Drumuri rutiere europene

Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport, care se potriveste unui anumit scop, trebuie sa se tina seama, in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat, in termeni de tone de marfa sau numar de persoane, iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa. Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale, cai ferate si sosele. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul, o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale. Primele dintre aceste forme de transport, din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea, insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. In Europa au fost construite retele dense de cai ferate, dar ele au aparut si in zonele mai indepartate, cum ar fi China, India, Japonia, sau Statele Unite ale Americii. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. In sec al 20-lea transportul rutier a devenit dominant. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor. Unele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii, in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri, de mare viteza. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient. Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei.

Unde este posibil. nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. podurile. precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor. regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile. . Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita. Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri. In legatura cu proiectarea autostrazilor. asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200. Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie. pasajele inferioare si alte structuri. dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza – de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert.In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni : Thomas Telford si John McAdam. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila. iar planurile numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect . odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului. Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda. suprafetele agricole fertile. drumurile care intra si ies de pe autostrada. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie. in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari. Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon. Deobicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. Anglia este un pod rabatabil din dale de granit. Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea – o sosea sau o cale ferata. podul bolta si podul suspendat. Pe langa constructia unor drumuri.

Cablurile de turnuri sustin puntea.Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele . .

Franta. Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru – un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie. Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest. el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48. Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire. fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t. In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel. . din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri.Pont Valentre Cahors. Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779. fiecare lung de 518m. El este sustinut pe doua cabluri. care are o deschidere de 1410m.8m. Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume. In anul 1855 John A. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele. podul Sydney Harbour. el a fost modelat pe Hell Gate din New York care a fost primul pod «bolta continua » adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei. In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. Constructia sa a durat 50 ani intre anii 1305-1355. Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate. Roebling a construit podul suspendat Niagara. Anglia a fost primul mare pod de fier din lume.

. La polul opus. Franta. intinsele paduri tropicale din America de S si Africa.sosele continentale . viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare. . din Asia de sud-vest (Arabia saudita. Magistrale rutiere exista pe toate continentele. Emiratele Arabe Unite). Spania).117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres) . Romania Varietatea si bogatia atractiilor turistice. masina. spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei.Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica . Brazilia.170 km pavate: 78.drumuri de interes local . deserturile Sahara. Italia. mai ales in Europa de V si America de N. tunele. apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania.autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km. intre care Japonia.Transamazonianul de 5500km . Si in prezent America de N si Europa de V concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi.drumuri nationale . De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi. .sosele transcontinentale . Marea Britanie. Italia. Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privinta. ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. in functie de importanta lor : . la care se adauga unele tari din Asia de E ca Japonia. Australia. . Mexic si Coreea de sud.Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. nordul canadian. podisurile Pamir si Tibet. Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri. Koreea de sud. . Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri. Autostrazi: total: 153. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa.cu avionul. Gobi si cele australiene. trenul sau vaporul. iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km. Exista mai multe categorii de cai rutiere. primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale.Tipurile de transporturi rutiere. Australia. unele avand dimensiuni impresionante : . . Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de autovehicule. cea mai mare parte a Peninsulei Arabia. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile . indeosebi pe distante mici si mijlocii. mai intai in SUA. cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in America de Nord si Europa (Germania. facilitand astfel legaturile si comunicatiile. Un rol tot mai important il au autostrazile. exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata. naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. 2500m in M-tii Alpi. cum sunt : Siberia. in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total.

Riga .2428 km.2401 km.Londra . E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu). Teritoriul Regiunii este străbătut de trei drumuri europene: E70 . Bucuresti . Bucuresti .2100 km.893 km.2149 km.Istanbul . E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche).1100 km. Bucuresti .Berna (Zurich) .nordul ţării. Bucuresti .Praga . Bucuresti . E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad).Sofia .Budapesta .Varsovia .2125 km. Bucuresti .Minsk .Lisabona . Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti .dinspre Ungaria . E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors).Chisinau .4120 km.dinspre Iugoslavia (Moraviţa) .Moscova .Kiev .Madrid . Bucuresti .3100 km. Bucuresti .2587 km.6% din totalul drumurilor publice. Bucuresti . Bucuresti .Copenhaga .2154 km. Bucuresti .Viena .Atena .7% au îmbrăcăminţi uşoare rutiere.nepavate: 75.2900 km. Regiunea este traversată de 9. Bucuresti .Helsinki . E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita) Distantele pe sosea intre: Bucuresti . E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier).1252 km.704 km.Oradea (Borş) şi face legătura cu sudul ţării. din care 10. Bucuresti .Timişoara . Bucuresti .Stockholm . E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat). Bucuresti .Bruxelles . Bucuresti .Bucureşti . Drumurile judeţene şi comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80.2577 km.) Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante: E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea).3530 km.Oslo .2394 km.2100 km.951 km de drumuri publice.1065 km.Haga (Amsterdam) .053 km (1995 est. Bucuresti .1963 km.1955 km.Frankfurt .1797 km Regiunea S-V Oltenia are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată. Bucuresti .407 km.Paris .2820 km. E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret). Bucuresti .Roma .445 km. Bucuresti .Bonn .1650 km. Bucuresti . Bucuresti .tranzitează judeţul Vâlcea spre Ungaria.Berlin .0% sunt modernizate şi 32. Bucuresti . E79 . .1465 km. E81 .

infrastructurile de transport din România nu sunt suficient dezvoltate şi necesită investiţii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. de autostrăzi şi 14. infrastructura rutieră necesită modernizare şi reabilitare. comparativ cu transportul pe uscat sau aerian. este limitat şi dificil. are o capacitate insuficientă de transport al bunurilor şi pasagerilor. sfârşitul de săptămână). drumuri comunale şi aproximativ 80.. accesul la coridoarele vest-europene.488 km reprezintă drumuri naţionale.000 km străzi din intravilanul localităţilor. Cu toate acestea.488 km.896 km. care necesită. Reţeaua rutieră de drumuri naţionale se compune din 113 km. sistemul de transport românesc este insuficient dezvoltat şi de calitate slabă. drumuri judeţene. sunt drumuri naţionale.din care 2. din care 14. drumuri naţionale. Având o distribuţie uniformă pe teritoriul României. 35. însă. din cauza capacităţii reduse de transport şi a calităţii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrăzi. ca şi la cele din Europa de Est şi de SudEst. • • • • Transportul rutier Reţeaua drumurilor publice face parte din patrimoniul naţional şi constituie infrastructura rutieră pe care se desfăşoară majoritatea transporturilor de pasageri şi marfă. Analiza sistemului de transport românesc duce la următoarele concluzii: • transportul intern.759 km. reţeaua de drumuri publice însumează 158. 27. îmbunătăţiri substanţiale. luându-se în considerare costurile scăzute ale acestui tip de transport.824 km. în special în unele zone şi în anumite perioade ale anului (sezonul de vară. subliniază importanţa existenţei unei infrastructuri dezvoltate.). precum şi situarea ţării pe axele de tranzit între Europa şi Asia. accesul României la Marea Neagră şi la Dunăre reprezintă o oportunitate şi un argument pentru a creşte volumul transporturilor pe apă. Transporturi România are un sistem extins şi diversificat de transport. In ultima decadă s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativă şi instituţională în domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene şi pentru a se îmbunătăţi infrastructura fizică. . localizarea României la intersecţia a numeroase drumuri care leagă Europa de Vest şi cea de Est. drumuri naţionale nemodernizate etc. având o pondere de 9.711 km. deşi diversificat. ca şi Europa de Nord cu cea de Sud. Pe teritoriul Regiunii există două puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria (Calafat şi Bechet) şi unul care asigură tranzitul la graniţa cu Iugoslavia (Drobeta-Turnu Severin).3 % din totalul reţelei de drumuri publice. Comparativ cu statele membre UE şi cu unele ţări est-europene.

Guvernul României şi Programul PHARE a început în anul 1997 şi se află încă în curs de derulare. cca. s-a concretizat în refacerea infrastructurii şi a suprastructurii rutiere pe o lungime totală de 1.000 autobuze şi microbuze.6 mii autovehicule pentru transportul mărfurilor şi 129. Acest Program a fost co-finanţat de trei Instituţii Financiare Internaţionale (BIRD. la care s-a adăugat contribuţia Guvernului României. achiziţii de autovehicule.943 mii tone marfă.488 mii pasageri în trafic internaţional. până în prezent. au fost transportate 262. în lungime totală de 5. Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reţelei rutiere din România. şi care. co-finanţat de BEI. dar şi cerinţelor unui transport ecologic. Cel de-al doilea Program de Reabilitare. co-finanţat de BERD şi Guvernul României şi se va continua cu construcţia autostrăzii BucureştiConstanţa. In prezent. 25. iar în transportul de persoane peste 3. Programul de Reabilitarea Drumurilor etapa a 3-a cofinanţat de BEI şi Guvernul României a început în anul 1999 şi este în curs de derulare.500 operatori. au fost achiziţionate autovehicule noi şi moderne care corespund nu numai unui trafic sigur şi de calitate. 1. din care 2. în România. permanetizarea relaţiilor comerciale şi contractarea activităţii de transport. ca urmare a efortului investitorilor privaţi.000 operatori de transport. Guvernul României şi Programul PHARE al Comisiei Europene. potenţial. Guvernul României şi. Din aceştia. ponderea prestaţiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. Pentru transportul internaţional de marfă sunt utilizate peste 8. 6. Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA.979 mii pasageri . BERD si BEI – 245 MEURO). transportul rutier de persoane totalizând un număr de 205.031 km . cele mai importante fiind incluse în coridoarele de transport paneuropean.572 km.Cea mai importantă din punct de vedere economic şi al traficului de tranzit este reţeaua de drumuri europene (internaţionale). iar cca. sunt înregistrate 3. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfă şi persoane sunt operatori privaţi. Programul de dezvoltare a autostrăzilor Piteşti-Bucureşti-Constanţa a început în 1997 cu proiectul de Dezvoltare şi Reabilitare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti. Agenţii economici . 60% În anul 2000.1 mii autobuze/microbuze.5 mii autovehicule mixte/speciale.. In ultimii ani. În transportul public de marfă îşi desfăşoară activitatea cca. din care 1.000 activează şi în transportul internaţional de marfă. de asemenea co-finanţat de trei IFI (BIRD. constituită din 11 trasee. Începând cu anul 1992. care traversează România. cu asistenţă acordată de principalele instituţii financiare europene. Pentru transportul internaţional.844 mii tone în trafic internaţional şi 267 mii tone în tranzit.8 mii autoturisme.128.000 autovehicule moderne. iar în traficul de persoane cca. . rezultatele lui fiind reabilitarea a 957 km de drumuri naţionale ale reţelei de bază. parcul de autovehicule a înregistrat o creştere permanentă. 500 în transportul internaţional de persoane. 48.operatori de transport -. BERD si BEI). Un alt Program de Reabilitare a Drumurilor este co-finanţat de către Banca Japoniei de Cooperare Internaţionala (JBIC) şi Guvernul României şi a început in 1999. 448. au fost stimulaţi pentru dezvoltarea unor activităţi private. Primul Program de Reabilitare a Drumurilor demarat în 1993 a fost finalizat în 1997/1998. ca urmare a legislaţiei moderne şi libere existente în domeniul transporturilor.transport interurban şi internaţional.

. România a primit un sprijin substanţial din partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii şi lucrări de importanţă majoră în domeniul legislativ. dezvoltarea infrastructurii etc. condiţiile de acces la profesie şi la piaţă fiind asemănătoare cu cele din Uniunea europeană.În transportul rutier se aplică cu succes tehnicile de evidenţă informatizată şi. Organizarea transporturilor rutiere respectă în cea mai mare parte acquis-ului comunitar. O preocupare majoră în ceea ce priveşte transportul rutier o constituie dezvoltarea durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonică. în special în transportul internaţional. normele de omologare pentru autovehicule şi de inspecţie tehnică periodică au fost aliniate la prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. siguranţa rutieră. Pentru realizarea nivelului actual de integrare. se utilizează telefonia mobilă GSM sau monitorizarea circulaţiei prin sistemul GPS. Ca urmare.

Informatii generale Anglia Istoria te intampina pe drumurile Angliei. dealuri si coaste de stanci se regasesc cu toate pe aceasta insula. o veriga importanta intre tarile europene vecine. cu foarte multe statiuni montane. Poti vizita Stratford-on-Avon. Asia Mica. Cipru Munti. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu Europa de Vest. Marea Egee si Marea Neagra. Luxembourg si Cologne se afla toate la o distanta usor de parcurs cu masina de oriunde te-ai afla in Belgia. Viziteaza orasul medieval Bruge sau zgomotoasa capitala Bruxelles. Amsterdam. Trecerea dintr-o parte in alta a Bulgariei dureaza cam 6h. Reteaua de drumuri insumeaza 36908km. Lungimea totala a drumurilor rutiere este de 107503km . locul de nastere al lui William Shakespeare sau White Cliffs din Dover in sud. Austria Privelisti ce-ti taie rasuflarea se intalnesc la tot pasul calatorind pe autostrazile Austriei. din transportul de marfuri 82%. Cu toate ca este o tara muntoasa. Paris. Din transportul de persoane 90% se desfasoara pe drumurile publice. sa faci o croaziera de-a lungul Dunarii si sa vizitezi castele stravechi ale acestei tari centrale. se intra intro serie de drumuri mai mici intre orase. Cehia Praga este una dintre cele mai populare destinatii in Europa de Est. Insula este relativ usor de parcurs cu masina. Se circula pe partea stanga a drumului. In Cipru numai jumatate din cei 8966km de sosea este pavata. Lungimea totala a drumurilor cu invelis rigid este de 362357km (din care 3147km autostrazi). De indata ce te abati de la marile sosele. Belgia Belgia este o tara compacta unde orice este la o distanta relativ scurta de parcurs cu masina. daca nu in intreaga Europa. Un element avantajos pentru industria de transport a Bulgariei este asezarea sa geografica. Bulgaria Sunt peste 8000 mile de sosea ce leaga marile orase ale Bulgaria si calitatea acestor sosele este in general buna. . Rusia. Majoritatea autostrazilor nu sunt aglomerate si sunt ideale pentru un circuit turistic in zona rurala a Cehiei si in drum spre Germania. Marea Adriatica. printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara. Poti sa conduci prin Alpi. Drumurile publice formeaza o retea de 17685km lungime. Londra este plina de unele dintre cele mai pline de istorie locuri din lume si toate accesibile cu masina. Unele din principalele drumuri se afla pe malul Dunarii iar peste Alpi se circula pe trecatori importante. Austria este totusi o rascruce de drumuri importante. plaji nisipoase. Cipru devine o destinatie populara pentru sporturile de iarna.

Petersburg. Unele dintre drumurile din afara oraselor precum Zagreb sau Dubrovnik sunt uzate si proaste si-ti solicita intreaga atentie. marcate pe harta cu un "N" inaintea numarului rutei. din care aproape 6000mile/9600km sunt super-autostrazi cu 4 benzi. "Via Baltica" inainteaza pe directia sud-vest din capitala Tallin prin Parnu pana la Riga. spre exemplu stramtorile Sf. Cu cat inaintezi spre nordul tarii. de la "Route Nationale". numite "autoroutes a peage". cunoscute sub numele de "autoroutes". Trecatorile din alpi sunt usor accesibile cu masina. (De multe ori referirea la aceste autostrazi se face si prin folosirea initialelor RN. ce leaga insulele Sealand si Funen. unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume. Poti de asemenea sa calatoresti prin sate medievale. Multe din aceste super-autostrazi sunt cu taxa. Podul are 11 mile/18km lungime si constructia sa a durat 10 ani. constructia Podului Great Belt. dar trebuie sa fii foarte atent pe drumurile stramte si serpuitoare. Estonia Reteaua actuala de sosele in Estonia este relativ extinsa. De curand. Aceste drumuri cu taxa s-au dezvoltat incepand cu anul 1960 prin concesiuni private. "Via Estonia" merge in directia sud-est de la Tallin catre frontiera rusa. dar nu exista asa multe autostrazi sau sosele importante. Guvernul francez mentine de asemenea o retea buna de autostrazi nationale secundare. Bernard si Sf. Danemarca Danemarca este o tara mica cu o vasta retea de sosele ce te poarta de la Tivoli Gardens la Royal Ballet. guvernul a dezvoltat rute turistice atragatoare in colaborare cu tarile vecine. in Lituania. Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita. cu toate ca multe rute sunt indirecte datorita numeroaselor lacuri din sudul Finlandei. a fost incheiata. cu atat mai putine sosele vei gasi. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. minunate gradini de flori si sa vizitezi una dintre numeroasele podgorii ale Elvetiei. Benzina fara plumb este usor disponibila. Germania si chiar Anglia.Croatia Marea Adriatica ofera numeroase privelisti spectaculoase cand conduci pe tarmul Croatiei. Sistemul autostrazilor este excelent. Gothard si Simplon. Este necesara atentie asupra cantitatii de benzina din rezervor atunci cand conduci in Croatia deoarece statiile de benzina pot fi putine si la mare distanta una de alta in zonele rurale. Sunt sosele ce imbratiseaza tarmul atlantic al Danemarcei si ofera privelisti spectaculoase asupra oceanului. Franta Franta are aproximativ 25000mile/40000km de autostrazi nationale. Reteaua de drumuri publice are 129246km din care 40% in proprietate privata. Bacuri sosesc in capitala Helsinki din Suedia. Traficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund sezonului turistic. urmate de un numar). Autostrada "Via Hansa" merge paralel cu tarmul sudic al Golfului Finlandez si merge catre Narva si St. dupa ce guvernul a realizat ca tara ramasese oarecum in urma statelor vecine in ceea ce priveste sistemul super-autostrazilor. Finlanda Finlanda ofera automobilistilor unul dintre cele mai frumoase si unice peisaje din Europa. Elvetia Drumurile elvetiene ofera privelisti spectaculare ale Alpilor. Guvernele locale intretin . In ultimii ani.

esti inconjurat de peisaje ce-ti taie rasuflarea. autostrazile din partea estica a tarii au fost modernizate simtitor. Iarna. Irlanda Irlanda are un sistem de sosele extins datorita largii populatii rurale. Dupa unificare. Calatoria inspre interiorul tarii te poate conduce printr-o serie de drumuri nepavate. cand parca toata Franta se indreapta catre locuri de vacanta. In tara exista 1504940km autostrazi cu plata. Astfel ca traversarea acestei tari devine extrem de usoara si placuta. cunoscute ca "Route Departamentales". Islanda Autostrada cea mai importanta din Islanda urmeaza tarmul acestei mici tari insula. zone rurale extrem de linistite si multe destinatii ce merita a fi explorate. Capitala Ierusalim este usor de accesat prin intermediul autostradei ce porneste din Tel Aviv. . Poti porni din Reykjavik si foarte usor ajungi in orice comunitate costala. Majoritatea privelistilor si atractiilor se afla la mica distanta de locul unde te afli. Autostrazile Frantei tind sa fie extrem de aglomerate la sfarsitul lui Iulie/inceputul lui August si din nou sfarsitul lui August/inceputul lui Septembrie. Peisajul muntos si stancos a impiedicat modernizarea soselelor dar ele s-au imbunatatit in ultimii 20 ani. Germania Germania a fost prima tara din lume ce a dezvoltat un sistem national de superautostrazi si pentru multi ani. Israel Israelul ofera aproape 10000 mile/16100km de autostrada pe care ii poti strabate pentru a investiga unor dintre tarile cele mai pline de istorie din lume. Calatorind prin Irlanda. data fiind dimensiunea redusa a acestei tari insula. Atentie in Irlanda se circula pe partea stanga. Grecia Soselele importante ale Greciei au fost construite dupa cel de-al doilea razboi mondial si ofera o multime de destinatii ce merita a fi explorate. Sunt 5500km de sosea din care peste un sfert sunt nepavate. Multe din aceste sate ofera unele dintre cele mai dramatice privelisti de-a lungul Marii Mediteraneene. care sunt adesea cele mai pitoresti si sunt marcate printr-un "D" plasat inaintea numarului. Astazi Germania are aproape 6000 mile/9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltata de autostrazi mai mici. iar calatoria este permisa numai pe drumurile recomandate. Autostrazile Greciei te vor purta prin istoria antica. Retea rutiera a Germaniei este de 615178km din care 226282km sosea nationala. majoritatea drumurilor sunt inaccesibile. iar reteaua germana este de asemenea interconectata cu retele din tarile vecine.soselele locale. Germania are aproape 500 mile/805km lungime (N-S) si 400 mile/644 km latime. Multe din aceste sosele ratacesc printre dealuri pitoresti si trec prin numeroase satulete. sistemul sau Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. Multe dintre aceste drumuri sunt de netrecut in timpul verii datorita noroiului. Poti conduce de-a lungul coastei mediteraneene si vizita orasul istoric Tel Aviv.

Faimoasele super autostrazi ale tarii (numite "autostrade") merg de-a lungul si de-a latul peninsulei. In partea nordica sunt terenuri plane si fertile cat vezi cu ochii. Den Haag (Haga) si Groningen sa fie la mai putin de 1 zi calatorie cu masina de oriunde in Olanda. drumuri provinciale (‘tsrade provinciali’) si drumuri municipale (‘strade communali’). Malta Trei insule reunite formeaza practice natiunea malteza: Malta. mori de vant si faimoasele lalele insotesc extinsele sosele ale Olandei. canale si santuri au creat probleme. Italienii au un nivel ridicat al gradului de dotare cu masini. Reţeaua de autostrăzi italene acoperă în mod satisfăcător Italia excepţie făcând perioadele premegătoare şi imediat următoare sărbătorilor. Sate neobisnuite cu arhitectura din sec 12 se intalnesc in toata zona ruirala. Canale. Olanda are numeroase autostrazi ce ofera acces rapid la destinatii vecine precum Buxelles. Adevaratele comori ale Maltei sunt porturile. Olanda O retea excelenta de autostrazi fac ca Amsterdam. Transportul este asigurat prin autobuze intre Valletta si restul insulei. In sud. Drumurile strabat numeroase dealuri si te pot conduce la unul dintre castelele acestei mici natiuni. fara munti sau rauri. una dintre cele mai extinse din Europa. zonele de dealuri abrupte si vaile luxuriante. Acest lucru poate crea adevarate aglomerari in zonele nordice si in orase. Exploreaza extraordinara coasta a Marii Nordului si viziteaza micile sate de pescari cu casele lor pline de culoare. Iugoslavia Serbia este impartita in doua segmente geografice distincte. Gozo si Camino. Aceste insule sunt in Marea Mediteraneeana si toate suprafete de campie. Aceste sosele cu taxa sunt sustinute de o excelenta retea de drumuri secundare. clasificate in diverse categorii. plajile nisipoase si cavernele in stanca tarmurilor. Fii cu ochii pe cantitatea de benzina din rezervor pentru ca statiile de benzina sunt putine in afara marilor orase. Sistemul norvegian de autostrazi si sosele acopera 56430 mile si exista de asemenea bacuri ce fac Norvegia accesibila dinspre Danemarca. . eunind aproximativ 4000 mile/6400km de autostrazi expres si 180000/288000km de sosele secundare. Rotterdam. Dar in regiunile sudice drumurile sunt mai putin aglomerate. Km de sosea 301307km. când cozile la intrările în marele oraşe măsoară o medie de 20 km. lanturi de munti si paduri. anume drumuri nationale (‘strade statali’). Norvegia Autostrazile importante ale Norvegiei permit calatoria rapida catre fiorduri. Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse de transporturi cu toate ca multimea de rauri.Italia Italia are o excelenta retea de sosele si autostrazi. Germania si Franta. Dusseldorf si Luxembourg. Legatura intre zonele tarii este realizata prin intermediul retelei de drumuri cu o lungime de 89737km. 47912km de sosea Luxemburg Luxembourg are o excelenta retea de autostrazi si drumuri secundare ce asigura accesul rapid la tarile vecine Belgia. Datorita succesului unor mari companii precum Fiat.

Daca incepi sa calatoresti in zone mai indepartate ale Rusiei nu fi surprins sa intri pe drumuri nepavate. Poti sa gasesti carute trase de cai pe multe din drumurile de tara ale Poloniei. Una dintre cele mai populare comunitati este cea de langa Lacul Bled unde se poate patina si juca curling in lunile de iarna sau inota si plimba cu barca in cele de vara. cultural si geographic al Spaniei si de asemenea constituie nod pentru cea mai mare parte a retelei de drumuri a tarii. "auto-estrada". Polonia Exista peste 124000 mile/199640km de drumuri in Polonia si acestea te pot purta din orasele Varsovia si Gdansk catre satele indepartate cu castele si cultura veche. Vei gasi sosele pe mai multe benzi in Varsovia si exista proiecte in derulare pentru imbunatatirea drumurilor in zonele rurale.Lungimea drumurilor rutiere este de 111891km. acopera aproximativ 360mile/590 km intre Lisabona si Porto. de la Porto pana la Lisabona. Cu secole de istorie si traditii. teritoriul Romaniei isi impresioneaza vizitatorii prin diversitatea reliefului si a regiunilor bogate in istorie. Romania iti poate oferi trairi de neuitat. in cealalta catre statiunile litorale ale Marii Adriatice. Rusia Sofatul in Rusia poate oferi o larga varietate de experiente. Super-autostrazile sunt toate cu taxa si sunt in general bine intretinute. Portugalia Portugalia a ramas in urma celorlalte state din Europa de Vest in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem national de autostrazi si ca urmare numarul superautostrazilor este limitat. folclor si obiceiuri. Exista autostrazi expres ce duc de la Moscova la St. Exista 52000km de sosele din care insa numai 18878km sunt drumuri nationale. Din Moscova exista trasee spre toate orasele mari. . Autostrazi cu doua benzi de buna calitate conecteaza restul tarii. Varsta minima pentru sofat variaza in functie de categoria masinii. Petersburg. Slovenia Slovenia are un sistem extins de autostrazi N/S si E/V. Nu exista un nivel permis al alcoolemiei si pedepse severe sunt prevazute pentru incalcarea acesteia. Acesta ofera posibilitatea unui acces facil catre tarile vecine Austria si Italia. regiuni ce isi "disputa" frumusetea in toate anotimpurile anului. Spania Madrid este centrul politic. cu peisaje pitoresti. Drumurile provinciale variaza in ceea ce priveste calitatea lor. O idee excelenta este sa-ti stabilesti o ruta de calatorie in Rusia inainte de a te avanta la drum. Romania Pe langa comorile istorice si naturale. O autostrada cu 4 benzi. Principalele legaturi se intind din nord spre sud de-a lungul depresiunilor de pe coasta. Slovacia Centurile de siguranta sunt obligatorii in Slovacia si un copil trebuie sa aiba cel putin 12 ani pentru a sta pe scaunul din fata. Spania are aproape 100000mile/160000km de drumuri si sosele. Soferilor sub 25 de ani este posibil sa li se impuna o suprataxa pentru "sofer tanar". dar toate autostrazile majore sunt de calitate superioara. Intr-o directie poti calatori catre numeroasele staiuni montane din Alpi.

sapte dintre ele trec prin capitala. Goteborg si Malmo si conecteaza practice Stockholm-ul cu regiunea de coasta din nordul Suediei. trece prin Stockholm. iar drumurile naţionale cu litera E. desemnate printr-o cifra. Turcia Turcia are o retea extinsa de drumuri bine intretinute. Calatoreste catre muntii din nord si viziteaza regiunea Skane cu castelele sale si frumoasele plaji. unde majoritatea gospodariilor au cel putin o masina. 3 mil adica un automobil pt 2.000 kilometri. Reteaua de drumuri are o lungime totala de 130834km iar numarul de automobile raportat la numarul de locuitori este cel mai mare din Europa : 3. Numarul de vehicole de pe drumurile turcesti este relativ redus comparativ cu standardele europene.sunt numerotate cu două. iar Izmir si Istanbul sunt orase active ce-si pastreaza propriul farmec traditional. Sosele secundare sunt identificate prin numere cu 2 sau 3 cifre. Guvernul turc a investit si continua sa investeasca pentru imbunatatirea retelei de drumuri. cunoscuta sub numele de Motorvag. Este posibil sa sofezi pe intreaga lungime a Suediei din nord catre sud. sate si ariile turistice populare. statiunile si zona fermelor luxuriante. Autostăzile sunt notate cu litera M.6 locuitori. respectiv mai multe cifre. Ungaria Autostrazile si principalele sosele din Ungaria sunt de regula in bune conditii dar sa nu fii surprins daca descoperi ca unele drumuri au suprafata foarte dura. Exista 8 rute principale in Ungaria. Referat realizat de : Georgescu Adrian – Spiru Haret 10e . facand legatura intre orase. ruine romane si castele. Suedia Reteaua de autostrazi si de drumuri secundare din Suedia. pietroasa. este una dintre cele mai bune din Europa. Drumurile Suediei traverseaza peisaje diverse trecand prin paduri pana la privelisti de coasta. Lungimea reţelei rutiere a ţării depăşeşte 30. Aceste drumuri traverseaza zona rurala a Ungariei.numerotarea lor începe cu cifra drumului principal . şi toate localităţile ţării (aproape 3200) au un pavaj tare. Autostrada.Din 318991km de sosele. Transportul pe sosea este mai important si liniile de autobuze leaga toate orasele. Turcia ofera minunata coasta mediteraneeana. multe sunt asfaltate necorespunzator. Budapesta. Drumurile secundare .