninei.: Munkaegeszsegtan. New York. 1993 Marquard M.: Toxicologie clinică. Analiza toxicologică a mercurului. Miniszterium. Identificarea toxicilor necunoscuţi din grupele studiate 5. 1993 Kincses Ajtay M. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.p.V. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges.. Univ. Budapest.a. Litografia UMF Tg. Fenolul. Mureş. Milano.: Toxicologic Emergencies. Bucureşti.: Toxicology. USA.: Handbook of Poisoning. Budapest. Budapest. Intern... Tehnică. Bucureşti. VI. Med. „Iuliu Haţegan”. Ed. Litografia UMF Tg. Berlin. 2001 Klaassen C. 1997 Ungvary GY.: Gyakorlati taxikologia. II. Medicina. Ed.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite.M..

: Gyogyszertervezes alapjai. Bucureşti 1988 XXX.. 1987 Desi I. 1993 Kincses Ajtay M. Medicina. Săndulescu R. Baconi D.D. Budapest. p. The bassi science of poisons.02. UMF Bucuresti.. 1997 B. Albatros.: Toxicology. 1994 Punchard N. Mureş. 2002 Olinescu R. Bucureşti. Oxford University Press.. Bucureşti.. Ed. Ed. Bucureşti. New York. Laurenzi R.. Medicina Konyvkiado. 2001 Loghin F.: Gyakorlati taxikologia. Dudutz GY. Leucuţa S. Attwood D. Tehnică. 1993 Marquard M. Litografia UMF Tg.: Intoxicazioni Acute. New York. Balaysi J.A.: Toxicologic Emergencies. Cotrău M. Farmacia.: The tehory and practice of industrial pharmacy.. p..: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite. Dacia Cluj.D.: Physichemical principles of pharmacy.: Toxicologie clinică. Didactică şi Ped..Punchard N.: Free radicals.: Munkaegeszsegtan. Dreistack M.. A practical approach. New York. Technoplast.: Toxikologia. Kelly F. 1988 Popovici A. Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr. „Iuliu Haţegan”.G. Budapest. 2/18. Bucureşti. Kincses Ajtay M. Wiley Publication. Schafer S. 1988 Lachmann L. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ.: Analytical Methods in Toxicology.a. vol.: Lehrbuch der Toxicologie. Univ. 1982 Bozza Marrubini M. Bucureşti. Mureş. Liberman H. 2001. Litografia UMF Tg. 2001 Kincses-Ajtay M. USA. nr.: Igiena. Ed. XLVIII. vol. Buletin informativ privind cereri de autorizare de punere pe piaţă. 5. Cluj-Napoca.2000. Ed. 1997 Ungvary GY. Ferencz L. Febiger Philadelphia.G..: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză.. Miniszterium. Lito. 1997 Bălălău D. Farmacia.p. Palgrave New York. 3 C. Ed. 1996 Bălălău D. 5-16 Mănescu S. 1994 Lewis R.. 1999 Florence A. Budapest.: Mergek es ellenszerek. nr. 2000 Voicu A. Ed. Budapest..: Toxicologie. Monea M. Ed. Medicală.. nr.. Ed.J. Agenţia Naţională a Medicamentului. 2001 Klaassen C. Milano.. 1992 Monea M. OEMF s.M. Med. Ed. Goldfrank M. Medicală. XLVIII. Lea. şi colab.T.. Berlin. 5. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ. Med. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. 1989 Fabian F..: Igiena.1999 Roman L.: Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice.: Toxicologie generală.: Free radicals.: Toxicologie. Ed. Appleton Century Crafts. Bojiţă M. 1988 Robert H.: Handbook of Poisoning. Prokardia. 1976 XXX.A. 1996 . 1998 Stahr H. 5-16 Mănescu S.: Tehnologie farmaceutică industrială.D. Kelly F. Bucureşti. Medicina. Szocialis es Eu. Mirton Timişoara.J.V.: Radicali liberi în fiziopatologia umană. Spektum Verlag Heidelbeg. Târgu Mureş.2000. Agentia Natională a Medicamentului. Ed. A practical approach.: Validarea metodelor de analiză şi control. Intern. Oxford University Press.A. Appleton-Lange.

New York. Dreistack M..: Mergek es ellenszerek.. I II Semestrul D. Fabian F. Wiley Publication. Appleton Century Crafts.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. 1993. 6.. Cotrău M. Goldfrank M. Medicina Konyvkiado. I II Semestrul B. 1993..p. 1982. Mureş. Litografia UMF Tg.D.M. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Kincses Ajtay M. Lito.: Toxicologie. Monea M.: Toxicologie. Robert H. 1994. 1998. Budapest. Appleton-Lange. Miniszterium. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 4 4 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . Kincses AJTAY M. 1989.: Toxikologia.: Analytical Methods in Toxicology. Budapest. Stahr H. Litografia UMF Tg. 1998. 1997 D. Milano. Szocialis es Eu. OEMF s.: Gyakorlati taxikologia. STAGII. şi colab.a. Ed. Bucureşti. UMF Bucuresti. Laurenzi R.: Handbook of Poisoning.. I II Semestrul C.G.: Intoxicazioni Acute.. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1987.: Toxicologic Emergencies..Bălălău D.D. Desi I. 1992. Didactică şi Ped. Monea M. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Bozza Marrubini M. Lewis R. New York. Mureş. USA.

F. Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională 4. 2. În tratarea materialului sunt abordate pentru fiecare capitol: metode generale de obţinere.anul II Facultatea de Farmacie. C. E. E. Székely Pál 3. Nomenclatura DCI la substanţe medicamentoase. Regulile IUPAC privind reprezentarea structurilor la substanţe medicamentoase. D.drd.dr. locul în planul de învăţământ. specializarea Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. relaţii structură-activitate. D. specializarea Farmacie.1. Principii la cercetarea şi prospectarea medicamentelor. Kelemen Hajnal Asist. Chimie farmaceutică (chimioterapie) .dr. modul de prezentare: specialităţi. F. Medicamente de uz veterinar . C. organotrope) . Medicamente de uz veterinar . Chimie farmaceutică (medic. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Hancu Gabriel Prep. specializarea Asistenţă de Farmacie.Antiseptice şi dezinfectanţi cu conţinut de clor şi iod III. DISCIPLINA: CHIMIE FARMACEUTICĂ A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. B. II. proprietăţi fizico-chimice şi biologice. Clasificarea în sistemul ATC. Gyéresi Árpád Conf.anul IV Facultatea de Farmacie. permanganatul de potasiu . specializarea Farmacie. Norme de calitate de bază: Farmacopeea Română şi Farmacopeea Europeană. Noţiunea de substanţă medicamentoasă. specializarea Asistenţă de Farmacie. Introducere Obiectul chimiei farmaceutice. B. optimizarea proprietăţilor biofarmaceutice. specializarea Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. Stereochimia substanţelor medicamentoase . Chimie farmaceutică . Compuşi oxinegaţi: peroxidul de hidrogen şi înlocutorii.anul IV Facultatea de Farmacie.drd. relaţiile cu celelalte discipline de bază şi de profil. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. forme farmaceutice oficinale.

Inhibitori ai betalactamazei. Cefalosporine de semisinteză rezistente la beta-lactamază. Formaldehida şi derivaţi VIII. terpenoide. amfoterici. sisomicina. Antiseptice intestinale: derivaţi halogenaţi ai 8-hidroxichinolinei şi ai nitrofuranului cu absorbţie redusă XIII. Cefamicine. VI. Peniciline de biosinteză. Compuşi anorganici şi organici ai unor metale utilizaţi ca antiseptice – dezinfectante. spiramicina. esteri şi săruri şi noi derivaţi.şi alchilfenolii VII. analogi şi prodruguri cu proprietăţi biofarmaceutice optimizate. neionici X. carbenicilină. Macrolide nepolienice. Rezorcinol. peniciline de semisinteză: rezistente la sucul gastric şi rezistente la sucul gastric şi beta-lactamază. Tetracicline de semisinteză cu T/2 prelungit. săruri. propilenglicol. Oxazolidinone: cicloserina şi derivaţi. Cefalosporine. inhibitori ai dihidrofolat-reductazei. Antimicobacteriene Tuberculostatice majore şi minore. Sulfamide Sulfanilamida. Antiseptice urinare: derivaţi de nitrofuran. peniciline hidrofile cu spectru larg: aminopeniciline. Derivaţi de oxacefem. alţi compuşi XII. False macrolide: rifamicine. Tetracicline: Tetracicline de biosinteză (dirijată). asocieri cu sulfamide. Antibiotice Beta-Lactamine: Peniciline. Antiseptice buco-faringiene: ambazonă. gramicidina. Monobactame. Antileproase . Detergenţi: cationici. Acizi fenoli. bacitracina. trifenilmetan şi acridină cu acţiune antiseptică XI. XV. Polipeptide: polimixinele B şi E. Cloramfenicol: esteri şi analogi. Derivaţi ai 2. kanamicina şi analogi de semisinteză: tobramicina. de uz oral. Etanol. Aminoglicozide (aminociclitoli) cu aglicon streptidinic: streptomicina şi derivaţi şi cu aglicon desoxistreptaminic: neomicina şi paromomicina. XVI. săruri şi esteri ai acestora IX. V. tirotricina. sulfamide N1 -acilate.IV. mecilinam. acid nalidixic şi derivaţi de chinolonă XIV. oleandomicina. ureidopeniciline. Eritromicina. gentamicina. glicerol. prodruguri hidrosolubile. N4-acilate şi azoderivaţi de tip analog şi prodrug. N1 substituite cu resturi heterociclice pentaatomice. gaiacolul şi derivaţi.4diaminopirimidinei. mafenid. clorură de decaliniu. Derivaţi de fenotiazină. cefalosporine de noi generaţii. halogeno.

etc . moroxidina . haloacetamide. XXI. etc. Active asupra cestodelor: niclosamida. praziquantel. amfotericină. Antiamoebiene lumenale: derivaţi ai fenantrolinei. Antitumorale Alchilante. de 9-aminoacridină.8-). citozina. alcooli. natamicină. Antiamoebiene Antiamoebiene tisulare. antituberculoase.XVII. Antivirale Antivirale cu structuri diferite: amantadina. derivaţi organici ai arsenului. niridazol. antibiotice. antimetaboliţi. metenamină. Active asupra trematodelor: derivaţi de tioxantenă. tiocarbanilide.4-diaminopirimidină. Controlul calităţii (purităţii) substanţelor medicamentoase III. levamisol. macrolide polienice: nistatină. antibiotice. XXIII. Derivaţi de aminochinolină (4-. acizi carboxilici. Agenţi antivirali utilizaţi în SIDA.acizi fenolici şi săruri. tinidazolul şi analogi de structură . XX. buclosamid. fenoli. Metodele generale de analiză prevăzute de farmacopee II. XIX. antihelmintice. coloranţi. sulfonamide. Antimalarice Chinina şi derivaţi. Criteriile de calitate impuse substanţelor medicamentoase. Pirviniu. benzimidazol. befeniu. Antitrichomonazice şi antilambliazice Derivaţi de 5-nitroimidazol. . Nucleozide din a doua generaţie: ribavirina şi analogi. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. metronidazolul. de biguanidină şi de 2. hormoni şi alte citostatice. Prepararea unor substanţe medicamentoase Iodoform. determinare cantitativă: compuşi anorganici (peroxid de hidrogen. compuşi metalici. compuşi de bor). Interferoni. alcaloizi inhibitori ai mitozei. Antimicotice Antibiotice: griseofulvină. Emetina şi derivaţi. IV. compuşi halogenaţi. Analiza monografică a substanţelor medicamentoase oficinale Identificare. Soluţii etalon şi utilizarea lor. acid undecilenic. antimalarice. complecşi ai platinei. oxid galben de mercur. derivaţi de benzimidazol. pirantel. Antihelmintice Active asupra nematodelor: piperazina şi derivaţii. XXII. cercetarea purităţii. alţi compuşi. Antimicotice de sinteză: derivaţi de imidazol. arabinonucleozide şi analogi. Nucleozide din prima generaţie: idoxuridina. XVIII.

Enantiomerie – diastereomerie V. Psihofarmaconii . Miorelaxante centrale Eteri ai glicerinei. distomeri. Metabolizare. Metode de obţinere a stereoizomerilor (sinteze asimetrice. II. de piperidin-dionă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Anticonvulsivante (antiepileptice) Derivaţi barbiturici. esteri carbamici. hidantoine. succinimidă. Benzodiazepine. Derivaţi acilaţi de uree. Metode de separare a stereoizomerilor: derivatizarea. Anestezice generale de uz intravenos. Recunoaşterea moleculară a chiralităţii (entomeri. conversie) VIII. utilizarea selectorilor chirali IX. Adjuvante ale anesteziei (agenţi folosiţi în neuroleptanalgezie). Metode chiroptice VII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. V. Sedative şi hipnotice Bromurile. Structuri diverse. Configuraţie – conformaţie III. Consecinţe farmacodinamice şi farmacocinetice ale stereoizomeriei XIII. Chiralitatea substanţelor medicamentoase X. Anestezice generale Anestezice de inhalaţie.B. III. Diverse alte structuri. derivaţi barbiturici. toxicitate stereoselectivă C. Chiralitatea moleculară IV. derivaţi ai benzoxazolului. Aldehide halogenate. Stereospecificitatea receptorilor XII. Puritatea enantiomeră (puritatea optică) VI. Fundamentarea teoretică a stereochimiei II. derivaţi oxazolidindionă. indice endismic) XI. IV. Diverse alte structuri.

Derivaţi ai butirofenonei şi structuri înrudite.-propionic. acid fenamic. dibenzoxepină. dihidroantracen. Antidepresive Tricilice (derivaţi de dihidrodibenzazepină.N. Alte structuri. piperidină. spasmolitice neurotrope) Alcaloizi tropanici (atropina.A. XI. VI. derivaţi ai difenilmetanului . Antiparkinsoniene Cu acţiune anticolinergică. Vasodilatatoare: vasodilatatoare coronariene. Inhibitorii degranulării mastocitelor. Anestezice locale Cocaina. Inhibitori ai DOPAdecarboxilazei şi ai M. cu acţiune dopaminergică. Substanţe medicamentoase cu acţiune excitantă asupra S. Stimulente ale circulaţiei periferice. Blocante neuromusculare (curarizante) Tubocurarina şi analogi de sinteză cu proprietăţi relaxante musculare. Compuşi de sinteză: derivaţi de morfinan. Inhibitori ai M. Antihipertensive: blocante ale . benzomorfan. Derivaţi ai acidului (hetero)aril-acetic. Anticolinesterazice: fizostigmina şi analogii de sinteză. pilocarpina. Beta-adrenolitice: derivaţi ai ariloxipropanolaminei. Anxiolitice (tranchilizante): esteri ai acidului carbamic. H 1. derivaţii de fenotiazină şi analogi de structură. ai anilinei. XIV. XVI. Simpatomimetice (adrenergice) Derivaţi de fenilalchilamină. scopolamina). fenilciclohexanol. derivaţi de imidazol şi alţi compuşi. Diverse alte structuri. Compuşii de litiu. derivaţi de chinazolină. XV. XVII. Anxiolitice cu structuri diverse.O.C.O. Encefaline şi endorfine. Substanţe medicamentoase cu acţiune cardiovasculară Tonice cardiace: glicozide cardiotonice. Parasimpatomimetice (colinergice) Acetilcolina şi analogi. XII. Alţi compuşi. compuşi de sinteză.A. Simpatolitice (adrenolitice) Alfa-adrenolitice naturale (alcaloizi din cornul de secară) şi derivaţi de semisinteză.). resp. Inhibitori specifici ai ciclooxigenazei-2. Compuşi de sinteză din categoria esterilor şi amidelor. derivaţi de benzodiazepină. Neurosimpatolitice.Neuroleptice: alcaloizi (reserpină). Antialergice Histamina şi antihistaminice Antiserotoninice. VIII. derivaţi şi alţi compuşi de sinteză. dibenzocicloheptadienă. etc. Antiaritmice. Analgezice Analgezice narcotice: morfina. Antagoniştii benzodiazepinelor. vasodilatatoare periferice. Parasimpatolitice (colinolitice. IX. oxicami. Diverse alte structuri. Substanţe hipocolesterolemiante şi antiateromatoase. codeina şi derivaţi. XIII . derivaţi organo-fosforici. difenilmetan. Analgezice antipiretice (şi antiinflamatoare-AINS): derivaţi ai acidului salicilic. X. Reactivatori ai colinesterazei. VII. ai pirazololului.

amide. salicilamidă. Prepararea unor substanţe medicamentoase: Salicilat de metil. Înlocuitori de plasmă. antagonişti ai aldosteronei. derivaţi de xantină. alcaloizi. Reglementarea regimului de producere. II. benzocaină. Timpul de aşteptare după folosirea medicamentelor de uz veterinar II. XVIII. XXII. aminoacizi. polarimetrice. fenotiazine. spectrofotometrice. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv Stimulente ale secreţiei digestive.canalelor de calciu. antagonişti ai receptorilor angiotensinei II. Prevederile Farmacopeei Europene privind monografiile cu produse de uz veterinar Analize . Specificul medicamentelor de uz veterinar (formă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Medicaţia hipoglicemiantă Insulina. etc. Venotonice: produşi naturali şi de sinteză. XIX. Substanţe cu proprietăţi diuretice Sulfamide diuretice şi alţi derivaţi. Inhibitori şi inactivatori ai secreţiei digestive. Inhibitori ai motilităţii digestive. Antiagregante plachetare. Substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator Antitusive şi expectorante XXIII. cale de administrare) Păstrarea şi evidenţa medicamentelor veterinare cu regim special. Anticoagulantele: heparina şi analogi. anticoagulante de sinteză. diferenţieri Analiza sistematică a substanţelor medicamentoase necunoscute. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Substanţe de contrast şi substanţe folosite în explorări funcţionale PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. III. Analize recapitulative pe grupe de substanţe. Stimulente ale motilităţii digestive. derivaţi ai biguanidului şi alţi compuşi). esteri. antifibrinoliticele. XX. Antidiabetice orale (sulfonamide. Agenţi antianemici folosiţi în anemiile feriprive megaloblastice. Substanţe cu acţiune asupra sângelui Coagulante: vitaminele K. refractometrice. doză. pirazolone. circulaţie şi comercializare a medicamentelor de uz veterinar. Analize monografice (calitativă şi cantitativă) a substanţelor medicamentoase oficinale în farmacopee Derivaţi barbiturici. vitamine. fibrinolitice. glucide. cromatografice. XXI. D.

antineoplazice ) V. Biostimulatori. aminoglicozide. intestinale ). etc. cefalosporine. Dezinfectante. Medicamente cu acţiune asupra hematopoezei şi asupra sistemului cardiovascular E. Chimioterapice antibacteriene (sulfonamide. Nomenclatura ( DCI. Compuşi hidroxilici ( alcooli. zinc oficinali în F. Antiseptice utilizate în infecţiile localizate la nivelul mucoaselor (antiseptice bucofaringiene.III. Medicaţia sistemului nervos XIII. Substanţe utilizate în combaterea ecto . Medicaţia metabolică. Coloranţi şi detergenţi. III. tetracicline. Chimioterapice Sulfonamide bacteriostatice. mercur. oxidanţi: peroxid de hidrogen. Medicaţia antimicotică VIII. antimicotice. urinare. Noţiunea de substanţă medicamentoasă – norme de calitate după F. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. IUPAC ) şi clasificarea substanţelor medicamentoase în sistemul ATC. macrolide. X.şi endo paraziţilor la animale (de rasă. Medicaţia aparatului urogenital XII. II. Substanţe medicamentoase cu acpiune antiseptică şi dezinfectantă Halogeni şi compuşi halogenaţi: iod ( şi iodoform ). Antibiotice ( penicilina. antihelmintice. domestice) VI. Compuşi de argint.Chimioterapice cu specificitate limitată ( antimicobacteriene. aluminiu. Elemente de patologie veterinară. Aldehide şi acizi fenolici. cloramine. Introducere: Obiectul chimiei farmaceutice. permanganat de potasiu. fenoli ). exotice V.X.R.X. antiprotozoarice.R. antivirotice. Premixurile. Medicaţia aparatului digestiv IX. cloramfenicol ) IV. Medicamente simptomatice . Principalele boli ale animalelor de rasă. antibiotice. Zoonoze IV. domestice. Farmacoterapie veterinară.) VII. Medicaţia căilor respiratorii XI. Analgezice şi antiinflamatoare XIV.

adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta). spectrofotometrice. alcaloizi. Antianemice XI. Prepararea reactivilor şi soluţiilor titrate după prevederile F. Analize cromatografice. Hipoglicemiante XIV.) VI.R.X. Anestezice locale VIII. acizi carboxilici aromatici. Diuretice XII.Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv XIII. VII. derivaţi barbiturici. IV. Antitusive şi expectorante XV.R. Farmacopeea – cod de calitate a substanţelor medicamentoase II. fenoli. derivaţi de pirazol.X. . Substanţe medicamentoase organice: alcooli. Metodele generale de analiză oficinale în F. halogenuri alcaline şi alcalino-pământoase. Soluţii etalon. X. Vasodilatatoare şi antihipertensive. Hipolipemiante. VII.X. Antihistaminice H1 şi H2 IX. sulfonamide. Medicamente simptomatice Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice.R. anestezice locale etc.R. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta) VI. salicilaţi. VIII. Substanţe folosite în scop diagnostic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.X. Substanţe cu acţiune cardiovasculară: Cardiotonice şi antiaritmice. glucide. a punctului de topire. a punctului de fierbere (metodele F. sulfaţi. Analize monografice exemplificate: substanţe medicamentoase anorganice: compuşi metalici. V. Determinarea solubilităţii. Coagulante şi anticoagulante. antibiotice. derivaţi de xantină. Normele generale prevăzute de F. fosfaţi etc. pentru calitatea substanţelor medicamentoase III.

Á. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). Fülöp. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F. Mureş V. A X. Budapest Tőke L. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). UMF Tg. Se fac şi demonstraţii privind formele farmaceutice specifice domeniului veterinar. Kelemen. UMF Tg.D. Bucureşti European Pharmacopoeia 5th ed. E. Tg. doze. T..Oniga: Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene. Ed. Á. Ghiran. 1974 Bruckner Gy. Bucureşti O.R. Cluj-Napoca E. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Végh A. Bucureşti O. Kerck: Stereochimie. H. Bucureşti Szász Gy. Principalele medicamente (din ţară. Lupuţiu. Academiei RSR. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. (2004) Strasbourg B. antivirale) (2004).: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. Gyéresi. Didactică şi Pedagogică. Kelemen: Specifikus hatású kemoterápiás szerek (2004). UMF Tg.Mureş Á. Cluj-Napoca Brînduşa Tiperciuc. B. Á.R. Marcu: Culegere de analize monografice F. 1969 M. Gyéresi. Gyéresi: Gyógyszerészeti kémia (Chimie farmaceutică) vol. Tiperciuc: Antiseptice dezinfectante şi chimioterapice generale (1999).. Dani. Angelescu. Budapest. Á. 1983 F. dispensare veterinare).-a (1993). 1983). Gyéresi. Kelemen: Kis hatásszélességű kemoterápiás szerek (2004).Zotta: Chimie farmaceutică (1985).Mureş Farmacopea Română ed. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002). UMF Tg. antimicotice.X (1996). L.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul III (1973) Á. Kelemen. Oniga. Ed. Ed. respectiv se fac vizite la unităţi veterinare specializate (farmacie.: Szerves Kémia I-1 k. O... H.Mureş H. Ghiran: Chimioterapice cu specificitate limitată (1995).Mureş H. D. Tankönyvkiadó. Gyéresi. depozit de medicamente de uz veterinar. Avram: Chimie organică I-II. IMF Tg. H. Bucureşti Agenda Medicală (2004). Takács M. Bucureşti. Cojocaru. Bucureşti. Badea. F. I.I-II. I.X (1996). Caracteristicile specifice ale farmacoterapiei veterinare (medicamente specifice.F. Diaconu. M Nechifor: Antibiotice beta-lactamice (1988). Cluj-Napoca Z.Mureş Á. I-II (1981. căi de administrare). 1973 . Szeghy L. Oniga. Bucureşti. H. UMF Tg. din import) utilizate în farmacoterapia veterinară III. Tiperciuc: Antibiotice antibacteriene (2003). Tg. Gyéresi et al.Mureş Á. II.: Gyógyszerkémia I-II (1992). Ştiinţifică.Mureş H. Cornea: Probleme teoretice de Chimie organică. 5. B. Kelemen. Gyéresi: Szervetlen gyógyszerészeti kémia (2003) H. formă farmaceutică. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002). Cluj-Napoca G. F. Kelemen.

Doina Ghiran. Z.: Analiza şi controlul medicamentelor. E. Wissentsch. Takács M. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). Bucureşti Ana Mureşan. Timişoara. A X. H. Ciser. Tg. Tg. Verlagsges. Müller.3-4 (1981. Medicina K. vol.Cojocaru: Chimie farmaceutică-curs anul IV/1-3 (1979-1984) Fülöp L.Mureş Grecu.: Indexul produselor de uz veterinar din import (1995) X X X: Catalog al produselor de uz veterinar . C. Budapest Gh. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor (1977). Á.. UMF Tg. Kelemen.Mureş.H. Moţoc: Structura moleculelor şi activitatea biologică. Gyéresi. Bucureşti Tőke L. Radu: Zoonoze. Tg. Gyéresi: Vademecum cromatografic (1997). Berlin-HeidelbergNew York. Palage: Medicamente utilizate în afecţiuni cardiovasculare (2000) Michaela Pitea. Tankönyvkiadó. Wissentsch. mbH.: Gyógyszerkémia I-II (1992). Verlagsges. Cojocaru. Fülöp. H. Szeghy L.2 (2003). H. Facla. Christa E. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). 1990 ***. 1991 .: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. 1991 K. Podar. Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase (1980).X (1996) Á. Geisslinger.J. I. Dani.. Budapest. 1999 I. Mutschler. Kroemer. M. Höltje: Lehrbuch der pharmazeutischen Chemie.1 (2002). Kelemen: Culegere de technici cromatografice F. 1980 E. mbH. 2001 H. H. 2004 L. Kelemen. T. Gh. mbH. Council of Europe. pe înţelesul tuturor. Gyéresi. Dănilă: Chimie farmaceutică vol I (1996).. Budapest.MUREŞVET (1998) X X X The MERCK Veterinary Manual. Stuttgart. vol.R.-a (1993). Roth.Mureş Á.Furka Á. Stuttgart.. Cluj-Napoca Gh. Deva Farmacopea Română ed. Gyéresi et al.. Gyéresi. Á. L.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul IV(1975) Á. Ed. Folkers: Stereochemie und Arzneistoffe. Knabe.Tipomur. H. Wissentsch.X (1996) Á.: Gyógyszerészi kémia. L.Mureş Á. Gyéresi. Bucureşti D. Verlagsges. Hellwich. Ciser et al. G. Monika Schafer-Körtnig: Arzneimittelwirkungen. Kelemen. Stuttgart. 2004 C. Springer. Takács M.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). I-II. Siebert: Übungen zur Stereochimie.K.1984) Á. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar (1990) C.D. Bucureşti Szász Gy.. C. Galiano: Indreptar medical veterinar (1996) Gh. I. Bucureşti Agenda Medicală (2004). Gyéresi. Ana Mureşan: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (1997) Z. Ed. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002) H. (1999) X X X Nomenclatorul FarmaVet.R. European Pharmacopoeia 5th ed. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002) V. H. Strasbourg. 2003 J..: Gyógyszerészeti kémia-IV vol. Kata: Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás minőségvizsgálata (2000). Végh A. Bojiţă şi colab. M.D. Marcu: Culegere de analize monografice F. 1998 Szász Gy. Boli transmisibile de la animale la om. Budapest M. G. Végh A.: Szerves Kémia.

6.. Vol. Memorator comentat al medicamentelor înregistrate în România (2004). Bucureşti D. Bucureşti C. 1996. Bucureşti. şi colab. Neamţu: Substanţe naturale biologic active. Galiano: Îndreptar Medical veterinar. p.. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar. UMF Tg. Bucureşti x x x Farmacopeea Română ed. a X-a (1993). Takács M. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Manolescu: Memomed.Mureş V. Szász Gy. G. Medicina. 1990. (anul III-1973). Ceres.Dăescu: Chimia şi tehnologia medicamentelor (1994).: Substanţe medicamentoase anorganice (2002). Ed. I II Semestrul D. Ciser. L. Gh.Mureş Colectivul disciplinei de Chimie farmaceutică: Lucrări practice de Chimie farmaceutică p. Culegere de analize monografice (1996) UMF Tg. vol.. Vitamine.Dobrescu-E. Ed.Mureş Gyéresi Á.Zotta: Chimie farmaceutică (1985)..X X X European Pharmacopoea 5th Ed..I. I II Semestrul B. 1-2.: Gyógyszerészi kémia. STAGII. Bucureşti F. Ed. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Bucureşti. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr credite 5 6 Număr credite 1 Număr credite 6 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . 1990. Ceres. Bucureşti x x x Agenda medicală 2004. 2004 E. Ed. Gyéresi Á. G. Budapest. I II Semestrul C. I.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Dacia.II. Dani T. 1996. (anul IV-1975) IMF Tg. Cluj-Napoca. Kelemen H. Végh A.

I II Semestrul F.Semestrul E. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice - Număr credite 5 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu .

Todoran Nicoleta Asist.anul II. Clasificarea formelor farmaceutice după diferite criterii.anul V.anul III. Ciurba Adriana Conf.anul II. D. Facultatea de Farmacie. sintetice (organice. specializarea Farmacie.anul III. specializarea Farmacie. Dermofarmacie şi cosmetologie . STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.drd. Prescurtări . vegetală. G. Scurt istoric al preparării medicamentelor.anul IV. E.dr. Facultatea de Farmacie. Tehnologie farmaceutică .1. Organizarea spaţiului farmaciei. Facultatea de Farmacie. încăperi de lucru şi de depozitare. 2. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. Facultatea de Farmacie. C. Dermofarmacie şi cosmetologie . Tehnologie farmaceutică . Modul de administrare al medicamentelor. Propedeutică farmaceutică . specializarea Farmacie. Sipos Emese Asist.anul IV. Propedeutică farmaceutică . animală). Tehnologie farmaceutică . E. F. Medicamente. Reţeta şi părţile ei. Tehnologie farmaceutică . B. forme medicamentoase (preparate farmaceutice. DISCIPLINA: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ A. Lobonţ Bianca Prep. specializarea Asistenţă de Farmacie. C. forme farmaceutice).dr. specializarea Asistenţă de Farmacie. Rédai Emőke-Margit 3. Substanţe active şi auxiliare. Materii prime medicamentoase de origine naturală (minerală. Facultatea de Farmacie. aportul celorlalte discipline în studiul Tehnologiei farmaceutice. G. H.drd. Popovici Adriana Conf. Generalităţi Definiţia şi obiectivul Tehnologiei farmaceutice. Facultatea de Farmacie. B.anul I. Noţiuni generale despre medicamente.dr.dr. F. specializarea Farmacie. H. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. specializarea Farmacie. Facultatea de Farmacie. Cântărirea şi măsurarea medicamentelor. D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. anorganice) şi semisintetice. Farmacia şi atribuţiile ei.

uleioase. metal. cu vehicul compus. Dispersii solide. Cutii din material plastic. Dizolvarea şi factorii care influenţează dizolvarea şi viteza de dizolvare. forma farmaceutică). riscuri teratogene. Materiale destinate ambalării formelor farmaceutice şi produselor tehnicomedicale Produse tehnico-medicale. Soluţii medicamentoase Soluţii apoase. Supozitoare. Bioechivalenţa medicamentelor. auxiliare şi solvenţi. amestecarea. Ambalaje de hârtie. Soluţii apoase. V. Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern.A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. ovule.E. Activitate terapeutică. Solubilizarea cu agenţi tensioactivi şi alte metode de solubilizare. apa demineralizată: obţinere. Metode farmacotehnice pentru evaluarea vitezei de dizolvare. mărunţirea şi pulverizarea. alcoolice. cancerigene. Forme farmaceutice de uz extern destinate aplicării în cavităţile naturale. Posologia medicamentelor. Operaţii generale . Comprese. drajeuri. materii prime. comprimate vaginale. auriculare. Farmacopei străine. Activitate. Apa distilată. Noţiuni de biofarmacie Factorii care influenţează efectul terapeutic al medicamentelor (influenţa formulării şi preparării medicamentelor asupra răspunsului terapeutic. aerosoli etc. II. Tratate de specialitate indigene şi străine. Toxicitate. toxicitate acută. Sterilizarea. Principalele procese tehnologice şi operaţiuni generale aplicate în practica farmaceutică şi industrială Uscarea. Complecşi de incluziune. Forme farmaceutice solide: comprimate. Alegerea corespunzătoare a materialelor de condiţionare. II. Ambalaje şi materiale pentru condiţionarea medicamentelor. Forme farmaceutice ca sisteme disperse omogene Biodisponibilitatea şi parametrii farmacocinetici. Extracţia. Distilarea. pansamente etc. Forme farmaceutice per orale solide. dizolvarea. rolul substanţelor medicamentoase. III. determinarea biodisponibilităţii absolute şi relative. Forme farmaceutice aplicate pe mucoase. cernerea. cronică. Clasificare. Conceptul L. Forme farmaceutice destinate aplicării pe cale cutanată. condiţii de calitate şi consevare. Preparate oftalmice. hidroalcoolice. Recipiente din sticlă şi material plastic. Literatura farmaceutică Farmacopeea Română ediţia X-a. Forme farmaceutice administrate pe cele parenterală. capsule. VI. dimensiunea particolelor. Soluţiile ca sisteme disperse omogene. starea cristalină. Istoricul farmacopeeilor din ţara noastră. IV. Solvenţi utilizaţi în practica farmaceutică. B. apa pentru injecţii. Noţiunea de doză maximă.în receptură. Legea stupefiantelor. Dependenţa efectului terapeutic de modul de formulare şi preparare a medicamentelor.M. polimorfismul. siropuri.D. aparatură de laborator şi industrială. Evaluarea biodisponibilităţii. riscuri mutagene. Principalii parametri farmacocinetici. Sisteme de închidere a recipientelor. soluţii extractive apoase şi alcoolice.

Aromatizarea şi corectarea gustului preparatelor de uz intern Edulcoranţi. calitatea acestora. Prepararea soluţiilor: tehnologie. Soluţii magistrale cu substanţe greu solubile. pentru diabetici. tehnologia de obţinere. condiţii de calitate. aromatizanţi. dentrificii.oxidării. Tehnologia de preparare. Ape aromatice V. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Spălături. aparatură. de cloroform. IV. de apă oxigenată. prescurtări. loţiuni. Reţeta. decolorarea. Siropuri Generalităţi. Tehnici de dizolvare şi solubilizare. Sinonime. III. Ape aromatice: preparare. Exemple magistrale şi tipizate. control şi exemple IV. conservarea lor. VII. Soluţii magistrale cu substanţe toxice şi puternic active.procese fizico-chimice. filtrarea. calculul dozelor. Siropuri . Eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante. clarificarea. ambalare. acetat de amoniu. V. Soluţii medicamentoase Soluţii oficinale simple şi compuse: de clorură de calciu. Soluţii cu glicerol şi cu vehicule compuse VIII. tehnologii de preparare în farmacie şi pe scară industrială. decantarea. de borat fenilmercuric. gargarisme. Farmacopeea Română. Exemple. Controlul. Melite şi oximelite. IX. Exemple de siropuri prescrise în FR X. Soluţii titrate. Soluţii magistrale cu substanţe şi produse stupefiante. II. Alterări. alterarea siropurilor. siropuri industriale. Generalităţi Cântărire. conservare. soluţie efervescentă. III. IX şi VIII. tehnologia de obţinere Exemple oficinale. Soluţii alcoolice de uz intern şi extern. VI. Condiţii de calitate şi conservarea. Soluţii uleioase Materii prime: uleiuri de origine vegetală. comprese. Calcularea dozelor maxime pentru adulţi şi copii. animală. acetotartrat de aluminiu. expediere. Condiţii anatomo-fiziologice specifice. Limonade. Soluţii oficinale cu principiul activ rezultat dintr-o reacţie: soluţie de hidroxid de calciu. clasificare. stabilitatea şi conservarea soluţiilor. preparate tipizate. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. soluţie conservantă. prevenirea auto. Limonade Soluţia de citrat de magneziu. minerală.utilizate la prepararea soluţiilor: agitarea.

Condiţii de calitate şi control conform normelor G. avantajele şi dezavantajele medicamentelor injectabile. Metode din FR X şi alte metode moderne. sirop de clorură feroasă. Sirop de codeină. Sirop de coji de portocale. Apa pentru injecţii. Blocuri sterile pentru prepararea medicamentelor injectabile. Tehnologia de obţinere a tincturilor şi extractelor. înlocuitori de plasmă. exemple. Materii prime. Bazele teoretice ale extracţiei în mediul apos. Controlul preparatelor oftalmice şi condiţionarea. Fazele de preparare ale soluţiilor. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: infuzii. soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală şi soluţii medicamentoase. suspensii. stabilizanţi şi consrevanţi necesari. clasificare. aparatura utilizată în farmacie şi industrie. înlocuitori de lacrimi. III. IV. Solvenţi utilizaţi pentru medicamente sterile.M. Medicamente injectabile Generalităţi. Recipiente şi saci din material plastic.P. Factori care influenţează randamentul de extracţie. de balsam de Tolu. preparate oficinale şi industriale. lamele oculare. Soluţii alcoolice magistrale. Soluţii uleioase C. soluţii folosite în metabolismul reconstituant. Condiţii de calitate şi control ale perfuziilor. Soluţii extractive alcoolice: tincturi şi extracte. condiţii de calitate şi control. VIII. II.Sirop simplu. soluţii utilizate pentru restabilirea echilibrului hidro-electrololitic şi acido-bazic. sirop de cloralhidrat. Natura substanţelor pirogene. Biodisponibilitatea medicamentelor din preparate oftalmice. Perfuzii Deosebiri faţă de soluţiile injectabile. macerate. Soluţii oftalmice Generalităţi. izohidria. sirop de lămâie. conservare. Izotonia. izoionia. dopuri. Recipiente pentru condiţionarea lor: fiole şi flacoane. condiţii de calitate. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. soluţii şi emulsii energetice. Controlul fizico-chimic şi biologic al preparatelor injectabile. Colire vâscoase. decolorare. Exemple de soluţii perfuzabile cu electroliţi. Metode de filtrare specifică. izohidriei şi streilităţii colirelor. Soluţii magistrale cu extracte şi tincturi VII. Preparate injectabile cu acţiune retard. medicamente injectabile radioactive oficinale. asigurarea izotoniei. Exemple de soluţii apoase şi uleioase. Exemple. factorii care influenţează extracţia dependente de natura drogului şi de solvent. Tehnologia de obţinere a soluţiilor extractive apoase. de tiocol. Prepararea soluţiilor injectabile. soluţie de clorură de amoniu anisată. sirop pentru diabetici. suspensiilor injectabile. soluţii pentru lentile de contact. Streilizarea: metode preconizate de FR X şi alte procedee. Exemple de soluţii şi suspensii injectabile apoase şi uleioase. sisteme terapeutice tip "Ocusert". decocturi. cerinţe privind puritatea substanţelor active. Soluţia alcoolică de iod-iodurat. Clarificare. Soluţii alcoolice Soluţii alcoolice oficinale. Structura anatomică a ochiului. băi oculare. Soluţii în glicerină. VI. soluţii cu vehicol compus IX. Metode de preparare. Aparatura industrială şi . Soluţie alcoolică de camfor.

Valoarea HLB şi importanţa ei practică. semisintetice şi sintetice. Reologia sistemelor disperse.de laborator. oxido-reducere. conservarea şi valabilitatea preparatelor.P. polioxietilengeluri. Cerinţe GMP. vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţia industrială. Soluţii magistrale Soluţii magistrale . Asigurarea stabilităţii emulsiilor. Gelatine. Emulsii Generalităţi. Absorbţia rectală a medicamentelor din supozitoare. Unguente Clasificarea. interacţiuni. stabilitatea dispersiilor coloidale. Norme GMP pentru unguente. Sisteme terapeutice transdermice. Sisteme terapeutice de tip Progestasert. Caractere. Unguente sterile. precipitare.M. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Aerosoli medicamentoşi Clasificare după gradul de dispersie şi locul de acţiune. Controlul calităţii. Proprietăţi molecular-cinetice. VII. Tehnologia unguentelor. Supozitoare Generalităţi. Preparare şi control. aparatura de laborator şi industrială. Interacţiuni farmaceutice în soluţie. reacţii de dublu schimb. VI. Caracteristici ale biodisponibilităţii medicamentelor la nivel vaginal din ovule. stabilitate. Exemple industriale. condiţionarea. conservarea şi controlul de calitate. Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie. Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale.modificări fizice şi chimice în soluţie: salefiere. Utilitatea lor în tehnologia farmaceutică. X. absorbţia percutanată a medicamentelor. condiţii de calitate şi control fizico-chimic şi biologic. propulsori. Săpunuri şi emplastre. Coloizi liofobi de interes farmaceutic. Linimente. Medicamente injectabile . biodisponibilitatea medicamentelor din aerosoli. baze emulsii A/U şi baze emulsii U/A. Exemple. hidrosolubile şi emulsionante pentru supozitoare. VIII. IX. Baze de unguente: hidrocarburi-geluri. clasificare. Paste. stabilitate. structura pielii. Exemple oficinale şi tipizate. Baze liposolubile. Unguente oftalmice. de protecţie şi cosmetice. Forme farmaceutice ca sisteme disperse heterogene Sisteme disperse ultramicroeterogene. Controlul suspensiilor. condiţii G. Extracte fluide. hidroliză. fumuri. Coloizi utilizaţi ca mucilagii obţinute din produse naturale. lipogeluri. moi şi uscate. II. conservare. Avantaje. Exemple magistrale şi industriale. Prepararea suspensiilor floculate şi defloculate. dezavantaje ale aplicării. Condiţii de calitate şi controlul fizico-chimic al supozitoarelor. hidrogeluri. Unguente oficinale şi industriale. Coloizi liofobi şi coloizi liofili. Suspensii Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor. Tincturi oficinale. Generalităţi. Metode de preparare industrială. V. factori care influenţează stabilitatea emulsiilor. geluri cu silicone. Utilizarea raţională a bazelor de unguente. Principalii emulgatori folosiţi în practica farmaceutică. Mecanismul de acţiune al emulgatorilor. spume.

de sulfat de atropină 0. Mucilagii neoficinale (de alginat de sodiu. Determinarea vâscozităţii. Soluţii extractive alcoolice. Calcule. Emulsio Oleo Ricini. determinarea volumului tixotrop al bentonitei. papaverină 4 %. Suspensii . Controlul soluţiilor extractive: identificarea principiilor active. Perfuzii cu substanţe energetice oficinale şi neoficinale. cloramfenicol 0. azotat de pilocarpină 2 %. cercetarea stabilităţii lor. VI. Perfuzii Generalităţi. Emulsio Olei Paraffini). Otoguttae. 30 şi 40 %. X.R. neurotonică). Aerosoli cu aplicaţie pe mucoasa cutanată. Tincturi oficinale şi neoficinale obţinute prin macerare. Extracte. determinarea conţinutului în alcool a tincturilor conform F. Linimente Linimente. moi şi uscate în F. V.X de preparare a extractelor. Controlul medicamentelor injectabile şi al perfuziilor. Determinarea omogenităţii emulsiilor. Metode oficinale în F. Controlul emulsiilor. IX.25 %). Determinarea tipului de emulsie. sulfat de atropină 1 %. Soluţii injectabile oficinale (de acid ascorbic 10 %.X. de alcool polivinilic).R. IV. Perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. antibiotice. rezorcină 1 %. determinarea reziduurilor prin evaporare a tincturilor şi extractelor fluide. Ape oftalmice. trasarea curbelor de curgere şi de vâscozitate. Soluţii injectabile neoficinale (invertoză 10 %. Înlocuitori de lacrimi. Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiastmatice. glucoză 20.R. Perfuzii cu înlocuitori de plasmă şi medicamentoase. indigocarmină 0. de cofeină şi benzoat de sodiu 25 %. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Colutorii. Ajustarea pH-ului soluţiilor injectabile. macerare repetată şi percolare. VIII. rezistenţa la sterilizare a recipientelor. inj. Soluţii oftalmice neoficinale cu substanţe antiseptice. Soluţii oftalmice Asigurarea izotoniei şi izohidriei soluţiilor oftalmice. Emulsio Bromoformii). Izotonizarea soluţiilor injectabile după metoda din F. infuzii. Rhinoguttae. XI. Tincturi obţinute prin dizolvarea extractelor. Emulsii Emulsii preparate cu emulgatori clasici: prin metoda gumei uscate (Emulsio Oleosa.R.4 %.X şi după alte metode. Soluţii oftalmice oficinale şi neoficinale (cu azotat de argint 1 %. Controlul fizico-chimic al dopurilor. Reţete magistrale cu linimente. decocturi. procaină 1.X şi neoficinale.5%. analgetice. Gargarisme. Soluţii pentru lentile de contact. de bentonită. prin metoda gumei umede (Emulsio Olei Jecoris. Emulsio Saloli.X. III. a caracterelor reologice.R. Perfuzii cu electroliţi. VII. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: macerate. sulfat de zinc 0. Controlul fizico-chimic al mucilagiilor.4 şi 8 %).1 %. determinarea cantitativă a acestora.Verificarea calităţii recipientelor şi a dopurilor. Aerosoli Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiseptice cu acţiune asupra aparatului respirator. Soluţii coloidale Mucilagii oficinale în F. Extracte fluide.

Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Obţinerea nanocapsulelor. Microcapsule Tipuri de capsule. Cerate cu diferite substanţe active. Pudre farmaceutice. excipienţi. aparatură. Maşini de comprimat de diferite tipuri. XII. Supozitoare vaginale şi uretrale. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. săpunuri. IV. Granule Clasificare. baze emulsii U/A. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. XIII. Capsule medicamentoase. D. V. Unguente Baze de unguente lipogeluri. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. Pilule III. Operaţia de divizare. Pulberi simple şi compuse. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Controlul de calitate al unguentelor. comprimare şi peliculizare. Acoperirea enterică. Exemple de comprimate acoperite oficinale. Ciocolate. Exemple oficinale şi tipizate. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. Obţinerea granulatelor. metodologia de obţinere pe cale industrială. Tehnologia microîncapsulării. VII.Suspensii de uz extern şi de uz intern. Clasificare. baze emulsii A/U. Săpunuri oficinale şi neoficinale. condiţii de calitate şi control. tablete triturate VI. Supozitoare Prepararea supozitoarelor prin diferite metode. Mărunţirea. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. Exemple în FR X. cerate Emplastre oficinale şi neoficinale. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. . XIV. Emplastre. principalele metode de uscare. Supozitoare rectale (cu efect local şi cu efect general). Casificare. Unguente medicamentoase. Operaţiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. Controlul de calitate al suspensiilor. aparatură. Tehnologia comprimării. Comprimate Generalităţi. II. Unguente sterile (de uz pediatric cu antibiotice). contolul de calitete după FR X. Comprimate acoperite(drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Controlul supozitoarelor. baze de unguent hidrogeluri. aparatura industrială şi de laborator. bazele teoretice ale uscării. Calitate şi control.

rezine. precursori medicamentoşi. Exemple. cu substanţe hidrofobe. glicozide. Incompatibilităţi de siringă. Umplerea şi închiderea capsulelor. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. Exemple industriale. keratină.X : pulbere laxativă efervescentă. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue: pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. Factori biocinetici. Pilule cu antibiotice. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. Controlul de calitate al capsulelor. cu substanţe higroscopice. higroscopice. Stabilizanţi. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. antibiotice. salol. caramel spissum. polietilenglicoli. XII. cu vitamine.R. Capsule gelatinoase enterosolvente. ihtiol. Fluidum ad pilulas. flotante. gelatină. gel de bentonită 15 %. alcool polivinilic. obţinere. pulbere alcalină. Forme farmaceutice solide perorale cu acţiune prelungită Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. lectine. nanoparticule. Exemple. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. acetoftalat de celuloză. pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. Posibilităţi de stabilizare. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea drojdiei de bere. cu extracte moi şi uscate. Incompatibilităţi terapeutice. III. Conservanţi. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. . Microcapsule preparate prin coacervare . unguent de glicerină. Structură.R. fibroblaste. bioadezive. mucilagii de metilceluloză şi carboximetilceluloză sodică. niosomi. Supradozarea. mucilag de tragacantha 10 %. cu amestecuri eutectice. X. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată Sisteme terapeutice. Capsule medicamentoase Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. XI. delicvescente. IX. miere purificată. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. unt de cacao. biodisponibilitate. Pilule cu tincturi şi extracte. Antioxidanţi. Pulberi compuse divizate oficinale în F. Pilule preparate prin picurare şi turnare. Norme GMP. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. Controlul de calitate al pilulelor după F. Cinetica de cedare. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. reducătoare şi oxidante. Controlul calităţii prin teste specifice. antibiotice.prepararea acestora. substanţe colorate oxidante. Prevederi ale FR X. Structura comprimatelor de acţiune prelungită. acoperire cu balsam de Tolu. Pudre cu substanţe grase. lipozomi. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. II.VIII. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. sulfamide. cu substanţe moi volatile. eritrocite.

Îngrijirea dinţilor şi a gurii VII. emoliente. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. fenobarbital. Comprimate cu acţiune prelungită. aspirină. Zaharuri granulate (granule).X. Creme demachiante. V. Schimbarea volumului dizolvantului. Produse de machiaj IV. Tratamente cosmetice: măşti.X. Boluri cu acid arsenicos. salicilat de sodiu. comprese. Scurt istoric şi tendinţe noi în cosmetologie. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. Înlocuirea totală sau parţialî a dizolvantului sau excipientului. băi de aburi. soluţie de stearină 5 %.IV. Deodorante şi antiperspirante . Întreţinerea mâinilor. VII. soluţie de gelatină 2 %. picioarelor. periaj.R. Controlul calităţii comprimatelor după F. cu cola. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor după F. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. Tablete triturate Granula Discorides. VI. Comprimate efervescente. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. Regeneratoare VIII. Produse de igienă IX. Granule cu glicerofosfat de calciu. hidratante VI. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. antigripală. cu ulei volatil de mentă. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %.R. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită.X. Şampoane. mucilag de etilceluloză 5 %. Cosmetica decorativă: machiajul. bromuri. acetanilidă. antitermică. Diagnosticul cosmetic al pielii II. comprimate cu: aspirină. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefiaţi. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. Preparate pentru îngrijirea părului. Masajul facial cosmetic III. Preparate cosmetice destinate îngrijirii feţei V. Granule de sulfat de stricnină. granule efervescente. corpului. Micropilule. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor.R. Boluri. nutritive. acid ascorbic cu acţiune analgezică. E.

Dermopreparate cu efect antiacneic şi antiseboreic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. grăsimi animale. din acizi organici. cu sucuri de fructe. Loţiuni Loţiuni cosmetice pentru faţă cu acţiune astringentă. sucuri de legume. Produse de igienă pentru copii şi nou-născuţi XII. contra mătreţii. aplicaţii emoliente. tonică. III. Cosmetica masculină. emulsii A/U şi U/A. Farduri de toaletă Pudre: lichide. pentru albirea tenului. Unguente cu stearaţi: cu săruri de sodiu. antiseboreică. sprâncene şi pentru pleoape. compacte. Dermopreparate cu acţiune antiinflamatoare. fonduri de ten. astringentă. . keratolitică. Unguente şi creme cosmetice Coldcreme: pe bază de ceară. loţiuni acide. tonice. VIII. trietanolamină. Produse de parfumerie XI. Preparate contra pistruilor şi petelor VI. colesterol. Măşti pentru pielea normală şi uscată: cu acţiune calmantă. emolientă. IV. biostimulatori. excipienţi sintetici. Preparate pentru igiena bucală Paste de dinţi. Creme acide: cu acid lactic. V. Creme demachiante: fluide. antimicotică şi bactericidă XIII. trietenolamină. paste pentru albirea mâinilor. cu extracte vegetale. Măşti cosmetice faciale Măşti pentru ten gras: mască absorbantă. cu acţiune hidratantă. emoliente astringente. Preparate pentru îngrijirea mîinilor Preparate lichide. Farduri pentru obraz. calmantă. emolientă. de zi şi de seară. Preparate pentru îngrijirea părului Şampoane: lichide şi solide. Preparate pentru întreţinerea unghiilor. nutritivă. Medicaţia dermatologică antipruriginoasă. Rujuri pentru buze. alcaline. IX. produse apicole. epitelizantă şi antiparazitară XIV. VII. preparate antiperspirante. II. reductoare. Ape de gură.X. Preparate contra căderii părului. potasiu. Emulsii cosmetice Emulsii de demachiere şi curăţire. Farduri pentru gene. Emulsii de întreţinere a pielii: hidratante. cu emulgatori ionogeni şi neionogeni. gresantă. nutritive. vaselină hidrofilizată. Creme hidratante: cu ceară Lanette N. Creme nutritive şi revitalizante: cu vitamine. antiseboreică.

Soluţii pentru uz extern hidroalcoolice. solvenţi VII. material plastic. Preparate pentru igiena masculină Loţiuni după bărbierit. F. Soluţii extractive alcoolice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Siropuri. Dezodorizante şi antisudorifice Preparate antisudorale pentru corp şi picioare. Amestecarea. Preparate perfuzabile. Ambalaje pentru medicamente: din sticlă. aparaturii şi laboratoarelor pentru prepararea medicamentelor . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Literatură farmaceutică II. liberării şi administrării medicamentelor. Preparate cu acţiune astringentă. Reglementarea prescrierii. metode. sicativă.X. aparatură. Măcinarea. Ape aromatice VIII. Clasificarea medicamentelor şi formelor farmaceutice. Istoricul preparatelor farmaceutice. Creme specifice pentru uz infantil. IV. Soluţii extractive apoase XII. Medicamente sterile Preparate injectabile. XI. Evaporarea. descongestionantă. Pudre pentru copii. X. Distilarea. Filtrarea. Operaţii generale utilizate în tehnologia farmaceutică Cântărirea şi măsurarea. Soluţii. Soluţii alcoolice. metale. Cunoaşterea ustensilelor. Divizarea pulberilor. Preparate rinologice şi otice XI. Îngrijirea călcâielor. supozitoarelor. Pulverizarea. Doze terapeutice şi maxime III. Decantarea. Obiectul disciplinei de Tehnologie farmaceutică. Dermopreparate pentru copii Loţiuni pentru întreţinere şi uleiuri. capsulelor. XII. glicerinate şi uleioase IX. Sterilizarea. Uscarea. Picături pentru ochi. Cernerea. Noţiuni generale asupra biofarmaciei VI. Centrifugarea. capsule V.

dizolvarea. decolorarea. divizarea medicamentelor solide V. Solvenţi. exemple. Soluţii uleioase. Alterare şi conservarea. adulţi şi bătrâni. Controlul fiolelor. Dizolvarea alcoolului concentrat X. Soluţii apoase oficinale şi neoficinale de uz intern şi extern VII. Sterilizarea. decocţiilor XV. Reţeta. Tehnologia maceratelor. pentru lentile de contact XIV. Înfiolare. lichide şi moi III. Dizolvarea soluţiilor VI. părţile ei. Siropuri medicamentoase şi edulcorante IX. Soluţii alcoolice oficinale şi neoficinale. Emulgatori.Formularea emulsiilor. cu substanţe energetice. Controlul G. Controlul calităţii apei distilate. Soluţii. Preparare. Soluţii perfuzabile: cu electroliţi. Calculul dozelor minime IV. Preparate injectabile Operaţii preliminare la prepararea soluţiilor injectabile. perfuzii medicamentoase. Soluţii injectabile neoficinale. Control XIII. Izotonizarea. per descensum. Limonade. mărunţirea. Emulsii farmaceutice şi cosmetice Factori care influenţează stabilitaea. Doze pentru copii. Dizolvarea la temperatura camerei. Cântărirea şi măsurarea în farmacie a substanţelor solide. pulverizarea. tehnologia. Soluţii vâscoase. filtrarea. infuziilor. Prepararea emulsiilor. . Soluţii extractive. Solubilizarea micelară II. Principalele operaţii generale aplicate la prepararea medicamentelor : uscarea. Ape aromatice VIII. Soluţii glicerinate cu vehicul compus. clarificarea. Controlul de calitate. Preparare. prin încălzire. Soluţii coloidale. Extracte. prin intermediu. solubilizarea. Tincturi preparate prin macerare şi percolare XVI. uleioase. Concentrarea lor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. XII. Soluţii cu aplicaţii speciale XI. pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. Preparate lichide oftalmice: soluţii şi suspensii. filtrarea. Prepararea soluţiilor injectabile oficinale.II.

Exemple industriale. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. Casificare. Preparare. formulare. Obtinerea nanocapsulelor. XII. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. aparatură. XIV. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Linimente. Tehnologia comprimării. Pudre farmaceutice. Aerosoli. excipienţi. Suspensii. Produse industriale VI. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. XI. aparatura industrială si de laborator. XIII. preparare. preparare. Unguente. Factori biocinetici. Exemple industriale şi oficinale. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Controlul fizico-chimic al comprimatelor.III. principalele metode de uscare. Control. Comprimate Generalităţi. excipienţi. aparatură. contolul de calitate după FR X. aparatură. Supozitoare rectale. Exemple oficinale si tipizate. Exemple VIII. Capsule medicamentoase. Structura comprimatelor cu acţiune prelungită. Granule Clasificare. Modul de prescriere. eliberare IV. Pulberi simple şi compuse. Exemple de comprimate acoperite oficinale. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată . Operaţia de divizare. Calitate si control. Mărunţirea. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. clasificare. VII. Maşini de comprimat de diferite tipuri. comprimare si peliculizare. baze de unguente. Acoperirea enterică. Operatiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. IX. Exemple V. Controlul calităţii prin teste specifice. Obţinerea granulatelor. clasificare. bazele teoretice ale uscării. control. Microcapsule Tipuri de capsule. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. vaginale şi uretale. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. Pilule X. condiţii de calitate şi control. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. Formulare. Exemple în FR X. XV. Tehnologia microîncapsulãrii. condiţii de calitate şi control. metodologia de obtinere pe cale industrialã. aparatură. Forme farmaceutice solide perorale cu actiune prelungitã Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. Comprimate acoperite (drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. Clasificare. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor.

PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. emulsii cosmetice. higroscopice. nanoparticule. cu substanţe medicamentoase. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. Supozitoare rectale.X : pulbere laxativă efervescentă. Prevederi ale FR X. Pulberi compuse divizate oficinale în F. emulsie şi suspensie. biodisponibilitate. emulsiile cu uleiuri vegetale şi minerale. Controlul unguentelor. ihtiol. Exemple. sulfamide. Incompatibilităţi de siringă. substanţe colorate. Exemple. cu amestecuri eutectice. cu substanţe moi volatile.Sisteme terapeutice. Suspensii pentru uz intern şi extern IV. supradozarea. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. Emulsii multiple. flotante.R. Controlul stabilităţii emulsiilor. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. Cinetica de cedare. Unguente oftalmice şi cu antibiotice. antibiotice. supozitoarelor. XVI. Structură. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. Tehnologia emulsiilor Emulsia uleioasă. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. cu extracte moi şi uscate. XVIII. Pudre cu substanţe grase. gume şi produse de origine minerală II. pulbere alcalină. Conservanţi. Capsule medicamentoase . Prepararea unguentelor oficinale şi neoficinale de tip soluţie. Antioxidanţi. Posibilităţi de stabilizare. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. Emplastre VI. fibroblaste. Soluţii coloidale cu agenţi macromoleculari. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. Supozitoare cu baze hidrosolubile. Controlul VII. vaginale. niosomi. Unguente de protecţie şi cosmetice. Emulsii de tip A/U şi U/A cu emulgatori sintetici. bioadezive. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Stabilizanţi. oxidante. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. Norme GMP. lectine. obţinere. Reologia sistemelor disperse V. delicvescente. uretale Supozitoare cu baze grase. Săpunuri. VIII. Unguente Prepararea diferitelor baze de unguente. precursori medicamentoţi. eritrocite. emulsiile naturale. XVII. Linimente III. lipozomi. Incompatibilităţi terapeutice.

glicozide.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. cu vitamine. aspirină. polietilenglicoli.R. antigripală. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. H. cu substanţe higroscopice. cu ulei volatil de mentă. mucilagii de metilceluloză si carboximetilceluloză sodică. Micropilule. obiectivul. salol. Capsule gelatinoase enterosolvente. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. miere purificată. Comprimate efervescente. Pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. Diagnosticul cosmetic al pielii . mucilag de tragacantha 10 %. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. Comprimate cu acţiune prelungită. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea excipienţilor pilulari cu drojdie de bere. Pilule preparate prin picurare şi turnare. Tablete triturate Granula Dioscorides. soluţie de gelatină 2 %. rezine. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Boluri cu acid arsenicos. XI. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe.R. comprimate cu: aspirină. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Scurt istoric al cosmetologiei. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefianţi. Pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. Controlul de calitate al pilulelor după F. unguent de glicerină. Înlocuirea totală sau parţială a dizolvantului sau excipientului.R. Granule de sulfat de stricnină. acoperire cu balsam de Tolu. cu substanţe hidrofobe.Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. tendinţe noi şi diferenţe faţă de preparate cosmetice. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %. gelatină. antibiotice. reducătoare şi oxidante.prepararea acestora. Fluidum ad pilulas. fenobarbital. Zaharuri granulate (Granule). Pilule cu tincturi şi extracte. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. Umplerea si închidere capsulelor. alcool polivinilic. Pilule cu antibiotice. acetanilidă. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. acid ascorbic cu acţiune analgezică. XIII. XII.X. acetoftalat de celuloză. Controlul de calitate al capsulelor IX. granule efervescente.X. Controlul calităţii comprimatelor dupã F. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue.X. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. salicilat de sodiu. keratină. caramel spissum. Boluri. mucilag de etilceluloză 5 %. gel de bentonită 15 %. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor dupã F. încadrarea dermatopreparatelor.R. Granule cu glicerofosfat de calciu. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. bromuri. cu cola. unt de cacao. soluţie de stearină 5 %. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Schimbarea volumului dizolvantului. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. Microcapsule preparate prin coacervare . X. antitermică.

Băi de abur şi loţiuni pentru faţ III. Cheratolitice. Creme cosmetice hidratante. Fitopreparate. antimicotică şi antimicrobiană. Structură şi mecanism de acţiune. Preparate contra pistruilor şi petelor IV. Produse pentru cosmetica masculină. Tratamente cosmetice. antiperspirante şi deodorante. nutritive. Diferenţe XIV. Preparate pentru igiena noilor-născuţi şi a altor grupe de vârstă XVI. Dermopreparate cu acţiune antiacneică şi antiseboreică VI. revitalizante. Structura şi acţiunea preparatelor pentru igiena dinţilor şi a gurii XII. Preparate regeneratoare XIII. epitelizante. Şampoane. Structura şi biochimia părului. Operaţiuni principale pentru întreţinerea igieno-cosmetică şi aparatura specifică utilizată II. apipreparate pentru terapia externă IX.II. medicamente industrializate IV. Unguente cosmetice. Tulburări pigmentare: discromii şi hipocromii VIII. Dermopreparate cu acţiune antipruriginoasă reducătoare şi antiparazitară. Preparate fotoprotectoare. Medicamente pentru uz extern cu acţiune antiinflamatoare. Produse de parfumerie XV. Măşti cosmetice. Emulsii demachiante şi nutritive V. Cosmetica decorativă. Preparate profesionale dermice pentru profilaxia şi tratamentul dermatozelor VII. antineoplazice de uz extern V. Preparate pentru întreţinerea mâinilor şi picioarelor. Masajul cosmetic facial X. Medicamente tipizate III. Controlul calităţii produselor de uz topic în cosmetologie şi dermatologie PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Produse de machiaj şi utilizarea lor raţională XI. Farmacocosmetice Produse . Creme demachiante VI.

: Ghidul farmacistului practician. Buc. 1967 B. Litografia UMF Tg. 1993 Fica Cornelia: Prepararea medicamentelor în farmacie. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. Medicina Könyvkiadó. 1977 Adam L. Ed. Bucureşti. Litografia UMF Tg. : Tehnica farmaceutică.. Mureş. Medicina Könyvkiadó.Mureş. Ed. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1986 Grecu I. Medicală. Editura Medicală. Popovici A. Preparate pentru igiena picioarelor XII. fixative şi coloranţi pentru păr X. Ed. köt. Ape de gură IX. Medicina Könyvkiadó.. kötet. 1975 Ádám L. Litografia UMF Tg. Vol. rimeluri) VIII. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Budapest. : Supozitoare. 3. Savopol E. Bucureşti. Ban I. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. 1995 Leucuţa S. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Pudre.Medicală. OGYE. Budapest.. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Mureş. Şampoane.I. : Tehnologia formelor farmaceutice. 1989 Popovici A. Vol. Editura Medicală. Farduri. Marosvásárhely. 1995. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. contra mătreţii. Cluj-Napoca Leucuţa S. Budapest. Ed. Dermopreparate fotoprotectoare XIV. Creme colorante (fond de ten. Marosvásárhely. 2.Medicală. Preparate pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor XI. Litografia UMF Tg. Vol. Dermopreparate pentru copii 5. 1979 Csegedi Júlia Jolán. briantine.. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Stănescu V. Budapest. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie.: Tehnica farmaceutică.. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia.. Vol.1983 Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. pentru regenerare. 1988 Voigt R. Berlin. 1989 Ionescu Stoian P.Medicală. kötet. Medicală. : Extracte farmaceutice vegetale.Tg. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Preparate dezodorizante şi antisudorifice XIII. Stănescu V.. Buc. Tokes B. Bucureşti. Medicina Könyvkiadó. 1985 Popovici Adriana. Medicina Könyvkiadó. 1991 Gyarmati László. III. : Reologia formelor farmaceutice. : Curs de tehnologie farmaceutică. 1.VII. Editura Dacia. Mureş. Mureş. Buc. 1962 Pandula Egon. Lit. Papp I. OGYE. Veb Verlag Volk und Gesundheit. Enescu L.. Csontos András. Medicală. Ed. 1983 . Ed. Budapest.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. 1980 Ádám Lajos. Loţiuni pentru păr: tonice. Suciu G. II. Bucureşti. 1981 Rácz István. contra căderii părului.

1988 Voigt R. Budapest. Editura Dacia. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. 1988 Voigt R. 1981 Rácz István. Medicală. OGYE. Papp I. Savopol E. Papp I. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. 1989 Popovici A. : Curs de tehnologie farmaceutică. Editura Medicală. : Curs de tehnologie farmaceutică. Budapest. Vol. : Extracte farmaceutice vegetale. Popovici A. Budapest. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Stănescu V. : Reologia formelor farmaceutice. Vol. II. : Tehnica farmaceutică. Litografia UMF Tg. Stănescu V. Vol. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. Bucureşti. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1995 Leucuţa S.. 1989 Ionescu Stoian P. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Bucureşti. 1991 Gyarmati László. OGYE. Editura Medicală. Budapest.. 1995. Medicina Könyvkiadó.. Suciu G.. Ban I. 1989 Popovici A. Marosvásárhely. Medicina Könyvkiadó.. 1995 Leucuţa S. Budapest. Mureş. Medicina Könyvkiadó.. Ban I. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Veb Verlag Volk und Gesundheit. Veb Verlag Volk und Gesundheit.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. Savopol E. Editura Medicală. 1984 D. Vol. Mureş. köt. Ed. 3. kötet. 1989 Ionescu Stoian P. Medicina Könyvkiadó. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. Ed. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. Popovici A. 1985 Popovici Adriana. Medicală. Medicina Könyvkiadó. kötet. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. 1981 . Budapest. Medicală. Medicina Könyvkiadó. Marosvásárhely. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. Berlin. 1979 Csegedi Júlia Jolán.. Cluj-Napoca Leucuţa S. Ed. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Csontos András. Litografia UMF Tg.. : Extracte farmaceutice vegetale. Litografia UMF Tg. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Ádám Lajos. Tokes B. Bucureşti. kötet. III. Cluj-Napoca Leucuţa S. OGYE. Bucureşti. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. 1962 Pandula Egon. Editura Medicală. 1. Suciu G. Litografia UMF Tg. Litografia UMF Tg. : Supozitoare. Mureş. Mureş. : Reologia formelor farmaceutice. Medicală. : Tehnologia formelor farmaceutice. 1977 Adam L. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Mureş. Budapest. OGYE.. Ed. 1975 Ádám L. 1977 Adam L. Tokes B. Bucureşti. : Tehnologia formelor farmaceutice. Vol. Mureş. Litografia UMF Tg. 2. Bucureşti. Mureş.. Litografia UMF Tg. 1980 Ádám Lajos.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. 1984 C. Vol. Medicina Könyvkiadó.Papp József. Mureş. Bucureşti. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV.. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. : Supozitoare. Marosvásárhely. : Tehnica farmaceutică. Berlin.. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. 1962 Pandula Egon. Medicală. köt. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. 2. Medicina Könyvkiadó. Budapest. 3. Medicală. 1985 Popovici Adriana. Ed. 1975 Ádám L. Bucureşti. Ed. Ádám Lajos. Editura Dacia. Marosvásárhely. 1983 Papp József. 1995. 1. kötet. Litografia UMF Tg.

Ziolkowsky. II fasc.vol. 2003 Cornelia Fica. Csontos András. Ed. Vol. Műszaki Könyvkiadó. vol. Szantho E. Budapest. London. Medicina Könyvkiadó. Mures. 1. 1995. Bucuresti 1977 Dumitru Lupuleasa . III. Curs de Tehnologie farmaceuticã . Mures. Masson. Litografia UMF. Vol. Leonard Hill. I. 1980 Poelman M. A bőr és a szépség. Tg-Mureş. Ed. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. kötet.: Tehnica farmaceutică.Rácz István. 1. OGYE. 1993 Bodor F. 1983 Papp József. 1992. 1995 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. Bucureşti. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. 1 şi 2. Litografia UMF Tg-Mures . 1982 Popovici Adriana Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie. : Curs de tehnologie farmaceuticã. : Curs de Tehnică farmaceutică. Kozmetikai kézikönyv.1993. Tg-Mureş. Popovici Adriana. 1984 E. Medicală. 1980 Ádám Lajos. Savopol E. 1979 Csegedi Júlia Jolán. 1977 Harry G. Cluj-Napoca. : Tehnologie farmaceutică. 1978. 1978.: Gyógyszertechnológia I. 1997 Stănescu V. Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. Popovici Adriana: Dermatofarmacie şi cosmetologie. Sipos Emese. Medicina. 1993 G. Adam L.A. Kedvessy Gy. editura Medicalã . fasc. Bucureşti. : Iniation a la Cosmetologie dermatologiques. F. Vol. Medicală. Marosvásárhely.Tehnicã Farmaceuticã pentru asistenti de farmacie.Tehnologie Farmaceuticã .: Les Cosmetiques.vol. OGYE. Medicina Konyvkiadó. Budapest. Ausburg. Bucureşti.R. 1983 Rácz I. H. Selmeczi B. Editura Polirom . 1990 Hajdú I. 2. vol. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. Bucureşti.: Modern Cosmetology. Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 4. Leucuţa S.: Tehnologia formelor farmaceutice. kötet. Industrie. Masson. Editura Polirom Iaşi. Paris. Budapest. 1975. Litografia UMF Tg. Popovici Iuliana. litografia UMF Tg-Mures. Litografia UMF Tg. Metrum Könyvkiadó. Marosvásárhely. Popovici A.. vol. Curs de tehnologie farmaceutică. 2. Ed. Ban Petra. Ed. 1979 Thiers H.1977 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. OGYE. 1963 Nowak G. II. Verlag fur Chem. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. Budapest.II. Ed. Litografia UMF. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I.: Die kosmetischen Praparate.: Gyógyszertechnológia. X: Editura Medicală. Leucuţa S.Solutii medicamentoase. II. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Iuliana Popovici . 1991 Gyarmati László. Adam L.III. Paris. Lupuleasa D. Sipos Emese. Budapest 1991 Farmacopeea Română ed. Litografia UMF Tg. Litografia UMF Tg-Mureş.I . Medicina Könyvkiadó. vol. Litografia UMF Tg. 3. Dacia. 1989 Adriana Ciurba. Ádám Lajos.C. Marosvásárhely. Ed. Ed. Cluj-Napoca 1995. Medicală. Budapest 1981. :Soluţii sterile. kötet. Vol. Mures. I. 1 si 2 1998 . Adriana Ciurba.Iasi. Dacia. Litografia UMF Tg-Mureş. : Introducere în biofarmacie. Mures.

Editura Medicalã. I II Semestrul B. X-a . Ed. Tipomur. Bucuresti. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Ed. I II Semestrul F. Litografia I. Ciurba Adriana: Formular cosmetic. Tg-Mureş. I II Semestrul E. 1998 Cosmovici Ludmila: Îndreptar cosmetic. I II Semestrul G. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.Medicală. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.Medicală.Mureş 1977 Popovici Adriana. Muszaki Konyv kiado. Popovici Adriana: Dermofarmacia şi cosmetologia. Ed.editura medicalã . Budapest 1993 6.Stãnescu V. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 1 Număr credite 5 5 Număr credite 5 5 Număr credite 5 Număr credite 2 Număr credite 5 5 Număr credite 6 7 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .F. I II Semestrul D.M. I II Semestrul C. Tg. : Tehnica farmaceuticã. STAGII. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. 1993 H. Bucureşti 1970 Hajdu Imre: Kozmetikai kezikonyv. Bucuresti 1983 XXX Farmacopeea Românã ed. Bucureşti 1982 Popovici Adriana: Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie.

Semestrul H. I II Număr ore curs 1 - Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 1 - Număr credite 2 - Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .

C. Dogaru Maria Şef lucr. 2. factori care influenţează. E. Farmacologie anul IV Facultatea de Farmacie. Farmacocinetica generală Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor . Absorbţia medicamentelor. C. Kolcsár Melinda 3.FARMACOTERAPIE A. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. clearance. specializarea Farmacie. VI. Máthé Lehel Asist. Vari Camil Asist.1. D. DISCIPLINA: FARMACOLOGIE . Acţiunile medicamentelor Relaţii doză-efect.drd. Interacţiunea medicament-organism.dr. B. exprimarea cantitativă a acţiunii farmacodinamice. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.drd. IV. Distribuţia medicamentelor în organism Factorii care o influenţează. Parametrii compartimentale farmacocinetici. Tipuri de acţiune. Relaţii doză-efect. faze. parametrii definitorii. mecanisme. Biotransformarea medicamentelor. Faze şi etape. Căi de administrare. specializarea Farmacie. III. factori. Locul.dr. Patologie şi terminologie medicală anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. specializarea Asistenţă de Farmacie. Farmacoterapie anul V Facultatea de Farmacie. inducţie enzimatică. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4. E. specializarea Farmacie. Definiţie şi ramuri. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. mecanisme avantaje. Farmacologie anul III Facultatea de Farmacie. Eliminarea medicamentelor. D. II. Principalele modele farmacocinetice V. Difuziunea şi stocarea în ţesuturi. B. căi de eliminare. mecanisme. Curs introductiv Farmacologia generală. factori. Farmacologie anul II Facultatea de Farmacie.

Fişa de reacţii adverse. neuromediatori etc. cancerul bronho-pulmonar. efectelor adverse ale VI. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor.R. Instrumentarul şi aparatura de bază. Eliminarea medicamentelor. embolia pulmonară. canale ionice. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. Studiul unor aspecte de farmacometrie şi interacţiuni medicamentoase VII. semne şi date de laborator. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. Elemente de semiologie medicală Simptome. Interacţiunile medicamentelor. Norme de protecţie a muncii.). enzime. B. astmul. Patologia aparatului respirator Traheo-bronşită acută. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Verificarea cunoştinţelorPrin experienţe pe animale de laborator. metoda dozelor fixe. Factori care influenţează răspunsul organismului la medicamente. Determinarea toxicităţii acute Estimarea DL50 prin metoda Kärber. AMPc. test alternativ la determinarea DL50). Patologia aparatului reno-urinar . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. metoda grafică Miller-Tainter. Relaţii structură-activitate. tuberculoza pulmonară. bronşită cronică. IV. bronhopneumopatia cronică obstructivă. prezentarea metodologiei oficializate de F. pneumonii. Cercetarea preclinică şi clinică a medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Stabilirea toxicităţii cronice şi urmărirea medicamentelor Studii de farmacovigilenţă. Efecte nedorite ale medicamentelor VIII. Bioetica privind II. metoda LitchfieldWilcoxon. experimentul pe animalul de laborator.Mecanisme nespecifice.X. supuraţii bronho-pulmonare. VII. mesageri secunzi Ca. III. II. pleurezii.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. V.

Patologia aparatului digestiv Bolile esofagului. hipotiroidia. b. bronhopneumopatia cronică obstructivă. Boli de nutriţie. astmul. hipertensiunea arterială esenţială. II. sd. Patologia aparatului cardio-vascular Reumatismul articular acut. VII. IV. cardiopatia ischemică. epilepsia. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. Anamneza. Măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului. IV. IX. Elemente de semiologie medicală Simptome şi semne generale. cistopielita). lupusul eritematos sistemic. infecţia urinară (uretrita. stomacului şi duodenului. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. obezitatea. tulburări de ritm cardiac. infecţia urinară. III. bolile tiroidiene (hipertiroidii. Patologia psihiatrică Terminologie. tuberculoza pulmonară şi embolia pulmonară. scleroza sistemică.Sindroame nefrologice. Boli sistemice şi reumatice Poliartrita reumatoidă. cancerul bronho-pulmonar. acromegalia. hiperuricemiile. pleurezii. Date de laborator. VI. X. miocardita. leucoze-leucemii-limfoame. guşa). pneumonii. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. bolile ficatului şi pancreasului. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. nefritic şi nefrotic). Cushing. vasculite sistemice. metabolism şi endocrine Diabetul zaharat. prostatita. Tabloul clinic în traheo-bronşită acută. VIII. Examenul obiectiv pe aparate. boala Parkinson. polimiozita şi dermatomiozita. diateze hemoragice. osteoporoza. hiperlipidemiile. V. Sindroame nefrologice (sindr. pericardita. Termometrizare. boli ale arterelor şi venelor. boala artrozică. Boli hematologice Anemii. Patologia aparatului cardio-vascular . supuraţii bronho-pulmonare. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. boli vasculare cerebrale. poliglobulii. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. cardiopatiile valvulare. nanismul hipofizar. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase. endocardita. ateroscleroza. Patologia aparatului reno-urinar Simptome şi date obiective cardinale.inspecţia. Addison. bronşită cronică. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. insuficienţă cardiacă. cistita. spondilita anchilozantă. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase (pielonefrita acută şi cronică). bolile intestinului. Patologia aparatului respirator Simptome cardinale şi diagnosticul lor diferenţial.

leucoze-leucemii-limfoame. insuficienţă cardiacă. Medicaţia simpatolitică . Cushing. Boli sistemice şi reumatice Manifestări principale şi diagnosticul lor diferenţial. diateze hemoragice. VII.stimulatoare. hiperuricemii. II. Medicaţia agonistă a neurotransmisiei adrenergice. metabolism şi endocrine Tabloul clinic în diabetul zaharat. Boli hematologice Simptome cardinale. boala de reflux. carcinomul hepatic. lupusul eritematos sistemic. IV. Boli de nutriţie. boli vasculare cerebrale. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice Medicaţia agonistă a neurotransmisiei colinergice: parasimpatomimetice cu acţiune directă şi indirectă (inhibitorii colinesterazei). b. în bolile tiroidiene (hipertiroidii. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. poliglobulii. boli ale arterelor şi venelor. tumori ale esofagului). endocardita. boala Parkinson şi epilepsia. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare Curarizantele. alfa-şi beta. pancreatita acută şi cronică). beta. IX. obezitate. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare (colecistita acută şi cronică). semne obiective. guşă). Antagoniştii M-colinergici (parasimpatoliticele) Farmacodinamia sinapselor ganglionare vegetative: ganglioplegice. neoplasmul). Addison. miocardita. hipotiroidii. hipertensiunea arterială esenţială. vasculite sistemice şi boala artrozică. spondilita anchilozantă. metode de diagnostic şi tratament în anemii. hernia transhiatală. substanţe nicotinice şi III. VIII. Patologia psihiatrică Terminologie. V. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. bolile intestinului. hiperlipidemii. scleroza sistemică. ulcerul gastric şi duodenal. Patologia aparatului digestiv Tabloul clinic al bolilor esofagului (acalazia. cardiopatiile valvulare. Simpatomimetice alfa. Semne subiective şi obiective în poliartrita reumatoidă. osteoporoza şi acromegalia. polimiozita şi dermatomiozita. cardiopatia ischemică. tulburări de ritm cardiac.Simptome cardinale. semnele obiective şi metode de diagnostic şi tratament în reumatismul articular acut. stomacului şi duodenului (gastrite. sd. VI. ciroza hepatică. stimulatoare indirecte. X. bolile ficatului şi pancreasului (hepatita cronică. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR FARMACOLOGIA NEUROTRANSMISIEI PERIFERICE I. ateroscleroza. C. nanismul hipofizar. pericardita.

Medicaţia antiepileptică.anticonvulsivantă. metilxantinele. X. Antihistaminice H1-blocante. Medicaţia corticosteroidă şi ACTH MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ I. sintetici cu caracter agonist (puternic sau slab). FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL I.antagonist. antiparkinsoniene V. antidepresive şi litiul. proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice. III. antivirotice. II. anxiolitice Benzodiazepine. Hipnotice. Medicaţia antituberculoasă. VI. antagonist pur. antitricomonazice. VIII. compuşi semisintetici. Anestezicele generale Mecanisme neurofiziologice şi celulare ale narcozei. Antiseptice-dezinfectante II. adrenalitice beta-blocante. Histamina. IV. Medicaţia aparatului digestiv . substanţe nootrope. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Substanţe tisular active şi antagonişti. miorelaxante. Antiinflamatoare nesteroidiene. barbiturice. antihelmitice. Antireumatice de fond Antigutoase.Adrenalitice alfa-blocante. V. Analgezice antipiretice. Narcoticele inhalatorii şi injectabil. Psihofarmaconii Neuroleptice. IX. VII. Medicaţia analgezică Analgezicele opioide naturale. Alte antialergice. Chimioterapia antiinfecţioasă III. antimalarice. compuşi cu structuri diferite etc. Neurosimpatolitice cu acţiune centrală şi /sau periferică Anestezice locale. antimicotice MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ I. agonist. Serotononina (5-hidroxi-triptamina) Agonişti şi antagonişti ai serotoninei de interes terapeutic. Medicaţia stimulatoare a sistemului nervos central Amfetamină şi derivaţii. sedative. analeptice bulbare.

XI. Cercetarea în farmacologie I II. imunosupresoare şi imunomodulatoare PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Medicaţia antidiabetică XIII. progestative Medicaţia contracţiei uterine: ocitocice.conductibilităţii şi ritmului activităţii cardiace. Medicaţia aparatului cardio-vascular. Medicaţia hipolipidemiantă. VIII. Antidiareice. antivomitive. Fibrinolitice. Medicaţia aparatului genital: estrogeni. V. Medicaţia antianemică. saluretică. antiulceroase. Medicaţia venelor şi capilarelor. antiaterogenă Diuretice. III. antiangiotensinică. Antiacide.I-IV). Antitiroidiene XII. stimulante ale centrului respirator. purgative. expectorante. Medicaţia antianginoasă Medicaţia antihipertensivă: neurotropă. tocolitice. colicistochinetice.Stimulatoare şi substituenţi ai secreţiei gastrice. Medicaţia anticoagulantă Antiagregante plachetare. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui Substituenţi de plasmă sanguină. II.Tonicardiacele Medicamente stimulatoare ale contractibilităţii. inductoare ale ovulaţiei. laxative. Medicaţia anticanceroasă. Androgenii şi steroizii anabolizanţi. antidiuretice. X. inhibitoare ale secreţiei gastrice. VI. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) Medicaţia vasoconstrictoare şi antihipotensivă. Vitamine XIV. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice şi anticolinergice . medicaţia hepatoprotectoare. Medicaţia metabolismului fosfo-calcic. IX. Antiaritmice cardiace (cls. VII. Vomitive. IV. Medicaţia antiasmatică. Medicaţia tiroidiană. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. spasmolitice uterine. Medicaţia aparatului respirator Antitusive. vasodilatatoare directă. Cercetarea în farmacologie II III. Medicaţia hemostatică.

Studiul acţiunii neurolepticelor. Studiul acţiunii subst.substanţelor antidepresive şi stimulante psihomotorii XI. Verificarea cunoştinţelor . Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antialergică XVII.(lucrare de control) XIX. Studiul acţiunii subst. anxiolitice. medicamentoase asupra aparatului digestiv XX. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi antimicrobiene. medicamentoase asupra tensiunii arteriale XXIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC X. Studiul anestezicelor generale VIII. Studiul acţiunii subst. Studiul substanţelor sedato-hipnotice. antimicrobiene a unor preparate Principiul determinării acţiunii XVIII.IV. convulsivante şi anticonvulsivante. Antagonizarea acţiunii substanţelor excitante centrale şi deprimante centrale (SNC) IX.testarea experimentală a unei acţiuni farmacologice XVI. Antibiotice. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ VI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune antiinflamatoare XV. Farmacodinamia substanţelor curarizante şi anticurarizante V. antidepresivă XIII.cu acţiune antiinflamatoare şi antialergică XIV. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator XXII. neuroleptică. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune analgezică. Studiul anestezicelor locale VII. Studiul acţiunii analgezicelor XII. Analiza farmacodinamică a unor preparate cu acţiune asupra aparatului digestiv XXI.Chimioterapice. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace (cordului izolat sau in situ) .

adrenergică. insuficienţa cardiacă X. Medicaţia sistemului cardiovascular – hipertensiunea arterială. Studiul acţiunii substanţelor vasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe broască) XXV. antidiuretice. posibilităţi de monitorizare III. angina pectorală IX. cauze. pronostic). Medicaţia sistemului cardiovascular – aritmiile cardiace. Exemple de interacţiuni medicamentoase cu relevanţă clinică IV. Reacţii adverse medicamentoase – tipuri. Medicaţia hepato-biliară – hepatitele (etiologie. Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic. Medicaţia SNC. digestiv.colita ulceroasă (boala Crohn). Neurotransmisiile la nivel central şi posibilităţile de influenţare medicamentoasă (dopaminergică. antiagregantă plachetară. Medicamente cu tropism farmacotoxicologic hepatic VIII. Analiza unor preparate cu acţiune asupra aparatului cardio-vascular (lucrare de control) XXVI. constipaţia. tocolitice XXVII. bronhopneumopatia obstructivă cronică . evoluţie. diuretice. Aplicaţii practice. Substanţe cu acţiune hormonală XXIX. testarea experimentală a unei acţiuni farmacodinamice D. Medicaţia aparatului digestiv . Referat produse tipizate. Analiza imunosupresoare farmacodinamică a unor medicamente citostatice şi XXX. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. prin peptide opioide. Dislipidemiile XI. hepato-biliar XXVIII. Farmacocinetica medicamentelor. diareea VII. Medicaţia aparatului respirator – astmul bronşic. Medicaţia aparatului digestiv – ulcerul gastro-duodenal VI. Analiza unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului urinar. tahikinine) V.XIV. Medicaţia trombolitică. colinergică. Studiul acţiunii subst. canabinoide endogene. serotoninergică. Implicaţii clinice II. pancreatitele. tratament. ocitocice.

Ajustarea posologiei în funcţie de valorile concentraţiei plasmatice. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VI. Medicamente care influenţează cantitatea secreţiei lactate . Medicamente contraindicate în sarcină. Medicamente cu potenţial toxicomanogen III. Medicamente care trec în secreţia lactată. Calculul parametrilor farmacocinetici Monitorizarea farmacoterapiei unor medicamente cu indice terapeutic mic (teofilină. gută. antiepileptice. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare (lăuzie) PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. II. insuficienţă renală etc. digoxină. Asocieri medicamentoase la bolnavii cu polipatologie (diabet zaharat. Medicaţia femeii gravide XIV. Ajustarea posologiei în insuficienţa hepatică VIII. Studii clinice relevante XI. Scheme terapeutice IX.XII. ciclosporină). Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului respirator XII. Cazuri clinice relevante privind interacţiunile medicamentoase Interacţiuni medicamentoase utile. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VII. alternative terapeutice XIV. Interacţiuni medicamentoase care trebuie evitate. Cazuri clinice relevante privind medicaţia SNC. Asocieri dezavantajoase XIII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia hepato-biliară. gentamicină.) X. Intoxicaţia acută cu deprimante SNC V. litiu. Întocmirea unei fişe de reacţii adverse conform normelor ANM Tratamentul toxicomaniilor. Profilaxia secundară a infarctului miocardic şi a AVC. Asocierea raţională a antibioticelor şi chimioterapicelor. IV. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Medicaţia antiinfecţioasă XIII.

Medicaţia simpatolitică şi neurosimpatolitică IX. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.anticonvulsivantă. enzime. anxiolitice XIII. Noţiuni generale de farmacotoxicologie. Simpatomimetice VIII. Antihistaminice. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare. Curs introductive. XVII. neuromediatori etc. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. Corticosteroizi. Antibiotice antibacteriene XX. Anestezice locale X. antimalarice. Acţiunile medicamentelor. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor Mecanisme nespecifice. clearance. Distribuţia medicamentelor în organism. Farmacocinetica generală Farmacologia generală. Chimioterapice antibacteriene. factori. Parametrii farmacocinetici. canale ionice. antihelmitice. IV. Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. Parasimpatomimetice VI. Căi de administrare. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice. Anestezice generale. Dezinfectante. Biotransformarea. Medicaţia antituberculoasă.E. Excitante centrale XI. factori. Absorbţia medicamentelor. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Antiinflamatoare nesteroidiene. antitricomonazice. căi de eliminare. hipnotice. mesageri secunzi Ca. AMPc. V. Sedative. antiparkinsoniene XII. II. mecanisme. III. Eliminarea medicamentelor. Medicaţia analgezică XVI. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatolitice) VII. miorelaxante. Antidepresivele şi litiul XV. antimicotice . Medicaţia antiepileptică. antivirotice. XIX. Antiserotoninice XVIII.Mecanisme specifice (farmacoreceptori.). Neuroleptice XIV. Antiseptice.

Antiaritmice cardiace (cls. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor.XXI. Bioetica privind II. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) XXVII. Studiul acţiunii curarizantelor şi anticurarizantelor VIII. Eliminarea medicamentelor.I-IV). experimentul pe animalul de laborator.Tonicardiacele XXV. Medicaţia aparatului digestiv XXII. Medicaţia aparatului cardiovascular. Medicaţia antihipertensivă. Studiul acţiunii substantelor colinergice VI. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. substanţelor sedato-hipnotice. Medicaţia aparatului respirator XXIV. IV. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui XXVIII. antidiuretice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Studiul anticonvulsivante. colicistochinetice. Studiul anestezicelor locale X. anxiolitice. convulsivante şi . Studiul anestezicelor generale XI. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. medicaţia hepatoprotectoare XXIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ IX. Determinarea toxicităţii acute V. Instrumentarul şi aparatura de bază. Norme de protecţie a muncii. Medicaţia antianginoasă XXVI. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. Studiul acţiunii substantelor anticolinergice VII. Diuretice.

Analiza farmacodinamică antimicotice. Editura Medicală. 1999 D. Dobrescu .Compendiu de Medicină internă. Verificarea cunoştinţelor XV. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Analiza farmacodinamică a unor antibiotice XX. Studiul acţiunii medicamentelor analgezice XVI. G. Editura Medicală. vol.Compendiu de lucrări practice. M. Feszt. I .Farmacologie . Medicaţia hepato-biliară XXIII. Bucureşti.Farmacologie experimentală. Feszt şi colab. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (I) XIII.Farmacoterapie practică. C. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică XVII.II. 1989 Maria Dogaru. Verificarea cunoştinţelor 5. 1998 Leonard Domnişoru . Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (II) XIV. Bucureşti. 1988 . Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra antiastmatică.Note de curs.XII.F. 1995 G. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (III) XXVII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului digestiv XXII. antitusivă şi expectorantaă XXIV. Vari. Bucureşti. . Măruşteri .Farmacologie generală. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antihistaminică XVIII. antituberculoase. Litografia U. Aurelia Nicoleta Cristea . Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (II) XXVI. Litografia U. Analiza farmacodinamică a unor chimioterapice antibacteriene XIX.M. XXI.F.M. Editura Didactică şi Pedagogică. Studiul acţiunii substanţelor diuretice XXVIII. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. antiprotosoarice a unor antihelmintice.Tg-Mureş. Editura Medicală. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (I) XXV.E.

Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. Groza . Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. 1999 V. Editura Medicală. Bucureşti.II. Feszt şi colab.F. Farmacologia.Tg-Mureş. Litografia U. Bucureşti.Tg-Mureş.: Curs litografiat în limba maghiară.Farmacologie generală.Farmacologie generală. Editura Medicală. Budapest 1997 P.F. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Medicală. Editura All. Feszt şi colab.Compendiu de Medicină internă.F. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea .Compendiu de lucrări practice.Compendiu de lucrări practice. Editura Medicală.F. Medicina. Ed.M.Farmacologie .Fiziologie.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). Stroescu . Editura Medicală.E. G.Tg-Mureş. Vari. Ed.Gyógysertan I-II.Note de curs. Stroescu . 2000 Semiologie clinică medicală . Litografia U. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Bucureşti. 1993 C. Bucureşti. Dogaru.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia.F. Editura Medicală.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). Medicina.Tiberiu Moldovan. C. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan.Farmacologie (pentru uzul studenţilor).: Curs litografiat în limba maghiară.vol. 1998 .M. Ed Medicală Bucureşti. 1998 Leonard Domnişoru .M. Litografia U. 1989 Maria Dogaru.Feszt şi colab. Bucureşti. I-II. Litografia U.vol. Litografia U.Tg-Mureş.Farmacologie .F. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Bucureşti. Măruşteri .F. . Bucureşti.Compendiu de Medicină internă.Tg-Mureş. Litografia U. Ed.Fiziologie. Groza . Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet.Farmacoterapie practică. 1999 V. Medicina.M. Medicina. Editura Medicală. 1991 J. Litografia U. Bucureşti. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. Editura Didactică şi Pedagogică.Gyógysertan I-II. 1988 Feszt şi colab. 1998 D. Farmacologia.E. Stroescu . I . Bucureşti. Aurelia Nicoleta Cristea . 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan.vol. Farmacologia. Târgu-Mureş. 1984 V. 1998 B. Bucureşti. Feszt. Curs de patologie medicală – Pentru Studenţii Facultăţii De Stomatologie–G. I . Aurelia Nicoleta Cristea . Târgu-Mureş.F. M. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. 1991 J. Budapest 1997 P. Bucureşti. 1984 V.Farmacologie experimentală. Măruşteri . G. 1999 V. 1984 V. 1998 Leonard Domnişoru . E. Ed. Editura All. Târgu-Mureş. Editura Medicală.M. Budapest 1997 P. Editura Medicală. 1995 G.Farmacologie experimentală. Knoll . 1991 J.M. Litografia U. Editura Medicală. 1988 Feszt şi colab. Dobrescu . vol. Editura Medicală. Caraşca.II. Knoll . Litografia U. I-II. C.Gyógysertan I-II. Dobrescu .M.M.: Curs litografiat în limba maghiară.Note de curs. Bucureşti. . UMF Târgu-Mureş.Fiziologie. Ed. Feszt. Ed. Vari.F. Bucureşti.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Bucureşti. 1989 Maria Dogaru. Medicina. Medicina. M. I-II. Bucureşti.M. Groza . 1995 G. 1999 D. Knoll . Litografia U. vol. 1999 D. Editura Medicală.F.M. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Editura All.Farmacoterapie practică.

E.Fiziologie. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale.Note de curs. 1991 J.Tg-Mureş.Compendiu de Medicină internă. 1989 Maria Dogaru. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. 1984 V. Groza . Medicina. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Dobrescu . Editura Medicală. Knoll .Farmacologie . Aurelia Nicoleta Cristea . Budapest 1997 P. Bucureşti.: Curs litografiat în limba maghiară.vol.Tg-Mureş.F. Medicina. Bucureşti. 1988 Feszt şi colab. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 3 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 1 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 2 Număr credite 4 2 Număr credite 6 6 Număr credite 7 Număr credite 7 8 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .F.M. M. I . Măruşteri . Bucureşti.M. Litografia U. Editura Medicală.M. Litografia U.Farmacologie (pentru uzul studenţilor).F. Editura Medicală. I II Semestrul B. Litografia U.F. 1998 Leonard Domnişoru . Editura Didactică şi Pedagogică. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan.M. Bucureşti. Litografia U. Bucureşti. STAGII. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Bucureşti. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. 1995 G.Farmacoterapie practică. Stroescu . . I-II.Compendiu de lucrări practice.Gyógysertan I-II. 1998 6. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Feszt şi colab. Ed. I II Semestrul D. 1999 V. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. vol. Editura Medicală. Feszt.E.Farmacologie generală. Editura Medicală. Vari. C. Farmacologia. G. 1999 D. I II Semestrul E.Farmacologie experimentală. Ed. I II Semestrul C. Editura All. Târgu-Mureş.II.

Dozatoare (alimentatoare). Concasoare cu fălci. Transportoare cu bandă. Pompe pentru gaze. Concasoare cu cilindri. Filtre şi instalaţii de filtrare. specializarea Asistenţă de Farmacie. Materiale de etanşare. Sedimentarea. Introducere. Obligatorie B. Centrigfuge filtrante discontinue. Dudutz Győngyongyi Asist. Operaţii termice . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.dr. Filtrarea. Centrifugarea. Decantoare circulare cu braţe. Industria medicamentului . Mori coloidale. Separarea pneumatică. Industria şi biotehnologia medicamentului . Bilanţul de materiale. Materiale plastice.1. DISCIPLINA: INDUSTRIA ŞI BIOTEHNOLOGIA MEDICAMENTULUI A. 2. Amestecarea. V. Dezintegratoare. Materiale de construcţie. Emailuri IV. Decantoare dreptunghiulare cu funcţionare continuă. Fracţionarea granulometrică a amestecurilor polidisperse solide. Operaţii unitare în industria chimică II. Operaţii hidrodinamice şi utilaj specific Curgerea şi transportul fluidelor. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Concasoare giratorii. Mori cu bile. Decantoare simple cu funcţionare discontinuă.anul III Facultatea de Farmacie. Microatomizoare. Mijloace pentru îmbunătăţirea filtrării. Hidrocicloane. Conducte şi armături. Dezvoltarea proceselor tehnologice. Pompe pentru lichide. Conversia III. Factorii care influenţează filtrarea. Colerganguri. Mărunţirea materialelor. VI. cu descărcare manuală. Obligatorie 4. Centrifuge filtrante discontinue. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Transportoare pneumatice. Transportoare elicoidale. Circulaţia materialelor. specializarea Farmacie. Molnár Judith 3. Operaţii mecanice şi utilaj specific Transportul şi dozarea materialelor granulare. Tipuri de amestecătoare. Mori vibratoare. Pompe de vid. Regimuri de funcţionare.anul V Facultatea de Farmacie. B. Ultracentrifuge. Bilanţul termic.drd. cu descărcare prin gravitaţie. Decantoare verticale. Elevatoare cu cupe. Concasoare cu ciocane. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Materiale metalice feroase. Cernerea. Material metalice neferoase.

Extracţia lichid-lichid. Reactoare chimice Generalităţi. Hidroliză. Încălzirea electrică. Condensarea. Inginerie genetică în industria farmaceutică: hormoni. enzime.Cinetica sistemelor biologice. Cristalizatoare cu răcire şi agitare. Absorbere prin pulverizare. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. Măsurarea temperaturii. XII. Obţinerea antibioticelor şi a altor substanţe de uz farmaceutic. Oxidare.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. Încălzirea aparatelor din industria chimică. Condensare. Distilarea simplă. Hidroliză. Transglicozilare. IX. cu tub interior de circulaţie. Vaporizarea. Adsorber cu cărbune activ. Absorbţia. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale Oxidare. Absorbere prin barbotare. Încălzirea cu purtători de căldură solizi. dehidratare. Inhibiţie chimică. Reducere. Uscătoare prin pulverizare (atomizoare). separări biospecifice.Elemente de automatizare. Vaporizatoare verticale. Schimbătoare de căldură cu ţevi coaxiale. Sublimarea. Diazotare. Termocuple. Uscarea. hidratare. Încălzirea cu purtători de căldură în stare lichidă. Măsuri de protecţia muncii şi paza contra incendiilor în laborator II. Vaporizatoare cu ţevi încălzitoare orizontale. Uscarea cu radiaţii infraroşii. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. separarea după mărirea moleculelor. Uscătoare cu cameră. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. Termorezistenţe. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. Cristalizarea. X. VII. XIII. Materiale de construcţie. Adsorbţia. Reducere. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. Uscarea prin curenţi de înaltă frecvenţă. Absorbere cu umplutură. Încălzirea cu purtători de căldură în stare gazoasă. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. Clorsulfonare. Schimbătoare de căldură tubulare. limfokine. Răcirea. Antrenarea cu vapori. Exemple de procese tehnologice de obţinere a medicamentelor de sinteză XI. Sinteza aminelor. Resolvare. Distilarea şi rectificarea. Aparate de măsură şi control. Reacţii Friedel-Crafts.Transferul termic. Esterificare. Izomerizare. Biotehnologie. Aerisirea şi filtrarea aerului. Tipuri de agitatoare. Fosforilare. Fermentaţie în industria farmaceutică. Adsorbanţi. Uscătoare cu bandă. Vaporizatoare-cristalizatoare. Operaţii de difuziune Difuziunea sau transferul de masă. Halogenare. Acilare. vaccine. Sinteza substanţelor medicamentoase . Răcirea şi condensarea. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză Nitrare. Sulfonare. VIII. Schimbătoare de căldură. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. Rectificarea continuă.

Hidroliză. Esterificare. Centrifugarea VI. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale. Separarea sistemelor eterogene. Inhibiţie chimică. Operaţii unitare (mecanice şi fizice) şi procese chimice fundamentale. Hidroliză. reducere. Producţia specifică. staniu. metiltiouracil. Sulfonare şi clorosulfonare. nichel. Oxidare. Condensare. sulfanilamidă. materiale plastice. Verificarea cunoştinţelor B. Aerisirea şi filtrarea aerului. care au rol în inginerie genetică. metale nobile. Metale feroase şi aliaje. Nitrozare. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. Condensare. Procese tehnologice: periodice. izoniazidă. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză. continue. Decantarea şi sedimentarea. X. Metale neferoase şi aliaje: cupru. Acilare.Alchilare. Hidrogenare. Materii prime. separarea după mărirea moleculelor. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. salicilamidă. Izomerizare. Materiale nemetalice anorganice: grafit. III. Diazotare şi cuplare. Reactoare folosite în industria medicamentelor de sinteză IV. Separarea celulelor transformate. III. aluminiu. Reducere. Operaţii hidrodinamice. Purificarea gazelor şi lichidelor. semicontinue. Divizarea şi clasarea materialelor solide V. Transpoziţii VII. Capacitate de producţie. PCR. Randament de producţie. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. urotropină. VIII.Materiile prime de natură vegetală. Enzime. Nitrare. Materiale organice: lemn. Fazele sintezei de medicamente II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Bilanţ de materiale. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. compuşi naturali ai siliciului. salicilat de metil. Amestecarea materialelor. Noţiuni generale de tehnologie Introducere. Clonare IX. Oxidare. etoxilare. Aminare. separări biospecifice. Halogenare. Bilanţ de energie. tolbutamidă. Biotehnologie. Indice de consum. acetanilidă. Transglicozilare. Introducea vectorilor în celulă gazdă. Vectori.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. elastomeri. metoxilare. Materiale metalice. produşi pe bază de silicaţi. Resolvare. Fosforilare. Introducere: Obiectivul şi problemele disciplinei. . Noţiuni şi definiţii tehnologice. plumb. Operaţii mecanice. Filtrarea.Acid acetilsalicilic. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. Izolarea moleculei ADN. Operaţii unitare. Hidroxilare. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. Caracteristicile industriei de medicamente. animală şi minerală.

R. 1998. rafinării şi petrochimie.: Novel applications of liposomes. Vizită într-o fabrică de medicamente VI..: Chemical Process Principles.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve. Harmath Kiadó. II.. 191-230 Dudits D. salicilaţi.A. E.: Modelarea reactoarelor chimice. 1966 Walker. Trends in Biotechnology. Cluj. A. Regulile de bună practică de fabricaţie pentru produse medicamentoase IV. 2000. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. Editura tehnică. Budapest. Muntean.: Vegyipari készülékek szerkezeti elemei. Műszaki könyvkiadó. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. Elemente de optimizare a proceselor tehnologice..1999 Lasic D.. Editura tehnică. Műszaki könyvkiadó. Editura Srima. A. vitamine.: Principles of Chemical Engineering. 1923 Butlock J. 1999 Ferenczi Andrea: Genetika – génetika.: Basic Biotechnology. K. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii. C. Editura didactică şi pedagogică. W. Marosvásárhely. Műszaki könyvkiadó. 1983 Mihail. New York. O. metamizol sodiu. Titze. Bota Cristina: Farmacobiotehnologie. P. Academic Press.: Növénybiotechnológia. John Wiley & Sons. László. Csép Katalin: Gyógyszeripari biotechnológia és génterápia az ezredfordulón. III.: Reactoare chimice. Editura Dacia. Institutul Politehnic. Budapest. Bucureşti. 1976. W.. alcool etilic III. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Lewis. P. izoniazidă. Editura didactică şi pedagogică. Cluj-Napoca.: Medicamente chimioterapice.D.. Mezőgazdasági könyvkiadó. Kristiansen B. R. 1984 Cionga E. I. Heszky L. Bucureşti. 1979 Deák Gy. Tudor. W. Benedek. derivaţi de 8-oxi-chinolină.: Chimia şi tehnologia medicamentelor. 1954 Lazăr. Lucrare recapitulativă 5.. 1990 Dudutz Gyöngyi. 1978 Hougen. Procese de fabricare ale medicamentelor: fenacetină. Avram L. Bucureşti.H.A. Cinetica proceselor de fermentaţie V.: Recipiente sub presiune.: Simularea proceselor chimice. O. 1983 Mihail.. Vol I.K. H. Îndrumător de proiectare. R. New York.: Operaţii unitare în ingineria chimică. II. Watson. Editura tehnică.. Bucureşti. Bucureşti. 16: 307-321 . 1987 Coman Mioara. Budapest. 1985 Oniscu C. Budapest. 1978 Mihăilescu. Budapest. Mihail. Procardia.M. McGraw-Hill.. Fr.XI. 1988. aparatura industrială.H. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Anghel. Bucureşti. McAdams. 1964 Bratu.: Maşini şi utilaje din industria chimică..

: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve..: Biomérnöki műveletek II. Bucureşti.: Biomérnöki alapműveletek és alapfolyamatok. Műszaki könyvkiadó. 1997 Sain B. tankönyvkiadó. Budapest. Drumm M. Vol I. Editura tehnică. 1988. Moore P.Revizuit. I II Semestrul B. Budapest.. P. dr Dudutz Gyöngyi.: Reactoare chimice.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. Mihail. Îndrumător de proiectare.umbc. Bucureşti. Bucureşti. R. 1993 Sevella B. Oniscu C.Humanitas. 1991 Stefanovitsné dr Bányai Éva. Cionga E. Bucureşti. The Biochemical Society..: Biotechnologii moderne. 2005 xxxxxxxx Molecular Biology Protocols http://www. Budapest.: Chimia şi tehnologia medicamentelor. Mihail. Fr. O. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 7 Număr credite 6 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen - . 1985 Sasson A. Deák Gy.. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1954.. rafinării şi petrochimie. Gondolat. 1984. Budapest. Editura tehnică. Bucureşti. Műszaki könyvkiadó. C. 1976. Dudutz Gyöngyi.. Tankönyvkiadó. Budapest.: Simularea proceselor chimice. Ed.: Recombinant DNA technology. E.II. László. 1964. Mihăilescu. Bucureşti. 6.Marchuk D.. 1990 Raicu P. John Wiley & Sons.research.: Operaţii unitare în ingineria chimică. O. Benedek. Collins F. Erdei Sára: Génsebészet. Marosvásárhely.. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Lazăr..edu/~jwolf/method1. Acids. Bucureşti.. Institutul Politehnic.: Biotehnologii şi dezvoltare. Res. Editura didactică şi pedagogică. Ed.S.: Genetica generală şi umană. 1978. 1983. Saulino A.. P. Biochemistry Across the School Curriculum Guidance Notes for Advanced Biology No. A. 1994. 1999 Tőkés Béla. Ed. New York.: Medicamente chimioterapice.: Maşini şi utilaje din industria chimică. Editura tehnică. 1985. 7. 1979.M. Editura Dacia.html B. Nagy Gabriella: A kémia alapjai. A.: Recipiente sub presiune.tehnică. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Tehnică. 1983. STAGII. Studium Kiadó. Cluj. Mihail. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. K. Watson. Ed.A.A. Bucureşti.: Modelarea reactoarelor chimice. Anghel. Muntean. Avram L.: Chemical Process Principles. 1992 Raicu P. R.. R.. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. 1978. I. Tudor. Hougen.: TA Subcloning of PCR Products. II. Budapest. Bratu. dr Fehér Illés: Biokémia. Editura didactică şi pedagogică. 1-41 Nyeste L. I-III kötet. Nuc. (1991) 19:1154. III.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful