UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ FACULTATEA DE FARMACIE

GHID DE STUDII

SCURT ISTORIC
Facultatea de Farmacie din Tg.Mureş a luat fiinţă în anul 1948, funcţionând până în 1962 cu limba de predare maghiară, iar în continuare bilingv, română şi maghiară. De la înfiinţare până azi au primit aici diplomă de farmacist aproape o mie cinci sute de absolvenţi. Procesul didactic - cu modificările survenite în cursul anilor - începe cu disciplinele fundamentale din domeniul ştiinţelor naturale (matematică informatică, biofizică, disciplinele de chimie, anatomie şi fiziologie), menite să furnizeze cunoştinţele de bază necesare însuşirii disciplinelor de specialitate ( de profil). Acestea din urmă au ca obiectiv pregătirea studenţilor pentru principalele domenii de activitate a viitorilor farmacişti, o pregătire de farmacie generală, adecvată celor care vor profesa în farmacii publice şi de spital. Această pregătire se face în primul rând în cadrul tehnologiei farmaceutice, chimiei farmaceutice şi farmacognoziei. Specialistul în domeniul medicamentului - farmacistul - trebuie să posede cunoştinţe profunde în privinţa acţiunii şi utilizării medicamentelor, cunoştinţe însuşite la disciplina de farmacologie. La toate disciplinele se acordă o atenţie deosebită activităţilor practice (raportul curs : lucrări practice variază între 1:2 şi 1:3). Eficienţa formelor de învăţământ este mult sporită şi prin utilizarea mijloacelor audiovizuale şi multimedia. Planul de învăţământ conţine şi un număr important de discipline biomedicale (farmacie clinică, laborator clinic), de producţia medicamentelor (industria şi biotehnologia medicamentelor), de analiză şi control fizico-chimic şi biologic al medicamentelor (chimie analitică, chimie fizică, controlul medicamentelor), de analize biochimice ale produselor alimentare (biochimie, laborator clinic, chimie sanitară şi igienă). Se acordă o atenţie deosebită specializării în domeniul fitoterapiei (favorizată şi de o bază materială specială - grădina botanică şi grădina de plante medicinale). Considerând că farmacistul trebuie să fie expert şi în problemele de optimizare a acţiunii medicamentelor, o pondere însemnată o are însuşirea noţiunilor de biofarmacie şi farmacocinetică. De asemenea, facultatea de farmacie este singura specialitate la care se asigură o pregătire temeinică privind acţiunea dăunătoare a diferitelor noxe (toxicologie generală şi industrială) şi care împreună cu mai multe discipline duce la formarea unei competenţe în domeniul ecologic. În cadrul pregătirii profesionale, studenţii au posibilitatea să se iniţieze, respectiv să se aprofundeze în domenii speciale, ca radiofarmacia, medicamente de uz veterinar, probleme de bază ale medicaţiei alternative (medicamente homeopatice), rolul farmacistului în depistarea efectelor adverse ale

medicamentelor (farmacovigilenţă), să posede cunoştinţe practice în privinţa acordării primului ajutor (urgenţe medicale). Majoritatea disciplinelor, inclusiv cele facultative, au materiale didactice (cursuri, îndrumătoare de lucrări practice) proprii, multiplicate în atelierul universităţii, care vin în ajutorul studiului individual al studenţilor. Multe din aceste materiale au ajuns la ediţii revăzute şi îmbunătăţite. Dezvoltarea structurii şi conţinutului planului de învăţământ este oglindită - în mod nemijlocit sau indirect - şi de modul de desfăşurare a examenului de licenţă (anterior: examen de stat, examen de diplomă), de la susţinerea unei lucrări de diplomă până la forma actuală complexă (probă generală, probă de specialitate, susţinerea lucrării de diplomă), care reflectă ponderea unor discipline în această specialitate (chimia, tehnologia şi farmacologia medicamentului). La ora actuală specializarea de Asistenţă de farmacie este inclusă în cadrul Facultăţii de Farmacie, ca specializare de scurtă durată (3 ani) cu un număr de 180 credite în primul ciclu, cu posibilitatea continuării studiilor de masterat în al doilea ciclu (120 credite) - cu un total de 300 de credite transferabile.

CATEDRA F1

1. DISCIPLINA: CHIMIE ANALITICĂ A. Chimie analitică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Chimie analitică şi analize fizico-chimice - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Chimie analitică şi analize instrumentale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Duşa Silvia Şef lucr.dr. Mitroi Brînduşa Prep.drd. Balint Alina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Obiectul chimie analitice calitative. Importanţa şi obiectivele ei II. Analiza calitativă Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză. Reactivi analitici. Clasificare. Specificitatea şi sensibilitatea. Factori care modifică sensibilitatea. Mascarea şi demascarea reacţiilor analitice. III. Clasificarea ionilor în grupe analitice şi studiul reacţiilor ionilor Ioni. Caracterele fundamentale şi analitice. Clasificarea cationilor în grupe analitice. Studiul comparativ al reacţiilor cationilor pe grupe analitice. Anioni, clasificare, studiul caracterelor analitice şi al reacţiilor de identificare. Mersul analizei generale. IV. Echilibrul chimic şi importanţa lui în analiză V. Apa ca solvent. Electroliţi în soluţii apoase Apa ca solvent. Produsul ionic al apei şi importanţa lui în analiză. Formarea ionilor în soluţii. Electroliţi slabi şi tari. Tăria ionică. Exponenţi ionici ( pH, pOH, exponent cationic, exponent anionic, pK ). VI. Reacţii acido-bazice în analiză Funcţiile de aciditate şi bazicitate şi importanţa lor în analiză. Interpretarea funcţiilor acidobazice prin teoria protonică şi electronică. Aciditatea şi bazicitatea intrinsecă şi extrinsecă. Solvenţi. Clasificare. Efectele solvenţilor. Noţiunea de H0 . Acizi şi baze în soluţii apoase. Calcularea concentraţiilor ionilor de hidrogen şi a pH-ului acizilor şi bazelor în soluţii apoase (acizi moleculari tari şi slabi, monoprotici şi poliprotici; baze tari şi slabe, monoprotice şi poliprotice; amestecuri de acizi şi baze, combinaţii amfotere). Acizi şi baze ionice (hidroliza sărurilor). Constanta de aciditate

şi bazicitate. Gradul de hidroliză. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii apoase de acizi şi baze ionice. Importanţa reacţiilor acido-bazice în analiză. VII. Soluţii tampon în analiză Generalităţi. Mecanismul de funcţionare. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii tampon. Capacitate de tamponare. Indicele de tamponare. Tampoane universale. Importanţa soluţiilor tampon în analiză. VIII. Reacţii cu formare de compuşi greu solubili în analiză Solubilitatea şi produsul de solubilitate. Relaţii matematice între solubilitate şi produsul de solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea precipitatelor. Formarea precipitatelor. Precipitate cristaline. Precipitate coloidale. Fenomenul de coprecipitare în analiză. Precipitarea fracţionată Transformarea unui precipitat în altul. Dizolvarea precipitatelor. Formarea hidroxizilor şi a sărurilor. Separarea cationilor din grupele hidrogenului sulfurat şi sulfurii de amoniu explicată prin teoria produsului de solubilitate. IX. Reacţii cu formare de complecşi în analiză Combinaţii complexe în analiză. Capacitatea cationilor şi anionilor de a forma combinaţii complexe. Tipuri de complecşi în analiză. Constantele de stabilitate şi instabilitate şi importanţa lor în analiză. Constante condiţionale. Combinaţii chelate. Reactivi organici în analiză. Utilizarea reacţiilor de complexare la identificarea şi mascarea ionilor. X. Reacţii redox în analiză Reacţii redox în analiză. Mecanismul reacţiilor redox. Potenţial redox şi factorii care îl influenţează ( pH, reacţii de precipitare, de complexare etc.). Viteza reacţiilor redox. Cataliza reacţiilor redox. Constantele de echilibru redox şi importanţa lor în analiză. Factorii care influenţează echilibrul redox. Explicarea reacţiilor redox prin cunoaşterea potenţialelor redox. Reacţia de dismutaţie şi aplicaţii în analiză. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Operaţii de laborator. Operaţii pe cale uscată şi pe cale umedă II. Reacţiile ionilor din grupa HCl. Separarea şi identificarea ionilor III. Reacţiile ionilor din grupa H2S. Separarea şi identificarea ionilor IV. Reacţiile ionilor din grupa sulfurii de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor V. Reacţiile ionilor din grupa carbonatului de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor VI. Reacţiile ionilor din grupa V VII. Reacţiile anionilor pe grupe analitice. Probleme de anioni VIII. Analize generale de cationi şi anioni IX. Aplicaţii şi probleme de separare ale cationilor şi anionilor

VII. Fenomenele de solvatare şi solvoliză în solvenţi neapoşi. Exemple. Dozarea acizilor tari cu baze tari. V. Curbe de titrare. Soluţii titrate. Soluţii titrate şi prepararea lor. Aplicaţii . Operaţii în analiza gravimetrică (luarea probelor. cântărirea. Dozarea acizilor poliprotici şi bazelor poliprotice. Dozarea sărurilor. Principii. Indicatori redox. Interval de viraj. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor unei analize cantitative. a bazelor tari cu acizi tari. Indicatori acido-bazici. soluţii titrate. dizolvarea. Complexonele. Erori datorate indicatorilor. Metode absolute. indicatori. Curbele de titrare. bromobromatometria. soluţii titrate. separarea precipitatelor. Argentometria. Curbe de titrare. Clasificarea metodelor. Cianometria. Mercurimetria. Mercurometria. soluţii titrate. Determinarea punctului de echivalenţă. iodatometria. IV. Clasificarea erorilor. iodometria. Indicatori. iodatometria. Metode comparative. Dozarea acizilor slabi. Funcţionare. VIII. dicromatometria. Precizia. Bazele teoretice ale volumetriei Volumetria şi problemele ei. substanţelor organice. Dozarea cationilor. aplicaţii.B. Chelatometria. Scări de pH. indicatori. Metode redoxometrice: permanganometria. Alte metode. Indicatori. X. Curbe de titrare. VI. calculul). Calculul în analiză volumetrică. Dozarea unor grupe de substanţe organice cu funcţiuni acido-bazice. Minimalizarea erorilor. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor Exactitatea. Nitritometria. indicatori. de baze. Aplicaţii. Clasificarea metodelor volumetrice. Clasificare. IX. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii puţin disociate. Clasificarea metodelor. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii complexe Principii de bază. Aplicaţii. Volumetria prin reacţii redox Folosirea reacţiilor redox în volumetrie. II. Principii. anionilor. Erori. III. Problemele chimiei analitice cantitative Metodele analizei cantitative. curbele de titrare. Titrări în mediu neapos. prelucrarea precipitatelor. Solvenţi. Volumetria prin reacţii acido-bazice Tipul reacţiilor de neutralizare. Complexometria cu liganzi monodentaţi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Echilibre de complexare. cerimetria. Dozarea amestecurilor de acizi. a bazelor slabe monoprotice. Complexonaţi metalici. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii greu solubile Principii de bază. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice Principiile care stau la baza gravimetriei. Principii. precipitarea. Erori. Factorii care influenţează intervalul de viraj. Indicatori complexonometrici.

Soluţii etalon. Polarografie şi amperometrie. Clasificarea metodelor optice. Aplicaţii IV. Titrări amperometrice. Calcule în volumetrie . Aparatură. Metodele analizei cantitative. Determinări de pK şi pH. Aplicaţii. Metode cromatografice. randament. Cromatografia de gaze (CG). Reacţii folosite în analiză. Spectrometria în emisie. Cromatografia de lichide de înaltă presiune (CLIP). Metode de separare în analiza substanţelor Extracţia cu solvenţi. Curbe de termoliză. Principii. derivata curbelor de termoliză. III. C. Proprietăţile schimbătorilor de ioni. curbe intensitate-potenţial. Metode optice de analiză Generalităţi. Baze V. pe hârtie. Principii. Metode de stabilire a punctului de echivalenţă. Clasificarea metodelor de analiză. Aplicaţii. Metode de electroforeză. Echilibre de precipitare. Titrări spectofotometrice. RMN RES. Termogravimetria. Echilibrul de schimb ionic şi selectivitatea schimbului ionic. Electrozi. Cromatografia prin schimb ionic. Soluţii titrate. Echilibre redox VIII. Scurt istoric. Reacţii acido-bazice în analiză. Schimbători de ioni. Gravimetria IX. Procesul de extracţie şi caracteristicile sale (coeficient de extracţie. Generalităţi. Soluţii tampon VI. Aparatură. curbe termodiferenţiale. factor de selectivitate). Titrări potenţiometrice. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică II. Generalităţi. Volumetria. Titrări conductometrice. Aplicaţii în analiză. Răşini schimbătoare de ioni. Cromatografia pe coloană. echilibre de complexare VII. Titrări coulometrice. Conductometrie. Metodele analizei calitative. Aplicaţii în analiză. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Aparatură. Acizi. Analiza calitativă.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Curbe de titrare. Spectrometria în UV. Hidroliza sărurilor lor. Aparatură. Clasificarea metodelor cromatografice. Clasificarea ionilor în grupe analitice IV. Importanţa ei II. Separări şi determinări prin electroliză. Reactivi analitici III. Potenţiometrie. Colorimetria şi spectrofotometria în VIS. Metode de analiză electrochimice Electroliza. Cromatografia. V. Obiectul chimiei analitice. pe strat subţire. Coulumetrie.

Aplicaţii. Prepararea soluţiiei titrate de HCl 0.X. Generalităţi. Erori. Dozarea NH3 VII. Dozarea bazelor organice. Dozarea cationilor. Titrări potenţiometrice. pe strat subţire. Permanganatometria. Determinări de pH. sem. Metode optice de analiză.1n. Titrări spectrofotometrice. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă. Aparatură. pe hârtie. VI. Dozarea HCl şi CH3COOH. III. Cromatografia de gaze. II. Determinarea durităţii apei VIII.I V. Aplicaţii. III.Complexonometria. Schimbători de ioni. II. Cromatografia pe coloană.Nitritometria. Titrări în mediu neapos. Aplicaţii analitice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Reacţiile de identificare ale cationilor. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu neapos XII. Spectrofotometrie în vizibil şi ultraviolet.1n. Separări prin electroliză. Prepararea soluţiiei titrate de NaOH 0. Analize de săruri. Volumetria prin reacţii de diazotare. Principii. Dozarea H2O2 sau dozarea Fe2+. Dozarea halogenurilor. Argentometria. Clasificare. METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ I. XIII. XIV. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică. IV. Proprietăţi. Cromatografia. IV. conductometrice. Soluţii titrate. Reacţiile de identificare ale anionilor. Electrozi. Introducere în gravimetrie. barbiturice). Electroliza. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor. . Lucrare recapitulativă. Pierderea prin uscare sau calcinare. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu apos XI. Potenţiometrie. Volumetria prin reacţii Volumetria prin reacţii de precipitare de formare de combinaţii complexe. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Metode electrochimice de analiză. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. acizilor organici (alcaloizi.

Gh. lito. A. Ed.. L. Hopârtean: Chimie analitică cantitativă. Luca. Dacia Cluj. IMF Bucureşti. sem. 1980 L. R. şi Ped. IMF Bucureşti. New York. Ed. Ed.Tipomur. Moscow. Analize spectrofotometrice XI. A. Pataki. L. Kékedy: Chimie analitică calitativă. Budapest. 1986 L. Denney. şi Ped.. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. Bucureşti. Tankönyvkiadó. I. Volumetria. C. Ed. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Bucureşti.. Mureş 2003 B. Kékedy: Analiză fizico-chimică. . Budapest. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Rev by J. Ed. Ed. Tankönyvkiadó. Morait: Chimie analitică calitativă. 1981 Soós P. Mir Publ. 1979 J. Bucureşti. L. C. Pietrzyk. University Press Tg. Croitoru. R. J. Alexeev: Analyse qualitative. A. 1. Popa. Vol. Mandhaus Logman. Mir Publ. Ed. 2. N. Crişan: Chimie analitică şi analiză instrumentală. New York. Englewood Cliffs New Jersey.II 5. 1977 D. 1980 V. Ed. C. Ed. Mandhaus Logman. 1969 L. I. Ed. A. J. Analize X. 1979 L. Duca. A. Roman: Chimie analitică. P. Denney. Tankönyvkiadó. Dacia Cluj. J. London. şi Ped.Did. 1970 V. W. 1978 A. W. Paralescu: Chimie analitică.. Pungor: Analitikai Mérömüszerek.Bucureşti. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. 1980 C. 1974 Silvia Duşa. Did. Frank: Chimie analitică. 1977 A. Ed. Ed. Al. Underwood: Quantitative Analysis. Masson et Cie Paris. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. Frank: Chimie analitică. Zapp: Analitikai Kémia. Ed. Jeffery. 1983 Gh. Analize conductometrice potenţiometrice. Moscow. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. Tankönyvkiadó. 1984 L. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry. Masson et Cie Paris. Basset. L. Academiei. Ed.. A. G. J. Silvia Duşa: Chimie Analitică calitativă. Separări prin cromatografie. 1. Basset. 1983 D. 1981 Gh. Morait. I. Popa: Chimie analitică calitativă (lucrări practice). Liteanu. 2. 1977 Cr. P. Tehnică. 1979 C. 1989 G. Krescov.IX. şi Ped. 1989 E. Bucureşti. Bucureşti. Macarovici: Analiza chimică cantitativă anorganică. Day. lito. Moscow. 1979. Bucureşti.: Mennyiségi analitikai kémia . R.: Minőségi analitikai kémia . Jeffery. şi Ped. Antal. 1989 E. N. Did. Rev by J. Budapest. Tehnică. 1972 C. E. Ed. Ed. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. N. Did. A. 1966 . 1999 Soós P. IMF Tîrgu Mureş. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. Morait. Ed. I. Prentice Hall. Vol. Mir. A. Lucrare recapitulativă. Pietrzyk. IMF Tîrgu Mureş. Ed. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. 1978 A. Bucureşti. Petroniu. Ed. C. C. A. Scrisul Românesc. Ed. 1989 G. P. G. Ed. London. Did. Izabella Foris: Chimie analitică calitativă-bazele practice. E. Bucureşti. 1966 Gh. Krescov. Cr. Budapest. I. Craiova. Tehnică. Ed.

S. curs litografiat Tg. Ed. . Izabella Foris . 1979 Silvia Duşa : Chimie analitică cantitativă. Did. L. Bucureşti.Chimie analitică.Gh. Morait. Mitroi Brînduşa: Chimie analitică cantitativă – ghid de lucrări practice. 1979 L. Roman. şi Ped. Pitea. Pietrzyk J. Bucureşti. .Analiza chimică cantitativă anorganică. Tg-Mureş.. Zapp: Analitikai Kémia.bazele practice. 1989 Liteanu C. 1980 V. R. Tankönyvkiadó. P. IMF Tîrgu Mureş. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Savici: Aparate de analiză fizico-chimică. 1979 Morait Gh. 1985 Silvia Duşa. Bucureşti. Ed.Chimie analitică cantitativă. M. Did. Turculeţ.Chimie analitică cantitativă.. Ed. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Şerban: Lucrări practice de chimie analitică cantitativă. 1979 V. 1980 V. 1983 Gh..Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. Brînduşa Mitroi . şi Ped. Editura University Press. Did. 1977 Gh. Ed. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. 2003. Tehnică. Academiei. R. 1969 L.: Mennyiségi analitikai kémia . 1972 Silvia Duşa . IMF Cluj-Napoca. Ed. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Mureş 2004 C. Tehnică. Bucureşti. Ed. L. STAGII. Creangă. V.. Ed.. Frank C. Croitoru. şi Ped. Crăciunescu: Chimie analitică cantitativă. curs litografiat Tg. Ed. I II Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen . Bucureşti.: Minőségi analitikai kémia .IMF Bucureşti. Pataki. Silvia Duşa. I. Tankönyvkiadó. Bucureşti. E. Ed. Litografia UMF Tg-Mureş. Ed. 1977 J. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentului. Morait: Chimie analitică calitativă. Dacia Cluj. Silvia Duşa . IMF Tîrgu Mureş. Florean. 1981 Soós P. IMF Iaşi.. 1979 Gh. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Mitroi Brînduşa: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă. 1970 V. . . 1984 L. 1980 L. Ed. 6. Mir. lito. 1994. Volumetria. Ed. I. Ed. Crăciunescu. IMF Iaşi. Budapest. Ed. P. Mir. 1998. . 1977 Dorneanu V. 1974 L. Ed. Roman: Chimie analitică. IMF Bucureşti. Ed. şi Ped. . Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică. 2001 Silvia Duşa.Chimie analitică.Chimie analitică. 2001 Soós P.Chimia analitică calitativă . Gh. Mureş. W. : Chimie analitică cantitativă. A. Alexeev: Analyse qualitative. Popa Gr. Morait. Litografia UMF Tg-Mureş. Zuchi: Chimia analitică cantitativă ( lucrări practice ). Did. Moscow. R. Hopârtean E. 1985 Macarovici Gh. Chioreanu. 1986 L. Tehnică. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. A. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Did. Paralescu I. Marcu.. Budapest. Roman. et al. Alexeev: Analyse quantitative. . Dacia Cluj. Ed.Chimie analitică cantitativă. . Roman L.Chimie analitică calitativă. lito. Ed.Bucureşti. 1994 Silvia Duşa. 1979 L. Ed. IMF Cluj-Napoca. Mureş. şi Ped.. Med. Bucureşti. 1983. Moscow. Bucureşti. Ed. Dorneanu şi colab. Bucureşti. Tipomur. Ed. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.. University Press Tg.

I II Semestrul C.Semestrul B. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 6 6 Număr credite 5 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen .

Echilibrele sistemelor policomponente. Funcţii de stare. Echilihbrele soluţiilor diluate. Teorema lui Nernst şi postulatul lui Planck.dr.dr. Potenţiale termodinamice. Principiul III al termodinamicii. condiţiile echilibrului Energia liberă şi entalpia liberă. Scăderea presiunii de vapori. IV. Aplicaţii ale mărimilor coligative. Amestecuri fizice binare . Principiul I al termodinamicii.caracteristici energetice ale proceselor termodinamice. Variaţia entropiei cu temperatura. specializarea Farmacie. Căldura redusă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR TERMODINAMICA CHIMICĂ I. Imposibilitatea realizării temperaturii zero absolut. Echilibre polimorfe. Obligatorie B. Echilibre de vaporizare. Echilibrele sistemelor monocomponente. Coborârea punctului de topire. Chimie fizică – anul II Facultatea de Farmacie. II. Sistemul termodinamic şi mediul. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Echilibre Condiţia generală a echilibrului. Echilibre de topire. adiabatic.1. Tipuri de echilibre. Ridicarea punctului de fierbere. Aplicaţiile ecuaţiei lui Clausius-Clapeyron. Lucrul mecanic şi schimbul de căldură . specializarea Asistenţă de Farmacie. Presiunea osmotică. Temperatura. V. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Legea lui Henry. Tőkés Béla Şef lucr. III. B. Legea fazelor a lui Gibbs. Lucrul mecanic reversibil obţinut din energie termică. Obligatorie 4. Legea de repartiţie a lui Nernst. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Potenţialul chimic. Procese termodinamice. DISCIPLINA: CHIMIE FIZICĂ A. Elemente de chimie fizică . Calculul afinităţii. Legea lui Raoult. izoterm. Funcţia de entropie. Principiul zero al termodinamicii. Principiul II al termodinamicii Lucrul reversibil izobar. Noţiuni de bază Stare termică. Echilibre de dizolvare. Variaţia potenţialelor termodinamice în funcţie de parametri de stare. Parametri de stare. Suprafeţe de stare.anul I Facultatea de Farmacie. Caracterul statistic al principiului II. 2. Donáth-Nagy Gabriela 3. Ecuaţia lui Gibbs şi Helmhotz.

atomi hidrogenoizi. Echilibre simultane şi parţiale. Oscilatorul cu ax rigid şi cu ax liber. Sisteme cu componenţi nemiscibili în faza solidă. Ecuaţia lui Schrodinger. Introducere Dezvoltarea teoriei privind legătura chimică. Principiul electroneutralităţii. Legături de hidrogen. Complecşi π. Atomi cu mai mulţi electroni. Tranziţii între tipuri de legături Electronegativitatea şi caracterul ionic al legăturii chimice. STRUCTURA MATERIEI I. Importanţa electrolizei şi a fenomenelor de emisie electronică. Cuantificarea în spaţiu. Numere cuantice. VI. Echilibre heterogene. . Efectul Starck. Legături σ şi π. Configuraţia electronică a moleculelor. Structura atomului Baze experimentale şi principale. Electronul – constituent universal al materiei. Analiza spectrală Spectrul atomului de hidrogen. Tipuri de legături chimice. Atomul în câmp electric. Molecule cu legături chimice localizate. Aplicaţii ale spectroscopiei atomice. Fenomenul fotoelectric. Electronul liber. Bazele teoretice ale sistemului periodic. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg. IV. V. III. Generatori de lumină. Metoda orbitalelor moleculare. Echilibrul lichid-vapori în lichide miscibile în orice proporţie. Structura moleculei. Experienţa lui Franck şi Hertz.şi heteronucleare. Legături ion-dipol. Formarea de combinaţii chimice. Experienţa lui Rutherford-Geiger-Mardsen. Efectul Compton. Echilibre chimice Echilibre omogene. Modelul mecanic-cuantic al atomului. Natura corpusculară a luminii. Determinarea sarcinii elementare. Echilibrul dintre faze lichide parţial miscibile. Spectrele Rontgen de linii. Molecule cu legături chimice nelocalizate. Caracterul general al dualismului undă-corpuscul. Modele şi forţe nucleare. Radiaţii X continue. Atomul de hidrogen. Echilibrul lichidvapori în amestecuri de lichide nemiscibile. Structura învelişului electronic Modele atomice. Legea lui Moseley. Electronul în groapa de potenţial. Oscilatorul armonic liniar. Principiul lui Pauli şi principiul minimului de energie. Metode de calcul mecanic-cuantice. Efectul Zeeman. Experimentul lui Stern şi Gerlach. Echilibrul dintre faza lichidă şi faza solidă în amestecuri de substanţe miscibile în orice proporţie. Sarcina specifică. VII. VI.Echilibrul lichid-vapori în amestecuri de lichide parţial miscibile. Soluţii particulare ale ecuaţiei lui Schrodinger. Bazele mecanicii cuantice. Teoria cuantică a lui Planck şi principiul de echivalenţă a lui Einstein. Sisteme cu componenţi parţial miscibili în faza solidă. Descrierea moleculei de hidrogen Metoda Heitler-London. II. Experimentul lui Milikan.Tipuri de echilibre. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. masa şi raza electronului. Nucleul atomic Constituţia şi datele caracteristice ale nucleului atomic. Molecule biatomice homo. Forţe Van der Waals. Modelul vectorial. Legături intermoleculare.

Spectre Raman. Obiectul şi principiile de bază ale stereochimiei. Polarizarea moleculară. fero-. X. Metode bazate pe măsurarea susceptibi-lităţii magnetice. paramagnetice. Starea solidă. Spectre de rotaţie-vibraţie a moleculelor di. Acţiunea catalizatorului asupra vitezelor de reacţie în mediul omogen Mecanismul catalizei. Relaţii liniare de energie liberă. II şi de ordin superior. Metode de cercetare a structurii moleculelor şi mulţimilor Metode de difracţie. Puterea rotatorie a moleculelor. Reţele cristaline. Spectre de benzi. Starea de supraconductibilitate. Efectul forţei ionice.VIII. Clasificarea şi structura spectre-lor moleculare. Metode electrice. Structura stării lichide. Inducţia chimică. paralele. Metode de rezonanţă magnetică. Spectrometria de masă. Difracţia razelor de neutroni. Datele geometrice ale moleculelor. Efectul vâscozităţii. Reacţii de ordinul I. Fenomene de luminescenţă. Gaze perfecte şi gaze reale. Reţele metalice. Coeficientul de temperatură. Substanţe diamagnetice. Amestecuri de mulţimi. Metode magneto-chimice. Teoria ciocnirilor. Clasificarea mulţimilor. Reţele ionice. Cataliza enzimatică. Fosforescenţă. Anizotropia polarizabilităţii. Mulţimi de atomi şi molecule Noţiunea de mulţimi. CINETICA CHIMICĂ I. Fotolumines-cenţă. Lichide cristaline. Reacţii de oxidoreducere. Mecanisme de reacţii chimice Clasificare în funcţie de molecularitate. Fluorescenţă. Rezonanţa magnetică nucleară. Efectul Kerr. Metode optice Metode bazate pe anizotropia moleculei. Geometria moleculelor Noţiuni stereochimice de bază. Difracţia razelor de electroni. Determinarea ordinului de reacţie şi importanţa lui practică. Momentul dipolar şi structura moleculelor. Structura soluţiilor ideale şi a celor reale. Spectroscopia. Spectre de tranziţie electronice. Cataliza acido-bazică. Acţiunea diferiţilor factori asupra constantei de viteză Efectul temperaturii. IX. Starea de plasmă. Termoluminescenţă. Difracţia razelor X. Polimorfism şi izomorfism. Starea lichidă. reversibile. de preechilibru). Acţiunea structurii chimice asupra reactivităţii. Modelul vectorial al moleculelor. Tipuri. Spectre moleculare. Structura soluţiilor de electroliţi. Refracţia molară. Reţele moleculare. Noţiuni de cinetică chimică Cinetica formală a reacţiilor simple şi complexe. Configuraţia şi conformaţia. Reţele covalente. Cinetica reacţiilor complexe (consecutive. Simetria moleculelor şi noţiuni de teoria grupurilor.de mecanismul etapelor elementare şi în funcţie de tipul reacţiilor complexe. Efectul solventului. antifero. Spectre de rotaţie.şi ferimagnetice. XI. Lasere chimice. Adsorbţia de lumină. Starea gazoasă şi legile ei.şi poliatomice. II. Stereoizomerie. V. Starea amorfă. Rezonanţa electronică de spin. . III. Reacţii în lanţ drept şi ramificat. IV. Teoria vitezelor absolute Efectul mediului. Legea lui Arrhenius.

a coeficientului de activitate şi a numărului de transport. Determinarea potenţialului chimic şi a constantelor de echilibru. Acumulatori. Asociaţii ionice. Clasificare. Factorii care influenţează conductibilitatea. Electrozi redox. Echilibre în soluţii de electroliţi Caracterizarea termodinamică a soluţiilor de electroliţi. Transportul purtătorilor de sarcini electrice sub acţiunea unui potenţial chimic. III. Reacţii fotochimice Noţiuni de bază. Legea forţei ionice. Legea lui Kohlrausch. Relaţia dintre potenţialele de electrod standard şi potenţialele redox standard. molară şi echivalentă. a frecvenţei câmpului. Funcţii de aciditate. Conductibilitatea topiturilor şi a combinaţiilor solide. Relaţia dintre tensiunea electromotoare şi căldura de reacţie. Pile galvanice ca surse de curent. Electrozi de speţa I. a temperaturii şi a solventului. Cinetica formală şi mecanismul catalizei heterogene. Numărul de transport. Clasificarea electrozilor. Legea migraţiei independente. Activitatea şi selectivitatea. Potenţiale de difuziune şi de joncţiune. Aplicaţii ale măsurătorilor potenţiometrice Determinări analitice cantitative. Electrozi de membrană. ELECTROCHIMIE I. Pile primare şi secundare. temperaturii şi structurii chimice. Stratul dublu electric. Ecuaţiile lui Fick. Cinetica reacţiilor non-izoterme Cinetica reacţiilor heterogene. Pile de concentraţie. Acţiunea solventului. Acţiunea diferiţilor factori asupra catalizei heterogene. Dependenţa de temperatură a tensiunii electromotoare. Aplicaţii ale măsurătorilor de conductibilitate III. Cinetica reacţiilor în fază solidă Cataliza heterogenă. VIII. Acţiunea intensităţii câmpului electric. Determinarea produsului de solubilitate. Teoria coeficientului de activitate. Teoria modernă a conductibilităţii soluţiilor de electroliţi. II. Termodinamica potenţialelor de electrod. Clasificarea sistemelor electrochimice Pile fizice. Disocierea electrolitică. Reacţii de interfaţă. Mecanismul reacţiilor fotochimice. Variaţia conductibilităţii echivalente cu concentraţia. Echilibre la interfaţa electrod-electrolit Termodinamica pilelor galvanice. Acţiunea diferiţilor factori asupra disocierii electrolitice. Pile chimice simple şi compuse. Tensiunea electromotoare şi dependenţa ei de concentraţie. Transportul în soluţii de electroliţi Conductibilitatea specifică. IV.VI. Noţiunile de rH şi r0. Curba electrocapilară. V. Conductibilitatea electroliţilor tari. II. Difuziunea electroliţilor în soluţie. Structura stratului dublu electric. Factorul energetic. Viteza de migrare şi mobilitatea ionilor. Reacţii cu formarea fazei noi. Reacţii fotochimice directe şi sensibilizat Reacţii fotochimice în sisteme medicamentoase. . VII. Electrozi micşti. geometric şi de structură electronică. Electrozi formaţi din două sau mai multe metale. Scala de aciditate.

Sinteze electrochimice ale medicamentelor. Cinetica adsorbţiei. Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor. Cinetica coagulării. Sisteme disperse Sisteme coloide (ultramicroheterogene). Starea izoelectrică. Difuziunea în sisteme disperse. Tenside ionice şi neionice. Noţiuni de bază. Emulsii. Adsorbţia vaporilor şi gazelor la suprafaţa solidelor. Bazele cineticii de difuziune a proceselor de electrod. . Activitatea optică a sistemelor disperse. IV. Proprietăţile mecanice şi reologia macromoleculelor. Stabilitatea agregativă. Alte aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică. Aplicaţii ale fenomenelor electrocinetice. Distribuţia particulelor disperse în câmp gravitaţional. Rontgenografia şi electronografia. Analiza sedimentometrică. Sisteme ale compuşilor macromoleculari (coloizi liofili). Colorimetria şi nefelometria. ultrafiltrare. Mărimi coligative.VI. Bazele polarografiei şi aplicaţiile ei. Structura şi ecuaţia de stare a stratului de adsorbţie. II. Teorii ale coagulării coloizilor liofobi. Sisteme micro. Aplicaţii. Supratensiunea hidrogenului şi a oxigenului. Izoterma de adsorbţie. Proprietăţi molecular-cinetice ale sistemelor disperse Mişcarea browniană. Tensiunea interfacială a două lichide. Reguli. Coagularea coloizilor liofobi. Spume. Coloizi de asociaţie (semicoloizi). Metode şi aparate optice de cercetare a sistemelor disperse. Proprietăţile optice ale sistemelor disperse Fenomenul Faraday-Tyndall şi legea lui Rayleigh. Adsorbţia neelectroliţilor. V. Polarizarea şi tipurile ei. Electrochimia suprafeţelor Fenomene electrocinetice. VI. Electronmicroscopia. Viteza proceselor de electrod Efectele chimice ale curentului electric. Relaţia dintre tensiunea superficială şi adsorbţie. Dependenţa de potenţial a vitezei proceselor de electrod. Ecuaţia lui Tafel. Procese spontane la interfeţe. Vâscozitatea structurală. Suspensii. Metode chimice. Pasivarea. Supratensiunea. VII. Ecuaţia lui Siskovski. III. Electroosmoza. CHIMIE COLOIDALĂ I. Bazele cineticii electrochimice. Electroliza şi legile ei. Sedimentarea. Termodinamica suprafeţelor. Caracteristicile soluţiilor CMM. Formarea de asociaţii (micele). Sedimentarea în câmp centrifugal. Curentul de schimb. Clasificare. Adsorbţia electroliţilor. Noţiuni de cinetică de electrod. electrodializă). Vâscozitatea sistemelor disperse.şi macroheterogene (grosier disperse). Culoarea sistemelor disperse. Proprietăţile generale ale sistemelor disperse Chimia fizică a suprafeţelor. Scăderea presiunii de vapori a sistemelor disperse. Fenomene de adsorbţie Adsorbţia la suprafaţa lichidelor. Umectarea. Aplicaţii ale adsorbţiei. Aerosoli. Metode fizice. Clasificarea. Izoterma de adsorbţie a lui Gibbs. Izoterma lui Langmuir. Condensarea capilară. Curent limită. Dimensiunile şi forma macromoleculelor. Purificarea coloizilor (filtrare. Ultramicroscopia. Metode de dispersie şi de condensare. Tixotropie. Prepararea coloizilor. dializă. Cromatografia. Stabilitatea coloizilor. Electroforeza. Adsorbţia la interfaţa solid-lichid. Presiunea osmotică a sistemelor disperse. Regula lui Traube.

calcule numerice. Transformarea izotermă reversibilă coloid-gel. Determinarea refracţiei moleculare. programe matematice. Studiul structurii combinaţiilor complexe prin măsurători fotometrice. CINETICA CHIMICĂ I. Acţiunea protectoare şi de sensibilizare. Determinarea masei molare a unei substanţe prin metoda crioscopică. Studiul legii lui Eötvös. VIII. Analiza termică a unui amestec de medicamente. Măsurători de structură moleculară Stabilirea formulei structurale şi a polarităţii moleculelor. Rheotropie. Determinarea constantei de viteză a unor reacţii chimice prin metode fizice. Proprietăţile gelurilor (mecanice. Determinarea căldurii de hidratare a unei sări. Grafice. Specificul laboratorului de chimie fizică Reguli de protecţia muncii. interpolare. STRUCTURA MATERIEI I. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Construirea diagramei de fază. modelări. Studiul parametrilor structurali din măsurători conductometrice. Coagularea coloizilor liofili. Imbătrânirea gelurilor. Tixotropie. Elemente de utilizare a calculatoarelor. inhibitorilor şi promotorilor Studiul cineticii reacţiilor oscilante. II. Proprietăţile electrice ale coloizilor liofili. Geluri Obţinere şi clasificare. Umflarea xergolurilor. Importanţa farmaceutică şi biologică a gelurilor. Elemente de calculul erorilor şi precizia rezultatelor. Studiul spectrelor moleculare. optice). electrice. Determinarea constantei de disociere prin metoda fotocolorimetrică. Determinarea momentului dipolar. Geluri polielectrolitice. Determinarea presiunii osmotice prin măsurători criometrice. Gelurile ca medii ale proceselor fizico-chimice. Interacţiuni între coloizi liofili şi liofobi. Determinarea coeficientului de repartiţie a unor substanţe între doi solvenţi lichizi nemiscibili. Studiul acţiiunii catalizatorilor. Programe grafice. Membrane. TERMODINAMICA CHIMICĂ I. Stabilitatea soluţiilor CMM. Determinarea gradului de asociere a moleculelor din diverse lichide. Prelucrarea datelor experimentale. Determinarea masei molare din măsurători ebulioscopice. Determinarea parachorului unor lichide. Echilibrul de membrană al lui Donnan. Sinereza. . II şi pseudomonomoleculare. Măsurători termochimice Determinarea căldurii de dizolvare a unei substanţe. chimice şi fizico-chimice Determinarea energiei de activare prin diverse metode. Extracţia. Studiul echilibrelor Determinări crioscopice şi ebulioscopice. nomograme. Determinarea căldurii de neutralizare. Studiul cineticii reacţiilor de ordinul I.Presiunea osmotică a soluţiilor CMM. derivări grafice.

II. Polarografia. Determinarea masei moleculare a unor macromoleculeprin metoda vâscozimetrică. Determinarea potenţialului redox normal. Proprietăţi fizico-chimice ale substanţelor în soluţie . Măsurători din domeniul electrolizei Determinarea tensiunii de descompunere şi a potenţialelor de descărcare. Determinarea potenţialului electrocinetic. III. dizolvarea substanţelor solide. Umflarea. Măsurători conductometrice Determinarea conductibilităţii echivalente şi a constantei de disociere a electroliţilor slabi. Caracterizarea termodinamică a gazelor şi substanţelor volatile Caracterizarea stării gazoase. Potenţialul chimic. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Determinarea conductometrică a solubilităţii şi a vitezei de dizolvare a unor substanţe greu solubile. legea Henry. Reguli de coagulare a coloizilor liofobi şi a coloizilor liofili. scăderea presiunii de vapori (ebulioscopie. CHIMIE COLOIDALĂ I. Determinarea gradului de dispersie. Cinetica umflării xerogelurilor. B. Determinarea coeficientului mediu de activitate a ionilor. Măsurători fotocolorimetrice şi nefelometrice. Potenţiale termodinamice şi condiţii de echilibru. Electrosinteza unor substanţe de interes farmaceutic Măsurători dielcometrice. Studiul proprietăţilor optice ale sistemelor disperse. Măsurători electroforetice. Determinarea constantei de disociere a unor acizi slabi. crioscopie). Noţiuni de termochimie. Prepararea şi purificarea sistemelor disperse Studiul adsorbţiei pe suprafeţe solide. Măsurători sedimentometrice în câmp gravitaţional. Determinarea produsului de solubilitate a unei substanţe greu solubile. aplicaţii în farmacie. formarea dispersiilor solide. Determinarea punctului izoelectric al unor coloizi izolabili. aplicaţii în farmacie. Studiul adsorbţiei pe suprafeţe lichide. Proprietăţile electrice ale sistemelor disperse. legea Raoult. Studiul stabilităţii sistemelor disperse. respectiv izostabili. Studiul caracteristicilor treptelor polarografice: curent limită. potenţialul de semiundă. starea cristalină. Elemente de termodinamică . Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor.ELECTROCHIMIE I. presiunea de vapori. Noţiuni de bază Principiile termodinamicii. Echilibre de fază. Determinarea afinităţii chimice şi a căldurii de reacţie din măsurători de tensiune electromotoare. Măsurători potenţiometrice Studiul pilelor de concentraţie. Caracterizarea termodinamică a stării solide Generalităţi.

VIII. polarografie. Suspensii. Măsurători cinetice: Determinarea constantei de viteză a reacţiei de inversie a zaharozei IV. conductometrie Metode termice de analiză III. Chimie coloidală: Prepararea coloizilor VII.Concentraţia. Proprietăţi generale ale coloizilor: proprietăţi cinetice. VI. . Adsorbţia şi izoterme de adsorbţie. Aplicaţie: cromatografia. rotaţie şi electronice. ionizarea electroliţilor amfoteri. soluţii tampon). presiunea osmotică. fluorimetrie. dielcometrie. Metode de cercetare Noţiuni de structură atomică şi moleculară. Potenţiometrie: Determinarea potenţialului redox şi rH-ul unui sistem redox. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe solide. II. Structura materiei. Creme. rezonanţă electronică de spin Metode electrometrice de analiză : metode potenţiometrice. Chimia fizică a sistemelor disperse Definiţia şi clasificarea sistemelor disperse. aplicaţii în farmacie. ionizarea în soluţie (acizi şi baze slabe. Aplicaţii în farmacie. IV. Reacţii de ordinul 0 şi I. electrice. Crioscopie: Determinarea masei moleculare şi a presiunii osmotice III. Conductometrie II: Determinarea produsului de solubilitate a acidului acetilsalicilic V. activitatea şi starea standard. Aerosoli. polarimetrie. Stabilitatea coloizilor. Măsurători termochimice: Determinarea căldurii de neutralizare. difuzia în soluţie. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Fenomene de suprafaţă. Noţiuni de bază de cinetică Viteza de reacţie. potenţialul chimic al substanţelor în soluţie. Metode bazate pe interacţiunea radiaţiilor electromagnetice cu moleculele : refractometrie. Tipuri de sisteme coloidale. Emulsii. Metode de rezonanţă : rezonanţă magnetică nucleară. Molecularitate şi ordin de reacţie. proprietăţi optice. spectre de vibraţie. II. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe lichide.

2005. Tg.IX. did.: Chimie fizică. Litografiat. Termodinamică chimică Litografiat UMF Tg. l970 Chifu E.: The Elements of Physical Chemistry.III: Niac G. XII. 1974 Goina T. litografiat. did. Kolloidika. 1978 Tőkés B. Litografiat. Casa de editură Mureş. : Chimie fizică. ped. 1994 Suciu Gabriela: Chimie fizică. ped. 1994 Tőkés B. Bucureşti. Preda M. Bucureşti 1982 Niac G.. Acad.: Chimie fizică. OGyI Marosvásárhely. 1978 Tőkés B.Mureş.: Analiza fizico-chimică. Mentor.: Chimie fizică.Mureş. Cinetica chimică. Ed. Bucureşti. Dacia. 2004 Suciu Gabriela: Sisteme heterogen disperse. Studium Alapitvány Kiadó. Verificarea cunoştinţelor practice 5. did.Mureş. Dacia. Marosvásárhely.: Fizikai kémia. Recuperări. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek. 1985 Tőkés B. Ed. OgyI Marosvásárhely. Anyagszerkezet. 1969 Máthé J. Ed. ped. Tőkés B. Atkins P. : Az anyag szerkezete. ped. Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică. Tehnică Bucureşti Vol.: Chimie coloidă. XI. Ed. 2001 Suciu Gabriela: Electrochimie. Schönberger E. Litografiat. Litografiat. UMF Tg. Electrochimie. B. probleme de chimie fizică.: Chimie fizică. Ed. Indrumător de lucrări practice de chimie coloidală. Litografiat UMF Tg.Mureş. : Fizikai kémia. : Senzori electrochimici metalici şi ion selectivi.Mureş. 2004 Suciu Gabriela. Stabilitatea sistemelor coloidale.Mureş. Kémiai termodinamika. did. Litografiat. Litografiat.: Fizikai kémia.. Ed. Litografiat UMF Tg. 1965 Muntean Daniela. Cinetică chimică. XIII. ped. Ed. Termodinamică chimică. 2004 Tőkés B. Mureş. Tg. Voiculescu V.I: Cădariu I: Structura atomului şi moleculei l967 Vol. Punctul izoelectric al sistemelor disperse.. Reakciókinetika. Bucureşti. 1987 Tőkés B: Fizikai kémia. Bâldea I. Oxford University Press. OGyI Marosvásárhely.1969 Kékedy L. Termodinamică chimică.: Electrochimie. Ed.Mureş. orvosoknak és biológusoknak.: Stările de agregare. IMF Tg. X X X : Chimie fizică. Ed. Dudutz Gyöngyi.: Formule. Donáth-Nagy Gabriella: Á kémia alapjai. 2001 Ionescu C.. 1976 Goina T. Bucureşti 1977 Ionescu C. 1984 Kékedy L. did.Mureş. Zsakó J... Kolozsvár. IMF Tg. Studiul proprietăţilor optice ale coloizilor X. Ed. tabele. Litografiat UMF Tg. Structura materiei. l968 Vol.1977 Oniciu L..: Chimie fizică.II: Oniciu L. Ogyi Marosvásárhely.. 1982 Tőkés B. Elektrokémia. Bucureşti 1982 . Cluj-Napoca.

2000 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei: Molecula. biológusoknak. Tőkés B. 2004 Tőkés B: Fizikai kémia gyógyszerészeknek. Litografiat UMF Tg. Mureş.Mureş.. Litografiat UMF Tg. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Ed. Tg. Muntean Daniela. Termodinamică chimică. Mentor. 1994 Suciu Gabriela : Chimie Fizică: Electrochimie. I II Semestrul B. Litografiat UMF Tg. Litografiat UMF Tg. 2001 Suciu Gabriela. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Ed.Mureş. orvosoknak. Mureş. Mureş.. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Tőkés B. STAGII. Cinetica chimică. Donáth-Nagy Gabriella: Kémia előadások és laboratóriumi gyakorlatok. Scientia 2002 6. Suciu Gabriela. Litografiat UMF Tg. Atomul. Donáth-Nagy Gabriela: Îndrumător de lucrări practice de chimie fizică. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 6 5 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen . NUMĂRUL DE ORE DE CURS.. Litografiat UMF Tg.. 1994 Suciu Gabriela: Chimie Fizică. Mureş 2004 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei.. Mureş. 2001 Tőkés B.: Chimie Fizică.

Metoda legăturilor de valenţă. Criterii pentru reacţii spontane. Obligatorie C. Curticăpean Augustin 3. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. Metoda orbitalilor moleculari. III. Feromagnetismul. VI.anul II Facultatea de Farmacie. Orbitali moleculari hibridizaţi. Izomorfism şi polimorfism. Legături chimice Tipuri de legături chimice. Termodinamica chimică Legile termochimiei. Magnetismul electronic. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli. C. Structura moleculei. DISCIPLINA: CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ A. 2. specializarea Asistenţă de Farmacie.dr. Nucleele atomilor. Reţele moleculare. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. V. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Rezonanţă. Orbitali moleculari. Legături de trei centre. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Diamagnetismul. specializarea Farmacie. Legătura covalentă. Neutronul. II. Legătura ionică. Molecule deficiente în electroni. Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni.1. . Energia reţelei de cristalizare. Regula Klechkowski. Legături chimice în cristale. Legături σ şi π. Spectre de raze X ale atomilor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. B. Noţiuni de mecanică cuantică. Chimie generală şi anorganică . Modelul cuantic al atomului de hidrogen după Bohr şi Sommerfeld.anul I Facultatea de Farmacie. Proprietăţi electrice ale substanţelor. specializarea Farmacie. Ocuparea orbitalilor cu electroni. Orbitalii atomului de hidrogen. Reţele ionice.dr. Starea solidă Sisteme de cristalizare. Spectre atomice. Polarizaţia molară. Regula lui Hund. Obligatorie B. Ordin de legătură. IV. Structura atomului Electronul. Introducere în documentare şi cercetare . Structura învelişului de electroni al atomului Modelul clasic al atomului de hidrogen.anul I Facultatea de Farmacie. Chimie generală şi anorganică . Olariu Marioara Şef lucr. Obligatorie 4. Legături duble şi triple. Paramagnetismul. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi.

Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea a carbonului. XII. Hidrogenul şi combinaţiile lui XI. Hidrazina. Siliciul. XV. Sulfuri. Arsenul. Halogenurile carbonului. Echilibre în sisteme omogene lichide. polifosfaţi. Polisulfuri. Caracterizarea generală a nemetalelor. Ozonul. Oxizii şi oxiacizii fosforului. XVIII. Grupa a VI-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei.forme alotropice. bismutului. metafosfaţi. Combinaţii complexe Teorii moderne ale formării combinaţiilor complexe. Grupa a VII-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Combinaţiile siliciului. stibiul. Echilibre în sisteme eterogene. stibiului. Reacţii chimice. Exponenţi de activitate. Combinaţiile arsenului. pH . Alotropie şi forme polimorfe. Carbon . . Oxigenul. Bromul. Elementele şi combinaţiile lor Sistemul periodic. XIII. Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic Gazele rare. apa. halogenuri complexe). Combinaţiile borului. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a . MCC. Iodul. Grupa a V-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a. XVI. MOM. Azotul. hidroxilamina. Legea acţiunii maselor. Peroxidul de hidrogen. Reacţii de precipitare. Oxizii şi oxiacizii carbonului. Clorul. Oxizii şi oxiacizii sulfului. Grupa a III-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a III-a. Pirofosfaţi. Complecşi polinucleari. Fosfaţii. Constante de bazicitate. MCL). Florul.Distribuţia elementelor în natură. Acizi şi baze Caracterizare generală. Nomenclatura combinaţiilor complexe Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (MLC. X. Oxizii şi oxiacizii azotului.exponenţi de aciditate şi pK. Silicaţi. Amoniacul. Echilibre în faza gazoasă.VII. Scara pH a activităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen. Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Fosforul. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere. Sulful. cianuri complexe. Număr de coordinaţie. Constante de aciditate. Hidrogenul sulfurat. acidul azothidric. XIV. Oxidul de hidrogen. Combinaţiile carbonului cu sulful şi azotul. Număr atomic efectiv. Echilibre chimice Reacţii complete şi de echilibru. Combinaţiile carbonului cu metalele. bismutul. Borul. Combinaţiile halogenilor. IX. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi. Funcţia de aciditate HO. XVII. VIII.

bariul şi combinaţiile lor. Elementele din grupa a-II-a principală. (Cu. XXIV. Fierul: metalurgia fierului. XXIII. Nichelul şi combinaţiile lui. XXXI. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. XXI. magneziu şi combinaţiile lor. Elementele grupei I secundare. (Zn. XXV. Elementele grupei a-VII-a secundare. Proprietăţi chimice ale metalelor. Ta) XXVIII. Cd. Tipuri de aliaje. Elementele metalice din grupa a-III-a principală Aluminiul şi combinaţiile sale. Nb. Analiza termică. XXXIII. Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie Elementele grupei a-III-a secundare. Structura spaţială a combinaţiilor complexe Izomeria combinaţiilor complexe. Lantan. Argintul şi combinaţiile lui. (Cr. Elementele grupei a-VIII -a secundare Caracterizarea generală. Cromul şi .(Ti. XXVI. Platina şi combinaţiile sale. Re) Manganul şi combinaţiile lui. Metalele alcalino-pămîntoase: calciu. Paladiul şi combinaţiile lui. Actinide: toriul. Elementele grupei a-IV-a secundare. Zr. combinaţiile lui XXIX. Starea metalică Legătura metalică. Metalele platinice Caracterizare generală. Metalele şi combinaţiile lor Metode generale de obţinere a metalelor. Beriliul. Cobaltul şi combinaţiile lui. Aurul şi combinaţiile lui. (V. Hg) Zincul şi combinaţiile lui. W). uraniul şi combinaţiile lor. Elementele metalice din grupa a-IV-a principală Staniul. Elementele metalice din grupele principale I şi II Metalele din grupa I principală. XX. Metalele alcaline şi combinaţiile lor. Clasificarea metalelor. Elementele grupei a-VI-a secundare. (Mn. Au) Cuprul şi combinaţiile lui. XXXII. XXX. Ag. Elementele grupei a-V-a secundare. Hf) XXVII.XIX. lantanide şi combinaţiile lor. MO. Mercurul şi combinaţiile lui. Th. plumbul şi combinaţiile lor. Elementele grupei a II secundare. XXII. combinaţiile fierului. Obţinerea metalelor de înaltă puritate. stronţiu. Carbonili metalici. Aliaje.

Determinarea capacităţii de tamponare. Verificarea legilor de bază ale chimiei Legea conservării masei. VI. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare. Distilarea (simplă. molare. ustensile şi aparatură de laborator. Prepararea. Sublimarea. X. cristalizarea.). Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. Soluţii de spălare (prepararea amestecului cromic). Azotul şi fosforul XIII. catalizatori. Prepararea soluţiilor procentuale. Legea proporţiilor definite. VII. decantarea. volumelor şi densităţilor (aerometre. Determinarea echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe).. Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor Dizolvarea. purificarea şi uscarea gazelor. fracţii molare) IX. centrifugarea şi filtrarea (simplă. Prezentarea principalelor vase. etc. precipitarea. Măsurarea greutăţilor. Br. Amestecuri răcitoare. fracţionată). VIII. Al. S) XII. Determinarea echivalentului chimic al carbonatului de calciu. Reacţii acido-bazice Noţiuni de pH. Uscarea substanţelor lichide şi solide. Obţinerea temperaturilor joase. produsul de solubilitate. Halogenii (F. Echivalent chimic. normale (concentraţii molale. V. sub vid). Seria tensiunilor electromotoare.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. I) şi calcogeni (O. siliciul şi borul . Mase atomice şi moleculare Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn. Factori care influnţează viteza de reacţie (temperatură. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire. IV. Reacţii şi sisteme redox. Cl. Soluţii tampon. determinarea punctelor de fierbere). alcoolmetre) III. Indicatori. II. sub vid. Introducere în munca de laborator Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer). Soluţii. Carbonul. călduri de diluare. Determinarea PS a acetatului de argint. Determinarea pH-ului colorimetric. Extracţia. Solubilizare Coeficientul de solubilitate. suprafaţă de contact. Reacţii chimice Viteza de reacţie. XI.

II. Zincul şi combinaţiile lui XXV. Ştiinţa şi informaţia. fazele cercetării ştiinţifice. Cataloage de bibliotecă. Biblioteconomie. Comunicarea. Cataloage.U. Metalele alcaline şi alcalino-pământoase XVI. Aluminiu şi combinaţiile lui XVII. Sistemul C. Staniul. IV. Sisteme moderne de informare. Cuprul. Indexurile de bibliotecă. Documentare pe calculator. teme de cercetare.ambianţe de lucru. plumbul şi combinaţiile lor XVIII. Lucrare de verificare B.Z. Lucrare de verificare practică XV. Cromul şi combinaţiile lui XIX. Extrase. Combinaţii coordinative cationice (microsinteze) XXVIII.argintul şi combinaţţile lor XXIV. Surse de informare (primare. Organizarea cercetării ştiinţifice Planificarea cercetării ştiinţifice. Cercetări individuale şi colective. Cercetarea ştiinţifică-definiţie. Noţiuni de bibliologie. importanţa documentării. secundare) Organizarea informării ştiinţifice. Fişe individuale. Fierul-proprietăţile şi combinaţiile lui XXI. Noţiuni de informatică documentară. alegerea metodei de cercetare. . Manganul şi combinaţiile lui XX. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Fişe de bibliotecă. Mercurul şi combinaţiile lui XXVI.XIV. Cobaltul şi combinaţiile lui XXII. coordonate Caracteristicile cercetătorului. Nichelul şi combinaţiile lui XXIII. Bibliografie III. Combinaţii coordinative anionice (microsinteze) XXVII.

Legea generală a gazelor ideale. Covalenţa. Echivalenţi chimici. Legea acţiunii maselor. Legături chimice. Lucrarea de licenţă PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. IV. II. Elemente de structură a atomilor Sistematizarea elementelor chimice. Legile gazelor ideale. Echilibre în sisteme eterogene. de frontieră. Legătura metalică. Reţeaua de biblioteci din România Alcătuirea şi documentarea în bibliotecile din Tg. Reacţii chimice. de dezvoltare. Metode de cercetare ştiinţifică Observaţia şi experimentul VII. Legea proporţiilor multiple. Fazele cercetării ştiinţifice Alegerea temei de cercetare. .Mureş: Biblioteca Teleki. III. aplicativă. Legea conservării masei (materiei). II. Legile generale ale chimiei. Legea proporţiilor. comunicarea şi publicarea unei lucrări ştiinţifice. Întocmirea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice pe baza datelor bibliografice. Electrovalenţa. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. de explorare. ecuaţii VIII. Legea lui Avogadro şi consecinţele ei. elaborarea. Reacţii de precipitare. Sistemul periodic şi importanţa lui. Legătura coordinativă. Legături polare. Teoria atomică şi moleculară.definite. Conţinutul. IV. Biblioteca Judeţeană şi Biblioteca U. grafice. Structura moleculelor. graficelor. Documentare pe calculator III. Echilibre chimice. Echilibre în fază gazoasă. Tipuri de cercetare Cercetare fundamentală. Prelucrarea datelor experimentale Tabele. Reacţii complete şi de echilibru. Combinaţii complexe. Echilibre în sisteme omogene lichide.F. Publicarea unei lucrări (corectura ei) C.V. Hibridizarea. Structura învelişului de electroni a elementelor. Proprietăţi periodice şi neperiodice ale elementelor.M. ecuaţiilor V. Legile combinaţiilor chimice. Alcătuirea tabelelor. Modelul atomului de hidrogen şi explicarea spectrelor. VI.

Exprimarea concentraţiei soluţiilor VIII. Soluţii. Caietul de referate. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Disociaţia apei. II. 2002 M.Olariu: Chimie anorganică vol.Mureş. Determinarea pH-ului X. Dónáth-Nagy Gabriela: Kémiá Elöadások és Laboratórium Gyakortatok. Măsurarea masei. Echilibre acido-bazice. fosforul şi combinaţiile lor. Solubilitate. Borul. Prepararea unor hidroxizi.F. Prepararea sărurilor simple şi a sărurilor duble XII. 2002 Tökés B. Soluţii. VI.F. oxizi şi peroxizi XI. Prepararea unor combinaţii coordinative cu anioni complecşi XIV.. Factori care influenţează reacţiile de oxidoreducere. 2002 .I. Oxigenul şi sulful şi combinaţiile lor. Tg. U. I). BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Protecţia muncii. Cl. Azotul. Br. volumului şi densităţii substanţelor. Carbonul şi siliciul. Tg. V.Reacţii în care NO al elementelor se schimbă.M. Scara pH. Curăţarea ustensilelor şi a vaselor de laborator Surse de încălzire şi răcire. U. Acizi şi baze Disociaţia electrolitică a acizilor şi bazelor.II. Materiale şi instrumentar de laborator. Prepararea unor combinaţii coordinative cu cationi complecşi XIII. Determinarea produsului de solubilitate VII. Determinarea unor constante fizice la substanţe lichide şi solide V. Nemetale Halogenii şi combinaţiile lor (F... Constanta Ka de aciditate şi constanta Kb de bazicitate. M. Operaţiuni de laborator în vedrea separării şi purificării substanţelor IV. Introducere în munca de laborator Introducere. Scientia Kiadó Kolozsvár. Reacţii chimice IX. Lucrare de verificare (colocviu de laborator) 5. III.Mureş.M.Olariu: Chimie anorganică vol. Verificarea legilor de bază ale chimiei VI.

Didactică şi Pedagogică.M.Mironescu. E. 1979 M. 1992-1996 B. Olariu. I.II. 1979 Biblioteca şi universitatea .Tg. Anita Bâtcu. Litografia U.Enc.D.M.Tg. Chimia anorganică. Kritarion Kőnyvkiadó. S.M.Mureş. E.D.F. Ed.1975 Manual UNIMAR . Stiinţifică. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului B.Mureş. Practica Farmaceutică. 1987 Gh.Olariu: Chimie anorganică vol.. M. Országos Széchényi Kőnyvtár.Litografia U.Tg. I-III. Didactică şi Pedagogică.Olariu : Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică. Maria Brezeanu.S.M. M. C. 1985 Selye J.Marcu.. Bucureşti. Olariu.Şt. I.I. 2001 M. 1999 M.F.Georgescu: Epistemiologie. Ed. Goina. litografia U. Tg. 1972 Cartea interferenţelor . Tg. I.Olariu: Chimie anorganică vol. Cluj-Napoca.III.F.Neniţescu: Chimie generală.Ed. Tg. M.F.M.F. Bucureşti. 1972 G.Mureş. Gh. Tg-Mureş.I. 1982 L.Beral.: Szervetlen Kémia. Ed. U.Pauling: Chimie generală.M.Enc. Lucrări practice. vol. Bukarest.. Lăzărescu: Sistematizarea informaţiilor şi chimia organică Ed.M.F.M:F. Ed.Tehnică. Tehnică.Goina: Chimie anorganică..Tehnică E. Cornelia Bejan. Timişoara.M. Litografiat I. A kőnyvtár kezelése. T. 1972 D. Tg-Mureş 1977 I.M. 3-4.Pauling: Chimie generală.Didactică şi Pedagogică. általános resz. Litografia U.Grecu. vol.: Orientarea în cercetare ştiinţifică (pentru uzul studenţilor).F Tg. Biblioteca Centrală Universitară. 1997 M.F.Tutoveanu: Tehnica lucrărilor de laborator.Köt.Popescu. Strîmbu Adela: Probleme de chimie anorganică. 1977 Gh.Moldoveanu. Biblioteca U. Szervetlem kémia.Olariu: Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică. 1972 I. Ed. D. Litografia U. M..Studiul şi lucrări de biblioteconomie. Litografiat I. Bucureşti.U. Ed. 1982 C.Mureş.Negoiu: Tratat de chimie anorganică vol.F. Georgescu: Metodologia redactării unei lucrări ştiinţifice.1972 L. Ed.I.M.Mureş. Tg-Mureş. 1980 St. Litografia I.F. 1978 I. Litografia U.M. Tehnică. Rodica Căţuneanu: Chimie anorganică..M.Universitatea Babeş Bolyai Cluj. Tg-Mureş. 1994 Tökés B.1990 Buletin de informare bibliografică 1985-1990. uz intern Lista abrevierilor şi denumirilor celor mai importante periodice farmaceutice. 1986.Mureş.F.Ed.Grecu. Bucureşti. 1993 Material metodic pentru studenţii anului I. Ed. R. 1981 M. Ed. Curticăpean Augustin: Îndrumător lucrări practice de chimie generală şi anorganică-Colegiul de Farmacie. medicale sau care au contingenţă cu preocupările din domeniul farmaciei. 1970 N.Mureş. Kőnyvtártudomanyi és módszertani Kőzpont.Dumitraşcu: Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice.Georgescu-Tisu: Cartea şi bibliotecile.Ştiinţifică. T. 1982 . 1975 N.M. Cluj.II. 1970 Goina T. Ed. 76-87.Neamţu: Chimie anorganică.F. 1987 V.D. Bucureşti. Olariu. Tőkés. Bucureşti.: Bonckés alatt a kutatás. Általános rész..Biblioteca Naţională a României.Ştiinţifică. I.F Tg.Iuşut: Probleme de chimie generală şi anorganică. Chimie Anorganică. Grecu. 1981 L. Bucureşti.Mureş.I. Bucureşti. 1992 M. Ed. Ed.Didactică şi Pedagogică. A.Marcu: Chimia metalelor.F.Zapen: Chimie anorganică.M.Curea. Biblioteca Centrală.Acad.P.Didactică şi Pedagogică.Ciclu de conferinţe .R. Budapest.M.Tomescu: Ghidul bibliotecilor din România.

Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică.D. Curticăpean. M. Olariu. 1999 M. Anita Bâtcu. 1975 M. Îndrumător. Lucrări de chimie anorganică. Neamţu.C.M. Tutoveanu.F. Cornelia Bejan. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Tehnică.M. E. Litografia U. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Bucureşti G.F. Negoiu. Tehnică. Grecu. Bucureşti. Tehnica lucrărilor de laborator. Tratat de chimie anorganică. Maria Brezeanu. I II Semestrul B. 1982 D. 1981 I. 1987 L.D. Bucureşti. Litografia U. Chimie Generală. Rodica Căţuneanu. Chimie Anorganică. TgMureş.P. Neniţescu. Îndrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică. Curea.Marcu. Ed.M. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Mironescu.P. Ed.. E. E. Olariu. Chimie Generală. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.P.D. Tg-Mureş. Tehnică. Bucureşti. A. Tg-Mureş.D. Lucrări practice de chimie generală şi anorganică Litografia U. 1967 Manualul inginerului chimist Manualul chimistului 6.F. 2001 M. 1967 N. Literat. E. STAGII. Ed. vol I-III. Olariu. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 7 5 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . I II Semestrul C. A.

Izomerie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Hidrocarburi nesaturate cu o legătură dublă şi cu două legături duble. Noţiuni teoretice de chimie organică Obiectul şi importanţa chimiei organice pentru farmacie. reprezentanţi. Avrigeanu Veronica Asist. metamerie. III. reprezentanţi. proprietăţi. Efecte electronice (efectul inductiv şi electromer). Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. II. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. izomerie.di. IV. B. reprezentanţi. Tipuri de legături chimice. obţinere. Hidrocarburi nesaturate cu triplă legătură. Mecanismul SR.dr. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Clasificarea reacţiilor chimice. mezomerie). AR. . de poziţie. tautomerie. structură.di. V. Nomenclatură. Hidrocarburi monociclice saturate.şi polihidroxilici. Hidrocarburi Hidrocarburi aciclice saturate. alilici. Modelul tetraedric al atomului de carbon. Compuşi carbonilici Compuşi mono. 2. Cetene. structura grupei carbonil. Introducere. Compuşi hidroxilici Alcooli mono. Chimie organică – anul II Facultatea de Farmacie. AN. proprietăţi. Hibridizarea C. SN. VI. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Mircia Eleonora 3. Chinone. DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ A. SE. Chimie organică – anul I Facultatea de Farmacie. Compuşi halogenaţi Compuşi halogenaţi saturaţi. Fenoli mono. benzilici. Metode chimice şi fizice pentru determinarea structurii compuşilor organici. specializarea Asistenţă de Farmacie. vinilici. Consideraţii asupra structurii compuşilor organici.şi polihidroxilici. obţinere proprietăţi. Obligatorie 4. reprezentanţi. Nomenclatură. Nomenclatură. Compuşi carbonilici nesaturaţi. AE. Mecanismele reacţiilor chimice Izomeria de structură (de catenă. obţinere.drd. Nomenclatură. specializarea Farmacie. proprietăţi. obţinere. aromatici. Eteri. structură.şi dicarbonilici saturaţi. Obligatorie B.1. clasificare.

proprietăţi. Nomenclatură. nomenclatură. Ceruri. VIII. Compuşi carboxilici Acizi mono-. structură. Acizi sulfinici şi sulfonici. Clasificare. obţinere. acizi cetone. structură. nomenclatură. aromatici şi nesaturaţi. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. reprezentanţi. acizi fenoli. Azoderivaţi. clasificare. Aminofenoli. proprietăţi. acizi alcooli. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Proteine. Compuşi heterociclici Clasificare. structura grupei carboxil. proprietăţi. Coloranţi Clasificare. reprezentanţi. Nitrozoderivaţi. proprietăţi. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. XI. Polipeptide. proprietăţi. Derivaţi ai acidului carbonic Clorura de carbonil. reprezentanţi. proprietăţi. Sesquiterpenoide. Steroide. reprezentanţi. Peptide. XVIII. obţinere.di. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. clasificare. As Tioli. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. clasificare. P şi As. Tioaldehide şi tiocetone. Anhidride. obţinere. Obţinere. Obţinere. acizi aldehide. Amidele acidului carbonic. reprezentanţi. Halogenurile acizilor carboxilici. Dizaharide. P. Aminoalcooli. obţinere. IX. XII. Esteri. Hidraţi de carbon Nomenclatură. derivaţi mai importanţi. Amide. Grăsimi. obţinere.şi policarboxilici saturaţi. proprietăţi. XVII.VII. proprietăţi. nomenclatură. Coloranţi azinici. clasificare. Nomenclatură. XIII. Coloranţi antrachinonici. Coloranţi azoici. Azoli. structură. utilizări. nomenclatură. Diterpenoide. proprietăţi. Triterpenoide. Oxazine şi tiazine. Polizaharide. Tiofen. Monozaharide. cu metale din grupa a doua şi a treia. proprietăţi. XIV. XV. Nomenclatură. Compuşi conţinând funcţia carboxil alături de alte funcţiuni Acizi halogenaţi. Hidrazoderivaţi. Compuşi heterociclici aromatici Furan. Sulfuri. Nomenclatură clasificare. Compuşi organometalici Compuşi cu metalele alcaline. Azoxiderivaţi. Carotenoide. Săruri de diazoniu. Piridină. reprezentanţi. structură. reprezenţanţi mai importanţi. Si. obţinere. . XVI. obţinere. reprezentanţi. oxazinici şi tiazinici. Amine alifatice şi aromatice. Săpunuri. Tipuri de legătură carbon-metal. structură. Clasificare. structură. proprietăţi. obţinere. Obţinere. Nomenclatură. Nitrili. Coloranţi arilmetanici. structură. Compuşi organici ai Si. obţinere. Nomenclatura. Pirol. Compuşi organici cu S. X. Nomenclatură.

SN. ionică. Polimerizarea monomerilor vinilici şi dienici. Analiza unor probe necunoscute.XIX. de poziţie. carbonil. mezomerie). forţe van der Waals). Compuşi macromoleculari Clasificare. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. aminoacizi. SE. Determinarea randamentului de reacţie şi a unor proprietăţi fizice a substanţei obţinute. II. Distilarea amestecului azeotrop şi demixtiunea azeotropului. Structura compuşilor organici Modelul tetraedric al atomului de C. H. III. hidroliză. II. proprietăţi. Cetone. cuplare. Izomeria de structură (de catenă. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire (Boetius). covalentă coordinativă. oxidare. acilare. obţinere. monozaharide. Efecte electronice în moleculele organice (efectul inductiv şi electromer). metamerie. Policondensarea. III. nitro. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi saturate şi nesaturate. sulfonare. amină. Izomeria compuşilor organici. alchine). diazotare. Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică). Relaţia între structură şi proprietăţi. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. de hidrogen. Distilarea simplă. AR. adiţie. Fenoli. . AE. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. halogeni. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. alcadiene. Extracţia cu solvenţi. nitrare esterificare. Molecule polare. funcţia hidroxil. Analiza elementară calitativă. B. AN. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Sublimarea. Compuşi carbonilici Aldehide. Analiza chimică organică Analiza preliminară. Compuşi hidroxilici Alcooli. Hibridizarea atomului de C. Clasificarea reacţiilor chimice organice Mecanisme de reacţie. carboxil. VI. Analiza C. N. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Legătura covalentă polară. S. Reacţii chimice ale substanţelor organice Reacţii de halogenare. hidrocarburi aromatice. Compuşi halogenaţi V. Mecanismul SR. Hidrocarburi Hidrocarburi saturate (alcani şi cicloalcani). ioni-dipoli. tautomerie. Tipuri de legături chimice în chimia organică (legătura covalentă. dizaharide şi polizaharide. IV. Hidrocarburi nesaturate (alchene. Antrenarea cu vapori de apă. punctul de fierbere. P. Eteri.

reprezentanţi mai importanţi. structură. Compuşi heterociclici Clasificare. XIII. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură. Clasificare. XII. Obţinere. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire. reprezentanţi. carboxil. proprietăţi. Amide. proprietăţi. obţinerea săpunului. monozaharide. Pirol. H. Dizaharide. structură. Sublimarea. clasificare. Obţinere. Distilarea unui amestec azeotrop şi demixţiunea azeotropului. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. carbonil. de acilare. reprezentanţi.VII. Obţinere. Diterpenoide. Triterpenoide. Amine. Distilarea simplă. Exemple. Halogenurile acizilor carboxilici. Obţinere. XI. Analiza chimică organică Analiza preliminară. proprietăţi. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Anhidride. Acizi policarboxilici saturaţi şi aromatici. S. Compuşi organomagnezieni. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. Piridină. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Carotenoide. C. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Hidraţi de carbon Clasificare. proprietăţi. Monozaharide. de diazotare şi de cuplare. nomenclatură. XIV. Proteine. Esteri. funcţia hidroxil. Sesquiterpenoide. Punctul de fierbere. Obţinere. Compuşi carboxilici Acizi monocarboxilici saturaţi şi aromatici. Analiza unor probe necunoscute. obţinere. Obţinere. P. reprezentanţi. proprietăţi. Peptide. Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi. VIII. Tiofen. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. Grăsimi. X. proprietăţi. de nitrare. obţinere. N. Furan. amină. Nitrili. Polizaharide. Analiza elementară calitativă (analiza. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. III. Structură. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. Compuşi heterociclici aromatici. proprietăţi. Obţinere. de hidroliză. Săruri de diazoniu. II. IX. Compuşi organometalici Compuşi cu metale alcaline. . proprietăţi. Reacţii chimice ale compuşilor organici Reacţii de halogenare. Săpunuri. halogeni). Antrenarea cu vapori de apă. proprietăţi.

University Press. şi ped. I. ISBN 973-7788-41-9. Műszaki Könyvkiadó. Egyetemi jegyzet Berecz E. Ed. 1995 C. Curs de chimie organică.. şi ped. Bucureşti. 1988 Pais I.D.Mureş. Veronica Avrigeanu. 1993. III. Curs de chimie organică. Tankönyvkiadó. Compuşi heterociclici aromatici.did.Iovu: Chimie organică. Budapest. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de Chimie organică.D. 1995. de tehnică farmaceutică.Iovu: Chimie organică. vol. Litografia UMF Tg. Bucureşti. 1981-1994 Veronica Avrigeanu. UMF Tg. 1999 Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici. C. S.M. Ed. Si. Silvia Imre: Chimie Organică. 1998. P.II: Analiza organică calitativă (Analiza preliminară.Mureş. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N. vol.I: Metode de separare şi purificare ale substanţelor organice. Veronica Avrigeanu. partea I.med. Budapest.Neniţescu: Chimie organică. Curs de chimie organică.Mureş. Ed. Veronica Avrigeanu..Avram: Chimie organică. Silvia Imre: Aplicaţii practice de chimie organică. Felicia Cornea: Probleme teoretice de chimie organică. Veronica Avrigeanu. 1984 Mackie R. U. 1982 Lucrări practice de chimie organică. Szerves kémia. 2005. 1993. Bucureşti. Veronica Avrigeanu. 1983. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic. Ed.şt. partea II. 1986 Furka Á. Gondolat Kiadó. Marosvásárhely. Litografia UMF Tg.M.Academici. Curs de chimie organică. Mureş. I.I. 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte. M. Bucureşti. Reacţii chimice ale compuşilor organici. Eleonora Mircia: Chimie organica practică pentru tehnicieni de farmacie. şi ped. Bucureşti. 2003 Veronica Avrigeanu. Nemzeti Tankönyvkiadó.Colegiul univ. Curs de chimie organică. Organicum-Chimie organică practică. Avram: Chimie organică. Tg. 2001.-Mureş. UMF Tg.Neniţescu: Chimie organică. UMF Tg.Mureş.5. Silvia Imre: Chimie Organică. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică. Bucureşti. Bucureşti. carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic. UMF Tg.K. II.Mureş. 2005 B. ISBN 973-85602-3-3.: Kémia műszakiaknak. Ed. Târgu-Mureş.Mureş.-Mureş. Kertészeti és Élelmiszeripari Egyetem. metale. şi enciclopedică Bucureşti. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.Mureş. Academiei. 2002 Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică. UMF Tg. 1991 Dudutz Gyöngyi: Gyógyszeripari technológia. Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie organică.: Szerves kémiai szintézisek. Târgu-Mureş. hidroxilici. Smith D. Budapest. Mureş. Budapest. Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică. 1974 M. Ed.Mureş.şt. vol. carbonilici. 2000 Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi. 1989. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică. şi II. şi ped.: Változatok négy elemre. Ed.did. Mogye. 1983. Ed.Angelescu.M. 1983 E.I şi II. Eleonora Mircia: Lucrări practice de Chimie organică . Tg. UMF. Budapest.F. vol. 1998 Kajtár M. UMF Tg. U. Şef lucr. Mureş. UMF Tg.: Szerves kémia.did. M.: Szerves kémia. 1973 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi.M.did. UMF Tg. elementară şi funcţională). vol. UMF Tg. vol. I.F. University Press Târgu Mureş. . 2004. 2001 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi.. II. 2004.

I II Semestrul B. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. STAGII. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.6. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 4 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 7 7 Număr credite 4 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.

Vitamine Generalităţi. Biochimie . Chimie sanitară a mediului şi alimentelor . Izoenzime.anul IV Facultatea de Farmacie. Tero . OBLIGATO RIE D. MEDIULUI ŞI ALIMENTELOR CHIMIE SANITARĂ A A. Obligatorie C. acidul folic.dr. Peptide cu importanţă biologică. Obligatorie 4. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. Nagy Előd . Nucleoproteine: nucleozide. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. niacina. specializarea Asistenţă de Farmacie. riboflavina. III. definiţie. piridoxina.dr. specializarea Farmacie. structura acizilor nucleici. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor .Vescan Amelia 3. Repartizarea celulară a enzimelor. acidul . Enzime Generalităţi. acidul pantotenic.Aminoacizi: structură. specializarea Asistenţă de Farmacie. clasificare.drd. E. Coenzime.Ernő Prep. grupări prostetice.anul II Facultatea de Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. Enzime biochimice şi xenobiotice. Nomenclatură şi clasificare. C. B. Structură.anul I Facultatea de Farmacie. Obligatorie E. Biochimie farmaceutică . Obligatorie B. Vitamine hidrosolubile: tiamina. nucleotide.anul III Facultatea de Farmacie. acidul paraaminobenzoic. Proteine Rolul biologic al proteinelor. D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Oşan Alexandrina Şef lucr.1. Biochimie . ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. DISCIPLINA: BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ. Cinetica reacţiilor enzimatice : factorii care influenţează activitatea enzimatică. mioglobina. Importanţa enzimologiei. specializarea Asistenţă de Farmacie.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. 2. II. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Structura şi clasificarea proteinelor. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. specializarea Farmacie. clasificare şi rol biologic. Mecanismul de acţiune al enzimelor. biotina.

Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Căi de metabolizare ale glucozei.ascorbic. structură. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Gluconeogeneza: mecanism. functia de coenzima. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. VII. rol biologic. rol biologic. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. carenţă). metabolism. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. biosinteză. Trp). Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. importanţă. proprietăţi. proprietăţi.tokoferoli. Patologia metabolismului lipidic. Tyr. acizi graşi esenţiali. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare.Fosforilarea oxidativă. Metabolismul glucidic Generalităţi. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. Vitamine liposolubile:retinolul. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. functia de coenzima. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. V. bilanţ energetic. Digestia. Metabolismul galactozei şi fructozei. transaminare. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. VIII. filochinone. Digestia şi absorbţia glucidelor. transdezaminare. bilanţ energetic. inhibitori. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. VI. reglarea şi importanţa ciclului. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Tulburări metabolice. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Tulburări metabolice. (structură. cobalamina (structură. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. Metabolismul glicerolului. degradare. bilanţ energetic. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. acid lipoic. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. . Ciclul citratului: etape. reglare. metabolism. Reglarea biosintezei (teoria operonului). Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. importanţă. mezoinozitolul. rol biologic. IV. IX. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. carenţă). Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. Interrelaţii metabolice X. decarboxilare). colina. reglare. Codul genetic. rol biologic. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Oxidoreduceri microzomale.calciferoli. reglare. absorbţia şi transportul lipidelor. Căi speciale de metabolizare a unor aminoacizi (Phe. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. Glicoliza: mecanism. Glu. absorbţia şi transportul aminoacizilor. răspândire.

Liaze: determinarea activităţii adolazei. VIII. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). Dozarea azotului total şi neproteic din ser prin metoda Kjeldahl. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). Specificitatea enzimelor. Dozarea tiaminei din urină. Dozarea carotenilor din ser. Determinarea Km. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. a fosfatezei alcaline şi acide. IX. Dozarea iodului urinar. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi PopeStevens. Dozarea corpilor cetonici din urină. III. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. peroxidaza. fibrinogenului şi a bilirubinei serice (metoda Jendrassik).Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Micrometoda Bradford pt dozarea cantitativa a proteinelor. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. condiţii optime. Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea fructozei serice. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric.4-dinitrofenilhidrazină). Dozarea LDL colesterolului. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Enzime Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. exprimarea activităţii enzimatice. V. Separarea cromatografică a aminoacizilor. Dozarea lipidelor totale. VI. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. determinarea activităţii uropepsinogenului. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin). II. Dozarea niacinei. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin. Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. determinarea activităţii colinesterazei. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Hormoni . Analiza urinei Analiza urinei patologice. IV.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. VII. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr).

Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. valoare nutritivă. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. Apa potabilă. Pâinea. IV. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. alterare şi conservare. necesar şi surse alimentare. valoare nutritivă. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Produse zaharoase: caracteristici generale. Carnea: compoziţie chimică. vinul). valoare nutritivă şi dietetică. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. valoare nutritivă. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. Făina. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. preparare. valoare nutritivă. conservare. Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. zincul. Proprietăţile fizice ale solului. băuturi alcoolice nedistilate (berea. . Legume şi fructe: compoziţie chimică. iodul. Indicatorii poluării solului. învechire şi alterare. sulful. păstrare. Poluarea apei. Macroelementele în alimentaţie: calciul. valoare nutritivă. cobaltul. compoziţie chimică. contaminare şi poluare. conservare. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. Compoziţia naturală a apei. Influenţa apei asupra sănătăţii. proprietăţi. Surse de poluare ale aerului. coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. clasificare.Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Băuturi nealcoolice: clasificare. compoziţie chimică. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. magneziul. transformările suferite de carne după sacrificare. contaminare şi poluare. Condiţiile de potabilitate ale apei. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. contaminare şi poluare. Metabolizarea alcoolului în organism. Profilaxia şi combaterea poluării aerului III. contaminare şi poluare. Compoziţia chimică a solului. alterare şi conservare. potasiul. II. rachiuri naturale). Proteinele. B. rol biologic. molibdenul. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. preparare. alterare. necesarul caloric. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Peştele: compozita chimică. Ape reziduale. fosforul. conservare. fluorul. alterare. cuprul. conservare. Dozari hormonale prin reactia Elisa. Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. alterare. Produse lactate. seleniul. sodiul.Microelementele în alimentaţie: fierul. valoare nutritivă. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. manganul. valoare nutritivă.

determinarea furfurolului şi alcoolului metilic. azotul proteic. dozarea lecitinei din gălbenuş. carbonul oraganic. determinarea densităţii. identificarea peroxidazei. plumbului. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. pulberilor totale. a oxigenului. acidităţii. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. fermenţilor diastazici. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. Brânzeturi: determinarea acidităţii. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. indicele de aciditate. oxigenului dizolvat. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii. volatile şi fixe. apei. CO2. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). identificarea amilazei. azotiţi. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. clorului rezidual. identificarea şi dozarea amoniacului. a produselor din cereale. indicele de peroxid. fierului. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl. Compozitia chimica: umiditatea. substanţelor organice. IV. extractului. indicele Hehner. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. azotul organic. dozarea fosfaţilor din albuş. azotul amoniacal. a CO2. cafeinei (din ceai şi cafea). SO2. determinarea rezidului fix. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Determinarea clorurilor. grăsimii (metoda acid-butirometrică). indicii Reichert-Meissl şi Polenske. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. extractului. reductazei. Analiza chimică a apei: determinarea NH3. II. acidităţii libere. Smântâna: determinarea grăsimii. determinarea densităţii.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale. III. durităţii. titrului proteic. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. clorurii de sodiu şi a grăsimii. Analiza oului: determinarea prospeţimii. . H2S. determinarea porozităţii pâinii. acidităţii. peroxidazei. azotaţi. dozarea azotului uşor hidrolizabil. Analiza a solului: Recoltarea probelor. indicele de iod. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. Enzimele şi substanţele minerale din lapte: determinarea calciului. Analiza mierii: examenul organoleptic. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic. acidităţii. indicele de saponificare. acidităţii totale. determinarea oxidabilitatii. Determinarea poluanţilor: NO2. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. Analiza cerealelor. determinarea pH-ului. Proprietăţi fizice.

(structură. functia de coenzima. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. Enzime biochimice şi xenobiotice. Coenzime. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. IV. Mecanismul de acţiune al enzimelor. Enzime Generalităţi. V. VI. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi). Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Metabolismul galactozei şi fructozei. clasificare şi rol biologic. nucleotide. carenţă). II. Nucleoproteine: nucleozide. Metabolismul glucidic Generalităţi. Digestia şi absorbţia glucidelor. Enzime . răspândire. III. inhibitori. bilanţ energetic. metabolism.C. Structura şi clasificarea proteinelor. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. filochinone. acidul folic. clasificare. Glicoliza: mecanism. acidul paraaminobenzoic. bilanţ energetic. bilanţ energetic. reglare. Peptide cu importanţă biologică. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. Nomenclatură şi clasificare. Proteine Reacţii calitative ale aminoacizilor. mioglobina. metabolism. reglare. Tulburări patologice în metabolismul glucidic. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). acidul ascorbic. functia de coenzima. rol biologic. Importanţa enzimologiei. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Vitamine Generalităţi.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. reglarea şi importanţa ciclului. Structură. niacina. rol biologic. Vitamine liposolubile:retinolul. Vitamine hidrosolubile: tiamina. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Cinetica reacţiilor enzimatice: factorii care influenţează activitatea enzimatică. Izoenzime. cosubstrate ale enzimelor: clasificare. biotina. mezoinozitolul. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism. substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone. Căi de metabolizare ale glucozei. cobalamina (structură. proprietăţi. acizi graşi esenţiali. reglare. piridoxina.calciferoli. riboflavina. structura acizilor nucleici. proprietăţi. acid lipoic. II. definiţie.Aminoacizi: structură. colina. importanţă. grupări prostetice. Ciclul citratului: etape. importanţă. Gluconeogeneza: mecanism. Repartizarea celulară a enzimelor.Fosforilarea oxidativă. carenţă). Proteine Rolul biologic al proteinelor. acidul pantotenic.tokoferoli.

structură. III. Tulburări metabolice. Hormoni steroizi şi derivaţi ai aminoacizilor: structură. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza.4-dinitrofenilhidrazină). Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. condiţii optime. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. transdezaminare. Determinarea Km. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. Reglarea biosintezei (teoria operonului). Digestia. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. rol biologic. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. biosinteză. Dozarea fructozei serice. mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei. IV. Tulburări metabolice. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). Dozarea carotenilor din ser. . transaminare. Interrelaţii metabolice IV. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. D. a fosfatezei alcaline şi acide. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. II. Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. exprimarea activităţii enzimatice. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Dozarea tiaminei din urină. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. determinarea activităţii colinesterazei. III. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor.Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. degradare. decarboxilare). Patologia metabolismului lipidic. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine. Codul genetic. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. absorbţia şi transportul lipidelor. Metabolismul proteic Digestia proteinelor. rol biologic. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Specificitatea enzimelor. Liaze: determinarea activităţii adolazei. absorbţia şi transportul aminoacizilor. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. peroxidaza. Metabolismul glicerolului.

Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Dozarea lipidelor totale. necesar şi surse alimentare. III. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată). II. Proprietăţile fizice ale solului. modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale. Compoziţia chimică a solului. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare. Ape reziduale. din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Dozarea corpilor cetonici din urină. rol biologic. E. V. a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Profilaxia şi combaterea poluării aerului. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Hormoni Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). necesarul caloric. Indicatorii poluării solului. IV. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. IV. Compoziţia naturală a apei. Apa potabilă. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin) si a fibrinogenului Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens. Analiza urinei Analiza urinei patologice. Condiţiile de potabilitate ale apei. II. Dozarea LDL colesterolului. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. dozarea bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Poluarea apei. Dozari hormonale prin reactia Elisa. Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. III. . Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Proteinele. coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Influenţa apei asupra sănătăţii. Surse de poluare ale aerului.

Analiza chimică a apei: determinarea NH3. contaminare şi poluare. alterare. Carnea: compoziţie chimică. păstrare. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari. Macroelementele în alimentaţie: calciul. zincul. II. alterare şi conservare. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale. Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Făina. transformările suferite de carne după sacrificare. compoziţie chimică. contaminare şi poluare. sulful. valoare nutritivă. învechire şi alterare Grăsimile alimentare: compoziţie chimică. contaminare şi poluare. alterare şi conservare. Legume şi fructe: compoziţie chimică. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). grăsimii (metoda acid-butirometrică). iodul. manganul. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. determinarea oxidabilitatii. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos. contaminare şi poluare. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl.Microelementele în alimentaţie: fierul. cobaltul. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. valoare nutritivă. acidităţii. alterare. durităţii. extractului. fosforul. Smântâna: determinarea grăsimii. determinarea rezidului fix. Produse lactate. Analiza a solului Recoltarea probelor. IV. sodiul. pulberilor totale. conservare. Proprietăţi fizice. Metabolizarea alcoolului în organism. valoare nutritivă. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică. acidităţii. băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. compoziţie chimică. preparare. Băuturi nealcoolice: clasificare. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică. conservare. Enzimele şi substanţele . magneziul. clorurilor. preparare. determinarea densităţii. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului. fluorul. valoare nutritivă. clasificare. Ouăle: structură şi compoziţie chimică. substanţelor organice. rachiuri naturale). titrului proteic. clorului rezidual. valoare nutritivă. oxigenului dizolvat. conservare. valoare nutritivă şi dietetică. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului. Determinarea poluanţilor: NO2. vinul). alterare. valoare nutritivă. cuprul. III. proprietăţi. Luff-Schoorl şi Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic. influenţa aditivilor asupra sănătăţii. potasiul. Produse zaharoase: caracteristici generale. molibdenul.Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. seleniul. Peştele: compozita chimică. valoare nutritivă. Pâinea. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. conservare. băuturi alcoolice nedistilate (berea.

San Francisco.Mureş.. lito. Ed. Bucureşti.: Biochimie medicală. Procese metabolice.: Chimia sanitară a mediului.II. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. Tg-Mures. Bucureşti. Ed. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. determinarea porozităţii pâinii.: Egészségügyi Kémia. vol.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. 1989 Elődi P. acidităţii totale. determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. 1985 Lehninger A. Ed University Press. indicele de peroxid. reductazei.I... Gonţea J. Niculina Mitrea: Biochimie.: Alimentaţia raţională a omului.: Biochimie. determinarea densităţii. D. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. Analiza oului: determinarea prospeţimii. a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. acidităţii libere.Biochimie.Tehnică. Nelson: M. 5. Ed. 1983. apei. 2001 Viorica Dinu şi colab. UMF Tg.Cox-Principles of Biochemistry. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei. cafeinei (din ceai şi cafea). 1996. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii.Mureş. Freeman and comp. Mănescu S. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii.Tehnică. Budapest.Med. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale. Bota V. Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic. Bucureşti. Bucureşti. 1992 Lehninger A.: Biochemistry. Analiza cerealelor. indicele de iod. Ed. Bucureşti. Tg-Mures. Tg-Mureş. indicele de saponificare. acidităţii.. Didactică şi Pedagogică. UMF Tg Mureş. determinarea pH-ului. dozarea lecitinei din gălbenuş. Lito Tg. Ed. Lange Need Public Los Altos. 1971.Med. identificarea şi dozarea amoniacului. Worth Publishers. Medicina Kőnyvkiadő. California. 1993 Guba F. dozarea fosfaţilor din albuş. Analiza mierii: examenul organoleptic. lito.I. vol. Med. 2001. 2001 Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice).did. Budapest. Ed. Bucureşti.L. Budapest. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu. şi ped. Bucureşti. 1988 Karlson P.. şi colab. volatile şi fixe. lito. Máthé I.Med. vol. 1994.. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală. extractului. Mureş. Oşan Alexandrina . şi colab. a CO2. lucrări practice. dozarea azotului uşor hidrolizabil.: Patobiokémia. Oşan Alexandrina – Biochimie. . Ed.:Tratat de igienă. a produselor din cereale. 2004. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. 2004. Mănescu S. Bucureşti. 1985 B.II. 1989 Stryer L. fermenţilor diastazici. Ed. (traducere din limba engleză). SO2. indicele de aciditate. vol. UMF Tg.1991.L.: Biokémia. identificarea amilazei.M.. 2004.. University Press.minerale din lapte: determinarea calciului. 1987. peroxidazei. Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale.. Ed. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. University Press. Gerok W.

Moldovan Andrea . 1988 Stryer L.. Budapest. Bucureşti. Bucureşti. Budapest. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry. 2004. Lito Tg. Worth Publishers. şi colab. D. Bota V. lito. Máthé I. 2004.. California.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. Oşan Alexandrina. Nelson: M. 1993 Guba F. Tg-Mures. Niculina Mitrea: Biochimie. Procese metabolice. Lange Need Public Los Altos. Niculina Mitrea: Biochimie. Tg-Mureş. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu.Med.Med. 1994. 6. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva. Bucureşti. 1996. Nagy Előd-Ernő. Ed University Press.Med. Mănescu S.Med. University Press.: Biokémia. 2001. Ed. 1989 Elődi P. Bucureşti.: Chimia sanitară a mediului. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő. Freeman and comp. 2004. Ed.: Biochemistry. 2004. şi colab. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: . Budapest. 2001 Oşan Alexandrina. Oşan Alexandrina – Biochimie. lucrări practice.: Alimentaţia raţională a omului. Freeman and comp. lucrări practice. Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva.. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. 1983. UMF Tg Mureş. Mănescu S. University Press. Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală.Biochimie. 1985 Lehninger A. Lito Tg. Ed University Press. University Press. 1985 Lehninger A.Biochimie. Nagy Előd-Ernő .C. Worth Publishers.: Egészségügyi Kémia. Nagy Előd-Ernő. şi ped. 2003 Viorica Dinu şi colab.: Biochimie medicală. Ed. Ed. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 1988 Stryer L. vol. STAGII. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor. Med.Mureş. Bucureşti.Mureş. lito.. Tg-Mures.. California.M. Ed. Mureş.: Biochimie medicală. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu.: Biochemistry.. 2004. 1989 Elődi P. Ed. San Francisco. Bucureşti. Nelson: M. 2003 Viorica Dinu şi colab. Budapest. Ed. Oşan Alexandrina..did... 1971.: Biokémia. Tg-Mures. UMF Tg. 1993 Guba F. San Francisco.II. Bucureşti. D. Mureş. Ed. 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu. lito. Didactică şi Pedagogică.. Bucureşti..Cox-Principles of Biochemistry. Tg-Mures. Procese metabolice. 1985 D. Gonţea J. Ed.L. Lange Need Public Los Altos.Cox-Principles of Biochemistry. Didactică şi Pedagogică. Ed. UMF Tg. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.:Tratat de igienă. Moldovan Andrea: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice). 1985 E. Oşan Alexandrina – Biochimie.M.1991. 1988 Harper’s: Rewiev of Biochemistry.L.

I II Semestrul D. I II Semestrul C.Semestrul A. I II Semestrul E. I II Număr ore curs 3 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 - Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 2 - Număr credite 6 5 Număr credite 4 Număr credite 6 Număr credite 5 Număr credite 5 - Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . I II Semestrul B.

Debitul în tuburi elastice. Fenomenul de vîscozitate. Aplicaţii. Presiunea statică şi presiunea dinamică. Importanţa apei în sistemele biologice. Mişcarea unui corp solid într-un lichid.1. Legea lui Antonoff. Gradientul de concentraţie. Curgerea laminară şi curgerea turbulentă. Procesul de centrifugare şi aplicaţii farmaceutice. Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale (funcţii de distribuţie). Modificări biologice induse prin deuterizarea apei. Acceleraţiile şi imponderabilitatea. III. specializarea Farmacie. Elasticitaea muşchiului şi a vaselor de sînge. Forţe gravitaţionale. Forţa centrifugă şi forţa centripetă. Olariu Mihai Şef lucr. Starea apei sistemele vii. Efecte biofizice ale gravitaţiei. Energia de deformare. Fenomenul de difuziune. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase. Elemente de mecanică şi biomecanică Dinamica mişcării circulare. plasticitatea şi limita de rupere. Efectele gravitaţiei asupra circulaţiei sîngelui. Aplicaţii. Dependenţa vitezei de difuziune de parametrii cinetico-moleculari. Proprietăţile fizice ale apei. Gravitaţia. Concepţia sistemică şi particularităţile sistemelor biologice. Statistica numărătoarelor de impulsuri. 2. Cazul mărimilor statistice. Legea lui Jurin. Legea lui Bernoulli. Curgerea lichidelor reale. Vidul. Adeziunea. Fenomenul de elasticitate. Legea lui Laplace. Limita de elasticitate. . Fenomene capilare.dr. Modificarea structurii sub acţiunea substanţelor medicamentoase.drd. Legea lui Hooke. Modele ale structurii apei în faza solidă şi lichidă. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. II. Apa şi rolul ei în sistemele biologice Conţinutul de apă al organismelor vii şi al structurilor biologice. Legea lui Fick. Obligatorie 4. Debitul în cazul lichidelor vîscoase. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor experimentale. Tehnica vidului. IV. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Legea atracţiei universale. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Noţiuni introductive Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofizicii farmaceutice. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pe pămînt. Albert Etele-Lörinc 3. Substanţe tensioactive. Structura moleculei de apă. Curgerea lichidelor şi biofizica circulaţiei sanguine. DISCIPLINA: BIOFIZICĂ FARMACEUTICĂ A. Precizia şi sensibilitatea aparatului de măsură. Teoria gravitaţiei. Fenomene de suprafaţă şi de transport în lichide Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială. Rolul structurii apei în mecanismul anesteziei. Biofizică farmaceutică – anul I Facultatea de Farmacie. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Aplicaţii. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Cazul mărimilor nestatistice.

Modificarea lor sub acţiunea unor factori fizici sau medicamentoşi. Rolul optic al pupilei. Forţe electrice şi forţe magnetice. Fierberea întîrziată. Organismul viu ca sistem termodinamic. Activitatea optică. Potenţiale electrice celulare de repaus şi de acţiune. Consecinţe ale principiului I şi aplicabilitatea lui organismul viu. Termostatarea. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor. Mecanismul vederii. Căldura şi temperatura. Feromagnetismul. Entropie şi probabilitate. Electrogeneza ţesuturilor şi organelor. Radiaţia laser. Cîmpul electromagnetic şi propagarea lui. Funcţii de stare termodinamică. Polarizarea luminii. Căldură şi termodinamică biologică Termometria. Principiul al II-lea al termodinamicii. Echilibrul de membrană. Liofilizarea. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Producerea ultrasunetelor. Principiul de funcţionare şi părţile componente ale unui laser. Sensibilitatea spectrală a ochiului. Transformări de stare Caracterizarea stărilor. Efectele cîmpului magnetic asupra materiei vii. Scări termometrice. Transportul activ. Mişcarea termică. Elemente de optică fotonică. Calităţile radiaţiei . Cristale lichide. Efectele radiaţiilor neionizante asupra sistemelor biologice. Permeabilitatea membranei celulare. VI. Rezonanţa magnetică nucleară şi rezonanţa paramagnetică electronică. Proprietăţile magnetice ale materie vii. Tipuri de termometre. Ultrasunetele în practica medicală şi farmaceutică Natura ultrasunetelor. Principiul I al termodinamicii. Accidentele produse de curenţii electrici. Magnetismul. Influenţa substanţelor dizolvate asupra solidificări. Efectele temperaturii asupra sistemelor biologice. Procese criobiologice. Variaţia punctului de topire cu presiunea. Generatori de ultrasunete.Supratopirea. Energia magnetică a atomului. Determinarea punctelor de topire. Fierberea la presiune redusă. Sublimarea. Atomul în cîmp magnetic.Tratament şi diagnostic cu ultrasunete. Diamagnetismul şi paramagnetismul. Procesul de acomodare a ochiului. Transportul prin membrane biologice. Metode şi dispozitive de polarizare. Momentul magnetic al atomului şi magnetizarea substanţelor. IX. Vaporizarea. Măsurarea temperaturilor. Distribuţia ionilor în mediile intracelulare şi extracelulare. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şi farmacie. Aplicaţii. Propagarea ultrasunetelor. Radiaţia termică. Termodinamica biologică.V. Utilizarea curenţilor electrici în medicină şi farmacie. Proprietăţile magnetice ale materiei. X. Aplicaţii. Distilarea. Elemente de electromagnetism şi biomagnetism Cîmpul electric. Topirea şi solidificarea. Obiectul termodinamicii şi al termodinamicii biologice. VIII. Efecte biologice ale curenţilor electrici. VII. Efecte biologice. Teorema lui Nernst (comportarea substanţei în apropierea temperaturii de 00 K). Condensarea. Ochiul ca sistem optic. Efectul piezoelectric şi efectul magnetostrictiv. Absorbţia luminii. Lichefierea gazelor. Aplicaţii. Difuzia luminii. Elemente de optică ondulatorie. Teorii referitoare la natura luminii. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Aplicaţii medicale. Defectele optice ale ochiului şi corectarea lor. Legile emisiei radiaţiei termice. Pompa de Na-K. Amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei. Transportul pasiv prin membrane. Bioelectricitate Bioelectrogeneza. Polarimetria. Interpretarea probabilistică a principiului al II-lea şi aplicabilitatea lui la biosferă. Fenomene optice Biofizica analizorului vizual. Aplicaţii la prepararea extractelor farmaceutice.

Densimetrie Determinarea densităţii lichidelor cu balanţa Mohr-Westphal şi cu areometrul. Fotometrie Determinarea concentraţiilor cu ajutorul fotometrului Pulfrich. Radioliza apei. VII. Radiosensibilitatea celulară. Polarimetrie Determinare polarimetrică a concentraţiei soluţiilor optic active. Efecte genetice. VIII. Efecte radiobiologice la nivel celular. II. Boala de iradiere. Protecţia chimică: substanţe farmaceutice radioprotectoare. Refractometrie şi interferometrie Măsurarea indicilor de refracţie şi detrminarea concentraţiilor unor soluţii cu refractometrul ABBE. Protecţia împotriva radiaţiilor nucleare. momente şi modele nucleare. III. V. Forţe. Măsurarea dozelor. Aplicaţii în medicină şi farmacie. IV. Dozimetria radiaţiilor. Raze X. Măsurarea variaţiei de entalpie în procesul de dizolvare. Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa. Efectele radiaţiilor încărcate electric şi efectele radiaţiilor gama. Utilizarea izotopilor radioactivi în analiza chimică.Variaţia extincţiei în funcţie de concentraţie. Tensiunea superficială Determinarea coeficientului de tensiune superficială cu ajutorul stalagmometrului şi prin ascensiunea capilară. Mărimi şi unităţi. Metode de cîntărire. molecular şi macromolecular. VI. Balanţa analitică semiautomată. Calculul dozelor în iradierea externă şi internă. XI. . PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Protecţia fizică. Studiul variaţiei vîscozităţii lichidelor în funcţie de temperatură cu ajutorul vîscozimetrului Höppler. Aplicaţii ale laserilor în domeniul medical. Spectrul de raze X.laser. Izotopi radioactivi. Efecte la nivel atomic. Biofizica radiaţiilor nucleare Generalităţi despre nucleul atomic. Datarea radioactivă. Determinarea concentraţiilor prin metoda interferometrică. (radioactivitatea). Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare. Trasarea unui spectru de absorbţie şi determinarea concentraţiilor cu spectrofotometrul SPEKOL. Aplicaţii ale izotopilor radioactivi în diagnostic şi tratament. Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor cu ajutorul picnometrului. Absorbţia şi difracţia razelor X. Emisia radiaţiilor nucleare. Studiul balanţei Determinarea sensibilităţi balanţei analitice. Viscozimetrie Determinarea vîscozităţii lichidelor cu vîscozimetrul Ostwald. Calorimetrie Determinarea căldurii specifice a solidelor şi lichidelor prin metoda calorimetrică.

University Press. XI. Ed. Barcelone. Ed. Electronica Studiul tuburilor electronice. Ed. Determinarea grosimentului şi măsurarea indicilor de refracţie pentru o lamă transparentă.. X.. Dacia. Tg. Electroliza Determinarea echivalentului electochimic al cuprului. Determinarea conductibilităţii electroliţilor în funcţie de concentraţie. Tg. Nagy I.. Elemente fundamentale de fizică. Medicală. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1977 Bărbulescu M. Puntea de curent alternativ.: Fizika orvosok és boilógusok számára. Bucureşti 1973 Cristea Gh..T. emlékezés..Junimea Iaşi..ştiinţifică. Cluj-Napoca 1985 Vasilescu V. XIV. Budapest. Milan. Măsurarea rezistenţelor electrice. Determinarea activităţii unei surse de radiaţii gama şi trasarea unei curbe de distribuţie statistică a vitezei de numărare. 16. 1990 Olariu M.: Biofizika. Elemente de fizică modernă.. VEB. Semmelweis Kiadó. 17. Medicina.M.: Introducere în neurobiofizică. U. Leipzig. I. Masson.. Tg. Georg Thieme. 2004 Vasilescu V.Dacia. Ed. 1971 Rontó Györgyi. Didactică şi Pedagogică.IX. Physique et Biophysique Pharmaceutique.: A biológia aktuális problémái 5.F. Tarján I. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. tudat.Mureş. 31 kötet. 1979 Ádám Gy. XII. 1984 Vasilescu V. Trasarea caracteristicilor şi determinarea parametrilor unui tranzistor. Budapest. Ed. Ed. Studiul celulei fotoelectrice. Studiul microscopului. Bucureşti 1970 Emil Luca. Fizică şi biofizică farmaceutică.: Érzékelés. Gondolat. Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1975 Csaba Gy.1960 .: A biofizika nagy fejezetei. Mărgineanu D. Fizică Atomică. Olariu M.M. Medicina.. Ardelean I. Bucureşti 1979 Beier W.G. 1994 Filep Gy.:A biofizikaalapjai. Optică şi Spectroscopie. 1976 Vasilescu V. Kolozsvár. Biofizică Medicală. Lucrări practice de fizică farmaceutică. Conductometrie Puntea de curent continuu. Ed. XIII. Paris. Budapest. Laserii şi aplicaţiile lor. Bucureşti 1973 Born Max. Măsurarea tensiunii electromotoare cu ajutorul punţii de curent continu.1971 Vincze J. Mexico. Fizică moleculară şi Căldură. Optica geometrică Determinarea convergenţei lentilelor. 5. 1974 Hariton Tintea. Bucureşti. Ed. Radiometrie Studiul contorului Geiger-Müller. Didactică şi Pedagogică.F. Ed.: Bevezetés az általános gyógyszertanba. Bucureşti 1987 Courriére Ph. Fizica moleculară Determinarea masei moleculare a gazelor pe baza fenomenului de difuziune..Mureş.Mureş.ştiinţifică şi Enciclopedică. Medicina. Budapest 1999 Tarján I.: Biophysik. 1979 Csáky Z.: Ultrasunetele în medicină şi biologie. Budapest.

Semestrul I II Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 2 Număr credite 5 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen . PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. STAGII.6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.

specializarea Farmacie. Practica de vară . Stagiu semestrul II . M.anul III Facultatea de Farmacie. I. specializarea Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. 2. G. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.anul I Facultatea de Farmacie.Lucia Şef lucr.anul III Facultatea de Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie. C. B. L. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie . K. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. specializarea Asistenţă de Farmacie.anul I Facultatea de Farmacie. Practica de vară . specializarea Farmacie. E.anul IV Facultatea de Farmacie. DISCIPLINA: ANALIZA MEDICAMENTULUI A.anul III Facultatea de Farmacie. I. specializarea Farmacie. Analiza medicamentului . Imre Silvia 3. H. specializarea Farmacie. Practica de vară . Practica de vară . Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice . Practica de vară .anul II Facultatea de Farmacie. L. F. E. D.dr. C. Medicamente biologice . Analiza medicamentului . J. specializarea Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie. Muntean Daniela . F. specializarea Asistenţă de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. Medicamente biologice şi controlul biologic . M. H. G.dr. Stagiu semestrul II . Practica de vară . specializarea Farmacie. B.anul IV Facultatea de Farmacie. D.anul IV Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. K. J. specializarea Asistenţă de Farmacie.1.

Etapele controlului medicamentelor Prelevarea probelor pentru analiză. Spectrofotometria în IR. Alcoolul şi controlul său din forme farmaceutice. Aspecte generale privind analiza şi controlul materiilor prime (determinarea solubilităţii. Substanţe de referinţă. Puritatea medicamentelor. Apa şi controlul său. Cromatografia de gaze. Metode de separare şi extracţie în analiza medicamentelor. VI. Calitatea medicamentului. Electroforeză capilară. V. Aspecte generale privind controlul formelor farmaceutice (determinarea parametrilor caracteristici pentru diferite forme farmaceutice). Metode de evaluare a timpului de valabilitate şi conservare. excipienţi. cromatografia în strat subţire. Aplicaţiile metodelor spectrale în controlul medicamentelor Spectrofotometria în UV şi vizibil. reactivi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Norme şi standarde de control adoptate pe plan naţional şi internaţional (farmacopei. Întocmirea unui dosar. VIII. Caracterizarea formelor farmaceutice solide. Identitatea medicamentelor. Evaluarea contaminării. constantelor fizico-chimice. Dozarea medicamentelor. Evidenţierea transformărilor fizice şi chimice ale materiilor prime şi formelor farmaceutice. Calitatea medicamentului. Stabilitatea medicamentelor. Libera circulaţie a medicamentului Definiţii: medicament. purităţii şi dozării substanţelor din forme farmaceutice. lichide şi moi. materie primă. indicilor chimici). III. Surse de contaminare şi contaminatori. Semnificaţia unor parametri calitativi în analiza medicamentelor. Conductometrie.4. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor de determinare a identităţii. Amperometrie. Dicroismul circular. specialitate. Aspecte tehnico-reglementatorii. Agenţia Naţională a Medicamentului: condiţii de punere pe piaţă a unui medicament. VII. Norme Validarea unor metode analitice aplicate în analiza medicamentelor. Condiţii de calitate ale unor materii prime farmaceutice. Dispersia optică rotatorie. pHului. Reglementări privind calitatea medicamentului în Uniunea Europeană. Metode electrochimice Utilizate în controlul medicamentului Potenţiometrie. Alte metode instrumentale cu aplicaţii în controlul medicamentelor . Aplicaţiile metodelor cromatografice şi electroforetice în controlul medicamentelor Cromatografia de lichide: cromatografia pe hârtie. Spectrometria de fluorescenţă. Spectrometria de absorbţie atomică. ICH Q4: Pharmacopoeial harmonization). Controlul organoleptic şi analiza preliminară. IV. Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară şi rezonanţă electronică de spin. Spectrometria de emisie. Common Technical Document (CP MP/ICH/2887/99). Polarografie. II. soluţii şi substanţe etalon. Refractometria. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. cromatografia de lichide sub presiune.

IX. verificarea calităţii. Calitatea ambalajului farmaceutic Metode de control pentru ambalaje farmaceutice. Metode nitritometrice. injectabile) IV. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. Determinări biologice (microbiologice) Controlul sterilităţii. . contaminării microbiene. Fracţionarea sângelui. alcoolice. Controlul supozitoarelor VI. Metode volumetrice şi semimicrovolumetrice aplicate la dozarea medicamentelor Metode acido-bazice în mediu apos şi neapos. forme farmaceutice. X. Reguli şi reglementări europene şi internaţionale privind calitatea medicamentului B. XI. Metode complexometrice. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Controlul unguentelor V. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. conservarea sângelui. Controlul microbiologic al medicamentelor. conservarea. Controlul soluţiilor (apoase.Metode roentgenografice. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Vizită la un laborator privat CURSURI OPŢIONALE I. II. Medicamente biologice. mod de administrare. Controlul comprimatelor. Metode termice de analiză. drajeurilor. Controlul pulberilor compuse: divizate şi nedivizate. Controlul siropurilor. Dezvoltarea unor metode spectrale aplicate în analiza unor forme farmaceutice II. suspendabile II. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. capsulelor III. Metode bazate pe reacţii redox şi de precipitare. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. Metode semimicrovolumetrice. activităţii microbiologice. Controlul unor produse vegetale VII. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. prelucrarea.

Medicamente biologice obţinute din plămâni. Noţiuni fundamentale de metodologie a cercetării ştiinţifice Caracteristicile cercetării ştiinţifice. Medicamente biologice obţinute din tiroidă. Hidrolizate de proteine. Utilizarea terapeutică şi profilactică Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Extracte tisulare. procedee statistice de control a desfăşurării probelor experimentale. III. Determinarea activităţii enzimatice a unor enzime din forme farmaceutice IV. Medicamente biologice obţinute din pancreas. IV. Cercetarea bibliografică de specialitate. Etapele cercetării ştiinţifice. Aspecte particulare în cercetarea medicamentului. Tipuri de vaccinuri. Caracterizarea statistică a rezultatelor experimentale. Controlul purităţii microbiologice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Dozarea heparinei din forme farmaceutice V. Obţinerea sângelui integral şi a produselor de sânge C. Dozarea vitaminelor lipo şi hidrosolubile VI. V. Reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii matematice. Vaccinuri. V. Imunoprofilaxia activă. diagrame. Medicamente biologice obţinute din timus. Instrumentele cercetării ştiinţifice Instrumentele generale ale cercetării. Noţiuni de prelucrare şi analiză a rezultatelor experimentale Tabele. Medicamente biologice obţinute prin extracţie din ţesuturi sau organe animale Medicamente biologice obţinute din ficat. Controlul calităţii rezultatelor experimentale şi validarea Grafice de control. Procesul de validare. Evaluarea statistică a determinărilor biologice II. Medicamente biologice obţinute din epifiză. Redactarea unui text de specialitate .III. Analiza statistică de multivarianţă în validarea produselor farmaceutice. IV. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor III. Seruri. Metodologia cercetării. Clasificare. Medicamente biologice obţinute din placentă. II. Medicamente biologice obţinute din hipofiză.

Seruri. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Clasificare. Reglementări privind asigurarea calităţii medicamentului II. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Regresie şi calibrare III. Prelucrarea datelor experimentale. Vaccinuri. Prelevarea probelor. forme farmaceutice. Teste statistice de semnificaţie V. forma. Hemoterapia Sângele: aspecte generale. Imunoprofilaxia activă. Etapele controlului analitic al medicamentelor Reguli de bună practică de laborator. III. III. Noţiuni elementare de statistică IV. conservarea sângelui. Studiul bibliografic de specialitate: organizare. Medicamente biologice. Metode de separare şi extracţie. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor analitice de determinare a identităţii – masa de analiză din farmacii. Metode fizice. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică. Întocmirea unui referat ştiinţific D. documentare. Tehnici volumetrice. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Fracţionarea sângelui. Tipuri de vaccinuri. Fondul. poster. brevet de invenţie. Tehnici cromatografice. E. Importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. prelucrarea. Tehnici spectrale.Prezentarea rezultatelor cercetării. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. verificarea calităţii. întocmirea caietului (dosarului) de bibliografie II. Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Controlul organoleptic. redactarea fişelor bibliografice proprii (sistem clasic sau electronic). prezentarea textului Prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate. Utilizarea terapeutică şi profilactică. conservarea. Validarea metodelor de analiză II VII. . mod de administrare. Validarea metodelor de analiză I VI. II.

amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor G. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. Evaluarea statistică a determinărilor fizice şi fizico-chimice F. Cântărirea pe balanţa automată şi cupăna de mână. ustensilele cele mai importante în farmacii. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de măsurat. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I.).R. după data fabricaţiei). sinonime.). Calitatea ambalajelor. Controlul cantitativ. Calitatea solvenţilor. loc uscat. Întreţinerea aparaturii. Controlul calitativ: identitatea. Planul farmaciei. Volumetria în mediu apos şi neapos. Filtrarea. reactivi. amestecarea şi divizarea prafurilor. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. sticle etc. Controlul cantitativ. II. Prepararea unor soluţii volumetrice. Metode cromatografice. Aparatura. sticle etc. Evaluarea timpului de valabilitate. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. Efectuarea de analiză după F. Probleme de protecţia muncii în farmacie. loc răcoros). injectabil). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Etichetarea medicamentelor (extern. Însuşirea unor tehnici de analiză chimică şi fizico-chimică Determinarea unor parametrii fizici. în vigoare. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. Denumirea latină a medicamentelor. III. intern. Identificarea de medicamente la masă de analiză. după forma terapeutică. Prepararea unor soluţii simple. Curăţirea ustensilelor şi a recipientelor (mojare. Dotarea meselor de analiză. Disciplina de muncă. Programul de lucru al farmaciei. capsule. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. responsabilitatea colectivă. Recepţionarea medicamentelor. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. stupefiante). IV. după alfabet. Tipuri de farmacii. indicatori Substanţe chimice de referinţă. prescurtări. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Curăţenia la locul de muncă. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate . patendule. Destinaţia diferitelor încăperi.parametri calitativi. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. puritate. Efectuarea de analize pe forme farmaceutice în următoarele etape: Controlul organoleptic. Metode spectrale. Preambalarea medicamentelor. Stabilitatea medicamentelor Transformări fizice şi chimice ale medicamentelor. Întocmirea unor fişe analitice IV. cutii.

H. Prepararea şi controlul supozitoarelor. care au în formulă extracte. indicaţii. Controlul dozelor maxime. Cunoaşterea medicamentelor industriale. studenţii vor mai deprinde: Prepararea soluţiilor extractive apoase şi hidroalcoolice. posologie). Conoaşterea soluţiilor injectabile mai importante preparate de industrie. tehnico-medicale şi de optică din România. psihotrope. Medicaţia vârstelor extreme (nou-născuţi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Filtrarea şi sterilizarea soluţiilor injectabile. unguentelor. Eliberarea medicamentelor în regim OTC (posologie. a unităţii tehnofarm. Cunoaşterea medicamentelor lichide preparate de industrie (siropuri. cunoaşterea compoziţiei şi posologiei colirelor. Prepararea soluţiilor oficinale şi magistrale apoase. soluţii externe. reacţii adverse) III. Prepararea emulsiilor şi suspensiilor. Consiliere terapeutică (reacţii adverse. bătrâni). Prepararea soluţiilor cu solvenţi compuşi. Prepararea apelor aromatice. regim alimentar particular. Prepararea siropurilor. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare VII. al laboratorului de produse cosmetice. Prepararea soluţiilor coloidale. Lucrări de gestiune şi evidenţă. Interacţiuni medicamentoase cu semnificaţie clinică – importanţă. produse dietetice. Regulamentul de organizare şi funcţionare al farmaciei. Prepararea unguentelor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE FARMACOLOGIE I. Controlul dozelor maxime pentru produsele industriale IV. tincturi. Medicamente cu regim special (toxice. parafarmaceutice. Medicaţia femeii gravide VI. supozitoarelor preparate industrial. mod de administrare. Norme privind eliberarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor farmaceutice. Controlul calitativ al medicamentelor lichide I. J. copii. stupefiante. Pe lângă cele prevăzute în anii I-III. Prepararea ovulelor şi bujiilor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. compoziţie. În afara cunoştinţelor prevăzute în anul I şi II. dopante) . studenţii vor mai efectua: Citirea reţetelor. Prepararea soluţiilor alcoolice şi uleioase. soluţii interne. Adaptarea posologiei în terapia pediatrică şi geriatrică VIII. Controlul purităţii apei distilate. aport de lichide etc. a depozitului farmaceutic. Prepararea soluţiilor oftalmice. contraindicaţii. mod de rezolvare V. droguri de risc.) II. Controlul lor organoleptic. al laboratorului de medicamente.

baze de unguente.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ I. exemple oficinale. preparare. industriale VIII. emulsii magistrale de uz intern şi extern. XII. X. etichetarea. preparare. metode de obţinere. exemple oficinale. magistrale de uz intern şi extern. industriale. Operaţii generale la prepararea formelor farmaceutice: cântărirea. copii şi bătrâni. . condiţii de calitate. controlul calităţii. condiţii de calitate. industriale. magistrale. Aspecte generale referitoare la prepararea medicamentelor în farmacie Prescripţia magistrală. magistrale. ambalare. preparare. condiţii de calitate. XIII. preparare. Supozitoare Formulare. Verificarea dozelor maxime pentru adulţi. preparare. Soluţii Aspecte generale. Unguente Formulare. Picături pentru ochi Preparare. Soluţii alcoolice Aspecte generale. industriale. Pulberi Preparare. conservarea. exemple oficinale. baze de supozitoare. Siropuri Definiţie. etichetare. magistrale. paste. VII. proprietăţi. Emulsii Definiţie. creme. magistrale. preparate magistrale IX. XI. dizolvarea. condiţii de calitate. magistrale. condiţii de calitate. filtrarea. geluri. Suspensii Formulare. unguente oftalmice. exemple magistrale şi industriale VI. prepararea unguentelor medicamentoase. exemple magistrale şi industriale. ambalarea. exemple oficinale. Picături pentru nas Definiţie. V. proprietăţi. suspensii magistrale. preparare. industriale. Forme farmaceutice extractive Aspecte generale. exemple oficinale. exemple oficinale. II. condiţii de calitate. exemple oficinale. IV. magistrale. condiţii de calitate. Operaţii speciale la prepararea formelor farmaceutice. metode de preparare a supozitoarelor. industriale. Picături pentru ureche Preparare. III.

Modul de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs IV. X. supozitoare. Controlul calităţii următoarelor forme farmaceutice (la nivel de farmacie): soluţii. privind exercitarea profesiei de farmacist. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România. 305/2004. Oficina farmaciei-centru de comunicare şi informare pentru pacienţi. Autorizarea farmaciilor pentru activitatea cu această categorie de substanţe. privind regimul produselor şi substanţelor toxice Păstrarea produselor şi substanţelor toxice în farmacie. pentru activitatea cu produse şi substanţe stupefiante. Registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor toxice în unităţile sanitare şi farmaceutice. Decretul nr. unguente. distribuţie (depozite şi farmacii). Supravegherea calităţii produselor medicamentoase la nivelul unităţilor de distribuţie (depozite şi farmacii) II. suspensii. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România. Relaţia farmacist-Asistent de farmacie. folosite în scopuri medicale. Prescrierea produselor şi substanţelor toxice în medicina umană şi veterinară. Însuşirea normelor de supraveghere a calităţii unui produs în orice etapă a existenţei lui este un obiectiv esenţial pentru un student în an terminal al Facultăţii de Farmacie. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Farmaciştilor din România. IV. Organizarea şi funcţionare la nivel naţional şi teritorial al Colegiului Farmaciştilor din România. Supliment 2000 ANALIZA MEDICAMENTULUI Controlul calităţii medicamentelor este obligatoriu în toate unităţile farmaceutice: producţie. pulberi.XIV. Relaţia farmacist-pacient. III. Legea nr. precum şi organizarea şi funcţionarea colegiului farmaciştilor Condiţiile exercitării profesiei de farmacist în România. Evidenţa cantitativă a produselor şi substanţelor stupefiante în farmacie. Materiale utilizate la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic şi recipiente de uz farmaceutic conform prevederilor din FR. Autorizarea unităţilor farmaceutice de către Ministerul Sănătăţii. Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România. 466/1979. 73/1969. . privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante Modul de prescriere al produselor şi substanţelor stupefiante. Rolul comunicării în activitatea farmacistului Relaţii interpersonale în farmacie.Relaţia farmacist-medic. I. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei de farmacist. II. emulsii ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ I. de către medicii umani şi veterinari. Controlul calitativ al substanţelor medicamentoase în farmacii (Identificarea substanţelor medicamentoase în farmacii – masa de analiză) III. Activităţi farmaceutice admise de Legea 305/2004. Legea nr. Autorizarea exercitării profesiei de farmacist. Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România.

Controlul purităţii apei distilate. Dotarea meselor de analiză. Disciplina de muncă. s. Întreţinerea aparaturii. Curăţirea ustensilelor şi recipientelor (mojare. sub atenta supraveghere a farmacistului îndrumător. în vigoare.Recepţionarea medicamentelor.a) . Planul farmaciei. La terminarea practicii în farmacie. Aprofundarea legislaţiei farmaceutice în vigoare. responsabilitatea colectivă. Programul de lucru al farmaciei. Cântărirea pe balanţa automată şi cmpănă de mână. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. Aparatura. Obţinerea unor elaborate. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. injectabil).F. unitate de productie). posologie.). P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Efectuarea de analiză după F. Curăţenia la locul de muncă.).S. amestecarea şi divizarea prafurilor. Etichetarea medicamentelor (extern. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea. pentru aprobarea normelor privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice. sticle etc. K.V. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Prepararea unor soluţii simple. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A LUCRĂRILOR PRACTICE I.R.. intern. contraindicaţii. Condiţiile de organizare şi funcţionare ale farmaciei comunitare şi de spital. Taxarea reţetelor. studenţii trebuie să cunoască medicamentele indigene şi de import folosite în mod curent(compoziţie. capsule. referitoare la eliberarea medicamentelor în farmacii. Eliberarea lor sub stricta supraveghere a farmacistului îndrumător. în diferite forme farmaceutice. Probleme de protecţia muncii în farmacie. ustensilele cele mai importante în farmacii. după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină. Acte necesare pentru obţinerea avizului de liberă practică pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie. Citirea reţetelor compensate şi gratuite. prescurtări. sticle etc. Destinaţia diferitelor încăperi. Filtrarea. precum şi a condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora Acte necesare pentru autorizarea unităţilor farmaceutice (farmacie. după forma terapeutică. amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor L. divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor. Preambalarea medicamentelor. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi. după data fabricaţiei). al depozitului farmaceutic. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri. sinonime. Tipuri de farmacii. loc uscat. după alfabet. drogherie. 626/2001 al M. cutii. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de mâsurat. Identificarea de medicamente la masă de analiză. Ordinul nr. depozit farmaceutic. Denumirea latină a medicamentelor. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. patendule. aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare. Studenţii anului III trebuie să se deprindă cu: Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I şi II. loc răcoros). Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate M. Cunoaşterea programului de calcul utilizat în gestionarea reţetelor compensate şi gratuite. al drogheriei şi laboratorului de producţie. stupefiante).

London. Sulimente ***Farmacopeea Britanică. Editura Intelcredo. 2002 A. 4th Edition. email mail@emea. Editions Médicales Internationales. R. Ed. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Medicales Interactiv. Grecu.org şi http://www. London. Bass. M. A. 2003 M. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. 1983 C. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Cluj-Napoca.eudra. Bojiţă. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Daniela Lucia Muntean. Méthodes chromatographiques.B. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. 1993. M. 1998 A.org/emea. Săndulescu.K. Kiss Ilona. Metode spectrale. R. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. electrophoreses et méthodes spectrales. Paris. Bojiţă. ediţia a 4-a. Roman. Bojiţă. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor.eudra. 2000 ***Farmacopeea Română. 2002 ***USP.L. cromatografice şi electroforetice de analiză. Dunod. Ghid de lucrări practice. 2002 F. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. 1980 I. J. Roman. Baloescu.5. Roman. University Press. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. M. Paris. Litografia UMF Tg. Deva. Editura Didactică şi Pedagogică. XXV. Elena Curea: Controlul medicamentelor. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Volumul 2. ClujNapoca. Deva. Toronto. Bucureşti. Ed. Metode volumetrice. Sydney. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. Editura Medicală.H. Beckett. Mureş. 2004 I. Note de curs. Bucureşti. IMF Tg.html . Grecu. 2nd Edition. Izabella Foris. Săndulescu. Baloescu. Bucureşti. Editura Medicală. R. 1975 Bodo Agnes. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. New York. Mureş. Târgu-Mureş. Editura Intelcredo. Burgot. Rouessac: Analyse chimique. R. L. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Litografia UMF Tg. John Wiley and Sons. Mureş. Editura Medicală. Ediţia a X-a. 1998 G. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Volumul 1. L. J. 1987 L. 1992 Silvia Duşa. L. 1994 Silvia Duşa. 2004 C. Rouessac. Editura Dacia. The Athlone Press. Ferencz: Analize instrumentale. 5e Edition. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. R. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Méthodes et techniques instrumetales modernes. 1994 M.

Editura Medicală. G. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. M. J. Roman. 4th Edition. 5e Edition. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. cromatografice şi electroforetice de analiză. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. London. Bojiţă. 1993. IMF Tg. M. R. C. 2001 ***Agenda medicală. L. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. 2002 ***USP. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. The Athlone Press. Metode spectrale. John Wiley and Sons. M. Méthodes chromatographiques. Quamtitative calcolations in pharmaceutical practice and research. Roman. Editura Masson.D. Editions Médicales Internationales. Daniela Lucia Muntean. M. Deva. Editura University Press. Bojiţă. Tixier. Editura Medicală. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Christian G.B. A. 2nd Edition. R. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. Editura Printech. 2003 L. L. Baloescu. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. 1998 Themistocles P. Bucureşti. 2003 ***Farmacopeea Română. M. 2003 A. Editura Intelcredo. VCH Publishers New York. 1998 A. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. cromatografice şi electroforetice de analiză. Cluj-Napoca. Săndulescu. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Baloescu. R. London. 2004 C. Beckett. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires.. 2002 F. Méthodes et techniques instrumetales modernes.. Metode spectrale. Burgot. 1994 M. Roman. Toronto. Rouessac: Analyse chimique. Volumul 2.E. Bojiţă. 1984 Daniela Lucia Muntean. Laboratoires Choy Maria Dogaru.. Mureş. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice. Volumul 2.A. 1994 M. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. Paris. Săndulescu. G. 2003 . Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor.K. J. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. 2002 ***Farmacopeea Europeană. ediţia a 4-a. New York. Editura Intelcredo.H. Tixier. Ed. 2004 C. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. XXV. Ediţia a X-a. Deva.H.. Editura Masson. electrophoreses et méthodes spectrales. Dunod. R. 1975 Bodo Agnes. Cluj-Napoca. Mureş. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Macheras P. Bucureşti.L. Medicales Interactiv. Kiss Ilona.B. Sydney. 1975 Bodo Agnes. R. Bucureşti. IMF Tg. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Ed. Editura Medicală. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”. Koupparis M. Lăcrămioara Popa: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic. Rouessac. Vari: Compendiu de farmacologie generală. 1993 D. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Paris. 1984. Kiss Ilona. 1992 G. 2004 C.

5e Edition. Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. 4th Edition. London. Daniela Lucia Muntean. Metode volumetrice.K. Bucureşti. XXV. Bojiţă. 2002 ***USP. Mureş. cromatografice şi electroforetice de analiză. London. L. Paris. Litografia UMF Tg. Editura Didactică şi Pedagogică. R. Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Deva. M. 1980 I. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 1998 A. Dunod. 1993. C. Beckett. Laboratoires Choy Maria Dogaru. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. Editura Medicală. Burgot. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. Editura Intelcredo. 2002 ***Farmacopeea Europeană. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. 2nd Edition. Săndulescu. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Vari: Compendiu de farmacologie generală.A. Medicales Interactiv. IMF Tg. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”.H. John Wiley and Sons. Sydney. Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Volumul 2. 2002 A. John Wiley and Sons. Paris. 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. 4th Edition. New York. Cluj-Napoca. The Athlone Press. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor.L. Ed.B. Roman. Ed.H. Suplimente ***Farmacopeea Britanică. 1983 C. Ghid de lucrări practice. J. Ed. M. Editions Médicales Internationales. New York. 2nd Edition. 1994 M. R. Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice.K. Baloescu. Roman. Méthodes et techniques instrumetales modernes. Medicales Interactiv. Metode spectrale. 2002 F. Târgu-Mureş. Kiss Ilona. 2004 I. 1975 Bodo Agnes. Méthodes chromatographiques. Rouessac: Analyse chimique. 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. 1998 A. 2004 C. R. electrophoreses et méthodes spectrales. Ediţia a X-a. Deva. Grecu. Toronto. Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques. Baloescu. J. 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires. 2001 ***Agenda medicală. Săndulescu. Paris. Sydney. 1992 G. London. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. ediţia a 4-a. Bojiţă. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Volumul 1. The Athlone Press.B. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Editura Medicală. R. Ferencz: Analize instrumentale. Editura Dacia. London. Bucureşti. A. Editura Intelcredo. L. Rouessac. Editura University Press. J. 1994 Silvia Duşa. Mureş. L. University Press. Bucureşti. Elena Curea: Controlul medicamentelor. Grecu. 1992 Silvia Duşa. 2004 E. Beckett. Izabella Foris. 1987 . 2003 M. Litografia UMF Tg. Note de curs. ClujNapoca. Mureş. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Toronto. 2003 ***Farmacopeea Română.

eudra.org/emea. I II Semestrul B. Rouessac: Analyse chimique. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. 1993. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.L. I II Semestrul C. 2002 F. Editions Médicales Internationales. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr credite 7 Număr credite 2 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu . 5e Edition. I II Semestrul D. I II Semestrul E. 2002 ***USP. Roman. Editura Medicală. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Ed. Bojiţă. I II Semestrul F. electrophoreses et méthodes spectrales.org şi http://www. 2002 ***Farmacopeea Europeană. 2000 ***Farmacopeea Română. Paris. Rouessac. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. email mail@emea. Méthodes et techniques instrumetales modernes. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.eudra. STAGII.L. 1998 G. Méthodes chromatographiques. 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. Burgot. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Dunod. A. Bass. R. J. M. Ediţia a X-a. XXV.html 6. ediţia a 4-a. Sulimente ***Farmacopeea Britanică.

Semestrul G. I II Semestrul H. I II Semestrul I. I II Semestrul J. I II Semestrul K. I II Semestrul L. I II Semestrul M. I II

Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs Număr ore curs -

Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii -

Număr ore lucrări practice 30 (3 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (26 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 30 (4 săptămâni) Număr ore lucrări practice 24 (15 săptămâni)

Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 20 Număr credite 1 Număr credite 1 Număr credite 30

Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen

1. DISCIPLINA: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ A. Botanică farmaceutică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Plante medicinale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Oroian Silvia Prep.drd. Carpiuc Florina 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Obligatorie B. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei si anatomiei plantelor medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor, care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Cunostinţele teoretice sunt completate şi aprofundate în mod eficient la lucrările de laborator, care întregesc cunoştiinţele predate la curs. Se pune un accent deosebit pentru demonstrarea realizărilor din ultimele decenii. Programa analitică cuprinde următoarele cursuri: Importanţa studieri Botanicii farmaceutice pentru învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Lizozomii, Microcorpii, Sferozomii, Corpii paramurali, Citoscheletul, Structuri pluritubulare, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice, Vacuomul celular, Peretele celular. II. Histologie vegetală Viitorul farmacist trebuie să cunoască noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. III. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare, morfologia externă şi anatomia acestora. Rădăcina: morfologia rădăcinii; anatomia rădăcinii; rădăcini metamorfozate; sinteza unor principii active în rădăcini şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii; anatomia tulpinii; produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei; anatomia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii; anatomia

florii; tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa: morfologia şi anatomia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă. SISTEMATICA PLANTELOR I. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice. II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae; Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae. Familiile: Papaveraceae, Fumariaceae, Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae. Familiile: Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae. Familiile: Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae, Sapindaceae, Hyppocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae, Rhamnaceae. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae, Brassicaceae. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae, Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae. Familia: Asteraceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Norme de comportare si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. II. Structura celulei vegetale Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular: cromatoforul de la Spirogyra sp. si a grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota si petalele de Calendula officinalis. III. Incluziunile ergastice Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea mays, Phaseolus vulgaris, Oryza sativa. Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea

oxalatului de calciu: nisip oxalic cristalin din Atropa bella-donna. XII. Morfologia si anatomia organelor de reproducere Morfologia florii la Picea abies. inflorescente cimoase. Structura secundară a tulpinii de Pynus sylvestris. ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus. anexele foliare. Picea abies şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. inflorescente compuse. Mentha x piperita. Elaeagnus angustifolia. frunze compuse. Tesuturi conducătoare Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală). Structura secundară a rădăcinii de Agrimonia eupatoria. IX. Morfologia frunzei Părtile componente ale unei frunze simple. structura omogenă la frunza de Iris germanica. Angelica archangelica. marginea limbului. Iris germanica. Stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica. Zea mays. baza limbului. VIII.. Tesuturi mecanice Colenchimul angular din tulpina de Lamium album. Structura anatomică a frunzei Structura bifacială a frunzei de Vaccinium vitis-idaea. Zea mays. ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp. Stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea. X. Humulus lupulus. structura ecvifacială la frunza de Dianthus carthusianorum. Lysimachia nummularia. V. Tesuturile de apărare. perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale. Sferocristale de inulină în rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis. laticifere articulate de la Chelidonium majus. Thymus serpyllum. VI. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoides. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris. Structura primară si secundară a tulpinii Structura primară a tulpinii de Mentha x piperita. nervatiunea frunzei. Formatiuni epidermice Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis. formele limbului. vârful limbului. anatomia ovarului la Lilium candidum. XIII. morfologia florii la angiosperme. Ţesuturi fundamentale. Ţesuturi secretoare: ţesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola wittrockiana. Sambucus nigra. VII. Urtica dioica şi Humulus lupulus. Structura primară şi secundară a rădăcinii Structura primară a rădăcinii de Primula veris. IV. XI. ursini de oxalat de calciu din Althaea officinalis. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. Dispozitia florilor Inflorescente racemoase. Mentha x piperita. macle de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa. sclerenchimul fibros din tulpina de Asparagus officinalis. Morfologia si anatomia fructului . Hypericum perforatum. structura anatomică a petiolului de Scopolia carniolica. diagrame si formule florale. Iris germanica. părozitatea limbului. rafidele de oxalat de calciu din petiolul frunzei de Begonia rex. Tilia cordata.

fructe multiple. Urtica dioica. Berberis vulgaris. Dryopteridaceae. Aesculus hippocastanum. Asarum europaeum. Equisetaceae. fructe simple. Familiile: Onagraceae. fructe compuse. Hedera helix. Rhamnaceae. Levisticum officinale. Apiaceae. Morfologia si anatomia seminţei Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. Linum usitatissimum. Familiile: Polygonaceae. Araliaceae. fructe simple. Sanguisorba officinalis. indehiscente. indehiscente. Saponaria officinalis. Tehnica determinării plantelor II. Clasificarea fructelor: fructe simple. Geranium robertianum. VIII. uscate. Sinapis alba. Ruta graveolens. Linaceae. Carum carvi. Galega officinalis. Dryopterix filix-mas. Abies alba. Cannabis sativa. Ephedraceae: Ephedra distachya. cărnoase. Coriandrum sativum. Aconitulm species. Taxus baccata. Frangula alnus. Rosa canina. Ginkgo biloba. Rutaceae. Potentilla anserina. Euphorbiaceae Epilobium angustifolium. . Glycine max. Ranunculaceae. Hippocastanaceae. Familiile: Elaeagnaceae. Papaveraceae. Pinus sylvestris. Cannabaceae. Foeniculum vulgare. Brassica nigra. Gypsophila paniculata. Helleborus purpurascens. Hypericaceae. Consolida regalis. Seminţe medicinale. Equisetum arvense. Violaceae. Ononis arvensis. Lythraceae. SISTEMATICA PLANTELOR I. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina) Lycopodium clavatum. III. Capsella bursa. Potentilla erecta. Familia Fabaceae Cytisus scoparius. V. Sorbus aucuparia. Urticaceae Polygonum aviculare. Melilotus officinalis. Lythrum salicaria. tanguticum. Picea abies. Încrengătura Spermatophyta. uscate. Berberidaceae. XIV. Ricinus communis. Laburnum anagyroides. Prunus spinosa. Familiile: Aristolochiaceae. Caryophyllaceae Aristolochia clematitis. Glycyrrhiza glabra. Geum urbanum. dehiscente. Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae. Viscum album. VI. Familia: Rosaceae Agrimona eupatoria. Papaver somniferum.pastoris. Angelica archangelica. fructe false. dehiscente. Angiospermatophyta. VII. Oenothera biennis. bistorta. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Filipendula ulmaria. Morfologia si anatomia seminţei de Ricinus communis. Geraniaceae. Rheum palmatum var. IV. Hypericum perforatum. Humulus lupulus. Viola tricolor. fructe simple. Eryngium planum. Alchemilla xanthochlora. Adonis vernalis. Chelidonium majus. Juniperus communis. Crataegus monogyna. Loranthaceae. cărnoase. P.Morfologia fructului.

Solanaceae. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor în Grădina botanică B. T. Leonurus cardiaca. Iridaceae. Arctium lappa. Rubiaceae. Lamiaceae Digitalis lanata. ţesuturile de apărare. Artemisia absinthium.asclepiadea. Reticulul endoplasmatic. D. Poaceae. Hyssopus officinalis. Colchicum autumnale. G. Tussilago farfara. Fraxinus excelsior. grandiflora. Tilia cordata. Sambucus nigra. Althaea officinalis. Salix alba. Histologie vegetală Acest subcapitol cuprinde noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale. Ribozomii. Cunoasterea structurii celulei vegetale. Lavandula angustifolia. platyphyllos. În cadrul acestui . Plantago lanceolata. Datura stramonium. Mentha x piperita. Centaurium erythraea. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine. Rubia tinctorum. purpurea. Acorus calamus. Alliaceae. ţesuturile mecanice. Lamium album. Vaccinium myrtillus. Ericaceae. Malva sylvestris. Xanthium strumarium. Familiile: Salicaceae. Araceae Convallaria majalis. Atropa bella-donna. Mitocondriile. Thymus serpyllum. Scopolia carniolica. P. Familiile: Apocynaceae. Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma. Primulaceae. Rosmarinus officinalis. major. Aparatul Golgi. Caprifoliaceae. XIV. Citologia vegetală Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei şi anatomiei plantelor medicinale. Boraginaceae Vinca minor. Gentianaceae Populus nigra. Se va preda: Importanţa studieri Plantelor medicinale pentru învăţământul farmaceutic. XII. a ţesuturilor vegetale. Arctostaphylos uva-ursi. Tanacetum vulgare. Gentiana lutea. ţesuturile conducătoare. Melissa officinalis. Hyoscyamus niger. T. Origanum vulgare. P. Melanthiaceae. Ciochorium intybus. Nucleul. Allium sativum. care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Plastidele. Matricaria recutita. Verbascum phlomoides. Liliaceae. Oleaceae. Valerianaceae. Orchidaceae. tomentosa. Vacuomul celular. XIII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR MORFOLOGIA PLANTELOR I. Colchicaceae. a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor. Vaccinium vitis-idaea. Veratrum album. Inula helenium. Orchis morio. ţesuturile fundamentale. Familiile Asparagaceae. Familia Asteraceae Achillea millefolium. Aloe vera. X. Incluziunile ergastice. Malvaceae.IX. Peretele celular. Primula veris. Salvia officinalis. Zea mays. Allium cepa. Echinacea angustifolia.media. Taraxacum officinale. Alcea rosea. Familiile: Scrophulariaceae. Calendula officinalis. Cynara scolymus. Elymus repens. Plantaginaceae. D. Valeriana officinalis. Iris germanica. II. XI. ţesuturile secretoare. Tiliaceae. Silybum marianum. Symphytum officinale.

Cormophyta) Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae Încrengătura Spermatophyta. Ericaceae. Cannabaceae Familiile: Rosaceae. Caryophyllaceae. Familiile: Apiaceae. II. Rhamnaceae. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de Calendula officinalis. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Fructul si sământa: morfologia fructului şi a seminţei. Floarea: morfologia florii.subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe. Unităti sistematice. Ranunculaceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae. Pinaceae. Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. tipuri de inflorescente. Tesuturile de apărare. importanţa drogurilor care provin din sămânţă. Frunza: morfologia frunzei. Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Mimosaceae. Primulaceae. Valerianaceae. Hypericaceae. Familia: Lamiaceae. Apocynaceae. Tulpina: morfologia tulpinii. Familiile: Tiliaceae. Familiile: Myrtaceae. Iridaceae. Formatiuni epidermice. Lythraceae. Scrophulariaceae. Papaveraceae. Violaceae. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae. Rădăcina: morfologia rădăcinii. importanta drogurilor care provin din flori. Tesuturi secretoare . Orchidaceae. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE MORFOLOGIA PLANTELOR I. Familiile: Ginkgoaceae. produse vegetale de origine caulinară. importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Araceae. Elaeagnaceae. III. Structura celulei vegetale Aparate optice utilizate în studiul morfologic şi anatomic al plantelor medicinale. Studiul plastidomului celular: grăuncioarele de clorofilă din Vallisneria spiralis. Betulaceae. II. Familiile: Boraginaceae. Familia: Asteraceae. Poaceae. Subîncrengătura Angiospermophytina. Familiile: Caprifoliaceae. Norme de comportare şi tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică. Malvaceae. Fabaceae. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Cupressaceae. Familiile: Polygonaceae. Brassicaceae. Rutaceae Familiile: Linaceae. Fagaceae. Colchicaceae. SISTEMATICA PLANTELOR I. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale plantelor superioare şi morfologia externă. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare . Gentianaceae. Plantaginaceae. Încrengătura Spermatophyta. Solanaceae.

Dispozitia florilor. canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum. Primulaceae. vârful limbului. Rheum palmatum var. Morfologia tulpinii. Caryophyllaceae. Malva sylvestris. Betulaceae. nervatiunea frunzei. marginea limbului. indehiscente. III. Papaveraceae. Morfologia tulpinii. Centaurium erythraea. IV. Salix alba. Familiile: Salicaceae. Tiliaceae. formele limbului. Polygonaceae Adonis vernalis. Rosa canina. VI. frunze compuse. Clasificarea fructelor: fructe simple. Krameria triandra. Ericaceae. cărnoase. Brassicaceae Hippophae rhamnoides. Morfologia frunzei Morfologia rădăcinii. Gypsophila paniculata. Primula veris. Vaccinium myrtillus. rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Glycyrrhiza glabra. Ţesuturi secretoare: perii secretori de pe frunzele de Mentha x piperita. Polygonum aviculare. Crataegus monogyna. Familiile: Ginkgoaceae. Subîncrengătura Coniferophytina. Linaceae. Gossypium herbaceum. fructe false. Rutaceae. Familiile: Ranunculaceae. Familia Fabaceae. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Elaeagnus angustifolia. Lythrum salicaria. Morfologia rădăcinii. Morfologia organelor de reproducere. fructe simple. Geum urbanum. Hypericum perforatum. Rosaceae Quercus robur. baza limbului. dehiscente. fructe compuse. Tilia cordata. Saponaria officinalis. Gentiana lutea. IV. Încrengătura Spermatophyta. Citrus aurantiacum. Vaccinium vitis-idaea. Familiile: Fagaceae. Familiile: Elaeagnaceae. dehiscente. II. Prunus cerasus. Părtile componente ale unei frunze simple. Cannabaceae. ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum. III. Brassica nigra. Rhamnaceae Astragallus gummifer. Lythraceae. Gentianaceae Populus nigra. Cupressaceae. Viola tricolor. Morfologia şi anatomia fructului şi seminţei Morfologia florii la Picea abies. cărnoase. Morfologia fructului. Pinus sylvestris. fructe multiple. Carum carvi. inflorescente cimoase. Stomatele de tip monocotiledonat: Zea mays. Althaea officinalis. Frangula alnus. Chelidonium majus. Humulus lupulus. Pinaceae. indehiscente. Coriandrum sativum. Violaceae. Juniperus communis. inflorescente compuse. Papaver somniferum. Linum usitatissimum.Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Urtica dioica. Alchemilla xanthochlora. PLANTELE MEDICINALE I. Agrimona eupatoria. anexele foliare. părozitatea limbului.tanguticum. Apiaceae. Eryngium planum. . Malvaceae. fructe simple. Hypericaceae.Equisetum arvense. fructe simple. Inflorescente racemoase. Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris. Tehnica determinării plantelor Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae. uscate. produse vegetale de origine caulinară. Potentilla anserina. Eucalyptus globulus. V. uscate. Myrtaceae. Angiospermatophyta. Ginkgo biloba. Betula pendula. Stomatele de tip dicotiledonat: Mentha x piperita. morfologia florii la angiosperme.

Füzi I. 1973 Sárkány S. Familiile: Caprifoliaceae. coord. Cluj .Napoca Tămas M. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică. Did. Toma I. Melissa officinalis. Schenck H. Plantago lanceolata... Familiile: Asparagaceae. Jost L. Toma C. Mentha x piperita. Atlas botanic. Ed. Lehrhbuch der Botanik. 2000.M.VII. Stiintifică si enciclopedică..: Botanică farmaceutică. IX. Növenytani praktikum.: Ultrastructura celulei vegetale.M. Citologie. Budapest. 1966 Nită Mihaela. Familia Asteraceae Achillea millefolium. 2000 Popovici Lucia..lucrări practice. Atropa bella-donna. Valeriana officinalis. Scrophulariaceae. Cnicus benedictus. Histologie. Botanică farmaceutică .. Plantaginaceae Sambucus nigra. Indrumător de lucrări practice vol. şi Ped. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Szalac I. 1981 Ciobanu I.Cluj-Napoca. Artemisia absinthium. Ed. Cynara scolymus.. Citologia vegetală. Tehnică. Valerianaceae. Oroian Silvia. Toma N.R. Univ. Bucuresti. Morfologia si anatomia plantelor . „ Al. Stuttgart Grintescu I. Organografie. si Pedagogică. X. 1964 Radu A. Botanică generală si sistematică.. 1981 Serbănescu Jitariu Gabriela. Verlag von Gustav Fischer. Lavandula angustifolia. Thymus vulgaris. Mures Palade Madelena. Aloe vera.. Ed.Did.F. 1980 Tămas M.. 1999. Brezeanu Aurelia. Botanica farmaceutică.Academiei. Litografia U. 1990 . Lucrări practice. 1913 Giesenhagen K. Ed. Toma C. Bucuresti. Recapitulare Convallaria majalis. Ed. Tussilago farfara. Lehrhbuch der Botanik. Calendula officinalis. Andronescu Ecaterina. Liliaceae.F. Ed.. Verbascum phlomoides. Andrei M.. Tg. I. 5. Origanum vulgare. Didactică si Pedagogică. vol I. Didactică si Pedagogică.. Didactică si Pedagogică.L. Iasi. Grub Verlang. Bucureste.. Ivănescu Lăcrămioara. Salvia officinalis. Botanică.. Botanica farmaceutică. Jena. Ed. Ed. Bucuresti 1979 Anghel I. Matricaria recutita. Bucuresti 1978 Anghel I. VIII. Tankönykiado. I. Tehnoplast Company S. Botanică farmaceutică. Agro-Silvică. Thymus serpyllum. vol I. Arnica montana.. Botanică. Ed.. Ed. 2001. Moruzi Constanta. Rosmarinus officinalis. Bucuresti.. 1997 Palade Madelena et colab. 1966 Morlova Irina si colab. 1965 Fitting H.Didactică si Pedagogică. Rugină Rodica. Bucuresti. Ed. Didactică si Pedagogică.. Bucureşti 1985 Morlova Irina. Hodisan Viorica. Növenyszervezettani gykorlatok. Bucureşti. Fr. Bucureste.. Anatomia plantelor. Zea mays. Ed.. Medicală Universitară Iuliu Hatieganu . Poaceae. Solanaceae... Morfologia si anatomia plantelor. Ed. Naela C. vol III. Karsten G.Manual de lucrări practice. Familiile: Lamiaceae Hyssopus officinalis. Ed. Cuza”. Digitalis purpurea. Morfologia si anatomia plantelor.

P. Ed. Marisia XXIII-XXIV. Tg. I.( red. V. Cambridge University Press Tutin. Medicală. Flora Europea.. Rodica. Bucureşti Bocşe. ISBN 973-86119-5-4 . 22. T. 1-5. xerografiat. Ed. Bucureşti Ciulei I. I-X.F. Gostin. vol XIII. Medicală Bucureşti Coldea Gh. vol. Plantele endemice din flora României.. 1993. 1991. 1998. I-II.. Bucureşti Ciocârlan. II. Oswald K.S. 2000. Stuttgart Pârvu .G. 1995. Medicina populară.. Cambridge University Press Van Tieghem.. Bucuresti Tutin.. organografie. Flora Republicii Socialiste Romania. 1972. Buia A. Flora ilustrată a României.. Bucureşti.). University Press. University Press. Plantele medicinale şi condimentare din judeţul Harghita. Bucureşti 1981 Tămas M. 2004. Ed.. Acad. prodrome des asociations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Verlag Eugen Ulmer. şi Ped.. Ecaterina. Maria. „ Babeş – Bolyai”.G. Urban & Schawarzenberg. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie.L. Iosif. Hermann.III. 1993. C. Cluj – Napoca Cristea V. Plante medicinale. Flora Republicii Socialiste Romania. Tutin.. Ed. Al. Grigorescu E. Ed. şi ped. 2000. Atlas.. 2002. Andronescu. Cluj –Napoca Csedo C. Ed. Ceres. 1991. Rugină. Stuttgart und Wien Avram R. vol. 270 p. Ed.. Irina. vol. Mureş Bologa. Îndrumător de lucrări practice. Hodisan Viorica. Bucureşti Borza. Acad. Did. I. Wien I Thoms. 1968. 1993. Ed.( red.. Edit.) 1964-1980. Did. II. G.M. Bucuresti *** 1952-1965. histologie. XI-XIII. Ed.: Atlas de plante. I *** 1966-1976. 1991. Junimea. Botanique. Universul plantelor.. Stănescu Ursula.. 1980. Documents Phztosociologiques. Agrosilv. Camerino Cristea V. V. UCCOOP. Bucureşti Prodan I. vol. 1928. 434 p. Academiei R. 1990.II. II. Vol II. Ceres Bucureşti Gibbons. Band V. II. Fischer R.G. Edit. Univ.:Flora mică ilustrată a României.. (red. I. Dicţionar etnobotanic. Bucureşti. 1987. B. C. T. T. citologie. Academiei Romane. Cambridge University Press Botanică farmaceutică (Sistematica). ISBN 973-8021-23-5 Botanică farmaceutică. T. I.. Brough. C.. Iasi Toma. 1931.Fitochimie şi Fitoterapie. C. argument al ştiinţei şi spiritualităţii româneşti.. Ed. Mihaiu. 1952-1976 Tutin. 1990 Todor I. Ed. Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică.. 1991.. ISBN 973-85602-6-8 Botanică farmaceutică. 1929. Excursionflora von Ostereich. Flora Europea.) 1964-1980. 2000. Ed. Bucuresti Adler W. Hermann. 1966 Radu A. Füzi I.. Istoria medicinei româneşti. Botanică farmaceutică.G. Andronescu Ecaterina.. Ed.Did şi ped.. Ed.. Enciclopedică.Cluj-Napoca.. Ligia. Kosmos Atlas Bluttenpflanzen. Miercurea Ciuc Dihoru. Fitocenologie şi vegetaţia României. Tipomur. Flora Europea. Anatomia plantelor medicinale. 1994.. 1998.R. 1981. Vol I. Ed. Ed. Fusi. Ed. Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie. Band V. Histologie vegetală. Urban & Schawarzenberg. Flora Europea. Ed. 1-5. Cambridge University Press.Thoms..: Botanică farmaceutică Ed. Pârvu. Ed. Franckh-Kosmos Verlangs – GmbH et Co. Wien IX Toma. Plante medicinale şi aromatice. Fitocenologie şi vegetaţia României..

Andrei M. Rodica.lucrări practice. 2000 Popovici Lucia. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 2 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 5 7 Număr credite 2 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen .M. 1952-1976 Oroian Silvia. Tehnoplast Company S. Did.R. University Press. Iosif.. Anatomia plantelor medicinale. Füzi I. Anatomia plantelor. Indrumător de lucrări practice vol. Toma I. vol I. Ed. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.. Didactică si Pedagogică. vol I. Ed. Tipomur. Buia A. Mures Palade Madelena.Did şi ped.Didactică si Pedagogică. Ed. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Edit. I II Semestrul B. histologie. Andronescu. Flora Republicii Socialiste Romania.L. Ed. Plante medicinale şi aromatice. STAGII. Tehnică. organografie. Botanică farmaceutică. citologie. Didactică si Pedagogică. Bucuresti. XI-XIII. Botanică farmaceutică. I-X. Botanică farmaceutică. Vol I. Bucureste. Agrosilv. I. Ed. Bucureşti 1981 Todor I. Fusi. Did.: Atlas de plante..B.. Bucuresti *** 1952-1965.. 1966 Radu A.. 2004 6. Ecaterina. 1997 Palade Madelena et colab. Morfologia si anatomia plantelor. Bucureşti. şi Ped. Ed. Botanica farmaceutică. Botanică farmaceutică (Sistematica). Flora Republicii Socialiste Romania. Bucuresti Avram R. Botanică. Bucureşti 1985 Oroian Silvia. Ed. 1980 Toma. Ed. University Press. Andronescu Ecaterina.:Flora mică ilustrată a României. Bucureşti. Acad. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.F.. Edit. Morfologia si anatomia plantelor. Litografia U. Citologie.. şi Ped. 1998 *** 1966-1976. 1965 Grintescu I. 1973 Serbănescu Jitariu Gabriela. Bucureste. 2001. Ed. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 2002 Oroian Silvia. Histologie. 1981 Prodan I. C. Moruzi Constanta.. Acad. Bucuresti 1978 Ciobanu I. Bucureşti. Botanică farmaceutică. Vol II. Rugină.: Botanică farmaceutică Ed. Ed. Atlas botanic. Bucuresti. Ed. Academiei Romane. Toma C. 2000 Oroian Silvia. Organografie. Ed.. Tg. Bucuresti. Stiintifică si enciclopedică. Ed. Atlas. Botanică farmaceutică . Ed. Didactică si Pedagogică.

II. Biologie celulară – anul II Facultatea de Farmacie. endocitoză. Structura moleculară a mebranelor biologice.Tünde Prep. Transport vezicular. structura celulei procariote (celula Cyanophytae-lor şi celula bacteriană). . Membrana eritrocitului şi antigenele grupelor sanguine. glicocalixul. mobilitatea lor. Transport prin membrane Difuziunea simplă. DISCIPLINA: BIOLOGIE CELULARĂ A. receptorii de membrană. Rolul microscopiei electronice în obţinerea informaţiei structurale în biologia celulară Nivelul de organizare a ultrastructurilor accesibile prin microscopia electronică. specializarea Farmacie 2. Ultrastructura Originea şi funcţia organitelor citoplasmatice: reticulul endoplasmatic. Importanţa şi actualitatea Biologiei celulare pentru învăţământul farmaceutic Scurt istoric al celulei. antiport.1. proteinele şi glucidele membranare. Ultrastructura şi rolul fiziologic al plasmalemei Învelişul celular: componente. sistemele de transport implicate în reglarea pH-ului citoplasmatic. Structuri specializate ale mebranei. V. VII. Asemănarea şi deosebirea între celulela vegetală şi animală Organizarea celulară: tipuri de structuri celulare. Curticăpean Manuela-Claudia 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. transport pasiv. Alcătuirea celulei eucariote. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Prepararea materialelor biologice pentru cercetările microscopiei electronice. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf dr. Ultrastructura şi activităţile fiziologice ale hialoplasmei VIII. Originea eucariotelor şi formarea celulelor eucariote. simport. Alte tipuri de structuri (structura cenotică şi structura virusurilor). funcţii. exocitoză. lipidele. VI. Tóth Ecaterina . P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. III. IV. Caracterele infrastrucurale ale celulei vegetale Studiul constituenţilor celulari. aparatul Golgian. Asimetria membranelor. proteinele carrier cu activitate ATP-azică.drd.

triterpene. XIX. Rolul fiziologic al mitrocondriilor . compoziţia chimică. derivaţi de la tiptofan şi derivaţi de la lizină-ornitină. Plastidomul Originea. a ADN şi ARN. diterpene. importanţa lor farmaceutică şi funcţia lizozomilor (degradarea X. Citoscheleton Matricea şi microtubulii (structură. Incluziuni inerte. Biosinteza Acizilor uronici. tetraterpene. XIII. derivaţi de la fenilalanină. XVII. Peretele celular Ultrastructura. Biosinteza acidului shikimik şi cinamic. Ultrastructura nucleului interfazic. etc. controlul şi sinteza proteinelor . Biosinteza saponozidelor. Cinetica celulară .expresia genelor prin morfogeneză şi nutriţie. şi indirectă (cariocineză şi citocineză) homeotipică (mitoza) şi heterotipică (meioza). ultrastructura vacuomului. Clonarea celulelor vegetale şi animale.IX. sferozomii. Biosinteza heterozidelor. Biosinteza terpenelor. Constituenţii nevii ai celulei vegetale Deuteroplasma. Biosinteza alcaloizilor. glioxizomii. rolul lui în biogeneza ribosomilor Ultrastructura şi rolul fiziologic ribosomilor.funcţiile membranelor mitocondriale: conversia energiei. XVI. Monoterpene. ultrastructura şi funcţia cloroplastelor. Ultrastructura condriomului celular Structura electronomicroscopică Localizarea ultrastructurală a constituenţilor chimici mitrocondriali. ultarstructura nucleoplasmei Nucleul. Biosinteza proteinelor (translaţie). Compuşi chimici inhibitori şi stabilizatori ai fusului. sequiterpene. Metode de studiu ale celulei . Rolul vacuomului. Scheletul actinic şi filamentele intermediare. Peroxizomii.ciclul celular Tipurile de diviziune: diviziunea directă a nucleului (amitoza). Ultrastructura nucleolului.şi fosfolipidelor. Derivaţi de la glicocol. Rolul biologic al nucleului: Biosinteza acizilor nucleici: biosinteza nucleotidelor. XVIII. XIV. XI. Biosinteza glico. constituenţii chimici. biogeneza mitocondriilor. XII. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Structura electronomicroscopică proteinelor). aparatul vacuolar. Centriol şi cinetochorul. Mişcarea celulelor vegetale. XV. Biosinteza cutinei şi al suberinei. lipozomii Ultrastructură şi rol fiziologic. modificări secundare ale peretelui celular. cromosomii şi genele. Biosinteza glicozizilor cardiotonici.înmulţirea celulelor . proprietăţi şi funcţii).

X. XI. Reacţii de identificare a monozaharidelor Reacţii comune ale aldozelor şi cetozelor. Diviziunea celulară heterotipică Micro. Ţesutul formativ şi cromosomii în vârful rădăcinilor de Allium cepa – tehnică de colorare cu carmin acetic XIII.obiectiv şi ocular. prezenţa amidonului ca excipient în tabele indigene şi străine. Mutageneza fizică şi chimică. VI.şi macrosporogeneza . Fenomene de membrană Osmoza. Măsurători microscopice Folosirea micrometrelor . VII. Diviziunea celulară homeotipică Folosirea colarantului Schiff selectiv pentru materialul genetic. Fenomene de membrană Observaţii pe membrana eritrocitului de mamifer. IV. reacţii de diferenţiere a aldozelor şi cetozelor. Amidonul corodat (Solanum tuberosum şi Triticum vulgare) Mobilizarea amidonului din ţesuturi de rezervă în cazul germinării seminţelor. Rhizobacterium lupinii. măsurarea presiunii osmotice la celulele de Allium cepa. substanţe antimutagene . Celule amiceliate la drojdia de bere Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini la Lupinus albus.Microscopul. II. Alergogeni – alergie – identificarea tipurilor de polen la diferite specii de plante medicinale. efectuarea măsurătorilor în lungime şi suprafeţe. Electronmicroscopul. Influenţa unor factori fizici şi chimici asupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii.Tehnica executării frotiului. V. XIV. Prezenţa membranei celulare hemicelulozice ca material de rezervă. Observarea microscopică a granulelor de amidon în frunze de Vallisneria spiralis. recunoaşterea fazelor diviziunii celulare la Triticum aestivum şi Allium cepa. importanţa farmaceutică a amidonului. XII. XV. Punerea în evidenţă a acizilor organici şi a lipidelor IX. în seminţele de cafea (Coffea arabica) Forma celulelor hialine în foliolele speciilor de Sphagnum. Reacţii de identificare a proteinelor (albumine şi globuline) VIII. III. Incluziuni ergastice Tipurile de amidon. Identificarea celulelor vii şi moarte în cazul produsului comercializat (Saccharomyces cerevisiae). colorarea şi recunoaşterea in situ a formelor bacteriilor simbiote.

Bucureşti. Biosinteza terpenoidelor. Editura Ştiintifică si Enciclopedică. Fac. Zoltan K. 176 p. Dudits D. Acatrinei Gh. 3rd edition Scientific American Books Inc. Zypursky S.. Pinus nigra.. Matsudara P. Enzime Evidenţierea activităţii reductazei şi catalazei în frunze de Vallisneria spiralis.. Iaşi. Geografie şi Geologie . de Biologie.Biologia celulei vegetale. Structuri cu mucilagii depuse pe membrana celulară epidermică la seminţe de in (Linum usitatissimum). electroforeza. Biosinteza Biosinteza monoterpenelor aciclice şi monociclice. Tehnici speciale utilizate în biologia celulară şi moleculară Obţinerea de protoplaşti. Freeman & Comp. 280 p.. Pimpinella anison. Acatrinei Ligia (1998) . 168 p. Biosinteza flavonoidelor şi proteinelor.. tratate cu mutatageni. Tipografia Universităţii Bucureşti Constantinescu D.L. Olea europea). Acatrinei Gh. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. XX. pericarp de Citrus limonium şi Piper nigrum. „Babeş-Bolyai”.. Iaşi. Biosinteza sescviterpenoidelor. Recapitulare 5. Berk A. (Hypericum perforatum. difracţia cu raze X. Akadámiai Kiadó. Acatrinei Gh. XVII. Editura CERMI. Ulei eteric secretat de celule epiteliale şi de canalele secretoare schizogene pericarpice (Coriandrum sativum.. Forsythia sp. Iaşi. fracţionarea celulară. Viola arvensis. Editura CERMI. Foeniculum vulgare). XVI. Univ. Budapest.Evidenţierea anomaliilor cromosomiale din meristemul radicular de Triticum aestivum. Acatrinei Ligia (1998) .H.Diviziunea celulelor la plante sub influenţa substanţelor biologic active.Cytology.)..Biotehnologia plantelor. (1958) . Toma N. Identificarea flavonoidelor pe cale histochimică în petale de plante medicinale. Baltimore D. Evidenţierea activităţii hemicelulazelor.. (1986) – Biologie celulară. New York Deliu C. Cluj-Napoca. Darnell J. Haţieganu Elena (1983) . Pimenta officinalis) şi celulele eteroleifere (Cinnamomum zeylanicum). W. Bucureşti Balázs E. Biosinteza lipidelor şi acizilor uronici. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare şi canale rezinifere (Pinus sylvestris. cromatografia pe diferite suporturi.Practicum de citologie vegetală. 706 p. Celule cu ulei gras solid şi lichid (Theobroma cacao. Editura Junimea. 336 p. cultura de celule şi ţesuturi. Juniperus communis). Impr.. (1994) . Introducere în tehnica centrifugării şi ultracentrifugării XIX. criofractura.E. (1991) . (eds) (1999) . Celule perispermice de grâu (Triticum vulgare) şi de secară (Secale cereale). Carum carvi.Biologia moleculară a celulei vegetale. XVIII. Anghel I. Influenţa temperaturii asupra activităţii catalazei. Laticiferele articulate anastomozate şi neanastomozate (fructe imature la Papaver somniferum şi tulpini de Chelidonium majus).Molekuláris növénybilógia – szemelvények. Acatrinei Gh. Influenţa pH-ului asupra activităţii catalazei. lucrări practice. Ladish H. Ulei eteric secretat de ergastoplasma celulelor oleifere (idioblast eteroleifer) în frunze de Laurus nobilis.Reglarea proceselor ecofiziologice la plante. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare din florile imature (Caryophyllus aromaticus..Gr... Editura Medicală. Brezeanu Aurelia (1981) .

Növényélettan . 6.Természet. Akadémiai Kiadó.Szerkezetek és rendszerek a növényvilágban. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. 241 p. Dacia Könyvkiadó. Budapest Bálint A. 3rd edition. Budapest. Berkley and Los Angeles. Toma C. (1995) . Budapest Heidcamp H. Heszky L. 14.Mi a sejt. 251 p. 82 p. Kolozsvár-Napoca Nagy M. (1998) .: (1977) . Baltimore D. Onicescu Doina. Freeman & Comp. Budapest Czeizel E. ELTE Egyetemi tankönyv.A molekulák és az élet. (1976) .Celula vegetală. Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó. Mezőgazdasági Kiadó.A. Budapest Ionescu-Varo M.Ép testben ép erek.Növénybiotechnológia. William (1995) – Cell Biology laboratory Manual (funded by NSF-DUE 9451132). Eötvös Kiadó. Bucureşti. Editura medicala. Kriterion Könyvkiadó. Smith H.Sz. Gondolatkiadó. Oniceanu Doina. (2000) . Saint Peter. Minnesota. Diculescu I. (1977) ..Daganat Biológia.. STAGII. Scientific American Books Inc. (1990) . Budapest Szabó T. Natura.The Molocular Biology of Plant Cell – Botanical Monographs Vol. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. (1979) . Impr.A virus és a rák.(1983) .A növényi sejt élettana. Republicii Socialista România. 275 p.Növényélettan – az anyagcsere és fejlődés molekuláris és biokémiai alapjai.L. Mezőgazdasági Kiadó. Bukarest Szalmatova T. Budapest. Zypursky S. (1976) . XX. Kerekes M. század. Matsudara P. (2000) .M. Ladish H. Dacia Könyvkiadó. (1975) .I. Acad. Bucureşti. Bukarest Módy J. Didactică Pedagogică. Niţă Mihaela (1995) . (1967) . W.(1984) .Cytology.Jövők titka. Editura Universităţii „Al.(1984) . PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Heterózis és mutáció a kukoricában. Ed.: Ember.Összehasonlitó anatómiai előadások I.K. University of California Press. Darnell J. Akadémiai Kiadó. (1986) . Budapest Feszt T. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Berk A.. Benga Gh. Ed. Popescu L.Biologie Celulară. Mischiu Letiţia (1971) .. USA Hess D. (1971) .. Bukarest Kis Z. Semestrul I II Număr ore curs 1 1 Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 2 2 Număr credite 3 3 Evaluarea cunoştinţelor Examen .Diculescu I.. Sejttan. Tudományos és Enciclopédiai Könyvkiadó.E. Budapest... Balázs A.H. Bucureşti Kovács J....A növényi anyagcsere. (1983) . 998 p. ELTE Eötvös Kiadó. Gustavus Adolphus College (Biology Department). Didactică şi Pedagogică.Biologie celulară. Ed. 496 p. New York Láng F. Bukarest Nagy G.Biologie celulară.Cuza” Iaşi. 245 p Dudits D.

Domeniile de activitate ale farmaciei clinice.dr. Reacţii adverse medicamentoase (R. II. Cauzele principale ale necooperării. Farmacie clinică .anul V Facultatea de Farmacie.) Noţiunea de R. Importanţa clinică a formulării. Posibilităţi de interferenţă. Biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase. preparării şi selectării medicamentelor Obiectivele formulării. în pediatrie şi la vârstnici. Farmacia clinică Scurt istoric al farmaciei clinice. Metode de constatare a necooperării. DISCIPLINA: FARMACIE CLINICĂ A. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în terapia bolnavului spitalizat Rolul farmacistului în aprovizionarea cu medicamente. Rolul şi atribuţiile farmacistului în cadrul spitalului. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. specializarea Asistenţă de Farmacie. III. Interacţiuni medicamentoase . Tipuri de R.A. Atribuţiile farmacistului clinician. specializarea Farmacie. Consiliere şi îngrijiri farmaceutice . Sarcinile farmacistului clinician în aprecierea rezultatelor de laborator. Efectele toxice ale medicamentelor. Rolul necooperării. 2. IV. Manifestări clinice ale reacţiilor alergice.A. Rogoşcă Maria 3.anul III Facultatea de Farmacie. Condiţiile şi factorii care au determinat apariţia farmaciei clinice. Mecanismul de producere a schimbărilor „in vivo”. VII. Cooperarea bolnavilor Mărimea cooperării. Strategii în dezvoltarea cooperării. Influenţa medicamentelor asupra testelor de laborator Modificări ale valorilor investigaţiilor de laborator. Reacţii adverse asupra procesului reproducerii.A. preparării şi selectării medicamentelor. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Obligatorie B.A. Relaţia între structura chimică a substanţei medicamentoase şi apariţia R. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician. B. Farmacovigilenţa la femeia gravidă.1. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Mecanismul modificărilor „in vivo”. Obligatorie 4. VI. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Sisteme cu cedare controlată. Informaţia asupra medicamentului. V.

Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital Aprovizionarea şi eliberarea medicamentelor în doze unitare. în pediatrie şi la vârstnici Tipuri de reacţii adverse. Farmacomania şi farmacofobia. (Substanţe energetice. distribuţie. Farmacovigilenţa la femeia gravidă. ale aparatului respirator. II. Tehnologia preparării şi controlul soluţiilor nutritive parenterale. vitamine. muşchi. Organizarea sistemului de distribuire a medicamentelor uni-doze. Adaptarea medicaţiei în funcţie de evoluţie. ţesut conjunctiv. Stabilirea dozelor. renale. Încetarea tratamentului. Rolul alimentaţiei asupra absorbţiei medicamentelor Interacţiuni ale medicamentelor cu alcoolul şi alimentele. X. Sistem de distribuire a medicamentelor bazat pe doze unitare Unit. Anticiparea reacţiilor adverse. Prepararea dozelor unitare. biotransformare şi excreţie a medicamentelor). III. Forme ale activităţii de farmacoepidemiologie. IV. Scopul curativ şi atitudinea profilactică. Medicamentele şi conducerea auto. Monitorizarea terapiei medicamentoase Unele aspecte practice ale monitorizării terapiei medicamentoase. VIII. Alegerea medicamentelor. psihice. neurologice. Organizarea unui centru de informare asupra medicamentelor. Interacţiuni de ordin farmacodinamic. Stabilirea tipului de farmacoterapie. Elemente de farmacoepidemiologie Procesul epidemiologic medicamentos. Factorii epidemiologici ai procesului epidemiologic medicamentos. Atribuţii clinice ale farmacistului. Farmacoterapia Tipuri de terapie. VI. Diagnosticul.produse de medicamente. . Dose System. VII. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. tipuri de farmacoterapie. hepatice. V.aligoelemente). reconstituante. gastrointestinale. Reacţiile alergice la medicamente. urechea internă. (la nivel molecular şi la nivelul unor sisteme anatomo-fiziologice). Sistemul centralizat şi descentralizat de preparare a medicamentelor în doze unitare. Alimentaţia parenterală Bazele biochimice ale alimentaţiei parenterale.ochi. Controlul administrării eficienţei. Rolul farmacistului în cercetarea clinică a medicamentelor noi. sistem endocrin . Formele de manifestare a procesului epidemiologic medicamentos.Interacţiuni de ordin farmacocinetice (în faza de absorbţie. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Stări patologice cauzate de medicamente Stări patologice cardiovasculare. IX. al altor organe . Utilizarea medicamentelor Planul terapeutic.

. Absorbţia. metabolizarea şi secreţia medicamentelor. Protecţia persoanelor. decizia intenţionata. Condiţiile unei bune comuncari. lipsa relaţiei medic .bolnav. Exemple. XIII. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. reacţii adverse medicamentoase. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Evaluarea preclinică şi clinică a medicamentelor. Neutralizarea reziduurilor. medicatia multipla. distribuţia. Model de comunicare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR RELAŢII ALE FARMACISTULUI CU PACIENTUL I. promovarea ambalării medicamentelor V. analiza medicamentoasa. Obstacole in calea comunicării. Interacţiuni între medicamente şi diferite sisteme sau organe Probleme ridicate de calea de administrare orală şi parenterală. Comunicarea. IV. III. Conţinutul si obiectivele cursului de consiliere a pacienţilor. numărarea tabletelor ramase. Sfaturi practice in comunicare. Mărimea cooperării. informaţia necorespunzatoare. separaţia sociala. Cooperarea pacientului. Organizarea spaţiului destinat preparării amestecurilor citostatice. II. Cronofarmacocinetica Relaţia dintre cronobiologie şi efectele tratamentului medicamentos. simplificarea administrării medicamentelor. Strategii in dezvoltarea cooperării Prepararea cu atenţie a medicamentelor. Medicamente stupefiante şi psihotrope Reglementări privind depozitarea şi manipularea medicamentelor stupefiante şi psihotrope. labilitatea psihica. B. etichetarea exacta si completa. etichetare necorespunzatoare. caracterul medicatiei. Curs introductiv Scurt istoric al apariţiei farmaciei clinice. notarea urinii. XI. Cauzele principale ale necooperarii Ambalajul necorespunzator al medicamentelor. Rolul necooperarii. XII. IX. X. Metode de constatare a cooperării: interogarea. Reglementări privind introducerea medicamentelor noi în terapeutică.VIII. Factorii care au determinat pariţia farmaciei clinice. Monotizarea bolnavilor la domiciliu Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în supravegherea bolnavilor. Supravegherea medicamentelor noi introduse în terapeutică. Medicamentele citostatice Personalul implicat în prepararea soluţiilor perfuzabile cu citostatice.farmacist .

cauze. Tehnici de comunicare verbala: interviul. musculara. materialul audiovizual. V. Constipatia . Activitatea Centrelor Europene de Informaţii Asupra Medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Tuşea . Cefalea . Strategii pentru educaţia sanitara despre medicament: strategii generale. Materialul educativ auxiliar: materialul tipărit. Astmul bronsic .de gat. Obiective ale educaţiei sanitare referitoare la medicament. broşurile. medicamente VI. Prezentarea pe scurt a simptomelor. bolnavi cu vederea slăbită. general. principiilor de tratament si a medicamentelor utilizate in cele mai frecvente stări de boala II. cunoaşterea medicamentului. Evaluarea educaţiei sanitare despre medicamente. tratament VII. relaţia medic-pacient. Educaţia sanitara asupra medicamentului Cauzele de nerespectare a tratamentului: caracteristicile bolnavului. tuse uscata. Conţinutul de informaţie despre medicament oferit pacientului: înţelegerea reţetei. Diareea . Durerea . Sisteme de comunicare si informare. tratament IV. simptome. alte materiale. Modele sanitare si de educaţie sanitara Nerespectarea prescriptiei medicale. incorecta a medicamentului. tipuri de aplicatoare V. Consilierea unor categorii de bolnavi: consilierea bolnavilor vârstnici. expectorativa. comunicările.cauze.materialul de ajutor. Sarcinile farmacistului de spital in asigurarea unei bune consilieri. EDUCAŢIA SANITARA I. osoasa. Consilierea Sarcina farmacistului in consilierea pacientului. simptome. tipuri. caracteristici ale tratamentului. mecanisme. bolnavi cu accidente vasculare cerebrale. caracteristicile bolii.VI. Rolul medicamentului. tratament inhalator.cauze. III. bolnavi cu afecţiuni inflamatorii ale articulaţiilor. Educaţia pentru sănătate Rolul spitalului. Folosirea Automedicatia si abuzul de medicamente. II. mecanisme. Obiectivele educaţiei sanitare Obiective generale. IV. medicamente recomandate III. schemelor.cauze. tratament . strategii de schematizare a programelor educarive. articulara.simptome.

A. Fulga. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok. tratament local. L. 1999 . Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase.Med. Ed.tipuri de anemii. XV.All Bucureşti. patologice ale glicemiei. 1979 Mycek Mary. 1980 Mezey G. Gourley. Hipertensiunea arteriala . general. Ed. Ed.T. Budapest. Cluj-Napoca. Ed. Bucureşti. Ed. Safta.reacţii immediate. Afecţiuni cutanate cauzate de expunerea la soare . şi colab. Ed. 1984 Stroescu V. şi colab. Anemia . Vol.I.: Elemente de farmacie clinică. Ed. reacţii adverse ale antibioticoterapiei.Mureş.: Klinikai Gyógyszerészet. Harvey Pamela. 1981 Beldeanu D.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Tg. Semmelweis Orvostudományi Egyetem. Înţepături de insecte . Cluj-Napoca. C. Bucureşti. Ed.Med. 1995 Soós G. 5. Bucureşti. 1990 Stroescu V.Dacia. antiseptic. antibioticele in timpul sarcinii si alăptării XIV. D. II. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics. Oana Andreia Coman: Farmacologie. simptome.Dacia. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem.urmări imediate tardive.Dacia.A.: Farmacoterapia practică. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor. R. Ed. Ediţia a IV-a Ed. 1993 Dobrescu D. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S.: Clinicai Gyógyszerészet. M. Szeged.I. Brezina. Edit. tratament XI.: Farmacoterapia. Bucureşti. şi colab. Ediţia a IV-a. Principii de tratament antibacterian . Williams&Wilins. Kory: Metabolismul medicamentelor. 1984 Dobrescu D. A. tipuri. 1989 Mezey G. Egyetemi Gyógyszertár.Med. 1995 Stănescu V. 1989 Herfindal E. Ediţia a II-a.R. E.Sote.Med. Diabet .... Cluj-Napoca.Univ. ce antibiotic se recomanda. Ediţia a V-a. Ed. 2002 Simiti I. clasificare. tratament diuretic. II. Ed. I.Med. Bucureşti. Medicina. analiza rapida IX.insuficienta venoasa cronica.Med. tratament. Ediţia a III-a. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Bucureşti.. Ed. 1993 Cuparencu B.valori normale.VIII. J.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Infecţia urinara . 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică. Vol. tratament general.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. patologice.Medicală Callisto Bucureşti..simptome.valori normale. simptome. medicamente recomandate X.când. Budapest. Champe: Farmacologie. Egyetemi Gyógyzsertár. antibiograma. Michaela Constantinidi. Ulcerul varicos . urmări. Josefina Corciovei Constantinescu. 1995 Stroescu V. local XII.Med.. metode-protectie XIII. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat. Bucureşti. cat timp. cat.

. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase. Bucureşti. Medicina. Fulga.: Farmacoterapia practică. II.Dacia. Bucureşti. Ed. E.I. Vol.. Ed. Oana Andreia Coman: Farmacologie. I II Semestrul B. Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S. C.I. Ed. Brezina. STAGII. L. Ediţia a V-a. Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics. 1979 Mycek Mary.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Edit. şi colab. Ed. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 4 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.A. Ed. Champe: Farmacologie..Med.: Bazele farmacologice ale practicii medicale. Bucureşti. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.Mureş. Cluj-Napoca. Bucureşti.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. 1990 Stroescu V. Josefina Corciovei Constantinescu. Ed. 1989 Herfindal E. D. Safta.Med. Ediţia a IV-a Ed. Szeged.Med. Ed. 2002 Simiti I. Budapest.Medicală Callisto Bucureşti. 1984 Dobrescu D. 1993 Cuparencu B. Semmelweis Orvostudományi Egyetem. II. A.Med. 1980 Mezey G.: Elemente de farmacie clinică. Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor. 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică.B. 1999 6.: Klinikai Gyógyszerészet. 1995 Soós G. J. Egyetemi Gyógyzsertár.. Tg. Kory: Metabolismul medicamentelor. Ed. Cluj-Napoca.Dacia.Dacia. Ediţia a IV-a. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.Univ.: Farmacoterapia. 1995 Stroescu V. Harvey Pamela. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase.Med. Cluj-Napoca. Vol. Ed. A..R. Michaela Constantinidi. 1981 Beldeanu D. M.. Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem. Ediţia a III-a. 1995 Stănescu V. Bucureşti. Ed. Budapest. I.All Bucureşti. 1984 Stroescu V.T. Bucureşti.: Clinicai Gyógyszerészet. Ed. şi colab. Williams&Wilins. R. 1993 Dobrescu D. Gourley. 1989 Mezey G.Sote. Ediţia a II-a. şi colab. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok.Med. Ed.Med. Egyetemi Gyógyszertár. Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat. Bucureşti.

CATEDRA F2 .

Uscarea plantelor medicinale. Produsul vegetal brut . II. E.anul II Facultatea de Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. Produse vegetale . Avantajele cultivării plantelor medicinale. Controlul produselor vegetale. D. Deontologie şi legislaţie farmaceutică . B. specializarea Farmacie. G. Carbo medicinalis. Zőld Eszter-Erika 3.anul III Facultatea de Farmacie. Sortarea produselor vegetale. specializarea Asistenţă de Farmacie. E. Farmacognozie . Ocrotirea plantelor din flora spontană. Măsuri agrofitotechnice pentru creşterea producţiei. F. Părţi de plante folosite. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. Ambalarea. Biogeneza compuşilor naturali. 2. Principiul activ ca individ chimic sau ca total de substanţe active (fitocomplex). Droguri cu acţiune fizică Lycopodium sporae.1. specializarea Asistenţă de Farmacie. Marcarea. F. Chemotaxonomia.anul II Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie.FITOTERAPIE A. Principiul activ. C. specializarea Farmacie. Transportul. Nomenclatura. Etică şi deontologie farmaceutică . Cultivarea plantelor medicinale. Obţinerea plantelor medicinale din flora spontană. C. G. Partea generală Definiţia şi istoricul farmacognoziei. D. specializarea Farmacie. Cartarea. DISCIPLINA: FARMACOGNOZIE . Condiţionarea produselor vegetale. . STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Definiţie.drogul vegetal brut.dr. Fitoterapie .dr. Gossypium depuratum.anul II Facultatea de Farmacie.anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.Principii active . Medicamente homeopate . STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Necesitatea şi incovenientele obţinerii plantelor din flora spontană. Clasificarea compuşilor naturali. Varga Erzsébet Prep. Eşianu Sigrid Şef lucr. Depozitarea. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.anul V Facultatea de Farmacie.drd. Obiectivele cultivării.fitocomplex. Fitoterapie . B. Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană şi din culturi. Compoziţia chimică .

Ulei de germeni de grâu şi porumb.Generalităţi. Mel depuratum. Gossypium depuratum mixtum. Pimpinellae radix. Metode de dozare. Juglandis folium. Fructosum. Manna. Calendulae flos.Generalităţi. Uleiuri grase siccative: Sojae . Solidaginis herba. Allium sativum. Plantaginis folium. Dextrine. Droguri cu glicozide antracenice: Generalităţi. Saponariae albae radix. Oligozaharide . Structura chimică.acţiune. Utilizări. Gossypium depuratum. Uleiuri grase semisiccative: Arachidis oleum. Graminis rhizoma. Trioni herba. Ammi majorus fructus. Psylli semen. Droguri cu glicozide tiolice (senevoli): Sinapis nigrae semen. Sinapis albae semen. Efecte secundare. Primulae radix. Eryngii herba. Verbasci flos. Droguri cu conţinut în materii tanante Acţiune farmacologică. Pectine – Generalităţi. Rolul lor în plante. Inulinum. Droguri: Acaciae gummi.Homoglican. Rolul heterozidelor în organismul vegetal. Hyperici herba. Proprietăţi chimice. Droguri cu glicozide cardiotonice: Generalităţi. Droguri cu antocianine: Cyani flos. Crataegi flos. Anserinae herba. Polygalae senegae radix. Acţiune.III. Utilizări. Jalapae resina. Hammamelidis folium. Droguri: Frangulae cortex. Tragacantha. Cynarae folium. Agrimoniae herba. Helianthi neutralisatum oleum. Ratanhiae radix. Ononidis radix. Dozare. Vitis idaeae folium. Gei rhizoma. Droguri: Saponariae rubrae radix. Droguri: Cydoniae semen. Droguri cu conţinut în cumarine: Generalităţi: Structura chimică. Strophanti grati semen. Equiseti herba. Amygdalae oleum. Mucilagii . Melliloti herba. Mucilagii din plante superioare: Althaeae radix et folium. Violae tricoloris herba. Bistortae rhizoma. Farfarae folium. Droguri cu glicozide fenolice: Uvae ursi folium. Rhei rhizoma. Alginaţi. Sarsaparillae radix. Clasificare. Droguri: Digitalis purpureae folium. Salicariae herba. Lini semen. Uleiuri grase nesiccative: Olivae oleum. Rubiae tinctoriae radix. Coryli folium. Reacţii de identificare. Generalităţi . Droguri cu conţinut în glicozide (heterozide) Generalităţi: Noţiunile "aglicon" şi "partener glucidic". folium et fructus.Generalităţi. Sennae folium et fructus. Droguri: Quercus cortex. Alchemillae herba. Droguri cu flavonoide: Sophorae flos. Nerii folium. Salep tuber. Digitalis lanatae folium. Spiraeae herba. Chrysophanolum. Sanguisorbae herba. Myrtilli fructus. Droguri: Ammi visnagae fructus. IV. V. Adonidis herba. Sambuci flos. VI. Gallae. Salicis cortex. Răspândire. Levistici radix. Malvae arboreae flos. Determinare cantitativă. Angelicae radix. Grăsimi vegetale şi animale. Polizaharide. Cellulosum. Droguri: Amylum. Helianthi oleum. Ceruri. Droguri: Saccharum. Saccharum lactis. Legătura glicozidică. Acţiune farmacologică. Cerasorum stipites. Hippocastani semen. Rhamni catharticae fructus. Fosfatide Generalităţi: Compoziţie chimică. Relaţia structură chimică . Sorbitolum. Identificare. Laminariae stipites. Herniariae herba. Gossypi oleum. Acţiunea tonicardiacelor. Droguri: Glucosum. Acţiuni farmacologice. Allium cepa.Generalităţi. Agar. Carrageen. Sesami oleum. Determinări cantitative. Identificare. Quillajae cortex. Utilizări. Ginseng radix. Dextranum. Structura chimică. Droguri cu saponozide: Generalităţi: Structură chimică. Cardui mariae fructus. Tormentillae rhizoma. Răspândire. Podophyllinum. Heteroglicani. Robiniae pseudoacaciae flos. Maydis stigmata. Droguri cu glicozide cianogenetice: Amygdalae semen. Hederae herba. Armoracia rusticana. Convallariae herba. Malvae folium et flos. Glucide şi droguri cu conţinut în glucide Monozaharide . Asperulae herba. Inozitolum. Gume . Hellebori radix. Rhamni purshiani cortex. Proprietăţi fizico-chimice. Răspândire. Liquiritiae radix. Identificări şi determinări cantitative. Rapae oleum. Mucilagii din plante inferioare: Acid alginic. Droguri cu acţiune laxativă ce nu conţin derivaţi antracenici: Scammoniae resina. Scillae bulbus. Identificări. Populi gemmae. Ceratoniae fructus. Droguri cu conţinut în flavonoide şi antocianine: Generalităţi: Structura chimică. Fraxinus ornus. Strophanti kombe semen. Aloe. Caricae.

Menianthidis . Yohimbae cortex. Arecae semen. Răşini. Pini montanae aetheroleum. Olibanum. Cinnamomi chinensis cortex. Papaveris fructus. Pix Pinaceae. Colchici semen. Pini turio. Tiliae flos. Proprietăţi chimice. Droguri din familia Apiaceae: Anisi vulgaris fructus. Sabadillae semen. Centaurii herba. Conii fructus. Lavandulae flos. Pix Juniperi oxycedri. Quassiae lignum. Aurantii pericarpium. Obţinere. Crotonis oleum. Alcaloizi terpenici: Aconiti tuber. Croci stigmata. Lini oleum. Compoziţia chimică. Jecoris aselli oleum. Metode de extracţie. Droguri cu conţinut în substanţe amare Generalităţi: Definiţie. Pix lithanthracis. Coriandri fructus. Mastix. Boldo folium. Clasificarea sescviterpenelor. Melissae folium. Duboisiae folium. Curara. Droguri din familia Zingiberaceae: Zingiberis rhizoma. Arnicae flos. Chelidonii herba. Camphora. Cera lanae. Ceruri: Cera alba. Capsici fructus. Zedoarie rhizoma. VII. Mandragorae folium. Calabarica faba. Droguri din familia Lauraceae: Cinnamomi ceylanici cortex. Berberidis cortex. Granati cortex. Determinare cantitativă. Origani herba. Scopariae herba. Salviae folium. Acţiuni farmacologice. Răşini terpenice: Colophonium. Droguri: Chamomillae flos. Acţiuni farmacologice. Determinări cantitative. Terebinthinae aetheroleum. X. Rosmarini folium. Caryophylli flos. Cacao semen. Opium. Balsamuri. Vincae minoris herba. Cocos oleum. Droguri din familia Lamiaceae: Menthae piperitae folium. Thymi herba. Piperis nigrae fructus. Hydrastidis rhizoma. Cera Carnaube. Basilici herba. Alcaloizi tropanici: Belladonnae radix et folium. Ellemi. Stramonii folium. Metode de analiză. Grăsimi solide şi semisolide: Cacao oleum. Gudroane: Pix liquida. Asari rhizoma. Secalae cornutum. Juniperi fructus. Apii fructus. Guajaci resina. Aspecte botanice. Gudroane Generalităţi: Compoziţia chimică. Cetaceum. Bergamottae aetheroleum. Structuri chimice. Pix Abietinarum. Foeniculi fructus. Alcaloizi chinolinici şi izochinolinici: Chinae cortex. Clasificare. Adeps lanae anhydricus. Larrea resina. Oenotherae oleum. Mathe folium. Obţinere. Uleiuri volatile şi droguri cu conţinut în ulei volatil Generalităţi: Caractere generale ale uleiurilor volatile. Guarana. Assa foetida. Structura chimică. Alcaloizi purinici: Coffeae semen. Droguri din familia Myrtaceae: Eucalypti folium. Proprietăţi fizice şi chimice. Utilizări. IX. Carvi fructus. Alcaloizi chinolizinici: Cytisi semen. Balsamum tolutanum. Niaouli aetheroleum. Alcaloizi neheterociclici: Ephedrae herba. Balsamum Copaivae. Millefolii flos. Răspândire. Anisi stellati fructus. Lecitinum vegetabile (soia. Vincae roseae herba. Alcaloizi imidazolici: Jaborandi folium. Alcaloizi piridinici şi piperidinici: Nicotianae folium. Răspândire. Curcumae rhizoma. Adeps lanae hydrosus. Droguri din diferite familii: Citronellae aetheroleum. rapiţă). Ammoniacum resina. Anethi fructus. Ipecacuanhae radix. Dracocephali herba. Droguri din familia Rutaceae: Citri pericarpium. Droguri cu conţinut în alcaloizi Generalităţi: Definiţie. Hyppoglossi jecoris oleum. Petroselini fructus et radix. Reacţii de identificare. Cocae folium. VIII. Localizare. Gummi rezine: Myrrha. Lobeliae herba. Hyoscyami folium. Theae folium. Calami rhizoma. Colae semen. Droguri din familia Asteraceae: Generalităţi. Pix Betulae. Amara pura: Gentianae radix. Serpylli herba. Fosfatide: Lecitinum ex ovo. Hydnocarpi oleum. Alcaloizi indolici: Strychni semen. Cera flava. Scopoliae radix. Guajaci ligni. Menthae crispae folium. Ignatii semen.oleum. Uleiuri grase cu acţiuni specifice: Ricini oleum. Cera jojoba. Rauwolfiae radix. Balsamuri şi răşini fenilpropanice: Balsamum peruvianum. Galangae rhizoma. Hyssopi herba. Alcaloizi sterolici: Veratri rhizoma. Galbanum. Aurantii floris aetheroleum.

Controlul purităţii drogurilor conform FR X Determinarea impurităţilor dintr-un dorg. Droguri cu acţiune insecticidă Pyrethri flos (Chrysanthemum vulgare). Controlul macroscopic a 3 droguri conform FR X. Jecoris oleum. Denumirea latină a drogurilor. Amara aromatica: Absinthii herba. Aurantii pericarpium. Crataegi folium. XI. Amara adstringentia: Condurango cortex. Cucurbitae semen. Determinarea pierderii prin uscare a unui drog. Tragacantha. Passiflorae herba. Amara mucilaginosa: Cetraria islandica. III. Cynosbati fructus. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în mucilagii Althaeae radix et folium. Modul de efectuare a unei analize farmacognostice. Farfarae folium. Cannabis indicae herba. Sinapis nigrae semen. IV. Faex Medicinalis. Laminariae stipites. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în glucide: Amylum. Malvae flos et folium. . Ammi visnagae fructus. Salep tuber. Calami rhizoma. Chinae cortex. Condiţii de puritate conform FR X. Vizitarea Grădinii de plante medicinale şi aromatice a UMF. Droguri cu conţinut în vitamine Sorbus aucupariae fructus. Sambuci flos.folium. XIV. Droguri cu acţiune antihelmintică Filicis maris rhizoma. Agar-agar. Leonuri herba. Viburni cortex. Carrageen. Determinarea cenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil. XIII. Plantaginis folium. Sinapis albae semen. Gossypium depuratum: Măsurarea perilor cu lanametrul. Urticae folium. Pectine . XII.Gummi arabicum. Graminis rhizoma. Droguri cu acţiune sedativă Valerianae radix. Tanaceti flos. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune fizică Caractere macro. Lini semen. Determinarea vâscozităţii unui extract cu aparatul Höppler. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cianogenetice şi senevolice Amygdalae semen. Hippophae fructus. Cinae flos (santonina).şi microscopice: Lycopodium sporae. V. Efectuarea a 3 preparate microscopic conform FR X. Controlul microscopic Tehnica pregătirii preparatelor microscopice. Verbasci flos. Determinarea cantitativă a sinigrinei conform FR X. Determinarea conţinutului în substanţe solubile. II. Piper methysticum rhizoma (Kawa-Kawa). Lupuli strobuli et Glandulae. Orientarea în FR X. Lucrare introductivă Scopul lucrărilor practice. fructus et flos. Gume. VI. Determinarea factorului de îmbibare a produsului Lini semen. Cetraria islandica.

Salicariae herba. Liquiritiae radix. Rosmarini folium. XVI. IX. Malvae arboreae flos. Gei rhizoma. Controlul purităţii: Indice de aciditate. Determinarea cantitativă a arbutozidei prin titrare iodometrică. Analiza farmacognostică a drogurilor cu saponozide Saponariae rubrae radix. dozare XIII. Adeps lanae hydrosus. . Dozarea mentolului şi esterilor de mentil conform FR X. Adonidis herba. uleiurilor şi cerurilor Adeps lanae anhydricus. Cera flava. VIII. antociani. Analiza farmacognostică a grăsimilor. Equiseti herba. Melissae folium. Analiza farmacognostică a drogurilor cu flavonoide. Indicelui de spumificare. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cardiotonice Digitalis purpureae folium. Jecoris oleum. Saponariae albae radix. Identificarea substanţelor tanante prin reacţii chimice. Aloe. Salviae folium. Origani herba. de iod. Determinarea cantitativă a substanţelor tanante prin metoda pulberii de piele şi metoda Lőwenthal. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide fenolice Vitis idaeae folium. Meliloti herba. Obţinerea uleiului volatil prin hidrodistilare. XI. Determinarea constantelor fizice. Dozarea azulenelor din Chamomillae aetheroleum. Cera alba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide antrachinonice Frangulae cortex. Rhei rhizoma. Hellebori rhizoma. Myrtilli fructus. Digitalis lanatae folium. Cyani flos. Calendulae flos. Violae tricoloris herba. Identificare prin CSS. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Lamiaceae Menthae piperitae folium. Chrysarobinum. Determinarea cantitativă a uleiului volatil conform FR X Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă. Determinarea cantitativă a antraglicozidelor coform FR X. Hederae folium. Senegae radix. Cetaceum. Serpylli herba. Hyperici herba. Cerasorum stipites. Sennae folium et fructus. Alcooles lanae. Maydis stigmata. Analiza calitativă a uleiurilor volatile: Condiţii de puritate conform FR X. Quercus cortex. cumarine Cynarae folium. Lini oleum. Uvae ursi folium. Sophorae flos. Anserinae herba. de saponificare. Millefolii flos. Determinarea Indicelui hemolitic. Strophanti semen. Convallariae herba. Dracocephali herba. Trioni herba. Cacao oleum. X. XVII. Agrimoniae herba. Alcoolum cetylstearylicum et emulsificans. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Asteraceae Chamomillae flos. Lavandulae flos. Cardui mariae fructus. Ammi visnagae fructus. Dozarea saponinelor hemolitice. Hamamelidis folium. Identificarea proazulenelor. Scillae bulbus. Helianthi oleum et oleum neutralisatum. XIV. Arnicae flos. de ester. Ricini oleum. Identificarea flavonoidelor prin reacţii chimice şi CSS. XV.VII. XII. Eryngii herba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu materii tanante Ratanhiae radix. Primulae radix. Ononidis radix. Gallae. Thymi herba.

Carvi fructus. Tiliae flos. XX. Cynosbati fructus. Ipecacuanhae radix. Cacao semen. Coffeae semen. Caryophylli flos. Identificarea uleiurilor prin CSS. Menyanthidis folium. Rutaceae şi alte familii Eucalypti folium. Lauraceae. XIX. prin microsublimare şi CSS. Hydrastidis rhizoma. Identificarea alcaloizilor prin reacţii generale şi specifice XXII. Cocae folium. XXIII. Dozarea alcaloizilor lizergici prin metodă fotocolorimetrică. Thaeae folium. Analiza farmacognostică a drogurilor din familiile Myrtaceae. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Apiaceae Anisi fructus. Pyrethri flos. Citrus pericarpium. Ephedrae herba. Identificarea şi dozarea morfinei din Papaveris fructus cu metoda nefelometrică. Papaveris fructus. Dozarea capsaicinei cu metoda vanadică. Dozarea aldehidei cinamice prin metoda oximtitrimetrică. Hippophae fructus. Absinthii herba. Leonuri herba. Veratri radix. XXVII. Lupuli strobuli. Taraxaci herba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi indolici Strychni semen. Cinae flos.XVIII. a drogurilor cu acţiune antihelmintică şi insecticidă şi cu vitamine Valerianae radix. Metode de extracţie a alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari XXI. Aconiti tuber. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi purinici. Juniperi fructus. Foeniculi fructus. Centaurii herba. Secale cornutum. XXVIII. terpenici şi sterolici Colae semen. Identificarea alcaloizilor tropanici prin reacţii chimice. Identificarea alcaloizilor lizergici după FR X. Aurantii pericarpium. Aurantii pericarpium. XXIV. Filicis maris rhizoma. Analiza farmacognostică a drogurilor cu principii amare Gentianae radix. Identificarea alcaloizilor din Chinae cortex. Dozarea totalului de alcaloizi indolici din Strychni semen. Berberidis cortex. Dozarea eugenolului în balonul Cassia. Capsici fructus. Dozarea carvonei prin metodă spectrofotometrică. Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţia murexidului. Hyoscyami folium. Urticae folium. Vincae minoris herba. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune sedativă. Dozarea alcaloizilor tropanici după FR X. Cinnamomi cortex. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi neheterociclici Colchici semen. Coriandri fructus. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi tropanici Belladonnae radix et folium. Stramonii folium. Crataegi fructus. Dozarea chininei prin metodă titrimetrică. Cnici herba. Chelidonii herba. folium et flos. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi chinolinici şi izochinolinici Chinae cortex. XXV. XXVI. . Calami rhizoma. Cichorii herba. Determinarea indicelui de amăreală conform FR X.

B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Evoluţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Progrese şi tendinţe ale medicamentului fitoterapeutic. Forme farmaceutice ale preparatelor Fitoterapeutice de uz extern şi intern. II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Cavitatea bucală: gingivita, stomatita, afte, parodontoza, abcese dentare, amigdalita. Stomacul: gastrita hiperacidă şi ulcerul gastric şi duodenal; sindromul dispeptic (anaciditatea şi hipoaciditatea). Intestinul: diareea, constipaţia, meteorisme, helmintiaza, colicile abdominale. Aparatul hepato-biliar: afecţiunile hepatice, afecţiunile vezicii şi căilor biliare, colica şi litiaza biliară III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Imunostimulatoare vegetale. Răceala şi gripa. Antitusive vegetale centrale şi periferice. Expectorante vegetale. Fitoterapia astmului bronşic. IV. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia de prostată. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză. V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa cardiacă. VI. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea, eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate. VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Obezitatea IX. Fitoterapia în afecţiuni reumatismale X. Fitoterapia în geriatrie XI. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi

III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni digestive VI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni cardiovasculare X. Formularea unor prescripţii pentru tulburări nervoase XI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni dermatologice XII. Formularea unor prescripţii pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni reumatismale XIV. Formularea unor prescripţii in geriatrie C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice III. Profesiunea şi etica profesională. Profesia de farmacist IV. Jurământul lui Hippocrate V. Rolul şi modul de funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice (farmacii, depozite, drogherii, unităţi de producţie) VIII. Rolul farmacistului în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri IX. Rolul farmacistului în prevenirea automedicaţiei şi a intoxicaţiilor medicamentoase X. Aspecte privind etica cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic

PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Îndatoririle generale ale farmaciştilor II. Îndatoririle asistenţilor de farmacie III. Responsabilitatea şi independenţa farmaciştilor IV. Relaţiile între farmacişti V. Relaţiile între farmacişti şi membrii corpului medical VI. Relaţiile între farmacişti şi bolnavi VII. Activitatea farmacistului în diferite organizaţii profesionale VIII. Activitatea farmacistului în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România IX. Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilor deontologice ale farmaciştilor X. Concurenţa loială între farmacişti XI. Educaţia farmaceutică continuă D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea generală Defniţia homeopatiei. Istoric – evoluţie. Alopatia – Homeopatia. Terminologia în homeopatie. II. Principiile de bază ale homeopatiei Principiul similitudinii, principiul diluţiei infinitezimale, principiul dinamizării, principiul strictei individualizări. III. Concepţia homeopatică asupra bolilor cronice Diatezele. Biotipurile şi utilitatea lor în homeopatie. Corespondenţa cu diatezele. IV. Condiţiile valorificării legii similitudinii Patogeneziile. Înregistrarea simptomelor bolnavului. simptomatic cu patogenezia. Suprapunerea tabloului

V. Prezentarea Materiei Medicale Prezentare pe sindroame clinice, repertorizarea. Îndreptare de terapeutică homeopată. Fişe sintetice. Repertorii. VI. Consultaţia bolnavului Semiologia homeopatică. Foaia de observaţie Ierarhizarea simptomelor. VII. Metode de tratament

Prelucrarea materiei prime.Patogeneziile IV. Forme farmaceutice. Biotipurile – Temperamentele hipocratice V. Bioterapia VII. Remedii în caz de anxietate XII. Remedii în caz de cefalee XIII. diluarea. Medicamentul homeopatic Materia primă vegetală. Remedii în caz de diabet X. Gossypium depuratum. Consultaţie. Solvenţi folosiţi la prepararea remediului homeopatic. Indicaţiile homeopatiei. Stabilirea dozelor şi diluţiilor. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. minerală. Izoterapia VIII. Produse vegetale cu acţiune fizică Lycopodium sporae. Cauzele agravării. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Limitele homeopatiei. Drenajul în homeopatie VIII. Locul homeopatiei în terapeutica modernă II. Metoda complexistă. Remedii în caz de constipaţie şi diaree cronică E. II. Organoterapia IX. Remedii în caz de ulcere şi dispepsii XIV. IX.Metoda pluralistă. Stabilirea ritmului de administrare Cauzele lipsei acţiunii. animală. Metoda unicistă. . Condiţionarea. Rolul plantelor medicinale şi al produselor fitoterapeutice în terapeutică Obţinerea materiei prime din flora spontană şi din culturi. Remedii în caz de litiaze XI. Materia medica. interogatoriul VI. Carbo medicinalis. Deconcentrarea: triturarea. Legea similitudinii III.

Gei rhizoma. Helianthi oleum. Lini oleum. Cardui mariae fructus. Equiseti herba. Digitalis purpureae folium. Solidaginis herba. Tiliae flos. grăsimi şi ceruri Olivae oleum. Althaeae radix et folium. Sinapis nigrae semen. Analiza produselor vegetale cu acţiune fizică III. Calendulae flos. Produse vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Cynosbati fructus. Sophorae flos. Produse vegetale cu conţinut în uleiuri grase. flos et fructus. Hyperici herba. Gummi arabicum. Cynarae folium. Agrimoniae herba. Absinthii herba. Digitalis lanatae folium. Primulae radix. Citri pericarpium. Ratanhiae radix. Salicariae herba. Produse vegetale cu acţiune sedativă Valerianae radix. Dracocephali herba. Anserinae herba. Hyoscyami folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în glucide . Crataegi folium.Lavandulae flos. Carvi fructus. Produse vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Populi gemma. Vitis idaeae folium. Melissae folium. Origani herba. Frangulae cortex. Centaurii herba. VIII. Salviae folium. VII. Salicis cortex. X. Adonidis herba. Rhei rhizoma. Coriandri fructus. Adeps lanae. Berberidis cortex. V. Lupuli strobuli. Quercus cortex. II. Plantaginis folium. Controlul macroscopic şi microscopic al produselor vegetale. Rosmarini folium. Camphora. Lini semen. Maydis stigmata. IX. Chelidonii herba. Papaveris fructus. Controlul purităţii produselor vegetale conform FR X. Myrtilli fructus. Lucrare introductivă Denumirea latină a drogurilor. Cacao oleum. Anisi fructus. Hippophaë fructus. Produse vegetale cu conţinut în glucide Mel. Cerasorum stipites. Saponariae rubrae et albae radix. Uvae ursi folium. Eucalypti aetheroleum. VI. Liquiritiae radix. Produse vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Convallariae herba. Aurantii pericarpium. Ricini oleum. IV. Foeniculi fructus. Pectine. Verbasci flos. Arachidis oleum. Chinae cortex. Stramonii folium. Hyssopi herba. Eryngii herba. Hederae folium. Malvae folium et flos. Amylum. Tragacantha. Produse vegetale cu conţinut în substanţe amare Gentianae radix. Alchemillae herba. Farfarae folium. Basilici herba.III. Produse cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. Monografii de produse vegetale în FR X. Hippocastani semen. Thymi herba. Violae tricoloris herba. Lichen islandicus. Serpylli herba. Calami rhizoma. Juniperi fructus.

Valerianae radix. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Calendulae flos.Amylum. Maydis stigmata. Digitalis lanatae folium. Salviae folium. VII. Salicariae herba. Vitis idaeae folium. Absinthii herba. Violae tricoloris herba. Centaurii herba. Adonidis herba. Hippocastani semen. Agrimoniae herba. Gei rhizoma. Alchemillae herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Cerasorum stipites. Althaeae radix et folium. Rhei rhizoma. Foeniculi fructus. Coriandri fructus. Malvae folium et flos. Verbasci flos. Hyoscyami folium.şi microscopice. Juniperi fructus. X. Ratanhiae radix. XI.şi microscopice. Analiza produselor vegetale cu conţinut în substanţe amare şi substanţe sedative Gentianae radix. IV. Frangulae cortex. Aurantii pericarpium. Equiseti herba. VI. Sophorae flos. Cynosbati fructus. Dracocephali herba. Eryngii herba. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Serpylli herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium. Solidaginis herba. XII. Lupuli strobuli. flos et fructus. VIII. Convallariae herba. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Anisi fructus. V. XIII. Hederae folium. Origani herba. Citri pericarpium. Anserinae herba. XIV. Hyssopi herba. Papaveris fructus. Primulae radix. Carvi fructus. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium. Farfarae folium. Liquiritiae radix. Lini semen. Analiza produselor vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus. Cardui mariae fructus. Cynarae folium. Plantaginis folium. Juglandis folium. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Digitalis purpureae folium. Chinae cortex. IX. Stramonii folium. Berberidis cortex. Saponariae rubrae et albae radix. Tiliae flos. Hippophaë fructus. Salicis cortex. Crataegi folium. Thymi herba. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos. Hyperici herba. Rosmarini folium. Lavandulae flos. Sinapis nigrae semen. Basilici herba. Quercus cortex. Melissae folium. Analiza ceaiurilor medicinale. Chelidonii herba. . Sinapis albae semen.

Normele privind înfiinţarea şi autorizarea drogheriilor IX.F. morală. deontologie II. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Răceala şi gripa. Jurământul lui Hipocrate IV. Insuficienţa cardiacă VI. colicile abdominale. Litiaza urinară. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Gastrita hiperacidă. ulcerul gastric şi duodenal. Afecţiuni vasculare. IV. Definirea noţiunilor: etică. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice . sindromul dispeptic. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Inflamaţii şi infecţii ale cavităţii bucal. Angina pectorală. şi constipaţia. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului. Organizarea şi funcţionarea Ligii asistenţilor de farmacie din România VI. II. Exercitarea profesiei de asistent de farmacie V. Tulburări neurovegetative VII. Depozitul. III. Afecţiuni hepato-biliare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Hipertrofia benignă a prostatei. vezicii şi căilor urinare. Tulburări de menopauză. Forme farmaceutice ale preparatelor fitoterapeutice. V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Unitatea de producţie VIII. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei profesionale III. Drogheria. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Excitante. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Infecţii şi inflamaţii genitale. Condiţiile de organizare şi funcţionare a drogheriilor G. Diareea. Astmul bronşic. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice Farmacia. Bronşita.

Editura U. degerături. Fitoterapia afecţiunilor reumatismale X. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid IV. Sigrid Eşianu.M. 2000 *** Farmacopeea Română X. contuzii.F. vol. Gargare şi fitopreparate pentru afecţiuni ale cavităţii bucale V. micoza.. 1999 Csedő C. Editura U. Sigrid Eşianu. Tg. Csedő C.: Farmakognózia-II.: Farmacognozie.Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea.Mureş. Tg.F. Tg. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni cardiovasculare X. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni reumatoide XIV.: Farmacognozie. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Produse fitoterapeutice pentru tulburări nervoase XI. vol. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar IX.M. Editura Medicală. Produse fitoterapeutice indicate în geriatrie 5.-Mureş. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni hepato-biliare VII. Csedő C. eczema.Mureş.M.F. psoriazis. 1999 Sigrid Eşianu. pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor II. infuzii şi decocturi III. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni digestive VI. Fitobalneologia PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. verucoza. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri. Produse fitoterapeutice pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie XIII. plăgi cutanate. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni dermatologice XII. Bucureşti.kötet. Prepararea unor macerate. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului respirator VIII. II. Mărunţirea. VIII. Editura U. Obezitatea IX.I. 1993 . furunculoza. vitiligo. Fitoterapia în geriatrie XI.

farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. Popescu H (2002): Plante toxice. 4. Budapest. Ed. Ed. Editura Medicală. Ciulei I. Chirilă Maria . Editura Medicală.1983 Chirilă P.. Springer Verlag kiado.Ciulei I. Ţuchel Cezarina: "Homeopatia. Budapest Schilcher H. l993 Steinegger E. Fitochimie şi Fitoterapie. J. Popa Iaşi. Stănescu U (1993): Plante medicinale. Medicală Bucureşti.I şi II..: Farmacognozie.1988 Verzárné Dr. 1979 Vannier L. Aprotosoaie C (2002): Bazele farmaceutice. Haţieganu” Cluj-Napoca Petri Gizella(2002): Fitoterapia az orvosi gyakorlatban.2001) Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M. Sigrid Eşianu: Plante medicinale din flora spontană. 1993 Sigrid Eşianu.Editura Medicală. Hansel R. Medicină naturistă.. Csedõ C. 8. Mezőgazda Kiadó.T. vol. Gr.Afl. Csedõ C. Chirilă P. Bucureşti.Edition. Bucureşti.: Vadon termő és termesztett gyógynövények. Editura Medicală. Grigorescu E. Îndreptar.Springer Verlag Berlin-Heidelberg-New York-London-Paris-Tokyo. Hăncianu M. Editura Litera. Sille: Etikett és protokol Kézikönyve.10. Petri Gizella: Farmakognózia.: Pharmazeutische Biologie. l982 Wagner H. Tg. Közgazdasági és Jogi Kiadó.Auflage. Band IV. II Editura U. Miron A.Mureş 1999 F. Ursula Stănescu: Plante medicinale. Budapest. Szent-Györgyi Orvostudományi Egyetem.O. Gr. 1968 E. Ed. I şi II C. Grigorescu Em. Miron A. Medicală Universitară „I.T. Medicina könyvkiadó.M.: Précis de matiere médicale homeopathique. Tg. Bucureşti. Stuttgart New York.1994 B. a II-a.F. Popa Iaşi.O. Editura University Press Târgu Mureş. Szeged 2001 D.10. Paris.: Elemente de practică homeopatică. Papp: Gyógyszerészi Etika.I.: Manual de homeopatie. vol.. 1987 Caba Th.Mureş. Budapest 1984 M. Bungetzianu Gh.2001) Revista “Lumea farmaceutică“ . vol. Editura U. fitochimie şi fitoterapie.: Farmacognozie. Drogen und ihre Inhaltsstoffe. Hăncianu M. nr 629/8. Gustav Fischer Verlag. Kammerer S (2003): Leitfaden Phytotherapie ed. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M. 114-151. vol. 4. Poirier J.. 1999 Sigrid Eşianu. Noţiuni elementare de farmacie homeopată". Ed.. Aprotosoaie C (2004): Plantele medicinale de A la Z – Monografii ale produselor de interes terapeutic. I şi II Hanganu D. Urban & Fischer München Jena Stănescu U. vol I şi II Stănescu U.F.. vol.M. 1988 Bernáth J. 2002 *** Farmacopeea Română X.: Lehrbuch der Pharmakognosie und Phytotherapie. Kata.. Bucureşti. Bucureşti. *** Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România *** Statutul Colegiului farmaciştilor din România *** Normele privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice şi condiţiile de organizare şi funcţionare a acestora *** Revista “Lumea farmaceutică“ J. nr 629/8. Ed.

Aprotosoaie C (2004): Plante medicinale de la A la Z.T. I II Semestrul C.G. Ed. I II Semestrul D. I II Semestrul F. I II Semestrul B. STAGII. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Stănescu U. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I şi II Hanganu D. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. I II Semestrul G I II Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr credite 6 6 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 1 Număr credite 7 Număr credite 1 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . Haţieganu” Cluj-Napoca 6. vol. Popescu H (2002): Plante toxice. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Gr. Medicală Universitară „I. Popa Iaşi. Hăncianu M. I II Semestrul E. Ed. Miron A.

anul V Facultatea de Farmacie. Organizare şi legislaţie farmaceutică . specializarea Farmacie. Alţi intervenienţi. III. 2. B.dr. Cererea (definiţie). E. F. IV. G. Marketing-mix-ul. Evidenţă farmaceutică computerizată . specializarea Farmacie.dr. STAFF-UL DISCIPLINEI: Conf. Criterii de segmentare. E. Rolul specific al agentului: distribuitorul. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. Elemente de management şi marketing farmaceutic . ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ A. ofertanţii. specializarea Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie.anul II Facultatea de Farmacie.1. specializarea Asistenţă de Farmacie. D. Elasticitatea cererii. Cercetarea de marketing. F.anul II Facultatea de Farmacie. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. specializarea Farmacie. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. specializarea Asistenţă de Farmacie. Antreprenoriat şi management farmaceutic . Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4.anul V Facultatea de Farmacie. C. Marketing farmaceutic .anul IV Facultatea de Farmacie. Măruşteri Marius 3. Organizare şi legislaţie farmaceutică . DISCIPLINA: MARKETING FARMACEUTIC. Principalele concepţii ale cererii. Agenţii pieţei: cumpărătorii. specializarea Asistenţă de Farmacie. Conceptul de marketing II.anul III Facultatea de Farmacie. Conceptul de filiere. Bazele evidenţei computerizate . Rosenberg Ladislau Şef lucr. Funcţiile marketingului. Comportamentul cumpărătorului . Segmentarea pieţii. G. D. C. B.

Căi de informare. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Analiza şi interpretarea. XIV. Erori. Cultura şi puterea exemplului. Familia. Tipuri de întrebări. Prognoze asupra mediului extern. XII. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Compararea valorilor. Ciclu de viaţă a produsului. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Lanţul aprovozionării. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. impulsurile. VII. Medii. Analiza unui chestionar. Negocierea. XIII. Comanda cantitativ economică. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Pretestarea chestionarului. Utilizarea tabelelor şi graficelor. OTC-uri. Planificarea bunelor relaţii . Partea principală a raportului. Informaţii de piaţă. Indici. Practica cercetării de birou. Intocmirea raportului. Ocupaţia. Catalogarea. Rezumatul constatărilor şi concluziilor.Evaluarea surselor. Chestionarul. Programarea. Factorul economic. VIII. Aranjarea întrebărilor. Eşantionarea proporţională. XI. Depozitarea. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Modalităţi eficiente de reclamă. Stabilirea necesarului. Curba vieţii de familie. V. Eşantionarea. Procesele de aprovizionare. Utilizarea datelor procentuale. Eşantionarea aleatorie. Esenţa produsului sau serviciului. Metode specifice de eşantionare. Evaluarea surselor. Selectarea pieţelor. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Metode de cercetare. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Studiul pieţei Produsul. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Sursele cercetării de birou: surse interne. Respectarea promisiunilor. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Reclama. Controlul autenticităţii. Produse pentru clienţii interni. Clasa socială. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Eşantionarea sistematică. Tipuri de bază ale eşantionării. Factorul geografic. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Riscul perceput. Etapele întocmirii unui chestionar. surse instituţionale. Identificarea surselor. motivaţiile. Stilul de viaţă. Organizare şi clasificare. Prezentarea şi redactarea. Recunoaşterea problemei: nevoile. Stabilirea unei strategii a produsului. X.Etapele procesului de decizie. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. VI. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Evaluarea metodelor de prognoză. IX. Prognoze asupra factorilor STEP. Cantitatea adecvată. Testarea pieţii. pregătire şi conducerea interviului.

PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Eşantionare prin metoda cotelor. indicatorul farmacistpopulaţie. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. pacienţi) III. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori.Ţelul şi strategia. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III.a oportunităţilor). Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Federaţia Internaţională Farmaceutică. Responsabilitatea managerului. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. IV. VII. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. II. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. indicatorul consum de medicamente-locuitori. Responsabilitatea proprie. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Analiza mediului de marketing. VI. pentru diferite medicamente. B. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. II. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie. Comisia de Stupefiante. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă.A. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. Aplicaţie practică. lideri de opinie. Braşov). Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. V. Vizitarea unei intreprinderi farmaceutice private (Europharm S. Responsabilitatea organizaţiei. Asigurarea socială. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. IV. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar .

Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. conservarea şi manipularea medicamentelor. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente.. Colegiul farmaciştilor. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. ustensile şi aparatură necesară . etapele de cercetare ale medicamentului nou. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. XIV. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. Organizarea controlului calităţii medicamentelor A. depozitarea şi conservarea medicamentelor. atribuţii cele mai importante. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală.N. Evoluţia bugetului sanitar. XIII.S. Drept de muncă. atribuţii. Condiţii legate de localul farmaciei III. XI.Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţia muncii. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor VII. Ord. IX.M.M. tehnica securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . Factori de consum. PROGRAMA ANALITICĂ ASEMINARIILOR I. Economia de medicamente Obiective în economia sanitară. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. Producători de materiale sanitare.nr. 2234/1994. VIII. laboratoare de control al medicamentului. VI. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară. V. Recepţia.

II.S.120/1980 IX.IV. ord. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI. IV. Introducere Structura şi funcţionarea unui calculator. Accesul la înregistrări. tipuri de date. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII. III.nr.M. Noţiuni generale privind bazele de date Instrucţiuni. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prin operaţia de inventariere XVII. 466/1979 XVI. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. Crearea unei baze de date Deschiderea unei baze de date. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. Zone de lucru. Structura bazei de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. Închiderea bazei de date.73/1969 XV. Prepararea soluţiilor sterile conf. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii XI. Modificări în baza de date: adăugarea şi ştergerea înregistrărilor. . convenţii de sintaxă. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilirea necesarului de medicamente VIII. Căutarea înregistrărilor din baza de date. Mediul FoxPro Baze de date relaţionale. variabile şi masive. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei C. editorul de texte. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. Structura şi organizarea bazelor de date.

VIII. mod de utilizare. Căutarea înregistrărilor în bază. V. mod de utilizare. formatul de afişare şi citire Comenzile de afişare-citire. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . . Modificarea structurii şi conţinutului bazei. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. Pornirea FoxPro Submeniul System. Generatorul de rapoarte. Compilarea. VI. Programarea structurată. Extragerea de informaţii statistice din baza de date.Vizualizarea conţinutului unei baze de date.“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. X. Extragerea de informaţii statistice din baza de date. Programarea structurată. XI. IX. Compilarea. Mediul FoxPro. Baze de date Sistemul de meniuri. Metode de căutare. Structura unei baze de date. Obiecte de control. Aplicaţie pentru farmacii. II.“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Salvarea şi afişarea rapoartelor. VI.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . Introducerea datelor în baza de date creată. Utilitare încorporate în mediu Generatorul de etichete. Pornirea staţiei de lucru. V. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Ordonarea unei baze de date. Vizualizarea conţinutului bazelor de date. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură. Intrare-ieşire. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică. IV. Programele de evidenţă farmaceutică Programe de evidenţă farmaceutică.elaborări PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Obiecte de control. Sortarea şi indexarea. VII. III. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Crearea unei baze de date. Utilizarea bazelor de date indexate.“Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. Help-ul. Ordonarea bazelor de date: sortarea şi indexarea. XII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS .

Programul de evidenţă farmaceutică CFS . Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială.VII. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . asministrarea unei farmacii. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . planificarea activităţii. planul de afaceri. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. organizarea unei economii. condiţia de nou angajat. modele de “roleplaying”. insuficienţa resurselor. cum măsurăm productivitatea. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. fluxul circular al activităţii economice. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. Verificarea cunoştiinţelor D. argumente pentru o buna planificare a afacerii. ce şi cât vând ? IV. calitatea şi productivitatea. oamenii şi productivitatea. XI.“Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic . pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. III. perspective. VII. legea diminuării beneficiilor.elaborări. II. lanţil dorinţă-satisfacţie. V. X. .“Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. de la aprovizionare la vânzare. dezvoltarea unui program de marketing. Programul de evidenţă farmaceutică CFS . VI. VIII. Cum.“Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. organizarea unei farmacii. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. Lucrare recapitulativă XII. evaluarea programului. IX. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. condiţii pentru economia de piaţă funcţională.“Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. analiza pieţei. Puţină economie Dorinţe şi resurse. marketingul în afaceri.

analiza consumatorilor. ce şi cât vând ? IV. calitatea şi productivitatea. analiza competiţiei. legea diminuării beneficiilor. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric. planificarea afacerii şi organizarea activităţii. marketingul în afaceri. Puţină economie Dorinţe şi resurse. promovarea vânzărilor X. competiţional. V. codul de etică al companiilor. crearea identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale. organizarea unei economii. XII. condiţii pentru economia de piaţă funcţională. asministrarea unei farmacii. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie. VII. argumente pentru o buna planificare a afacerii. condiţia de nou angajat. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. păstrarea nivelului IX. dezvoltarea unui program de marketing. insuficienţa resurselor. drepturi de proprietate. pregătirea aprovizionării şi vânzărilor. lanţil dorinţă-satisfacţie. perspective. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi. planul de afaceri. contracte. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing. oamenii şi productivitatea.VIII. de la aprovizionare la vânzare. analiza pieţei. Principii financiare de bază: necesitatea informaţiei în afaceri. VI. evaluarea programului. planificarea activităţii. . II. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă: distribuţia vânzărilor. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor. managementul şi susţinerea vânzărilor. fluxul circular al activităţii economice. proprietatea intelectuală. legea şi comerţul. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. cum măsurăm productivitatea. modele de “roleplaying”. documente de bază în contabilitate XI. III. sisteme de ânregistrare a informaţiei. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială. studiu de caz – probleme de etică şi deontologie. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Cum. tipuri de cumpărători. organizarea unei farmacii.

legea şi comerţul. drepturi de proprietate. Cererea (definiţie). Selectarea pieţelor. Familia. analiza consumatorilor. Factorul geografic. proprietatea intelectuală. promovarea vânzărilor. Stilul de viaţă. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă Distribuţia vânzărilor. Curba vieţii de familie. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Rolul specific al agentului: distribuitorul.VIII. surse instituţionale. Ciclu de viaţă a produsului. Formularea obiectivelor cercetăriie Cercetarea de birou. Funcţiile marketingului III. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. păstrarea nivelului IX. motivaţiile.Evaluarea surselor. Esenţa produsului sau serviciului. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Studiul pieţei Produsul. Clasa socială. E. Practica cercetării de birou. Riscul perceput. Marketing-mix-ul. Principii financiare de bază Necesitatea informaţiei în afaceri. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Elasticitatea cererii. contracte. Clienţii şi furnizorii. Sursele cercetării de birou: surse interne. Testarea pieţii. VI. tipuri de cumpărători. sisteme de înregistrare a informaţiei. Criterii de segmentare. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului. IV. Stabilirea unei strategii a produsului. Agenţii pieţei: cumpărătorii. analiza competiţiei. X. Produse pentru clienţii interni. Căi de informare. V. Conceptul de marketing II. Conceptul de filiere. Alţi intervenienţi. . XII. Definiţii ale marketingului. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Ocupaţia. managementul şi susţinerea vânzărilor. Factorul economic. ofertanţii. competiţional. Segmentarea pieţii. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului. codul de etică al companiilor. impulsurile. XI. Recunoaşterea problemei: nevoile. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real. documente de bază în contabilitate. Principalele concepţii ale cererii. Cultura şi puterea exemplului. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Cercetarea de marketing.

Evaluarea surselor. Programarea. XI. Metode specifice de eşantionare. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Tipuri de întrebări. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Responsabilitatea organizaţiei. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren.VII. Catalogarea. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Metode de cercetare. Compararea valorilor. IX. XIII. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I. Eşantionarea aleatorie. Medii. Responsabilitatea managerului. Indici. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Reclama. Organizare şi clasificare. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Informaţii de piaţă. Cantitatea adecvată. Negocierea. Eşantionarea sistematică. Segmentarea pieţei . Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Prognoze asupra factorilor STEP. Prognoze asupra mediului extern. Prezentarea şi redactarea. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. lideri de opinie. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Depozitarea. Tipuri de bază ale eşantionării. Controlul autenticităţii. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. XIV. Erori. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Analiza şi interpretarea. Comanda cantitativ economică. Responsabilitatea proprie. II. Eşantionarea proporţională.a oportunităţilor). Evaluarea metodelor de prognoză. XII. Utilizarea datelor procentuale. Analiza unui chestionar. Lanţul aprovozionării. Aranjarea întrebărilor. Identificarea surselor. Stabilirea necesarului. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. OTC-uri. Utilizarea tabelelor şi graficelor. pacienţi) III. Intocmirea raportului. VIII. Partea principală a raportului. Modalităţi eficiente de reclamă. Procesele de aprovizionare. pregătire şi conducerea interviului. Chestionarul. Analiza mediului de marketing. Eşantionarea. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. Etapele întocmirii unui chestionar. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. Respectarea promisiunilor. Pretestarea chestionarului. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. X. Deţinerea de stocuri şi principiile de control.

Testarea pieţii. VI. Cultura şi puterea exemplului. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Clasa socială.Evaluarea surselor. Esenţa produsului sau serviciului. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou.Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. Criterii de segmentare. Aplicaţie practică. Principalele concepţii ale cererii. Ocupaţia. Stilul de viaţă. Familia. Cercetarea de marketing. Pretestarea chestionarului. Rolul specific al agentului: distribuitorul. Tipuri de întrebări. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Agenţii pieţei: cumpărătorii. IV. Analiza unui chestionar. Sursele cercetării de birou: surse interne. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. VI. Conceptul de filiere. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. V. Riscul perceput. Căi de informare. surse instituţionale. Stabilirea unei strategii a produsului. Cererea (definiţie). Selectarea pieţelor. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Etapele întocmirii unui chestionar. VII. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. VII. Alţi intervenienţi. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. V. III. Curba vieţii de familie. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. pentru diferite medicamente. Ciclu de viaţă a produsului. Produse pentru clienţii interni. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Segmentarea pieţii. impulsurile. Practica cercetării de birou. Eşantionare prin metoda cotelor. Studiul pieţei Produsul. ofertanţii. Prezentarea şi redactarea. Elasticitatea cererii. Recunoaşterea problemei: nevoile. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. . Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. F. motivaţiile. Chestionarul. Factorul economic. Aranjarea întrebărilor. Marketing-mix-ul. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. Conceptul de marketing II. IV. Funcţiile marketingului. Factorul geografic.

Lanţul aprovozionării. X. Evaluarea metodelor de prognoză. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. IV. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Cantitatea adecvată. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. . Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Catalogarea. Stabilirea necesarului. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe. Responsabilitatea organizaţiei. Prognoze asupra mediului extern. Modalităţi eficiente de reclamă. Utilizarea datelor procentuale. Prognoze asupra vânzărilor/pieţe. pentru diferite medicamente. Compararea valorilor. Negocierea. Comanda cantitativ economică. XI. pacienţi) III. IX. Responsabilitatea managerului. Eşantionarea. Evaluarea surselor. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. lideri de opinie. Analiza mediului de marketing. Metode de cercetare. Organizare şi clasificare. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Programarea. OTC-uri. Controlul autenticităţii. Analiza şi interpretarea. Erori. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate.VIII. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Procesele de aprovizionare. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Utilizarea tabelelor şi graficelor. XIV. Reclama. Indici. II. Informaţii de piaţă. Intocmirea raportului.a oportunităţilor). Tipuri de bază ale eşantionării. Eşantionare prin metoda cotelor. Eşantionarea aleatorie. Eşantionarea sistematică. Responsabilitatea proprie. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă. XIII. Eşantionarea proporţională. Prognoze asupra factorilor STEP. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. XII. Partea principală a raportului. Respectarea promisiunilor. Medii. pregătire şi conducerea interviului. Depozitarea. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Metode specifice de eşantionare. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Identificarea surselor.

Economia de medicamente Obiectivele în economia sanitară. Recepţia.C. II. . atribuţii.M. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului.S. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient.M. 2234/1994. etapele de cercetare ale medicamentului nou.nr. Factori de consum. depozitarea ţi conservarea medicamentelor.nr. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică. IV.S. Comisia de Stupefiante. VII. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.M. indicatorul consum de medicamente-locuitori. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis.nr. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou.C.S. laboratoare de control al medicamentului. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă. Federaţia Internaţională Farmaceutică. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ III. indicatorul farmacistpopulaţie.56/1974) VII.. Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie. G. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient.S. domeniul social şi a mediului înconjurător în România. V. VI.M.V. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor (Ord. VI. VIII.F. Evoluţia bugetului sanitar. rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară. Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. Organizarea controlului calităţii medicamentelor şi a activităţii de microproducţie (Ord. Aplicaţie practică. Ord.1010/1992) I. Producători de materiale sanitare. Asigurarea socială.

ustensile şi aparatură necesară IV.nr. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X.S. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii . conservarea şi manipularea medicamentelor. Condiţii obiective (Ord. atribuţii cele mai importante. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii VII. Colegiul farmaciştilor. Prepararea soluţiilor sterile conf. XIV.M.IX. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură V. Condiţii legate de localul farmaciei III. ord. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic.nr. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă. XIII. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui XII. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice II.120/1980 IX.176&1992) în funcţionarea farmaciei de circuit închis VI. XI. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei. prospectarea spaţiilor pentru depozitarea.M. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului X. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţa muncii.S. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Drept de muncă. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor . Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilizarea necesarului de medicamente VIII. tehnice securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri pentru protecţia mediului. PROGRAMA ANALITICĂ A SEMINARIILOR I.

Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prinoperaţia de inventariere XVII. A.S. Ghid de utilizare. 1996 B. 1993 Ferencz. Cluj. Tg-Mureş.S.C. Fârşirotu Z. M.. . Editura teora.S.J. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. 1995 Levinson.R. *** .W. 1993 D.: Guerrilla Marketing Excellence. A.R. Mod de administrare” – suport de curs. Bucureşti. 1996 ***.C. Bucureşti.International Press S.M. Litografia U. 1987 Moraru.. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative XII.Med. A.H.International Press S.(1982) Formanek I.L. L. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi C. Tg. Jay Conrad: Guerrilla marketing..St. Business Tech.C.International Press S. Bucureşti. 1993 Levinson .: Guerrilla Advertising.L.A.Mureş (1977) Ord.E.M..XI.: Sistemul FoxPro pentru farmacişti. 1995 Levinson.C..E. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis XIV. Bucureşti.L.R. curs xerografiat IMF. G. Relational Database Management System. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. World Enterprises.: FoxPro. A.E. 466/1979 XVI. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr..: A Textbook of Pharmacy Management.J. World Enterprises S. 1995 Tomski. CODECS (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii. Business Tech. 1996 Levinson. Editura Microinformatica. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei 5.nr.: Guerrilla marketing attack. 1976 Cohen.:Organizarea şi conducerea farmaceutică. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Ed.Herb: Orice se poate negocia. Bucureşti.E.73/1979 XV.:Organizarea farmaceutică.S. A. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr.F. Bucureşti. World Enterprises. sponsor GSK România – “Farmacia. Dima.Junior Achievement România. 203 p. Lucrări practice pentru studenţi.: Foxbase+.J. World Enterprises. Fox Software. Business Tech. User Manual. Dima. Kogan Page Ltd. Colsseum.S.

Bucureşti. Business Tech. World Enterprises S. 1995 Levinson.Th. Kogan Page Ltd. Bucureşti..R.Herb: Orice se poate negocia.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar.S.1993 Kotler.: Guerrilla Advertising. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii..: Guerrilla marketing attack.1989 Luca.. A. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.: A Textbook of Pharmacy Management. 1976 Cohen.E.S. 1995 Tomski..E. 1993 Levinson . 1996 Dubois.R.J.Speh: Business Marketing Management. Business Tech.C.Economică. Bucureşti.International Press S. 1996 Levinson.H. Oscar Print.Philip: Managementul marketingului.: Guerrilla Advertising..J. 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii. Business Tech. Ed. Pierre-Louis. Iaşi. Ed. 1996 F. A.Philip: Managementul marketingului.W.S. Bucureşti. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional.H. A.Herb: Orice se poate negocia..Gabriel -Petru: Management general.L.R. World Enterprises.J. Ed. 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii.R. Bucureşti.E.R. A. 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional. 1995 Tomski.Teora.E. 1997 Tomski.Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar. UNCTAD/GATT.: Guerrilla Marketing Excellence. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional.International Press S. 1995 Levinson. A. 1993 Levinson . Bucureşti. Ed. Ed. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere). Bucureşti. Ed.International Press S.C. World Enterprises.1989 Hutt. Business Tech. 1996 Dubois.L. The Dryden Press. Bucureşti. World Enterprises. Ed.: A Textbook of Pharmacy Management.S.C. UNCTAD/GATT.Teora. Bucureşti. Business Tech. Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere).1976 Popescu.A.W.1993 Kotler.J.IV.Medicală.H. Ed.L.1976 Popescu.International Press S..: A Textbook of Pharmacy Management. Kogan Page Ltd.E.Gabriel -Petru: Management general.L. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S. Ed. 1997 Tomski.S.S.C.Speh: Business Marketing Management.Fundaţiei CHEMAREA. A.C.W.. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S.Fundaţiei CHEMAREA.Jolibert: Marketing-teorie şi practică.. Kogan Page Ltd. The Dryden Press.E. 1995 Levinson. Ed. Bucureşti. Jay Conrad: Guerrilla marketing. Bucureşti.L. Colsseum. A.W. Oscar Print. Editată de Centrul de Comerţ Internaţional.1989 Hutt. World Enterprises..IV.Michael D.Medicală. Jay Conrad: Guerrilla marketing. A. Pierre-Louis..: A Textbook of Pharmacy Management.Th.J. World Enterprises.1989 Luca.Economică. 1995 Levinson. Colsseum. Bucureşti. Iaşi.C.C. Bucureşti.H.E.W.E.Jolibert: Marketing-teorie şi practică.: Guerrilla marketing attack. 1996 .International Press S. A.W.S.A. 1976 Cohen.Michael D. World Enterprises S. Kogan Page Ltd.

curs xerografiat IMF.Med.S. Ed.R.St. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.. I II Semestrul E.nr. I II Semestrul F.Mureş (1977) Ord. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Business Tech. I II Semestrul C. I II Semestrul D. 1996 G.Levinson. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. I II Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii 1 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 3 Număr credite 1 Număr credite 3 Număr credite 3 Număr credite 2 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - . 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi 6. I II Semestrul B. Bucureşti.M. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.J.(1982) Formanek I.E.L. STAGII. A.C.:Organizarea şi conducerea farmaceutică. I II Semestrul G.S.:Organizarea farmaceutică.International Press S. World Enterprises.: Guerrilla Marketing Excellence. Fârşirotu Z. Tg.

1. DISCIPLINA: TOXICOLOGIE GENERALĂ ŞI INDUSTRIALĂ A. Toxicologie generală şi industrială - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Biofarmacie şi farmacocinetică - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Toxicologia mediului - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Toxicologie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof.dr. Kincses Ajtay-Mária Asist.drd. Croitoru Mircia-Dumitru 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. B. C. D. Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie

4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Toxicologie generală Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor toxice. Tipuri de intoxicaţii . Doze toxice. Doze letale. Concentraţiile maxime admise a substanţelor toxice în atmosferă. Direcţiile principale ale toxicologiei contemporane. Comportarea toxicilor în organism (toxicinetica). Patrunderea, absorbţia, distribuţia, depozitarea, acumularea substanţelor toxice în organism. Biotransformarea (metabolizarea) şi eliminarea xenobioticelor. Acţiune substanţelor toxice asupra organismului (toxicodinamia). Acţiunea toxicilor la nivel de ţesut, organ, aparat, sistem. Acţiunea toxicilor la nivel celular, molecular. Factori determinanţi ai toxicităţii: factori dependenţi de substanţă, factori dependenţi de organism, factori dependenţi de mediu. Combaterea efectelor toxice. Profilaxia intoxicaţiilor. Tratamentul intoxicaţiilor acute (măsuri de prim ajutor, antidoturi). Tratamentul intoxicaţiilor cronice. II. Toxicologie specială TOXICI INDUSTRIALI. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR DE NATURĂ GAZOASĂ.Oxigenul. Ozonul. Hidrogenul sulfurat. Dioxidul de sulf. Hidrogenul seleniat şi hidrogenul telurat. Amoniacul. Oxizii de azot. Toxicologia halogenilor: fluor, clor, brom, iod. Fosforul, hidrogenul fosforat (fosfina). Hidrogenul arseniat (arsina). Compuşii oxigenaţi ai arsenului. Hidrogenul stibiat. Stibiul. Carbonul. Oxidul de carbon. Dioxidul de carbon. Aerul viciat. Oxiclorura de carbon (fosgen). Acidul cianhidric. Gaze de luptă. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR MINERALE. Siliciul. Borul. Beriliul. Cromul. Manganul. Cobaltul. Nichelul. Carbonatul de nichel. Cuprul. Argintul. Cadmiul. Mercurul şi compuşii organomercurici. Taliul. Plumbul şi tetraetil plumbul. Bismutul. Alcalii caustici. Acizii corozivi. Acidul oxalic. Acidul picric. Oxidanţii minerali. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR ORGANICE VOLATILE.

Hidrocarburile alifactice. Hidrocarburile aromatice: benzenul, toluenul, xilenii. Naftalenul, hidrocarburile policiclice aromatice. Hidrocarburile alifatice halogenate: clorura de metil, cloroformul, tetraclorura de carbon. Derivaţii cloruraţi ai etanului. Tricloretilena. Alte hidrocarburi alifactice halogenate. Alcooli. Alcoolul metilic, alcoolul etilic. Etilenglicolul. Fenolul. Aldehidele: formaldehida, acetaldehida. Cetonele: acetona. Eterii: eterul etilic. Esterii. Nitroderivaţi alifatici. Aminoderivaţii alifactici. Nitrobenzenul. Anilina. Compuşii organici cu azot cancerigeni (4amonofluorenul). Sulfura de carbon. III. Toxicologia substanţelor medicamentoase Medicamente cu acţiune la nivel SNC. Hipnotice: derivaţii barbiturici. Neuroleptice: derivati de fenotiazină, reserpina, derivaţi de butirofenonă. Tranchilizante: carbamaţi, benzodiazepine. Psihoanaleptice: antidepresive triciclice, IMAO. Excitanţi corticali: alcaloizii purinici. Excitanţi medulari şi bulbari: stricnina, picrotoxina. Anticonvulsivante. Analgezice antipiretice şi antiinflamatoare (antiinflamatoare nesteroidiene AINS). Derivaţi ai acidului salicilic, derivati ai p-aminofenolului. Derivaţi ai pirazolului. Derivaţi ai acidului chinolin-4carboxilic. Derivaţi ai acidului fenilacetic. Compuşii de aur. Anestezice locale. Anestezice locale de sinteză. Medicamente cu acţiune la nivelul SNV. Medicamente cu acţiune asupra sistemului colinergic. Medicamente M-colinomimetice: muscarina, pilocarpina. Medicamente N-colinomimetice si litice: nicotina. Medicamente anticolinesterazice: ezerina. Medicamente M-colinolitice: atropina, hiosciamina, scopolamina. Blocanţi neuromusculari: curara. Medicamente cu actiune asupra sistemului adrenergic. Medicamente adrenolitice: alcaloizii din ergot. Medicamente adrenomimetice. Alte medicamente. Glicozide cardiotonice: glicozide digitalice. Medicamente antimicrobiene şi antiparazitare. Sulfamide antimicrobiene. Antituberculoase. Izoniazida. Antimalarice: chinina, antimalarice de sinteză. Medicamente antitumorale. Toxicologia drogurilor. Psihodisleptice: substanţe halucinogene de origine naturală cu azot in moleculă. Mescalina. Substaţe halucinogene de sinteză. Dietilamida acidului lisergic (LSD). Psihostimulante: cocaina, efedrina şi derivaţi ai amfetaminei. Substanţe halucinogene de origine naturala fără azot în moleculă: tetrahidrocanabinolul (THC). Analgezice narcotice. Opiul. Morfina. Derivaţi ai morfinei şi înlocuitorii sintetici. IV. Toxici speciali Toxine: zootoxine, fitotoxine. Toxine din plante superioare: colchicina, aconitina. Micotoxine produse de ciuperci otrăvitoare (Macromycetae). Pesticide. Insecticide: insecticide organoclorurate, insecticide organofosforice (IOP). Insecticide dinitrofenolice. Insecticide carbamice. Erbicide. Rodenticide. Fungicide. Alte substanţe: materiale plastice. Detergenţi. Aditivi alimentari. Substaţe toxice de luptă. Toxicologia substanţelor radioactive (radiotoxicoligie). Plante toxice. Plante ornamentale toxice. Cosmetice. Substanţe casnice, detergenţi, substanţe de curăţire. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.

III. Analiza toxicilor de natură gazoasă Oxidul de carbon. Acetilena. Amoniacul. Oxizii de azot. Hidrogenul sulfurat. Bioxidul de sulf. Hidrogenul fosforat. Fluorul. Clorul. Schema pentru identificarea principalelor gaze toxice. IV. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Sulfura de carbon. Etanolul. Metanolul. Acidul cianhidric. Acetona. Etilenglicolul. Fenolul. Benzenul. Determinarea indicelui de sulfat din urina. Anilina. V. Identificarea toxicilor necunoscuţi VI. Redactarea unui buletin de analiză VII. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică a arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, manganului, plumbului, cuprului. VIII. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului salicilic şi a fenacetinei; izolarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor analgezici, antipiretici. Analiza toxicologică a acidului picric, acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor benzodiazepinici, derivaţilor fenotiazinici, derivaţilor sulfonamidici. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologica a cafeinei, alcaloizilor din opiu, veratrinei, stricninei, brucinei, chininei, nicotinei. Izolarea, identificarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologică a atropinei. Izolarea şi determinarea cantitativă. IX. Analiza pesticidelor Derivaţi organocloruraţi (DDT, 2,4-D). Separarea cromatografica în strat subţire. Analiza toxicologica a parationului şi dinitroortocrezolului. X. Identificarea toxicilor necunoscuţi de natura minerală şi organică nevolatilă. Lucrare recapitulativă B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Partea introductivă Scurt istoric. Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea. Bioechivalenţa. Metode de evaluare a biodisponibilităţii in vivo. Biodisponibilitatea ca termen de comparare a eficienţei terapeutice. II. Factorii fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea Solubilitatea, viteza de dizolvare , structura chimică, pH-ul, gradul de ionizare (pKa), coeficientul de partiţie, gradul de dispersie, polimorfismul, hidratare, solvatare. Ecuaţia lui Hammett; modelul Hansch. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare. III. Modelarea in vitro. Determinarea biodisponibilităţii in vivo Determinarea vitezei de difuzie transmembranare, t 1/2, Vd, Ke, Ka. IV. Factori tehnologici care influenţeaza biodisponibilitatea

Interacţiunea formă farmaceutică-efect biologic. Corelarea rezultatelor obţinute. pesticide) V. C. Corelarea rezultatelor obţinute cu cele in vivo. Evaluarea riscului în mediu. LOAEL. Interpretarea rezultatelor (timpul de injumătăţire. Prospectarea de noi forme medicamentoase. Administrarea unei singure doze per oral. gaze. Caracterizarea relaţiei dozărăspuns . Determinarea factorilor farmacocinetici. Determinarea concentraţiilor admisibile în mediu şi a dozelor de prag(NOAEL. Vd etc. Constituirea curbelor de eliminare cumulativă. IV. Modelarea proceselor de mişcare ale substanţelor în mediu III. Poluanţii din apă şi sol(metale. Poluanţii atmosferici. prafuri IV. III. II. Modelarea in vitro a difuziei şi absorbţiei transmembranare Modelul tricompartimentat Swintosky. Determinarea ASC-ului. transportul şi soarta substanţelor chimice în mediu II. Bazele toxicologiei mediului. prin membrană biologică. span) Determinarea parametrilor farmacocinetici. CMA) VI. farmacocinetic mono şi PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. V. vapori. Interpretarea rezultatelor. Clasificarea poluanţilor. Modelul bicompartimentat la administrare intra şi extravasculară. Modelarea absorbţiei in vivo.Substanţe auxiliare care favorizează solubilizarea şi/sau dezagregarea. Sursele. Noţiuni de bază ale farmacocineticii Principalii parametrii farmacocinetici. Calculul vitezelor de difuzie in cele trei compartimente. Recoltarea materialului biologic. Căile de transformare ale substanţelor chimice în mediu. Evaluarea riscului ecologic asupra sănătăţii. Caracterizarea riscului. Determinarea constantei vitezei de absorbţie a unei substanţe active prin membrana biologică (membrana duodenală de cobai). Modelarea absorbţiei in vitro în prezenţa unor substanţe auxiliare care măresc solubilitatea (tween.). solvenţi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Calculul parametrilor farmacocinetici în modelul farmacocinetic deschis monocompartimentat Studii in vivo.

Toxicologia substanţelor fitofarmaceutice (pesticide). Toxicologia medicamentului (AINS. Toxicinetică: absorbţia. Toxici minerali (plumb. Legea protecţiei mediului din România (137/1995). mercur. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Regimul privind asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii surselor de radiaţii VI. Clasificarea intoxicaţiilor. distribuţia. VI. Principii şi dispoziţii generale III. antidepresive).PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. glicozide cardiotonice. arsen. VIII. Hidrogenul sulfurat. Regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase IV. acidul cianhidric. V. derivaţi halogenaţi hidrocarburilor alifatice. hidrocarburi aromatice. IV. Regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor V. Caracterizarea lor generală. Oxidul de carbon. IX. proprietăţi fizico-chimice). Gaze de luptă. Oxizii de azot. Definiţia intoxicaţiei şi a substanţelor toxice. Toxicologia ciupercilor otrăvitoare. Aspecte actuale ale toxicologiei moderne. Factori care influenţează efectele toxice (doza. Toxicologia drogurilor. cadmiu) Toxici caustici. Toxici gazoşi. II. VII. Noţiuni generale de toxicologie. X. III. bariu. Evaluarea calităţii mediului înconjurător D. fenotiazine. Toxici volatili: alcooli. Toxicomanii. Scurt istoric. ai . Introducere. Sistemul de management al protecţiei medului II. Evaluarea pericolului. nitro şi aminoderivaţi. metabolizarea şi eliminarea.

. 2002 Olinescu R. Intern.: Mergek es ellenszerek. Budapest. Milano.: Toxicologie clinică.: Handbook of Poisoning. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A.: Toxicologic Emergencies. derivaţilor benzodiazepinici.M. DNOC. Univ.: Analytical Methods in Toxicology. Tehnică. cuprului. Dreistack M. Litografia UMF Tg. Schafer S. 1993 Marquard M. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer. Ed. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. Bucureşti. The bassi science of poisons.: Munkaegeszsegtan. 1987 Desi I. Litografia UMF Tg. II. Ed. 1997 Bălălău D.D. Bucureşti. Mureş. Ed.G. Goldfrank M. Acetona.: Toxicologie. plumbului. Med. Cloroform. Analiza toxicologică a mercurului.. chininei. Baconi D.. Spektum Verlag Heidelbeg.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite.. USA. 1993 Kincses Ajtay M. 1994 Lewis R.. Analiza toxicologică a arsenului.p. 1998 Stahr H. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. 1982 Bozza Marrubini M. zincului.D. Analiza toxicologică a strichninei. Appleton-Lange. IV. şi colab.a.. 1997 Ungvary GY.PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.: Toxicologie generală.: Radicali liberi în fiziopatologia umană. Kincses Ajtay M. Etanolul. Monea M. Fenolul. „Iuliu Haţegan”. Bucureşti.G.V. derivaţilor barbiturici. New York. Didactică şi Ped. Technoplast..: Gyakorlati taxikologia. Identificarea toxicilor necunoscuţi din grupele studiate 5. III. Appleton Century Crafts. Analiza toxicologică a acidului salicilic. derivaţilor sulfonamidici. Laurenzi R. 2000 Voicu A. Miniszterium. Bucureşti..: Toxikologia. OEMF s. New York.: Toxicology. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor benzodiazepinici. Formaldehida.D. Medicina. 1988 Robert H. Albatros. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier.: Toxicologie. Budapest. 1992 Monea M. Ed. Cotrău M. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii.. Mureş. Cluj-Napoca.: Lehrbuch der Toxicologie. Wiley Publication. 1989 Fabian F. Budapest. New York. Budapest. 2001 Klaassen C. Berlin. Medicina. Analiza toxicologică a acidului oxalic. 2001 Loghin F. V. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera industrială. arsenului. bismutului. Szocialis es Eu. 1994 . VI. Ed.: Intoxicazioni Acute. Metanolul. Ed. Medicina Konyvkiado.

Lea. Monea M. Dacia Cluj. Medicală. Balaysi J.A. Medicina. şi colab. Liberman H. Buletin informativ privind cereri de autorizare de punere pe piaţă.: Mergek es ellenszerek.: Igiena. Didactică şi Ped. 3 C. Budapest. Med. 2001 Loghin F. 2001 Kincses-Ajtay M. nr. 2/18. OEMF s. 2002 Olinescu R. Ed. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ. Appleton-Lange.1999 Roman L. Ed. USA. vol. 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ.. Szocialis es Eu.. Farmacia. Oxford University Press.: Igiena. p.. Agenţia Naţională a Medicamentului..: Free radicals. Berlin. 2000 Voicu A.. Ed.: Toxicologie generală. Baconi D. Med.2000... Albatros. Mureş. Budapest.D.V. 1988 Robert H. Kelly F.: Validarea metodelor de analiză şi control. 1994 Lewis R. Ferencz L. 1997 B. 2001 Klaassen C. Kelly F.. Cluj-Napoca. 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia. Appleton Century Crafts. Ed.p. Săndulescu R. 1998 Stahr H. vol. Univ. nr. Spektum Verlag Heidelbeg.. Tehnică.: Toxicologie.: Toxicologie clinică. 1987 Desi I.A.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. New York. Lito. New York. 1997 Ungvary GY.: Gyogyszertervezes alapjai.. 1996 Bălălău D. Mureş. Farmacia. 5. Dudutz GY.: Tehnologie farmaceutică industrială.a. XLVIII. Litografia UMF Tg. Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr.. New York. 1993 Kincses Ajtay M.. 1994 Punchard N. Bojiţă M. Laurenzi R. 1988 Popovici A. Ed. XLVIII. nr.: Toxikologia. Ed.. Technoplast.A. 1982 Bozza Marrubini M.: Toxicologic Emergencies. Goldfrank M.G. Litografia UMF Tg. Intern. Oxford University Press. Schafer S. Mirton Timişoara. Bucureşti.J. UMF Bucuresti.T. Milano. 5.G. Medicina Konyvkiado.: Munkaegeszsegtan.: Free radicals.: Intoxicazioni Acute. 1989 Fabian F. 2001. Bucureşti. Ed. Bucureşti. Dreistack M. Ed. A practical approach. Miniszterium. Agentia Natională a Medicamentului. 1996 . Prokardia. Budapest. Bucureşti. Bucureşti.: Analytical Methods in Toxicology.: Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice... Medicina. Ed. „Iuliu Haţegan”. 1997 Bălălău D.: Toxicologie.: Gyakorlati taxikologia. 1992 Monea M. 5-16 Mănescu S.D. Ed.: Toxicology.: The tehory and practice of industrial pharmacy.02.M. 5-16 Mănescu S.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite.: Handbook of Poisoning. Attwood D. Bucureşti. 1993 Marquard M. Febiger Philadelphia. Târgu Mureş.. Cotrău M.. Medicală.D. Wiley Publication. Palgrave New York.: Physichemical principles of pharmacy.. 1988 Lachmann L. The bassi science of poisons.Punchard N. p.: Radicali liberi în fiziopatologia umană. Leucuţa S.2000. Bucureşti 1988 XXX. Budapest. 1976 XXX.: Lehrbuch der Toxicologie. Ed. Kincses Ajtay M.J. A practical approach. 1999 Florence A.

NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Dreistack M.: Handbook of Poisoning. Appleton-Lange. I II Semestrul C. Szocialis es Eu. Bozza Marrubini M. Laurenzi R.p. Mureş. 1992. 1989. UMF Bucuresti.. Kincses AJTAY M. Ed. USA.: Toxicologic Emergencies. Mureş.: Mergek es ellenszerek.: Toxikologia..G. 1987. OEMF s. 1998...: Intoxicazioni Acute. Litografia UMF Tg.a. I II Semestrul B. Cotrău M. Goldfrank M.: Toxicologie. Didactică şi Ped. Milano. New York.M. Monea M.: Gyakorlati taxikologia. Robert H. 1994. Desi I. Stahr H. NUMĂRUL DE ORE DE CURS.. Budapest. 1997 D. Budapest. Bucureşti. Litografia UMF Tg. Medicina Konyvkiado.. Lito.: Analytical Methods in Toxicology. Appleton Century Crafts.. 1998. New York.D.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. Kincses Ajtay M.: Toxicologie. Miniszterium. 1982. Monea M.Bălălău D. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. STAGII. 6. I II Semestrul D.D. Lewis R. Fabian F. şi colab. 1993. 1993. Wiley Publication. I II Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 Număr credite 4 4 Număr credite 3 Număr credite 2 Număr credite 5 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen - . PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.

anul III Facultatea de Farmacie. relaţii structură-activitate. specializarea Farmacie. forme farmaceutice oficinale. Kelemen Hajnal Asist. Medicamente de uz veterinar . D. locul în planul de învăţământ. Regulile IUPAC privind reprezentarea structurilor la substanţe medicamentoase. E. specializarea Asistenţă de Farmacie. Nomenclatura DCI la substanţe medicamentoase. proprietăţi fizico-chimice şi biologice. C. Principii la cercetarea şi prospectarea medicamentelor. Hancu Gabriel Prep. Gyéresi Árpád Conf. organotrope) . În tratarea materialului sunt abordate pentru fiecare capitol: metode generale de obţinere. B. Székely Pál 3. B. Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională 4.dr.anul III Facultatea de Farmacie.Antiseptice şi dezinfectanţi cu conţinut de clor şi iod III. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A.dr. II. DISCIPLINA: CHIMIE FARMACEUTICĂ A. E.anul IV Facultatea de Farmacie. D. permanganatul de potasiu .anul II Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie.drd. F. specializarea Farmacie. Noţiunea de substanţă medicamentoasă. Introducere Obiectul chimiei farmaceutice. Stereochimia substanţelor medicamentoase . Chimie farmaceutică (medic. Chimie farmaceutică (chimioterapie) . STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. modul de prezentare: specialităţi. Clasificarea în sistemul ATC. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Norme de calitate de bază: Farmacopeea Română şi Farmacopeea Europeană. F.1. optimizarea proprietăţilor biofarmaceutice. specializarea Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. relaţiile cu celelalte discipline de bază şi de profil. Chimie farmaceutică . 2.anul II Facultatea de Farmacie. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.anul IV Facultatea de Farmacie. Compuşi oxinegaţi: peroxidul de hidrogen şi înlocutorii. C.drd. Medicamente de uz veterinar .

kanamicina şi analogi de semisinteză: tobramicina. XV. glicerol. VI. spiramicina. clorură de decaliniu. trifenilmetan şi acridină cu acţiune antiseptică XI. neionici X. N4-acilate şi azoderivaţi de tip analog şi prodrug. propilenglicol. ureidopeniciline. terpenoide. asocieri cu sulfamide. oleandomicina. Derivaţi ai 2. cefalosporine de noi generaţii. Cefalosporine de semisinteză rezistente la beta-lactamază. mecilinam. Antiseptice buco-faringiene: ambazonă. Inhibitori ai betalactamazei. sulfamide N1 -acilate. de uz oral.4diaminopirimidinei. Polipeptide: polimixinele B şi E. Cefamicine. Derivaţi de oxacefem. săruri.IV. alţi compuşi XII. bacitracina. Macrolide nepolienice. halogeno. Cloramfenicol: esteri şi analogi. Antiseptice urinare: derivaţi de nitrofuran. carbenicilină. Antileproase . Detergenţi: cationici. amfoterici. Eritromicina. Tetracicline de semisinteză cu T/2 prelungit. V. Acizi fenoli. Compuşi anorganici şi organici ai unor metale utilizaţi ca antiseptice – dezinfectante. Oxazolidinone: cicloserina şi derivaţi. Antimicobacteriene Tuberculostatice majore şi minore. Tetracicline: Tetracicline de biosinteză (dirijată). Sulfamide Sulfanilamida. gaiacolul şi derivaţi. Etanol. inhibitori ai dihidrofolat-reductazei. gentamicina. peniciline hidrofile cu spectru larg: aminopeniciline. mafenid. peniciline de semisinteză: rezistente la sucul gastric şi rezistente la sucul gastric şi beta-lactamază. Derivaţi de fenotiazină. XVI. Cefalosporine. acid nalidixic şi derivaţi de chinolonă XIV. Rezorcinol. săruri şi esteri ai acestora IX. sisomicina. prodruguri hidrosolubile. Aminoglicozide (aminociclitoli) cu aglicon streptidinic: streptomicina şi derivaţi şi cu aglicon desoxistreptaminic: neomicina şi paromomicina.şi alchilfenolii VII. Peniciline de biosinteză. Formaldehida şi derivaţi VIII. gramicidina. tirotricina. Monobactame. Antiseptice intestinale: derivaţi halogenaţi ai 8-hidroxichinolinei şi ai nitrofuranului cu absorbţie redusă XIII. False macrolide: rifamicine. esteri şi săruri şi noi derivaţi. N1 substituite cu resturi heterociclice pentaatomice. analogi şi prodruguri cu proprietăţi biofarmaceutice optimizate. Antibiotice Beta-Lactamine: Peniciline.

citozina. IV. XXI. acizi carboxilici. derivaţi organici ai arsenului. XX. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. befeniu. XXII. XVIII. antimetaboliţi. antihelmintice. oxid galben de mercur. Nucleozide din a doua generaţie: ribavirina şi analogi.acizi fenolici şi săruri. buclosamid. niridazol. Criteriile de calitate impuse substanţelor medicamentoase. cercetarea purităţii. coloranţi. XIX. Agenţi antivirali utilizaţi în SIDA. tiocarbanilide.8-). Controlul calităţii (purităţii) substanţelor medicamentoase III. Antiamoebiene lumenale: derivaţi ai fenantrolinei. alcooli. etc. metenamină. Derivaţi de aminochinolină (4-. amfotericină. antibiotice. Interferoni. compuşi de bor). sulfonamide. moroxidina . antibiotice. Active asupra trematodelor: derivaţi de tioxantenă. Antiamoebiene Antiamoebiene tisulare. Antivirale Antivirale cu structuri diferite: amantadina. haloacetamide. natamicină. Antimicotice Antibiotice: griseofulvină. arabinonucleozide şi analogi. Antihelmintice Active asupra nematodelor: piperazina şi derivaţii. Antimicotice de sinteză: derivaţi de imidazol. metronidazolul. Pirviniu. macrolide polienice: nistatină. compuşi metalici. derivaţi de benzimidazol. complecşi ai platinei. benzimidazol. alcaloizi inhibitori ai mitozei. determinare cantitativă: compuşi anorganici (peroxid de hidrogen. antituberculoase. alţi compuşi. hormoni şi alte citostatice.4-diaminopirimidină. Antitumorale Alchilante. pirantel. de biguanidină şi de 2. Soluţii etalon şi utilizarea lor. fenoli.XVII. de 9-aminoacridină. Antitrichomonazice şi antilambliazice Derivaţi de 5-nitroimidazol.etc . compuşi halogenaţi. Antimalarice Chinina şi derivaţi. antimalarice. Prepararea unor substanţe medicamentoase Iodoform. XXIII. acid undecilenic. Emetina şi derivaţi. . Nucleozide din prima generaţie: idoxuridina. levamisol. Analiza monografică a substanţelor medicamentoase oficinale Identificare. Active asupra cestodelor: niclosamida. Metodele generale de analiză prevăzute de farmacopee II. tinidazolul şi analogi de structură . praziquantel.

Recunoaşterea moleculară a chiralităţii (entomeri. Metabolizare. Anticonvulsivante (antiepileptice) Derivaţi barbiturici. derivaţi oxazolidindionă. Metode chiroptice VII. Chiralitatea moleculară IV. Metode de separare a stereoizomerilor: derivatizarea. III. Stereospecificitatea receptorilor XII.B. II. toxicitate stereoselectivă C. Diverse alte structuri. utilizarea selectorilor chirali IX. Configuraţie – conformaţie III. indice endismic) XI. Anestezice generale Anestezice de inhalaţie. distomeri. Anestezice generale de uz intravenos. Structuri diverse. derivaţi barbiturici. Benzodiazepine. Sedative şi hipnotice Bromurile. Consecinţe farmacodinamice şi farmacocinetice ale stereoizomeriei XIII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Miorelaxante centrale Eteri ai glicerinei. IV. Chiralitatea substanţelor medicamentoase X. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Psihofarmaconii . esteri carbamici. Diverse alte structuri. Aldehide halogenate. Enantiomerie – diastereomerie V. V. derivaţi ai benzoxazolului. hidantoine. de piperidin-dionă. Puritatea enantiomeră (puritatea optică) VI. conversie) VIII. succinimidă. Derivaţi acilaţi de uree. Fundamentarea teoretică a stereochimiei II. Adjuvante ale anesteziei (agenţi folosiţi în neuroleptanalgezie). Metode de obţinere a stereoizomerilor (sinteze asimetrice.

XI. pilocarpina. Substanţe hipocolesterolemiante şi antiateromatoase. Diverse alte structuri. Blocante neuromusculare (curarizante) Tubocurarina şi analogi de sinteză cu proprietăţi relaxante musculare. derivaţi de benzodiazepină. XIV. fenilciclohexanol. piperidină.Neuroleptice: alcaloizi (reserpină). XII. Compuşi de sinteză: derivaţi de morfinan. Vasodilatatoare: vasodilatatoare coronariene.C. compuşi de sinteză. derivaţi de chinazolină. Parasimpatomimetice (colinergice) Acetilcolina şi analogi. Antiaritmice. Antihipertensive: blocante ale . H 1. ai anilinei. Inhibitori ai DOPAdecarboxilazei şi ai M. Compuşi de sinteză din categoria esterilor şi amidelor. XIII . VI. Anestezice locale Cocaina. scopolamina). Inhibitorii degranulării mastocitelor. Stimulente ale circulaţiei periferice. Simpatomimetice (adrenergice) Derivaţi de fenilalchilamină. Reactivatori ai colinesterazei.). X. Anticolinesterazice: fizostigmina şi analogii de sinteză. Anxiolitice (tranchilizante): esteri ai acidului carbamic. Substanţe medicamentoase cu acţiune cardiovasculară Tonice cardiace: glicozide cardiotonice. derivaţi de imidazol şi alţi compuşi. Compuşii de litiu. Substanţe medicamentoase cu acţiune excitantă asupra S. Derivaţi ai acidului (hetero)aril-acetic. derivaţi şi alţi compuşi de sinteză. XV. Alte structuri. benzomorfan. Antialergice Histamina şi antihistaminice Antiserotoninice. resp. dibenzoxepină. codeina şi derivaţi. derivaţi organo-fosforici. dibenzocicloheptadienă. cu acţiune dopaminergică. Analgezice Analgezice narcotice: morfina. oxicami.A. vasodilatatoare periferice. Analgezice antipiretice (şi antiinflamatoare-AINS): derivaţi ai acidului salicilic. derivaţii de fenotiazină şi analogi de structură. VII. Parasimpatolitice (colinolitice. IX. ai pirazololului.O. dihidroantracen. etc. XVII. XVI. Antagoniştii benzodiazepinelor. Antidepresive Tricilice (derivaţi de dihidrodibenzazepină. Anxiolitice cu structuri diverse. Neurosimpatolitice.O. Encefaline şi endorfine. Alţi compuşi. spasmolitice neurotrope) Alcaloizi tropanici (atropina. Antiparkinsoniene Cu acţiune anticolinergică. Simpatolitice (adrenolitice) Alfa-adrenolitice naturale (alcaloizi din cornul de secară) şi derivaţi de semisinteză.A. Diverse alte structuri. derivaţi ai difenilmetanului . difenilmetan. Derivaţi ai butirofenonei şi structuri înrudite.N. Inhibitori specifici ai ciclooxigenazei-2. Beta-adrenolitice: derivaţi ai ariloxipropanolaminei. acid fenamic.-propionic. Inhibitori ai M. VIII.

vitamine. anticoagulante de sinteză. Specificul medicamentelor de uz veterinar (formă. III. XIX. Prevederile Farmacopeei Europene privind monografiile cu produse de uz veterinar Analize . polarimetrice. Antidiabetice orale (sulfonamide. Agenţi antianemici folosiţi în anemiile feriprive megaloblastice. cale de administrare) Păstrarea şi evidenţa medicamentelor veterinare cu regim special. XX. cromatografice. Reglementarea regimului de producere. Substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator Antitusive şi expectorante XXIII. XXII. Timpul de aşteptare după folosirea medicamentelor de uz veterinar II. XXI. esteri. antagonişti ai receptorilor angiotensinei II. aminoacizi. derivaţi de xantină. salicilamidă. pirazolone. Substanţe de contrast şi substanţe folosite în explorări funcţionale PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. antagonişti ai aldosteronei. Medicaţia hipoglicemiantă Insulina. Prepararea unor substanţe medicamentoase: Salicilat de metil. antifibrinoliticele. fibrinolitice. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. derivaţi ai biguanidului şi alţi compuşi). spectrofotometrice. XVIII. Venotonice: produşi naturali şi de sinteză. circulaţie şi comercializare a medicamentelor de uz veterinar. Inhibitori ai motilităţii digestive. glucide. D. doză. diferenţieri Analiza sistematică a substanţelor medicamentoase necunoscute. II.canalelor de calciu. Analize monografice (calitativă şi cantitativă) a substanţelor medicamentoase oficinale în farmacopee Derivaţi barbiturici. Înlocuitori de plasmă. fenotiazine. Anticoagulantele: heparina şi analogi. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv Stimulente ale secreţiei digestive. refractometrice. etc. Stimulente ale motilităţii digestive. Inhibitori şi inactivatori ai secreţiei digestive. Substanţe cu proprietăţi diuretice Sulfamide diuretice şi alţi derivaţi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. alcaloizi. Analize recapitulative pe grupe de substanţe. benzocaină. Antiagregante plachetare. amide. Substanţe cu acţiune asupra sângelui Coagulante: vitaminele K.

Aldehide şi acizi fenolici. antimicotice. Analgezice şi antiinflamatoare XIV. fenoli ). Antiseptice utilizate în infecţiile localizate la nivelul mucoaselor (antiseptice bucofaringiene. Nomenclatura ( DCI. Medicaţia sistemului nervos XIII. Premixurile.III. zinc oficinali în F. intestinale ). oxidanţi: peroxid de hidrogen.R.R. Medicaţia antimicotică VIII.Chimioterapice cu specificitate limitată ( antimicobacteriene.) VII. Medicaţia aparatului urogenital XII. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Medicaţia metabolică. cloramfenicol ) IV. Medicamente simptomatice .X. X. tetracicline. Farmacoterapie veterinară. antibiotice. II. III. Dezinfectante. aluminiu. antivirotice. Medicaţia căilor respiratorii XI.şi endo paraziţilor la animale (de rasă. Medicamente cu acţiune asupra hematopoezei şi asupra sistemului cardiovascular E. Principalele boli ale animalelor de rasă. Zoonoze IV. Noţiunea de substanţă medicamentoasă – norme de calitate după F. Compuşi hidroxilici ( alcooli. Introducere: Obiectul chimiei farmaceutice. cloramine. aminoglicozide. urinare. Coloranţi şi detergenţi. permanganat de potasiu. IUPAC ) şi clasificarea substanţelor medicamentoase în sistemul ATC. Substanţe medicamentoase cu acpiune antiseptică şi dezinfectantă Halogeni şi compuşi halogenaţi: iod ( şi iodoform ). domestice) VI. Chimioterapice antibacteriene (sulfonamide. Chimioterapice Sulfonamide bacteriostatice. etc. exotice V. antihelmintice. Compuşi de argint. domestice. Substanţe utilizate în combaterea ecto . mercur.X. Medicaţia aparatului digestiv IX. antiprotozoarice. Antibiotice ( penicilina. antineoplazice ) V. cefalosporine. Elemente de patologie veterinară. Biostimulatori. macrolide.

VIII. Antihistaminice H1 şi H2 IX. halogenuri alcaline şi alcalino-pământoase. Coagulante şi anticoagulante. Farmacopeea – cod de calitate a substanţelor medicamentoase II. alcaloizi. Hipolipemiante.Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice.R.R. fosfaţi etc. spectrofotometrice. Substanţe folosite în scop diagnostic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. antibiotice.R.) VI. sulfonamide. VII. VII. Determinarea solubilităţii.X. . derivaţi de pirazol.X. fenoli. X. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta) VI. Analize cromatografice.X. Soluţii etalon. sulfaţi. pentru calitatea substanţelor medicamentoase III. Prepararea reactivilor şi soluţiilor titrate după prevederile F. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv XIII. adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta). Vasodilatatoare şi antihipertensive. Metodele generale de analiză oficinale în F. derivaţi de xantină. Antianemice XI. Normele generale prevăzute de F. Medicamente simptomatice Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice. Hipoglicemiante XIV. Diuretice XII. acizi carboxilici aromatici. Anestezice locale VIII. IV. Antitusive şi expectorante XV. derivaţi barbiturici. glucide. salicilaţi. anestezice locale etc. Substanţe medicamentoase organice: alcooli.X. Substanţe cu acţiune cardiovasculară: Cardiotonice şi antiaritmice. a punctului de fierbere (metodele F. a punctului de topire.R. V. Analize monografice exemplificate: substanţe medicamentoase anorganice: compuşi metalici.

H. B. Lupuţiu. antimicotice. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 1983 F.Mureş Á. Bucureşti. formă farmaceutică.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. M Nechifor: Antibiotice beta-lactamice (1988). H. Á. Ghiran. Ed. Gyéresi.Mureş Á. 1983). Á. Bucureşti. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994). dispensare veterinare). UMF Tg. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996). Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002).: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul III (1973) Á. Ghiran: Chimioterapice cu specificitate limitată (1995). Bucureşti European Pharmacopoeia 5th ed.Mureş H. D.. E. Kelemen: Kis hatásszélességű kemoterápiás szerek (2004). Tg. F. 1969 M.Oniga: Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene.D.X (1996). Kelemen: Specifikus hatású kemoterápiás szerek (2004). Gyéresi. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Bucureşti Szász Gy. I. Badea. Szeghy L. O. Cluj-Napoca Brînduşa Tiperciuc. Bucureşti Agenda Medicală (2004). Gyéresi. A X. F. IMF Tg.R. Kelemen. din import) utilizate în farmacoterapia veterinară III. H. Cornea: Probleme teoretice de Chimie organică. căi de administrare). Budapest. II. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002).. Tiperciuc: Antiseptice dezinfectante şi chimioterapice generale (1999). Mureş V. Kelemen. Cluj-Napoca G. antivirale) (2004). Gyéresi: Gyógyszerészeti kémia (Chimie farmaceutică) vol. Principalele medicamente (din ţară. Á.I-II.R. Diaconu. B. UMF Tg. Budapest Tőke L. Cluj-Napoca Z. depozit de medicamente de uz veterinar. Marcu: Culegere de analize monografice F. Tg.-a (1993).F. I-II (1981. Avram: Chimie organică I-II. 1974 Bruckner Gy. Cluj-Napoca E. 5. Bucureşti O. Á. Takács M. Fülöp. Ed. Kelemen. Oniga. Kelemen. Ed. Gyéresi et al. Végh A. UMF Tg.Mureş Á.X (1996). Kelemen: Culegere de technici cromatografice F.: Gyógyszerkémia I-II (1992). (2004) Strasbourg B.Mureş Farmacopea Română ed. Bucureşti O. L. Se fac şi demonstraţii privind formele farmaceutice specifice domeniului veterinar.. Bucureşti.Mureş H. Angelescu. Tankönyvkiadó. H. Caracteristicile specifice ale farmacoterapiei veterinare (medicamente specifice.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). Gyéresi. Kerck: Stereochimie. 1973 . UMF Tg. T. doze.. Dani. I. Tiperciuc: Antibiotice antibacteriene (2003). UMF Tg. Gyéresi: Szervetlen gyógyszerészeti kémia (2003) H. Academiei RSR.: Szerves Kémia I-1 k. Cojocaru.Mureş H. Ştiinţifică. Oniga. respectiv se fac vizite la unităţi veterinare specializate (farmacie. Didactică şi Pedagogică.

mbH.Mureş Á. Höltje: Lehrbuch der pharmazeutischen Chemie.1984) Á. H.D.X (1996) Á. C.Zotta: Chimie farmaceutică (1985). Timişoara. Gyéresi. 1990 ***. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor (1977). H.J. Tg. Gyéresi. M. Gyéresi et al. Stuttgart.X (1996) Á. Bojiţă şi colab. I. Council of Europe.: Szerves Kémia.Tipomur. Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994).3-4 (1981. L. Mutschler. pe înţelesul tuturor. Tankönyvkiadó. Kelemen. mbH. H. Tg. M. Dănilă: Chimie farmaceutică vol I (1996). I-II. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996).Mureş Grecu. (1999) X X X Nomenclatorul FarmaVet.-a (1993). Wissentsch. Gyéresi: Vademecum cromatografic (1997). Stuttgart. Gyéresi. C. Facla. Tg.: Indexul produselor de uz veterinar din import (1995) X X X: Catalog al produselor de uz veterinar . Galiano: Indreptar medical veterinar (1996) Gh. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002) H.MUREŞVET (1998) X X X The MERCK Veterinary Manual.1 (2002). vol. UMF Tg. Cojocaru. 2004 C. Marcu: Culegere de analize monografice F. Bucureşti Szász Gy. Deva Farmacopea Română ed. Gh. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar (1990) C. Siebert: Übungen zur Stereochimie. 1999 I. Budapest.R. Doina Ghiran. H. 2004 L. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F. vol.: Gyógyszerészi kémia. Knabe. Cluj-Napoca Gh. Geisslinger. mbH. Folkers: Stereochemie und Arzneistoffe. Ed. Ciser.: Gyógyszerészeti kémia-IV vol. Monika Schafer-Körtnig: Arzneimittelwirkungen.Cojocaru: Chimie farmaceutică-curs anul IV/1-3 (1979-1984) Fülöp L. Á. Hellwich.Furka Á. Strasbourg. Podar. Fülöp. Budapest M. Végh A. Ed.: Gyógyszerkémia I-II (1992). Takács M.Mureş Á. Kelemen. Bucureşti Ana Mureşan. Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase (1980). Verlagsges.. L. Ana Mureşan: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (1997) Z.2 (2003).. Wissentsch. Kata: Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás minőségvizsgálata (2000). Gyéresi. European Pharmacopoeia 5th ed..D.Mureş. Radu: Zoonoze. Medicina K. Budapest. Bucureşti Agenda Medicală (2004).. Christa E. G. Á. T. 1998 Szász Gy.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul IV(1975) Á. 2003 J. Verlagsges.. H. H. E. Roth. Gyéresi.R. I. Kroemer. Springer. 1991 K. Boli transmisibile de la animale la om.. Wissentsch. Verlagsges. Moţoc: Structura moleculelor şi activitatea biologică.: Analiza şi controlul medicamentelor.. Takács M. Palage: Medicamente utilizate în afecţiuni cardiovasculare (2000) Michaela Pitea.H. Végh A. Kelemen. Budapest Gh. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002) V. Müller. Ciser et al. Z. G. Stuttgart. 2001 H.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. Bucureşti Tőke L. 1991 . Szeghy L.K. Dani. A X. 1980 E. Berlin-HeidelbergNew York. Bucureşti D.

Ed. Gyéresi Á. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.. Takács M. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice Număr credite 5 6 Număr credite 1 Număr credite 6 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .Zotta: Chimie farmaceutică (1985). Memorator comentat al medicamentelor înregistrate în România (2004). I II Semestrul C. UMF Tg.Dăescu: Chimia şi tehnologia medicamentelor (1994). Vol.II. Budapest.Manolescu: Memomed. a X-a (1993).. I II Semestrul D. Neamţu: Substanţe naturale biologic active. Ceres. 1996. Culegere de analize monografice (1996) UMF Tg. Kelemen H. vol. Végh A. L. Ceres.Mureş Colectivul disciplinei de Chimie farmaceutică: Lucrări practice de Chimie farmaceutică p. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Galiano: Îndreptar Medical veterinar. Ed. I II Semestrul B. 1996. Ed. Bucureşti C. 2004 E.. G. Dani T.Dobrescu-E. Vitamine. Gh.: Gyógyszerészi kémia.Mureş Gyéresi Á. I.I. Ed.Mureş V. 1990. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. Bucureşti x x x Agenda medicală 2004. (anul III-1973). Ciser.. Bucureşti x x x Farmacopeea Română ed. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar. şi colab. 1-2. Szász Gy. 1990.X X X European Pharmacopoea 5th Ed. Medicina. Bucureşti. G. p. (anul IV-1975) IMF Tg. Bucureşti. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. Bucureşti F..: Substanţe medicamentoase anorganice (2002). Cluj-Napoca. Bucureşti D. STAGII. Dacia. 6.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică.

Semestrul E. I II Număr ore curs 2 3 Număr ore curs 1 Număr ore seminarii Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice - Număr credite 5 6 Număr credite 1 Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu . I II Semestrul F.

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. aportul celorlalte discipline în studiul Tehnologiei farmaceutice. H. specializarea Farmacie. Facultatea de Farmacie.dr. Facultatea de Farmacie. Tehnologie farmaceutică . încăperi de lucru şi de depozitare. DISCIPLINA: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ A.drd. Facultatea de Farmacie.anul III. B. Facultatea de Farmacie. C.1. animală). specializarea Farmacie. Dermofarmacie şi cosmetologie . Lobonţ Bianca Prep. Tehnologie farmaceutică . specializarea Farmacie. Generalităţi Definiţia şi obiectivul Tehnologiei farmaceutice. Tehnologie farmaceutică . Ciurba Adriana Conf. Sipos Emese Asist.dr. vegetală. F. Modul de administrare al medicamentelor. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Materii prime medicamentoase de origine naturală (minerală. Todoran Nicoleta Asist. B. F. Clasificarea formelor farmaceutice după diferite criterii. forme medicamentoase (preparate farmaceutice.dr. Facultatea de Farmacie. Noţiuni generale despre medicamente. specializarea Asistenţă de Farmacie. Propedeutică farmaceutică . specializarea Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. specializarea Asistenţă de Farmacie. E. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A.anul II. D. Facultatea de Farmacie. Reţeta şi părţile ei.drd. Farmacia şi atribuţiile ei. E. Propedeutică farmaceutică .anul III.anul I.anul IV. sintetice (organice. anorganice) şi semisintetice.anul II. Substanţe active şi auxiliare.dr. Prescurtări . G. Popovici Adriana Conf. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Opţională Obligatorie Obligatorie Opţională 4. Rédai Emőke-Margit 3. forme farmaceutice). C. Facultatea de Farmacie. Organizarea spaţiului farmaciei.anul V.anul IV. Dermofarmacie şi cosmetologie . Tehnologie farmaceutică . Facultatea de Farmacie. Medicamente. Cântărirea şi măsurarea medicamentelor. Scurt istoric al preparării medicamentelor. specializarea Farmacie. H. D. G.

apa demineralizată: obţinere. Noţiuni de biofarmacie Factorii care influenţează efectul terapeutic al medicamentelor (influenţa formulării şi preparării medicamentelor asupra răspunsului terapeutic. Supozitoare. amestecarea. Distilarea. cronică.în receptură. aparatură de laborator şi industrială. Toxicitate. Activitate. Cutii din material plastic. Evaluarea biodisponibilităţii. Forme farmaceutice aplicate pe mucoase. Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern. Soluţii apoase. mărunţirea şi pulverizarea. riscuri teratogene. Dizolvarea şi factorii care influenţează dizolvarea şi viteza de dizolvare. Noţiunea de doză maximă. Forme farmaceutice per orale solide. materii prime. Comprese. Conceptul L. Forme farmaceutice de uz extern destinate aplicării în cavităţile naturale. Forme farmaceutice destinate aplicării pe cale cutanată. siropuri. Materiale destinate ambalării formelor farmaceutice şi produselor tehnicomedicale Produse tehnico-medicale. Solvenţi utilizaţi în practica farmaceutică. condiţii de calitate şi consevare. ovule. Soluţiile ca sisteme disperse omogene. riscuri mutagene. Soluţii medicamentoase Soluţii apoase. Literatura farmaceutică Farmacopeea Română ediţia X-a. Dependenţa efectului terapeutic de modul de formulare şi preparare a medicamentelor. Recipiente din sticlă şi material plastic. polimorfismul. Apa distilată. Forme farmaceutice solide: comprimate. Preparate oftalmice. dimensiunea particolelor. Clasificare. aerosoli etc. II. Solubilizarea cu agenţi tensioactivi şi alte metode de solubilizare. soluţii extractive apoase şi alcoolice. Forme farmaceutice administrate pe cele parenterală. Complecşi de incluziune.A. Operaţii generale . apa pentru injecţii. Principalii parametri farmacocinetici. starea cristalină.E. Dispersii solide. Bioechivalenţa medicamentelor. cernerea.D. alcoolice. Ambalaje şi materiale pentru condiţionarea medicamentelor. drajeuri. auxiliare şi solvenţi. Ambalaje de hârtie. IV. hidroalcoolice. Principalele procese tehnologice şi operaţiuni generale aplicate în practica farmaceutică şi industrială Uscarea. Tratate de specialitate indigene şi străine. toxicitate acută. Istoricul farmacopeeilor din ţara noastră. determinarea biodisponibilităţii absolute şi relative. V. uleioase. II. III. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Metode farmacotehnice pentru evaluarea vitezei de dizolvare. Sisteme de închidere a recipientelor.M. Legea stupefiantelor. B. Alegerea corespunzătoare a materialelor de condiţionare. Activitate terapeutică. cu vehicul compus. Farmacopei străine. pansamente etc. dizolvarea. VI. Sterilizarea. Forme farmaceutice ca sisteme disperse omogene Biodisponibilitatea şi parametrii farmacocinetici. Posologia medicamentelor. comprimate vaginale. Extracţia. auriculare. capsule. forma farmaceutică). rolul substanţelor medicamentoase. cancerigene. metal.

gargarisme. condiţii de calitate. de apă oxigenată. decolorarea. tehnologia de obţinere. Eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante. preparate tipizate. IX. aparatură. Limonade Soluţia de citrat de magneziu. Exemple. Generalităţi Cântărire. tehnologia de obţinere Exemple oficinale. Limonade. tehnologii de preparare în farmacie şi pe scară industrială. conservare. Prepararea soluţiilor: tehnologie. Soluţii magistrale cu substanţe greu solubile. VII. aromatizanţi. decantarea. III. de borat fenilmercuric. IV. Exemple magistrale şi tipizate. V.utilizate la prepararea soluţiilor: agitarea. conservarea lor. Soluţii magistrale cu substanţe toxice şi puternic active. Calcularea dozelor maxime pentru adulţi şi copii. calitatea acestora.oxidării. Farmacopeea Română. Ape aromatice: preparare. Controlul. Exemple de siropuri prescrise în FR X. clasificare. Siropuri . Soluţii titrate. soluţie conservantă. Condiţii de calitate şi conservarea. prescurtări. VI. ambalare. Reţeta. Siropuri Generalităţi. Melite şi oximelite. filtrarea. Tehnici de dizolvare şi solubilizare. Soluţii medicamentoase Soluţii oficinale simple şi compuse: de clorură de calciu. loţiuni. dentrificii. minerală. animală. pentru diabetici. soluţie efervescentă.procese fizico-chimice. Soluţii alcoolice de uz intern şi extern. stabilitatea şi conservarea soluţiilor. Alterări. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Soluţii uleioase Materii prime: uleiuri de origine vegetală. Ape aromatice V. comprese. acetat de amoniu. alterarea siropurilor. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Spălături. Soluţii cu glicerol şi cu vehicule compuse VIII. Sinonime. clarificarea. Soluţii magistrale cu substanţe şi produse stupefiante. III. IX şi VIII. prevenirea auto. Soluţii oficinale cu principiul activ rezultat dintr-o reacţie: soluţie de hidroxid de calciu. siropuri industriale. control şi exemple IV. II. Tehnologia de preparare. de cloroform. acetotartrat de aluminiu. calculul dozelor. Condiţii anatomo-fiziologice specifice. Aromatizarea şi corectarea gustului preparatelor de uz intern Edulcoranţi. expediere.

Bazele teoretice ale extracţiei în mediul apos. soluţii cu vehicol compus IX. Materii prime. Natura substanţelor pirogene. Apa pentru injecţii. decolorare. Exemple. exemple. suspensii. Soluţii oftalmice Generalităţi. Condiţii de calitate şi control conform normelor G. Soluţii extractive alcoolice: tincturi şi extracte. Aparatura industrială şi . condiţii de calitate şi control. Sirop de coji de portocale. Prepararea soluţiilor injectabile. sirop pentru diabetici. VIII. Soluţia alcoolică de iod-iodurat. Exemple de soluţii apoase şi uleioase. sirop de clorură feroasă.Sirop simplu. sirop de lămâie. Metode de preparare. Exemple de soluţii perfuzabile cu electroliţi. Controlul fizico-chimic şi biologic al preparatelor injectabile. înlocuitori de plasmă. soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală şi soluţii medicamentoase. stabilizanţi şi consrevanţi necesari. Tehnologia de obţinere a tincturilor şi extractelor. Clarificare. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: infuzii. Medicamente injectabile Generalităţi. Recipiente pentru condiţionarea lor: fiole şi flacoane. de balsam de Tolu. Soluţii magistrale cu extracte şi tincturi VII. decocturi. III. Sirop de codeină. izohidriei şi streilităţii colirelor. Fazele de preparare ale soluţiilor. Izotonia. Tehnologia de obţinere a soluţiilor extractive apoase. condiţii de calitate. asigurarea izotoniei. clasificare. Solvenţi utilizaţi pentru medicamente sterile. Metode din FR X şi alte metode moderne. Soluţii în glicerină. sisteme terapeutice tip "Ocusert". înlocuitori de lacrimi. Blocuri sterile pentru prepararea medicamentelor injectabile. soluţii folosite în metabolismul reconstituant. macerate. Structura anatomică a ochiului. Factori care influenţează randamentul de extracţie. Colire vâscoase. soluţie de clorură de amoniu anisată. Soluţii uleioase C. soluţii pentru lentile de contact. Perfuzii Deosebiri faţă de soluţiile injectabile. Soluţii alcoolice Soluţii alcoolice oficinale.M. soluţii şi emulsii energetice.P. Soluţii alcoolice magistrale. VI. cerinţe privind puritatea substanţelor active. Preparate injectabile cu acţiune retard. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Metode de filtrare specifică. Soluţie alcoolică de camfor. izohidria. suspensiilor injectabile. Controlul preparatelor oftalmice şi condiţionarea. de tiocol. avantajele şi dezavantajele medicamentelor injectabile. medicamente injectabile radioactive oficinale. preparate oficinale şi industriale. II. conservare. lamele oculare. aparatura utilizată în farmacie şi industrie. soluţii utilizate pentru restabilirea echilibrului hidro-electrololitic şi acido-bazic. sirop de cloralhidrat. Streilizarea: metode preconizate de FR X şi alte procedee. băi oculare. Recipiente şi saci din material plastic. IV. izoionia. Biodisponibilitatea medicamentelor din preparate oftalmice. dopuri. factorii care influenţează extracţia dependente de natura drogului şi de solvent. Exemple de soluţii şi suspensii injectabile apoase şi uleioase. Condiţii de calitate şi control ale perfuziilor.

aparatura de laborator şi industrială. Sisteme terapeutice de tip Progestasert. Absorbţia rectală a medicamentelor din supozitoare. Proprietăţi molecular-cinetice. Forme farmaceutice ca sisteme disperse heterogene Sisteme disperse ultramicroeterogene. II. Asigurarea stabilităţii emulsiilor. clasificare. Gelatine. VIII. semisintetice şi sintetice. Mecanismul de acţiune al emulgatorilor. Valoarea HLB şi importanţa ei practică. stabilitatea dispersiilor coloidale. Interacţiuni farmaceutice în soluţie. vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţia industrială. Norme GMP pentru unguente. condiţii G. Paste. precipitare. Linimente. Unguente oficinale şi industriale. Prepararea suspensiilor floculate şi defloculate. interacţiuni. structura pielii. stabilitate. Principalii emulgatori folosiţi în practica farmaceutică. Tehnologia unguentelor. Extracte fluide. Sisteme terapeutice transdermice. lipogeluri. Unguente sterile. X. Tincturi oficinale. biodisponibilitatea medicamentelor din aerosoli. hidroliză. Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale. Emulsii Generalităţi. Săpunuri şi emplastre. Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie. stabilitate. absorbţia percutanată a medicamentelor.modificări fizice şi chimice în soluţie: salefiere. conservare. propulsori. Caracteristici ale biodisponibilităţii medicamentelor la nivel vaginal din ovule.de laborator. Reologia sistemelor disperse. geluri cu silicone. Cerinţe GMP. factori care influenţează stabilitatea emulsiilor. Aerosoli medicamentoşi Clasificare după gradul de dispersie şi locul de acţiune. Unguente Clasificarea. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.P. Exemple oficinale şi tipizate. Unguente oftalmice. reacţii de dublu schimb. Utilizarea raţională a bazelor de unguente. Controlul calităţii. baze emulsii A/U şi baze emulsii U/A. Exemple industriale. Coloizi liofobi şi coloizi liofili. Supozitoare Generalităţi. Exemple. V. conservarea şi valabilitatea preparatelor. Exemple magistrale şi industriale. conservarea şi controlul de calitate. Metode de preparare industrială. Medicamente injectabile . Coloizi utilizaţi ca mucilagii obţinute din produse naturale. hidrosolubile şi emulsionante pentru supozitoare. condiţii de calitate şi control fizico-chimic şi biologic. Coloizi liofobi de interes farmaceutic. Baze de unguente: hidrocarburi-geluri. condiţionarea. Baze liposolubile. VI. Avantaje. de protecţie şi cosmetice. dezavantaje ale aplicării. Controlul suspensiilor. VII. Condiţii de calitate şi controlul fizico-chimic al supozitoarelor. Preparare şi control. moi şi uscate. hidrogeluri. Generalităţi.M. Utilitatea lor în tehnologia farmaceutică. Caractere. oxido-reducere. fumuri. IX. Soluţii magistrale Soluţii magistrale . spume. Suspensii Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor. polioxietilengeluri.

4 %.R.X. Soluţii coloidale Mucilagii oficinale în F. prin metoda gumei umede (Emulsio Olei Jecoris. procaină 1. de sulfat de atropină 0. Calcule. determinarea cantitativă a acestora. determinarea volumului tixotrop al bentonitei. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: macerate. VI. infuzii. neurotonică). sulfat de zinc 0. Aerosoli Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiseptice cu acţiune asupra aparatului respirator. 30 şi 40 %.R. VIII. Emulsii Emulsii preparate cu emulgatori clasici: prin metoda gumei uscate (Emulsio Oleosa. Perfuzii Generalităţi. de bentonită. Ape oftalmice.R. Izotonizarea soluţiilor injectabile după metoda din F. Soluţii pentru lentile de contact. Controlul fizico-chimic al dopurilor. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Colutorii. III. Controlul fizico-chimic al mucilagiilor. de cofeină şi benzoat de sodiu 25 %. Reţete magistrale cu linimente. Extracte fluide.X de preparare a extractelor. Otoguttae. indigocarmină 0. Emulsio Oleo Ricini. moi şi uscate în F. Soluţii oftalmice neoficinale cu substanţe antiseptice. Metode oficinale în F. inj.X şi neoficinale. Soluţii extractive alcoolice. rezistenţa la sterilizare a recipientelor.4 şi 8 %). Soluţii injectabile oficinale (de acid ascorbic 10 %.X. Soluţii oftalmice Asigurarea izotoniei şi izohidriei soluţiilor oftalmice. X. Emulsio Saloli. papaverină 4 %.5%. analgetice. Tincturi oficinale şi neoficinale obţinute prin macerare. Rhinoguttae. Controlul soluţiilor extractive: identificarea principiilor active. determinarea conţinutului în alcool a tincturilor conform F. de alcool polivinilic). Tincturi obţinute prin dizolvarea extractelor. Emulsio Olei Paraffini). sulfat de atropină 1 %. Mucilagii neoficinale (de alginat de sodiu. Perfuzii cu electroliţi. macerare repetată şi percolare. Soluţii oftalmice oficinale şi neoficinale (cu azotat de argint 1 %. Determinarea omogenităţii emulsiilor. a caracterelor reologice. cercetarea stabilităţii lor. trasarea curbelor de curgere şi de vâscozitate. VII. Extracte. Perfuzii cu substanţe energetice oficinale şi neoficinale. Suspensii . Controlul emulsiilor. rezorcină 1 %. Înlocuitori de lacrimi.R. V. antibiotice. IX. XI. Determinarea tipului de emulsie. Ajustarea pH-ului soluţiilor injectabile. Perfuzii cu înlocuitori de plasmă şi medicamentoase. Gargarisme. Linimente Linimente. IV. Perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. determinarea reziduurilor prin evaporare a tincturilor şi extractelor fluide.Verificarea calităţii recipientelor şi a dopurilor.25 %). Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiastmatice. Soluţii injectabile neoficinale (invertoză 10 %.R. glucoză 20. Aerosoli cu aplicaţie pe mucoasa cutanată.1 %. decocturi. Controlul medicamentelor injectabile şi al perfuziilor. azotat de pilocarpină 2 %. Emulsio Bromoformii). Determinarea vâscozităţii.X şi după alte metode. cloramfenicol 0.

metodologia de obţinere pe cale industrială. Pulberi simple şi compuse. Comprimate Generalităţi. Comprimate acoperite(drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. Operaţia de divizare. V. Ciocolate. Unguente Baze de unguente lipogeluri. Exemple în FR X. bazele teoretice ale uscării. Controlul supozitoarelor. XIV. Operaţiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. . condiţii de calitate şi control. Acoperirea enterică. principalele metode de uscare. aparatură. Controlul de calitate al suspensiilor. baze de unguent hidrogeluri. XII. Supozitoare rectale (cu efect local şi cu efect general). Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. baze emulsii U/A. Exemple de comprimate acoperite oficinale. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. Granule Clasificare. Exemple oficinale şi tipizate. Tehnologia microîncapsulării. II. Mărunţirea. D. Emplastre. Microcapsule Tipuri de capsule. Pilule III. excipienţi. Supozitoare vaginale şi uretrale. Controlul de calitate al unguentelor. Casificare. Cerate cu diferite substanţe active. aparatură. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. Unguente medicamentoase. aparatura industrială şi de laborator. contolul de calitete după FR X. Calitate şi control. Săpunuri oficinale şi neoficinale. Maşini de comprimat de diferite tipuri. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Tehnologia comprimării. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Supozitoare Prepararea supozitoarelor prin diferite metode. XIII. VII. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. Obţinerea nanocapsulelor. Unguente sterile (de uz pediatric cu antibiotice). Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. baze emulsii A/U. Clasificare. Pudre farmaceutice. Obţinerea granulatelor. săpunuri. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. cerate Emplastre oficinale şi neoficinale. Capsule medicamentoase. Controlul fizico-chimic al comprimatelor.Suspensii de uz extern şi de uz intern. IV. tablete triturate VI. comprimare şi peliculizare.

Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. Controlul de calitate al pilulelor după F. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea drojdiei de bere. substanţe colorate oxidante. acoperire cu balsam de Tolu. salol. Fluidum ad pilulas. Umplerea şi închiderea capsulelor. . Exemple. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. flotante. mucilagii de metilceluloză şi carboximetilceluloză sodică. bioadezive. cu extracte moi şi uscate. caramel spissum. lipozomi. cu substanţe moi volatile. cu vitamine. XII. Capsule gelatinoase enterosolvente. Posibilităţi de stabilizare. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Exemple industriale. Pilule cu antibiotice. polietilenglicoli. obţinere. Pulberi compuse divizate oficinale în F. Incompatibilităţi terapeutice. unt de cacao. Structură. Exemple. acetoftalat de celuloză. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. cu amestecuri eutectice. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. IX.VIII. XI. unguent de glicerină. pulbere alcalină. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată Sisteme terapeutice. II. nanoparticule. Controlul calităţii prin teste specifice. Cinetica de cedare. Capsule medicamentoase Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. Prevederi ale FR X. X. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. Pilule preparate prin picurare şi turnare. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente.X : pulbere laxativă efervescentă. antibiotice. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. Stabilizanţi.R. Conservanţi. higroscopice. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. sulfamide. niosomi. cu substanţe higroscopice.R. ihtiol. precursori medicamentoşi. Controlul de calitate al capsulelor. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. fibroblaste. glicozide. Structura comprimatelor de acţiune prelungită. Factori biocinetici. rezine.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. antibiotice. alcool polivinilic. mucilag de tragacantha 10 %. lectine. pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. reducătoare şi oxidante. keratină. Pudre cu substanţe grase. Forme farmaceutice solide perorale cu acţiune prelungită Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. Supradozarea. Microcapsule preparate prin coacervare . Pilule cu tincturi şi extracte. Norme GMP. cu substanţe hidrofobe. gel de bentonită 15 %. biodisponibilitate. eritrocite. III. delicvescente. gelatină. Incompatibilităţi de siringă. Antioxidanţi. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale.prepararea acestora. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue: pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. miere purificată.

Zaharuri granulate (granule). Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. Regeneratoare VIII. soluţie de stearină 5 %. Deodorante şi antiperspirante . Produse de igienă IX. Comprimate cu acţiune prelungită. aspirină. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefiaţi. Masajul facial cosmetic III. soluţie de gelatină 2 %. Îngrijirea dinţilor şi a gurii VII. VI.X. salicilat de sodiu. periaj. antigripală. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor după F. Granule cu glicerofosfat de calciu. comprese. băi de aburi. comprimate cu: aspirină. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. VII. Întreţinerea mâinilor. granule efervescente. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. Schimbarea volumului dizolvantului. emoliente. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe.R. bromuri. Scurt istoric şi tendinţe noi în cosmetologie. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. fenobarbital. acid ascorbic cu acţiune analgezică. Controlul calităţii comprimatelor după F. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. Boluri. Tratamente cosmetice: măşti.X.X. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. E. Creme demachiante. Micropilule.R. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Preparate pentru îngrijirea părului. antitermică. Cosmetica decorativă: machiajul. mucilag de etilceluloză 5 %. Diagnosticul cosmetic al pielii II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I.IV. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Şampoane. acetanilidă. corpului. nutritive. Înlocuirea totală sau parţialî a dizolvantului sau excipientului. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. V. Produse de machiaj IV. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %.R. Preparate cosmetice destinate îngrijirii feţei V. Boluri cu acid arsenicos. cu cola. picioarelor. Comprimate efervescente. hidratante VI. Tablete triturate Granula Discorides. cu ulei volatil de mentă. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. Granule de sulfat de stricnină.

Preparate contra căderii părului. biostimulatori. Loţiuni Loţiuni cosmetice pentru faţă cu acţiune astringentă. Preparate pentru îngrijirea părului Şampoane: lichide şi solide. III. vaselină hidrofilizată. antimicotică şi bactericidă XIII. din acizi organici. produse apicole. emolientă. Medicaţia dermatologică antipruriginoasă. preparate antiperspirante. Ape de gură. keratolitică. tonice. cu sucuri de fructe. pentru albirea tenului. Dermopreparate cu efect antiacneic şi antiseboreic PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. grăsimi animale. sucuri de legume. sprâncene şi pentru pleoape. Creme hidratante: cu ceară Lanette N. IX. Emulsii cosmetice Emulsii de demachiere şi curăţire.X. II. reductoare. colesterol. Farduri pentru gene. emolientă. contra mătreţii. potasiu. trietanolamină. Măşti pentru pielea normală şi uscată: cu acţiune calmantă. cu emulgatori ionogeni şi neionogeni. VIII. epitelizantă şi antiparazitară XIV. cu acţiune hidratantă. Unguente şi creme cosmetice Coldcreme: pe bază de ceară. cu extracte vegetale. aplicaţii emoliente. . V. trietenolamină. fonduri de ten. tonică. VII. Dermopreparate cu acţiune antiinflamatoare. calmantă. de zi şi de seară. Farduri de toaletă Pudre: lichide. nutritivă. Măşti cosmetice faciale Măşti pentru ten gras: mască absorbantă. Unguente cu stearaţi: cu săruri de sodiu. Produse de parfumerie XI. Creme nutritive şi revitalizante: cu vitamine. emoliente astringente. Cosmetica masculină. Preparate pentru îngrijirea mîinilor Preparate lichide. Emulsii de întreţinere a pielii: hidratante. antiseboreică. compacte. gresantă. IV. Preparate pentru întreţinerea unghiilor. paste pentru albirea mâinilor. Preparate pentru igiena bucală Paste de dinţi. Produse de igienă pentru copii şi nou-născuţi XII. loţiuni acide. nutritive. Creme acide: cu acid lactic. excipienţi sintetici. alcaline. Rujuri pentru buze. Farduri pentru obraz. astringentă. Preparate contra pistruilor şi petelor VI. emulsii A/U şi U/A. Creme demachiante: fluide. antiseboreică.

Preparate perfuzabile. Decantarea. Filtrarea. descongestionantă. Centrifugarea. XII. F. Picături pentru ochi. Soluţii. liberării şi administrării medicamentelor. Sterilizarea. supozitoarelor. Pulverizarea. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Literatură farmaceutică II. metode. Pudre pentru copii.X. solvenţi VII. Obiectul disciplinei de Tehnologie farmaceutică. Soluţii pentru uz extern hidroalcoolice. Noţiuni generale asupra biofarmaciei VI. Amestecarea. Îngrijirea călcâielor. Dezodorizante şi antisudorifice Preparate antisudorale pentru corp şi picioare. material plastic. Creme specifice pentru uz infantil. Siropuri. Evaporarea. Măcinarea. aparaturii şi laboratoarelor pentru prepararea medicamentelor . Clasificarea medicamentelor şi formelor farmaceutice. Distilarea. glicerinate şi uleioase IX. XI. Doze terapeutice şi maxime III. IV. Dermopreparate pentru copii Loţiuni pentru întreţinere şi uleiuri. Preparate pentru igiena masculină Loţiuni după bărbierit. Soluţii alcoolice. Preparate cu acţiune astringentă. metale. Soluţii extractive apoase XII. Divizarea pulberilor. sicativă. Medicamente sterile Preparate injectabile. Uscarea. Preparate rinologice şi otice XI. capsule V. Cunoaşterea ustensilelor. Soluţii extractive alcoolice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Istoricul preparatelor farmaceutice. capsulelor. Ape aromatice VIII. Cernerea. Reglementarea prescrierii. aparatură. X. Operaţii generale utilizate în tehnologia farmaceutică Cântărirea şi măsurarea. Ambalaje pentru medicamente: din sticlă.

Soluţii coloidale. exemple. per descensum. Doze pentru copii. filtrarea. . decocţiilor XV. Înfiolare. Solvenţi. Calculul dozelor minime IV. clarificarea. Alterare şi conservarea. Dizolvarea soluţiilor VI. Soluţii cu aplicaţii speciale XI. pentru lentile de contact XIV. adulţi şi bătrâni. Principalele operaţii generale aplicate la prepararea medicamentelor : uscarea. Emulsii farmaceutice şi cosmetice Factori care influenţează stabilitaea. Reţeta. mărunţirea. pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. Dizolvarea la temperatura camerei. decolorarea. dizolvarea. solubilizarea. Prepararea emulsiilor. Preparate lichide oftalmice: soluţii şi suspensii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Ape aromatice VIII. Soluţii apoase oficinale şi neoficinale de uz intern şi extern VII. Sterilizarea. uleioase. Soluţii. Controlul fiolelor. Preparate injectabile Operaţii preliminare la prepararea soluţiilor injectabile. Solubilizarea micelară II. pulverizarea. Tehnologia maceratelor. prin încălzire. părţile ei. Controlul de calitate. Soluţii alcoolice oficinale şi neoficinale. Soluţii glicerinate cu vehicul compus. perfuzii medicamentoase. Soluţii vâscoase. prin intermediu. Tincturi preparate prin macerare şi percolare XVI. infuziilor. Emulgatori. cu substanţe energetice.II. Soluţii uleioase. Cântărirea şi măsurarea în farmacie a substanţelor solide. Extracte. XII. lichide şi moi III. Controlul calităţii apei distilate. Controlul G. tehnologia. divizarea medicamentelor solide V. Prepararea soluţiilor injectabile oficinale. Soluţii extractive. Control XIII. Soluţii injectabile neoficinale. Soluţii perfuzabile: cu electroliţi. filtrarea. Concentrarea lor. Preparare. Limonade.Formularea emulsiilor. Siropuri medicamentoase şi edulcorante IX. Dizolvarea alcoolului concentrat X. Preparare. Izotonizarea.

Pulberi simple şi compuse. aparatura industrială si de laborator. Condiţii de calitate şi control ale granulatelor. preparare. Obţinerea granulatelor. aparatură. Calitate si control. aparatură. Factori biocinetici. Maşini de comprimat de diferite tipuri. preparare. formulare.III. excipienţi. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Forme farmaceutice solide perorale cu actiune prelungitã Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor. Supozitoare rectale. Exemple VIII. Control. aparatură. Microcapsule Tipuri de capsule. Aerosoli. Tehnologia comprimării. control. Exemple în FR X. XIII. Preparare. bazele teoretice ale uscării. Capsule medicamentoase. XII. Suspensii. Obtinerea nanocapsulelor. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. vaginale şi uretale. Exemple de comprimate acoperite oficinale. Granule Clasificare. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. excipienţi. aparatură. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. Pudre farmaceutice. VII. principalele metode de uscare. Mărunţirea. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X. condiţii de calitate şi control. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. condiţii de calitate şi control. Operaţia de divizare. Exemple industriale. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. Clasificare. Formulare. Unguente. Operatiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea. Tehnologia microîncapsulãrii. eliberare IV. baze de unguente. Exemple industriale şi oficinale. Linimente. Structura comprimatelor cu acţiune prelungită. comprimare si peliculizare. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. Casificare. Exemple oficinale si tipizate. Modul de prescriere. Exemple V. Comprimate Generalităţi. clasificare. Controlul calităţii prin teste specifice. contolul de calitate după FR X. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată . Comprimate acoperite (drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere. pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. metodologia de obtinere pe cale industrialã. Produse industriale VI. XIV. IX. Biodisponibilitatea medicamentelor din pulberi. XI. clasificare. Acoperirea enterică. XV. Pilule X.

Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. emulsiile cu uleiuri vegetale şi minerale. uretale Supozitoare cu baze grase. emulsie şi suspensie. Capsule medicamentoase . Controlul unguentelor. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale. Exemple. Unguente Prepararea diferitelor baze de unguente. sulfamide. supozitoarelor. Supozitoare cu baze hidrosolubile. Pudre cu substanţe grase. antibiotice. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere. Emplastre VI. higroscopice. fibroblaste. precursori medicamentoţi. XVII. delicvescente. Supozitoare rectale. Suspensii pentru uz intern şi extern IV. Controlul VII. cu amestecuri eutectice. niosomi. lipozomi. Exemple. flotante. emulsiile naturale. Stabilizanţi.R. Emulsii multiple. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. Linimente III. substanţe colorate. gume şi produse de origine minerală II. cu extracte moi şi uscate. XVIII. pulbere alcalină. Conservanţi. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. Posibilităţi de stabilizare. nanoparticule. Cinetica de cedare. biodisponibilitate. Pulberi magistrale nedivizate simple şi compuse. Unguente oftalmice şi cu antibiotice. lectine. obţinere. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor. Incompatibilităţi terapeutice. cu substanţe medicamentoase. cu substanţe moi volatile. vaginale. Prevederi ale FR X. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active. Norme GMP. ihtiol. Prepararea unguentelor oficinale şi neoficinale de tip soluţie. supradozarea. eritrocite.Sisteme terapeutice. Emulsii de tip A/U şi U/A cu emulgatori sintetici. Săpunuri. XVI. Tehnologia emulsiilor Emulsia uleioasă. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. emulsii cosmetice. Soluţii coloidale cu agenţi macromoleculari.X : pulbere laxativă efervescentă. cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. Incompatibilităţi de siringă. Structură. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. Pulberi compuse divizate oficinale în F. Antioxidanţi. bioadezive. dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. Reologia sistemelor disperse V. Unguente de protecţie şi cosmetice. Controlul stabilităţii emulsiilor. VIII. oxidante.

gelatină.X. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu. comprimate cu: aspirină. Granule de sulfat de stricnină.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue. Tablete triturate Granula Dioscorides. X. Umplerea si închidere capsulelor. granule efervescente. alcool polivinilic.prepararea acestora. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină. Microcapsule preparate prin coacervare . Controlul de calitate al pilulelor după F. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F. salicilat de sodiu. Boluri. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active. cu substanţe higroscopice. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefianţi. XIII. Comprimate efervescente. acoperire cu balsam de Tolu. glicozide.R. Înlocuirea unor substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. cu cola. acetoftalat de celuloză. rezine. polietilenglicoli. antitermică. caramel spissum. cu substanţe hidrofobe. Pilule cu antibiotice.X. mucilag de etilceluloză 5 %. Mucilagii pentru granulare: mucilag de amidon 5-10 %. încadrarea dermatopreparatelor. Înlocuirea totală sau parţială a dizolvantului sau excipientului. Scurt istoric al cosmetologiei. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. Granule cu glicerofosfat de calciu. gel de bentonită 15 %. Fluidum ad pilulas. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu. Controlul calităţii comprimatelor dupã F. Controlul de calitate al capsulelor IX. Pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr. bromuri. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. miere purificată. soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %. Capsule gelatinoase enterosolvente. reducătoare şi oxidante. cu vitamine.R. Comprimate cu acţiune prelungită. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea excipienţilor pilulari cu drojdie de bere. keratină. salol. unguent de glicerină. aspirină. antigripală.Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. antibiotice. Pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor dupã F. acid ascorbic cu acţiune analgezică. XII. Boluri cu acid arsenicos. Pilule cu tincturi şi extracte. obiectivul.R. Diagnosticul cosmetic al pielii . Micropilule. unt de cacao.X. XI. Zaharuri granulate (Granule). cu ulei volatil de mentă. tendinţe noi şi diferenţe faţă de preparate cosmetice. acetanilidă. soluţie de gelatină 2 %. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente. mucilagii de metilceluloză si carboximetilceluloză sodică. Schimbarea volumului dizolvantului. mucilag de tragacantha 10 %.R. H. fenobarbital. soluţie de stearină 5 %. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Pilule preparate prin picurare şi turnare.

Medicamente tipizate III. Controlul calităţii produselor de uz topic în cosmetologie şi dermatologie PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Farmacocosmetice Produse . Băi de abur şi loţiuni pentru faţ III. revitalizante. Creme demachiante VI. Dermopreparate cu acţiune antipruriginoasă reducătoare şi antiparazitară. Preparate fotoprotectoare. Produse de machiaj şi utilizarea lor raţională XI. Diferenţe XIV. Preparate pentru igiena noilor-născuţi şi a altor grupe de vârstă XVI. Creme cosmetice hidratante. Emulsii demachiante şi nutritive V. Operaţiuni principale pentru întreţinerea igieno-cosmetică şi aparatura specifică utilizată II. antimicotică şi antimicrobiană. Preparate regeneratoare XIII. Preparate profesionale dermice pentru profilaxia şi tratamentul dermatozelor VII. Masajul cosmetic facial X. Cosmetica decorativă. Medicamente pentru uz extern cu acţiune antiinflamatoare. Cheratolitice. Structura şi acţiunea preparatelor pentru igiena dinţilor şi a gurii XII. medicamente industrializate IV. Structura şi biochimia părului. Tulburări pigmentare: discromii şi hipocromii VIII.II. Produse pentru cosmetica masculină. Preparate pentru întreţinerea mâinilor şi picioarelor. antineoplazice de uz extern V. Şampoane. Unguente cosmetice. antiperspirante şi deodorante. Preparate contra pistruilor şi petelor IV. apipreparate pentru terapia externă IX. Măşti cosmetice. Structură şi mecanism de acţiune. epitelizante. Tratamente cosmetice. nutritive. Fitopreparate. Dermopreparate cu acţiune antiacneică şi antiseboreică VI. Produse de parfumerie XV.

Csontos András. Stănescu V.1983 Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Editura Medicală.. Mureş. Cluj-Napoca Leucuţa S. II. 1975 Ádám L.. Vol. Mureş. 1995 Leucuţa S. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Stănescu V. Ed. Mureş. Medicală.Tg. Bucureşti.. Buc. : Reologia formelor farmaceutice. 2. Budapest. Savopol E.Medicală.. Lit. Editura Medicală. Bucureşti. 1985 Popovici Adriana. Dermopreparate pentru copii 5. : Extracte farmaceutice vegetale. köt. Popovici A. Litografia UMF Tg. 1988 Voigt R. Preparate dezodorizante şi antisudorifice XIII. Budapest. Medicina Könyvkiadó. Preparate pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor XI. Ban I. Marosvásárhely. OGYE. Şampoane. Bucureşti. briantine. 1989 Ionescu Stoian P. 1981 Rácz István. 1993 Fica Cornelia: Prepararea medicamentelor în farmacie.VII. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie.. Ed. Veb Verlag Volk und Gesundheit. contra căderii părului. Vol. III. rimeluri) VIII. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Ape de gură IX. Budapest.. Vol. Papp I. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. fixative şi coloranţi pentru păr X.: Tehnica farmaceutică. Buc. Enescu L. Litografia UMF Tg. 1991 Gyarmati László. 1980 Ádám Lajos. 1989 Popovici A. Ed.Medicală. 1977 Adam L. Marosvásárhely.I. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia.: Ghidul farmacistului practician. kötet. : Supozitoare. Ed. Pudre. kötet. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. 1986 Grecu I. Farduri.. Budapest. 1. 1983 . Budapest. 1962 Pandula Egon. : Tehnologia formelor farmaceutice. Editura Dacia. Buc. Loţiuni pentru păr: tonice. Medicală.. 3. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Medicina Könyvkiadó.Mureş. 1979 Csegedi Júlia Jolán. OGYE.Medicală. Bucureşti. Berlin. Ed. Creme colorante (fond de ten.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. Mureş. Tokes B. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Medicina Könyvkiadó. 1995. Ed. : Tehnica farmaceutică. pentru regenerare. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Medicina Könyvkiadó. Medicală. Suciu G. Litografia UMF Tg. Dermopreparate fotoprotectoare XIV. 1967 B. Litografia UMF Tg. Medicina Könyvkiadó. Vol. contra mătreţii. Preparate pentru igiena picioarelor XII. : Curs de tehnologie farmaceutică.

Bucureşti. Ed. Bucureşti. köt. 1981 Rácz István. 1975 Ádám L. Mureş. Ed. Litografia UMF Tg. Bucureşti. 1995.. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. 1989 Popovici A. Bucureşti. 1962 Pandula Egon. 1984 D. : Tehnologia formelor farmaceutice. Medicina Könyvkiadó. II. Stănescu V.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet. Mureş. 2. kötet. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. kötet. 1977 Adam L. Budapest. : Tehnica farmaceutică. 1984 C.. Medicina Könyvkiadó. 1989 Popovici A.Papp József. 1995.. III. Savopol E. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. : Curs de tehnologie farmaceutică. Vol. Cluj-Napoca Leucuţa S. Budapest. Savopol E. Ed. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Medicală. Marosvásárhely. 1989 Ionescu Stoian P. Vol. OGYE. Litografia UMF Tg. 1983 Papp József. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. 1962 Pandula Egon. Editura Dacia. Medicina Könyvkiadó. Bucureşti. : Tehnica farmaceutică. Bucureşti. Medicina Könyvkiadó. Bucureşti. 1. Marosvásárhely. Budapest. Mureş. Tokes B. Ed. Budapest. Medicală. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Budapest. Medicală. OGYE. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. Marosvásárhely. Litografia UMF Tg. : Supozitoare. Editura Medicală. Litografia UMF Tg. 1995 Leucuţa S. Berlin. Mureş. 1981 . Ed.. Editura Medicală. Medicina Könyvkiadó. 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia. 1989 Ionescu Stoian P. : Curs de tehnologie farmaceutică. Berlin. Budapest. Mureş. 1985 Popovici Adriana. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. OGYE. 1985 Popovici Adriana. Vol.1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet.. Csontos András. Marosvásárhely. Veb Verlag Volk und Gesundheit. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Medicală. Ban I. : Tehnologia formelor farmaceutice. Mureş. 3. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă. köt. Editura Medicală. : Supozitoare. Bucureşti. 3. Editura Dacia. Ádám Lajos. : Extracte farmaceutice vegetale. 1980 Ádám Lajos. Suciu G. Mureş. 1988 Voigt R. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. 1979 Csegedi Júlia Jolán. Budapest.. 2. Medicina Könyvkiadó. 1975 Ádám L. OGYE. : Reologia formelor farmaceutice. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Ban I. Editura Medicală. Cluj-Napoca Leucuţa S.. Takács Géza : Ipari gyógyszerészet. Stănescu V. Vol. : Reologia formelor farmaceutice. Suciu G. 1995 Leucuţa S. : Extracte farmaceutice vegetale. Budapest. Papp I. Popovici A.. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. 1988 Voigt R. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III.. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie. 1. Ed. Litografia UMF Tg. Litografia UMF Tg. Mureş. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Veb Verlag Volk und Gesundheit.. Medicina Könyvkiadó. Litografia UMF Tg. kötet.. 1977 Adam L. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. Popovici A. kötet. Vol. Tokes B.. Papp I. Litografia UMF Tg. Ádám Lajos. Medicina Könyvkiadó. 1991 Gyarmati László. Medicală. Medicală. Vol.

Paris.: Gyógyszertechnológia I. 1978.I . II fasc. litografia UMF Tg-Mures. 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. Litografia UMF. 1995. Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája. : Introducere în biofarmacie. Masson. London. Adam L. Mures. Bucureşti.: Modern Cosmetology. Selmeczi B. Mures. Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică. Ban Petra. fasc. 1992. Savopol E. Ziolkowsky. 1975. kötet. I. Lupuleasa D.: Tehnica farmaceutică. Ed. 1980 Ádám Lajos. Popovici Adriana.Rácz István. II. Medicina Konyvkiadó. 1995 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. Leucuţa S. Litografia UMF Tg. OGYE. Litografia UMF. Bucuresti 1977 Dumitru Lupuleasa . Sipos Emese.: Gyógyszertechnológia. Ed.: Les Cosmetiques. Mures. H. vol. Budapest. 1990 Hajdú I. Paris. Leucuţa S. Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. Iuliana Popovici . F. 4.: Tehnologia formelor farmaceutice.vol. Vol. 2.II. Vol. Verlag fur Chem.Iasi. 1. 1993 G. Popovici Iuliana. Tg-Mureş. kötet. Litografia UMF Tg-Mureş. Metrum Könyvkiadó. editura Medicalã . Budapest 1991 Farmacopeea Română ed. 1997 Stănescu V.Tehnologie Farmaceuticã . : Tehnologie farmaceutică. : Curs de tehnologie farmaceuticã.: Die kosmetischen Praparate.A. Csontos András. Bucureşti. Medicală. Budapest. Ed. Kozmetikai kézikönyv.1977 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã. Budapest 1981. vol. Adriana Ciurba. Editura Polirom Iaşi.Tehnicã Farmaceuticã pentru asistenti de farmacie. Editura Polirom . Curs de Tehnologie farmaceuticã . OGYE. vol. : Curs de Tehnică farmaceutică. 1979 Thiers H. Budapest. Medicală. Litografia UMF Tg-Mureş. 1984 E. 1980 Poelman M. I. Budapest.vol. :Soluţii sterile. Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică. Ádám Lajos. Medicina Könyvkiadó. 1991 Gyarmati László. 2003 Cornelia Fica. 2. 1983 Rácz I. vol. Dacia. Vol. III. Szantho E. Vol. A bőr és a szépség. Bucureşti. Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. Dacia. Bucureşti. 1978. Medicina. Ed.1993. 1982 Popovici Adriana Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie. OGYE. Marosvásárhely. Adam L. Litografia UMF Tg-Mures . Masson. Litografia UMF Tg. Ed. 1979 Csegedi Júlia Jolán. Popovici A. Sipos Emese. 1. X: Editura Medicală. Curs de tehnologie farmaceutică.Solutii medicamentoase.R.C. Tg-Mureş. 1 si 2 1998 . Kedvessy Gy. 1983 Papp József. Medicina Könyvkiadó. Medicală. Marosvásárhely. Cluj-Napoca. kötet. 1989 Adriana Ciurba. Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I. Litografia UMF Tg. Cluj-Napoca 1995. Ausburg. Ed. Marosvásárhely. Ed. 3. II. Litografia UMF Tg.III. Leonard Hill. Műszaki Könyvkiadó. 1977 Harry G.. Popovici Adriana: Dermatofarmacie şi cosmetologie. Industrie. 1 şi 2. 1963 Nowak G. Mures. : Iniation a la Cosmetologie dermatologiques. 1993 Bodor F.

Ed.Mureş 1977 Popovici Adriana. Bucureşti 1970 Hajdu Imre: Kozmetikai kezikonyv. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. I II Semestrul G. Bucureşti 1982 Popovici Adriana: Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie.Medicală. Tipomur. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. STAGII. I II Semestrul D. I II Semestrul C. : Tehnica farmaceuticã. Popovici Adriana: Dermofarmacia şi cosmetologia.F. Bucuresti 1983 XXX Farmacopeea Românã ed. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. I II Semestrul F. Ciurba Adriana: Formular cosmetic. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.Medicală. Ed.editura medicalã . Tg. Tg-Mureş. Litografia I. 1993 H. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 2 Număr ore curs 2 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 3 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 1 Număr credite 5 5 Număr credite 5 5 Număr credite 5 Număr credite 2 Număr credite 5 5 Număr credite 6 7 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . I II Semestrul B. Editura Medicalã. Muszaki Konyv kiado. Budapest 1993 6. Ed. X-a .Stãnescu V. Bucuresti. I II Semestrul E. 1998 Cosmovici Ludmila: Îndreptar cosmetic.M.

I II Număr ore curs 1 - Număr ore seminarii - Număr ore lucrări practice 1 - Număr credite 2 - Evaluarea cunoştinţelor Colocviu - .Semestrul H.

factori. specializarea Farmacie. mecanisme. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Farmacoterapie anul V Facultatea de Farmacie. Biotransformarea medicamentelor.drd. Interacţiunea medicament-organism. VI. factori. Principalele modele farmacocinetice V. factori care influenţează. DISCIPLINA: FARMACOLOGIE . specializarea Farmacie. Relaţii doză-efect. Curs introductiv Farmacologia generală. specializarea Asistenţă de Farmacie.dr. Difuziunea şi stocarea în ţesuturi. III. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Vari Camil Asist. clearance. D. II. faze. Faze şi etape. căi de eliminare. B. Locul. Parametrii compartimentale farmacocinetici. Distribuţia medicamentelor în organism Factorii care o influenţează. Acţiunile medicamentelor Relaţii doză-efect. parametrii definitorii.dr. Eliminarea medicamentelor.1. Tipuri de acţiune. Farmacocinetica generală Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. exprimarea cantitativă a acţiunii farmacodinamice. 2. E. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. mecanisme avantaje. Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie Obligatorie 4. mecanisme. Căi de administrare. D. inducţie enzimatică. C. specializarea Farmacie. Farmacologie anul III Facultatea de Farmacie. specializarea Farmacie. C.FARMACOTERAPIE A. Máthé Lehel Asist. IV. Kolcsár Melinda 3. B. Farmacologie anul II Facultatea de Farmacie. Definiţie şi ramuri. Patologie şi terminologie medicală anul III Facultatea de Farmacie. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor . Absorbţia medicamentelor. Farmacologie anul IV Facultatea de Farmacie. Dogaru Maria Şef lucr.drd. E.

Studiul unor aspecte de farmacometrie şi interacţiuni medicamentoase VII. enzime. Relaţii structură-activitate. pleurezii. Stabilirea toxicităţii cronice şi urmărirea medicamentelor Studii de farmacovigilenţă. IV. metoda dozelor fixe. Elemente de semiologie medicală Simptome.). pneumonii. III. semne şi date de laborator. sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. metoda LitchfieldWilcoxon.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. experimentul pe animalul de laborator. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. supuraţii bronho-pulmonare.Mecanisme nespecifice. VII. canale ionice. neuromediatori etc. Patologia aparatului reno-urinar . B. Norme de protecţie a muncii. Instrumentarul şi aparatura de bază.X. mesageri secunzi Ca. Fişa de reacţii adverse. Determinarea toxicităţii acute Estimarea DL50 prin metoda Kärber. Eliminarea medicamentelor. test alternativ la determinarea DL50). Bioetica privind II. bronhopneumopatia cronică obstructivă. prezentarea metodologiei oficializate de F. II. embolia pulmonară. Cercetarea preclinică şi clinică a medicamentelor PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. AMPc. astmul.R. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Factori care influenţează răspunsul organismului la medicamente. V. Patologia aparatului respirator Traheo-bronşită acută. metoda grafică Miller-Tainter. Verificarea cunoştinţelorPrin experienţe pe animale de laborator. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. Efecte nedorite ale medicamentelor VIII. cancerul bronho-pulmonar. Interacţiunile medicamentelor. bronşită cronică. tuberculoza pulmonară. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. efectelor adverse ale VI.

glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. osteoporoza. Elemente de semiologie medicală Simptome şi semne generale. acromegalia. III. infecţia urinară. glomerulonefrită acută difuză poststreptococică. obezitatea. stomacului şi duodenului. Anamneza. cistopielita). Sindroame nefrologice (sindr. infecţia urinară (uretrita. IV. IV.Sindroame nefrologice. hipertensiunea arterială esenţială. cistita. Date de laborator. Boli de nutriţie. bolile ficatului şi pancreasului. Tabloul clinic în traheo-bronşită acută. metabolism şi endocrine Diabetul zaharat. IX. nanismul hipofizar. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. poliglobulii. Examenul obiectiv pe aparate. hipotiroidia. bolile intestinului. pleurezii. cardiopatia ischemică. scleroza sistemică. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. bronhopneumopatia cronică obstructivă. leucoze-leucemii-limfoame. Măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului. nefritic şi nefrotic). Boli hematologice Anemii. caracteristici generale ale bolilor glomerulare. Patologia aparatului cardio-vascular Reumatismul articular acut. Cushing. II. Termometrizare. insuficienţă cardiacă. Patologia aparatului reno-urinar Simptome şi date obiective cardinale. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase (pielonefrita acută şi cronică). miocardita. lupusul eritematos sistemic. guşa). clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. Boli sistemice şi reumatice Poliartrita reumatoidă. b. pericardita. bronşită cronică. boli ale arterelor şi venelor. boala Parkinson. boala artrozică. VII. V. endocardita. spondilita anchilozantă. boli vasculare cerebrale.inspecţia. pneumonii. polimiozita şi dermatomiozita. astmul. tulburări de ritm cardiac. X. Patologia psihiatrică Terminologie. cardiopatiile valvulare. supuraţii bronho-pulmonare. hiperuricemiile. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare. ateroscleroza. bolile tiroidiene (hipertiroidii. Patologia aparatului cardio-vascular . caracteristici generale ale bolilor glomerulare. VI. epilepsia. vasculite sistemice. sd. Addison. tuberculoza pulmonară şi embolia pulmonară. cancerul bronho-pulmonar. VIII. prostatita. nefropatiile tubulointerstiţiale infecţioase. Patologia aparatului respirator Simptome cardinale şi diagnosticul lor diferenţial. diateze hemoragice. hiperlipidemiile. Patologia aparatului digestiv Bolile esofagului.

sd. Boli hematologice Simptome cardinale. nanismul hipofizar. VII. Simpatomimetice alfa. în bolile tiroidiene (hipertiroidii.stimulatoare. IX. beta. Medicaţia agonistă a neurotransmisiei adrenergice. b. neoplasmul). stomacului şi duodenului (gastrite. semnele obiective şi metode de diagnostic şi tratament în reumatismul articular acut. substanţe nicotinice şi III. cardiopatia ischemică. bolile intestinului. obezitate. clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice. boala Parkinson şi epilepsia. V. diateze hemoragice. C. hiperlipidemii. IV. carcinomul hepatic. guşă). Medicaţia simpatolitică . ateroscleroza. scleroza sistemică. stimulatoare indirecte. vasculite sistemice şi boala artrozică. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice Medicaţia agonistă a neurotransmisiei colinergice: parasimpatomimetice cu acţiune directă şi indirectă (inhibitorii colinesterazei). pericardita. boli ale arterelor şi venelor. alfa-şi beta. boli vasculare cerebrale. spondilita anchilozantă. polimiozita şi dermatomiozita. afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare (colecistita acută şi cronică). ciroza hepatică. Patologia aparatului digestiv Tabloul clinic al bolilor esofagului (acalazia. Boli sistemice şi reumatice Manifestări principale şi diagnosticul lor diferenţial. bolile ficatului şi pancreasului (hepatita cronică. semne obiective. lupusul eritematos sistemic. hipotiroidii. hiperuricemii. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR FARMACOLOGIA NEUROTRANSMISIEI PERIFERICE I. ulcerul gastric şi duodenal. hernia transhiatală. tumori ale esofagului). metabolism şi endocrine Tabloul clinic în diabetul zaharat. Cushing. leucoze-leucemii-limfoame. Boli de nutriţie. tulburări de ritm cardiac. poliglobulii.Simptome cardinale. Addison. hipertensiunea arterială esenţială. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică. insuficienţă cardiacă. endocardita. miocardita. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatoliticele) Farmacodinamia sinapselor ganglionare vegetative: ganglioplegice. pancreatita acută şi cronică). VI. cardiopatiile valvulare. VIII. X. osteoporoza şi acromegalia. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare Curarizantele. Semne subiective şi obiective în poliartrita reumatoidă. boala de reflux. metode de diagnostic şi tratament în anemii. II. Patologia psihiatrică Terminologie.

antimalarice. Alte antialergice. Medicaţia corticosteroidă şi ACTH MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ I. Anestezicele generale Mecanisme neurofiziologice şi celulare ale narcozei. Medicaţia stimulatoare a sistemului nervos central Amfetamină şi derivaţii. antiparkinsoniene V. Medicaţia aparatului digestiv . Serotononina (5-hidroxi-triptamina) Agonişti şi antagonişti ai serotoninei de interes terapeutic. Histamina. Antireumatice de fond Antigutoase. III. antihelmitice. Chimioterapia antiinfecţioasă III. VI. antagonist pur. Narcoticele inhalatorii şi injectabil. agonist. Hipnotice. anxiolitice Benzodiazepine. II. substanţe nootrope. V. antidepresive şi litiul. antimicotice MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ I. proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice. analeptice bulbare. IX. Medicaţia analgezică Analgezicele opioide naturale. Antiinflamatoare nesteroidiene. sintetici cu caracter agonist (puternic sau slab).anticonvulsivantă. FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL I. IV. Neurosimpatolitice cu acţiune centrală şi /sau periferică Anestezice locale. antitricomonazice. metilxantinele.Adrenalitice alfa-blocante. antivirotice. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Substanţe tisular active şi antagonişti. adrenalitice beta-blocante. VII. Medicaţia antituberculoasă. Antihistaminice H1-blocante. miorelaxante. Antiseptice-dezinfectante II. Analgezice antipiretice. Psihofarmaconii Neuroleptice. compuşi semisintetici. X. VIII.antagonist. barbiturice. Medicaţia antiepileptică. compuşi cu structuri diferite etc. sedative.

purgative. stimulante ale centrului respirator. Medicaţia antianginoasă Medicaţia antihipertensivă: neurotropă. Medicaţia antianemică. Androgenii şi steroizii anabolizanţi.Tonicardiacele Medicamente stimulatoare ale contractibilităţii. Medicaţia metabolismului fosfo-calcic.I-IV). II. Cercetarea în farmacologie II III. VII. imunosupresoare şi imunomodulatoare PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. III. Cercetarea în farmacologie I II. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice şi anticolinergice . antiangiotensinică. V. Medicaţia aparatului cardio-vascular. Antidiareice. tocolitice. antiaterogenă Diuretice.conductibilităţii şi ritmului activităţii cardiace. vasodilatatoare directă. antidiuretice. expectorante. IV. IX. Antiaritmice cardiace (cls. Medicaţia hepato-biliară Coleretice. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui Substituenţi de plasmă sanguină. antivomitive. medicaţia hepatoprotectoare. antiulceroase. Vitamine XIV. Medicaţia anticanceroasă. Medicaţia antidiabetică XIII. Medicaţia tiroidiană. Medicaţia anticoagulantă Antiagregante plachetare. inductoare ale ovulaţiei. Antiacide. Medicaţia aparatului genital: estrogeni. Medicaţia hipolipidemiantă. VIII. colicistochinetice. VI. Antitiroidiene XII. XI. Fibrinolitice. X. saluretică. Medicaţia aparatului respirator Antitusive. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) Medicaţia vasoconstrictoare şi antihipotensivă. progestative Medicaţia contracţiei uterine: ocitocice. laxative. spasmolitice uterine. Medicaţia antiasmatică. Medicaţia hemostatică. Vomitive. inhibitoare ale secreţiei gastrice. Medicaţia venelor şi capilarelor.Stimulatoare şi substituenţi ai secreţiei gastrice.

Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune analgezică. Farmacodinamia substanţelor curarizante şi anticurarizante V. Studiul acţiunii analgezicelor XII. Studiul acţiunii subst.Chimioterapice. Studiul substanţelor sedato-hipnotice. Analiza farmacodinamică a unor preparate cu acţiune asupra aparatului digestiv XXI. Verificarea cunoştinţelor . Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antialergică XVII. Studiul acţiunii subst.substanţelor antidepresive şi stimulante psihomotorii XI. Studiul anestezicelor locale VII. medicamentoase asupra tensiunii arteriale XXIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi antimicrobiene. neuroleptică. medicamentoase asupra aparatului digestiv XX. antidepresivă XIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ VI. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace (cordului izolat sau in situ) . Studiul acţiunii subst.cu acţiune antiinflamatoare şi antialergică XIV.testarea experimentală a unei acţiuni farmacologice XVI.(lucrare de control) XIX. Antibiotice. Studiul anestezicelor generale VIII. Antagonizarea acţiunii substanţelor excitante centrale şi deprimante centrale (SNC) IX. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator XXII. convulsivante şi anticonvulsivante.IV. antimicrobiene a unor preparate Principiul determinării acţiunii XVIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC X. Studiul acţiunii neurolepticelor. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune antiinflamatoare XV. anxiolitice.

tocolitice XXVII. tratament. Medicamente cu tropism farmacotoxicologic hepatic VIII. antiagregantă plachetară. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Dislipidemiile XI. adrenergică. Medicaţia SNC. Studiul acţiunii subst. Medicaţia hepato-biliară – hepatitele (etiologie.colita ulceroasă (boala Crohn). bronhopneumopatia obstructivă cronică . pronostic). Neurotransmisiile la nivel central şi posibilităţile de influenţare medicamentoasă (dopaminergică. diareea VII. diuretice. Medicaţia trombolitică. digestiv. Medicaţia aparatului digestiv – ulcerul gastro-duodenal VI. prin peptide opioide. Studiul acţiunii substanţelor vasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe broască) XXV. Referat produse tipizate. Medicaţia aparatului respirator – astmul bronşic. colinergică. Analiza imunosupresoare farmacodinamică a unor medicamente citostatice şi XXX. constipaţia. evoluţie. Medicaţia sistemului cardiovascular – aritmiile cardiace.XIV. angina pectorală IX. testarea experimentală a unei acţiuni farmacodinamice D. antidiuretice. Reacţii adverse medicamentoase – tipuri. posibilităţi de monitorizare III. tahikinine) V. Medicaţia aparatului digestiv . Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic. ocitocice. Medicaţia sistemului cardiovascular – hipertensiunea arterială. Farmacocinetica medicamentelor. Exemple de interacţiuni medicamentoase cu relevanţă clinică IV. hepato-biliar XXVIII. cauze. pancreatitele. canabinoide endogene. insuficienţa cardiacă X. serotoninergică. Analiza unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului urinar. Analiza unor preparate cu acţiune asupra aparatului cardio-vascular (lucrare de control) XXVI. Substanţe cu acţiune hormonală XXIX. Aplicaţii practice. Implicaţii clinice II.

ciclosporină). Interacţiuni medicamentoase care trebuie evitate. Calculul parametrilor farmacocinetici Monitorizarea farmacoterapiei unor medicamente cu indice terapeutic mic (teofilină. IV. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului respirator XII. Intoxicaţia acută cu deprimante SNC V. Ajustarea posologiei în funcţie de valorile concentraţiei plasmatice. Studii clinice relevante XI. Medicamente care influenţează cantitatea secreţiei lactate . Asocieri dezavantajoase XIII. digoxină. Cazuri clinice relevante privind interacţiunile medicamentoase Interacţiuni medicamentoase utile. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VI. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare (lăuzie) PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Medicaţia femeii gravide XIV.XII. Medicamente contraindicate în sarcină. alternative terapeutice XIV. Medicaţia antiinfecţioasă XIII. Asocierea raţională a antibioticelor şi chimioterapicelor. Medicamente cu potenţial toxicomanogen III. insuficienţă renală etc. Ajustarea posologiei în insuficienţa hepatică VIII. Întocmirea unei fişe de reacţii adverse conform normelor ANM Tratamentul toxicomaniilor. Medicamente care trec în secreţia lactată. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv VII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia hepato-biliară. II.) X. Asocieri medicamentoase la bolnavii cu polipatologie (diabet zaharat. Cazuri clinice relevante privind medicaţia SNC. gentamicină. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. antiepileptice. gută. Profilaxia secundară a infarctului miocardic şi a AVC. Scheme terapeutice IX. litiu.

factori. neuromediatori etc. Biotransformarea. Farmacocinetica generală Farmacologia generală. Antihistaminice. Acţiunile medicamentelor. Sedative. mesageri secunzi Ca. Medicaţia simpatolitică şi neurosimpatolitică IX. Anestezice generale. Chimioterapice antibacteriene. Antiseptice. Neuroleptice XIV. Medicaţia antiepileptică. mecanisme. antimalarice. Simpatomimetice VIII. III. factori. clearance. IV. Antiserotoninice XVIII. Dezinfectante. Excitante centrale XI. XIX. enzime. Anestezice locale X. Căi de administrare. Eliminarea medicamentelor. II. AMPc. Parasimpatomimetice VI. Curs introductive. XVII. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatolitice) VII.). sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici. Antidepresivele şi litiul XV. antitricomonazice.anticonvulsivantă. Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. hipnotice. Absorbţia medicamentelor. antimicotice . Medicaţia analgezică XVI. Parametrii farmacocinetici. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Antiinflamatoare nesteroidiene. Antibiotice antibacteriene XX.Mecanisme specifice (farmacoreceptori. Corticosteroizi. Medicaţia antituberculoasă. antihelmitice. antiparkinsoniene XII. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare. antivirotice. Distribuţia medicamentelor în organism. Noţiuni generale de farmacotoxicologie. canale ionice.E. căi de eliminare. anxiolitice XIII. miorelaxante. V. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor Mecanisme nespecifice. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice.

Medicaţia hepato-biliară Coleretice. Studiul acţiunii substantelor anticolinergice VII. Bioetica privind II. Medicaţia antianginoasă XXVI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ IX. Studiul anticonvulsivante. medicaţia hepatoprotectoare XXIII. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui XXVIII. experimentul pe animalul de laborator. Medicaţia aparatului cardiovascular.XXI. Studiul anestezicelor generale XI. Medicaţia aparatului digestiv XXII. Eliminarea medicamentelor. Studiul anestezicelor locale X. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă III. IV. substanţelor sedato-hipnotice. Diuretice. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice) XXVII. Antiaritmice cardiace (cls. Medicaţia antihipertensivă. colicistochinetice. Norme de protecţie a muncii. Studiul acţiunii curarizantelor şi anticurarizantelor VIII. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Instrumentarul şi aparatura de bază. antidiuretice PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I.I-IV). anxiolitice.Tonicardiacele XXV. Medicaţia aparatului respirator XXIV. convulsivante şi . Studiul acţiunii substantelor colinergice VI. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. Determinarea toxicităţii acute V.

I . antitusivă şi expectorantaă XXIV. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. Analiza farmacodinamică antimicotice.Farmacologie generală. Feszt şi colab. Bucureşti. Bucureşti.Compendiu de lucrări practice. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (I) XXV. vol. Dobrescu .F.Note de curs. Verificarea cunoştinţelor 5. G. C. 1989 Maria Dogaru.M. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antihistaminică XVIII.Farmacologie . Studiul acţiunii substanţelor diuretice XXVIII.XII.Farmacologie experimentală. 1988 . Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului digestiv XXII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (I) XIII. Editura Medicală. M. Măruşteri . Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra antiastmatică.E. Feszt. XXI. Verificarea cunoştinţelor XV. antiprotosoarice a unor antihelmintice.II.F. 1995 G. Medicaţia hepato-biliară XXIII. 1998 Leonard Domnişoru . Editura Medicală. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică XVII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (III) XXVII. 1999 D. Analiza farmacodinamică a unor antibiotice XX. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Analiza farmacodinamică a unor chimioterapice antibacteriene XIX. Studiul acţiunii medicamentelor analgezice XVI. Bucureşti.Compendiu de Medicină internă. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (II) XXVI. . Vari. Aurelia Nicoleta Cristea . Editura Medicală. antituberculoase. Litografia U. Editura Didactică şi Pedagogică.M. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (II) XIV.Farmacoterapie practică. Litografia U.Tg-Mureş.

vol.M. E. . 1998 Leonard Domnişoru .F. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet.vol. Măruşteri . Bucureşti.Tg-Mureş. 1993 C. 2000 Semiologie clinică medicală . Vari.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). I-II. Târgu-Mureş. 1984 V.Tiberiu Moldovan.E. Aurelia Nicoleta Cristea .M.Note de curs.Farmacologie generală. Ed. Budapest 1997 P.F.F. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Ed.Tg-Mureş.vol. Stroescu . Stroescu . Medicina.M. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Bucureşti. Medicina. Litografia U.Gyógysertan I-II. 1991 J. Medicina. G. Budapest 1997 P. Litografia U. Târgu-Mureş. Aurelia Nicoleta Cristea . M. Bucureşti. Litografia U.F.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). Feszt.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Bucureşti. Editura Medicală. Medicina. 1999 D.F. I . G. Bucureşti. Bucureşti. Editura Medicală.: Curs litografiat în limba maghiară. Farmacologia. Knoll . Farmacologia.F. Editura Medicală. Editura Medicală. Knoll . 1998 D. Caraşca. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Groza . Dogaru.M.Farmacologie experimentală.Farmacologie generală. 1984 V. Ed. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Litografia U. UMF Târgu-Mureş. Farmacologia.II.Fiziologie. Litografia U. 1998 .Tg-Mureş. Litografia U. Medicina.Tg-Mureş. Editura Medicală. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Bucureşti. Ed.Gyógysertan I-II. Ed Medicală Bucureşti. .Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. C.F. Ed. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.Compendiu de Medicină internă. 1999 V. Editura Medicală. M. 1999 D. Feszt.Farmacoterapie practică.M.: Curs litografiat în limba maghiară. 1995 G.Compendiu de lucrări practice.M. Groza . 1984 V. Litografia U. Feszt şi colab. Groza . Editura Medicală. Litografia U. Editura All. Litografia U. Editura Medicală.Farmacoterapie practică.Feszt şi colab.II.M. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. vol. Editura All. Medicina.F.Farmacologie (pentru uzul studenţilor). Editura Medicală. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. Editura Medicală. 1991 J. vol. Editura Medicală. Curs de patologie medicală – Pentru Studenţii Facultăţii De Stomatologie–G. Bucureşti. Editura Medicală.: Curs litografiat în limba maghiară. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. 1999 V.Tg-Mureş.F. Stroescu . Bucureşti.Compendiu de lucrări practice.M.Fiziologie. Feszt şi colab. I . 1988 Feszt şi colab. Bucureşti. 1998 B. I-II.Gyógysertan I-II. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Dobrescu . 1988 Feszt şi colab. Knoll . 1989 Maria Dogaru. Măruşteri . 1991 J. Litografia U. Budapest 1997 P.Fiziologie. C. Vari.M. Târgu-Mureş. 1999 V. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale.Farmacologie experimentală. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . 1995 G. Bucureşti.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia. Editura All. Bucureşti.E. 1989 Maria Dogaru. Ed.Farmacologie .M. Bucureşti. I-II. Dobrescu .Compendiu de Medicină internă.Farmacologie .Note de curs.F. 1998 Leonard Domnişoru .

Note de curs. RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE. I .vol. Feszt şi colab.Gyógysertan I-II. C. Litografia U. Medicina. M. vol. Budapest 1997 P. Litografia U. Editura Medicală. Litografia U. 1998 6. Editura Medicală. Bucureşti. Feszt. Aurelia Nicoleta Cristea .M.Farmacologie experimentală.II. Ed. 1989 Maria Dogaru.Farmacologie generală. Medicina. Bucureşti.M.F.Fiziologie. I II Număr ore curs 1 Număr ore curs 2 1 Număr ore curs 3 3 Număr ore curs 2 Număr ore curs 2 3 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 1 Număr ore lucrări practice 2 1 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr ore lucrări practice 2 Număr ore lucrări practice 3 3 Număr credite 2 Număr credite 4 2 Număr credite 6 6 Număr credite 7 Număr credite 7 8 Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen Evaluarea cunoştinţelor Colocviu Evaluarea cunoştinţelor Examen Examen . 1995 G. Editura Medicală. Bucureşti. NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A.Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia.E. Editura Medicală.F. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale. Vari. Editura Didactică şi Pedagogică. Târgu-Mureş. 1999 V.Compendiu de lucrări practice. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Editura Medicală. Ed.Tg-Mureş.Farmacoterapie practică. I II Semestrul E. I II Semestrul D.Compendiu de Medicină internă. STAGII.F.M. Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet. Litografia U. Stroescu . Knoll . 1999 D.E.: Curs litografiat în limba maghiară. Bucureşti. I II Semestrul B. PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR.F. G. 1998 Leonard Domnişoru . 1984 V. 1988 Feszt şi colab. Bucureşti.M. 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan. Groza . I-II. Măruşteri . Dobrescu .Farmacologie (pentru uzul studenţilor).Farmacologie . 1991 J. I II Semestrul C. 1998 Aurelia Nicoleta Cristea . Farmacologia. Editura All.Tg-Mureş. Bucureşti. .

Pompe pentru lichide. Ultracentrifuge. Centrifuge filtrante discontinue. Industria şi biotehnologia medicamentului . Obligatorie 4. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: A. Operaţii termice . Dezintegratoare. Concasoare giratorii. Mori coloidale. Circulaţia materialelor. Decantoare simple cu funcţionare discontinuă. Bilanţul termic.drd. Centrigfuge filtrante discontinue. Operaţii mecanice şi utilaj specific Transportul şi dozarea materialelor granulare. Mijloace pentru îmbunătăţirea filtrării. STAFF-UL DISCIPLINEI: Prof. Pompe pentru gaze. Conversia III. Materiale metalice feroase. Industria medicamentului . Factorii care influenţează filtrarea. Hidrocicloane. Decantoare dreptunghiulare cu funcţionare continuă. Concasoare cu cilindri. Materiale de construcţie. Tipuri de amestecătoare. Cernerea. Materiale de etanşare. Elevatoare cu cupe.dr. Mărunţirea materialelor. V. Pompe de vid. Transportoare pneumatice. Filtre şi instalaţii de filtrare. Obligatorie B. cu descărcare manuală.1. Dozatoare (alimentatoare). Operaţii hidrodinamice şi utilaj specific Curgerea şi transportul fluidelor. DISCIPLINA: INDUSTRIA ŞI BIOTEHNOLOGIA MEDICAMENTULUI A. 2. Introducere. Mori vibratoare. Dezvoltarea proceselor tehnologice. Regimuri de funcţionare. Operaţii unitare în industria chimică II. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. VI. specializarea Farmacie.anul V Facultatea de Farmacie. Transportoare elicoidale. Molnár Judith 3. Microatomizoare. Bilanţul de materiale. Material metalice neferoase. Filtrarea. Emailuri IV. B. Decantoare verticale. cu descărcare prin gravitaţie. Concasoare cu fălci. Conducte şi armături. Concasoare cu ciocane. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE: A. Colerganguri. Sedimentarea. Centrifugarea. Decantoare circulare cu braţe. Separarea pneumatică. Fracţionarea granulometrică a amestecurilor polidisperse solide.anul III Facultatea de Farmacie. Transportoare cu bandă. Dudutz Győngyongyi Asist. Mori cu bile. Amestecarea. specializarea Asistenţă de Farmacie. Materiale plastice.

hidratare. Vaporizatoare cu ţevi încălzitoare orizontale. XIII. Inginerie genetică în industria farmaceutică: hormoni. Materiale de construcţie. Reacţii Friedel-Crafts. Răcirea. dehidratare. Izomerizare. XII. Termocuple. Halogenare. Schimbătoare de căldură cu ţevi coaxiale. Rectificarea continuă. Sinteza aminelor. Cristalizarea. Exemple de procese tehnologice de obţinere a medicamentelor de sinteză XI. cu tub interior de circulaţie. Sublimarea. Măsuri de protecţia muncii şi paza contra incendiilor în laborator II. Vaporizatoare verticale. Fosforilare. Adsorbţia. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. Transglicozilare. Condensarea. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză Nitrare. Inhibiţie chimică. VIII. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. Diazotare. Măsurarea temperaturii. Uscarea prin curenţi de înaltă frecvenţă. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale Oxidare. Antrenarea cu vapori. Uscarea. Aerisirea şi filtrarea aerului. Sulfonare. Adsorbanţi. Încălzirea cu purtători de căldură solizi. Obţinerea antibioticelor şi a altor substanţe de uz farmaceutic. Încălzirea electrică. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Uscătoare cu cameră. Adsorber cu cărbune activ. Condensare. X. Uscarea cu radiaţii infraroşii.Elemente de automatizare. Tipuri de agitatoare. Sinteza substanţelor medicamentoase . Uscătoare prin pulverizare (atomizoare). Încălzirea aparatelor din industria chimică. Răcirea şi condensarea. Biotehnologie. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. separarea după mărirea moleculelor. Operaţii de difuziune Difuziunea sau transferul de masă. Încălzirea cu purtători de căldură în stare gazoasă. Absorbere cu umplutură.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. enzime. Cristalizatoare cu răcire şi agitare. vaccine. Absorbere prin pulverizare. Distilarea şi rectificarea. Fermentaţie în industria farmaceutică. Hidroliză. Schimbătoare de căldură. Acilare. Reducere. Reducere.Transferul termic. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. Încălzirea cu purtători de căldură în stare lichidă. Schimbătoare de căldură tubulare.Cinetica sistemelor biologice. Vaporizatoare-cristalizatoare. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. Vaporizarea. IX. Absorbţia. Termorezistenţe. separări biospecifice. Clorsulfonare. Resolvare. Reactoare chimice Generalităţi. Hidroliză. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. Absorbere prin barbotare. Extracţia lichid-lichid. Oxidare. Distilarea simplă. Uscătoare cu bandă. Aparate de măsură şi control. VII. limfokine. Esterificare.

Oxidare. Izomerizare.Materiile prime de natură vegetală. metale nobile. Producţia specifică. Izolarea moleculei ADN. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. compuşi naturali ai siliciului. III. Noţiuni şi definiţii tehnologice. Reducere. Inhibiţie chimică. nichel. acetanilidă. separări biospecifice. Noţiuni generale de tehnologie Introducere.Acid acetilsalicilic. Hidrogenare. Acilare. Hidroliză. Introducere: Obiectivul şi problemele disciplinei.Alchilare. Fosforilare. Sulfonare şi clorosulfonare. Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor. Indice de consum. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză. Divizarea şi clasarea materialelor solide V. Materiale organice: lemn. Aerisirea şi filtrarea aerului. etoxilare. Operaţii hidrodinamice. Vectori. sulfanilamidă. Verificarea cunoştinţelor B. Procese tehnologice: periodice. . Nitrozare. Materii prime. Filtrarea. Amestecarea materialelor. Clonare IX. Oxidare. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale. Condensare. Enzime. Hidroliză. Materiale nemetalice anorganice: grafit. continue. salicilamidă. Introducea vectorilor în celulă gazdă. Transglicozilare. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor. Operaţii unitare. animală şi minerală. Aminare. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni. metiltiouracil. urotropină. Resolvare. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A CURSURILOR I. Decantarea şi sedimentarea. Randament de producţie. tolbutamidă. elastomeri. Materiale metalice. Capacitate de producţie. Operaţii mecanice. Purificarea gazelor şi lichidelor. Bilanţ de energie. Halogenare. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. Condensare. Separarea sistemelor eterogene. VIII. care au rol în inginerie genetică. Biotehnologie. Diazotare şi cuplare. semicontinue. Hidroxilare.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. X. plumb. aluminiu. separarea după mărirea moleculelor. Reactoare folosite în industria medicamentelor de sinteză IV. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. Separarea celulelor transformate. Metale neferoase şi aliaje: cupru. PCR. izoniazidă. metoxilare. Bilanţ de materiale. reducere. Centrifugarea VI. III. Metale feroase şi aliaje. Fazele sintezei de medicamente II. staniu. produşi pe bază de silicaţi. salicilat de metil. Esterificare. Nitrare. Transpoziţii VII. Operaţii unitare (mecanice şi fizice) şi procese chimice fundamentale. Caracteristicile industriei de medicamente. materiale plastice.

K. PROGRAMA ANALITICĂ A LUCRĂRILOR PRACTICE I. rafinării şi petrochimie. Bucureşti. McGraw-Hill. Avram L. R. 1978 Hougen. R. 1983 Mihail. Kristiansen B.. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. O. Budapest.. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: A. 1983 Mihail. Editura tehnică. Tudor. 1990 Dudutz Gyöngyi. C. Bucureşti. Bucureşti. P. Marosvásárhely. III. Elemente de optimizare a proceselor tehnologice. Procardia. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii.. R. 1985 Oniscu C. vitamine.M.: Simularea proceselor chimice.D.. Trends in Biotechnology.A.: Modelarea reactoarelor chimice.XI. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză. 1964 Bratu. Csép Katalin: Gyógyszeripari biotechnológia és génterápia az ezredfordulón.: Recipiente sub presiune. Mezőgazdasági könyvkiadó. Műszaki könyvkiadó.. 1978 Mihăilescu. 1984 Cionga E. W. Regulile de bună practică de fabricaţie pentru produse medicamentoase IV.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai.: Vegyipari készülékek szerkezeti elemei. Watson. W. Titze.: Principles of Chemical Engineering. II. 1966 Walker. Institutul Politehnic. 1979 Deák Gy.. E. aparatura industrială.: Maşini şi utilaje din industria chimică. New York. Budapest. izoniazidă. 1954 Lazăr. O. John Wiley & Sons. Harmath Kiadó. metamizol sodiu. Editura didactică şi pedagogică. 16: 307-321 . derivaţi de 8-oxi-chinolină. Editura Srima. Editura tehnică.H. H. 1999 Ferenczi Andrea: Genetika – génetika.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve.. Vol I. Bota Cristina: Farmacobiotehnologie.: Medicamente chimioterapice. Műszaki könyvkiadó. Îndrumător de proiectare. Lucrare recapitulativă 5. Fr. McAdams. II.K. A. Heszky L. Anghel. W. alcool etilic III. Muntean.: Reactoare chimice.: Chimia şi tehnologia medicamentelor. P. A. 1988. I. Procese de fabricare ale medicamentelor: fenacetină. Cluj-Napoca. Vizită într-o fabrică de medicamente VI. 1998. 1987 Coman Mioara.: Basic Biotechnology. Budapest. 2000. Cluj. Budapest. Lewis.: Operaţii unitare în ingineria chimică. Bucureşti. New York. 191-230 Dudits D. Műszaki könyvkiadó. Editura Dacia.1999 Lasic D. Bucureşti..A. Mihail.. László. Budapest. Cinetica proceselor de fermentaţie V.: Chemical Process Principles. Bucureşti. Editura tehnică. Benedek. Academic Press. 1923 Butlock J..: Növénybiotechnológia..: Novel applications of liposomes. salicilaţi. Editura didactică şi pedagogică. 1976.H.

NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Semestrul A. Cionga E.M.: Medicamente chimioterapice.: Biomérnöki alapműveletek és alapfolyamatok. Budapest. R. Bucureşti. Institutul Politehnic. Editura didactică şi pedagogică. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Editura tehnică. O. Ed.. Bucureşti. Bucureşti. C. 1-41 Nyeste L.umbc. Tehnică.Revizuit. NUMĂRUL DE ORE DE CURS. Nuc. Mihăilescu. Ed. 1978. P. Îndrumător de proiectare. I. Drumm M.: Genetica generală şi umană.. E. Benedek.. Bucureşti. Studium Kiadó. Anghel. Budapest..: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve. 1993 Sevella B.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai.S. 1979. Cluj. Budapest. R. Budapest. Tankönyvkiadó. Bucureşti. 1992 Raicu P..II.A. Fr.: Modelarea reactoarelor chimice. 1984. R. 1983. Dudutz Gyöngyi. dr Dudutz Gyöngyi. Erdei Sára: Génsebészet.: Biotechnologii moderne. Műszaki könyvkiadó. 1985. A. Oniscu C.: Recipiente sub presiune.. III. STAGII. (1991) 19:1154. Editura didactică şi pedagogică. Watson. P. Bratu. Collins F. Mihail. Editura Dacia.tehnică. 1999 Tőkés Béla. John Wiley & Sons. Bucureşti. I-III kötet. Tudor.. 1990 Raicu P. 1991 Stefanovitsné dr Bányai Éva.: Biomérnöki műveletek II. 7. Nagy Gabriella: A kémia alapjai. Mihail.: Reactoare chimice. 1983. rafinării şi petrochimie. 1954... Műszaki könyvkiadó. K. New York. Acids. 1997 Sain B. László.html B.A. Editura tehnică.: Maşini şi utilaje din industria chimică. O. Vol I. 1985 Sasson A. 1976. Lazăr. 1978. 1994. 1988. II. I II Număr ore curs 3 Număr ore curs 2 Număr ore seminarii Număr ore seminarii Număr ore lucrări practice 4 Număr ore lucrări practice 3 Număr credite 7 Număr credite 6 Evaluarea cunoştinţelor Examen Evaluarea cunoştinţelor Examen - . RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE.: Recombinant DNA technology. Res. Ed. Budapest. dr Fehér Illés: Biokémia. Marosvásárhely.: TA Subcloning of PCR Products. Hougen. Deák Gy.research... PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR. A.edu/~jwolf/method1. 6. Avram L. I II Semestrul B. Saulino A. tankönyvkiadó.: Chemical Process Principles. Ed. 1964.Marchuk D.. Mihail. Moore P.: Chimia şi tehnologia medicamentelor.: Biotehnologii şi dezvoltare. Editura tehnică. Gondolat. Biochemistry Across the School Curriculum Guidance Notes for Advanced Biology No.Humanitas. The Biochemical Society. 2005 xxxxxxxx Molecular Biology Protocols http://www. Bucureşti. Muntean..: Operaţii unitare în ingineria chimică. Budapest.: Simularea proceselor chimice. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful