P. 1
Cai Rutiere Europene - Www.e-referat

Cai Rutiere Europene - Www.e-referat

|Views: 214|Likes:
Published by savinoana

More info:

Published by: savinoana on Oct 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2014

pdf

text

original

Drumuri rutiere europene

Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport, care se potriveste unui anumit scop, trebuie sa se tina seama, in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat, in termeni de tone de marfa sau numar de persoane, iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa. Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale, cai ferate si sosele. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul, o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale. Primele dintre aceste forme de transport, din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea, insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. In Europa au fost construite retele dense de cai ferate, dar ele au aparut si in zonele mai indepartate, cum ar fi China, India, Japonia, sau Statele Unite ale Americii. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. In sec al 20-lea transportul rutier a devenit dominant. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor. Unele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii, in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri, de mare viteza. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient. Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei.

podul bolta si podul suspendat. autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor. In legatura cu proiectarea autostrazilor. dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului. regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile. in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari. Unde este posibil. Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita. iar planurile numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect . Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda. McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat.In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni : Thomas Telford si John McAdam. Deobicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza – de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile. nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. Anglia este un pod rabatabil din dale de granit. Pe langa constructia unor drumuri. Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea – o sosea sau o cale ferata. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. drumurile care intra si ies de pe autostrada. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie. precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie. pasajele inferioare si alte structuri. podurile. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert. suprafetele agricole fertile. . Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri. Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon. asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200.

Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri. .Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele . Cablurile de turnuri sustin puntea.

din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri. fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t. care are o deschidere de 1410m. podul Sydney Harbour. In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. Constructia sa a durat 50 ani intre anii 1305-1355. Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber. In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel.8m.Pont Valentre Cahors. Franta. El este sustinut pe doua cabluri. el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48. fiecare lung de 518m. el a fost modelat pe Hell Gate din New York care a fost primul pod «bolta continua » adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele. Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume. Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779. Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire. Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. Roebling a construit podul suspendat Niagara. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest. Anglia a fost primul mare pod de fier din lume. In anul 1855 John A. Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate. . Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru – un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie.

cea mai mare parte a Peninsulei Arabia. Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de autovehicule. primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale.cu avionul. Autostrazi: total: 153. intre care Japonia. apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania.Tipurile de transporturi rutiere. Gobi si cele australiene.autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km. Mexic si Coreea de sud. Emiratele Arabe Unite). . unele avand dimensiuni impresionante : . Italia. cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in America de Nord si Europa (Germania. 2500m in M-tii Alpi.Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica . Australia. Brazilia. Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri. iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km.drumuri nationale . nordul canadian. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa.Transamazonianul de 5500km . spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei. . tunele. deserturile Sahara. Si in prezent America de N si Europa de V concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi. . . Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri. La polul opus. in functie de importanta lor : . De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi. podisurile Pamir si Tibet.Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare.sosele continentale . trenul sau vaporul. ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. Magistrale rutiere exista pe toate continentele. exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata.117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres) . Franta. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile . Italia.sosele transcontinentale . masina. Un rol tot mai important il au autostrazile. cum sunt : Siberia. facilitand astfel legaturile si comunicatiile. Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privinta. mai intai in SUA. Australia. . . intinsele paduri tropicale din America de S si Africa. Exista mai multe categorii de cai rutiere. indeosebi pe distante mici si mijlocii. Marea Britanie. la care se adauga unele tari din Asia de E ca Japonia.drumuri de interes local .170 km pavate: 78. Romania Varietatea si bogatia atractiilor turistice. Koreea de sud. din Asia de sud-vest (Arabia saudita. mai ales in Europa de V si America de N. Spania). in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total.

3100 km.2428 km.1963 km. Bucuresti .407 km.Frankfurt .2577 km. Teritoriul Regiunii este străbătut de trei drumuri europene: E70 .Bonn . Bucuresti .Varsovia .0% sunt modernizate şi 32.Bucureşti . Regiunea este traversată de 9. Bucuresti .Oslo . Bucuresti . Bucuresti .Chisinau . E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat). Bucuresti .4120 km. E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier).nordul ţării.Viena . Bucuresti .1252 km. Bucuresti .6% din totalul drumurilor publice.1955 km.2900 km. Bucuresti .Stockholm .2820 km. Bucuresti . Bucuresti .Budapesta . E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita) Distantele pe sosea intre: Bucuresti .704 km.Minsk .2401 km. Bucuresti . .053 km (1995 est. E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad). Bucuresti .1065 km.Bruxelles .Riga .Roma .Atena . Bucuresti .2587 km.2100 km.893 km.nepavate: 75.Oradea (Borş) şi face legătura cu sudul ţării. Bucuresti .dinspre Iugoslavia (Moraviţa) .3530 km.Berlin .951 km de drumuri publice.dinspre Ungaria . Bucuresti .Timişoara .Haga (Amsterdam) . E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors). Bucuresti . E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche).Moscova . Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti .2154 km.2100 km.1100 km.Kiev .Londra .tranzitează judeţul Vâlcea spre Ungaria. Bucuresti . E79 . din care 10.Madrid . E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret). E81 . E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu).Copenhaga .Istanbul . Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti . Drumurile judeţene şi comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80. Bucuresti .Praga .2125 km.Paris .445 km.) Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante: E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea).1465 km.2149 km.1797 km Regiunea S-V Oltenia are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată.Sofia .Helsinki .Berna (Zurich) . Bucuresti .1650 km.7% au îmbrăcăminţi uşoare rutiere.2394 km.Lisabona .

este limitat şi dificil. în special în unele zone şi în anumite perioade ale anului (sezonul de vară. subliniază importanţa existenţei unei infrastructuri dezvoltate. ca şi la cele din Europa de Est şi de SudEst. reţeaua de drumuri publice însumează 158. drumuri naţionale. sunt drumuri naţionale. • • • • Transportul rutier Reţeaua drumurilor publice face parte din patrimoniul naţional şi constituie infrastructura rutieră pe care se desfăşoară majoritatea transporturilor de pasageri şi marfă. luându-se în considerare costurile scăzute ale acestui tip de transport. drumuri comunale şi aproximativ 80. precum şi situarea ţării pe axele de tranzit între Europa şi Asia.488 km.824 km. accesul României la Marea Neagră şi la Dunăre reprezintă o oportunitate şi un argument pentru a creşte volumul transporturilor pe apă. .).896 km. din cauza capacităţii reduse de transport şi a calităţii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrăzi.759 km. 27. drumuri naţionale nemodernizate etc. accesul la coridoarele vest-europene. sfârşitul de săptămână). însă.711 km. Comparativ cu statele membre UE şi cu unele ţări est-europene. infrastructurile de transport din România nu sunt suficient dezvoltate şi necesită investiţii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. ca şi Europa de Nord cu cea de Sud.din care 2. Având o distribuţie uniformă pe teritoriul României. din care 14.488 km reprezintă drumuri naţionale. 35. Cu toate acestea.3 % din totalul reţelei de drumuri publice. are o capacitate insuficientă de transport al bunurilor şi pasagerilor. Reţeaua rutieră de drumuri naţionale se compune din 113 km. îmbunătăţiri substanţiale. de autostrăzi şi 14. sistemul de transport românesc este insuficient dezvoltat şi de calitate slabă. deşi diversificat. drumuri judeţene. In ultima decadă s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativă şi instituţională în domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene şi pentru a se îmbunătăţi infrastructura fizică.000 km străzi din intravilanul localităţilor. infrastructura rutieră necesită modernizare şi reabilitare. care necesită. Analiza sistemului de transport românesc duce la următoarele concluzii: • transportul intern. Pe teritoriul Regiunii există două puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria (Calafat şi Bechet) şi unul care asigură tranzitul la graniţa cu Iugoslavia (Drobeta-Turnu Severin). localizarea României la intersecţia a numeroase drumuri care leagă Europa de Vest şi cea de Est. având o pondere de 9. comparativ cu transportul pe uscat sau aerian. Transporturi România are un sistem extins şi diversificat de transport..

In prezent.000 activează şi în transportul internaţional de marfă. din care 1. In ultimii ani. şi care. au fost achiziţionate autovehicule noi şi moderne care corespund nu numai unui trafic sigur şi de calitate. Pentru transportul internaţional de marfă sunt utilizate peste 8. s-a concretizat în refacerea infrastructurii şi a suprastructurii rutiere pe o lungime totală de 1. BERD si BEI – 245 MEURO). dar şi cerinţelor unui transport ecologic.1 mii autobuze/microbuze. co-finanţat de BEI. cca. Guvernul României şi Programul PHARE a început în anul 1997 şi se află încă în curs de derulare. sunt înregistrate 3. parcul de autovehicule a înregistrat o creştere permanentă. 25.979 mii pasageri . la care s-a adăugat contribuţia Guvernului României.000 autobuze şi microbuze. în România. Un alt Program de Reabilitare a Drumurilor este co-finanţat de către Banca Japoniei de Cooperare Internaţionala (JBIC) şi Guvernul României şi a început in 1999. Acest Program a fost co-finanţat de trei Instituţii Financiare Internaţionale (BIRD. transportul rutier de persoane totalizând un număr de 205. 448.031 km . achiziţii de autovehicule. până în prezent. Primul Program de Reabilitare a Drumurilor demarat în 1993 a fost finalizat în 1997/1998.844 mii tone în trafic internaţional şi 267 mii tone în tranzit. în lungime totală de 5. potenţial. BERD si BEI). 500 în transportul internaţional de persoane. 60% În anul 2000. au fost stimulaţi pentru dezvoltarea unor activităţi private. . Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reţelei rutiere din România.Cea mai importantă din punct de vedere economic şi al traficului de tranzit este reţeaua de drumuri europene (internaţionale). iar în transportul de persoane peste 3.8 mii autoturisme.5 mii autovehicule mixte/speciale. Cel de-al doilea Program de Reabilitare.128.operatori de transport -. Guvernul României şi. Programul de Reabilitarea Drumurilor etapa a 3-a cofinanţat de BEI şi Guvernul României a început în anul 1999 şi este în curs de derulare. Programul de dezvoltare a autostrăzilor Piteşti-Bucureşti-Constanţa a început în 1997 cu proiectul de Dezvoltare şi Reabilitare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti. iar cca. din care 2. constituită din 11 trasee. rezultatele lui fiind reabilitarea a 957 km de drumuri naţionale ale reţelei de bază. 6. ca urmare a legislaţiei moderne şi libere existente în domeniul transporturilor. Guvernul României şi Programul PHARE al Comisiei Europene. permanetizarea relaţiilor comerciale şi contractarea activităţii de transport. care traversează România. Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA.6 mii autovehicule pentru transportul mărfurilor şi 129. ca urmare a efortului investitorilor privaţi.transport interurban şi internaţional.000 operatori de transport. ponderea prestaţiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. au fost transportate 262. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfă şi persoane sunt operatori privaţi. Începând cu anul 1992. iar în traficul de persoane cca.000 autovehicule moderne. cu asistenţă acordată de principalele instituţii financiare europene.488 mii pasageri în trafic internaţional. Agenţii economici .. Pentru transportul internaţional. În transportul public de marfă îşi desfăşoară activitatea cca. 48. de asemenea co-finanţat de trei IFI (BIRD. cele mai importante fiind incluse în coridoarele de transport paneuropean.500 operatori.943 mii tone marfă. 1. Din aceştia. co-finanţat de BERD şi Guvernul României şi se va continua cu construcţia autostrăzii BucureştiConstanţa.572 km.

.În transportul rutier se aplică cu succes tehnicile de evidenţă informatizată şi. în special în transportul internaţional. siguranţa rutieră. O preocupare majoră în ceea ce priveşte transportul rutier o constituie dezvoltarea durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonică. condiţiile de acces la profesie şi la piaţă fiind asemănătoare cu cele din Uniunea europeană. Pentru realizarea nivelului actual de integrare. normele de omologare pentru autovehicule şi de inspecţie tehnică periodică au fost aliniate la prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. România a primit un sprijin substanţial din partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii şi lucrări de importanţă majoră în domeniul legislativ. se utilizează telefonia mobilă GSM sau monitorizarea circulaţiei prin sistemul GPS. Organizarea transporturilor rutiere respectă în cea mai mare parte acquis-ului comunitar. Ca urmare. dezvoltarea infrastructurii etc.

Viziteaza orasul medieval Bruge sau zgomotoasa capitala Bruxelles. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu Europa de Vest. cu foarte multe statiuni montane. dealuri si coaste de stanci se regasesc cu toate pe aceasta insula. Lungimea totala a drumurilor rutiere este de 107503km . o veriga importanta intre tarile europene vecine. Un element avantajos pentru industria de transport a Bulgariei este asezarea sa geografica. Poti vizita Stratford-on-Avon. Marea Adriatica. Lungimea totala a drumurilor cu invelis rigid este de 362357km (din care 3147km autostrazi). Insula este relativ usor de parcurs cu masina. Austria Privelisti ce-ti taie rasuflarea se intalnesc la tot pasul calatorind pe autostrazile Austriei. Se circula pe partea stanga a drumului. printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara. Marea Egee si Marea Neagra. Bulgaria Sunt peste 8000 mile de sosea ce leaga marile orase ale Bulgaria si calitatea acestor sosele este in general buna. din transportul de marfuri 82%. plaji nisipoase. Unele din principalele drumuri se afla pe malul Dunarii iar peste Alpi se circula pe trecatori importante. Cu toate ca este o tara muntoasa. Reteaua de drumuri insumeaza 36908km. Austria este totusi o rascruce de drumuri importante. Amsterdam. Trecerea dintr-o parte in alta a Bulgariei dureaza cam 6h. se intra intro serie de drumuri mai mici intre orase. Paris. Cipru Munti. locul de nastere al lui William Shakespeare sau White Cliffs din Dover in sud. daca nu in intreaga Europa. Londra este plina de unele dintre cele mai pline de istorie locuri din lume si toate accesibile cu masina. Rusia. . In Cipru numai jumatate din cei 8966km de sosea este pavata. Drumurile publice formeaza o retea de 17685km lungime. sa faci o croaziera de-a lungul Dunarii si sa vizitezi castele stravechi ale acestei tari centrale. Cehia Praga este una dintre cele mai populare destinatii in Europa de Est. Asia Mica. De indata ce te abati de la marile sosele. Belgia Belgia este o tara compacta unde orice este la o distanta relativ scurta de parcurs cu masina. Luxembourg si Cologne se afla toate la o distanta usor de parcurs cu masina de oriunde te-ai afla in Belgia. Din transportul de persoane 90% se desfasoara pe drumurile publice. Majoritatea autostrazilor nu sunt aglomerate si sunt ideale pentru un circuit turistic in zona rurala a Cehiei si in drum spre Germania. Cipru devine o destinatie populara pentru sporturile de iarna.Informatii generale Anglia Istoria te intampina pe drumurile Angliei. Poti sa conduci prin Alpi.

Sistemul autostrazilor este excelent. de la "Route Nationale". (De multe ori referirea la aceste autostrazi se face si prin folosirea initialelor RN. Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita. in Lituania. Bacuri sosesc in capitala Helsinki din Suedia. ce leaga insulele Sealand si Funen. minunate gradini de flori si sa vizitezi una dintre numeroasele podgorii ale Elvetiei. dar trebuie sa fii foarte atent pe drumurile stramte si serpuitoare. Sunt sosele ce imbratiseaza tarmul atlantic al Danemarcei si ofera privelisti spectaculoase asupra oceanului. Estonia Reteaua actuala de sosele in Estonia este relativ extinsa. Unele dintre drumurile din afara oraselor precum Zagreb sau Dubrovnik sunt uzate si proaste si-ti solicita intreaga atentie. Cu cat inaintezi spre nordul tarii. In ultimii ani. Bernard si Sf. Podul are 11 mile/18km lungime si constructia sa a durat 10 ani. Traficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund sezonului turistic. Petersburg. a fost incheiata. Aceste drumuri cu taxa s-au dezvoltat incepand cu anul 1960 prin concesiuni private. Guvernele locale intretin . Este necesara atentie asupra cantitatii de benzina din rezervor atunci cand conduci in Croatia deoarece statiile de benzina pot fi putine si la mare distanta una de alta in zonele rurale. Multe din aceste super-autostrazi sunt cu taxa. dupa ce guvernul a realizat ca tara ramasese oarecum in urma statelor vecine in ceea ce priveste sistemul super-autostrazilor. Poti de asemenea sa calatoresti prin sate medievale. Finlanda Finlanda ofera automobilistilor unul dintre cele mai frumoase si unice peisaje din Europa. guvernul a dezvoltat rute turistice atragatoare in colaborare cu tarile vecine. Elvetia Drumurile elvetiene ofera privelisti spectaculare ale Alpilor. dar nu exista asa multe autostrazi sau sosele importante.Croatia Marea Adriatica ofera numeroase privelisti spectaculoase cand conduci pe tarmul Croatiei. Franta Franta are aproximativ 25000mile/40000km de autostrazi nationale. cunoscute sub numele de "autoroutes". Benzina fara plumb este usor disponibila. "Via Baltica" inainteaza pe directia sud-vest din capitala Tallin prin Parnu pana la Riga. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. De curand. marcate pe harta cu un "N" inaintea numarului rutei. cu toate ca multe rute sunt indirecte datorita numeroaselor lacuri din sudul Finlandei. Guvernul francez mentine de asemenea o retea buna de autostrazi nationale secundare. Trecatorile din alpi sunt usor accesibile cu masina. urmate de un numar). Danemarca Danemarca este o tara mica cu o vasta retea de sosele ce te poarta de la Tivoli Gardens la Royal Ballet. spre exemplu stramtorile Sf. unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume. Autostrada "Via Hansa" merge paralel cu tarmul sudic al Golfului Finlandez si merge catre Narva si St. Gothard si Simplon. "Via Estonia" merge in directia sud-est de la Tallin catre frontiera rusa. Reteaua de drumuri publice are 129246km din care 40% in proprietate privata. din care aproape 6000mile/9600km sunt super-autostrazi cu 4 benzi. Germania si chiar Anglia. cu atat mai putine sosele vei gasi. numite "autoroutes a peage". constructia Podului Great Belt.

Israel Israelul ofera aproape 10000 mile/16100km de autostrada pe care ii poti strabate pentru a investiga unor dintre tarile cele mai pline de istorie din lume. autostrazile din partea estica a tarii au fost modernizate simtitor. Poti conduce de-a lungul coastei mediteraneene si vizita orasul istoric Tel Aviv. In tara exista 1504940km autostrazi cu plata. Multe dintre aceste drumuri sunt de netrecut in timpul verii datorita noroiului. Retea rutiera a Germaniei este de 615178km din care 226282km sosea nationala. Autostrazile Greciei te vor purta prin istoria antica. Germania are aproape 500 mile/805km lungime (N-S) si 400 mile/644 km latime. care sunt adesea cele mai pitoresti si sunt marcate printr-un "D" plasat inaintea numarului. Germania Germania a fost prima tara din lume ce a dezvoltat un sistem national de superautostrazi si pentru multi ani. Calatorind prin Irlanda. Atentie in Irlanda se circula pe partea stanga. Majoritatea privelistilor si atractiilor se afla la mica distanta de locul unde te afli. Irlanda Irlanda are un sistem de sosele extins datorita largii populatii rurale. majoritatea drumurilor sunt inaccesibile. Peisajul muntos si stancos a impiedicat modernizarea soselelor dar ele s-au imbunatatit in ultimii 20 ani. cand parca toata Franta se indreapta catre locuri de vacanta. Astazi Germania are aproape 6000 mile/9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltata de autostrazi mai mici. Calatoria inspre interiorul tarii te poate conduce printr-o serie de drumuri nepavate. Capitala Ierusalim este usor de accesat prin intermediul autostradei ce porneste din Tel Aviv. Astfel ca traversarea acestei tari devine extrem de usoara si placuta. zone rurale extrem de linistite si multe destinatii ce merita a fi explorate. Iarna. . Grecia Soselele importante ale Greciei au fost construite dupa cel de-al doilea razboi mondial si ofera o multime de destinatii ce merita a fi explorate. cunoscute ca "Route Departamentales". Sunt 5500km de sosea din care peste un sfert sunt nepavate. iar calatoria este permisa numai pe drumurile recomandate. esti inconjurat de peisaje ce-ti taie rasuflarea.soselele locale. Islanda Autostrada cea mai importanta din Islanda urmeaza tarmul acestei mici tari insula. Dupa unificare. Poti porni din Reykjavik si foarte usor ajungi in orice comunitate costala. Multe din aceste sosele ratacesc printre dealuri pitoresti si trec prin numeroase satulete. Multe din aceste sate ofera unele dintre cele mai dramatice privelisti de-a lungul Marii Mediteraneene. sistemul sau Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. data fiind dimensiunea redusa a acestei tari insula. Autostrazile Frantei tind sa fie extrem de aglomerate la sfarsitul lui Iulie/inceputul lui August si din nou sfarsitul lui August/inceputul lui Septembrie. iar reteaua germana este de asemenea interconectata cu retele din tarile vecine.

una dintre cele mai extinse din Europa. Reţeaua de autostrăzi italene acoperă în mod satisfăcător Italia excepţie făcând perioadele premegătoare şi imediat următoare sărbătorilor. Aceste insule sunt in Marea Mediteraneeana si toate suprafete de campie. Norvegia Autostrazile importante ale Norvegiei permit calatoria rapida catre fiorduri. Canale. Km de sosea 301307km. clasificate in diverse categorii. eunind aproximativ 4000 mile/6400km de autostrazi expres si 180000/288000km de sosele secundare. Malta Trei insule reunite formeaza practice natiunea malteza: Malta. mori de vant si faimoasele lalele insotesc extinsele sosele ale Olandei. Olanda O retea excelenta de autostrazi fac ca Amsterdam. fara munti sau rauri. . Den Haag (Haga) si Groningen sa fie la mai putin de 1 zi calatorie cu masina de oriunde in Olanda. Gozo si Camino. plajile nisipoase si cavernele in stanca tarmurilor. 47912km de sosea Luxemburg Luxembourg are o excelenta retea de autostrazi si drumuri secundare ce asigura accesul rapid la tarile vecine Belgia. Iugoslavia Serbia este impartita in doua segmente geografice distincte. Germania si Franta. Adevaratele comori ale Maltei sunt porturile. Datorita succesului unor mari companii precum Fiat. Rotterdam. drumuri provinciale (‘tsrade provinciali’) si drumuri municipale (‘strade communali’). Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse de transporturi cu toate ca multimea de rauri. Exploreaza extraordinara coasta a Marii Nordului si viziteaza micile sate de pescari cu casele lor pline de culoare. Olanda are numeroase autostrazi ce ofera acces rapid la destinatii vecine precum Buxelles. când cozile la intrările în marele oraşe măsoară o medie de 20 km. Aceste sosele cu taxa sunt sustinute de o excelenta retea de drumuri secundare. Sate neobisnuite cu arhitectura din sec 12 se intalnesc in toata zona ruirala. Fii cu ochii pe cantitatea de benzina din rezervor pentru ca statiile de benzina sunt putine in afara marilor orase. Dusseldorf si Luxembourg. Transportul este asigurat prin autobuze intre Valletta si restul insulei. Sistemul norvegian de autostrazi si sosele acopera 56430 mile si exista de asemenea bacuri ce fac Norvegia accesibila dinspre Danemarca. anume drumuri nationale (‘strade statali’). Italienii au un nivel ridicat al gradului de dotare cu masini. In partea nordica sunt terenuri plane si fertile cat vezi cu ochii. Dar in regiunile sudice drumurile sunt mai putin aglomerate. Drumurile strabat numeroase dealuri si te pot conduce la unul dintre castelele acestei mici natiuni. Legatura intre zonele tarii este realizata prin intermediul retelei de drumuri cu o lungime de 89737km. lanturi de munti si paduri. Acest lucru poate crea adevarate aglomerari in zonele nordice si in orase.Italia Italia are o excelenta retea de sosele si autostrazi. zonele de dealuri abrupte si vaile luxuriante. In sud. Faimoasele super autostrazi ale tarii (numite "autostrade") merg de-a lungul si de-a latul peninsulei. canale si santuri au creat probleme.

Autostrazi cu doua benzi de buna calitate conecteaza restul tarii. Soferilor sub 25 de ani este posibil sa li se impuna o suprataxa pentru "sofer tanar". Intr-o directie poti calatori catre numeroasele staiuni montane din Alpi. Drumurile provinciale variaza in ceea ce priveste calitatea lor. acopera aproximativ 360mile/590 km intre Lisabona si Porto. Una dintre cele mai populare comunitati este cea de langa Lacul Bled unde se poate patina si juca curling in lunile de iarna sau inota si plimba cu barca in cele de vara. "auto-estrada". Nu exista un nivel permis al alcoolemiei si pedepse severe sunt prevazute pentru incalcarea acesteia. Varsta minima pentru sofat variaza in functie de categoria masinii. Exista 52000km de sosele din care insa numai 18878km sunt drumuri nationale. dar toate autostrazile majore sunt de calitate superioara. . Din Moscova exista trasee spre toate orasele mari. cultural si geographic al Spaniei si de asemenea constituie nod pentru cea mai mare parte a retelei de drumuri a tarii. teritoriul Romaniei isi impresioneaza vizitatorii prin diversitatea reliefului si a regiunilor bogate in istorie. Petersburg. O idee excelenta este sa-ti stabilesti o ruta de calatorie in Rusia inainte de a te avanta la drum. folclor si obiceiuri. Poti sa gasesti carute trase de cai pe multe din drumurile de tara ale Poloniei. Spania are aproape 100000mile/160000km de drumuri si sosele. regiuni ce isi "disputa" frumusetea in toate anotimpurile anului. Daca incepi sa calatoresti in zone mai indepartate ale Rusiei nu fi surprins sa intri pe drumuri nepavate. cu peisaje pitoresti. Slovenia Slovenia are un sistem extins de autostrazi N/S si E/V. Slovacia Centurile de siguranta sunt obligatorii in Slovacia si un copil trebuie sa aiba cel putin 12 ani pentru a sta pe scaunul din fata. Portugalia Portugalia a ramas in urma celorlalte state din Europa de Vest in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem national de autostrazi si ca urmare numarul superautostrazilor este limitat.Lungimea drumurilor rutiere este de 111891km. Principalele legaturi se intind din nord spre sud de-a lungul depresiunilor de pe coasta. Romania Pe langa comorile istorice si naturale. Super-autostrazile sunt toate cu taxa si sunt in general bine intretinute. Vei gasi sosele pe mai multe benzi in Varsovia si exista proiecte in derulare pentru imbunatatirea drumurilor in zonele rurale. Spania Madrid este centrul politic. Cu secole de istorie si traditii. de la Porto pana la Lisabona. O autostrada cu 4 benzi. Exista autostrazi expres ce duc de la Moscova la St. Polonia Exista peste 124000 mile/199640km de drumuri in Polonia si acestea te pot purta din orasele Varsovia si Gdansk catre satele indepartate cu castele si cultura veche. in cealalta catre statiunile litorale ale Marii Adriatice. Romania iti poate oferi trairi de neuitat. Rusia Sofatul in Rusia poate oferi o larga varietate de experiente. Acesta ofera posibilitatea unui acces facil catre tarile vecine Austria si Italia.

iar Izmir si Istanbul sunt orase active ce-si pastreaza propriul farmec traditional.numerotarea lor începe cu cifra drumului principal . respectiv mai multe cifre. Aceste drumuri traverseaza zona rurala a Ungariei. Este posibil sa sofezi pe intreaga lungime a Suediei din nord catre sud. Numarul de vehicole de pe drumurile turcesti este relativ redus comparativ cu standardele europene. 3 mil adica un automobil pt 2.Din 318991km de sosele. Turcia Turcia are o retea extinsa de drumuri bine intretinute. Lungimea reţelei rutiere a ţării depăşeşte 30. statiunile si zona fermelor luxuriante. sapte dintre ele trec prin capitala. trece prin Stockholm. Autostăzile sunt notate cu litera M. Goteborg si Malmo si conecteaza practice Stockholm-ul cu regiunea de coasta din nordul Suediei. Transportul pe sosea este mai important si liniile de autobuze leaga toate orasele. cunoscuta sub numele de Motorvag. Exista 8 rute principale in Ungaria. ruine romane si castele. pietroasa. Calatoreste catre muntii din nord si viziteaza regiunea Skane cu castelele sale si frumoasele plaji. Autostrada. iar drumurile naţionale cu litera E. Ungaria Autostrazile si principalele sosele din Ungaria sunt de regula in bune conditii dar sa nu fii surprins daca descoperi ca unele drumuri au suprafata foarte dura.000 kilometri. multe sunt asfaltate necorespunzator. Reteaua de drumuri are o lungime totala de 130834km iar numarul de automobile raportat la numarul de locuitori este cel mai mare din Europa : 3.sunt numerotate cu două. Sosele secundare sunt identificate prin numere cu 2 sau 3 cifre. desemnate printr-o cifra. facand legatura intre orase. Suedia Reteaua de autostrazi si de drumuri secundare din Suedia. Guvernul turc a investit si continua sa investeasca pentru imbunatatirea retelei de drumuri. Drumurile Suediei traverseaza peisaje diverse trecand prin paduri pana la privelisti de coasta. şi toate localităţile ţării (aproape 3200) au un pavaj tare. sate si ariile turistice populare. Referat realizat de : Georgescu Adrian – Spiru Haret 10e . Drumurile secundare . Budapesta. unde majoritatea gospodariilor au cel putin o masina. Turcia ofera minunata coasta mediteraneeana.6 locuitori. este una dintre cele mai bune din Europa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->