Drumuri rutiere europene

Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport, care se potriveste unui anumit scop, trebuie sa se tina seama, in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat, in termeni de tone de marfa sau numar de persoane, iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa. Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale, cai ferate si sosele. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul, o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale. Primele dintre aceste forme de transport, din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea, insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. In Europa au fost construite retele dense de cai ferate, dar ele au aparut si in zonele mai indepartate, cum ar fi China, India, Japonia, sau Statele Unite ale Americii. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. In sec al 20-lea transportul rutier a devenit dominant. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor. Unele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii, in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri, de mare viteza. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient. Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei.

autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor. Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita. dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza – de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile. iar planurile numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect . Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri. in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari. Anglia este un pod rabatabil din dale de granit. Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie. drumurile care intra si ies de pe autostrada. Pe langa constructia unor drumuri. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile. regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. pasajele inferioare si alte structuri. Deobicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila. nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea – o sosea sau o cale ferata.In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni : Thomas Telford si John McAdam. Unde este posibil. podurile. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert. McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat. suprafetele agricole fertile. In legatura cu proiectarea autostrazilor. odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. podul bolta si podul suspendat. . dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului. Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200. Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon.

Cablurile de turnuri sustin puntea. .Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele . Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri.

el a fost modelat pe Hell Gate din New York care a fost primul pod «bolta continua » adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele. Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber. fiecare lung de 518m. podul Sydney Harbour. In anul 1855 John A. Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru – un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie. Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire. Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. Constructia sa a durat 50 ani intre anii 1305-1355. fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t. El este sustinut pe doua cabluri.8m. Franta. Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume.Pont Valentre Cahors. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest. Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779. In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel. care are o deschidere de 1410m. el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48. din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri. Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate. . Roebling a construit podul suspendat Niagara. Anglia a fost primul mare pod de fier din lume.

exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile . Franta. apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania. unele avand dimensiuni impresionante : .Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica . Autostrazi: total: 153. in functie de importanta lor : . Italia. deserturile Sahara. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa. viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare.117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres) . tunele. Si in prezent America de N si Europa de V concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi. la care se adauga unele tari din Asia de E ca Japonia. Gobi si cele australiene. Australia. podisurile Pamir si Tibet. . . . primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale.drumuri nationale . cum sunt : Siberia. . Un rol tot mai important il au autostrazile. Spania). Italia. Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privinta. din Asia de sud-vest (Arabia saudita.170 km pavate: 78. . in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total. cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in America de Nord si Europa (Germania. 2500m in M-tii Alpi.cu avionul. Marea Britanie.sosele continentale .sosele transcontinentale . intre care Japonia. De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi. trenul sau vaporul.drumuri de interes local . iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri. Exista mai multe categorii de cai rutiere. mai ales in Europa de V si America de N. Magistrale rutiere exista pe toate continentele. spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei. facilitand astfel legaturile si comunicatiile. masina. Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de autovehicule.Tipurile de transporturi rutiere. Emiratele Arabe Unite). ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. intinsele paduri tropicale din America de S si Africa. Brazilia. indeosebi pe distante mici si mijlocii. naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. Mexic si Coreea de sud. Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri. La polul opus. nordul canadian. Romania Varietatea si bogatia atractiilor turistice. mai intai in SUA. . Australia.Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. Koreea de sud.Transamazonianul de 5500km .autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km. cea mai mare parte a Peninsulei Arabia.

Haga (Amsterdam) .Paris . din care 10.Frankfurt . Bucuresti .1797 km Regiunea S-V Oltenia are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată. Bucuresti .Budapesta .nordul ţării.704 km.Riga .1955 km.7% au îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Bucuresti .Lisabona . Bucuresti .Copenhaga .951 km de drumuri publice.Viena . Teritoriul Regiunii este străbătut de trei drumuri europene: E70 . Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti .Berlin .2125 km. Bucuresti . Bucuresti .Istanbul . E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier).2900 km. Bucuresti .Oradea (Borş) şi face legătura cu sudul ţării.Chisinau .Varsovia .Berna (Zurich) .Roma .1650 km.tranzitează judeţul Vâlcea spre Ungaria.2587 km.nepavate: 75. Bucuresti . Bucuresti .1252 km. Bucuresti . Bucuresti .Timişoara .6% din totalul drumurilor publice.1465 km. Bucuresti .2149 km.893 km.dinspre Ungaria .2100 km. E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret).dinspre Iugoslavia (Moraviţa) . Regiunea este traversată de 9.Bruxelles . Bucuresti .1065 km.2428 km.2100 km.Bucureşti .4120 km.2394 km.3530 km. Bucuresti . E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad).2820 km. E81 . Bucuresti .Bonn . E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors).Atena .1100 km. Bucuresti . Bucuresti . Drumurile judeţene şi comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80.Kiev . Bucuresti .1963 km. Bucuresti . Bucuresti .2401 km.445 km. Bucuresti .Londra . Bucuresti .Helsinki .Madrid .2154 km.Praga . .2577 km. E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat).0% sunt modernizate şi 32.053 km (1995 est.Oslo .Sofia . E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche).Moscova .Stockholm .407 km. E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu). E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita) Distantele pe sosea intre: Bucuresti . E79 .3100 km.) Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante: E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea).Minsk .

Analiza sistemului de transport românesc duce la următoarele concluzii: • transportul intern.3 % din totalul reţelei de drumuri publice. • • • • Transportul rutier Reţeaua drumurilor publice face parte din patrimoniul naţional şi constituie infrastructura rutieră pe care se desfăşoară majoritatea transporturilor de pasageri şi marfă. deşi diversificat. având o pondere de 9. ca şi Europa de Nord cu cea de Sud. de autostrăzi şi 14. drumuri naţionale nemodernizate etc. localizarea României la intersecţia a numeroase drumuri care leagă Europa de Vest şi cea de Est. Comparativ cu statele membre UE şi cu unele ţări est-europene. Reţeaua rutieră de drumuri naţionale se compune din 113 km. drumuri naţionale.000 km străzi din intravilanul localităţilor. însă. drumuri comunale şi aproximativ 80. sunt drumuri naţionale. comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.488 km. Pe teritoriul Regiunii există două puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria (Calafat şi Bechet) şi unul care asigură tranzitul la graniţa cu Iugoslavia (Drobeta-Turnu Severin). accesul la coridoarele vest-europene. care necesită.896 km. precum şi situarea ţării pe axele de tranzit între Europa şi Asia.). drumuri judeţene. 27. In ultima decadă s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativă şi instituţională în domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene şi pentru a se îmbunătăţi infrastructura fizică. Având o distribuţie uniformă pe teritoriul României. 35. luându-se în considerare costurile scăzute ale acestui tip de transport. reţeaua de drumuri publice însumează 158. Cu toate acestea.din care 2. . ca şi la cele din Europa de Est şi de SudEst.488 km reprezintă drumuri naţionale. Transporturi România are un sistem extins şi diversificat de transport. din care 14. sfârşitul de săptămână). infrastructurile de transport din România nu sunt suficient dezvoltate şi necesită investiţii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene.759 km. accesul României la Marea Neagră şi la Dunăre reprezintă o oportunitate şi un argument pentru a creşte volumul transporturilor pe apă. în special în unele zone şi în anumite perioade ale anului (sezonul de vară.. infrastructura rutieră necesită modernizare şi reabilitare. subliniază importanţa existenţei unei infrastructuri dezvoltate. are o capacitate insuficientă de transport al bunurilor şi pasagerilor.711 km. sistemul de transport românesc este insuficient dezvoltat şi de calitate slabă. este limitat şi dificil. îmbunătăţiri substanţiale. din cauza capacităţii reduse de transport şi a calităţii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrăzi.824 km.

cu asistenţă acordată de principalele instituţii financiare europene. ca urmare a efortului investitorilor privaţi. sunt înregistrate 3. în România. Pentru transportul internaţional de marfă sunt utilizate peste 8. constituită din 11 trasee. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfă şi persoane sunt operatori privaţi. 500 în transportul internaţional de persoane.transport interurban şi internaţional. Acest Program a fost co-finanţat de trei Instituţii Financiare Internaţionale (BIRD. Guvernul României şi Programul PHARE a început în anul 1997 şi se află încă în curs de derulare. până în prezent. Pentru transportul internaţional. dar şi cerinţelor unui transport ecologic. transportul rutier de persoane totalizând un număr de 205. BERD si BEI). potenţial. cele mai importante fiind incluse în coridoarele de transport paneuropean. cca. 60% În anul 2000. ca urmare a legislaţiei moderne şi libere existente în domeniul transporturilor. permanetizarea relaţiilor comerciale şi contractarea activităţii de transport. 1.operatori de transport -.844 mii tone în trafic internaţional şi 267 mii tone în tranzit. au fost achiziţionate autovehicule noi şi moderne care corespund nu numai unui trafic sigur şi de calitate. In ultimii ani. 6. În transportul public de marfă îşi desfăşoară activitatea cca. 448. au fost stimulaţi pentru dezvoltarea unor activităţi private. la care s-a adăugat contribuţia Guvernului României. Guvernul României şi. BERD si BEI – 245 MEURO). s-a concretizat în refacerea infrastructurii şi a suprastructurii rutiere pe o lungime totală de 1. iar în transportul de persoane peste 3. din care 1.488 mii pasageri în trafic internaţional. din care 2. Începând cu anul 1992. care traversează România.000 operatori de transport.943 mii tone marfă.. au fost transportate 262. Cel de-al doilea Program de Reabilitare. în lungime totală de 5. Un alt Program de Reabilitare a Drumurilor este co-finanţat de către Banca Japoniei de Cooperare Internaţionala (JBIC) şi Guvernul României şi a început in 1999.6 mii autovehicule pentru transportul mărfurilor şi 129.000 activează şi în transportul internaţional de marfă.Cea mai importantă din punct de vedere economic şi al traficului de tranzit este reţeaua de drumuri europene (internaţionale).500 operatori. rezultatele lui fiind reabilitarea a 957 km de drumuri naţionale ale reţelei de bază.1 mii autobuze/microbuze. Din aceştia. achiziţii de autovehicule. Agenţii economici . iar cca.000 autobuze şi microbuze.572 km. Guvernul României şi Programul PHARE al Comisiei Europene. Programul de Reabilitarea Drumurilor etapa a 3-a cofinanţat de BEI şi Guvernul României a început în anul 1999 şi este în curs de derulare. de asemenea co-finanţat de trei IFI (BIRD.000 autovehicule moderne. co-finanţat de BERD şi Guvernul României şi se va continua cu construcţia autostrăzii BucureştiConstanţa. parcul de autovehicule a înregistrat o creştere permanentă. Primul Program de Reabilitare a Drumurilor demarat în 1993 a fost finalizat în 1997/1998. Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reţelei rutiere din România. . 25. co-finanţat de BEI.8 mii autoturisme. Programul de dezvoltare a autostrăzilor Piteşti-Bucureşti-Constanţa a început în 1997 cu proiectul de Dezvoltare şi Reabilitare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti. ponderea prestaţiilor realizate de sectorul privat fiind de cca.5 mii autovehicule mixte/speciale.031 km . iar în traficul de persoane cca. 48. şi care.128. Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA.979 mii pasageri . In prezent.

se utilizează telefonia mobilă GSM sau monitorizarea circulaţiei prin sistemul GPS. normele de omologare pentru autovehicule şi de inspecţie tehnică periodică au fost aliniate la prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. în special în transportul internaţional.În transportul rutier se aplică cu succes tehnicile de evidenţă informatizată şi. siguranţa rutieră. . Pentru realizarea nivelului actual de integrare. Organizarea transporturilor rutiere respectă în cea mai mare parte acquis-ului comunitar. România a primit un sprijin substanţial din partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii şi lucrări de importanţă majoră în domeniul legislativ. condiţiile de acces la profesie şi la piaţă fiind asemănătoare cu cele din Uniunea europeană. dezvoltarea infrastructurii etc. Ca urmare. O preocupare majoră în ceea ce priveşte transportul rutier o constituie dezvoltarea durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonică.

Paris. De indata ce te abati de la marile sosele. Reteaua de drumuri insumeaza 36908km. Marea Adriatica. Se circula pe partea stanga a drumului. Bulgaria Sunt peste 8000 mile de sosea ce leaga marile orase ale Bulgaria si calitatea acestor sosele este in general buna. Trecerea dintr-o parte in alta a Bulgariei dureaza cam 6h. Unele din principalele drumuri se afla pe malul Dunarii iar peste Alpi se circula pe trecatori importante. Din transportul de persoane 90% se desfasoara pe drumurile publice. Majoritatea autostrazilor nu sunt aglomerate si sunt ideale pentru un circuit turistic in zona rurala a Cehiei si in drum spre Germania. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu Europa de Vest. Amsterdam. Cehia Praga este una dintre cele mai populare destinatii in Europa de Est. Drumurile publice formeaza o retea de 17685km lungime. Rusia. Cu toate ca este o tara muntoasa. Insula este relativ usor de parcurs cu masina. Luxembourg si Cologne se afla toate la o distanta usor de parcurs cu masina de oriunde te-ai afla in Belgia. Austria este totusi o rascruce de drumuri importante. sa faci o croaziera de-a lungul Dunarii si sa vizitezi castele stravechi ale acestei tari centrale. Cipru Munti. dealuri si coaste de stanci se regasesc cu toate pe aceasta insula. se intra intro serie de drumuri mai mici intre orase. daca nu in intreaga Europa.Informatii generale Anglia Istoria te intampina pe drumurile Angliei. Viziteaza orasul medieval Bruge sau zgomotoasa capitala Bruxelles. Poti sa conduci prin Alpi. Poti vizita Stratford-on-Avon. Austria Privelisti ce-ti taie rasuflarea se intalnesc la tot pasul calatorind pe autostrazile Austriei. cu foarte multe statiuni montane. plaji nisipoase. printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara. din transportul de marfuri 82%. Lungimea totala a drumurilor cu invelis rigid este de 362357km (din care 3147km autostrazi). locul de nastere al lui William Shakespeare sau White Cliffs din Dover in sud. Cipru devine o destinatie populara pentru sporturile de iarna. In Cipru numai jumatate din cei 8966km de sosea este pavata. . Marea Egee si Marea Neagra. o veriga importanta intre tarile europene vecine. Lungimea totala a drumurilor rutiere este de 107503km . Asia Mica. Un element avantajos pentru industria de transport a Bulgariei este asezarea sa geografica. Belgia Belgia este o tara compacta unde orice este la o distanta relativ scurta de parcurs cu masina. Londra este plina de unele dintre cele mai pline de istorie locuri din lume si toate accesibile cu masina.

Bacuri sosesc in capitala Helsinki din Suedia. minunate gradini de flori si sa vizitezi una dintre numeroasele podgorii ale Elvetiei.Croatia Marea Adriatica ofera numeroase privelisti spectaculoase cand conduci pe tarmul Croatiei. Benzina fara plumb este usor disponibila. Reteaua de drumuri publice are 129246km din care 40% in proprietate privata. Estonia Reteaua actuala de sosele in Estonia este relativ extinsa. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. dar trebuie sa fii foarte atent pe drumurile stramte si serpuitoare. Guvernele locale intretin . "Via Estonia" merge in directia sud-est de la Tallin catre frontiera rusa. dupa ce guvernul a realizat ca tara ramasese oarecum in urma statelor vecine in ceea ce priveste sistemul super-autostrazilor. Traficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund sezonului turistic. Guvernul francez mentine de asemenea o retea buna de autostrazi nationale secundare. Aceste drumuri cu taxa s-au dezvoltat incepand cu anul 1960 prin concesiuni private. De curand. cu atat mai putine sosele vei gasi. din care aproape 6000mile/9600km sunt super-autostrazi cu 4 benzi. Danemarca Danemarca este o tara mica cu o vasta retea de sosele ce te poarta de la Tivoli Gardens la Royal Ballet. Autostrada "Via Hansa" merge paralel cu tarmul sudic al Golfului Finlandez si merge catre Narva si St. Bernard si Sf. In ultimii ani. Cu cat inaintezi spre nordul tarii. Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita. Finlanda Finlanda ofera automobilistilor unul dintre cele mai frumoase si unice peisaje din Europa. Poti de asemenea sa calatoresti prin sate medievale. cu toate ca multe rute sunt indirecte datorita numeroaselor lacuri din sudul Finlandei. guvernul a dezvoltat rute turistice atragatoare in colaborare cu tarile vecine. cunoscute sub numele de "autoroutes". spre exemplu stramtorile Sf. urmate de un numar). unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume. in Lituania. dar nu exista asa multe autostrazi sau sosele importante. Germania si chiar Anglia. marcate pe harta cu un "N" inaintea numarului rutei. Petersburg. de la "Route Nationale". Sistemul autostrazilor este excelent. Podul are 11 mile/18km lungime si constructia sa a durat 10 ani. Este necesara atentie asupra cantitatii de benzina din rezervor atunci cand conduci in Croatia deoarece statiile de benzina pot fi putine si la mare distanta una de alta in zonele rurale. constructia Podului Great Belt. Multe din aceste super-autostrazi sunt cu taxa. Trecatorile din alpi sunt usor accesibile cu masina. Elvetia Drumurile elvetiene ofera privelisti spectaculare ale Alpilor. Gothard si Simplon. Sunt sosele ce imbratiseaza tarmul atlantic al Danemarcei si ofera privelisti spectaculoase asupra oceanului. (De multe ori referirea la aceste autostrazi se face si prin folosirea initialelor RN. "Via Baltica" inainteaza pe directia sud-vest din capitala Tallin prin Parnu pana la Riga. Unele dintre drumurile din afara oraselor precum Zagreb sau Dubrovnik sunt uzate si proaste si-ti solicita intreaga atentie. ce leaga insulele Sealand si Funen. Franta Franta are aproximativ 25000mile/40000km de autostrazi nationale. a fost incheiata. numite "autoroutes a peage".

Grecia Soselele importante ale Greciei au fost construite dupa cel de-al doilea razboi mondial si ofera o multime de destinatii ce merita a fi explorate. . Calatorind prin Irlanda. Iarna. zone rurale extrem de linistite si multe destinatii ce merita a fi explorate. Astazi Germania are aproape 6000 mile/9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltata de autostrazi mai mici. majoritatea drumurilor sunt inaccesibile. Poti conduce de-a lungul coastei mediteraneene si vizita orasul istoric Tel Aviv. Germania Germania a fost prima tara din lume ce a dezvoltat un sistem national de superautostrazi si pentru multi ani. Multe dintre aceste drumuri sunt de netrecut in timpul verii datorita noroiului. cand parca toata Franta se indreapta catre locuri de vacanta. Islanda Autostrada cea mai importanta din Islanda urmeaza tarmul acestei mici tari insula. Israel Israelul ofera aproape 10000 mile/16100km de autostrada pe care ii poti strabate pentru a investiga unor dintre tarile cele mai pline de istorie din lume. autostrazile din partea estica a tarii au fost modernizate simtitor. iar reteaua germana este de asemenea interconectata cu retele din tarile vecine. cunoscute ca "Route Departamentales". Calatoria inspre interiorul tarii te poate conduce printr-o serie de drumuri nepavate. esti inconjurat de peisaje ce-ti taie rasuflarea.soselele locale. Autostrazile Frantei tind sa fie extrem de aglomerate la sfarsitul lui Iulie/inceputul lui August si din nou sfarsitul lui August/inceputul lui Septembrie. Poti porni din Reykjavik si foarte usor ajungi in orice comunitate costala. In tara exista 1504940km autostrazi cu plata. Retea rutiera a Germaniei este de 615178km din care 226282km sosea nationala. Majoritatea privelistilor si atractiilor se afla la mica distanta de locul unde te afli. Astfel ca traversarea acestei tari devine extrem de usoara si placuta. data fiind dimensiunea redusa a acestei tari insula. sistemul sau Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. Atentie in Irlanda se circula pe partea stanga. Autostrazile Greciei te vor purta prin istoria antica. Multe din aceste sate ofera unele dintre cele mai dramatice privelisti de-a lungul Marii Mediteraneene. iar calatoria este permisa numai pe drumurile recomandate. Sunt 5500km de sosea din care peste un sfert sunt nepavate. Multe din aceste sosele ratacesc printre dealuri pitoresti si trec prin numeroase satulete. Peisajul muntos si stancos a impiedicat modernizarea soselelor dar ele s-au imbunatatit in ultimii 20 ani. Irlanda Irlanda are un sistem de sosele extins datorita largii populatii rurale. Dupa unificare. Capitala Ierusalim este usor de accesat prin intermediul autostradei ce porneste din Tel Aviv. Germania are aproape 500 mile/805km lungime (N-S) si 400 mile/644 km latime. care sunt adesea cele mai pitoresti si sunt marcate printr-un "D" plasat inaintea numarului.

clasificate in diverse categorii. . Gozo si Camino. Faimoasele super autostrazi ale tarii (numite "autostrade") merg de-a lungul si de-a latul peninsulei. Drumurile strabat numeroase dealuri si te pot conduce la unul dintre castelele acestei mici natiuni. Sistemul norvegian de autostrazi si sosele acopera 56430 mile si exista de asemenea bacuri ce fac Norvegia accesibila dinspre Danemarca. In sud. eunind aproximativ 4000 mile/6400km de autostrazi expres si 180000/288000km de sosele secundare. Acest lucru poate crea adevarate aglomerari in zonele nordice si in orase. Dar in regiunile sudice drumurile sunt mai putin aglomerate. Olanda O retea excelenta de autostrazi fac ca Amsterdam. Legatura intre zonele tarii este realizata prin intermediul retelei de drumuri cu o lungime de 89737km. Italienii au un nivel ridicat al gradului de dotare cu masini. In partea nordica sunt terenuri plane si fertile cat vezi cu ochii. una dintre cele mai extinse din Europa. Exploreaza extraordinara coasta a Marii Nordului si viziteaza micile sate de pescari cu casele lor pline de culoare. Sate neobisnuite cu arhitectura din sec 12 se intalnesc in toata zona ruirala. zonele de dealuri abrupte si vaile luxuriante. fara munti sau rauri. Malta Trei insule reunite formeaza practice natiunea malteza: Malta. Den Haag (Haga) si Groningen sa fie la mai putin de 1 zi calatorie cu masina de oriunde in Olanda.Italia Italia are o excelenta retea de sosele si autostrazi. Olanda are numeroase autostrazi ce ofera acces rapid la destinatii vecine precum Buxelles. 47912km de sosea Luxemburg Luxembourg are o excelenta retea de autostrazi si drumuri secundare ce asigura accesul rapid la tarile vecine Belgia. anume drumuri nationale (‘strade statali’). Rotterdam. Germania si Franta. Adevaratele comori ale Maltei sunt porturile. Iugoslavia Serbia este impartita in doua segmente geografice distincte. lanturi de munti si paduri. canale si santuri au creat probleme. când cozile la intrările în marele oraşe măsoară o medie de 20 km. Datorita succesului unor mari companii precum Fiat. plajile nisipoase si cavernele in stanca tarmurilor. Dusseldorf si Luxembourg. drumuri provinciale (‘tsrade provinciali’) si drumuri municipale (‘strade communali’). Aceste insule sunt in Marea Mediteraneeana si toate suprafete de campie. Reţeaua de autostrăzi italene acoperă în mod satisfăcător Italia excepţie făcând perioadele premegătoare şi imediat următoare sărbătorilor. Fii cu ochii pe cantitatea de benzina din rezervor pentru ca statiile de benzina sunt putine in afara marilor orase. Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse de transporturi cu toate ca multimea de rauri. Km de sosea 301307km. Norvegia Autostrazile importante ale Norvegiei permit calatoria rapida catre fiorduri. Transportul este asigurat prin autobuze intre Valletta si restul insulei. Canale. mori de vant si faimoasele lalele insotesc extinsele sosele ale Olandei. Aceste sosele cu taxa sunt sustinute de o excelenta retea de drumuri secundare.

folclor si obiceiuri. . Daca incepi sa calatoresti in zone mai indepartate ale Rusiei nu fi surprins sa intri pe drumuri nepavate. O autostrada cu 4 benzi. Drumurile provinciale variaza in ceea ce priveste calitatea lor. Principalele legaturi se intind din nord spre sud de-a lungul depresiunilor de pe coasta. teritoriul Romaniei isi impresioneaza vizitatorii prin diversitatea reliefului si a regiunilor bogate in istorie. Acesta ofera posibilitatea unui acces facil catre tarile vecine Austria si Italia. Autostrazi cu doua benzi de buna calitate conecteaza restul tarii. Intr-o directie poti calatori catre numeroasele staiuni montane din Alpi. Poti sa gasesti carute trase de cai pe multe din drumurile de tara ale Poloniei. Din Moscova exista trasee spre toate orasele mari. dar toate autostrazile majore sunt de calitate superioara. cultural si geographic al Spaniei si de asemenea constituie nod pentru cea mai mare parte a retelei de drumuri a tarii.Lungimea drumurilor rutiere este de 111891km. Romania Pe langa comorile istorice si naturale. Exista 52000km de sosele din care insa numai 18878km sunt drumuri nationale. Portugalia Portugalia a ramas in urma celorlalte state din Europa de Vest in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem national de autostrazi si ca urmare numarul superautostrazilor este limitat. "auto-estrada". Nu exista un nivel permis al alcoolemiei si pedepse severe sunt prevazute pentru incalcarea acesteia. cu peisaje pitoresti. Cu secole de istorie si traditii. Vei gasi sosele pe mai multe benzi in Varsovia si exista proiecte in derulare pentru imbunatatirea drumurilor in zonele rurale. Rusia Sofatul in Rusia poate oferi o larga varietate de experiente. Slovacia Centurile de siguranta sunt obligatorii in Slovacia si un copil trebuie sa aiba cel putin 12 ani pentru a sta pe scaunul din fata. Spania are aproape 100000mile/160000km de drumuri si sosele. Spania Madrid este centrul politic. Slovenia Slovenia are un sistem extins de autostrazi N/S si E/V. Super-autostrazile sunt toate cu taxa si sunt in general bine intretinute. Exista autostrazi expres ce duc de la Moscova la St. de la Porto pana la Lisabona. Petersburg. Varsta minima pentru sofat variaza in functie de categoria masinii. Romania iti poate oferi trairi de neuitat. in cealalta catre statiunile litorale ale Marii Adriatice. Soferilor sub 25 de ani este posibil sa li se impuna o suprataxa pentru "sofer tanar". O idee excelenta este sa-ti stabilesti o ruta de calatorie in Rusia inainte de a te avanta la drum. Una dintre cele mai populare comunitati este cea de langa Lacul Bled unde se poate patina si juca curling in lunile de iarna sau inota si plimba cu barca in cele de vara. regiuni ce isi "disputa" frumusetea in toate anotimpurile anului. Polonia Exista peste 124000 mile/199640km de drumuri in Polonia si acestea te pot purta din orasele Varsovia si Gdansk catre satele indepartate cu castele si cultura veche. acopera aproximativ 360mile/590 km intre Lisabona si Porto.

sunt numerotate cu două. Ungaria Autostrazile si principalele sosele din Ungaria sunt de regula in bune conditii dar sa nu fii surprins daca descoperi ca unele drumuri au suprafata foarte dura.numerotarea lor începe cu cifra drumului principal . Drumurile Suediei traverseaza peisaje diverse trecand prin paduri pana la privelisti de coasta. Numarul de vehicole de pe drumurile turcesti este relativ redus comparativ cu standardele europene. cunoscuta sub numele de Motorvag. Este posibil sa sofezi pe intreaga lungime a Suediei din nord catre sud. Drumurile secundare . Turcia ofera minunata coasta mediteraneeana. Goteborg si Malmo si conecteaza practice Stockholm-ul cu regiunea de coasta din nordul Suediei. Turcia Turcia are o retea extinsa de drumuri bine intretinute. Exista 8 rute principale in Ungaria. Reteaua de drumuri are o lungime totala de 130834km iar numarul de automobile raportat la numarul de locuitori este cel mai mare din Europa : 3.6 locuitori. Referat realizat de : Georgescu Adrian – Spiru Haret 10e . este una dintre cele mai bune din Europa. Guvernul turc a investit si continua sa investeasca pentru imbunatatirea retelei de drumuri. Transportul pe sosea este mai important si liniile de autobuze leaga toate orasele. şi toate localităţile ţării (aproape 3200) au un pavaj tare. Calatoreste catre muntii din nord si viziteaza regiunea Skane cu castelele sale si frumoasele plaji. pietroasa. Budapesta. 3 mil adica un automobil pt 2. trece prin Stockholm. Aceste drumuri traverseaza zona rurala a Ungariei. Autostrada. Lungimea reţelei rutiere a ţării depăşeşte 30. iar Izmir si Istanbul sunt orase active ce-si pastreaza propriul farmec traditional. sate si ariile turistice populare. Sosele secundare sunt identificate prin numere cu 2 sau 3 cifre. multe sunt asfaltate necorespunzator. Suedia Reteaua de autostrazi si de drumuri secundare din Suedia.Din 318991km de sosele. sapte dintre ele trec prin capitala. unde majoritatea gospodariilor au cel putin o masina. iar drumurile naţionale cu litera E. ruine romane si castele. desemnate printr-o cifra. Autostăzile sunt notate cu litera M. statiunile si zona fermelor luxuriante.000 kilometri. respectiv mai multe cifre. facand legatura intre orase.