MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXI LI AR CURRI C ULA R

CLASA a XIII -a

VERIFICAREA METROLOGICĂ ŞI ETALONAREA

MIJLOACELOR DE MĂSURĂ

DOMENIU: MECANICĂ
NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN METROLOG

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 1
AUTORI:

CAMELIA-CARMEN GHEŢU – PROFESOR INGINER, GRADUL I

MARIA GHEORGHE – PROFESOR INGINER, GRADUL I

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 2
1. Competenţe
4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici
5
3. Modalitatea de organizare a practicii
7
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea
8
muncii
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfaşurării practicii
11
5.1. Jurnal de practică
12
5.2. Fişe de observaţie
13
5.3. Fişe de lucru
21
5.4. Fişe tehnologice
26
5.5. Studii de caz
29
5.6. Miniproiect
31
5.7. Portofoliu de practică
32
6. Organizarea evaluării
33
7. Anexe – fişe de documentare
34
8. Bibliografie
49

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 3
 Modulul “Verificarea şi etalonarea mijloacelor de măsură şi control “ se
studiază la liceul tehnologic, pe parcursul clasei a XIII-a în vederea obţinerii calificării
Tehnician metrolog, corespunzătoare nivelului 3 din cadrul Sistemului Naţional de
Calificări Profesionale.
Parcurgerea modulului „Verificarea şi etalonarea mijloacelor de măsură şi
control “ se va desfăşura in cadrul Stagiului de pregătire practică comasată.
Conţinuturile acestui modul vă oferă posibilitatea ca la finalul acestuia, să obţineţi
competenţe privind:
 utilizarea documentaţiei tehnice în vederea verificării mijloacelor de măsură şi
control.
 realizarea verificării metrologice a mijloacelor de măsură.
 etalonarea şi reglarea aparatelor de măsură şi control.
Pentru a obţine aceste competenţe, pe parcursul activităţilor veţi studia o
categorie largă de mijloace de măsură şi control şi vă veţi dezvolta abilităţi practice şi
creative privind:
identificarea cauzelor disfuncţionalităţilor mijloacelor de măsurare;
alegerea metodei de etalonare sau verificare adecvată mijlocului de măsurare;
executarea corectă a operaţiilor de verificare şi etalonare;
interpretarea rezultatelor operaţiilor efectuate;
formularea concluziilor pe baza unei analize critice;
utilizarea documentaţiei tehnice specifice activitaţilor de verificare şi etalonare a
mijloacelor de măsurare utilizate în cadrul lucrărilor de laborator sau la agenţii
economici;

Abilităţile dobândite vă asigură baza practică necesară pentru desfăşurarea

activităţii ca Tehnician metrolog.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 4
 Agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică
comasată trebuie să dar trebuie să aibă în structura organizatorică ateliere/laboratoare
de etalonări şi verificări metrologice autorizate de către Biroul Român de Metrologie
Legală (BRML).
Atelierele/laboratoarele de verificări şi etalonări, în care se desfăşoară instruirea
practică sunt organizate conform condiţiilor specifice agentului economic cu respectarea
cerinţelor specifice (spaţii acoperite, iluminate artificial, aerisite, care să permită activităţi
individuale sau în echipă).
Pentru crearea condiţiilor optime de desfăşurare a instruirii practice vor fi avute în
vedere următoarele aspecte:
 activitatea de instruire practică comasată se desfăşoară doar pe baza convenţiei
cadru semnate între unitatea de învăţământ, agentul economic şi elev/ părintele
elevului (pentru elevii minori);
 pe perioada practicii elevul practicant nu poate avea statutul de angajat şi nu
poate pretinde salariu în perioada de practică desfăşurată conform convenţiei
cadru;
 partenerul de practică poate acorda totuşi, practicantului o indemnizaţie,
gratificare, primă sau avantaje în natură, pentru care se angajează să achite
integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare;
 agentul economic şi elevii pot beneficia de prevederile Legii 72/ 27 martie 2007
(elevii practicanţi pot fi angajaţi pe perioadele de vacanţă).

Agentul economic organizator de practică are următoarele obligaţii:

 va stabili un tutore pentru stagiul de pregătire practică dintre angajaţii proprii ale
cărui sarcini sunt conforme cu prevederile Convenţiei cadru de pregătire practică
ce stă la baza desfăşurării acesteia la agentul economic;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 5
  în cazul în care elevul nu respectă obligaţiile ce îi revin tutorele înştiinţează
maistrul instructor;
 înainte de începerea stagiului de practică acesta va instrui elevul cu privire la
normele de sănătatea şi securitatea muncii conform legislaţiei în vigoare;
 va lua măsurile necesare pentru sănătatea şi securitatea în muncă a
practicanţilor conform Legii 319/2006, precum şi pentru comunicarea regulilor de
prevenire asupra riscurilor profesionale conform Codului muncii;
 poate beneficia de prevederile Legii 72/2007;
 va respecta prevederile Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire
practică în întreprinderi a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic.
Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică vor fi
consemnate în Convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în
întreprinderi a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic şi se referă la gratificări,
sau alte avantaje (plata transportului la şi de la întreprindere, tichete de masă, acces la
cantina agentului economic, partener de practică).

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic – se stabilesc de

comun acord între unitatea de învăţământ din care provine elevul – ca organizator de
practică şi agentul economic. În plus practicanţii au obligaţia:
 de a respecta programul de lucru stabilit de agentul economic;
 de a executa activităţile solicitate de tutorele desemnat de agentul economic;
 de a respecta normele de sănătatea şi securitatea muncii pe care şi le – a însuşit
înainte de începerea stagiului de practică;
 de a respecta regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică;
 de a purta însemnele distinctive ale şcolii pe durata desfăşurării stagiului de
practică.
În cazul nerespectării obligaţiilor ce îi revin elevul va fi sancţionat conform
Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar
şi al Regulamentului Intern al şcolii unde este înmatriculat.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 6
 Practica comasată, spre deosebire de practica curentă, se caracterizează prin
aceea că instruirea practică se desfăşoară continuu, cel puţin pe durata unei săptămâni,
la agentul economic sau, după caz, în atelierul de instruire practică sau laboratorul de
specialitate al unităţii de învăţământ. Parcurgerea modulului “Verificarea şi etalonarea
mijloacelor de măsură şi control “ se realizează prin activităţi de instruire practică si
de laborator tehnologic. Activitatea în perioada de practică comasată este se
recomandă a se realiza cu clasa organizată pe grupe de elevi, efectivul maxim la grupă
fiind de 15 elevi.
Instruirea în laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în cabinete
de specialitate, dotate cu mobilier adecvat şi, în funcţie de posibilităţi, cu alte materiale
didactice specifice: seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice, planşe
didactice, scheme, standuri de vericare a unor mijloace de măsurare, montaje pentru
verificarea mijloacelor de măsurare a mărimilor electrice.
Instruirea practică se recomandă să se desfăşoare în secţiile şi atelierele
specifice ale agenţilor economici locali sau/şi în atelierele şcolare care dispun de o
dotare corespunzătoare necesară atingerii competenţelor acestui modul.
Colectivele de elevi sunt coordonate din partea unităţii de învăţământ de un
maistru instructor şi din partea agentului economic de un tutore. Rolul maistrului
instructor – cadru didactic este acela de a asigura dobândirea competenţelor prevăzute
în Standardul de pregătire profesională, precizate în curriculumul aferent modulului
“Verificarea şi etalonarea mijloacelor de măsură şi control “.
Evaluarea elevului va fi realizată de către maistrul instructor ţinând cont de
observaţiile persoanei desemnate de agentul economic pentru coordonarea practicii
comasate. Tutorele, desemnat de agentul economic, stabileşte alături de maistrul
instructor, locurile de muncă unde elevii vor desfăşura practica comasată, activităţile,
urmărind comportamentul practicantului în timpul practicii comasate şi participă la
evaluarea acestuia pe baza completării unei Fişe de observare/ evaluare, a susţinerii
unei probe practice sau orale.
Perioadele de practică comasată se stabilesc de comun acord între unitatea de
învăţământ şi fiecare agent economic, pe parcursul sau la sfârşitul anului şcolar, în
funcţie de posibilităţile şcolii sau necesităţile partenerului de practică.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 7
 Pentru evitarea accidentelor este necesar ca
personalul însărcinat cu îndrumarea lucrărilor
practice (profesor-inginer, maistru instructor, tutore)
să urmărească cunoaşterea şi respectarea de către
elevi a normelor de sănătate şi securitate în muncă.
Fiecare elev va avea propria Fişă de instructaj,
completată conform Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 312/2006

Pentru siguranţa voastră respectaţi normele de sănătate şi scuritate în muncă astfel:

A) Înainte de începerea lucrului
 efectuarea instructajului la locul de muncă;
 purtarea echipamentului individual de protecţie stabilit pentru fiecare
loc de muncă, având halatele de lucru strânse pe corp şi încheiate la
mâneci, părul elevilor este strâns şi acoperit ;
 uneltele, mesele de lucru, maşinile, instalaţiile, aparatele etc. să fie în
bună stare de funcţionare, intervenţiile pentru montare, demontare şi
reglare se vor executa utilizând cu scule calibrate;
 să existe plăci avertizoare de protecţie la locurile unde se pot produce accidente
B) În timpul lucrului:
 dacă in timpul desfăşurării lucrării se constată o defecţiune se va opri obligatoriu
alimentarea cu energie electrică, înainte de a face vreo intervenţie în montaj.
 la locul de muncă este obligatorie păstrarea ordinii şi curăţeniei;
 nu se va acţiona niciun aparat sau stand de probă fără aprobarea
personalului însărcinat cu îndrumarea şi supravegherea lucrărilor
practice efectuate;
 nu se vor consuma sau păstra alimente proprii în atelierele de lucru; orice
aliment se va consuma numai la locurile special amenajate respectându-se
regulile de igienă.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 8
La operaţiile de etalonare şi verificare a mijloacelor de măsură electrice:
 în cazul folosirii alimentatoarelor legate la reţea se va evita
atingerea părţii primare;
 în cazul folosirii acumulatoarelor, se va evita atingerea vărsarea
sau stropirea cu acid;
 se vor folosi conductoare de legătură izolate pentru tensiunea respectivă;
 nu se vor atinge bornele sau părţile neizolate conducătoare de
curent atât timp cât circuitul se află sub tensiune;
 secundarele transformatoarelor de măsură se vor lega la pământ;
 schimbările de legături la receptoare şi aparate de măsurat se vor
efectua cu intreruptoarele deschise;
La operaţiile de etalonare şi verificare a mijloacelor de măsurare a presiunii:
 se va trasa obligatoriu pe cadran reperul presiunii de lucru (verde) şi al presiunii
maxime (roşu) la cel mult 2/3 din valoarea maximă a scării;
 se vor verifica racordurile pentru asigurarea etanşeităţii aparatului;
 în timpul verificării, aparatul va fi prevăzut cu carcasa montată pentru ca, în caz
de neetanşeitate a elementului elastic, să se evite accidentarea operatorului;
La operaţiile de etalonare şi verificare a mijloacelor de măsurare a debitului:
 nu se va umbla la compresor în timpul funcţionării;
 nu se va umbla la robinetele care stabilesc debitul de funcţionare, decât sub
supravegherea cadrului didactic sau a tutorelui de practică, deoarece este
posibilă apariţia unei presiuni foarte mari care poate împrăştia lichid în
manometru;
 asigurarea unei ventilaţii corespunzătoare a incintei în care se lucrează
La operaţiile de etalonare şi verificare a mijloacelor de măsurare a mărimilor
fizico-chimice:
 gazul de măsură să fie netoxic şi neimflamabil
 se va executa legarea la pământ a carcasei vâscozimetrului
 nu se va depăşi temperatura de 600C
 manevrarea părţilor calde se va face cu mănuşi antitermice

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 9
  Deoarece soluţiile cu pH=1 şi pH=4 sunt puternic acide se va avea grijă să nu se
producă stropi la manipularea, umplerea, golirea vasului de sticlă, iar pentru
evacuarea acestora se vor folosi mănuşi de cauciuc;

C) La terminarea lucrului:
 aparatele utilizate vor fi deconectate de la priza de forţă;
 curăţirea de către elevi a locului de muncă, a echipamentului,
uneltelor, dispozitivelor utilizate etc. şi aşezarea lor în cutii,
în sertare sau dulapuri;
 respectarea tuturor măsurilor de igienă, prevenire şi stingere a incendiilor
prevăzute în normativele în vigoare pentru locurile de muncă respective.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 10
 Instrumentele de lucru utilizate în cadrul activităţilor de pregătire practică să
stimuleze interesul elevilor şi să fie realizeze impactul dorit prin studierea acestei
discipline.

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele

didactice şi cu conţinutul activităţilor. Se vor folosi mijloace didactice specifice atelierelor
şi laboratoarelor de metrologie. Pregătirea practică se va desfăşura în spaţii special
amenajate, dotate corespunzător.

Pentru dobândirea competenţelor tehnice specializate relevante pentru modulul

„Verificarea metrologică şi etalonarea mijloacelor de măsură”, elevii vor utiliza
diverse instrumente de lucru:
 Jurnal de practică;
 Fişe de observaţie;
 Fişe de lucru;
 Fişe tehnologice;
 Fişe de documentare;
 Studii de caz;
 Proiecte/ miniproiecte;
 Portofoliu de practică.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 11
 Vă aflaţi la agentul economic la care se desfăşoară instruirea practică comasată
aferentă modulului „Verificarea metrologică şi etalonarea mijloacelor de măsură”.
Mai întâi sub îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui, iar apoi singuri, completaţi
documentul de mai jos:

Numele elevului Calificarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de stagiu

Data Interval Loc de Sarcini realizate Resurse utilizate S

orar muncă E
I

Modul de realizare a sarcinilor:

 sub supraveghere (S),
 în echipă (E),
 individual (I)

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 12
COMPETENŢA: UTILIZEAZĂ DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ ÎN VEDEREA
VERIFICĂRII MIJLOACELOR DE MĂSURĂ ŞI CONTROL

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 1

MIJLOACE DE MĂSURARE PENTRU FORŢE

În atelierul / laboratorul de metrologie în care efectuaţi activitatea de practică

comasată sau laborator tehnologic, observaţi modul de instalare a componentelor
maşinii/ instalaţiei de verificare a dinamometrelor şi a indicatoarelor de eforturi în
cabluri.
Completaţi tabelul de mai jos, utilizând informaţiile obţinute cu ajutorul Internetului, din
fişa de documentare şi din documentaţia tehnică existentă agentul economic:
Instalaţia/maşina Dinamometre cu Dinamometre Indicatoare de
element elastic hidraulice eforturi în cabluri

Amplasarea în
incăpere

Modul de conectare
la instalaţie/ maşină

Clasa de precizie

Caracteristicile
constructive

Protecţia necesară

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 2

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 13
 MIJLOACE DE MĂSURARE PENTRU FORŢE

În atelierul/ laboratorul de metrologie în care efectuaţi activitatea de practică

comasată observaţi modul de instalare a componentelor instalaţiei de verificare
metrologică a manometrelor pentru presiune relativă sau absolută.
Completaţi tabelul de mai jos, utilizând informaţiile obţinute cu ajutorul Internetului, din
fişa de documentare şi din documentaţia tehnică existentă agentul economic:
Instalaţia/maşina Manometre cu lichid Manometre cu piston Manometre cu
şi greutăţi element elastic

Amplasarea în
incăpere

Modul de conectare
la instalaţie/ maşină

Clasa de precizie

Caracteristicile
constructive

Protecţia necesară

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 3

MIJLOACE DE MĂSURARE PENTRU DEBIT

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 14
 În atelierul/ laboratorul de metrologie în care efectuaţi activitatea de practică
comasată/laboratorul tehnologic, observaţi modul de instalare a componentelor
instalaţiei de verificare metrologică a rotametrelor, debitmetrelor, dispozitivelor de
strangulare.
Completaţi tabelul de mai jos, utilizând informaţiile obţinute cu ajutorul Internetului, din
fişa de documentare şi din documentaţia tehnică existentă agentul economic:
Instalaţia/maşina Rotametre Debitmetre Dispozitive de
strangulare

Amplasarea în
incăpere

Modul de conectare
la instalaţie/ maşină

Tipuri/ordine/clase de
precizie

Caracteristicile
constructive

Protecţia necesară

COMPETENŢA: REALIZEAZĂ VERIFICAREA METROLOGICĂ A MIJLOACELOR

DE MĂSURĂ

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 15
 FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 4
VERIFICAREA METROLOGICĂ A UNUI MANOMETRU CU ELEMENT ELASTIC CU
AJUTORUL POMPEI DE PRESIUNE HIDRAULICĂ

1. Observaţi cu atenţie modul de executare a verificării metrologice a unui

manometru atelierul/ laboratorul de metrologie în care efectuaţi activitatea de practică
comasată.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos;
Etape de verificare Materiale, scule şi Inregistrarea Norme de tehnica
aparate necesare rezultatelor securităţii muncii
respectate
Etapa 1 - ...............

Etapa 2 - ...............

Etapa 3 - ...............

Etapa 4 - ...............

Etapa 5 - ...............

Etapa 6 - ...............

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 16
 FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 5
VERIFICAREA METROLOGICĂ A UNUI CONTOR DE VOLUM CU ROTAMETRU
ETALON

1. Observaţi cu atenţie modul de executare a verificării metrologice a unui contor

de volum cu rotametru etalon în atelierul/ laboratorul de metrologie în care efectuaţi
activitatea de practică comasată.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos ;
Etape de verificare Materiale, scule şi Inregistrarea şi Norme de tehnica
aparate necesare valorificarea securităţii muncii
rezultatelor respectate
Etapa 1 - ...............

Etapa 2 - ...............

Etapa 3 - ...............

Etapa 4 - ...............

Etapa 5 - ...............

Etapa 6 - ...............

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 17
 FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 6
VERIFICAREA METROLOGICĂ A UNUI TRADUCTOR INDUSTRIAL DE pH

1. Observaţi cu atenţie modul de executare a verificării metrologice a unui

traductor de pH în atelierul/ laboratorul de metrologie în care efectuaţi activitatea de
practică comasată.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos ;
Etape de verificare Materiale, scule şi Inregistrarea Norme de tehnica
aparate necesare /valorificarea securităţii muncii
rezultatelor respectate
Etapa 1 - ...............

Etapa 2 - ...............

Etapa 3 - ...............

Etapa 4 - ...............

Etapa 5 - ...............

Etapa 6 - ...............

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 18
COMPETENŢA: ETALONEAZĂ ŞI REGLEAZĂ APARATELE DE MĂSURĂ ŞI
CONTROL
FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 7
ETALONAREA UNUI ROTAMETRU DE LABORATOR

1. Observaţi cu atenţie modul de executare a etalonării unui rotametru de

laborator din atelierul/ laboratorul de metrologie în care efectuaţi activitatea de practică
comasată.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos ;
Etape de etalonare Materiale, scule şi Inregistrarea Norme de tehnica
aparate necesare /valorificarea securităţii muncii
rezultatelor respectate
Etapa 1 - ...............

Etapa 2 - ...............

Etapa 3 - ...............

Etapa 4 - ...............

Etapa 5 - ...............

Etapa 6 - ...............

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 8

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 19
 REGLAREA TEMPERATURII UNUI TERMOMANOMETRU CU CONTACTE
ELECTRICE

1. Observaţi cu atenţie modul de executare a reglării unui termomanometru din

atelierul/ laboratorul de metrologie în care efectuaţi activitatea de practică comasată.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos ;
Etape de reglare Materiale, scule şi Inregistrarea Norme de tehnica
aparate necesare /valorificarea securităţii muncii
rezultatelor respectate
Etapa 1 - ...............

Etapa 2 - ...............

Etapa 3 - ...............

Etapa 4 - ...............

Etapa 5 - ...............

Etapa 6 - ...............

3. Transcrieţi în caietele voastre schema de reglare.

COMPETENŢA: UTILIZEAZĂ DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ ÎN VEDEREA

VERIFICĂRII MIJLOACELOR DE MĂSURĂ ŞI CONTROL
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 20
 FIŞA DE LUCRU NR. 1
BULETIN DE VERIFICARE METROLOGICĂ

După verificarea metrologică a unui mijloc de măsurare completaţi Buletinul de

verificare metrologică de mai jos.

Laboratorul de metrologie al......................

BULETIN DE VERIFICARE METROLOGICĂ
NR............................DATA.............................
Mijloacele de măsurare aparţinând............................................................
prezentate la verificare metrologică au obţinut următoarele rezultate:
Nr. Mijloc de Codul NML, Etaloane Rezultatul Valabilitatea
crt. măsurare- NTM, alte utilizate- verificării verificării
denumire, tip, normative denumire,
producător, serie, nr.
caracteristici,
serie de
fabricaţie
1.

2.

3.

4.

5.

Locul efectuării verificării metrologice.........................................................

Verificator : nume..........................................
prenume ....................................
semnătura..................................

Conducător laborator :
Numele şi prenumele......................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 21
 FIŞA DE LUCRU NR. 2
CERTIFICAT DE ETALONARE

După etalonarea metrologică a unui mijloc de măsurare completaţi certificatul de

etalonare de mai jos.

CERTIFICAT DE ETALONARE
NR. .........

Obiect de etalonat: ......................................

Producător: ......................................
Tip: ......................................
Serie/număr: ......................................
Beneficiar: ......................................
Data etalonării: ......................................
Metoda de etalonare: ......................................
Condiţii de măsurare: ......................................
Rezultatele etalonării:
Valori indicate de aparatul etalon Valori indicate de aparatul de
etalonat

Eroarea de măsurare: ......................................

Etalonare efectuată de către:
Nume, prenume ......................................
Semnătura

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 22
COMPETENŢA: REALIZEAZĂ VERIFICAREA METROLOGICĂ A MIJLOACELOR
DE MĂSURĂ
FIŞA DE LUCRU NR. 3
VERIFICAREA MIJLOACELOR PENTRU MĂRIMI MECANICE

Identificaţi cele trei mjloace de măsurare pentru mărimi mecanice ( A, B şi C ) .

A B C

Răspundeţi apoi următoarelor cerinţe:

1. Utilizarea mjloacelor identificate anterior
A ......................................................................................................
B ......................................................................................................
C ......................................................................................................
2. Identificaţi elementul sensibil al fiecărui aparat
A ......................................................................................................
B ......................................................................................................
C ......................................................................................................
3. Precizaţi pentru fiecare mijloc de măsurare o operaţii de verificare metrologică
A..............................................................................................................
B..............................................................................................................
C..............................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 23
 FIŞA DE LUCRU NR. 4
VERIFICAREA MIJLOACELOR PENTRU MĂRIMI MECANICE

1. Identificaţi mijlocul de măsurare din figura de mai jos:

....................................................................................................................

2. Precizaţi rolul componentelor 11 şi 12 în procesul de verificare a mijloacelor de

măsură.

3. Verificarea metrologică a balanţelor clasa 3, 4 şi 5 constă în :

a.......................................................................................................
b.......................................................................................................

4. Explicaţi modul în care se realizează verificarea sensibilităţii nivelei montate la

balanţe de clasa 3 şi clasa 4
..................................................................................................................................... ...............

..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 24
COMPETENŢA: ETALONEAZĂ ŞI REGLEAZĂ APARATELE DE MĂSURĂ ŞI
CONTROL
FIŞA DE LUCRU NR. 5
ETALONAREA MIJLOACELOR PENTRU MĂRIMI ELECTRICE

1. Identificaţi materialele şi aparatele necesare etalonării unui ampermetru.

.............................................
............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
2. Realizaţi montajul după schema de montaj.
3. Inregistraţi rezultatele etalonării în tabelul de mai jos:

Curent ampermetru etalon

Curent ampermetru de
eroarea

∆I
Măsurători Măsurători etalonat
Media
crescătoare descrescătoare

4. Enumeraţi 4 norme de sănătatea şi securitatea muncii pe care le-aţi respectat.

OBSERVAŢII / RECOMANDĂRI ALE MAISTRULUI SAU TUTORELUI DE

PRACTICĂ
.......................................................................................................................
.........................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 25
COMPETENŢA: REALIZEAZĂ VERIFICAREA METROLOGICĂ A MIJLOACELOR
DE MĂSURĂ
FIŞA TEHNOLOGICĂ NR. 1

1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos cu operaţiile/ lucrările, aparatele de

măsură şi control necesare verificării metrologice a unui traductor de presiune.

Nr. Operaţii / lucrări Aparate de Dispozitive şi Rezultat

Crt. măsură şi maşini
control utilizate
utilizate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

2. Comparaţi fişa tehnologică completată de voi, cu a colegilor care au realizat

fişa tehnologică pentru acelaşi traductor. Unde există diferenţe? Dacă au apărut
diferenţe explicaţi cauzele acestora.

OBSERVAŢII / RECOMANDĂRI ALE MAISTRULUI SAU TUTORELUI DE

PRACTICĂ
.......................................................................................................................
.........................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 26
COMPETENŢA: REALIZEAZĂ VERIFICAREA METROLOGICĂ A MIJLOACELOR
DE MĂSURĂ
FIŞA TEHNOLOGICĂ NR. 2

Aţi fost solicitat să executaţi verificarea metrologică a

unui cronometru
Studiaţi vizual tipul constructiv al cronometrului şi consultând
instrucţiunile tehnice oferite de producătorul acestuia stabiliţi care
sunt lucrările, materialele, sculele şi dispozitivele necesare verificării acestuia.
1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos cu operaţiile/ lucrările, materiale, sculele
şi dispozitivele necesare verificării cronometrului.

Nr. Operaţii / lucrări Materiale Scule şi dispozitive

Crt. utilizate utilizate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

2. Precizaţi metodele folosite la verificarea cronometrelor.

OBSERVAŢII / RECOMANDĂRI ALE MAISTRULUI SAU TUTORELUI DE

PRACTICĂ
.......................................................................................................................
.........................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 27
COMPETENŢA: ETALONEAZĂ ŞI REGLEAZĂ APARATELE DE MĂSURĂ ŞI
CONTROL

FIŞA TEHNOLOGICĂ NR. 3

1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos cu operaţiile/ lucrările, aparatele de

măsură şi control necesare etalonării unui debitmetru.

Nr. Operaţii / lucrări Aparate de Dispozitive şi Rezultat

Crt. măsură şi maşini
control utilizate
utilizate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

2. Comparaţi fişa tehnologică completată de voi, cu a colegilor care au realizat

fişa tehnologică pentru acelaşi traductor. Unde există diferenţe? Dacă au apărut
diferenţe explicaţi cauzele acestora.

OBSERVAŢII / RECOMANDĂRI ALE MAISTRULUI SAU TUTORELUI DE

PRACTICĂ
.......................................................................................................................
.........................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 28
COMPETENŢA: REALIZEAZĂ VERIFICAREA METROLOGICĂ A MIJLOACELOR
DE MĂSURĂ
STUDIUL DE CAZ NR. 1
IDENTIFICAREA ŞI UTILIZAREA SIMBOLURILOR
Scopul activiţăţii:
Această activitate va permite elevilor să cunoască simbolurile din domeniul
sănătăţii şi securităţii în muncă.
Descrierea situaţiei problemă:
Pentru evitarea accidentelor este necesar ca elevii să cunoască, teoretic, nu numai
normele de sănătate şi securitate în muncă dar să identifice la un loc de muncă, din
domeniul său sau dintr-un alt domeniu, pericolul potenţial semnaizat grafic prin
indicatoare.
Sarcini de lucru:
1. Observaţi simbolurile de mai jos. Prezentaţi semnificaţia fiecăruia. Grupaţi aceste
simboluri pe categorii: intrezicere, avertizare, obligativitate, prim ajutor, informare
generală.

2. Identificaţi aceste indicatoare în stagiul de practică desfăşurat la agentul economic.

Precizaţi unde sunt montate aceste indicatoare.
3. Ce alte indicatoare aţi identificat la locul de muncă unde faceţi practică? Care este
semnificaţia lor?
Rezultatele acestui studiu de caz pot constituibaza unui referat care va putea fi prezentat
la sesiunile ştiinţifice ale elevilor!

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 29
COMPETENŢA: UTILIZEAZĂ DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ ÎN VEDEREA
VERIFICĂRII MIJLOACELOR DE MĂSURĂ ŞI CONTROL

STUDIUL DE CAZ NR. 2

UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE ŞI A PROCEDURILOR PENTRU
VERIFICAREA / ETALONAREA MIJLOACELOR DE MĂSURĂ ŞI CONTROL

Scopul activiţăţii:
Această activitate va permite elevilor să cunoască datele de identificare ale
mijloacelor de măsură dintr-un atelier /laborator.
Descrierea situaţiei problemă:
Pentru cunoaşterea caracteristicilor tehnice ale aparatelor de măsură este necesară
identificarea acestora în documentaţia tehnică. Este utilă, însă, şi recunoaşterea vizuală
a unor date care sunt înscrise pe aparate şi care pot fi identificate, rapid şi exact, fără
consultarea documentaţiei.
Sarcini de lucru:
1. Identificaţi, în documentaţia tehnică a unui aparat existent în atelierul în care vă
desfăşuraţi stagiul de pregătire practică de la agentul economic, următoarele elemente:
- denumirea şi descrierea aparatului
- numărul, seria şi anul de fabricatie
- firma constructoare
- tipul aparatului si precizia/clasa de precizie a acestuia
- interval de măsurare
- data inregistrarii
- perioada de verificare/etalonare
- denumirea accesoriilor
- înregistrarea etalonarilor/verificarilor respective
2. Alegeţi un alt aparat din atelier şi încercaţi singuri, după o examinare vizuală, să
descoperiţi elementele de indicaţie ale aparatului ales. Confruntaţi ce aţi descoperit cu
ceeace există în documentaţie. Există diferenţe?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 30
 VERIFICAREA METROLOGICĂ A BALANŢELOR

În cadrul stagiului de pregătire practică, desfăşurat la agentul economic, urmăriţi

cu atenţie procesul de verificare metrologică balanţelor. Folosind şi alte surse de
documentare, realizaţi un miniproiect cu tema: VERIFICAREA METROLOGICĂ A
BALANŢELOR
PLANUL DE LUCRU
1. Precizarea rolului functional al balanţelor
2. Prezentarea varinatelor constructive
3. Stabilirea condiţiilor tehnice şi metrologice de lucru
Pentru un tip de balanţă ales de voi explicaţi :
4. Modalităţile de verificare metrologică
5. Realizarea marcării
6. Norme de sănătate şi securitate în muncă pe care ar tebui să le respectaţi la
operaţiile de verificare metrologică a balanţelor

EVALUARE

Criterii de evaluare Punctaj

Precizarea rolului functional al balanţelor 10 puncte
Prezentarea varinatelor constructive 10 puncte
Stabilirea condiţiilor tehnice şi metrologice de lucru 15 puncte
Modalităţile de verificare metrologică 25 puncte
Realizarea marcării 5 puncte
Norme de sănătate şi securitate în muncă 15 puncte
Au fost accesate cât mai multe surse de documentare 10 puncte
Prezentarea şi argumentarea proiectului 10 puncte

Observaţie:
Elevii pot lucra pe echipe. Fiecare echipă îşi va alege un alt de balanţă căruia îi vor
preciza modul de verificare. Se vor stabili termene şi responsabilităţi pentru fiecare
membru al echipei.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 31
 La sfârşitul parcurgerii stagiului de practică comasată, elevul poate întocmi un
Portofoliu, în care se vor regăsi instrumentele de lucru utilizate în cadrul activităţilor
practice. Acest Portofoliu va fi evaluat conform condiţiilor stabilite împreună cu cadrul
didactic.
Portofoliul elevului poate cuprinde:
Fişele de lucru;
Fişele de observare;
Fişele tehnologice
Lucrările de laborator efectuate de către elevi;
Fişe de documentare;
Miniproiecte;
Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate;
Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate de către elev;
Comentarii ale maistrului/tutorelui de practică privind atitudinea şi
rezultatele elevului.
Evaluarea portofoliului
Se va realiza periodic, verificându-se documentele adunate de către elevi. Evaluarea
finală a portofoliului se va face pe baza unei fişe de evaluare după modelul de mai
jos:
Fişă de evaluare
Elevul:
Clasa:
Criterii de performanţă Aprecieri
Conţinutul fiecărei părţi este relevant pentru tema tratată
Modul de prezentare-sistematizare a materialelor
Alegerea şi cunoaşterea metodelor de lucru
Cooperarea în scopul realizării documentelor
Folosirea adecvată a limbajului de specialitate
Utilizarea unei bibliografii
Prezentarea documentelor portofoliului

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 32
 Evaluarea permite atât cadrului didactic cât şi elevului, să cunoască nivelul de
atingere a competenţelor, a cunoştinţelor şi să identifice lacunele realizând corecţiile
care se impun, în vederea reglării procesului de predare – învăţare.
Evaluarea trebuie să fie coerentă, realistă, motivantă şi corectă.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod
explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată
cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru
fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste
standarde.

Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare:

 observarea sistematică, pe baza unei fişe de observare;
 lucru individual pe baza fişelor de lucru şi a fişelor tehnologice;
 probe practice;
 miniproiecte realizate în echipă;
 autoevaluarea, coevaluarea ş.a.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 33
 FIŞE DE DOCUMENTARE

TEMA TIPUL MATERIALULUI

SUPORT
Procedura de calibrare a pH-metrului Fişă de documentare FD1

Verificarea metrologică a pH-metrelor Fişă de documentare FD2

Operaţii de verificare a mijloacelor de măsură Fişă de documentare FD3

Verificarea metrologică a ampermetrelor si voltmetrelor Fişă de documentare FD4

Balanţe etalon Fişă de documentare FD5

Aparate de cântărit Fişă de documentare FD6

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 34
 FIŞA DE DOCUMENTARE FD 1
PROCEDURA DE CALIBRARE A PH-METRULUI
ETALONAREA PH-METRELOR

CALIBRAREA
1. La o temperatura de 25°C, se ajustează panta temperaturii, pentru o temperatură la
ieşire care corespunde la 2.98V.
2. Se ajustează compensarea temperaturii la 25°C pentru 0,25V in punctul B.
3. Se scurtcircuitează la masa punctul C.
4. Se aplică 0V la intrare cu sonda pH deconectată.
5. Se ajustează compensarea cu temperatura pentru 7V la ieşire.
6. Se aplică+271mV la intrare; se ajustează câştigul coeficientului de temperatură
pentru 2V la ieşire.
7. Pentru a creşte acurateţea, se repetă etapele 4, 5 si 6, întrucât aceste ajustări sunt
interactive.
8. Se indepartează scutcircuitul la masa al punctului C.
9. La temperatura de +25°C, se aplică +295,6mV la intrare; pentru precizie se foloseşte
o soluţie tampon la un pH şi o temperatură cunoscute şi se regleaza din nou.
ETALONAREA pH-metrelor
Electrodul de sticlă face parte din clasa electrozilor cu membrană, utilizarea sa în
măsurările de pH bazându-se pe faptul că potenţialul care apare la interfaţa soluţie-
membrană de sticlă este în funcţie de activitatea ionilor de hidrogen din soluţie.
Rezistenta electrică interioară foarte mare a acestui electrod constitue unul din
dezavantajele majore in comparatie cu ceilalti electrozi indicatori, motiv pentru care este
necesară efectuarea măsurărilor cu aparate electronice.
Gama de pH pentru elecrodul de sticlă este cuprinsă intre 1…11
In mediile puternic acide şi puternic bazice, electrozi de sticlă dau indicaţii eronate
asupra pH-ului.
Măsurarea se efectuează prin etalonarea pH-metrului cu soluţii tampon standard (minim
2 soluţii), reglându-se aparatul astfel incat acul indicator să arate pentru fiecare soluţie
valoarea pH cunoscută.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 35
 FIŞA DE DOCUMENTARE FD 2
VERIFICAREA METROLOGICĂ A pH-metrelor
Extras din NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ
NML 080-05 “Analizoare electrochimice pentru
lichide”

1. Domeniu de aplicare
1.1. Prezenta normă de metrologie legala stabileşte cerinţele metrologice, tehnice şi
modalităţile de atestare a legalităţii, pe care trebuie să le indeplinească pH-metrele
care sunt supuse controlului metrologic legal;
1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse in funcţiune sau utilizate in măsurările de
interes public pH-metrele, trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice
prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală
NML 001-05 “ Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse
controlului metrologic legal”.

2.Terminologie
2.1 pH-metrele: mijloace de măsurare destinate determinării pH-ului soluţiilor apoase
şi tensiunii electromotoare care se creează între doi electrozi pH, electrodul de
măsurare si electrodul de referinţă, cuplaţi la un pH-metru şi imersaţi în soluţia de
analizat; pH-ul unei soluţii apoase reprezintă logaritmul zecimal cu semn schimbat.

3. Cerinte metrologice şi tehnice

3.1 Cerinte metrologice şi tehnice comune tuturor analizoarelor electrochimice
pentru lichide. Analizoarele electrochimice pentru lichide nu trebuie să prezinte
deficiente de aspect sau defectiuni evidente.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 36
3.2 Cerinte metrologice şi tehnice pentru pH-metre
3.2.1 La verificarea prin simulare electrică, erorile de măsurare nu trebuie să
depăşească erorile maxime tolerate prevăzute in tabelul de mai jos:
Tipuri de pH-metre Erori maxime tolerate
pH mV
analogice cu valoarea
diviziuniide:
0,1 pH ± 0,1 ±6
0,2 pH sau mai mare ± ½ diviziune ± ½ diviziune
numerice cu rezolutia de:
0,2 pH ± 0,2 ±6
0,01 pH ± 0,01 ±1
0,001 pH ± 0,001 ± 0,1

3.2.2 La verificarea ansamblului ( pH-metru cu electrozi pH si soluţii tampon etalon de

pH), erorile de măsurare nu trebuie să depăşeasca erorile maxime tolerate prevă zute in
tabelul de mai jos:
Tipuri de pH-metre Erori maxime tolerate, pH
analogice ±0,4
numerice cu rezolutia de:
0,2 pH ± 0,4
0,01 si/sau 0,001 pH ± 0,03

3.2.3 Panta electrozilor pH ( raportul mV/pH) trebuie să fie minimum 52,40 mV/pH;
3.2.4 Potentialul de asimetrie al electrodului de măsurare nu trebuie să aiba valori mai
mari de 40 mV;
3.2.5 Repetabilitatea indicaţiilor pH-metrului trebuie să nu depăşească ½ din eroarea
maxima tolerată la măsurarea pH-ului prin simulare electrică .

4. Atestarea legalităţii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 37
4.1. Atestarea legalităţii pH-metrelor se realizează numai după demonstrarea
conformităţii acestora cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile, prevă zute in tabelul
următor:
Nr. Cerinţa metrologică sau tehnică Punctul din norma Modalităţi de control
crt de metrologie Aprobare Verificare
legală de model iniţială periodica
1 Adecvare 2.7 / NML 001-05 X - -
2 Durabilitate 2.5 / NML 001-05 X - -
3 Protecţie împotriva intervenţiilor 2.8 / NML 001-05 X - -
neautorizate si a degradării
informaţiei
4 Informaţii furnizate de mijlocul de 2.9 / NML 001-05 X - -
măsurare şi informatii insoţitoare
5 Indicarea rezultatului măsurării 2.10 / NML 001-05 X - -
6 Posibilitatea evaluarii conformitătii 2.12 / NML 001-05 X - -
7 Controlul aspectului pH-metrului 3.1.1 / NML 080-05 X X X
8 Erori maxime tolerate la măsurarea 3.2.1 / NML 080-05 X X X
pH-ului si tensiunii electromotoare
prin simulare electrică
9 Erori maxime tolerate la măsurarea 3.2.2 / NML 080-05 X X X
pH-ului cu ansamblul pH-metru cu
electrozi pH şi solutii tampon etalon
de pH
10 Panta electrozilor pH 3.2.3 / NML 080-05 X X X
11 Potenţialul de asimetrie al 3.2.4 / NML 080-05 X X X
electrodului de masurare
12 Repetabilitatea indicatiilor pH- 3.2.5 / NML 080-05 X X X
metrului

4.2. Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea

unor documente specifice ( certificate de aprobare de model, buletine de verificare
metrologică )

FIŞA DE DOCUMENTARE FD 3
OPERAŢII DE VERIFICARE A MIJLOACELOR DE MĂSURĂ

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 38
1. VERIFICAREA ASPECTULUI EXTERIOR AL MIJLOACELOR DE MĂSURARE
În acest scop se controlează:
- modul de fixare a capacului, carcasei şi a geamului de protecţie;
- protecţia aparatelor;
- fixarea capacului la doza de legături electrice;
- modul de fixare a poziţionerului pe corpul ventilului şi legătura dintre tija ventilului
şi pârghia poziţionerului;
- starea electrozilor de măsură, referinţă, compensare (pH-metre);
- modul de funcţionare a staţiei de reducere-filtrare şi a ventilului de alimentare cu
aer
2. VERIFICAREA ETANŞĂRILOR
- ventilele de izolare ale traductorului
- alimentările cu aer
- capacul cutiilor de distribuţie electrice şi pneumatice
- racordarea la proces a traductoarelor şi a robinetelor de reglare
3. VERIFICAREA VALORII PRESIUNII AERULUI DE ALIMENTARE ŞI A
TENSIUNII ELECTRICE ÎN CAMERELE DE COMANDĂ, A REZISTENŢEI DE
IZOLAŢIE ŞI A CONTINUITĂŢII CABLURILOR ELECTRICE
4. VERIFICAREA PUNCTULUI ZERO AL APARATULUI, CURĂŢAREA
CARCASELOR ŞI A GEAMURILOR APARATELOR ŞI VERIFICAREA ÎNCĂLZIRII
CUTIILOR DE PROTECŢIE ALE ACESTORA
5. VERIFICAREA LEGĂTURILOR ELECTRICE LA BORNELE DE CONEXIUNI
ALE TRADUCTOARELOR ŞI A CONCORDANŢEI DINTRE INDICATORUL
LOCAL ŞI VALOAREA INDICATĂ DE APARATUL DIN TABLOU.
6. VERIFICAREA MODULUI ÎN CARE APARATELE INDICĂ VARIAŢIA
PARAMETRULUI CARE SE MĂSOARĂ ŞI URMĂRIREA

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 39
 FIŞA DE DOCUMENTARE FD 4

VERIFICAREA METROLOGICĂ A
AMPERMETRELOR

Schema de montaj pentru verificarea ampermetrului este dată in figura 1, în care:

AT
Ax Ae
R2
220V
~ K

Fig. 1
Ax – ampermetru de lucru de 5 A sau 6 A , c = 1;
Ae – ampermetru de comparatie NORMA, c = 0.2;
AT – autotransformator 220V/ 0…..250V;
R2 – reostat de 29Ω, 5 A .

Trebuie verificată etalonarea, incadrarea în clasa de precizie a aparatului.

Etape de lucru
 Se reglează valoarea intensităţii curentului pentru valori numere întregi pe
aparatul de etalonat ( 1, 2, 3, 4, 5A ) citite pe aparatul etalon
 Se variază crescător şi descrescător intensitatea curentului şi se notează
valorile citite pe ampermetrul etalon şi pe ampermetrul de etalonat
 Se calculează media valorilor crescătoare şi media valorilor descrescătoare
indicate de ampermetrul etalon, la valori întregi ale curentului citite pe
aparatul de etalonat
 Se compară media indicaţiilor apartului etalon (în sens crescător şi
descrescător) cu media indicaţiilor aparatului de etalonat.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 40
Rezultatele citirilor şi calculelor se vor trece în tabelul următor:

Curent ampermetru etalon

Curent ampermetru de
eroarea

∆I
Măsurători Măsurători etalonat
Media
crescătoare descrescătoare

Pe baza erorilor obţinute veţi determina clasa de pracizie a aparatului.

Condiţiile preliminare pentru realizarea unor măsurători precise se referă la:

aşezarea aparatelor în poziţia lor de etalonare, punerea la zero a acului indicator,
aburirea geamului aparatului pentru a evita influenţa sarcinii electrostatice ce se poate
forma prin eventualele frecări în timpul transportului, curăţirea tuturor fişelor de la
rezistenţele de precizie şi montarea lor prin presare în locaşurile respective, montarea
corectă în circuitul supus măsurătorilor a tuturor aparatelor şi în special a contoarelor de
energie, mai ales în situaţii cînd în schemă figurează transformatoare de măsură,
ferirea tuturor aparatelor de influenţa câmpurilor electrice şi magnetice exterioare, prin
aşezarea lor la o depărtare apreciabilă de maşinile electrice, transformatoare şi
condensatoare electrice, prin care circulă curenţi intenşi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 41
 FIŞA DE DOCUMENTARE FD 4
BALANŢE ETALON

Sunt balanţe simple, constituind mijloacele de transmitere a unitatii de masă, prin

intermediul etaloanelor secundare şi al etaloanelor de lucru.

Fig. 1 – balanţă etalon de lucru

După precizia lor, balanţele etalon se împart in 2 categorii:
a) balanţe etalon secundare;
b) balanţe etalon de lucru;

BALANŢE ETALON SECUNDARE

Cu ajutorul acestor balanţe se transmite unitatea de masă de la kg prototip
naţional până la masele etalon de lucru, prin intermediul maselor etalon secundare.
Balanţele etalon secundare se împart la rândul lor, în funcţie de precizia lor in 4
ordine: ordinul I,II,III,IV.
Balanţele etalon secundare de ordinul I
Cuprind balanţele de înalta precizie care sunt utilizate pentru transmiterea unităţii
de masă, de la Kg internaţional la Kg naţionale, precum şi pentru intercompararea
acestora din urmă, ca şi pentru a stabili valorile multiple si fracţionate ale unitatii de
masă la piesele din componenţa seriilor de masă etalon secundare de ordinul I. De
asemenea , balanţele etalon secundare de ordinul I sunt utilizate pentru transmiterea
unităţii de masă la masele etalon secundare de gradul II, folosindu-se etaloane de masa
de ordinul I.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 42
 Limitele maxime de cântărire ale acestor balanţe etalon sunt : 20Kg, 5Kg, 1Kg,
500g, 200g, 20g, 2g.

Balanţele etalon secundare de ordinul II

Cu ajutorul acestor balanţe se compară, prin intermediul maselor etalon secundare
de ordinul II, masele etalon secundare de ordinul III şi se vor verifica greutăţile clasa 1.
Limitele maxime sunt 20kg, 10kg, 5kg, 2kg, 1kg, 500g, 200g, 100g, 20g si 2g.

Balanţele etalon secundare de ordinul III

Se utilizează la compararea maselor etalon secundare de ordinul IV cât şi la
verificarea greutăţilor clasa 2 si 3, prin intermediul maselor etalon secundare de ordinul
III. Limite maxime ale acestor balanţe sunt: 1000Kg, 500Kg, 200Kg, 50Kg, seria
continuându-se cu valorile limitelor maxime de la ordinul II.

Balanţele etalon secundare de ordinul IV

Servesc, prin intermediul maselor etalon secundare de ordinul IV la compararea
maselor etalon de lucru şi la verificarea greutăţilor clasa 4. Construcţia lor este similară
cu a balanţelor etalon secundare de ordinul III.
Limite maxime de cântărire ale balanţelor etalon secundare de ordinul IV sunt
identice cu cele de la ordinul III.

BALANŢELE ETALON DE LUCRU

Sunt utilizate la verificarea greutăţilor clasa 5, cu ajutorul maselor etalon de lucru.
Balanţele etalon de lucru au aceleaşi părţi componente ca şi balanţele etalon
secundare. Limitele maxime de cântărire ale acestor balanţe sunt: 20Kg, 10Kg, 5Kg,
2Kg, 1Kg, 500g, 200g, 20g.
Din aceasta categorie fac parte balanţele din trusa etalon de lucru care sunt
transportabile în vederea verificărilor pe teren.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 43
 FIŞA DE DOCUMENTARE FD 4

APARATE DE CÂNTĂRIT CU FUNCŢIONARE

NEAUTOMATĂ
Extras din „NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ” NML 056-05

1. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta normă de metrologie legală se aplică numai în cadrul verificărilor
metrologice periodice şi după reparare sau modificare, efectuate asupra aparatelor de
cântărit cu funcţionare neautomată, denumite mai departe „aparate”.
Verificările metrologice periodice se execută numai asupra aparatelor utilizate în
domenii de interes public, care au fost introduse pe piaţă şi puse în funcţiune în
conformitate cu prevederile şi reglementările metrologice în vigoare la acea dată.

2. EXAMINARE VIZUALĂ
Înaintea verificării cerinţelor metrologice şi tehnice, aparatul trebuie examinat vizual
în ceea ce priveşte:
- caracteristicile metrologice şi tehnice: clasa de exactitate, Max, Min, e, d,
- inscripţiile obligatorii şi amplasarea marcajelor metrologice.
Dacă locul şi condiţiile de utilizare ale aparatului sunt cunoscute, trebuie să se
examineze dacă acestea sunt corespunzătoare.

3. CERINŢE METROLOGICE ŞI TEHNICE

3.1. Erori maxime tolerate
Erorile maxime tolerate pentru sarcini crescătoare şi descrescătoare sunt date în tabelul de mai jos:
Erori maxime Pentru sarcini “m” exprimate în diviziuni de verificare “e”
tolerate
clasa I clasa II clasa III clasa IIII
 0,5 e 0  m  50000 0m5000 0m500 0m50
1e 50000<m200 5000<m 500<m2000 50<m200
000 20000
 1,5 e 200000< m 20000 2000<m1000 200<m1000
<m100000 0
3.2. Exactitatea dispozitivului de reglare la zero

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 44
 După reglarea la zero, influenţa abaterii de zero asupra rezultatului cântăririi
trebuie să nu fie mai mare de 0,25 e; în acelaşi timp, pentru aparatele cu dispozitiv
indicator auxiliar, această influenţă nu trebuie să fie mai mare de 0,5 d.

3.3. Erori maxime tolerate ale valorii nete

Erorile maxime tolerate se aplică la valorile nete ale sarcinii pentru toate valorile
posibile de tară, cu excepţia valorilor de tară predeterminată.

3.4. Exactitatea dispozitivului de tară

Un dispozitiv de tară trebuie să permită reglarea la zero a indicaţiei cu o
exactitate mai bună decât:
 0,25e pentru aparatele electronice şi toate aparatele cu indicaţie analogică,
0,5d pentru aparatele mecanice cu indicaţie numerică şi aparate cu dispozitive
indicatoare auxiliare.

3.5. Dispozitivul de cântărire a tarei

Erorile maxime tolerate ale unui dispozitiv de cântărire a tarei sunt, pentru toate
valorile tarei, aceleaşi cu erorile maxime tolerate ale aparatului pentru aceeaşi valoare a
sarcinii.

3.6. Fidelitate
Diferenţa între rezultatele obţinute în cursul mai multor cântăriri ale aceleiaşi
sarcini nu trebuie să fie mai mare decât valoarea absolută a erorii maxime tolerate a
aparatului la sarcina respectivă.

3.7. Excentricitatea sarcinilor

Indicaţia obţinută pentru diferite poziţii ale sarcinii pe receptorul de sarcină trebuie să se
încadreze în erorile maxime tolerate, atunci când aparatul este verificat conform
dispoziţiilor de la 3.7.1, la 3.7.4.
Notă: Dacă un aparat este conceput astfel încât sarcinile să poată fi aşezate în mod
diferit, trebuie să i se aplice în plus una din următoarele verificări:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 45
3.7.1. Sub rezerva dispoziţiilor contrare care figurează în cele ce urmează, trebuie să
se aplice o sarcină egală cu 1/3 din suma dintre limita maximă de cântărire şi efectul
maxim aditiv de tară corespunzător.
3.7.2. Pentru aparatele al căror receptor de sarcină are „n” puncte de sprijin, cu n>4,
fracţiunea 1/(n-1) a sumei dintre limita maximă de cântărire şi efectul maxim aditiv de
tară trebuie să fie aplicată în fiecare punct de sprijin.
3.7.3. Pentru aparatele cu receptor de sarcină pentru care probabilitatea excentricităţii
sarcinii este minimă (rezervor, pâlnie etc.) trebuie să fie aplicată o sarcină de încercare
corespunzătoare la 1/10 din suma dintre limita maximă de cântărire şi efectul maxim
aditiv de tară în fiecare punct de sprijin.
3.7.4. Pentru aparatele utilizate la cântărire sarcinilor rulante (de exemplu aparate
pentru cântărit vehicule, aparate cu şine suspendate etc.) se va aplica o sarcină rulantă
corespunzătoare unei sarcini rulante uzuale, cea mai grea şi cea mai concentrată care
poate fi cântărită, dar care să nu fie mai mare decât 0,8 ori suma dintre limita maximă de
cântărire şi efectul maxim aditiv de tară, în diferite puncte ale receptorului de sarcină.
3.8. Mobilitatea
A) Aparate cu echilibrare neautomată
Retragerea sau aşezarea fără şoc pe aparatul aflat în echilibru a unei
suprasarcini echivalente cu 0,4 din valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina
considerată, trebuie să provoace o deplasare vizibilă a dispozitivului indicator.
B) Aparate cu echilibrare semiautomată sau automată
B.1.) Indicaţie analogică
Retragerea sau aşezarea fără şoc pe aparatul aflat în echilibru a unei
suprasarcini echivalente cu valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina
considerată, trebuie să provoace o deplasare permanentă a dispozitivului indicator de
cel puţin 0,7 din deplasarea corespunzătoare acestei suprasarcini.
B.2.) Indicaţie numerică
Retragerea sau aşezarea fără şoc pe aparatul aflat în echilibru, a unei
suprasarcini egale cu de 1,4 ori diviziunea reală, trebuie să schimbe indicaţia iniţială.
3.9. Sensibilitatea minimă la aparate cu echilibrare neautomată
Aşezarea pe un aparat aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu valoarea
absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată trebuie să provoace o
deplasare permanentă a dispozitivului indicator de cel puţin:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 46
  1 mm pentru un aparat cu clasa de exactitate I sau II;
 2 mm pentru un aparat cu clasa de exactitate III sau IIII, cu Max 30 kg;
 5 mm pentru un aparat cu clasa de exactitate III sau IIII, cu Max > 30 kg.
Verificarea sensibilităţii se efectuează plasând suprasarcina cu un şoc uşor, pentru a
elimina efectele pragului de sensibilitate.

3.10. Eliminarea erorii de rotunjire

Eroarea de rotunjire inclusă într-o indicaţie numerică trebuie să fie eliminată dacă
diviziunea reală este mai mare decât 0,2 e.

3.11. Diferenţe tolerate între rezultate

Oricare ar fi variaţia tolerată între rezultatele cântăririlor, fiecare rezultat
individual trebuie să nu depăşească eroarea maximă tolerată pentru sarcina în cauză.

3.12. Sigilarea
Aparatele care, la verificarea metrologică periodică au corespuns cerinţelor
menţionate în prezenta normă, trebuie sigilate. Sigilarea trebuie executată, după caz,
conform specificaţiilor din:
Certificatul de examinare CS/CE de tip (examinarea CS/CE de tip), sau
Certificatul de conformitate (verificarea CS/CE a unităţii de produs), sau
Certificatul aprobării de model (dacă există).

4. ATESTAREA LEGALITĂŢII
4.1. Atestarea legalităţii unui aparat supus verificării metrologice periodice, se face,
pentru aparatele care au corespuns tuturor cerinţelor din prezenta normă, prin
eliberarea unui buletin de verificare metrologică cu decizia „Admis” şi aplicarea
marcajului de verificare metrologică.
4.2. Pentru aparatele care nu au corespuns cel puţin unei cerinţe din prezenta normă,
se eliberează un buletin de verificare metrologică cu decizia „Respins” şi nu se aplică
marcajul de verificare metrologică.
4.3. La verificarea metrologică periodică se vor aplica metodele corespunzătoare din
standardul armonizat SR EN 45501 privind aparatele de cântărit cu funcţionare
neautomată.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 47
 1. Cociuba P. ş.a., Metrologie aplicată – Lucrări de laborator, Editura Economică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
2. Ionescu G., - Măsurări şi traductoare, E.D.P., Bucureşti, 1985
3. Milea A., - Cartea metrologului - Metrologie generală. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1985
4. Sturzu, A. - Calitatea şi fiabilitatea produselor – Tehnica măsurărilor de
specialitate în construcţia de maşini, Editura Tehnică, 1993
5. Tănăsescu, M. - Măsurări Tehnice - Manual pentru clasa a X-a, Editura
Aramis, 2005
6. Bodea, M., Mihut, I., Turic, L., “Aparate electronice pentru măsurare şi
control”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1985.
www.indicatoaredesecuritate.ro
www.brml.ro

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 48