Drumuri rutiere europene

Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport, care se potriveste unui anumit scop, trebuie sa se tina seama, in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat, in termeni de tone de marfa sau numar de persoane, iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa. Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale, cai ferate si sosele. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul, o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale. Primele dintre aceste forme de transport, din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea, insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. In Europa au fost construite retele dense de cai ferate, dar ele au aparut si in zonele mai indepartate, cum ar fi China, India, Japonia, sau Statele Unite ale Americii. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. In sec al 20-lea transportul rutier a devenit dominant. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor. Unele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii, in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri, de mare viteza. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient. Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei.

nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. suprafetele agricole fertile. asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200. podul bolta si podul suspendat. Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie. dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza – de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila. Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda. Pe langa constructia unor drumuri. autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert.In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni : Thomas Telford si John McAdam. Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon. In legatura cu proiectarea autostrazilor. in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari. . dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului. Anglia este un pod rabatabil din dale de granit. drumurile care intra si ies de pe autostrada. McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat. Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea – o sosea sau o cale ferata. Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri. podurile. Deobicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. Unde este posibil. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. iar planurile numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect . pasajele inferioare si alte structuri. Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita.

Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. . Cablurile de turnuri sustin puntea. Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele .

In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel. . Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber. Franta. In anul 1855 John A. Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate. fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t. fiecare lung de 518m. Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire. Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume. Anglia a fost primul mare pod de fier din lume. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest. Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. el a fost modelat pe Hell Gate din New York care a fost primul pod «bolta continua » adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei. Roebling a construit podul suspendat Niagara. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele.Pont Valentre Cahors. el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48. care are o deschidere de 1410m. In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779. El este sustinut pe doua cabluri. Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru – un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie. Constructia sa a durat 50 ani intre anii 1305-1355.8m. din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri. podul Sydney Harbour.

la care se adauga unele tari din Asia de E ca Japonia. trenul sau vaporul.117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres) . De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi. Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de autovehicule. . 2500m in M-tii Alpi. Romania Varietatea si bogatia atractiilor turistice. din Asia de sud-vest (Arabia saudita.170 km pavate: 78. Exista mai multe categorii de cai rutiere. Italia.autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km. Gobi si cele australiene. unele avand dimensiuni impresionante : . Mexic si Coreea de sud. Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile . apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania. Franta. facilitand astfel legaturile si comunicatiile. intre care Japonia.sosele transcontinentale . ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. Magistrale rutiere exista pe toate continentele. Australia. cea mai mare parte a Peninsulei Arabia. in functie de importanta lor : . cum sunt : Siberia. . Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa.Tipurile de transporturi rutiere. . Brazilia.drumuri de interes local . Italia. . Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privinta. nordul canadian. tunele.drumuri nationale . Emiratele Arabe Unite). Spania). Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri. in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total.Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. intinsele paduri tropicale din America de S si Africa. mai ales in Europa de V si America de N. exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata. podisurile Pamir si Tibet. Australia. deserturile Sahara. viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare. Autostrazi: total: 153. Marea Britanie. . Si in prezent America de N si Europa de V concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi.sosele continentale .Transamazonianul de 5500km . spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei.cu avionul. indeosebi pe distante mici si mijlocii. primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale. Koreea de sud. .Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica . cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in America de Nord si Europa (Germania. masina. mai intai in SUA. naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. La polul opus. Un rol tot mai important il au autostrazile. iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km.

) Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante: E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea).Timişoara . Bucuresti .3530 km. Bucuresti .2428 km.1963 km. E79 .2394 km.Haga (Amsterdam) . Bucuresti . Drumurile judeţene şi comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80.1252 km. E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors).nordul ţării. Bucuresti . E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche). . Bucuresti .Helsinki . Teritoriul Regiunii este străbătut de trei drumuri europene: E70 .2100 km.Oslo . E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret). Bucuresti .Londra .951 km de drumuri publice.dinspre Iugoslavia (Moraviţa) .445 km.6% din totalul drumurilor publice.7% au îmbrăcăminţi uşoare rutiere.407 km.Bucureşti .Oradea (Borş) şi face legătura cu sudul ţării. Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti . E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat).2100 km.1100 km.Berlin . Bucuresti .Roma .0% sunt modernizate şi 32.Stockholm . din care 10.1797 km Regiunea S-V Oltenia are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată.Lisabona . Bucuresti .Varsovia . Bucuresti .dinspre Ungaria . Bucuresti .704 km.2154 km. E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu).Istanbul .2149 km.Riga .2587 km. Bucuresti .Moscova .Viena . E81 . E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita) Distantele pe sosea intre: Bucuresti .Minsk .3100 km.2401 km. Bucuresti .893 km.Praga .Madrid .1955 km.2900 km. Bucuresti .Paris . Bucuresti .1065 km. Regiunea este traversată de 9. Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti .1465 km.4120 km. E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad).Chisinau . Bucuresti .Copenhaga .1650 km.2125 km. Bucuresti . Bucuresti .Kiev .Bonn .Atena .nepavate: 75.2820 km.tranzitează judeţul Vâlcea spre Ungaria.Frankfurt .2577 km.Budapesta . E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier).Sofia . Bucuresti . Bucuresti .053 km (1995 est.Berna (Zurich) . Bucuresti .Bruxelles .

000 km străzi din intravilanul localităţilor. care necesită. infrastructurile de transport din România nu sunt suficient dezvoltate şi necesită investiţii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. drumuri comunale şi aproximativ 80.759 km. localizarea României la intersecţia a numeroase drumuri care leagă Europa de Vest şi cea de Est. din care 14. deşi diversificat. infrastructura rutieră necesită modernizare şi reabilitare. Reţeaua rutieră de drumuri naţionale se compune din 113 km. Comparativ cu statele membre UE şi cu unele ţări est-europene. In ultima decadă s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativă şi instituţională în domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene şi pentru a se îmbunătăţi infrastructura fizică. însă.488 km. reţeaua de drumuri publice însumează 158. în special în unele zone şi în anumite perioade ale anului (sezonul de vară. accesul României la Marea Neagră şi la Dunăre reprezintă o oportunitate şi un argument pentru a creşte volumul transporturilor pe apă. comparativ cu transportul pe uscat sau aerian. • • • • Transportul rutier Reţeaua drumurilor publice face parte din patrimoniul naţional şi constituie infrastructura rutieră pe care se desfăşoară majoritatea transporturilor de pasageri şi marfă. ca şi la cele din Europa de Est şi de SudEst. Analiza sistemului de transport românesc duce la următoarele concluzii: • transportul intern.. Cu toate acestea. accesul la coridoarele vest-europene. Având o distribuţie uniformă pe teritoriul României. ca şi Europa de Nord cu cea de Sud.). drumuri naţionale nemodernizate etc. Pe teritoriul Regiunii există două puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria (Calafat şi Bechet) şi unul care asigură tranzitul la graniţa cu Iugoslavia (Drobeta-Turnu Severin). 35. din cauza capacităţii reduse de transport şi a calităţii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrăzi. de autostrăzi şi 14. sunt drumuri naţionale.din care 2. este limitat şi dificil.711 km.896 km. drumuri naţionale. sistemul de transport românesc este insuficient dezvoltat şi de calitate slabă. 27.824 km. drumuri judeţene.488 km reprezintă drumuri naţionale. Transporturi România are un sistem extins şi diversificat de transport. sfârşitul de săptămână).3 % din totalul reţelei de drumuri publice. luându-se în considerare costurile scăzute ale acestui tip de transport. are o capacitate insuficientă de transport al bunurilor şi pasagerilor. . subliniază importanţa existenţei unei infrastructuri dezvoltate. precum şi situarea ţării pe axele de tranzit între Europa şi Asia. având o pondere de 9. îmbunătăţiri substanţiale.

500 operatori. iar în transportul de persoane peste 3. 500 în transportul internaţional de persoane. ca urmare a legislaţiei moderne şi libere existente în domeniul transporturilor. 1. au fost achiziţionate autovehicule noi şi moderne care corespund nu numai unui trafic sigur şi de calitate. Guvernul României şi Programul PHARE a început în anul 1997 şi se află încă în curs de derulare. co-finanţat de BERD şi Guvernul României şi se va continua cu construcţia autostrăzii BucureştiConstanţa. care traversează România. În transportul public de marfă îşi desfăşoară activitatea cca.128. Acest Program a fost co-finanţat de trei Instituţii Financiare Internaţionale (BIRD. Un alt Program de Reabilitare a Drumurilor este co-finanţat de către Banca Japoniei de Cooperare Internaţionala (JBIC) şi Guvernul României şi a început in 1999.1 mii autobuze/microbuze. parcul de autovehicule a înregistrat o creştere permanentă. Programul de Reabilitarea Drumurilor etapa a 3-a cofinanţat de BEI şi Guvernul României a început în anul 1999 şi este în curs de derulare. 60% În anul 2000.031 km . 48. s-a concretizat în refacerea infrastructurii şi a suprastructurii rutiere pe o lungime totală de 1.. Începând cu anul 1992.000 autovehicule moderne. Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reţelei rutiere din România. BERD si BEI – 245 MEURO).000 autobuze şi microbuze. constituită din 11 trasee. Din aceştia. BERD si BEI). la care s-a adăugat contribuţia Guvernului României.transport interurban şi internaţional.572 km. cele mai importante fiind incluse în coridoarele de transport paneuropean. potenţial. 6.979 mii pasageri . rezultatele lui fiind reabilitarea a 957 km de drumuri naţionale ale reţelei de bază. . iar cca.operatori de transport -. Pentru transportul internaţional de marfă sunt utilizate peste 8.488 mii pasageri în trafic internaţional. Pentru transportul internaţional.000 operatori de transport. Cel de-al doilea Program de Reabilitare. dar şi cerinţelor unui transport ecologic. Guvernul României şi Programul PHARE al Comisiei Europene. Programul de dezvoltare a autostrăzilor Piteşti-Bucureşti-Constanţa a început în 1997 cu proiectul de Dezvoltare şi Reabilitare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti. în România. In prezent. 448. achiziţii de autovehicule. sunt înregistrate 3. transportul rutier de persoane totalizând un număr de 205. Agenţii economici .000 activează şi în transportul internaţional de marfă. iar în traficul de persoane cca. au fost stimulaţi pentru dezvoltarea unor activităţi private. ponderea prestaţiilor realizate de sectorul privat fiind de cca.844 mii tone în trafic internaţional şi 267 mii tone în tranzit. Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA. 25. In ultimii ani.6 mii autovehicule pentru transportul mărfurilor şi 129. permanetizarea relaţiilor comerciale şi contractarea activităţii de transport. până în prezent. Primul Program de Reabilitare a Drumurilor demarat în 1993 a fost finalizat în 1997/1998.943 mii tone marfă. de asemenea co-finanţat de trei IFI (BIRD. şi care. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfă şi persoane sunt operatori privaţi. în lungime totală de 5. din care 2. din care 1. ca urmare a efortului investitorilor privaţi. cu asistenţă acordată de principalele instituţii financiare europene.8 mii autoturisme. au fost transportate 262. cca.5 mii autovehicule mixte/speciale. co-finanţat de BEI.Cea mai importantă din punct de vedere economic şi al traficului de tranzit este reţeaua de drumuri europene (internaţionale). Guvernul României şi.

. O preocupare majoră în ceea ce priveşte transportul rutier o constituie dezvoltarea durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonică. se utilizează telefonia mobilă GSM sau monitorizarea circulaţiei prin sistemul GPS. dezvoltarea infrastructurii etc. normele de omologare pentru autovehicule şi de inspecţie tehnică periodică au fost aliniate la prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. Ca urmare. Organizarea transporturilor rutiere respectă în cea mai mare parte acquis-ului comunitar. condiţiile de acces la profesie şi la piaţă fiind asemănătoare cu cele din Uniunea europeană. în special în transportul internaţional. România a primit un sprijin substanţial din partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii şi lucrări de importanţă majoră în domeniul legislativ. Pentru realizarea nivelului actual de integrare. siguranţa rutieră.În transportul rutier se aplică cu succes tehnicile de evidenţă informatizată şi.

o veriga importanta intre tarile europene vecine. din transportul de marfuri 82%. Marea Adriatica. plaji nisipoase. Lungimea totala a drumurilor cu invelis rigid este de 362357km (din care 3147km autostrazi). Londra este plina de unele dintre cele mai pline de istorie locuri din lume si toate accesibile cu masina. Marea Egee si Marea Neagra. Luxembourg si Cologne se afla toate la o distanta usor de parcurs cu masina de oriunde te-ai afla in Belgia. Asia Mica. Cipru devine o destinatie populara pentru sporturile de iarna. Drumurile publice formeaza o retea de 17685km lungime. Din transportul de persoane 90% se desfasoara pe drumurile publice. Se circula pe partea stanga a drumului. Poti vizita Stratford-on-Avon. Majoritatea autostrazilor nu sunt aglomerate si sunt ideale pentru un circuit turistic in zona rurala a Cehiei si in drum spre Germania. Austria Privelisti ce-ti taie rasuflarea se intalnesc la tot pasul calatorind pe autostrazile Austriei. Trecerea dintr-o parte in alta a Bulgariei dureaza cam 6h. printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara. locul de nastere al lui William Shakespeare sau White Cliffs din Dover in sud. Viziteaza orasul medieval Bruge sau zgomotoasa capitala Bruxelles. In Cipru numai jumatate din cei 8966km de sosea este pavata. cu foarte multe statiuni montane. Poti sa conduci prin Alpi. . Cu toate ca este o tara muntoasa. sa faci o croaziera de-a lungul Dunarii si sa vizitezi castele stravechi ale acestei tari centrale. Cipru Munti. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu Europa de Vest. Lungimea totala a drumurilor rutiere este de 107503km . Un element avantajos pentru industria de transport a Bulgariei este asezarea sa geografica. Unele din principalele drumuri se afla pe malul Dunarii iar peste Alpi se circula pe trecatori importante. Amsterdam. Paris. Rusia. Bulgaria Sunt peste 8000 mile de sosea ce leaga marile orase ale Bulgaria si calitatea acestor sosele este in general buna. dealuri si coaste de stanci se regasesc cu toate pe aceasta insula. se intra intro serie de drumuri mai mici intre orase. Belgia Belgia este o tara compacta unde orice este la o distanta relativ scurta de parcurs cu masina. Cehia Praga este una dintre cele mai populare destinatii in Europa de Est. Reteaua de drumuri insumeaza 36908km. De indata ce te abati de la marile sosele. daca nu in intreaga Europa. Austria este totusi o rascruce de drumuri importante. Insula este relativ usor de parcurs cu masina.Informatii generale Anglia Istoria te intampina pe drumurile Angliei.

Petersburg. Este necesara atentie asupra cantitatii de benzina din rezervor atunci cand conduci in Croatia deoarece statiile de benzina pot fi putine si la mare distanta una de alta in zonele rurale. Gothard si Simplon. Multe din aceste super-autostrazi sunt cu taxa. Franta Franta are aproximativ 25000mile/40000km de autostrazi nationale. Trecatorile din alpi sunt usor accesibile cu masina. "Via Estonia" merge in directia sud-est de la Tallin catre frontiera rusa. guvernul a dezvoltat rute turistice atragatoare in colaborare cu tarile vecine. urmate de un numar). Sistemul autostrazilor este excelent. In ultimii ani. unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume. (De multe ori referirea la aceste autostrazi se face si prin folosirea initialelor RN. constructia Podului Great Belt. Germania si chiar Anglia. de la "Route Nationale". Poti de asemenea sa calatoresti prin sate medievale. De curand. a fost incheiata. Danemarca Danemarca este o tara mica cu o vasta retea de sosele ce te poarta de la Tivoli Gardens la Royal Ballet. Aceste drumuri cu taxa s-au dezvoltat incepand cu anul 1960 prin concesiuni private. cu atat mai putine sosele vei gasi. Benzina fara plumb este usor disponibila. Finlanda Finlanda ofera automobilistilor unul dintre cele mai frumoase si unice peisaje din Europa. Cu cat inaintezi spre nordul tarii. Bernard si Sf. din care aproape 6000mile/9600km sunt super-autostrazi cu 4 benzi. Autostrada "Via Hansa" merge paralel cu tarmul sudic al Golfului Finlandez si merge catre Narva si St. spre exemplu stramtorile Sf. in Lituania. Reteaua de drumuri publice are 129246km din care 40% in proprietate privata. Guvernul francez mentine de asemenea o retea buna de autostrazi nationale secundare. Podul are 11 mile/18km lungime si constructia sa a durat 10 ani. dupa ce guvernul a realizat ca tara ramasese oarecum in urma statelor vecine in ceea ce priveste sistemul super-autostrazilor. Sunt sosele ce imbratiseaza tarmul atlantic al Danemarcei si ofera privelisti spectaculoase asupra oceanului. ce leaga insulele Sealand si Funen. Estonia Reteaua actuala de sosele in Estonia este relativ extinsa. cunoscute sub numele de "autoroutes". Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. cu toate ca multe rute sunt indirecte datorita numeroaselor lacuri din sudul Finlandei. Bacuri sosesc in capitala Helsinki din Suedia. numite "autoroutes a peage".Croatia Marea Adriatica ofera numeroase privelisti spectaculoase cand conduci pe tarmul Croatiei. dar nu exista asa multe autostrazi sau sosele importante. Guvernele locale intretin . Elvetia Drumurile elvetiene ofera privelisti spectaculare ale Alpilor. "Via Baltica" inainteaza pe directia sud-vest din capitala Tallin prin Parnu pana la Riga. marcate pe harta cu un "N" inaintea numarului rutei. Traficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund sezonului turistic. Unele dintre drumurile din afara oraselor precum Zagreb sau Dubrovnik sunt uzate si proaste si-ti solicita intreaga atentie. dar trebuie sa fii foarte atent pe drumurile stramte si serpuitoare. minunate gradini de flori si sa vizitezi una dintre numeroasele podgorii ale Elvetiei.

Sunt 5500km de sosea din care peste un sfert sunt nepavate. Irlanda Irlanda are un sistem de sosele extins datorita largii populatii rurale. Islanda Autostrada cea mai importanta din Islanda urmeaza tarmul acestei mici tari insula. Autostrazile Greciei te vor purta prin istoria antica. cand parca toata Franta se indreapta catre locuri de vacanta. In tara exista 1504940km autostrazi cu plata. Retea rutiera a Germaniei este de 615178km din care 226282km sosea nationala. autostrazile din partea estica a tarii au fost modernizate simtitor. Calatoria inspre interiorul tarii te poate conduce printr-o serie de drumuri nepavate. Germania are aproape 500 mile/805km lungime (N-S) si 400 mile/644 km latime. cunoscute ca "Route Departamentales".soselele locale. Multe din aceste sate ofera unele dintre cele mai dramatice privelisti de-a lungul Marii Mediteraneene. majoritatea drumurilor sunt inaccesibile. Poti conduce de-a lungul coastei mediteraneene si vizita orasul istoric Tel Aviv. Autostrazile Frantei tind sa fie extrem de aglomerate la sfarsitul lui Iulie/inceputul lui August si din nou sfarsitul lui August/inceputul lui Septembrie. Atentie in Irlanda se circula pe partea stanga. Dupa unificare. zone rurale extrem de linistite si multe destinatii ce merita a fi explorate. Poti porni din Reykjavik si foarte usor ajungi in orice comunitate costala. Iarna. sistemul sau Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. care sunt adesea cele mai pitoresti si sunt marcate printr-un "D" plasat inaintea numarului. data fiind dimensiunea redusa a acestei tari insula. iar calatoria este permisa numai pe drumurile recomandate. Astfel ca traversarea acestei tari devine extrem de usoara si placuta. Multe dintre aceste drumuri sunt de netrecut in timpul verii datorita noroiului. . Peisajul muntos si stancos a impiedicat modernizarea soselelor dar ele s-au imbunatatit in ultimii 20 ani. Germania Germania a fost prima tara din lume ce a dezvoltat un sistem national de superautostrazi si pentru multi ani. Israel Israelul ofera aproape 10000 mile/16100km de autostrada pe care ii poti strabate pentru a investiga unor dintre tarile cele mai pline de istorie din lume. Grecia Soselele importante ale Greciei au fost construite dupa cel de-al doilea razboi mondial si ofera o multime de destinatii ce merita a fi explorate. Capitala Ierusalim este usor de accesat prin intermediul autostradei ce porneste din Tel Aviv. Multe din aceste sosele ratacesc printre dealuri pitoresti si trec prin numeroase satulete. iar reteaua germana este de asemenea interconectata cu retele din tarile vecine. Astazi Germania are aproape 6000 mile/9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltata de autostrazi mai mici. Majoritatea privelistilor si atractiilor se afla la mica distanta de locul unde te afli. Calatorind prin Irlanda. esti inconjurat de peisaje ce-ti taie rasuflarea.

Norvegia Autostrazile importante ale Norvegiei permit calatoria rapida catre fiorduri. Sistemul norvegian de autostrazi si sosele acopera 56430 mile si exista de asemenea bacuri ce fac Norvegia accesibila dinspre Danemarca. Olanda are numeroase autostrazi ce ofera acces rapid la destinatii vecine precum Buxelles. Aceste insule sunt in Marea Mediteraneeana si toate suprafete de campie. canale si santuri au creat probleme. Canale. fara munti sau rauri. Malta Trei insule reunite formeaza practice natiunea malteza: Malta. Olanda O retea excelenta de autostrazi fac ca Amsterdam. lanturi de munti si paduri. Fii cu ochii pe cantitatea de benzina din rezervor pentru ca statiile de benzina sunt putine in afara marilor orase. una dintre cele mai extinse din Europa. clasificate in diverse categorii. Dusseldorf si Luxembourg. Acest lucru poate crea adevarate aglomerari in zonele nordice si in orase. Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse de transporturi cu toate ca multimea de rauri. Reţeaua de autostrăzi italene acoperă în mod satisfăcător Italia excepţie făcând perioadele premegătoare şi imediat următoare sărbătorilor. In sud. Den Haag (Haga) si Groningen sa fie la mai putin de 1 zi calatorie cu masina de oriunde in Olanda. Drumurile strabat numeroase dealuri si te pot conduce la unul dintre castelele acestei mici natiuni. In partea nordica sunt terenuri plane si fertile cat vezi cu ochii. anume drumuri nationale (‘strade statali’). Italienii au un nivel ridicat al gradului de dotare cu masini. Germania si Franta. eunind aproximativ 4000 mile/6400km de autostrazi expres si 180000/288000km de sosele secundare.Italia Italia are o excelenta retea de sosele si autostrazi. Sate neobisnuite cu arhitectura din sec 12 se intalnesc in toata zona ruirala. Iugoslavia Serbia este impartita in doua segmente geografice distincte. . drumuri provinciale (‘tsrade provinciali’) si drumuri municipale (‘strade communali’). Adevaratele comori ale Maltei sunt porturile. Rotterdam. Legatura intre zonele tarii este realizata prin intermediul retelei de drumuri cu o lungime de 89737km. Gozo si Camino. mori de vant si faimoasele lalele insotesc extinsele sosele ale Olandei. când cozile la intrările în marele oraşe măsoară o medie de 20 km. Aceste sosele cu taxa sunt sustinute de o excelenta retea de drumuri secundare. Datorita succesului unor mari companii precum Fiat. Exploreaza extraordinara coasta a Marii Nordului si viziteaza micile sate de pescari cu casele lor pline de culoare. Km de sosea 301307km. plajile nisipoase si cavernele in stanca tarmurilor. 47912km de sosea Luxemburg Luxembourg are o excelenta retea de autostrazi si drumuri secundare ce asigura accesul rapid la tarile vecine Belgia. zonele de dealuri abrupte si vaile luxuriante. Transportul este asigurat prin autobuze intre Valletta si restul insulei. Dar in regiunile sudice drumurile sunt mai putin aglomerate. Faimoasele super autostrazi ale tarii (numite "autostrade") merg de-a lungul si de-a latul peninsulei.

Petersburg. Poti sa gasesti carute trase de cai pe multe din drumurile de tara ale Poloniei. Soferilor sub 25 de ani este posibil sa li se impuna o suprataxa pentru "sofer tanar". Nu exista un nivel permis al alcoolemiei si pedepse severe sunt prevazute pentru incalcarea acesteia. Spania Madrid este centrul politic. Rusia Sofatul in Rusia poate oferi o larga varietate de experiente. Exista 52000km de sosele din care insa numai 18878km sunt drumuri nationale. Drumurile provinciale variaza in ceea ce priveste calitatea lor. Cu secole de istorie si traditii. regiuni ce isi "disputa" frumusetea in toate anotimpurile anului. Romania Pe langa comorile istorice si naturale. Autostrazi cu doua benzi de buna calitate conecteaza restul tarii. Acesta ofera posibilitatea unui acces facil catre tarile vecine Austria si Italia. Spania are aproape 100000mile/160000km de drumuri si sosele. cu peisaje pitoresti. Daca incepi sa calatoresti in zone mai indepartate ale Rusiei nu fi surprins sa intri pe drumuri nepavate.Lungimea drumurilor rutiere este de 111891km. Una dintre cele mai populare comunitati este cea de langa Lacul Bled unde se poate patina si juca curling in lunile de iarna sau inota si plimba cu barca in cele de vara. de la Porto pana la Lisabona. Polonia Exista peste 124000 mile/199640km de drumuri in Polonia si acestea te pot purta din orasele Varsovia si Gdansk catre satele indepartate cu castele si cultura veche. Vei gasi sosele pe mai multe benzi in Varsovia si exista proiecte in derulare pentru imbunatatirea drumurilor in zonele rurale. . Super-autostrazile sunt toate cu taxa si sunt in general bine intretinute. dar toate autostrazile majore sunt de calitate superioara. Varsta minima pentru sofat variaza in functie de categoria masinii. teritoriul Romaniei isi impresioneaza vizitatorii prin diversitatea reliefului si a regiunilor bogate in istorie. "auto-estrada". Portugalia Portugalia a ramas in urma celorlalte state din Europa de Vest in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem national de autostrazi si ca urmare numarul superautostrazilor este limitat. acopera aproximativ 360mile/590 km intre Lisabona si Porto. folclor si obiceiuri. Exista autostrazi expres ce duc de la Moscova la St. Slovenia Slovenia are un sistem extins de autostrazi N/S si E/V. O idee excelenta este sa-ti stabilesti o ruta de calatorie in Rusia inainte de a te avanta la drum. in cealalta catre statiunile litorale ale Marii Adriatice. Din Moscova exista trasee spre toate orasele mari. O autostrada cu 4 benzi. Romania iti poate oferi trairi de neuitat. cultural si geographic al Spaniei si de asemenea constituie nod pentru cea mai mare parte a retelei de drumuri a tarii. Slovacia Centurile de siguranta sunt obligatorii in Slovacia si un copil trebuie sa aiba cel putin 12 ani pentru a sta pe scaunul din fata. Intr-o directie poti calatori catre numeroasele staiuni montane din Alpi. Principalele legaturi se intind din nord spre sud de-a lungul depresiunilor de pe coasta.

Autostăzile sunt notate cu litera M. Reteaua de drumuri are o lungime totala de 130834km iar numarul de automobile raportat la numarul de locuitori este cel mai mare din Europa : 3. Numarul de vehicole de pe drumurile turcesti este relativ redus comparativ cu standardele europene. 3 mil adica un automobil pt 2. Este posibil sa sofezi pe intreaga lungime a Suediei din nord catre sud. Transportul pe sosea este mai important si liniile de autobuze leaga toate orasele. sapte dintre ele trec prin capitala. Autostrada.sunt numerotate cu două. iar drumurile naţionale cu litera E. şi toate localităţile ţării (aproape 3200) au un pavaj tare. multe sunt asfaltate necorespunzator. Referat realizat de : Georgescu Adrian – Spiru Haret 10e . Aceste drumuri traverseaza zona rurala a Ungariei. pietroasa.numerotarea lor începe cu cifra drumului principal . Turcia ofera minunata coasta mediteraneeana. sate si ariile turistice populare. Sosele secundare sunt identificate prin numere cu 2 sau 3 cifre. facand legatura intre orase. Drumurile secundare . Guvernul turc a investit si continua sa investeasca pentru imbunatatirea retelei de drumuri.000 kilometri. ruine romane si castele.Din 318991km de sosele. Suedia Reteaua de autostrazi si de drumuri secundare din Suedia. statiunile si zona fermelor luxuriante. Exista 8 rute principale in Ungaria. este una dintre cele mai bune din Europa. unde majoritatea gospodariilor au cel putin o masina.6 locuitori. cunoscuta sub numele de Motorvag. Turcia Turcia are o retea extinsa de drumuri bine intretinute. Goteborg si Malmo si conecteaza practice Stockholm-ul cu regiunea de coasta din nordul Suediei. desemnate printr-o cifra. trece prin Stockholm. Drumurile Suediei traverseaza peisaje diverse trecand prin paduri pana la privelisti de coasta. iar Izmir si Istanbul sunt orase active ce-si pastreaza propriul farmec traditional. Lungimea reţelei rutiere a ţării depăşeşte 30. respectiv mai multe cifre. Calatoreste catre muntii din nord si viziteaza regiunea Skane cu castelele sale si frumoasele plaji. Budapesta. Ungaria Autostrazile si principalele sosele din Ungaria sunt de regula in bune conditii dar sa nu fii surprins daca descoperi ca unele drumuri au suprafata foarte dura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful