Drumuri rutiere europene

Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport, care se potriveste unui anumit scop, trebuie sa se tina seama, in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat, in termeni de tone de marfa sau numar de persoane, iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa. Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale, cai ferate si sosele. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul, o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale. Primele dintre aceste forme de transport, din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea, insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. In Europa au fost construite retele dense de cai ferate, dar ele au aparut si in zonele mai indepartate, cum ar fi China, India, Japonia, sau Statele Unite ale Americii. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. In sec al 20-lea transportul rutier a devenit dominant. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor. Unele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii, in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri, de mare viteza. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient. Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei.

Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila. pasajele inferioare si alte structuri. iar planurile numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect . Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea – o sosea sau o cale ferata. In legatura cu proiectarea autostrazilor. podurile. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie. McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat. Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda. autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile. dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului. odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert. Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri. Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie. Anglia este un pod rabatabil din dale de granit. Unde este posibil. dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza – de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile. Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon. suprafetele agricole fertile. Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita. regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. podul bolta si podul suspendat. . drumurile care intra si ies de pe autostrada.In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni : Thomas Telford si John McAdam. nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari. Deobicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200. Pe langa constructia unor drumuri.

Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele .Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri. . Cablurile de turnuri sustin puntea.

Anglia a fost primul mare pod de fier din lume. podul Sydney Harbour. el a fost modelat pe Hell Gate din New York care a fost primul pod «bolta continua » adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei. Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume. Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru – un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie. Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate. el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48. fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t. . In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. Constructia sa a durat 50 ani intre anii 1305-1355. Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest. Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire. din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri. Franta. Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber.Pont Valentre Cahors. fiecare lung de 518m. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele. care are o deschidere de 1410m. El este sustinut pe doua cabluri.8m. In anul 1855 John A. In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel. Roebling a construit podul suspendat Niagara.

Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri. cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in America de Nord si Europa (Germania.170 km pavate: 78.drumuri de interes local . Spania). Un rol tot mai important il au autostrazile. naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. Koreea de sud.sosele continentale . mai ales in Europa de V si America de N. Exista mai multe categorii de cai rutiere. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa. primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale.sosele transcontinentale .Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica .Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. indeosebi pe distante mici si mijlocii.drumuri nationale .Tipurile de transporturi rutiere. trenul sau vaporul. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile . 2500m in M-tii Alpi. din Asia de sud-vest (Arabia saudita.autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km. apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania. exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata. . Brazilia. . Magistrale rutiere exista pe toate continentele. facilitand astfel legaturile si comunicatiile. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri.cu avionul. in functie de importanta lor : . viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare. . Gobi si cele australiene. intinsele paduri tropicale din America de S si Africa. Mexic si Coreea de sud. Italia. in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total. De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi. masina. Australia. La polul opus. Emiratele Arabe Unite). Italia. Australia. nordul canadian. deserturile Sahara. Marea Britanie. Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privinta. Romania Varietatea si bogatia atractiilor turistice. . . Franta. iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km. mai intai in SUA. podisurile Pamir si Tibet.117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres) . cum sunt : Siberia. la care se adauga unele tari din Asia de E ca Japonia. ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. unele avand dimensiuni impresionante : . spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei. cea mai mare parte a Peninsulei Arabia. Autostrazi: total: 153. Si in prezent America de N si Europa de V concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi. Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de autovehicule.Transamazonianul de 5500km . tunele. intre care Japonia. .

2149 km.Riga . din care 10.3530 km.7% au îmbrăcăminţi uşoare rutiere.1797 km Regiunea S-V Oltenia are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată.Bucureşti .1100 km.Frankfurt .704 km. E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad). Bucuresti .Atena .2587 km.2154 km. Bucuresti . Bucuresti .Minsk .2100 km.Haga (Amsterdam) . Bucuresti .1650 km.tranzitează judeţul Vâlcea spre Ungaria.2900 km.Kiev . Bucuresti .Lisabona .Helsinki . Bucuresti .Budapesta .Bonn . Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti . E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier).2394 km. E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret). Bucuresti . E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita) Distantele pe sosea intre: Bucuresti .Paris .) Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante: E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea).053 km (1995 est. Bucuresti . Regiunea este traversată de 9. E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat). Bucuresti .6% din totalul drumurilor publice.1955 km.1065 km.Istanbul .2401 km.nepavate: 75.0% sunt modernizate şi 32. E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu).2428 km. Drumurile judeţene şi comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80.407 km. Bucuresti . Bucuresti .Viena . E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors).nordul ţării.3100 km.Roma . Teritoriul Regiunii este străbătut de trei drumuri europene: E70 .Copenhaga . .1465 km. E79 . E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche).Oradea (Borş) şi face legătura cu sudul ţării.Oslo .dinspre Iugoslavia (Moraviţa) .Bruxelles .dinspre Ungaria . E81 .Chisinau .1963 km.Varsovia . Bucuresti .2577 km.2125 km.Sofia .Praga . Bucuresti .951 km de drumuri publice. Bucuresti . Bucuresti .Timişoara .4120 km.1252 km. Bucuresti .445 km.Madrid .Berna (Zurich) .2820 km.Berlin .2100 km.Stockholm .Moscova . Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti .Londra . Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti .893 km.

comparativ cu transportul pe uscat sau aerian. care necesită. deşi diversificat. .896 km. precum şi situarea ţării pe axele de tranzit între Europa şi Asia. accesul României la Marea Neagră şi la Dunăre reprezintă o oportunitate şi un argument pentru a creşte volumul transporturilor pe apă.759 km. luându-se în considerare costurile scăzute ale acestui tip de transport. localizarea României la intersecţia a numeroase drumuri care leagă Europa de Vest şi cea de Est. de autostrăzi şi 14. Analiza sistemului de transport românesc duce la următoarele concluzii: • transportul intern. îmbunătăţiri substanţiale. • • • • Transportul rutier Reţeaua drumurilor publice face parte din patrimoniul naţional şi constituie infrastructura rutieră pe care se desfăşoară majoritatea transporturilor de pasageri şi marfă. ca şi Europa de Nord cu cea de Sud. Cu toate acestea. drumuri judeţene.824 km. Pe teritoriul Regiunii există două puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria (Calafat şi Bechet) şi unul care asigură tranzitul la graniţa cu Iugoslavia (Drobeta-Turnu Severin). Comparativ cu statele membre UE şi cu unele ţări est-europene. din cauza capacităţii reduse de transport şi a calităţii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrăzi. accesul la coridoarele vest-europene. având o pondere de 9.711 km.3 % din totalul reţelei de drumuri publice.488 km reprezintă drumuri naţionale. drumuri naţionale nemodernizate etc. reţeaua de drumuri publice însumează 158. însă.din care 2. este limitat şi dificil. 35.000 km străzi din intravilanul localităţilor. infrastructurile de transport din România nu sunt suficient dezvoltate şi necesită investiţii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene.). Reţeaua rutieră de drumuri naţionale se compune din 113 km. ca şi la cele din Europa de Est şi de SudEst.488 km. sistemul de transport românesc este insuficient dezvoltat şi de calitate slabă. Având o distribuţie uniformă pe teritoriul României. din care 14. 27. în special în unele zone şi în anumite perioade ale anului (sezonul de vară. sunt drumuri naţionale. infrastructura rutieră necesită modernizare şi reabilitare.. In ultima decadă s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativă şi instituţională în domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene şi pentru a se îmbunătăţi infrastructura fizică. drumuri naţionale. are o capacitate insuficientă de transport al bunurilor şi pasagerilor. subliniază importanţa existenţei unei infrastructuri dezvoltate. sfârşitul de săptămână). drumuri comunale şi aproximativ 80. Transporturi România are un sistem extins şi diversificat de transport.

031 km . iar în transportul de persoane peste 3. în lungime totală de 5. transportul rutier de persoane totalizând un număr de 205. Începând cu anul 1992. 1. şi care.8 mii autoturisme. Agenţii economici . parcul de autovehicule a înregistrat o creştere permanentă.000 activează şi în transportul internaţional de marfă. Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reţelei rutiere din România.943 mii tone marfă. rezultatele lui fiind reabilitarea a 957 km de drumuri naţionale ale reţelei de bază. iar în traficul de persoane cca. permanetizarea relaţiilor comerciale şi contractarea activităţii de transport. În transportul public de marfă îşi desfăşoară activitatea cca. 500 în transportul internaţional de persoane. au fost achiziţionate autovehicule noi şi moderne care corespund nu numai unui trafic sigur şi de calitate.979 mii pasageri .572 km. potenţial. . Pentru transportul internaţional de marfă sunt utilizate peste 8. au fost transportate 262.488 mii pasageri în trafic internaţional. achiziţii de autovehicule. 60% În anul 2000.1 mii autobuze/microbuze. co-finanţat de BERD şi Guvernul României şi se va continua cu construcţia autostrăzii BucureştiConstanţa.Cea mai importantă din punct de vedere economic şi al traficului de tranzit este reţeaua de drumuri europene (internaţionale). s-a concretizat în refacerea infrastructurii şi a suprastructurii rutiere pe o lungime totală de 1. dar şi cerinţelor unui transport ecologic. Guvernul României şi Programul PHARE al Comisiei Europene.transport interurban şi internaţional. cca. în România. care traversează România. la care s-a adăugat contribuţia Guvernului României. ca urmare a efortului investitorilor privaţi. 448.128.5 mii autovehicule mixte/speciale.000 autobuze şi microbuze.000 autovehicule moderne. Pentru transportul internaţional.. din care 1. până în prezent. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfă şi persoane sunt operatori privaţi. Primul Program de Reabilitare a Drumurilor demarat în 1993 a fost finalizat în 1997/1998. ponderea prestaţiilor realizate de sectorul privat fiind de cca.844 mii tone în trafic internaţional şi 267 mii tone în tranzit. Acest Program a fost co-finanţat de trei Instituţii Financiare Internaţionale (BIRD. ca urmare a legislaţiei moderne şi libere existente în domeniul transporturilor.operatori de transport -.000 operatori de transport. Guvernul României şi Programul PHARE a început în anul 1997 şi se află încă în curs de derulare. 6. din care 2. BERD si BEI – 245 MEURO). Cel de-al doilea Program de Reabilitare.6 mii autovehicule pentru transportul mărfurilor şi 129.500 operatori. 48. In prezent. BERD si BEI). cele mai importante fiind incluse în coridoarele de transport paneuropean. Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA. 25. In ultimii ani. sunt înregistrate 3. iar cca. Programul de Reabilitarea Drumurilor etapa a 3-a cofinanţat de BEI şi Guvernul României a început în anul 1999 şi este în curs de derulare. co-finanţat de BEI. Un alt Program de Reabilitare a Drumurilor este co-finanţat de către Banca Japoniei de Cooperare Internaţionala (JBIC) şi Guvernul României şi a început in 1999. de asemenea co-finanţat de trei IFI (BIRD. au fost stimulaţi pentru dezvoltarea unor activităţi private. Programul de dezvoltare a autostrăzilor Piteşti-Bucureşti-Constanţa a început în 1997 cu proiectul de Dezvoltare şi Reabilitare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti. cu asistenţă acordată de principalele instituţii financiare europene. constituită din 11 trasee. Din aceştia. Guvernul României şi.

România a primit un sprijin substanţial din partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii şi lucrări de importanţă majoră în domeniul legislativ. în special în transportul internaţional. O preocupare majoră în ceea ce priveşte transportul rutier o constituie dezvoltarea durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonică. Ca urmare.În transportul rutier se aplică cu succes tehnicile de evidenţă informatizată şi. condiţiile de acces la profesie şi la piaţă fiind asemănătoare cu cele din Uniunea europeană. . siguranţa rutieră. normele de omologare pentru autovehicule şi de inspecţie tehnică periodică au fost aliniate la prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. Organizarea transporturilor rutiere respectă în cea mai mare parte acquis-ului comunitar. dezvoltarea infrastructurii etc. Pentru realizarea nivelului actual de integrare. se utilizează telefonia mobilă GSM sau monitorizarea circulaţiei prin sistemul GPS.

sa faci o croaziera de-a lungul Dunarii si sa vizitezi castele stravechi ale acestei tari centrale. Marea Adriatica. Londra este plina de unele dintre cele mai pline de istorie locuri din lume si toate accesibile cu masina. cu foarte multe statiuni montane. Cehia Praga este una dintre cele mai populare destinatii in Europa de Est. Lungimea totala a drumurilor rutiere este de 107503km . Reteaua de drumuri insumeaza 36908km. Se circula pe partea stanga a drumului. Belgia Belgia este o tara compacta unde orice este la o distanta relativ scurta de parcurs cu masina. o veriga importanta intre tarile europene vecine. Austria este totusi o rascruce de drumuri importante. plaji nisipoase. din transportul de marfuri 82%. Viziteaza orasul medieval Bruge sau zgomotoasa capitala Bruxelles. Drumurile publice formeaza o retea de 17685km lungime. In Cipru numai jumatate din cei 8966km de sosea este pavata. printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara. Unele din principalele drumuri se afla pe malul Dunarii iar peste Alpi se circula pe trecatori importante.Informatii generale Anglia Istoria te intampina pe drumurile Angliei. Lungimea totala a drumurilor cu invelis rigid este de 362357km (din care 3147km autostrazi). Un element avantajos pentru industria de transport a Bulgariei este asezarea sa geografica. Majoritatea autostrazilor nu sunt aglomerate si sunt ideale pentru un circuit turistic in zona rurala a Cehiei si in drum spre Germania. Paris. Marea Egee si Marea Neagra. Luxembourg si Cologne se afla toate la o distanta usor de parcurs cu masina de oriunde te-ai afla in Belgia. Insula este relativ usor de parcurs cu masina. De indata ce te abati de la marile sosele. Cu toate ca este o tara muntoasa. Rusia. Bulgaria Sunt peste 8000 mile de sosea ce leaga marile orase ale Bulgaria si calitatea acestor sosele este in general buna. daca nu in intreaga Europa. dealuri si coaste de stanci se regasesc cu toate pe aceasta insula. Amsterdam. Asia Mica. Poti sa conduci prin Alpi. se intra intro serie de drumuri mai mici intre orase. Cipru devine o destinatie populara pentru sporturile de iarna. Austria Privelisti ce-ti taie rasuflarea se intalnesc la tot pasul calatorind pe autostrazile Austriei. . Trecerea dintr-o parte in alta a Bulgariei dureaza cam 6h. Cipru Munti. locul de nastere al lui William Shakespeare sau White Cliffs din Dover in sud. Poti vizita Stratford-on-Avon. Din transportul de persoane 90% se desfasoara pe drumurile publice. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu Europa de Vest.

urmate de un numar). Sistemul autostrazilor este excelent. Guvernul francez mentine de asemenea o retea buna de autostrazi nationale secundare.Croatia Marea Adriatica ofera numeroase privelisti spectaculoase cand conduci pe tarmul Croatiei. guvernul a dezvoltat rute turistice atragatoare in colaborare cu tarile vecine. Este necesara atentie asupra cantitatii de benzina din rezervor atunci cand conduci in Croatia deoarece statiile de benzina pot fi putine si la mare distanta una de alta in zonele rurale. Finlanda Finlanda ofera automobilistilor unul dintre cele mai frumoase si unice peisaje din Europa. a fost incheiata. Elvetia Drumurile elvetiene ofera privelisti spectaculare ale Alpilor. Unele dintre drumurile din afara oraselor precum Zagreb sau Dubrovnik sunt uzate si proaste si-ti solicita intreaga atentie. Petersburg. Sunt sosele ce imbratiseaza tarmul atlantic al Danemarcei si ofera privelisti spectaculoase asupra oceanului. Guvernele locale intretin . Trecatorile din alpi sunt usor accesibile cu masina. ce leaga insulele Sealand si Funen. Aceste drumuri cu taxa s-au dezvoltat incepand cu anul 1960 prin concesiuni private. Poti de asemenea sa calatoresti prin sate medievale. minunate gradini de flori si sa vizitezi una dintre numeroasele podgorii ale Elvetiei. Reteaua de drumuri publice are 129246km din care 40% in proprietate privata. Traficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund sezonului turistic. Multe din aceste super-autostrazi sunt cu taxa. numite "autoroutes a peage". Podul are 11 mile/18km lungime si constructia sa a durat 10 ani. dar trebuie sa fii foarte atent pe drumurile stramte si serpuitoare. Franta Franta are aproximativ 25000mile/40000km de autostrazi nationale. Benzina fara plumb este usor disponibila. "Via Estonia" merge in directia sud-est de la Tallin catre frontiera rusa. constructia Podului Great Belt. Estonia Reteaua actuala de sosele in Estonia este relativ extinsa. in Lituania. De curand. Gothard si Simplon. Bacuri sosesc in capitala Helsinki din Suedia. de la "Route Nationale". marcate pe harta cu un "N" inaintea numarului rutei. din care aproape 6000mile/9600km sunt super-autostrazi cu 4 benzi. Autostrada "Via Hansa" merge paralel cu tarmul sudic al Golfului Finlandez si merge catre Narva si St. Cu cat inaintezi spre nordul tarii. dar nu exista asa multe autostrazi sau sosele importante. dupa ce guvernul a realizat ca tara ramasese oarecum in urma statelor vecine in ceea ce priveste sistemul super-autostrazilor. cu atat mai putine sosele vei gasi. (De multe ori referirea la aceste autostrazi se face si prin folosirea initialelor RN. cunoscute sub numele de "autoroutes". Germania si chiar Anglia. In ultimii ani. Danemarca Danemarca este o tara mica cu o vasta retea de sosele ce te poarta de la Tivoli Gardens la Royal Ballet. Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume. Bernard si Sf. spre exemplu stramtorile Sf. cu toate ca multe rute sunt indirecte datorita numeroaselor lacuri din sudul Finlandei. "Via Baltica" inainteaza pe directia sud-vest din capitala Tallin prin Parnu pana la Riga.

Poti conduce de-a lungul coastei mediteraneene si vizita orasul istoric Tel Aviv. Sunt 5500km de sosea din care peste un sfert sunt nepavate. Irlanda Irlanda are un sistem de sosele extins datorita largii populatii rurale. iar reteaua germana este de asemenea interconectata cu retele din tarile vecine. Iarna. Astazi Germania are aproape 6000 mile/9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltata de autostrazi mai mici. majoritatea drumurilor sunt inaccesibile. Peisajul muntos si stancos a impiedicat modernizarea soselelor dar ele s-au imbunatatit in ultimii 20 ani. Astfel ca traversarea acestei tari devine extrem de usoara si placuta. cand parca toata Franta se indreapta catre locuri de vacanta. Capitala Ierusalim este usor de accesat prin intermediul autostradei ce porneste din Tel Aviv.soselele locale. Multe din aceste sosele ratacesc printre dealuri pitoresti si trec prin numeroase satulete. Calatorind prin Irlanda. Autostrazile Greciei te vor purta prin istoria antica. esti inconjurat de peisaje ce-ti taie rasuflarea. sistemul sau Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. Atentie in Irlanda se circula pe partea stanga. Germania are aproape 500 mile/805km lungime (N-S) si 400 mile/644 km latime. Grecia Soselele importante ale Greciei au fost construite dupa cel de-al doilea razboi mondial si ofera o multime de destinatii ce merita a fi explorate. . Calatoria inspre interiorul tarii te poate conduce printr-o serie de drumuri nepavate. Poti porni din Reykjavik si foarte usor ajungi in orice comunitate costala. iar calatoria este permisa numai pe drumurile recomandate. Autostrazile Frantei tind sa fie extrem de aglomerate la sfarsitul lui Iulie/inceputul lui August si din nou sfarsitul lui August/inceputul lui Septembrie. Islanda Autostrada cea mai importanta din Islanda urmeaza tarmul acestei mici tari insula. Multe dintre aceste drumuri sunt de netrecut in timpul verii datorita noroiului. Multe din aceste sate ofera unele dintre cele mai dramatice privelisti de-a lungul Marii Mediteraneene. care sunt adesea cele mai pitoresti si sunt marcate printr-un "D" plasat inaintea numarului. Israel Israelul ofera aproape 10000 mile/16100km de autostrada pe care ii poti strabate pentru a investiga unor dintre tarile cele mai pline de istorie din lume. autostrazile din partea estica a tarii au fost modernizate simtitor. In tara exista 1504940km autostrazi cu plata. Dupa unificare. zone rurale extrem de linistite si multe destinatii ce merita a fi explorate. data fiind dimensiunea redusa a acestei tari insula. Majoritatea privelistilor si atractiilor se afla la mica distanta de locul unde te afli. Retea rutiera a Germaniei este de 615178km din care 226282km sosea nationala. Germania Germania a fost prima tara din lume ce a dezvoltat un sistem national de superautostrazi si pentru multi ani. cunoscute ca "Route Departamentales".

zonele de dealuri abrupte si vaile luxuriante. canale si santuri au creat probleme. plajile nisipoase si cavernele in stanca tarmurilor. Aceste insule sunt in Marea Mediteraneeana si toate suprafete de campie. Legatura intre zonele tarii este realizata prin intermediul retelei de drumuri cu o lungime de 89737km. Faimoasele super autostrazi ale tarii (numite "autostrade") merg de-a lungul si de-a latul peninsulei. Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse de transporturi cu toate ca multimea de rauri. anume drumuri nationale (‘strade statali’). Iugoslavia Serbia este impartita in doua segmente geografice distincte. Italienii au un nivel ridicat al gradului de dotare cu masini. când cozile la intrările în marele oraşe măsoară o medie de 20 km. Dar in regiunile sudice drumurile sunt mai putin aglomerate. drumuri provinciale (‘tsrade provinciali’) si drumuri municipale (‘strade communali’). Canale. Datorita succesului unor mari companii precum Fiat. Drumurile strabat numeroase dealuri si te pot conduce la unul dintre castelele acestei mici natiuni. Germania si Franta. . lanturi de munti si paduri. Norvegia Autostrazile importante ale Norvegiei permit calatoria rapida catre fiorduri. eunind aproximativ 4000 mile/6400km de autostrazi expres si 180000/288000km de sosele secundare. Acest lucru poate crea adevarate aglomerari in zonele nordice si in orase. mori de vant si faimoasele lalele insotesc extinsele sosele ale Olandei. Gozo si Camino. In sud. In partea nordica sunt terenuri plane si fertile cat vezi cu ochii. Fii cu ochii pe cantitatea de benzina din rezervor pentru ca statiile de benzina sunt putine in afara marilor orase. Aceste sosele cu taxa sunt sustinute de o excelenta retea de drumuri secundare. Den Haag (Haga) si Groningen sa fie la mai putin de 1 zi calatorie cu masina de oriunde in Olanda. Adevaratele comori ale Maltei sunt porturile. clasificate in diverse categorii. una dintre cele mai extinse din Europa. Sistemul norvegian de autostrazi si sosele acopera 56430 mile si exista de asemenea bacuri ce fac Norvegia accesibila dinspre Danemarca. Km de sosea 301307km. Dusseldorf si Luxembourg. Exploreaza extraordinara coasta a Marii Nordului si viziteaza micile sate de pescari cu casele lor pline de culoare. Rotterdam. Sate neobisnuite cu arhitectura din sec 12 se intalnesc in toata zona ruirala.Italia Italia are o excelenta retea de sosele si autostrazi. Transportul este asigurat prin autobuze intre Valletta si restul insulei. Olanda O retea excelenta de autostrazi fac ca Amsterdam. Malta Trei insule reunite formeaza practice natiunea malteza: Malta. Olanda are numeroase autostrazi ce ofera acces rapid la destinatii vecine precum Buxelles. fara munti sau rauri. 47912km de sosea Luxemburg Luxembourg are o excelenta retea de autostrazi si drumuri secundare ce asigura accesul rapid la tarile vecine Belgia. Reţeaua de autostrăzi italene acoperă în mod satisfăcător Italia excepţie făcând perioadele premegătoare şi imediat următoare sărbătorilor.

Exista 52000km de sosele din care insa numai 18878km sunt drumuri nationale. Vei gasi sosele pe mai multe benzi in Varsovia si exista proiecte in derulare pentru imbunatatirea drumurilor in zonele rurale. Rusia Sofatul in Rusia poate oferi o larga varietate de experiente. O idee excelenta este sa-ti stabilesti o ruta de calatorie in Rusia inainte de a te avanta la drum. Intr-o directie poti calatori catre numeroasele staiuni montane din Alpi. Super-autostrazile sunt toate cu taxa si sunt in general bine intretinute. regiuni ce isi "disputa" frumusetea in toate anotimpurile anului. Daca incepi sa calatoresti in zone mai indepartate ale Rusiei nu fi surprins sa intri pe drumuri nepavate. Portugalia Portugalia a ramas in urma celorlalte state din Europa de Vest in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem national de autostrazi si ca urmare numarul superautostrazilor este limitat. de la Porto pana la Lisabona. Soferilor sub 25 de ani este posibil sa li se impuna o suprataxa pentru "sofer tanar". Principalele legaturi se intind din nord spre sud de-a lungul depresiunilor de pe coasta. Spania Madrid este centrul politic. Nu exista un nivel permis al alcoolemiei si pedepse severe sunt prevazute pentru incalcarea acesteia. Autostrazi cu doua benzi de buna calitate conecteaza restul tarii. Varsta minima pentru sofat variaza in functie de categoria masinii. Exista autostrazi expres ce duc de la Moscova la St. Drumurile provinciale variaza in ceea ce priveste calitatea lor. dar toate autostrazile majore sunt de calitate superioara. Spania are aproape 100000mile/160000km de drumuri si sosele. Slovenia Slovenia are un sistem extins de autostrazi N/S si E/V. cu peisaje pitoresti.Lungimea drumurilor rutiere este de 111891km. teritoriul Romaniei isi impresioneaza vizitatorii prin diversitatea reliefului si a regiunilor bogate in istorie. Una dintre cele mai populare comunitati este cea de langa Lacul Bled unde se poate patina si juca curling in lunile de iarna sau inota si plimba cu barca in cele de vara. O autostrada cu 4 benzi. Slovacia Centurile de siguranta sunt obligatorii in Slovacia si un copil trebuie sa aiba cel putin 12 ani pentru a sta pe scaunul din fata. folclor si obiceiuri. Poti sa gasesti carute trase de cai pe multe din drumurile de tara ale Poloniei. acopera aproximativ 360mile/590 km intre Lisabona si Porto. Din Moscova exista trasee spre toate orasele mari. "auto-estrada". Romania Pe langa comorile istorice si naturale. Acesta ofera posibilitatea unui acces facil catre tarile vecine Austria si Italia. Petersburg. Polonia Exista peste 124000 mile/199640km de drumuri in Polonia si acestea te pot purta din orasele Varsovia si Gdansk catre satele indepartate cu castele si cultura veche. cultural si geographic al Spaniei si de asemenea constituie nod pentru cea mai mare parte a retelei de drumuri a tarii. Romania iti poate oferi trairi de neuitat. . in cealalta catre statiunile litorale ale Marii Adriatice. Cu secole de istorie si traditii.

facand legatura intre orase. sate si ariile turistice populare. Exista 8 rute principale in Ungaria. Ungaria Autostrazile si principalele sosele din Ungaria sunt de regula in bune conditii dar sa nu fii surprins daca descoperi ca unele drumuri au suprafata foarte dura. Turcia Turcia are o retea extinsa de drumuri bine intretinute. 3 mil adica un automobil pt 2. Sosele secundare sunt identificate prin numere cu 2 sau 3 cifre. Turcia ofera minunata coasta mediteraneeana. Suedia Reteaua de autostrazi si de drumuri secundare din Suedia. Autostrada.numerotarea lor începe cu cifra drumului principal . Calatoreste catre muntii din nord si viziteaza regiunea Skane cu castelele sale si frumoasele plaji. Autostăzile sunt notate cu litera M. Drumurile Suediei traverseaza peisaje diverse trecand prin paduri pana la privelisti de coasta. statiunile si zona fermelor luxuriante. Goteborg si Malmo si conecteaza practice Stockholm-ul cu regiunea de coasta din nordul Suediei. multe sunt asfaltate necorespunzator. respectiv mai multe cifre. iar Izmir si Istanbul sunt orase active ce-si pastreaza propriul farmec traditional. cunoscuta sub numele de Motorvag. Budapesta.sunt numerotate cu două. Lungimea reţelei rutiere a ţării depăşeşte 30. Referat realizat de : Georgescu Adrian – Spiru Haret 10e . trece prin Stockholm. Aceste drumuri traverseaza zona rurala a Ungariei. iar drumurile naţionale cu litera E. Numarul de vehicole de pe drumurile turcesti este relativ redus comparativ cu standardele europene. unde majoritatea gospodariilor au cel putin o masina. pietroasa. şi toate localităţile ţării (aproape 3200) au un pavaj tare. Drumurile secundare . Guvernul turc a investit si continua sa investeasca pentru imbunatatirea retelei de drumuri. este una dintre cele mai bune din Europa. sapte dintre ele trec prin capitala.000 kilometri.Din 318991km de sosele. ruine romane si castele. desemnate printr-o cifra.6 locuitori. Este posibil sa sofezi pe intreaga lungime a Suediei din nord catre sud. Transportul pe sosea este mai important si liniile de autobuze leaga toate orasele. Reteaua de drumuri are o lungime totala de 130834km iar numarul de automobile raportat la numarul de locuitori este cel mai mare din Europa : 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful