UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ FACULTATEA DE FARMACIE

GHID DE STUDII

SCURT ISTORIC
Facultatea de Farmacie din Tg.Mureş a luat fiinţă în anul 1948, funcţionând până în 1962 cu limba de predare maghiară, iar în continuare bilingv, română şi maghiară. De la înfiinţare până azi au primit aici diplomă de farmacist aproape o mie cinci sute de absolvenţi. Procesul didactic - cu modificările survenite în cursul anilor - începe cu disciplinele fundamentale din domeniul ştiinţelor naturale (matematică informatică, biofizică, disciplinele de chimie, anatomie şi fiziologie), menite să furnizeze cunoştinţele de bază necesare însuşirii disciplinelor de specialitate ( de profil). Acestea din urmă au ca obiectiv pregătirea studenţilor pentru principalele domenii de activitate a viitorilor farmacişti, o pregătire de farmacie generală, adecvată celor care vor profesa în farmacii publice şi de spital. Această pregătire se face în primul rând în cadrul tehnologiei farmaceutice, chimiei farmaceutice şi farmacognoziei. Specialistul în domeniul medicamentului - farmacistul - trebuie să posede cunoştinţe profunde în privinţa acţiunii şi utilizării medicamentelor, cunoştinţe însuşite la disciplina de farmacologie. La toate disciplinele se acordă o atenţie deosebită activităţilor practice (raportul curs : lucrări practice variază între 1:2 şi 1:3). Eficienţa formelor de învăţământ este mult sporită şi prin utilizarea mijloacelor audiovizuale şi multimedia. Planul de învăţământ conţine şi un număr important de discipline biomedicale (farmacie clinică, laborator clinic), de producţia medicamentelor (industria şi biotehnologia medicamentelor), de analiză şi control fizico-chimic şi biologic al medicamentelor (chimie analitică, chimie fizică, controlul medicamentelor), de analize biochimice ale produselor alimentare (biochimie, laborator clinic, chimie sanitară şi igienă). Se acordă o atenţie deosebită specializării în domeniul fitoterapiei (favorizată şi de o bază materială specială - grădina botanică şi grădina de plante medicinale). Considerând că farmacistul trebuie să fie expert şi în problemele de optimizare a acţiunii medicamentelor, o pondere însemnată o are însuşirea noţiunilor de biofarmacie şi farmacocinetică. De asemenea, facultatea de farmacie este singura specialitate la care se asigură o pregătire temeinică privind acţiunea dăunătoare a diferitelor noxe (toxicologie generală şi industrială) şi care împreună cu mai multe discipline duce la formarea unei competenţe în domeniul ecologic. În cadrul pregătirii profesionale, studenţii au posibilitatea să se iniţieze, respectiv să se aprofundeze în domenii speciale, ca radiofarmacia, medicamente de uz veterinar, probleme de bază ale medicaţiei alternative (medicamente homeopatice), rolul farmacistului în depistarea efectelor adverse ale

medicamentelor (farmacovigilenţă), să posede cunoştinţe practice în privinţa acordării primului ajutor (urgenţe medicale). Majoritatea disciplinelor, inclusiv cele facultative, au materiale didactice (cursuri, îndrumătoare de lucrări practice) proprii, multiplicate în atelierul universităţii, care vin în ajutorul studiului individual al studenţilor. Multe din aceste materiale au ajuns la ediţii revăzute şi îmbunătăţite. Dezvoltarea structurii şi conţinutului planului de învăţământ este oglindită - în mod nemijlocit sau indirect - şi de modul de desfăşurare a examenului de licenţă (anterior: examen de stat, examen de diplomă), de la susţinerea unei lucrări de diplomă până la forma actuală complexă (probă generală, probă de specialitate, susţinerea lucrării de diplomă), care reflectă ponderea unor discipline în această specialitate (chimia, tehnologia şi farmacologia medicamentului). La ora actuală specializarea de Asistenţă de farmacie este inclusă în cadrul Facultăţii de Farmacie, ca specializare de scurtă durată (3 ani) cu un număr de 180 credite în primul ciclu, cu posibilitatea continuării studiilor de masterat în al doilea ciclu (120 credite) - cu un total de 300 de credite transferabile.

CATEDRA F1

1. DISCIPLINA: CHIMIE ANALITICĂ A. Chimie analitică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Chimie analitică şi analize fizico-chimice - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Chimie analitică şi analize instrumentale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Duşa Silvia Şef lucr.dr. Mitroi Brînduşa Prep.drd. Balint Alina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Obiectul chimie analitice calitative. Importanţa şi obiectivele ei II. Analiza calitativă Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză. Reactivi analitici. Clasificare. Specificitatea şi sensibilitatea. Factori care modifică sensibilitatea. Mascarea şi demascarea reacţiilor analitice. III. Clasificarea ionilor în grupe analitice şi studiul reacţiilor ionilor Ioni. Caracterele fundamentale şi analitice. Clasificarea cationilor în grupe analitice. Studiul comparativ al reacţiilor cationilor pe grupe analitice. Anioni, clasificare, studiul caracterelor analitice şi al reacţiilor de identificare. Mersul analizei generale. IV. Echilibrul chimic şi importanţa lui în analiză V. Apa ca solvent. Electroliţi în soluţii apoase Apa ca solvent. Produsul ionic al apei şi importanţa lui în analiză. Formarea ionilor în soluţii. Electroliţi slabi şi tari. Tăria ionică. Exponenţi ionici ( pH, pOH, exponent cationic, exponent anionic, pK ). VI. Reacţii acido-bazice în analiză Funcţiile de aciditate şi bazicitate şi importanţa lor în analiză. Interpretarea funcţiilor acidobazice prin teoria protonică şi electronică. Aciditatea şi bazicitatea intrinsecă şi extrinsecă. Solvenţi. Clasificare. Efectele solvenţilor. Noţiunea de H0 . Acizi şi baze în soluţii apoase. Calcularea concentraţiilor ionilor de hidrogen şi a pH-ului acizilor şi bazelor în soluţii apoase (acizi moleculari tari şi slabi, monoprotici şi poliprotici; baze tari şi slabe, monoprotice şi poliprotice; amestecuri de acizi şi baze, combinaţii amfotere). Acizi şi baze ionice (hidroliza sărurilor). Constanta de aciditate

şi bazicitate. Gradul de hidroliză. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii apoase de acizi şi baze ionice. Importanţa reacţiilor acido-bazice în analiză. VII. Soluţii tampon în analiză Generalităţi. Mecanismul de funcţionare. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii tampon. Capacitate de tamponare. Indicele de tamponare. Tampoane universale. Importanţa soluţiilor tampon în analiză. VIII. Reacţii cu formare de compuşi greu solubili în analiză Solubilitatea şi produsul de solubilitate. Relaţii matematice între solubilitate şi produsul de solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea precipitatelor. Formarea precipitatelor. Precipitate cristaline. Precipitate coloidale. Fenomenul de coprecipitare în analiză. Precipitarea fracţionată Transformarea unui precipitat în altul. Dizolvarea precipitatelor. Formarea hidroxizilor şi a sărurilor. Separarea cationilor din grupele hidrogenului sulfurat şi sulfurii de amoniu explicată prin teoria produsului de solubilitate. IX. Reacţii cu formare de complecşi în analiză Combinaţii complexe în analiză. Capacitatea cationilor şi anionilor de a forma combinaţii complexe. Tipuri de complecşi în analiză. Constantele de stabilitate şi instabilitate şi importanţa lor în analiză. Constante condiţionale. Combinaţii chelate. Reactivi organici în analiză. Utilizarea reacţiilor de complexare la identificarea şi mascarea ionilor. X. Reacţii redox în analiză Reacţii redox în analiză. Mecanismul reacţiilor redox. Potenţial redox şi factorii care îl influenţează ( pH, reacţii de precipitare, de complexare etc.). Viteza reacţiilor redox. Cataliza reacţiilor redox. Constantele de echilibru redox şi importanţa lor în analiză. Factorii care influenţează echilibrul redox. Explicarea reacţiilor redox prin cunoaşterea potenţialelor redox. Reacţia de dismutaţie şi aplicaţii în analiză. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Operaţii de laborator. Operaţii pe cale uscată şi pe cale umedă II. Reacţiile ionilor din grupa HCl. Separarea şi identificarea ionilor III. Reacţiile ionilor din grupa H2S. Separarea şi identificarea ionilor IV. Reacţiile ionilor din grupa sulfurii de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor V. Reacţiile ionilor din grupa carbonatului de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor VI. Reacţiile ionilor din grupa V VII. Reacţiile anionilor pe grupe analitice. Probleme de anioni VIII. Analize generale de cationi şi anioni IX. Aplicaţii şi probleme de separare ale cationilor şi anionilor

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. soluţii titrate. cântărirea. IV. Erori. Dozarea amestecurilor de acizi. Clasificarea metodelor volumetrice. anionilor. Aplicaţii . Problemele chimiei analitice cantitative Metodele analizei cantitative. precipitarea. calculul). Determinarea punctului de echivalenţă. Solvenţi. Clasificare. X. soluţii titrate. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii greu solubile Principii de bază. Precizia. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor unei analize cantitative. indicatori. Curbe de titrare. Metode redoxometrice: permanganometria. Indicatori. a bazelor tari cu acizi tari. Minimalizarea erorilor. Bazele teoretice ale volumetriei Volumetria şi problemele ei. Factorii care influenţează intervalul de viraj.B. dizolvarea. Principii. Echilibre de complexare. II. Funcţionare. iodatometria. Complexonaţi metalici. Dozarea unor grupe de substanţe organice cu funcţiuni acido-bazice. dicromatometria. Erori. separarea precipitatelor. Mercurometria. Fenomenele de solvatare şi solvoliză în solvenţi neapoşi. Exemple. Operaţii în analiza gravimetrică (luarea probelor. IX. Nitritometria. Metode comparative. Dozarea acizilor slabi. Indicatori. VII. VI. Dozarea cationilor. substanţelor organice. iodatometria. Mercurimetria. Aplicaţii. Calculul în analiză volumetrică. Dozarea sărurilor. Soluţii titrate şi prepararea lor. Complexonele. Soluţii titrate. V. Curbe de titrare. indicatori. prelucrarea precipitatelor. Clasificarea erorilor. Curbe de titrare. soluţii titrate. Argentometria. a bazelor slabe monoprotice. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii puţin disociate. bromobromatometria. Clasificarea metodelor. Alte metode. Clasificarea metodelor. Cianometria. Indicatori acido-bazici. Principii. Aplicaţii. Scări de pH. Volumetria prin reacţii redox Folosirea reacţiilor redox în volumetrie. curbele de titrare. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice Principiile care stau la baza gravimetriei. Titrări în mediu neapos. cerimetria. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor Exactitatea. Indicatori complexonometrici. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii complexe Principii de bază. aplicaţii. indicatori. iodometria. Dozarea acizilor tari cu baze tari. de baze. Chelatometria. VIII. III. Interval de viraj. Complexometria cu liganzi monodentaţi. Curbele de titrare. Indicatori redox. Dozarea acizilor poliprotici şi bazelor poliprotice. Metode absolute. Erori datorate indicatorilor. Principii. Volumetria prin reacţii acido-bazice Tipul reacţiilor de neutralizare.

Echilibrul de schimb ionic şi selectivitatea schimbului ionic. Acizi. Aparatură. Echilibre de precipitare. C. Soluţii tampon VI. curbe termodiferenţiale. Cromatografia pe coloană. Titrări amperometrice. Gravimetria IX. Volumetria. pe strat subţire. Principii. Colorimetria şi spectrofotometria în VIS. Coulumetrie. Clasificarea metodelor optice. Cromatografia. Aplicaţii. Aplicaţii în analiză. Titrări coulometrice. randament. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Generalităţi. Clasificarea metodelor cromatografice. Aplicaţii IV. Procesul de extracţie şi caracteristicile sale (coeficient de extracţie. Metode de electroforeză. RMN RES. Clasificarea metodelor de analiză. derivata curbelor de termoliză. Curbe de titrare. Metode cromatografice.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Baze V. Hidroliza sărurilor lor. Scurt istoric. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică II. Aparatură. Aplicaţii. Determinări de pK şi pH. Conductometrie. Cromatografia prin schimb ionic. Spectrometria în UV. Polarografie şi amperometrie. Electrozi. Cromatografia de lichide de înaltă presiune (CLIP). Soluţii titrate. Titrări spectofotometrice. Metode optice de analiză Generalităţi. Aparatură. Obiectul chimiei analitice. V. Reacţii acido-bazice în analiză. Metode de analiză electrochimice Electroliza. Titrări potenţiometrice. Separări şi determinări prin electroliză. Metode de separare în analiza substanţelor Extracţia cu solvenţi. Echilibre redox VIII. Titrări conductometrice. Calcule în volumetrie . Soluţii etalon. Analiza calitativă. Clasificarea ionilor în grupe analitice IV. Reactivi analitici III. Reacţii folosite în analiză. Potenţiometrie. Metode de stabilire a punctului de echivalenţă. Importanţa ei II. Metodele analizei cantitative. curbe intensitate-potenţial. Aparatură. Spectrometria în emisie. echilibre de complexare VII. Cromatografia de gaze (CG). Metodele analizei calitative. factor de selectivitate). pe hârtie. Curbe de termoliză. Generalităţi. Proprietăţile schimbătorilor de ioni. III. Schimbători de ioni. Aplicaţii în analiză. Termogravimetria. Principii. Răşini schimbătoare de ioni.

Evaluarea şi interpretarea rezultatelor.1n. Aplicaţii. Argentometria. METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ I. Dozarea cationilor. conductometrice. Cromatografia. Lucrare recapitulativă. Permanganatometria. Introducere în gravimetrie. pe strat subţire. Dozarea halogenurilor. Pierderea prin uscare sau calcinare. Analize de săruri. III. barbiturice). Potenţiometrie. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică. Separări prin electroliză. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu apos XI. II. Volumetria prin reacţii Volumetria prin reacţii de precipitare de formare de combinaţii complexe. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. IV. Electrozi. Cromatografia de gaze. Determinarea durităţii apei VIII. Metode electrochimice de analiză. II. Electroliza. sem. Cromatografia pe coloană. XIII. XIV. pe hârtie. Proprietăţi. acizilor organici (alcaloizi. Spectrofotometrie în vizibil şi ultraviolet.Complexonometria. Aparatură. VI. Dozarea bazelor organice.1n. Metode optice de analiză. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu neapos XII. Determinări de pH. Prepararea soluţiiei titrate de HCl 0. . Generalităţi. Clasificare. Soluţii titrate. III. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Aplicaţii analitice. Prepararea soluţiiei titrate de NaOH 0. Schimbători de ioni. Reacţiile de identificare ale anionilor.I V. Principii. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Dozarea HCl şi CH3COOH. Titrări potenţiometrice. Reacţiile de identificare ale cationilor. Erori. Volumetria prin reacţii de diazotare. Dozarea NH3 VII. Aplicaţii. Titrări spectrofotometrice.Nitritometria. IV.X. Titrări în mediu neapos. Dozarea H2O2 sau dozarea Fe2+.

L. Budapest. N. Budapest. R. 1972 C. IMF Bucureşti. New York. Analize X. Jeffery. Underwood: Quantitative Analysis. 1979 J. Dacia Cluj. G. C. Morait. London. E. 1977 Cr. Ed. Pataki. Ed. Basset. Did. 1980 L. Paralescu: Chimie analitică..Did. 1966 Gh. 1. Ed. Tehnică. 1981 Soós P.Bucureşti. L. A. R. Budapest. Pietrzyk. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. 1986 L. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. Volumetria. Ed. Ed. Masson et Cie Paris. A. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. I. Lucrare recapitulativă. Ed.II 5. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. 1989 E. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 1969 L.. P. Hopârtean: Chimie analitică cantitativă. Vol. Popa: Chimie analitică calitativă (lucrări practice).: Minőségi analitikai kémia .Tipomur. şi Ped. Mir Publ. 1974 Silvia Duşa. Morait. Izabella Foris: Chimie analitică calitativă-bazele practice. 1989 G. Bucureşti. 1983 D. Ed. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok.IX. Moscow. I. Separări prin cromatografie. 2. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. Tankönyvkiadó. Al. Jeffery. Vol. 1984 L. 1981 Gh. Moscow. L. 1978 A. Petroniu. Bucureşti. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis.. C. Alexeev: Analyse qualitative. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. A. Bucureşti. IMF Bucureşti. I. Ed. London. Academiei. N. 1966 . 1980 V. P. W. Ed. 1979 C. University Press Tg. Popa. Bucureşti. 2. Mureş 2003 B. Analize conductometrice potenţiometrice. Frank: Chimie analitică. Ed. Basset. Krescov. IMF Tîrgu Mureş. Denney. Budapest. Moscow. Frank: Chimie analitică. Did. 1980 C. Ed. 1977 A. A. 1979 L. A. 1978 A. Tehnică. Prentice Hall. şi Ped. Macarovici: Analiza chimică cantitativă anorganică. R. Ed. Did. C. Rev by J. J. Kékedy: Chimie analitică calitativă. New York.. Mandhaus Logman. Ed. J. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. A. G. I. A. IMF Tîrgu Mureş. sem. Rev by J. 1989 G. 1999 Soós P. Did. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. J. P. Silvia Duşa: Chimie Analitică calitativă. Scrisul Românesc. A. N. Analize spectrofotometrice XI. Morait: Chimie analitică calitativă. Liteanu. Dacia Cluj. Tankönyvkiadó. C. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Roman: Chimie analitică. Crişan: Chimie analitică şi analiză instrumentală. Ed. Englewood Cliffs New Jersey. lito. Zapp: Analitikai Kémia. I. Ed. Ed. J. A. L. şi Ped. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Bucureşti. Craiova. C. Day. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Tehnică. W. Cr. Ed. E. 1. Bucureşti. 1979. Tankönyvkiadó. Croitoru. Ed. Mir Publ. lito. . Tankönyvkiadó. Luca. Pietrzyk.: Mennyiségi analitikai kémia . şi Ped. Antal. Ed. Masson et Cie Paris. Denney. 1983 Gh. Duca. Mir. Gh. Ed. 1970 V. Ed. Bucureşti. şi Ped. 1977 D.. Bucureşti. Krescov. Ed. Mandhaus Logman. 1989 E.

Frank C. 1985 Macarovici Gh. curs litografiat Tg. Mitroi Brînduşa: Chimie analitică cantitativă – ghid de lucrări practice. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Zapp: Analitikai Kémia. Did. IMF Cluj-Napoca. IMF Tîrgu Mureş. Turculeţ. Bucureşti. M.: Minőségi analitikai kémia . Ed. 1980 V. Ed. Alexeev: Analyse qualitative.. Mureş. 2001 Silvia Duşa. IMF Tîrgu Mureş. . L. Popa Gr.Bucureşti. Mir. Budapest. Tipomur. Mureş 2004 C. Savici: Aparate de analiză fizico-chimică. Gh.Chimia analitică calitativă . 1979 L. Ed. R. Bucureşti. W. Ed. Ed. Ed. Brînduşa Mitroi . IMF Bucureşti. Editura University Press. lito. I. Silvia Duşa . Ed. Ed. 1983 Gh.IMF Bucureşti. Ed. Ed. Moscow.. Ed. . şi Ped. şi Ped. şi Ped. STAGII. . R. 1981 Soós P. Ed. 6. Morait.: Mennyiségi analitikai kémia . Pitea. Tehnică.. I. 1969 L. Morait: Chimie analitică calitativă.bazele practice. 1985 Silvia Duşa. Dacia Cluj. şi Ped. şi Ped. 1970 V. . Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentului. Ed.. Tankönyvkiadó. A. R. 1989 Liteanu C. Bucureşti. Crăciunescu.Chimie analitică. 1979 L. Ed. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Croitoru. . et al. Moscow. : Chimie analitică cantitativă. Volumetria. 1994.Chimie analitică cantitativă. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Bucureşti. 1979 V. A. Hopârtean E. Ed. IMF Iaşi. 2003. 1977 Dorneanu V.Gh. 1980 L. Paralescu I. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Ed. Morait. Izabella Foris . 1998. Zuchi: Chimia analitică cantitativă ( lucrări practice ).Chimie analitică. Crăciunescu: Chimie analitică cantitativă. Marcu. I II Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen . Med. . Did. Ed. Chioreanu. Did. Tankönyvkiadó. curs litografiat Tg. Roman. S. 1974 L. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Silvia Duşa.Analiza chimică cantitativă anorganică. Academiei. Dorneanu şi colab.Chimie analitică. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. . Ed... Creangă. Mitroi Brînduşa: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Bucureşti.. Ed. 1980 V. Pataki. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. Budapest. Dacia Cluj. Roman: Chimie analitică. V.Chimie analitică calitativă. Bucureşti.Chimie analitică cantitativă. Tehnică. Şerban: Lucrări practice de chimie analitică cantitativă. University Press Tg. 1986 L. 1994 Silvia Duşa. Bucureşti. Roman. IMF Cluj-Napoca. 1984 L. P. Florean. 1979 Morait Gh. Tehnică. Did. Pietrzyk J. IMF Iaşi. Litografia UMF Tg-Mureş. Ed. Bucureşti. Litografia UMF Tg-Mureş..Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. E. 1979 Gh. Ed. 1979 Silvia Duşa : Chimie analitică cantitativă.. Kékedy: Analiză fizico-chimică. lito. Mir. Roman L. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. 2001 Soós P. P. 1972 Silvia Duşa . 1977 J. L.Chimie analitică cantitativă. Did. Alexeev: Analyse quantitative. 1983. 1977 Gh. Mureş. Bucureşti. . Tg-Mureş.

I II Semestrul C.Semestrul B. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 6 6 Număr credite 5 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .

Coborârea punctului de topire. Imposibilitatea realizării temperaturii zero absolut. Aplicaţii ale mărimilor coligative. Echilibre de dizolvare. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Funcţia de entropie. Echilibrele sistemelor monocomponente.anul I Facultatea de Farmacie.caracteristici energetice ale proceselor termodinamice.dr. Teorema lui Nernst şi postulatul lui Planck. Procese termodinamice. specializarea Asistenţă de Farmacie. Legea lui Henry. Principiul II al termodinamicii Lucrul reversibil izobar. Potenţialul chimic. Echilibre de vaporizare. Principiul III al termodinamicii. DISCIPLINA: CHIMIE FIZICĂ A. Amestecuri fizice binare . Caracterul statistic al principiului II. condiţiile echilibrului Energia liberă şi entalpia liberă. Obligatorie B. III. Potenţiale termodinamice. Lucrul mecanic reversibil obţinut din energie termică. Principiul I al termodinamicii. Variaţia entropiei cu temperatura. Suprafeţe de stare. Echilibre polimorfe. Lucrul mecanic şi schimbul de căldură . Sistemul termodinamic şi mediul. adiabatic. Donáth-Nagy Gabriela 3. Variaţia potenţialelor termodinamice în funcţie de parametri de stare. Noţiuni de bază Stare termică. Echilibrele sistemelor policomponente. Parametri de stare. Calculul afinităţii. Presiunea osmotică. Legea lui Raoult. Obligatorie 4. Echilibre de topire. II. IV. Ecuaţia lui Gibbs şi Helmhotz. Echilihbrele soluţiilor diluate. B. V. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR TERMODINAMICA CHIMICĂ I. Căldura redusă. izoterm. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. specializarea Farmacie.1. Aplicaţiile ecuaţiei lui Clausius-Clapeyron. Scăderea presiunii de vapori. Echilibre Condiţia generală a echilibrului. Chimie fizică – anul II Facultatea de Farmacie. Tőkés Béla Şef lucr. Ridicarea punctului de fierbere. Principiul zero al termodinamicii. Tipuri de echilibre. Elemente de chimie fizică . Temperatura. 2.dr. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Legea de repartiţie a lui Nernst. Legea fazelor a lui Gibbs. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Funcţii de stare.

Echilibrul lichid-vapori în lichide miscibile în orice proporţie. Atomi cu mai mulţi electroni. Structura învelişului electronic Modele atomice. Experienţa lui Rutherford-Geiger-Mardsen. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. . Echilibre simultane şi parţiale. Principiul electroneutralităţii. Electronul în groapa de potenţial. Principiul lui Pauli şi principiul minimului de energie. Natura corpusculară a luminii. Experimentul lui Milikan. Molecule cu legături chimice nelocalizate. Generatori de lumină. Modelul mecanic-cuantic al atomului. Caracterul general al dualismului undă-corpuscul. Experimentul lui Stern şi Gerlach. Molecule cu legături chimice localizate. Bazele mecanicii cuantice. Forţe Van der Waals. Cuantificarea în spaţiu. Electronul liber. atomi hidrogenoizi. Aplicaţii ale spectroscopiei atomice. Echilibrul dintre faze lichide parţial miscibile. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg. Efectul Compton. Echilibre heterogene. Sarcina specifică. Tipuri de legături chimice. Numere cuantice.Echilibrul lichid-vapori în amestecuri de lichide parţial miscibile. II. VI.şi heteronucleare. Complecşi π. Analiza spectrală Spectrul atomului de hidrogen. Modele şi forţe nucleare. Introducere Dezvoltarea teoriei privind legătura chimică. Atomul de hidrogen. Ecuaţia lui Schrodinger. Formarea de combinaţii chimice. Molecule biatomice homo. Legături intermoleculare. Configuraţia electronică a moleculelor. Legături ion-dipol. Structura atomului Baze experimentale şi principale. Efectul Zeeman. Oscilatorul cu ax rigid şi cu ax liber. Spectrele Rontgen de linii. STRUCTURA MATERIEI I.Tipuri de echilibre. Teoria cuantică a lui Planck şi principiul de echivalenţă a lui Einstein. IV. Echilibre chimice Echilibre omogene. Sisteme cu componenţi parţial miscibili în faza solidă. Sisteme cu componenţi nemiscibili în faza solidă. Legea lui Moseley. V. Metode de calcul mecanic-cuantice. Echilibrul dintre faza lichidă şi faza solidă în amestecuri de substanţe miscibile în orice proporţie. Fenomenul fotoelectric. Echilibrul lichidvapori în amestecuri de lichide nemiscibile. Bazele teoretice ale sistemului periodic. Metoda orbitalelor moleculare. Structura moleculei. Legături de hidrogen. VI. III. Efectul Starck. Descrierea moleculei de hidrogen Metoda Heitler-London. masa şi raza electronului. Legături σ şi π. Determinarea sarcinii elementare. Oscilatorul armonic liniar. Modelul vectorial. Radiaţii X continue. Electronul – constituent universal al materiei. Experienţa lui Franck şi Hertz. VII. Tranziţii între tipuri de legături Electronegativitatea şi caracterul ionic al legăturii chimice. Importanţa electrolizei şi a fenomenelor de emisie electronică. Soluţii particulare ale ecuaţiei lui Schrodinger. Nucleul atomic Constituţia şi datele caracteristice ale nucleului atomic. Atomul în câmp electric.

Gaze perfecte şi gaze reale. Spectre moleculare.şi poliatomice. Modelul vectorial al moleculelor. II. Difracţia razelor de electroni. Acţiunea structurii chimice asupra reactivităţii. Spectre de tranziţie electronice. Metode magneto-chimice. Spectrometria de masă. Simetria moleculelor şi noţiuni de teoria grupurilor. Reţele metalice. Cinetica reacţiilor complexe (consecutive. Relaţii liniare de energie liberă.de mecanismul etapelor elementare şi în funcţie de tipul reacţiilor complexe. paramagnetice. Metode bazate pe măsurarea susceptibi-lităţii magnetice. Cataliza acido-bazică. reversibile. Reţele covalente. V. fero-. Clasificarea şi structura spectre-lor moleculare. Fenomene de luminescenţă. de preechilibru). .VIII. Reţele cristaline. Spectre de benzi. Determinarea ordinului de reacţie şi importanţa lui practică. IX. Metode optice Metode bazate pe anizotropia moleculei. Difracţia razelor X. Refracţia molară. Coeficientul de temperatură. Starea solidă. Efectul vâscozităţii. Efectul solventului. Reţele moleculare. Spectroscopia. Metode de cercetare a structurii moleculelor şi mulţimilor Metode de difracţie. Acţiunea catalizatorului asupra vitezelor de reacţie în mediul omogen Mecanismul catalizei. CINETICA CHIMICĂ I. X. Reacţii de oxidoreducere. Cataliza enzimatică. Acţiunea diferiţilor factori asupra constantei de viteză Efectul temperaturii. Starea lichidă. Structura stării lichide. Amestecuri de mulţimi. Noţiuni de cinetică chimică Cinetica formală a reacţiilor simple şi complexe. Datele geometrice ale moleculelor. Starea de supraconductibilitate. Efectul Kerr. Rezonanţa magnetică nucleară. Starea amorfă. Puterea rotatorie a moleculelor. Fosforescenţă. Starea gazoasă şi legile ei. Spectre de rotaţie. Teoria vitezelor absolute Efectul mediului. Mecanisme de reacţii chimice Clasificare în funcţie de molecularitate. Polarizarea moleculară. Reţele ionice. Inducţia chimică. Tipuri. Legea lui Arrhenius. Stereoizomerie. Reacţii în lanţ drept şi ramificat. IV. Clasificarea mulţimilor. Efectul forţei ionice. Teoria ciocnirilor. Obiectul şi principiile de bază ale stereochimiei. Configuraţia şi conformaţia. Spectre de rotaţie-vibraţie a moleculelor di. Geometria moleculelor Noţiuni stereochimice de bază. II şi de ordin superior. Structura soluţiilor ideale şi a celor reale.şi ferimagnetice. Polimorfism şi izomorfism. Reacţii de ordinul I. Anizotropia polarizabilităţii. Lasere chimice. Substanţe diamagnetice. Momentul dipolar şi structura moleculelor. III. Difracţia razelor de neutroni. Metode de rezonanţă magnetică. Fotolumines-cenţă. paralele. Starea de plasmă. XI. Mulţimi de atomi şi molecule Noţiunea de mulţimi. Termoluminescenţă. Spectre Raman. Rezonanţa electronică de spin. Adsorbţia de lumină. antifero. Fluorescenţă. Lichide cristaline. Structura soluţiilor de electroliţi. Metode electrice.

Reacţii de interfaţă. Stratul dublu electric. temperaturii şi structurii chimice. Difuziunea electroliţilor în soluţie. Structura stratului dublu electric. Legea forţei ionice. Aplicaţii ale măsurătorilor potenţiometrice Determinări analitice cantitative. Legea lui Kohlrausch. Transportul purtătorilor de sarcini electrice sub acţiunea unui potenţial chimic. Funcţii de aciditate. Reacţii fotochimice directe şi sensibilizat Reacţii fotochimice în sisteme medicamentoase. Teoria coeficientului de activitate. Clasificarea electrozilor. Acţiunea intensităţii câmpului electric. Electrozi redox. molară şi echivalentă. Pile galvanice ca surse de curent. Conductibilitatea topiturilor şi a combinaţiilor solide. Scala de aciditate. . Pile chimice simple şi compuse. Acţiunea diferiţilor factori asupra disocierii electrolitice. geometric şi de structură electronică. Relaţia dintre tensiunea electromotoare şi căldura de reacţie. Mecanismul reacţiilor fotochimice. Reacţii cu formarea fazei noi. Acţiunea solventului. Dependenţa de temperatură a tensiunii electromotoare. Numărul de transport. Echilibre la interfaţa electrod-electrolit Termodinamica pilelor galvanice.VI. Potenţiale de difuziune şi de joncţiune. Determinarea potenţialului chimic şi a constantelor de echilibru. Acumulatori. Factorii care influenţează conductibilitatea. Determinarea produsului de solubilitate. Termodinamica potenţialelor de electrod. Electrozi de speţa I. VIII. Pile primare şi secundare. a temperaturii şi a solventului. Noţiunile de rH şi r0. II. Curba electrocapilară. Cinetica reacţiilor non-izoterme Cinetica reacţiilor heterogene. V. Viteza de migrare şi mobilitatea ionilor. Electrozi micşti. Variaţia conductibilităţii echivalente cu concentraţia. Pile de concentraţie. Clasificarea sistemelor electrochimice Pile fizice. Cinetica formală şi mecanismul catalizei heterogene. a coeficientului de activitate şi a numărului de transport. Disocierea electrolitică. Relaţia dintre potenţialele de electrod standard şi potenţialele redox standard. Clasificare. Reacţii fotochimice Noţiuni de bază. ELECTROCHIMIE I. Tensiunea electromotoare şi dependenţa ei de concentraţie. Asociaţii ionice. Transportul în soluţii de electroliţi Conductibilitatea specifică. Activitatea şi selectivitatea. IV. VII. II. III. Legea migraţiei independente. Echilibre în soluţii de electroliţi Caracterizarea termodinamică a soluţiilor de electroliţi. Conductibilitatea electroliţilor tari. Factorul energetic. Aplicaţii ale măsurătorilor de conductibilitate III. a frecvenţei câmpului. Electrozi formaţi din două sau mai multe metale. Teoria modernă a conductibilităţii soluţiilor de electroliţi. Ecuaţiile lui Fick. Cinetica reacţiilor în fază solidă Cataliza heterogenă. Acţiunea diferiţilor factori asupra catalizei heterogene. Electrozi de membrană.

Bazele cineticii electrochimice. Colorimetria şi nefelometria. Structura şi ecuaţia de stare a stratului de adsorbţie. Supratensiunea. Bazele cineticii de difuziune a proceselor de electrod. II. Sisteme disperse Sisteme coloide (ultramicroheterogene). Proprietăţile generale ale sistemelor disperse Chimia fizică a suprafeţelor. Spume. VI. CHIMIE COLOIDALĂ I. Termodinamica suprafeţelor. Fenomene de adsorbţie Adsorbţia la suprafaţa lichidelor. Coagularea coloizilor liofobi. Suspensii. Distribuţia particulelor disperse în câmp gravitaţional. Aplicaţii. Ultramicroscopia. Starea izoelectrică. Vâscozitatea sistemelor disperse. Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor. Electroosmoza. Metode chimice. Proprietăţi molecular-cinetice ale sistemelor disperse Mişcarea browniană. Mărimi coligative. Analiza sedimentometrică. Clasificare. Electroliza şi legile ei. Formarea de asociaţii (micele). Adsorbţia vaporilor şi gazelor la suprafaţa solidelor. Bazele polarografiei şi aplicaţiile ei. Tixotropie. Electroforeza. Cinetica adsorbţiei. Aerosoli. Ecuaţia lui Siskovski. Curent limită. . Izoterma lui Langmuir. Activitatea optică a sistemelor disperse. Purificarea coloizilor (filtrare. Culoarea sistemelor disperse. Procese spontane la interfeţe. Scăderea presiunii de vapori a sistemelor disperse. Noţiuni de bază. Sedimentarea în câmp centrifugal. Supratensiunea hidrogenului şi a oxigenului. Alte aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică. Electronmicroscopia. Cinetica coagulării. Izoterma de adsorbţie. Izoterma de adsorbţie a lui Gibbs. Adsorbţia neelectroliţilor. Dependenţa de potenţial a vitezei proceselor de electrod. Adsorbţia la interfaţa solid-lichid. Prepararea coloizilor. electrodializă). Noţiuni de cinetică de electrod. Emulsii.şi macroheterogene (grosier disperse). Regula lui Traube. Clasificarea. ultrafiltrare. Presiunea osmotică a sistemelor disperse.VI. Dimensiunile şi forma macromoleculelor. Polarizarea şi tipurile ei. Reguli. Electrochimia suprafeţelor Fenomene electrocinetice. Relaţia dintre tensiunea superficială şi adsorbţie. IV. Caracteristicile soluţiilor CMM. Metode de dispersie şi de condensare. Cromatografia. Curentul de schimb. Pasivarea. Tenside ionice şi neionice. III. Viteza proceselor de electrod Efectele chimice ale curentului electric. Difuziunea în sisteme disperse. Aplicaţii ale fenomenelor electrocinetice. Metode fizice. Adsorbţia electroliţilor. Umectarea. Sisteme micro. Metode şi aparate optice de cercetare a sistemelor disperse. Sisteme ale compuşilor macromoleculari (coloizi liofili). VII. Condensarea capilară. Sedimentarea. Proprietăţile mecanice şi reologia macromoleculelor. Tensiunea interfacială a două lichide. Vâscozitatea structurală. Stabilitatea agregativă. dializă. Proprietăţile optice ale sistemelor disperse Fenomenul Faraday-Tyndall şi legea lui Rayleigh. Sinteze electrochimice ale medicamentelor. Ecuaţia lui Tafel. V. Stabilitatea coloizilor. Rontgenografia şi electronografia. Teorii ale coagulării coloizilor liofobi. Coloizi de asociaţie (semicoloizi). Aplicaţii ale adsorbţiei.

Interacţiuni între coloizi liofili şi liofobi. Elemente de calculul erorilor şi precizia rezultatelor. Programe grafice. derivări grafice. Determinarea constantei de viteză a unor reacţii chimice prin metode fizice. Extracţia. programe matematice. calcule numerice. Analiza termică a unui amestec de medicamente. TERMODINAMICA CHIMICĂ I. Gelurile ca medii ale proceselor fizico-chimice. Sinereza. optice). Studiul structurii combinaţiilor complexe prin măsurători fotometrice. Determinarea masei molare a unei substanţe prin metoda crioscopică. Studiul echilibrelor Determinări crioscopice şi ebulioscopice. Coagularea coloizilor liofili. Grafice. II şi pseudomonomoleculare. Studiul spectrelor moleculare. Rheotropie. Proprietăţile electrice ale coloizilor liofili. Umflarea xergolurilor. Tixotropie. Măsurători termochimice Determinarea căldurii de dizolvare a unei substanţe. Membrane. CINETICA CHIMICĂ I. Determinarea căldurii de neutralizare. Determinarea constantei de disociere prin metoda fotocolorimetrică. Studiul parametrilor structurali din măsurători conductometrice. Specificul laboratorului de chimie fizică Reguli de protecţia muncii. STRUCTURA MATERIEI I. interpolare. Determinarea căldurii de hidratare a unei sări. Acţiunea protectoare şi de sensibilizare. Determinarea refracţiei moleculare. Geluri Obţinere şi clasificare. Echilibrul de membrană al lui Donnan. Determinarea parachorului unor lichide. Geluri polielectrolitice. Studiul cineticii reacţiilor de ordinul I. Proprietăţile gelurilor (mecanice. Prelucrarea datelor experimentale. Determinarea coeficientului de repartiţie a unor substanţe între doi solvenţi lichizi nemiscibili. Măsurători de structură moleculară Stabilirea formulei structurale şi a polarităţii moleculelor. chimice şi fizico-chimice Determinarea energiei de activare prin diverse metode. Importanţa farmaceutică şi biologică a gelurilor. Determinarea masei molare din măsurători ebulioscopice.Presiunea osmotică a soluţiilor CMM. modelări. VIII. nomograme. Determinarea momentului dipolar. electrice. inhibitorilor şi promotorilor Studiul cineticii reacţiilor oscilante. Construirea diagramei de fază. Studiul legii lui Eötvös. Elemente de utilizare a calculatoarelor. Studiul acţiiunii catalizatorilor. Imbătrânirea gelurilor. Determinarea presiunii osmotice prin măsurători criometrice. Determinarea gradului de asociere a moleculelor din diverse lichide. Stabilitatea soluţiilor CMM. . PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Transformarea izotermă reversibilă coloid-gel. II.

Determinarea produsului de solubilitate a unei substanţe greu solubile. presiunea de vapori. Studiul adsorbţiei pe suprafeţe lichide. Potenţialul chimic. aplicaţii în farmacie. Studiul proprietăţilor optice ale sistemelor disperse. starea cristalină. Măsurători sedimentometrice în câmp gravitaţional. scăderea presiunii de vapori (ebulioscopie. Echilibre de fază. II. Măsurători fotocolorimetrice şi nefelometrice. potenţialul de semiundă. Măsurători electroforetice. crioscopie). Potenţiale termodinamice şi condiţii de echilibru. Polarografia. respectiv izostabili. Determinarea potenţialului redox normal. Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor. B. Determinarea masei moleculare a unor macromoleculeprin metoda vâscozimetrică. Noţiuni de bază Principiile termodinamicii. Prepararea şi purificarea sistemelor disperse Studiul adsorbţiei pe suprafeţe solide. Măsurători din domeniul electrolizei Determinarea tensiunii de descompunere şi a potenţialelor de descărcare. Cinetica umflării xerogelurilor. Studiul stabilităţii sistemelor disperse. Noţiuni de termochimie. III. Umflarea. Reguli de coagulare a coloizilor liofobi şi a coloizilor liofili. Elemente de termodinamică . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Electrosinteza unor substanţe de interes farmaceutic Măsurători dielcometrice. Determinarea punctului izoelectric al unor coloizi izolabili. CHIMIE COLOIDALĂ I. Caracterizarea termodinamică a stării solide Generalităţi. Determinarea constantei de disociere a unor acizi slabi. legea Raoult. Determinarea afinităţii chimice şi a căldurii de reacţie din măsurători de tensiune electromotoare. Determinarea potenţialului electrocinetic. Studiul caracteristicilor treptelor polarografice: curent limită. Caracterizarea termodinamică a gazelor şi substanţelor volatile Caracterizarea stării gazoase.ELECTROCHIMIE I. aplicaţii în farmacie. Măsurători conductometrice Determinarea conductibilităţii echivalente şi a constantei de disociere a electroliţilor slabi. Determinarea coeficientului mediu de activitate a ionilor. Proprietăţi fizico-chimice ale substanţelor în soluţie . Proprietăţile electrice ale sistemelor disperse. Măsurători potenţiometrice Studiul pilelor de concentraţie. dizolvarea substanţelor solide. Determinarea conductometrică a solubilităţii şi a vitezei de dizolvare a unor substanţe greu solubile. formarea dispersiilor solide. Determinarea gradului de dispersie. legea Henry.

polarimetrie. Structura materiei. Metode de cercetare Noţiuni de structură atomică şi moleculară. ionizarea în soluţie (acizi şi baze slabe. aplicaţii în farmacie. difuzia în soluţie. Proprietăţi generale ale coloizilor: proprietăţi cinetice. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe solide. spectre de vibraţie. Măsurători cinetice: Determinarea constantei de viteză a reacţiei de inversie a zaharozei IV. VIII. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Chimia fizică a sistemelor disperse Definiţia şi clasificarea sistemelor disperse. proprietăţi optice. Stabilitatea coloizilor. Emulsii. Noţiuni de bază de cinetică Viteza de reacţie. Suspensii. Creme. II. fluorimetrie. IV. Adsorbţia şi izoterme de adsorbţie. . Conductometrie II: Determinarea produsului de solubilitate a acidului acetilsalicilic V. Fenomene de suprafaţă. conductometrie Metode termice de analiză III. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe lichide. presiunea osmotică. ionizarea electroliţilor amfoteri. rezonanţă electronică de spin Metode electrometrice de analiză : metode potenţiometrice. Crioscopie: Determinarea masei moleculare şi a presiunii osmotice III. polarografie. Aplicaţii în farmacie. dielcometrie. soluţii tampon). rotaţie şi electronice. Aerosoli. electrice. VI. Reacţii de ordinul 0 şi I. II. Potenţiometrie: Determinarea potenţialului redox şi rH-ul unui sistem redox. Chimie coloidală: Prepararea coloizilor VII. activitatea şi starea standard. Metode bazate pe interacţiunea radiaţiilor electromagnetice cu moleculele : refractometrie. Metode de rezonanţă : rezonanţă magnetică nucleară.Concentraţia. Măsurători termochimice: Determinarea căldurii de neutralizare. Tipuri de sisteme coloidale. Aplicaţie: cromatografia. potenţialul chimic al substanţelor în soluţie. Molecularitate şi ordin de reacţie.

Ed. Punctul izoelectric al sistemelor disperse. litografiat. : Fizikai kémia. 2004 Suciu Gabriela. Acad.Mureş. 1982 Tőkés B. probleme de chimie fizică. 1984 Kékedy L. Ed.: Chimie coloidă.Mureş. Marosvásárhely. Dacia. Ed. did.: Chimie fizică. 1974 Goina T. Schönberger E. Litografiat.. 2001 Ionescu C. Ed. IMF Tg. OGyI Marosvásárhely. Ed. Termodinamică chimică Litografiat UMF Tg. Litografiat. Recuperări. UMF Tg. ped. Ed.: Fizikai kémia. Elektrokémia.. Tg. : Chimie fizică. X X X : Chimie fizică. did. Reakciókinetika. Termodinamică chimică.. Bucureşti 1977 Ionescu C. 1994 Tőkés B. Dacia. l968 Vol. Litografiat UMF Tg. Tg. 1969 Máthé J. Litografiat UMF Tg. Litografiat. Oxford University Press. Zsakó J. Tőkés B. Ed.1969 Kékedy L.Mureş. Kolloidika. 1987 Tőkés B: Fizikai kémia.. 1965 Muntean Daniela.II: Oniciu L. Cinetică chimică. 1978 Tőkés B. Kémiai termodinamika. XII. Litografiat.Mureş.III: Niac G. OGyI Marosvásárhely.: The Elements of Physical Chemistry. Bucureşti. ped..IX. Studium Alapitvány Kiadó. Indrumător de lucrări practice de chimie coloidală. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. IMF Tg. did. Bucureşti. Litografiat.: Chimie fizică.. Studiul proprietăţilor optice ale coloizilor X. B. Dudutz Gyöngyi. : Senzori electrochimici metalici şi ion selectivi.Mureş. Stabilitatea sistemelor coloidale. l970 Chifu E. Litografiat. Structura materiei. Mureş. Cinetica chimică. Kolozsvár. orvosoknak és biológusoknak. Bucureşti 1982 . Preda M. ped. ped. 1994 Suciu Gabriela: Chimie fizică. Bucureşti 1982 Niac G. Cluj-Napoca. 1976 Goina T.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek. Voiculescu V.: Chimie fizică. 1985 Tőkés B. Ed. : Az anyag szerkezete. tabele. did..: Fizikai kémia. XI. 1978 Tőkés B. 2004 Tőkés B.I: Cădariu I: Structura atomului şi moleculei l967 Vol.: Stările de agregare. Atkins P. Ed. Ed. XIII. 2005.: Chimie fizică. Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică. Bâldea I..: Electrochimie. Electrochimie. 2004 Suciu Gabriela: Sisteme heterogen disperse. Mentor.: Chimie fizică. Donáth-Nagy Gabriella: Á kémia alapjai.1977 Oniciu L. Bucureşti.Mureş.: Analiza fizico-chimică.Mureş. Litografiat UMF Tg. Anyagszerkezet. Verificarea cunoştinţelor practice 5. Casa de editură Mureş.Mureş. Tehnică Bucureşti Vol. Ogyi Marosvásárhely. OgyI Marosvásárhely.: Formule. Termodinamică chimică. 2001 Suciu Gabriela: Electrochimie. did. ped.

PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Litografiat UMF Tg. Tőkés B.. Litografiat UMF Tg. Tg. Mureş 2004 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei. STAGII. 1994 Suciu Gabriela : Chimie Fizică: Electrochimie. Suciu Gabriela. Cinetica chimică. I II Semestrul B. Donáth-Nagy Gabriella: Kémia előadások és laboratóriumi gyakorlatok. 2001 Tőkés B. Litografiat UMF Tg. Litografiat UMF Tg. Muntean Daniela. 2004 Tőkés B: Fizikai kémia gyógyszerészeknek.. 2001 Suciu Gabriela.. Mureş. Mureş.Mureş. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 6 5 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . Scientia 2002 6. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. 2000 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei: Molecula. Atomul.Mureş.Tőkés B. Donáth-Nagy Gabriela: Îndrumător de lucrări practice de chimie fizică. Termodinamică chimică. Mureş. Ed.. Mureş. biológusoknak. orvosoknak. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. 1994 Suciu Gabriela: Chimie Fizică. Mentor. Litografiat UMF Tg. Ed.: Chimie Fizică. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.. Litografiat UMF Tg.

Orbitali moleculari hibridizaţi. 2. . Spectre atomice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli. specializarea Asistenţă de Farmacie. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. Regula lui Hund. Diamagnetismul. Legături de trei centre. Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni. Termodinamica chimică Legile termochimiei. Chimie generală şi anorganică . Magnetismul electronic.dr. Introducere în documentare şi cercetare .anul I Facultatea de Farmacie. Structura atomului Electronul.1. Metoda orbitalilor moleculari. Modelul cuantic al atomului de hidrogen după Bohr şi Sommerfeld. B. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi. Regula Klechkowski. Obligatorie 4. Structura moleculei. Structura învelişului de electroni al atomului Modelul clasic al atomului de hidrogen. Spectre de raze X ale atomilor. specializarea Farmacie. Izomorfism şi polimorfism. Nucleele atomilor. Chimie generală şi anorganică . Obligatorie B. II. Legături chimice Tipuri de legături chimice. Ordin de legătură. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Molecule deficiente în electroni. Proprietăţi electrice ale substanţelor.dr. Olariu Marioara Şef lucr.anul II Facultatea de Farmacie. Curticăpean Augustin 3. III. Noţiuni de mecanică cuantică. Starea solidă Sisteme de cristalizare. Legături duble şi triple. IV. Orbitali moleculari. Ocuparea orbitalilor cu electroni. C. Reţele moleculare. Legătura ionică. VI. Legături chimice în cristale. V. Paramagnetismul. Rezonanţă. Legătura covalentă. Metoda legăturilor de valenţă. Obligatorie C. Reţele ionice. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Legături σ şi π. DISCIPLINA: CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ A. specializarea Farmacie. Energia reţelei de cristalizare. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Feromagnetismul.anul I Facultatea de Farmacie. Polarizaţia molară. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Criterii pentru reacţii spontane. Orbitalii atomului de hidrogen. Neutronul.

Reacţii chimice. acidul azothidric. Oxidul de hidrogen. cianuri complexe. Exponenţi de activitate. Amoniacul. Grupa a VI-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Arsenul. Constante de bazicitate. Hidrazina. Sulful. Echilibre în sisteme eterogene. XV. Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic Gazele rare. Hidrogenul sulfurat. Combinaţiile siliciului. MOM. Elementele şi combinaţiile lor Sistemul periodic. Combinaţiile carbonului cu sulful şi azotul. Azotul. Iodul. .forme alotropice. Echilibre în faza gazoasă. Oxigenul. Peroxidul de hidrogen. Echilibre în sisteme omogene lichide. stibiului. Număr atomic efectiv. Bromul. apa. Carbon . XIII. Legea acţiunii maselor. Polisulfuri. Silicaţi. hidroxilamina. Florul. Număr de coordinaţie. XVII. bismutului. Combinaţiile arsenului. Oxizii şi oxiacizii fosforului. Echilibre chimice Reacţii complete şi de echilibru. MCL). Funcţia de aciditate HO. Borul. XIV. Nomenclatura combinaţiilor complexe Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (MLC. Hidrogenul şi combinaţiile lui XI. Fosfaţii. Combinaţiile halogenilor. Oxizii şi oxiacizii azotului. Fosforul.VII. Siliciul. Ozonul.exponenţi de aciditate şi pK. XII. Combinaţiile borului. Constante de aciditate. Pirofosfaţi. stibiul. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a . Grupa a VII-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. halogenuri complexe). Combinaţii complexe Teorii moderne ale formării combinaţiilor complexe. Acizi şi baze Caracterizare generală. Oxizii şi oxiacizii sulfului. Reacţii de precipitare. XVI. Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. VIII. metafosfaţi. XVIII. bismutul. X. MCC. pH . polifosfaţi. Grupa a III-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a III-a. Combinaţiile carbonului cu metalele.Distribuţia elementelor în natură. Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea a carbonului. Complecşi polinucleari. Clorul. Sulfuri. Grupa a V-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a. Halogenurile carbonului. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere. Scara pH a activităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen. Caracterizarea generală a nemetalelor. Oxizii şi oxiacizii carbonului. IX. Alotropie şi forme polimorfe.

Ta) XXVIII. combinaţiile lui XXIX. (Cr. Th. Elementele grupei a-V-a secundare. Cromul şi . Nb. Metalele alcalino-pămîntoase: calciu. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. XX. uraniul şi combinaţiile lor. Elementele grupei a-IV-a secundare. XXII. XXX. Paladiul şi combinaţiile lui. XXIII. Analiza termică. Beriliul. Elementele grupei a-VIII -a secundare Caracterizarea generală. (V. (Mn. lantanide şi combinaţiile lor. Elementele grupei a-VI-a secundare. Tipuri de aliaje. Elementele grupei a II secundare. MO. Proprietăţi chimice ale metalelor. Aliaje. Metalele platinice Caracterizare generală. XXI. Lantan. Metalele şi combinaţiile lor Metode generale de obţinere a metalelor. Fierul: metalurgia fierului. Elementele grupei a-VII-a secundare. Platina şi combinaţiile sale. Mercurul şi combinaţiile lui. bariul şi combinaţiile lor. XXXIII. Metalele alcaline şi combinaţiile lor. Cobaltul şi combinaţiile lui. Elementele metalice din grupa a-III-a principală Aluminiul şi combinaţiile sale. magneziu şi combinaţiile lor. Elementele din grupa a-II-a principală. Structura spaţială a combinaţiilor complexe Izomeria combinaţiilor complexe. Ag. XXXII. (Cu. plumbul şi combinaţiile lor. (Zn. XXIV. Nichelul şi combinaţiile lui. Actinide: toriul. W). Argintul şi combinaţiile lui. Aurul şi combinaţiile lui. Starea metalică Legătura metalică. Elementele grupei I secundare.XIX. Hg) Zincul şi combinaţiile lui. Elementele metalice din grupele principale I şi II Metalele din grupa I principală. Au) Cuprul şi combinaţiile lui. Obţinerea metalelor de înaltă puritate. Cd.(Ti. stronţiu. Carbonili metalici. combinaţiile fierului. Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie Elementele grupei a-III-a secundare. Zr. XXV. XXXI. Hf) XXVII. Re) Manganul şi combinaţiile lui. Clasificarea metalelor. XXVI. Elementele metalice din grupa a-IV-a principală Staniul.

fracţionată). Factori care influnţează viteza de reacţie (temperatură. Prepararea soluţiilor procentuale. siliciul şi borul . Carbonul. Introducere în munca de laborator Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. molare. decantarea. Extracţia. Uscarea substanţelor lichide şi solide. centrifugarea şi filtrarea (simplă. V. Soluţii. Halogenii (F. determinarea punctelor de fierbere). precipitarea. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire. fracţii molare) IX. Solubilizare Coeficientul de solubilitate. produsul de solubilitate. Seria tensiunilor electromotoare. Prezentarea principalelor vase. volumelor şi densităţilor (aerometre. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare. Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. Azotul şi fosforul XIII. Amestecuri răcitoare. II. Determinarea capacităţii de tamponare. sub vid. Distilarea (simplă. Determinarea echivalentului chimic al carbonatului de calciu. X. cristalizarea. Echivalent chimic. IV. alcoolmetre) III. VI. Reacţii acido-bazice Noţiuni de pH. Determinarea pH-ului colorimetric. XI. Al. Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer). Soluţii tampon. Prepararea. Reacţii chimice Viteza de reacţie. Br. VII. Măsurarea greutăţilor. Legea proporţiilor definite. călduri de diluare. Determinarea PS a acetatului de argint. ustensile şi aparatură de laborator.). purificarea şi uscarea gazelor. etc. suprafaţă de contact. Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor Dizolvarea.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Sublimarea. Cl.. S) XII. Indicatori. Verificarea legilor de bază ale chimiei Legea conservării masei. Obţinerea temperaturilor joase. sub vid). Reacţii şi sisteme redox. Soluţii de spălare (prepararea amestecului cromic). Determinarea echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe). catalizatori. VIII. I) şi calcogeni (O. Mase atomice şi moleculare Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn. normale (concentraţii molale.

Z. Cercetarea ştiinţifică-definiţie. . Combinaţii coordinative anionice (microsinteze) XXVII. coordonate Caracteristicile cercetătorului. Sisteme moderne de informare.argintul şi combinaţţile lor XXIV. Noţiuni de informatică documentară. Cercetări individuale şi colective.U. Fişe individuale. Manganul şi combinaţiile lui XX. Cataloage de bibliotecă. Organizarea cercetării ştiinţifice Planificarea cercetării ştiinţifice. Comunicarea. Ştiinţa şi informaţia. Documentare pe calculator. Cromul şi combinaţiile lui XIX.ambianţe de lucru. Surse de informare (primare. Mercurul şi combinaţiile lui XXVI. Indexurile de bibliotecă. Aluminiu şi combinaţiile lui XVII. alegerea metodei de cercetare. Nichelul şi combinaţiile lui XXIII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. secundare) Organizarea informării ştiinţifice. Combinaţii coordinative cationice (microsinteze) XXVIII. IV. Cataloage.XIV. Cobaltul şi combinaţiile lui XXII. Fierul-proprietăţile şi combinaţiile lui XXI. teme de cercetare. II. Metalele alcaline şi alcalino-pământoase XVI. Biblioteconomie. plumbul şi combinaţiile lor XVIII. Extrase. fazele cercetării ştiinţifice. Bibliografie III. Lucrare de verificare B. Noţiuni de bibliologie. importanţa documentării. Staniul. Lucrare de verificare practică XV. Zincul şi combinaţiile lui XXV. Fişe de bibliotecă. Sistemul C. Cuprul.

Legea conservării masei (materiei). ecuaţii VIII. Conţinutul. grafice. de frontieră. Reacţii complete şi de echilibru. graficelor. Proprietăţi periodice şi neperiodice ale elementelor. Reacţii de precipitare. Legătura coordinativă. IV. Legătura metalică. II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Legile generale ale chimiei. ecuaţiilor V. Legile combinaţiilor chimice. de dezvoltare. Biblioteca Judeţeană şi Biblioteca U. Lucrarea de licenţă PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Legături chimice. Structura învelişului de electroni a elementelor. Echilibre chimice. Documentare pe calculator III. Tipuri de cercetare Cercetare fundamentală. elaborarea. Fazele cercetării ştiinţifice Alegerea temei de cercetare.M. Elemente de structură a atomilor Sistematizarea elementelor chimice. III. de explorare. Reacţii chimice. Reţeaua de biblioteci din România Alcătuirea şi documentarea în bibliotecile din Tg. Covalenţa. Structura moleculelor. comunicarea şi publicarea unei lucrări ştiinţifice. Publicarea unei lucrări (corectura ei) C. Metode de cercetare ştiinţifică Observaţia şi experimentul VII. Întocmirea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice pe baza datelor bibliografice.Mureş: Biblioteca Teleki. Legile gazelor ideale.F. Legea proporţiilor multiple. Alcătuirea tabelelor. . VI. Modelul atomului de hidrogen şi explicarea spectrelor. Legea acţiunii maselor. Echilibre în fază gazoasă. Hibridizarea. Electrovalenţa. Combinaţii complexe. aplicativă. Legea lui Avogadro şi consecinţele ei.V. IV. Sistemul periodic şi importanţa lui. Echilibre în sisteme eterogene. Teoria atomică şi moleculară.definite. Prelucrarea datelor experimentale Tabele. Echivalenţi chimici. Legături polare. Legea generală a gazelor ideale. II. Legea proporţiilor. Echilibre în sisteme omogene lichide.

. Tg. Determinarea pH-ului X.Mureş. Măsurarea masei. Oxigenul şi sulful şi combinaţiile lor. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Operaţiuni de laborator în vedrea separării şi purificării substanţelor IV. Scara pH.. Echilibre acido-bazice. Scientia Kiadó Kolozsvár. oxizi şi peroxizi XI. Soluţii. Acizi şi baze Disociaţia electrolitică a acizilor şi bazelor. Cl. Borul. III. Constanta Ka de aciditate şi constanta Kb de bazicitate. Caietul de referate. Prepararea sărurilor simple şi a sărurilor duble XII. Introducere în munca de laborator Introducere.F. Br. U.Olariu: Chimie anorganică vol.F. 2002 Tökés B. Soluţii. Disociaţia apei.I. Solubilitate. Carbonul şi siliciul. fosforul şi combinaţiile lor. Prepararea unor combinaţii coordinative cu anioni complecşi XIV. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. volumului şi densităţii substanţelor. Prepararea unor hidroxizi. V. Reacţii chimice IX. Dónáth-Nagy Gabriela: Kémiá Elöadások és Laboratórium Gyakortatok.M. Factori care influenţează reacţiile de oxidoreducere. M. II. I). Determinarea produsului de solubilitate VII.Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Azotul. Determinarea unor constante fizice la substanţe lichide şi solide V. Prepararea unor combinaţii coordinative cu cationi complecşi XIII..II.Mureş. Verificarea legilor de bază ale chimiei VI. Exprimarea concentraţiei soluţiilor VIII. U. Materiale şi instrumentar de laborator. Curăţarea ustensilelor şi a vaselor de laborator Surse de încălzire şi răcire.Olariu: Chimie anorganică vol. 2002 . VI.M. 2002 M. Lucrare de verificare (colocviu de laborator) 5. Protecţia muncii. Nemetale Halogenii şi combinaţiile lor (F. Tg.

Tehnică E. 1981 M. Bucureşti.1975 Manual UNIMAR .1990 Buletin de informare bibliografică 1985-1990. Tg-Mureş. litografia U.Neamţu: Chimie anorganică. általános resz. uz intern Lista abrevierilor şi denumirilor celor mai importante periodice farmaceutice. T. 1987 Gh.Acad.Ştiinţifică. Bucureşti. Lucrări practice..Dumitraşcu: Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice. 1972 G. Ed.Grecu. I.Enc.1972 L..U.M.M. Maria Brezeanu. Bucureşti. D. 2001 M. Ed.P. A. Timişoara.M. Tg-Mureş.Mureş.Mureş. Tehnică.Tehnică.Pauling: Chimie generală.Enc.M.Mureş. Chimie Anorganică.Georgescu-Tisu: Cartea şi bibliotecile. Szervetlem kémia. Bukarest. I. Cornelia Bejan. Litografia U. Tg. Litografia U. Anita Bâtcu. Ed.Goina: Chimie anorganică. Tg-Mureş 1977 I. 1970 N.: Orientarea în cercetare ştiinţifică (pentru uzul studenţilor). 1970 Goina T. Cluj-Napoca.II. Litografiat I.I. Stiinţifică. Bucureşti.Grecu. 1979 Biblioteca şi universitatea .F.Beral.Tg. 1993 Material metodic pentru studenţii anului I. Biblioteca U. Olariu. Chimia anorganică.Zapen: Chimie anorganică.F. M. Grecu.M.III. Ed. Olariu. Tg.F. E. 1982 C.II. 1972 I. 1975 N. 1986.F.Mureş.Neniţescu: Chimie generală.D. Tehnică.I.Marcu: Chimia metalelor.Tutoveanu: Tehnica lucrărilor de laborator.Popescu. 1992 M.I.Moldoveanu. Ed. Tg-Mureş.Şt. Kritarion Kőnyvkiadó. 1982 L.M.Ciclu de conferinţe .Studiul şi lucrări de biblioteconomie.F. Didactică şi Pedagogică.Mureş. C. Didactică şi Pedagogică. Tőkés. I. Rodica Căţuneanu: Chimie anorganică.Ştiinţifică.Ed.F.Didactică şi Pedagogică. 1987 V. Ed..Universitatea Babeş Bolyai Cluj. 1994 Tökés B.S. Ed. Goina. Ed. 1979 M.M.M.: Bonckés alatt a kutatás.Tg. Gh. M.I. 1972 Cartea interferenţelor .Georgescu: Epistemiologie.Didactică şi Pedagogică. 1997 M.Iuşut: Probleme de chimie generală şi anorganică.Köt.Didactică şi Pedagogică. Olariu. 1978 I. 1992-1996 B. Biblioteca Centrală Universitară. 1999 M. Curticăpean Augustin: Îndrumător lucrări practice de chimie generală şi anorganică-Colegiul de Farmacie. Litografiat I.M.F. Biblioteca Centrală. Ed. I-III..Mureş. Ed.Mironescu.Tomescu: Ghidul bibliotecilor din România. 1977 Gh.F.D.Curea. Litografia I.Marcu. Lăzărescu: Sistematizarea informaţiilor şi chimia organică Ed. 76-87.F. Bucureşti.Olariu : Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică. R.Pauling: Chimie generală.Olariu: Chimie anorganică vol. I. Bucureşti. medicale sau care au contingenţă cu preocupările din domeniul farmaciei.Tg.Biblioteca Naţională a României.Negoiu: Tratat de chimie anorganică vol. S. Budapest.. Litografia U.M:F. Bucureşti. vol. Cluj.F Tg. Kőnyvtártudomanyi és módszertani Kőzpont.F Tg. 1980 St.: Szervetlen Kémia. T. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului B. A kőnyvtár kezelése. U. 1982 .Litografia U. Litografia U.M. 1985 Selye J.R.D.M.F. E.M. Bucureşti. Ed.. M. Practica Farmaceutică. Georgescu: Metodologia redactării unei lucrări ştiinţifice. Strîmbu Adela: Probleme de chimie anorganică. Országos Széchényi Kőnyvtár. Általános rész. vol.Olariu: Chimie anorganică vol. 1972 D. Ed.Mureş.Ed.Olariu: Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică.M. M.M. 3-4.M. Tg.F.F. 1981 L..Mureş.

I II Semestrul C. Bucureşti.D. Anita Bâtcu. Tg-Mureş. Tehnică.D.P. Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică. Chimie Anorganică.M. 1975 M. Litografia U. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 7 5 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . Olariu. E. A. Curea. Tratat de chimie anorganică. Grecu.Marcu. E. 1967 N. vol I-III.P. Olariu. Bucureşti. Îndrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică. TgMureş.C. 1999 M. I II Semestrul B. Negoiu. Rodica Căţuneanu. Lucrări de chimie anorganică.F. Olariu. Tehnică. Ed. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Tehnică. Chimie Generală. Literat. A. M. Tg-Mureş.D. Mironescu. Bucureşti. 2001 M.D..M.F. Neniţescu. Îndrumător. Maria Brezeanu. Ed. 1987 L.M. STAGII. E. Tehnica lucrărilor de laborator. Chimie Generală. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.F. Litografia U. Neamţu. Curticăpean. Lucrări practice de chimie generală şi anorganică Litografia U. Tutoveanu. Cornelia Bejan. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1981 I. E. 1982 D. Ed. Bucureşti G. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului 6.P.

vinilici. Clasificarea reacţiilor chimice.şi polihidroxilici. VI. reprezentanţi. aromatici. IV. structură.drd. obţinere proprietăţi. AN. Cetene. Chinone. Tipuri de legături chimice. 2. de poziţie. Introducere. obţinere. proprietăţi.şi polihidroxilici. Mecanismul SR. Hidrocarburi monociclice saturate.di. Chimie organică – anul I Facultatea de Farmacie. Metode chimice şi fizice pentru determinarea structurii compuşilor organici. mezomerie). Consideraţii asupra structurii compuşilor organici. Eteri. specializarea Asistenţă de Farmacie. reprezentanţi. Noţiuni teoretice de chimie organică Obiectul şi importanţa chimiei organice pentru farmacie. Hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă şi cu două legături duble. Avrigeanu Veronica Asist. reprezentanţi. proprietăţi. Nomenclatură. Obligatorie B. benzilici. AE. . metamerie. izomerie. III. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. II. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. Compuşi carbonilici Compuşi mono. Nomenclatură. alilici. V. Compuşi carbonilici nesaturaţi. specializarea Farmacie. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Hidrocarburi nesaturate cu triplă legătură. structura grupei carbonil. Efecte electronice (efectul inductiv şi electromer). Izomerie. B. Obligatorie 4. Nomenclatură. structură. tautomerie.şi dicarbonilici saturaţi. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Compuşi hidroxilici Alcooli mono. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). Nomenclatură. Chimie organică – anul II Facultatea de Farmacie. DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ A.di.dr. obţinere. SN. AR. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf.1. proprietăţi. SE. clasificare. Modelul tetraedric al atomului de carbon. Hidrocarburi Hidrocarburi aciclice saturate. Mircia Eleonora 3. reprezentanţi. Mecanismele reacţiilor chimice Izomeria de structură (de catenă. Compuşi halogenaţi Compuşi halogenaţi saturaţi. Fenoli mono. Hibridizarea C. obţinere.

Clasificare. structură. reprezentanţi. Amine alifatice şi aromatice. Si. nomenclatură.şi policarboxilici saturaţi. Săpunuri. Nomenclatură. XIV. Aminofenoli. Monozaharide. XIII. Obţinere. Nomenclatură. reprezentanţi. . XII. nomenclatură. Sulfuri. Piridină. nomenclatură. Grăsimi. proprietăţi. Compuşi carboxilici Acizi mono-. obţinere. Coloranţi antrachinonici. Compuşi conţinând funcţia carboxil alături de alte funcţiuni Acizi halogenaţi. reprezentanţi. proprietăţi. Carotenoide. Nitrozoderivaţi. Acizi sulfinici şi sulfonici. Polizaharide. XVII. obţinere. Obţinere. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. structură. Pirol. structură. Coloranţi arilmetanici. proprietăţi. Coloranţi Clasificare. Anhidride. Săruri de diazoniu. obţinere. proprietăţi. utilizări. Oxazine şi tiazine.di. XVIII. reprezentanţi. IX. Azoli. Diterpenoide. reprezentanţi. clasificare. Steroide. Amidele acidului carbonic. Nomenclatură. Ceruri. acizi cetone. Tioaldehide şi tiocetone. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. aromatici şi nesaturaţi. nomenclatură. Esteri. reprezentanţi. acizi alcooli. reprezentanţi. Compuşi organici cu S. Nomenclatură clasificare. clasificare. proprietăţi. Hidrazoderivaţi. Dizaharide. Derivaţi ai acidului carbonic Clorura de carbonil. derivaţi mai importanţi. VIII. proprietăţi. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Hidraţi de carbon Nomenclatură. proprietăţi. acizi aldehide. proprietăţi. Aminoalcooli. reprezenţanţi mai importanţi. Coloranţi azinici. Compuşi organici ai Si. Azoderivaţi. Obţinere. Clasificare. Nomenclatură. proprietăţi. Triterpenoide. Nomenclatura. XV. clasificare. clasificare. obţinere. Tiofen. Tipuri de legătură carbon-metal. proprietăţi. Nomenclatură. oxazinici şi tiazinici. structură. Coloranţi azoici. P. Compuşi organometalici Compuşi cu metalele alcaline. proprietăţi. Polipeptide. structura grupei carboxil. XVI. structură. X. P şi As. XI. obţinere. Azoxiderivaţi. Sesquiterpenoide. Nitrili. obţinere. structură.VII. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. obţinere. acizi fenoli. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. As Tioli. structură. Halogenurile acizilor carboxilici. Peptide. Compuşi heterociclici aromatici Furan. cu metale din grupa a doua şi a treia. obţinere. Proteine. obţinere. Amide. Compuşi heterociclici Clasificare.

funcţia hidroxil. Tipuri de legături chimice în chimia organică (legătura covalentă. Compuşi macromoleculari Clasificare. Hibridizarea atomului de C. covalentă coordinativă. tautomerie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. alchine). Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. AE. Polimerizarea monomerilor vinilici şi dienici. Molecule polare. Policondensarea. SN. Relaţia între structură şi proprietăţi. diazotare. forţe van der Waals). Compuşi halogenaţi V. Extracţia cu solvenţi. carboxil. Determinarea randamentului de reacţie şi a unor proprietăţi fizice a substanţei obţinute. adiţie. de hidrogen. metamerie. monozaharide. Clasificarea reacţiilor chimice organice Mecanisme de reacţie. Analiza unor probe necunoscute. acilare. Compuşi carbonilici Aldehide. II. Antrenarea cu vapori de apă. Mecanismul SR. Fenoli. Analiza chimică organică Analiza preliminară. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. cuplare. halogeni. Structura compuşilor organici Modelul tetraedric al atomului de C. Efecte electronice în moleculele organice (efectul inductiv şi electromer). Distilarea simplă. Legătura covalentă polară. Distilarea amestecului azeotrop şi demixtiunea azeotropului. H. II. IV. III. carbonil. Izomeria de structură (de catenă. AN. . Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Analiza C. S. hidroliză. Hidrocarburi Hidrocarburi saturate (alcani şi cicloalcani). ioni-dipoli. Reacţii chimice ale substanţelor organice Reacţii de halogenare. proprietăţi. VI. nitro. B. Sublimarea. Analiza elementară calitativă. Eteri. Izomeria compuşilor organici. aminoacizi. ionică. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. dizaharide şi polizaharide. AR. sulfonare. alcadiene. SE. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire (Boetius). Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi saturate şi nesaturate. hidrocarburi aromatice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. de poziţie. amină. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). N. nitrare esterificare.XIX. mezomerie). P. punctul de fierbere. Cetone. Compuşi hidroxilici Alcooli. obţinere. Hidrocarburi nesaturate (alchene. III. oxidare.

proprietăţi. proprietăţi. Analiza chimică organică Analiza preliminară. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Proteine. Antrenarea cu vapori de apă.VII. Diterpenoide. III. H. P. Compuşi heterociclici aromatici. Compuşi organomagnezieni. carboxil. reprezentanţi. Structură. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. XII. Halogenurile acizilor carboxilici. proprietăţi. Peptide. Obţinere. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. obţinerea săpunului. carbonil. Amide. Tiofen. XI. . Acizi policarboxilici saturaţi şi aromatici. Punctul de fierbere. S. reprezentanţi. Analiza elementară calitativă (analiza. Obţinere. de hidroliză. Reacţii chimice ale compuşilor organici Reacţii de halogenare. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Obţinere. proprietăţi. Obţinere. Compuşi heterociclici Clasificare. proprietăţi. Polizaharide. Clasificare. Exemple. funcţia hidroxil. Obţinere. Compuşi organometalici Compuşi cu metale alcaline. Săruri de diazoniu. Amine. Obţinere. Grăsimi. Pirol. Furan. Compuşi carboxilici Acizi monocarboxilici saturaţi şi aromatici. obţinere. Săpunuri. nomenclatură. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi. Analiza unor probe necunoscute. proprietăţi. Obţinere. Dizaharide. Distilarea simplă. IX. Piridină. proprietăţi. Monozaharide. proprietăţi. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire. structură. Esteri. proprietăţi. de acilare. monozaharide. reprezentanţi mai importanţi. X. de nitrare. N. structură. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. obţinere. clasificare. Hidraţi de carbon Clasificare. Sublimarea. halogeni). XIII. II. XIV. Anhidride. Carotenoide. VIII. amină. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. Distilarea unui amestec azeotrop şi demixţiunea azeotropului. Nitrili. de diazotare şi de cuplare. C. Sesquiterpenoide. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. reprezentanţi. Triterpenoide.

III. Veronica Avrigeanu.M. Litografia UMF Tg. I. Mureş. vol.did. Silvia Imre: Chimie Organică. Avram: Chimie organică. Şef lucr. I.. I. vol.Mureş. Ed. Veronica Avrigeanu.K. Veronica Avrigeanu. 1989. Ed. Si.-Mureş. 1982 Lucrări practice de chimie organică. Budapest. Ed. de tehnică farmaceutică.M. Curs de chimie organică.Colegiul univ.D. ISBN 973-7788-41-9. Tg. Budapest..I şi II. Mureş. UMF Tg. P. 1991 Dudutz Gyöngyi: Gyógyszeripari technológia. 2004. Curs de chimie organică. Ed. Târgu-Mureş.did. Compuşi heterociclici aromatici.M. UMF.Mureş. UMF Tg. Bucureşti.Iovu: Chimie organică.I: Metode de separare şi purificare ale substanţelor organice.I. Organicum-Chimie organică practică. M. Ed. 1993. vol. Egyetemi jegyzet Berecz E. Curs de chimie organică. Ed. Budapest. II. Marosvásárhely.Mureş. şi ped.did. Silvia Imre: Aplicaţii practice de chimie organică.Avram: Chimie organică. Tankönyvkiadó. 1974 M. UMF Tg. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică. Eleonora Mircia: Lucrări practice de Chimie organică .Angelescu. UMF Tg. şi enciclopedică Bucureşti. Műszaki Könyvkiadó.: Szerves kémia. Bucureşti. 2005 B. 2003 Veronica Avrigeanu.Neniţescu: Chimie organică. 1984 Mackie R. 1973 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Ed. Bucureşti. Budapest. Bucureşti. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N. 1998. Bucureşti. Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie organică. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică. Academiei. Felicia Cornea: Probleme teoretice de chimie organică. carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic. Tg. II.Mureş.Neniţescu: Chimie organică.5.: Kémia műszakiaknak.: Szerves kémiai szintézisek. 1995. Curs de chimie organică.Mureş. vol. Eleonora Mircia: Chimie organica practică pentru tehnicieni de farmacie. M. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte. Reacţii chimice ale compuşilor organici. Litografia UMF Tg. 1999 Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici.M. şi ped. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică. 2005. Mureş. UMF Tg. 1998 Kajtár M. Curs de chimie organică. C. Mogye.Iovu: Chimie organică.-Mureş. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Smith D. ISBN 973-85602-3-3.II: Analiza organică calitativă (Analiza preliminară.med. . 1993. vol. 1988 Pais I. UMF Tg. Bucureşti. 2001 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Târgu-Mureş. 1983.Mureş.F. S.şt. UMF Tg.F. carbonilici. Bucureşti. U. Ed. partea II. Kertészeti és Élelmiszeripari Egyetem.did. elementară şi funcţională). UMF Tg. 2004. Szerves kémia. Budapest. Veronica Avrigeanu. 1986 Furka Á. partea I.şt. şi ped. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic. vol. şi ped. University Press.Mureş. 1983 E. 2001. 2000 Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi.. 1981-1994 Veronica Avrigeanu. Veronica Avrigeanu. metale.: Változatok négy elemre. UMF Tg.Mureş. Silvia Imre: Chimie Organică. hidroxilici. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de Chimie organică.Academici. University Press Târgu Mureş. 1983. şi II. U.: Szerves kémia. 2002 Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică. 1995 C. Nemzeti Tankönyvkiadó.D. Gondolat Kiadó.

PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.6. I II Semestrul B. I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 7 7 Număr credite 4 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . STAGII. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.

anul IV Facultatea de Farmacie. 2. Nucleoproteine: nucleozide. II. D. clasificare şi rol biologic. Biochimie farmaceutică .dr.anul III Facultatea de Farmacie. grupări prostetice. Nagy Előd . Structură. specializarea Asistenţă de Farmacie. E. acidul pantotenic. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . Izoenzime. B. specializarea Asistenţă de Farmacie. Enzime Generalităţi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. riboflavina. Peptide cu importanţă biologică. Enzime biochimice şi xenobiotice. Oşan Alexandrina Şef lucr. C. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. structura acizilor nucleici. MEDIULUI ŞI ALIMENTELOR CHIMIE SANITARĂ A A. acidul folic. clasificare.anul I Facultatea de Farmacie. Obligatorie 4. Obligatorie B.dr. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie. acidul . Nomenclatură şi clasificare.Vescan Amelia 3. piridoxina. Obligatorie E. Mecanismul de acţiune al enzimelor. niacina. OBLIGATO RIE D. Proteine Rolul biologic al proteinelor.Aminoacizi: structură. Cinetica reacţiilor enzimatice : factorii care influenţează activitatea enzimatică. Biochimie . specializarea Farmacie. Coenzime. Vitamine Generalităţi.drd.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Importanţa enzimologiei. Structura şi clasificarea proteinelor. III. Obligatorie C.1. biotina. DISCIPLINA: BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. Vitamine hidrosolubile: tiamina. Tero . Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). definiţie. specializarea Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. Biochimie . mioglobina.Ernő Prep. acidul paraaminobenzoic. Repartizarea celulară a enzimelor. nucleotide.

V. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Digestia şi absorbţia glucidelor. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. biosinteză. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Digestia. bilanţ energetic. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. transaminare. Oxidoreduceri microzomale. VI. Căi de metabolizare ale glucozei.tokoferoli. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. degradare. bilanţ energetic. (structură.calciferoli. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. structură. importanţă. Metabolismul glicerolului. inhibitori. mezoinozitolul. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. reglare. absorbţia şi transportul lipidelor. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Glicoliza: mecanism.Fosforilarea oxidativă. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Interrelaţii metabolice X. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. rol biologic. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Reglarea biosintezei (teoria operonului). Codul genetic. carenţă). metabolism. filochinone. Vitamine liposolubile:retinolul. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. functia de coenzima. Glu. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. reglarea şi importanţa ciclului. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. carenţă). răspândire. Tulburări metabolice. Căi speciale de metabolizare a unor aminoacizi (Phe. reglare. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. cobalamina (structură. decarboxilare). Gluconeogeneza: mecanism. . metabolism. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. Ciclul citratului: etape. Tyr.ascorbic. bilanţ energetic. VII. Metabolismul galactozei şi fructozei. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. proprietăţi. transdezaminare. absorbţia şi transportul aminoacizilor. acid lipoic. proprietăţi. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. Trp). IX. Patologia metabolismului lipidic. rol biologic. acizi graşi esenţiali. Metabolismul glucidic Generalităţi. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. functia de coenzima. rol biologic. colina. importanţă. rol biologic. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). Metabolismul intermediar al aminoacizilor. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. VIII. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. IV. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. reglare. Tulburări metabolice.

fibrinogenului şi a bilirubinei serice (metoda Jendrassik).4-dinitrofenilhidrazină). Specificitatea enzimelor. Determinarea Km. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. exprimarea activităţii enzimatice. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). Separarea cromatografică a aminoacizilor. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. IV. Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). III. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin). V. II. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. determinarea activităţii uropepsinogenului. peroxidaza. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Dozarea tiaminei din urină. Liaze: determinarea activităţii adolazei. Dozarea niacinei. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. Analiza urinei Analiza urinei patologice. Dozarea azotului total şi neproteic din ser prin metoda Kjeldahl. Dozarea corpilor cetonici din urină. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. Dozarea carotenilor din ser. condiţii optime. IX. Dozarea LDL colesterolului. Hormoni . Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. Enzime Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. VI. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. VII. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. Micrometoda Bradford pt dozarea cantitativa a proteinelor. Dozarea lipidelor totale. a fosfatezei alcaline şi acide. Dozarea fructozei serice. Dozarea iodului urinar. determinarea activităţii colinesterazei. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). VIII. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi PopeStevens.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.

sulful. IV. conservare. Poluarea apei. valoare nutritivă şi dietetică. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. alterare. preparare. Profilaxia şi combaterea poluării aerului III. rachiuri naturale). Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. necesar şi surse alimentare. valoare nutritivă. băuturi alcoolice nedistilate (berea. valoare nutritivă. iodul. Condiţiile de potabilitate ale apei. învechire şi alterare. molibdenul. alterare. manganul. compoziţie chimică. contaminare şi poluare. zincul. Legume şi fructe: compoziţie chimică. Apa potabilă. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. conservare. Dozari hormonale prin reactia Elisa. cuprul. Indicatorii poluării solului. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. contaminare şi poluare. rol biologic. Influenţa apei asupra sănătăţii. B. valoare nutritivă. Carnea: compoziţie chimică. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. Compoziţia naturală a apei.Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). . Pâinea. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. cobaltul. seleniul. Surse de poluare ale aerului. necesarul caloric.Microelementele în alimentaţie: fierul. vinul). Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. valoare nutritivă. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. compoziţie chimică. valoare nutritivă. contaminare şi poluare. conservare. Macroelementele în alimentaţie: calciul. Metabolizarea alcoolului în organism. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. preparare. Băuturi nealcoolice: clasificare. Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. Proprietăţile fizice ale solului. transformările suferite de carne după sacrificare. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. fosforul. alterare şi conservare. Făina. conservare. valoare nutritivă. Compoziţia chimică a solului. Peştele: compozita chimică. Ape reziduale. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. potasiul. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. alterare. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. proprietăţi. magneziul. II. fluorul. contaminare şi poluare. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. alterare şi conservare. Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Proteinele. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. valoare nutritivă. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. sodiul. Produse zaharoase: caracteristici generale. păstrare. Produse lactate. clasificare.

clorurii de sodiu şi a grăsimii. acidităţii. Analiza cerealelor. cafeinei (din ceai şi cafea). azotiţi. determinarea densităţii. grăsimii (metoda acid-butirometrică). plumbului. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale. . Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. extractului. volatile şi fixe. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. substanţelor organice. indicele de peroxid. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. Analiza chimică a apei: determinarea NH3. apei. dozarea lecitinei din gălbenuş. durităţii. CO2. identificarea şi dozarea amoniacului. Brânzeturi: determinarea acidităţii. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. II. extractului. identificarea peroxidazei. Analiza a solului: Recoltarea probelor. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. H2S. IV. oxigenului dizolvat. azotul proteic. indicii Reichert-Meissl şi Polenske. indicele Hehner. determinarea rezidului fix. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. acidităţii totale. indicele de saponificare. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. peroxidazei. SO2. pulberilor totale. determinarea pH-ului. reductazei. Proprietăţi fizice. Analiza mierii: examenul organoleptic. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii. III. carbonul oraganic. determinarea porozităţii pâinii. titrului proteic. indicele de iod. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. azotul organic.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Compozitia chimica: umiditatea. Enzimele şi substanţele minerale din lapte: determinarea calciului. indicele de aciditate. determinarea oxidabilitatii. fierului. a produselor din cereale. identificarea amilazei. acidităţii libere. a CO2. fermenţilor diastazici. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. Smântâna: determinarea grăsimii. clorului rezidual. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic. Determinarea poluanţilor: NO2. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. a oxigenului. dozarea fosfaţilor din albuş. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). Analiza oului: determinarea prospeţimii. azotul amoniacal. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. determinarea densităţii. acidităţii. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. determinarea furfurolului şi alcoolului metilic. acidităţii. dozarea azotului uşor hidrolizabil. azotaţi. Determinarea clorurilor. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii.

definiţie. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. Proteine Rolul biologic al proteinelor.Fosforilarea oxidativă. Digestia şi absorbţia glucidelor. Importanţa enzimologiei. carenţă).C. Structură. Izoenzime. proprietăţi. Enzime . inhibitori. acizi graşi esenţiali. Cinetica reacţiilor enzimatice: factorii care influenţează activitatea enzimatică. răspândire. functia de coenzima. Vitamine hidrosolubile: tiamina. Vitamine Generalităţi. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). biotina.Aminoacizi: structură. bilanţ energetic. clasificare. piridoxina. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. filochinone. II. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. riboflavina. metabolism. Metabolismul galactozei şi fructozei. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. clasificare şi rol biologic. importanţă. VI. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. mioglobina. importanţă. Metabolismul glucidic Generalităţi. reglarea şi importanţa ciclului. Coenzime. Glicoliza: mecanism. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. carenţă). Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Căi de metabolizare ale glucozei. cosubstrate ale enzimelor: clasificare.tokoferoli. bilanţ energetic.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. structura acizilor nucleici. cobalamina (structură. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. III. (structură. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. grupări prostetice. reglare. V. Repartizarea celulară a enzimelor. Enzime biochimice şi xenobiotice. Peptide cu importanţă biologică. mezoinozitolul. reglare. Ciclul citratului: etape. nucleotide. bilanţ energetic. niacina. Mecanismul de acţiune al enzimelor. metabolism. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. Gluconeogeneza: mecanism. rol biologic. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. acidul paraaminobenzoic. proprietăţi. acidul folic. Nucleoproteine: nucleozide. colina. acidul pantotenic. reglare. Enzime Generalităţi. functia de coenzima. Nomenclatură şi clasificare. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. acid lipoic. IV.calciferoli. Vitamine liposolubile:retinolul. acidul ascorbic. Structura şi clasificarea proteinelor. rol biologic. II. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare).

Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. transdezaminare. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). Interrelaţii metabolice IV. Tulburări metabolice. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. Specificitatea enzimelor. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. determinarea activităţii colinesterazei. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. peroxidaza. Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Dozarea tiaminei din urină. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Metabolismul glicerolului. rol biologic.4-dinitrofenilhidrazină). Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. . IV. rol biologic. degradare. Determinarea Km. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. II. Dozarea carotenilor din ser. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. absorbţia şi transportul aminoacizilor. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. D. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Patologia metabolismului lipidic. Dozarea fructozei serice. Tulburări metabolice. transaminare. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. decarboxilare). exprimarea activităţii enzimatice. Liaze: determinarea activităţii adolazei. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Digestia. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. biosinteză. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Reglarea biosintezei (teoria operonului). Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. a fosfatezei alcaline şi acide. Codul genetic. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. III. III. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. absorbţia şi transportul lipidelor. structură. condiţii optime.

rol biologic. E. Hormoni Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Profilaxia şi combaterea poluării aerului. IV. IV. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. Dozarea corpilor cetonici din urină. necesar şi surse alimentare. Influenţa apei asupra sănătăţii. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. Dozari hormonale prin reactia Elisa. V. III. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. II. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Analiza urinei Analiza urinei patologice. Apa potabilă. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Compoziţia chimică a solului. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Condiţiile de potabilitate ale apei. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. III. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Poluarea apei. Dozarea lipidelor totale. . Compoziţia naturală a apei. II. Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Proteinele. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin) si a fibrinogenului Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens. Indicatorii poluării solului. Proprietăţile fizice ale solului. Ape reziduale. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). necesarul caloric. Dozarea LDL colesterolului. dozarea bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Surse de poluare ale aerului. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.

transformările suferite de carne după sacrificare. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. valoare nutritivă. valoare nutritivă şi dietetică. Produse zaharoase: caracteristici generale. determinarea oxidabilitatii. proprietăţi. compoziţie chimică. iodul. acidităţii. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. Băuturi nealcoolice: clasificare.Microelementele în alimentaţie: fierul. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. zincul. Pâinea. determinarea densităţii. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. Peştele: compozita chimică. seleniul. conservare. compoziţie chimică. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. preparare. molibdenul. sodiul. conservare. contaminare şi poluare. valoare nutritivă. IV. manganul. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. contaminare şi poluare. magneziul. oxigenului dizolvat. Făina. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. băuturi alcoolice nedistilate (berea. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. fosforul. II. valoare nutritivă. Carnea: compoziţie chimică. valoare nutritivă. Produse lactate. III. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. valoare nutritivă. vinul). Analiza chimică a apei: determinarea NH3. alterare. conservare. potasiul. titrului proteic. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. substanţelor organice. preparare. cobaltul. Enzimele şi substanţele . Analiza a solului Recoltarea probelor. cuprul. clorului rezidual. alterare şi conservare. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. Proprietăţi fizice. păstrare. Metabolizarea alcoolului în organism. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. valoare nutritivă. grăsimii (metoda acid-butirometrică). Smântâna: determinarea grăsimii. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. contaminare şi poluare. alterare şi conservare.Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. alterare. contaminare şi poluare. conservare. acidităţii. rachiuri naturale). Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. clasificare. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). valoare nutritivă. determinarea rezidului fix. clorurilor. Legume şi fructe: compoziţie chimică. învechire şi alterare Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. extractului. alterare. sulful. Macroelementele în alimentaţie: calciul. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. fluorul. Determinarea poluanţilor: NO2. pulberilor totale. durităţii.

1985 B. Ed. 1987. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 2004. Ed.: Alimentaţia raţională a omului.Mureş.: Biochemistry. Bucureşti. Niculina Mitrea: Biochimie. acidităţii. determinarea pH-ului. Budapest. Ed. (traducere din limba engleză). Bucureşti. lucrări practice.: Egészségügyi Kémia. identificarea şi dozarea amoniacului. Máthé I.1991. Budapest. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. indicele de aciditate. 1989 Stryer L. 2004. Ed. Ed University Press. Oşan Alexandrina – Biochimie. extractului. 1996. lito. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale.I.:Tratat de igienă.II. Medicina Kőnyvkiadő.I.. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. vol. 1989 Elődi P. 1994. dozarea azotului uşor hidrolizabil. Mureş.Med. D. Mănescu S. Bota V. Nelson: M. şi colab. 5. reductazei. dozarea fosfaţilor din albuş. Analiza mierii: examenul organoleptic. Worth Publishers. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. fermenţilor diastazici. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. lito. 2004. Oşan Alexandrina .Tehnică. Tg-Mureş. Procese metabolice. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. a produselor din cereale.M. UMF Tg Mureş. dozarea lecitinei din gălbenuş.L. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. Ed. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry.minerale din lapte: determinarea calciului.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő.. Ed. determinarea porozităţii pâinii.: Biochimie. Budapest... 1971. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic. peroxidazei. şi colab. 2001. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor.Mureş. a CO2. Didactică şi Pedagogică. Ed. vol. Tg-Mures. SO2. 1992 Lehninger A. Ed. acidităţii totale. San Francisco. Analiza cerealelor. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală. Mănescu S.Med. cafeinei (din ceai şi cafea). 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. 1988 Karlson P. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii.Biochimie. 1985 Lehninger A. .. Bucureşti.: Chimia sanitară a mediului.L. Gonţea J. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu. Ed.. Lito Tg. şi ped. California.II.. Bucureşti. lito.: Patobiokémia. 2001 Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice).: Biochimie medicală. Bucureşti. vol.Med.Tehnică. apei. Bucureşti. 1983. acidităţii libere. UMF Tg. Bucureşti. indicele de saponificare. 2001 Viorica Dinu şi colab.did. Freeman and comp..: Biokémia.Cox-Principles of Biochemistry. identificarea amilazei. indicele de peroxid. Lange Need Public Los Altos. UMF Tg. indicele de iod. Tg-Mures. determinarea densităţii. Bucureşti. Med. University Press.. 1993 Guba F. Analiza oului: determinarea prospeţimii. Gerok W. volatile şi fixe. vol. University Press.

Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală. lito.did. Bucureşti. University Press.: Biokémia. 2004. Budapest. Bucureşti. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. D. 1985 E.C.. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.Biochimie. Didactică şi Pedagogică. San Francisco. Bucureşti. Procese metabolice. Ed. Bucureşti. Nagy Előd-Ernő. Oşan Alexandrina – Biochimie. Tg-Mures.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. Moldovan Andrea: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice). Nagy Előd-Ernő. Didactică şi Pedagogică. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu.M.Biochimie. California.Med.L.: Chimia sanitară a mediului. 2004. 1988 Stryer L. Mureş.: Biochemistry. Freeman and comp. Ed. lucrări practice.Med. 2003 Viorica Dinu şi colab. UMF Tg Mureş. 1993 Guba F. Ed.II.. Ed University Press.L. Niculina Mitrea: Biochimie. Ed University Press. Ed. Oşan Alexandrina. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry.: Biochimie medicală. 2001 Oşan Alexandrina. Bucureşti. Tg-Mures. Ed.. Ed.. Bucureşti. D.. Tg-Mureş.: Biokémia.: Alimentaţia raţională a omului. şi ped. Nelson: M. Lito Tg.. 1993 Guba F. 2003 Viorica Dinu şi colab.Mureş. STAGII. 1985 D. Tg-Mures.: Biochemistry. Budapest.. 1985 Lehninger A.1991.Mureş.: Biochimie medicală. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. San Francisco. Bucureşti. 2004. 2004. 2004.. 1996. şi colab.:Tratat de igienă. UMF Tg. Tg-Mures. Ed. Mănescu S. şi colab. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Med. Nagy Előd-Ernő . Worth Publishers. Worth Publishers. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. 6. Mănescu S.Med. Bota V. Ed. Nelson: M. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. Bucureşti. Lange Need Public Los Altos. Gonţea J. 2001. 1983. 1989 Elődi P. Máthé I. Lito Tg. Moldovan Andrea . Budapest. 1994. Oşan Alexandrina.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. 1988 Stryer L.Cox-Principles of Biochemistry. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. lito. Freeman and comp. Mureş. Ed.. lucrări practice. Med. 1985 Lehninger A.Cox-Principles of Biochemistry.M. Ed. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: . University Press. California. Budapest. 1989 Elődi P. lito. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Procese metabolice.. vol.. Lange Need Public Los Altos.: Egészségügyi Kémia. University Press. Oşan Alexandrina – Biochimie. Niculina Mitrea: Biochimie. 1971. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. UMF Tg.

I II Semestrul C. I II Semestrul D.Semestrul A. I II Semestrul E. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 - Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 - Număr credite 6 5 Număr credite 4 Număr credite 6 Număr credite 5 Număr credite 5 - Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . I II Semestrul B.

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Curgerea lichidelor şi biofizica circulaţiei sanguine. III. Legea lui Laplace. Fenomenul de vîscozitate. Modificări biologice induse prin deuterizarea apei. Noţiuni introductive Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofizicii farmaceutice. Teoria gravitaţiei. Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale (funcţii de distribuţie). Elasticitaea muşchiului şi a vaselor de sînge. Rolul structurii apei în mecanismul anesteziei. Dependenţa vitezei de difuziune de parametrii cinetico-moleculari. Tehnica vidului. Statistica numărătoarelor de impulsuri. Structura moleculei de apă. Aplicaţii. Debitul în tuburi elastice. Debitul în cazul lichidelor vîscoase. Efecte biofizice ale gravitaţiei. Gradientul de concentraţie. Starea apei sistemele vii. Presiunea statică şi presiunea dinamică. Precizia şi sensibilitatea aparatului de măsură. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Modele ale structurii apei în faza solidă şi lichidă. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pe pămînt.drd. Legea atracţiei universale. Elemente de mecanică şi biomecanică Dinamica mişcării circulare. Fenomene capilare. II. 2. Modificarea structurii sub acţiunea substanţelor medicamentoase. Obligatorie 4. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor experimentale. Adeziunea. Energia de deformare. Legea lui Fick. Concepţia sistemică şi particularităţile sistemelor biologice. Apa şi rolul ei în sistemele biologice Conţinutul de apă al organismelor vii şi al structurilor biologice. Aplicaţii. Fenomene de suprafaţă şi de transport în lichide Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială. Forţe gravitaţionale. Cazul mărimilor statistice.dr. Legea lui Antonoff. Cazul mărimilor nestatistice. Efectele gravitaţiei asupra circulaţiei sîngelui. Substanţe tensioactive. Vidul. Fenomenul de difuziune. Forţa centrifugă şi forţa centripetă. Curgerea laminară şi curgerea turbulentă. Gravitaţia. Legea lui Bernoulli. Importanţa apei în sistemele biologice. Biofizică farmaceutică – anul I Facultatea de Farmacie. Legea lui Jurin. Proprietăţile fizice ale apei. Procesul de centrifugare şi aplicaţii farmaceutice. Olariu Mihai Şef lucr. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Curgerea lichidelor reale. plasticitatea şi limita de rupere. Fenomenul de elasticitate. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase. Albert Etele-Lörinc 3. IV. Acceleraţiile şi imponderabilitatea. Aplicaţii. . specializarea Farmacie.1. Mişcarea unui corp solid într-un lichid. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Legea lui Hooke. Limita de elasticitate. DISCIPLINA: BIOFIZICĂ FARMACEUTICĂ A. Aplicaţii în medicină şi farmacie.

Măsurarea temperaturilor. Radiaţia termică. Transformări de stare Caracterizarea stărilor. Efectele radiaţiilor neionizante asupra sistemelor biologice. Liofilizarea. VI. Activitatea optică. Potenţiale electrice celulare de repaus şi de acţiune. Permeabilitatea membranei celulare. VII. Producerea ultrasunetelor. Polarimetria. Elemente de optică fotonică. Forţe electrice şi forţe magnetice. Aplicaţii medicale. Proprietăţile magnetice ale materiei. Topirea şi solidificarea. Pompa de Na-K.Supratopirea. Elemente de optică ondulatorie. Determinarea punctelor de topire. Absorbţia luminii. Mişcarea termică. Lichefierea gazelor. Distribuţia ionilor în mediile intracelulare şi extracelulare. Condensarea. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor. Transportul pasiv prin membrane. Proprietăţile magnetice ale materie vii. Transportul prin membrane biologice. Rolul optic al pupilei. Elemente de electromagnetism şi biomagnetism Cîmpul electric. Magnetismul. Organismul viu ca sistem termodinamic. Termodinamica biologică. Principiul de funcţionare şi părţile componente ale unui laser. IX. Difuzia luminii. Mecanismul vederii. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Aplicaţii. Efectele temperaturii asupra sistemelor biologice. Variaţia punctului de topire cu presiunea. Sublimarea. Energia magnetică a atomului. Efectul piezoelectric şi efectul magnetostrictiv. Radiaţia laser. Consecinţe ale principiului I şi aplicabilitatea lui organismul viu. Polarizarea luminii. Efectele cîmpului magnetic asupra materiei vii. Utilizarea curenţilor electrici în medicină şi farmacie. Entropie şi probabilitate. Legile emisiei radiaţiei termice. Momentul magnetic al atomului şi magnetizarea substanţelor. Atomul în cîmp magnetic. Aplicaţii. Vaporizarea. Influenţa substanţelor dizolvate asupra solidificări. Accidentele produse de curenţii electrici. Cîmpul electromagnetic şi propagarea lui. Cristale lichide. Scări termometrice. Teorema lui Nernst (comportarea substanţei în apropierea temperaturii de 00 K). Aplicaţii în medicină şi farmacie. VIII. Funcţii de stare termodinamică. Tipuri de termometre. Amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei. Principiul I al termodinamicii. Procesul de acomodare a ochiului.V. Echilibrul de membrană. Ochiul ca sistem optic. Bioelectricitate Bioelectrogeneza. Aplicaţii la prepararea extractelor farmaceutice. Feromagnetismul. Fierberea la presiune redusă. Aplicaţii. Interpretarea probabilistică a principiului al II-lea şi aplicabilitatea lui la biosferă. Modificarea lor sub acţiunea unor factori fizici sau medicamentoşi. Ultrasunetele în practica medicală şi farmaceutică Natura ultrasunetelor. Principiul al II-lea al termodinamicii. Efecte biologice.Tratament şi diagnostic cu ultrasunete. Teorii referitoare la natura luminii. Efecte biologice ale curenţilor electrici. Termostatarea. Fenomene optice Biofizica analizorului vizual. Calităţile radiaţiei . Obiectul termodinamicii şi al termodinamicii biologice. Rezonanţa magnetică nucleară şi rezonanţa paramagnetică electronică. Diamagnetismul şi paramagnetismul. Generatori de ultrasunete. Procese criobiologice. X. Sensibilitatea spectrală a ochiului. Fierberea întîrziată. Distilarea. Defectele optice ale ochiului şi corectarea lor. Căldură şi termodinamică biologică Termometria. Propagarea ultrasunetelor. Transportul activ. Metode şi dispozitive de polarizare. Electrogeneza ţesuturilor şi organelor. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şi farmacie. Căldura şi temperatura.

Biofizica radiaţiilor nucleare Generalităţi despre nucleul atomic. III. Efecte la nivel atomic. Efectele radiaţiilor încărcate electric şi efectele radiaţiilor gama. IV. Tensiunea superficială Determinarea coeficientului de tensiune superficială cu ajutorul stalagmometrului şi prin ascensiunea capilară. Aplicaţii ale izotopilor radioactivi în diagnostic şi tratament. Calorimetrie Determinarea căldurii specifice a solidelor şi lichidelor prin metoda calorimetrică. Emisia radiaţiilor nucleare. (radioactivitatea). Determinarea concentraţiilor prin metoda interferometrică. VIII.Variaţia extincţiei în funcţie de concentraţie. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Protecţia împotriva radiaţiilor nucleare. Efecte genetice. VI. Metode de cîntărire. Boala de iradiere. Calculul dozelor în iradierea externă şi internă. XI. Densimetrie Determinarea densităţii lichidelor cu balanţa Mohr-Westphal şi cu areometrul. Aplicaţii ale laserilor în domeniul medical. Datarea radioactivă. VII. Studiul balanţei Determinarea sensibilităţi balanţei analitice. Viscozimetrie Determinarea vîscozităţii lichidelor cu vîscozimetrul Ostwald. Fotometrie Determinarea concentraţiilor cu ajutorul fotometrului Pulfrich. Protecţia fizică. Dozimetria radiaţiilor. Balanţa analitică semiautomată. Izotopi radioactivi. Refractometrie şi interferometrie Măsurarea indicilor de refracţie şi detrminarea concentraţiilor unor soluţii cu refractometrul ABBE. Radioliza apei. Raze X. .laser. Polarimetrie Determinare polarimetrică a concentraţiei soluţiilor optic active. Studiul variaţiei vîscozităţii lichidelor în funcţie de temperatură cu ajutorul vîscozimetrului Höppler. Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor cu ajutorul picnometrului. Măsurarea dozelor. Mărimi şi unităţi. Efecte radiobiologice la nivel celular. Aplicaţii în medicină şi farmacie. momente şi modele nucleare. Utilizarea izotopilor radioactivi în analiza chimică. Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa. Trasarea unui spectru de absorbţie şi determinarea concentraţiilor cu spectrofotometrul SPEKOL. II. Forţe. Protecţia chimică: substanţe farmaceutice radioprotectoare. Măsurarea variaţiei de entalpie în procesul de dizolvare. Spectrul de raze X. V. Absorbţia şi difracţia razelor X. molecular şi macromolecular. Radiosensibilitatea celulară.

ştiinţifică. tudat. Leipzig. Laserii şi aplicaţiile lor. Optică şi Spectroscopie. Kolozsvár. Ed. Bucureşti 1970 Emil Luca. Mărgineanu D. Bucureşti 1987 Courriére Ph. Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Medicina. Masson. Elemente fundamentale de fizică.: A biofizika nagy fejezetei.G. University Press. Medicina. 1974 Hariton Tintea. 1976 Vasilescu V. emlékezés. Fizică moleculară şi Căldură. Paris. Ed. Olariu M. 17. Medicală. 5. Lucrări practice de fizică farmaceutică. Electronica Studiul tuburilor electronice.. Determinarea activităţii unei surse de radiaţii gama şi trasarea unei curbe de distribuţie statistică a vitezei de numărare... I.1960 .F. Medicina. Tg. X. Budapest. Fizică Atomică.F. 1979 Csáky Z. Determinarea conductibilităţii electroliţilor în funcţie de concentraţie.: Bevezetés az általános gyógyszertanba.Dacia. Didactică şi Pedagogică.T. Fizica moleculară Determinarea masei moleculare a gazelor pe baza fenomenului de difuziune. Bucureşti 1973 Born Max. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.. XI. 2004 Vasilescu V.M. 1990 Olariu M. Tg. Bucureşti 1977 Bărbulescu M. Georg Thieme. Bucureşti 1979 Beier W. Budapest. Ed.. Ed. XII.: Érzékelés. Ed. VEB.Mureş.: Ultrasunetele în medicină şi biologie. Barcelone.IX. Electroliza Determinarea echivalentului electochimic al cuprului.:A biofizikaalapjai. Ed. 31 kötet. Radiometrie Studiul contorului Geiger-Müller.. Fizică şi biofizică farmaceutică. XIII.. 1984 Vasilescu V. 1979 Ádám Gy.Mureş. Ed. Budapest... Gondolat. 16.: Biofizika. 1975 Csaba Gy.Junimea Iaşi. Nagy I. Ed. 1994 Filep Gy. Dacia. U. Puntea de curent alternativ. Biofizică Medicală.: Introducere în neurobiofizică. Cluj-Napoca 1985 Vasilescu V. Ardelean I. Semmelweis Kiadó. Mexico. Tg. Bucureşti. Didactică şi Pedagogică. Budapest. Bucureşti 1973 Cristea Gh. Budapest 1999 Tarján I. 1971 Rontó Györgyi.M. Trasarea caracteristicilor şi determinarea parametrilor unui tranzistor.ştiinţifică şi Enciclopedică. Elemente de fizică modernă. Didactică şi Pedagogică. Studiul microscopului. Studiul celulei fotoelectrice. Optica geometrică Determinarea convergenţei lentilelor. Determinarea grosimentului şi măsurarea indicilor de refracţie pentru o lamă transparentă.: Fizika orvosok és boilógusok számára.: A biológia aktuális problémái 5.1971 Vincze J. Physique et Biophysique Pharmaceutique. Măsurarea rezistenţelor electrice. Măsurarea tensiunii electromotoare cu ajutorul punţii de curent continu. XIV. Ed.Mureş. Conductometrie Puntea de curent continuu. Tarján I.: Biophysik. Milan.

Semestrul I II Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 2 Număr credite 5 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen . PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. STAGII. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.

Stagiu semestrul II . G.anul I Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. specializarea Farmacie. H. I.anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. specializarea Farmacie.dr. Practica de vară . Practica de vară .dr. B. I. specializarea Asistenţă de Farmacie. D.anul II Facultatea de Farmacie.anul IV Facultatea de Farmacie. Analiza medicamentului . Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice . K. Medicamente biologice .anul II Facultatea de Farmacie. 2. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie. Muntean Daniela . F.anul IV Facultatea de Farmacie. Imre Silvia 3.anul IV Facultatea de Farmacie. L.anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. G. C. E. Practica de vară . specializarea Farmacie. specializarea Farmacie. Stagiu semestrul II . specializarea Asistenţă de Farmacie. DISCIPLINA: ANALIZA MEDICAMENTULUI A.Lucia Şef lucr. specializarea Farmacie. H. Medicamente biologice şi controlul biologic .anul I Facultatea de Farmacie. E. C. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Practica de vară . specializarea Farmacie. J. B. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie . J. F.anul III Facultatea de Farmacie. Analiza medicamentului .anul III Facultatea de Farmacie. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Practica de vară . Practica de vară . M. D. M. L.anul V Facultatea de Farmacie. K.1.

Aplicaţiile metodelor cromatografice şi electroforetice în controlul medicamentelor Cromatografia de lichide: cromatografia pe hârtie. III. soluţii şi substanţe etalon. Calitatea medicamentului. Aspecte generale privind analiza şi controlul materiilor prime (determinarea solubilităţii. cromatografia în strat subţire. Aspecte tehnico-reglementatorii. Amperometrie. excipienţi. V. Common Technical Document (CP MP/ICH/2887/99). Evaluarea contaminării. Spectrometria de absorbţie atomică. Evidenţierea transformărilor fizice şi chimice ale materiilor prime şi formelor farmaceutice. Substanţe de referinţă. Cromatografia de gaze. Dispersia optică rotatorie. lichide şi moi. Alcoolul şi controlul său din forme farmaceutice. Calitatea medicamentului. Dicroismul circular. Metode electrochimice Utilizate în controlul medicamentului Potenţiometrie. II. Agenţia Naţională a Medicamentului: condiţii de punere pe piaţă a unui medicament. VI. VIII. Condiţii de calitate ale unor materii prime farmaceutice. Puritatea medicamentelor. Spectrometria de fluorescenţă. Spectrofotometria în IR. IV. Metode de evaluare a timpului de valabilitate şi conservare. Identitatea medicamentelor. Norme şi standarde de control adoptate pe plan naţional şi internaţional (farmacopei. Controlul organoleptic şi analiza preliminară. Aspecte generale privind controlul formelor farmaceutice (determinarea parametrilor caracteristici pentru diferite forme farmaceutice). Etapele controlului medicamentelor Prelevarea probelor pentru analiză. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Conductometrie. Aplicaţiile metodelor spectrale în controlul medicamentelor Spectrofotometria în UV şi vizibil. Libera circulaţie a medicamentului Definiţii: medicament.4. Apa şi controlul său. Semnificaţia unor parametri calitativi în analiza medicamentelor. Polarografie. VII. Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară şi rezonanţă electronică de spin. Metode de separare şi extracţie în analiza medicamentelor. Stabilitatea medicamentelor. Refractometria. Electroforeză capilară. specialitate. ICH Q4: Pharmacopoeial harmonization). Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor de determinare a identităţii. purităţii şi dozării substanţelor din forme farmaceutice. materie primă. Caracterizarea formelor farmaceutice solide. Dozarea medicamentelor. Reglementări privind calitatea medicamentului în Uniunea Europeană. Surse de contaminare şi contaminatori. cromatografia de lichide sub presiune. indicilor chimici). pHului. Spectrometria de emisie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Norme Validarea unor metode analitice aplicate în analiza medicamentelor. Alte metode instrumentale cu aplicaţii în controlul medicamentelor . Întocmirea unui dosar. constantelor fizico-chimice. reactivi.

Dezvoltarea unor metode spectrale aplicate în analiza unor forme farmaceutice II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Fracţionarea sângelui. Controlul soluţiilor (apoase. Controlul supozitoarelor VI. conservarea.Metode roentgenografice. contaminării microbiene. alcoolice. XI. Metode volumetrice şi semimicrovolumetrice aplicate la dozarea medicamentelor Metode acido-bazice în mediu apos şi neapos. injectabile) IV. Controlul unor produse vegetale VII. Metode termice de analiză. II. prelucrarea. conservarea sângelui. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Metode complexometrice. Medicamente biologice. X. Controlul comprimatelor. verificarea calităţii. IX. capsulelor III. Calitatea ambalajului farmaceutic Metode de control pentru ambalaje farmaceutice. Metode semimicrovolumetrice. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. Controlul siropurilor. Controlul microbiologic al medicamentelor. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. Reguli şi reglementări europene şi internaţionale privind calitatea medicamentului B. . Metode nitritometrice. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. mod de administrare. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. Controlul pulberilor compuse: divizate şi nedivizate. Vizită la un laborator privat CURSURI OPŢIONALE I. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. suspendabile II. drajeurilor. forme farmaceutice. Metode bazate pe reacţii redox şi de precipitare. Controlul unguentelor V. activităţii microbiologice. Determinări biologice (microbiologice) Controlul sterilităţii. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală.

Controlul purităţii microbiologice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Noţiuni fundamentale de metodologie a cercetării ştiinţifice Caracteristicile cercetării ştiinţifice. III. Medicamente biologice obţinute din timus. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor III. Noţiuni de prelucrare şi analiză a rezultatelor experimentale Tabele. diagrame. Medicamente biologice obţinute din placentă. Redactarea unui text de specialitate . procedee statistice de control a desfăşurării probelor experimentale. Etapele cercetării ştiinţifice. Utilizarea terapeutică şi profilactică Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Controlul calităţii rezultatelor experimentale şi validarea Grafice de control. Aspecte particulare în cercetarea medicamentului. Analiza statistică de multivarianţă în validarea produselor farmaceutice. Imunoprofilaxia activă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Dozarea heparinei din forme farmaceutice V. Extracte tisulare. Medicamente biologice obţinute din pancreas. Reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii matematice. Cercetarea bibliografică de specialitate. Evaluarea statistică a determinărilor biologice II. Determinarea activităţii enzimatice a unor enzime din forme farmaceutice IV. Hidrolizate de proteine. Medicamente biologice obţinute din tiroidă. Clasificare. V. Metodologia cercetării. Procesul de validare. Medicamente biologice obţinute din plămâni. Caracterizarea statistică a rezultatelor experimentale. IV. II. Dozarea vitaminelor lipo şi hidrosolubile VI. Medicamente biologice obţinute din hipofiză. Seruri. Medicamente biologice obţinute din epifiză. Tipuri de vaccinuri. Instrumentele cercetării ştiinţifice Instrumentele generale ale cercetării. Medicamente biologice obţinute prin extracţie din ţesuturi sau organe animale Medicamente biologice obţinute din ficat. IV. Obţinerea sângelui integral şi a produselor de sânge C.III. Vaccinuri. V.

Clasificare. III. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea.Prezentarea rezultatelor cercetării. mod de administrare. E. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. Fondul. Prelevarea probelor. Fracţionarea sângelui. Studiul bibliografic de specialitate: organizare. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor analitice de determinare a identităţii – masa de analiză din farmacii. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă. Tehnici spectrale. Vaccinuri. prelucrarea. Întocmirea unui referat ştiinţific D. conservarea. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Imunoprofilaxia activă. forma. Utilizarea terapeutică şi profilactică. Metode fizice. Validarea metodelor de analiză I VI. Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. prezentarea textului Prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate. întocmirea caietului (dosarului) de bibliografie II. Prelucrarea datelor experimentale. Controlul organoleptic. . Tipuri de vaccinuri. conservarea sângelui. forme farmaceutice. Validarea metodelor de analiză II VII. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. II. Metode de separare şi extracţie. Noţiuni elementare de statistică IV. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Regresie şi calibrare III. Tehnici cromatografice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. documentare. redactarea fişelor bibliografice proprii (sistem clasic sau electronic). poster. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Tehnici volumetrice. Seruri. verificarea calităţii. Etapele controlului analitic al medicamentelor Reguli de bună practică de laborator. brevet de invenţie. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. III. Reglementări privind asigurarea calităţii medicamentului II. Teste statistice de semnificaţie V. Medicamente biologice.

Întocmirea unor fişe analitice IV. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. Planul farmaciei. sticle etc. Dotarea meselor de analiză. Etichetarea medicamentelor (extern. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. patendule. amestecarea şi divizarea prafurilor. Tipuri de farmacii. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. ustensilele cele mai importante în farmacii. Însuşirea unor tehnici de analiză chimică şi fizico-chimică Determinarea unor parametrii fizici. reactivi. Curăţenia la locul de muncă. Controlul cantitativ. loc răcoros).).). Stabilitatea medicamentelor Transformări fizice şi chimice ale medicamentelor.R. puritate. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. IV. cutii. Controlul calitativ: identitatea. Calitatea solvenţilor. Calitatea ambalajelor. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate . III. Cântărirea pe balanţa automată şi cupăna de mână. Evaluarea statistică a determinărilor fizice şi fizico-chimice F. stupefiante). Preambalarea medicamentelor. prescurtări. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. sinonime. loc uscat. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Denumirea latină a medicamentelor. injectabil). II. indicatori Substanţe chimice de referinţă. după forma terapeutică. Efectuarea de analize pe forme farmaceutice în următoarele etape: Controlul organoleptic. Programul de lucru al farmaciei. Întreţinerea aparaturii. Recepţionarea medicamentelor. în vigoare. responsabilitatea colectivă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Aparatura.parametri calitativi. Metode spectrale. capsule. Prepararea unor soluţii simple. Filtrarea. Prepararea unor soluţii volumetrice. Metode cromatografice. Controlul cantitativ. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de măsurat. Volumetria în mediu apos şi neapos. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. Identificarea de medicamente la masă de analiză. Destinaţia diferitelor încăperi. sticle etc. Disciplina de muncă. amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor G. după data fabricaţiei). Evaluarea timpului de valabilitate. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. intern. după alfabet. Efectuarea de analiză după F. Curăţirea ustensilelor şi a recipientelor (mojare. Probleme de protecţia muncii în farmacie.

Adaptarea posologiei în terapia pediatrică şi geriatrică VIII. a depozitului farmaceutic. Controlul lor organoleptic. regim alimentar particular. droguri de risc. contraindicaţii. Prepararea soluţiilor oficinale şi magistrale apoase. aport de lichide etc. Prepararea soluţiilor oftalmice. Medicaţia femeii gravide VI. mod de administrare. Medicamente cu regim special (toxice. indicaţii. cunoaşterea compoziţiei şi posologiei colirelor. Conoaşterea soluţiilor injectabile mai importante preparate de industrie. Prepararea şi controlul supozitoarelor. soluţii externe. Controlul purităţii apei distilate. al laboratorului de medicamente.) II. tincturi. parafarmaceutice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Regulamentul de organizare şi funcţionare al farmaciei. a unităţii tehnofarm.H. Medicaţia vârstelor extreme (nou-născuţi. Cunoaşterea medicamentelor industriale. soluţii interne. J. studenţii vor mai efectua: Citirea reţetelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE FARMACOLOGIE I. Pe lângă cele prevăzute în anii I-III. unguentelor. Prepararea apelor aromatice. Controlul dozelor maxime. tehnico-medicale şi de optică din România. Controlul dozelor maxime pentru produsele industriale IV. Filtrarea şi sterilizarea soluţiilor injectabile. Prepararea siropurilor. Cunoaşterea medicamentelor lichide preparate de industrie (siropuri. Prepararea soluţiilor coloidale. Norme privind eliberarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor farmaceutice. stupefiante. compoziţie. Prepararea unguentelor. dopante) . psihotrope. al laboratorului de produse cosmetice. În afara cunoştinţelor prevăzute în anul I şi II. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare VII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. studenţii vor mai deprinde: Prepararea soluţiilor extractive apoase şi hidroalcoolice. reacţii adverse) III. posologie). Consiliere terapeutică (reacţii adverse. mod de rezolvare V. Prepararea emulsiilor şi suspensiilor. Interacţiuni medicamentoase cu semnificaţie clinică – importanţă. Eliberarea medicamentelor în regim OTC (posologie. copii. care au în formulă extracte. supozitoarelor preparate industrial. Prepararea ovulelor şi bujiilor. Prepararea soluţiilor cu solvenţi compuşi. bătrâni). produse dietetice. Prepararea soluţiilor alcoolice şi uleioase. Lucrări de gestiune şi evidenţă. Controlul calitativ al medicamentelor lichide I.

conservarea. magistrale. exemple magistrale şi industriale VI. magistrale. condiţii de calitate. exemple magistrale şi industriale. exemple oficinale. baze de supozitoare. prepararea unguentelor medicamentoase. industriale. Unguente Formulare. creme. V. magistrale de uz intern şi extern.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ I. condiţii de calitate. Operaţii generale la prepararea formelor farmaceutice: cântărirea. preparare. exemple oficinale. Aspecte generale referitoare la prepararea medicamentelor în farmacie Prescripţia magistrală. controlul calităţii. filtrarea. XIII. Siropuri Definiţie. unguente oftalmice. emulsii magistrale de uz intern şi extern. condiţii de calitate. exemple oficinale. industriale. baze de unguente. industriale. Soluţii Aspecte generale. Picături pentru nas Definiţie. XII. paste. Forme farmaceutice extractive Aspecte generale. exemple oficinale. Picături pentru ochi Preparare. Suspensii Formulare. . exemple oficinale. IV. condiţii de calitate. exemple oficinale. Pulberi Preparare. magistrale. VII. preparare. magistrale. preparare. XI. Picături pentru ureche Preparare. metode de preparare a supozitoarelor. Operaţii speciale la prepararea formelor farmaceutice. condiţii de calitate. ambalarea. Soluţii alcoolice Aspecte generale. preparare. industriale. proprietăţi. etichetarea. industriale. etichetare. Emulsii Definiţie. Supozitoare Formulare. proprietăţi. geluri. condiţii de calitate. Verificarea dozelor maxime pentru adulţi. magistrale. condiţii de calitate. exemple oficinale. preparate magistrale IX. copii şi bătrâni. preparare. dizolvarea. ambalare. X. preparare. magistrale. suspensii magistrale. II. industriale VIII. metode de obţinere. III.

Relaţia farmacist-pacient. Relaţia farmacist-Asistent de farmacie. privind regimul produselor şi substanţelor toxice Păstrarea produselor şi substanţelor toxice în farmacie. Rolul comunicării în activitatea farmacistului Relaţii interpersonale în farmacie. pulberi. I. Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România. Oficina farmaciei-centru de comunicare şi informare pentru pacienţi. Supliment 2000 ANALIZA MEDICAMENTULUI Controlul calităţii medicamentelor este obligatoriu în toate unităţile farmaceutice: producţie. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Farmaciştilor din România.Relaţia farmacist-medic. Legea nr. Controlul calitativ al substanţelor medicamentoase în farmacii (Identificarea substanţelor medicamentoase în farmacii – masa de analiză) III. distribuţie (depozite şi farmacii). Registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor toxice în unităţile sanitare şi farmaceutice. Materiale utilizate la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic şi recipiente de uz farmaceutic conform prevederilor din FR. precum şi organizarea şi funcţionarea colegiului farmaciştilor Condiţiile exercitării profesiei de farmacist în România. Autorizarea unităţilor farmaceutice de către Ministerul Sănătăţii. Activităţi farmaceutice admise de Legea 305/2004. pentru activitatea cu produse şi substanţe stupefiante. Controlul calităţii următoarelor forme farmaceutice (la nivel de farmacie): soluţii. 73/1969. privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante Modul de prescriere al produselor şi substanţelor stupefiante. Evidenţa cantitativă a produselor şi substanţelor stupefiante în farmacie. folosite în scopuri medicale. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei de farmacist. 466/1979. unguente. IV. supozitoare. Organizarea şi funcţionare la nivel naţional şi teritorial al Colegiului Farmaciştilor din România. II. Modul de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs IV. 305/2004. privind exercitarea profesiei de farmacist. Însuşirea normelor de supraveghere a calităţii unui produs în orice etapă a existenţei lui este un obiectiv esenţial pentru un student în an terminal al Facultăţii de Farmacie. Autorizarea farmaciilor pentru activitatea cu această categorie de substanţe. de către medicii umani şi veterinari. III. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România. Supravegherea calităţii produselor medicamentoase la nivelul unităţilor de distribuţie (depozite şi farmacii) II. . emulsii ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ I.XIV. Legea nr. suspensii. Autorizarea exercitării profesiei de farmacist. Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România. Decretul nr. Prescrierea produselor şi substanţelor toxice în medicina umană şi veterinară. X.

Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de mâsurat.. posologie. prescurtări. sub atenta supraveghere a farmacistului îndrumător. s. ustensilele cele mai importante în farmacii. Identificarea de medicamente la masă de analiză. drogherie. Cântărirea pe balanţa automată şi cmpănă de mână.). în diferite forme farmaceutice. Prepararea unor soluţii simple. Controlul purităţii apei distilate. Programul de lucru al farmaciei. Aparatura. intern. Taxarea reţetelor. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. cutii. K. Etichetarea medicamentelor (extern. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. sticle etc. Tipuri de farmacii. amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor L. Aprofundarea legislaţiei farmaceutice în vigoare. pentru aprobarea normelor privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice. Întreţinerea aparaturii. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. Probleme de protecţia muncii în farmacie. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. 626/2001 al M. Filtrarea. Denumirea latină a medicamentelor. Citirea reţetelor compensate şi gratuite. al depozitului farmaceutic. responsabilitatea colectivă.S. precum şi a condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora Acte necesare pentru autorizarea unităţilor farmaceutice (farmacie. în vigoare. Ordinul nr. sinonime. contraindicaţii. patendule. sticle etc.R.Recepţionarea medicamentelor. Condiţiile de organizare şi funcţionare ale farmaciei comunitare şi de spital. amestecarea şi divizarea prafurilor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I.). loc uscat. după forma terapeutică. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. unitate de productie). Destinaţia diferitelor încăperi. după data fabricaţiei). referitoare la eliberarea medicamentelor în farmacii. Curăţirea ustensilelor şi recipientelor (mojare. Cunoaşterea programului de calcul utilizat în gestionarea reţetelor compensate şi gratuite. stupefiante). Eliberarea lor sub stricta supraveghere a farmacistului îndrumător. Acte necesare pentru obţinerea avizului de liberă practică pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie. după alfabet. Obţinerea unor elaborate. Studenţii anului III trebuie să se deprindă cu: Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I şi II. Disciplina de muncă. Curăţenia la locul de muncă. Preambalarea medicamentelor. al drogheriei şi laboratorului de producţie. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate M. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. loc răcoros). după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. Dotarea meselor de analiză. Planul farmaciei.F. studenţii trebuie să cunoască medicamentele indigene şi de import folosite în mod curent(compoziţie. capsule. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi.V. Efectuarea de analiză după F. La terminarea practicii în farmacie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. depozit farmaceutic. injectabil). divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor.a) .

Editura Intelcredo. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Elena Curea: Controlul medicamentelor. Editura Medicală. Bojiţă. Litografia UMF Tg. R. 2002 ***USP. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. Medicales Interactiv. Târgu-Mureş. Bucureşti. Ed. L.K. 2004 C. Editura Dacia. email mail@emea. M. electrophoreses et méthodes spectrales. Editions Médicales Internationales. Baloescu. 1987 L. J. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. 2002 A. Săndulescu. Ed. Ghid de lucrări practice. Mureş. 1980 I. Méthodes chromatographiques. Paris. Săndulescu. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor.eudra. Paris. 1998 G. Metode volumetrice. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Grecu. 1992 Silvia Duşa. R. Izabella Foris. Mureş. Mureş. Bojiţă. J. 4th Edition. L. R. Toronto. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Baloescu.org şi http://www. 2000 ***Farmacopeea Română. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Dunod. XXV. 2nd Edition.html . London. ClujNapoca. Rouessac. A. cromatografice şi electroforetice de analiză. 1975 Bodo Agnes. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. University Press. Volumul 1. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. ediţia a 4-a. Sulimente ***Farmacopeea Britanică.L. Bojiţă.H. Daniela Lucia Muntean. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor.org/emea. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Deva. Editura Medicală. Ediţia a X-a. M. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Beckett. Volumul 2. R. Bucureşti. 2002 ***Farmacopeea Europeană. The Athlone Press. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Cluj-Napoca. Roman.eudra. Kiss Ilona. Metode spectrale. Burgot. 2003 M. London. Editura Intelcredo. 1983 C. Ferencz: Analize instrumentale. Roman. Grecu. IMF Tg. 1994 Silvia Duşa. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase.B. Litografia UMF Tg. John Wiley and Sons. 1993. Rouessac: Analyse chimique. R. Deva. Sydney. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. New York. 2002 F. 1998 A. Bass. Roman. 5e Edition. Bucureşti. Editura Medicală. 2004 I. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă.5. M. Note de curs. 1994 M. Editura Didactică şi Pedagogică. L.

Méthodes et techniques instrumetales modernes. Mureş. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. M. A. Tixier. ediţia a 4-a. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. Ed.H. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. 2003 . J. XXV. 2nd Edition. Volumul 2. electrophoreses et méthodes spectrales. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. G. Koupparis M. Bojiţă. 2003 ***Farmacopeea Română. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. 2004 C. Toronto. Rouessac: Analyse chimique. R. Christian G. Rouessac. C. Lăcrămioara Popa: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic. 1998 Themistocles P.A. Baloescu. VCH Publishers New York. 1994 M. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor.E. cromatografice şi electroforetice de analiză. M.K. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Bojiţă: Controlul Medicamentelor.D. Metode spectrale. R. 1993 D. 5e Edition. Editura Medicală. J. 1993. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. London. cromatografice şi electroforetice de analiză. Tixier. Kiss Ilona. 2004 C. Roman. Beckett. Editions Médicales Internationales. 2002 ***USP. Metode spectrale. 2003 A. M. M. L. Laboratoires Choy Maria Dogaru. New York. Vari: Compendiu de farmacologie generală. Mureş. Cluj-Napoca. R.. London. 1984 Daniela Lucia Muntean. Bucureşti.L. The Athlone Press. 1975 Bodo Agnes. Editura Masson. 4th Edition. 1975 Bodo Agnes. Deva. L.B.H. Deva. Bojiţă: Controlul Medicamentelor.B. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. 2004 C. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Editura Masson. Ediţia a X-a. Săndulescu. 1994 M. Quamtitative calcolations in pharmaceutical practice and research. 1998 A. Roman. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Paris. 2001 ***Agenda medicală. 1984. Baloescu. Editura Intelcredo. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Paris. Editura Intelcredo. IMF Tg. M. Medicales Interactiv. 1992 G. Bucureşti. Burgot. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. John Wiley and Sons. Bojiţă. Editura Medicală. Editura Printech. 2002 F. Bucureşti. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Sydney. Roman. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. Editura Medicală. Kiss Ilona. IMF Tg. 2003 L. Ed. R. Editura University Press. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Macheras P. Méthodes chromatographiques. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Dunod. R. Săndulescu.. Volumul 2. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Daniela Lucia Muntean. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. G. Bojiţă. Cluj-Napoca...

2003 M. Mureş. Bucureşti. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. ediţia a 4-a. Litografia UMF Tg. Grecu.H. London. 1994 M. L. John Wiley and Sons. Sydney. 1975 Bodo Agnes. 2003 ***Farmacopeea Română. The Athlone Press. Rouessac: Analyse chimique. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. 1998 A. 2nd Edition. New York. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Ferencz: Analize instrumentale. Grecu. Roman. 2nd Edition. Toronto. Dunod. electrophoreses et méthodes spectrales.B. R.L. L. 2002 ***Farmacopeea Europeană. M. Izabella Foris. 1992 G. 1980 I. IMF Tg. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. 2001 ***Agenda medicală. 1993. London. Editura Medicală. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Ed. C. Metode volumetrice. Ed. J. 1983 C. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. University Press. John Wiley and Sons. Editura Didactică şi Pedagogică. Deva.K. Daniela Lucia Muntean. Elena Curea: Controlul medicamentelor. Ghid de lucrări practice. Paris. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. 2002 ***USP. Metode spectrale. Mureş. Editura University Press. 2004 E. New York. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Mureş. 1998 A. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Laboratoires Choy Maria Dogaru. Deva. Paris. Săndulescu. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. London. London. R. J. Baloescu. Editura Intelcredo. Beckett. Roman. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. 2004 C. J. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Volumul 1. Cluj-Napoca.A. Sydney. Bojiţă. Bucureşti. 1992 Silvia Duşa. Kiss Ilona. 2002 F. Bojiţă. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. cromatografice şi electroforetice de analiză. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Ediţia a X-a. Vari: Compendiu de farmacologie generală. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. L. 5e Edition. Baloescu. Editura Intelcredo. R. Burgot.K. 1994 Silvia Duşa. Medicales Interactiv. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. 2004 I. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. R. Editura Medicală. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Note de curs. Săndulescu. XXV. 4th Edition. 4th Edition. M. The Athlone Press. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Méthodes chromatographiques.H. Medicales Interactiv. Editura Dacia. ClujNapoca. Bucureşti. Târgu-Mureş. A. Paris.B. Editions Médicales Internationales. Beckett. Toronto. 1987 . Ed. Volumul 2. Rouessac. Litografia UMF Tg. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. 2002 A.

Méthodes et techniques instrumetales modernes. electrophoreses et méthodes spectrales. I II Semestrul C. Editions Médicales Internationales. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. STAGII. Roman. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Dunod. 1998 G. Rouessac. 2002 ***USP. R. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Ediţia a X-a. J.html 6. Ed. Rouessac: Analyse chimique. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 5e Edition. 1993. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.eudra. Paris. I II Semestrul B. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. ediţia a 4-a. email mail@emea. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Méthodes chromatographiques. A.L.eudra. Sulimente ***Farmacopeea Britanică. XXV. Bojiţă. M. Burgot. I II Semestrul F. Editura Medicală. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R.org şi http://www. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr credite 7 Număr credite 2 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu .org/emea. I II Semestrul D.L. I II Semestrul E. 2000 ***Farmacopeea Română. Bass. 2002 F.

Semestrul G. I II Semestrul H. I II Semestrul I. I II Semestrul J. I II Semestrul K. I II Semestrul L. I II Semestrul M. I II

Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs -

Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii -

Număr ore lucrări practice 30 (3 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (26 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (15 săptămâni)

Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 20 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 30

Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen

1. DISCIPLINA: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ A. Botanică farmaceutică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Plante medicinale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Oroian Silvia Prep.drd. Carpiuc Florina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei si anatomiei plantelor medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor, care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Cunostinţele teoretice sunt completate şi aprofundate în mod eficient la lucrările de laborator, care întregesc cunoştiinţele predate la curs. Se pune un accent deosebit pentru demonstrarea realizărilor din ultimele decenii. Programa analitică cuprinde următoarele cursuri: Importanţa studieri Botanicii farmaceutice pentru învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Lizozomii, Microcorpii, Sferozomii, Corpii paramurali, Citoscheletul, Structuri pluritubulare, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice, Vacuomul celular, Peretele celular. II. Histologie vegetală Viitorul farmacist trebuie să cunoască noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. III. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare, morfologia externă şi anatomia acestora. Rădăcina: morfologia rădăcinii; anatomia rădăcinii; rădăcini metamorfozate; sinteza unor principii active în rădăcini şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii; anatomia tulpinii; produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei; anatomia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii; anatomia

florii; tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa: morfologia şi anatomia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă. SISTEMATICA PLANTELOR I. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice. II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae; Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae. Familiile: Papaveraceae, Fumariaceae, Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae. Familiile: Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae. Familiile: Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae, Sapindaceae, Hyppocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae, Rhamnaceae. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae, Brassicaceae. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae, Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae. Familia: Asteraceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Norme de comportare si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. II. Structura celulei vegetale Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular: cromatoforul de la Spirogyra sp. si a grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota si petalele de Calendula officinalis. III. Incluziunile ergastice Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea mays, Phaseolus vulgaris, Oryza sativa. Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea

Structura anatomică a frunzei Structura bifacială a frunzei de Vaccinium vitis-idaea. rafidele de oxalat de calciu din petiolul frunzei de Begonia rex. Picea abies şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. X. morfologia florii la angiosperme. Structura secundară a rădăcinii de Agrimonia eupatoria. Elaeagnus angustifolia. Ţesuturi fundamentale. Morfologia frunzei Părtile componente ale unei frunze simple. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. structura anatomică a petiolului de Scopolia carniolica. diagrame si formule florale.oxalatului de calciu: nisip oxalic cristalin din Atropa bella-donna. părozitatea limbului. Mentha x piperita. Tesuturi conducătoare Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală). Mentha x piperita. vârful limbului. Structura primară si secundară a tulpinii Structura primară a tulpinii de Mentha x piperita. Iris germanica. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoides. VIII. Sferocristale de inulină în rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis. anatomia ovarului la Lilium candidum. ursini de oxalat de calciu din Althaea officinalis. VI. Iris germanica. ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus. IV. Structura secundară a tulpinii de Pynus sylvestris. structura ecvifacială la frunza de Dianthus carthusianorum. inflorescente compuse. ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp. XI. frunze compuse. Stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea. XII. Formatiuni epidermice Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis. perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale. marginea limbului. Structura primară şi secundară a rădăcinii Structura primară a rădăcinii de Primula veris. laticifere articulate de la Chelidonium majus. sclerenchimul fibros din tulpina de Asparagus officinalis. Zea mays. Hypericum perforatum. formele limbului. Lysimachia nummularia. V. inflorescente cimoase. nervatiunea frunzei. XIII. Tesuturi mecanice Colenchimul angular din tulpina de Lamium album. Stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica. Morfologia si anatomia organelor de reproducere Morfologia florii la Picea abies. Thymus serpyllum. Tesuturile de apărare. Sambucus nigra. anexele foliare. structura omogenă la frunza de Iris germanica. Zea mays. Dispozitia florilor Inflorescente racemoase. baza limbului. Ţesuturi secretoare: ţesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola wittrockiana. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris. IX. Angelica archangelica. VII. Humulus lupulus. Morfologia si anatomia fructului .. Tilia cordata. macle de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa. Urtica dioica şi Humulus lupulus.

Caryophyllaceae Aristolochia clematitis. Carum carvi. Viola tricolor. cărnoase. uscate. Chelidonium majus. bistorta. Hypericum perforatum. indehiscente. Humulus lupulus. Crataegus monogyna. fructe simple. Levisticum officinale. Cannabaceae. Glycine max. Glycyrrhiza glabra. Filipendula ulmaria. dehiscente. Tehnica determinării plantelor II. Euphorbiaceae Epilobium angustifolium. Saponaria officinalis. Familiile: Elaeagnaceae.pastoris. VI. Aesculus hippocastanum. Hypericaceae. Berberidaceae. Cannabis sativa. Eryngium planum. Laburnum anagyroides. Linum usitatissimum. Ephedraceae: Ephedra distachya. Papaver somniferum. Ruta graveolens. Melilotus officinalis. fructe simple. Loranthaceae. P. Berberis vulgaris. Frangula alnus. Hedera helix. . Juniperus communis. Urtica dioica. Lythrum salicaria. Angiospermatophyta. Dryopteridaceae. Linaceae. Ranunculaceae. Rhamnaceae. Urticaceae Polygonum aviculare. Potentilla erecta. Helleborus purpurascens. Abies alba. Lythraceae. XIV. Familiile: Polygonaceae. Ricinus communis. Familiile: Aristolochiaceae. Adonis vernalis. Ononis arvensis. Pinus sylvestris. Picea abies. Brassica nigra. Violaceae.Morfologia fructului. V. Ginkgo biloba. Rheum palmatum var. tanguticum. Gypsophila paniculata. Consolida regalis. Taxus baccata. Coriandrum sativum. fructe compuse. Sanguisorba officinalis. fructe multiple. Papaveraceae. Capsella bursa. Familiile: Onagraceae. Seminţe medicinale. Familia: Rosaceae Agrimona eupatoria. indehiscente. SISTEMATICA PLANTELOR I. Galega officinalis. III. Foeniculum vulgare. Potentilla anserina. Rosa canina. Aconitulm species. Hippocastanaceae. fructe simple. Morfologia si anatomia seminţei de Ricinus communis. VII. IV. Familia Fabaceae Cytisus scoparius. dehiscente. Oenothera biennis. Sorbus aucuparia. Sinapis alba. Clasificarea fructelor: fructe simple. Dryopterix filix-mas. Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae. cărnoase. Rutaceae. Încrengătura Spermatophyta. Morfologia si anatomia seminţei Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. Geum urbanum. Apiaceae. Viscum album. fructe false. uscate. Equisetum arvense. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina) Lycopodium clavatum. Prunus spinosa. Araliaceae. VIII. Geraniaceae. Alchemilla xanthochlora. Equisetaceae. Angelica archangelica. Geranium robertianum. Asarum europaeum.

platyphyllos. Se va preda: Importanţa studieri Plantelor medicinale pentru învăţământul farmaceutic. Vaccinium vitis-idaea. P. Allium sativum. Silybum marianum.media. Plantaginaceae. Poaceae. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Atropa bella-donna. Malvaceae. Oleaceae. a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor. Solanaceae. Alcea rosea. Boraginaceae Vinca minor. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor în Grădina botanică B. Tussilago farfara. Mentha x piperita. Malva sylvestris. XII. Scopolia carniolica. Hyoscyamus niger. Allium cepa. T. Reticulul endoplasmatic. Familiile: Scrophulariaceae. Gentianaceae Populus nigra. Cunoasterea structurii celulei vegetale. Verbascum phlomoides. Sambucus nigra. Tanacetum vulgare. Colchicum autumnale. Familiile: Salicaceae. Rosmarinus officinalis. Nucleul. Ciochorium intybus. Cynara scolymus. Leonurus cardiaca. În cadrul acestui . Vaccinium myrtillus. Familia Asteraceae Achillea millefolium. Caprifoliaceae. Valerianaceae. Valeriana officinalis. Primulaceae. Taraxacum officinale. Arctostaphylos uva-ursi. Vacuomul celular. Thymus serpyllum. Tilia cordata. Veratrum album. Aparatul Golgi. Tiliaceae. Ericaceae. II. Lamiaceae Digitalis lanata. Familiile Asparagaceae. Primula veris. ţesuturile fundamentale. Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma. Xanthium strumarium. Alliaceae.asclepiadea. a ţesuturilor vegetale. tomentosa. G. Araceae Convallaria majalis. Melissa officinalis. Echinacea angustifolia. major. Liliaceae. Ribozomii. Origanum vulgare. Calendula officinalis. Lavandula angustifolia. Fraxinus excelsior. Hyssopus officinalis. Salix alba. X. Iridaceae. Peretele celular. Histologie vegetală Acest subcapitol cuprinde noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Datura stramonium. Plantago lanceolata. Melanthiaceae. Aloe vera. Mitocondriile. T. Arctium lappa. Rubia tinctorum. XIV.IX. Althaea officinalis. D. Artemisia absinthium. Familiile: Apocynaceae. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei şi anatomiei plantelor medicinale. XI. ţesuturile secretoare. P. Rubiaceae. Salvia officinalis. care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. XIII. Gentiana lutea. Elymus repens. D. Matricaria recutita. Orchidaceae. grandiflora. Colchicaceae. Acorus calamus. ţesuturile de apărare. Plastidele. purpurea. Zea mays. Incluziunile ergastice. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine. Orchis morio. ţesuturile mecanice. Iris germanica. ţesuturile conducătoare. Symphytum officinale. Centaurium erythraea. Lamium album. Inula helenium.

Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare . Subîncrengătura Angiospermophytina. Familiile: Apiaceae. Familiile: Caprifoliaceae. Iridaceae. Malvaceae. importanţa drogurilor care provin din sămânţă. Caryophyllaceae. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de Calendula officinalis. Mimosaceae. Valerianaceae. Papaveraceae. Fagaceae. Cupressaceae. Frunza: morfologia frunzei. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Rădăcina: morfologia rădăcinii. Colchicaceae. Violaceae. Apocynaceae. produse vegetale de origine caulinară. Încrengătura Spermatophyta. Fructul si sământa: morfologia fructului şi a seminţei. Solanaceae. Tesuturile de apărare. Familia: Lamiaceae. Familiile: Tiliaceae. Fabaceae. Familiile: Ginkgoaceae. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae. Familiile: Polygonaceae. importanta drogurilor care provin din flori. Pinaceae. Floarea: morfologia florii. Gentianaceae. Rutaceae Familiile: Linaceae. Araceae. importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. tipuri de inflorescente. Scrophulariaceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Unităti sistematice. Formatiuni epidermice. Plantaginaceae. Hypericaceae. Studiul plastidomului celular: grăuncioarele de clorofilă din Vallisneria spiralis. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae.subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. SISTEMATICA PLANTELOR I. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Rhamnaceae. Brassicaceae. Familiile: Boraginaceae.Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae Încrengătura Spermatophyta. Primulaceae. Ericaceae. III. Betulaceae. Tesuturi secretoare . Elaeagnaceae. II. Cannabaceae Familiile: Rosaceae. Orchidaceae. Structura celulei vegetale Aparate optice utilizate în studiul morfologic şi anatomic al plantelor medicinale. Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Ranunculaceae. Familia: Asteraceae. Lythraceae. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare şi morfologia externă. Tulpina: morfologia tulpinii. Poaceae. Familiile: Myrtaceae. Norme de comportare şi tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică. II.

Morfologia fructului.tanguticum. inflorescente cimoase. VI. Tiliaceae. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Viola tricolor. Coriandrum sativum. inflorescente compuse. anexele foliare. Linaceae. Pinus sylvestris. Malva sylvestris. Hypericum perforatum. Papaver somniferum. Caryophyllaceae. baza limbului. uscate. Inflorescente racemoase. fructe false. Citrus aurantiacum. V. Frangula alnus. Polygonaceae Adonis vernalis. IV. Familiile: Ranunculaceae. Familiile: Elaeagnaceae. Apiaceae. cărnoase. morfologia florii la angiosperme. Ginkgo biloba. Violaceae. III. dehiscente. fructe simple. vârful limbului. IV. Juniperus communis. Glycyrrhiza glabra. Humulus lupulus. Vaccinium myrtillus. dehiscente. Morfologia tulpinii. Salix alba. Betulaceae. Vaccinium vitis-idaea. marginea limbului. cărnoase. Centaurium erythraea. Morfologia tulpinii. fructe simple. Lythraceae. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. Potentilla anserina. Alchemilla xanthochlora. Părtile componente ale unei frunze simple. Myrtaceae. Subîncrengătura Coniferophytina. Lythrum salicaria. Betula pendula. indehiscente. produse vegetale de origine caulinară. Ericaceae. PLANTELE MEDICINALE I.Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Urtica dioica. Pinaceae. indehiscente. Familiile: Salicaceae. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. Prunus cerasus. Malvaceae. fructe multiple. fructe compuse. formele limbului. Althaea officinalis. Saponaria officinalis. Morfologia şi anatomia fructului şi seminţei Morfologia florii la Picea abies. Eucalyptus globulus. Cupressaceae. . Carum carvi. Papaveraceae. Rosaceae Quercus robur. Krameria triandra. Familiile: Fagaceae. Rheum palmatum var. Rutaceae. uscate. Rosa canina. Primula veris. Crataegus monogyna. Cannabaceae. Gentianaceae Populus nigra. Gypsophila paniculata. Agrimona eupatoria. Hypericaceae. Chelidonium majus. Morfologia organelor de reproducere. II. Clasificarea fructelor: fructe simple. Familiile: Ginkgoaceae. Linum usitatissimum. Eryngium planum. Ţesuturi secretoare: perii secretori de pe frunzele de Mentha x piperita. Stomatele de tip dicotiledonat: Mentha x piperita. Gentiana lutea. Gossypium herbaceum. Familia Fabaceae. Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Elaeagnus angustifolia. părozitatea limbului. Dispozitia florilor. Geum urbanum. Stomatele de tip monocotiledonat: Zea mays. Rhamnaceae Astragallus gummifer. Brassica nigra. nervatiunea frunzei. Morfologia rădăcinii. Morfologia frunzei Morfologia rădăcinii. Tilia cordata. Tehnica determinării plantelor Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Angiospermatophyta. III. Primulaceae. frunze compuse. Polygonum aviculare.Equisetum arvense. fructe simple. Încrengătura Spermatophyta.

: Ultrastructura celulei vegetale. Matricaria recutita. Ed. Tehnoplast Company S. Familiile: Lamiaceae Hyssopus officinalis. Brezeanu Aurelia. Poaceae. coord. Citologia vegetală. Aloe vera. Did. Ed. Cnicus benedictus. Jost L. 2000. Valeriana officinalis. Melissa officinalis. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.VII. Lavandula angustifolia..M. VIII. Didactică si Pedagogică.. Rosmarinus officinalis. Liliaceae. Familiile: Asparagaceae. Fr. Histologie.. Lehrhbuch der Botanik. 1964 Radu A. Thymus serpyllum. Botanica farmaceutică.. Bucuresti 1979 Anghel I. Plantaginaceae Sambucus nigra. 1997 Palade Madelena et colab. Cluj . Ed. Növenyszervezettani gykorlatok. Bucuresti. Budapest.. Toma I. 1965 Fitting H. Ed. Verbascum phlomoides. Organografie. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică. Morfologia si anatomia plantelor . IX.lucrări practice. Szalac I. Anatomia plantelor.. Iasi. Ed. Andronescu Ecaterina. Arnica montana. vol I. Andrei M. vol I.. Naela C. Ed. Calendula officinalis. Citologie. Ed.Napoca Tămas M. Agro-Silvică. 1999.. Botanică generală si sistematică. Ed. 1966 Morlova Irina si colab..Did... Lucrări practice. 5. Bucuresti.Didactică si Pedagogică. Ivănescu Lăcrămioara. Scrophulariaceae. 1973 Sárkány S. Ed. 1913 Giesenhagen K. Hodisan Viorica. 2001. Oroian Silvia. Didactică si Pedagogică.Academiei. Medicală Universitară Iuliu Hatieganu . 1980 Tămas M. Bucureşti 1985 Morlova Irina. Tussilago farfara. Bucuresti. Mentha x piperita. I. Origanum vulgare.L. Schenck H. Didactică si Pedagogică.. Ed. Tehnică.Manual de lucrări practice. vol III. Botanică. „ Al. X. Bucureste. Artemisia absinthium. Familiile: Caprifoliaceae. Mures Palade Madelena.. Botanică farmaceutică... Cynara scolymus. Karsten G. Familia Asteraceae Achillea millefolium. Grub Verlang. Univ. Ed. Thymus vulgaris. 1981 Serbănescu Jitariu Gabriela.: Botanică farmaceutică. Botanică. Toma N. Bucureşti. Atlas botanic... Didactică si Pedagogică. Moruzi Constanta. Stiintifică si enciclopedică. Digitalis purpurea. si Pedagogică. Növenytani praktikum. Toma C. Morfologia si anatomia plantelor. I. Ed. Jena... Litografia U. Solanaceae. Verlag von Gustav Fischer. Zea mays.R. Plantago lanceolata. Füzi I. Stuttgart Grintescu I. Botanica farmaceutică. Salvia officinalis. Indrumător de lucrări practice vol. Ed. Cuza”. Morfologia si anatomia plantelor.F. 2000 Popovici Lucia. 1966 Nită Mihaela.M. Recapitulare Convallaria majalis.. 1981 Ciobanu I. Rugină Rodica.. Toma C. Bucuresti 1978 Anghel I. Bucuresti. Ed. şi Ped. Botanică farmaceutică . Bucureste. Lehrhbuch der Botanik.. 1990 . Tankönykiado.F. Valerianaceae. Tg. Atropa bella-donna.Cluj-Napoca.

Band V.).Thoms. Buia A. UCCOOP. Ed. Ed. Brough. Rugină. Vol I.M. Hermann. Universul plantelor.. II. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie.. 2000. C. Marisia XXIII-XXIV.. II. Plante medicinale şi aromatice. I. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie. Botanique. 1981. Anatomia plantelor medicinale. Andronescu. Enciclopedică. II. organografie. 1990. Cambridge University Press. Fitocenologie şi vegetaţia României. Stuttgart Pârvu . Plantele endemice din flora României. Ed. 2000. Franckh-Kosmos Verlangs – GmbH et Co. Wien I Thoms. Füzi I..L. Mihaiu. 1995. ISBN 973-85602-6-8 Botanică farmaceutică. 1991. 22.. Univ.: Botanică farmaceutică Ed. Mureş Bologa. G. Cambridge University Press Botanică farmaceutică (Sistematica). Documents Phztosociologiques. vol. 1972. T. vol. Bucureşti Ciulei I. T. Maria. Flora Europea. Ligia. Edit. vol. Bucureşti. Fitocenologie şi vegetaţia României. Andronescu Ecaterina. Flora ilustrată a României. Did. Pârvu. 2000. Medicina populară. Iasi Toma. Ed. T. Bucuresti Adler W. University Press. Acad. Gostin. Rodica. Junimea. I *** 1966-1976. II. V. Kosmos Atlas Bluttenpflanzen. Medicală.R. Plantele medicinale şi condimentare din judeţul Harghita. Acad. Ceres Bucureşti Gibbons. „ Babeş – Bolyai”. XI-XIII. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică. Ceres. Ed. University Press. Grigorescu E. Irina. Flora Republicii Socialiste Romania. Ed. Agrosilv. Cluj –Napoca Csedo C. Ed..:Flora mică ilustrată a României.Did şi ped. Tutin. Plante medicinale.G. Ed. Tipomur. Academiei R. V. Botanică farmaceutică. ISBN 973-86119-5-4 . T. Bucureşti. Verlag Eugen Ulmer. Fusi.. Bucureşti Borza. vol.. 1991. Band V.S.Fitochimie şi Fitoterapie.. 1991. Stuttgart und Wien Avram R. 1994. Bucureşti Ciocârlan.. Urban & Schawarzenberg.. Îndrumător de lucrări practice. Ed.( red.. Al. 1991. citologie. xerografiat. 1993..) 1964-1980. Bucureşti Bocşe. 1952-1976 Tutin. Hermann. Bucureşti 1981 Tămas M. C. 2002.( red. Academiei Romane. Ed. 1998. Fischer R. Iosif. Ed. Ed. 1990 Todor I.. I.. Ed. 1929. 270 p.. Cambridge University Press Tutin. 1968. Ed.. B. Edit. 2004. argument al ştiinţei şi spiritualităţii româneşti.... Flora Europea. Istoria medicinei româneşti. C. Ed. 1980. Dicţionar etnobotanic. P.F.. Ecaterina... Excursionflora von Ostereich. I. şi Ped.III. Camerino Cristea V.. 1-5. Bucureşti Prodan I.. Flora Republicii Socialiste Romania. Hodisan Viorica.. I-II.. Did. Bucuresti Tutin. Ed.G. 1966 Radu A. Flora Europea. Histologie vegetală. I-X. prodrome des asociations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines).G. 434 p. ISBN 973-8021-23-5 Botanică farmaceutică. Miercurea Ciuc Dihoru. 1987. Ed. Cambridge University Press Van Tieghem.G. Tg. Bucuresti *** 1952-1965. Ed. Flora Europea. 1998. Stănescu Ursula. Ed.. (red. 1931. C. Oswald K. Urban & Schawarzenberg. I. Wien IX Toma. histologie. vol XIII.II. Vol II.. şi ped. 1928. 1993. Atlas. 1-5. 1993.: Atlas de plante.Cluj-Napoca. Medicală Bucureşti Coldea Gh.) 1964-1980. Cluj – Napoca Cristea V.

:Flora mică ilustrată a României. Did.L. 2002 Oroian Silvia. Anatomia plantelor. 1998 *** 1966-1976. Morfologia si anatomia plantelor.B. Flora Republicii Socialiste Romania. University Press. Histologie. Botanică farmaceutică. histologie. Ed.. 1952-1976 Oroian Silvia. Bucuresti. Indrumător de lucrări practice vol. 1980 Toma. Did. Botanică farmaceutică. Citologie. Ed. Bucureste. STAGII. Ed. Fusi... Ed. Toma I. Bucuresti Avram R. I II Semestrul B.. I-X. 1966 Radu A.R. Tg. vol I. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Ed. I. Andronescu. Tipomur. citologie. şi Ped. Botanica farmaceutică. Tehnoplast Company S. Vol I. 1973 Serbănescu Jitariu Gabriela... 2004 6. Litografia U. Bucureşti 1981 Todor I. Edit. Ed. Anatomia plantelor medicinale.. Vol II. 2000 Popovici Lucia. Acad. Bucureşti. Ed. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Flora Republicii Socialiste Romania. Plante medicinale şi aromatice. organografie. Morfologia si anatomia plantelor. Edit. Ecaterina. Bucuresti. vol I. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.Did şi ped..M. Buia A. Ed.. Rodica. C.: Atlas de plante. Stiintifică si enciclopedică. Tehnică. Botanică farmaceutică (Sistematica). NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Botanică farmaceutică. Bucureşti. Toma C. 1965 Grintescu I. şi Ped. Mures Palade Madelena. Bucuresti *** 1952-1965. Ed. Acad. Academiei Romane. Andrei M. Rugină. 2000 Oroian Silvia. 1981 Prodan I. Bucuresti 1978 Ciobanu I.Didactică si Pedagogică. Bucureşti 1985 Oroian Silvia. 1997 Palade Madelena et colab. Organografie. 2001. Füzi I. University Press. Ed. Didactică si Pedagogică. Didactică si Pedagogică. Bucuresti. Bucureşti. Agrosilv. Ed.lucrări practice. Ed. Bucureste. Ed. Atlas botanic. Didactică si Pedagogică. Botanică farmaceutică. Iosif. Moruzi Constanta. Botanică. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 5 7 Număr credite 2 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . Ed.: Botanică farmaceutică Ed. Atlas. Andronescu Ecaterina. Botanică farmaceutică . XI-XIII.F..

ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. antiport. Biologie celulară – anul II Facultatea de Farmacie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. IV. Ultrastructura Originea şi funcţia organitelor citoplasmatice: reticulul endoplasmatic. structura celulei procariote (celula Cyanophytae-lor şi celula bacteriană). Structura moleculară a mebranelor biologice. lipidele. Rolul microscopiei electronice în obţinerea informaţiei structurale în biologia celulară Nivelul de organizare a ultrastructurilor accesibile prin microscopia electronică. Prepararea materialelor biologice pentru cercetările microscopiei electronice. Tóth Ecaterina . sistemele de transport implicate în reglarea pH-ului citoplasmatic. II. aparatul Golgian. . STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Ultrastructura şi rolul fiziologic al plasmalemei Învelişul celular: componente. VII. Membrana eritrocitului şi antigenele grupelor sanguine. funcţii. simport. III. V. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf dr. Transport vezicular. Ultrastructura şi activităţile fiziologice ale hialoplasmei VIII.drd. Curticăpean Manuela-Claudia 3. Structuri specializate ale mebranei.1. receptorii de membrană. DISCIPLINA: BIOLOGIE CELULARĂ A. endocitoză. Originea eucariotelor şi formarea celulelor eucariote. exocitoză. Asemănarea şi deosebirea între celulela vegetală şi animală Organizarea celulară: tipuri de structuri celulare. Importanţa şi actualitatea Biologiei celulare pentru învăţământul farmaceutic Scurt istoric al celulei. Transport prin membrane Difuziunea simplă. Obligatorie 4. glicocalixul. Asimetria membranelor. VI. specializarea Farmacie 2. mobilitatea lor.Tünde Prep. proteinele carrier cu activitate ATP-azică. Caracterele infrastrucurale ale celulei vegetale Studiul constituenţilor celulari. Alcătuirea celulei eucariote. Alte tipuri de structuri (structura cenotică şi structura virusurilor). proteinele şi glucidele membranare. transport pasiv.

XIV. Compuşi chimici inhibitori şi stabilizatori ai fusului. Rolul biologic al nucleului: Biosinteza acizilor nucleici: biosinteza nucleotidelor. ultarstructura nucleoplasmei Nucleul. Biosinteza glico. derivaţi de la fenilalanină. Metode de studiu ale celulei . Rolul fiziologic al mitrocondriilor . Biosinteza Acizilor uronici. Biosinteza cutinei şi al suberinei. Derivaţi de la glicocol. Biosinteza terpenelor. rolul lui în biogeneza ribosomilor Ultrastructura şi rolul fiziologic ribosomilor. Peretele celular Ultrastructura. Biosinteza heterozidelor. triterpene. ultrastructura şi funcţia cloroplastelor. Structura electronomicroscopică proteinelor). XVII. Clonarea celulelor vegetale şi animale. constituenţii chimici. Centriol şi cinetochorul. Constituenţii nevii ai celulei vegetale Deuteroplasma. sequiterpene. biogeneza mitocondriilor. Biosinteza proteinelor (translaţie). XIX. derivaţi de la tiptofan şi derivaţi de la lizină-ornitină. Cinetica celulară . XI. compoziţia chimică.IX. XVI. sferozomii. Scheletul actinic şi filamentele intermediare. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.funcţiile membranelor mitocondriale: conversia energiei.înmulţirea celulelor . tetraterpene. Ultrastructura nucleolului.şi fosfolipidelor. glioxizomii. Mişcarea celulelor vegetale. lipozomii Ultrastructură şi rol fiziologic. Biosinteza glicozizilor cardiotonici. modificări secundare ale peretelui celular. a ADN şi ARN. şi indirectă (cariocineză şi citocineză) homeotipică (mitoza) şi heterotipică (meioza). XIII. importanţa lor farmaceutică şi funcţia lizozomilor (degradarea X. etc. Monoterpene.expresia genelor prin morfogeneză şi nutriţie. Rolul vacuomului. Biosinteza alcaloizilor.ciclul celular Tipurile de diviziune: diviziunea directă a nucleului (amitoza). XV. Biosinteza saponozidelor. Ultrastructura condriomului celular Structura electronomicroscopică Localizarea ultrastructurală a constituenţilor chimici mitrocondriali. Citoscheleton Matricea şi microtubulii (structură. cromosomii şi genele. Peroxizomii. Ultrastructura nucleului interfazic. controlul şi sinteza proteinelor . XII. aparatul vacuolar. Biosinteza acidului shikimik şi cinamic. XVIII. diterpene. ultrastructura vacuomului. Plastidomul Originea. proprietăţi şi funcţii). Incluziuni inerte.

colorarea şi recunoaşterea in situ a formelor bacteriilor simbiote. Reacţii de identificare a proteinelor (albumine şi globuline) VIII. Amidonul corodat (Solanum tuberosum şi Triticum vulgare) Mobilizarea amidonului din ţesuturi de rezervă în cazul germinării seminţelor. Prezenţa membranei celulare hemicelulozice ca material de rezervă. Alergogeni – alergie – identificarea tipurilor de polen la diferite specii de plante medicinale. Diviziunea celulară homeotipică Folosirea colarantului Schiff selectiv pentru materialul genetic. Punerea în evidenţă a acizilor organici şi a lipidelor IX. Reacţii de identificare a monozaharidelor Reacţii comune ale aldozelor şi cetozelor. prezenţa amidonului ca excipient în tabele indigene şi străine. Fenomene de membrană Observaţii pe membrana eritrocitului de mamifer. măsurarea presiunii osmotice la celulele de Allium cepa. reacţii de diferenţiere a aldozelor şi cetozelor. Electronmicroscopul. II. Mutageneza fizică şi chimică. efectuarea măsurătorilor în lungime şi suprafeţe. XV. XI. VII. Observarea microscopică a granulelor de amidon în frunze de Vallisneria spiralis. Influenţa unor factori fizici şi chimici asupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii. importanţa farmaceutică a amidonului. X.obiectiv şi ocular. recunoaşterea fazelor diviziunii celulare la Triticum aestivum şi Allium cepa. VI. Diviziunea celulară heterotipică Micro. substanţe antimutagene .Tehnica executării frotiului. în seminţele de cafea (Coffea arabica) Forma celulelor hialine în foliolele speciilor de Sphagnum. Celule amiceliate la drojdia de bere Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini la Lupinus albus. V.Microscopul. IV. Măsurători microscopice Folosirea micrometrelor . Ţesutul formativ şi cromosomii în vârful rădăcinilor de Allium cepa – tehnică de colorare cu carmin acetic XIII.şi macrosporogeneza . XIV. Incluziuni ergastice Tipurile de amidon. Rhizobacterium lupinii. Fenomene de membrană Osmoza. III. XII. Identificarea celulelor vii şi moarte în cazul produsului comercializat (Saccharomyces cerevisiae).

.Biologia celulei vegetale. Structuri cu mucilagii depuse pe membrana celulară epidermică la seminţe de in (Linum usitatissimum). Anghel I. Olea europea).Biologia moleculară a celulei vegetale. Zoltan K. (1991) . Tipografia Universităţii Bucureşti Constantinescu D. Editura Ştiintifică si Enciclopedică. Matsudara P. 706 p. Bucureşti.Diviziunea celulelor la plante sub influenţa substanţelor biologic active. Zypursky S. pericarp de Citrus limonium şi Piper nigrum. Brezeanu Aurelia (1981) .. XVII. Influenţa pH-ului asupra activităţii catalazei. Biosinteza Biosinteza monoterpenelor aciclice şi monociclice. cromatografia pe diferite suporturi. Toma N. 176 p.L. electroforeza. Biosinteza lipidelor şi acizilor uronici.. Pimpinella anison. Acatrinei Gh. Celule perispermice de grâu (Triticum vulgare) şi de secară (Secale cereale). Editura CERMI. Celule cu ulei gras solid şi lichid (Theobroma cacao. Influenţa temperaturii asupra activităţii catalazei. „Babeş-Bolyai”.Cytology. Acatrinei Gh. Impr. Fac. Iaşi. Evidenţierea activităţii hemicelulazelor.Molekuláris növénybilógia – szemelvények. Juniperus communis). Ulei eteric secretat de celule epiteliale şi de canalele secretoare schizogene pericarpice (Coriandrum sativum. Biosinteza terpenoidelor. Acatrinei Ligia (1998) . 336 p. Enzime Evidenţierea activităţii reductazei şi catalazei în frunze de Vallisneria spiralis.). Carum carvi.. 280 p. Dudits D. Iaşi. 3rd edition Scientific American Books Inc. Forsythia sp. Berk A. Recapitulare 5. W. Pimenta officinalis) şi celulele eteroleifere (Cinnamomum zeylanicum).. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare din florile imature (Caryophyllus aromaticus. Baltimore D. Introducere în tehnica centrifugării şi ultracentrifugării XIX. Bucureşti Balázs E. Univ. Ladish H.. Tehnici speciale utilizate în biologia celulară şi moleculară Obţinerea de protoplaşti. Biosinteza sescviterpenoidelor.Reglarea proceselor ecofiziologice la plante. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Acatrinei Gh. (1994) . Haţieganu Elena (1983) . (1958) . (Hypericum perforatum.. fracţionarea celulară.Evidenţierea anomaliilor cromosomiale din meristemul radicular de Triticum aestivum. Cluj-Napoca. difracţia cu raze X. Acatrinei Ligia (1998) . Geografie şi Geologie . criofractura.Practicum de citologie vegetală. Identificarea flavonoidelor pe cale histochimică în petale de plante medicinale. Foeniculum vulgare). (eds) (1999) . Acatrinei Gh. 168 p. (1986) – Biologie celulară. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare şi canale rezinifere (Pinus sylvestris...H. Akadámiai Kiadó. Biosinteza flavonoidelor şi proteinelor. cultura de celule şi ţesuturi.. Iaşi.Biotehnologia plantelor. Freeman & Comp. Editura CERMI. Editura Junimea. New York Deliu C. lucrări practice. de Biologie. Viola arvensis.Gr... Laticiferele articulate anastomozate şi neanastomozate (fructe imature la Papaver somniferum şi tulpini de Chelidonium majus). Darnell J. Editura Medicală. XX. Ulei eteric secretat de ergastoplasma celulelor oleifere (idioblast eteroleifer) în frunze de Laurus nobilis. Budapest..E. XVIII. tratate cu mutatageni. XVI. Pinus nigra.

Tudományos és Enciclopédiai Könyvkiadó. (1986) . Kolozsvár-Napoca Nagy M.Mi a sejt.A növényi anyagcsere. 82 p.Celula vegetală.(1984) .(1983) . Darnell J... Budapest Heidcamp H.H. (1979) . NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.M. Ladish H. Berkley and Los Angeles. Ed. STAGII. Republicii Socialista România. Bucureşti Kovács J. Toma C. ELTE Egyetemi tankönyv. Dacia Könyvkiadó. Budapest Szabó T. Ed.Növényélettan – az anyagcsere és fejlődés molekuláris és biokémiai alapjai.: (1977) . Kerekes M.A virus és a rák.K. Ed. Bukarest Módy J.. Impr..Összehasonlitó anatómiai előadások I. Mischiu Letiţia (1971) .Növénybiotechnológia. Akadémiai Kiadó. Smith H.. Benga Gh. Oniceanu Doina. 496 p. (1976) . Bukarest Szalmatova T.. Didactică Pedagogică.L.(1984) . (1977) . Eötvös Kiadó. Semestrul I II Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 3 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen . (1976) . Bukarest Nagy G. 14.Ép testben ép erek. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. William (1995) – Cell Biology laboratory Manual (funded by NSF-DUE 9451132).. Saint Peter.. Natura. Budapest Czeizel E.A. Didactică şi Pedagogică. Editura Universităţii „Al. (1995) . (2000) . Matsudara P.A növényi sejt élettana. New York Láng F. Gondolatkiadó. 241 p. Minnesota. Kriterion Könyvkiadó.. 275 p. (1967) . (1990) .Jövők titka.I. Sejttan. USA Hess D. Budapest Feszt T. Gustavus Adolphus College (Biology Department). Budapest. Akadémiai Kiadó. (1998) .Heterózis és mutáció a kukoricában. 245 p Dudits D. Bucureşti. (1971) . Berk A. Baltimore D. Budapest Ionescu-Varo M. 6. Diculescu I. Scientific American Books Inc. Dacia Könyvkiadó.Növényélettan . Mezőgazdasági Kiadó. Editura medicala. (2000) . Onicescu Doina. Bukarest Kis Z.Természet.The Molocular Biology of Plant Cell – Botanical Monographs Vol. Mezőgazdasági Kiadó. Bucureşti. Acad. 998 p.. Niţă Mihaela (1995) .Diculescu I. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.. XX. század.Biologie celulară.Biologie Celulară. Budapest. Zypursky S. (1975) . Popescu L.Szerkezetek és rendszerek a növényvilágban. W. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. 251 p. Budapest.E. Budapest Bálint A. Heszky L.A molekulák és az élet.Sz. Balázs A. University of California Press.Cytology.: Ember. 3rd edition.Biologie celulară.Daganat Biológia.Cuza” Iaşi. ELTE Eötvös Kiadó. (1983) . Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó. Freeman & Comp.

anul III Facultatea de Farmacie. V. Mecanismul modificărilor „in vivo”. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Condiţiile şi factorii care au determinat apariţia farmaciei clinice. Strategii în dezvoltarea cooperării. II. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.A. Obligatorie 4. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. Rolul necooperării. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în terapia bolnavului spitalizat Rolul farmacistului în aprovizionarea cu medicamente. Reacţii adverse medicamentoase (R. preparării şi selectării medicamentelor. IV. III.anul V Facultatea de Farmacie. 2. Consiliere şi îngrijiri farmaceutice .A. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. VI. Farmacia clinică Scurt istoric al farmaciei clinice.A. Biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase. Informaţia asupra medicamentului. Manifestări clinice ale reacţiilor alergice. Importanţa clinică a formulării.1. în pediatrie şi la vârstnici. Posibilităţi de interferenţă. Atribuţiile farmacistului clinician. Cauzele principale ale necooperării. Tipuri de R. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Reacţii adverse asupra procesului reproducerii. preparării şi selectării medicamentelor Obiectivele formulării. VII. Sarcinile farmacistului clinician în aprecierea rezultatelor de laborator. Relaţia între structura chimică a substanţei medicamentoase şi apariţia R.A. Farmacie clinică . Cooperarea bolnavilor Mărimea cooperării. Interacţiuni medicamentoase . specializarea Asistenţă de Farmacie. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician. Rogoşcă Maria 3. Rolul şi atribuţiile farmacistului în cadrul spitalului. DISCIPLINA: FARMACIE CLINICĂ A. Efectele toxice ale medicamentelor. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.) Noţiunea de R.dr. Metode de constatare a necooperării. Influenţa medicamentelor asupra testelor de laborator Modificări ale valorilor investigaţiilor de laborator. specializarea Farmacie. B. Obligatorie B. Mecanismul de producere a schimbărilor „in vivo”. Sisteme cu cedare controlată.

Sistem de distribuire a medicamentelor bazat pe doze unitare Unit. neurologice. Prepararea dozelor unitare. reconstituante. Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital Aprovizionarea şi eliberarea medicamentelor în doze unitare. Medicamentele şi conducerea auto. Interacţiuni de ordin farmacodinamic. Alegerea medicamentelor.aligoelemente). hepatice. VII. sistem endocrin . Rolul alimentaţiei asupra absorbţiei medicamentelor Interacţiuni ale medicamentelor cu alcoolul şi alimentele. în pediatrie şi la vârstnici Tipuri de reacţii adverse. Factorii epidemiologici ai procesului epidemiologic medicamentos. Adaptarea medicaţiei în funcţie de evoluţie. III. Dose System. II. . VIII. al altor organe . IX. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. Monitorizarea terapiei medicamentoase Unele aspecte practice ale monitorizării terapiei medicamentoase. renale. IV. Tehnologia preparării şi controlul soluţiilor nutritive parenterale. Reacţiile alergice la medicamente. Diagnosticul. vitamine. Formele de manifestare a procesului epidemiologic medicamentos. gastrointestinale.ochi. distribuţie. Sistemul centralizat şi descentralizat de preparare a medicamentelor în doze unitare. Organizarea unui centru de informare asupra medicamentelor. Rolul farmacistului în cercetarea clinică a medicamentelor noi. Stări patologice cauzate de medicamente Stări patologice cardiovasculare. X. Stabilirea dozelor. Stabilirea tipului de farmacoterapie. ale aparatului respirator. Organizarea sistemului de distribuire a medicamentelor uni-doze. muşchi. urechea internă. tipuri de farmacoterapie. VI. Forme ale activităţii de farmacoepidemiologie.produse de medicamente.Interacţiuni de ordin farmacocinetice (în faza de absorbţie. psihice. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. (Substanţe energetice. Controlul administrării eficienţei. (la nivel molecular şi la nivelul unor sisteme anatomo-fiziologice). V. biotransformare şi excreţie a medicamentelor). ţesut conjunctiv. Farmacoterapia Tipuri de terapie. Utilizarea medicamentelor Planul terapeutic. Atribuţii clinice ale farmacistului. Încetarea tratamentului. Farmacomania şi farmacofobia. Anticiparea reacţiilor adverse. Elemente de farmacoepidemiologie Procesul epidemiologic medicamentos. Alimentaţia parenterală Bazele biochimice ale alimentaţiei parenterale. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Scopul curativ şi atitudinea profilactică.

Medicamente stupefiante şi psihotrope Reglementări privind depozitarea şi manipularea medicamentelor stupefiante şi psihotrope. Obstacole in calea comunicării. Supravegherea medicamentelor noi introduse în terapeutică. Curs introductiv Scurt istoric al apariţiei farmaciei clinice. lipsa relaţiei medic . Sfaturi practice in comunicare. Neutralizarea reziduurilor. promovarea ambalării medicamentelor V. labilitatea psihica. numărarea tabletelor ramase. decizia intenţionata. simplificarea administrării medicamentelor. XIII. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Evaluarea preclinică şi clinică a medicamentelor. informaţia necorespunzatoare. Cooperarea pacientului. Strategii in dezvoltarea cooperării Prepararea cu atenţie a medicamentelor. Cronofarmacocinetica Relaţia dintre cronobiologie şi efectele tratamentului medicamentos. Metode de constatare a cooperării: interogarea. distribuţia. Factorii care au determinat pariţia farmaciei clinice. separaţia sociala. Interacţiuni între medicamente şi diferite sisteme sau organe Probleme ridicate de calea de administrare orală şi parenterală. Cauzele principale ale necooperarii Ambalajul necorespunzator al medicamentelor. Medicamentele citostatice Personalul implicat în prepararea soluţiilor perfuzabile cu citostatice. Conţinutul si obiectivele cursului de consiliere a pacienţilor. IV. IX. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR RELAŢII ALE FARMACISTULUI CU PACIENTUL I. Condiţiile unei bune comuncari. analiza medicamentoasa. Reglementări privind introducerea medicamentelor noi în terapeutică. Organizarea spaţiului destinat preparării amestecurilor citostatice. Rolul necooperarii. Absorbţia. Mărimea cooperării. Monotizarea bolnavilor la domiciliu Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în supravegherea bolnavilor. . medicatia multipla. Comunicarea. XI.bolnav. etichetare necorespunzatoare.VIII. notarea urinii. XII. caracterul medicatiei. B. X.farmacist . Exemple. Protecţia persoanelor. Model de comunicare. II. etichetarea exacta si completa. reacţii adverse medicamentoase. metabolizarea şi secreţia medicamentelor. III.

Educaţia sanitara asupra medicamentului Cauzele de nerespectare a tratamentului: caracteristicile bolnavului.cauze. tipuri. Sisteme de comunicare si informare. Folosirea Automedicatia si abuzul de medicamente. Diareea . tratament IV. II. Consilierea unor categorii de bolnavi: consilierea bolnavilor vârstnici. principiilor de tratament si a medicamentelor utilizate in cele mai frecvente stări de boala II. Activitatea Centrelor Europene de Informaţii Asupra Medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. general. Rolul medicamentului. osoasa. articulara. schemelor. V. cunoaşterea medicamentului. Constipatia . Strategii pentru educaţia sanitara despre medicament: strategii generale. incorecta a medicamentului. alte materiale. Conţinutul de informaţie despre medicament oferit pacientului: înţelegerea reţetei. Tuşea . simptome. simptome. relaţia medic-pacient. Obiectivele educaţiei sanitare Obiective generale.cauze.simptome. Obiective ale educaţiei sanitare referitoare la medicament.cauze. IV. bolnavi cu accidente vasculare cerebrale. Consilierea Sarcina farmacistului in consilierea pacientului. bolnavi cu afecţiuni inflamatorii ale articulaţiilor. Modele sanitare si de educaţie sanitara Nerespectarea prescriptiei medicale. Astmul bronsic . Tehnici de comunicare verbala: interviul. bolnavi cu vederea slăbită.de gat. comunicările. III. expectorativa. Sarcinile farmacistului de spital in asigurarea unei bune consilieri. tratament inhalator. Evaluarea educaţiei sanitare despre medicamente. strategii de schematizare a programelor educarive. tratament . Prezentarea pe scurt a simptomelor. Cefalea . tratament VII.materialul de ajutor. caracteristici ale tratamentului. mecanisme. EDUCAŢIA SANITARA I. broşurile. caracteristicile bolii. Educaţia pentru sănătate Rolul spitalului. tuse uscata. tipuri de aplicatoare V. medicamente VI.VI. mecanisme. Durerea .cauze. musculara. materialul audiovizual. medicamente recomandate III. Materialul educativ auxiliar: materialul tipărit.

R. Bucureşti. Tg. Budapest. Afecţiuni cutanate cauzate de expunerea la soare . Cluj-Napoca.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. J. 1989 Mezey G. I. Ediţia a V-a. antibioticele in timpul sarcinii si alăptării XIV. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase. XV.. Ediţia a II-a. Ed.Dacia. 1980 Mezey G. patologice. Ed. 1993 Dobrescu D. Înţepături de insecte . Harvey Pamela. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem.: Bazele farmacologice ale practicii medicale.Med. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică. tratament diuretic. Ed. Infecţia urinara . Ediţia a III-a. 1984 Stroescu V. Egyetemi Gyógyzsertár. Michaela Constantinidi. antibiograma.Mureş. 1999 . Ed. Bucureşti.Dacia.: Farmacoterapia practică. C. Principii de tratament antibacterian . BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Szeged. urmări.urmări imediate tardive. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics. L. şi colab. 1984 Dobrescu D. A.VIII. Ediţia a IV-a Ed. 1995 Stănescu V. patologice ale glicemiei. Edit.: Farmacoterapia. tratament. Budapest.. Josefina Corciovei Constantinescu.Medicală Callisto Bucureşti. simptome. Bucureşti.I.I. Vol.reacţii immediate. Brezina. 5. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor. A. Bucureşti. Champe: Farmacologie. local XII. cat.R. cat timp. M.Med. II. reacţii adverse ale antibioticoterapiei. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat. Egyetemi Gyógyszertár. ce antibiotic se recomanda. Hipertensiunea arteriala .: Klinikai Gyógyszerészet.Med.A.: Clinicai Gyógyszerészet. şi colab.Med. Gourley. analiza rapida IX. Oana Andreia Coman: Farmacologie. Semmelweis Orvostudományi Egyetem. Ed. Anemia . Ed. Ed. Ed.T. Medicina. metode-protectie XIII. E.All Bucureşti.Sote. 1995 Stroescu V.Med. Cluj-Napoca. antiseptic. Ed. D.valori normale. Ed. 1979 Mycek Mary.Med.. Ulcerul varicos . Bucureşti. Cluj-Napoca.valori normale. medicamente recomandate X. tratament XI. tipuri. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S. Bucureşti.. 1990 Stroescu V.Univ. tratament local. şi colab.tipuri de anemii..insuficienta venoasa cronica. Bucureşti. II. general. Ed..Dacia. Williams&Wilins. 2002 Simiti I. Kory: Metabolismul medicamentelor. Ed. Ediţia a IV-a.când. 1981 Beldeanu D. simptome. Diabet . 1989 Herfindal E. Fulga.Med. clasificare. Vol. 1995 Soós G. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. tratament general.: Elemente de farmacie clinică. 1993 Cuparencu B.simptome. Safta.

M. Gourley. L. Ediţia a V-a. II. Budapest.I.: Clinicai Gyógyszerészet. Egyetemi Gyógyzsertár. Oana Andreia Coman: Farmacologie. 1993 Cuparencu B. Ed. 1995 Stroescu V. Ed.Med. Safta. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase. Harvey Pamela.Dacia. Ed. 1979 Mycek Mary.Med.Sote.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. 2002 Simiti I.Dacia. Tg. I II Semestrul B. Vol.: Farmacoterapia practică. Egyetemi Gyógyszertár. Szeged. Ediţia a III-a.: Farmacoterapia. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.I. Ediţia a IV-a. Ed.B.: Elemente de farmacie clinică.. E. Edit. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Fulga. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. Bucureşti. Bucureşti. I. Kory: Metabolismul medicamentelor. Medicina. Ed..Med. Cluj-Napoca. 1989 Herfindal E. şi colab. Brezina. Bucureşti. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Michaela Constantinidi. Ed. Budapest.All Bucureşti. Ediţia a IV-a Ed. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor.. 1984 Stroescu V.Med. Ed. Cluj-Napoca.Med.Medicală Callisto Bucureşti. J. 1995 Soós G. 1999 6.Med. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică.. 1995 Stănescu V. R.R. Ed. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem. Bucureşti. Vol. 1984 Dobrescu D.: Klinikai Gyógyszerészet. STAGII. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S. II. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat.. Ed. Bucureşti. Semmelweis Orvostudományi Egyetem.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Josefina Corciovei Constantinescu. 1981 Beldeanu D. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics.Dacia. Williams&Wilins. 1993 Dobrescu D. Cluj-Napoca. C. 1980 Mezey G.T. şi colab. 1989 Mezey G.Med.Mureş.Univ. Ediţia a II-a. Champe: Farmacologie. Ed. şi colab. A. Bucureşti. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. A.. D. 1990 Stroescu V. Ed. Bucureşti.A. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok.

CATEDRA F2 .

Medicamente homeopate . C. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf.dr.anul III Facultatea de Farmacie. Marcarea. Produse vegetale . 2.Principii active .1. D. II. Fitoterapie . Biogeneza compuşilor naturali.anul V Facultatea de Farmacie. Ambalarea. Avantajele cultivării plantelor medicinale. Obţinerea plantelor medicinale din flora spontană. B. Principiul activ ca individ chimic sau ca total de substanţe active (fitocomplex). Definiţie. DISCIPLINA: FARMACOGNOZIE . Nomenclatura. C. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.dr.FITOTERAPIE A.anul II Facultatea de Farmacie. G. Depozitarea. Ocrotirea plantelor din flora spontană. D. Părţi de plante folosite. specializarea Asistenţă de Farmacie. Chemotaxonomia.drogul vegetal brut.anul II Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. Droguri cu acţiune fizică Lycopodium sporae. Deontologie şi legislaţie farmaceutică . Etică şi deontologie farmaceutică .drd. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. specializarea Farmacie. Compoziţia chimică . Controlul produselor vegetale. Principiul activ. Cultivarea plantelor medicinale. specializarea Farmacie. Partea generală Definiţia şi istoricul farmacognoziei. E. . F. Cartarea. Produsul vegetal brut . Condiţionarea produselor vegetale. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Sortarea produselor vegetale. Zőld Eszter-Erika 3. Necesitatea şi incovenientele obţinerii plantelor din flora spontană. Obiectivele cultivării. G. Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană şi din culturi. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. Măsuri agrofitotechnice pentru creşterea producţiei. Eşianu Sigrid Şef lucr. Clasificarea compuşilor naturali. B. E. specializarea Asistenţă de Farmacie.fitocomplex. Fitoterapie .anul V Facultatea de Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie. Transportul. specializarea Farmacie. F. Carbo medicinalis. Farmacognozie . Gossypium depuratum. specializarea Farmacie. Uscarea plantelor medicinale.anul III Facultatea de Farmacie. Varga Erzsébet Prep.

Uleiuri grase nesiccative: Olivae oleum. Digitalis lanatae folium. Gossypium depuratum. Agar.acţiune. Cellulosum. Rhamni catharticae fructus. Cerasorum stipites.Generalităţi. Hellebori radix. Helianthi oleum. Strophanti kombe semen. Dozare. Droguri cu acţiune laxativă ce nu conţin derivaţi antracenici: Scammoniae resina. Identificări şi determinări cantitative. Reacţii de identificare. Determinare cantitativă. Ceratoniae fructus. Fraxinus ornus. Gossypi oleum. Mucilagii din plante superioare: Althaeae radix et folium. Răspândire. Inozitolum. Scillae bulbus. Hippocastani semen. Populi gemmae. Plantaginis folium. Dextrine. Legătura glicozidică. Rolul lor în plante. Ulei de germeni de grâu şi porumb. Efecte secundare. Juglandis folium. Myrtilli fructus. Mucilagii . Levistici radix. Hyperici herba. Gossypium depuratum mixtum. Identificări. Graminis rhizoma. Utilizări. Alchemillae herba. Bistortae rhizoma. Crataegi flos. Droguri cu glicozide cianogenetice: Amygdalae semen. Aloe. Heteroglicani. Metode de dozare.Generalităţi. Ratanhiae radix. Angelicae radix. Droguri cu conţinut în cumarine: Generalităţi: Structura chimică. Structura chimică. Fosfatide Generalităţi: Compoziţie chimică. Uleiuri grase siccative: Sojae .Generalităţi. Chrysophanolum. Verbasci flos. Utilizări. Asperulae herba. Droguri cu glicozide cardiotonice: Generalităţi. Droguri: Digitalis purpureae folium. Jalapae resina. Armoracia rusticana. Carrageen. Identificare. Relaţia structură chimică . Robiniae pseudoacaciae flos. Droguri: Amylum. Trioni herba. Fructosum. Allium cepa. Polizaharide. Sesami oleum. Dextranum. Podophyllinum. Caricae. Adonidis herba. Gume . Droguri: Cydoniae semen. Violae tricoloris herba. Manna. Malvae folium et flos. Equiseti herba. Mel depuratum. Ammi majorus fructus. V. Utilizări. Ceruri.Generalităţi. Droguri cu glicozide fenolice: Uvae ursi folium. Inulinum. Oligozaharide . Nerii folium. Eryngii herba. Răspândire. Identificare. Droguri cu saponozide: Generalităţi: Structură chimică. Droguri: Glucosum. Pimpinellae radix. Tragacantha. folium et fructus. Lini semen. Calendulae flos. Droguri: Quercus cortex. Hederae herba. Rolul heterozidelor în organismul vegetal. Tormentillae rhizoma. Droguri: Saponariae rubrae radix. Droguri cu conţinut în glicozide (heterozide) Generalităţi: Noţiunile "aglicon" şi "partener glucidic". Quillajae cortex. Maydis stigmata. Structura chimică. Convallariae herba. Rubiae tinctoriae radix. Glucide şi droguri cu conţinut în glucide Monozaharide . Cynarae folium. Allium sativum. Saponariae albae radix. Răspândire. Clasificare. Alginaţi. Vitis idaeae folium. Sarsaparillae radix. Gei rhizoma. Droguri: Saccharum. Herniariae herba. Acţiune farmacologică. Salicis cortex. Spiraeae herba. Amygdalae oleum. Proprietăţi chimice.III. Salep tuber. Sambuci flos. Droguri cu glicozide tiolice (senevoli): Sinapis nigrae semen.Homoglican. Sinapis albae semen. Malvae arboreae flos. Coryli folium. Farfarae folium. Solidaginis herba. Proprietăţi fizico-chimice. Sorbitolum. Droguri: Frangulae cortex. Determinări cantitative. Droguri cu conţinut în materii tanante Acţiune farmacologică. Helianthi neutralisatum oleum. IV. Sanguisorbae herba. Mucilagii din plante inferioare: Acid alginic. Psylli semen. Liquiritiae radix. Salicariae herba. VI. Pectine – Generalităţi. Ononidis radix. Ginseng radix. Saccharum lactis. Droguri cu glicozide antracenice: Generalităţi. Cardui mariae fructus. Generalităţi . Droguri cu conţinut în flavonoide şi antocianine: Generalităţi: Structura chimică. Primulae radix. Anserinae herba. Laminariae stipites. Melliloti herba. Agrimoniae herba. Hammamelidis folium. Polygalae senegae radix. Droguri cu flavonoide: Sophorae flos. Rhamni purshiani cortex. Droguri: Acaciae gummi. Droguri cu antocianine: Cyani flos. Droguri: Ammi visnagae fructus. Acţiune. Acţiunea tonicardiacelor. Grăsimi vegetale şi animale. Acţiuni farmacologice. Gallae. Rhei rhizoma. Sennae folium et fructus. Rapae oleum. Strophanti grati semen. Uleiuri grase semisiccative: Arachidis oleum.

Cocos oleum. Anisi stellati fructus. Uleiuri grase cu acţiuni specifice: Ricini oleum. Cinnamomi chinensis cortex. Capsici fructus. Jecoris aselli oleum. Droguri: Chamomillae flos. Ammoniacum resina. Scopariae herba. Clasificarea sescviterpenelor. Guajaci ligni. rapiţă). VIII. Foeniculi fructus. Răşini. Uleiuri volatile şi droguri cu conţinut în ulei volatil Generalităţi: Caractere generale ale uleiurilor volatile. Răşini terpenice: Colophonium. Camphora. Millefolii flos. Ceruri: Cera alba. Granati cortex. Obţinere. Rosmarini folium. Cocae folium. Lini oleum. Alcaloizi piridinici şi piperidinici: Nicotianae folium. Stramonii folium. Pini turio. Cera Carnaube. Droguri din familia Apiaceae: Anisi vulgaris fructus. Curara. Quassiae lignum. Conii fructus. Theae folium. Zedoarie rhizoma. Alcaloizi chinolinici şi izochinolinici: Chinae cortex. Balsamuri. Melissae folium. Grăsimi solide şi semisolide: Cacao oleum. Alcaloizi neheterociclici: Ephedrae herba. Mandragorae folium. Alcaloizi chinolizinici: Cytisi semen. Ellemi. Alcaloizi imidazolici: Jaborandi folium. Structura chimică. Compoziţia chimică. VII. Galbanum.oleum. Carvi fructus. Lecitinum vegetabile (soia. Duboisiae folium. Croci stigmata. Piperis nigrae fructus. Petroselini fructus et radix. Pini montanae aetheroleum. Colae semen. Răspândire. Determinări cantitative. Pix lithanthracis. Asari rhizoma. Yohimbae cortex. X. Aspecte botanice. Terebinthinae aetheroleum. Opium. Curcumae rhizoma. Hyoscyami folium. Balsamum tolutanum. Gudroane: Pix liquida. Reacţii de identificare. Hydrastidis rhizoma. Droguri din familia Rutaceae: Citri pericarpium. IX. Adeps lanae hydrosus. Pix Betulae. Coriandri fructus. Aurantii pericarpium. Localizare. Clasificare. Proprietăţi chimice. Metode de analiză. Droguri din familia Lauraceae: Cinnamomi ceylanici cortex. Rauwolfiae radix. Cetaceum. Arnicae flos. Fosfatide: Lecitinum ex ovo. Ipecacuanhae radix. Cera flava. Sabadillae semen. Hyppoglossi jecoris oleum. Basilici herba. Scopoliae radix. Alcaloizi indolici: Strychni semen. Aurantii floris aetheroleum. Ignatii semen. Gudroane Generalităţi: Compoziţia chimică. Arecae semen. Anethi fructus. Berberidis cortex. Chelidonii herba. Cera jojoba. Larrea resina. Răspândire. Caryophylli flos. Alcaloizi purinici: Coffeae semen. Juniperi fructus. Serpylli herba. Cacao semen. Vincae roseae herba. Droguri din familia Asteraceae: Generalităţi. Alcaloizi terpenici: Aconiti tuber. Adeps lanae anhydricus. Guajaci resina. Secalae cornutum. Gummi rezine: Myrrha. Droguri din diferite familii: Citronellae aetheroleum. Assa foetida. Tiliae flos. Lobeliae herba. Guarana. Calabarica faba. Colchici semen. Hyssopi herba. Calami rhizoma. Lavandulae flos. Menthae crispae folium. Droguri din familia Lamiaceae: Menthae piperitae folium. Boldo folium. Bergamottae aetheroleum. Mastix. Galangae rhizoma. Determinare cantitativă. Amara pura: Gentianae radix. Crotonis oleum. Vincae minoris herba. Obţinere. Pix Abietinarum. Structuri chimice. Papaveris fructus. Droguri din familia Zingiberaceae: Zingiberis rhizoma. Acţiuni farmacologice. Salviae folium. Oenotherae oleum. Centaurii herba. Pix Pinaceae. Metode de extracţie. Alcaloizi tropanici: Belladonnae radix et folium. Proprietăţi fizice şi chimice. Hydnocarpi oleum. Niaouli aetheroleum. Droguri cu conţinut în alcaloizi Generalităţi: Definiţie. Droguri cu conţinut în substanţe amare Generalităţi: Definiţie. Alcaloizi sterolici: Veratri rhizoma. Balsamum Copaivae. Droguri din familia Myrtaceae: Eucalypti folium. Balsamuri şi răşini fenilpropanice: Balsamum peruvianum. Dracocephali herba. Utilizări. Cera lanae. Pix Juniperi oxycedri. Mathe folium. Apii fructus. Acţiuni farmacologice. Olibanum. Menianthidis . Thymi herba. Origani herba.

Controlul macroscopic a 3 droguri conform FR X. Ammi visnagae fructus. Determinarea pierderii prin uscare a unui drog. Cucurbitae semen. Droguri cu conţinut în vitamine Sorbus aucupariae fructus.Gummi arabicum. Pectine .şi microscopice: Lycopodium sporae. Condiţii de puritate conform FR X. III. Jecoris oleum. Determinarea conţinutului în substanţe solubile. Salep tuber. V. Cynosbati fructus. IV. Chinae cortex. Gossypium depuratum: Măsurarea perilor cu lanametrul. XIV. II. fructus et flos. Efectuarea a 3 preparate microscopic conform FR X. Droguri cu acţiune sedativă Valerianae radix. XII. Piper methysticum rhizoma (Kawa-Kawa). Controlul purităţii drogurilor conform FR X Determinarea impurităţilor dintr-un dorg. Amara adstringentia: Condurango cortex. Determinarea factorului de îmbibare a produsului Lini semen. Denumirea latină a drogurilor. Sinapis albae semen. Cinae flos (santonina). Droguri cu acţiune insecticidă Pyrethri flos (Chrysanthemum vulgare). Leonuri herba. VI. Hippophae fructus. Cetraria islandica. Droguri cu acţiune antihelmintică Filicis maris rhizoma. Carrageen. Graminis rhizoma. Aurantii pericarpium. Urticae folium. Sinapis nigrae semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune fizică Caractere macro. Farfarae folium. Malvae flos et folium.folium. Laminariae stipites. Controlul microscopic Tehnica pregătirii preparatelor microscopice. XI. Determinarea vâscozităţii unui extract cu aparatul Höppler. . Amara aromatica: Absinthii herba. Cannabis indicae herba. Viburni cortex. Lini semen. Tanaceti flos. Determinarea cenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil. Calami rhizoma. Modul de efectuare a unei analize farmacognostice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Lucrare introductivă Scopul lucrărilor practice. Determinarea cantitativă a sinigrinei conform FR X. Plantaginis folium. Vizitarea Grădinii de plante medicinale şi aromatice a UMF. Gume. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în glucide: Amylum. XIII. Verbasci flos. Lupuli strobuli et Glandulae. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cianogenetice şi senevolice Amygdalae semen. Crataegi folium. Amara mucilaginosa: Cetraria islandica. Agar-agar. Faex Medicinalis. Passiflorae herba. Tragacantha. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în mucilagii Althaeae radix et folium. Orientarea în FR X. Sambuci flos.

Ononidis radix. Arnicae flos. Primulae radix. Anserinae herba. Origani herba. Analiza farmacognostică a grăsimilor. Calendulae flos. Liquiritiae radix. Saponariae albae radix. Dracocephali herba. Determinarea cantitativă a arbutozidei prin titrare iodometrică. Quercus cortex. Sophorae flos. Hamamelidis folium. Cardui mariae fructus. Determinarea cantitativă a antraglicozidelor coform FR X. Hellebori rhizoma. Sennae folium et fructus. XVII. Lavandulae flos. Chrysarobinum. Rhei rhizoma. antociani. Strophanti semen. Analiza calitativă a uleiurilor volatile: Condiţii de puritate conform FR X. Convallariae herba. Dozarea mentolului şi esterilor de mentil conform FR X. Agrimoniae herba. Melissae folium. Jecoris oleum. . Equiseti herba. Adonidis herba. Determinarea constantelor fizice. Alcoolum cetylstearylicum et emulsificans. Analiza farmacognostică a drogurilor cu flavonoide. XI. Millefolii flos. Eryngii herba. Digitalis lanatae folium. Cerasorum stipites. Senegae radix. Determinarea cantitativă a substanţelor tanante prin metoda pulberii de piele şi metoda Lőwenthal. X. uleiurilor şi cerurilor Adeps lanae anhydricus. Malvae arboreae flos. Identificare prin CSS. de iod. cumarine Cynarae folium. Meliloti herba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cardiotonice Digitalis purpureae folium. Gallae. Cera alba. Hederae folium. Salicariae herba. IX. de ester. Ricini oleum. Gei rhizoma. Analiza farmacognostică a drogurilor cu materii tanante Ratanhiae radix. VIII. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Lamiaceae Menthae piperitae folium. Cetaceum. Determinarea Indicelui hemolitic. Helianthi oleum et oleum neutralisatum. Uvae ursi folium. Indicelui de spumificare. Adeps lanae hydrosus. XVI. Determinarea cantitativă a uleiului volatil conform FR X Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă. Dozarea saponinelor hemolitice. XIV. Identificarea flavonoidelor prin reacţii chimice şi CSS. Thymi herba. Identificarea proazulenelor. Cera flava. Trioni herba. Lini oleum. Salviae folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide fenolice Vitis idaeae folium. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Asteraceae Chamomillae flos. Identificarea substanţelor tanante prin reacţii chimice.VII. Cacao oleum. Hyperici herba. Cyani flos. XII. de saponificare. XV. Aloe. Scillae bulbus. Alcooles lanae. Violae tricoloris herba. Myrtilli fructus. Ammi visnagae fructus. Serpylli herba. dozare XIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu saponozide Saponariae rubrae radix. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide antrachinonice Frangulae cortex. Dozarea azulenelor din Chamomillae aetheroleum. Maydis stigmata. Controlul purităţii: Indice de aciditate. Rosmarini folium. Obţinerea uleiului volatil prin hidrodistilare.

Dozarea carvonei prin metodă spectrofotometrică. Urticae folium. Berberidis cortex. Identificarea uleiurilor prin CSS. Cichorii herba. Ephedrae herba. Ipecacuanhae radix. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi tropanici Belladonnae radix et folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi neheterociclici Colchici semen. Centaurii herba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi indolici Strychni semen. Analiza farmacognostică a drogurilor cu principii amare Gentianae radix. Stramonii folium. Coriandri fructus. Crataegi fructus. XXVIII. Secale cornutum. Taraxaci herba. Dozarea capsaicinei cu metoda vanadică. Pyrethri flos. Aurantii pericarpium. Cacao semen. Identificarea alcaloizilor lizergici după FR X. XXVI. Dozarea totalului de alcaloizi indolici din Strychni semen. . Cinae flos. Identificarea alcaloizilor din Chinae cortex. XXV. Calami rhizoma. prin microsublimare şi CSS. Cynosbati fructus. Caryophylli flos. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Apiaceae Anisi fructus. Metode de extracţie a alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari XXI. Hydrastidis rhizoma. Dozarea chininei prin metodă titrimetrică. a drogurilor cu acţiune antihelmintică şi insecticidă şi cu vitamine Valerianae radix. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi purinici. Veratri radix. Menyanthidis folium. Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţia murexidului. Leonuri herba. Hippophae fructus. Tiliae flos. XXIII.XVIII. Identificarea şi dozarea morfinei din Papaveris fructus cu metoda nefelometrică. Determinarea indicelui de amăreală conform FR X. Rutaceae şi alte familii Eucalypti folium. XIX. Identificarea alcaloizilor tropanici prin reacţii chimice. XX. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi chinolinici şi izochinolinici Chinae cortex. Coffeae semen. Thaeae folium. Cinnamomi cortex. Aurantii pericarpium. terpenici şi sterolici Colae semen. Dozarea eugenolului în balonul Cassia. Hyoscyami folium. Absinthii herba. Aconiti tuber. Cnici herba. Dozarea aldehidei cinamice prin metoda oximtitrimetrică. Lupuli strobuli. Dozarea alcaloizilor tropanici după FR X. XXIV. Analiza farmacognostică a drogurilor din familiile Myrtaceae. Vincae minoris herba. Cocae folium. Papaveris fructus. Citrus pericarpium. Foeniculi fructus. Identificarea alcaloizilor prin reacţii generale şi specifice XXII. Filicis maris rhizoma. XXVII. Dozarea alcaloizilor lizergici prin metodă fotocolorimetrică. Capsici fructus. Carvi fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune sedativă. Chelidonii herba. Lauraceae. Juniperi fructus. folium et flos.

B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Evoluţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Progrese şi tendinţe ale medicamentului fitoterapeutic. Forme farmaceutice ale preparatelor Fitoterapeutice de uz extern şi intern. II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Cavitatea bucală: gingivita, stomatita, afte, parodontoza, abcese dentare, amigdalita. Stomacul: gastrita hiperacidă şi ulcerul gastric şi duodenal; sindromul dispeptic (anaciditatea şi hipoaciditatea). Intestinul: diareea, constipaţia, meteorisme, helmintiaza, colicile abdominale. Aparatul hepato-biliar: afecţiunile hepatice, afecţiunile vezicii şi căilor biliare, colica şi litiaza biliară III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Imunostimulatoare vegetale. Răceala şi gripa. Antitusive vegetale centrale şi periferice. Expectorante vegetale. Fitoterapia astmului bronşic. IV. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia de prostată. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză. V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa cardiacă. VI. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea, eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate. VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Obezitatea IX. Fitoterapia în afecţiuni reumatismale X. Fitoterapia în geriatrie XI. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi

III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni digestive VI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni cardiovasculare X. Formularea unor prescripţii pentru tulburări nervoase XI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni dermatologice XII. Formularea unor prescripţii pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni reumatismale XIV. Formularea unor prescripţii in geriatrie C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice III. Profesiunea şi etica profesională. Profesia de farmacist IV. Jurământul lui Hippocrate V. Rolul şi modul de funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice (farmacii, depozite, drogherii, unităţi de producţie) VIII. Rolul farmacistului în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri IX. Rolul farmacistului în prevenirea automedicaţiei şi a intoxicaţiilor medicamentoase X. Aspecte privind etica cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic

PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Îndatoririle generale ale farmaciştilor II. Îndatoririle asistenţilor de farmacie III. Responsabilitatea şi independenţa farmaciştilor IV. Relaţiile între farmacişti V. Relaţiile între farmacişti şi membrii corpului medical VI. Relaţiile între farmacişti şi bolnavi VII. Activitatea farmacistului în diferite organizaţii profesionale VIII. Activitatea farmacistului în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România IX. Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilor deontologice ale farmaciştilor X. Concurenţa loială între farmacişti XI. Educaţia farmaceutică continuă D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Defniţia homeopatiei. Istoric – evoluţie. Alopatia – Homeopatia. Terminologia în homeopatie. II. Principiile de bază ale homeopatiei Principiul similitudinii, principiul diluţiei infinitezimale, principiul dinamizării, principiul strictei individualizări. III. Concepţia homeopatică asupra bolilor cronice Diatezele. Biotipurile şi utilitatea lor în homeopatie. Corespondenţa cu diatezele. IV. Condiţiile valorificării legii similitudinii Patogeneziile. Înregistrarea simptomelor bolnavului. simptomatic cu patogenezia. Suprapunerea tabloului

V. Prezentarea Materiei Medicale Prezentare pe sindroame clinice, repertorizarea. Îndreptare de terapeutică homeopată. Fişe sintetice. Repertorii. VI. Consultaţia bolnavului Semiologia homeopatică. Foaia de observaţie Ierarhizarea simptomelor. VII. Metode de tratament

Stabilirea dozelor şi diluţiilor. . interogatoriul VI. Remedii în caz de diabet X. IX. minerală. Remedii în caz de litiaze XI. Metoda complexistă. Prelucrarea materiei prime. Drenajul în homeopatie VIII. Remedii în caz de anxietate XII. Indicaţiile homeopatiei. Organoterapia IX. Cauzele agravării. diluarea. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Remedii în caz de ulcere şi dispepsii XIV. Biotipurile – Temperamentele hipocratice V. Solvenţi folosiţi la prepararea remediului homeopatic. Remedii în caz de constipaţie şi diaree cronică E. Materia medica. Deconcentrarea: triturarea. Gossypium depuratum. Medicamentul homeopatic Materia primă vegetală. Forme farmaceutice. Produse vegetale cu acţiune fizică Lycopodium sporae. Consultaţie. Rolul plantelor medicinale şi al produselor fitoterapeutice în terapeutică Obţinerea materiei prime din flora spontană şi din culturi. Locul homeopatiei în terapeutica modernă II. Metoda unicistă. animală.Metoda pluralistă. Bioterapia VII. Limitele homeopatiei. II. Carbo medicinalis. Legea similitudinii III. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.Patogeneziile IV. Condiţionarea. Remedii în caz de cefalee XIII. Stabilirea ritmului de administrare Cauzele lipsei acţiunii. Izoterapia VIII.

Gei rhizoma. Cardui mariae fructus. Ratanhiae radix. Equiseti herba. Convallariae herba. VI. Pectine. Althaeae radix et folium. Dracocephali herba. Serpylli herba. flos et fructus. Origani herba. Lucrare introductivă Denumirea latină a drogurilor. Rosmarini folium. Primulae radix. Papaveris fructus. Tiliae flos. Hyoscyami folium. Alchemillae herba. Myrtilli fructus. Hyssopi herba. Hederae folium. Gummi arabicum. VII. Lupuli strobuli. Helianthi oleum. Digitalis lanatae folium. V. Malvae folium et flos.III. Lini oleum. Juniperi fructus. Plantaginis folium. Controlul macroscopic şi microscopic al produselor vegetale. Farfarae folium. Centaurii herba. Camphora. Amylum. Produse vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Verbasci flos. Analiza produselor vegetale cu acţiune fizică III. Saponariae rubrae et albae radix. Tragacantha. Crataegi folium. Eryngii herba. Agrimoniae herba. Populi gemma. Cacao oleum. Absinthii herba. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Foeniculi fructus. Analiza produselor vegetale cu conţinut în glucide . Ricini oleum. Basilici herba. Thymi herba. Produse vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Salicis cortex.Lavandulae flos. Lini semen. Melissae folium. Produse cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. Cerasorum stipites. Citri pericarpium. Quercus cortex. Calami rhizoma. Berberidis cortex. Uvae ursi folium. Salviae folium. Lichen islandicus. Violae tricoloris herba. Maydis stigmata. II. Adeps lanae. Chinae cortex. grăsimi şi ceruri Olivae oleum. Cynarae folium. Liquiritiae radix. Hyperici herba. Eucalypti aetheroleum. Sophorae flos. Cynosbati fructus. Rhei rhizoma. X. Anserinae herba. Produse vegetale cu acţiune sedativă Valerianae radix. Arachidis oleum. Frangulae cortex. Solidaginis herba. Digitalis purpureae folium. Stramonii folium. Chelidonii herba. Produse vegetale cu conţinut în uleiuri grase. Sinapis nigrae semen. Coriandri fructus. Adonidis herba. Vitis idaeae folium. Monografii de produse vegetale în FR X. IX. Controlul purităţii produselor vegetale conform FR X. Produse vegetale cu conţinut în glucide Mel. Produse vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Salicariae herba. Produse vegetale cu conţinut în substanţe amare Gentianae radix. IV. Aurantii pericarpium. Calendulae flos. VIII. Carvi fructus. Anisi fructus. Hippocastani semen. Hippophaë fructus.

Hyssopi herba. XII. X. Analiza produselor vegetale cu conţinut în substanţe amare şi substanţe sedative Gentianae radix. IV. Valerianae radix. Basilici herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium.Amylum. Hederae folium. Equiseti herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Hyperici herba. Verbasci flos. Lupuli strobuli. Melissae folium. Cardui mariae fructus. Liquiritiae radix. Plantaginis folium. Stramonii folium. Convallariae herba.şi microscopice. Thymi herba. VIII. Eryngii herba. Hyoscyami folium. Chelidonii herba. Althaeae radix et folium. Primulae radix. flos et fructus. Ratanhiae radix. Tiliae flos. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Lavandulae flos. XI. Rhei rhizoma. V. Serpylli herba. Chinae cortex. Sinapis nigrae semen. Carvi fructus. Origani herba. Salviae folium. Papaveris fructus. XIV. Cynarae folium. Sinapis albae semen. Foeniculi fructus. Cynosbati fructus. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Absinthii herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. VI. Digitalis lanatae folium. Saponariae rubrae et albae radix. Agrimoniae herba. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Aurantii pericarpium. Vitis idaeae folium. Maydis stigmata. Centaurii herba. Juniperi fructus. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Cerasorum stipites. Crataegi folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Anisi fructus. Violae tricoloris herba. Anserinae herba. Frangulae cortex. Malvae folium et flos. Rosmarini folium. Citri pericarpium.şi microscopice. Coriandri fructus. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Digitalis purpureae folium. Salicariae herba. Juglandis folium. Berberidis cortex. . Farfarae folium. Gei rhizoma. Solidaginis herba. Salicis cortex. Analiza ceaiurilor medicinale. XIII. Quercus cortex. Dracocephali herba. Adonidis herba. Hippocastani semen. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Calendulae flos. VII. Lini semen. Hippophaë fructus. IX. Alchemillae herba. Sophorae flos.

vezicii şi căilor urinare.F. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Inflamaţii şi infecţii ale cavităţii bucal. Exercitarea profesiei de asistent de farmacie V. Infecţii şi inflamaţii genitale. Jurământul lui Hipocrate IV. ulcerul gastric şi duodenal. Gastrita hiperacidă. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice Farmacia. Insuficienţa cardiacă VI. Rolul fitoterapiei în terapeutică. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Forme farmaceutice ale preparatelor fitoterapeutice. deontologie II. Depozitul. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Condiţiile de organizare şi funcţionare a drogheriilor G. Definirea noţiunilor: etică. Bronşita. colicile abdominale. Afecţiuni hepato-biliare. Litiaza urinară. III. şi constipaţia. Tulburări de menopauză. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. morală. Afecţiuni vasculare. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Angina pectorală. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice . V. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Răceala şi gripa. Diareea. Hipertrofia benignă a prostatei. Astmul bronşic. Tulburări neurovegetative VII. IV. Drogheria. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. sindromul dispeptic. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului. Unitatea de producţie VIII. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Normele privind înfiinţarea şi autorizarea drogheriilor IX. Excitante. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei profesionale III. Organizarea şi funcţionarea Ligii asistenţilor de farmacie din România VI. II.

plăgi cutanate. Produse fitoterapeutice indicate în geriatrie 5.: Farmacognozie. Editura U. infuzii şi decocturi III. Produse fitoterapeutice pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII.M.. Sigrid Eşianu.F. 1993 . Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni digestive VI.-Mureş. Bucureşti. Csedő C. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX.I.kötet. degerături. Gargare şi fitopreparate pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. Tg.: Farmakognózia-II. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Mărunţirea. Prepararea unor macerate. eczema. Editura Medicală. Editura U. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri.M. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Obezitatea IX. vol. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni reumatoide XIV. furunculoza.Mureş.F. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Fitoterapia în geriatrie XI. 2000 *** Farmacopeea Română X. contuzii. vol.M. Tg. Produse fitoterapeutice pentru tulburări nervoase XI. psoriazis. II. Editura U. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni cardiovasculare X.Mureş. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni dermatologice XII. Csedő C. micoza. 1999 Csedő C. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. verucoza. 1999 Sigrid Eşianu.F. vitiligo. Tg. Sigrid Eşianu. Fitoterapia afecţiunilor reumatismale X. VIII.Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea. pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II.: Farmacognozie.

10. Tg.F.Ciulei I.. Stuttgart New York. I şi II C.I şi II.T. vol. Bucureşti. Band IV. l982 Wagner H. farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. nr 629/8. Paris.Auflage. Medicină naturistă. 1987 Caba Th. 1968 E. *** Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România *** Statutul Colegiului farmaciştilor din România *** Normele privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice şi condiţiile de organizare şi funcţionare a acestora *** Revista “Lumea farmaceutică“ J. 114-151.: Précis de matiere médicale homeopathique. Editura Medicală. Medicală Universitară „I. Medicina könyvkiadó. Editura University Press Târgu Mureş. Petri Gizella: Farmakognózia.Afl.. Budapest 1984 M.. Haţieganu” Cluj-Napoca Petri Gizella(2002): Fitoterapia az orvosi gyakorlatban. Csedõ C. nr 629/8. Stănescu U (1993): Plante medicinale. Tg.Mureş. Ed..2001) Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M. Gr.10. J. l993 Steinegger E. 1988 Bernáth J. Aprotosoaie C (2004): Plantele medicinale de A la Z – Monografii ale produselor de interes terapeutic.. vol. Kammerer S (2003): Leitfaden Phytotherapie ed. Csedõ C. Budapest. Bucureşti. Ed. vol. 1979 Vannier L. Popescu H (2002): Plante toxice.2001) Revista “Lumea farmaceutică“ .: Elemente de practică homeopatică. Popa Iaşi. Bucureşti. vol. 8. Bucureşti. Popa Iaşi. 2002 *** Farmacopeea Română X.1988 Verzárné Dr.Springer Verlag Berlin-Heidelberg-New York-London-Paris-Tokyo. II Editura U. Editura Medicală. Îndreptar. Hansel R. Budapest. Grigorescu E. Ursula Stănescu: Plante medicinale. Medicală Bucureşti. Miron A.F.: Vadon termő és termesztett gyógynövények. Noţiuni elementare de farmacie homeopată". vol. Szeged 2001 D.Edition. Papp: Gyógyszerészi Etika. Ed.: Lehrbuch der Pharmakognosie und Phytotherapie. Bucureşti. Ed. fitochimie şi fitoterapie. Hăncianu M.1994 B. Urban & Fischer München Jena Stănescu U. Chirilă P.M.O. Editura Litera. 4..: Pharmazeutische Biologie. 4. Sigrid Eşianu: Plante medicinale din flora spontană. Budapest Schilcher H. Aprotosoaie C (2002): Bazele farmaceutice. Editura U. Chirilă Maria . Sille: Etikett és protokol Kézikönyve. Közgazdasági és Jogi Kiadó.M.: Manual de homeopatie.O.. Szent-Györgyi Orvostudományi Egyetem.I. Grigorescu Em.: Farmacognozie. 1999 Sigrid Eşianu.. 1993 Sigrid Eşianu.Mureş 1999 F. Poirier J. Fitochimie şi Fitoterapie. Gr. Drogen und ihre Inhaltsstoffe.: Farmacognozie. Miron A. Ed. Mezőgazda Kiadó. vol I şi II Stănescu U.Editura Medicală. Hăncianu M. Bungetzianu Gh. Editura Medicală. Ţuchel Cezarina: "Homeopatia. Kata. Springer Verlag kiado.T. Ciulei I. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M. I şi II Hanganu D. a II-a.1983 Chirilă P. Gustav Fischer Verlag.

Aprotosoaie C (2004): Plante medicinale de la A la Z. I II Semestrul E. I II Semestrul B. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Miron A. I II Semestrul D. Popescu H (2002): Plante toxice. I II Semestrul C. Ed. I II Semestrul G I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr credite 6 6 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 7 Număr credite 1 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . I II Semestrul F. Gr. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Haţieganu” Cluj-Napoca 6. vol. Popa Iaşi. Stănescu U.T. STAGII. I şi II Hanganu D. Ed. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.G. Hăncianu M. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Medicală Universitară „I.

ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. Cercetarea de marketing. specializarea Farmacie. B. Comportamentul cumpărătorului . G.dr.anul II Facultatea de Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. IV. Marketing farmaceutic . E. E. D. C. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Alţi intervenienţi. III. 2. Principalele concepţii ale cererii. Antreprenoriat şi management farmaceutic . Rosenberg Ladislau Şef lucr. Cererea (definiţie). specializarea Farmacie. DISCIPLINA: MARKETING FARMACEUTIC. Elasticitatea cererii.anul V Facultatea de Farmacie. Segmentarea pieţii.1. specializarea Asistenţă de Farmacie. Conceptul de marketing II. Agenţii pieţei: cumpărătorii. Bazele evidenţei computerizate . C. ofertanţii. Rolul specific al agentului: distribuitorul. specializarea Asistenţă de Farmacie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Conceptul de filiere. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4. specializarea Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. Evidenţă farmaceutică computerizată . specializarea Asistenţă de Farmacie. D. Organizare şi legislaţie farmaceutică .anul V Facultatea de Farmacie.anul IV Facultatea de Farmacie. B. Funcţiile marketingului. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. G. Organizare şi legislaţie farmaceutică .dr. ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ A. F. Măruşteri Marius 3.anul II Facultatea de Farmacie. Marketing-mix-ul. F. Elemente de management şi marketing farmaceutic . Criterii de segmentare. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.

Analiza unui chestionar. surse instituţionale. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. VI. Recunoaşterea problemei: nevoile. Factorul economic. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Pretestarea chestionarului. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou.Etapele procesului de decizie. Evaluarea metodelor de prognoză. Stilul de viaţă. XIII. Compararea valorilor. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Indici. Respectarea promisiunilor. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Reclama. Planificarea bunelor relaţii . Riscul perceput. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Eşantionarea. Stabilirea unei strategii a produsului. Eşantionarea aleatorie. Controlul autenticităţii. VII. Prezentarea şi redactarea. Factorul geografic. Studiul pieţei Produsul. Etapele întocmirii unui chestionar. Utilizarea datelor procentuale. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Ocupaţia. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Esenţa produsului sau serviciului. Practica cercetării de birou. Curba vieţii de familie. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Erori. pregătire şi conducerea interviului. Prognoze asupra mediului extern. Tipuri de întrebări. Evaluarea surselor. Negocierea. Identificarea surselor. Metode de cercetare. Modalităţi eficiente de reclamă. V. Eşantionarea proporţională. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Catalogarea. Analiza şi interpretarea. Informaţii de piaţă.Evaluarea surselor. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Depozitarea. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Testarea pieţii. Tipuri de bază ale eşantionării. IX. OTC-uri. Comanda cantitativ economică. Intocmirea raportului. Cantitatea adecvată. Selectarea pieţelor. Eşantionarea sistematică. Familia. Sursele cercetării de birou: surse interne. X. Ciclu de viaţă a produsului. Stabilirea necesarului. XI. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Clasa socială. Metode specifice de eşantionare. Produse pentru clienţii interni. Procesele de aprovizionare. Organizare şi clasificare. Aranjarea întrebărilor. Programarea. Partea principală a raportului. impulsurile. Căi de informare. Chestionarul. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. XIV. Cultura şi puterea exemplului. VIII. Prognoze asupra factorilor STEP. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. XII. Medii. motivaţiile. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Lanţul aprovozionării. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective.

Responsabilitatea managerului. Vizitarea unei intreprinderi farmaceutice private (Europharm S. IV. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. lideri de opinie. Analiza mediului de marketing. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. II. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii.A. II. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar . V. Responsabilitatea proprie. Federaţia Internaţională Farmaceutică. pentru diferite medicamente. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III.a oportunităţilor). Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă.Ţelul şi strategia. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. B. Braşov). Comisia de Stupefiante. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. indicatorul farmacistpopulaţie. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Eşantionare prin metoda cotelor. Responsabilitatea organizaţiei. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. VI. Asigurarea socială. indicatorul consum de medicamente-locuitori. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. IV. Aplicaţie practică. VII. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. pacienţi) III. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient.

Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. Recepţia. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Condiţii legate de localul farmaciei III. XIII. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului.N. laboratoare de control al medicamentului. Colegiul farmaciştilor..Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică.S. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. conservarea şi manipularea medicamentelor. etapele de cercetare ale medicamentului nou. Evoluţia bugetului sanitar. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. 2234/1994. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. Organizarea controlului calităţii medicamentelor A. XI.nr. depozitarea şi conservarea medicamentelor. Drept de muncă. Economia de medicamente Obiective în economia sanitară. VIII. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară. atribuţii. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. ustensile şi aparatură necesară . Ord. PROGRAMA ANALITICĂ ASEMINARIILOR I. XIV. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor VII. tehnica securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţia muncii. V. Producători de materiale sanitare. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. IX. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. Factori de consum.M. atribuţii cele mai importante. VI.M.

Structura bazei de date. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prin operaţia de inventariere XVII. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. Mediul FoxPro Baze de date relaţionale. convenţii de sintaxă. ord. Modificări în baza de date: adăugarea şi ştergerea înregistrărilor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. . Accesul la înregistrări. Crearea unei baze de date Deschiderea unei baze de date. Introducere Structura şi funcţionarea unui calculator.M. Închiderea bazei de date. 466/1979 XVI.S. editorul de texte. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI. Prepararea soluţiilor sterile conf. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. III. variabile şi masive. Noţiuni generale privind bazele de date Instrucţiuni. II. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII.73/1969 XV. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr. Zone de lucru.nr. IV. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII. tipuri de date. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII.IV. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii XI. Structura şi organizarea bazelor de date. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei C. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilirea necesarului de medicamente VIII. Căutarea înregistrărilor din baza de date.120/1980 IX.

formatul de afişare şi citire Comenzile de afişare-citire. Compilarea. Structura unei baze de date. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Generatorul de rapoarte. X. Sortarea şi indexarea. VIII. Baze de date Sistemul de meniuri. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. V. VI. Pornirea FoxPro Submeniul System. mod de utilizare. Aplicaţie pentru farmacii. Compilarea. VII. Crearea unei baze de date. Salvarea şi afişarea rapoartelor. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Extragerea de informaţii statistice din baza de date. Metode de căutare. II. XI. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. IV. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică.“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. Mediul FoxPro. VI.Vizualizarea conţinutului unei baze de date.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. Căutarea înregistrărilor în bază.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. Programarea structurată. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Utilizarea bazelor de date indexate. Ordonarea bazelor de date: sortarea şi indexarea. Help-ul. V. Utilitare încorporate în mediu Generatorul de etichete. Introducerea datelor în baza de date creată. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Obiecte de control.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . Obiecte de control. Ordonarea unei baze de date. mod de utilizare. IX. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică.elaborări PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Modificarea structurii şi conţinutului bazei. . XII. III. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Programarea structurată. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Intrare-ieşire. Vizualizarea conţinutului bazelor de date. Pornirea staţiei de lucru. Extragerea de informaţii statistice din baza de date.

planificarea activităţii.VII. VII. argumente pentru o buna planificare a afacerii. Lucrare recapitulativă XII. fluxul circular al activităţii economice. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . III. organizarea unei economii. Puţină economie Dorinţe şi resurse. dezvoltarea unui program de marketing. oamenii şi productivitatea.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. X. cum măsurăm productivitatea.elaborări. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . evaluarea programului. calitatea şi productivitatea. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. asministrarea unei farmacii. legea diminuării beneficiilor. organizarea unei farmacii. modele de “roleplaying”. XI. lanţil dorinţă-satisfacţie. . VI. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. analiza pieţei. perspective. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. de la aprovizionare la vânzare. V.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. planul de afaceri. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . marketingul în afaceri. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Verificarea cunoştiinţelor D. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. condiţia de nou angajat. VIII. II. Cum. ce şi cât vând ? IV. planificarea afacerii şi organizarea activităţii.“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. IX. insuficienţa resurselor.

Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. de la aprovizionare la vânzare. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. Cum. VI. managementul şi susţinerea vânzărilor. contracte. cum măsurăm productivitatea. V. fluxul circular al activităţii economice. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă: distribuţia vânzărilor. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. modele de “roleplaying”. păstrarea nivelului IX.VIII. codul de etică al companiilor. calitatea şi productivitatea. asministrarea unei farmacii. legea şi comerţul. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. II. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. Puţină economie Dorinţe şi resurse. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. perspective. III. marketingul în afaceri. documente de bază în contabilitate XI. analiza pieţei. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. XII. VII. ce şi cât vând ? IV. drepturi de proprietate. condiţia de nou angajat. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. oamenii şi productivitatea. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. analiza competiţiei. analiza consumatorilor. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. legea diminuării beneficiilor. proprietatea intelectuală. . insuficienţa resurselor. Principii financiare de bază: necesitatea informaţiei în afaceri. organizarea unei farmacii. planul de afaceri. promovarea vânzărilor X. competiţional. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. argumente pentru o buna planificare a afacerii. planificarea activităţii. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. lanţil dorinţă-satisfacţie. tipuri de cumpărători. organizarea unei economii. sisteme de ânregistrare a informaţiei. evaluarea programului. dezvoltarea unui program de marketing.

Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. Ciclu de viaţă a produsului. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Practica cercetării de birou. Familia. Factorul economic. Clienţii şi furnizorii. Criterii de segmentare.VIII. Sursele cercetării de birou: surse interne. . Formularea obiectivelor cercetăriie Cercetarea de birou. Esenţa produsului sau serviciului. proprietatea intelectuală. XI.Evaluarea surselor. surse instituţionale. păstrarea nivelului IX. Factorul geografic. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă Distribuţia vânzărilor. Principalele concepţii ale cererii. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. Rolul specific al agentului: distribuitorul. tipuri de cumpărători. impulsurile. contracte. legea şi comerţul. Stilul de viaţă. managementul şi susţinerea vânzărilor. Concentrarea atenţiei asupra produsului. motivaţiile. promovarea vânzărilor. Riscul perceput. analiza competiţiei. X. Segmentarea pieţii. Studiul pieţei Produsul. competiţional. documente de bază în contabilitate. ofertanţii. Testarea pieţii. Definiţii ale marketingului. analiza consumatorilor. Cercetarea de marketing. Stabilirea unei strategii a produsului. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Ocupaţia. codul de etică al companiilor. Produse pentru clienţii interni. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. XII. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. Principii financiare de bază Necesitatea informaţiei în afaceri. Recunoaşterea problemei: nevoile. IV. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Conceptul de filiere. Marketing-mix-ul. drepturi de proprietate. Curba vieţii de familie. Căi de informare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Clasa socială. Alţi intervenienţi. Cultura şi puterea exemplului. Agenţii pieţei: cumpărătorii. Funcţiile marketingului III. sisteme de înregistrare a informaţiei. Elasticitatea cererii. E. V. Cererea (definiţie). Selectarea pieţelor. Conceptul de marketing II. VI.

Metode de cercetare. IX. Evaluarea metodelor de prognoză. XIII. Pretestarea chestionarului. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Eşantionarea sistematică. Compararea valorilor. Aranjarea întrebărilor. Responsabilitatea managerului. Eşantionarea aleatorie. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I.a oportunităţilor). Prognoze asupra factorilor STEP. Etapele întocmirii unui chestionar. Informaţii de piaţă. lideri de opinie. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Stabilirea necesarului. XII. pacienţi) III. Eşantionarea. Depozitarea. Analiza şi interpretarea. Responsabilitatea organizaţiei. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Chestionarul. XIV. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Programarea. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Eşantionarea proporţională. Organizare şi clasificare. Prognoze asupra mediului extern. Indici. X. II. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Erori. pregătire şi conducerea interviului. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Tipuri de întrebări. Comanda cantitativ economică. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Analiza mediului de marketing. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Controlul autenticităţii. XI. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Reclama. Procesele de aprovizionare. Evaluarea surselor. Tipuri de bază ale eşantionării. Analiza unui chestionar. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Partea principală a raportului. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Utilizarea datelor procentuale. Negocierea. Segmentarea pieţei . Lanţul aprovozionării. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Prezentarea şi redactarea. Cantitatea adecvată. Respectarea promisiunilor. Identificarea surselor. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Medii. Metode specifice de eşantionare. VIII. Catalogarea. Intocmirea raportului. OTC-uri. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Modalităţi eficiente de reclamă.VII. Responsabilitatea proprie.

Recunoaşterea problemei: nevoile. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Testarea pieţii. motivaţiile. F. IV. Segmentarea pieţii. Etapele întocmirii unui chestionar. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Selectarea pieţelor. Cererea (definiţie). Tipuri de întrebări. . Sursele cercetării de birou: surse interne. Conceptul de marketing II. Stabilirea unei strategii a produsului. Principalele concepţii ale cererii. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. Riscul perceput. Aplicaţie practică. Marketing-mix-ul. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Familia. Funcţiile marketingului. Eşantionare prin metoda cotelor. Aranjarea întrebărilor. impulsurile. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. IV. VII. VI. Cercetarea de marketing. Practica cercetării de birou. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Alţi intervenienţi. Curba vieţii de familie. Prezentarea şi redactarea. VII. Factorul economic. Elasticitatea cererii. Criterii de segmentare. VI. Produse pentru clienţii interni. ofertanţii. pentru diferite medicamente. Esenţa produsului sau serviciului. Studiul pieţei Produsul. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Ciclu de viaţă a produsului. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Cultura şi puterea exemplului. Rolul specific al agentului: distribuitorul. Chestionarul. Căi de informare. V. Clasa socială. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Pretestarea chestionarului. III. Conceptul de filiere. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. surse instituţionale. Stilul de viaţă. Analiza unui chestionar. Ocupaţia.Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă.Evaluarea surselor. Factorul geografic. Agenţii pieţei: cumpărătorii. V. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient.

XII. Comanda cantitativ economică. Eşantionarea. Procesele de aprovizionare. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. OTC-uri. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. pacienţi) III. Evaluarea surselor. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Utilizarea datelor procentuale. Medii. Indici. Intocmirea raportului.VIII. II. Responsabilitatea organizaţiei. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Tipuri de bază ale eşantionării. Eşantionare prin metoda cotelor. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Modalităţi eficiente de reclamă. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. pregătire şi conducerea interviului. Controlul autenticităţii. Responsabilitatea managerului. Lanţul aprovozionării. Eşantionarea sistematică. Eşantionarea proporţională. Responsabilitatea proprie. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. . Metode de cercetare. Stabilirea necesarului. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Informaţii de piaţă. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Evaluarea metodelor de prognoză. lideri de opinie. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Depozitarea. Erori. XI. Prognoze asupra mediului extern. Eşantionarea aleatorie.a oportunităţilor). pentru diferite medicamente. Utilizarea tabelelor şi graficelor. Reclama. XIII. Cantitatea adecvată. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Partea principală a raportului. Programarea. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Analiza mediului de marketing. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Identificarea surselor. X. IX. Prognoze asupra factorilor STEP. Metode specifice de eşantionare. Compararea valorilor. Respectarea promisiunilor. Organizare şi clasificare. IV. Catalogarea. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Analiza şi interpretarea. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. XIV. Negocierea.

G.M. laboratoare de control al medicamentului. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară.S. 2234/1994.F. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ord.V. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. Recepţia. Economia de medicamente Obiectivele în economia sanitară.nr.56/1974) VII. Producători de materiale sanitare. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie.S. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. II. atribuţii. depozitarea ţi conservarea medicamentelor.1010/1992) I. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Aplicaţie practică.S. Factori de consum.C.S. . Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. V. etapele de cercetare ale medicamentului nou. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. IV.nr. VII. Evoluţia bugetului sanitar. Comisia de Stupefiante. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient.M. Federaţia Internaţională Farmaceutică. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. Organizarea controlului calităţii medicamentelor şi a activităţii de microproducţie (Ord. indicatorul farmacistpopulaţie. VIII. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III. VI. VI.M. indicatorul consum de medicamente-locuitori. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică..nr. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.M. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor (Ord.C. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. Asigurarea socială.

Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII.S.M. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. Prepararea soluţiilor sterile conf. tehnice securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea. atribuţii cele mai importante.120/1980 IX. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. Condiţii obiective (Ord. ord. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I.IX. XI. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilizarea necesarului de medicamente VIII. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor .176&1992) în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI.M. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic.nr. conservarea şi manipularea medicamentelor. Drept de muncă. XIII. Condiţii legate de localul farmaciei III. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V.nr. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţa muncii. Colegiul farmaciştilor. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii . ustensile şi aparatură necesară IV. XIV. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România.S.

curs xerografiat IMF. L.C. sponsor GSK România – “Farmacia. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr. Bucureşti. 1996 Levinson. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. Business Tech. Bucureşti. G.E.XI..J. World Enterprises S. M.St. 1987 Moraru.: Guerrilla Advertising. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei 5.S. World Enterprises. Bucureşti. Lucrări practice pentru studenţi.L. 1976 Cohen.Junior Achievement România. Jay Conrad: Guerrilla marketing. A.L. Cluj.E. World Enterprises. 1993 Ferencz. Bucureşti. Business Tech. 1995 Levinson.F. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prinoperaţia de inventariere XVII.Med. User Manual.J.International Press S. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII.nr. Ghid de utilizare.C. A.73/1979 XV.: Sistemul FoxPro pentru farmacişti. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. Bucureşti.International Press S. 1993 D..: A Textbook of Pharmacy Management. Tg.L. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi C. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.S. *** ..R. Dima.International Press S. .:Organizarea şi conducerea farmaceutică.C. Colsseum.(1982) Formanek I.Herb: Orice se poate negocia. Relational Database Management System.. Tg-Mureş. Kogan Page Ltd. CODECS (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii.Mureş (1977) Ord..R.S.E. 1996 ***.M. Mod de administrare” – suport de curs. Litografia U. 1993 Levinson . Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV. 466/1979 XVI. 203 p.W. World Enterprises. A. Dima.C. Bucureşti. Business Tech. Editura teora. Fârşirotu Z. 1996 B.S.A.: Guerrilla Marketing Excellence.:Organizarea farmaceutică. Fox Software.: Guerrilla marketing attack.E.H. Editura Microinformatica.: Foxbase+. 1995 Levinson.M.S.R.. A. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. Ed.J. 1995 Tomski.: FoxPro. A.

1989 Luca. Kogan Page Ltd. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional. A.E.C.H. Ed.Medicală.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar. Business Tech.J.E.International Press S. 1995 Tomski. 1995 Levinson.H.: Guerrilla Marketing Excellence. Ed. Business Tech.Herb: Orice se poate negocia. Ed.J.Economică.R.C.E. Bucureşti. Ed.H.E. Iaşi. Ed.E.R. 1995 Levinson. A. Jay Conrad: Guerrilla marketing.C.E. Oscar Print.L.C. 1996 Dubois.: A Textbook of Pharmacy Management. World Enterprises S.W.Teora. Bucureşti. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii. 1976 Cohen.S..Th.IV.Teora.A.J.IV.S.R.1993 Kotler. World Enterprises. Bucureşti. 1996 Dubois.: A Textbook of Pharmacy Management. World Enterprises. 1995 Tomski. 1997 Tomski.H.Fundaţiei CHEMAREA.1976 Popescu.L.International Press S.1976 Popescu..1993 Kotler. A. Bucureşti. Bucureşti.L. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii.S. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. Bucureşti.W.J. Pierre-Louis. Ed. A. Kogan Page Ltd.L.W. Colsseum. 1996 F.Economică.S. Business Tech. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere). Bucureşti. A.. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional.Gabriel -Petru: Management general.S.. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional. Ed..: Guerrilla marketing attack.Michael D. 1995 Levinson. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.C. Bucureşti. Ed.C.A. 1976 Cohen.S.. Pierre-Louis..: Guerrilla marketing attack. A. Iaşi. Colsseum.Philip: Managementul marketingului. Bucureşti. 1993 Levinson . World Enterprises.W.International Press S.E. Bucureşti.1989 Hutt..Fundaţiei CHEMAREA. Bucureşti. Kogan Page Ltd. Jay Conrad: Guerrilla marketing.Philip: Managementul marketingului. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional.International Press S. World Enterprises. A. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. Ed.C. World Enterprises S. 1996 Levinson.Th. 1993 Levinson . Ed.W.. Bucureşti.Jolibert: Marketing-teorie şi practică.Medicală.1989 Luca. The Dryden Press. World Enterprises. A. Business Tech.E. A. UNCTAD/GATT.: Guerrilla Advertising. Oscar Print. Kogan Page Ltd. The Dryden Press.1989 Hutt.R.: A Textbook of Pharmacy Management.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar. Business Tech.W.Jolibert: Marketing-teorie şi practică.R.Herb: Orice se poate negocia.: A Textbook of Pharmacy Management. 1996 .L.Michael D.: Guerrilla Advertising. Bucureşti.Gabriel -Petru: Management general. 1995 Levinson.. 1997 Tomski.Speh: Business Marketing Management.S. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii..International Press S.Speh: Business Marketing Management. UNCTAD/GATT.J. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere).

Med.International Press S. I II Semestrul G. I II Semestrul D.nr. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 3 Număr credite 1 Număr credite 3 Număr credite 3 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .St.M.(1982) Formanek I.:Organizarea şi conducerea farmaceutică.: Guerrilla Marketing Excellence. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Fârşirotu Z. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.Levinson. 1996 G. I II Semestrul C. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi 6. I II Semestrul F. Ed.S. I II Semestrul B.S. A. Bucureşti.R. STAGII.Mureş (1977) Ord. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.:Organizarea farmaceutică.E. curs xerografiat IMF. World Enterprises.J.. Tg.L. I II Semestrul E.C. Business Tech. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.

1. DISCIPLINA: TOXICOLOGIE GENERALĂ ŞI INDUSTRIALĂ A. Toxicologie generală şi industrială - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Biofarmacie şi farmacocinetică - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Toxicologia mediului - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Toxicologie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Kincses Ajtay-Mária Asist.drd. Croitoru Mircia-Dumitru 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. B. C. D. Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie

4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Toxicologie generală Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor toxice. Tipuri de intoxicaţii . Doze toxice. Doze letale. Concentraţiile maxime admise a substanţelor toxice în atmosferă. Direcţiile principale ale toxicologiei contemporane. Comportarea toxicilor în organism (toxicinetica). Patrunderea, absorbţia, distribuţia, depozitarea, acumularea substanţelor toxice în organism. Biotransformarea (metabolizarea) şi eliminarea xenobioticelor. Acţiune substanţelor toxice asupra organismului (toxicodinamia). Acţiunea toxicilor la nivel de ţesut, organ, aparat, sistem. Acţiunea toxicilor la nivel celular, molecular. Factori determinanţi ai toxicităţii: factori dependenţi de substanţă, factori dependenţi de organism, factori dependenţi de mediu. Combaterea efectelor toxice. Profilaxia intoxicaţiilor. Tratamentul intoxicaţiilor acute (măsuri de prim ajutor, antidoturi). Tratamentul intoxicaţiilor cronice. II. Toxicologie specială TOXICI INDUSTRIALI. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR DE NATURĂ GAZOASĂ.Oxigenul. Ozonul. Hidrogenul sulfurat. Dioxidul de sulf. Hidrogenul seleniat şi hidrogenul telurat. Amoniacul. Oxizii de azot. Toxicologia halogenilor: fluor, clor, brom, iod. Fosforul, hidrogenul fosforat (fosfina). Hidrogenul arseniat (arsina). Compuşii oxigenaţi ai arsenului. Hidrogenul stibiat. Stibiul. Carbonul. Oxidul de carbon. Dioxidul de carbon. Aerul viciat. Oxiclorura de carbon (fosgen). Acidul cianhidric. Gaze de luptă. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR MINERALE. Siliciul. Borul. Beriliul. Cromul. Manganul. Cobaltul. Nichelul. Carbonatul de nichel. Cuprul. Argintul. Cadmiul. Mercurul şi compuşii organomercurici. Taliul. Plumbul şi tetraetil plumbul. Bismutul. Alcalii caustici. Acizii corozivi. Acidul oxalic. Acidul picric. Oxidanţii minerali. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR ORGANICE VOLATILE.

Hidrocarburile alifactice. Hidrocarburile aromatice: benzenul, toluenul, xilenii. Naftalenul, hidrocarburile policiclice aromatice. Hidrocarburile alifatice halogenate: clorura de metil, cloroformul, tetraclorura de carbon. Derivaţii cloruraţi ai etanului. Tricloretilena. Alte hidrocarburi alifactice halogenate. Alcooli. Alcoolul metilic, alcoolul etilic. Etilenglicolul. Fenolul. Aldehidele: formaldehida, acetaldehida. Cetonele: acetona. Eterii: eterul etilic. Esterii. Nitroderivaţi alifatici. Aminoderivaţii alifactici. Nitrobenzenul. Anilina. Compuşii organici cu azot cancerigeni (4amonofluorenul). Sulfura de carbon. III. Toxicologia substanţelor medicamentoase Medicamente cu acţiune la nivel SNC. Hipnotice: derivaţii barbiturici. Neuroleptice: derivati de fenotiazină, reserpina, derivaţi de butirofenonă. Tranchilizante: carbamaţi, benzodiazepine. Psihoanaleptice: antidepresive triciclice, IMAO. Excitanţi corticali: alcaloizii purinici. Excitanţi medulari şi bulbari: stricnina, picrotoxina. Anticonvulsivante. Analgezice antipiretice şi antiinflamatoare (antiinflamatoare nesteroidiene AINS). Derivaţi ai acidului salicilic, derivati ai p-aminofenolului. Derivaţi ai pirazolului. Derivaţi ai acidului chinolin-4carboxilic. Derivaţi ai acidului fenilacetic. Compuşii de aur. Anestezice locale. Anestezice locale de sinteză. Medicamente cu acţiune la nivelul SNV. Medicamente cu acţiune asupra sistemului colinergic. Medicamente M-colinomimetice: muscarina, pilocarpina. Medicamente N-colinomimetice si litice: nicotina. Medicamente anticolinesterazice: ezerina. Medicamente M-colinolitice: atropina, hiosciamina, scopolamina. Blocanţi neuromusculari: curara. Medicamente cu actiune asupra sistemului adrenergic. Medicamente adrenolitice: alcaloizii din ergot. Medicamente adrenomimetice. Alte medicamente. Glicozide cardiotonice: glicozide digitalice. Medicamente antimicrobiene şi antiparazitare. Sulfamide antimicrobiene. Antituberculoase. Izoniazida. Antimalarice: chinina, antimalarice de sinteză. Medicamente antitumorale. Toxicologia drogurilor. Psihodisleptice: substanţe halucinogene de origine naturală cu azot in moleculă. Mescalina. Substaţe halucinogene de sinteză. Dietilamida acidului lisergic (LSD). Psihostimulante: cocaina, efedrina şi derivaţi ai amfetaminei. Substanţe halucinogene de origine naturala fără azot în moleculă: tetrahidrocanabinolul (THC). Analgezice narcotice. Opiul. Morfina. Derivaţi ai morfinei şi înlocuitorii sintetici. IV. Toxici speciali Toxine: zootoxine, fitotoxine. Toxine din plante superioare: colchicina, aconitina. Micotoxine produse de ciuperci otrăvitoare (Macromycetae). Pesticide. Insecticide: insecticide organoclorurate, insecticide organofosforice (IOP). Insecticide dinitrofenolice. Insecticide carbamice. Erbicide. Rodenticide. Fungicide. Alte substanţe: materiale plastice. Detergenţi. Aditivi alimentari. Substaţe toxice de luptă. Toxicologia substanţelor radioactive (radiotoxicoligie). Plante toxice. Plante ornamentale toxice. Cosmetice. Substanţe casnice, detergenţi, substanţe de curăţire. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.

III. Analiza toxicilor de natură gazoasă Oxidul de carbon. Acetilena. Amoniacul. Oxizii de azot. Hidrogenul sulfurat. Bioxidul de sulf. Hidrogenul fosforat. Fluorul. Clorul. Schema pentru identificarea principalelor gaze toxice. IV. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Sulfura de carbon. Etanolul. Metanolul. Acidul cianhidric. Acetona. Etilenglicolul. Fenolul. Benzenul. Determinarea indicelui de sulfat din urina. Anilina. V. Identificarea toxicilor necunoscuţi VI. Redactarea unui buletin de analiză VII. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică a arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, manganului, plumbului, cuprului. VIII. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului salicilic şi a fenacetinei; izolarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor analgezici, antipiretici. Analiza toxicologică a acidului picric, acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor benzodiazepinici, derivaţilor fenotiazinici, derivaţilor sulfonamidici. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologica a cafeinei, alcaloizilor din opiu, veratrinei, stricninei, brucinei, chininei, nicotinei. Izolarea, identificarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologică a atropinei. Izolarea şi determinarea cantitativă. IX. Analiza pesticidelor Derivaţi organocloruraţi (DDT, 2,4-D). Separarea cromatografica în strat subţire. Analiza toxicologica a parationului şi dinitroortocrezolului. X. Identificarea toxicilor necunoscuţi de natura minerală şi organică nevolatilă. Lucrare recapitulativă B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea introductivă Scurt istoric. Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea. Bioechivalenţa. Metode de evaluare a biodisponibilităţii in vivo. Biodisponibilitatea ca termen de comparare a eficienţei terapeutice. II. Factorii fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea Solubilitatea, viteza de dizolvare , structura chimică, pH-ul, gradul de ionizare (pKa), coeficientul de partiţie, gradul de dispersie, polimorfismul, hidratare, solvatare. Ecuaţia lui Hammett; modelul Hansch. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare. III. Modelarea in vitro. Determinarea biodisponibilităţii in vivo Determinarea vitezei de difuzie transmembranare, t 1/2, Vd, Ke, Ka. IV. Factori tehnologici care influenţeaza biodisponibilitatea

Poluanţii atmosferici. Interpretarea rezultatelor (timpul de injumătăţire. prin membrană biologică. pesticide) V. Modelarea absorbţiei in vitro în prezenţa unor substanţe auxiliare care măresc solubilitatea (tween. Calculul parametrilor farmacocinetici în modelul farmacocinetic deschis monocompartimentat Studii in vivo. Clasificarea poluanţilor. solvenţi. V. Administrarea unei singure doze per oral. LOAEL. Interacţiunea formă farmaceutică-efect biologic. Interpretarea rezultatelor. Determinarea factorilor farmacocinetici. Poluanţii din apă şi sol(metale. transportul şi soarta substanţelor chimice în mediu II. IV. Calculul vitezelor de difuzie in cele trei compartimente. Constituirea curbelor de eliminare cumulativă. Caracterizarea riscului. Modelarea in vitro a difuziei şi absorbţiei transmembranare Modelul tricompartimentat Swintosky. Modelarea proceselor de mişcare ale substanţelor în mediu III. II. farmacocinetic mono şi PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Determinarea concentraţiilor admisibile în mediu şi a dozelor de prag(NOAEL. Evaluarea riscului ecologic asupra sănătăţii. CMA) VI.). Modelul bicompartimentat la administrare intra şi extravasculară. Noţiuni de bază ale farmacocineticii Principalii parametrii farmacocinetici. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Sursele. C. vapori. gaze.Substanţe auxiliare care favorizează solubilizarea şi/sau dezagregarea. Bazele toxicologiei mediului. Evaluarea riscului în mediu. Modelarea absorbţiei in vivo. Recoltarea materialului biologic. Corelarea rezultatelor obţinute cu cele in vivo. span) Determinarea parametrilor farmacocinetici. Corelarea rezultatelor obţinute. prafuri IV. Prospectarea de noi forme medicamentoase. Determinarea constantei vitezei de absorbţie a unei substanţe active prin membrana biologică (membrana duodenală de cobai). Vd etc. Determinarea ASC-ului. Căile de transformare ale substanţelor chimice în mediu. Caracterizarea relaţiei dozărăspuns . III.

Toxicinetică: absorbţia. glicozide cardiotonice. acidul cianhidric. Evaluarea calităţii mediului înconjurător D. Hidrogenul sulfurat. IX. Toxicologia ciupercilor otrăvitoare. Evaluarea pericolului. Regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor V. Caracterizarea lor generală. Regimul privind asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii surselor de radiaţii VI. Introducere. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. V. fenotiazine. derivaţi halogenaţi hidrocarburilor alifatice. Toxici minerali (plumb. Toxici gazoşi. Aspecte actuale ale toxicologiei moderne. hidrocarburi aromatice. metabolizarea şi eliminarea. VIII. antidepresive). mercur. Principii şi dispoziţii generale III. Oxizii de azot. IV. cadmiu) Toxici caustici.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. bariu. ai . VI. proprietăţi fizico-chimice). Toxicologia drogurilor. Toxici volatili: alcooli. Legea protecţiei mediului din România (137/1995). VII. III. Clasificarea intoxicaţiilor. nitro şi aminoderivaţi. Oxidul de carbon. Sistemul de management al protecţiei medului II. Noţiuni generale de toxicologie. Factori care influenţează efectele toxice (doza. Toxicologia medicamentului (AINS. Toxicologia substanţelor fitofarmaceutice (pesticide). Gaze de luptă. arsen. Scurt istoric. II. distribuţia. Regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase IV. X. Definiţia intoxicaţiei şi a substanţelor toxice. Toxicomanii.

: Analytical Methods in Toxicology. Tehnică. Analiza toxicologică a arsenului. Etanolul. Acetona. Ed. şi colab. Fenolul. 1987 Desi I. Budapest.V.. bismutului. 1997 Ungvary GY.D. Spektum Verlag Heidelbeg. Budapest. OEMF s. Litografia UMF Tg. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor benzodiazepinici. Bucureşti.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Medicina.: Mergek es ellenszerek.: Toxicologie. Dreistack M. 1993 Marquard M. Medicina. Ed.D. Mureş. New York. Appleton-Lange. derivaţilor benzodiazepinici. zincului. Albatros. 1997 Bălălău D. 2000 Voicu A. Ed. Appleton Century Crafts. Monea M. Schafer S.: Toxicologie clinică. Wiley Publication. Cotrău M. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Analiza toxicologică a strichninei. plumbului. 2002 Olinescu R. Cluj-Napoca.: Toxicology. Univ. 1998 Stahr H. 2001 Loghin F. Metanolul. Laurenzi R. 1992 Monea M. Miniszterium. Medicina Konyvkiado. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. USA.. Bucureşti. Litografia UMF Tg. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. 2001 Klaassen C.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite. IV. Identificarea toxicilor necunoscuţi din grupele studiate 5. Ed.. 1982 Bozza Marrubini M. Goldfrank M. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială.p. Milano..a. derivaţilor sulfonamidici. „Iuliu Haţegan”.. arsenului..: Toxicologie generală. Berlin. Analiza toxicologică a acidului salicilic. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 1993 Kincses Ajtay M.: Gyakorlati taxikologia.D. Budapest. Technoplast.: Lehrbuch der Toxicologie. DNOC. Med.: Toxikologia. Mureş.G. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. 1994 ..G. The bassi science of poisons. Bucureşti. New York. 1989 Fabian F. cuprului.: Radicali liberi în fiziopatologia umană. Analiza toxicologică a acidului oxalic. Ed. chininei. Analiza toxicologică a mercurului. Kincses Ajtay M. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Intern. VI..: Toxicologic Emergencies. Formaldehida. 1988 Robert H.M.. 1994 Lewis R. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer. Budapest.: Toxicologie. Szocialis es Eu. Ed. derivaţilor barbiturici. V. II. Didactică şi Ped. Cloroform. III. Baconi D.: Munkaegeszsegtan. Bucureşti.: Intoxicazioni Acute. New York.: Handbook of Poisoning.

: Mergek es ellenszerek. 1997 Bălălău D.: Gyakorlati taxikologia. Ed. 2000 Voicu A. The bassi science of poisons.: Toxicologie. Ferencz L. Litografia UMF Tg. Palgrave New York. 2001 Klaassen C. Mirton Timişoara..: Toxicologie clinică.. „Iuliu Haţegan”. Budapest. Bucureşti 1988 XXX. Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr.Punchard N. Szocialis es Eu. Didactică şi Ped.G. 1999 Florence A. New York. Cluj-Napoca.: Handbook of Poisoning.: Intoxicazioni Acute.: Free radicals. Appleton Century Crafts. OEMF s. Dudutz GY.. Cotrău M... Agenţia Naţională a Medicamentului. 1994 Punchard N. Ed. Budapest.p. New York.: Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice. Ed.J. Farmacia. XLVIII..T. 2/18.. 1988 Popovici A. XLVIII. Goldfrank M.2000.A. Tehnică. Ed. Kincses Ajtay M. Bojiţă M. Medicina Konyvkiado. şi colab. Balaysi J.: Igiena.: Lehrbuch der Toxicologie. Laurenzi R. Univ..: Analytical Methods in Toxicology.1999 Roman L..A.M. UMF Bucuresti.a. 1993 Kincses Ajtay M. Miniszterium. 1998 Stahr H.: Toxicology. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. Ed. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ.: Toxicologic Emergencies. Târgu Mureş. Mureş. Ed. Agentia Natională a Medicamentului. Med. Febiger Philadelphia. Medicina.D. 2002 Olinescu R. 1982 Bozza Marrubini M. Oxford University Press.J. Appleton-Lange. 1976 XXX. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ. Intern. Ed.: Radicali liberi în fiziopatologia umană. Medicală. Kelly F. Ed.: Physichemical principles of pharmacy. Dacia Cluj.: Gyogyszertervezes alapjai.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. Mureş. Farmacia.D. nr. 1996 Bălălău D.: Tehnologie farmaceutică industrială. nr.2000. Buletin informativ privind cereri de autorizare de punere pe piaţă. Bucureşti. Bucureşti.: Toxikologia.A. Med. Kelly F. 1994 Lewis R.. vol. Albatros. p.: Munkaegeszsegtan. Ed. Schafer S. Litografia UMF Tg. Medicală.: The tehory and practice of industrial pharmacy.. 1996 . vol..: Validarea metodelor de analiză şi control. Berlin.. 2001.: Toxicologie. 3 C. Spektum Verlag Heidelbeg. 5. Lea.D. Liberman H. Lito. Săndulescu R.: Toxicologie generală. New York. A practical approach. Attwood D. Milano. 1988 Robert H. Budapest.V. Monea M. 1992 Monea M. 2001 Loghin F. nr. 1997 B. 1989 Fabian F. Bucureşti. Prokardia. Medicina. Leucuţa S. Wiley Publication. A practical approach. Bucureşti. Technoplast. Ed.G. Baconi D. Dreistack M. Bucureşti. p. Bucureşti. 5-16 Mănescu S. 1993 Marquard M.: Free radicals.: Igiena. Ed. 2001 Kincses-Ajtay M. 1987 Desi I. Oxford University Press.02. Budapest. 5.. 1988 Lachmann L.. 1997 Ungvary GY.. USA. 5-16 Mănescu S...: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite.

Medicina Konyvkiado.D. 1993. 1982.: Intoxicazioni Acute. 1997 D. Monea M. 1992. Dreistack M. 1993. şi colab. USA.. 1989. Mureş. Kincses Ajtay M. Stahr H. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Lewis R. Szocialis es Eu. 1998.: Toxikologia. Bozza Marrubini M.: Analytical Methods in Toxicology. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. STAGII. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. I II Semestrul B. Budapest. Wiley Publication. Mureş. Kincses AJTAY M. Fabian F.. I II Semestrul D. New York. Miniszterium. 1987. Cotrău M. 6.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. I II Semestrul C. Monea M. OEMF s. Appleton-Lange. Laurenzi R. Budapest.Bălălău D.. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 4 4 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - .: Gyakorlati taxikologia. Desi I. Lito... Bucureşti. Appleton Century Crafts.. Goldfrank M. Didactică şi Ped. Robert H.M.p. New York. Ed. Litografia UMF Tg. Milano.: Toxicologic Emergencies. UMF Bucuresti.G. Litografia UMF Tg.a. 1994. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE..: Mergek es ellenszerek.D.: Toxicologie.: Handbook of Poisoning.: Toxicologie. 1998.

Stereochimia substanţelor medicamentoase . relaţiile cu celelalte discipline de bază şi de profil. locul în planul de învăţământ. D. În tratarea materialului sunt abordate pentru fiecare capitol: metode generale de obţinere. permanganatul de potasiu . organotrope) . specializarea Farmacie. B. F. Hancu Gabriel Prep. Introducere Obiectul chimiei farmaceutice. Noţiunea de substanţă medicamentoasă. Chimie farmaceutică . STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Székely Pál 3. Chimie farmaceutică (chimioterapie) . 2. D.anul IV Facultatea de Farmacie. F. B. E. specializarea Asistenţă de Farmacie. E.anul IV Facultatea de Farmacie. Norme de calitate de bază: Farmacopeea Română şi Farmacopeea Europeană. DISCIPLINA: CHIMIE FARMACEUTICĂ A. proprietăţi fizico-chimice şi biologice. Clasificarea în sistemul ATC. Regulile IUPAC privind reprezentarea structurilor la substanţe medicamentoase. specializarea Farmacie. specializarea Farmacie.1. Principii la cercetarea şi prospectarea medicamentelor. C. Kelemen Hajnal Asist. modul de prezentare: specialităţi. Chimie farmaceutică (medic. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.anul II Facultatea de Farmacie. Compuşi oxinegaţi: peroxidul de hidrogen şi înlocutorii.anul II Facultatea de Farmacie. C. optimizarea proprietăţilor biofarmaceutice. Nomenclatura DCI la substanţe medicamentoase. Medicamente de uz veterinar .dr. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. II.drd.drd.dr.Antiseptice şi dezinfectanţi cu conţinut de clor şi iod III. specializarea Farmacie. forme farmaceutice oficinale. relaţii structură-activitate. Medicamente de uz veterinar . Gyéresi Árpád Conf. Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională 4.anul III Facultatea de Farmacie.

Detergenţi: cationici. ureidopeniciline. Oxazolidinone: cicloserina şi derivaţi. Antiseptice intestinale: derivaţi halogenaţi ai 8-hidroxichinolinei şi ai nitrofuranului cu absorbţie redusă XIII. de uz oral. prodruguri hidrosolubile. Antimicobacteriene Tuberculostatice majore şi minore. XV. halogeno. glicerol. carbenicilină. alţi compuşi XII. Etanol. Cefalosporine de semisinteză rezistente la beta-lactamază. Cefamicine. cefalosporine de noi generaţii. Peniciline de biosinteză. mecilinam. Compuşi anorganici şi organici ai unor metale utilizaţi ca antiseptice – dezinfectante. gramicidina. Monobactame. peniciline hidrofile cu spectru larg: aminopeniciline. Antiseptice buco-faringiene: ambazonă. Macrolide nepolienice. tirotricina. False macrolide: rifamicine. săruri şi esteri ai acestora IX. analogi şi prodruguri cu proprietăţi biofarmaceutice optimizate. Aminoglicozide (aminociclitoli) cu aglicon streptidinic: streptomicina şi derivaţi şi cu aglicon desoxistreptaminic: neomicina şi paromomicina. amfoterici. spiramicina. Antiseptice urinare: derivaţi de nitrofuran. V. Inhibitori ai betalactamazei. Eritromicina. propilenglicol. VI. inhibitori ai dihidrofolat-reductazei. sulfamide N1 -acilate. Polipeptide: polimixinele B şi E. Cefalosporine. gaiacolul şi derivaţi. Acizi fenoli. esteri şi săruri şi noi derivaţi. asocieri cu sulfamide. terpenoide. Sulfamide Sulfanilamida. bacitracina. acid nalidixic şi derivaţi de chinolonă XIV. Tetracicline: Tetracicline de biosinteză (dirijată). N4-acilate şi azoderivaţi de tip analog şi prodrug. oleandomicina. Cloramfenicol: esteri şi analogi. Rezorcinol.şi alchilfenolii VII.4diaminopirimidinei. Tetracicline de semisinteză cu T/2 prelungit. kanamicina şi analogi de semisinteză: tobramicina. mafenid. trifenilmetan şi acridină cu acţiune antiseptică XI. XVI. Derivaţi ai 2. săruri. peniciline de semisinteză: rezistente la sucul gastric şi rezistente la sucul gastric şi beta-lactamază. gentamicina. neionici X.IV. clorură de decaliniu. Derivaţi de fenotiazină. sisomicina. Antibiotice Beta-Lactamine: Peniciline. Antileproase . Formaldehida şi derivaţi VIII. N1 substituite cu resturi heterociclice pentaatomice. Derivaţi de oxacefem.

buclosamid. alcaloizi inhibitori ai mitozei. derivaţi organici ai arsenului. levamisol. citozina. tinidazolul şi analogi de structură . XXIII. Agenţi antivirali utilizaţi în SIDA. Criteriile de calitate impuse substanţelor medicamentoase.8-). natamicină. Metodele generale de analiză prevăzute de farmacopee II. praziquantel. haloacetamide. Active asupra cestodelor: niclosamida. XIX. Antimalarice Chinina şi derivaţi. amfotericină. antimetaboliţi. XX. de 9-aminoacridină. de biguanidină şi de 2. hormoni şi alte citostatice. Antiamoebiene Antiamoebiene tisulare. metenamină. . Analiza monografică a substanţelor medicamentoase oficinale Identificare. XXI. Active asupra trematodelor: derivaţi de tioxantenă. Antihelmintice Active asupra nematodelor: piperazina şi derivaţii.etc . alcooli. Antitumorale Alchilante. IV. acid undecilenic. acizi carboxilici. Antimicotice Antibiotice: griseofulvină. antihelmintice. antimalarice. metronidazolul. antibiotice. determinare cantitativă: compuşi anorganici (peroxid de hidrogen. coloranţi. etc. Antimicotice de sinteză: derivaţi de imidazol. alţi compuşi. complecşi ai platinei. arabinonucleozide şi analogi. XVIII.acizi fenolici şi săruri. fenoli. Prepararea unor substanţe medicamentoase Iodoform. antituberculoase. moroxidina . antibiotice. cercetarea purităţii.4-diaminopirimidină. XXII. sulfonamide. Pirviniu. Controlul calităţii (purităţii) substanţelor medicamentoase III. Antiamoebiene lumenale: derivaţi ai fenantrolinei. Soluţii etalon şi utilizarea lor. compuşi metalici. Nucleozide din a doua generaţie: ribavirina şi analogi. Antitrichomonazice şi antilambliazice Derivaţi de 5-nitroimidazol. Interferoni. befeniu. oxid galben de mercur. Emetina şi derivaţi. tiocarbanilide. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.XVII. derivaţi de benzimidazol. benzimidazol. pirantel. Derivaţi de aminochinolină (4-. macrolide polienice: nistatină. compuşi halogenaţi. Antivirale Antivirale cu structuri diferite: amantadina. compuşi de bor). Nucleozide din prima generaţie: idoxuridina. niridazol.

Anestezice generale de uz intravenos. esteri carbamici. III. Diverse alte structuri. Fundamentarea teoretică a stereochimiei II. Adjuvante ale anesteziei (agenţi folosiţi în neuroleptanalgezie). succinimidă. derivaţi oxazolidindionă. Configuraţie – conformaţie III. utilizarea selectorilor chirali IX. de piperidin-dionă. Enantiomerie – diastereomerie V. indice endismic) XI. IV. hidantoine. Recunoaşterea moleculară a chiralităţii (entomeri. Psihofarmaconii . Anestezice generale Anestezice de inhalaţie. Anticonvulsivante (antiepileptice) Derivaţi barbiturici. Derivaţi acilaţi de uree. Miorelaxante centrale Eteri ai glicerinei. Structuri diverse. Puritatea enantiomeră (puritatea optică) VI. Stereospecificitatea receptorilor XII. Consecinţe farmacodinamice şi farmacocinetice ale stereoizomeriei XIII. conversie) VIII. Sedative şi hipnotice Bromurile. Chiralitatea moleculară IV. II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. derivaţi ai benzoxazolului. toxicitate stereoselectivă C. Diverse alte structuri. Metabolizare. Metode de obţinere a stereoizomerilor (sinteze asimetrice. Benzodiazepine. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. distomeri.B. Aldehide halogenate. Chiralitatea substanţelor medicamentoase X. V. Metode de separare a stereoizomerilor: derivatizarea. Metode chiroptice VII. derivaţi barbiturici.

acid fenamic. XVI. Alţi compuşi. derivaţi de chinazolină. Substanţe medicamentoase cu acţiune cardiovasculară Tonice cardiace: glicozide cardiotonice. ai pirazololului. Antagoniştii benzodiazepinelor. fenilciclohexanol.A. Diverse alte structuri. IX. etc. Derivaţi ai acidului (hetero)aril-acetic. Anxiolitice cu structuri diverse. derivaţi organo-fosforici. Analgezice antipiretice (şi antiinflamatoare-AINS): derivaţi ai acidului salicilic. Simpatolitice (adrenolitice) Alfa-adrenolitice naturale (alcaloizi din cornul de secară) şi derivaţi de semisinteză. VII. Antiparkinsoniene Cu acţiune anticolinergică. Derivaţi ai butirofenonei şi structuri înrudite. XII. Neurosimpatolitice. codeina şi derivaţi. Blocante neuromusculare (curarizante) Tubocurarina şi analogi de sinteză cu proprietăţi relaxante musculare. pilocarpina. Alte structuri. Encefaline şi endorfine. spasmolitice neurotrope) Alcaloizi tropanici (atropina. Inhibitori ai M. Stimulente ale circulaţiei periferice. XV.O. Anticolinesterazice: fizostigmina şi analogii de sinteză. Diverse alte structuri. Simpatomimetice (adrenergice) Derivaţi de fenilalchilamină. Inhibitori specifici ai ciclooxigenazei-2. Anxiolitice (tranchilizante): esteri ai acidului carbamic. X. benzomorfan. dibenzoxepină. derivaţi şi alţi compuşi de sinteză. oxicami.N. Substanţe medicamentoase cu acţiune excitantă asupra S.). Analgezice Analgezice narcotice: morfina.A. compuşi de sinteză.O. Compuşi de sinteză din categoria esterilor şi amidelor. Beta-adrenolitice: derivaţi ai ariloxipropanolaminei. Vasodilatatoare: vasodilatatoare coronariene. Inhibitorii degranulării mastocitelor. VI. Reactivatori ai colinesterazei. XI. Antialergice Histamina şi antihistaminice Antiserotoninice. Substanţe hipocolesterolemiante şi antiateromatoase. derivaţi de benzodiazepină. dihidroantracen. H 1.-propionic. Compuşi de sinteză: derivaţi de morfinan. XIII . derivaţi ai difenilmetanului . scopolamina). Inhibitori ai DOPAdecarboxilazei şi ai M. piperidină. derivaţii de fenotiazină şi analogi de structură.Neuroleptice: alcaloizi (reserpină). difenilmetan. vasodilatatoare periferice. XIV. Parasimpatomimetice (colinergice) Acetilcolina şi analogi. XVII. cu acţiune dopaminergică. Antidepresive Tricilice (derivaţi de dihidrodibenzazepină. ai anilinei.C. Compuşii de litiu. resp. derivaţi de imidazol şi alţi compuşi. Parasimpatolitice (colinolitice. dibenzocicloheptadienă. VIII. Antiaritmice. Antihipertensive: blocante ale . Anestezice locale Cocaina.

III. antagonişti ai receptorilor angiotensinei II. fenotiazine. cromatografice. Reglementarea regimului de producere. alcaloizi. doză. spectrofotometrice. Inhibitori ai motilităţii digestive. aminoacizi. Substanţe de contrast şi substanţe folosite în explorări funcţionale PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. derivaţi de xantină. diferenţieri Analiza sistematică a substanţelor medicamentoase necunoscute. Venotonice: produşi naturali şi de sinteză. refractometrice. polarimetrice. benzocaină. Analize recapitulative pe grupe de substanţe. glucide. Timpul de aşteptare după folosirea medicamentelor de uz veterinar II. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv Stimulente ale secreţiei digestive. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. circulaţie şi comercializare a medicamentelor de uz veterinar. anticoagulante de sinteză. pirazolone. Prepararea unor substanţe medicamentoase: Salicilat de metil. Agenţi antianemici folosiţi în anemiile feriprive megaloblastice. Medicaţia hipoglicemiantă Insulina. XX. XXII.canalelor de calciu. XXI. Antiagregante plachetare. cale de administrare) Păstrarea şi evidenţa medicamentelor veterinare cu regim special. D. Analize monografice (calitativă şi cantitativă) a substanţelor medicamentoase oficinale în farmacopee Derivaţi barbiturici. Substanţe cu acţiune asupra sângelui Coagulante: vitaminele K. derivaţi ai biguanidului şi alţi compuşi). Înlocuitori de plasmă. amide. Inhibitori şi inactivatori ai secreţiei digestive. Specificul medicamentelor de uz veterinar (formă. esteri. antifibrinoliticele. Substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator Antitusive şi expectorante XXIII. Prevederile Farmacopeei Europene privind monografiile cu produse de uz veterinar Analize . etc. vitamine. Stimulente ale motilităţii digestive. Substanţe cu proprietăţi diuretice Sulfamide diuretice şi alţi derivaţi. Anticoagulantele: heparina şi analogi. XVIII. salicilamidă. II. antagonişti ai aldosteronei. fibrinolitice. XIX. Antidiabetice orale (sulfonamide. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.

mercur. Antiseptice utilizate în infecţiile localizate la nivelul mucoaselor (antiseptice bucofaringiene. aminoglicozide. Medicaţia căilor respiratorii XI. zinc oficinali în F. permanganat de potasiu. antivirotice. cefalosporine. antiprotozoarice. aluminiu. II. exotice V. domestice) VI. Dezinfectante. Zoonoze IV. Antibiotice ( penicilina. cloramine.) VII. intestinale ).X. Medicaţia metabolică. Substanţe utilizate în combaterea ecto . X. Principalele boli ale animalelor de rasă. antibiotice.III. Coloranţi şi detergenţi. Biostimulatori. Chimioterapice antibacteriene (sulfonamide. Compuşi de argint. cloramfenicol ) IV. Compuşi hidroxilici ( alcooli. Analgezice şi antiinflamatoare XIV. Elemente de patologie veterinară.Chimioterapice cu specificitate limitată ( antimicobacteriene. urinare. antihelmintice.X.şi endo paraziţilor la animale (de rasă. antineoplazice ) V. macrolide. etc. Premixurile.R. Farmacoterapie veterinară. Medicamente cu acţiune asupra hematopoezei şi asupra sistemului cardiovascular E. Substanţe medicamentoase cu acpiune antiseptică şi dezinfectantă Halogeni şi compuşi halogenaţi: iod ( şi iodoform ). Nomenclatura ( DCI.R. antimicotice. Introducere: Obiectul chimiei farmaceutice. Chimioterapice Sulfonamide bacteriostatice. Medicamente simptomatice . domestice. oxidanţi: peroxid de hidrogen. Aldehide şi acizi fenolici. III. Medicaţia aparatului digestiv IX. Noţiunea de substanţă medicamentoasă – norme de calitate după F. Medicaţia antimicotică VIII. Medicaţia aparatului urogenital XII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. IUPAC ) şi clasificarea substanţelor medicamentoase în sistemul ATC. fenoli ). tetracicline. Medicaţia sistemului nervos XIII.

Substanţe medicamentoase organice: alcooli. V.Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice.) VI. Metodele generale de analiză oficinale în F. derivaţi de xantină. Prepararea reactivilor şi soluţiilor titrate după prevederile F. Hipoglicemiante XIV. Soluţii etalon. sulfonamide. IV. Hipolipemiante. Substanţe folosite în scop diagnostic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta). glucide. sulfaţi. salicilaţi. a punctului de topire. derivaţi de pirazol. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv XIII.R. X. Substanţe cu acţiune cardiovasculară: Cardiotonice şi antiaritmice. spectrofotometrice. Coagulante şi anticoagulante. antibiotice. fenoli. Diuretice XII. VII. VIII. anestezice locale etc. acizi carboxilici aromatici.R. fosfaţi etc. Antihistaminice H1 şi H2 IX. derivaţi barbiturici.R.R. Analize cromatografice. Antianemice XI. pentru calitatea substanţelor medicamentoase III. alcaloizi. Antitusive şi expectorante XV. . Determinarea solubilităţii.X.X. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta) VI. Anestezice locale VIII. a punctului de fierbere (metodele F.X. Medicamente simptomatice Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice. Farmacopeea – cod de calitate a substanţelor medicamentoase II. Analize monografice exemplificate: substanţe medicamentoase anorganice: compuşi metalici. VII. halogenuri alcaline şi alcalino-pământoase.X. Vasodilatatoare şi antihipertensive. Normele generale prevăzute de F.

Kelemen: Culegere de technici cromatografice F. IMF Tg. Angelescu. Tiperciuc: Antibiotice antibacteriene (2003). Bucureşti Szász Gy. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). 5. antimicotice. Gyéresi. B. Kerck: Stereochimie. Gyéresi et al. Bucureşti O.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). 1983 F. Lupuţiu.-a (1993). Kelemen. Fülöp. I-II (1981. căi de administrare)..X (1996).Oniga: Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene. F. UMF Tg.Mureş Á. Cornea: Probleme teoretice de Chimie organică. Budapest. Bucureşti. 1983). Ed. F. T. Gyéresi. I. H.R. Takács M.. Bucureşti. H. Dani. A X. respectiv se fac vizite la unităţi veterinare specializate (farmacie. 1974 Bruckner Gy.Mureş H. Se fac şi demonstraţii privind formele farmaceutice specifice domeniului veterinar. doze.I-II.D. 1973 . L. Gyéresi: Gyógyszerészeti kémia (Chimie farmaceutică) vol. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002). Gyéresi: Szervetlen gyógyszerészeti kémia (2003) H. Kelemen.Mureş Á.Mureş Á. Cluj-Napoca G.Mureş H. Gyéresi. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. dispensare veterinare). Badea. antivirale) (2004). Cluj-Napoca Z. Bucureşti. B. Bucureşti European Pharmacopoeia 5th ed. UMF Tg. Tg.R. O. Kelemen: Kis hatásszélességű kemoterápiás szerek (2004).. I. Oniga.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul III (1973) Á. Oniga. formă farmaceutică. Bucureşti Agenda Medicală (2004).Mureş H. UMF Tg. Á. Bucureşti O. Academiei RSR.: Gyógyszerkémia I-II (1992).X (1996). Budapest Tőke L. Szeghy L. Kelemen. Gyéresi. Tiperciuc: Antiseptice dezinfectante şi chimioterapice generale (1999). Ed. Á. UMF Tg.F. Ghiran. (2004) Strasbourg B. Kelemen. UMF Tg.. Avram: Chimie organică I-II. M Nechifor: Antibiotice beta-lactamice (1988).: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. Cojocaru. Didactică şi Pedagogică. Mureş V. Principalele medicamente (din ţară. Diaconu.: Szerves Kémia I-1 k. H. Tg. II. Tankönyvkiadó. D. din import) utilizate în farmacoterapia veterinară III.Mureş Farmacopea Română ed. Ştiinţifică. Ed. Caracteristicile specifice ale farmacoterapiei veterinare (medicamente specifice. Kelemen: Specifikus hatású kemoterápiás szerek (2004). Á. Cluj-Napoca E. Marcu: Culegere de analize monografice F. 1969 M. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Végh A. Á. E. Ghiran: Chimioterapice cu specificitate limitată (1995). Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002). depozit de medicamente de uz veterinar. Cluj-Napoca Brînduşa Tiperciuc. H.

Zotta: Chimie farmaceutică (1985). Á. G. Ciser. Strasbourg. Timişoara. vol. Facla. Mutschler.X (1996) Á. Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase (1980).: Gyógyszerészi kémia. 1980 E. Gyéresi: Vademecum cromatografic (1997). M. Tg. Kelemen. I-II. Budapest. Tg. Z.: Gyógyszerészeti kémia-IV vol. Monika Schafer-Körtnig: Arzneimittelwirkungen. Dani. H. Dănilă: Chimie farmaceutică vol I (1996). Boli transmisibile de la animale la om. Council of Europe. Ciser et al. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002) H. UMF Tg. H. Knabe. Kroemer.-a (1993). Ed. Stuttgart. Stuttgart. pe înţelesul tuturor..D. Geisslinger.J. I.R. H. European Pharmacopoeia 5th ed.. 2001 H. C. Végh A. Gh. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). Palage: Medicamente utilizate în afecţiuni cardiovasculare (2000) Michaela Pitea.Mureş. 1999 I. Galiano: Indreptar medical veterinar (1996) Gh. Siebert: Übungen zur Stereochimie. Budapest Gh. Verlagsges. Gyéresi.2 (2003). 1991 K. Takács M. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). Végh A. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar (1990) C. Cojocaru.K. C. Medicina K. Tankönyvkiadó. Wissentsch.. Roth.Mureş Á. Berlin-HeidelbergNew York.. 2004 C.1 (2002). Bucureşti Tőke L. Bucureşti D.. Marcu: Culegere de analize monografice F. Christa E. vol.X (1996) Á. 1998 Szász Gy. 2004 L. T.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol.: Indexul produselor de uz veterinar din import (1995) X X X: Catalog al produselor de uz veterinar . I. Gyéresi.: Analiza şi controlul medicamentelor. Bucureşti Szász Gy. Fülöp. mbH. Tg. L. Doina Ghiran.D. G. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F. Bojiţă şi colab.H. Gyéresi. 1991 . H. M. Folkers: Stereochemie und Arzneistoffe. Springer. Deva Farmacopea Română ed. Stuttgart. Gyéresi et al. H. Gyéresi. Verlagsges. mbH.1984) Á. Szeghy L.Mureş Grecu. Kelemen. Gyéresi. A X.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul IV(1975) Á. Bucureşti Ana Mureşan. Wissentsch. Moţoc: Structura moleculelor şi activitatea biologică. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002) V.Cojocaru: Chimie farmaceutică-curs anul IV/1-3 (1979-1984) Fülöp L. 2003 J.Furka Á. (1999) X X X Nomenclatorul FarmaVet. E...: Szerves Kémia. L. Á.MUREŞVET (1998) X X X The MERCK Veterinary Manual.: Gyógyszerkémia I-II (1992). Müller. Bucureşti Agenda Medicală (2004).R. Ed. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor (1977). 1990 ***. Podar. Ana Mureşan: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (1997) Z. Höltje: Lehrbuch der pharmazeutischen Chemie. Budapest M. Kelemen. mbH. Takács M. Cluj-Napoca Gh.3-4 (1981. Wissentsch. Hellwich.Tipomur. Radu: Zoonoze. H.Mureş Á. Budapest. Verlagsges. Kata: Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás minőségvizsgálata (2000).

G. 1996. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.Manolescu: Memomed.Mureş Colectivul disciplinei de Chimie farmaceutică: Lucrări practice de Chimie farmaceutică p. Bucureşti x x x Farmacopeea Română ed. Vitamine. (anul III-1973). 1990. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. a X-a (1993)..II. I. vol. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. 6.X X X European Pharmacopoea 5th Ed. Szász Gy. (anul IV-1975) IMF Tg. şi colab. Ed.: Substanţe medicamentoase anorganice (2002). 1996. Budapest. Culegere de analize monografice (1996) UMF Tg. Bucureşti F. G. 1-2..: Gyógyszerészi kémia. UMF Tg. Kelemen H. Ed. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr credite 5 6 Număr credite 1 Număr credite 6 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Vol. Bucureşti x x x Agenda medicală 2004.Mureş V. Ciser. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Takács M.Mureş Gyéresi Á. I II Semestrul B. I II Semestrul D.Dăescu: Chimia şi tehnologia medicamentelor (1994). Bucureşti C.. Ed. STAGII. Galiano: Îndreptar Medical veterinar. Medicina. Gh. Bucureşti D. p. 2004 E. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar. Cluj-Napoca. Ceres.I. Dani T.. I II Semestrul C. Dacia. Memorator comentat al medicamentelor înregistrate în România (2004). Ceres.. Bucureşti.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). Gyéresi Á.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică.Dobrescu-E. Bucureşti. Neamţu: Substanţe naturale biologic active. 1990. Végh A. L. Ed.

I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice - Număr credite 5 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu .Semestrul E. I II Semestrul F.

Farmacia şi atribuţiile ei. Facultatea de Farmacie. F. G.anul III. Todoran Nicoleta Asist. Facultatea de Farmacie. Reţeta şi părţile ei. Generalităţi Definiţia şi obiectivul Tehnologiei farmaceutice. specializarea Farmacie. E. Rédai Emőke-Margit 3. Organizarea spaţiului farmaciei. Popovici Adriana Conf. D.anul II.drd. D. Scurt istoric al preparării medicamentelor. aportul celorlalte discipline în studiul Tehnologiei farmaceutice. specializarea Farmacie.anul I. Ciurba Adriana Conf. F. C. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. sintetice (organice. specializarea Farmacie. Facultatea de Farmacie. Modul de administrare al medicamentelor.anul IV. Sipos Emese Asist. Prescurtări . Materii prime medicamentoase de origine naturală (minerală. încăperi de lucru şi de depozitare. DISCIPLINA: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ A. Facultatea de Farmacie. forme medicamentoase (preparate farmaceutice. Propedeutică farmaceutică . specializarea Asistenţă de Farmacie. Substanţe active şi auxiliare. specializarea Asistenţă de Farmacie. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.dr.anul II.anul IV. H. specializarea Farmacie. E. Dermofarmacie şi cosmetologie .1. H. Tehnologie farmaceutică . Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. specializarea Farmacie. Dermofarmacie şi cosmetologie . Tehnologie farmaceutică . ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Noţiuni generale despre medicamente. forme farmaceutice). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. C. B. G. Facultatea de Farmacie. Facultatea de Farmacie.dr. Lobonţ Bianca Prep.drd. B. Medicamente. Clasificarea formelor farmaceutice după diferite criterii.dr. Tehnologie farmaceutică . animală). specializarea Asistenţă de Farmacie. Facultatea de Farmacie.anul V.dr. 2.anul III. Tehnologie farmaceutică . anorganice) şi semisintetice. Propedeutică farmaceutică . vegetală. Cântărirea şi măsurarea medicamentelor. Facultatea de Farmacie.

II. Evaluarea biodisponibilităţii. Principalii parametri farmacocinetici. determinarea biodisponibilităţii absolute şi relative. B. Forme farmaceutice per orale solide. pansamente etc. Metode farmacotehnice pentru evaluarea vitezei de dizolvare. Bioechivalenţa medicamentelor. drajeuri. metal. VI. Sterilizarea. Forme farmaceutice solide: comprimate. auriculare. auxiliare şi solvenţi. aerosoli etc. rolul substanţelor medicamentoase. Activitate terapeutică. Sisteme de închidere a recipientelor. Literatura farmaceutică Farmacopeea Română ediţia X-a. amestecarea. riscuri teratogene. Farmacopei străine. polimorfismul. Cutii din material plastic. apa demineralizată: obţinere. Extracţia. Comprese. apa pentru injecţii. Supozitoare. cernerea. Soluţiile ca sisteme disperse omogene. alcoolice. Dependenţa efectului terapeutic de modul de formulare şi preparare a medicamentelor. Posologia medicamentelor. Distilarea. Legea stupefiantelor. cu vehicul compus. Forme farmaceutice destinate aplicării pe cale cutanată. Apa distilată. V. Recipiente din sticlă şi material plastic. III.A. condiţii de calitate şi consevare.E. Forme farmaceutice de uz extern destinate aplicării în cavităţile naturale. riscuri mutagene. Solubilizarea cu agenţi tensioactivi şi alte metode de solubilizare. siropuri. Soluţii medicamentoase Soluţii apoase. Solvenţi utilizaţi în practica farmaceutică. forma farmaceutică). soluţii extractive apoase şi alcoolice. hidroalcoolice. Noţiunea de doză maximă. ovule. Noţiuni de biofarmacie Factorii care influenţează efectul terapeutic al medicamentelor (influenţa formulării şi preparării medicamentelor asupra răspunsului terapeutic. starea cristalină. Ambalaje şi materiale pentru condiţionarea medicamentelor. cronică. Istoricul farmacopeeilor din ţara noastră. cancerigene. Principalele procese tehnologice şi operaţiuni generale aplicate în practica farmaceutică şi industrială Uscarea. Tratate de specialitate indigene şi străine.M. Clasificare. Forme farmaceutice administrate pe cele parenterală. dizolvarea. IV. Operaţii generale . Toxicitate. Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern. II. Materiale destinate ambalării formelor farmaceutice şi produselor tehnicomedicale Produse tehnico-medicale. mărunţirea şi pulverizarea. Preparate oftalmice.D. Conceptul L. toxicitate acută. Forme farmaceutice ca sisteme disperse omogene Biodisponibilitatea şi parametrii farmacocinetici. dimensiunea particolelor. Ambalaje de hârtie. Complecşi de incluziune. Alegerea corespunzătoare a materialelor de condiţionare. Forme farmaceutice aplicate pe mucoase. Soluţii apoase. uleioase. Activitate. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.în receptură. materii prime. capsule. comprimate vaginale. Dispersii solide. Dizolvarea şi factorii care influenţează dizolvarea şi viteza de dizolvare. aparatură de laborator şi industrială.

III. Calcularea dozelor maxime pentru adulţi şi copii. siropuri industriale. expediere. soluţie conservantă. loţiuni. clasificare. Tehnici de dizolvare şi solubilizare. minerală. IX.procese fizico-chimice. stabilitatea şi conservarea soluţiilor. Soluţii magistrale cu substanţe greu solubile. alterarea siropurilor. soluţie efervescentă. tehnologii de preparare în farmacie şi pe scară industrială. de apă oxigenată. Limonade. Siropuri . IV. Exemple. Limonade Soluţia de citrat de magneziu. Ape aromatice: preparare. aparatură. Reţeta. Soluţii alcoolice de uz intern şi extern. Controlul. Soluţii magistrale cu substanţe şi produse stupefiante. aromatizanţi. comprese. Generalităţi Cântărire. Soluţii magistrale cu substanţe toxice şi puternic active. Prepararea soluţiilor: tehnologie. control şi exemple IV. Soluţii cu glicerol şi cu vehicule compuse VIII. prevenirea auto. decantarea. Ape aromatice V. clarificarea. Tehnologia de preparare. Sinonime. decolorarea. condiţii de calitate. acetotartrat de aluminiu. acetat de amoniu. Siropuri Generalităţi. calitatea acestora. prescurtări. Melite şi oximelite. V.oxidării. tehnologia de obţinere Exemple oficinale. conservare. Exemple magistrale şi tipizate. Eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante. filtrarea. Soluţii medicamentoase Soluţii oficinale simple şi compuse: de clorură de calciu. calculul dozelor. VI. Farmacopeea Română. Alterări. pentru diabetici. Exemple de siropuri prescrise în FR X. IX şi VIII. III. II. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Spălături. ambalare. Condiţii de calitate şi conservarea. gargarisme. de borat fenilmercuric. Condiţii anatomo-fiziologice specifice. animală. Soluţii uleioase Materii prime: uleiuri de origine vegetală. VII. Aromatizarea şi corectarea gustului preparatelor de uz intern Edulcoranţi. de cloroform. Soluţii titrate. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.utilizate la prepararea soluţiilor: agitarea. dentrificii. conservarea lor. tehnologia de obţinere. Soluţii oficinale cu principiul activ rezultat dintr-o reacţie: soluţie de hidroxid de calciu. preparate tipizate.

stabilizanţi şi consrevanţi necesari. Izotonia. condiţii de calitate şi control. soluţii utilizate pentru restabilirea echilibrului hidro-electrololitic şi acido-bazic. izohidriei şi streilităţii colirelor. Soluţii uleioase C. Soluţia alcoolică de iod-iodurat. Aparatura industrială şi . sirop de clorură feroasă. Streilizarea: metode preconizate de FR X şi alte procedee.P. Preparate injectabile cu acţiune retard. soluţii şi emulsii energetice. factorii care influenţează extracţia dependente de natura drogului şi de solvent. Recipiente pentru condiţionarea lor: fiole şi flacoane. Sirop de coji de portocale. soluţii cu vehicol compus IX. soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală şi soluţii medicamentoase. Condiţii de calitate şi control ale perfuziilor. Prepararea soluţiilor injectabile. decolorare. clasificare. decocturi. Biodisponibilitatea medicamentelor din preparate oftalmice. Natura substanţelor pirogene. asigurarea izotoniei. Condiţii de calitate şi control conform normelor G. Structura anatomică a ochiului. Fazele de preparare ale soluţiilor. Metode din FR X şi alte metode moderne. IV. suspensii. Soluţii în glicerină. izoionia. macerate. Metode de filtrare specifică. soluţii folosite în metabolismul reconstituant. suspensiilor injectabile. Soluţii alcoolice Soluţii alcoolice oficinale. Materii prime. înlocuitori de plasmă. înlocuitori de lacrimi. condiţii de calitate. sirop de lămâie. Soluţii magistrale cu extracte şi tincturi VII. exemple. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Soluţie alcoolică de camfor. izohidria. sirop pentru diabetici. Soluţii extractive alcoolice: tincturi şi extracte. Apa pentru injecţii. de balsam de Tolu. lamele oculare. II. băi oculare. Colire vâscoase. sirop de cloralhidrat. Exemple. soluţie de clorură de amoniu anisată.Sirop simplu. Exemple de soluţii şi suspensii injectabile apoase şi uleioase. Controlul preparatelor oftalmice şi condiţionarea. Recipiente şi saci din material plastic. Perfuzii Deosebiri faţă de soluţiile injectabile. Bazele teoretice ale extracţiei în mediul apos. VIII. Exemple de soluţii perfuzabile cu electroliţi. Solvenţi utilizaţi pentru medicamente sterile. VI. Soluţii oftalmice Generalităţi. Blocuri sterile pentru prepararea medicamentelor injectabile. de tiocol. avantajele şi dezavantajele medicamentelor injectabile.M. Sirop de codeină. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: infuzii. III. aparatura utilizată în farmacie şi industrie. sisteme terapeutice tip "Ocusert". cerinţe privind puritatea substanţelor active. Exemple de soluţii apoase şi uleioase. Controlul fizico-chimic şi biologic al preparatelor injectabile. medicamente injectabile radioactive oficinale. Tehnologia de obţinere a soluţiilor extractive apoase. soluţii pentru lentile de contact. Factori care influenţează randamentul de extracţie. Tehnologia de obţinere a tincturilor şi extractelor. Clarificare. Soluţii alcoolice magistrale. conservare. Medicamente injectabile Generalităţi. dopuri. preparate oficinale şi industriale. Metode de preparare.

Extracte fluide. biodisponibilitatea medicamentelor din aerosoli. structura pielii. Exemple oficinale şi tipizate. baze emulsii A/U şi baze emulsii U/A. Săpunuri şi emplastre. polioxietilengeluri. X. Coloizi liofobi şi coloizi liofili. clasificare.de laborator. Cerinţe GMP. Aerosoli medicamentoşi Clasificare după gradul de dispersie şi locul de acţiune. Controlul calităţii. Tehnologia unguentelor. fumuri. Soluţii magistrale Soluţii magistrale . Caractere. Valoarea HLB şi importanţa ei practică. aparatura de laborator şi industrială. Paste. condiţii de calitate şi control fizico-chimic şi biologic. Prepararea suspensiilor floculate şi defloculate. stabilitate. Utilizarea raţională a bazelor de unguente.modificări fizice şi chimice în soluţie: salefiere. Unguente Clasificarea. Proprietăţi molecular-cinetice. moi şi uscate. Forme farmaceutice ca sisteme disperse heterogene Sisteme disperse ultramicroeterogene. Sisteme terapeutice de tip Progestasert. oxido-reducere. Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie. Exemple industriale. VI. Supozitoare Generalităţi. spume. Generalităţi. Exemple magistrale şi industriale. Norme GMP pentru unguente. Interacţiuni farmaceutice în soluţie.M. precipitare. condiţionarea. Principalii emulgatori folosiţi în practica farmaceutică. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Linimente. hidrosolubile şi emulsionante pentru supozitoare. Controlul suspensiilor. Coloizi utilizaţi ca mucilagii obţinute din produse naturale. geluri cu silicone. Baze de unguente: hidrocarburi-geluri. interacţiuni. Gelatine. Sisteme terapeutice transdermice. hidrogeluri. stabilitate. propulsori. Tincturi oficinale. lipogeluri. Suspensii Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor. Metode de preparare industrială.P. reacţii de dublu schimb. Coloizi liofobi de interes farmaceutic. Preparare şi control. condiţii G. Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale. V. absorbţia percutanată a medicamentelor. Medicamente injectabile . vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţia industrială. Utilitatea lor în tehnologia farmaceutică. stabilitatea dispersiilor coloidale. conservarea şi controlul de calitate. Condiţii de calitate şi controlul fizico-chimic al supozitoarelor. factori care influenţează stabilitatea emulsiilor. conservare. dezavantaje ale aplicării. VII. Mecanismul de acţiune al emulgatorilor. VIII. Unguente oftalmice. Baze liposolubile. Caracteristici ale biodisponibilităţii medicamentelor la nivel vaginal din ovule. semisintetice şi sintetice. IX. Asigurarea stabilităţii emulsiilor. conservarea şi valabilitatea preparatelor. de protecţie şi cosmetice. II. Unguente oficinale şi industriale. hidroliză. Absorbţia rectală a medicamentelor din supozitoare. Exemple. Avantaje. Unguente sterile. Reologia sistemelor disperse. Emulsii Generalităţi.

Soluţii oftalmice neoficinale cu substanţe antiseptice. Mucilagii neoficinale (de alginat de sodiu.X de preparare a extractelor. determinarea volumului tixotrop al bentonitei. Ape oftalmice. IV. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: macerate. Perfuzii cu înlocuitori de plasmă şi medicamentoase. Emulsio Bromoformii). de sulfat de atropină 0. VII. analgetice.4 şi 8 %).X şi neoficinale.R. Perfuzii cu electroliţi. X. Perfuzii cu substanţe energetice oficinale şi neoficinale.R.25 %). Rhinoguttae. 30 şi 40 %. sulfat de zinc 0. Înlocuitori de lacrimi.X. rezorcină 1 %. Determinarea omogenităţii emulsiilor. Controlul fizico-chimic al dopurilor. Linimente Linimente. Soluţii coloidale Mucilagii oficinale în F. Reţete magistrale cu linimente. infuzii. VI. cercetarea stabilităţii lor. macerare repetată şi percolare. papaverină 4 %. Emulsii Emulsii preparate cu emulgatori clasici: prin metoda gumei uscate (Emulsio Oleosa. determinarea reziduurilor prin evaporare a tincturilor şi extractelor fluide. prin metoda gumei umede (Emulsio Olei Jecoris. Soluţii injectabile oficinale (de acid ascorbic 10 %. Emulsio Olei Paraffini). VIII.R. Extracte fluide. Suspensii . Controlul emulsiilor. Controlul soluţiilor extractive: identificarea principiilor active. azotat de pilocarpină 2 %. Emulsio Oleo Ricini. XI. Soluţii extractive alcoolice. Metode oficinale în F. decocturi. inj. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Colutorii. Aerosoli cu aplicaţie pe mucoasa cutanată. Determinarea vâscozităţii.X. neurotonică). Extracte. Soluţii injectabile neoficinale (invertoză 10 %. determinarea cantitativă a acestora.1 %. Izotonizarea soluţiilor injectabile după metoda din F. determinarea conţinutului în alcool a tincturilor conform F.R. III. IX. Perfuzii Generalităţi. de cofeină şi benzoat de sodiu 25 %. trasarea curbelor de curgere şi de vâscozitate. Ajustarea pH-ului soluţiilor injectabile. moi şi uscate în F. Calcule.X şi după alte metode.5%. Soluţii oftalmice oficinale şi neoficinale (cu azotat de argint 1 %. Otoguttae. V. Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiastmatice. de bentonită. sulfat de atropină 1 %. Soluţii oftalmice Asigurarea izotoniei şi izohidriei soluţiilor oftalmice. antibiotice. Aerosoli Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiseptice cu acţiune asupra aparatului respirator. Tincturi oficinale şi neoficinale obţinute prin macerare. a caracterelor reologice. procaină 1. Controlul medicamentelor injectabile şi al perfuziilor. Controlul fizico-chimic al mucilagiilor. rezistenţa la sterilizare a recipientelor. Determinarea tipului de emulsie.R.Verificarea calităţii recipientelor şi a dopurilor. Soluţii pentru lentile de contact. cloramfenicol 0. glucoză 20. indigocarmină 0. Emulsio Saloli. de alcool polivinilic). Tincturi obţinute prin dizolvarea extractelor. Gargarisme. Perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic.4 %.

contolul de calitete după FR X. Calitate şi control. Supozitoare rectale (cu efect local şi cu efect general). Capsule medicamentoase. Comprimate acoperite(drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. Microcapsule Tipuri de capsule. condiţii de calitate şi control. Mărunţirea. aparatura industrială şi de laborator. XIII. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. IV. Tehnologia microîncapsulării. Supozitoare Prepararea supozitoarelor prin diferite metode. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. baze emulsii U/A. Unguente sterile (de uz pediatric cu antibiotice). săpunuri. Granule Clasificare. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. Unguente medicamentoase. bazele teoretice ale uscării. Pulberi simple şi compuse. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. Obţinerea nanocapsulelor. D. Acoperirea enterică. principalele metode de uscare. Săpunuri oficinale şi neoficinale. XIV. . Supozitoare vaginale şi uretrale. Comprimate Generalităţi. Operaţia de divizare. Cerate cu diferite substanţe active. Unguente Baze de unguente lipogeluri. Obţinerea granulatelor. Exemple de comprimate acoperite oficinale. Controlul de calitate al suspensiilor. metodologia de obţinere pe cale industrială. Maşini de comprimat de diferite tipuri. Ciocolate. aparatură. Pudre farmaceutice. comprimare şi peliculizare. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. tablete triturate VI.Suspensii de uz extern şi de uz intern. Emplastre. V. Exemple oficinale şi tipizate. VII. Tehnologia comprimării. Controlul supozitoarelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Pilule III. Exemple în FR X. excipienţi. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. Operaţiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. Clasificare. aparatură. II. Controlul de calitate al unguentelor. baze emulsii A/U. cerate Emplastre oficinale şi neoficinale. baze de unguent hidrogeluri. XII. Casificare.

cu substanţe moi volatile. Capsule gelatinoase enterosolvente. cu extracte moi şi uscate.prepararea acestora. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. Controlul calităţii prin teste specifice. keratină. mucilag de tragacantha 10 %. polietilenglicoli. obţinere. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată Sisteme terapeutice. Antioxidanţi. Pilule cu antibiotice. Pudre cu substanţe grase. reducătoare şi oxidante. .X : pulbere laxativă efervescentă. cu vitamine. antibiotice. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. X. Microcapsule preparate prin coacervare . XI. cu substanţe higroscopice. substanţe colorate oxidante. bioadezive. higroscopice. Exemple industriale. XII. gelatină. cu amestecuri eutectice. rezine. cu substanţe hidrofobe. Supradozarea. III. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. Umplerea şi închiderea capsulelor. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. Structura comprimatelor de acţiune prelungită. antibiotice. glicozide. eritrocite. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. Pulberi compuse divizate oficinale în F. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. IX. Incompatibilităţi terapeutice. flotante. Stabilizanţi. ihtiol. miere purificată. acoperire cu balsam de Tolu. nanoparticule. gel de bentonită 15 %. sulfamide. Structură. caramel spissum. niosomi. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue: pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. Pilule cu tincturi şi extracte. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. pulbere alcalină. Pilule preparate prin picurare şi turnare. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. lipozomi.R. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea drojdiei de bere. delicvescente. Forme farmaceutice solide perorale cu acţiune prelungită Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. Controlul de calitate al pilulelor după F. Exemple. precursori medicamentoşi. II. Capsule medicamentoase Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. unguent de glicerină. Cinetica de cedare. Exemple. Norme GMP. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. Controlul de calitate al capsulelor. Prevederi ale FR X.R. biodisponibilitate. unt de cacao. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. Posibilităţi de stabilizare. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Conservanţi. salol. fibroblaste. Factori biocinetici. alcool polivinilic. acetoftalat de celuloză.VIII. mucilagii de metilceluloză şi carboximetilceluloză sodică. lectine. Fluidum ad pilulas.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. Incompatibilităţi de siringă.

picioarelor. comprimate cu: aspirină. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefiaţi. hidratante VI. Comprimate efervescente. Tablete triturate Granula Discorides. antitermică. acetanilidă. Schimbarea volumului dizolvantului. soluţie de gelatină 2 %. Îngrijirea dinţilor şi a gurii VII. Granule cu glicerofosfat de calciu.R. aspirină. VI. Scurt istoric şi tendinţe noi în cosmetologie. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. E. Preparate cosmetice destinate îngrijirii feţei V. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor.X.X. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. corpului. cu cola. Întreţinerea mâinilor. periaj. nutritive. Creme demachiante. comprese. Controlul calităţii comprimatelor după F. Produse de machiaj IV. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Regeneratoare VIII. Înlocuirea totală sau parţialî a dizolvantului sau excipientului. emoliente. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor după F. soluţie de stearină 5 %. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. Zaharuri granulate (granule). V. Micropilule. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. Comprimate cu acţiune prelungită. acid ascorbic cu acţiune analgezică. cu ulei volatil de mentă. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. mucilag de etilceluloză 5 %. granule efervescente. Preparate pentru îngrijirea părului. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită.R. fenobarbital. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. Cosmetica decorativă: machiajul. Diagnosticul cosmetic al pielii II. antigripală. Boluri cu acid arsenicos. VII. Produse de igienă IX. băi de aburi.R. bromuri. Şampoane. salicilat de sodiu. Boluri. Tratamente cosmetice: măşti. Deodorante şi antiperspirante . Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %.X.IV. Granule de sulfat de stricnină. Masajul facial cosmetic III. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.

Preparate contra căderii părului. emoliente astringente. Farduri pentru obraz. astringentă. IX. cu extracte vegetale. emolientă. Preparate pentru igiena bucală Paste de dinţi. produse apicole. trietenolamină. Ape de gură. Preparate contra pistruilor şi petelor VI. antimicotică şi bactericidă XIII. keratolitică. Emulsii de întreţinere a pielii: hidratante. cu emulgatori ionogeni şi neionogeni. Rujuri pentru buze. epitelizantă şi antiparazitară XIV. . excipienţi sintetici. Creme acide: cu acid lactic. fonduri de ten. Creme demachiante: fluide. potasiu. tonică. de zi şi de seară. pentru albirea tenului. V. vaselină hidrofilizată. Farduri de toaletă Pudre: lichide. VII. Măşti cosmetice faciale Măşti pentru ten gras: mască absorbantă. paste pentru albirea mâinilor. trietanolamină. Dermopreparate cu efect antiacneic şi antiseboreic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. emulsii A/U şi U/A. colesterol. Creme hidratante: cu ceară Lanette N. Preparate pentru îngrijirea părului Şampoane: lichide şi solide. Farduri pentru gene. biostimulatori. Preparate pentru îngrijirea mîinilor Preparate lichide. Unguente şi creme cosmetice Coldcreme: pe bază de ceară. compacte. cu sucuri de fructe. Dermopreparate cu acţiune antiinflamatoare. IV. Produse de igienă pentru copii şi nou-născuţi XII. Creme nutritive şi revitalizante: cu vitamine. Emulsii cosmetice Emulsii de demachiere şi curăţire. alcaline. nutritivă. nutritive. antiseboreică. Loţiuni Loţiuni cosmetice pentru faţă cu acţiune astringentă. cu acţiune hidratantă. preparate antiperspirante. VIII. emolientă. calmantă. Cosmetica masculină. Măşti pentru pielea normală şi uscată: cu acţiune calmantă. Preparate pentru întreţinerea unghiilor.X. gresantă. contra mătreţii. III. din acizi organici. aplicaţii emoliente. tonice. sprâncene şi pentru pleoape. Unguente cu stearaţi: cu săruri de sodiu. II. reductoare. sucuri de legume. Medicaţia dermatologică antipruriginoasă. antiseboreică. Produse de parfumerie XI. grăsimi animale. loţiuni acide.

Ambalaje pentru medicamente: din sticlă. metode. Ape aromatice VIII. Soluţii extractive apoase XII. Centrifugarea. solvenţi VII. Cunoaşterea ustensilelor. liberării şi administrării medicamentelor. Soluţii pentru uz extern hidroalcoolice. IV. Distilarea. capsule V. X. aparatură. material plastic. Preparate pentru igiena masculină Loţiuni după bărbierit. sicativă. F. Uscarea. Preparate cu acţiune astringentă. Dermopreparate pentru copii Loţiuni pentru întreţinere şi uleiuri. metale. Preparate perfuzabile. Creme specifice pentru uz infantil. Medicamente sterile Preparate injectabile. Soluţii. Soluţii alcoolice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Filtrarea. Pudre pentru copii. Sterilizarea. Doze terapeutice şi maxime III. Evaporarea. descongestionantă. glicerinate şi uleioase IX.X. aparaturii şi laboratoarelor pentru prepararea medicamentelor . supozitoarelor. Amestecarea. Noţiuni generale asupra biofarmaciei VI. Preparate rinologice şi otice XI. Clasificarea medicamentelor şi formelor farmaceutice. XI. Dezodorizante şi antisudorifice Preparate antisudorale pentru corp şi picioare. Istoricul preparatelor farmaceutice. Siropuri. Soluţii extractive alcoolice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Îngrijirea călcâielor. Operaţii generale utilizate în tehnologia farmaceutică Cântărirea şi măsurarea. capsulelor. Cernerea. Pulverizarea. Reglementarea prescrierii. Divizarea pulberilor. Literatură farmaceutică II. Picături pentru ochi. XII. Decantarea. Măcinarea. Obiectul disciplinei de Tehnologie farmaceutică.

II. clarificarea. Controlul fiolelor. Solvenţi. Înfiolare. Preparate injectabile Operaţii preliminare la prepararea soluţiilor injectabile. exemple. Soluţii alcoolice oficinale şi neoficinale. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Tehnologia maceratelor. Soluţii extractive. prin încălzire. cu substanţe energetice. Doze pentru copii. Soluţii cu aplicaţii speciale XI. Limonade. Cântărirea şi măsurarea în farmacie a substanţelor solide. tehnologia. Soluţii uleioase. Siropuri medicamentoase şi edulcorante IX. Soluţii vâscoase. Soluţii glicerinate cu vehicul compus. Controlul G. uleioase. decolorarea. părţile ei. prin intermediu. Soluţii apoase oficinale şi neoficinale de uz intern şi extern VII. mărunţirea. infuziilor. Preparare. Emulgatori. Soluţii perfuzabile: cu electroliţi. adulţi şi bătrâni. Preparate lichide oftalmice: soluţii şi suspensii. filtrarea. Izotonizarea. Soluţii coloidale. Extracte. Prepararea soluţiilor injectabile oficinale. filtrarea. Alterare şi conservarea.Formularea emulsiilor. decocţiilor XV. Control XIII. Principalele operaţii generale aplicate la prepararea medicamentelor : uscarea. solubilizarea. Soluţii injectabile neoficinale. Calculul dozelor minime IV. Tincturi preparate prin macerare şi percolare XVI. Dizolvarea alcoolului concentrat X. Emulsii farmaceutice şi cosmetice Factori care influenţează stabilitaea. Sterilizarea. perfuzii medicamentoase. pulverizarea. Dizolvarea la temperatura camerei. pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. Preparare. divizarea medicamentelor solide V. pentru lentile de contact XIV. . Solubilizarea micelară II. Prepararea emulsiilor. Controlul calităţii apei distilate. lichide şi moi III. Soluţii. Reţeta. dizolvarea. Dizolvarea soluţiilor VI. XII. per descensum. Ape aromatice VIII. Controlul de calitate. Concentrarea lor.

clasificare. Pilule X. IX. aparatură. Forme farmaceutice solide perorale cu actiune prelungitã Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. bazele teoretice ale uscării. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. condiţii de calitate şi control. Casificare. Operatiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Produse industriale VI. Obtinerea nanocapsulelor. XV. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. baze de unguente. Unguente. Calitate si control. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. Maşini de comprimat de diferite tipuri. condiţii de calitate şi control. XI. Exemple industriale. Controlul calităţii prin teste specifice. Comprimate acoperite (drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. formulare. aparatură. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată . Comprimate Generalităţi. aparatura industrială si de laborator. preparare. aparatură. Acoperirea enterică. Structura comprimatelor cu acţiune prelungită. Aerosoli. Exemple oficinale si tipizate. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. comprimare si peliculizare. Pudre farmaceutice. Tehnologia comprimării. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. Suspensii. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. excipienţi. Exemple V. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. metodologia de obtinere pe cale industrialã. Granule Clasificare. preparare. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. Exemple în FR X. Exemple VIII. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. Factori biocinetici. Pulberi simple şi compuse. eliberare IV. XII. Preparare. Supozitoare rectale.III. Linimente. Formulare. aparatură. excipienţi. Tehnologia microîncapsulãrii. Clasificare. control. VII. Modul de prescriere. Exemple de comprimate acoperite oficinale. Obţinerea granulatelor. vaginale şi uretale. principalele metode de uscare. XIII. Microcapsule Tipuri de capsule. Operaţia de divizare. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. Exemple industriale şi oficinale. clasificare. Capsule medicamentoase. contolul de calitate după FR X. Mărunţirea. XIV. Control.

Unguente oftalmice şi cu antibiotice. Linimente III. Antioxidanţi. VIII. Capsule medicamentoase . Posibilităţi de stabilizare. emulsiile naturale. vaginale. Emulsii multiple. delicvescente. Reologia sistemelor disperse V. Suspensii pentru uz intern şi extern IV. XVII. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor.X : pulbere laxativă efervescentă. Unguente de protecţie şi cosmetice. Conservanţi. supozitoarelor. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. ihtiol. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. emulsii cosmetice. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. flotante. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. Exemple. lipozomi. nanoparticule. Supozitoare cu baze hidrosolubile. emulsiile cu uleiuri vegetale şi minerale. Unguente Prepararea diferitelor baze de unguente. higroscopice. Incompatibilităţi terapeutice. sulfamide. niosomi. Săpunuri. bioadezive. supradozarea. Controlul VII. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. lectine. obţinere. eritrocite. cu extracte moi şi uscate. Cinetica de cedare. Norme GMP. XVI. Controlul stabilităţii emulsiilor. cu amestecuri eutectice. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. cu substanţe moi volatile. Pulberi compuse divizate oficinale în F.Sisteme terapeutice. oxidante. precursori medicamentoţi. emulsie şi suspensie. uretale Supozitoare cu baze grase. Incompatibilităţi de siringă.R. Pudre cu substanţe grase. cu substanţe medicamentoase. XVIII. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Supozitoare rectale. Controlul unguentelor. Prevederi ale FR X. Stabilizanţi. Soluţii coloidale cu agenţi macromoleculari. substanţe colorate. Prepararea unguentelor oficinale şi neoficinale de tip soluţie. fibroblaste. Emplastre VI. Exemple. Emulsii de tip A/U şi U/A cu emulgatori sintetici. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. antibiotice. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. biodisponibilitate. gume şi produse de origine minerală II. Structură. Tehnologia emulsiilor Emulsia uleioasă. pulbere alcalină.

mucilagii de metilceluloză si carboximetilceluloză sodică. XIII. granule efervescente. cu ulei volatil de mentă. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue. salol.R. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. acid ascorbic cu acţiune analgezică. cu substanţe higroscopice. acetoftalat de celuloză. Micropilule. comprimate cu: aspirină. antigripală. Controlul de calitate al pilulelor după F. aspirină. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor dupã F. Controlul calităţii comprimatelor dupã F. acoperire cu balsam de Tolu. antitermică. cu substanţe hidrofobe. soluţie de stearină 5 %. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. Granule cu glicerofosfat de calciu. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefianţi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Comprimate efervescente. soluţie de gelatină 2 %. Pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. X. mucilag de etilceluloză 5 %. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. H. unguent de glicerină. Zaharuri granulate (Granule). tendinţe noi şi diferenţe faţă de preparate cosmetice. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Pilule cu antibiotice. acetanilidă. keratină.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. polietilenglicoli. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. Tablete triturate Granula Dioscorides. Înlocuirea totală sau parţială a dizolvantului sau excipientului. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. Pilule cu tincturi şi extracte. Aducerea soluţiei la un anumit pH. antibiotice. fenobarbital.R. bromuri. rezine. Boluri. Microcapsule preparate prin coacervare . XII. Diagnosticul cosmetic al pielii . Umplerea si închidere capsulelor. XI. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea excipienţilor pilulari cu drojdie de bere. încadrarea dermatopreparatelor. caramel spissum. obiectivul. Schimbarea volumului dizolvantului. gel de bentonită 15 %.prepararea acestora. Pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %.X.R. glicozide. gelatină.X.Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. miere purificată. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Pilule preparate prin picurare şi turnare. reducătoare şi oxidante. mucilag de tragacantha 10 %. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. Comprimate cu acţiune prelungită. alcool polivinilic. Capsule gelatinoase enterosolvente. Granule de sulfat de stricnină. Controlul de calitate al capsulelor IX. cu cola. salicilat de sodiu. Fluidum ad pilulas. unt de cacao. Scurt istoric al cosmetologiei. cu vitamine. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor.R. Boluri cu acid arsenicos. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F.X.

Dermopreparate cu acţiune antiacneică şi antiseboreică VI. Preparate fotoprotectoare. Cosmetica decorativă. Creme cosmetice hidratante. Preparate pentru igiena noilor-născuţi şi a altor grupe de vârstă XVI. Structura şi acţiunea preparatelor pentru igiena dinţilor şi a gurii XII. Medicamente pentru uz extern cu acţiune antiinflamatoare. revitalizante. Dermopreparate cu acţiune antipruriginoasă reducătoare şi antiparazitară. Produse de parfumerie XV. Băi de abur şi loţiuni pentru faţ III. Măşti cosmetice. Produse pentru cosmetica masculină. Masajul cosmetic facial X. Medicamente tipizate III. Preparate profesionale dermice pentru profilaxia şi tratamentul dermatozelor VII. antiperspirante şi deodorante. Diferenţe XIV. Farmacocosmetice Produse . antineoplazice de uz extern V. Tulburări pigmentare: discromii şi hipocromii VIII. medicamente industrializate IV. Structură şi mecanism de acţiune. Preparate contra pistruilor şi petelor IV. epitelizante. Tratamente cosmetice. Produse de machiaj şi utilizarea lor raţională XI. Operaţiuni principale pentru întreţinerea igieno-cosmetică şi aparatura specifică utilizată II. Creme demachiante VI. apipreparate pentru terapia externă IX. Controlul calităţii produselor de uz topic în cosmetologie şi dermatologie PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Preparate regeneratoare XIII. Emulsii demachiante şi nutritive V.II. Cheratolitice. Preparate pentru întreţinerea mâinilor şi picioarelor. antimicotică şi antimicrobiană. Unguente cosmetice. Şampoane. nutritive. Structura şi biochimia părului. Fitopreparate.

: Curs de tehnologie farmaceutică. III. Litografia UMF Tg.Tg. OGYE. rimeluri) VIII. Medicina Könyvkiadó. 1985 Popovici Adriana. Vol. Ed. Loţiuni pentru păr: tonice. Suciu G.. Savopol E. 1981 Rácz István. : Extracte farmaceutice vegetale. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. 1962 Pandula Egon. Enescu L. : Tehnica farmaceutică. Veb Verlag Volk und Gesundheit. köt. Buc. Popovici A. 1977 Adam L. Bucureşti. Ed. Ban I. 1993 Fica Cornelia: Prepararea medicamentelor în farmacie. 1975 Ádám L. briantine. Marosvásárhely. Mureş. 1989 Ionescu Stoian P. Ape de gură IX.. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Editura Medicală. Ed.: Ghidul farmacistului practician. 1986 Grecu I. 1995 Leucuţa S. 1979 Csegedi Júlia Jolán. Bucureşti. Berlin. Bucureşti. Vol.. 2. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Vol. contra căderii părului.I.1983 Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. Stănescu V. Vol. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. 3. Dermopreparate pentru copii 5. Buc. Lit. 1. Bucureşti. Mureş.. Medicina Könyvkiadó. Medicală. Buc. Editura Dacia. 1967 B. Marosvásárhely. 1988 Voigt R. Litografia UMF Tg. Litografia UMF Tg. Şampoane. 1995. Litografia UMF Tg. Ed. Pudre. Medicina Könyvkiadó. Budapest.. Mureş. Cluj-Napoca Leucuţa S. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Budapest. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Ed. OGYE. 1991 Gyarmati László. Medicală.. fixative şi coloranţi pentru păr X. : Tehnologia formelor farmaceutice. Medicina Könyvkiadó. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. 1983 . kötet. : Reologia formelor farmaceutice.: Tehnica farmaceutică. Budapest. kötet. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Csontos András. Medicina Könyvkiadó.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Papp I. Creme colorante (fond de ten. Budapest.. Preparate pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor XI. Tokes B. Mureş. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Farduri. Preparate pentru igiena picioarelor XII. Stănescu V.Medicală. Medicală. Budapest. Dermopreparate fotoprotectoare XIV.Medicală. : Supozitoare. pentru regenerare. contra mătreţii. 1980 Ádám Lajos. Preparate dezodorizante şi antisudorifice XIII.. Ed.Mureş.Medicală. Editura Medicală. II.VII. 1989 Popovici A. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II.

Suciu G. : Tehnica farmaceutică. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Litografia UMF Tg. Medicală.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. 1975 Ádám L. Editura Medicală. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. Medicina Könyvkiadó. 1988 Voigt R. 1980 Ádám Lajos. Mureş. Litografia UMF Tg. Vol. 1981 .. 2. 1984 C. Ban I. Medicina Könyvkiadó. Litografia UMF Tg. Medicina Könyvkiadó. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Marosvásárhely. OGYE. köt. Litografia UMF Tg. : Tehnologia formelor farmaceutice. Medicina Könyvkiadó. Medicală. 1983 Papp József. Mureş. 1. Vol. Mureş. 1989 Popovici A. 1985 Popovici Adriana. Litografia UMF Tg. Editura Dacia. Medicală. III. Berlin. kötet. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. OGYE. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. 1977 Adam L. Ed. Berlin. 1995. 1991 Gyarmati László. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Bucureşti. : Extracte farmaceutice vegetale. OGYE. Cluj-Napoca Leucuţa S. 1995. Medicina Könyvkiadó. Ed. köt. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. Veb Verlag Volk und Gesundheit.. 1989 Popovici A. Ed. Popovici A. Editura Medicală. kötet. Papp I. Vol. Mureş. Marosvásárhely. Bucureşti. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. Medicală. : Supozitoare. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia.. 1989 Ionescu Stoian P. Bucureşti. Editura Medicală. kötet. Mureş. Csontos András. 3. Vol. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. Ádám Lajos. Ádám Lajos. Mureş. Medicina Könyvkiadó. Marosvásárhely.. 2. Ed. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. 1985 Popovici Adriana. Mureş. 1962 Pandula Egon. : Tehnologia formelor farmaceutice. Popovici A.. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. Editura Medicală. Budapest. Ed. Bucureşti. Stănescu V. Cluj-Napoca Leucuţa S. 1984 D. Mureş. Budapest. 1989 Ionescu Stoian P. 1981 Rácz István. Tokes B. Savopol E. Ed. II.. 1. kötet. Bucureşti. 1975 Ádám L. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. : Reologia formelor farmaceutice. 3. 1977 Adam L. Veb Verlag Volk und Gesundheit.. Litografia UMF Tg.. 1988 Voigt R. Budapest. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Budapest. Budapest. Bucureşti. Budapest. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. Savopol E. Suciu G.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet.. Budapest. : Curs de tehnologie farmaceutică. Editura Dacia. Stănescu V. : Extracte farmaceutice vegetale. Vol. : Tehnica farmaceutică. Litografia UMF Tg. : Supozitoare. Litografia UMF Tg.Papp József. Bucureşti. Medicina Könyvkiadó. Ban I.. Bucureşti. Vol. : Curs de tehnologie farmaceutică. 1995 Leucuţa S. Papp I. OGYE. Marosvásárhely. Budapest. Medicală. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. : Reologia formelor farmaceutice.. 1962 Pandula Egon. Medicală. Medicina Könyvkiadó. Tokes B. 1979 Csegedi Júlia Jolán. 1995 Leucuţa S..

Litografia UMF Tg-Mures . litografia UMF Tg-Mures. Industrie. Medicală. Medicina. Bucureşti. Medicina Könyvkiadó. Editura Polirom . : Tehnologie farmaceutică. Litografia UMF Tg. Adriana Ciurba. : Curs de tehnologie farmaceuticã. OGYE.Tehnologie Farmaceuticã . London.: Tehnica farmaceutică. : Introducere în biofarmacie. 1995. Litografia UMF Tg. Mures. Dacia. Budapest 1991 Farmacopeea Română ed.: Les Cosmetiques. 1997 Stănescu V. Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică.I . 1 şi 2. Marosvásárhely. II fasc. 4. Litografia UMF Tg. Kedvessy Gy. 1978. Leonard Hill. 1977 Harry G. F. Savopol E. Kozmetikai kézikönyv. Curs de Tehnologie farmaceuticã . Marosvásárhely. Dacia. vol. :Soluţii sterile. Mures. 1989 Adriana Ciurba. X: Editura Medicală. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. Medicală. Tg-Mureş. Ban Petra.. 1995 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã.Rácz István. Bucuresti 1977 Dumitru Lupuleasa . Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. 1963 Nowak G. Budapest.: Tehnologia formelor farmaceutice. Műszaki Könyvkiadó. Popovici Iuliana. OGYE. vol. 1993 Bodor F. Sipos Emese. fasc.Iasi. Bucureşti. : Iniation a la Cosmetologie dermatologiques. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Leucuţa S. 1983 Papp József. Medicală. vol.1977 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. Tg-Mureş. Medicina Konyvkiadó. 1983 Rácz I. H. Vol. Leucuţa S. II. 1990 Hajdú I. Ed. Mures. Ed. kötet. 1. editura Medicalã . 1992. Bucureşti.: Modern Cosmetology. Paris. Cluj-Napoca. Verlag fur Chem. Csontos András. Mures. 1993 G. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Sipos Emese. Szantho E. 1984 E. Metrum Könyvkiadó. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Ádám Lajos. Selmeczi B. Vol. 1980 Poelman M. Paris. Ed. I.: Die kosmetischen Praparate. Cluj-Napoca 1995.vol.Solutii medicamentoase. 1982 Popovici Adriana Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie. 1980 Ádám Lajos.: Gyógyszertechnológia. Popovici Adriana: Dermatofarmacie şi cosmetologie. Bucureşti. Ausburg. kötet. Masson. Budapest. Budapest. 2. Editura Polirom Iaşi. kötet. Adam L. Curs de tehnologie farmaceutică.1993. Litografia UMF Tg. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. Masson. Vol. 1978. Litografia UMF. Ed. Popovici A.Tehnicã Farmaceuticã pentru asistenti de farmacie. I. Iuliana Popovici . Adam L.C. Ed. 1. III. 2.vol. Budapest 1981. A bőr és a szépség.II.R. Vol.III. Lupuleasa D. Ed. vol. Budapest. 1991 Gyarmati László. II. Popovici Adriana.: Gyógyszertechnológia I. Ziolkowsky. Litografia UMF Tg-Mureş. Litografia UMF. 2003 Cornelia Fica. Ed. 1979 Thiers H. 1975. : Curs de Tehnică farmaceutică. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. Marosvásárhely. Medicina Könyvkiadó. 1979 Csegedi Júlia Jolán. 1 si 2 1998 .A. OGYE. Litografia UMF Tg-Mureş. 3.

F.Stãnescu V.Mureş 1977 Popovici Adriana. Editura Medicalã. Tipomur. I II Semestrul G. 1993 H. STAGII. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Ed. I II Semestrul B. Bucuresti 1983 XXX Farmacopeea Românã ed. Tg. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 1 Număr credite 5 5 Număr credite 5 5 Număr credite 5 Număr credite 2 Număr credite 5 5 Număr credite 6 7 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . Bucureşti 1982 Popovici Adriana: Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie. : Tehnica farmaceuticã.editura medicalã . RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. I II Semestrul E. I II Semestrul D. Ciurba Adriana: Formular cosmetic. 1998 Cosmovici Ludmila: Îndreptar cosmetic.Medicală. Budapest 1993 6.Medicală. Ed. Bucureşti 1970 Hajdu Imre: Kozmetikai kezikonyv. Litografia I.M. I II Semestrul F. Bucuresti. Ed. Tg-Mureş. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. X-a . I II Semestrul C. Muszaki Konyv kiado. Popovici Adriana: Dermofarmacia şi cosmetologia.

I II Număr ore curs 1 - Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 1 - Număr credite 2 - Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .Semestrul H.

Biotransformarea medicamentelor. Farmacologie anul II Facultatea de Farmacie.dr. clearance.dr. Locul. B. Acţiunile medicamentelor Relaţii doză-efect. specializarea Asistenţă de Farmacie. exprimarea cantitativă a acţiunii farmacodinamice. E. factori. Kolcsár Melinda 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor . căi de eliminare. D. C. Absorbţia medicamentelor. Máthé Lehel Asist. Dogaru Maria Şef lucr. Patologie şi terminologie medicală anul III Facultatea de Farmacie. Farmacologie anul III Facultatea de Farmacie. factori. mecanisme. Principalele modele farmacocinetice V.drd. Vari Camil Asist. Relaţii doză-efect. parametrii definitorii. Farmacoterapie anul V Facultatea de Farmacie. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4. D. Distribuţia medicamentelor în organism Factorii care o influenţează. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. specializarea Farmacie. C. Definiţie şi ramuri. Farmacologie anul IV Facultatea de Farmacie. VI. specializarea Farmacie. DISCIPLINA: FARMACOLOGIE .1. Farmacocinetica generală Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. IV. specializarea Farmacie. Faze şi etape. specializarea Farmacie. Interacţiunea medicament-organism. mecanisme.FARMACOTERAPIE A. Parametrii compartimentale farmacocinetici. 2. III. inducţie enzimatică. E. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. factori care influenţează. mecanisme avantaje. Difuziunea şi stocarea în ţesuturi. Eliminarea medicamentelor. II. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Curs introductiv Farmacologia generală. B. faze. Căi de administrare. Tipuri de acţiune.drd.

B. VII. Patologia aparatului reno-urinar .R. Bioetica privind II. bronşită cronică. Studiul unor aspecte de farmacometrie şi interacţiuni medicamentoase VII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.). efectelor adverse ale VI. astmul. semne şi date de laborator. AMPc. V. Verificarea cunoştinţelorPrin experienţe pe animale de laborator. test alternativ la determinarea DL50). embolia pulmonară. tuberculoza pulmonară. IV. bronhopneumopatia cronică obstructivă.X. Norme de protecţie a muncii. Elemente de semiologie medicală Simptome. Stabilirea toxicităţii cronice şi urmărirea medicamentelor Studii de farmacovigilenţă. Interacţiunile medicamentelor. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. mesageri secunzi Ca. Determinarea toxicităţii acute Estimarea DL50 prin metoda Kärber. experimentul pe animalul de laborator. Fişa de reacţii adverse. Cercetarea preclinică şi clinică a medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. pneumonii. II. Efecte nedorite ale medicamentelor VIII. Factori care influenţează răspunsul organismului la medicamente. Instrumentarul şi aparatura de bază. neuromediatori etc. metoda LitchfieldWilcoxon. prezentarea metodologiei oficializate de F. supuraţii bronho-pulmonare. canale ionice. Relaţii structură-activitate. Eliminarea medicamentelor. cancerul bronho-pulmonar.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. III. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. Patologia aparatului respirator Traheo-bronşită acută. metoda dozelor fixe. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III.Mecanisme nespecifice. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. metoda grafică Miller-Tainter. pleurezii. enzime.

endocardita. pneumonii. V. miocardita. epilepsia. IX. Boli hematologice Anemii. bronşită cronică. infecţia urinară (uretrita. spondilita anchilozantă. boli vasculare cerebrale. hiperuricemiile. Tabloul clinic în traheo-bronşită acută. Anamneza. Elemente de semiologie medicală Simptome şi semne generale. Addison. VII.Sindroame nefrologice. Patologia aparatului digestiv Bolile esofagului. X. bolile intestinului. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. infecţia urinară. diateze hemoragice. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase (pielonefrita acută şi cronică). Examenul obiectiv pe aparate. boli ale arterelor şi venelor. metabolism şi endocrine Diabetul zaharat. tuberculoza pulmonară şi embolia pulmonară. Patologia aparatului respirator Simptome cardinale şi diagnosticul lor diferenţial. nanismul hipofizar. Termometrizare. lupusul eritematos sistemic. vasculite sistemice. VIII. Boli de nutriţie. cardiopatiile valvulare. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare. b. scleroza sistemică. ateroscleroza. bronhopneumopatia cronică obstructivă. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. hiperlipidemiile. boala artrozică. cardiopatia ischemică. osteoporoza.inspecţia. Patologia aparatului cardio-vascular . Patologia aparatului cardio-vascular Reumatismul articular acut. cistita. Măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului. Cushing. prostatita. acromegalia. tulburări de ritm cardiac. stomacului şi duodenului. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. guşa). leucoze-leucemii-limfoame. hipertensiunea arterială esenţială. Sindroame nefrologice (sindr. pericardita. polimiozita şi dermatomiozita. sd. IV. nefritic şi nefrotic). supuraţii bronho-pulmonare. astmul. bolile tiroidiene (hipertiroidii. obezitatea. pleurezii. bolile ficatului şi pancreasului. Date de laborator. Patologia aparatului reno-urinar Simptome şi date obiective cardinale. poliglobulii. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. insuficienţă cardiacă. cistopielita). Boli sistemice şi reumatice Poliartrita reumatoidă. VI. IV. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase. Patologia psihiatrică Terminologie. hipotiroidia. II. cancerul bronho-pulmonar. III. boala Parkinson. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică.

carcinomul hepatic. diateze hemoragice. boli vasculare cerebrale. X. metode de diagnostic şi tratament în anemii. Patologia psihiatrică Terminologie. vasculite sistemice şi boala artrozică. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare (colecistita acută şi cronică). cardiopatiile valvulare. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. nanismul hipofizar. boala de reflux. guşă). Simpatomimetice alfa. hernia transhiatală. hiperlipidemii. tumori ale esofagului). hiperuricemii. Medicaţia agonistă a neurotransmisiei adrenergice. VI. boala Parkinson şi epilepsia. Boli hematologice Simptome cardinale. stimulatoare indirecte. insuficienţă cardiacă. alfa-şi beta. polimiozita şi dermatomiozita. Semne subiective şi obiective în poliartrita reumatoidă. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. scleroza sistemică. ateroscleroza. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR FARMACOLOGIA NEUROTRANSMISIEI PERIFERICE I. osteoporoza şi acromegalia. cardiopatia ischemică. lupusul eritematos sistemic. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice Medicaţia agonistă a neurotransmisiei colinergice: parasimpatomimetice cu acţiune directă şi indirectă (inhibitorii colinesterazei). leucoze-leucemii-limfoame. Boli de nutriţie. Addison. b.Simptome cardinale. sd. tulburări de ritm cardiac. poliglobulii. stomacului şi duodenului (gastrite. Medicaţia simpatolitică . spondilita anchilozantă. ciroza hepatică. metabolism şi endocrine Tabloul clinic în diabetul zaharat. pericardita. semnele obiective şi metode de diagnostic şi tratament în reumatismul articular acut. ulcerul gastric şi duodenal.stimulatoare. Boli sistemice şi reumatice Manifestări principale şi diagnosticul lor diferenţial. în bolile tiroidiene (hipertiroidii. V. neoplasmul). miocardita. pancreatita acută şi cronică). beta. VII. bolile intestinului. obezitate. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare Curarizantele. bolile ficatului şi pancreasului (hepatita cronică. VIII. IX. II. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatoliticele) Farmacodinamia sinapselor ganglionare vegetative: ganglioplegice. endocardita. boli ale arterelor şi venelor. semne obiective. C. Cushing. hipertensiunea arterială esenţială. substanţe nicotinice şi III. Patologia aparatului digestiv Tabloul clinic al bolilor esofagului (acalazia. IV. hipotiroidii.

Anestezicele generale Mecanisme neurofiziologice şi celulare ale narcozei. antimalarice. VII. Chimioterapia antiinfecţioasă III. Serotononina (5-hidroxi-triptamina) Agonişti şi antagonişti ai serotoninei de interes terapeutic. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Substanţe tisular active şi antagonişti. FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL I. Neurosimpatolitice cu acţiune centrală şi /sau periferică Anestezice locale.Adrenalitice alfa-blocante. V. substanţe nootrope. sedative. Medicaţia corticosteroidă şi ACTH MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ I. IV. compuşi cu structuri diferite etc. VI. Histamina. antihelmitice. II. Analgezice antipiretice. miorelaxante. IX. analeptice bulbare. Medicaţia aparatului digestiv . Antireumatice de fond Antigutoase. sintetici cu caracter agonist (puternic sau slab). antidepresive şi litiul. metilxantinele. III. Medicaţia antiepileptică. proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice. agonist. Narcoticele inhalatorii şi injectabil. Psihofarmaconii Neuroleptice. adrenalitice beta-blocante. barbiturice.anticonvulsivantă. compuşi semisintetici. antagonist pur. Antihistaminice H1-blocante. Medicaţia stimulatoare a sistemului nervos central Amfetamină şi derivaţii. VIII. Medicaţia antituberculoasă. antimicotice MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ I. Alte antialergice. Antiinflamatoare nesteroidiene.antagonist. antivirotice. X. Hipnotice. anxiolitice Benzodiazepine. antiparkinsoniene V. Medicaţia analgezică Analgezicele opioide naturale. antitricomonazice. Antiseptice-dezinfectante II.

Medicaţia metabolismului fosfo-calcic. Medicaţia hipolipidemiantă. Medicaţia anticoagulantă Antiagregante plachetare. Medicaţia hemostatică. vasodilatatoare directă. spasmolitice uterine. Cercetarea în farmacologie I II. IV. Medicaţia venelor şi capilarelor.I-IV). Medicaţia antidiabetică XIII. inductoare ale ovulaţiei.Stimulatoare şi substituenţi ai secreţiei gastrice. Antidiareice.Tonicardiacele Medicamente stimulatoare ale contractibilităţii. Medicaţia antianemică. tocolitice. Medicaţia aparatului cardio-vascular. II. expectorante. Fibrinolitice. inhibitoare ale secreţiei gastrice. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui Substituenţi de plasmă sanguină. medicaţia hepatoprotectoare. antidiuretice. IX.conductibilităţii şi ritmului activităţii cardiace. Medicaţia aparatului respirator Antitusive. antiaterogenă Diuretice. Antiaritmice cardiace (cls. Antitiroidiene XII. III. antiulceroase. Androgenii şi steroizii anabolizanţi. Medicaţia antianginoasă Medicaţia antihipertensivă: neurotropă. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) Medicaţia vasoconstrictoare şi antihipotensivă. X. Cercetarea în farmacologie II III. saluretică. antivomitive. V. VIII. imunosupresoare şi imunomodulatoare PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. XI. progestative Medicaţia contracţiei uterine: ocitocice. VII. Medicaţia anticanceroasă. laxative. Antiacide. antiangiotensinică. purgative. Medicaţia antiasmatică. Medicaţia aparatului genital: estrogeni. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice şi anticolinergice . Vomitive. VI. Medicaţia tiroidiană. colicistochinetice. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. Vitamine XIV. stimulante ale centrului respirator.

Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace (cordului izolat sau in situ) . Studiul acţiunii subst. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ VI. anxiolitice. Studiul acţiunii subst. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune antiinflamatoare XV. Antagonizarea acţiunii substanţelor excitante centrale şi deprimante centrale (SNC) IX. medicamentoase asupra aparatului digestiv XX.testarea experimentală a unei acţiuni farmacologice XVI.substanţelor antidepresive şi stimulante psihomotorii XI. Studiul anestezicelor generale VIII.Chimioterapice. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC X. Studiul anestezicelor locale VII. convulsivante şi anticonvulsivante.IV. Studiul acţiunii analgezicelor XII. Studiul acţiunii subst. medicamentoase asupra tensiunii arteriale XXIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi antimicrobiene. neuroleptică. antimicrobiene a unor preparate Principiul determinării acţiunii XVIII. Farmacodinamia substanţelor curarizante şi anticurarizante V. antidepresivă XIII. Studiul substanţelor sedato-hipnotice. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune analgezică. Antibiotice.cu acţiune antiinflamatoare şi antialergică XIV. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator XXII. Verificarea cunoştinţelor .(lucrare de control) XIX. Studiul acţiunii neurolepticelor. Analiza farmacodinamică a unor preparate cu acţiune asupra aparatului digestiv XXI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antialergică XVII.

colita ulceroasă (boala Crohn). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. posibilităţi de monitorizare III. Medicaţia aparatului digestiv – ulcerul gastro-duodenal VI. Dislipidemiile XI. testarea experimentală a unei acţiuni farmacodinamice D. adrenergică. diuretice. tahikinine) V. tocolitice XXVII. constipaţia. diareea VII. Analiza unor preparate cu acţiune asupra aparatului cardio-vascular (lucrare de control) XXVI. Neurotransmisiile la nivel central şi posibilităţile de influenţare medicamentoasă (dopaminergică. pancreatitele. bronhopneumopatia obstructivă cronică . tratament. antidiuretice. Substanţe cu acţiune hormonală XXIX. serotoninergică. Analiza imunosupresoare farmacodinamică a unor medicamente citostatice şi XXX. Farmacocinetica medicamentelor. canabinoide endogene. Medicaţia hepato-biliară – hepatitele (etiologie. Referat produse tipizate. insuficienţa cardiacă X. evoluţie. Medicaţia aparatului digestiv . cauze. Reacţii adverse medicamentoase – tipuri. Analiza unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului urinar. Medicaţia sistemului cardiovascular – hipertensiunea arterială. hepato-biliar XXVIII.XIV. Medicaţia aparatului respirator – astmul bronşic. Exemple de interacţiuni medicamentoase cu relevanţă clinică IV. Studiul acţiunii substanţelor vasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe broască) XXV. Studiul acţiunii subst. angina pectorală IX. prin peptide opioide. Implicaţii clinice II. colinergică. digestiv. Aplicaţii practice. ocitocice. Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic. Medicaţia sistemului cardiovascular – aritmiile cardiace. pronostic). Medicaţia SNC. antiagregantă plachetară. Medicamente cu tropism farmacotoxicologic hepatic VIII. Medicaţia trombolitică.

Ajustarea posologiei în funcţie de valorile concentraţiei plasmatice. Interacţiuni medicamentoase care trebuie evitate. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Cazuri clinice relevante privind medicaţia SNC. Medicamente contraindicate în sarcină. alternative terapeutice XIV. Asocieri dezavantajoase XIII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului respirator XII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VII. Profilaxia secundară a infarctului miocardic şi a AVC. ciclosporină). Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare (lăuzie) PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. II. Calculul parametrilor farmacocinetici Monitorizarea farmacoterapiei unor medicamente cu indice terapeutic mic (teofilină. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VI. Scheme terapeutice IX. Medicamente cu potenţial toxicomanogen III. gută. Intoxicaţia acută cu deprimante SNC V. Cazuri clinice relevante privind medicaţia hepato-biliară. Studii clinice relevante XI. antiepileptice. IV.XII. Întocmirea unei fişe de reacţii adverse conform normelor ANM Tratamentul toxicomaniilor. insuficienţă renală etc. Medicamente care trec în secreţia lactată. Medicamente care influenţează cantitatea secreţiei lactate . gentamicină. Ajustarea posologiei în insuficienţa hepatică VIII.) X. Medicaţia femeii gravide XIV. Cazuri clinice relevante privind interacţiunile medicamentoase Interacţiuni medicamentoase utile. Medicaţia antiinfecţioasă XIII. digoxină. litiu. Asocierea raţională a antibioticelor şi chimioterapicelor. Asocieri medicamentoase la bolnavii cu polipatologie (diabet zaharat.

Simpatomimetice VIII. Antiseptice. Curs introductive. III. antimalarice. factori. Căi de administrare. factori. V. Medicaţia simpatolitică şi neurosimpatolitică IX. Neuroleptice XIV.). Parasimpatomimetice VI. Distribuţia medicamentelor în organism.E. canale ionice. antivirotice. Parametrii farmacocinetici. Farmacocinetica generală Farmacologia generală. neuromediatori etc. miorelaxante. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice. clearance. Absorbţia medicamentelor. Excitante centrale XI. AMPc. XVII. Sedative. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. căi de eliminare.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. XIX. Biotransformarea. IV. Anestezice generale. Corticosteroizi. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare. Eliminarea medicamentelor. Antiserotoninice XVIII. antiparkinsoniene XII. Medicaţia antiepileptică. mecanisme. hipnotice. Medicaţia analgezică XVI. Anestezice locale X. anxiolitice XIII. antitricomonazice. Medicaţia antituberculoasă. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatolitice) VII. Chimioterapice antibacteriene. mesageri secunzi Ca. Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. antimicotice . Dezinfectante. II. Acţiunile medicamentelor. Antihistaminice. antihelmitice. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Antiinflamatoare nesteroidiene. enzime.anticonvulsivantă. Antidepresivele şi litiul XV. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Antibiotice antibacteriene XX. Noţiuni generale de farmacotoxicologie. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor Mecanisme nespecifice.

Norme de protecţie a muncii. Diuretice. Studiul acţiunii substantelor colinergice VI. Medicaţia aparatului respirator XXIV. Studiul anestezicelor locale X. Eliminarea medicamentelor. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Medicaţia antihipertensivă. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ IX.Tonicardiacele XXV.I-IV). Medicaţia aparatului cardiovascular. Studiul anticonvulsivante. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. Instrumentarul şi aparatura de bază.XXI. IV. experimentul pe animalul de laborator. colicistochinetice. antidiuretice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Medicaţia antianginoasă XXVI. Bioetica privind II. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. Studiul acţiunii substantelor anticolinergice VII. convulsivante şi . Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. medicaţia hepatoprotectoare XXIII. Medicaţia aparatului digestiv XXII. Studiul acţiunii curarizantelor şi anticurarizantelor VIII. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui XXVIII. Antiaritmice cardiace (cls. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) XXVII. substanţelor sedato-hipnotice. Determinarea toxicităţii acute V. Studiul anestezicelor generale XI. anxiolitice.

Editura Medicală.Farmacologie generală. Editura Medicală.XII.F. 1999 D. Analiza farmacodinamică a unor antibiotice XX. Analiza farmacodinamică a unor chimioterapice antibacteriene XIX.Farmacologie experimentală. Verificarea cunoştinţelor XV. XXI. Studiul acţiunii substanţelor diuretice XXVIII.Compendiu de Medicină internă.M. . antitusivă şi expectorantaă XXIV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (I) XXV. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (II) XIV.Farmacologie . Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (I) XIII. Verificarea cunoştinţelor 5.II. 1988 . Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antihistaminică XVIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra antiastmatică. Feszt şi colab. antiprotosoarice a unor antihelmintice. 1989 Maria Dogaru. Editura Didactică şi Pedagogică.Note de curs.E. Litografia U. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (III) XXVII. Vari.M. 1995 G. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Studiul acţiunii medicamentelor analgezice XVI. Analiza farmacodinamică antimicotice. G. Măruşteri .Compendiu de lucrări practice. vol. Bucureşti. M. Feszt. C. Dobrescu .Tg-Mureş. 1998 Leonard Domnişoru .Farmacoterapie practică. Aurelia Nicoleta Cristea . Bucureşti. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului digestiv XXII. antituberculoase. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică XVII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (II) XXVI. Medicaţia hepato-biliară XXIII. Bucureşti. Litografia U. Editura Medicală. I .F.

Ed.: Curs litografiat în limba maghiară. I .Farmacoterapie practică. Bucureşti. 1991 J.Compendiu de Medicină internă.: Curs litografiat în limba maghiară. Bucureşti. Knoll .F. Dobrescu . Litografia U. Bucureşti. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. 1998 Leonard Domnişoru .Fiziologie.E. C. 1999 D.Farmacoterapie practică. Editura Medicală. Farmacologia.F. Budapest 1997 P. Dobrescu . Editura Medicală. Editura Medicală.M.Tg-Mureş. Farmacologia. Vari. 1989 Maria Dogaru. Litografia U.M. E. Aurelia Nicoleta Cristea . 1999 V. Bucureşti. Târgu-Mureş.Farmacologie (pentru uzul studenţilor).II.M. I-II.Farmacologie experimentală. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet.M. Dogaru. 1988 Feszt şi colab.Compendiu de lucrări practice.Farmacologie experimentală.E. Bucureşti. Editura Medicală. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale.M.Farmacologie . Stroescu . Groza . Farmacologia. Budapest 1997 P.F. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. I-II. 1993 C. 1989 Maria Dogaru. Editura Medicală. Knoll .Tiberiu Moldovan.Gyógysertan I-II. M. 1984 V.M. 1998 .Farmacologie . Târgu-Mureş.Fiziologie. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Ed.F. Litografia U.Tg-Mureş. Măruşteri .M. I-II. 1991 J. Aurelia Nicoleta Cristea . Litografia U. Medicina. Litografia U. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Medicina. Medicina. Bucureşti. 2000 Semiologie clinică medicală .vol. Ed. Stroescu . 1995 G. I . Curs de patologie medicală – Pentru Studenţii Facultăţii De Stomatologie–G. Bucureşti. Litografia U. 1998 B. 1999 V. Editura Didactică şi Pedagogică.Note de curs. Bucureşti. Editura Medicală. 1998 D. Ed Medicală Bucureşti.Farmacologie generală. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Bucureşti.M. Editura Didactică şi Pedagogică. Feszt şi colab. 1984 V. Ed. Feszt. Litografia U.II.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). . Litografia U.Tg-Mureş. Bucureşti. vol. Groza . Litografia U. Editura Medicală. Bucureşti. Caraşca. C. Bucureşti.Farmacologie (pentru uzul studenţilor).M.F. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . 1999 V. Bucureşti. Litografia U.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Feszt. Bucureşti. Knoll . 1988 Feszt şi colab. Editura All.Tg-Mureş. Medicina.M. Bucureşti. Târgu-Mureş. Ed. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. Stroescu .F.: Curs litografiat în limba maghiară. Editura Medicală. G.F. Ed.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Editura Medicală.Tg-Mureş.F.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. . M. 1999 D. UMF Târgu-Mureş.vol.Fiziologie. Editura Medicală. Medicina.Note de curs. Editura All. 1995 G.Farmacologie generală. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan.Gyógysertan I-II.vol. Editura Medicală. Editura Medicală.Gyógysertan I-II. 1998 Leonard Domnişoru .Compendiu de lucrări practice. Editura All. Groza .Feszt şi colab. Măruşteri . Medicina. vol. Feszt şi colab.F.Compendiu de Medicină internă. Budapest 1997 P. 1991 J. Vari. 1984 V.F. G.

vol. Bucureşti.E. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. Knoll . I II Semestrul C. Editura Medicală. 1999 V. Bucureşti. 1995 G. .II. Litografia U.F. Feszt.Gyógysertan I-II. Medicina. I-II. Editura Medicală. Editura Medicală. 1998 Leonard Domnişoru .M. Ed. Litografia U.Farmacologie generală. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 3 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 1 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 2 Număr credite 4 2 Număr credite 6 6 Număr credite 7 Număr credite 7 8 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1999 D. Stroescu . NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I II Semestrul E. 1998 6.Tg-Mureş. Litografia U. C.Note de curs. Aurelia Nicoleta Cristea . Groza .Compendiu de lucrări practice. I II Semestrul D.F. Editura Medicală. Ed. Farmacologia. Editura Didactică şi Pedagogică.M. Litografia U. Editura Medicală. Bucureşti. Târgu-Mureş.M. STAGII. Editura All. 1989 Maria Dogaru. Bucureşti.Fiziologie.Farmacologie (pentru uzul studenţilor).F. Dobrescu . G.Tg-Mureş.Farmacologie experimentală. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . 1991 J. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Bucureşti. Bucureşti.Farmacologie . PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Măruşteri . Medicina.F. 1988 Feszt şi colab. Vari. 1984 V. M. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.Farmacoterapie practică. Feszt şi colab.E.M. vol.Compendiu de Medicină internă. Budapest 1997 P. I . 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan.: Curs litografiat în limba maghiară. I II Semestrul B.

Centrifuge filtrante discontinue. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Sedimentarea. Fracţionarea granulometrică a amestecurilor polidisperse solide. Pompe pentru lichide. Materiale de etanşare. Conversia III. Colerganguri.dr. Pompe pentru gaze. Conducte şi armături.drd. Industria medicamentului . Concasoare cu cilindri. Mijloace pentru îmbunătăţirea filtrării. Decantoare simple cu funcţionare discontinuă. Operaţii mecanice şi utilaj specific Transportul şi dozarea materialelor granulare. cu descărcare manuală. Materiale plastice. Bilanţul termic. Circulaţia materialelor. Decantoare circulare cu braţe. Transportoare cu bandă. Factorii care influenţează filtrarea. Cernerea. Bilanţul de materiale.1. Regimuri de funcţionare. Mori vibratoare. Elevatoare cu cupe. Concasoare cu ciocane. Molnár Judith 3. Pompe de vid. VI. Transportoare elicoidale. Decantoare verticale. Tipuri de amestecătoare. V. Filtre şi instalaţii de filtrare. specializarea Farmacie. Centrifugarea. cu descărcare prin gravitaţie. Operaţii unitare în industria chimică II. Hidrocicloane. Mori coloidale. Emailuri IV. Dudutz Győngyongyi Asist. Dezvoltarea proceselor tehnologice. DISCIPLINA: INDUSTRIA ŞI BIOTEHNOLOGIA MEDICAMENTULUI A. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Microatomizoare. 2. Materiale de construcţie. Obligatorie B. Dezintegratoare. Decantoare dreptunghiulare cu funcţionare continuă. Separarea pneumatică. B. Operaţii hidrodinamice şi utilaj specific Curgerea şi transportul fluidelor. Concasoare cu fălci. Centrigfuge filtrante discontinue. Material metalice neferoase. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. specializarea Asistenţă de Farmacie. Industria şi biotehnologia medicamentului . Obligatorie 4. Filtrarea. Concasoare giratorii. Mărunţirea materialelor. Mori cu bile. Ultracentrifuge.anul V Facultatea de Farmacie. Amestecarea. Introducere. Dozatoare (alimentatoare).anul III Facultatea de Farmacie. Materiale metalice feroase. Transportoare pneumatice. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Operaţii termice .

Schimbătoare de căldură tubulare. Termocuple. Oxidare. Materiale de construcţie. Exemple de procese tehnologice de obţinere a medicamentelor de sinteză XI. Vaporizarea. Schimbătoare de căldură cu ţevi coaxiale. Încălzirea electrică. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. Resolvare. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. Vaporizatoare cu ţevi încălzitoare orizontale. Uscătoare cu cameră. VII. Încălzirea aparatelor din industria chimică. separări biospecifice. Diazotare. Halogenare. Măsuri de protecţia muncii şi paza contra incendiilor în laborator II. Măsurarea temperaturii. Izomerizare. Obţinerea antibioticelor şi a altor substanţe de uz farmaceutic. Absorbere prin barbotare. Adsorbţia. separarea după mărirea moleculelor. Inginerie genetică în industria farmaceutică: hormoni.Cinetica sistemelor biologice. Reducere. Schimbătoare de căldură. Fermentaţie în industria farmaceutică. Acilare. Sinteza substanţelor medicamentoase . cu tub interior de circulaţie. Reducere. Cristalizarea. XIII. Încălzirea cu purtători de căldură în stare gazoasă. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. Termorezistenţe. Aerisirea şi filtrarea aerului. Încălzirea cu purtători de căldură solizi. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. IX. Inhibiţie chimică. dehidratare.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. Absorbere cu umplutură. Aparate de măsură şi control.Elemente de automatizare. Absorbţia. Clorsulfonare. Uscătoare cu bandă. Încălzirea cu purtători de căldură în stare lichidă. Sinteza aminelor. Rectificarea continuă. Operaţii de difuziune Difuziunea sau transferul de masă. Absorbere prin pulverizare. Răcirea şi condensarea. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză Nitrare. hidratare. Vaporizatoare-cristalizatoare. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale Oxidare. Distilarea simplă.Transferul termic. Adsorbanţi. Răcirea. Uscarea cu radiaţii infraroşii. Transglicozilare. vaccine. Extracţia lichid-lichid. Vaporizatoare verticale. Uscarea prin curenţi de înaltă frecvenţă. limfokine. Hidroliză. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Uscătoare prin pulverizare (atomizoare). Cristalizatoare cu răcire şi agitare. Reacţii Friedel-Crafts. Tipuri de agitatoare. Fosforilare. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Condensarea. Distilarea şi rectificarea. Uscarea. Reactoare chimice Generalităţi. Sublimarea. Hidroliză. Esterificare. Biotehnologie. XII. X. VIII. Condensare. Sulfonare. Adsorber cu cărbune activ. enzime. Antrenarea cu vapori.

Clonare IX. etoxilare. Decantarea şi sedimentarea.Materiile prime de natură vegetală. Transpoziţii VII. compuşi naturali ai siliciului. Materii prime. Capacitate de producţie. Halogenare. Purificarea gazelor şi lichidelor. materiale plastice. Oxidare. izoniazidă. Bilanţ de materiale. Separarea sistemelor eterogene. salicilamidă. Operaţii hidrodinamice. sulfanilamidă. Resolvare. separări biospecifice. tolbutamidă. Filtrarea. reducere. Centrifugarea VI. Bilanţ de energie. staniu. Nitrozare. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Aminare. Diazotare şi cuplare. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale. Reactoare folosite în industria medicamentelor de sinteză IV. Condensare. Oxidare. nichel. Metale neferoase şi aliaje: cupru. Materiale metalice. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. Fosforilare. semicontinue. Randament de producţie. Acilare. Fazele sintezei de medicamente II. elastomeri. plumb. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. . produşi pe bază de silicaţi.Acid acetilsalicilic. Inhibiţie chimică. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. Transglicozilare. metoxilare. Operaţii unitare. Amestecarea materialelor. Introducea vectorilor în celulă gazdă. metale nobile. Nitrare. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. urotropină. Reducere. Hidroliză. Enzime. Condensare. III. Indice de consum. Esterificare.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. Materiale organice: lemn. continue. PCR. care au rol în inginerie genetică. Separarea celulelor transformate. Hidrogenare. Divizarea şi clasarea materialelor solide V. Operaţii unitare (mecanice şi fizice) şi procese chimice fundamentale. Metale feroase şi aliaje. Noţiuni şi definiţii tehnologice. separarea după mărirea moleculelor. X. Izolarea moleculei ADN. Vectori. Biotehnologie. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. III. animală şi minerală.Alchilare. Operaţii mecanice. Caracteristicile industriei de medicamente. Producţia specifică. Hidroxilare. Hidroliză. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. Introducere: Obiectivul şi problemele disciplinei. aluminiu. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză. salicilat de metil. Procese tehnologice: periodice. Aerisirea şi filtrarea aerului. Izomerizare. VIII. Materiale nemetalice anorganice: grafit. Verificarea cunoştinţelor B. Noţiuni generale de tehnologie Introducere. acetanilidă. metiltiouracil. Sulfonare şi clorosulfonare.

Heszky L.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve. 1954 Lazăr. Bucureşti. metamizol sodiu. Avram L.. Bucureşti.K. Editura tehnică. II.A. 1998.1999 Lasic D. izoniazidă.A. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii. Fr. Editura didactică şi pedagogică. 1976. Budapest. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. W. László. II. I. Trends in Biotechnology.: Principles of Chemical Engineering.H.. salicilaţi. W. Elemente de optimizare a proceselor tehnologice. alcool etilic III. O.: Recipiente sub presiune. 16: 307-321 . Procese de fabricare ale medicamentelor: fenacetină. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.: Növénybiotechnológia. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Tudor.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai.: Vegyipari készülékek szerkezeti elemei. R. C.: Maşini şi utilaje din industria chimică. 1978 Mihăilescu..M. 2000. A. Benedek.: Basic Biotechnology. A.. R. derivaţi de 8-oxi-chinolină. Csép Katalin: Gyógyszeripari biotechnológia és génterápia az ezredfordulón. Titze.: Reactoare chimice. aparatura industrială. 191-230 Dudits D. Îndrumător de proiectare. Budapest.D. Lucrare recapitulativă 5. 1964 Bratu. John Wiley & Sons. Watson. Cluj-Napoca. Bucureşti. Mezőgazdasági könyvkiadó. 1923 Butlock J. E. P. 1990 Dudutz Gyöngyi. III.. Editura tehnică.: Chemical Process Principles.. Procardia.: Modelarea reactoarelor chimice. Editura tehnică. Budapest. K... 1966 Walker. Institutul Politehnic. rafinării şi petrochimie. P. Vol I. 1983 Mihail. Kristiansen B. 1984 Cionga E. New York. Editura Dacia.. Academic Press.. 1979 Deák Gy. Lewis.: Novel applications of liposomes. Műszaki könyvkiadó. Anghel. Bucureşti. Editura didactică şi pedagogică. Marosvásárhely. Editura Srima..: Chimia şi tehnologia medicamentelor. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. McGraw-Hill.H.: Operaţii unitare în ingineria chimică. Bota Cristina: Farmacobiotehnologie. Cinetica proceselor de fermentaţie V. Cluj. vitamine. Bucureşti. New York.: Simularea proceselor chimice. 1983 Mihail. Budapest. H.: Medicamente chimioterapice. Mihail. O. Vizită într-o fabrică de medicamente VI. W.XI. 1988. Muntean. 1987 Coman Mioara. 1978 Hougen. 1999 Ferenczi Andrea: Genetika – génetika. Műszaki könyvkiadó. R. Budapest. Regulile de bună practică de fabricaţie pentru produse medicamentoase IV. 1985 Oniscu C. McAdams. Bucureşti. Harmath Kiadó. Műszaki könyvkiadó.

. Studium Kiadó.A. STAGII. Benedek. R. I. Fr. Oniscu C.tehnică. (1991) 19:1154.M. 1994. John Wiley & Sons. A. R. Erdei Sára: Génsebészet. Editura tehnică. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 7 Număr credite 6 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen - . C. 1983.II. Deák Gy. Cluj. 1954.: Maşini şi utilaje din industria chimică..: Modelarea reactoarelor chimice. Nagy Gabriella: A kémia alapjai.: Biotehnologii şi dezvoltare. 1-41 Nyeste L. Ed. Budapest..: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. 7. 1978. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Mihail. Tehnică. 2005 xxxxxxxx Molecular Biology Protocols http://www.. 1978. Îndrumător de proiectare. Editura didactică şi pedagogică.A. 1984. Ed.... 1976. Moore P.Revizuit. Hougen. Res. Budapest.. Anghel. Mihăilescu. Bucureşti. 1985 Sasson A. Editura tehnică. Drumm M. Mihail. 1964. Institutul Politehnic. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. E. O. II. P.: Chimia şi tehnologia medicamentelor. László.: Biomérnöki műveletek II. Tankönyvkiadó. K. Bratu. Dudutz Gyöngyi. Gondolat. Bucureşti. Editura tehnică.: Simularea proceselor chimice.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Műszaki könyvkiadó.: Genetica generală şi umană. dr Fehér Illés: Biokémia. Nuc. 1991 Stefanovitsné dr Bányai Éva. Avram L. 1992 Raicu P. Editura Dacia. Biochemistry Across the School Curriculum Guidance Notes for Advanced Biology No. Bucureşti. Muntean. Ed.: Recipiente sub presiune. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Cionga E.Humanitas.. Watson. Collins F. P. R. 1985. Tudor. Acids.: Operaţii unitare în ingineria chimică. Bucureşti. Bucureşti.: Biomérnöki alapműveletek és alapfolyamatok. Budapest.. Lazăr. III.: Chemical Process Principles. 1979.html B. Marosvásárhely. The Biochemical Society. Budapest. Vol I.. 6. tankönyvkiadó. New York. 1997 Sain B. Ed. O. 1990 Raicu P. 1983. dr Dudutz Gyöngyi. 1999 Tőkés Béla. Bucureşti. rafinării şi petrochimie. Budapest. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Bucureşti.edu/~jwolf/method1. A. Bucureşti.S..umbc.: Biotechnologii moderne. 1988.: Recombinant DNA technology. Műszaki könyvkiadó.: Medicamente chimioterapice. Saulino A. Mihail.: Reactoare chimice. 1993 Sevella B. I-III kötet.. I II Semestrul B. Budapest. Editura didactică şi pedagogică.research.: TA Subcloning of PCR Products.Marchuk D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful