Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Abcesele abdominale secundare contaminarii peritoneale din perforatia sau gangrena apendiculara sunt
localizate cu predilectie :
A) Subhepatic
B) Spatiul interparietocolonic drept
C) Fundul de sac Douglas
D) Intre ansele intestinale
E) Retrocecal
In perforatia apendiculara:
A) Poate fi suspectata prin prezenta febrei de peste 38 grade Celsius
B) Poate fi confundata cu perforatia data de un carcinom cecal
C) Tomografia computerizata este inutila daca exista deja suspiciunea unei apendicite acute perforate
D) Produce intotdeauna peritonita generalizata
E) Leucocitoza creste peste 18.000/mm3
ASTM
Astmul se manifesta clinico-fiziologic prin:
A) Ingustarea generalizata a conductelor aeriene, care cedeaza spontan sau la terapie
B)Dispnee
C) Tuse
D)Wheezing
E) Durere retrosternala
abcd
Astmul bronsic apare:
A)Cu predilectie la fumatori
B)Cu predilectie la virstele tinere
C)In aproximativ jumatate din cazuri pina la virsta de 10 ani
D)In aproximativ jumatate din cazuri dupa 40 de ani
E) Cu predilectie la sexul masculin la copii
bce
Astmul bronsic se asociaza adesea cu:
A)Istoric personal de boli alergice
B)Istoric familial de boli alergice
C) Teste alergologice cutanate pozitive si niveluri crescute de IgE
D) Teste pozitive de provocare specifica la alergeni inhalatori
E) Deficitul de alfa-1-antitripsina
abcd
In astmul idiosincrazic:
A) Pacientul nu are antecedente personale de alergie
B)IgE sunt normale
C)Frecvent simptomatologia se dezvolta dupa infectii ele tractului respirator superior
D)Simptomatologia poate dura de la citeva zile la citeva luni
E) Pacientul prezinta frecvent rinita alergica, urticarie sau eczema atopica
abcd
Reactivitatea bronsica este crescuta:
A)Dupa infectii virale ale tractului respirator
B) Dupa expunere la ozon si dioxid de azot
C)Dupa expunere la dioxid de sulf (NU!!)
D)Dupa expunere la alergeni la pacientii sensibilizati
E) In tuberculoza pulmonara
abd
Medicamentele si substantele cel mai frecvent implicate in inducerea unor episoade acute de astm sunt:
A)Aspirina
B) Antagonistii beta-adrenergici
C)Agentii de sulfitare
D) Acetaminofenul
E) Propoxifenul
abc
In astmul profesional bronhoconstrictia poate rezulta in urma expunerii la:
A)Saruri de platina, crom, nichel
B)Pulberi de lemn sau vegetale (cedru rosu, grine, ricin)
C) Agenti farmaceutici (antibiotice, piperazina, cimetidina)
D)Enzime biologice (detergenti)
E) Aspergillus fumigatus
abcd
Wheezing-ul persistent localizat intr-o singura arie pulmonara asociat cu paroxisme de tuse sugereaza:
A)Aspiratia de corp strain
B)Neoplasmul bronsic
C) Stenoza bronsica
D) Bronsita cronica
E) Pneumoniile cu eozinofile
abc
In criza de astm severa si prelungita apare:
A)Disparitia zgomotelor respiratorii, a murmurului vezicular
B) Wheezing cu tonalitate inalta
C) Pulsul paradoxal
D)Activitatea muschilor respiratori accesori
E) Tuse productiva eficienta
abcd
* In tratamentul crizei de astm efectul bronhodilatator maxim, rapid si cu minim de efecte secundare este
obtinut cu:
A)Metilxantine
B) Stimulante beta-adrenergice selective, pe cale inhalatorie, de tip salbutamol
C) Anticolinergice
D) Glucocorticoizi inhalatori
E) Agenti stabilizatori mastocitari
b
END ASTM
HTA
Hipertensiunea arteriala esentiala hiporeninemica este:
A) cea mai frecventa forma in raport cu nivelul reninei plasmatice
B) cea mai frecventa forma la fenotipul caucazian
C) insotita de hipokaliemie
D) insotita de o crestere a volumelor plasmatice extracelulare
E) mai frecventa la descendentii afro-americani
eD pag 1524
Hiperinsulinemia, intalnita la pacientii cu diabet zaharat sau obezitate, poate creste presiunea arteriala prin
urmatoarele mecanisme:
A) reducerea aldosteronului plasmatic
B) cresterea activitatii simpatice
C) scaderea calciului intracelular
D) hipertrofia muschiului netet vascular
E) cresterea eliminarii renale de sodiu
B pag 1525
* In hipertensiunea renovasculara evaluarea functionala a unei stenoze de artera renala, diagnosticata prin
angiografie, se face prin urmatorul test:
A) urografie intravenoasa inainte si dupa administrarea de captopril
B) scintigrafie renala inainte si dupa administrare de captopril
C) masurarea activitatii reninei plasmatice serice
D) masurarea activitatii reninei plasmatice din venele renale
E) hipotensiunii induse de captopril
d
Medicamentele care au un efect hipotensor si prin inhibarea secretiei de renina sunt:
A) hidralazina
B) beta blocantele
C) nifedipina
D) clonidina
E) captoprilul
Bd (din grilele 2009)
Hipertensiunea arteriala maligna, pe langa cresterea marcata a valorilor presiunii arteriale, asociaza
A) edem papilar, hemoragii si exudate retiniene
B) sindrom nefrotic
C) hipotrofie ventriculara stanga
D) manifestari de encefalopatie hipertensiva
E) hematurie
ad
La un pacient hipertensiv cu insuficienta cardiaca se vor administra cu prudenta urmatoarele medicamente
hipotensoare
A) captoprilul
B) diltiazemul
C) hidroclorotiazia
D) propranololul
E) clonidina
bd (tabel pag1531)
In cursul sarcinii pentru tratamentul hipertensiunii arteriale se pot utiliza
A) nitroprusiatul de sodiu
B) hidralazina
C) nifedipina
D) fosinoprilul
E) metildopamina
bce
* La un pacient diagnosticat cu astm bronsic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale nu se vor utiliza
A) nifedipina
B) losartanul
C) propranololul
D) prazosinul
E) clonidina
c
Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale maligne se pot utiliza urmatoarele preparate cu actiune
hipotensoare imediata, prin administrare intravenoasa
A) clonidina
B) nifedipina
C) nitroprusiatul de sodiu
D) hidroclorotiazida
E) nitroglicerina
ce
Dintre efectele adverse metabolice ale diureticelor tiazidice utilizate pentru tratamentul hipertensiunii se
incadreaza
A) hiperpotasemia
B) alterarea tolerantei la glucoza
C) hiperlipemia
D) hipoproteinemia
E) hipercalcemia
Bc
END HTA
BRONSITA
Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la pacientul cu bronşită cronică obstructivă sunt adevărate?
A) are antecedente îndelungate de tuse cu expectoraţie
B) are un debut recent al tusei cu expectoraţie
C) apariţia wheezingului este mai târzie decât în cazul pacientului astmatic
D) apariţia wheezingului este mai precoce decât în cazul pacientului astmatic
E) are antecedente recente de tuse fără expectoraţie
Ac
Fumatul îndelungat are următoarele efecte pe aparatul respirator, dovedite prin studii experimentale în cadrul
patogenezei bronşitei cronice:
A) stimulează aterogeneza
B) alterează mişcarea cililor
C) inhibă funcţia macrofagelor alveolare
D) conduce la hipotrofia glandelor secretoare de mucus (HIPERTROFIA)
E) conduce la hipoplazia glandelor secretoare de mucus (HIPERPLAZIA)
bc
Boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa bronşitei se caracterizează prin:
A) dispnee severă
B) spută abundentă
C) spută mucoidă
D) recul elastic scăzut sever
E) hipertensiune pulmonară moderată spre severă în repaus
be
Boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa emfizemului se caracterizează prin:
A) dispnee severă
B) spută abundentă
C) spută mucoidă
D) recul elastic scăzut sever
E) hipertensiune pulmonară moderată spre severă în repaus
acd
Vârsta medie la care se diagnostichează boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa emfizemului
este:
A) 30 ani
B) 40 ani
C) 50 ani
D) 60 ani
E) 70 ani
d
* Vârsta medie la care se diagostichează boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa bronşitei este:
A) 30 ani
B) 40 ani
C) 50 ani
D) 60 ani
E) 70 ani
c
În boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa emfizemului examinarea prin tomografie
computerizată:
A) localizează emfizemul
B) cuantifică emfizemul
C) are valoare practică limitată în determinarea localizării, de cele mai multe ori
D) se practică de rutină în determinarea localizării emfizemului
E) nu se practică de rutină în determinarea localizării emfizemului
abe
Pacientul cu boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa bronşică
A) este de obicei un fumător înveterat
B) are un trecut de tuse cronică fără spută (CU SPUTA)
C) are iniţial tuse prezentă doar primăvara şi toamna (IARNA)
D) este de obicei supraponderal
E) este de obicei palid (CIANOTIC)
ad
Printre complicaţiile apărute în cursul tratamentului insuficienţei respiratorii acute la pacienţii cu bronşită,
emfizem şi obstrucţie de căi aeriene sunt şi:
A) aritmiile cardiace
B) insuficienţa de ventricul stâng
C) embolia pulmonară
D) accidentul vascular cerebral
E) hemoragia gastrointestinală prin ulcer de stres.
abce
Diagnosticul exact de insuficienţă respiratorie acută în obstrucţia cronică a căilor respiratorii se face prin
măsurarea
A) oxigenului din sângele arterial (PaO2)
B) oxigenului din sângele venos (PvO2)
C) dioxidului de carbon din sângele arterial (PaCO2)
D) dioxidului de carbon din sângele venos (PvCO2)
E) pH-ului sângelui arterial
Ace
END BRONSITA
NEOPLASM PULMONAR
Alegeti varianta corecta in ceea ce priveste cancerul pulmonar:
A) este principala cauza de deces (PRIN CANCER DOAR!) la barbati si la femei in SUA
B) este responsabil de decesele prin cancer a 25% din barbati 32
C) incidenta legata de varsta la barbati este de 26 % (NU, e 57/100.000)
D) in momentul diagnosticarii 25% se afla intr-un stadiu localizat al bolii (NU, 15)
E) peste 55% au deja metastaze
e
Anatomopatologic un cancer pulmonar, in majoritatea cazurilor cuprinde urmatoarele histologii:
A) carcinom cu celule mici
B) carcinoidul pulmonar cu frecvente sindroame paraneoplazice (PRINTRE CELELALTE)
C) adenocarcinomul
D) chistadenocarcinomul (PRINTRE CELELALTE)
E) carcinomul epidermoid
Ace
END NEOPLASM PULM
* În evoluţie, cancerul de colon descendent şi sigmă se complică cel mai adesea cu:
A) stenoză
B) anemie cronică
C) perforaţie
D) hemoragii digestive inferioare
E) abcese peritumorale
În ceea ce priveşte screeningul cancerului colonic, următoarele examinări sunt folosite ca teste, la subiecţii
asimptomatici:
A) tuşeul rectal
B) colonoscopia
C) testul sîngerării oculte
D) ecografia abdominală
E) irigografia
Factorii generali incriminaţi în apariţia unei dehiscenţe de anastomoză după o hemicolectomie dreaptă pentru
cancer de cec sunt următorii:
A) hipoproteinemia
B) deficitul de vitamină C
C) infecţia cîmpului operator
D) efectuarea unei anastomoze sub tensiune
E) existenţa unei stenoze distal de anastomoză
Recidivele locale după intervenţiile chirurgicale pentru cancer de rect, sunt favorizate de următorii factori:
A) vârsta tânără a bolnavilor
B) stadiul avansat al tumorii
C) natura nediferenţiată sau coloidă a tumorii
D) tumorile ocluzive şi perforate
E) tumorile hemoragice
Următorii factori de mediu reprezintă factori de risc pentru apariţia cancerului de sân:
A) menarha precoce
B) alăptatul la sân
C) dieta alimentară bogată în proteine, grăsimi şi dulciuri fine
D) iradierea regiunii toracice, mai ales inainte de 30 de ani
E) tumorile benigne ale glandei mamare
Următorii factori endogeni reprezintă factori de risc pentru apariţia cancerului de sân:
A) nuliparitatea sau prima sarcina dupa vârsta de 30 de ani
B) lipsa alăptării la sân
C) dieta alimentară bogată în proteine, grăsimi şi dulciuri fine
D) obezitatea mai ales în postmenopauză
E) tumorile benigne ale glandei mamare
Următoarele afirmaţii privind formele clinice ale cancerului de sân sunt adevărate:
A) cancerul mamar ocult cu debut axilar este o formă relativ frecventă, reprezentând 15% din totalul
cancerelor mamare
B) mastita acută carcinomatoasă determină tardiv apariţia metastazelor ganglionare şi sistemice
C) cancerul mamar la bărbat reprezintă sub 1% din totalitatea cancerelor la bărbat
D) în etiologia cancerului mamar la bărbat sunt implicate tulburări hormonale, sindromul Klinefelter,
expunerea la radiaţii ionizante
E) cancerul evolutiv are indicaţie iniţială chirurgicală
COLAPS CARDIO
Definitia mortii subite cardiace (MSC) include urmatoarele:
A) moartea naturala datorata cauzelor cardiace
B) moartea naturala datorata cauzelor necardiace
C) este anuntata de pierderea subita a constientei in decurs de 1 ora de la debutul simptomelor acute
D) apare doar la pacientii fara antecedente de boala cardiaca
E) momentul si felul mortii sunt neasteptate
ace
Urmatoarele pot constitui cauze de colaps cardiovascular:
A) sincopa vasovagala
B) sincopa neurocardiogena
C) bradicardie severa tranzitorie
D) hipertensiunea severa
E) dezechilibre electrolitice
abc
Suportul vital bazal include:
A) ventilatia artificiala gura la gura
B) masaj cardiac
C) intubatie endotraheala
D) defibrilarea cordului
E) administrarea adrenalinei
ab
Recunoasterea stopului cardio-respirator presupune:
A) observarea miscarilor respiratorii
B) observarea coloratiei tegumentelor
C) decelarea prezentei sau absentei pulsului carotidian
D) decelarea prezentei sau absentei pulsului la nivelul arterei brahiale
E) absenta reflexului rotulian
abc
Suportul vital avansat include urmatoarele manevre:
A) defibrilarea cordului
B) cardioversia
C) asigurarea unei linii venoase centrale
D) masaj cardiac intern
E) administrarea de adrenalina 1 mg intravenous in mod repetat la interval de 3-5 minute
abe
* Principala masura aplicata in cazul obstructiei caii aeriene prin aspiratia unui corp strain, este:
A) ventilatia artificiala gura la gura
B) lovitura precordiala
C) hiperextensia capului
D) manevra Heimlich
E) masajul cardiac
d
Defibrilarea cordului in cadrul stopului cardiac este indicata in urmatoarele situatii:
A) tahicardia ventriculara
B) fibrilatia ventriculara
C) asistolia
D) bradiaritmia
E) bloc atrioventricular complet
ab
La pacientul cu stop cardiorespirator, este utila administrarea gluconatului de calciu intravenous in
urmatoarele situatii:
A) de rutina in cadrul suportului vital avansat
B) in cazul hiperpotasemiei si FV rezistente
C) in cazul hipopotasemiei si FV rezistente
D) pacient cu hipocalcemia cunoscuta
E) pacient ce a primit doze toxice de antagonisti ai canalelor de calciu
bde
* Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:
A) fibrilatia ventriculara
B) tahicardia ventriculara (TV) sustinuta cu hipotensiune
C) asistolia
D) disociatia electromecanica
E) bradiaritmiile severe persistente
a
In cazul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei se indica urmatoarele:
A) defibrilare precoce
B) intubatia traheala
C) continuarea masurilor de suport vital bazal
D) administrarea de adrenalina si atropina
E) administrarea lidocainei in doza de 1mg/kg corp
Bcd
END COLAPS CARDIO
Cele trei faze fiziopatologice din diabetul zaharat tip 2 se caracterizează prin:
A) prima fază: glicemie normală, rezistenţă la insulină prezentă, nivel crescut al insulinemiei
plasmatice
B) faza a doua: agravarea rezistenţei la insulină, nivel scăzut al insulinemiei plasmatice, hiperglicemie
postprandială
C) faza a doua: agravarea rezistenţei la insulină, nivel crescut al insulinemiei plasmatice,
hiperglicemie postprandială
D) faza a treia: rezistenţa la insulină nu se mai modifică, scăderea secreţiei de insulină, hiperglicemie
“a jeun”
F) prima fază: glicemie “a jeun” crescută, rezistenţă la insulină prezentă, nivel scăzut al insulinemiei
plasmatice
Ajustarea insulinei NPH la fiecare 48 de ore în funcţie de glicemia “a jeun” se realizează astfel:
A) dacă glicemia “a jeun” este < 3,3 mmol/l (<60 mg/dl), doza de insulină se reduce cu 4-6 unităţi
B) dacă glicemia “a jeun” este < 3,3 mmol/l (<60 mg/dl), doza de insulină se reduce cu 2 unităţi
C) dacă glicemia “a jeun” este > 5.0 mmol/l (>90 mg/dl), doza de insulină se creşte cu 2 unităţi
D) dacă glicemia “a jeun” este > 5.0 mmol/l (>90 mg/dl), doza de insulină se creşte cu 4-6 unităţi
E) dacă glicemia “a jeun” este < 5.0 mmol/l (<90 mg/dl), doza de insulină se creşte cu 2 unităţi
Hemoglobina A1c:
A) creşte în prezenţa hiperglicemiei
B) scade în prezenţa hiperglicemiei
C) este un compus stabil
D) estimează controlul glicemic pe o perioadă precedentă de 3 luni
E) estimează controlul glicemic pe o perioadă precedentă de 3 săptămâni
Fenomenul Somogyi:
A) se referă la hipoglicemia consecutivă administrării unei doze prea mari de insulină
B) se referă la hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemie
C) se datorează eliberării hormonilor de contrareglare
D) apare doar la persoanele tratate cu metformin
E) apare doar la copii
Care din urmatoarele bacterii enteropatogene produc diaree prin mecanism invaziv?
A) Shigella
B) V.cholerae
C) Clostridium difficile
D) Salmonela
E) Campylobacter
Care din urmatoarele mecanisme pot fi implicate in diareea parazitara (Giardia lamblia)?
A) stimularea absorbtiei
B) injuria directa la nivelul mucoasei
C) reactia imunologica impotriva gazdei
D) invazivitatea
E) eliberarea de exotoxine parazitare
Care din urmatoarele afirmatii privind factorii favorizanti ai diareii acute sunt adevarate?
A) In primul an de viata sistemul imun manifesta toleranta fata de antigenele polizaharidice.
B) Copilul mic are o rata mai mica de expunere la germeni enteropatogeni.
C) Susceptibilitatea la infectia cu rotavirus scade cu cresterea varstei.
D) Alimentatia artificiala are efect protector fata de diareea acuta.
E) Enterocolita cu Clostridium difficile secundara antibioterapiei este foarte frecventa la copil.
Deshidratarea acuta este mai precoce, mai frecventa si mai grava la sugar, comparativ cu adultul deoarece…
A) are o pierdere insensibila mai mare, raportat la greutate.
B) este mai sensibil la pierderea de lichide.
C) pierderea fecala de apa este mai mare, raportat la greutate.
D) turn-overul zilnic intestinal este mai lent.
E) au o sensibilitate mai crescuta la enterotoxine.
Care din urmatoarele afirmatii privind simptomatologia diareii acute sunt adevarate?
A) Diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi cu durata de 8-12 ore.
B) Tenesmele si modificarea tonusului sfincterului anal apar in infectia dizenterica.
C) Diareea cu germeni enteroinvazivi evolueaza cel mai frecvent fara febra si cu stare generala
nemodificata.
D) Diareea cu E.coli enterotoxigen poate avea ca unic simptom numeroase scaune apoase de aspect
holeriform.
E) Scaunele din diareea cu germeni enteroinvazivi au aspect tipic, pot contine mucus, puroi, sange.
Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul diareii acute la copil sunt adevarate?
A) Sarurile de rehidratare orala sunt utilizate pentru inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice usoare si
moderate.
B) Alimentatia cu lapte matern trebuie intrerupta imediat.
C) Utilizarea exclusiva a preparatelor dietetice delactozate se impune in realimentarea sugarilor cu
malnutritie severa.
D) Medicamentele antidiareice sunt indicate frecvent pana la varsta de 1 an.
E) Tratamentul antibiotic este indicat la varsta mica sau sugar alimentat artificial.
Care dintre următoarele afecţiuni pot avea ca manifestare clinică hemoragia digestivă superioară:
A) sângerări nazale
B) varice esofagiene
C) sindrom Mallory-Weiss
D) diverticul Meckel
E) colita ulcerativă
* Care este cea mai simplă metodă imagistică de explorare a tractului biliar:
A) tomografia computerizată
B) scintigrafia hepatobiliară
C) ecografia
D) colangiografia percutană transhepatică
E) colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la consecinţele hemoragiilor superioare sunt adevărate:
A) o pierdere rapidă de până la 10-15% din volumul intravascular este greu suportată de către pacient
şi determină stare de şoc
B) determinarea numărului de eritrocite şi a hematocritului este concludentă în estimarea cantităţii de
sânge pierdut, deja din primele ore de la debutul hemoragiei
C) răspunsul vasovagal iniţial determină bradicardie
D) ureea poate creşte până la 30-50 mg/dl
E) raportul uree/creatinină nu poate avea valoare diagnostică şi prognostică
Leziunile canaliculare reprezintă cauza a uneia sa a mai multora dintre următoarele afecţiuni:
A) icterul obstructiv de sarcină
B) colestaza alcoolică
C) hiperbilirubinemia Gilbert
D) icterul neonatal
E) hemoliza
Hernioplastiile tension-free:
A) sunt necesare la femeile cu hernii indirecte primare
B) sunt adecvate pentru tratamentul majoritatii herniilor inghinale recurente la barbati
C) sunt indicate in cazul herniilor determinate de boli ale tesutului conjunctiv
D) sunt indicate pentru cura herniilor primare simple la barbati
E) reprezinta hernioplastiile inghinale anterioare cu proteze
Hernia ombilicala:
A) apare mai frecvent la barbati
B) obezitatea reprezinta stare predispozanta
C) strangularea colonului sau a omentului este frecventa
D) interventia chirurgicala clasica este reprezentata de hernioplastia Marcy
E) sunt frecvente la sugari
* Care este sediul cel mai frecvent afectat de metastazele cancerului prostatic?
A) plamanul
B) ficatul
C) oasele
D) creierul
E) corpii cavernosi
Care sunt variantele posibile de tratament cu viza radicala in cazul cancerului de prostata localizat?
A) prostatectomia radicala
B) radioterapia
C) chimioterapia
D) imunoterapia
E) hormonoterapia ablativa
Hormonoterapia in cancerul de prostata poate fi realizata prin urmatoarele medicamente sau proceduri:
A) antiandrogeni
B) estrogeni
C) analogi de LH-RH
D) orhiectomia unilaterala (pe partea cu invazia ganglionara)
E) orhiectomia unilaterala (pe partea opusa invaziei ganglionare)
Care sunt tratamentele eficiente pentru durerile osoase cauzate de metastazele osoase ale cancerului
prostatic?
A) radioterapie
B) cateterizare uretro-vezicala a demeurre
C) antialgice majore
D) hormonoterapie
E) durerile sunt autolimitante, nu necesita tratament
Care afirmatii privind tuseul rectal in cazul pacientului cu adenocarcinom prostatic sunt adevarate?
A) are o incarcatura mare de subiectivism
B) omite uneori stadiile T1
C) omite totdeauna stadiile T1
D) omite totdeauna stadiile T1 si T2
E) nu poate pune diagnosticul pozitiv de carcinom prostatic
Cum poate fi obtinut material biologic pentru examenul histopatologic care sa puna diagnosticul de cancer
prostatic?
A) punctie-biopsie prostatica transrectala ghidata cu degetul
B) punctie-biopsie prostatica transrectala ghidata ecografic
C) punctie-biopsie prostatica transperineala
D) lavaj vezical cu solutii speciale
E) transuretrorezectia endoscopica a prostatei
Care sunt examinarile care trebuie facute in cadrul screening-ului pentru depisatrea cancerului prostatic?
A) scintigrafia osoasa
B) tuseul rectal
C) dozarea PSA seric
D) ecografia transrectala
E) tomografia computerizata abdomino-pelvina cu administrare intravenoasa de substanta de contrast
radiologic
Următoarele afirmatii referitor la stadiul simptomatic timpuriu al infectiei cu HIV, sunt adevărate:
A) corespunde categoriei clinice B din clasificarea CDC 1993
B) se manifestă ca un sindrom de tip mononucleozic acut
C) clinic se constată limfadenopatie persistentă generalizată si suferinte dermatologice
D) infectiile oportuniste sunt caracteristice
E) biologic se constată leucopenie, trombocitopenie
* Cea mai eficientă metodă pentru conrimarea etiologiei tuberculoase în pneumoniile bacteriene este:
A) cultură din spută
B) IDR la PPD
C) cultură din spălătura bronhoalveolară
D) PCR
E) cultură din aspiratul traheal
Care dintre manifestarile clinice de mai jos sunt caraterstice nou nascutului infectat:
A) culturi bacteriene pozitive
B) manifestari clinice de boala
C) cresterea proteinei C reactive
D) devierea la stanga a formulei leucocitare
E) absenta semnelor clinice de boala
Care sunt factorii de risc pentru sepsisul neonatal precoce , cu transmitere materno fetala:
A) greutatea mica la nastere
B) ruptura prematura a membranelor amniotice(peste 18 ore)
C) febra materna in cursul travaliului
D) greutatea mare la nastere
E) culturi vaginale materne cu streptococ de grup B
Care dintre criteriile de laborator de mai jos au valoare predictiva pentru sepsisul neonatal :
A) numar de leucocite peste 5000/mm3
E) VSH>15mm/ora
Care sunt elementele din LCR, care pledeaza pentru diagnosticul de meningita neonatala:
A) prezenta a peste 100celule/mm3
Tratamentul antibiotic pentru suspiciunea de sepsis se va initia daca sunt prezente conditiile de mai jos:
A) tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis
B) reactanti de faza acuta prezenti
C) leucocitoza cu predominanta PMN
D) initierea antibioterapiei inainte de prelevarea probelor pentru sepsis
E) se asteapta rezultatul antibiogramei, chiar daca tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis
Care din afirmatiile de mai jos despre toxoplasmoza congenitala sunt adevarate:
A) transmiterea transplacentara se face de la gravida devenita seropozitiva in timpul sarcinii
B) traversarea placentei se produce in timpul parazitemiei
C) anticorpii de tip IgG decelati la nou nascut au origine materna ,nefiind dovada de infectie
neonatala
D) manifestarile clinice mai frecvente sunt:icter,hepatosplenomegalie,calcificari
intracraniene,corioretinita
E) risc mare de imbolnavire la urmatorul copil
* Cel mai frecvent agent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:
A) Escherichia Coli
B) Proteus
C) Serratia
D) Pseudomonas
E) Enterobacter
* Care dintre urmatoarele virusuri cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si unii adulti tineri
A) Adenovirusurile
B) Citomegalovirus
C) Rinovirus
D) Togavirus
E) Citomegalovirus
Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate “ infectii ale tractului superior “ :
A) Pielonefrita acuta
B) Abcese intrarenale
C) Abcese perinefretice
D) Uretrita
E) Cistita
INSUFICIENTA CARDIACA
Factorii precipitanti ai insuficientei cardiace sunt:
A) anemia
B) endocardita infectioasa
C) diabetul zaharat
D) efortul fizic
E) tireotoxicoza si sarcina
abde
Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare in:
A) hipertiroidism
B) hipertensiunea arteriala
C) valvulopatii
D) sarcina
E) cardiomiopatia dilatativa
bce
* Debitul cardiac variaza in mod normal intre:
A) 2.2 – 3.5 (ml/min)/m2
B) 2.2 – 3.5 (l/min)/m3
C) 2.2 – 3.5 (l/min)/m2
D) 3.5 – 4.5 (ml/min)/m2
E) 1.2 – 2.2 (l/min)/m3
c
Criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficientei cardiace sunte:
A) dispneea paroxistica nocturna
B) dispnee de efort
C) edem pulmonar acut
D) dilatarea venelor gitului
E) edeme periferice
acd
* Pentru stabilirea diagnosticului clinic de insuficienta cardiac pe baza criteriilor Framingham sunt necesare
si suficiente:
A) cel putin doua criterii majore si doua criterii minore
B) cel putin un criteriu major si trei criterii minore
C) doua criterii majore
D) cel putin un criteriu major si dopua criterii minore
E) un criteriu major si un criteriu minor
d
Casexia cardiaca apare in cadrul insuficientei cardiace prin urmatoarele mecanisme:
A) tulburarea absortiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale
B) cresterea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala
C) cresterea ratei metabolismului
D) anorexia , greata si varsaturile de cauza centrala, produse prin intoxicatia digitalica
E) enteropatiei cu pierdere de electroliti (PROTEINE,RAR)
abcd
Tratamentul insuficienţei cardiace are urmatoarele obiective
A) reechilibrarea hidroelectrolitica ca si aport lichidian parental
B) inadaptarea factorilor precipitanti (:indepartarea:)
C) cresterea lucrului mecanic al inimii
D) corectarea bolii de baza
E) controlul starii de insuficienta cardiaca congestiva
bde
Cauzele care reduc toleranta pacientilor la digitala
A) hipocalcemia
B) varsta inaintata
C) insuficienta renala
D) cardioversia electrica
E) hipermagneziemia
bcd
* Care sunt primele semne de intoxicatie digitalica ?
A) anorexia, greata si varsaturile
B) dispneea si tusea
C) bradicardia atriala nonparoxitica
D) vedere colorata ingalben si delir
E) fibrilatia ventriculara
a
Tratamentul edemului pulmonar acut consta in:
A) administrarea intravenoasa repetata de morfina
B) administrarea oxigenului 100%
C) administrarea intravenoasa a diureticelor de ansa
D) aport lichidian parental important
E) administrarea de dopamina sau dobutamina
abce
END INSUFICIENTA CARDIACA
* Un pacient de 55 de ani se prezinta pentru descoperirea accidentala cu ocazia unui consult cardiologic a
unei splenomegalii moderate, iar hematologic prezinta leucocitoza de 78.000/mmc, trombocitoza de
540.000/mmc si o hemoglobina de 11.8 g/dl. Diagnosticul cel mai probabil este:
A) policitemia rubra vera
B) leucemie acuta mieloida
C) leucemie granulocitara cronica
D) leucemie acuta limfoida
E) metaplazie mieloida cu mielofibroza
* Un pacient de 30 de ani se prezinta cu un istoric recent de episoade infectioase de sfera ORL repetate, cu
febra, astenie, pentru care s-a automedicat cu antibiotic per os. Hematologic leucocitoza de 24.000/mmc,
trombociti in limite normale la 400.000/mmc si anemie cu Hb=9.5 g/dl în formula leucocitara deviere la
stanga cu 2% mielocite, 2% promielocite, 1% mieloblasti, Care este cea mai potrivita si importanta abordare
diagnostica dintre cele de mai jos:
A) citologie medulara
B) VSH
C) imunofenotiparea leucocitelor
D) fosfataza alcalina leucocitara
E) proteina C reactiva
Care dintre urmatoarele sunt prezentari clinice uzuale ale pacientilor cu leucemie acuta mieloblastica?
A) sindrom anemic
B) sindrom hemoragipar
C) sindrom colestatic
D) semne de sfera neurologica
E) sindrom infectios
Criteriile pentru selectia pacientilor cu litiaza veziculara cu indicatie pentru litotritie extracorporeala sunt:
A) calcul unic < 3 cm
B) cistic liber
C) bila infectata
D) vezicula calcara
E) absenta complicatiilor biliare
Colangiografia peroperatorie este obligatorie in cursul interventiilor pentru litiaza veziculara in urmatoarele
circumstante :
A) diametrul caii biliare > 10 mm
B) calculi veziculari cu diametrul < 5 mm
C) colesteroloza veziculara
D) cistic larg (diam > 2 mm)
E) vezicula de portelan
* Din totalul cazurilor de lupus eritematos sistemic ce procent este reprezentat de femei?
A) 10
B) 30
C) 50
D) 70
E) 90
Care din următoarele manifestări clinice hematologice se întâlnesc în lupusul eritematos sistemic?
A) anemia
B) leucopenia
C) trombocitopenia
D) trombocitoza
E) policitemia
Următoarele afecţiuni fac parte din criteriile din 1982 pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic:
A) rash malar
B) fotosensibilitate
C) alopecia
D) artrita erozivă
E) ulceraţii orale
În lupusul eritematos sistemic leziunile active reversibile asociate cu risc crescut de progresie către
insuficienţa renală cuprind:
A) scleroza glomerulară
B) necroza glomerulară
C) semilunele fibroase
D) trombii hialini
E) vasculita necrozantă
* Manifestările severe cu potenţial letal ale LES şi care răspund la imunosupresoare trebuie tratate:
A) cu citostatice
B) cu mineralocorticoizi în doze mari (5mg/kg pe zi)
C) cu glucocorticoizi în doze mari (1-2 mg/kg pe zi)
D) cu antibiotice în doze mari
E) cu mineralocorticoizi în doze moderate (2mg/kg pe zi)
Efectele adverse nedorite ale agenţilor citotoxici folosiţi în tratamentul LES cuprind:
A) supresia măduvei osoase
B) alopecie
C) infecţii cu germeni oportunişti
D) insuficienţă testiculară
E) insuficienţă ovariană
* Dintre agenţii citotoxici utilizaţi în tratamentul LES cel mai puţin toxic medicament este:
A) clorambucilul
B) ciclofosfamida
C) hidroclorotiazida
D) azatioprina
E) cloramfenicolul
Lactoza este principalul glucid al laptelui de mama. Ea este importanta nu numai pentru aportul sau
energetic, dar si pentru ca:
A) este unica sursa de galactoza
B) favorizeaza metabolizarea calciului si a fosforului
C) este fermentata de flora intestinala asigurand un pH intestinal acid
D) favorizeaza dezvoltarea bacteriilor proteolitice
E) asigura pH-ul alcalin al scaunelor
Exista unele conditii patologice care pot intarzia aparitia secretiei lactate a mamei (lactogeneza intarziata).
Acestea includ:
A) alimentatia dezechilibrata a mamei
B) retentia de placenta
C) operatia cezariana
D) diabetul matern
E) stresul din timpul nasterii
Formulele de lapte pentru prematuri sunt adaptate nevoilor speciale ale acestora. Ele se caracterizeaza prin:
A) continut de proteine mai ridicat decat in formulele standard
B) proteinele sunt reprezentate in cea mai mare parte de cazeina
C) cantitate mai redusa de calciu si fosfor comparativ cu formulele standard
D) grasimile reprezentate in procent de 50% de MCT
E) nu contin lactoza
Formulele de lapte sub forma de pulbere sunt cele mai utilizate in alimentatia sugarilor. Ele au ca metoda de
preparare:
A) o lingurita-masura la 30 ml apa, pentru majoritatea formulelor
B) fierbere 5 minute dupa resuspendare in apa
C) metoda instant, prin dizolvare in apa fiarta si racita
D) adaus de zahar (5%) dupa resuspendarea in apa
E) dizolvarea in decoct de orez dupa varsta de 2 saptamani
În ocluzia colonului:
A) vărsăturile apar de la început
B) oprirea tranzitului intestinal apare de la început
C) cea mai frecventă cauză sunt tumorile maligne
D) distensia abdominală este mai intensă pe flancuri
E) starea generală se deteriorează rapid
In tabloul clinic al pancreatitei acute se pot regasi urmatoarele simptome si semne clinice
A) durere epigastrica la care se asociaza semne de iritatie peritoneala difuza
B) ileus si distensie abdominala
C) semnul Virchow Troisier pozitiv
D) aparare musculara epigastrica
E) echimoze in flancuri
* Care dintre urmatoarele investigatii paraclinice utile in diagnosticul pancreatitei acute poate sa ofere si
posibilitatea efectuarii unui gest terapeutic cu caracter etiopatogenetic
A) ecografia abdominala
B) computer-tomografia abdominala cu substanta de contrast
C) radiografia abdominala simpla
D) colangio-pancreatografia retrograda endoscopica
E) rezonanta magnetica nucleara
* Care este interventia chirurgicala de referinta la pacientii cu pancreatita acuta necrotica?
A) necrozectomia
B) duodenopancreatectomie cefalica
C) rezectia segmentului pancreatic modificat inflamator cu inchiderea bontului pancreatic proximal si
pancreaticojejunostomie la nivelul bontului pancreatic distal
D) pancreatectomie caudala
E) pancreatectomie totala
Care dintre urmatorii parametrii sunt iregistrati în scorul Ranson la internare la un pacient cu pancreatita
acuta alcoolica?
A) PaO2 < 60 mmHg
B) leucocite > 16 000 mm2
C) ASAT > 6 x N (>250 UI/l)
D) calcemie < 8 mg/dl
E) deficit de baze > 4 mEg/l
Care dintre urmatoarele gesturi terapeutice fac parte din protocolul de tratament non-chirurgical al
pancreatitei acute?
A) administrare de secretina
B) aerosoli cu substante b-blocante
C) restabilirea rapida si mentinerea volumului lichidului intravascular
D) oxigenoterapie
E) analgezie adecvata conventionala, peridurala sau epidurala
Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta indicatie pentru tratamentul chirurgical al pancreatitei acute?
A) oprirea evolutiei pancreatitei acute prin decapsulare pancreatica
B) constituirea necrozelor pancreatice infectate evocate de semnele clinice (semne abdominale acute
si sindrom infectios)
C) foraj pancreatic pentru reducerea presiunii intracanaliculare
D) reducerea efectelor pancreatitei acute prin drenaj peripancreatic preventiv
E) confirmare prin punctie ghidata CT (computer tomografie) ca necroza pancreatica este infectata
Examenul radiografic simplu în ortostatism al abdomenului în peritonita acută difuză poate evidenţia:
A) pneumoperitoneu
B) distensia anselor intestinale subţiri
C) ştergerea umbrei psoasului
D) imaginea clasică aerică, interhepato-diafragmatică
E) edemul peretelui abdominal
PNEUMONII
Printre pneumoniile aparute in mod tipic in urma inhalarii de aerosoli infectiosi se numara:
A) Febra Q
B) Gripa
C) Pneumonia cu S.aureus
D) Psitacoza
E) Tuberculoza
abde
Agentii patogeni microbieni care produc pneumonii sunt:
A) In mediu social: Chlamydia pneumoniae, anaerobi orali, Moraxella catarrhalis, Staphylococcus
aureus
B) In mediu social: Mycoplasma pneumoniae, Streptococcus pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa
C) In mediu spitalicesc: Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, anaerobi orali
D) In mediu spitalicesc: Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis
E) Infectii HIV-asociate: Pneumocystis carinii, Mycobacterium tuberculosis, Streptococcus
pneumoniae
ace
Din punct de vedere al epidemiologiei pneumoniilor, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A) Din cauza unei incubatii scurte (2-3 zile) si a unei transmisibilitati mari, infectia cu Mycoplasma
se
B) transmite rapid in comunitate
C) Din cauza unei incubatii lungi (2-3 saptamani) si a unei transmisibilitati relative reduse, infectia
cu Mycoplasma se transmite greu in comunitate
D) Psitacoza provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus
aureus si Haemophilus influenzae
E) Gripa provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus
aureus si Haemophilus influenzae
F) Pneumonia cu Legionella provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu
Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae
ce
Care dintre urmatoarele asocieri intre defectele specifice ale imunitatii gazdei si agentii patogeni pulmonari
sunt adevarate:
A) Pacientii cu hipogamaglobulinemie severa au risc de infectii cu bacterii incapsulate
B) Neutropenia severa creste riscul pentru infectia cu Pseudomonas aeruginosa si Staphylococcus
aureus
C) Neutropenia tranzitorie creste riscul pentru pneumonia cu Aspergillus (INDELUNGATA)
D) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 1000/mm3 expune la risc pentru
Mycobacterium tuberculosis (<500!!!)
E) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 200/mm3 expune la risc pentru
Pneumocystis carinii
abe
Urmatoarele afirmatii legate de tabloul clinic al pneumoniilor comunitare sunt adevarate:
A) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut brusc, cu febra, tuse productiva cu sputa purulenta
si semne de condensare pulmonara
B) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin cefalee, mialgii, tuse seaca si anomalii pe radiografia
toracica
C) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut gradat si predominanta simptomelor
extrapulmonare
D) Pneumonia atipica se caracterizeaza prin debut gradat, tuse seaca, predominanta simptomelor
extrapulmonare si anomalii pe radiografia toracica
E) Pneumonia cu Mycoplasma se poate complica cu eritem multiform, anemie hemolitica sau
manifestari neurologice (meningita buloasa, encefalita, mielita transversa)
ade
Pneumoniile virale primare:
A) Sunt de obicei caracterizate printr-un tablou clinic atipic
B) Pot fi date de: virusul gripal, virusul respirator sincitial, virusul rujeolic sau virusul varicelo-
zosterian
C) La pacientii imunocompromisi sunt date de adenovirusuri (NU, CMV!!!)
D) Gripa, rujeola si varicela predispun la pneumonii bacteriene secundare
E) Infectia cu citomegalovirus da frecvent pneumonii primare la pacienti imunocompetenti (DEPR)
abd
Aspectul radiolografiei pulmonare poate fi sugestiv pentru etiologia pneumoniilor dupa cum urmeaza:
A) Pneumocystis carinii determina o distributie difuza a leziunilor pulmonare
B) Necroza tesutului si cavitatia pot fi date de anaerobi orali, Staphylococcus aureus, bacilli aerobi
gram-negativi, Mycobacterium tuberculosis
C) Pneumocystis carinii se numara printre posibilele cauze de cavitatie pulmonara
D) Abcesele anaerobe sunt situate in segmentele pulmonare superioare (INF)
E) Cavitatia pulmonara este data cel mai adesea de Mycoplasma pneumoniae, Streptococcus
pneumoniae si Haemophilus influenzae
ab
Printre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie se numara:
A) Febra > 38ºC
B) Leucocitoza > 12000 leucocite/mm3
C) Tahipneea > 30 respiratii/minut
D) Varsta >65 ani
E) Tahicardia > 140 batai/minut
cde
Urmatoarele afirmatii legate de terapia antibiotica empirica in pneumoniile comunitare tratate ambulator sunt
adevarate:
A) In pneumonia tipica la adultii tineri fara comorbiditati se recomanda amoxicilina+clavulanat
B) In pneumonia tipica la adultii cu afectiuni respiratorii preexistente se poate folosi
amoxicilina+clavulanat
C) Doxiciclina si eritromicina pot fi folosite la pacientii tineri cu tablou clinic de pneumonie atipica
D) Eritromicina este antibioticul de electie pentru legioneloze
E) Penicilina, ampicilina sau amoxicilina raman de electie in cazul pneumoniilor atipice la pacientii
tineri fara boli preexistente (TIPICE)
bcd
Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul pneumoniei comunitare la pacientii spitalizati sunt adevarate:
A) Ceftriaxona sau cefotaximul pot fi eficiente in tratamentul pneumoniilor pneumococice cand CMI
a penicilinei este ≥1μg/ml iar cele ale ceftriaxonei si cefotaximului sunt ≤2μg/ml
B) Doze mari de penicilina G (10-20 milioane UI/zi) sau ampicilina (2g la 6 ore) sunt alternative de
tratament in pneumoniile cu pneumococi cu rezistenta intermediara la penicilina
C) In pneumonia cu pneumococ cu rezistenta inalta la penicilina terapia va include vancomicina in
doza de 1g la 6 ore iv (12h!!!)
D) Pneumonia cu Legionella trebuie tratata cu ampicilina 1g la 6 ore per os timp de 3 saptamani (ERITROMICINA)
E) Tratamentul empiric in suspiciunea de pneumonie cu Pneumocystis carinii consta din
trimetoprim-sulfametoxazol sau pentamidina
abe
END PNEUMONII
* Semnul Hegar în cadrul informaţiilor obţinute prin tuşeu vaginal combinat se traduce prin:
A) Mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col
B) Înmuierea istmului uterin
C) Consistenţa păstoasă a corpului uterin
D) Dezvoltarea mai accentuată a unui corn uterin
E) Umplerea fundurilor de sac vaginal de către corpul uterin
Examenul obstetrical efectuat cu ocazia consultaţiilor periodice din cursul sarcinii constă în:
A) Palparea transabdominală a uterului gravid
B) Ascultarea batăilor cordului fetal după luna a-5-a
C) Examinarea cu valvele pentru depistarea unor leziuni ale colului
D) Examen ecografic cu măsurarea parametrilor morfometrici fetali
E) Tuşeu vaginal cu precizarea stării colului
Ecografia în trimestrul II şi III de sarcină poate aprecia vârsta gestaţională prin următorii parametrii:
A) Diametrul biparietal
B) Circumferinţa craniană
C) Circumferinţa abdominală
D) Lungimea cranio-caudală
E) Lungimea femurului
Care dintre următoarele afirmaţii legate de manifestările extraarticulare din spondilita anchilozantă sunt
adevarate?
Următoarele enunţuri legate de manifestările clinice din spondilita anchilozantă sunt adevărate:
A) durerea lombară din spondilita anchilozantă este mai intensă pe parcursul zilei şi nu apare în
timpul nopţii
B) durerea lombară joasă inflamatorie este simptomul iniţial al bolii
C) frecvent pacientul poate prezenta durere toracică la debut
D) artrita articulaţiilor periferice este cel mai adesea asimetrică
E) semnele constituţionale nu se întalnesc în spondilita anchilozantă
Următoarele afirmaţii despre manifestările clinice din artritele reactive sunt false:
A) În majoritatea cazurilor există o infecţie cu 1-4 săptămâni anterior debutului simptomelor
bolii reactive
B) Un semn distinctiv al artritei reactive este “degetul în cârnăcior”
C) De obicei artrita este simetrică şi interesează în special articulaţiile mici ale mâinilor
D) Durerea lombară din artritele reactive are caracteristicile durerii inflamatorii
E) Foarte rar se descrie fasceita plantară ca manifestare a artritelor reactive
Care din afirmaţiile legate de explorările paraclinice din traumatismele abdominale sunt adevarate ?
A) Transaminazele, lacticdehidrogenaza şi G-6PD (gluco-6 fosfat dehidrogenaza) trădează distrucţii
parenchimatoase fără a aduce precizări asupra organului lezat.
B) Amilazemia şi amilazuria sunt patognomonice pentru traumatismele pancreasului.
C) Ecografia poate depista hemoperitoneul, colectiile închistate sau libere intraperitoneale, dar nu şi
leziunile organelor parenchimatoase.
D) Examenele radiologice în urgenţă sunt obligatorii la bolnavul şocat, cu semne clinice şi de
laborator concludente pentru o leziune viscerală.
E) Tomografia computerizată (CT) are o valoare absolută în explorarea spaţiului retroperitoneal, la
bolnavii cu stare generală bună şi hemodinamică stabilă.
Hematomul mezenteric:
A) Se poate întinde de la rădăcina mezenterului la marginea intestinului.
B) Nu se întinde niciodată de la rădăcina mezenterului la marginea intestinului.
C) Localizarea la nivelul rădăcinii mezenterului este gravă prin interesarea ramurilor arteriale de
calibru mare.
D) Poate fi fuzat secundar de la un hematom retroperitoneal sau poate fuza retroperitoneal.
E) Prin compresia vaselor mari, în general al venelor, poate genera necroza intestinală secundară.
TUBERCULOZA
Transmiterea infecţiei cu M.tuberculosis ca urmare a contactului cu un caz-sursă de infecţie este influenţată
de următorii factori:
A) Intimitatea şi durata contactului.
B) Gradul de infecţiozitate al cazului.
C) Gradul de patogenitate al sursei.
D) Mediul în care are loc contactul.
E) Tuberculina.
abd
Riscul apariţiei tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculoşi creşte dacă există următoarele
boli asociate:
A) limfoame
B) silicoză
C) astm bronşic
D) obezitate
E) insuficienţă renală cronică
abe
Diagnosticul de tuberculoză la pacienţii infectaţi HIV poate fi dificil datorită:
A) frecvenţei crescute a frotiurilor din spută negative
B) modificărilor radiologice atipice
C) rezultatelor pozitive la intradermoreacţia la PPD (NEG)
D) lipsei formării granulomului clasic în stadiile iniţiale (AVANSATE!)
E) efectelor adverse uşoare.
ab
Tuberculoza primară pulmonară:
A) rezultă ca urmare a reactivării unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşi.
B) în zonele cu prevalenţă înaltă a tuberculozei se întâlneşte frecvent la adulţi. COPII
C) se localizează adesea în câmpurile pulmonare mijlocii şi inferioare.
D) se vindecă rareori spontan. MAJORIT CAZURILOR
E) după vindecare poate fi evidenţiată printr-un mic nodul calcificat.
ce
Tuberculoza postprimară:
A) este cunoscută şi sub numele de tuberculoză secundară
B) rezultă din reactivarea endogenă a unei infecţii latente.
C) este localizată de obicei în segmentele inferioare ale lobilor inferiori APICALE SI POST
D) se asociază frecvent cu limfadenopatie hilară
E) afectează frecvent copiii mici.
ab
În ordinea frecvenţei, localizările extrapulmonare cel mai frecvent afectate de tuberculoză sunt:
A) ganglionii limfatici
B) pleura
C) tractul digestiv
D) muşchii
E) tractul urogenital.
abe
Empiemul tuberculos:
A) este o complicaţie mai puţin frecventă a tuberculozei pulmonare
B) poate duce la fibroză pleurală severă.
C) poate apare printr-o fistulă gangliobronşică. BRONHOPLEURALA
D) poate necesita drenaj pleural adjuvant chimioterapiei
E) poate apare pe radiografia toracică sub aspectul de piopneumotorax cu nivel hidroaeric.
abde
Care afirmaţii referitoare la toxicitatea medicaţiei antituberculoase sunt corecte:
A) cea mai frecventă reacţie adversă este hepatita
B) hiperuricemia şi artralgiile sunt produse de streptomicină PIRAZINAMINA
C) etambutolul poate determina apariţia nevritei oprice
D) în cazul apariţiei artritei gutoase se recomandă întreruperea tratamentului cu etambutol PIRANZAMINA
E) rifampicina poate determina trombocitopenie autoimună
ace
Intradermoreacţia la PPD (derivat proteic purificat):
A) este larg utilizată în screeningul infecţiei cu M.tuberculosis
B) are sensibilitate şi specificitate ridicată SLAB în diagnosticul tuberculozei active
C) poate determina frecvent reacţii fals-negative la pacienţii imunocompetenţi DEPR
D) se corelează cu aspectul radiologic toracic
E) poate determina reacţii pozitive la persoanele sensibilizate cu micobacterii netuberculoase.
ae
Otita tuberculoasă:
A) este o formă frecventă de tuberculoză extrapulmonară
B) se manifestă prin otoree şi pierderea auzului
C) poate determina perforaţia membranei timpanice
D) nu necesită tratament antituberculos
E) poate determina scrofuloză
Bc
END TUBERCULOZA
TULBURARI DE RITM
* Perioada refractara absoluta a potentialului de actiune se caracterizeaza prin:
A) este acea parte în timpul căreia aplicarea unui stimul produce numai raspuns local, nepropagat.
B) este acea portiune in timpul careia nici un stimul, indiferent de intensitate nu produce raspuns.
C) se intinde pana in momentul in care celula este complet repolarizata.
D) un stimul mai intens decat valoarea pragului poate provoca un raspuns.
E) orice stimul, indiferent de intensitatea acestuia, produce raspuns.
b
Care dintre urmatoarele medicamente sunt utilizate pentru tratamenul de urgenta al BAV?
A) verapamil
B) atropina
C) isoproterenol
D) propranolol
E) nitroglicerina
bc
Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin:
A) alungirea progresiva a intervalului PR
B) lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
C) evolutie rara spre BAV complet
D) blocarea brusca, neasteptata a unor unde P, fara variatie prealabila a intervalului PR
E) evolutie frecventa spre BAV complet
de
În cazul unui leiomiom voluminos la o pacientă care doreşte păstrarea fertilităţii se poate administra
tratament medicamentos în scopul reducerii dimensiunilor tumorii cu :
A) nafarelin – instilaţii nazale 3 luni
B) contraceptive orale timp de 3 luni
C) leuprolid acetat intramuscular, lunar timp de 2 luni
D) estrogeni timp de 2 luni
E) progesteron timp de 6 luni
Tratamentul chirurgical al fibromului uterin poate consta în :
A) miomectomie
B) histerectomie totală abdominală sau vaginală
C) anexectomie unilaterală
D) conizaţie
E) anexectomie bilaterală
* Adenomioza reprezintă:
A) creşterea ţesutului endometrial la nivelul seroasei uterului
B) creşterea ţesutului endometrial la nivelul miometrului uterin
C) creşterea ţesutului endometrial la nivelul ovarelor
D) creşterea ţesutului miometrial la nivelul seroasi uterului
E) creşterea ţesutului endometrial la nivelul peritoneului
In cazul leiomiosarcomului gastric, supravietuirea pe termen lung, este corelata invers proportional cu:
A) varsta
B) marimea
C) gradul tumoral
D) statusul implicarii histologice a marginii
E) afectiunile asociate
* Perforatia libera in cavitatea peritoneala poate complica ulcerul duodenal in proportie de:
A) 2 - 3 %
B) 8 – 9 %
C) 10 %
D) 12 %
E) 15 %
* Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol nivelul seric al gastrinei revine la normal in decurs de:
A) 1 – 2 zile
B) 3 – 5 zile
C) 6 – 7 zile
D) 2 saptamani
E) 3 saptamani
Dacă artera cerebrală medie este ocluzionată la nivelul trunchiului său, blocând ramurile penetrante
(profunde), cât şi pe cele corticale (superficiale), manifestările clinice sunt:
A) Hemiplegia (contralaterală).
B) Hemianestezie (contalaterală).
C) Hemianopsie homonimă.
D) Parapareza.
E) Afazia globală (dacă este afectată emisfera dominantă).
ASTM 2
Astmul este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată prin :
A) reactivitate crescută a arborelui traheo-bronşic la o multitudine de stimuli
B) reactivitate crescută a arborelului traheo-bronşic doar la alergeni
C) este o boală episodică, exacerbările acute intercalându-se cu perioade lipsite de simptome
D) pacientul poate sa işi revină complet după atac
E) status astmaticus este denumirea crizei de astm
acd
Simptomele astmului :
A) constau din triada: dispnee, tuse şi wheezing
B) la începutul atacului de astm pacientul acuză senzaţia de constricţie toracică însoţită de tuse
neproductivă
C) la începutul atacului de astm pacientul acuză senzaţia de constricţie toracică, tuse cu expectoraţie
groasă
D) tusea cu expectoraţie groasă, filantă, care ia forma căilor aeriene distale (spiralele Curschmann)
apare la terminarea unui episod de astm
F) spiralele Curschmann la examenul microscopic conţin frecvente mastocite (EOZINOFILE!) şi cristale Charcot
Leyden
Abd
Trăsătura de bază, cea mai frecvent întâlnită pentru diateza astmatică este hiperexcitabilitatea nespecifică a
arborelui traheobronşic.Printre stimulii care interacţionează cu reactivitatea căilor aeriene şi produc episoade
acute de astm se numără :
A) alergenii
B) efortul fizic
C) infecţiile bacteriene respiratorii sunt factori majori etiologici
D) infecţiile virale respiratorii sunt factori majori etiologici
E) factorii emoţionali
abde
END ASTM 2
PLEURA 2
Principalele cauze de exsudat pleural sunt:
A) insuficienţa cardiacă
B) pneumonia bacteriană
C) neoplaziile
D) infecţiile virale
E) embolismul pulmonar
bcde
Constituie indicaţie pentru practicarea toracostomiei pe tub:
A) prezenţa puroiului vâscos în spaţiul pleural
B) frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural
C) frotiuri Gram negative pentru microorganisme din lichidul pleural
D) glucoza mai mică de 50 mg/dl în lichidul pleural
E) pH-ul lichidului pleural mai mic de 7 şi mai mic cu 0,15 unităţi decât cel arterial
abde
Constituie cauze de apariţie a revărsatelor pleurale de tip transudat:
A) insuficienţa cardiacă congestivă
B) sindromul nefrotic
C) mixedemul
D) uremia
E) hemotoraxul
Pag1624
* Revărsatul pleural apare la pacienţi cu ciroză hepatică şi ascită într-un procent de aproximativ
A) 0,5 %
B) 1 %
C) 5 %
D) 10%
E) 15%
c
Cele trei tumori care determină aproximativ 75% din revărsatele pleurale maligne sunt:
A) mielomul multiplu
B) cancerul pulmonar
C) cancerul mamar
D) sarcoamele
E) limfoamele
bce
* În cazul pacienţilor cu SIDA cea mai frecventă cauză de revărsate pleurale este
A) tuberculoza
B) sarcomul Kaposi
C) pleurezia parapneumonică
D) criptococcoza
E) limfomul
b
* Cea mai frecventă cauză de chilotorax este:
A) traumatismul
B) tumora mediastinală
C) criptococcoza
D) dislipidemia
E) limfomul
a
* Pneumotoraxul spontan primar poate apărea la un individ:
A) fără o afecţiune de bază pulmonară cunoscută
B) cu o afecţiune de bază pulmonară cunoscută
C) ca urmare a unui traumatism
D) cu metastaze pulmonare
E) cu tuberculoză pulmonară
a
Cauzele cele mai frecvente de pneumotorax iatrogen sunt reprezentate de:
A) bronhoscopii
B) biopsii transtoracice
C) toracocenteze
D) montarea cateterelor centrale intravenoase
E) crizele de astm
bcd
Care din următoarele afirmaţii referitoare la semnul Hamman întâlnit în pneumomediastin sunt adevărate:
A) este un zgomot crepitant
B) este un zgomot sibilant
C) este sincron cu bătăile cardiace
D) se aude cel mai bine în decubit lateral drept
E) se aude cel mai bine în decubit lateral stâng
Ace
END PLEURA 2
* O femeie de 65 de ani fara antecedente semnificative patologice prezina cu ocazia unui control de rutina
prescris de catre medicul de famile, urmatoarea hemograma: Leucocite= 3800/mmc, Trombociti= 118.000/
mmc, Hemoglobina= 9.8 g/dl. Volumul eritrocitar mediu = 115 fl (VN 80-100 fl). Care dintre urmatoarele
investigatii este cel mai probabil sa elucideze cauza anemiei?
A) dozarea feritinei si a sideremiei
B) punctie medulara cu coloratie Perl’s
C) dozarea B12 si folatilor serici
D) electroforeza hemoglobinei
E) test screening pentru boala celiaca
Un barbat de 53 de ani este trimis in consult pentru anemie. Hemograma arata Leucocite= 3500/mmc,
Trombociti= 140.000/mmc, Hemoglobina= 8.5 g/dl. Volumul eritrocitar mediu este crescut la 114 fl. Din
antecedentele barbatului notam o gastrectomie 2/3 in urma cu 10 ani pentru boala ulceroasa. Pacientul neaga
ca ar fi luat vreun medicament in ultimii ani, cu exceptia autoadministrarii ocazionale de paracetamol cu
ocazia unor raceli. Care dintre urmatoarele elemente este posibil sa apara in istoricul si examenul obiectiv al
pacientului, avand in vedere cele de mai sus?
A) parestezii
B) glosita
C) koilonichie
D) neuropatie periferica
E) melena
O femeie de 29 de ani, in luna a 8-a a primei sarcini, este trimisa pentru investigarea unei anemii. Femeia a
luat doar acidul folic prescris de catre medicul de familie in timpul primului trimestru de sarcina, ulterior
neluand niciun supliment vitaminic. Clinic in limite normale. Hemograma arata Hemoglobina= 9g/dl,
Leucocite=3900/mmc, Trombociti= 190.000/mmc. Volumul eritrocitar mediu este de 88 fl (VN 80-100fl).
Creatinina, transaminazele si bilirubina sunt in limite normale. Care dintre urmatoarele modificari este
probabil sa fie decelate la aceasta pacienta!?
A) LDH crescute
B) B12 serica scazuta
C) folati serici scazuti
D) feritina scazuta
E) haptoglobina scazuta
* O pacienta de 59 de ani cu istoric de tromboza venoasa profunda a unui membru inferior, urmat de embolie
pulmonara, pentru care urmeaza de cinci luni tratament anticoagulant cu trombostop, se prezinta cu acuze de
astenie, scadere a capacitatii de efort, care ii permite, totusi, sa isi rezolve problemele casnice cotidiene.
Neaga pierderi de sange, inclusiv melena. Hemograma regaseste Leucocite=2600/mmc,
Trombociti=112.000/mmc, Hemoglobina=7g/dl, cu un volum eritrocitar mediu de 114 fl (VN 80-100 fl).
Biochimic se remarca o bilirubina totala crescuta la 1.5 mg/dl si lactat dehidrogenaze crescute la 3000 U/l.
Care e cea mai potrivita abordare diagnostica!?
A) punctie medulara, citologie si coloratie Perl’s
B) dozare de B12 si folati serici
C) dozarea feritinei
D) electroforeza hemoglobinei
E) dozarea sideremiei
* O femeie de 32 de ani are un istoric documentat de anemie feripriva de circa 5 ani, pentru care i s-au
prescris in decursul timpului diferite preparate de Fe oral, fara a obtine insa corectarea anemiei. La intrebari
insistente despre complianta la tratament, pacienta sustine ca si-a luat de fiecare data medicamentele.
Apartinatorii confirma. Pacienta este asimptomatica, insa la examenul clinic se remarca tegumente si parul
uscate. Descrie de asemenea ca i se rup foarte usor unghiile. Hemograma regaseste Leucocite= 8000/mmc cu
Trombociti= 430.000/mmc si Hemoglobina=9.5 g/dl. Feritina serica este scazuta, la 10 ng/ml. Care dintre
investigatiile de mai jos este cea mai oportuna pentru elucidarea problemei pacientei?
* O pacienta de 25 de ani, cu istoric de anemie cu valori ale Hb in jur de 10-11g/dl din copilarie, tratata cu
fier p.o repetat insa fara raspuns, asimtomatica, are in prezent o hemograma cu leucocite si trombociti in
limite normale, o Hemoglobina de 10.5 g/dl, un volum eritrocitar mediu de 68 fl (VN 80-100 fl). Frotiul
indica microcitoza si prezenta hematiilor in semn de tras la tinta (codocite). Feritina serica este de 380 ng/ml
(VN 30-400 ng/ml). Mai are doua surori dintre care una cu probleme similare cu ale pacientei. Care dintre
urmatoarele investigatii este cel mai probabil sa confirme diagnosticul?
A) dozarea feritinei si a sideremiei
B) punctie medulara cu coloratie Perl’s
C) dozarea B12 si folatilor serici
D) electroforeza hemoglobinei
E) test screening pentru boala celiaca
* O pacienta de 62 de ani vine la consultatie cu un istoric de astenie si parestezii. Clinic se retine paloare si
hiporeflexie la nivelul membrelor inferioare, precum si o limba rosie, depapilata. Hematologic
Leucocite=3600/mmc, Trombociti=129.000/mmc, Hemoglobina=7.6g/dl. Volumul eritrocitar mediu este de
115 fl (VN 80-100 fl). Pe frotiu se descriu macrocite si neutrofile hipersegmentate. Cauza cea mai probabila
este:
A) deficit de acid folic
B) deficit de B12
C) deficit de Fe
D) hemoliza autoimuna
E) hemoliza medicamentoasa
* O pacienta de 65 de ani are un istoric de astenie, mai accentuata in ultimele saptamani, cand a observat ca ii
vine greu sa urce cele patru etaje de la blocul sau. La anamneza relateaza parestezii. Clinic paloare si semne
de neuropatie periferica. Hemograma regaseste Leucocite 3400 Trombociti 110.000 Hemoglobina 7.6 g/dl.
Volumul eritrocitar mediu este de 114 fl (VN 80-100 fl). Retioculocite 0.8%. (8 la mie). Biochimic retinem
Lactat dehidrogenaze crescute la 4000 U/l. Pacienta a efectuat o gastroscopie pentru acuze digestive in urma
cu o luna, care a descris o gastrita atrofica. Care va fi, daca se confirma diagnosticul cel mai probabil,
tratamentul potrivit al acestei paciente?
A) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmate de acid folic p.o.
B) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmate de Fe p.o.
C) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmata de B12 injectabil
D) administrare de B12 injectabil
E) adiministrare de preparate orale cu Fe, acid folic si B12.
* Apendicele este un organ immunologic care participa in mod active la secretia imunoglobulinelor,in
special a:
A) Ig.M
B) Ig.G
C) Ig.A
D) Ig.E
E) Ig.D
Leziuni identificate de ABA (American Burn Association) ca necesitand internarea intr-un centru de
tratament al arsurilor sunt:
A) arsurile chimice
B) arsuri de gradul II-III implicand organele genitale, perineul, articulatiile mari
C) arsurile electrice
D) arsuri de gradul II-III implicand fata, mainile, picioarele
E) arsurile gradul I sub 5% din suprafata corporala totala.
* La pacientii arsi, limita presiunii pentru efectuarea escarotomiei sau fasciotomiei este de:
A) 5 mm Hg
B) 10 mm Hg
C) 15 mm Hg
D) 20 mm Hg
E) 30 mm Hg
In ceea ce priveste statusul actual al tratamentului arsurii, probele sustin urmatoarele concluzii:
A) excizia-grefarea precoce scade dramatic numarul debridarilor dureroase necesare
B) daca sunt tratati prin excizie-grefare precoce, pacientii cu arsuri de 20-40% din suprafata corporala
totala vor avea mai putine complicatii septice
C) arsurile pe toata grosimea mai mici de 20% pot fi excizate-grefate in siguranta de un chirurg
experimentat
D) daca sunt tratati prin excizie-grefare precoce, pacientii cu arsuri de 20-40% din suprafata corporala
totala vor avea mai multe complicatii septice
E) cicatrizarea este mai buna daca plagile sunt acoperite tardiv
HTA 2
In reglarea tensiunii arteriala intervin:
A) sistemul adrenergic periferic şi/sau central
B) renal
C) vascular
D) hormonal
E) gastrina
abcd
Factorii de risc care indică un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:
A) Rasa neagră
B) Fumatul
C) Rasa albă
D) Diabetul zaharat
E) Sexul masculin
abde
Următoarele afecţiuni sunt considerate afectări de organ la pacientul cu hipertensiune arterială
A) Infarctul miocardic
B) Insuficienţa cardiacă congestivă
C) Litiaza renală
D) Accidentul cerebrovascular
E) Cataracta
abd
Pacientului hipertensiv îi sunt recomandate următoarele mijloace nemedicamentoase de tratament:
A) dieta
B) reducerea în greutate
C) gimnastică aerobică regulată
D) antiinflamatoare nesteroidiene
E) medicaţie hipolipemiantă
abc
Motivele unui răspuns terapeutic slab la pacienţii cu hipertensiune sunt:
A) Creştere excesivă în greutate
B) Simpaticomimetice
C) respectarea terapiei medicamentoase
D) expansiunea volemică prin aport excesiv de sodiu
E) scădere în greutate
abd
La pacienţii diabetici inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei:
A) sunt utili în tratamentul hipertensiunii arteriale
B) sunt contraindicaţi în tratamentul hipertensiunii arteriale
C) pot reduce dezvoltarea nefropatiei prin scăderea rezistenţei vasculare renale
D) nu influenţează dezvoltarea nefropatiei diabetice
E) au efecte adverse asupra metabolismului glucozei (NU SE CUNOSC)
ac
Hipertensiunea arterială la o persoană însărcinată:
A) trebuie tratată dacă tensiunea arterială diastolică depăşeşte 95 mmHg
B) poate fi tratată cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
C) poate fi tratată cu diuretice
D) poate fi tratată cu Metildopa fără efecte adverse asupra fătului
E) poate fi tratată cu antagonişti ai canalelor de calciu
ade
Măsurile generale cuprinse în intervenţia terapeutică nemedicamentoasă sunt:
A) dieta
B) reducerea stresului
C) creşterea in greutate
D) scăderea in greutate
E) gimnastica aerobică regulată
abde
Următoarele clase de medicamente fac parte din tratamentul hipertensiunii arteriale
A) inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
B) diuretice
C) contraceptivele
D) blocanţi ai influxului de calciu
E) corticosteroizii
abd
Printre reacţiile adverse metabolice ale diureticelor se numără:
A) hipokalemia
B) hiperuricemie
C) hipouricemia
D) hiperlipemia
E) intoleranţa la glucide
Abde
END HTA 2
BRONSITA 2
Pacientii cu astm infectios cronic se caracterizeaza prin:
A) bronsita cronica
B) reversibilitate completa (CONSIDERABILA!!!) a obstructiei cailor aeriene
C) dispnee intensa
D) wheezing
E) confuzie cu astmul bronsic
acde
Care dintre următoarele caracteristici sunt specifice diseminării limfatice în cancerul colonului?
A) Invazia ganglionară depinde de dimensiunea tumorii
B) Ganglionii regionali sunt întotdeauna primii invadați
C) Metastazele la distanță pot apărea în absența diseminării ganglionare
D) Diseminarea limfatică este rară în cancerul colonului
E) Nu toate diseminările limfatice sunt urmate de creșterea în volum a ganglionilor limfatici
* Care dintre următoarele afirmații privind histologia cancerului colonului este adevărată?
A) Tumorile coloide au ca trăsătură comună producerea abundentă de mucină care ocupă cel putin
10% din volumul tumoral
B) Gradul de diferentiere celulară este un element de prognostic major, mai important decât prezenta
infiltratului inflamator si limfocitar la periferie
C) Distributia celulelor pe două sau trei rânduri care nu respectă structura glandulară este specifică
tumorilor cu margini slab definite
D) Gradul de diferentiere tumorală variază în cadrul aceleiași leziuni
E) Gradul II de diferentiere este caracterizat de întreruperea muscularis mucosae
* Care dintre următoarele afirmații privind manifestările clinice în cancerul rectal este adevărată?
A) Cancerul rectal evoluează de la început simptomatic datorită sângerărilor exprimate odată cu
evacuarea bolului fecal
B) Sângerarea apare ca sânge proaspăt pe suprafața bolului fecal
C) Tenesmele sunt determinate de invadarea plexurilor nervoase extrarectale
D) Limfadenopatiile inghinale sunt frecvent prezente
E) Tactul rectal permite depistarea tumorilor din întreg rectul
În investigarea paraclinică a unui pacient cu cancer rectal se vor urmări următoarele principii:
A) Radiografia abdominală simplă nu este utilă în cazurile cu ocluzie intestinală sau perforație
B) Clisma baritată cu dublu contrast este contraindicată datorită posibilității existenței unei obstrucții
realizate de o tumoră rectală superioară
C) Computer-tomografia este utilă pentru ghidarea puncției-biopsie a metastazelor hepatice
D) Ultrasonografia endoluminală este avantajoasă mai ales în cazul tumorilor canalului anal
E) Antigenul carcinoembrionar nu poate fi admis ca marker de diagnostic primar
Ablația chirugicală a rectului în cancerul rectal trebuie să respecte unele dintre următoarele “chei”
anatomice:
A) Îndepărtarea mezorectului
B) Prezervarea lamelor constitutive ale fasciei Denonvilliers
C) Secțiunea ligamentelor laterale
D) Rezecția plexurilor nervoase pelvine deoarece acestea pot fi sediul unei invazii perineurale
E) Secțiunea arterelor rectale medii
Care dintre următoarele afirmații privind complicațiile perforative ale cancerului rectal sunt false?
A) Acestea se produc cel mai frecvent în amonte de tumoră
B) Perforațiile diastatice se produc mai frecvent la nivelul cecului
C) Operația Hartmann permite, în mod clasic, restabilirea continuității digestive și este cea mai
indicată.
D) Colectomia totală cu anastomoză ileo-rectală este rezervată cazurilor cu perforații la nivelul
tumorii prin necroza parțială a acesteia
E) În urgență, sutura simplă este tratamentul de elecție al perforației diastatice
Care sunt statiile ganglionare descrise de Berg in cadrul neoplasmului mamar ce descriu statii de importanta
prognostica:
A) ggl situati inauntrul marginii externe a micului pectoral
B) ggl ce se gasesc inapoia m.mic pectoral
C) ggl siutati in afara marginii externe a m.mare pectoral
D) teritoriul limfoggl cuprins in spatiul aflat inauntrul marginii interne a m.mic pectoral
E) ggl situati in afara marginii externe a m.mic pectoral
Care dintre afecţiunile de mai jos se asociază frecvent cu ciroza biliară primitivă:
A) sindromul Crest
B) boala Crohn
C) sindromul Sicca
D) tiroidita autoimună
E) acidoza tubulară renală
În ciroza biliară primitivă, care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
A) este mai frecventă la bărbaţi
B) vârsta de apariţie este cuprinsă între 35-60 ani
C) apar anticorpi antimitocondriali
D) creşte nivelul seric al IgG
E) apare lezarea ductelor biliare
*
. Fractura deschisă tip II (Gustilo şi Anderson) este:
A) fractură oblică sau transversală cu plagă cutanată sub 2 cm
B) fractură cu cominuţie importantă şi devitalizare musculară
C) fractură cominutivă cu plagă cutanată peste 2 cm
D) fractură cominutivă cu deperiostare şi expunerea osului
E) fractură asociată cu lezarea axului vascular
*
. Pentru osteosinteza centromedulară în fracturile 1/3 proximale şi 1/3 distale ale
diafizei oaselor lungi, precum şi în fracturile cominutive s-a imaginat:
A) tija elastică Ender
B) tija centromedulară Kuntscher
C) tija centromedulară zăvorâtă
D) placă şi şuruburi
E) cerclajul de sârmă
Care din urmatoarele boli pot determina hemoragii digestive superioare masive?
A) Esofagita
B) Ruptura varicelor esofagiene
C) Ulcerul peptic
D) Gastrita cronica
E) Hemobilia
* Care din urmatoarele semne sugereaza pierderea a mai mult de 20% din volumul sanguin?
A) Scaderea cu 10 mmHg a tensiunii arteriale si cresterea cu 10 batai/minut a pulsului
B) Paloare accentuata asociata cu transpiratii abundente
C) Scaderea tensiunii arteriale cu 20 mmHg si cresterea frecventei pulsului cu 25 mmHg, la trecerea
din clino in ortostatism
D) Scaderea tensiunii arteriale sub 100 mmHg si cresterea pulsului peste 100 batai /minut
E) Scaderea tensiunii arteriale sub 90 mmHg si cresterea frecventei pulsului peste 130 batai/minut
* Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata in ceea ce priveste hemoragiile digestive inferioare?
A) Leziunile angiodisplazice sunt mai frecvente pe colonul stang
B) Arteriografia poate identifica sediul sangerarii daca debitul acesteia este de cel putin 0,1-
0,2ml/min
C) Angiodisplaziile sunt in general congenitale
D) Infectia cu virus citomegalic poate fi o cauza de hemoragie digestiva inferioara
E) Colita ulcerativa poate sangera frecvent masiv
Care din următoarele afirmaţii privind antigenul e al virusului hepatitei B (AgHBe) sunt adevărate ?
A) Este un marker al replicării virusului hepatitei B.
B) Prezenţa în ser a AgHBe creşte probabilitatea prezenţei concomitente a virionilor hepatitei B şi
ADN polimerazei virusului hepatitei B.
C) Persistenţa în ser a AgHBe peste 3 luni de la infecţia acută poate semnala dezvoltarea infecţiei
cronice cu HBV.
D) Prezenţa AgHBe în cursul hepatitei cronice B se asociază cu persistenţa replicării virale.
E) Probabilitatea transmiterii infecţiei hepatitice B de la mamă la copil nu depinde de prezenţa
AgHBe în serul mamei.
Care din următoarele simptome sau semne clinice pot face parte din tabloul clinic al hepatitei acute virale ?
A) Greaţă şi vărsături.
B) Astenie fizică.
C) Anorexie.
D) Scaune de culoare închisă.
E) Uşoară pierdere în greutate.
Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracteristicile de laborator ale hepatitei virale acute sunt
adevărate ?
A) Aminotransferazele serice AST şi ALT au valori crescute.
B) Nivelurile persistente ale bilirubinei de peste 340 µmol/l (20 mg/dl) sunt mai probabil asociate cu
o afectare severă.
C) Fosfataza alcalină serică poate avea valori normale.
D) Scăderea albuminei serice apare la toate cazurile.
E) În timpul fazei acute se pot evidenţia limfocite atipice.
Într-o infecţie acută cu virusul hepatiei B, cu infectivitate ridicată, următorii markeri serologici sunt de obicei
prezenţi:
A) AgHBs
B) Anticorpi anti-HBs
C) Anticorpi anti-HBc de tip IgM
D) AgHBe
E) Anticorpi anti-HBe
Care din următoarele afirmaţii privind hepatita fulminantă, complicaţie a hepatitei virale acute, sunt
adevărate ?
A) Cel mai frecvent este o complicaţie a hepatitei acute virale C.
B) Pacienţii pot prezenta tulburări de cunoştinţă până la comă profundă.
C) Timpul de protrombină este redus.
D) Transplantul hepatic poate fi salvator pentru viaţa pacientului.
E) Frecvent dimensiunile ficatului scad rapid.
Hernioplastia prin folosirea ligamentului Cooper reface următoarele zone vulnerabile pentru herniere la
nivelul orificiului miopectineal:
A) Ligamentul inghinal
B) Triunghiul Hesselbach
C) Inelul profund
D) Tractul iliopubic
E) Canalul femural
Care din urmatoarele afirmatii legate de zona glandulara prostatica sunt adevarate:
A) Este localizata numai in zona periferica
B) Este localizata numai in zona centrala
C) Este localizata in zona periferica si centrala
D) Reprezinta 5% din volumul prostatic
E) Reprezinta 95% din volumul prostatic
Care din manifestarile clinice enumerate mai jos pot fi intalnite in evolutia hipertrofiei benigne de prostata:
A) Polakiurie nocturna intensa
B) Polakiurie nocturna moderata
C) Disurie
D) Retentie completa de urina
E) Hematemeza nocturna
Care dintre afirmatiile referitoare la litiaza vezicala secundara adenomului de prostate sunt adevarate:
A) Se datoreaza stazei urinare
B) Se datoreaza infectiei urinare
C) Clinic se manifesta prin durere hipogastrica
D) Durere si polakiurie cu caracter provocat
E) Nu produce retentie acuta de urina
* Primul raspuns al vezicii urinare la obstacolul subvezical instalat prograsiv este dat de:
A) Hematurie macroscopica
B) Hematurie microscopica
C) Hipoplazia detrusorului
D) Hipertrofia detrusorului
E) Hiperplazia detrusorului
Criza tireotoxică
A) este o complicaţie gravă a tireotoxicozei
B) este favorizată de vârsta înaintată
C) se însoţeşte de febră
D) evoluează cu tulburări de ritm
E) contraindică administrarea corticoterapiei
Tireotoxicoza
A) defineşte un nivel crescut de tiroxină (T4) şi triiodotironină (T3)
B) se însoţeşte de creşterea hormonilor tiroidieni indiferent de sursă
C) nu presupune o simptomatologie exagerată (“toxică”)
D) se însoţeşte întotdeauna de exoftalmie
E) se însoţeşte întotdeauna de mixedem pretibial
În hipotiroidismul subclinic
A) TSH plasmatic este uşor crescut
B) T4 liber (FT4) este în limite normale
C) LDL-colesterolul plasmatic este normal
D) pacienţii pot fi asimptomatici
E) pot fi prezente simptome ca: depresie, astenie, creştere în greutate
Următorii factori sunt consideraţi a fi cu risc crescut pentru infecţia bacteriană neonatală precoce:
A) ruptura prematură a membrelor (>18 ore)
B) lichidul amniotic meconial inodor
C) febra maternă
D) prematuritatea (<37 SA)
E) diabetul gestaţional
Care dintre următorii germeni patogeni sunt cei mai puţin implicaţi în infecţiile neonatale precoce:
A) Streptococ beta hemolitic grup B
B) Stafiloccoc aures
C) Escerichia Coli
D) Listeria monocytogenes
E) Stafiloccoc coagulazo-negativ
*. Care dintre următoarele manifestări clinice nu sunt tipice pentru sepsisul neonatal cu debut precoce:
A) debut > 7 zile
B) dificultăţi de termoreglare
C) detresa respiratorie precoce
D) tulburări ale stării de conştienţă
E) refuzul alimentaţiei, vărsături
Cele mai utilizate criterii cu valoare predictive pentru infecţia sistemică neonatală sunt:
A) număr de leucocite < 5000/mm3
B) raportul leucocite nesegmentate / leucocite segmentate > 0,2
C) proteina C reactivă pozitivă (> 5 mg/dl)
D) VSH < 2 mm/h
E) creşterea nivelului de haptoglobină
Pentru a preveni riscul de infecţie materno-fetală cu GBS, se aplică tratamentul anitibiotic antenatal în
următoarele cazuri:
A) sarcina < 37 săptămâni
B) sarcina > 42 săptămâni
C) ruptura prelungită a membranelor amniotice > 18-24 ore
D) lichid amniotic meconial
E) mama febrilă (> 380
C) în cursul travaliului
Examenele de laborator pentru dovedirea deficitului şi perturbărilor imunologice caracteristice infecţiei HIV
sunt:
A) proteinograma
B) nivelul IgA si IgG serice
C) raport CD4/CD8
D) număr de celule CD8
E) număr de celule CD4
Examenele de laborator pentru confirmarea infecţiei cu HIV sunt:
A) determinarea ARN-HIV
B) determinarea antigenului PP 65
C) determinarea anticorpilor specifici anti HIV
D) determinarea antigenului antipneumococic
E) evidenţierea antigenului P 24
Bronsiolita acuta este o boala inflamatorie difuza a cailor respiratorii inferioare. Examenul fizic la sugarul cu
bronsiolita severa evidentiaza:
A) dilatarea inspiratorie a aripilor nasului
B) retractii intercostale si subcostale
C) matitate bazala
D) inspir mult prelungit
E) raluri fine crepitante si subcrepitante diseminate, predominent la sfarsitul inspirului
Cauzele de wheezing la copil sunt numeroase. Care dintre urmatoarele boli obstructive ale cailor aeriene mici
raspunzatoare de wheezing recurent si persistent sunt intalnite foarte rar in patologia copilului:
A) astmul bronsic
B) deficitul de α1 antitripsina
C) inelul vascular
D) sindromul cililor imobili
E) traheomalacia
* Tratamentul rinofaringitei acute la sugarul eutrofic consta din urmatoarele manopere cu exceptia uneia:
A) umidifierea aerului atmosferic
B) antibioterapie obligatorie
C) dezobstructia foselor nazale
D) hidratare adecvata
E) combaterea febrei
Tratamentul antibiotic in adenoidita acuta bacteriana consta in administrarea unuia dintre urmatoarele
antibiotice:
A) ceclor in doza de 30- 40 mg/kg/zi
B) cedax in doza de 9 mg/kg/zi
C) augmentin in doza de 50 mg/kg/zi
D) eritromicina in doza de 30- 50 mg/kg/zi
E) amoxicilina in doza de 50 mg/kg/zi
INSUFICIENTA CARDIACA 2
Dintre factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace fac parte:
A) infecţiile
B) administrarea tratamentului cardiotonic cu digoxin
C) anemia
D) hipertensiunea arterială sistemică
E) aritmiile
acde
La examenul radiologic, pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi presiune vasculară pulmonară crescută prezintă
în mod obişnuit:
A) dilatarea anumitor cavităţi ale cordului
B) distensie a venelor pulmonare
C) redistribuţie spre varfuri a circulaţiei venoase pulmonare
D) prezenţa lichidului pleural asociat cu cel interlobar
E) semne de condensare pulmonară
abcd
In tratamentul insuficienţei cardiace se folosesc diuretice de ansă. Care dintre urmatoarele medicamente sunt
diuretice de ansă?
A) metolazona
B) hidroclorotiazida
C) furosemid
D) bumetanida
E) acidul etacrinic
cde
Dintre vasodilatatoarele administrate în insuficienţa cardiacă cu efect atât asupra peretelui vascular arterial
cât şi asupra celui venos, numite “vasodilatatoare echilibrate” fac parte:
A) inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
B) nitroprusiatul de sodiu
C) blocantele canalelor de calciu
D) prazosinul
E) hidralazina
abd
In tratamentul insuficienţei cardiace terapia digitalică este utilă mai ales la pacienţii cu:
A) insuficienţă cardiacă şi fibrilaţie atrială cu alură ventriculară rapidă
B) ritm sinusal
C) stenoză mitrală
D) insuficienţă cardiacă şi flutter atrial cu alură ventriculară rapidă
E) pericardită cronică constructivă
ad
6. In tahiaritmiile produse de intoxicaţia digitalică sunt indicate:
A) intreruperea terapiei cu digitală
B) administrarea de fenitoin
C) administrarea de furosemid
D) administrarea de beta-blocante sau xilină
E) administrarea de blocante ale canalelor de calciu
abd
Pacienţii cu insuficienţă cardiacă trebuie să primească heparină, urmată de warfarină atunci cand au ca şi
factori de risc adiţionali:
A) hipertensiunea arterială
B) fibrilaţia atrială
C) tromboza venoasă
D) embolia pulmonară sau sistemică
E) dislipidemia
bcd
În managementul disfuncţiei diastolice reducerea stării congestive se face prin:
A) restricţie de sare
B) diuretice
C) cardioversie electrică sau farmacologică
D) pacing atrioventricular
E) dializă sau plasmafereză
Ab (DE LA MINE)
Dintre masurile aplicate în tratamentul edemului pulmonar acut fac parte:
A) administrarea intravenoasă repetată de morfină
B) administrarea beta-blocantelor
C) administrarea de oxigen 100%
D) pacientul va fi menţinut în poziţie sezandă cu picioarele la marginea patului
E) administrarea intravenoasă de diuretice de ansă
acde
Factorii asociaţi cu un prognostic nefavorabil în insuficienţa cardiacă sunt:
A) fracţia de ejecţie a ventriculului stâng peste 50%
B) fracţia de ejecţie a ventriculului stâng mult scazută, sub 25%
C) cresterea peptidului atrial natriuretic circulant
D) scăderea concentraţiei sanguine a potasiului < 3 mEq/l
E) scăderea concentraţiei sanguine a sodiului < 133 mEq/l
Bcde
END INSUFICIENTA CARDIACA 2
* În ce situaţie poate fi suspicionată contaminarea probei de urină în cazul unei uroculturi positive?
A) dezvoltarea a mai mult de 10
5
colonii bacteriene pe mililitru de urină certifică
o contaminare a probei de urină la momentul recoltării
B) dezvoltarea a 102
– 10
4
colonii bacteriene pe mililitru de urină
C) izolarea de specii bacteriene multiple în aceeaşi probă de urină
D) dezvoltarea de germeni microbieni în urina recoltată prin puncţie suprapubiană
E) dezvoltare a mai puţin de 10
5
germeni pe mililitru de urină recoltată prin
cateterism uretro - vezical
* Care este microorganismul cel mai frecvent implicat în etiologia infecţiilor de tract urinar?
A) Klebsiella
B) Proteus
C) Pseudomonas
D) Bacilul piocianic
E) Escherichia coli
În cazul unei femei tinere active sexual infecţia chlamidiană este sugerată de:
A) episod brusc de boală
B) durere supra pubiană
C) lipsa durerii suprapubiene
D) hematuria macroscopică
E) lipsa hematuriei macroscopice
Principiile corecte care stau la baza tratamentului de tract urinar sunt următoarele:
A) la pacienţii cu infecţii repetate, spitalizare şi manopere instrumentale recente trebuie suspectată
infecţia cu tulpini rezistente la antibiotice
B) factorii care predispun la infecţii( obstrucţia urinară, calculii urinari etc.) trebuie identificaţi şi
corectaţi
C) reducerea simptomelor clinice sugerează întotdeauna vindecarea bacteriologică.
D) infecţiile dobândite în comunitate sunt în general cu germeni rezistenţi la antibiotice
E) recurenţe la mai mult de două săptămâni după oprirea tratamentului sugerează reinfecţia cu aceeaşi
tulpină
Care dintre afirmaţiile următoare sunt corecte cu privire la profilaxia infecţiilor de tract urinar?
A) profilaxia antibiotică este indicată după primul episod de infecţie urinară la femile active sexual
B) profilaxia antibiotică este indicată la pacienţii cu infecţii simptomatice frecvente
C) pot fi utilizate trimetoprimul singur, trimetoprim-sulfametoxazol sau nitrofurantoinul.
D) profilaxia se iniţiază simultan cu tratamentul complet de eradicare a bacteriuriei
E) profilaxia se inţiază după eradicarea bacteriuriei cu un tratament complet
* În tratamentul cistitei acute la femeia însărcinată pot fi folosite următoarele medicamente, cu excepţia:
A) nitrofurantoin
B) amoxicilină
C) tetraciclină
D) o cefalosporină
E) ofloxacin
Ce medicamente pot fi folosite de primă intenţie pentru tratamentul pielonefritei acute necomplicate la
femeie ?
A) amoxicilină
B) ampicilină
C) ofloxacin
D) ceftriaxonă
E) gentamicină
Care din urmatoarele anomalii clinice din uremie se dezvolta doar dupa initierea terapiei prin dializa:
A) hiperfosfatemie
B) hipotensiune si aritmii
C) expansiune volemica
D) sindrom de dezechilibru
E) dementa.
Mieloperoxidaza este intens pozitiva in urmatoarele tipuri FAB de leucemii acute mieloide:
A) LAM0
B) LAM2
C) LAM3
D) LAM5
E) LAM7
* Diagnosticul de leucemie acuta mieloida tip M0 se pune pe urmatoarele criterii:
A) mieloperoxidaza intens pozitiva
B) expresia CD 13 sau CD 33
C) esteraza specifica pozitiva
D) prezenta elementelor mature din seria granulocitara in procent crescut pe medulograma
E) blasti peste 10% in maduva osoasa
Care din următoarele afirmaţii referitoare la litiaza căii biliare principale sunt adevărate:
A) Calculii sunt de obicei rotunzi
B) Cel mai frecvent calculii sunt multipli
C) Calculii coledocieni primitivi sunt de obicei unici
D) Calculii coledocieni primitivi sunt de obicei friabili
E) Cel mai frecvent calculii se găsesc în porţiunea supraduodenală a CBP
Extragerea prin coledocotomie a calculilor din litiaza CBP este indicată când:
A) Ductul cistic este îngustat sau nedilatabil
B) Calculii coledocieni sunt de dimensiuni reduse
C) Calculii sunt localizaţi deasupra joncţiunii cistico-hepatice
D) Coledocul are un diametru de cel puţin 7 mm
E) Este asociată angiocolita sau pancreatita acută
Menţionaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la lupusul indus medicamentos sunt adevărate:
A) în acest sindrom cele mai frecvente sunt manifestarile renale
B) artralgiile şi manifestarile sistemice sunt rare
C) cele mai frecvente medicamente incriminate sunt procainamida şi hidralazina
D) după întreruperea medicamentului incriminat, AAN (anticorpii antinucleari)
E) pot persista maximum 1 lună
F) toti pacienţii au AAN şi cei mai mulţi au anticorpi antihistone
Manifestări frecvente, din partea sistemului nervos, în LES (lupusul eritematos sistemic), sunt:
A) psihoze
B) disfuncţia cognitivă uşoară
C) meningita aseptică
D) cefalee de tip migrenă
E) convulsii
Care din următorii autoanticorpi, sunt relativ specifici pentru LES (lupusul eritematos sistemic )?
A) antifosfolipide
B) anti-Sm
C) anti-La(SS-B)
D) anti-ADN dublu catenar
E) anti-Ro(SS-A)
Care din următoarele manifestări clinice, pot fi întâlnite în LES (lupus eritematos sistemic)?
A) miopatii
B) limfadenopatie
C) endocardita (Libman-Sachs)
D) crize comiţiale
E) anemie macrocitară, hipercromă
* Menţionaţi care din următoarele, este cea mai frecventă manifestare renală, în LES (lupusul eritematos
sistemic):
A) sindromul nefrotic
B) proteinurie > 500 mg/ 24 ore
C) cilindrii celulari
D) insuficienţa renală
E) hematuria
Următorii factori sunt consideraţi factori de prognostic sever în LES (lupusul eritematos sistemic):
A) hipocomplementemia în momentul diagnosticului
B) starea socioeconomică precară
C) proteinurie > 2,6 g/ 24ore
D) valori crescute ale creatininei serice (>1,4 mg/dl)
E) hipotensiunea arterială
Menţionaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte, în ceea ce priveşte tratamentul cu ciclofosfamidă, în
LES (lupusul eritematos sistemic):
A) este cel mai eficace agent citotoxic folosit în LES
B) nu produce niciodată supresie medulară
C) doza recomandată orală este 0.5 mg/kg/zi
D) nu se poate folosi în pulsterapie intravenoasă
E) este cel mai toxic medicament folosit pentru tratamentul LES
Americane pentru Reumatism (1982), pentru clasificarea şi diagnosticul LES (lupusului eritematos sistemic)?
A) proteinurie peste 0,5g/zi
B) trombocitopenie < 100000/µl în absenţa medicamentelor care o pot induce
C) psihoză fără alte cauze
D) frecătură pericardică
E) artrite erozive
Clasificarea clinica a pancreatitei acute conform clasificarii Atlanta 1992 cuprinde 2 forme clinice:
A) Pancreatita acuta usoara
B) Pancreatita acuta moderata
C) Pancreatita acuta fulminanta
D) Pancreatita acuta edematoasa
E) Pancreatita acuta severa
In pancreatita acuta factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei insuficientei multiple de organ (MOF)
pe parcursul primei saptamani sunt:
A) Hipercapneea
B) Hipertensiunea arteriala reactionala
C) Hipoxia
D) Socul circulator
E) Hipervolemia
PNEUMONII 2
Transmiterea agenţilor patogeni în pneumonii se face prin următoarele modalităţi:
A) aspirarea organismelor ce colonizează orofaringele
B) ascendent
C) inhalarea aerosolilor infecţioşi
D) diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar
E) inoculare directă
acde
* Următorul agent patogen nu este asociat infecţiei pulmonare pacientilor cu neutropenie severă:
A) Pseudomonas aeruginosa
B) Staphylococcus aureus
C) Aspergillus
D) Streptococcus pneumoniae
E) Enterobacteriaceae
d
Sindromul pneumonic “tipic” se caracterizează prin:
A) semne de condensare pulmonară
B) predominenţa semnelor extrapulmonare (cefalee, mialgii, greaţă, vărsături, diaree, odinofagie)
C) apariţie bruscă a febrei
D) debut insidios
E) tuse seacă
ac
Următoarele reprezintă cauze de cavitaţie pulmonară noninfecţioase:
A) neoplasm bronhopulmonar
B) infarct pulmonar
C) pneumonie cu Pseudomonas Aeruginosa
D) pneumonie cu Staphylococcus aureus
E) granulomatoză Wegener
abe
Următoarele reprezintă criterii de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie:
A) vârsta < 40 de ani
B) leucopenie
C) complicaţii supurative
D) diabet zaharat asociat
E) alterarea acută a statusului mental
bcde
* Următorul nu este test diagnostic pentru pneumonii:
A) ultrasonografie abdominală
B) radiografie pulmonară
C) examen de spută
D) bronhoscopie
E) aspiraţie transtraheală
a
Care din următorii factori sunt incriminaţi în răspunsul slab la terapia antimicrobiană empirică:
A) pneumonie necomplicată
B) status imunitar bun al pacientului (SLAB)
C) diagnostic microbiologic incorect
D) agent antimicrobian neadecvat
E) prezenţa empiemului
cde
Profilaxia pneumoniilor prin vaccinare este disponibilă pentru următorii patogeni:
A) virus gripal A
B) streptococcus pneumoniae
C) haemophylus influenzae
D) pseudomonas aeruginosa
E) pneumocystis carinii
abc
Pneumonia cu anaerobi se poate trata cu:
A) clindamicină
B) penicillină
C) doxiciclină
D) amoxicilină + metronidazol
E) gentamicină
ad
Agenţii patogeni întâlniţi mai frecvent în etiologia penumoniilor pacienţilor HIV + sunt:
A) pneumocystis carinii
B) chlamydia pneumoniae
C) mycobacterium tuberculosis
D) staphylococcus aureus
E) moraxella catarrhalis
Ac
END PNEUMONII 2
* Dintre principalele semne materne de sarcină (de probabilitate), semnul McDonald (al balamalei)
reprezintă:
A) înmuierea istmului uterin
B) umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin globulos
C) mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col
D) consistenţa păstoasă a corpului uterin
E) datorită consistenţei păstoase uterul scapă greu din mână
* În sarcina normală, în cadrul unui bazin osos eutocic, diametrul bispinos măsoară:
A) 20 cm
B) 24 cm
C) 28 cm
D) 32 cm
E) 10,8 cm
* Când în cadrul unei sarcini focarul de auscultaţie maximă a bătăilor cordului fetal este situat de partea
spatelui fetal, pe linia spino-ombilicală, la unirea treimii superioare cu cele două treimi inferioare, fătul este
situat în:
A) prezentaţie craniană
B) prezentaţie facială
C) prezentaţie transversă
D) prezentaţie pelviană
E) este vorba de o sarcină gemelară
La examinarea bazinului osos matern în sarcina normală, pelvimetria externă oferă următoarele date:
A) diametrul bispinos care măsoară 24 cm
B) diametrul biischiatic care măsoară 11 cm
C) diametrul bitrohanterian care măsoară 32 cm
D) diametrul bicrest care măsoară 28 cm
E) diametrul anteroposterior a lui Baudeloque care măsoară 20 cm
În cazul ecografiei efectuate în sarcină în trimestrele II şi III, structurile de bază care vor fi identificate şi
măsurate sunt:
A) Diametrul biparietal
B) Lungimea femurului
C) Lungimea humerusului
D) Circumferinţa abdominală
E) Circumferinţa craniană
Care din următorii factori generali ar include gravidele în categoria celor cu risc obstetrical crescut:
A) Înălţimea sub 1,55m
B) Vârsta – primipare sub 20 de ani şi peste 35 ani
C) Greutatea sub 65 kg
D) Înălţimea peste 1,55m
E) Vârsta – primipare peste 20 ani şi sub 35 ani
Care dintre următoarele explorări paraclinice şi de laborator sunt obligatorii cu ocazia primei consultaţii
prenatale:
A) EKG
B) Sumar de urină
C) Determinarea glicemiei
D) Determinarea hemoglobinei şi hematocritului
E) Colonoscopie
Sindromul răspunsului inflamator sistemic (SRIS) are cel puțin 2 din urmatoarele condiții:
A) temperatura orală > 38 ºC sau < 36 ºC
B) frecvența cardiacă > 90 bătăi/min
C) numărătoarea leucocitelor > 12 000/mm3
sau < 4 000/mm3
sau > 10% grupuri
D) frecvența respiratorie > 30 respirații/min
E) frecvența cardiacă < 60 bătăi/min
Care dintre complicațiile cardiopulmonare următoare sunt întâlnite în sepsis și șocul septic:
A) neconcordanța între ventilație și perfuzie produce precoce scăderea PO2 arterial
B) în șocul septic este întâlnită o scădere severă a rezistenței vasculare sistemice
C) în șocul septic este caracteristică creșterea rezistenței vasculare sistemice
D) hipotensiunea din sepsis este datorată pierderilor capilare difuze de constituenți intravasculari
E) debitul cardiac este scăzut de la început
Care dintre urmatoarele afirmații legate de ARDS (adult respiratory distress syndrome, sindromul de detresă
respiratorie a adultului) sunt adevărate:
A) sepsisul este principal cauză de ARDS
B) hypoxemia întâlnită în ARDS răspunde prompt la administrarea de oxigen
C) ARDS apare la 25-50% din pacienții septici
D) în ARDS, presiunea în capilarele pulmonare este crescută (> 18 mmHg)
E) pneumonia virală și infecția cu Pneumocystis carinii pot fi nediferențiabile clinic de ARDS
Terapia initială pentru sepsis sever fără o sursă evidentă, la adulti cu functie renală normală se face cu:
A) la adultul imunocompetent, ticarcilină-clavulanat sau piperacilină-tazobactam plus
gentamicină sau tobramicină
B) la pacientul splenectomizat, cefotaxim sau ceftriaxon
C) la utilizatorii de droguri intravenos, ticarcilină-clavulanat sau piperacilină-tazobactam plus
vancomicină
D) la pacientul neutropenic (< 500 neutrofile/mm3
), aztreonam plus vancomicină plus
gentamicină
E) la adultul imunocompetent alergici la agenti β-lactamici, ampicilina trebuie înlocuită cu
ciprofloxacin sau aztreonam
Durerile osoase declansate de palpare, in spondilita anchilozanta, sunt localizate frecvent la nivelul:
A) Jonctiunii costovertebrale
B) Crestelor iliace
C) Marelui trohanter
D) Calcaielor
E) Halucelui
Criteriile dupa care se distinge durerea inflamatoare din spondilita anchilozanta sunt:
A) Debut peste 40 de ani
B) Debut brusc
C) Durata mai mare de 3 luni
D) Redoare matinala
E) Agravare cu exercitiul sau activitatea
Manifestarile rare sau mai putin frecvente ale artritei reactive includ:
A) Tulburari de conducere atrio-ventriculara
B) Dactilita sau “degetul in carnacior”
C) Insuficienta aortica
D) Keratoderma blenorrhagica
E) Leziunile sistemului nervos central si periferic
* Traumatismele abdominale:
A) sunt frecvent singulare
B) sunt frecvent asociate
C) nu apartin abdomenului acut chirurgical
D) sunt extreme de rare
E) sunt tratate in serviciile de medicina interna
TROMBEMBOLISM PULM
Din Triada Virchow de factori predispozanţi pentru tromboza venoasă fac parte:
A) hipercoagulabilitatea
B) deficitul de factor VIII al coagulării
C) staza
D) edem la nivelul peretelui vascular
E) traumatismul local al peretelui vascular
ace
Factorii ce pot precipita trombembolismul pulmonar sunt:
A) inhibitorii enzimei de conversie
B) contraceptivele orale
C) sarcina
D) cancerul
E) intervenţiile chirurgicale
bcde
* Care este cel mai frecevent simptom al trombembolismului pulmonar?
A) tahicardia
B) tusea
C) dispneea
D) durerea pleurală
E) hemoptizia
c
În diagnosticul diferenţial al trombembolismul pulmonar sunt incluse:
A) infarctul miocardic
B) BPOC
C) depresia
D) angina instabilă
E) costocondrita
abde
* Care este principala explorare imagistică pentru diagnosticul trombembolismului pulmonar?
A) scintigrafia pulmonară
B) ecocardiografia
C) ultrasonografia venoasă
D) nivelul D-dimerilor
E) flebografia de contrast
a
Embolia pulmonară poate avea următoarele efecte:
A) hipoventilaţia alveolară
B) hiperventilaţia alveolară
C) rezistenţa crescută a căilor aeriene
D) compliana pulmonară scăzută
E) rezistenţa vasculară pulmonară scăzută (MARE)
bcd
Alegeţi simptomele şi semnele ce indică un trombembolism pulmonar masiv:
A) dispneea
B) durerea pleurală
C) cianoza
D) sincopa
E) hemoptizia
acd
*Doza de heparină ce trebuie administrată în tratamentul trombembolismului pulmonar este:
A) bolus de 5000 unit., urmată de perfuzie continuă cu 5000 unit./h
B) bolus de 10000 unit., urmată de perfuzie continuă cu 5000 unit./h
C) bolus de 5000-10000 unit. urmată de perfuzie continuă cu 100 unit./h
D) bolus 5000-10000 unit. urmată de perfuzie continuă cu 1000-1500 unit./h
E) perfuzie continuă cu 10000 unit./h
d
Efectele trombolizei sunt:
A) dizolvă o mare parte din trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic
B) dizolvă o mare parte din sursa trombusului din venele pelviene sau profunde ale
membrelor inferioare
C) previne descărcarea continuă de serotonină şi alţi factori neuroumorali
D) creşte recurenţa trombembolismului pulmonar
E) creşte tensiunea arterială pulmonară
abc
Contraindicaţiile trombolizei sunt:
A) diabet zaharat
B) hemoragia intracraniană
C) intervenţii chirurgicale recente
D) traumatisme majore
E) insuficienţa renală cronică
Bcd
END TROMBEMBOLISM PULM
TULBURARI DE RITM 2
Care din urmatoarele manifestari electrocardiografice fac parte din sindromul sinusului bolnav?
A) Blocul sinoatrial
B) Extrasistolele ventriculare
C) Bradicardia sinusala
D) Tahicardia ventriculara
E) Sindromul bradicardie-tahicardie
ac
Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tulburarile de conducere atrioventriculare (BAV):
A) BAV grad III reprezinta o oprire totala a conducerii impulsurilor atriale spre ventriculi
B) BAV grad II Mobitz I este caracterizat de o blocare brusca a undelor P fara modificari
anterioare ale PR
C) Pacientii cu BAV grad III necesita implantare de stimulator cardiac (pacemaker)
D) In BAV grad I, intervalul PR este mai mic de 0.20 sec
E) In BAV grad I, intervalul PR depaseste 0.20 sec
ae
Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitor la extrasistolele ventriculare:
A) Pot surveni si la pacienti fara boala cardiaca
B) Pe ecg apar ca o largire a complexului QRS
C) De obicei nu sunt precedate de unda P
D) 3 sau mai multe extrasistole ventriculare consecutive constituie o tahicardie ventriculara (+FRECV>100)
E) Bigeminism ventricular inseamna 2 extrasistole consecutive (NU, CONSEC=CUPLATE)
abcD
Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin:
A) prezenta undelor P
B) Activitate atriala la o frecventa de 350-600 batai pe minut
C) Raspuns ventricular regulat
D) Raspuns ventricular neregulat
E) Conducere ascunsa a impulsurilor atriale in nodul atrioventricular
bde
Flutterul atrial se caracterizeaza prin:
A) Activitate atriala cu frecventa intre 250-350 batai pe minut
B) Frecventa ventriculara mai mare ca cea atriala
C) Undele de flutter, ce au aspectul unor unde de fierastrau
D) Apare mai frecvent la pacienti cu boala organica
E) Emboliile sunt mai frecvente ca in fibrilatia atriala
acd
Care din urmatoarele medicamente pot fi folosite in rarirea raspunsului ventricular in fibrilatia atriala:
A) Beta blocante
B) Blocante canalelor de calciu
C) Digoxina
D) Atropina
E) Dopamina
abc
Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tratamentul fibrilatiei atriale
A) Pacientii necesita anticoagulare pentru a preveni emboliile sistemice
B) Trebuie cautati si tratati factorii precipitanti ai aritmiei
C) In starile clinice sever alterate se urmareste rarirea alurii ventriculare (CARDIOVERSIA ELECTRICA)
D) Pt scaderea frecventei cardiac se pot folosi betablocante
E) Conversia la ritm sinusal se poate face farmacologic (antiaritmice) si electric
abde
Care din urmatoarele pot fi folosite in tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare:
A) Manevre vagale
B) Atropina
C) Adenozina
D) Blocantele canalelor de calciu (ex. verapamil)
E) Statine
acd
Care din urmatoarele manifestari electrocardiografice sugereaza o tahicardia ventriculara:
A) Complex QRS sub 0.14 sec
B) Disociatia atrioventriculara
C) Concordanta aspectului QRS in derivatiile precordiale (complexele sunt toate positive sau
negative)
D) Morfologia QRS ce nu poate fi incadrata in tiparul de BRS sau BRD
E) Nici un raspuns de mai sus
bc
Care din urmatoarele poate fi folosit in tratamentul tahicardiei ventriculare
A) Cardioversia electrica
B) Atropina
C) Betablocante
D) Antiaritmice clasa III
E) Dopamina
Acd
END TULBURARI DE RITM 2
Chisturile foliculare:
A) reprezintă foliculi de Graaf nerupţi, măriţi
B) se pot rupe, determinând iritaţie peritoneală acută
C) pot regresa spontan
D) se pot maligniza
E) se pot torsiona producând infarctul ovarului
Teratomul matur:
A) este o tumoră ovariană cu celule germinale
B) ia naştere din vestigiile Walthard
C) poate conţine fragmente osoase
D) poate apare la orice vârstă dar mai frecvent între 40 şi 60 ani
E) este un chist dermoid benign
Leiomioamele uterine:
A) sunt cele mai frecvente tumori benigne pelvine feminine
B) pot apare la orice vârstă
C) regresează după menopauză
D) multe sunt asimptomatice
E) cea mai frecventă localizare este intramurală
Pseudoyxoma peritoneii:
A) este o tumoră infiltrativă local, alcătuită din multiple chisturi conţinând mucus vâscos
B) poate lua naştere din chistadenoame ovariene mucinoase
C) poate lua naştere din mucocele apendiculare
D) histologic este o tumoră benignă
E) histologic este o tumoră malignă
Adenomioza:
A) reprezintă creşterea ţesutului endometrial în miometrul uterin
B) poate fi asimptomatică
C) poate determina dismenoree
D) apare de obicei la femei fără sarcini în antecedente
E) apare în principal în menopauză
* Îndepărtarea pe cale laparoscopică a mioamelor uterine:
A) nu este recomandată
B) este recomandată mioamelor pediculate subseroase
C) este recomandată mioamelor pediculate din cavitatea endometrială
D) este recomandată mioamelor nepediculate subseroase
E) este recomandată mioamelor intramurale
* Din numărul total de tumori gastrice maligne, cea mai frecventă formă histopatologică este reprezentată de:
A) adenocarcinom
B) limfom
C) leiomiosarcom
D) carcinosarcom
E) carcinom cu celule scuamoase
* Cea mai ridicată incidenţă a cancerului gastric din întreaga lume se înregistrează în:
A) Statele Unite
B) Japonia
C) Malaesia
D) Chile
E) Islanda
b
În cadrul dietei, factorii de risc pentru apariţia cancerului gastric sunt reprezentaţi de:
A) alimentele afumate şi condimentate
B) aportul de legume şi fructe proaspete
C) alimentele sărate
D) aportul de vitamina C
E) consumul de alimente conservate
Evenimentele moleculare precoce care apar în progresia celulei epiteliale gastrice, de la benign la malign, pot
fi reprezentate de:
A) instabilitatea genetică
B) activitatea telomerazei
C) mutaţia p53
D) expresia factorului epidermal de creştere
E) activarea protooncogenelor
* În algoritmul de diagnostic al cancerului gastric, cea mai importantă investigaţie specifică este reprezentată
de:
A) radiografia cu bariu (simplă sau asociată cu dublu contrast)
B) tomografia computerizată cu subtanţă de contrast
C) ecografia endoscopică
D) endoscopia gastrointestinală superioară cu biopsie
E) laparoscopia
* Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol activitatea secretorie gastrica isi revine la normal in circa:
A) 1-2 zile
B) 3-5 zile
C) 6-7 zile
D) 9-10 zile
E) 14 zile
Răspuns: B
* Perforatia libera in cavitatea peritoneala poate complica ulcerul duodenal in proportie de:
A) 2-3%
B) 5-6%
C) 8-9%
D) 10%
E) 12%