"Drama este a pierderii iluziilor, a esecului revoltei.

"-p182
Sarbatorile rabdarii devin in cele din urma calvar al rabdarii, paroxism al inaltarii in suferinta. Radicalismul
analitic e condus aici pana la consecintele ultime, iar nunta taraneasca trucata, <turistica>din final;
impinge parodia si demistificarea in monstruos". Ghighi este sensibila la parodie, ipocrizie, minciuna,
deoarece le traia in ea insusi in fiecare zi. Faptul ca nunta este trucata, cand ar trebui sa fie un act sacru,
amintind de vremurile stravechi, ancestrale, ii aduce aminte de conditia ei de femeie, care dorea sa se
ridice din randul atator femei care au rabdat povara Stapanului de dragul copiilor,sau mai rau, a
aparentelor. Ii aduce poate aminte de faptul ca nu a reusit inca sa invinga frica, si nu a reusit sa comita
gestul surem de sinucidere din cauza lasitatii si poate ii aduce aminte ca este prinsa pentru totdeauna, ca
este supusa cuiva, indiferent cui si nu poate iesi din starea sa, orice ar face, poate pentru ca este lasa
sau poate pentru ca fiinta ei nu este pur si simplu capabila de o drama adevarata.
Dana Dumitriu a reusit sa creeze o femeie "cultivata, misterioasa, de o agerime remarcabila a mintii, nu
lipsita de vointa si orgoliu si cu toate acestea nefericita, candidata la ratare."-Eugen Simion +pasajele de
intensa rationalizare din carte, unde ea rateaza momentul tocmai pentru ca il analizeaza mult prea intens,
nu se stie bucura de nimic, diseca lucrurile. rateaza din prea mult rationalism.
.
Nicolae Manolescu spunea despre acest roman ca este
Slabiciunea ei izvoraste din <feminitatea ei specifica>, opusa celei agresive, <fecunde, razvratite>, Pavel
admirand tocmai <feminitatea tenace>, inteligenta, productiva pe care ea nu o poseda."p68
"Prin personajul sau autoarea propune o viziune comic-ludica si, fireste, nu una pesimista a conditiei
umane. O omenire vazuta in asemenea conditii poate fi acceptata si astfel." p73
(eventaul)"...si aici remarcabila este observarea cotidianului, prospetimea strazii, cancelaria si clasele,
familia, intreg microuniversul unei femei care se supara deodata pe rutina vietii ei de pana atunci si <isi
rupe (ca proletariatul) lanturile."p1191
Intalnim acest motiv si in Madrigal: "Ti s-a intamplat vreodata sa nu stii care dintre tine si tine esti chiar
tu? sa nu stii daca intre fiinta ta de acum cum este nevoita sa fie, n-ai alege pana la urma cu durere si sila
pe ultima, de teama ca prima sa nu se dovedeasca o stupida inventie. Cand as vrea cu deavarat sa refac
totul, ar trebui s-o iau de la inceput, adica de la inceput de tot,sa ma mai nasc o data, sa-mi aranjez o
nastere in alta familie, sa copilaresc altfel, sa trec prin adolescenta altfel, sa suport maturitatea altfel...Dar
sa fim seriosi, cine poate sa-si aleaga nasterea? Si pentru ca tocmai pe ea nu ti-o poti alege, restul este
de la sine pierdut." p5 Poate de aceea libertatea nu este defel posibila. Pentru o libertatea absoluta, ar
trebui sa avem libertate de la inceput, in a ne alege familia si nasterea, ori exact aceste lucruri ne sunt
refuzate. +citatul de la petrecerea cu fetele,p 174
Intocmai ca si personajul principal din Madrigal, Ghighi prezinta o "luciditate monstruoasa", care nu iarta
pe nimeni "pentru oricat de simple artificii."p.33

(pentru tema aparent banala a romanului, din Migratii):

"De fapt, insa, ne spune autoarea <puterea> femeilor sta in limitarea lor in vreme ce <slabiciunea>
barbatului este rezultatul complexitatii lui."p236-legat de citatul ca adevarata intelepciune sta in supunere
si faptul ca toata lumea o crede pe Ghighi foarte limitata, mediocra.

Scrierile Danei Dumitriu nu dau de gol realitatea comunista a vremilor in care au fost scrise, doar prin
anumite detalii ici si colo.
Totul este "o <joaca> de-a drama casniciei distruse."p64
Sora ei, Lulu, prefera un alt raspuns in fata pericolului dezumanizarii: sinceritatea. Ea il insala pe fata: "il
schimb cand vreau si cand imi place, si ma simt libera. Nu sunt duplicitara, il insel pe fata, cu harnicie si
entuziasm!"
Libertatea, obtinerea ei este constant ratata: Ghighi a obtinut eliberarea, dar nu si libertatea.. In plus, ea
rateaza eliberarea si libertatea absoluta, prin ratarea sinuciderii. I se face foame, intervine din nou ceva,
Ghighi pleaca sa manance.
Poate fi si o ratare a casniciei.
"Ghighi,..., este, cum zice si titlul carti, , dar nu o sclava".