P. 1
Baza de Intrebari Licenta 2010

Baza de Intrebari Licenta 2010

|Views: 411|Likes:
Published by liviu_dot_com5398

More info:

Published by: liviu_dot_com5398 on Oct 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2013

pdf

text

original

Note: Intrebarile sunt in ordinea primita de la UMF. Raspunsul fiecarei intrebari e trecut imediat dupa enunt.

In paranteza si cu majuscule sunt comentarii adaugate de mine. Sunt rezolvate deocamdata doar intrebarile din pneumo si cardio (subiectele 1-12). Exista cate 2 seturi de intrebari din fiecare subiect (ex. PLEURA, PLEURA 2, ASTM, ASTM 2,...) cu exceptia subiectelor COLAPS CARDIO si NEOPLASM PULM. Spor! PLEURA In afectiunile pleurei, mediastinului si diafragmului, constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub: A) frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural B) glucoza mai mare de 50 mg/dl in lichidul pleural C) prezenta puroiului vascos in spatiul pleural D) pH-ul lichidului pleural mai mare de 7 E) glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural ace Care sunt conditiile necesare pentru ca lichidul extras sa fie un exsudat? A) proteine lichid pleural/proteine ser >0,5 B) proteine lichid pleural/proteine ser <0,5 C) LDH lichid pleural/LDH ser >0,6 D) LDH din lichidul pleural mai mare de 2/3 din valoarea maxima din ser E) glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural acd Hidrotoraxul de origine hepatica: A) revarsatul este mai frecvent localizat pe partea stanga B) revarsatul apare la aproximativ 5% din pacientii cu ciroza hepatica si ascita C) daca tratamentul medical nu reuseste sa controleze ascita si revarsatul lichidian, nu exista alternative favorabile D) mai frecvent, revarsatul nu produce dispnee (NU, =>DISPN SEVERA) E) mecanismul predominant este miscarea directa a lichidului peritoneal catre spatiul pleural. bce Urmatoarele afirmatii despre revarsatele parapneumonice sunt adevarate: A) este asociat cu pneumonia bacteriana, abcesul pulmonar sau bronsiectazia B) revarsatul parapneumonic complicat nu necesita toracostomie cu drenaj pentru rezolutie. (BA DA) C) prezenta lichidului pleural liber poate fi pusa in evidenta printr-o radiografie in decubit lateral D) empiemul se refera la un revarsat intens purulent E) pacientii cu pneumonie bacteriana aerogena cu revarsat pleural se prezinta cu un tablou de boala subacuta, cu scadere ponderala, leucocitoza frusta, anemie moderata. (ACUTA) acd Urmatoarele afirmatii despre mezotelioame sunt adevarate: A) pacientii cu mezoteliom prezinta numai tuse si expectoratie purulenta B) mezotelioamele maligne iau nastere din celulele mezoteliale care tapeteaza cavitatea pleurala C) cele mai multe sunt legate de expunerea la pulberi de azbest D) radiografia toracica arata prezenta revarsatului pleural, ingrosarea generalizata a pleurei si hemitorace micsorat E) se recomanda ca durerea toracica sa se trateze cu opiacee. bcde Diagnosticul diferential al revarsatelor pleurale transudat se face cu: A) insuficienta cardiaca congestiva B) sindromul nefritic (NEFROTIC) C) obstructia de vena cava inferioara (SUP) D) hepatita cronica (CIROZA) E) dializa peritoneala ae Pneumotoraxul: A) este definit ca prezenta de aer in mediastin B) cel spontan secundar apare la un individ cu o afectiune pulmonara cunoscuta

C) in cel compresiv presiunea presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator D) cel spontan primar apare nu apare la fumatori (CORECT: APARE APROAPE EXCLUSIV LA FUMATORI) E) tratamenul initial recomandat in cel spontan primar este aspiratia simpla bce Urmatoarele afirmatii despre mediastinita acuta sunt adevarate: A) multe cazuri se datoreaza perforatiei esofagului B) pacientii cu ruptura esofagiana se prezienta cu tuse C) ruptura esofagului se poate produce la introducerea sondei Blakemore D) incidenta mediastinitei dupa dupa sternotomia mediana atinge 5-10% din cazuri (0,4-5) E) ruptura esofagului se poate produce spontan ace Principalele cauze ale pneumomediastinului sunt: A) perforarea stomacului B) ruptura alveolara C) ruptura sau perforarea esofagului D) patrunderea aerului in mediastin dinspre gat sau abdomen E) ruperea unei bule de emfizem in cavitatea pleurala bcd Urmatoarele afirmatii despre pneumotoraxul in tensiune sunt adevarate: A) apare de obicei legat de ventilatia mecanica B) diagnosticul de face pe baza examenului fizic al pacientului C) presiunea pozitiva intrapleurala este amenintatoare de viata D) la examenul fizic constatam hemitorace marit cu murmur vezicular prezent (FARA MURMUR) E) presiunea pozitiva intrapleurala duce la cresterea debitului cardiac (SCADEREA) Abc END PLEURA Anemia feripriva se caracterizeaza prin: A) nivelul fierului seric scazut B) capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina crescuta C) saturatia transferinei crescuta D) feritina scazuta E) globule rosii in tinta Diagnosticul diferential al anemiei feriprive se face cu: A) talasemiile B) anemia din bolile cronice C) anemiile sideroblastice D) anemiile megaloblastice E) microsferocitoza ereditara Tratamentul parenteral cu fier este indicat in urmatoarele situatii: A) pacienti care nu pot tolera fierul pe cale orala B) pacienti cu malabsorbtie C) pacienti care primesc tratament cu eritropoetina D) femei tinere cu cicluri abundente E) pacienti cu beta-talasemie majora Anemia din bolile inflamatorii se caracterizeaza prin: A) fierul seric scazut ( sub 50 micrograme/dl) B) capacitatea totala de legare a transferinei scazuta ( sub 300 micrograme/dl) C) saturatia transferinei intre 10 si 20% D) feritina serica scazuta( sub 30 micrograme/dl) E) rezervele de fier din maduva osoasa scazute Anemia din bolile renale se caracterizeaza prin:

A) hipocromie si microcitoza B) indice de productie reticulocitara crescut C) fierul seric normal D) capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina normala E) saturatia transferinei normala Aspectele clinice comune anemiilor megaloblastice sunt urmatoarele: A) manifestari neurologice care pot sa apara si in prezenta unui hematocrit normal B) manifestari renale: infectii urinare frecvente C) manifestari gastrointestinale : arsuri ale limbii,anorexie etc. D) manifestari osoase: osteoporoza E) manifestari hematologice date de anemie si trombocitopenie Deficitul de cobalamina poate sa apara in : A) anemia pernicioasa B) gastrectomie C) sprue tropical D) tratament cu aintiinflamatorii nesteroidiene E) neoplasm rectosigmoidian Anemia pernicioasa se caracterizeaza prin : A) gastrita hipertrofica B) incidenta crescuta la pacienti cu afectiuni imunologice C) incidenta mai mare la copii D) prezenta anticorpilor anticelula parietala si antifactor intrinsec E) prezenta anticorpilor antifactor intrinsec in serul rudelor pacientilor chiar si fara afectiune clinica In anemiile megaloblastice putem intalni urmatoarele modificari de laborator : A) macrocitoza B) neutrofile cu nucleu hiposegmentat C) numar de reticulocite crescut D) cresterea lactatdehidrogenazei si a bilirubinei neconjugate E) numar scazut de leucocite si plachete Examenul maduvei osoase in anemiile megaloblastice arata : A) maduva hipocelulara B) asincronism nucleocitoplasmatic la nivelul precursorilor eritrocitari C) metamielocite gigante D) procent crescut de limfocite E) fibroza medulara Cele mai frecvente microorganisme izolate in apendicita acuta sunt: A) Pseudomonas B) Escherichia coli C) Stafilococ D) Enterococ E) Bacteroides fragilis Analizele de laborator in apendicita acuta necomplicata: A) Leucocitoza moderata B) Leucocite intre 10.000-18.000/ mm3 C) Sumarul de urina nu este necesar in diagnosticul apendicitei acute D) Leucocite peste 18.000/ mm3 E) Crestere marcata a polimorfonuclearelor.

aminoglicozide si metronidazol D) In apendicita perforata se continua tratamentul pana cand pacientul devine afebril si leucocitele la nivel normal E) Clindamicina este asociata pentru acoperirea germenilor anaerobi. a duratei spitalizarii si a infectiilor postoperatorii D) Este utila in investigarea si tratarea femeilor tinere de varsta fertila la care se suspicioneaza apendicita acuta E) Este indicata la pacientii cu diagnostic incert.Diagnosticul diferential al apendicitei acute depinde de urmatorii factori majori: A) Prezenta sau absenta durerii B) Pozitia anatomica a apendicelui inflamat C) Prezenta leucocitozei D) Varsta pacientului E) Sexul pacientului. localizata in hipocondrul drept B) Dupa o perioada variabila 6-24 ore se localizeaza la nivelul fosei iliace drepte C) Anorexia insoteste durerea si o poate precede D) Apendicele in pozitie retrocecala poate cauza durere in flanc drept sau posterior E) Poate fi localizata la nivelul fosei iliace drepte inca de la inceput In perforatia apendiculara: A) Poate fi suspectata prin prezenta febrei de peste 38 grade Celsius B) Poate fi confundata cu perforatia data de un carcinom cecal C) Tomografia computerizata este inutila daca exista deja suspiciunea unei apendicite acute perforate D) Produce intotdeauna peritonita generalizata E) Leucocitoza creste peste 18. Abcesele abdominale secundare contaminarii peritoneale din perforatia sau gangrena apendiculara sunt localizate cu predilectie : A) Subhepatic B) Spatiul interparietocolonic drept C) Fundul de sac Douglas D) Intre ansele intestinale E) Retrocecal Laparoscopia si apendicectomia pe cale laparoscopica: A) Este contraindicata la pacientii obezi care au un perete abdominal foarte gros B) Este indicata mai ales la femeile in varsta diagnosticate cu apendicita acuta C) Avantajele constau in scaderea durerii. Durerea abdominala in apendicita acuta: A) Este initial difuza. Diagnosticul diferential al apendicitei acute cu adenita acuta mezenterica: A) Adenita acuta mezenterica este mai frecventa la adulti B) In caz de indoieli in precizarea exacta a diagnosticului este preferata interventia chirurgicala de urgenta C) Durerea este mai mult sau mai putin difuza in adenita acuta mezenterica D) Adenita acuta mezenterica se asociaza cu o infectie respiratorie superioara E) Apararea voluntara este prezenta uneori in adenita acuta mezenterica * Inflamatia apendicelui in pozitie retrocecala: A) Semnele de la nivelul peretelui abdominal anterior sunt mai accentuate .000/mm3 Tratamentul antibiotic in apendicita acuta: A) In apendicita acuta simpla nu este necesar mai mult de 24 ore B) Pentru infectiile intraabdominale moderate de origine apendiculara se indica monoterapia cu carbapenem C) Pentru infectiile intraabdominale severe de origine apendiculara se indica terapia combinata cefalosporine generatia III.

nichel B)Pulberi de lemn sau vegetale (cedru rosu.B) Durerea localizata in flanc drept si posterior C) Leucocitoza marcata D) Durere la tuseul rectal prin compresiunea fundului de sac Douglas E) Asociata frecvent cu sindrom subocluziv. ricin) C) Agenti farmaceutici (antibiotice. grine. care cedeaza spontan sau la terapie B)Dispnee C) Tuse D)Wheezing E) Durere retrosternala abcd Astmul bronsic apare: A)Cu predilectie la fumatori B)Cu predilectie la virstele tinere C)In aproximativ jumatate din cazuri pina la virsta de 10 ani D)In aproximativ jumatate din cazuri dupa 40 de ani E) Cu predilectie la sexul masculin la copii bce Astmul bronsic se asociaza adesea cu: A)Istoric personal de boli alergice B)Istoric familial de boli alergice C) Teste alergologice cutanate pozitive si niveluri crescute de IgE D) Teste pozitive de provocare specifica la alergeni inhalatori E) Deficitul de alfa-1-antitripsina abcd In astmul idiosincrazic: A) Pacientul nu are antecedente personale de alergie B)IgE sunt normale C)Frecvent simptomatologia se dezvolta dupa infectii ele tractului respirator superior D)Simptomatologia poate dura de la citeva zile la citeva luni E) Pacientul prezinta frecvent rinita alergica. piperazina. cimetidina) D)Enzime biologice (detergenti) E) Aspergillus fumigatus abcd Wheezing-ul persistent localizat intr-o singura arie pulmonara asociat cu paroxisme de tuse sugereaza: A)Aspiratia de corp strain . crom. urticarie sau eczema atopica abcd Reactivitatea bronsica este crescuta: A)Dupa infectii virale ale tractului respirator B) Dupa expunere la ozon si dioxid de azot C)Dupa expunere la dioxid de sulf (NU!!) D)Dupa expunere la alergeni la pacientii sensibilizati E) In tuberculoza pulmonara abd Medicamentele si substantele cel mai frecvent implicate in inducerea unor episoade acute de astm sunt: A)Aspirina B) Antagonistii beta-adrenergici C)Agentii de sulfitare D) Acetaminofenul E) Propoxifenul abc In astmul profesional bronhoconstrictia poate rezulta in urma expunerii la: A)Saruri de platina. ASTM Astmul se manifesta clinico-fiziologic prin: A) Ingustarea generalizata a conductelor aeriene.

pe cale inhalatorie. a murmurului vezicular B) Wheezing cu tonalitate inalta C) Pulsul paradoxal D)Activitatea muschilor respiratori accesori E) Tuse productiva eficienta abcd * In tratamentul crizei de astm efectul bronhodilatator maxim. rapid si cu minim de efecte secundare este obtinut cu: A)Metilxantine B) Stimulante beta-adrenergice selective.B)Neoplasmul bronsic C) Stenoza bronsica D) Bronsita cronica E) Pneumoniile cu eozinofile abc In criza de astm severa si prelungita apare: A)Disparitia zgomotelor respiratorii. de tip salbutamol C) Anticolinergice D) Glucocorticoizi inhalatori E) Agenti stabilizatori mastocitari b END ASTM BOALA CARDIACA ISCHEMICA Contraindicatiile terapiei trombolitice in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: A) suspiciunea de disectie de aorta B) hemoragiile interne active C) istoricul de hemoragie cerebrovasculara D) varsta avansata E) hipertensiunea arteriala usoara (MARCATA) abc Tratamentul betablocant in infarctul miocardic acut: A) scade incidenta aritmiilor ventriculare B) diminueaza durerea C) reduce ischemia recurenta D) creste dimensiunea infarctului E) creste mortalitatea bC pag 1496 1500 Care din urmatoarele modificari pot fi intalnite in sindromul Dressler? A) pericardita B) coronarita C) miocardita D) febra E) pleurita ade Care pacienti au risc crescut pentru infarct miocardic recurent sau deces? A) cei cu fractie de ejectie diminuata B) cei cu tahicardie sinusala in cursul testarii la efort C) cei cu angina la eforturi mici D) cei cu aritmii ventriculare simptomatice la efort E) cei cu angioplastie coronariana percutana primara acd * Cauza cea mai obisnuita a ischemiei miocardice este reprezentata de: A) embolia coronariana B) hipertrofia ventriculara stanga C) ateroscleroza arterelor coronare epicardice D) spasmul coronarian E) anomalia de origine a arterelor coronare .

diagnosticata prin angiografie. poate creste presiunea arteriala prin urmatoarele mecanisme: A) reducerea aldosteronului plasmatic B) cresterea activitatii simpatice C) scaderea calciului intracelular D) hipertrofia muschiului netet vascular E) cresterea eliminarii renale de sodiu B pag 1525 * In hipertensiunea renovasculara evaluarea functionala a unei stenoze de artera renala. intalnita la pacientii cu diabet zaharat sau obezitate. se face prin urmatorul test: A) urografie intravenoasa inainte si dupa administrarea de captopril .c Angioplastia coronariana percutana primara in infarctul miocardic acut: A) poate fi aplicata la pacientii cu contraindicatii pentru tromboliza B) este mai eficienta decat tromboliza in deschiderea arterei coronare ocluzionate C) nu este un mijloc eficient de reperfuzie in primele 12 ore ale infarctului D) asigura un beneficiu special fata de tromboliza la pacientii cu soc cardiogen E) nu se indicata la pacientii peste 70 de ani abd Durerea in angina pectorala stabila are urmatoarele caracteristici : A) apare la efort B) este localizata retrosternal C) dureaza 20-30 de minute D) iradiaza in hipogastru E) apare la frig abe Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa blocantelor canalelor de calciu? A) Verapamil B) Metoprolol C) Amlodipina D) Nitroglicerina E) Atenolol ac In tratamentul anginei pectorale instabile se utilizeaza: A) heparina B) nitroglicerina intravenos C) aspirina D) revascularizarea coronariana percutana E) tromboliza abcd Angina Prinzmetal: A) apare in repaus sau noaptea B) este cauzata de spasmul coronarian C) apare in special la pacientii varstnici (NU. 30-40ani) D) se asociaza cu subdenivelare de segment ST pe EKG E) se asociaza cu supradenivelare de segment ST pe EKG Abe END BOALA CARDIACA ISCHEMICA HTA Hipertensiunea arteriala esentiala hiporeninemica este: A) cea mai frecventa forma in raport cu nivelul reninei plasmatice B) cea mai frecventa forma la fenotipul caucazian C) insotita de hipokaliemie D) insotita de o crestere a volumelor plasmatice extracelulare E) mai frecventa la descendentii afro-americani eD pag 1524 Hiperinsulinemia.

pe langa cresterea marcata a valorilor presiunii arteriale. hemoragii si exudate retiniene B) sindrom nefrotic C) hipotrofie ventriculara stanga D) manifestari de encefalopatie hipertensiva E) hematurie ad La un pacient hipertensiv cu insuficienta cardiaca se vor administra cu prudenta urmatoarele medicamente hipotensoare A) captoprilul B) diltiazemul C) hidroclorotiazia D) propranololul E) clonidina bd (tabel pag1531) In cursul sarcinii pentru tratamentul hipertensiunii arteriale se pot utiliza A) nitroprusiatul de sodiu B) hidralazina C) nifedipina D) fosinoprilul E) metildopamina bce * La un pacient diagnosticat cu astm bronsic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale nu se vor utiliza A) nifedipina B) losartanul C) propranololul D) prazosinul E) clonidina c Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale maligne se pot utiliza urmatoarele preparate cu actiune hipotensoare imediata. asociaza A) edem papilar. prin administrare intravenoasa A) clonidina B) nifedipina C) nitroprusiatul de sodiu D) hidroclorotiazida E) nitroglicerina ce Dintre efectele adverse metabolice ale diureticelor tiazidice utilizate pentru tratamentul hipertensiunii se incadreaza A) hiperpotasemia B) alterarea tolerantei la glucoza C) hiperlipemia D) hipoproteinemia E) hipercalcemia Bc .B) scintigrafie renala inainte si dupa administrare de captopril C) masurarea activitatii reninei plasmatice serice D) masurarea activitatii reninei plasmatice din venele renale E) hipotensiunii induse de captopril d Medicamentele care au un efect hipotensor si prin inhibarea secretiei de renina sunt: A) hidralazina B) beta blocantele C) nifedipina D) clonidina E) captoprilul Bd (din grilele 2009) Hipertensiunea arteriala maligna.

de cele mai multe ori D) se practic de rutin în determinarea localiz rii emfizemului E) nu se practic de rutin în determinarea localiz rii emfizemului abe Pacientul cu boala pulmonar cronic obstructiv cu predominan a bron ic .END HTA BRONSITA Care dintre urm toarele afirma ii privitoare la pacientul cu bron it cronic obstructiv sunt adev rate? A) are antecedente îndelungate de tuse cu expectora ie B) are un debut recent al tusei cu expectora ie C) apari ia wheezingului este mai târzie decât în cazul pacientului astmatic D) apari ia wheezingului este mai precoce decât în cazul pacientului astmatic E) are antecedente recente de tuse f r expectora ie Ac Fumatul îndelungat are urm toarele efecte pe aparatul respirator. dovedite prin studii experimentale în cadrul patogenezei bron itei cronice: A) stimuleaz aterogeneza B) altereaz mi carea cililor C) inhib func ia macrofagelor alveolare D) conduce la hipotrofia glandelor secretoare de mucus (HIPERTROFIA) E) conduce la hipoplazia glandelor secretoare de mucus (HIPERPLAZIA) bc Boala pulmonar cronic obstructiv cu predominan a bron itei se caracterizeaz prin: A) dispnee sever B) sput abundent C) sput mucoid D) recul elastic sc zut sever E) hipertensiune pulmonar moderat spre sever în repaus be Boala pulmonar cronic obstructiv cu predominan a emfizemului se caracterizeaz prin: A) dispnee sever B) sput abundent C) sput mucoid D) recul elastic sc zut sever E) hipertensiune pulmonar moderat spre sever în repaus acd Vârsta medie la care se diagnosticheaz boala pulmonar cronic obstructiv cu predominan a emfizemului este: A) 30 ani B) 40 ani C) 50 ani D) 60 ani E) 70 ani d * Vârsta medie la care se diagosticheaz boala pulmonar cronic obstructiv cu predominan a bron itei este: A) 30 ani B) 40 ani C) 50 ani D) 60 ani E) 70 ani c În boala pulmonar cronic obstructiv cu predominan a emfizemului examinarea prin tomografie computerizat : A) localizeaz emfizemul B) cuantific emfizemul C) are valoare practic limitat în determinarea localiz rii.

15) E) peste 55% au deja metastaze e Anatomopatologic un cancer pulmonar. in majoritatea cazurilor cuprinde urmatoarele histologii: A) carcinom cu celule mici B) carcinoidul pulmonar cu frecvente sindroame paraneoplazice (PRINTRE CELELALTE) C) adenocarcinomul D) chistadenocarcinomul (PRINTRE CELELALTE) E) carcinomul epidermoid Ace END NEOPLASM PULM * Cea mai frecvent localizare a cancerului de colon este reprezentat de: A) colonului drept B) sigma C) colonului transvers D) flexuria splenic E) colonului descendent i flexura hepatic Factorii urm tori ar putea fi responsabili de varia iile geografice ale cancerului de colon: A) regimul alimentar occidental bogat în fibre celulozice B) dieta s rac în gr simi animale C) cre terea excre iei de acizi biliari post-colecistectomie D) ureterosigmoidostomia E) iradierea pelvin C ile de extindere (diseminare) a cancerului de colon pot fi: A) direct . e 57/100. emfizem i obstruc ie de c i aeriene sunt i: A) aritmiile cardiace B) insuficien a de ventricul stâng C) embolia pulmonar D) accidentul vascular cerebral E) hemoragia gastrointestinal prin ulcer de stres.A) este de obicei un fum tor înveterat B) are un trecut de tuse cronic f r sput (CU SPUTA) C) are ini ial tuse prezent doar prim vara i toamna (IARNA) D) este de obicei supraponderal E) este de obicei palid (CIANOTIC) ad Printre complica iile ap rute în cursul tratamentului insuficien ei respiratorii acute la pacien ii cu bron it .000) D) in momentul diagnosticarii 25% se afla intr-un stadiu localizat al bolii (NU. abce Diagnosticul exact de insuficien respiratorie acut în obstruc ia cronic a c ilor respiratorii se face prin m surarea A) oxigenului din sângele arterial (PaO2) B) oxigenului din sângele venos (PvO2) C) dioxidului de carbon din sângele arterial (PaCO2) D) dioxidului de carbon din sângele venos (PvCO2) E) pH-ului sângelui arterial Ace END BRONSITA NEOPLASM PULMONAR Alegeti varianta corecta in ceea ce priveste cancerul pulmonar: A) este principala cauza de deces (PRIN CANCER DOAR!) la barbati si la femei in SUA B) este responsabil de decesele prin cancer a 25% din barbati 32 C) incidenta legata de varsta la barbati este de 26 % (NU.

sunt favorizate de urm torii factori: A) vârsta tân r a bolnavilor B) stadiul avansat al tumorii C) natura nediferen iat sau coloid a tumorii D) tumorile ocluzive i perforate E) tumorile hemoragice Factori favorizan i pentru apari ia cancerului de col: . cancerul de colon descendent i sigm se complic cel mai adesea cu: A) stenoz B) anemie cronic C) perfora ie D) hemoragii digestive inferioare E) abcese peritumorale În ceea ce prive te screeningul cancerului colonic. urm toarele examin ri sunt folosite ca teste.B) limfatic C) arterial D) venoas E) peritoneal * În evolu ie. la subiec ii asimptomatici: A) tu eul rectal B) colonoscopia C) testul sînger rii oculte D) ecografia abdominal E) irigografia Complica ia cea mai frecvent a cancerului colonic este reprezentat de: A) ocluzia B) metastazarea C) hemoragia D) peritonita generalizat prin perfora ia juxtatumoral E) peritonita generalizat prin perfora ia diastatic Factorii generali incrimina i în apari ia unei dehiscen e de anastomoz dup o hemicolectomie dreapt pentru cancer de cec sunt urm torii: A) hipoproteinemia B) deficitul de vitamin C C) infec ia cîmpului operator D) efectuarea unei anastomoze sub tensiune E) existen a unei stenoze distal de anastomoz * Cele mai frecvente tumori benigne ale rectului sunt: A) adenoamele B) lipoamele C) leiomioamele D) hemangioamele E) fibroamele Factorii care m resc riscul cancerului rectal sunt: A) regimul s rac în proteine B) gr simile saturate sau polinesaturate de tipul N6 C) alcoolul D) tutunul E) regimul bogat în proteine de pe te Recidivele locale dup interven iile chirurgicale pentru cancer de rect.

A) fumat B) status socio-economic sc zut C) debut precoce al vie ii sexuale D) alcool E) human papiloma virus Cancerul de col prezint urm toarele caracteristici epidemiologice A) este cel mai frecvent tip de neoplasm genitor-mamar în România B) este dep it ca i frecven în Rom nia doar de cancerul de ovar C) rata de apari ie a acestui tip de neoplasm este similar în toat Europa D) literatura anglo-saxon indic o rat de 8-10/100000/an E) literatura anglo-saxon indic o rat de 80/100000/an * Stadiul Ia1 al cancerului de col presupune: A) leziune vizibil B) invazie stromal sub 3mm în profunzime C) invazie stromal mai larg de 7mm D) leziune cu extensie microscopic în afara colului E) invazia vascular este obligatorie Simptomatologia cancerului de col uterin prezint urm toarele caracteristici: A) apare precoce B) apare tardiv C) primul semn caracteristic o reprezint sângerarea la contact sexual D) durerea apare precoce E) durerea apare în stadii avansate Diagnosticul pozitiv al cancerului uterin în stadii incipiente cuprinde: A) citologia B) colposcopia C) biopsia intit D) urografia intravenoas E) rectoscopia C ile de extensie ale cancerului de col sunt urm toarele A) calea cea mai frecvent i cea mai precoce este cea sangvin B) calea limfatic ocup un rol neglijabil C) calea cea mai frecvent : prin contiguitate. din aproape în aproape D) calea limfatic ocup un rol important E) infiltrarea parametrelor sau a vaginului se face în principal prin metastazare sangvin Adenocarcinomul cervical prezint urm toarele caracteristici A) reprezint majoritatea tipurilor de cancer de col uterin B) î i are originea în glandele endocervicale C) se manifest clinic mai rapid decât cancerul exocervical D) clinic se constat marirea colului în butoia E) c ile de diseminare sunt acelea i cu ale cancerului scuamos Stadiul IA1 al cancerului de col uterin dup clasificarea FIGO presupune: A) cancer ce dep e te microscopic cervixul B) invazia stromal nu este mai adânc de 3mm C) invazia stromal pe l rgime poate ajunge pân la 1cm D) invazia vascular este esen ial pentru acest stadiu E) interesarea pere ilor vaginali este exclus .

mai ales inainte de 30 de ani E) tumorile benigne ale glandei mamare Urm torii factori endogeni reprezint factori de risc pentru apari ia cancerului de sân: A) nuliparitatea sau prima sarcina dupa vârsta de 30 de ani B) lipsa al pt rii la sân C) dieta alimentar bogat în proteine. mamara extern i ramurile intercostale C) se descriu doua c i principale de drenaj i mai multe secundare D) sta ia I a ganglionilor axilari cuprinde ganglionii ce se g sesc înapoia mu chiului mic pectoral E) ganglionii supraclaviculari sunt situa i câte unul în fiecare din primele 3 spa ii intercostale Urm toarele afirma ii privind diagnosticul în cancerul de sân sunt adev rate: A) diagosticul de certitudine se pune numai prin mamografie B) mamografia trebuie efectuat bilateral în dou inciden e. gr simi i dulciuri fine D) obezitatea mai ales în postmenopauz E) tumorile benigne ale glandei mamare Urm toarele afirma ii despre sistemul limfatic al glandei mamare sunt adev rate: A) reprezint o cale extrem de important de diseminare în cancerul mamar B) se descriu trei c i principale de drenaj: mamara intern . lateral i cranio-podal C) ecografia ultrasonic ocup primul loc ca importan în diagnosticul paraclinic al cancerului de sân D) ecografia ultrasonic permite diferen ierea maselor mamare lichide de cele solide E) cu ajutorul mamografiei stereotaxice se pot plasa ace cu mandren metalic în proximitatea leziunii mamare suspecte Urm toarele afirma ii privind diagnosticul în cancerul de sân sunt adev rate: A) diagnosticul diferen ial al cancerului glandei mamare trebuie f cut cu afec iuni care pot s prezinte unul sau mai multe semne întâlnite i în cancer B) diagnosticul de certitudine în cancerul de sân se stabile te în exlusivitate în func ie de nivelul antigenelor CA-15.3.Stadiul II al cancerului de col uterin dup clasificarea FIGO cuprinde urm toarele elemente A) invazia vaginului nu se extinde la treimea caudal B) invazia parametrelor se face pân la peretele excava iei C) invazia parametrelor nu se extinde pân la peretele excava iei D) poate cuprinde ureterohidronefroza E) invazia vezicii urinare este posibil Tratamentul pentru cancerul de col uterin stadiul IA1 cuprinde: A) histerectomie total cu p strarea anexelor la pacientele peste 40 de ani B) histerectomie total cu p strarea anexelor la pacientele sub 40 de ani C) limfadenectomia se practic de rutin D) dac leziunea se dovede te histologic mai avansat se adaug brahiterapia bontului vaginal E) chimioterapia se practic de rutin Urm torii factori de mediu reprezint factori de risc pentru apari ia cancerului de sân: A) menarha precoce B) al ptatul la sân C) dieta alimentar bogat în proteine. TAG 72. gr simi i dulciuri fine D) iradierea regiunii toracice. MCA C) scurgerea mamelonar f r tumor reprezint numai în 7% din cazuri un semn de cancer D) eroziunea mamelonar din boala Paget nu se poate confunda niciodat cu dermatita eroziv E) examenul citologic din aspiratul ob inut prin punc ie cu ac fin reprezint prima op iune pentru stabilirea diagnosticului de certitudine pentru cazurile de cancer mamar la care chirurgia nu este prima secven terapeutic .

reprezentând 15% din totalul cancerelor mamare B) mastita acut carcinomatoas determin tardiv apari ia metastazelor ganglionare i sistemice C) cancerul mamar la b rbat reprezint sub 1% din totalitatea cancerelor la b rbat D) în etiologia cancerului mamar la b rbat sunt implicate tulbur ri hormonale. tipul histopatologic. infraclaviculari sau apicali B) categoria T1b cuprinde tumorile cu diametrul maxim >0. neoadjuvant sau paliativ Sindromul hepatorenal se caracterizeaza prin A) azotemie progresiva B) hiponatremie C) sediment urinar normal D) proteinurie marcata E) concentratie urinara a sodiului sub 5mmol/l Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sunt A) regimul hipoproteic B) constipatia C) hipopotasemia D) infectiile .5 cm si 1 cm C) categoria T4a cuprinde exclusiv tumorile cu ulcera ia tegumentelor sânului D) categoria N3 descrie prezen a metastazelor în ganglionii axilari ipsilaterali fixa i între ei E) gruparea T3N1M0 reprezint Stadiul IIB Urm toarele afirma ii privind terapia în cancerul de sân sunt adev rate: A) cancerele multifocale reprezint o contraindica ie a chirurgiei limitate B) carcinomul lobular invaziv reprezint o indica ie a chirurgiei limitate C) refuzul bolnavei de a efectua mastectomie reprezint o indica ie a chirurgiei limitate D) raportul convenabil tumor /sân nu reprezint o indica ie a chirurgiei limitate E) refuzul bolnavei de a efectua mastectomie nu reprezint o indica ie a chirurgiei limitate Urm toarele afirma ii privind terapia în cancerul de sân sunt adev rate: A) amploarea exciziei glandulare mamare depinde de m rimea tumorii primare. sindromul Klinefelter. leziunile mamare asociate.Urm toarele afirma ii privind formele clinice ale cancerului de sân sunt adev rate: A) cancerul mamar nepalpabil este descoperit de regul mamografic B) cancerul mamar infraclinic este descoperit de regul prin palpare C) boala Paget a sânului este o form relativ frecvent de cancer mamar. expunerea la radia ii ionizante E) cancerul evolutiv are indica ie ini ial chirurgical * Urm toarele afirma ii privind diagnosticul stadial în cancerul de sân sunt adev rate: A) nivelul I ganglionar cuprinde ganglionii descri i ca subclaviculari. localizarea tumorii B) amploarea exciziei glandulare mamare nu depinde de localizarea tumorii sau de m rimea sânului C) informa iile ob inute prin examinarea tumorii i a esutului peritumoral sunt esen iale pentru evaluarea prognosticului D) disec ia axilar este în exclusivitate efectuat în scop diagnostic E) chimioterapia poate fi adjuvant . aproximativ 20-30% din totalul carcinoamelor mamare D) boala Paget a sânului se poate prezint clinic ca tumor a sânului f r leziunea mamelonar E) boala Paget a sânului se înso e te întotdeauna de scurgere mamelonar sangvinolent Urm toarele afirma ii privind formele clinice ale cancerului de sân sunt adev rate: A) cancerul mamar ocult cu debut axilar este o form relativ frecvent .

E) administrarea de antibiotice In patogeneza encefalopatiei hepatice intervin A) nivelul crescut al amoniacului sangvin B) mercaptanii C) nivelul scazut de acid gamaaminobutiric(GABA) la nivelul sistemului nervos central D) transmitatorii neurochimici falsi E) nivelul crescut al transaminazelor Care afirmatii cu privire la peritonita bacteriana spontana sunt adevarate A) simptomele clinice pot fi uneori minime B) poate fi cauzata de o perforatie intestinala C) poate agrava icterul la un pacient cu ciroza D) se caracterizeaza prin predominenta limfocitelor in lichidul de ascita E) tratamentul consta in administrarea de Cefotaxim Profilaxia singerarii din varicele esofagiene mari se face prin administrare de A) Nadolol B) Atenolol C) Metoprolol D) Propranolol E) Nebivolol Tratamentul ascitei la pacientii cu ciroza hepatica consta in A) repaos la pat B) regim cu 6g NaCl C) administrarea de Furosemid D) administrarea de Spironolactona E) paracenteza Tromboza de vena porta poate apare in A) traumatisme abdominale B) ciroza hepatica C) pancreatite D) deficitul de proteina S E) boala venoocluziva hepatica * Care autoanticorpi apar la majoritatea pacientilor cu ciroza biliara primitiva? A) anticorpii antiLKM1 B) anticorpii anti fibra musculara neteda C) anticorpii antitransglutaminaza D) anticorpii antimitocondriali E) anticorpii antinucleari Factorii de prognostic negativ in hepatita acuta etanolica sunt A) cresterea marcata a gamaglutamiltranspeptidazei B) prelungirea marcata a timpului de protrombina C) encefalopatia D) anemia hemolitica E) hiperbilirubinemia marcata .

Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se poate face prin A) administrare de rifampicina B) transplant hepatic ortotopic C) administrare de corticoizi D) administrare de colestiramina E) administrare de imunosupresive COLAPS CARDIO Definitia mortii subite cardiace (MSC) include urmatoarele: A) moartea naturala datorata cauzelor cardiace B) moartea naturala datorata cauzelor necardiace C) este anuntata de pierderea subita a constientei in decurs de 1 ora de la debutul simptomelor acute D) apare doar la pacientii fara antecedente de boala cardiaca E) momentul si felul mortii sunt neasteptate ace Urmatoarele pot constitui cauze de colaps cardiovascular: A) sincopa vasovagala B) sincopa neurocardiogena C) bradicardie severa tranzitorie D) hipertensiunea severa E) dezechilibre electrolitice abc Suportul vital bazal include: A) ventilatia artificiala gura la gura B) masaj cardiac C) intubatie endotraheala D) defibrilarea cordului E) administrarea adrenalinei ab Recunoasterea stopului cardio-respirator presupune: A) observarea miscarilor respiratorii B) observarea coloratiei tegumentelor C) decelarea prezentei sau absentei pulsului carotidian D) decelarea prezentei sau absentei pulsului la nivelul arterei brahiale E) absenta reflexului rotulian abc Suportul vital avansat include urmatoarele manevre: A) defibrilarea cordului B) cardioversia C) asigurarea unei linii venoase centrale D) masaj cardiac intern E) administrarea de adrenalina 1 mg intravenous in mod repetat la interval de 3-5 minute abe * Principala masura aplicata in cazul obstructiei caii aeriene prin aspiratia unui corp strain. este: A) ventilatia artificiala gura la gura B) lovitura precordiala C) hiperextensia capului D) manevra Heimlich E) masajul cardiac d Defibrilarea cordului in cadrul stopului cardiac este indicata in urmatoarele situatii: A) tahicardia ventriculara B) fibrilatia ventriculara C) asistolia D) bradiaritmia .

este utila administrarea gluconatului de calciu intravenous in urmatoarele situatii: A) de rutina in cadrul suportului vital avansat B) in cazul hiperpotasemiei si FV rezistente C) in cazul hipopotasemiei si FV rezistente D) pacient cu hipocalcemia cunoscuta E) pacient ce a primit doze toxice de antagonisti ai canalelor de calciu bde * Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: A) fibrilatia ventriculara B) tahicardia ventriculara (TV) sustinuta cu hipotensiune C) asistolia D) disociatia electromecanica E) bradiaritmiile severe persistente a In cazul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei se indica urmatoarele: A) defibrilare precoce B) intubatia traheala C) continuarea masurilor de suport vital bazal D) administrarea de adrenalina si atropina E) administrarea lidocainei in doza de 1mg/kg corp Bcd END COLAPS CARDIO Convulsiile sunt manifest ri clinice paroxistice caracterizate prin: A) activitate motorie involuntar . D) vorbire imposibil sau frac ionat . dar pot fi afectate temporar unele func ii cognitive i vorbirea. E) starea de con tien a bolnavului în timpul atacului convulsiv este p strat . D) pot fi înso ite sau nu de tulbur ri ale st rii de con tien . D) factorii genetici nu sunt implica i. E) toate simptomele enun ate mai sus. Convulsiile generalizate sunt manifest ri epileptice care: A) evolueaz cu abolirea st rii de con tien . D) implic afectarea par ial sau în totalitate a unei singure hemisfere cerebrale. C) se asociaz întotdeauna cu cianoz .E) bloc atrioventricular complet ab La pacientul cu stop cardiorespirator. de variate tipuri. C) se datoreaz unor leziuni cerebrale congenitale sau dobândite (epilepsie secundar simptomatic sau organic ). B) caracterizat prin repetabilitatea crizelor. * Convulsiile par iale complexe se pot manifesta prin: A) stare confuzional . E) crizele epileptice sunt întotdeuna convulsive. B) sunt determinate de anomalii paroxistice ale activit ii electrice a neuronilor cerebrali. . B) sunt expresia suferin ei creierului în totalitate. B) tulbur ri emo ional-afective. E) contrac iile involuntare ale musculaturii motorii sunt întotdeauna (repetitive) clonice. Epilepsia este o afec iune cronic : A) de diferite etiologii. C) stereotipii i activit i motorii involuntare (automatisme motorii). C) implic afectarea ambelor hemisfere cerebrale i adesea structurile subcorticale.

Medicamentele antiepileptice ac ioneaz prin urm toarele mecanisme de ac iune: A) blocarea canalelor de sodiu. de obicei între 6 luni i 5 ani. C) pierderea cuno tin ei. D) depolarizare prin închiderea canalelor de clor. dup C) produce complica ii pe termen lung ce afecteaz D) produce complica ii pe termen lung ce afecteaz E) produce complica ii pe termen scurt ce afecteaz hipotiroidism ochii. nervii i vasele de sânge Cauzele hormonale ale diabetului zaharat secundar sînt: A) acromegalia B) hipotiroidismul C) feocromocitomul . nervii i vasele de sânge ochii. * Criteriile obligatorii de încadrare în diagnosticul de convulsii febrile sunt urm toarele : A) convulsiile apar la sugar i copilul mic. B) modificarea tonusului postural cu c dere. * În tratamentul epilepsiilor se recomand : A) tratamentul de lung durat se va administra inclusiv în crize izolate cu traseu EEG normal . de obicei sub 15 minute. B) au durat scurt . C) examinarea LCR dac se suspecteaz meningita sau encefalita. B) sechele ale anoxiei la na tere. nervii i vasele de sânge ochii. E) manifest ri motorii convulsive generalizate. E) medica ia se administreaz intramuscular. În managementul statusului epileptic sunt absolut necesare urm toarele m suri: A) stabilizarea func iilor vitale ca prim m sur terapeutic . cu eflux de ioni de Cl . ca medica ie de prim alegere. D) administrarea de benzodiazepine. pancreasul. Cauze frecvente ale afect rii cerebrale în epilepsia simptomatic sunt: A) predispozi ia genetic de tip multifactorial. B) activarea canalelor de calciu. C) blocarea canalelor de calciu. rinichii. D) memoria atacului prezent . D) intercritic nu sunt prezente anomalii neurologice i EEG. C) apar la febr egal sau mai mare de 38 °C. rinichii.Absen ele epileptice tipice (petit mal) se manifest prin: A) oprire brusc i de scurt durat a activit ii motorii. B) se administreaz de la început dozele terapeutice sau dozele maxime tolerate. Diabetul zaharat se caracterizeaz prin: A) este cea mai frecvent boal endocrin B) este a doua boal endocrin ca frecven . E) malforma iile cerebrale. E) hiperpolarizare prin deschiderea canalelor de clor. B) montarea unei linii de abord venos. D) tumorile cerebrale. cu influx de ioni de Cl-. E) tratamentul se instituie în cazurile în care diagnosticul de epilepsie este cert. care nu se datoreaz unei infec ii de sistem nervos central. D) scopul terapiei este normalizarea traseului EEG. prelungindu-le astfel starea inactiv i împiedicând desc rc rile neuronale repetitive. E) toate criteriile enumerate mai sus. C) traumatismele cranio-cerebrale. C) politerapia este necesar de la începutul tratamentului.

hiperglicemie postprandial C) faza a doua: agravarea rezisten ei la insulin . doza de insulin se cre te cu 2 unit i Hipoglicemia poate fi cauzat de: A) lipsa unei mese B) efectuarea unui efort fizic nea teptat C) un aport crescut de glucide D) poate ap rea i în absen a factorilor precipitan i cunoscu i E) tratamentul cu cortizon * Derivatele de sulfoniluree ac ioneaz în primul rînd prin: A) cre terea num rului de receptori insulinici B) inhibarea gluconeogenezei hepatice C) stimularea eliber rii de insulin din celulele beta D) cre terea dispozi iei glucozei la nivelul mu chiului i esutului adipos E) cre terea activit ii receptorului kinazic al insulinei Hemoglobina A1c: A) cre te în prezen a hiperglicemiei B) scade în prezen a hiperglicemiei C) este un compus stabil D) estimeaz controlul glicemic pe o perioad precedent de 3 luni E) estimeaz controlul glicemic pe o perioad precedent de 3 s pt mâni Fenomenul Somogyi: A) se refer la hipoglicemia consecutiv administr rii unei doze prea mari de insulin B) se refer la hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie C) se datoreaz eliber rii hormonilor de contrareglare D) apare doar la persoanele tratate cu metformin E) apare doar la copii Ateroscleroza la persoanele cu diabet se caracterizeaz prin urm toarele: A) este mai extins decât la persoanele f r diabet B) apare la vârste mai tinere decât la persoanele f r diabet C) se poate manifesta prin claudica ie intermitent D) poate produce neuropatie autonom E) este mai frecvent la femei decât la b rba i . doza de insulin se cre te cu 4-6 unit i E) dac glicemia a jeun este < 5.0 mmol/l (>90 mg/dl). hiperglicemie postprandial D) faza a treia: rezisten a la insulin nu se mai modific . rezisten la insulin prezent . nivel crescut al insulinemiei plasmatice. rezisten la insulin prezent .0 mmol/l (>90 mg/dl).D) hipogonadismul E) sindromul Cushing Cele trei faze fiziopatologice din diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaz prin: A) prima faz : glicemie normal . nivel sc zut al insulinemiei plasmatice Ajustarea insulinei NPH la fiecare 48 de ore în func ie de glicemia a jeun se realizeaz astfel: A) dac glicemia a jeun este < 3. hiperglicemie a jeun F) prima faz : glicemie a jeun crescut . sc derea secre iei de insulin . nivel crescut al insulinemiei plasmatice B) faza a doua: agravarea rezisten ei la insulin .3 mmol/l (<60 mg/dl). doza de insulin se reduce cu 2 unit i C) dac glicemia a jeun este > 5.0 mmol/l (<90 mg/dl). nivel sc zut al insulinemiei plasmatice. doza de insulin se cre te cu 2 unit i D) dac glicemia a jeun este > 5.3 mmol/l (<60 mg/dl). doza de insulin se reduce cu 4-6 unit i B) dac glicemia a jeun este < 3.

E) Enterocolita cu Clostridium difficile secundara antibioterapiei este foarte frecventa la copil. D) Alimentatia artificiala are efect protector fata de diareea acuta. B) E. C) pierderea fecala de apa este mai mare. B) Copilul mic are o rata mai mica de expunere la germeni enteropatogeni. Bacteriile enteropatogene produc diaree prin care din urmatoarele mecanisme? A) aderenta B) invazivitate C) stimularea IgA secretor D) producere de citotoxine E) inhibarea peristaltismului Care din urmatoarele bacterii enteropatogene produc diaree prin mecanism invaziv? A) Shigella B) V.coli enteroinvaziv este cea mai frecventa cauza a colitei hemoragice. Deshidratarea acuta este mai precoce. E) In laboratoarele obisnuite 80% din coproculturi sunt pozitive.* Încetinirea progresiei nefropatiei diabetice poate fi ob inut prin tratament cu: A) betablocante B) aspirin C) statine D) inhibitori ai enzimei de conversie E) blocan i ai canalelor de calciu * In etiologia enterocolitelor acute. mai frecventa si mai grava la sugar. cel mai intalnit virus enteropatogen este: A) parvovirusul B) Norwalk-like virusul C) rotavirusul D) astrovirusul E) E.coli enterotoxigen este cauza principala a diareilor acute la sugar.coli Care din urmatoarele afirmatii privind enterocolita acuta sunt adevarate? A) Cel mai intalnit virus enteropatogen este rotavirusul. E) au o sensibilitate mai crescuta la enterotoxine. B) este mai sensibil la pierderea de lichide. . comparativ cu adultul deoarece A) are o pierdere insensibila mai mare. C) Shigella este foarte rar intalnita dupa varsta de 6 luni. raportat la greutate.cholerae C) Clostridium difficile D) Salmonela E) Campylobacter Care din urmatoarele mecanisme pot fi implicate in diareea parazitara (Giardia lamblia)? A) stimularea absorbtiei B) injuria directa la nivelul mucoasei C) reactia imunologica impotriva gazdei D) invazivitatea E) eliberarea de exotoxine parazitare Care din urmatoarele afirmatii privind factorii favorizanti ai diareii acute sunt adevarate? A) In primul an de viata sistemul imun manifesta toleranta fata de antigenele polizaharidice. D) E. D) turn-overul zilnic intestinal este mai lent. C) Susceptibilitatea la infectia cu rotavirus scade cu cresterea varstei. raportat la greutate.

puroi. D) Diareea cu E. timp de trei s pt mâni certific faptul c hemoragia este continu în tot acest timp D) hematochezia reprezint pasajul transanal de sânge lichid sau cheaguri E) melena apare aproape întotdeauna ca urmare a unei hemoragii digestive superioare. B) Alimentatia cu lapte matern trebuie intrerupta imediat. pot contine mucus. D) Medicamentele antidiareice sunt indicate frecvent pana la varsta de 1 an. C) Utilizarea exclusiva a preparatelor dietetice delactozate se impune in realimentarea sugarilor cu malnutritie severa. E) Scaunele din diareea cu germeni enteroinvazivi au aspect tipic.coli enterotoxigen poate avea ca unic simptom numeroase scaune apoase de aspect holeriform. sange. dara ea poate ap rea i de la nivelul intestinului subtire distal sau a colonului drept Care dintre urm toarele afec iuni pot avea ca manifestare clinic hemoragia digestiv superioar : A) sânger ri nazale B) varice esofagiene C) sindrom Mallory-Weiss D) diverticul Meckel E) colita ulcerativ Care dintre urm toarele afirma ii sunt adevarate în leg tur cu hepatita alcoolic : A) ficat m rit i sensibil B) febra i leucocitoza apar foarte rar C) se înregistreaz nivele crescute de bilirubin conjugat D) se înregistreaz nivele crescute de bilirubin neconjugat E) doar rareori raportul AST / ALT este mai mare de 2:1 * Care este cea mai frecvent cauz de icter corectabil chirurgical: A) tumora Klatskin B) neoplasmele hepatice C) carcinoamele por iunii distale a tractului biliar (carcinoamele pancreasului. ampulei i duodenului) D) ganglionii limfatici portali care obstrueaz ductul biliar comun E) ciroza hepatic * Care este cea mai simpl metod imagistic de explorare a tractului biliar: A) tomografia computerizat . E) Tratamentul antibiotic este indicat la varsta mica sau sugar alimentat artificial. C) Diareea cu germeni enteroinvazivi evolueaza cel mai frecvent fara febra si cu stare generala nemodificata. Care sunt antibioticele acceptate a se administra in gastroenterita acuta cu Salmonella? A) Ceftriaxon B) Cloramfenicol C) Vancomicina D) Metronidazol E) Ampicilina Care dintre afirma iile referitoare la hemoragia digestiv sunt adev rate: A) hematemeza con ine întotdeauna sânge proasp t nealterat B) hemobilia nu determin niciodat hematemez C) testul guaiac pozitiv al scaunului (urme de sange).Care din urmatoarele afirmatii privind simptomatologia diareii acute sunt adevarate? A) Diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi cu durata de 8-12 ore. B) Tenesmele si modificarea tonusului sfincterului anal apar in infectia dizenterica. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul diareii acute la copil sunt adevarate? A) Sarurile de rehidratare orala sunt utilizate pentru inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice usoare si moderate.

deja din primele ore de la debutul hemoragiei C) r spunsul vasovagal ini ial determin bradicardie D) ureea poate cre te pân la 30-50 mg/dl E) raportul uree/creatinin nu poate avea valoare diagnostic i prognostic * Care este nivelul afect rii în ciroza biliar primitiv : A) conjugarea bilirubinei B) transportul bilirubinei C) inflama ia periductala D) obstruc ia ductelor biliare mari E) produc ia în exces de bilirubin Leziunile canaliculare reprezint cauza a uneia sa a mai multora dintre urm toarele afec iuni: A) icterul obstructiv de sarcin B) colestaza alcoolic C) hiperbilirubinemia Gilbert D) icterul neonatal E) hemoliza * In colestaza alcoolic mecanismul principal al producerii icterului este reprezentat de: A) produc ia în exces de bilirubin B) alterari in procesul de conjugare a bilirubinei C) alterari in procesul de transport al bilirubinei D) leziuni canaliculare E) obstruc ia ductelor biliare mari Cauzele de icter în care hiperbilirubinemia este în general neconjugat includ: A) talasemia B) anemia pernicioas C) porfiria eritropoietic congenital D) sindrom Dubin-Johnson E) sindrom Rotor Regiunile herniare afectate frecvent sunt: A) ombilicul B) linia alba C) perineul D) regiunile inghinale E) triunghiul lombar inferior Petit Urmatoarele afirmatii privind examenul fizic in hernii. pacientul trebuie examinat in ortostatism .B) scintigrafia hepatobiliar C) ecografia D) colangiografia percutan transhepatic E) colangiopancreatografia retrograd endoscopic Care dintre urm toarele afirma ii referitoare la consecin ele hemoragiilor superioare sunt adev rate: A) o pierdere rapid de pân la 10-15% din volumul intravascular este greu suportat de c tre pacient i determin stare de oc B) determinarea num rului de eritrocite i a hematocritului este concludent în estimarea cantit ii de sânge pierdut. sunt adevarate: A) herniile sunt extrem de dificil de diagnosticat la examenul fizic B) de obicei.

la femei.C) pacientul trebuie examinat obligatoriu doar in clinostatism D) hidrocelul poate mima o hernie ireductibila E) atunci cind pacientul tuseste. unghiul de intrare este ascutit medial si obtuz lateral Cordonul spermatic contine: A) canalul deferent B) nervul genital C) limfatice D) nervi vegetativi E) artera si venele testiculare Hernioplastia clasica consta in: A) disectia canalului inghinal B) sectionarea muschiului cremaster C) refacerea orificiului miopectineal D) inchiderea orificiului miopectineal E) inchiderea canalului inghinal Chirurgul este interesat de urmatorii nervi ai regiunii inghinale: A) nervii hipogastrici B) nervii ilioinghinali C) nervi iliohipogastrici D) nervul femural E) ramuri genitale ale nervului genitofemural Hernioplastiile tension-free: A) sunt necesare la femeile cu hernii indirecte primare B) sunt adecvate pentru tratamentul majoritatii herniilor inghinale recurente la barbati C) sunt indicate in cazul herniilor determinate de boli ale tesutului conjunctiv D) sunt indicate pentru cura herniilor primare simple la barbati E) reprezinta hernioplastiile inghinale anterioare cu proteze Complicatiile importante ale hernioplastiei inghinale sunt: A) hidrocelul B) nevralgia reziduala. C) disfunctiile sexuale D) orhita ischemica cu atrofia testiculara E) hematoamul inghinal Hernia ombilicala: A) apare mai frecvent la barbati B) obezitatea reprezinta stare predispozanta C) strangularea colonului sau a omentului este frecventa . de cordonul spermatic D) peretele anterior este format din aponevroza muschiului oblic extern E) la nivelul inelului profund. sacul herniar si continutul sau transmit un impuls palpabil Urmatoarele afirmatii privind herniile strangulate. sunt adevarate: A) produc durere intensa urmata rapid de hiperestezie B) produc semne si simptome ale sepsisului C) se maresc si transmit impulsul atunci cind pacientul tuseste D) taxisul este indicat daca se presupune gangrena continutului sacului E) taxisul este contraindicat in cazul herniilor strangulate la care este prezent sepsisul Urmatoarele afirmatii privind. canalul inghinal sunt adevarate: A) peretele anterior este format din ligamentul inghinal B) peretele posterior este format din aponevroza transversului abdominal si din fascia transversalis C) este traversat.

nu necesita tratament Care afirmatii privind tuseul rectal in cazul pacientului cu adenocarcinom prostatic sunt adevarate? A) are o incarcatura mare de subiectivism B) omite uneori stadiile T1 C) omite totdeauna stadiile T1 .D) interventia chirurgicala clasica este reprezentata de hernioplastia Marcy E) sunt frecvente la sugari * Care este sediul cel mai frecvent afectat de metastazele cancerului prostatic? A) plamanul B) ficatul C) oasele D) creierul E) corpii cavernosi * Care este varianta histological cea mai comuna a cancerului de prostata? A) sarcomul prostatic B) adenocarcinomul prostatic C) carcinomul transitional prostatic D) limfomul malign prostatic E) carcinomul epidermoid * Care sunt ganglionii limfatici regionali in cazul cancerului prostatic? A) ganglionii iliaci comuni situati in jurul arterelor iliace comune B) ganglionii inghinali profunzi C) ganglionii pelvini situati sub bifurcatia arterelor iliace comune D) ganglionii inghinali superficiali E) ganglionii lombari periaortici Ce afirmatii cu privire la antigenul prostatic specific (PSA) sunt adevarate? A) PSA este specific adenocarcinomului prostatic B) PSA este specific tesutului prostatic C) nivelul PSA depinde de volumul tumorii prostatice D) PSA este un marker pentru aprecierea evolutiei bolii dupa prostatectomia radicala E) valori ale PSA sub 4 ng/mL sugereaza neoplasm prostatic metastatic Care sunt variantele posibile de tratament cu viza radicala in cazul cancerului de prostata localizat? A) prostatectomia radicala B) radioterapia C) chimioterapia D) imunoterapia E) hormonoterapia ablativa Hormonoterapia in cancerul de prostata poate fi realizata prin urmatoarele medicamentesau proceduri: A) antiandrogeni B) estrogeni C) analogi de LH-RH D) orhiectomia unilaterala (pe partea cu invazia ganglionara) E) orhiectomia unilaterala (pe partea opusa invaziei ganglionare) Care sunt tratamentele eficiente pentru durerile osoase cauzate de metastazele osoase ale cancerului prostatic? A) radioterapie B) cateterizare uretro-vezicala a demeurre C) antialgice majore D) hormonoterapie E) durerile sunt autolimitante.

D) omite totdeauna stadiile T1 si T2 E) nu poate pune diagnosticul pozitiv de carcinom prostatic Cum poate fi obtinut material biologic pentru examenul histopatologic care sa puna diagnosticul de cancer prostatic? A) punctie-biopsie prostatica transrectala ghidata cu degetul B) punctie-biopsie prostatica transrectala ghidata ecografic C) punctie-biopsie prostatica transperineala D) lavaj vezical cu solutii speciale E) transuretrorezectia endoscopica a prostatei Care sunt examinarile care trebuie facute in cadrul screening-ului pentru depisatrea cancerului prostatic? A) scintigrafia osoasa B) tuseul rectal C) dozarea PSA seric D) ecografia transrectala E) tomografia computerizata abdomino-pelvina cu administrare intravenoasa de substanta de contrast radiologic Care din simptomele i semnele enumerate apar in hipertiroidiei? A) bradicardie B) tahicardie C) tranzit intestinal accelerat D) bradipsihie E) hipertensiune arterial diastolic Urm toarele aspecte corespund hipertiroidismului subclinic: A) este eviden iat doar prin analiz de laborator B) nu evolueaz niciodat cu complica ii C) TSH seric este supresat D) T4 liber i T3 sunt crescute E) T4 liber i T3 sunt normale Criza tirotoxic se manifest prin: A) hipotermie B) febr C) aritmie D) deshidratare E) colec ie pericardic Cele mai sensibile teste pentru diagnosticul hipotiroidismului primar sunt: A) colesterol seric B) anticorpi anti-tiroperoxidaz (anti-TPO) C) T3 D) TSH plasmatic E) T4 liber Mixedemul congenital se caracterizeaz prin: A) ataxie cerebeloas B) nanism dizarmonic C) ascit chiliform D) macroglosie E) deficit intelectual În hipotiroidismul hipotalamohipofizar se constat : A) TSH crescut B) TSH normal sau sc zut .

C) T4 liber sc zut D) T4 liber normal E) T4 liber crescut Deficitul de iod la adul i poate produce: A) obezitate B) gu cu fenomene compresive C) steatoz hepatic D) retardare mintal E) sc derea fertilit ii În patogenaza gu ii endemice sunt implica i urm torii factori: A) deficitul de iod B) deficit de iod i vitamina A C) consum crescut de soia D) deficit de cobalt E) consum crescut de carne ro ie Prevalen a deficitului de iod i a severit ii gu ii endemice se apreciaz dup indicatorii: A) prevalen a hipotiroidismului B) prevalen a gu ii (copii 7-14) C) ioduria medie la copii de vârst colar D) T4 liber E) TSH neonatal (peste 5 microunit i/ml) Forma mixedematoas a cretinismului endemic se caracterizeaz prin: A) deficit statural sever B) gu nodular important C) TSH u or crescut cu T4 liber normal D) reflexe osteotendinoase (ROT) diminuate E) surdomutism R spuns: A D pagina 146 Icterul sclero-tegumentar este detectabil: A) la valori ale bilirubinemiei >2-2.5mg/dl. in caz de anemie severa D) in carotenemie E) la valori ale bilirubinemiei >34-43 mol/l Hiperbilirubinemia predominant neconjugata este intalnita in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Rotor C) Sindromul Dubin-Johnson D) Sindromul Crigler-Najjar tip II E) Sindromul Crigler-Najjar tip I Hiperbilirubinemii predominant neconjugate prin supraproductie de bilirubina apar in urmatoarele afectiuni: A) hemoliza extravasculara B) hemoliza autoimuna C) sindromul Gilbert D) hemoliza microangiopatica E) sindromul Crigler-Najjar .5mg/dl B) la valori ale bilirubinemiei duble fata de valorile normale C) la valori ale bilirubinemiei <2-2.

NU sunt adev rate: A) rezist la temperatura camerei câteva luni de zile B) este sensibil la actiunea ultravioletelor C) penetreaz tegumentul intact D) este inactivat de alcoolul etilic 50-70%.1% .* Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (CPRE) se indica in special in tratamentul: A) obstructiilor biliare de deasupra bifurcatiei canalului biliar comun B) cirozei biliare C) obstructiilor biliare distale D) colestazei intrahepatice recurente (benigne) E) colestazei induse medicamentos Modificari ereditare cantitative ale activitatii glucuronil-transferazei sunt intalnite in: A) sindromul Gilbert B) sindromul Crigler-Najjar tip II C) post prelungit D) sindromul Crigler-Najjar tip I E) stare septica Sindromul Crigler-Najjar tip I se caracterizeaza prin: A) icter nuclear B) disfunctie SNC C) hiperbilirubinemie predominant neconjugata D) transmitere autosomal recesiva E) mortalitate infantila ridicata Obstructia biliara extrahepatica este detectata de: A) ecografia transabdominala B) rezonta magnetica nucleara (RMN) C) tomografia computerizata (CT) D) ecografia tiroidiana E) ecoendoscopie Scaunele acolice sunt frecvente in: A) neoplasmul pancreatic invadant in duoden/canalele biliare B) tumorile cailor biliare C) litiaza coledociana D) colita ulcerativa E) chisturile coledociene inflamate Icterul nedureros se asociaza cu: A) litiaza coledociana B) colecistita acuta C) neoplasmul pancreatic D) obstructia biliara maligna E) angiocolita Printre cauzele obstructiei biliare intraductale se numara: A) hemobilia B) chistul coledocian C) pancreatita acuta D) litiaza biliara E) colangita sclerozanta Urm toarele afirmatii. referitor la virusul HIV. hipocloritul de sodiu 0.apa oxigenat E) este rezistent la actiunea radiatiilor gamma .

Infec ia HIV se transmite prin: A) strânsul mâinii. mama fiind infectat HIV D) contact sexual E) întep turi de insecte Urm toarele afirmatii referitor la stadiul simptomatic timpuriu al infectiei cu HIV.este: A) cresterea nivelului 2microglobulinei serice B) num rul de limfocite CD4 C) înc rc tura viral D) reaparitia antigenului p24 E) leucopenia La un pacient cu infectie HIV. un pacient cu infectie HIV poate prezenta: A) febr B) sarcom Kaposi C) angin D) eruptii cutanate maculopapuloase E) leucoplakia p roas a limbii În perioada de fereastr imunologic infectia HIV poate fi dovedit prin: A) detectarea antigenului viral(p24) B) Western blot C) evidentierea acizilor nucleici (PCR) D) cultivarea HIV E) imunofluorescent indirect * Cel mai important marker paraclinic de predictie a progresiei infectiei cu HIV. tahipnee D) aspect radiologic de bloc pneumonic E) aspect radiologic de pl mân alb * Principala cauz de cecitate a pacientilor infectati cu HIV este : A) toxoplasmoza retinian B) retinita cu citomegalovirus C) necroza retinian acut D) sifilisul E) retinita cu micobacterii atipice . trombocitopenie Categoria clinic A. sunt adev rate: A) corespunde categoriei clinice B din clasificarea CDC 1993 B) se manifest ca un sindrom de tip mononucleozic acut C) clinic se constat limfadenopatie persistent generalizat si suferinte dermatologice D) infectiile oportuniste sunt caracteristice E) biologic se constat leucopenie. din clasificarea CDC a infectiei cu HIV la adult cuprinde: A) infectie HIV asimptomatic B) infectie HIV simptomatic C) adenopatie persistent generalizat D) infectie HIV acut (primar ) E) suferinte indicatoare de SIDA În cadrul sindromului retroviral acut. pneumonia cu Pneumocystis carinii poate fi sugerat de: A) febr B) diaree trenant C) dispnee. îmbr tisare B) sânge contaminat C) lapte matern.

Sunt considerati markeri clinici ai progresiei infectiei cu HIV : A) cresterea adenopatiei persistente generalizate B) candidoza oral C) dermatita seboreic D) leucoplachia p roas a limbii E) involutia adenopatiei persistente generalizate Antibioticoterapia este obligatorie în urm toarele afec iuni: epiglotita rinofaringita acut otita medie supurat laringita acut cataral bron iolita acut A) B) C) D) E) * Antibioticul de elec ie în pneumonia cu Mycoplasma este A) Penicilina B) Gentamicina C) Eritromicina D) Ampicilina E) Rifampicina C (GOOGLE) Urm toarele afirma ii cu privire la laringitele copilului sunt corecte: A) în epiglotit stridorul este puternic. stridor intermitent E) agentul etiologic în epiglotit este Haemophilus influenzae tip B în 95% dintre cazuri Criteriile pentru ventila ia artificial în crupul viral sunt considerate: PaO2 < 70 mmHg. zgomotos B) în laringitele subglotice febra este înalt (40o C) C) în etiologia crupului viral. cel mai frecvent implicat este virusul sinci ial respirator D) tabloul clinic al unei laringite subglotice const din tuse l tr toare. difonie. în absen a oxigenoterapiei PaCO2 > 55 mmHg alcaloza respiratorie acidoza respiratorie progresiv tulbur ri ale con tien ei A) B) C) D) E) Radiografia pulmonar în bron iolita acut relev : A) hiperinfla ie pulmonar B) spa ii intercostale îngustate C) pneumatocele D) atelectazii E) aplatizarea cupolelor diafragmatice Urm toarele investiga ii confirm etiologia pneumococic a pneumoniei: A) radiografia toracic B) hemocultur C) exsudat nazofaringian D) contraimunelectroforeza E) leucocitoza Urm toarele afirma ii cu privire la faringita streptococic sunt adev rate. cu excep ia: A) se manifest prin febr înalt (39-40o C) B) este precedat de rinoree. tuse C) apare frecvent sub vârsta de 2 ani D) este indicat terapia antibiotic .

2 C) proteina C reactiva pozitiva(>5mg/dl) D) numar de leucocite sub 5000/ mm3 E) VSH>15mm/ora Care sunt elementele din LCR. care pledeaza pentru diagnosticul de meningita neonatala: A) prezenta a peste 100celule/mm3 B) predominanta PMN in celularitatea LCR . cu transmitere materno fetala: A) greutatea mica la nastere B) ruptura prematura a membranelor amniotice(peste 18 ore) C) febra materna in cursul travaliului D) greutatea mare la nastere E) culturi vaginale materne cu streptococ de grup B Manifestarile clinice in sepsisul neonatal precoce sunt: A) detresa respiratorie B) crize de apnee C) tulburari de termoreglare-hipo/hipertermie D) refuzul alimentatiei E) meteorism abdominal si varsaturi Care dintre criteriile de laborator de mai jos au valoare predictiva pentru sepsisul neonatal : A) numar de leucocite peste 5000/mm3 B) raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate peste 0.E) exsudatul faringian apare exclusiv în faringita streptococic Agen ii infec io i implica i în etiologia bacterian a otitei medii la copil sunt: A) streptococcus pneumoniae B) haemophilus influenzae C) streptococcus pyogenes D) moraxella catharalis E) legionella * Cea mai eficient metod pentru conrimarea etiologiei tuberculoase în pneumoniile bacteriene este: A) cultur din sput B) IDR la PPD C) cultur din sp l tura bronhoalveolar D) PCR E) cultur din aspiratul traheal Complica iile pneumoniei stafilococice sunt urm toarele: A) empiem B) piopneumotorax C) pneumatocele D) leziuni septice metastatice E) suprainfec ia cu un al 2-lea agent microbian Care dintre manifestarile clinice de mai jos sunt caraterstice nou nascutului infectat: A) culturi bacteriene pozitive B) manifestari clinice de boala C) cresterea proteinei C reactive D) devierea la stanga a formulei leucocitare E) absenta semnelor clinice de boala Care sunt factorii de risc pentru sepsisul neonatal precoce .

calcificari intracraniene. chiar daca tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis A) B) C) D) E) Rubeola congenitala se caracterizeaza prin urmatoarele: A) sindrom plurimalformativ datorat obstructiei vasculare secundar necrozei tisulare B) surditate C) boala cardiaca congenitala D) retard mental E) cataracta sau galucom Transmiterea perinatala a HIV de la mama la copil se realizeaza pe urmatoarele cai: A) transmitere verticala in uter B) transmitere in momentul nasterii prin transfuzie materno fetala sau prin inghitire de secretii sanguinolente vulvo -vaginale C) transmitere in timpul operatiei de cezariana D) transmitere prin convietuirea mama copil in acelasi salon E) transmitere postnatala prin laptele matern Care din afirmatiile de mai jos despre toxoplasmoza congenitala sunt adevarate: A) transmiterea transplacentara se face de la gravida devenita seropozitiva in timpul sarcinii B) traversarea placentei se produce in timpul parazitemiei C) anticorpii de tip IgG decelati la nou nascut au origine materna .nefiind dovada de infectie neonatala D) manifestarile clinice mai frecvente sunt:icter.corioretinita E) risc mare de imbolnavire la urmatorul copil Factorii implicati in patogenia enterocolitei ulceronecrotice sunt: A) prematuritatea si greutatea mica la nastere (sub 1500g) B) nou nascutul la termen sanatos C) nou nascutul la termen cu antecedente de asfixie /hipoxie perinatala D) imaturitatea mecanismelor de aparare de la nivelul tractului gastrointestinal E) interventia bacteriilor si a toxinelor * Cel mai frecvent agent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este: A) Escherichia Coli B) Proteus C) Serratia D) Pseudomonas E) Enterobacter * Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de: A) Proteus B) Pseudomonas C) Klebsiela D) Serratia E) Echerichia Coli .C) glicorahie sub 40mg/dl D) proteinorahie peste 150mg/dl E) glicorahie peste 40mg/dl Tratamentul antibiotic pentru suspiciunea de sepsis se va initia daca sunt prezente conditiile de mai jos: tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis reactanti de faza acuta prezenti leucocitoza cu predominanta PMN initierea antibioterapiei inainte de prelevarea probelor pentru sepsis se asteapta rezultatul antibiogramei.hepatosplenomegalie.

cistita acuta poate fi tratata 3-7 zile cu A) Cefalosporina B) Nitrofurantoin C) Amoxicilina D) Toate E) Nici una * Care dintre urmatoarele virusuri cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si unii adulti tineri A) Adenovirusurile B) Citomegalovirus C) Rinovirus D) Togavirus E) Citomegalovirus * Manifestarile sistemice in cistita acuta sunt A) Temperatura > 38. tratamentul antibiotic se face A) Timp de 5 zile B) Timp de 14 zile C) Cu florochinolone D) Cu Aminiglicozid E) trimethoprim.3 grade celsius B) Greata C) Voma D) sensibilitatea unghiului costodiafragmatic E) Nici un raspuns corect Factorii asociati cu risc crescut de infectie la pacientii cateterizati includ A) Sexul feminin B) Perioada de cateterizare lunga C) Boli de baza severe D) Sexul masculin E) Absenta terapiei antimicrobiene sistemice La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara A) Pe cale intraluminala B) Pe cale periuretrala C) In decurs de 2-3 saptamani D) Pe cale limfatica E) Pe cale hematogena In pielonefrita acuta necomplicata.* In sarcina.Sulfametoxazol Necroza papilara renala apare in A) Diabet B) Siclemie C) Boala Crohn D) Alcoolism cronic E) Boli vasculare Prostatita bacteriana acuta se caracterizeaza prin A) Prostata in tensiune sau moale B) Febra C) Frison D) Disurie E) Durere lombara Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate infectii ale tractului superior : .

2 3.5 (ml/min)/m2 E) 1.2 2.2 3.A) Pielonefrita acuta B) Abcese intrarenale C) Abcese perinefretice D) Uretrita E) Cistita INSUFICIENTA CARDIACA Factorii precipitanti ai insuficientei cardiace sunt: A) anemia B) endocardita infectioasa C) diabetul zaharat D) efortul fizic E) tireotoxicoza si sarcina abde Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare in: A) hipertiroidism B) hipertensiunea arteriala C) valvulopatii D) sarcina E) cardiomiopatia dilatativa bce * Debitul cardiac variaza in mod normal intre: A) 2.2 3. greata si varsaturile de cauza centrala.RAR) abcd Tratamentul insuficien ei cardiace are urmatoarele obiective A) reechilibrarea hidroelectrolitica ca si aport lichidian parental B) inadaptarea factorilor precipitanti (:indepartarea:) C) cresterea lucrului mecanic al inimii D) corectarea bolii de baza E) controlul starii de insuficienta cardiaca congestiva bde . produse prin intoxicatia digitalica E) enteropatiei cu pierdere de electroliti (PROTEINE.5 (l/min)/m3 C) 2.2 (l/min)/m3 c Criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficientei cardiace sunte: A) dispneea paroxistica nocturna B) dispnee de efort C) edem pulmonar acut D) dilatarea venelor gitului E) edeme periferice acd * Pentru stabilirea diagnosticului clinic de insuficienta cardiac pe baza criteriilor Framingham sunt necesare si suficiente: A) cel putin doua criterii majore si doua criterii minore B) cel putin un criteriu major si trei criterii minore C) doua criterii majore D) cel putin un criteriu major si dopua criterii minore E) un criteriu major si un criteriu minor d Casexia cardiaca apare in cadrul insuficientei cardiace prin urmatoarele mecanisme: A) tulburarea absortiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale B) cresterea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala C) cresterea ratei metabolismului D) anorexia .5 4.5 (ml/min)/m2 B) 2.5 (l/min)/m2 D) 3.

Cauzele care reduc toleranta pacientilor la digitala A) hipocalcemia B) varsta inaintata C) insuficienta renala D) cardioversia electrica E) hipermagneziemia bcd * Care sunt primele semne de intoxicatie digitalica ? A) anorexia.debitul cardiac scazut D) parenchimul renal nu este deteriorat E) poate fi determinata de abuzul de analgetice Anomaliile metabolice si endocrine in uremie includ: A)Hiperparatiroidismul secundar B)Osteomalacia cu deficit de vitamina D C)Hipertrigliceridemia D)Hiperuricemia E)Hipertiroidismul Investigatile paraclinice care sugereaza insuficienta renala cronica sunt: A) prezenta anemiei B) dovada radiologica a osteodistrofiei renale C) rinichi mici cicatriciali D) rinichi simetrici E) prezenta hipocalcemiei Osteodistrofia renala si afectarea osoasa metabolica includ: A)osteomalacia B)osteita fibroasa chistica C)osteoscleroza D)osteoame E)poliartroze . luni) B) declin rapid al filtrarii glomerulare( ore. greata si varsaturile B) dispneea si tusea C) bradicardia atriala nonparoxitica D) vedere colorata ingalben si delir E) fibrilatia ventriculara a Tratamentul edemului pulmonar acut consta in: A) administrarea intravenoasa repetata de morfina B) administrarea oxigenului 100% C) administrarea intravenoasa a diureticelor de ansa D) aport lichidian parental important E) administrarea de dopamina sau dobutamina abce END INSUFICIENTA CARDIACA Insuficienta renala acuta este un sindrom caracterizat prin: A) declin lent al filtrarii glomerulare(saptamani. saptamani) C) se modifica doar excretia tubulara renala D) perturbarea volumului de fluide extracelular E) retentia de deseuri azotate Azotemia prerenala se caracterizeaza prin: A)reversibilitate rapida dupa restabilirea fluxului sangvin renal B) conduce invariabil nspre IRA intrinseca C) poate complica hipovolemia.

anemie medie si leucocitoza de 47. Diagnosticul cel mai probabil este: A) policitemia rubra vera . trombocitoza de 540.000/mmc si o hemoglobina de 11.000/mmc. Hematologic se deceleaza trombocitopenie severa. Cel mai probabil diagnostic este: A)anemie megaloblastica B) leucemie acuta C) anemie aplastica D) anemie feripriva E) expunere recenta la radiatii ionizante * Un pacient de 55 de ani se prezinta pentru descoperirea accidentala cu ocazia unui consult cardiologic a unei splenomegalii moderate.8 g/dl. iar hematologic prezinta leucocitoza de 78. astenie.Complicatiile IRA includ: A) Hiperpotasemia B) Hipofosfatemia C) Poliglobulia D) Acidoza metabolica E) Anemia megaloblastica La pacientii cu risc crescut de nefropatie urica acuta sunt utile: A) Diureza acida B) Allopurinol C) Probenecid D) Diureza alcalina E) Furosemid Indicatii pentru dializa in insuficienta renala acuta A) manifestari clinice ale uremiei B) presiune venos centrala intre 8-10 cm apa C) hiperpotasemie sau acidoza metabolica severa rezistenta la masurile conservative D) Diureza:150-200ml/24h E) creatinina serica 6 mg/dl In pericardita uremica este indicat A) tratamentul prin dializa B) administrarea anticoagulantelor C) evitarea anticoagulantelor D) administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene E) tratamentul antibiotic * Anemia din insuficienta renala cronica este produsa preponderent prin : A) hemoliza B) diminuarea sintezei de eritropoetina C) deficit de fier D) deficit de vitamina B12 E) hiperparatiroidism secundar Intr-o leucemie acuta mieloida. examinarea hematologic poate reg si: A) leucocitoza B) leucopenie C) anemie D) trombocitopenie E) plasmocitoza * O pacienta de 30 de ani se prezinta cu istoric recent de epistaxis si menometroragii.000/mmc.

astenie. 2% promielocite.000/mmc si anemie cu Hb=9. pentru care s-a automedicat cu antibiotic per os.000/mmc si anemie usoara cu Hb= 10. cu febra. Care este cea mai potrivita si importanta abordare diagnostica dintre cele de mai jos: A) citologie medulara B) VSH C) imunofenotiparea leucocitelor D) fosfataza alcalina leucocitara E) proteina C reactiva Care sunt posibilitatile de evolutie naturala a unei leucemii granulocitare cronice: A) transformare in leucemie acuta B) transformare in leucemie limfoida cronica C) transformare in policitemia vera D) pierderea cromosomului filadelfia si virarea spre metaplazie mieloida cu mielofibroza E) transformare in faza accelerata a bolii Care dintre urmatoarele sunt prezentari clinice uzuale ale pacientilor cu leucemie acuta mieloblastica? A) sindrom anemic B) sindrom hemoragipar C) sindrom colestatic D) semne de sfera neurologica E) sindrom infectios * Un pacient de 38 de ani se prezinta dupa decelarea pe o hemograma de rutina a urmatorului aspect hematologic: leucocitoza 28. Diagnosticul acestui pacient este: A) leucemie acuta mieloblastica B) leucemie promielocitara C) trombocitemie esentiala D) leucemie granulocitara cronica E) policitemia rubra vera Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia acuta mieloblastica: A) majoritatea pacientilor sunt trombocitopenici la prezentare B) poate exista disfunctie granulocitara chiar si la pacientii cu leucocitoza C) in periferie se regasesc frecvent plasmocite D) leucocitele pot fi scazute sau crescute in numar E) frecvent hemogobina este crescuta Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia granulocitara cronica: A) majoritatea pacientilor sunt trombocitopenici la prezentare B) este asociata cu prezenta cromosomului Philadelphia C) frecvent exista splenomegalie D) frecvent exista afectarea sistemului nervos central E) neuropatia periferica este prezenta in peste 50% din cazuri la diagnostic Dintre formele anatomo-clinice ale litiazei veziculare fac parte urmatoarele: A) forma migrenoasa B) forma febrila pura .B) leucemie acuta mieloida C) leucemie granulocitara cronica D) leucemie acuta limfoida E) metaplazie mieloida cu mielofibroza * Un pacient de 30 de ani se prezinta cu un istoric recent de episoade infectioase de sfera ORL repetate.5 g/dl în formula leucocitara deviere la stanga cu 2% mielocite. Hematologic leucocitoza de 24. 1% mieloblasti. trombociti in limite normale la 400.8g/dl.000/mmc.000/mmc cu trombocitoza 560. Se practica examen citogenetic. care arata o translocatie t(9:22) (cromosom Philadelphia).

C) forma pseudoneoplazica D) forma pseudoulceroasa E) forma casectizanta Complicatiile fistulare si perforative ale litiazei veziculare sunt: A) hidropsul vezicular B) vezicula de portelan C) ileusul biliar D) fistula bilio-cutanata E) peritonita biliara Criteriile pentru selectia pacientilor cu litiaza veziculara cu indicatie pentru litotritie extracorporeala sunt: A) calcul unic < 3 cm B) cistic liber C) bila infectata D) vezicula calcara E) absenta complicatiilor biliare Metodele neablative utilizate in tratamentul litiazei veziculare sunt: A) colecistectomia laparoscopica B) litotritia extracorporeala C) colecistectomia pe cale clasica D) disolutia chimica E) litotritia percutana Colangiografia peroperatorie este obligatorie in cursul interventiilor pentru litiaza veziculara in urmatoarele circumstante : A) diametrul caii biliare > 10 mm B) calculi veziculari cu diametrul < 5 mm C) colesteroloza veziculara D) cistic larg (diam > 2 mm) E) vezicula de portelan Calculii coledocieni autohtoni au urmatoarele caracteristici: A) sunt fatetati B) sunt sfaramiciosi C) au forma cilindrica D) au culoare alba E) sunt compusi preponderent din colesterina Triada Charcot-Villard se caracterizeaza prin: A) febra B) semnul lui Courvoisier-Terrier C) icter D) ileus biliar E) durere Formele disimulate ale litiazei coledociene sunt: A) forma cu icter izolat B) litiaza coledociana cu angiocolita acuta C) forma dispeptica D) forma casectizanta E) forma dureroasa pura Contraindicatiile colangiografiei intravenoase sunt: A) intoleranta la iod B) creatinina > 2 mg% .

C) bilirubinemia > 3 mg% D) prezenta unei hiperfunctii tiroidiene E) ASAT > 100 UI Contraindicatiile ERCP sunt: A) stenoza esofagiana B) prezenta ascitei C) stenoze colonice D) anastomoza coledoco-duodenala E) pseudochisturi pancreatice * Care din urmatoarele masuri de metafilaxie este specifica litiazei oxalice A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati C) Administrarea de vitamina B6 D) Alcalinizare urinara E) Administrarea de D-penicilamina * Care dintre urmatoarele tipuri de calculi este radiotransparent ? A) Fosfat de calciu B) Oxalat de calciu C) Fosfat amoniaco-magnezian D) Cistina E) Xantina * Varful de incidenta al bolii litiazice sub raportul varstei este: A) 10-20 de ani B) 20-40 de ani C) 40-50 de ani D) sub 10 ani E) peste 70 ani * In anuria obstructiva pacientul prezinta A) Vezica de lupta B) Vezica multidiverticulara C) Vezica hiperspastica D) Vezica goala ( uscata ) E) Glob vezical * Terapia de prima linie pentru calculii cu diametru < 2 cm este reprezentata de A) Litotritie extracorporeala B) Nefrolitotomie percutana C) Chirurgie deschisa D) Dizolvare medicamentoasa E) Cura de diureza Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei urinare sunt A) Calculi renali cu diametru maxim de 2-3 cm B) Calculi ureterali lombari si pelvini C) Calculi vezicali D) Calculi coraliformi E) Calculi mari cu diametru peste 3 cm Contraindicatiile absolute ale ESWL sunt A) Asocierea insuficientei renale B) Tulburarile echilibrului fluido-coagulant C) Graviditatea

D) Pielonefrita acuta E) Tuberculoza Indicatiile chirurgiei deschise sunt urmatoarele A) Litiaza coraliforma dispusa preponderent in calice B) La pacienti cu diabet zaharat C) Litiaza renala pe rinichi in ectopie pelvina sau incrucisata D) La pacienti pediatrici E) Litiaza renala cu rinichi compromis morfofunctional Teoriile privitoare la locul de formare a calculilor urinari sunt A) Teoria lui Randall B) Teoria genetica C) Teoria lui Carr D) Teoria litiazei intranefronale E) Teoria gravitationala Urografia intravenoasa cu cliseu mictional si postmictional este A) Utila in cazul calculilor radioopaci B) Utila in cazul calculilor radiotransparenti C) Test morfo-functional D) Test pur morfologic E) Test pur functional Metafilaxia specifica in litiaza calcica se realizeaza prin: A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati C) Administrare de vit B6 D) Administrare de pirofosfati E) Administrare de D-penicilamina * Din totalul cazurilor de lupus eritematos sistemic ce procent este reprezentat de femei? A) 10 B) 30 C) 50 D) 70 E) 90 Urm toarele manifest ri clinice cutanate apar in lupusului eritematos sistemic A) rash malar B) rash discoid C) alopecie D) hirsutism E) fotosensibilitate Care din urm toarele manifest ri clinice hematologice se întâlnesc în lupusul eritematos sistemic? A) anemia B) leucopenia C) trombocitopenia D) trombocitoza E) policitemia Urm toarele afec iuni fac parte din criteriile din 1982 pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic: A) rash malar B) fotosensibilitate C) alopecia D) artrita eroziv

E) ulcera ii orale * Cea mai frecvent manifestare a lupusului cardiac este: A) endocardita B) miocardita C) pericardita D) coronarita E) valvulopatia În lupusul eritematos sistemic leziunile active reversibile asociate cu risc crescut de progresie c tre insuficien a renal cuprind: A) scleroza glomerular B) necroza glomerular C) semilunele fibroase D) trombii hialini E) vasculita necrozant

În lupusul eritematos sistemic modific rile ireversibile pu in probabil s r spund la imunosupresie i asociate extrem de frecvent cu insuficien a renal cuprind: A) scleroza glomerular B) necroza glomerular C) semilunele fibroase D) trombii hialini E) vasculita necrozant * Manifest rile severe cu poten ial letal ale LES i care r spund la imunosupresoare trebuie tratate: A) cu citostatice B) cu mineralocorticoizi în doze mari (5mg/kg pe zi) C) cu glucocorticoizi în doze mari (1-2 mg/kg pe zi) D) cu antibiotice în doze mari E) cu mineralocorticoizi în doze moderate (2mg/kg pe zi) Efectele adverse nedorite ale agen ilor citotoxici folosi i în tratamentul LES cuprind: A) supresia m duvei osoase B) alopecie C) infec ii cu germeni oportuni ti D) insuficien testicular E) insuficien ovarian * Dintre agen ii citotoxici utiliza i în tratamentul LES cel mai pu in toxic medicament este: A) clorambucilul B) ciclofosfamida C) hidroclorotiazida D) azatioprina E) cloramfenicolul Necesarul caloric al copilului, depinde de varsta acestuia si trebuie sa asigure: A) nevoile pentru metabolismul bazal si pentru activitatea fizica B) necesarul de crestere C) mentinerea balantei hidrice D) actiunea dinamic specifica E) mentinerea echilibrului termic La varsta mica, regimul alimentar hipoproteic se soldeaza cu: A) acidoza si cresterea valorilor ureei B) edeme hipoproteice

dar si pentru ca: A) este unica sursa de galactoza B) favorizeaza metabolizarea calciului si a fosforului C) este fermentata de flora intestinala asigurand un pH intestinal acid D) favorizeaza dezvoltarea bacteriilor proteolitice E) asigura pH-ul alcalin al scaunelor Exista unele conditii patologice care pot intarzia aparitia secretiei lactate a mamei (lactogeneza intarziata).C) aparitia alergiei la proteina laptelui de vaca D) malnutritie de tip kwashiorkor E) scaderea adezivitatii plachetare Lactoza este principalul glucid al laptelui de mama. Ea este importanta nu numai pentru aportul sau energetic. Ele au ca metoda de preparare: . Aceasta este: A) macronutrientul major al laptelui de mama B) un important factor de protectie antiinfectioasa C) un aminoacid cu rol important in dezvoltarea creierului D) un element important in procesul de conjugare a sarurilor biliare E) un factor nutritiv care apartine grupului oligozaharidelor Formulele de start utilizate in alimentatia sugarilor sunt: A) formule adaptate avand ca sursa de proteine laptele de vaca B) formule speciale recomandate prematurilor C) administrate de la nastere pana la varsta de 4-6 luni D) folosite in asociere cu alimentele de diversificare E) folosite in alimentatia sugarilor cu intoleranta la lactoza Formulele de lapte pentru prematuri sunt adaptate nevoilor speciale ale acestora. Ele se caracterizeaza prin: A) continut de proteine mai ridicat decat in formulele standard B) proteinele sunt reprezentate in cea mai mare parte de cazeina C) cantitate mai redusa de calciu si fosfor comparativ cu formulele standard D) grasimile reprezentate in procent de 50% de MCT E) nu contin lactoza Formulele din lapte de vaca fara lactoza sunt: A) considerate aliment-medicament B) indicate la sugarii care au intoleranta la lactoza dupa o infectie digestiva C) folosite ca aliment de baza in alimentatia sugarului D) indicate in alimentatia prematurului E) recomandate dupa varsta de 4 luni * Galbenusul de ou fiert tare poate fi administrat sugarului: A) de la varsta de 4 luni B) dupa varsta de 8 luni C) dupa varsta de 6 luni D) dupa varsta de 1 an E) nu se da la sugar deoarece poate produce alergie Formulele de lapte sub forma de pulbere sunt cele mai utilizate in alimentatia sugarilor. Acestea includ: A) alimentatia dezechilibrata a mamei B) retentia de placenta C) operatia cezariana D) diabetul matern E) stresul din timpul nasterii Laptele matern este un aliment bogat in taurina.

pentru majoritatea formulelor B) fierbere 5 minute dupa resuspendare in apa C) metoda instant. cu dureri în fosa iliac stâng D) distensia abdominal este simetric E) radiologic se evidentiaz o imagine hidroaeric în omega Obiectivele tratamentului ocluziei intestinale cuprind: . usor cianotic . plin cu lichide si gaze B) deasupra obstacolului ansa este contractat . spastic C) la nivelul obstacolului ansa este întotdeauna contractat D) sub obstacol ansele sunt dilatate reflex E) obstacolele endoluminale nu modific aspectul ansei Tabloul clinic al ocluziilor mecanice este caracterizat de: A) debutul este brusc în ocluziile prin strangulare B) debutul poate fi precedat de colici abdominale.A) o lingurita-masura la 30 ml apa. crize de subocluzie C) meteorismul abdominal lipseste în ocluziile înalte D) ascita se instaleaza numai în ocluziile functionale E) durerea poate s lipseasc Diagnosticul ocluziilor mecanice se face pe baza: A) întreruperii tranzitului intestinal B) prezentei ascitei masive C) distensiei abdominale si a v rs turilor D) imaginilor hidroaerice la radiografia abdominal E) antecedentelor patologice ale bolnavului În ocluzia colonului: A) v rs turile apar de la început B) oprirea tranzitului intestinal apare de la început C) cea mai frecvent cauz sunt tumorile maligne D) distensia abdominal este mai intens pe flancuri E) starea general se deterioreaz rapid Despre ileusul biliar sunt adev rate urm toarele afirmatii: A) este determinat de un calcul vezicular ce p trunde în tubul digestiv printr-o fistul coledocoduodenal B) este determinat de o colic biliar C) este cunoscut sub denumirea de sindrom Koenig D) de cele mai multe ori este asimptomatic E) în cazul opririi calculului la nivel duodenal. prin dizolvare in apa fiarta si racita D) adaus de zahar (5%) dupa resuspendarea in apa E) dizolvarea in decoct de orez dupa varsta de 2 saptamani * Ocluzia intestinal prin strangulare se caracterizeaz prin: A) evolutie lent B) tablou clinic estompat C) întreruperea tranzitului intestinal si tulbur ri de vascularizatie în teritoriul afectat D) v rs turile pot lipsi sau apar tardiv E) nu necesit interventie chirurgical de urgent * Aspectul morfopatologic al ansei intestinale în ocluzia mecanic este: A) deasupra obstacolului ansa este destins . poart numele de sindrom Bouveret Urm toarele afirmatii despre volvulusul sigmoidian sunt adev rate: A) poate fi asimptomatic B) este cel mai frecvent tip de volvulus intestinal C) debutul este brusc.

în primele 3-6 ore C) irigografia poate fi si o metod terapeutic în caz de volvulare sigmoidian D) ecografia este prohibit E) imagini hidroaerice mari. rare. indiferent de starea bolnavului Atitudinea practic în fata bolnavului cu ocluzie cuprinde: A) internarea pe sectia de interne pentru precizarea diagnosticului B) instalarea unei sonde de aspiratie nazo-gastric C) administrarea de cardiotonice D) instalarea unei sonde uretrovezicale pentru monitorizarea diurezei E) intubatia oro-traheal pentru prevenirea aspiratiei Sunt adev rate urm toarele afirmatii despre explor rile paraclinice în ocluzii: A) probele de laborator sunt caracteristice si pun diagnosticul B) radiografia abdominal simpl poate indica si locul ocluziei.A) evitarea interventiei chirurgicale datorit gravit tii bolii B) reechilibrarea bolnavului C) decompresia bolnavului D) profilaxia recidivelor E) interventia chirurgical imediat . cu diametrul vertical mare sunt specifice ocluziei colonului Care sunt factorii incriminati in etiologia pancreatitei acute? A) hiperlipemia familiala B) colangiografia endoscopica retrograda (ERCP) C) consumul de alcool D) enterocolitele virale E) litiaza biliara Care sunt mecanismele fiziopatologice presupuse a declansa procesul de pancreatita acuta A) hipergastrinemie si hipersecretie acid clorhidrica B) pasajul calculilor biliari prin tractul biliar C) refluxul duodenogastric D) spasmul oddian cu eliberare de secretina si stimulare secretie pancreatica in duct inchis E) hipervascozitatea secretiei pancreatice prin precipitate proteice intracanaliculare determinate de consumul de alcool Care sunt formele morfopatologice de pancreatita acuta? A) forma flegmonoasa B) forma edematoasa C) forma necroticohemoragica D) forma gangrenoasa E) forma distructiva In tabloul clinic al pancreatitei acute se pot regasi urmatoarele simptome si semne clinice A) durere epigastrica la care se asociaza semne de iritatie peritoneala difuza B) ileus si distensie abdominala C) semnul Virchow Troisier pozitiv D) aparare musculara epigastrica E) echimoze in flancuri * Care dintre urmatoarele investigatii paraclinice utile in diagnosticul pancreatitei acute poate sa ofere si posibilitatea efectuarii unui gest terapeutic cu caracter etiopatogenetic A) ecografia abdominala B) computer-tomografia abdominala cu substanta de contrast C) radiografia abdominala simpla D) colangio-pancreatografia retrograda endoscopica E) rezonanta magnetica nucleara .

peridurala sau epidurala Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta indicatie pentru tratamentul chirurgical al pancreatitei acute? A) oprirea evolutiei pancreatitei acute prin decapsulare pancreatica B) constituirea necrozelor pancreatice infectate evocate de semnele clinice (semne abdominale acute si sindrom infectios) C) foraj pancreatic pentru reducerea presiunii intracanaliculare D) reducerea efectelor pancreatitei acute prin drenaj peripancreatic preventiv E) confirmare prin punctie ghidata CT (computer tomografie) ca necroza pancreatica este infectata Clasificarea etiopatogenetic a peritonitelor acute difuze cuprinde: A) Peritonite primare B) Peritonite secundare C) Peritonite ter iare D) Peritonite cronice E) Abcese intraabdominale Peritonitele primare sunt: A) datorate distrugerii tractului intestinal B) infec ii bacteriene difuze C) includ peritonita tuberculoas D) cele mai frecvente forme de peritonit E) infectii iatrogene * Sindromul peritoneal comun în peritonitele acute are ca element esen ial: A) durerea B) disfunc ia renal .* Care este interventia chirurgicala de referinta la pacientii cu pancreatita acuta necrotica? A) necrozectomia B) duodenopancreatectomie cefalica C) rezectia segmentului pancreatic modificat inflamator cu inchiderea bontului pancreatic proximal si pancreaticojejunostomie la nivelul bontului pancreatic distal D) pancreatectomie caudala E) pancreatectomie totala Care dintre urmatorii parametrii sunt iregistrati în scorul Ranson la internare la un pacient cu pancreatita acuta alcoolica? A) PaO2 < 60 mmHg B) leucocite > 16 000 mm2 C) ASAT > 6 x N (>250 UI/l) D) calcemie < 8 mg/dl E) deficit de baze > 4 mEg/l Care sunt complicatiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute? A) abcesul pancreatic B) sechestrul pancreatic C) infarctul pancreatic D) pleurezia bazala dreapta E) pseudochistul pancreatic Care dintre urmatoarele gesturi terapeutice fac parte din protocolul de tratament non-chirurgical al pancreatitei acute? A) administrare de secretina B) aerosoli cu substante b-blocante C) restabilirea rapida si mentinerea volumului lichidului intravascular D) oxigenoterapie E) analgezie adecvata conventionala.

C) oprirea tranzitului pentru materii i gaze D) contractura abdominal E) v rs turile Semnul Blumberg în peritonitele acute este: A) specific peritonitelor acute B) producerea durerii prin decompresia brusc a peretelui abdominal C) tradus prin lini tea abdominal D) dispari ia matit ii prehepatice E) prezent i în inflama ia intestinului Examenul radiografic simplu în ortostatism al abdomenului în peritonita acut difuz poate eviden ia: A) pneumoperitoneu B) distensia anselor intestinale sub iri C) tergerea umbrei psoasului D) imaginea clasic aeric . interhepato-diafragmatic E) edemul peretelui abdominal Peritonita secundara în apendicita acut imbrac trei forme: A) peritonita apendicular în trei timpi B) peritonita bacterian spontan C) peritonita aseptic D) peritonita acut purulent d emblée E) peritonita în doi timpi Prezen a peritonitei postoperatorii este afirmat de: A) examenul radiologic simplu B) examenul ecografic C) CT i punc ia dirijat D) endoscopia digestive superioar E) durere Diagnosticul diferen ial al peritonitelor acute difuze se face cu: A) abdomenul acut chirurgical B) falsul abdomen acut medical C) abdomenul acut medical D) sarcina E) tumori cerebrale cu manifestari digestive Tratamentul chirurgical al peritonitelor acute: A) urm re te eliminarea sursei de contaminare B) faciliteaz antibioterapia local intraperitoneal C) urm re te reducerea contamin rii D) realizeaz tratarea infec iei reziduale i prevenirea recuren ei infec iei E) este indicat în toate formele de peritonit Investiga iile imagistice folosite în diagnosticarea peritonitelor acute localizate sunt: A) investiga iile izotopice cu Techne iu B) arteriografia selectiv C) endoscopia digestiv superioara D) examenul radiologic baritat E) ecografia PNEUMONII Printre pneumoniile aparute in mod tipic in urma inhalarii de aerosoli infectiosi se numara: A) Febra Q B) Gripa .

Streptococcus pneumoniae. Mycobacterium tuberculosis. CMV!!!) D) Gripa. infectia cu Mycoplasma se transmite greu in comunitate D) Psitacoza provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae E) Gripa provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae F) Pneumonia cu Legionella provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae ce Care dintre urmatoarele asocieri intre defectele specifice ale imunitatii gazdei si agentii patogeni pulmonari sunt adevarate: A) Pacientii cu hipogamaglobulinemie severa au risc de infectii cu bacterii incapsulate B) Neutropenia severa creste riscul pentru infectia cu Pseudomonas aeruginosa si Staphylococcus aureus C) Neutropenia tranzitorie creste riscul pentru pneumonia cu Aspergillus (INDELUNGATA) D) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 1000/mm3 expune la risc pentru Mycobacterium tuberculosis (<500!!!) E) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 200/mm3 expune la risc pentru Pneumocystis carinii abe Urmatoarele afirmatii legate de tabloul clinic al pneumoniilor comunitare sunt adevarate: A) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut brusc. mielita transversa) ade Pneumoniile virale primare: A) Sunt de obicei caracterizate printr-un tablou clinic atipic B) Pot fi date de: virusul gripal. Pseudomonas aeruginosa. tuse seaca si anomalii pe radiografia toracica C) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut gradat si predominanta simptomelor extrapulmonare D) Pneumonia atipica se caracterizeaza prin debut gradat. Streptococcus pneumoniae. anemie hemolitica sau manifestari neurologice (meningita buloasa.C) Pneumonia cu S. Moraxella catarrhalis. virusul rujeolic sau virusul varicelozosterian C) La pacientii imunocompromisi sunt date de adenovirusuri (NU. anaerobi orali. encefalita. sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A) Din cauza unei incubatii scurte (2-3 zile) si a unei transmisibilitati mari. tuse productiva cu sputa purulenta si semne de condensare pulmonara B) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin cefalee. Moraxella catarrhalis E) Infectii HIV-asociate: Pneumocystis carinii. cu febra. Pseudomonas aeruginosa C) In mediu spitalicesc: Staphylococcus aureus. predominanta simptomelor extrapulmonare si anomalii pe radiografia toracica E) Pneumonia cu Mycoplasma se poate complica cu eritem multiform. rujeola si varicela predispun la pneumonii bacteriene secundare E) Infectia cu citomegalovirus da frecvent pneumonii primare la pacienti imunocompetenti (DEPR) abd . tuse seaca. infectia cu Mycoplasma se B) transmite rapid in comunitate C) Din cauza unei incubatii lungi (2-3 saptamani) si a unei transmisibilitati relative reduse. Staphylococcus aureus B) In mediu social: Mycoplasma pneumoniae.aureus D) Psitacoza E) Tuberculoza abde Agentii patogeni microbieni care produc pneumonii sunt: A) In mediu social: Chlamydia pneumoniae. virusul respirator sincitial. Streptococcus pneumoniae ace Din punct de vedere al epidemiologiei pneumoniilor. mialgii. anaerobi orali D) In mediu spitalicesc: Haemophilus influenzae.

Mycobacterium tuberculosis C) Pneumocystis carinii se numara printre posibilele cauze de cavitatie pulmonara D) Abcesele anaerobe sunt situate in segmentele pulmonare superioare (INF) E) Cavitatia pulmonara este data cel mai adesea de Mycoplasma pneumoniae. ampicilina sau amoxicilina raman de electie in cazul pneumoniilor atipice la pacientii tineri fara boli preexistente (TIPICE) bcd Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul pneumoniei comunitare la pacientii spitalizati sunt adevarate: A) Ceftriaxona sau cefotaximul pot fi eficiente in tratamentul pneumoniilor pneumococice cand CMI a penicilinei este 1 g/ml iar cele ale ceftriaxonei si cefotaximului sunt 2 g/ml B) Doze mari de penicilina G (10-20 milioane UI/zi) sau ampicilina (2g la 6 ore) sunt alternative de tratament in pneumoniile cu pneumococi cu rezistenta intermediara la penicilina C) In pneumonia cu pneumococ cu rezistenta inalta la penicilina terapia va include vancomicina in doza de 1g la 6 ore iv (12h!!!) D) Pneumonia cu Legionella trebuie tratata cu ampicilina 1g la 6 ore per os timp de 3 saptamani (ERITROMICINA) E) Tratamentul empiric in suspiciunea de pneumonie cu Pneumocystis carinii consta din trimetoprim-sulfametoxazol sau pentamidina abe END PNEUMONII * Semnul Hegar în cadrul informa iilor ob inute prin tu eu vaginal combinat se traduce prin: A) Mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col B) Înmuierea istmului uterin C) Consisten a p stoas a corpului uterin D) Dezvoltarea mai accentuat a unui corn uterin E) Umplerea fundurilor de sac vaginal de c tre corpul uterin * Semnul Budin-Noble const în: A) Umplerea fundurilor de sac vaginale de c tre corpul uterin B) Mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col C) Consisten a p stoas a uterului gravid ce scap cu greu din mâna examinatorului D) Consisten a p stoas a uterului gravid ce poate fi deprimat cu u urin E) Înmuierea istmului uterin * Semnul Mc-Donald (al balamalei ) const în urm toarea modificare: A) Mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col B) Înmuierea istmului uterin C) Mobilitatea diminuat a corpului uterin fa de istm/col . Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae ab Printre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie se numara: A) Febra > 38ºC B) Leucocitoza > 12000 leucocite/mm3 C) Tahipneea > 30 respiratii/minut D) Varsta >65 ani E) Tahicardia > 140 batai/minut cde Urmatoarele afirmatii legate de terapia antibiotica empirica in pneumoniile comunitare tratate ambulator sunt adevarate: A) In pneumonia tipica la adultii tineri fara comorbiditati se recomanda amoxicilina+clavulanat B) In pneumonia tipica la adultii cu afectiuni respiratorii preexistente se poate folosi amoxicilina+clavulanat C) Doxiciclina si eritromicina pot fi folosite la pacientii tineri cu tablou clinic de pneumonie atipica D) Eritromicina este antibioticul de electie pentru legioneloze E) Penicilina. Staphylococcus aureus. bacilli aerobi gram-negativi.Aspectul radiolografiei pulmonare poate fi sugestiv pentru etiologia pneumoniilor dupa cum urmeaza: A) Pneumocystis carinii determina o distributie difuza a leziunilor pulmonare B) Necroza tesutului si cavitatia pot fi date de anaerobi orali.

de simfiza pubian E) la 2 laturi de deget deasupra ombilicului Examenul obstetrical efectuat cu ocazia consulta iilor periodice din cursul sarcinii const în: A) Palparea transabdominal a uterului gravid B) Ascultarea bat ilor cordului fetal dup luna a-5-a C) Examinarea cu valvele pentru depistarea unor leziuni ale colului D) Examen ecografic cu m surarea parametrilor morfometrici fetali E) Tu eu vaginal cu precizarea st rii colului Urm toarele recomand ri privind igiena sarcinii sunt corecte: A) Purtarea jartierelor i a centurilor abdominale B) Evitarea exceselor alimentare C) Suprimarea tutunului i alcoolului D) Evitarea muncii în ture de noapte E) Utilizarea unei îmbr c min i comode i înc l minte cu tocuri joase. ritmice B) Caracter pendular ( ritm embriocardic) C) Au frecven cuprins între 120-160/min. sub apendicele xifoid C) La ½ distan ombilic apendice xifoid D) la 33 cm. D) Sunt sincrone cu pulsul matern E) Au durat i intensitate egale În cadrul m sur rii pelvimetriei externe a bazinului obstetrical.D) Consisten a p stoas a corpului uterin E) Dezvoltarea mai accentuat a unui corn uterin. B) Contrac ii uterine dureroase C) Sânger ri uterine D) Pierderi de lichid amniotic E) Edeme importante Urm toarele caractere ale b t ilor cordului fetal sunt adev rate: A) Regulate. fundul uterului gravid se palpeaz : A) La nivelul apendicelui xifoid B) La 2 cm. Urm toarele semne necesit de urgen consult de specialitate în cazul unei sarcini: A) Hiperpigmentarea areolei mamare i liniei albe abdominale. la locul nida iei La termen. E) 24 cm. diametrul antero-posterior m soar : A) Distan a între punctele cele mai îndep rtate ale crestelor iliace B) Distan a între cele dou spine iliace anterosuperioare C) Distan a între fa a anterioar a simfizei pubiene i vârful apofizei spinoase a vertebrei 5 lombare D) 20 cm. Ecografia în trimestrul II i III de sarcin poate aprecia vârsta gesta ional prin urm torii parametrii: A) Diametrul biparietal B) Circumferin a cranian C) Circumferin a abdominal D) Lungimea cranio-caudal E) Lungimea femurului Sindromul raspunsului inflamator sistemic are urmatoarele caracteristici: A) Poate avea etiologie infectioasa B) Poate avea o etiologie noninfectioasa C) Temperatura poate fi sub 36 C D) Frecventa respiratorie este sub 20 respiratii/minut .

000 /mm3 apar in CID B) Majoritatea diabeticilor cu sepsis dezvolta hipoglicemie C) Semnele neurologice de focar sunt comune D) In sepsis apare acidoza metabolica E) Oliguria este frecvent intalnita * Ce este fals despre hemoculturi: A) Se recolteaza cel putin 2 flacoane de sange de cate 10 ml fiecare B) Se recolteaza din vene diferite C) Hemoculturile negative infirma sepsisul D) Hemocultura evidentiaza si fungii E) Hemoculturile cu Stafilococ aureus sunt pozitive pana in 48 ore Tratamentul antibiotic in sepsis presupune: A) Asteptarea rezultatelor culturilor efectuate B) Administrarea empirica a antibioticelor care sa fie eficiente pe bacterii gram positive si gram negative C) Administrarea in dozele maxime recomandate D) Durata tratamentului sa nu fie mai lunga de 7 zile E) Administrarea intravenoasa * La pacientii splenectomizati alergici la betalactamine se utilizeaza : A) Ceftriaxona B) Cefotaxima C) Gentamicina D) Clindamicina E) Vancomicina plus ciprofloxacina * Indepartarea sursei de infectie (in sepsis): A) Este recomandata dupa terminarea tratamentului antibiotic B) Este esentiala C) Se realizeaza doar la pacientii la care evolutia se agraveaza sub tratament antibiotic D) Implica indepartarea cateterelor intravenoase doar dupa dovedirea infectarii lor .000/mm3 * Procentul de hemoculturi pozitive in sepsisul sever este : A)80% B) 20-40% C) 75% D)90% E) 10% Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu germeni gram pozitivi sunt: A) Bolile limfoproliferative B) Arsurile C) Cateterisme vasculare D) Ciroza hepatica E) Prezenta dispozitivelor mecanice * Care dintre urmatoarele bacterii determina sepsis insotit de purpura cutanata : A) Pseudomonas aeruginosa B) Streptococcus pyogenes C) Neisseria meningitidis D) E.E) Numarul leucocitelor este sub 10. Coli E) Streptococcus pneumoniae Care dintre urmatoarele afirmatii despre sepsis nu sunt corecte: A) Valorile trombocitelor sub 50.

urm toarele sunt adev rate: A) B) C) D) E) fractura este cea mai serioas complica ie a afect rii coloanei vertebrale sindromul de coad de cal este o complica ie frecvent a spondilitei anchilozante coloana cervical este cel mai des interesat . eroziunile apar ini ial la nivelul cartilajului sacrat E) artrita periferic se caracterizeaz morfopatologic prin vilozit i sinoviale exuberante i depozite de fibrin Care dintre urm toarele afirma ii legate de manifest rile extraarticulare din spondilita anchilozant sunt adevarate? B) 5-10% din pacien ii cu spondilita anchilozant au inflama ie la nivelul colonului sau ileonului C) de obicei atacul de uveit este unic D) prevalen a insuficien ei aortice cre te odat cu progresia bolii E) nefropatia cu IgA are o frecven crescut în spondilita anchilozant F) uveita acut anterioar poate precede spondilita i este cea mai frecvent manifestare extraarticular a bolii Urm toarele enun uri legate de manifest rile clinice din spondilita anchilozant sunt adev rate: A) durerea lombar din spondilita anchilozant este mai intens pe parcursul zilei i nu apare în timpul nop ii B) durerea lombar joas inflamatorie este simptomul ini ial al bolii C) frecvent pacientul poate prezenta durere toracic la debut D) artrita articula iilor periferice este cel mai adesea asimetric E) semnele constitu ionale nu se întalnesc în spondilita anchilozant Care dintre urm toarele afirma ii legate de spondilita anchilozant sunt adev rate? A) B) C) D) E) sc derea mobilit ii coloanei vertebrale este datorat numai anchilozei debutul bolii în adolescen are ca i caracteristic afectarea mai sever a oldului testul Schöber semnific limitarea mobilit ii coloanei vertebrale în plan sagital în stadii precoce ale bolii.E) Se face in urosepsisul sever dupa 72 ore de tratament antibiotic Riscul de deces este influentat de: A) Socul septic B) Hemocultura pozitiva C) Boala de baza D) Insuficienta renala E) Infectia ineficient controlata Care dintre urm toarele afirma ii legate de spondilita anchilozant sunt adev rate: A) factorii genetici i factorii de mediu au un rol în patogenia bolii B) marea majoritate a adul ilor cu HLA B27 pozitiv au spondilit anchilozant C) spondilita anchilozant este puternic asociat cu bolile inflamatorii intestinale D) la nivelul articula iei sacroiliace. complica ia aparut fiind tetraplegia amiloidoza este frecvent întlnit în evolu ia spondilitei anchilozante prostatita are o inciden redus la b rba ii cu spondilit anchilozant Care dintre urm toarele afirma ii legate de artrita reactiv sunt adevarate? . examenul fizic poate fi normal la femei exist o prevalen crescut a anchilozei cervicale izolate i a artritelor periferice În leg tur cu complica iile spondilitei anchilozante.

B) Apare de obicei prin ac iunea perpendicular a agentului traumatic pe planul muscular. conjunctivit i uretrit B) În inducerea artritei reactive este frecvent implicat streptococul beta hemolitic C) Boala apare mai frecvent la grupul de vârst 60-70 ani D) La pacien ii cu artrit reactiv postenteric s-au descris modific ri inflamatorii la nivelul colonului i ileonului mai frecvent decât la cei cu cu artrit reactiv postvenerian E) Dintre cele patru specii de Shigella. E) Tratamentul revarsatelor mici const în punc ie evacuatorie i pansament compresiv. D) Clinic poate s apar un fals tablou de iritatie peritoneal . f r interesarea peritoneului. f r interesarea peritoneului. Din punct de vedere etiopatogenic pl gile abdominale pot fi : A) Penetrante. sacroiliita este mai frecvent asimetric Care dintre urm toarele enun uri legate de artritele reactive sunt adev rate? A) Artrita gonococic este o form de artrit reactiv B) Exista diferen e semnificative care transeaz u or diagnosticul între artrita reactiv i artropatia psoriazic . D) Penetrante simple. Salmonella sau Chlamidia E) Aspirarea lichidului sinovial pentru a exclude diagnosticul de artrit indus de microcristale este nefolositoare Urm toarele afirma ii despre manifest rile clinice din artritele reactive sunt false: A) În majoritatea cazurilor exist o infec ie cu 1-4 s pt mâni anterior debutului simptomelor bolii reactive B) Un semn distinctiv al artritei reactive este degetul în cârn cior C) De obicei artrita este simetric i intereseaz în special articula iile mici ale mâinilor D) Durerea lombar din artritele reactive are caracteristicile durerii inflamatorii E) Foarte rar se descrie fasceita plantar ca manifestare a artritelor reactive În leg tur cu artritele reactive. f r interesarea peritoneului. C) Penetrante simple. C) Clinic se constat bombarea tegumentelor. Salmonella i Shigella C) Studiile pe animale de laborator au demonstrat c bacteriile de la nivelul intestinului sunt suficiente s induc inflama ia articular în rela ie cu antigenul de histocompatibilitate HLA B27 D) Serologic se poate demonstra o infec ie recent prin prezen a anticorpilor fa de Yersinia. cu interesarea peritoneului i a unuia sau a mai multor viscere. . Flexneri este cel mai frecvent implicat în cazurile de artrit reactiv Nota i afirma iile adevarate în leg tura cu artritele reactive: A) Artrita reactiv face parte din grupul artritelor septice B) În sinoviala pacien ilor cu artrita reactiv au fost eviden iate antigene de Chlamidia. dar când exist atât un punct de intrare cât i unul de ie ire.A) Sindromul Reiter este definit prin triada artrit . urm toarele sunt adev rate: A) Afectarea ocular este o manifestare extraarticular frecvent B) Histologic sunt u or de diferen iat leziunile tegumentare din artritele reactive de cele din psoriazis C) Modific rile unghiale apar frecvent în artritele reactive D) Cronicizarea apare mai rar în cazul artritelor induse de Yersinia E) Spre deosebire de spondilita anchilozant . fluctuen i echimoze cutanate. B) Nepenetrante. S. mai ales la debut C) Cei mai mul i pacien i beneficiaz de tratamentul cu antiinflamatorii nonsteroidiene D) La pacien ii cu artrit reactiv persistent sulfasalazina poate fi benefic E) Glucocorticoizii administra i intralezional în tendinite sau entezite nu au nici un beneficiu Rev rsatul serohematic Morel-Lavalle post-traumatic: A) Apare de obicei dup impactul tangen ial al agentului traumatic cu peretele abdominal. Yersinia.

la bolnavii cu stare general bun i hemodinamic stabil . D) Examenele radiologice în urgen sunt obligatorii la bolnavul ocat. Tipul II lezional se trateaz optim prin pancreatectomie distal cu sau f r splenectomie. febr . ruptur cu profunzime de 1-3 cm din parenchim. E) Reluarea hemoragiei poate fi favorizat de tuse. Tratamentul chirurgical al celor de tipul II impune în toate cazurile efectuarea splenectomiei. tahicardie. infiltra ii cu xilin i drenaj de vecinatate. C) Ecografia poate depista hemoperitoneul. Care din afirma iile referitoare la tratamentul leziunilor pancreatice sunt adevarate ? Tipul II i III lezional se trateaz prin hemostaz . sau chiar oc. B) Hemoragia secundar survine la 2-3 zile postoperator fiind consecin a necrozei hepatice i a infec iei. tendin la lipotimii. repetat la 6 ore. Tipul III se trateaz prin pancreatectomie total . A) B) C) D) E) Comitetul Asociatiei Americane a chirurgilor traumatologi clasifica traumatismele splinei astfel: A) Tipul I: hematom subcapsular peste 15% din suprafa . Care din afirma iile legate de explor rile paraclinice din traumatismele abdominale sunt adevarate ? A) Transaminazele. C) Hemobilia posttraumatic se caracterizeaz prin : icter. subfebrilit i. Care din afirma iile referitoare la traumatismele duodenale sunt adev rate ? A) Clinica este nespecific . E) Tomografia computerizat (CT) are o valoare absolut în explorarea spa iului retroperitoneal. . D) Substratul lezional al acestei forme clinice poate fi desprinderea secundar a cheagului ce obstrua o plag vascular de la nivelul pediculului sau juxtahilar. D) Tipul IV: ruptur profund cu interesarea vaselor hilare sau segmentare cu devascularizare a peste 25% din organ. cu semne clinice i de laborator concludente pentru o leziune visceral . Tipul IV . v rs tur . D) Hemoragiile digestive ce caracterizeaz hemobilia se exteriorizeaz doar prin hematemez . ruptur sub 10 cm din parenchim. B) Tipul II: hematom subcapsular ce intereseaz între 10-50% din suprafa . E) Hemoragiile digestive ce caracterizeaz hemobilia se exteriorizeaz prin melen sau hematemez . C) Radiografia abdominal simpl poate eviden ia pneumoperitoneul. când plaga parietal are un orificiu de intrare i unul de ie ire al agentului vulnerant. dar nu i leziunile organelor parenchimatoase. frison. E) Tipul V: smulgerea pediculului splenic. apoi bolnavul î i revine aproape complet.E) Nepenetrante în seton. cu lezare grav a blocului duodeno-pancreatic impune duodeno-pancreatectomia. prânz bogat. D) Tratamentul hematoamelor parietale consta în evacuare i efectuarea gastro-jejunostomiei. B) Paraclinic. nivelul amilazemiei crescut. v rs turi. Forma cu evolutie în doi timpi a traumatismelor splenice se caracterizeaz prin: A) Initial stare sincopala cu grea . C) În perioada de laten persist totu i o serie de semne clinice: un grad de paloare. explozia parenchimului. orienteaz spre o leziune pancreatic i/sau duodenal . Care dintre afirma iile privind complica iile traumatismelor hepatice este adevarat ? A) Hemoragia precoce apare imediat postoperator i tr deaza o coagulopatie de consum. E) Rupturile complete periampulare sunt tratate prin sutur i drenaj peritoneal. Dup ocul traumatic ini ial se adaug de regul sindromul de peritonit i/sau de hemoragie intern . colectiile închistate sau libere intraperitoneale. subicter. B) Perioada de laten dintre accidentul ini ial i reluarea hemoragiei dureaza întotdeauna 2-3 luni. B) Amilazemia i amilazuria sunt patognomonice pentru traumatismele pancreasului. lacticdehidrogenaza i G-6PD (gluco-6 fosfat dehidrogenaza) tr deaz distruc ii parenchimatoase f r a aduce preciz ri asupra organului lezat. C) Tipul III: hematom subcapsular peste 15 % din suprafa sau intraparenchimatos sub 5 cm în diametru. f r interesarea vaselor trabeculare.

MAJORIT CAZURILOR E) dup vindecare poate fi eviden iat printr-un mic nodul calcificat. B) Nu se întinde niciodat de la r d cina mezenterului la marginea intestinului. TUBERCULOZA Transmiterea infec iei cu M. B) La bolnavul în oc hemoragic. C) este localizat de obicei în segmentele inferioare ale lobilor inferiori APICALE SI POST D) se asociaz frecvent cu limfadenopatie hilar . radiografia toraco-abdominal este efectuat de rutin pentru a depista preoperator leziunile osoase concomitente. E) Tuberculina. B) Gradul de infec iozitate al cazului. D) Tomografia computerizat permite demarcarea specific între ficatul lezional i cel normal. poate genera necroza intestinal secundar . arteriografia este neap rat necesar pentru a se vizualiza sediul hemoragiei. Hematomul mezenteric: A) Se poate întinde de la r d cina mezenterului la marginea intestinului. în general al venelor.Care din afirma iile referitoare la explor rile paraclinice din traumatismele hepatice sunt adev rate ? A) Punc ia abdominal pozitiv este suficient pentru a indica o explorare chirurgical de urgen . ab Tuberculoza primar pulmonar : A) rezult ca urmare a reactiv rii unei infec ii ini iale cu bacili tuberculo i. cu sângerare masiv . C) Gradul de patogenitate al sursei.tuberculosis ca urmare a contactului cu un caz-surs de infec ie este influen at de urm torii factori: A) Intimitatea i durata contactului. E) Scintigrafia hepatic precizeaz întinderea i sediul intraparenchimatos sau subcapsular al hemoragiei. abd Riscul apari iei tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculo i cre te dac exist urm toarele boli asociate: A) limfoame B) silicoz C) astm bron ic D) obezitate E) insuficien renal cronic abe Diagnosticul de tuberculoz la pacien ii infecta i HIV poate fi dificil datorit : A) frecven ei crescute a frotiurilor din sput negative B) modific rilor radiologice atipice C) rezultatelor pozitive la intradermoreac ia la PPD (NEG) D) lipsei form rii granulomului clasic în stadiile ini iale (AVANSATE!) E) efectelor adverse u oare. D) Mediul în care are loc contactul. ce Tuberculoza postprimar : A) este cunoscut i sub numele de tuberculoz secundar B) rezult din reactivarea endogen a unei infec ii latente. C) În leziunile hepatice mari. COPII C) se localizeaz adesea în câmpurile pulmonare mijlocii i inferioare. D) se vindec rareori spontan. B) în zonele cu prevalen înalt a tuberculozei se întâlne te frecvent la adul i. E) Prin compresia vaselor mari. D) Poate fi fuzat secundar de la un hematom retroperitoneal sau poate fuza retroperitoneal. C) Localizarea la nivelul r d cinii mezenterului este grav prin interesarea ramurilor arteriale de calibru mare. cu dezechilibre hemodinamice.

abe Empiemul tuberculos: A) este o complica ie mai pu in frecvent a tuberculozei pulmonare B) poate duce la fibroz pleural sever . localiz rile extrapulmonare cel mai frecvent afectate de tuberculoz sunt: A) ganglionii limfatici B) pleura C) tractul digestiv D) mu chii E) tractul urogenital. C) poate apare printr-o fistul gangliobron ic .tuberculosis B) are sensibilitate i specificitate ridicat SLAB în diagnosticul tuberculozei active C) poate determina frecvent reac ii fals-negative la pacien ii imunocompeten i DEPR D) se coreleaz cu aspectul radiologic toracic E) poate determina reac ii pozitive la persoanele sensibilizate cu micobacterii netuberculoase. indiferent de intensitate nu produce raspuns. E) orice stimul. nepropagat. ab În ordinea frecven ei. BRONHOPLEURALA D) poate necesita drenaj pleural adjuvant chimioterapiei E) poate apare pe radiografia toracic sub aspectul de piopneumotorax cu nivel hidroaeric. b Care dintre urmatoarele medicamente sunt utilizate pentru tratamenul de urgenta al BAV? A) verapamil B) atropina C) isoproterenol D) propranolol E) nitroglicerina bc Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin: A) alungirea progresiva a intervalului PR B) lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi . produce raspuns. B) este acea portiune in timpul careia nici un stimul. ae Otita tuberculoas : A) este o form frecvent de tuberculoz extrapulmonar B) se manifest prin otoree i pierderea auzului C) poate determina perfora ia membranei timpanice D) nu necesit tratament antituberculos E) poate determina scrofuloz Bc END TUBERCULOZA TULBURARI DE RITM * Perioada refractara absoluta a potentialului de actiune se caracterizeaza prin: A) este acea parte în timpul c reia aplicarea unui stimul produce numai raspuns local.E) afecteaz frecvent copiii mici. abde Care afirma ii referitoare la toxicitatea medica iei antituberculoase sunt corecte: A) cea mai frecvent reac ie advers este hepatita B) hiperuricemia i artralgiile sunt produse de streptomicin PIRAZINAMINA C) etambutolul poate determina apari ia nevritei oprice D) în cazul apari iei artritei gutoase se recomand întreruperea tratamentului cu etambutol PIRANZAMINA E) rifampicina poate determina trombocitopenie autoimun ace Intradermoreac ia la PPD (derivat proteic purificat): A) este larg utilizat în screeningul infec iei cu M. D) un stimul mai intens decat valoarea pragului poate provoca un raspuns. indiferent de intensitatea acestuia. C) se intinde pana in momentul in care celula este complet repolarizata.

fara variatie prealabila a intervalului PR E) evolutie frecventa spre BAV complet de Cardiostimularea permanenta se indica in: A) bloc AV gradul II cu bradicardie simptomatica.12 s (complexe QRS largi) B) complexe QRS inguste C) Disociatia AV D) aspectul QRS de tip BRS E) aspectul QRS de tip BRD ac * In cazul terapiei electrice a aritmiilor.care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata A) pentru pacientul constient se administreaza un barbituric sau un medicament cu efect amnezic: B) pentru fibrilatia atriala sunt suficiente energii joase de 25-50ws C) pentru tahicardiile ventriculare.I C) boala de nod sinusal cu bradicardie simptomatica demonstrata D) bloc bifascicular fara bloc AV sau asimptomatic E) BAV grad II tip Mobitz I ac * La pacientii cu boala cardiaca. se pot utiliza urmatoarele medicamente: A) digoxina B) quinidina C) beta-blocantele D) nifedipina E) inhibitoriii enzimei de conversie c * In cazul unui pacient cu fibrilatie atriala si stare clinica sever alterata. cu puls prezent. pentru tratamentul extrasistolelor ventriculare. neasteptata a unor unde P.C) evolutie rara spre BAV complet D) blocarea brusca. B) Bloc AV gr. tratamentul de electie este: A) scaderea alurii ventriculare cu -blocante si/sau antagonisti ai canalelor de Ca B) Conversia medicamentoasa C) cardioversia electrica D) ablatia nodului AV prin cateter E) ablatia chirurgicala a nodului AV c Care dintre afirmatiile urmatoare sunt false? A) reintrarea reprezinta mecanismul de producere al BAV B) reintrarea reprezinta mecanismul de producere al BNS C) EV pot apare prin mecanism de reintrare D) reintrarea este responsabila de producerea flutterului atrial E) reintrarea determina majoritatea cazurilor de TV ? Pentru diagnosticul tahicardiei ventriculare sunt esentiale: A) Durata complexelor QRS 0. socul este sincron D) pentru fibrilatia ventriculara socul este asincron E) flutter-ul atrial poate fi convertit cu energia de 50ws b Tahicardiile supraventriculare din sindromul WPW se caracterizeaz prin urmatoarele: A) disociatia atrio-ventriculara B) cel mai frecvent complexele QRS sunt largi C) fibrilatia atriala si flutter-ul atrial apar extrem de rar (DES) D) raspunsul ventricular in fibrilatia atriala poate fi rapid E) in cazul tahicardiilor cu complexe subtiri se poate utiliza adenozina d? END TULBURARI DE RITM .

provocând infarct ovarian sau al trompei * Poten ialul malign al chistadenomului seros ovarian poate fi stabilit prin: A) examen cu valve B) dozarea CA 125 C) citologie D) examen anatomo-patologic E) tu eu vaginal Urm oarele afirma ii cu privire la sindromul Meig sunt adev rate: A) reprezint aocierea ascitei cu hidrotorax i tumori ovariene fibroase. E) cauza afec iunii nu este cunoscut * Cel mai frecvent teratomul matur apare la vârsta de: A) 1-10 ani B) 10-20 ani C) 20-40 ani D) 40-60 ani E) peste 60 ani Dintre tumorile func ionale ale ovarului fac parte urm toarele cu excep ia: A) tumori cu celule de granuloas B) teratomul matur C) tumori cu celule Sertoli-Leydig D) struma Ovarii E) chistadenocarcinoame ovariene * Cea mai frecvent localizare a leiomiomului uterin este: A) intracavitar B) intramural C) subseroas D) cervical E) prolabat prin col În cazul unui leiomiom voluminos la o pacient care dore te p strarea fertilit ii se poate administra tratament medicamentos în scopul reducerii dimensiunilor tumorii cu : A) nafarelin instila ii nazale 3 luni B) contraceptive orale timp de 3 luni C) leuprolid acetat intramuscular.Chisturile foliculare reprezint : A) foliculi de Graaf m ri i. nerup i B) chistadenoame ovariene C) hidatida Morgagni D) chisturi non-neoplazice E) chistadenocarcinoame ovariene Care sunt modalit ile de evolu ie ale chisturilor foliculare: A) ruptura cu inunda ie peritoneal B) regresia spontan C) hemoragie digestive superioar D) hematurie în stadii avansate E) torsiune. lunar timp de 2 luni D) estrogeni timp de 2 luni E) progesteron timp de 6 luni .fibroame B) se poate vindeca prin excizia fibromului ovarian C) ascita nu se înso e te de forma iuni ovariene D) acumularea de lichid ascitic apare mai frecvent în cazul fibroamelor ovariene mai mari de 6 cm.

comparand stadii similare B) asocierea cu infectia cu H. dar nu prin aceasta B) tumora penetreaza seroasa. la un pacient cu cancer gastric. dar nu de ulceratie profunda Supravietuirea la 5 ani a pacientilor cu cancer gastric precoce este de: A) 99% in cazul in care cancerul este limitat la mucoasa B) 95% cand este limitat la submucoasa C) 93% cand afecteaza musculara D) aproape 70% cand este prezenta interesarea ganglionilor limfatici E) aproape 40% cand sunt prezente metastazele sistemice . proeminenta in lumenul gastric B) leziunile escavate. care depasesc mucoasa E) leziunile subdenivelate.Tratamentul chirurgical al fibromului uterin poate consta în : A) miomectomie B) histerectomie total abdominal sau vaginal C) anexectomie unilateral D) coniza ie E) anexectomie bilateral * Adenomioza reprezint : A) cre terea esutului endometrial la nivelul seroasei uterului B) cre terea esutului endometrial la nivelul miometrului uterin C) cre terea esutului endometrial la nivelul ovarelor D) cre terea esutului miometrial la nivelul seroasi uterului E) cre terea esutului endometrial la nivelul peritoneului In tipul difuz (dupa clasificarea lui Lauren) de cancer gastric: A) prognosticul este mai prost decat in tipul intestinal. cu un aspect erodat. care se pot extinde in musculara proprie C) leziunile elevate cu o inaltime care nu depaseste grosimea mucoasei adiacente D) leziunile escavate. fara interesarea structurilor adiacente C) tumora invadeaza structurile adiacente D) tumora depaseste 3 cm in diametru E) interesarea ganglionilor limfatici perigastrici. se incadreaza: A) leziunea exofitica. Pylori este mai frecventa comparativ cu tipul intestinal C) este mai frecventa localizarea antrala D) nu exista asociere cu metaplazie intestinala E) sunt mai frecvent afectati oamenii varstnici * Cel mai frecvent semn de cancer gastric este: A) durerea epigastrica neritmata de alimentatie B) anemia si sangerarile oculte prin scaun C) greata si varsaturile D) balonarea postprandiala E) anorexia cu scadere ponderala * Nodulul lui Virchow. reprezinta: A) un nodul metastatic ombilical B) un ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara stanga C) un nodul metastatic palpabil in fundul de sac pelvin la tuseul rectal D) un nodul evidentiat la nivelul unui ovar E) un nodul metastatic palpabil in epigastru * Stadializarea T3 a unui cancer gastric presupune: A) tumora se poate extinde in seroasa. la sub 3 cm de tumora primara In tipul II de cancer gastric precoce.

prin cultura si prin detectarea activitatii ureazei C) ratele de infectie cu H. fiind o afectiune sistemica D) in cazul in care apare perforatia E) in cazul in care apare obstructia * Tratamentul leiomiosarcomului gastric presupune: A) radioterapie obligatorie B) chimioterapie obligatorie C) rezectia este tratamentul preferat D) limfadenectomia extensiva E) radio si chimioterapie In cazul leiomiosarcomului gastric. gastroepiplooica dreapta si gastrica stanga la origine. in cancerul gastric.pylori prin metoda ureazei.pylori permite diferentierea intre infectia activa si ce vindecata B) H. deoarece este vorba de o afectiune maligna B) numai dupa radioterapie.pylori * Testul serologic utilizat in diagnosticul infectiei cu H.pylori protejeaza bacteria fata de efectele acidului clorhidric D) este o bacterie gram negativa E) produce protease si fosfolipaze ce degradeaza complrxul glycoprotein-lipidic al stratului de mucus Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) Testul serologic de diagnostic al infectiei cu H. cu excizarea ganglionilor limfatici asociati si a mezenterului C) duodenul proximal nu este inclus in rezectie D) este excizat in jur de 40% din stomac E) continuitatea este restabilita utilizand o gastroduodenostomie In cazul limfomului gastric. test pozitiv inseamna ca indicatorul rosu fenol vireaza de la protocaliu deschis la verde E) testul respirator cu uree poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei de eradicare a infectiei cu H. este corelata invers proportional cu: A) varsta B) marimea C) gradul tumoral D) statusul implicarii histologice a marginii E) afectiunile asociate Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.pylori cresc in conditii socioeconomice precare D) in diagnosticul infectiei cu H. supravietuirea pe termen lung.pylori poate fi identificat in biopsiile din mucoasa gastrica prin examkinare histologica. antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) intervin in proportie de: .Gastrectomia radicala subtotala. fiind afectat intregul stomac C) numai dupa chimioterapie. anaerob B) poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice C) adezina produsa de H. gastrectomia este luata in considerare: A) intotdeauna.pylori sunt adevarate: A) este un bacil spiralat.pylori are sensibilitate de: A) 70 75 % B) 80 % C) 90 % D) 95 % E) 100 % * In etiopatogeneza ulcerului gastric. presupune: A) rezectia ligamentului gastrocolic B) ligaturarea si sectionarea arterelor gastrica dreapta.

D) Spa iul subdural.3 % B) 8 9 % C) 10 % D) 12 % E) 15 % Care din urmatoarele medicamente NU sunt inhibitori ai pompei protonice: A) Omeprazol B) Misoprostol C) Lansoprazol D) Sucralfat E) Nizatidina * Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol nivelul seric al gastrinei revine la normal in decurs de: A) 1 2 zile B) 3 5 zile C) 6 7 zile D) 2 saptamani E) 3 saptamani Hemoragia intracranian poate s apar în: A) Parenchimul cerebral. B) Spa iul intraorbitar.A) 10 % B) 15 25 % C) 30 % D) 35 % E) 40 % Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric NU sunt adevarate: A) secretia acida gastrica este crescuta B) 20 % din pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal C) evacuarea stomacului este accelerata D) hemoragia digestiva superioara este o complicatie ce apare in circa 25% din cazuri E) durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent * Care este doza de Omeprazol utilizata in tratarea ulcerului peptic: A) 20 mg/zi B) 30 mg/zi C) 40 mg/zi D) 60 mg/zi E) 80 mg/zi * Ulcerul recurent se caracterizeaza prin urmatoarele A) apare la aproximativ 15 % din pacientii operati pentru ulcer peptic B) este mai frecvent dupa vagotomie cu antrectomie C) examenul baritat poate identifica aproximativ 50 60% din ulcerele stomale D) durerea epigastrica este cel mai frecvent simptom E) durerea are durata mai mica decat in ulcerul duodenal neoperat * Perforatia libera in cavitatea peritoneala poate complica ulcerul duodenal in proportie de: A) 2 . . E) Spa iul epidural. Edemul cerebral din ischemia cerebral poate fi: A) Citotoxic. C) Spa iul subarahnoidian.

E) Afazia global (dac este afectat emisfera dominant ). C) Obstruc ia bilateral a arterei cerebrale posterioare (por iunile distale). manifest rile clinice sunt: A) Hemiplegia (contralateral ). Ischemic. B) Afazia Wernicke. D) Hemipareza sau hemiplegia (contralateral ). C) Hemianopsie homonim . D) Obstruc ia arterei carotide externe. C) Hemipareza ataxic . blocând ramurile penetrante (profunde). E) Obsruc ia arterei sylvine. * Cecitatea cortical apare în: A) Obstruc ia arterei cerebrale anterioare. E) Hemipareza motorie pur cu afazie motorie . ASTM 2 Astmul este o afec iune a c ilor respiratorii caracterizat prin : A) reactivitate crescut a arborelui traheo-bron ic la o multitudine de stimuli B) reactivitate crescut a arborelului traheo-bron ic doar la alergeni C) este o boal episodic . Intersti ial. D) Tetraplegia. B) Hemianestezie (contalateral ). D) Parapareza. Dac artera cerebral medie este ocluzionat la nivelul trunchiului s u. Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt: A) Hemipareza motorie pur . exacerb rile acute intercalându-se cu perioade lipsite de simptome D) pacientul poate sa i i revin complet dup atac E) status astmaticus este denumirea crizei de astm acd Astmul este o afec iune a c ilor respiratorii care : A) apare la toate vârstele dar predominant la vârste tinere B) aproape jum tate din cazuri apar pân la vârsta de 10 ani C) pot fi descrise dou tipuri de astm. cât i pe cele corticale (superficiale). manifest rile clinice pot fi: A) Apraxia constructiv . E) Afazia Broca. C) Anosognozia. B) Atacul senzitiv pur. B) Obstruc ia arterei oftalmice. alergic i idiosincrazic D) astmul alergic se caracterizeaz prin teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen E) astmul idiosincrazic este caracterizat prin nivele de IgE crescute abcd Celulele care par a fi implicate în patogeneza astmului sunt: A) mastocitele B) eozinofilele C) macrofagele D) limfocitele E) trombocitele abcd .B) C) D) E) Vasogenic. Dac este afectat emisfera nedominant . Posttraumatic.

metacolin C) reactivitate crescut a c ilor aeriene la provocare prin hiperventila ie izocapnic de aer rece D) dozarea IgE serice este specific pentru astm E) radiografie toracic ce arat hiperinfla ie este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de astm Abc Simptomele astmului : A) constau din triada: dispnee. cea mai frecvent întâlnit pentru diateza astmatic este hiperexcitabilitatea nespecific a arborelui traheobron ic. tuse cu expectora ie groas D) tusea cu expectora ie groas . tuse i wheezing B) la începutul atacului de astm pacientul acuz senza ia de constric ie toracic înso it de tuse neproductiv C) la începutul atacului de astm pacientul acuz senza ia de constric ie toracic . obstructia c ilor respiratorii a fost descris dup expunere la: A) s ruri metalice B) metale pre ioase C) pulberi de lemn D) agen i farmaceutici E) enzime biologice acde Diagnosticul de astm se stabile te prin : A) demonstrarea obstruc iei reversibile a c ilor aeriene B) reactivitate crecut a c ilor aeriene la provocare cu histamin . care ia forma c ilor aeriene distale (spiralele Curschmann) apare la terminarea unui episod de astm F) spiralele Curschmann la examenul microscopic con in frecvente mastocite (EOZINOFILE!) i cristale Charcot Leyden Abd Scopul tratamentului cronic în astm : A) este s asigure un status stabil. astmul nu progreseaz E) la 40% (20!!!) dintre pacien ii la care astmul a ap rut la vârst adult se pot observa remisiuni spontane Abd Tr s tura de baz . filant . în special la cei la care boala a debutat la vârsta adult D) spre deosebire de alte afec iuni ale c ilor respiratorii. în special la cei la care boala nu este sever i a debutat în copil rie C) prognostic bun la 50-80% dintre pacien i.Printre stimulii care interac ioneaz cu reactivitatea c ilor aeriene i produc episoade acute de astm se num r : .Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt: A) aspirina B) antagonis ii beta-adrenergici C) metabisulfitul de potasiu (?) D) digoxina E) teofilina abC Astmul profesional este o problem important de sanatate. asimptomatic cu cea mai bun func ie pulmonar posibil B) primul pas îl constituie educarea pacientului C) severitatea bolii trebuie s fie evaluat i monitorizat cu m sur tori obiective ale func iei pulmonare D) severitatea bolii trebuie s fie evaluat i monitorizat prin dozarea eozinofiliei din sput i dozarea IgE serice E) agen ii care declan eaz astmul trebuie îndep rta i Abce În ce prive te prognosticul i evolu ia clinic a astmului urm toarele afirma ii sunt adev rate : A) mortalitatea în astm este mic B) prognostic bun la 50 pân la 80% dintre pacien i.

A) alergenii B) efortul fizic C) infec iile bacteriene respiratorii sunt factori majori etiologici D) infec iile virale respiratorii sunt factori majori etiologici E) factorii emo ionali abde END ASTM 2 PLEURA 2 Principalele cauze de exsudat pleural sunt: A) insuficien a cardiac B) pneumonia bacterian C) neoplaziile D) infec iile virale E) embolismul pulmonar bcde Constituie indica ie pentru practicarea toracostomiei pe tub: A) prezen a puroiului vâscos în spa iul pleural B) frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural C) frotiuri Gram negative pentru microorganisme din lichidul pleural D) glucoza mai mic de 50 mg/dl în lichidul pleural E) pH-ul lichidului pleural mai mic de 7 i mai mic cu 0.15 unit i decât cel arterial abde Constituie cauze de apari ie a rev rsatelor pleurale de tip transudat: A) insuficien a cardiac congestiv B) sindromul nefrotic C) mixedemul D) uremia E) hemotoraxul Pag1624 * Rev rsatul pleural apare la pacien i cu ciroz hepatic i ascit într-un procent de aproximativ A) 0.5 % B) 1 % C) 5 % D) 10% E) 15% c Cele trei tumori care determin aproximativ 75% din rev rsatele pleurale maligne sunt: A) mielomul multiplu B) cancerul pulmonar C) cancerul mamar D) sarcoamele E) limfoamele bce * În cazul pacien ilor cu SIDA cea mai frecvent cauz de rev rsate pleurale este A) tuberculoza B) sarcomul Kaposi C) pleurezia parapneumonic D) criptococcoza E) limfomul b * Cea mai frecvent cauz de chilotorax este: A) traumatismul B) tumora mediastinal C) criptococcoza D) dislipidemia E) limfomul .

Trombociti= 190. Volumul eritrocitar mediu este crescut la 114 fl.000/mmc. .8 g/dl.5 g/dl. Femeia a luat doar acidul folic prescris de catre medicul de familie in timpul primului trimestru de sarcina. Care dintre urmatoarele investigatii este cel mai probabil sa elucideze cauza anemiei? A) dozarea feritinei si a sideremiei B) punctie medulara cu coloratie Perl s C) dozarea B12 si folatilor serici D) electroforeza hemoglobinei E) test screening pentru boala celiaca Un barbat de 53 de ani este trimis in consult pentru anemie. Trombociti= 118. ulterior neluand niciun supliment vitaminic. urmatoarea hemograma: Leucocite= 3800/mmc. Din antecedentele barbatului notam o gastrectomie 2/3 in urma cu 10 ani pentru boala ulceroasa. Volumul eritrocitar mediu = 115 fl (VN 80-100 fl). avand in vedere cele de mai sus? A) parestezii B) glosita C) koilonichie D) neuropatie periferica E) melena O femeie de 29 de ani. Pacientul neaga ca ar fi luat vreun medicament in ultimii ani. in luna a 8-a a primei sarcini. Care dintre urmatoarele elemente este posibil sa apara in istoricul si examenul obiectiv al pacientului.000/ mmc. Leucocite=3900/mmc. este trimisa pentru investigarea unei anemii.000/mmc. Clinic in limite normale.a * Pneumotoraxul spontan primar poate ap rea la un individ: A) f r o afec iune de baz pulmonar cunoscut B) cu o afec iune de baz pulmonar cunoscut C) ca urmare a unui traumatism D) cu metastaze pulmonare E) cu tuberculoz pulmonar a Cauzele cele mai frecvente de pneumotorax iatrogen sunt reprezentate de: A) bronhoscopii B) biopsii transtoracice C) toracocenteze D) montarea cateterelor centrale intravenoase E) crizele de astm bcd Care din urm toarele afirma ii referitoare la semnul Hamman întâlnit în pneumomediastin sunt adev rate: A) este un zgomot crepitant B) este un zgomot sibilant C) este sincron cu b t ile cardiace D) se aude cel mai bine în decubit lateral drept E) se aude cel mai bine în decubit lateral stâng Ace END PLEURA 2 Care dintre urmatoarele pot fi cauza unei anemii feriprive: A) sarcina B) boli inflamatorii cronice C) deficitul de transcobalamina D) menometroragii E) boala celiaca * O femeie de 65 de ani fara antecedente semnificative patologice prezina cu ocazia unui control de rutina prescris de catre medicul de famile. Hemograma arata Leucocite= 3500/mmc. Hemoglobina= 9. Trombociti= 140. Volumul eritrocitar mediu este de 88 fl (VN 80-100fl). cu exceptia autoadministrarii ocazionale de paracetamol cu ocazia unor raceli. Hemoglobina= 8. Hemograma arata Hemoglobina= 9g/dl.

Hemograma regaseste Leucocite=2600/mmc. fara a obtine insa corectarea anemiei. o Hemoglobina de 10.000/mmc. fara a lua. inclusiv melena. Clinic se retine paloare. totusi.5 mg/dl si lactat dehidrogenaze crescute la 3000 U/l. Hemoglobina=7g/dl. Hemograma regaseste Leucocite= 8000/mmc cu Trombociti= 430.000/mmc si Hemoglobina=9. Reactia Gregersen este negativa. La intrebari insistente despre complianta la tratament. B) punctie medulara cu citologie si coloratie Perl s C) dozarea B12 si folatilor serici D) masurare sideremie. citologie si coloratie Perl s B) dozare de B12 si folati serici C) dozarea feritinei D) electroforeza hemoglobinei E) dozarea sideremiei * O femeie de 32 de ani are un istoric documentat de anemie feripriva de circa 5 ani. Pacienta este asimptomatica. lipsa organomegaliilor palpabile.o repetat insa fara raspuns. Feritina serica este de 380 ng/ml (VN 30-400 ng/ml). Trombociti=320. insa la examenul clinic se remarca tegumente si parul uscate. sa isi rezolve problemele casnice cotidiene.000/mmc. Apartinatorii confirma. se prezinta cu acuze de astenie. Feritina este de 300 ng/ml (VN 30-400 ng/ml). Feritina serica este scazuta. Care dintre urmatoarele investigatii este cel mai probabil sa confirme diagnosticul? A) dozarea feritinei si a sideremiei B) punctie medulara cu coloratie Perl s . Reticulocitele sunt 1. la 10 ng/ml. Biochimic in limite normale.Creatinina. LDH si reticulocite * O pacienta de 25 de ani. pentru care ia prednison 10 mg/zi si inhibitori de enzima de conversie. Leucocite=10.afirmativ.alte medicamente.000.5 g/dl. inclusiv LDH. cu un volum eritrocitar mediu de 114 fl (VN 80-100 fl). urmat de embolie pulmonara. Frotiul indica microcitoza si prezenta hematiilor in semn de tras la tinta (codocite). care ii permite. Biochimic se remarca o bilirubina totala crescuta la 1. tratata cu fier p. pentru care urmeaza de cinci luni tratament anticoagulant cu trombostop.3% (13 la mie). un volum eritrocitar mediu de 68 fl (VN 80-100 fl). Care dintre investigatiile de mai jos este cea mai oportuna pentru elucidarea problemei pacientei? A) gastroscopie cu biopsie de D2 sau test de screening pentru boala celiaca. Trombociti=112. pacienta sustine ca si-a luat de fiecare data medicamentele. Hemograma regaseste anemie cu Hemoglobina= 9g/dl. transaminazele si bilirubina sunt in limite normale. are in prezent o hemograma cu leucocite si trombociti in limite normale. Descrie de asemenea ca i se rup foarte usor unghiile. este trimis in consult pentru anemie.5 g/dl. Care dintre urmatoarele este cea mai probabila cauza a modificarilor hemogramei? A) anemie feripriva B) sindrom mielodisplazic C) deficit de B12 D) tara talasemica (beta talasemie heterozigota) E) anemia din boli cronice (anemie cronica simpla) * O pacienta de 59 de ani cu istoric de tromboza venoasa profunda a unui membru inferior. Mai are doua surori dintre care una cu probleme similare cu ale pacientei. Care e cea mai potrivita abordare diagnostica!? A) punctie medulara. pentru care i s-au prescris in decursul timpului diferite preparate de Fe oral. cu istoric de anemie cu valori ale Hb in jur de 10-11g/dl din copilarie. Sideremia este de 20 ug/dl (VN 40-150 ug/ml). capacitatii totale de legare a fierului si a saturatiei transferinei E) test Coombs. asimtomatica. Neaga pierderi de sange. Care dintre urmatoarele modificari este probabil sa fie decelate la aceasta pacienta!? A) LDH crescute B) B12 serica scazuta C) folati serici scazuti D) feritina scazuta E) haptoglobina scazuta * Un pacient de 59 de ani cu istoric de poliartrita reumatoida si hipertensiune. scadere a capacitatii de efort.

Hemoglobina=7.6 g/dl. Cauza cea mai probabila este: A) deficit de acid folic B) deficit de B12 C) deficit de Fe D) hemoliza autoimuna E) hemoliza medicamentoasa * O pacienta de 65 de ani are un istoric de astenie. Pe frotiu se descriu macrocite si neutrofile hipersegmentate. Clinic paloare si semne de neuropatie periferica.M B) Ig. La anamneza relateaza parestezii. A) Numar normal de leucocite B) Leucocitoza peste 18. A) Are localizari variate determinate de diferitele pozitii anatomice ale apendicelui B) Nu este insotita de tulburari de tranzit C) Se localizeaza intotdeauna la nivelul fosei iliace drepte D) Este precedata de anorexie E) Nu este insotita de voma * Apendicita acuta necomplicata ests caracterizata paraclinic prin. depapilata. Clinic se retine paloare si hiporeflexie la nivelul membrelor inferioare.A D) Ig. Biochimic retinem Lactat dehidrogenaze crescute la 4000 U/l.000/mmc. precum si o limba rosie.o.8%.o. Durerea abdominala din apendicita acuta. Trombociti=129. Volumul eritrocitar mediu este de 115 fl (VN 80-100 fl).000/mm3 C) Icter . Hemograma regaseste Leucocite 3400 Trombociti 110.000/mm3 D) Bacteriurie E) Anemie Suspiciunea de perforatie apendiculara este sugerata de: A) Febra peste 39o C B) Leucocitoza peste 18.E E) Ig. Hematologic Leucocite=3600/mmc. cand a observat ca ii vine greu sa urce cele patru etaje de la blocul sau. B) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmate de Fe p.000 Hemoglobina 7.000-18. mai accentuata in ultimele saptamani. * Apendicele este un organ immunologic care participa in mod active la secretia imunoglobulinelor. daca se confirma diagnosticul cel mai probabil. tratamentul potrivit al acestei paciente? A) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmate de acid folic p.000/mm3 C) Leucocitoza moderata intre 10. Pacienta a efectuat o gastroscopie pentru acuze digestive in urma cu o luna.G C) Ig. care a descris o gastrita atrofica.in special a: A) Ig. C) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmata de B12 injectabil D) administrare de B12 injectabil E) adiministrare de preparate orale cu Fe.6g/dl. Volumul eritrocitar mediu este de 114 fl (VN 80-100 fl). acid folic si B12.D 2.C) dozarea B12 si folatilor serici D) electroforeza hemoglobinei E) test screening pentru boala celiaca * O pacienta de 62 de ani vine la consultatie cu un istoric de astenie si parestezii. (8 la mie). Care va fi. Retioculocite 0.

pe toata pielea expusa C) sunt pe locul 3 ca frecventa D) sunt preponderent dermice .include: A) Antialgice B) Tratament conservator C) Apendicectomie D) Drenaj transperitoneal E) Antibiotice 10 zile postoperator Incizia pentru apendicectomie este: A) Pfannenstiel B) Subcostala C) Mc.la tineri.Burney(oblica) D) Rocky-Davis(transversala) E) Incizie inferioara mediana Avantajele apendicectomiei laparoscopice comparativ cu cea clasica constau in: A) Durere diminuata B) Reducerea infectiilor postoperatorii C) Reducerea duratei de spitalizare D) Costuri mult mai reduse E) Reintegrare mai rapida in munca Complicatiile precoce ale apendicectomiei sunt: A) Septice B) Fistule fecale C) Ocluzia intestinala D) Hernia inghinala E) Eventratia Tipurile histologice majore de adenocarcinom apendicular sunt: A) Colonic B) Vilos C) Mucinos D) Limfom E) Adenocarcinoid Factorii principali implicati in mortalitatea prin apendicita acuta sunt: A) Varsta pacientului B) Embolia pulmonara C) Perforatia aparuta anterior tratamentului chirurgical D) Peritonita E) Infectiile respiratorii Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre arsurile produse de smoala fierbinte: A) cuprind invariabil intregul tegument B) smoala se va indeparta prin aplicarea unei comprese cu o pomada pe baza de petrol C) numai dupa indepartarea smolii se poate estima cu acuratete extinderea arsurii D) numai dupa indepartarea smolii se poate estima cu acuratete profunzimea arsurii E) in cuva rezervor a masinii de asfaltat smoala este tinuta la o temperatura de 120-180° C Arsurile produse prin explozie: A) sunt pe locul 2 ca frecventa B) se distribuie.D) Durere la palpare in fosa iliaca dreapta E) Tahicardie Tratamentul apendicitei acute perforate. in general.

probele sustin urmatoarele concluzii: A) excizia-grefarea precoce scade dramatic numarul debridarilor dureroase necesare B) daca sunt tratati prin excizie-grefare precoce. in unele cazuri. aspect translucid. limita presiunii pentru efectuarea escarotomiei sau fasciotomiei este de: A) 5 mm Hg B) 10 mm Hg C) 15 mm Hg D) 20 mm Hg E) 30 mm Hg Urmatoarele afirmatii despre arsurile de gradul I sunt adevarate: A) produc vezicule B) sunt destul de dureroase C) dupa a patra zi apare fenomenul de cojire D) implica numai epidermul E) implica epidermul si dermul superficial Arsurile pe toata grosimea (gradul III): A) nu implica toate straturile pielii B) se pot vindeca numai prin retractarea pielii. articulatiile mari C) arsurile electrice D) arsuri de gradul II-III implicand fata. pacientii cu arsuri de 20-40% din suprafata corporala totala vor avea mai putine complicatii septice C) arsurile pe toata grosimea mai mici de 20% pot fi excizate-grefate in siguranta de un chirurg experimentat D) daca sunt tratati prin excizie-grefare precoce. epitelizare din marginile plagii sau grefare de piele C) au. picioarele E) arsurile gradul I sub 5% din suprafata corporala totala.E) se pot asocia cu leziuni termice importante la nivelul cailor respiratorii superioare Leziuni identificate de ABA (American Burn Association) ca necesitand internarea intr-un centru de tratament al arsurilor sunt: A) arsurile chimice B) arsuri de gradul II-III implicand organele genitale. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la escarotomia la nivelul extremitatilor cu arsuri circumferentiale: A) culoarea pielii si sensibilitatea trebuie evaluate orar B) aparitia durerii profunde si cianozei poate indica perfuzia deficitara a extremitatii distale C) aparitia durerii profunde si cianozei poate indica perfuzia deficitara a extremitatii proximale D) sunt necesare doze mari de anestezie locala E) escarotomia poate fi facuta la patul bolnavului * La pacientii arsi. perineul. pacientii cu arsuri de 20-40% din suprafata corporala totala vor avea mai multe complicatii septice E) cicatrizarea este mai buna daca plagile sunt acoperite tardiv Avantajele exciziei arsurilor in plan suprafascial sunt: A) timpul operator este mai lung B) determina un pat cu viabilitate certa C) garourile pot fi folosite de rutina pentru extremitati D) necesita mai putina experienta pentru a obtine un pat optim E) hemoragia intraoperatorie e mai mica decat la excizia tangentiala . mainile. cu vase trombozate vizibile in profunzime D) nu se albesc la digitopresiune E) se albesc la digitopresiune In ceea ce priveste statusul actual al tratamentului arsurii.

Dezavantajele exciziei arsurilor in plan suprafascial sunt: A) timp operator mai lung B) incidenta edemului distal este mai mare cand excizia este circumferentiala C) nu determina defecte estetice importante D) exista un pericol mai mare de lezare a nervilor si tendoanelor superficiale E) poate sa apara denervare cutanata HTA 2 In reglarea tensiunii arteriala intervin: A) sistemul adrenergic periferic i/sau central B) renal C) vascular D) hormonal E) gastrina abcd Factorii de risc care indic un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A) Rasa neagr B) Fumatul C) Rasa alb D) Diabetul zaharat E) Sexul masculin abde Urm toarele afec iuni sunt considerate afect ri de organ la pacientul cu hipertensiune arterial A) Infarctul miocardic B) Insuficien a cardiac congestiv C) Litiaza renal D) Accidentul cerebrovascular E) Cataracta abd Pacientului hipertensiv îi sunt recomandate urm toarele mijloace nemedicamentoase de tratament: A) dieta B) reducerea în greutate C) gimnastic aerobic regulat D) antiinflamatoare nesteroidiene E) medica ie hipolipemiant abc Motivele unui r spuns terapeutic slab la pacien ii cu hipertensiune sunt: A) Cre tere excesiv în greutate B) Simpaticomimetice C) respectarea terapiei medicamentoase D) expansiunea volemic prin aport excesiv de sodiu E) sc dere în greutate abd La pacien ii diabetici inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei: A) sunt utili în tratamentul hipertensiunii arteriale B) sunt contraindica i în tratamentul hipertensiunii arteriale C) pot reduce dezvoltarea nefropatiei prin sc derea rezisten ei vasculare renale D) nu influen eaz dezvoltarea nefropatiei diabetice E) au efecte adverse asupra metabolismului glucozei (NU SE CUNOSC) ac Hipertensiunea arterial la o persoan îns rcinat : A) trebuie tratat dac tensiunea arterial diastolic dep e te 95 mmHg B) poate fi tratat cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) C) poate fi tratat cu diuretice D) poate fi tratat cu Metildopa f r efecte adverse asupra f tului E) poate fi tratat cu antagoni ti ai canalelor de calciu .

ade M surile generale cuprinse în interven ia terapeutic nemedicamentoas sunt: A) dieta B) reducerea stresului C) cre terea in greutate D) sc derea in greutate E) gimnastica aerobic regulat abde Urm toarele clase de medicamente fac parte din tratamentul hipertensiunii arteriale A) inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) B) diuretice C) contraceptivele D) blocan i ai influxului de calciu E) corticosteroizii abd Printre reac iile adverse metabolice ale diureticelor se num r : A) hipokalemia B) hiperuricemie C) hipouricemia D) hiperlipemia E) intoleran a la glucide Abde END HTA 2 BRONSITA 2 Pacientii cu astm infectios cronic se caracterizeaza prin: A) bronsita cronica B) reversibilitate completa (CONSIDERABILA!!!) a obstructiei cailor aeriene C) dispnee intensa D) wheezing E) confuzie cu astmul bronsic acde Urmatorii factori se asociaza cu bronsita cronica: A) fumatul B) nivel crescut de alfa1antitripsina (SCAZUT) C) agregare familiala D) poluarea E) anumite profesii acde Dispneea de repaus in boala obstructiva cronica: A) apare cand VEMS-ul scade sub 50% din valoarea prezisa B) se insoteste de cresterea pO2 C) apare cand VEMS-ul scade sub 25% din valoarea prezisa D) se insoteste si de retentie de CO2 (SI CORD PULM CRONIC) E) se insoteste de alterarea capacitatii de munca cde Pacientii cu boala obstructiva cronica cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin: A) istoric indelungat de dispnee de efort B) pO2 este in jur 45-60 mmHg C) pCO2 scazuta spre normala D) tahipnee cu expir prelungit E) CPT si VR sunt scazute (INVARIABIL MARITE) acd .

Pacientii cu boala obstructiva cronica cu predominanta bronsitei se caracterizeaza prin: A) episoade repetate de insuficienta respiratorie B) pCO2 este 35-40 mmHg C) cord pulmonar rar (COMUN) D) la auscultatie raluri umede si wheezing E) hematocrit 50-55% ade Aparitia insuficientei ventriculare drepte la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva se caracterizeaza prin: A) este accentuata de vasoconstrictia pulmonara hipoxica B) suflu holosistolic de regurgitare tricuspidiana functionala C) cianoza diminua (CRESTE) D) galop diastolic E) diminuarea edemelor periferice (CRESC) Abd Tratamentul infectiilor respiratorii la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva se caracterizeaza prin: A)administrarea de antibiotice 7-10 zile B)nu necesita antibiotice, rolul bacteriilor fiind discutabil C)se indica efectuarea de culturi din sputa in caz de febra, frison, durere toracica D) terapie prompta inca de la debut E) terapia antibiotica scade durata si severitatea episoadelor infectioase acde Atitudinea in fata hipoxiei si eritrocitozei din boala pulmonara cronica obstructiva este: A) oxigenoterapie la cei cu hipoxie severa (pO2 sub 55mmHg) cu sau fara cord pulmonar B) suplimentarea aportului de O2 in timp zborurilor prelungite la cei cu pO2 de 90 (70)mmHg la nivelul marii C) oxigenoterapie de durata la cei cu hipoxie persistenta si severa(pO2 de 55-60 mmHg) daca se asociaza semne de cord pulmonar, eritrocitoza si insuficienta cardiaca dreapta D) oxigenoterapie pe durata noptii in special la cei cu manifestari predominant bronsitice E) flebotomia amelioreaza functia pulmonara in repaus (NU, doar la activ fizica!!!) acd Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene sunt: A) pneumonia B) trombembolismul pulmonar C) episoade de poluare intensa a atmosferei D) pneumotoraxul E) insomnia (+++/- pag1608) abcdE Diagnosticul de insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva se pune prin : A) masurarea gazelor din sangele arterial si a pH-ului sanguin B) scaderea pO2 cu mai mult de 20 mmHg (10-15) C) orice grad de hipercapnie care se asociaza cu un pH mai mic de 7,3 D) scaderea pO2 cu cel putin 10-15 mmHg E) orice grad de hipercapnie care asociaza un pH mai mare de 7,3 Acd END BRONSITA 2 Care dintre urm toarele caracteristici sunt specifice disemin rii limfatice în cancerul colonului? A) Invazia ganglionar depinde de dimensiunea tumorii B) Ganglionii regionali sunt întotdeauna primii invada i C) Metastazele la distan pot ap rea în absen a disemin rii ganglionare D) Diseminarea limfatic este rar în cancerul colonului E) Nu toate disemin rile limfatice sunt urmate de cre terea în volum a ganglionilor limfatici * Care dintre urm toarele afirma ii privind histologia cancerului colonului este adev rat ?

A) Tumorile coloide au ca tr s tur comun producerea abundent de mucin care ocup cel putin 10% din volumul tumoral B) Gradul de diferentiere celular este un element de prognostic major, mai important decât prezenta infiltratului inflamator si limfocitar la periferie C) Distributia celulelor pe dou sau trei rânduri care nu respect structura glandular este specific tumorilor cu margini slab definite D) Gradul de diferentiere tumoral variaz în cadrul aceleia i leziuni E) Gradul II de diferentiere este caracterizat de întreruperea muscularis mucosae Perforatia colic în cancerele colonului este caracterizat de: A) Este localizat întodeauna proximal de tumor B) Perfora ia diastatic este cea mai frecvent C) Perfora ia local are cea mai bun evolutie D) Metastazele hepatice sunt prezente în peste 50% din cazurile cu perfora ie E) Mortalitatea operatorie ajunge la 50% din cazuri * Cancerul de colon transvers este caracterizat prin: A) Localizare la nivelul flexurilor colice i a ansei transversului B) Cel mai des se prezint ca o tumor schiroas palpabil C) Clinic are o simptomatologie specific D) Pot apare fistule jejuno-colice cu ocluzie intestinal înalt i alterarea grav a st rii generale E) Localizarea cancerului la acest nivel topografic are o inciden similar cu cea la nivelul cecoascendentului

* Determinarea sânger rilor oculte în materiile fecale: A) Este un mijloc de diagnostic în cancerul colorectal B) Este valoroas ca test screening specific cancerului de colon C) Reac ia negativ exclude cancerul colonului D) Este util ca i screening numai la grupurile de pacien i cu risc crescut de cancer digestiv E) Este util pentru diagnosticul precoce al recidivelor cancerului de colon Care din urm toarele caracteristici sunt specifice cancerului rectal? A) Tumorile maligne situate la nivelul canalului anal, format din por iunea terminal a intestinului primitiv, sunt mai ales adenocarcinoame B) Leziunile sunt accesibile examenului clinic C) Datorit simptomelor atribuite hemoroizilor diagnosticul este frecvent timpuriu D) Frecven a bolii este sensibil egal între mediul urban i rural E) Adenoamele viloase recunosc riscul cel mai înalt de transformare malign * Care dintre urm toarele afirma ii privind manifest rile clinice în cancerul rectal este adev rat ? A) Cancerul rectal evolueaz de la început simptomatic datorit sânger rilor exprimate odat cu evacuarea bolului fecal B) Sângerarea apare ca sânge proasp t pe suprafa a bolului fecal C) Tenesmele sunt determinate de invadarea plexurilor nervoase extrare ctale D) Limfadenopatiile inghinale sunt frecvent prezente E) Tactul rectal permite depistarea tumorilor din întreg rectul În investigarea paraclinic a unui pacient cu cancer rectal se vor urm ri urm toarele principii: A) Radiografia abdominal simpl nu este util în cazurile cu ocluzie intestinal sau perfora ie B) Clisma baritat cu dublu contrast este contraindicat datorit posibilit ii existen ei unei obstruc ii realizate de o tumor rectal superioar C) Computer-tomografia este util pentru ghidarea punc iei-biopsie a metastazelor hepatice D) Ultrasonografia endoluminal este avantajoas mai ales în cazul tumorilor canalului anal E) Antigenul carcinoembrionar nu poate fi admis ca marker de diagnostic primar Abla ia chirugical a rectului în cancerul rectal trebuie s respecte unele dintre urm toarele chei

anatomice: A) Îndep rtarea mezorectului B) Prezervarea lamelor constitutive ale fasciei Denonvilliers C) Sec iunea ligamentelor laterale D) Rezec ia plexurilor nervoase pelvine deoarece acestea pot fi sediul unei invazii perineurale E) Sec iunea arterelor rectale medii Care dintre urm toarele afirma ii privind complica iile perforative ale cancerului rectal sunt false? A) Acestea se produc cel mai frecvent în amonte de tumor B) Perfora iile diastatice se produc mai frecvent la nivelul cecului C) Opera ia Hartmann permite, în mod clasic, restabilirea continuit ii digestive i este cea mai indicat . D) Colectomia total cu anastomoz ileo-rectal este rezervat cazurilor cu perfora ii la nivelul tumorii prin necroza par ial a acesteia E) În urgen , sutura simpl este tratamentul de elec ie al perfora iei diastatice

Frecven a de apari ie a cancerului de col uterin: A) nu este cunoscut cu precizie B) difer de la o zon la alta, de la o ar la alta C) literatura anglo-saxon indic o rat de 8-10/1000/an D) literatura anglo-saxon indic o rat de 8-10/100000/an E) difer în func ie de nivelul socio-economic Factori favorizan i ai cancerului de col uterin sunt: A) debutul activit ii sexuale la vârst tânar B) parteneri sexuali multipli C) fumatul D) sarcini multiple E) prima sarcin la vârst foarte tân r * Cea mai frecvent cale de extindere a cancerului de col uterin este: A) din aproape în aproape B) cale limfatic în ganglionii paracervicali C) cale limfatic în ganglionii hipogastrici D) cale limfatic în ganglionii periaortici E) cale hematogen Semnele i simptomele cancerului de col uterin: A) apar în fazele avansate B) cancerul microinvaziv este complet asimptomatic C) cancerul microinvaziv este deja simptomatic D) primul semn caracteristic este o scurgere redus , cu striuri sangvine, ce apare dup un contact sexual E) durerea se poate ad uga în stadiile avansate * Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin: A) se face prin examen citologic B) este colposcopic C) se face prin testul Lahm-Schiller D) este numai anatomo-patologic E) se face prin examenul secre iei vaginale * Carcinomul in situ al colului uterin reprezint , în clasificarea FIGO, stadiul : A) 0 B) I a1 C) I a2

multifocal C) tumorile din cadranul central D) refuzul bolnavei de a efectua mastectomie E) tumora ce a avut evolutie rapida * Iradierea in cancerul de san se aplica in doza de: A) 25-35 Gy B) 45-50 Gy C) 35-40 Gy D) 40-60 Gy . care î i doresc o sarcin . colul uterin are form de butoia Brahiterapia. tumorile din categoria terapeutica A? A) sarcina B) cc.D) I b1 E) I b2 Adenocarcinomul. se poate indica coniza ie larg În terapia cancerului de col uterin asociat cu sarcina. ca form a cancerului de col uterin: A) î i are originea în glandele endocervicale B) î i are originea în glandele endometriale C) manifestarea lui prin semne i simptome este mai tardiv decât a cancerului exoxervical D) manifestarea lui prin semne i simptome este mai precoce decât a cancerului exoxervical E) clinic. se poate indica amputa ia colului E) la paciente sub 40 ani. por iunea proximal a parametrelor i treimea superior a vaginului Tratamentul cancerului de col uterin stadiul 0 este reprezentat de : A) histerectomie total cu conservarea anexelor la paciente peste 40 ani B) brahiterapie utero-vaginal C) histerectomie subtotal cu conservarea anexelor la paciente peste 40 ani D) la paciente sub 40 ani. contraindica ii majore au : A) chiuretajul cavit ii uterine B) na terea pe c i naturale C) opera ia cezarian D) brahiterapia intrauterin E) al ptarea * Boala Paget a sanului are originea in: A) lobii glandei mamare B) in tegument C) in mamelon D) intraductal in subcutis E) in celulele epiteliului canalelor galactofore de calibru mare * În cadrul clasificarii TNM a cancerului mamar. T4d înseamna: A) carcinom in situ B) tumora cu diametrul între 0. care î i doresc o sarcin .5-1 cm C) mastita carcinomatoasa D) T4a+T4b E) tumora mai mare de 5cm diametru * Care sunt indicatiile pentru efectuarea chirurgiei limitate pt. în tratamentul cancerului de col uterin: A) folose te cel mai frecvent radionuclizi de cesiu i iridiu B) utilizeaz fascicule de radia ii gamma C) sursa de iradiere este în contact cu tumora D) sursa de iradiere este la distan de tumor E) are ca volum int uterul.

E) 30-35 Gy * Cancerul mamar infraclinic se descopera prin: A) coloranti ce nu difuzeaza B) izotopi radioactivi C) control ecografic D) stereotaxie E) mamografie Pledeaza pentru cancerul mamar urmatoarele modificari ale mamografiei: A) opacitate bine delimitata. cu un contur clar B) prezenta microcalcificarilor C) edem peritumoral sub forma unui halou transparent D) ingrosarea lizereului cutanat limitat la areola E) prezenta spiculilor Care sunt factorii de risc externi in cancerul de san: A) iradierea B) dieta bogata in protein si grasimi C) nuliparitatea D) menopauza precoce E) traumatismele mici si repetate Care sunt statiile ganglionare descrise de Berg in cadrul neoplasmului mamar ce descriu statii de importanta prognostica: A) ggl situati inauntrul marginii externe a micului pectoral B) ggl ce se gasesc inapoia m.mic pectoral Diagnosticul de certitudine in cancerul de san se face prin: A) in mastita carcinomatoasa se face prin punctie aspirativa in zona cea mai densa cu examen citologic B) ecografie C) excizie cu examen HP al tumorii D) examen citologic prin punctie cu ac fin E) mamografie Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) in boala Paget a sanului nu apar scurgeri mamelonare B) mastopatia nodulara este aderenta la tegument C) boala fibrochistica e o afectiune genetica D) in boala Paget a sanului invazia ganglionara axilara este relative frecventa E) in tumora Phyllodes adenopatia axilara este absenta Caracteristicile ficatului gras alcoolic sunt: A) ficat m rit de volum B) atrofia lobului stâng hepatic C) culoare galben D) consisten ferm E) consisten de organ Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice includ: A) degenerarea i necroza hepatocitelor B) balonizarea hepatocitelor C) infiltrat eozinofilic .mare pectoral D) teritoriul limfoggl cuprins in spatiul aflat inauntrul marginii interne a m.mic pectoral E) ggl situati in afara marginii externe a m.mic pectoral C) ggl siutati in afara marginii externe a m.

care dintre afirma iile de mai jos sunt adev rate: A) este mai frecvent la b rba i B) vârsta de apari ie este cuprins între 35-60 ani C) apar anticorpi antimitocondriali D) cre te nivelul seric al IgG E) apare lezarea ductelor biliare Caracateristicile de laborator ale cirozei biliare primitive sunt: A) cre terea de 2-5 ori a fosfatazei alcaline B) cre terea de 10-15 ori a transaminazelor C) anticorpii antimitocondriali în titru peste 1/40 D) anticorpii antinucleari în titru peste 1/80 E) hiperlipidemia Manifest rile clinice ale hipertensiunii portale includ: A) sindromul hepato-renal B) sindromul hepato-pulmonar C) hemoragiile din varicele gastroesofagiene D) ascita E) splenomegalia Tratamentul medical al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor esogastrice include: A) administrarea de Vasopresin sau Somatostatin B) administrarea de Nitroglicerin în perfuzie C) tamponament cu sonda Segstaken Blakemore D) ligaturarea varicelor E) injectarea intravariceal de alcool absolut Factorii implica i în apari ia ascitei din ciroza hepatic sunt: A) hipoalbumineamia B) presiunea oncotic crescut C) sc derea perfuziei renale D) sc derea aldosteronului . nodular B) eritroza palmar C) hipertrofia glandelor parotide D) ulcera ii aftoide ale mucoaselor E) ascit Care dintre afec iunile de mai jos se asociaz frecvent cu ciroza biliar primitiv : A) sindromul Crest B) boala Crohn C) sindromul Sicca D) tiroidita autoimun E) acidoza tubular renal În ciroza biliar primitiv .D) infiltrate cu polimorfonucleare i limfocite E) corpii Mallory Manifest rile clinice ale cirozei alcoolice sunt reprezentate de: A) reducerea masei musculare B) angin pectoral C) sânger ri mucoase D) icter E) encefalopatie hepatic Semnele obiective ale cirozei alcoolice sunt: A) hepatomegalie ferm .

E) cre terea activit ii reninei plasmatice Urm toarele reprezint mecanisme indirecte de producere a fracturilor: A) încovoiere (flexie. Pentru osteosinteza centromedular în fracturile 1/3 proximale i 1/3 distale ale diafizei oaselor lungi. Fractura deschis tip II (Gustilo i Anderson) este: A) fractur oblic sau transversal cu plag cutanat sub 2 cm B) fractur cu cominu ie important i devitalizare muscular C) fractur cominutiv cu plag cutanat peste 2 cm D) fractur cominutiv cu deperiostare i expunerea osului E) fractur asociat cu lezarea axului vascular Reprezint complica ii tardive generale ale fracturilor: A) calusul vicios B) pseudartroza C) litiaza renal D) osteoporoza E) deschiderea fracturii Sunt semne de probabilitate ale fracturilor: A) mobilitatea anormala B) durere in punct fix C) echimoza D) crepitatie osoasa E) deformare locala * . precum i în fracturile cominutive s-a imaginat: . îndoire) B) torsiune C) lovire cu corp contondent D) prin arm de foc E) prin compresiune Reprezint semne generale ale fracturilor: A) agita ie B) paloare C) anxietate D) durere E) impoten func ional Care din urm toarele sunt semne de certitudine ale fracturilor: A) deformare local B) atitudine vicioas C) crepita ie osoas D) netransmisibilitatea mi c rilor E) mobilitate anormal Reprezint complica ii imediate generale ale fracturilor: A) Embolia gr soas pulmonar B) Coagularea intravascular diseminat C) Lez ri vasculare D) Lez ri nervoase E) Interpozi ia p r ilor moi * .

A) tija elastic Ender B) tija centromedular Kuntscher C) tija centromedular z vorât D) plac i uruburi E) cerclajul de sârm În fracturile trohanteriene este preferat osteosinteza cu: A) DHS B) tij centromedular lung C) cui gama D) tije Kuntscher E) fixator extern Osteosinteza pe principiul hobanului este folosit în fracturile: A) de rotul B) de tibie C) de radius D) de olecran E) nu mai este de actualitate * Cantitatea de sange necesara pentru aparitia scaunului melenic este de: A) 50-60 ml B) 10 ml C) 100ml D) 200-300 ml E) orice cantitate. oricat de mica Urmatoarele enunturi sunt adevarate in ceea ce priveste hemoragiile digestive superioare: A) Cantitatea minima de sange necesara pentru ca testul Guaiac sa fie pozitiv este de 10 ml B) In hemoragiile digestive superioare are loc cresterea creatininei serice C) In hemoragiile digestive superioare are loc cresterea ureei serice D) La o pierdere de sange mai mare de 10% din volumul sanguin apare socul E) Cea mai frecventa cauza de hemoragie digestive la copii e gastrita eroziva Care din urmatoarele boli pot determina hemoragii digestive superioare masive? A) Esofagita B) Ruptura varicelor esofagiene C) Ulcerul peptic D) Gastrita cronica E) Hemobilia Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A) Localizarea cea mai frecventa a ulcerului duodenal este pe fata anterioara B) In Sindromul Mallory Weiss sangerarea se opreste spontan in 90% din cazuri C) Ulcerul duodenal hemoragic este mai frecvent decat ulcerul gastric hemoragic D) Fistulele aorto-enterice sunt cause relative frecvente de hemoragie digestive superioara E) Hemobilia poate sa apara dupa punctia biopsie hepatica Ulcerul peptic al gurii de anastomoza poate fi determinat de : A) Rezectia inadecvata B) Vagotomia supraselectiva C) Antrul restant D) Dehiscenta suturilor E) Ca o consecinta a sindromului de ansa oarba Urmatoarele afirmatii privitoare la ulcerul de stres sunt adevarate: .

A) Ulcerul Curling apare in urma operatiilor intracraniene B) Ulcerul Curling poate fi multiplu C) Ulcerul Curling apare ca urmare a socului si sepsei D) Ulcerul de stres poate fi intalnit si la pacientii cu hipertensiune arteriala maligna E) Ca mecanism fiziopatologic poate fi incriminat scaderea debitului sanguin gastric Printre factorii de risc ai ulcerului de stress se pot numara: A) Arsurile masive B) Ciroza hepatica C) Insuficienta renala D) Septicemia E) Boli limfoproliferative * Care din urmatoarele semne sugereaza pierderea a mai mult de 20% din volumul sanguin? A) Scaderea cu 10 mmHg a tensiunii arteriale si cresterea cu 10 batai/minut a pulsului B) Paloare accentuata asociata cu transpiratii abundente C) Scaderea tensiunii arteriale cu 20 mmHg si cresterea frecventei pulsului cu 25 mmHg. la trecerea din clino in ortostatism D) Scaderea tensiunii arteriale sub 100 mmHg si cresterea pulsului peste 100 batai /minut E) Scaderea tensiunii arteriale sub 90 mmHg si cresterea frecventei pulsului peste 130 batai/minut Tratamentul hemoragiilor din varicele esofagiene consta in : A) Embolizarea arterei hepatice B) Scleroterapie C) Terapie cu plasma argon D) Adrenalina intravenos E) Vasopresina intravenos * Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata in ceea ce priveste hemoragiile digestive inferioare? A) Leziunile angiodisplazice sunt mai frecvente pe colonul stang B) Arteriografia poate identifica sediul sangerarii daca debitul acesteia este de cel putin 0.10.2ml/min C) Angiodisplaziile sunt in general congenitale D) Infectia cu virus citomegalic poate fi o cauza de hemoragie digestiva inferioara E) Colita ulcerativa poate sangera frecvent masiv Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A) Majoritatea bilirubinei provine din degradarea hematiilor la nivelul splinei B) Bilirubina neconjugata este solubila in apa C) Bilirubina se leaga la nivelul ficatului de albumina D) In bila 85% din bilirubina este conjugata E) Bilirubina conjugata este foarte putin absorbita la nivelul intestinului Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A) Cea mai mare parte a bilirubinei conjugate se elimina prin fecale (dupa deconjugarea de catre bacteriiile intestinale) B) Urobilinogenul este excretat predominant prin urina C) Urobilinogenul poate fi reabsorbit la nivelul intestinului D) In mod normal in bila aproape toata bilirubina este sub forma de monoglicuronid E) In plasma se gaseste majoritatea bilirubinei conjugate Cauzele congenital de icter cu bilirubina neconjugata se caracterizeaza: A) Hiperbilirubinemie frecvent peste 5 mg/dl B) Icterul se poate accentua dupa febra si ingestie de alcool C) Biopsia hepatica arata modificari specifice .

E) Virusul hepatitei E. B) Virusul hepatitei B. D) Virusul hepatitei D. . C) Virusul hepatitei C.D) Testele de hemoliza sunt normale E) Testele de hemoliza sunt modificate Urmatoarele enunturi sunt adevarate in ceea ce priveste Sindromul Dubin-Johnson A) Ficatul nu poate fi vizualizat cu ajutorul colangiografiei intravenoase B) Ficatul are aspect de ficat negru C) Eliminarea bromsulfonftaleinei este normala D) Consta in alterarea mecanismului de conjugare E) Consta in alterarea functiei excretorii Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste Sindromul Rotor A) Ficatul contine un pigment negru B) Tractul biliar poate fi vizualizat cu ajutorul colengiografiei intravenoase sau orale C) Consta intr-o insuficienta stocare a bilirubinei conjugate D) Bilirubina conjugate serica este predominant monoconjugata E) Excretia coproporfirinei urinare este normala * Tumora Klatskin este: A) Tumora de coledoc distal B) Tumora bifurcatiei ductului hepatic comun C) Tumora de vezica biliara D) Tumora a canaliculelor biliare intrahepatice E) Tumora papilei Icterul obstructive asociat cu palparea vezicii biliare se intalneste in: A) Obstructia la nivelul bifurcatiei canalului hepatic comun B) Neoplasmul de cap de pancreas C) Neoplasm coledocian inferior D) Vezica de portelan E) Calculi multiplii in vezica biliara * Productia in exces de bilirubina se intalneste in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Crigler-Najjar C) Sindroamele hemolitice D) Carcinomul hepatic E) Sindromul Rotor Colestaza familiala benigna se caracterizeaza prin: A) Este o afectiune congenitala B) Prezinta episoade recurente de hemoliza si icter C) Are frecvent evolutie spre ciroza D) Prezinta episoade recurente de prurit si icter E) Se asociaza cu febra Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte? A) Bilirubina rezulta din oxidarea hemului si reducerea biliverdinei rezultate B) Urobilinogenul se formeaza prin deconjugarea si reducerea bilirubinei de catre bacteriile intestinale C) Urobilinogenul se formeaza prin conjugarea si oxidarea bilirubinei de catre bacteriile intestinale D) Bilirubina se formeaza prin reducerea hemului si oxidarea biliverdinei rezultate E) Enzima care ajuta la conjugarea bilirubinei este bilirubin reductaza Care din urm toarele virusuri hepatitice sunt virusuri ARN ? A) Virusul hepatitei A.

diagnosticul hepatitei A este demonstrat de existen a titrurilor înalte de anticorpi anti-HAV din clasa IgM. de ani de zile. D) Grade variate de colestaz . . de obicei pentru restul vie ii. Care din urm toarele perioade de incuba ie sunt corecte ? A) Pentru hepatita A: între 15-45 zile. E) Absen a regener rii celulelor hepatice. C) Persisten a în ser a AgHBe peste 3 luni de la infec ia acut poate semnala dezvoltarea infec iei cronice cu HBV. C) Pentru hepatita D: între 30-180 zile D) Pentru hepatita B: între 15-160 zile E) Pentru hepatita E: între 14-60 zile. D) În timpul bolii acute. D) Scaune de culoare închis . E) În timpul fazei acute se pot eviden ia limfocite atipice. E) Protec ia împotriva infec iei cu HAV este asigurat de anticorpii IgG-anti HAV. D) Prezen a AgHBe în cursul hepatitei cronice B se asociaz cu persisten a replic rii virale. C) Anticorpii IgM-anti HAV persist un timp îndelungat. D) De la mam la copil. B) Prezen a în ser a AgHBe cre te probabilitatea prezen ei concomitente a virionilor hepatitei B i ADN polimerazei virusului hepatitei B. B) Necroza celulelor hepatice. Leziunile morfologice tipice în hepatitele virale acute constau în: A) Infiltrarea panlobular cu celule mononucleare. B) Astenie fizic . B) Prin contact sexual. B) Pentru hepatita C: între 14-60 zile. B) HAV este singurul virus hepatic uman care se poate cultiva in vitro. C) Pe cale fecal-oral . E) Probabilitatea transmiterii infec iei hepatitice B de la mam la copil nu depinde de prezen a AgHBe în serul mamei. C) Hiperplazia celulelor Kupffer. Transmiterea virusului hepatitic B se poate realiza: A) Pe cale percutan . prin ingestia oral a HBV. Care din urm toarele afirma ii referitoare la caracteristicile de laborator ale hepatitei virale acute sunt adev rate ? A) Aminotransferazele serice AST i ALT au valori crescute. în perioada perinatal . B) Nivelurile persistente ale bilirubinei de peste 340 µmol/l (20 mg/dl) sunt mai probabil asociate cu o afectare sever . E) U oar pierdere în greutate. C) Fosfataza alcalin seric poate avea valori normale. C) Anorexie. D) Sc derea albuminei serice apare la toate cazurile. E) Rar. Care din urm toarele afirma ii privind antigenul e al virusului hepatitei B (AgHBe) sunt adev rate ? A) Este un marker al replic rii virusului hepatitei B. Care din urm toarele simptome sau semne clinice pot face parte din tabloul clinic al hepatitei acute virale ? A) Grea i v rs turi.Care din urm toarele afirma ii referitoare la virusul hepatitei A (HAV) sunt adev rate ? A) Replicarea HAV are loc numai în ficat.

cu infectivitate ridicat . urm torii markeri serologici sunt de obicei prezen i: A) AgHBs B) Anticorpi anti-HBs C) Anticorpi anti-HBc de tip IgM D) AgHBe E) Anticorpi anti-HBe Care din urm toarele afirma ii privind hepatita fulminant . D) Transplantul hepatic poate fi salvator pentru via a pacientului. complica ie a hepatitei virale acute. Hernioplastia prin folosirea ligamentului Cooper reface urm toarele zone vulnerabile pentru herniere la nivelul orificiului miopectineal: A) Ligamentul inghinal B) Triunghiul Hesselbach C) Inelul profund D) Tractul iliopubic E) Canalul femural Hernioplastiile tension-free sunt contraindicate în urm toarele situa ii: A) Hernii indirecte primare la femei B) Granuloame inflamatorii dup hernioplastii cu materiale protetice C) Hernii inghinale recurente la b rba i D) Hernii determinate de boli ale esutului conjunctiv E) Hernii primare simple la b rba i Hernia ombilical are urm toarele caracteristici: A) trangularea colonului i omentului este destul de frecvent B) Se închide spontan la sugari dac defectul este mai mare de 2 cm în diametru C) Interven ia chirurgical este recomandat la vârsta de 5 ani D) Ascita. C) Timpul de protrombin este redus. obezitatea i multiparitatea sunt factori predispozan i E) Interven ia chirurgical clasic este hernioplastia Mayo Urm toarele elemente sunt definitorii pentru hernia epigastric : A) Este frecvent reductibil B) Prezint defecte aponevrotice unice. mari C) Este determinat de protruzia peritoneului la nivelul liniei albe între procesul xifoidian i ombilic D) Tratamentul chirurgical const în sutura simpl cu câteva fire de polipropilen sau utilizarea protezelor E) Prezint frecvent mult mai mult disconfort comparativ cu dimensiunea lor Herniile Spiegel se caracterizeaz prin urm toarele cu excep ia: A) Pot s apar inferior de vasele epigastrice B) Cele de dimensiuni mici se pot eviden ia folosind Ecografia i Tomografia Computerizata C) Sunt frecvente i facil de diagnosticat D) Sunt intraparietale i con inute de aponevroza mu chiului oblic intern E) Apar de-a lungul por iunii subombilicale a liniei semilunare Spiegel Hernia trangulat prezint urm toarele caracteristici: A) Hernia femural prezint cea mai ridicat rat a trangul rii dintre hernii . B) Pacien ii pot prezenta tulbur ri de cuno tin pân la com profund . E) Frecvent dimensiunile ficatului scad rapid.Într-o infec ie acut cu virusul hepatiei B. sunt adev rate ? A) Cel mai frecvent este o complica ie a hepatitei acute virale C.

B) Probabilitatea trangul rii unei hernii inghinale variaz cu localizarea i durata C) Vasculariza ia viscerului exteriorizat este compromis . la nivelul coletului D) trangularea apare la 5% din herniile inghinale E) Pacien ii cu istoric de hernie inghinal sau femural sub trei luni trebuie trimi i de urgen chirurg Etiologia herniilor inghinale cuprinde: A) Majoritatea au transmitere genetic B) Distrugerea esutului conjunctiv datorit stresului fizic C) Deficite musculare D) Cancerul de colon E) Ortostatismul Variantele de tratament chirurgical al herniei postincizionale sunt: A) Închiderea simpl a defectului prin sutur B) Tehnicile de imbricare Judd sau Mayo C) Pneumoperitoneul progresiv D) Tehnica Rives-Stoppa E) Incizii de relaxare lungi subombilicale Hernia parastomal are urm toarele particularit i: A) Este de preferat mutarea stomei într-un loc nou fa de repararea local a defectului B) Herniile paraileostomie sunt mai frecvente C) Interfereaz cu iriga ia colostomei i aderarea pungii de colostom D) Procedeul Leslie presupune contactul larg dintre protez i ans E) Herniile parastomale sunt de obicei medial de stom Herniile pelvine prezint urm toarele elemente cu excep ia: A) Apare în fosa obturatorie. gaura sciatic mare sau mic i în perineu B) Hernia perineal anterioar se întâlne te numai la b rba i C) Necesit cura chirurgical cu ajutorul unei proteze dac nu este prezent o stare septic D) Sunt rare i apar în special la femei. b trâni. pacien i ca ectici E) Hernia perineal posterioar nu intr în fosa ischiorectal la b rba i Care din urmatoarele afirmatii legate de zona glandulara prostatica sunt adevarate: A) Este localizata numai in zona periferica B) Este localizata numai in zona centrala C) Este localizata in zona periferica si centrala D) Reprezinta 5% din volumul prostatic E) Reprezinta 95% din volumul prostatic Hiperplazia prostatica este o modificare ce implica: A) Tesutul glandular B) Tesutul fibro-muscular C) Tesutul conjunctiv D) Tesutul adipos E) Tesuturi leiomiomatoase * Greutatea normala a prostatei este A) 30-50 g B) 80-90 g C) 100 g D) 10-15 g E) 0.5-1 g Clinic vezica in rezidiu cu distensie glob moale prezinta urmatoarele caracteristici: A) Tumora epigastrica de consistenta dura la un .

consistenta moale D) Falsa incontinenta urinara E) Retentie completa de urina Care din manifestarile clinice enumerate mai jos pot fi intalnite in evolutia hipertrofiei benigne de prostata: A) Polakiurie nocturna intensa B) Polakiurie nocturna moderata C) Disurie D) Retentie completa de urina E) Hematemeza nocturna * Retentia incompleta de urina cu distensie apare cand: A) Capacitatea fiziologica a vezicii urinare este depasita cu 600 ml B) Capacitatea fiziologica a vezicii urinare este depasita cu 300-400 ml C) Capacitatea vezicala este depasita cu 1000 ml D) Capacitatea vezicala fiziologica nu este depasita E) Capacitatea vezicala fiziologica este sub 300 ml Urmatoarele semne in evolutia hipertrofiei benigne de prostata sunt semne iritative: A) Polakiurie diurna B) Discomfort mictional C) Disurie initiala D) Mictiune in doi timpi E) Imperiozitate mictionala Care dintre afirmatiile referitoare la litiaza vezicala secundara adenomului de prostate sunt adevarate: A) Se datoreaza stazei urinare B) Se datoreaza infectiei urinare C) Clinic se manifesta prin durere hipogastrica D) Durere si polakiurie cu caracter provocat E) Nu produce retentie acuta de urina Urmatoarele afirmatii referitoare la PSA sunt adevarate: A) Are valoarea normala cuprinsa intre 4-8 ng/ml B) Valoarea normala a PSA este intre 0-4 ng/ml C) Valoarea PSA poate fi considerata un test de screening la barbatii peste 50 ani in diagnosticul afectiunilor prostatice D) PSA nu este considerat un marker util pentru detectarea adenocarcinomului de prostata E) Recoltarea PSA se face din 100 ml de urina la prima mictiune matinala * Primul raspuns al vezicii urinare la obstacolul subvezical instalat prograsiv este dat de: A) Hematurie macroscopica B) Hematurie microscopica C) Hipoplazia detrusorului D) Hipertrofia detrusorului E) Hiperplazia detrusorului Criza tireotoxic A) este o complica ie grav a tireotoxicozei B) este favorizat de vârsta înaintat C) se înso e te de febr D) evolueaz cu tulbur ri de ritm E) contraindic administrarea corticoterapiei . sau nu nedureroasa si de .B) Tumora iliaca de consistenta moale C) Tumora hipogastrica reprezentata de vezica urinara cu situatie mediana.

000 locuitori B) prevalen a gu ii la copii de 7-14 ani C) ioduria medie la copii de vârst colar (micrograme/l) D) frecven a TSH patologic la copii de vârst colar E) frecven a TSH neonatal (peste 5 microunit i/ml) . umede Nota i semnele i simptomele din hipotiroidism A) cre terea tranzitului intestinal B) constipa ie C) bradicardie D) rev rsat pericardic E) intoleran la c ldur Indicatorii de prevalen ai deficitului de iod (IDD) sunt: A) prevalen a gu ii la popula ia adult la 100.Tireotoxicoza A) define te un nivel crescut de tiroxin (T4) i triiodotironin (T3) B) se înso e te de cre terea hormonilor tiroidieni indiferent de surs C) nu presupune o simptomatologie exagerat ( toxic ) D) se înso e te întotdeauna de exoftalmie E) se înso e te întotdeauna de mixedem pretibial * În tratamentul hipertiroidismului iodul radioactiv A) se utilizeaz numai la pacien ii cu radioiodcaptare (RIC) tiroidian sc zut B) se utilizeaz numai în formele cu RIC tiroidian crescut sau normal C) are efecte favorabile în exoftalmie D) nu are efecte secundare E) poate fi recomandat la copii i adolescen i Antitiroidinele de sintez se administreaz în: A) boala Graves-Basedow cu gu mic sau absent B) hipertiroidismul din timpul sarcinei C) tireotoxicoza indus de amiodaron D) tireotoxicoza din tiroidita subacut E) hipertiroidismul la copii Hipotiroidismul primar clinic manifest se caracterizeaz prin urm toarele modific ri paraclinice: A) TSH crescut B) T4 liber (FT4) normal C) T4 liber (FT4) sc zut D) TSH sc zut E) anticorpii anti-tiroperoxidaz (anti-TPO) crescu i în mixedem prin tiroidit cronic autoimun În hipotiroidismul subclinic A) TSH plasmatic este u or crescut B) T4 liber (FT4) este în limite normale C) LDL-colesterolul plasmatic este normal D) pacien ii pot fi asimptomatici E) pot fi prezente simptome ca: depresie. cre tere în greutate Nota i semnele i simptomele din hipertiroidism A) bradicardie B) fibrila ia atrial cu ritm rapid C) rev rsat pericardic D) tranzit intestinal accelerat E) tegumente calde. astenie.

pleural.Forma mixedematoas de cretinism endemic se caracterizeaz prin: A) retardare mintal sever B) surdomutism C) gu nodular important D) deficit statural sever E) eutiroidie (func ie tiroidian normal ) Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul bilirubinei sunt adevarate: A) aproximativ 20% din BR circulanta deriva din eritrocitele imbatrinite B) BR neconjugata este responsabila de efectele neurotoxice al hiperBR neonatale C) In colestaza. saliva. cefalorahidian) E) BR este absenta in lacrimi. excretia urinara zilnica de urobilinogen depaseste 4 mg B) BR conjugata este metabolizata la urobilinogen de bacteriile ileale si colonice C) Excretia urinara de urobilinogen este crescuta in hemoliza D) Excretia urinara de urobilinogen este crescuta in boli hepatocelulare E) In obstructiile biliare extrahepatice excretia de urobilinogen este mult scazuta Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) prezenta BR in urina este dovada hiperBR conjugate B) BR neconjugata se excreta in urina C) Sarurile biliare maresc filtrarea glomerulara a BR conjugate D) In boli asociate cu saruri biliare circulante crescute excretia renala de BR este scazuta E) Prezenta BR in urina poate fi un punct de diferentiere util si precoce in evaluarea icterului Hiperbilirubinemia neconjugata se caracterizeaza prin: A)absenta bilirubinei in urina B)prezenta BR neconjugate serice in proportie de 80-85%din BR serica totala C) prezenta BR in urina D) prezenta BR serice directe in proportie de peste 50% din BR serica totala E) prezenta BR serice indirecte in proportie de peste 50% din BR serica totala Icterul cu bilirubinemie predominant neconjugata se intalneste in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Dubin-Johnson C) Colangita sclerozanta D) Icterul neonatal E) Icterul colestatic al sarcinii Icterul cu bilirubinemie predominant conjugata se intalneste in: A) Sindromul Crigler-Najjar tip I B) Boala hepatica alcoolica C) Ciroza biliara primitiva D) Colangiocarcinom E) Post prelungit Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice determina: A) hiperbilirubinemie conjugata B) bilirubinurie marcata C) hiperbilirubinurie neconjugata D) scaune acholice E) cresterea progresiva a concentratiei de BR serica si atingerea unui platou la 30-40 mg/dl . Urmatoarele afirmatii sunt false: A) in conditii normale. BR conjugata poate forma cu albumina un complex ireversibil D) BR nu este prezenta in lichidele corpului (articular. suc pancreatic.

B) nu poate distinge infarctele acute de cicatricile cronice C) ajut la diagnosticul de infarct de ventricul drept atunci când frac ia de ejec ie a ventriculului drept este sc zut D) este cea mai frecvent modalitate imagistic folosit la pacien ii cu infarct miocardic acut E) sunt lipsite de sensibilitate i specificitate în multe circumstan e clinice d * Morfina administrat pentru controlul durerii în infarctul miocardic acut se caracterizeaz prin urm toarele cu excep ia : A) este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociat cu infarctul miocardic B) poate reduce constric ia arteriolar i venoas mediat simpatic C) are un efect vagotonic i poate cauza bradicardie sau grade avansate de bloc cardiac D) este administrat de rutin în injec ii intravenoase repetitive (la fiecare 5 minute) în doze mici (2-4 mg) E) sc derea debitului cardiac i a tensiunii arteriale contraindic folosirea morfinei (NU) e . sugereaza: A) carcinom pancreatic ce patrunde in tractul biliar sau duoden B) carcinom ampular C) colangiocarcinom D) litiaza coledociana E) chist coledocian inflamat Urmatoarele afirmatii legate de examenul fizic la pacientii cu icter sunt adevarate: A) vezicula biliara palpabila sugereaza obstructia biliara distala prin tumora maligna B) obstructia biliara maligna se prezinta de obicei ca icter nedureros C) splenomegalia da indicii despre prezenta hipertensiunii portale D) prezenta xantoamelor sugereaza boala Wilson E) prezenta inelului Kayser-Fleischer sugereaza ciroza biliara primitiva BOALA CARDIACA ISCHEMICA 2 Spectrul sindroamelor coronariene acute este reprezentat de : A) angina pectoral instabil B) infarctul miocardic non-Q C) infarctul miocardic cu und Q D) aritmiile ventriculare maligne E) moartea subit de origine cardiac abc * Despre creatinfosfokinaza (CK) total în infarctul miocardic acut (IMA) sunt adevarate urm toarele cu excep ia : A) cre te în 4-8 ore de la debutul IMA B) revine la normal dup 48-72 de ore C) este lipsit de specificitate D) nivelurile de CK total pot ramâne crescute pentru 10-14 zile E) o cre tere de 2-3 ori a CK totale poate urma unei injec ii intramusculare d * Care din urm toarele afirma ii cu privire la tehnicile imagistice radioizotopice (imagistica perfuziei miocardice. ventriculografia radioizotopic ) disponibile pentru evaluarea pacien ilor cu suspiciune de infarct miocardic acut este fals : A) relev un defect ( zon rece") la majoritatea pacien ilor în timpul primelor ore dup dezvoltarea unui infarct transmural.Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata rezulta din urmatoarele grupuri de afectiuni: A)boli hepatocelulare B) hemoliza datorata distructiei intravasculare accelerate a eritrocitelor C) obstructie biliara intrahepatica D) resorbtia unui hematom voluminos E) obstructie biliara extrahepatica Prezenta scaunelor acholice si hem-pozitive (scaune de argint ) la un pacient cu icter.

Fluxul în artera coronarian afectat este descris printr-o scal simpl calitativ numit sistemul de gradare TIMI. sunt prezente frecvent în primele 24h B) din punct de vedere clinic. dar f r perfuzie în patul coronarian distal C) perfuzia întregului vas de infarct înspre patul distal.4 mg la intervale de aproximativ 5 minute B) trebuie evitat la pacien ii care se prezint cu presiune arterial sistolic sc zut (< 100 mm Hg) C) poate fi capabil de cre terea necesarului miocardic de oxigen (prin cre terea presarcinii). hepatomegalie) C) se asociaza frecvent infarctului anterior de ventricul stîng D) cateterismul cardiac eviden iaz un model hemodinamic caracteristic sem nând cu tamponada cardiac E) terapia const din deple ie volemic (EXPANSIUNE) Abcd END BOALA CARDIACA ISCHEMICA 2 Nou-n scut infectat în perioada perinatal presupune: A) manifest ri clinice prezente . Flux coronarian grad 3 TIMI indic : A) ocluzia complet a arterei asociate cu infarctul B) o oarecare penetra ie a substan ei de contrast dincolo de punctul de obstruc ie. absolute la folosirea agen ilor trombolitici includ : A) un istoric de hemoragie cerebrovascular în orice moment B) un accident nehemoragic sau alt eveniment cerebrovascular în ultimul an C) suspiciunea de disec ie de aort i hemoragiile interne active D) folosirea curent de anticoagulante (INR > 2-3) E) boal ulceroas peptic activ abc * Una din urmatoarele afirma ii despre angioplastia coronarian percutanat transluminal (PTCA) este fals : A) poate fi aplicat la pacien ii care prezint contraindica ii pentru terapia trombolitic B) nu este mai eficient decât tromboliza în deschiderea arterelor coronare ocluzionate C) asigura un beneficiu special fa de terapia trombolitic la pacien ii cu oc cardiogen D) aplicabilitatea sa este serios limitat de considerente logistice E) se asociaz cu un prognostic clinic mai bun pe termen scurt i lung b * Care dintre urmatoarele afirma ii cu privire la inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) este fals : A) nu modific mortalitatea secundar infarctului miocardic B) beneficiul maxim este observat la pacien ii cu risc crescut C) reduc remodelarea ventricular dup infarct cu reducerea consecutiv a riscului de insuficien cardiac congestiv D) IEC trebuie prescri i în primele 24 de ore tuturor pacien ilor cu infarct miocardic cu insuficien cardiac dovedit E) rata recuren ei infarctului poate fi mai sc zut la pacien ii trata i cu IEC dup infarct. determin semne de insuficien ventricular dreapt sever (distensia venelor jugulare. dar cu flux ce este întârziat în compara ie cu cel al unei artere normale D) perfuzia total a vasului de infarct cu flux normal E) reperfuzie spontan la nivelul arterei coronare asociat cu infarctul d Contraindica iile clare. D) poate s scad aportul miocardic de oxigen (prin constric ia vaselor coronariene din apropierea infarctului sau a vaselor colaterale) E) uneori apare o reac ie idiosincrazic la nitra i. a În infarctul de ventricul drept : A) supradenivel rile segmentelor ST pe deriva iile electrocardiografice precordiale drepte.Urm toarele afirma ii referitoare la administrarea nitroglicerinei sublingual în infarctul miocardic acut sunt adev rate : A) trebuie administrat pân la trei doze de 0. semnul Kussmaul. constând din hipotensiune brusc marcat abe * Obiectivul principal al trombolizei este restabilirea prompt a permeabilit ii arterei coronare. în special deriva ia V4R.

Nu reprezint semne clinice de sifilis congenital: . Care dintre urm toarele manifest ri clinice nu sunt tipice pentru sepsisul neonatal cu debut precoce: A) debut > 7 zile B) dificult i de termoreglare C) detresa respiratorie precoce D) tulbur ri ale st rii de con tien E) refuzul alimenta iei. v rs turi Cele mai utilizate criterii cu valoare predictive pentru infec ia sistemic neonatal sunt: A) num r de leucocite < 5000/mm3 B) raportul leucocite nesegmentate / leucocite segmentate > 0. se aplic tratamentul anitibiotic antenatal în urm toarele cazuri: A) sarcina < 37 s pt mâni B) sarcina > 42 s pt mâni C) ruptura prelungit a membranelor amniotice > 18-24 ore D) lichid amniotic meconial E) mama febril (> 380 C) în cursul travaliului Sindromul Gregg al rubeolei congenitale include: A) surditatea B) cataracta sau glaucom C) displazie renal multichistic D) boala congenital de cord E) retard mental sever *.2 C) proteina C reactiv pozitiv (> 5 mg/dl) D) VSH < 2 mm/h E) cre terea nivelului de haptoglobin Bacteriile care determin cel mai frecvent meningita neonatal : A) Esherichia Coli B) Streptococ Beta hemolitic grup B C) Stafilococ aureu D) Listeria moncytogenes E) Mycoplasma pneumoniae Pentru a preveni riscul de infec ie materno-fetal cu GBS.B) culturi centrale pozitive C) culturi pozitive din axul aero-digestiv D) sindrom inflamator biologic E) absen a sindromului inflamator biologic Urm torii factori sunt considera i a fi cu risc crescut pentru infec ia bacterian neonatal precoce: A) ruptura prematur a membrelor (>18 ore) B) lichidul amniotic meconial inodor C) febra matern D) prematuritatea (<37 SA) E) diabetul gesta ional Care dintre urm torii germeni patogeni sunt cei mai pu in implica i în infec iile neonatale precoce: A) Streptococ beta hemolitic grup B B) Stafiloccoc aures C) Escerichia Coli D) Listeria monocytogenes E) Stafiloccoc coagulazo-negativ *.

D Stadiul simptomatic intermediar al infec iei HIV se caracterizeaz prin: A) sindrom febril prelungit B) sc dere ponderal C) diaree trenant D) candidoz persistent E) infec ii cu oportuni ti În clasificarea CDC a infec iei cu HIV la adult. categoria A cuprinde: A) candidoza esofagian B) leucoplakia p roas a limbii C) infec ia asimptomatic cu HIV D) adenopatie persistent generalizat E) infectii cu oportunisti Categoria C a infec iei HIV la adult include: A) candidoza esofagian B) encefalopatia asociat cu HIV C) cancerul cervical invaziv D) infec ia asimptomatic E) pneumonia cu Pneumocystis carinii Neoplaziile oportuniste din infec ia cu HIV sunt: A) sarcomul Kaposi B) limfoamele C) boala Hodgkin D) carcinomul tiroidian E) adenocarcinomul hepatic Examenele de laborator pentru dovedirea deficitului i perturb rilor imunologice caracteristice infec iei HIV sunt: A) proteinograma B) nivelul IgA si IgG serice C) raport CD4/CD8 D) num r de celule CD8 E) num r de celule CD4 . C.A) hepatosplenomegalia B) anemia C) nou-n scutul mare pentru vârsta de gesta ie D) corioretinita E) rinita persistent (unilateral ) Cele mai frecvente manifest ri ale oxoplasmozei congenitale sunt: A) neurologice B) digestive C) oftalmologice D) pulmonare E) renale Stadiul simptomatic timpuriu al infec iei cu HIV se caracterizeaz prin: A) limfadenopatia persistent generalizat B) leucocitoz C) trombocitopenie D) suferin e dermatologice E) infec ii cu oportuni ti R spuns: A.

de coloratie rosie-ciresie si lucioasa Bronsiolita acuta este o boala inflamatorie difuza a cailor respiratorii inferioare. citomegalovirus. intens edematiata. tuberculosis. cu exceptia: A) in 95% din cazuri agentul etiologie incriminat este Haemophillus Influenzae tip B B) febra ridicata 39. Cryptococcus B) leucoencefalopatia multifocal progresiv C) encefalopatia HIV D) polineuropatia distal E) limfomul cerebral primitiv de tip imunoblastic B * Suferin ele hematologice din cadrul infec iei HIV sunt: A) leucocitoza B) neutrofilia C) trombocitoza D) limfopenia CD4 E) poliglobulia Riscul de transmitere vertical a infec iei cu HIV a fost asociat cu : A) m rimea inoculului B) nivel crescut de CD 4 C) înc rc tura viral plasmatic mic D) caracteristicile tulpinii E) travaliu prelungit Faringita streptococica se manifesta prin: A) febra ridicata B) rinoree C) raguseala D) exudat amigdalian E) limfadenita cervicala anterioara Indicatiile adenoidectomiei la copil sunt: A) respiratie orala persistenta B) voce nazonata C) faringita acuta D) otita medie acuta E) facies adenoidian * Urmatoarele afirmatii referitoare la epiglotita sunt adevarate.Examenele de laborator pentru confirmarea infec iei cu HIV sunt: A) determinarea ARN-HIV B) determinarea antigenului PP 65 C) determinarea anticorpilor specifici anti HIV D) determinarea antigenului antipneumococic E) eviden ierea antigenului P 24 Suferin ele sistemului nervos central în infec ia cu HIV sunt: A) infec ii cu Toxoplasma gondii. predominent la sfarsitul inspirului . Examenul fizic la sugarul cu bronsiolita severa evidentiaza: A) dilatarea inspiratorie a aripilor nasului B) retractii intercostale si subcostale C) matitate bazala D) inspir mult prelungit E) raluri fine crepitante si subcrepitante diseminate. M.5 40º C C) este singura entitate clinica in care se asociaza sialoree cu stridor D) insuficienta respiratorie se dezvolta rar E) la examenul ORL epiglota apare inflamata.

40 mg/kg/zi B) cedax in doza de 9 mg/kg/zi C) augmentin in doza de 50 mg/kg/zi D) eritromicina in doza de 30.50 mg/kg/zi E) amoxicilina in doza de 50 mg/kg/zi Pneumonia cu Chlamydia la sugarul mic in perioada de stare se manifesta prin: A) stare generala profund alterata B) tahipnee C) tuse frecventa. pacien ii cu insuficien cardiac i presiune vascular pulmonar crescut prezint în mod obi nuit: A) dilatarea anumitor cavit i ale cordului B) distensie a venelor pulmonare C) redistribu ie spre varfuri a circula iei venoase pulmonare .Cauzele de wheezing la copil sunt numeroase. Care dintre urmatoarele boli obstructive ale cailor aeriene mici raspunzatoare de wheezing recurent si persistent sunt intalnite foarte rar in patologia copilului: A) astmul bronsic B) deficitul de 1 antitripsina C) inelul vascular D) sindromul cililor imobili E) traheomalacia Simptomele pneumoniei pneumococice la copilul mic si scolar sunt: A) stare generala buna B) subfebrilitati C) junghi toracic D) sputa cu aspect uneori ruginiu E) anorexie Diagnosticul diferential al pneumoniei pneumococice la sugarul mic se face cu: A) aspiratia de corp strain B) bronsiolita C) insuficienta cardiaca congestiva D) tuberculoza pulmonara cu suprainfectie bacteriana E) pneumonia virala * Tratamentul rinofaringitei acute la sugarul eutrofic consta din urmatoarele manopere cu exceptia uneia: A) umidifierea aerului atmosferic B) antibioterapie obligatorie C) dezobstructia foselor nazale D) hidratare adecvata E) combaterea febrei Tratamentul antibiotic in adenoidita acuta bacteriana consta in administrarea unuia dintre urmatoarele antibiotice: A) ceclor in doza de 30. paroxistica D) cianoza perioronazala E) crize de apnee INSUFICIENTA CARDIACA 2 Dintre factorii precipitan i ai insuficien ei cardiace fac parte: A) infec iile B) administrarea tratamentului cardiotonic cu digoxin C) anemia D) hipertensiunea arterial sistemic E) aritmiile acde La examenul radiologic.

In tahiaritmiile produse de intoxica ia digitalic sunt indicate: A) intreruperea terapiei cu digital B) administrarea de fenitoin C) administrarea de furosemid D) administrarea de beta-blocante sau xilin E) administrarea de blocante ale canalelor de calciu abd Pacien ii cu insuficien cardiac trebuie s primeasc heparin . urmat de warfarin atunci cand au ca i factori de risc adi ionali: A) hipertensiunea arterial B) fibrila ia atrial C) tromboza venoas D) embolia pulmonar sau sistemic E) dislipidemia bcd În managementul disfunc iei diastolice reducerea st rii congestive se face prin: A) restric ie de sare B) diuretice C) cardioversie electric sau farmacologic D) pacing atrioventricular E) dializ sau plasmaferez Ab (DE LA MINE) Dintre masurile aplicate în tratamentul edemului pulmonar acut fac parte: A) administrarea intravenoas repetat de morfin B) administrarea beta-blocantelor C) administrarea de oxigen 100% D) pacientul va fi men inut în pozi ie sezand cu picioarele la marginea patului E) administrarea intravenoas de diuretice de ans acde Factorii asocia i cu un prognostic nefavorabil în insuficien a cardiac sunt: A) frac ia de ejec ie a ventriculului stâng peste 50% . Care dintre urmatoarele medicamente sunt diuretice de ans ? A) metolazona B) hidroclorotiazida C) furosemid D) bumetanida E) acidul etacrinic cde Dintre vasodilatatoarele administrate în insuficien a cardiac cu efect atât asupra peretelui vascular arterial cât i asupra celui venos. numite vasodilatatoare echilibrate fac parte: A) inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei B) nitroprusiatul de sodiu C) blocantele canalelor de calciu D) prazosinul E) hidralazina abd In tratamentul insuficien ei cardiace terapia digitalic este util mai ales la pacien ii cu: A) insuficien cardiac i fibrila ie atrial cu alur ventricular rapid B) ritm sinusal C) stenoz mitral D) insuficien cardiac i flutter atrial cu alur ventricular rapid E) pericardit cronic constructiv ad 6.D) prezen a lichidului pleural asociat cu cel interlobar E) semne de condensare pulmonar abcd In tratamentul insuficien ei cardiace se folosesc diuretice de ans .

3 0 C B) lipsa febrei C) grea a D) pierderea pasager a st rii de con tien E) sensibilitatea unghiului costovertebral Care sunt circumnstan ele în care manifest rile de pilonefrit acut nu r spund la terapie dupa 48 72 ore? A) necroza papilar B) pielonefrita acut la femeia activ sexual C) pielonefrita acut la indivizi cu obstruc ie urinar D) pielonefrita acut cauzat de infec ia cu Escherichia coli pe un aparat urinar anterior indemn E) pielonefrita acut pe rinichi unic În cazul unei femei tinere active sexual infec ia chlamidian este sugerat de: A) episod brusc de boal B) durere supra pubian C) lipsa durerii suprapubiene D) hematuria macroscopic E) lipsa hematuriei macroscopice Principiile corecte care stau la baza tratamentului de tract urinar sunt urm toarele: A) la pacien ii cu infec ii repetate. sub 25% C) cresterea peptidului atrial natriuretic circulant D) sc derea concentra iei sanguine a potasiului < 3 mEq/l E) sc derea concentra iei sanguine a sodiului < 133 mEq/l Bcde END INSUFICIENTA CARDIACA 2 * În ce situa ie poate fi suspicionat contaminarea probei de urin în cazul unei uroculturi positive? A) dezvoltarea a mai mult de 10 5 colonii bacteriene pe mililitru de urin certific o contaminare a probei de urin la momentul recolt rii B) dezvoltarea a 102 10 4 colonii bacteriene pe mililitru de urin C) izolarea de specii bacteriene multiple în aceea i prob de urin D) dezvoltarea de germeni microbieni în urina recoltat prin punc ie suprapubian E) dezvoltare a mai pu in de 10 5 germeni pe mililitru de urin recoltat prin cateterism uretro . spitalizare i manopere instrumentale recente trebuie suspectat infec ia cu tulpini rezistente la antibiotice .B) frac ia de ejec ie a ventriculului stâng mult scazut .vezical * Care este microorganismul cel mai frecvent implicat în etiologia infec iilor de tract urinar? A) Klebsiella B) Proteus C) Pseudomonas D) Bacilul piocianic E) Escherichia coli Care sunt simptomele i semnele clinice care sugereaz infec ia rinichiului? A) temperatura > 38.

Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate: A) in leziunile glomerulare nu apare proteinurie B) eozinuria este caracteristica leziunilor glomerulare C) in azotemia prerenala. D) profilaxia se ini iaz simultan cu tratamentul complet de eradicare a bacteriuriei E) profilaxia se in iaz dup eradicarea bacteriuriei cu un tratament complet * În tratamentul cistitei acute la femeia îns rcinat pot fi folosite urm toarele medicamente. sedimentul este caracteristic acelular si poate contine cilindri hialini D) proteinuria > 1g poate sugera excretia lanturilor usoare din mielom E) hematuria si piuria sunt frecvente in obstructia luminala si bolile prostatice. D) infec iile dobândite în comunitate sunt în general cu germeni rezisten i la antibiotice E) recuren e la mai mult de dou s pt mâni dup oprirea tratamentului sugereaz reinfec ia cu aceea i tulpin Care dintre afirma iile urm toare sunt corecte cu privire la profilaxia infec iilor de tract urinar? A) profilaxia antibiotic este indicat dup primul episod de infec ie urinar la femile active sexual B) profilaxia antibiotic este indicat la pacien ii cu infec ii simptomatice frecvente C) pot fi utilizate trimetoprimul singur.) trebuie identifica i i corecta i C) reducerea simptomelor clinice sugereaz întotdeauna vindecarea bacteriologic . calculii urinari etc. trimetoprim-sulfametoxazol sau nitrofurantoinul. * Biopsia renala se indica in: A) insuficienta renala acuta intrinseca de cauza neclara B) insuficienta renala cronica terminala C) insuficienta renala acuta prerenala D) insuficienta renala acuta intrinseca toxica E) insuficienta renala acuta postrenala .B) factorii care predispun la infec ii( obstruc ia urinar . cu excep ia: A) nitrofurantoin B) amoxicilin C) tetraciclin D) o cefalosporin E) ofloxacin Ce medicamente pot fi folosite de prim inten ie pentru tratamentul pielonefritei acute necomplicate la femeie ? A) amoxicilin B) ampicilin C) ofloxacin D) ceftriaxon E) gentamicin Avantajele terapiei cu doz unic pentru cistita acut necomplicat sunt: A) cost mai mic B) mai pu ine efecte adverse C) mai pu ine recuren e infec ioase D) rezolv colonizarea vaginal E) asigur complian a Care din urmatoarele reprezinta cauze de azotemie prerenala: A) aritmii B) hipercalcemia C) tratamentul cu diuretice D) ventilatia mecanica cu presiune pozitiva E) strictura uretrala.

Tratamentul anomaliilor metabolismului fosfo-calcic includ: A) sulfat de magneziu B) dieta cu restrictie de fosfati C) agenti orali ce leaga fosfati D) acetat de calciu E) nefrectomie. Care din urmatoarele anomalii clinice din uremie se dezvolta doar dupa initierea terapiei prin dializa: A) hiperfosfatemie B) hipotensiune si aritmii C) expansiune volemica D) sindrom de dezechilibru E) dementa. Indicatiile pentru dializa in insuficienta renala acuta sunt: A) supraincarcarea volemica intravasculara ireductibila B) manifestarile clinice ale uremiei C) acidoza metabolica severa rezistenta la masuri conservatoare D) malnutritie E) hiperkalemia severa rezistenta la masuri conservatoare. Osteodistrofia renala include: A) boala osoasa adinamica B) osteomalacia indusa de aluminiu C) boala artrozica D) osteita fibroasa chistica E) guta. Tulburarile gastrointestinale care pot aparea in uremie sunt: A) hemoragia gastrointestinala B) hemoroizi C) gastroenterita D) halena uremica E) boala Crohn. Urmatoarele afirmatii in legatura cu uremia sunt adevarate: A) este asimptomatica B) este un sindrom clinic care rezulta din pierderea marcata a functiei renale C) se refera doar la insuficienta functiei de excretie a rinichiului D) este acompaniata de anemie si malnutritie E) termenul este sinonim cu anuria. Mieloperoxidaza este intens pozitiva in urmatoarele tipuri FAB de leucemii acute mieloide: A) LAM0 B) LAM2 C) LAM3 D) LAM5 E) LAM7 .Tratamentul insuficientei renale acute poate consta in : A) corectarea tulburarilor hemodinamice B) eliminarea obstructiei in azotemia prerenala C) terapie specifica pentru azotemia intrinseca ischemica sau toxica D) corectarea hiperpotasemiei si acidozei metabolice E) transplant renal.

* Diagnosticul de leucemie acuta mieloida tip M0 se pune pe urmatoarele criterii: A) mieloperoxidaza intens pozitiva B) expresia CD 13 sau CD 33 C) esteraza specifica pozitiva D) prezenta elementelor mature din seria granulocitara in procent crescut pe medulograma E) blasti peste 10% in maduva osoasa Diagnosticul de leucemie acuta mieloida tip M7 se pune pe urmatoarele criterii: A) mieloperoxidaza intens pozitiva la examenul citologic al maduvei osoase B) expresia CD 41 C) esteraza specifica intens pozitiva D) identificarea morfologica a blastilor E) evidentierea mieloperoxidazei la microscopia electronica Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil in leucemiile acute mieloide sunt: A) t (8.22) B) leucocitozei > 100000/mm3 C) trombocitozei > 1 milion/mm3 D) fosfatazei leucocitare scazute E) fibrozei medulare * In faza cronica a leucemiei mieloide cronice intalnim frecvent : A) splenomegalie B) adenopatii voluminoase C) determinari extramedulare ( cloroame) D) hepatomegalie giganta E) paloare accentuata Examenul maduvei osoase in faza cronica a leucemiei mieloide cronice evidentiaza : A) celularitate scazuta B) fibroza colagenica accentuata C) hiperplazia seriei granulocitare D) bazofilie E) blasti >30% Sistemul de prognostic Sokal in leucemia mieloida cronica ia in considerare : .7) C) manifestari hemoragice frecvente secundare coagulopatiei D) raspuns bun la ATRA (acid transretinoic) E) prognostic favorabil Criteriile de remisiune completa in leucemiile acute mieloide sunt: A) neutrofile > 1500/mm3 B) trombocite > 100000/mm3 C) hemoglobina > 12 g/dl D) blasti < 3% in sangele periferic E) blasti < 5% in maduva osoasa * Pentru diagnosticul de leucemie mieloida cronica este obligatorie prezenta:: A) translocatiei (9.21) B) deletia 5q C) 7D) inv (16) E) inv (3) Leucemia acuta promielocitara ( LAM3) se caracterizeaza prin: A) promielocite hipergranulare cu corpi Auer multiplii B) translocatia (5.

imobil. cu iradiere în hipocondrul drept C) Se produce o contractur tetaniform a musculaturii netede veziculare D) Durerea este de intensitate redus . în pozi ie antalgic B) Sediul durerii este în epigastru. cu remisie spontan E) Grea a i v rs turile pot acompania sindromul dureros Germenii responsabili de instalarea colecistitei acute litiazice sunt: A) Klebsiella B) Streptococul C) Stafilococul D) Escherichia Coli E) Pseudomonas * În colecistita cronic litiazic forma sclero-atrofic : A) Colica biliar este frecvent întâlnit B) Evolu ia în timp duce la înlocuirea procesului inflamator cu esut conjunctiv fibros C) Peretele veziculei dep e te frecvent 5 mm grosime D) Instalarea acestei forme se realizeaz în 3-6 luni E) Este caracteristic asocierea cu hidropsul vezicular Care din urm toarele afirma ii referitoare la ileusul biliar sunt adevarate: A) Se manifest de obicei printr-un tablou de ocluzie joas B) Calculii se blocheaz de obicei la unghiul Treitz sau la valvula ileo-cecal C) Calculii au dimensiuni de 1-2 cm D) Este precedat de un episod de colecistit acut E) Se asociaz deseori cu icter mecanic Colangiografia intraoperatorie este obligatorie în urm toarele situa ii: A) Episod icteric recent sau actual B) Diametrul c ii biliare peste 10 mm C) Pacient cu stare general alterat D) Calculi veziculari mai mari de 5 mm E) Cistic larg.A) procentul de blasti circulanti B) dimensiunile splinei C) numarul de trombocite D) varsta E) sexul În colica biliar din litiaza vezicular : A) Bolnavul este apatic. cu diametrul peste 2 mm Care din urm toarele afirma ii referitoare la litiaza c ii biliare principale sunt adev rate: A) Calculii sunt de obicei rotunzi B) Cel mai frecvent calculii sunt multipli C) Calculii coledocieni primitivi sunt de obicei unici D) Calculii coledocieni primitivi sunt de obicei friabili E) Cel mai frecvent calculii se g sesc în por iunea supraduodenal a CBP Forma simpl (comun sau favorabil ) a litiazei coledociene se caracterizeaz prin: A) Prezen a calculilor migra i B) Prezen a calculilor con inu i de un diverticul al coledocului terminal C) Prezen a calculilor fugi i în c ile biliare intrahepatice D) Prezen a calculilor fa eta i. nesf râmicio i E) Prezen a calculilor inclava i în papil În triada Charcot-Villard din litiaza coledocian : A) Durerea este semnul major .

B) Febra poate fi înso it de frison C) Icterul apare la 3-6 ore de la colic D) Este sugestiv iradierea durerii spre hipocondrul i um rul stâng E) Ascensiunea temperaturii i defervescen a febrei sunt brutale În tratamentul chirurgical al formelor complexe de obstruc ie coledocien benign : A) La o dilatare a CBP între 16-25 mm este indicat hepaticojejunostomia pe ans exclus în Y a la Roux B) La o dilatare a CBP peste 25 mm este indicat coledocoduodenostomia C) În dilata iile CBP pân la 15 mm se recomand interven iile pe papil D) Diametrul optim pentru coledocoduodenostomie este cuprins între 18-25 mm E) În împietruirea coledocian se recomand ERCP Extragerea prin coledocotomie a calculilor din litiaza CBP este indicat când: A) Ductul cistic este îngustat sau nedilatabil B) Calculii coledocieni sunt de dimensiuni reduse C) Calculii sunt localiza i deasupra jonc iunii cistico-hepatice D) Coledocul are un diametru de cel pu in 7 mm E) Este asociat angiocolita sau pancreatita acut * Care din urmatoarele masuri de metafilaxie este specifica litiazei oxalice A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati C) Administrarea de vitamina B6 si pirofosfati D) Alcalinizare urinara E) Administrarea de D-penicilamina * Care dintre urmatoarele tipuri de calculi este radiotransparent ? A) Fosfat de calciu B) Acid uric C) Fosfat amoniaco-magnezian D) Cistina E) Oxalat de calciu * Varful de incidenta al bolii litiazice sub raportul varstei este: A) 10-20 de ani B) 20-40 de ani C) 40-50 de ani D) sub 10 ani E) peste 70 ani * In anuria obstructiva pacientul prezinta A) Vezica goala ( uscata ) B) Vezica multidiverticulara C) Vezica hiperspastica D) Vezica de lupta E) Glob vezical * Terapia de prima linie pentru calculii cu diametru < 2 cm este reprezentata de A) Chirurgie deschisa B) Nefrolitotomie percutana C) Litotritie extracorporeala D) Dizolvare medicamentoasa E) Cura de diureza ESWL este indicat ca prima optiune terapeutica pentru A) Calculi renali cu diametru maxim de 2-3 cm .

pot fi întâlnite în LES (lupus eritematos sistemic)? A) miopatii .B) Calculi vezicali C) Calculi ureterali lombari si pelvini D) Calculi coraliformi E) Calculi mari cu diametru peste 3 cm Contraindicatiile relative ale ESWL sunt A) Asocierea insuficientei renale B) Tulburarile echilibrului fluido-coagulant C) Graviditatea D) Pielonefrita acuta E) Tuberculoza Indicatiile chirurgiei deschise pentru litiaza urinara sunt urmatoarele: A) Litiaza coraliforma dispusa preponderent in calice B) La pacienti cu diabet zaharat C) Litiaza renala pe rinichi in ectopie pelvina sau incrucisata D) Litiaza renala cu rinichi compromis morfofunctional E) Esecul metodelor minim invazive Teoriile patogenice privitoare la formarea calculilor urinari sunt A) Teoria lui Randall B) Teoria suprasaturarea urinii C) Teoria inhibitorilor cristalizarii urinare D) Teoria matriceala E) Teoria nucleului de precipitare Factorii de risc in aparitia litiazei urinare sunt: A) Factori endocrini / metabolici B) Factori genetici C) Factori economici D) Factori de mediu E) Factori alimentari Men iona i care din urm toarele afirma ii referitoare la lupusul indus medicamentos sunt adev rate: A) în acest sindrom cele mai frecvente sunt manifestarile renale B) artralgiile i manifestarile sistemice sunt rare C) cele mai frecvente medicamente incriminate sunt procainamida i hidralazina D) dup întreruperea medicamentului incriminat. sunt: A) psihoze B) disfunc ia cognitiv u oar C) meningita aseptic D) cefalee de tip migren E) convulsii Care din urm torii autoanticorpi. în LES (lupusul eritematos sistemic). din partea sistemului nervos. AAN (anticorpii antinucleari) E) pot persista maximum 1 lun F) toti pacien ii au AAN i cei mai mul i au anticorpi antihistone Manifest ri frecvente. sunt relativ specifici pentru LES (lupusul eritematos sistemic )? A) antifosfolipide B) anti-Sm C) anti-La(SS-B) D) anti-ADN dublu catenar E) anti-Ro(SS-A) Care din urm toarele manifest ri clinice.

dar este nespecific C) anticorpii anti-ADN dublu catenar i anti-SM sunt relativ specifici pentru LES D) AAN nu apar în lupusul indus medicamentos E) infec ii virale i procese inflamatoare cronice nu pot induce AAN Bolile cu care LES (lupusul eritematos sistemic) poate fi confundat includ: A) purpura trombocitopenic idiopatic B) epilepsia C) artrita reumatoid D) spondilita anchilozant E) scleroza multipl Urm torii factori sunt considera i factori de prognostic sever în LES (lupusul eritematos sistemic): A) hipocomplementemia în momentul diagnosticului B) starea socioeconomic precar C) proteinurie > 2. D) Sugarul de 9 luni: 125-145 ml/kgc/zi. în LES (lupusul eritematos sistemic): A) sindromul nefrotic B) proteinurie > 500 mg/ 24 ore C) cilindrii celulari D) insuficien a renal E) hematuria Care din urm toarele afirma ii sunt adev rate? A) un test AAN (anticorpi antinucleari) pozitiv. este cea mai frecvent manifestare renal .4 mg/dl) E) hipotensiunea arterial Men iona i care din urm toarele afirma ii sunt corecte.5 mg/kg/zi D) nu se poate folosi în pulsterapie intravenoas E) este cel mai toxic medicament folosit pentru tratamentul LES Americane pentru Reumatism (1982).5g/zi B) trombocitopenie < 100000/µl în absen a medicamentelor care o pot induce C) psihoz f r alte cauze D) frec tur pericardic E) artrite erozive Necesarul estimat de ap la diferite vârste este de: A) Nou n scut: 180-200 ml/kgc/zi B) Sugarul de 3 luni: 140-160 ml/kgc/zi. hipercrom * Men iona i care din urm toarele. E) Sugarul de 12 luni: 120-135 ml/kgc/zi .B) limfadenopatie C) endocardita (Libman-Sachs) D) crize comi iale E) anemie macrocitar . pentru clasificarea i diagnosticul LES (lupusului eritematos sistemic)? A) proteinurie peste 0.6 g/ 24ore D) valori crescute ale creatininei serice (>1. sus ine diagnosticul de LES. este specific pentru LES (lupus eritematos sistemic). în ceea ce prive te tratamentul cu ciclofosfamid . în LES (lupusul eritematos sistemic): A) este cel mai eficace agent citotoxic folosit în LES B) nu produce niciodat supresie medular C) doza recomandat oral este 0. B) un test AAN pozitiv. C) Sugarul de 6 luni: 130-150 ml/kgc/zi.

. C) tuberculoza activ . ale alimenta iei la sân: A) mama fum toare. Indica iile majore ale formulelor speciale din soia sunt: A) Intoleran a secundar la lactoz . D) Alimenta ia prematurului. Contraindica iile. B) Alergia sau intoleran a la proteinele laptelui de vac . E) infec ia HIV. C) Enterocolita acut . D) 7-8 luni. E) Ig A secretor se g se te preponderent în laptele de vac . C) 5-6 luni . B) Lizozimul. * Diversificarea alimenta iei sugarului alimentat exclusiv la sân se începe la: A) 2-3 luni. D) neoplaziile. D) Dup terapia antibiotic oral cu antibiotice cu spectru larg. C) Fibronectina. C) Galactozemia. E) dup 8 luni. E) Ig A secretor. care in de mam . B) 200 ui/zi. D)10 000 ui/zi. E) 100 000 ui/zi Hipovitaminoza K se semnaleaz în urm toarele situa ii A) La nou n scut înainte de colonizarea intestinului cu flora saprofit . B) starea septic . inclusiv atrezia biliar . * Valoarea energetica medie a laptelui uman este de: A) 100 kcal/100 ml B) 67 kcal/100 ml C) 250 kcal/100 ml D) 417 kcal/100 ml E) 50 kcal/100 ml Care dintre urm toarele afirma ii sunt adev rate: A) Cantitatea de oligozaharide din laptele uman este mai mare comparativ cu laptele de vaca. D) Cazeina. C) 5000 ui/zi. B) 3-4 luni . D) Laptele uman con ine mai pu in sodiu comparativ cu laptele de vac . E) Heptita cronic . E) În alimenta ia sugarului cu lapte de vac . B) În sindroame de malabsorb ie. C) Betalactoglobulina este prezent în laptele uman.* Doza de vitamina D recomandat pentru toate vârstele este de: A) 400 ui/zi. B) Cantitatea de cazein din laptele uman este mai mic comparativ cu laptele de vac . Agen ii antimicrobieni din laptele uman sunt: A) Lactoferina.

cu excep ia: A) debuteaz brusc B)durerile sunt violente acompaniate de anxietate. B) Esofagita postcaustic .Nutri ia enteral este indicat . boselate.paloare i hipotensiune arterial C) v rs turile apar precoce D) la examenul radiologic apare imaginea în potcoav E) starea general a pacientului este mult timp conservat * Urm toarea afirma ie referitoare la ocluzia prin cancer colonic nu este adevarat : A) este mai frecvent la nivelul colonului drept B) cancerele de colon drept sunt mai pu in ocluzive C) în antecedente se constat pierdere ponderal D) debutul este progresiv E) irigografia poate localiza obstacolul * Semnele functionale din ocluzia intestinal sunt urmatoarele. * Din punct de vedere etiopatogenetic ocluziile intestinale se clasific în: A) primitive i secundare B) acute i cronice C) înalte i joase D) mecanice i dinamice E) ischemiante i neischemiante * Urm toarele afirma ii referitoare la ocluziile intestinale prin strangulare sunt adev rate. D) Sindromul de intestin scurt. la bolnavii gravi. C) Diareea cronic nespecific . în urm toarele boli digestive: A) Gastrita de reflux. E) Insuficien a hepatic . cu excep ia: A) durerea B) rectoragii C) întreruperea tranzitului pentru materii fecale i gaze D) distensia abdominala E) v rs turile * Radioscopia abdomenului evidentiaza in ocluziile colonului : A) imagini hidro-aerice cu diametrul vertical redus situate în fosa iliac dreapt B) 1-2 imagini hidro-aerice localizate central C) imagini hidro-aerice largi.dispuse în cadrul colonic D) o imagine hidro-aerica gigant dispus periombilical E) lipsa imaginilor hidro-aerice Ocluziile dinamice pot avea urm toarele cauze: A) peritonit B) septicemia C) boala Crohn D) bride postoperatorii E) colica renal Ocluzia postoperatorie precoce comun prezint urm toarele caracteristici: A) se manifest prin duereri abdominale intense B) apare dup orice interventie operatorie ce deschide abdomenul C) se datoreaz pneumoperitoneului postoperator ce inhib peristaltica D) absen a tranzitului intestinal E) absen a distensiei abdominale Urm toarele afirma ii sunt adev rate referitor la ocluziile intestinale joase : A) întreruperea tranzitului se instaleaz de la început .

B) distensia abdominal este absent C) v rs tura apare precoce cu aspect de staz gastric D) v rs tura apare tardiv i are aspect fecaloid E) explorarea radiologic nu evidentiaz imagini hidro-aerice Obiectivele tratamentului ocluziei intestinale sunt: A) reluarea alimenta iei orale imediat postoperator B) reechilibrarea bolnavului C) decompresiunea abdominal a bolnavului D) rezolvarea cauzei de ocluzie E) profilaxia recidivelor În ocluziile mecanice ansa cranial prezint urm toarele modific ri macroscopice: A) este destins B) far con inut în lumen C) far edem parietal D) far peristaltica E) usor cianotic Clasificarea histopatologica a pancreatitei acute cuprinde 3 forme si anume: A) Pancreatita edematoasa B) Pancreatita fibromatoasa C) Pancreatita necrotico-hemoragica D) Pancreatita supurata E) Pancreatita acuta usoara Clasificarea clinica a pancreatitei acute conform clasificarii Atlanta 1992 cuprinde 2 forme clinice: A) Pancreatita acuta usoara B) Pancreatita acuta moderata C) Pancreatita acuta fulminanta D) Pancreatita acuta edematoasa E) Pancreatita acuta severa Simptomatologia clinica tipica pentru pancreatita acuta include urmatoarele manifestari: A) Durere abdominala superioara B) Greata C) Disfagia D) Varsatura E) Febra * Durerea in pancreatita acuta are urmatoarea caracteristica: A) are debut insidios si persista mai putin de 1 zi B) are debut brusc si persista cel putin 1-2 ore C) are debut insidios si persista 1-2 ore D) are debut brusc si persista cel putin 1-2 zile E) are debut brusc si persista cateva minute In pancreatita acuta radiografia abdominala simpla in ortostatism evidentiaza urmatoarele : A) Ansa destinsa in vecinatatea lojei pancreatite ( ansa santinela ) B) Absenta aerocoliei mai sus de unghiul splenic C) Absenta aerocoliei mai jos de unghiul splenic ( semnul colonului amputat ) D) Absenta modificarilor radiologice E) Ileus paralitic difuz Examenul ecografic abdominal in pancreatita acuta forma usoara evidentiaza: A) Marirea de volum a glandei B) Micsorarea de volum a glandei .

concordanta cu febra D) "tipatul Douglasului" E) "semnul clopotelului" (Mandel) In peritonita apendiculara in doi timpi: A) intre criza initiala de apendicita si perforatia apendiculara exista un interval liber B) plastronul apendicular evolueaza spre abces apendicular. lavajul peritoneal si tratarea perforatiei de organ D) reducerea contaminarii bacteriene a peritoneului prin spalatura peritoneala E) excizia si sutura perforatiei ulceroase cu epiploonoplastie Peritonitele acute primare: A) in majoritatea cazurilor sunt polimicrobiene . Semnele fizice intalnite in peritonitele acute difuze sunt reprezentate de: A) dispneea si respiratia de tip costal superior B) "abdomenul de lemn" C) tahicardie. urmata de reconstructia continuitatii digestive (anastomoza) C) evacuarea puroiului.C) Colectii lichidiene D) Cresterea ecogenitatii parenchimatoase E) Reducerea ecogenitatii parenchimatoase * Scorul Ranson de evaluare prognostica a pancreatitei acute cuprinde: A) evaluarea a 11 parametri la internare B) evaluarea a 11 parametri la internare si in cursul primelor 12 de ore C) evaluarea a 11 parametri numai la 48 ore de la internare D) evaluarea a 11 parametri la internare si in cursul primelor 48 de ore E) evaluarea a 11 parametri la internare si in cursul primelor 7 zile de al internare In pancreatita acuta factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei insuficientei multiple de organ (MOF) pe parcursul primei saptamani sunt: A) Hipercapneea B) Hipertensiunea arteriala reactionala C) Hipoxia D) Socul circulator E) Hipervolemia * In pancreatita acuta cresterea amilazelor serice apare dupa: A) 1-2 zile dupa debut B) 10 zile dupa debut C) 1-2 saptamani D) 2-12 ore dupa debut E) nu este modificata * Pseudochisturile pancreatice din pancreatita acuta nu necesita interventie chirurgicala daca: A) au dimensiunea > 6 cm si sunt asimptomatice B) au dimensiunea < 6 cm si sunt simptomatice C) au dimensiunea >10 cm si sunt asimptomatice D) au dimensiunea >20 cm si sunt simptomatice E) au dimensiunea < 6 cm si sunt asimptomatice. care se deschide dupa un interval liber in cavitatea peritoneala C) evolutia este grava inca de la debutul crizei de apendicita D) semnele fizice si generale au o evolutie rapida E) evolutia simptomatologiei este inselatoare Tratamentul chirurgical al peritonitelor implica: A) eliminarea sursei de contaminare in peritonitele primare B) rezectia intestinului perforat.

fluid. galben. aspectul lichidului purulent peritoneal este: A) gros. Candida albicans C) pot fi determinate de coci Gram pozitivi D) sunt prevalente la adultii cu ciroza hepatica si ascita E) apar consecutiv unei perforatii de organ cavitar intraabdominal * Falsul abdomen acut medical poate fi determinat de: A) colica saturnina B) infarctul miocardic acut C) adenita mezenterica D) pancreatita acuta E) pileflebita Tratamentul cu antibiotice in peritonite: A) incepe dupa obtinerea rezultatelor examenului bacteriologic B) trebuie sa actioneze asupra enterobacteriaceelor. galben-verzui si abundent B) verzui. P. fara miros E) bilios Examenul radiografic simplu al abdomenului ( pe gol ) evidentiaza in caz de peritonita : A) prezenta pneumoperitoneului B) prezenta nivelelor hidro-aerice C) stergerea umbrei psoasului D) distensia anselor intestinale subtiri E) stergerea reliefului mucos al anselor intestinului subtire si edemul parietal PNEUMONII 2 Transmiterea agen ilor patogeni în pneumonii se face prin urm toarele modalit i: A) aspirarea organismelor ce colonizeaz orofaringele B) ascendent C) inhalarea aerosolilor infec io i D) diseminarea hematogen a infec iei de la un focar extrapulmonar E) inoculare direct acde * Urm torul agent patogen nu este asociat infec iei pulmonare pacientilor cu neutropenie sever : A) Pseudomonas aeruginosa . galben-verzui. cremos.B) sunt determinate cel mai adesea de Stafilococcus epidermoides. cu un miros aromat C) vascos. nemirositor D) subtire. enterococilor si anaerobilor C) dureaza pana la 14 zile in infectiile severe D) include aminoglicozide la pacientii cu insuficienta renala E) prezinta particularitatea rezistentei germenilor in peritonitele nosocomiale Diagnosticul pozitiv de peritonita: A) este dificil in formele fruste. aeruginosa. unde lipseste contractura musculaturii abdominale B) este sugerat de examenul radiografic abdominal pe gol care indica existenta pneumoperitoneului C) este sugerat de contractura musculaturii abdominale D) poate fi facilitat de ecografia abdominala E) la varstnici sau imunodeprimati se bazeaza in primul rand pe semnele locale * Germenii izolati in peritonitele secundare de cauza ginecologica sunt reprezentati de: A) bacterii Gram pozitive B) bacterii Gram negative C) enterobacteriacee D) Candida E) anaerobi * In peritonita produsa de Pseudomonas (piocianic).

odinofagie) C) apari ie brusc a febrei D) debut insidios E) tuse seac ac Urm toarele reprezint cauze de cavita ie pulmonar noninfec ioase: A) neoplasm bronhopulmonar B) infarct pulmonar C) pneumonie cu Pseudomonas Aeruginosa D) pneumonie cu Staphylococcus aureus E) granulomatoz Wegener abe Urm toarele reprezint criterii de spitalizare a pacien ilor cu pneumonie: A) vârsta < 40 de ani B) leucopenie C) complica ii supurative D) diabet zaharat asociat E) alterarea acut a statusului mental bcde * Urm torul nu este test diagnostic pentru pneumonii: A) ultrasonografie abdominal B) radiografie pulmonar C) examen de sput D) bronhoscopie E) aspira ie transtraheal a Care din urm torii factori sunt incrimina i în r spunsul slab la terapia antimicrobian empiric : A) pneumonie necomplicat B) status imunitar bun al pacientului (SLAB) C) diagnostic microbiologic incorect D) agent antimicrobian neadecvat E) prezen a empiemului cde Profilaxia pneumoniilor prin vaccinare este disponibil pentru urm torii patogeni: A) virus gripal A B) streptococcus pneumoniae C) haemophylus influenzae D) pseudomonas aeruginosa E) pneumocystis carinii abc Pneumonia cu anaerobi se poate trata cu: A) clindamicin B) penicillin C) doxiciclin D) amoxicilin + metronidazol E) gentamicin ad Agen ii patogeni întâlni i mai frecvent în etiologia penumoniilor pacien ilor HIV + sunt: A) pneumocystis carinii B) chlamydia pneumoniae . mialgii. v rs turi. diaree.B) Staphylococcus aureus C) Aspergillus D) Streptococcus pneumoniae E) Enterobacteriaceae d Sindromul pneumonic tipic se caracterizeaz prin: A) semne de condensare pulmonar B) predominen a semnelor extrapulmonare (cefalee. grea .

semnul McDonald (al balamalei) reprezint : A) înmuierea istmului uterin B) umplerea fundurilor de sac vaginale de c tre corpul uterin globulos C) mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col D) consisten a p stoas a corpului uterin E) datorit consisten ei p stoase uterul scap greu din mân * În sarcina normal . pelvimetria extern ofer urm toarele date: A) diametrul bispinos care m soar 24 cm B) diametrul biischiatic care m soar 11 cm C) diametrul bitrohanterian care m soar 32 cm D) diametrul bicrest care m soar 28 cm E) diametrul anteroposterior a lui Baudeloque care m soar 20 cm . în cadrul unui bazin osos eutocic. pe linia spino-ombilical . la unirea treimii superioare cu cele dou treimi inferioare. diametrul bispinos m soar : A) 20 cm B) 24 cm C) 28 cm D) 32 cm E) 10.C) mycobacterium tuberculosis D) staphylococcus aureus E) moraxella catarrhalis Ac END PNEUMONII 2 * Dintre principalele semne materne de sarcin (de probabilitate). o gravid va fi urm rit astfel: A) s pt mânal în primele 2 trimestre B) bilunar în primele 2 trimestre C) bilunar i s pt mânal în ultimul trimestru D) lunar în primele 2 trimestre E) zilnic în ultima s pt mân La examinarea bazinului osos matern în sarcina normal . f tul este situat în: A) prezenta ie cranian B) prezenta ie facial C) prezenta ie transvers D) prezenta ie pelvian E) este vorba de o sarcin gemelar Durata gesta iei pentru specia uman este aproximativ: A) 270-280 zile B) 300-320 zile C) 39-40 s pt mâni D) 36-37 s pt mâni E) 9 luni calendaristice Dup luarea în eviden .8 cm * Cel mai mic diametru anteroposterior al craniului fetal este: A) diametrul occipito-mentonier B) diametrul occipito-frontal C) diametrul suboccipito-bregmatic D) diametrul submento-bregmatic E) diametrul biparietal * Când în cadrul unei sarcini focarul de ausculta ie maxim a b t ilor cordului fetal este situat de partea spatelui fetal.

55m B) Vârsta primipare sub 20 de ani i peste 35 ani C) Greutatea sub 65 kg D) În l imea peste 1. adesea.În cazul ecografiei efectuate în sarcin în trimestrele II i III. structurile de baz care vor fi identificate i m surate sunt: A) Diametrul biparietal B) Lungimea femurului C) Lungimea humerusului D) Circumferin a abdominal E) Circumferin a cranian Care din urm torii factori generali ar include gravidele în categoria celor cu risc obstetrical crescut: A) În l imea sub 1. diareea i ileusul pot sugera o gastroenterit acut B) testele func iilor hepatice r mân crescute mult timp dup rezolu ia infec iei C) hipotensiunea prelungit sau sever nu afecteaz circula ia intestinal D) ulcera iile de stress pot duce la hemoragie gastrointestinal superioar E) icterul colestatic poate preceda alte semen de sepsis Urm toarele modific ri metabolice sunt întâlnite în sepsis: A) nivelul seric de lactat cre te tardiv B) cre terea nivelului seric de lactat este datorat cre terii glicolizei i sc derii clearance-ului hepatic i renal a lactatului i piruvatului C) este întâlnit frecvent cre terea glicemiei sanguine.55m E) Vârsta primipare peste 20 ani i sub 35 ani Care dintre urm toarele explor ri paraclinice i de laborator sunt obligatorii cu ocazia primei consulta ii prenatale: A) EKG B) Sumar de urin C) Determinarea glicemiei D) Determinarea hemoglobinei i hematocritului E) Colonoscopie Sindromul r spunsului inflamator sistemic (SRIS) are cel pu in 2 din urmatoarele condi ii: A) temperatura oral > 38 ºC sau < 36 ºC B) frecven a cardiac > 90 b t i/min C) num r toarea leucocitelor > 12 000/mm3 sau < 4 000/mm3 sau > 10% grupuri D) frecven a respiratorie > 30 respira ii/min E) frecven a cardiac < 60 b t i/min Care dintre afirma iile urm toare despre ectima gangrenosum sunt adev rate: A) este intâlnit aproape în exclusivitate la pacien ii neutropenici B) este cauzat de infec ia cu Haemophilus influenzae C) este cauzat de infec ia cu Pseudomonas aeruginosa sau Aeromonas hydrophila D) este o leziune buloas înconjurat de edem. care evolueaz spre hemoragie central E) de regul apare dup o mu c tur de c pu Legat de manifest rile digestive întâlnite în sepsis i ocul septic A) grea a. mult încetinit E) r spunsul de faz acut mediat de citokine determin cre terea produc iei de protein C reactiv Care dintre complica iile cardiopulmonare urm toare sunt întâlnite în sepsis i ocul septic: A) neconcordan a între ventila ie i perfuzie produce precoce sc derea PO2 arterial B) în ocul septic este întâlnit o sc dere sever a rezisten ei vasculare sistemice i necroz . voma. în special la diabetici D) catabolismul proteinelor este.

presiunea venoas central trebuie mentinut la valori de peste 18 mmHg E) în suportul hemodinamic. aztreonam plus vancomicin plus gentamicin E) la adultul imunocompetent alergici la agenti -lactamici. sindromul de detres respiratorie a adultului) sunt adev rate: A) sepsisul este principal cauz de ARDS B) hypoxemia întâlnit în ARDS r spunde prompt la administrarea de oxigen C) ARDS apare la 25-50% din pacien ii septici D) în ARDS. în functie de locul infectiei. depletia volemic efectiv intravascular este comun C) tratamentul initial al hipotensiunii se face cu substate inotrope si vasoactive D) pentru a evita edemul pulmonar. în functie de bacteriile cel mai frecvent întâlnite în comunitate D) antibioticele trebuie administrate obligatoriu intravenos. tamponada cardiac C) bacteriemia gram-negativ necesit hemoculturi multiple sau incubare prelungit a culturilor D) S. anevrismul disecant de aort . în doze ajustate la functia renal E) pentru cei mai multi pacienti. scopul principal este de a restabili furnizarea adecvat de oxigen si substrat energetic c tre tesuturi B) la pacientii cu sepsis. ticarcilin -clavulanat sau piperacilin -tazobactam plus gentamicin sau tobramicin B) la pacientul splenectomizat. la adulti cu functie renal normal se face cu: A) la adultul imunocompetent. aureus necesit incubare prelungit sau hemoculturi multiple E) nivelurile sanguine ale IL-6 se pot corela cu prognosticul sepsisului Care din urm toarele afirmatii legate de tratamentul sepsisului sunt adev rate: A) initierea chimioterapiei antimicrobiene trebuie f cut imediat ce au fost recoltate culturi din probele de sânge sau alte localiz ri relevante B) initierea chimioterapiei antimicrobiene poate fi amânat pân dup stabilizarea hemodinamic C) terapia antimicrobian se începe cu agenti cu spectru îngust. necesitatea drenajului chirurgical si susceptibilitatea antimicrobian a bacteriilor izolate Care din urm toarele afirmatii despre tratamentul sepsisului sunt adev rate: A) în suportul hemodinamic.C) în ocul septic este caracteristic cre terea rezisten ei vasculare sistemice D) hipotensiunea din sepsis este datorat pierderilor capilare difuze de constituen i intravasculari E) debitul cardiac este sc zut de la început Care dintre urmatoarele afirma ii legate de ARDS (adult respiratory distress syndrome. cefotaxim sau ceftriaxon C) la utilizatorii de droguri intravenos. presiunea în capilarele pulmonare este crescut (> 18 mmHg) E) pneumonia viral i infec ia cu Pneumocystis carinii pot fi nediferen iabile clinic de ARDS Care din urmatoarele afirma ii legate de diagnosticul sepsisului sunt corecte: A) exist mai multe teste diagnostic specifice B) etiologiile noninfec ioase ale SIRS includ pancreatitele. un obiectiv rezonabil este de a mentine o presiune arterial medie de peste 60 mmHg si un index cardiac 4 (l/min)/m2 Terapia initial pentru sepsis sever f r o surs evident . durata antibioterapiei este de minim 14 zile. ampicilina trebuie înlocuit cu ciprofloxacin sau aztreonam Urmatoarele afirmatii despre spondilita anchilozante sunt false: A) Spondilita anchilozanta este o boala inflammatorie de cauza necunoscuta . ticarcilin -clavulanat sau piperacilin -tazobactam plus vancomicin D) la pacientul neutropenic (< 500 neutrofile/mm3 ).

B) Boala debuteaza frecvent in decada a cincea de viata C) Prevalenta este de trei ori mai mare la barbati D) Asocierea cu HLA B27 este dependenta de severitatea bolii E) Este considerata prototipul spondilartropatiilor Urmatoarele afirmatii despre tratatamentul spondilitei anchilozante sunt adevarate: A) Sulfasalazina in doze de 2-3 g/zi este utila in acuzele axiale B) Artritele periferice raspund la metotrexat C) Glucocorticoizii injectati sub ghidaj CT in articulatia sacroiliaca aduc beneficiu simptomatic D) Leziunile entezice pot beneficia uneori de administrarea intralezionala de glucocorticoizi E) Boala cardiaca coexistenta poate beneficia de implant de pacemaker Uveita acuta anterioara din spondilita anchilozanta: A) Este cea mai frecventa manifestare extraarticulara B) Poate precede spondilita C) Atacurile sunt tipic bilaterale D) Atacurile au tendinta la recurenta E) Produc durere. sunt localizate frecvent la nivelul: A) Jonctiunii costovertebrale B) Crestelor iliace C) Marelui trohanter D) Calcaielor E) Halucelui Criteriile dupa care se distinge durerea inflamatoare din spondilita anchilozanta sunt: A) Debut peste 40 de ani B) Debut brusc C) Durata mai mare de 3 luni D) Redoare matinala E) Agravare cu exercitiul sau activitatea Criteriile de diagnostic New York modificate pentru spondilita anchilozanta includ: A) Sacroileita definita radiologic B) Istoric de durere inflamatorie de spate C) Limitarea expansiunii cutiei toracice D) Cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor E) Cresterea nivelului proteinei C reactive Printre germenii bacterieni implicati in patogenia artritei reactive se numara: A) Shigella flexneri B) Specii de Salmonella C) Yersinia enterocolitica D) Streptococus pneumoniae E) Chlamydia pneumoniae Caracteristicile afectarii articulare din artrita reactiva sunt: A) Artrita este intotdeauna simetrica B) Artrita are caracter aditiv C) Cele mai frecvent afectate sunt articulatiile membrelor inferioare D) Artrita este foarte dureroasa E) Nu intereseaza niciodata pumnul si degetele mainii Manifestarile rare sau mai putin frecvente ale artritei reactive includ: A) Tulburari de conducere atrio-ventriculara B) Dactilita sau degetul in carnacior . fotofobie si lacrimare excesiva Durerile osoase declansate de palpare. in spondilita anchilozanta.

C) Insuficienta aortica D) Keratoderma blenorrhagica E) Leziunile sistemului nervos central si periferic Urmatoarele afirmatii despre tratatamentul artritei reactive sunt adevarate: A) Sulfasalazina in doze de pana la 3 g/zi poate fi benefica la pacientii cu artrita reactiva persistenta B) Antimalaricele.ficatul si stomacul * Traumatismele duodenale sunt: A) extrem de rare B) extrem de frecvente C) asociate cu leziuni rectale D) rezultatul varsaturilor in jet E) frecvente la varstnici * In traumatismele abdominale splina este interesata: A) intotdeauna singular B) cel mai frecvent C) numai in asociere cu alte organe D) cel mai rar E) nu este niciodata interesata * Traumatismele pancreasului sunt: A) rezultatul frecvent al interventiilor chirurgicale B) rezultatul gastroscopiei C) frecvente D) insotite de polipoze colice E) rare * In traumatismele abdominale splina este interesata: A) intotdeauna singular B) cel mai frecvent C) numai in asociere cu alte organe . sarurile de aur si penicilamina nu sunt utile C) Glucocorticoizii sistemici sunt folositi de rutina D) Leziunile entezice pot beneficia uneori de administrarea intralezionala de glucocorticoizi E) Tratamentul complicatiilor neurologice este simptomatic * Revarsatul sero-hematic Morel-Lavalle este: A) rezultatul plagilor prin arme albe B) hematom subaponevrotic al peretelui abdominal C) rezultatul interventiei chirurgicale D) hematom supra-aponevrotic al peretelui abdominal E) o infectie postoperatorie * Hematomul properitoneal apare: A) in contuziile membrelor inferioare B) in hipertensiunea portala C) in ulcerul perforat blocat D) dupa contuzii violente ce intereseaza musculatura peretelui abdominal E) in ascita masiva * Plagile abdominale nepenetrante: A) afecteaza ficatul B) afecteaza stomacul C) nu afecteaza peritoneul D) afecteaza peritoneul E) afecteaza peritoneul.

D) cel mai rar E) nu este niciodata interesata * Ruptura de splina de tip V reprezinta A) fisura splinei B) asocierea cu ruptura altor 4 organe C) hematomul subcapsular D) hematomul hilului splenic E) explozia parenchimului cu smulgerea pedicului splenic * Leziunile traumatice ale venei porte A) sunt extrem de frecvente B) au o gravitate redusa C) sunt deosebit de grave D) sunt numai singulare E) apar in interventiile pe colonul sigmoid * Gravitatea mare a leziunilor traumatice colice este data de: A) vascularizatia precara B) vascularizatia extrem de bogata C) septicitatea sa ridicata D) septicitatea sa scazuta E) rigiditatii sale * Traumatismele abdominale: A) sunt frecvent singulare B) sunt frecvent asociate C) nu apartin abdomenului acut chirurgical D) sunt extreme de rare E) sunt tratate in serviciile de medicina interna TROMBEMBOLISM PULM Din Triada Virchow de factori predispozan i pentru tromboza venoas fac parte: A) hipercoagulabilitatea B) deficitul de factor VIII al coagul rii C) staza D) edem la nivelul peretelui vascular E) traumatismul local al peretelui vascular ace Factorii ce pot precipita trombembolismul pulmonar sunt: A) inhibitorii enzimei de conversie B) contraceptivele orale C) sarcina D) cancerul E) interven iile chirurgicale bcde * Care este cel mai frecevent simptom al trombembolismului pulmonar? A) tahicardia B) tusea C) dispneea D) durerea pleural E) hemoptizia c În diagnosticul diferen ial al trombembolismul pulmonar sunt incluse: A) infarctul miocardic B) BPOC C) depresia .

urmat de perfuzie continu cu 5000 unit. urmat de perfuzie continu cu 5000 unit../h B) bolus de 10000 unit./h E) perfuzie continu cu 10000 unit./h C) bolus de 5000-10000 unit. urmat de perfuzie continu cu 1000-1500 unit.D) angina instabil E) costocondrita abde * Care este principala explorare imagistic pentru diagnosticul trombembolismului pulmonar? A) scintigrafia pulmonar B) ecocardiografia C) ultrasonografia venoas D) nivelul D-dimerilor E) flebografia de contrast a Embolia pulmonar poate avea urm toarele efecte: A) hipoventila ia alveolar B) hiperventila ia alveolar C) rezisten a crescut a c ilor aeriene D) compliana pulmonar sc zut E) rezisten a vascular pulmonar sc zut (MARE) bcd Alege i simptomele i semnele ce indic un trombembolism pulmonar masiv: A) dispneea B) durerea pleural C) cianoza D) sincopa E) hemoptizia acd *Doza de heparin ce trebuie administrat în tratamentul trombembolismului pulmonar este: A) bolus de 5000 unit./h D) bolus 5000-10000 unit./h d Efectele trombolizei sunt: A) dizolv o mare parte din trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic B) dizolv o mare parte din sursa trombusului din venele pelviene sau profunde ale membrelor inferioare C) previne desc rcarea continu de serotonin i al i factori neuroumorali D) cre te recuren a trombembolismului pulmonar E) cre te tensiunea arterial pulmonar abc Contraindica iile trombolizei sunt: A) diabet zaharat B) hemoragia intracranian C) interven ii chirurgicale recente D) traumatisme majore E) insuficien a renal cronic Bcd END TROMBEMBOLISM PULM TULBURARI DE RITM 2 Care din urmatoarele manifestari electrocardiografice fac parte din sindromul sinusului bolnav? A) Blocul sinoatrial B) Extrasistolele ventriculare C) Bradicardia sinusala D) Tahicardia ventriculara E) Sindromul bradicardie-tahicardie ac Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tulburarile de conducere atrioventriculare (BAV): . urmat de perfuzie continu cu 100 unit..

20 sec E) In BAV grad I. ce au aspectul unor unde de fierastrau D) Apare mai frecvent la pacienti cu boala organica E) Emboliile sunt mai frecvente ca in fibrilatia atriala acd Care din urmatoarele medicamente pot fi folosite in rarirea raspunsului ventricular in fibrilatia atriala: A) Beta blocante B) Blocante canalelor de calciu C) Digoxina D) Atropina E) Dopamina abc Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tratamentul fibrilatiei atriale A) Pacientii necesita anticoagulare pentru a preveni emboliile sistemice B) Trebuie cautati si tratati factorii precipitanti ai aritmiei C) In starile clinice sever alterate se urmareste rarirea alurii ventriculare (CARDIOVERSIA ELECTRICA) D) Pt scaderea frecventei cardiac se pot folosi betablocante E) Conversia la ritm sinusal se poate face farmacologic (antiaritmice) si electric abde Care din urmatoarele pot fi folosite in tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare: A) Manevre vagale B) Atropina C) Adenozina D) Blocantele canalelor de calciu (ex. intervalul PR este mai mic de 0. CONSEC=CUPLATE) abcD Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin: A) prezenta undelor P B) Activitate atriala la o frecventa de 350-600 batai pe minut C) Raspuns ventricular regulat D) Raspuns ventricular neregulat E) Conducere ascunsa a impulsurilor atriale in nodul atrioventricular bde Flutterul atrial se caracterizeaza prin: A) Activitate atriala cu frecventa intre 250-350 batai pe minut B) Frecventa ventriculara mai mare ca cea atriala C) Undele de flutter.14 sec B) Disociatia atrioventriculara C) Concordanta aspectului QRS in derivatiile precordiale (complexele sunt toate positive sau negative) D) Morfologia QRS ce nu poate fi incadrata in tiparul de BRS sau BRD E) Nici un raspuns de mai sus bc .20 sec ae Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitor la extrasistolele ventriculare: A) Pot surveni si la pacienti fara boala cardiaca B) Pe ecg apar ca o largire a complexului QRS C) De obicei nu sunt precedate de unda P D) 3 sau mai multe extrasistole ventriculare consecutive constituie o tahicardie ventriculara (+FRECV>100) E) Bigeminism ventricular inseamna 2 extrasistole consecutive (NU. verapamil) E) Statine acd Care din urmatoarele manifestari electrocardiografice sugereaza o tahicardia ventriculara: A) Complex QRS sub 0.A) BAV grad III reprezinta o oprire totala a conducerii impulsurilor atriale spre ventriculi B) BAV grad II Mobitz I este caracterizat de o blocare brusca a undelor P fara modificari anterioare ale PR C) Pacientii cu BAV grad III necesita implantare de stimulator cardiac (pacemaker) D) In BAV grad I. intervalul PR depaseste 0.

mezodermal.Care din urmatoarele poate fi folosit in tratamentul tahicardiei ventriculare A) Cardioversia electrica B) Atropina C) Betablocante D) Antiaritmice clasa III E) Dopamina Acd END TULBURARI DE RITM 2 Chisturile foliculare: A) reprezint foliculi de Graaf nerup i. con in esut endodermal. de obicei. c ptu it cu epiteliu ciliat simplu i cu con inut lichidian clar B) întotdeauna con ine i prolifer ri papilare C) se poate torsiona D) întotdeauna este unilateral E) tratamentul chirurgical este reprezentat de salpingoovarectomie Adenomioza: A) reprezint cre terea esutului endometrial în miometrul uterin B) poate fi asimptomatic C) poate determina dismenoree D) apare de obicei la femei f r sarcini în antecedente E) apare în principal în menopauz . ectodermal B) tumora Brenner este o tumor secretant de androgeni C) sindromul Meig se refer la ascit i hidrotorax asociate cu un chistadenom ovarian D) struma ovarii se refer la prezen a de esut tiroidian detectabil macroscopic în ovar E) arrenoblastoamele sunt tumori rare dar cu poten ial malign Leiomioamele uterine: A) sunt cele mai frecvente tumori benigne pelvine feminine B) pot apare la orice vârst C) regreseaz dup menopauz D) multe sunt asimptomatice E) cea mai frecvent localizare este intramural Pseudoyxoma peritoneii: A) este o tumor infiltrativ local. determinând irita ie peritoneal acut C) pot regresa spontan D) se pot maligniza E) se pot torsiona producând infarctul ovarului Teratomul matur: A) este o tumor ovarian cu celule germinale B) ia na tere din vestigiile Walthard C) poate con ine fragmente osoase D) poate apare la orice vârst dar mai frecvent între 40 i 60 ani E) este un chist dermoid benign Urm toarele afirma ii sunt adev rate: A) chisturile dermoide. m ri i B) se pot rupe. alc tuit din multiple chisturi con inând mucus vâscos B) poate lua na tere din chistadenoame ovariene mucinoase C) poate lua na tere din mucocele apendiculare D) histologic este o tumor benign E) histologic este o tumor malign Chistadenomul ovarian seros: A) este un chist cu perete translucid.

în afara canalului endocervical * Din num rul total de tumori gastrice maligne. jonc iunea scuamo-cilindric se g se te. în canalul endocervical E) dup menopauz . de obicei. cancerele gastrice sunt împ r ite în urm toarele subtipuri: A) cu localizare superficial B) polipoid C) ulcerativ D) schiros (linita plastic ) E) ulcero-vegetant . factorii de risc pentru apari ia cancerului gastric sunt reprezenta i de: A) alimentele afumate i condimentate B) aportul de legume i fructe proaspete C) alimentele s rate D) aportul de vitamina C E) consumul de alimente conservate Urm toarele afec iuni sunt asociate cu cancerul gastric: A) anemia pernicioas B) virusul Epstein-Barr C) gastrectomia par ial în antecedente D) grupul de sânge B E) expunerea la radia ii Pe baza aspectului macroscopic. de obicei. jonc iunea scuamo-cilindric se g se te. cea mai frecvent form histopatologic este reprezentat de: A) adenocarcinom B) limfom C) leiomiosarcom D) carcinosarcom E) carcinom cu celule scuamoase * Cea mai ridicat inciden a cancerului gastric din întreaga lume se înregistreaz în: A) Statele Unite B) Japonia C) Malaesia D) Chile E) Islanda b În cadrul dietei.* Îndep rtarea pe cale laparoscopic a mioamelor uterine: A) nu este recomandat B) este recomandat mioamelor pediculate subseroase C) este recomandat mioamelor pediculate din cavitatea endometrial D) este recomandat mioamelor nepediculate subseroase E) este recomandat mioamelor intramurale Urm toarele forma iuni tumorale ovariene pot secreta hormoni: A) chistadenoamele mucinoase B) chistadenoamele seroase papilifere C) tumora Brenner D) tumorile cu celule granuloase E) arrenoblastoamele Urm toarele afirma ii referitoare la patologia colului uterin sunt adev rate: A) chisturile Naboth sunt chisturi mucoase de incluzie ale colului uterin B) expunerea epiteliului cilindric la nivelul exocolului este denumit ectropion C) expunerea epiteliului scuamos la nivelul exocolului este denumit ectropion D) dup menopauz .

pot fi reprezentate de: A) instabilitatea genetic B) activitatea telomerazei C) muta ia p53 D) expresia factorului epidermal de cre tere E) activarea protooncogenelor * Cel mai frecvent semn de cancer gastric este reprezentat de: A) hematemeza masiv B) grea a i v rs turile C) anorexia cu sc derea ponderal D) durerea E) disfagia * În algoritmul de diagnostic al cancerului gastric. pylori are sensibilitate de: A) 70-75% B) 80% C) 90% D) 95% E) 100% Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H. pylori sunt adevarate: A) este un bacil spiralat. de la benign la malign.Cancerul gastric are o predispozi ie mare de a metastaza precoce pe urm toarele c i: A) direct B) limfatic C) hematologic D) peritoneal E) lumenal Evenimentele moleculare precoce care apar în progresia celulei epiteliale gastrice. pylori protejeaza bacteria fata de efectele acidului clorhidric D) este o bacterie gram pozitiva E) produce proteaze si fosfolipaze ce dgradeaza complexul glicoprotein-lipidic al stratului de mucus * Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol activitatea secretorie gastrica isi revine la normal in circa: A) 1-2 zile B) 3-5 zile C) 6-7 zile D) 9-10 zile E) 14 zile . cea mai important investiga ie specific este reprezentat de: A) radiografia cu bariu (simpl sau asociat cu dublu contrast) B) tomografia computerizat cu subtan de contrast C) ecografia endoscopic D) endoscopia gastrointestinal superioar cu biopsie E) laparoscopia Cancerele gastrice precoce bine diferen iate sunt reprezentate de: A) tipul exofitic (I) B) varianta superficial (IIA) C) leziunea plat (IIB) D) leziunea subdenivelat (IIC) E) leziunea escavat (III) * Testul serologic utilizat in diagnosticul infectiei cu H. microaerofilic B) poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice C) adezina produsa de H.

test pozitiv inseamna ca indicatorul rosu fenol vireaza de la portocaliu deschis la verde E) testul respirator cu uree poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei de eradicare a infectiei cu H. pylori poate fi identificat in biopsiile din mucoasa gastrica prin examinare histologica.R spuns: B Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) testelul serologic de diagnostic al infectiei cu H. prin cultura si prin detectarea activitatii ureazei C) ratele de infectie cu H. antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) intervin in proportie de: A) 10% B) 15-25% C) 30% D) 35% E) 40% Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric NU sunt adevarate: A) secretia acida gastrica este crescuta B) 20% din pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal C) evacuarea stomacului este accelerata D) hemoragia digetsiva superioara este o complicatie ce apare in circa 25% din cazuri E) durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent . Pylori prin metoda ureazei. Pylori Ulcerul recurent se caracterizeaza prin urmatoarele: A) apare la aproximativ 15% din pacientii operati pentru ulcer peptic B) este mai frecvent dupa vagotomie cu antrectomie C) examenul baritat poate identificaproximativ 50-60% din ulcerele stomale D) durerea epigastrica este cel mai frecvent simptom E) durerea are durata mai mica decat in ulcerul duodenal neoperat * Ulcerul gastric se complica cu hemoragie digestiva superioara in proportie de aproximativ: A) 15% din cazuri B) 25% din cazuri C) 30% din cazuri D) 40% din cazuri E) 45% din cazuri * Perforatia libera in cavitatea peritoneala poate complica ulcerul duodenal in proportie de: A) 2-3% B) 5-6% C) 8-9% D) 10% E) 12% Care din urmatoarele medicamente sunt inhibitori ai pompei protonice: A) Omeprazol B) Misoprostol C) Lansoprazol D) Sucralfat E) Nizatidina * In etiopatogeneza ulcerului gastric. pylori cresc in conditii socioeconomice precare D) in diagnosticul infectiei cu H. pylori permite diferentierea intre infectia activa si cea vindecata B) H.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->