Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
tp tp
:// ://
w w
w w
w w
.S .S
m m
ar ar
tP tP
D D
FC FC
re re
at ht at
or tp or
.c :// .c
om w om
w
w
.S
m
ar
1
tP
2010
D
Cluj- Napoca
FC
re
ht at ht
tp or tp
.c
DIAGNOSTIC
:// ://
w om w
w w
w w
.S .S
m m
ar ar
tP tP
ECONOMICO-FINANCIAR
re re
at at
or or
.c .c
om om
om
om
.c
.c
or
or
CUPRINS
at
at
re
re
Partea I
FC
FC
Bazele teoretico-metodologice ale diagnosticului economico-financiar
D
tP
tP
CAPITOLUL 1 Aspecte teoretice privind diagnosticul economico-financiar
1.1 Abordări conceptuale privind diagnosticul economico-financiar
ar
ar
1.2. Repere terminologice privind conceptele de: diagnostic/ analiza/controlul/auditul
m
m
1.3. Tipologia diagnosticului úi obiective specifice
.S
.S
1.4. Sistemul informaĠional± bază de date pentru desfăúurarea diagnosticului economico-financiar
w
w
1.4.1.Tipologia informaĠiilor úi rolul lor în diagnostic
w
w
1.4.2. Sistemul informaĠional contabil ± sursa principală pentru diagnosticul economico- financiar
w
w
1.5 Sistemul diagnosticului economico-financiar
://
://
1.6. Utilizatorii diagnosticului economico-financiar
tp
tp
ht
ht
CAPITOLUL 2 Metodologia diagnosticului economico-financiar
2.1. Metodologia diagnosticului economico-financiar versus metodologia analizei economico-financiare
2.2. Metode specifice diagnosticului economico-financiar
2.2. Metode specifice diagnosticului economico-financiar
2.2.1. Metoda S.W.O.T.
2.2.2.Metoda grilelor de evaluare
2.2.3.Metoda bazată pe benchmarking;(vezi bibliografie)
om
2.2.4.Metoda profilelor; ;(vezi bibliografie)
2.2.5. Metode combinate
.c
2.3 Etapele elaborării unui studiu de analiza-diagnostic
or
at
Partea a II-a Diagnosticul mediului concurenĠial
re
FC
om
7.2. Diagnosticul utilizării extensive a resurselor tehnice
7.3. Diagnosticul utilizării intensive a resurselor tehnice
.c
.c
or
at
at
re
re
2
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
7.3.1. Diagnosticul performanĠelor ce revin la o unitate valorică de imobilizări corporale
7.4.Sinteza diagnosticului resurselor tehnice
at
at
re
re
CAPITOLUL 8 Diagnosticul resurselor materiale
FC
FC
8.1. Diagnosticul pieĠei de aprovizionare
D
8.2. Diagnosticul realizării programului de aprovizionare
tP
tP
8.3.Diagnosticul stocurilor de materiale
8.4. Diagnosticul eficienĠei utilizării resurselor materiale
ar
ar
8.5. Sinteza diagnosticului resurselor materiale
m
m
.S
.S
CAPITOLUL 9 Sinteza diagnosticului stării economice
w
w
w
w
Partea a IV-a Diagnosticul stării financiare a entităĠii
w
w
://
://
CAPITOLUL 10 Diagnosticul poziĠiei financiare a entităĠii
tp
tp
10.1.Diagnosticul de ansamblu al poziĠiei financiare
ht
ht
10.1.1. Diagnosticul evoluĠiei (dinamicii) poziĠiei financiare
10.1.1.1. Diagnosticul dinamicii activelor
10.1.1.2. Diagnosticul dinamicii datoriilor
10.1.1.3. Diagnosticul dinamicii capitalurilor proprii
10.1.2. Diagnosticul structurii poziĠiei financiare
10.1.2.1. Diagnosticul structurii activelor
10.1.2.2. Analiza structurii pasivelor (datoriilor/capitalurilor proprii)
om
10.2. Diagnosticul echilibrului poziĠiei financiare
10.2.1. Diagnosticul lichidităĠii úi solvabilităĠii entităĠii
.c
10.2.1.1. Diagnosticul lichidităĠii financiare
or
10.2.1.2. Diagnosticul solvabilităĠii financiare
10.2.2 Diagnosticul capitalului de lucru at
re
10.2.3 Diagnosticul gestiunii resurselor controlate
FC
om
.c
or
or
at
at
re
re
3
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
Partea a V-a Sinteza diagnosticului economico-financiar
re
re
FC
FC
CAPITOLUL 15 Elaborarea diagnosticului economico-financiar general
CAPITOLUL 16 Modele consacrate de diagnostic economico-financiar general
D
16.1 Modele statistice
tP
tP
ar16.2. Modele bancare
ar
16.3 Modelul CEMMAT
m
m
16.4 Modelul A.G. (Alexandru Georghiu)
.S
.S
16.5 Modelul MEFAT
w
w
w
w
BIBLIOGRAFIE
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
.c
or
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
4
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
Partea I
FC
FC
D
D
Bazele teoretico-metodologice ale diagnosticului
tP
tP
ar economico-financiar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
CAPITOLUL 1
w
w
Aspecte teoretice privind diagnosticul economico-financiar
://
://
tp
tp
ht
ht
1.1Abordări conceptuale privind diagnosticul economico-
financiar
om
Cuvantul ³diagnostic´ este de origine greaca si inseamna ³apt de a
.c
discerne´. Preluat din medicina umana in management, diagnosticul sugereaza
or
necesitatea consultarii periodice a organizatiei pentru a-i identifica starea de
at
sanatate, vigoarea si capacitatea de a se adapta unor schimbari previzibile ale
re
mediului. Spre deosebire insa de diagnosticul medical, diagnosticul
FC
functionale.
Diagnosticarea poate fi definita ca o cercetare complexa a aspectelor
economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce caracterizeaza
activitatea unei organizatii prin care se identifica punctele forte si slabe,
cauzele care le-au generat si se formuleaza recomandari de eliminare sau
om
om
diminuare a aspectelor negative si /sau de valorificare a celor pozitive.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
5
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Diagnosticul economico-financiar este un instrument la îndemâna
at
at
managerilor care permite formularea unor judecăĠi de valoare calitative úi
re
re
/sau cantitative privind starea, dinamica úi perspectivele unei entităĠi.
FC
FC
D
D
tP
tP
1.2. Repere terminologice privind conceptele de: diagnostic/
ar
ar
analiza/controlul/auditul
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
În vorbirea curentă apare deseori confuzia între termenii de diagnostic,
://
://
analiză úi mai nou audit. ÄDiagnosticul nu poate fi confundat cu analiza chiar
tp
tp
dacă demersul său se bazează pe aceasta.´ (B. Colasse, 1994:5).
ht
ht
Pentru a putea argumenta diferenĠele între cele trei procese vom trece la
o abordare terminologica a lor.
om
Termenul de Äanaliză´ provine din limba franceză úi are un dublu înĠeles1:
.c
• Pe de-o parte, prin verbul Äa analiza´ se înĠelege a cerceta un fenomen
or
sau un întreg parcurgând fiecare element în parte;
• at
Pe de altă parte, prin substantivul Äanaliză´ se înĠelege o metodă
re
útiinĠifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui
FC
viitoare.
://
om
1
DicĠionar explicativ al limbii române, Copyright (C) 2004-2008 DEX online în
.c
.c
www.dexonline.ro
or
or
at
at
re
re
6
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
scopul de a explica o anumită stare de fapt, un anumit nivel sau o anumită
at
at
evoluĠie a unui fenomen
re
re
Elementele reprezintă părĠi componente ale fenomenului (rezultatului)
FC
FC
analizat.
D
Factorii reprezintă forĠele motrice care provoacă apariĠia unui fenomen.
tP
tP
ar Cauzele reprezintă împrejurări care în anumite condiĠii, explică apariĠia
ar
unui fenomen (rezultat). Cauza reprezintă un factor care nu mai poate fi
m
m
descompus, reprezentând esenĠa finală a fenomenului.
.S
.S
w
w
w
w
Schema desfăúurării procesului de analiză economico-financiară este
w
w
prezentată în figura de mai jos:
://
://
tp
tp
ht
ht
om
.c
or
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
analiză economico-financiară
w
://
om
disfuncĠionalităĠilor, stabilirea stării economico-financiare a entităĠii,
.c
.c
or
or
at
at
re
re
7
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
prescrierea Äterapiei´ pentru redresarea unei situaĠii existente la un moment
at
at
dat.
re
re
Se poate constata că spre deosebire de analiza unui fenomen prin
FC
FC
descompunerea sa, diagnosticul presupune încadrarea aspectelor analizate în
D
anumite tipare, prin raportarea la anumite referinĠe, cu alte cuvinte formularea
tP
tP
unor judecăĠi de valoare privind fenomenul analizat. Scopul final al
ar
ar
diagnosticului este acela de a prescrie Äterapii´ de redresare úi urmărirea
m
m
modului în care sunt duse la îndeplinire.
.S
.S
w
w
În scopul formulării unui diagnostic este impetuos necesar a te raporta la
w
w
anumite referinĠe. În sprijinul apelării la comparaĠii spaĠiale ale diferiĠilor
w
w
indicatori economico-financiari se poate recurge la informaĠiile furnizate de
://
://
tp
tp
organisme guvernamentale, bănci, firme de consultanĠă societăĠi de rating, etc.
ht
ht
C. Termenul de Äaudit´ provine din limba latină de la cuvântul audit-
auditare, care are semnificaĠia Äa asculta´.
Despre audit se vorbeúte de pe vremea asirienilor, egiptenilor, din timpul
domniei lui Carol cel Mare sau al lui Eduard I al Angliei. ActivităĠi de audit
om
s-au realizat în decursul timpului úi în România, dar purtau alte denumiri.
Utilizarea termenului de audit în accepĠiunea folosită în prezent este însă
.c
relativ recentă úi se plasează în perioada crizei economice din 1929 din Statele
or
at
Unite ale Americii, când întreprinderile erau afectate de recesiune economică
re
úi trebuiau să plătească sume importante pentru auditorii externi care efectuau
FC
om
Diagnostic sectorial Experti independenĠi numiĠi de -audit fiscal
conducerea entităĠii -audit social
.c
.c
-audit juridic
or
or
at
at
re
re
8
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
-audit al calitatii, et
at
at
Diagnostic asupra Compartimente specializate -audit intern
conturilor úi diagnostic independente de alte servicii ale
re
re
sectorial intreprinderii(de regula intreprinderi
FC
FC
mari, grupuri,holdinguri,etc«)
D
Sursa: Curs de audit. Financiar CECCAR
tP
tP
Deúi acest termen a fost generalizat ulterior úi în alte domenii, utilizarea
ar
ar
corectă a sa presupune în mod necesar raportarea la anumite referinĠe impuse
m
m
de norme, legi, reglementări ca de exemplu: audit fiscal, audit social, audit
.S
.S
juridic, , auditul calităĠii.
w
w
w
w
w
w
4. Termenul de Äcontrol´ provine din limba franceză de la cuvântul
://
://
Äcontrolҿ´ care înseamnă conform DEX, Äsupravegheerea, analiza úi
tp
tp
verificarea permanentă sau periodică a unei activităĠi sau a unei situaĠii
ht
ht
pentru a urmări mersul ei úi pentru a lua măsuri de stăpânire a eventualelor
riscuri úi de îmbunătăĠire.´ 2
om
termenul de audit.
.c
or
În figura de mai jos realizăm o poziĠionare a analizei în raport cu
conceptele: diagnostic/auditcontrol at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
2
DicĠionar explicativ al limbii române, Ed a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureúti 1998,
or
or
at
at
re
re
9
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
CONTROL AUDIT
FC
FC
Supravegherea, Control de
analiza úi ANALIZĂ conformitate
D
Descompunere
tP
tP
verificarea în raport cu un
Abateri Abateri
ar permanentă ComparaĠii sistem
ar
ReacĠii Identificarea de referinĠă
sau periodică a
m
m
unei activităĠi
Reglare InteracĠiuni responsabilităĠilor
.S
.S
w
w
w
w
w
w
OportunităĠi
://
://
VulnerabilităĠi
tp
tp
ForĠe
ht
ht
Slăbiciuni
DIAGNOSTIC
Măsuri de remediere
a dezechilibrelor
Identificarea
om
avantajelor
.c
concurenĠiale
or
at
re
FC
diagnostic, control
tP
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
10
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
1.3. Tipologia diagnosticului úi obiective specifice
FC
FC
D
D
Analiza diagnostic a entităĠii poate fi clasificată in mai multe categorii
tP
tP
sau tipuri, in functie de anumite criterii astfel:
ar
ar
m
m
.S
.S
I.După sfera de cuprindere a cercetării, diagnosticul poate fi :
w
w
a) Diagnostic general ± in care obiectivul investigatiei il reprezinta organizatia
w
w
in ansamblul ei. De regula, acest tip de diagnostic, solicita o echipa complexa,
w
w
://
://
cheltuieli ridicate si un timp mai indelungatde analiza (dar nu mai mare de o
tp
tp
luna).Oportunitatea acestui tip de diagnostic apare atunci cand organizatia se
ht
ht
confrunta cu modificari majore ale structurii concurentilor pe piata, cu situatii
de exceptie (fuziuni, sciziuni), etc.
b) Diagnostic partial ± presupune investigarea unei activitati sau a unei
functiuni, fie ca urmare a disfunctionalitatilor repetate cu care se confrunta, fie
datorita necesitatii de a valorifica anumite oportunitati.
om
c) Diagnosticul specializat ± are ca obiect al investigarii un aspect al activitatii
de ansamblu a organizatiei ( calitatea, productivitatea, costurile, climatul de
.c
or
munca, etc ). Necesitatea acestui tip de diagnostic deriva fie din neajunsurile
at
semnalate, in interiorul sau in afara organizatiei, fie din interesul de a
re
transforma aspectul respectiv intr-un atribut al competitivitatii.
FC
D
tipuri:
ar
anteriori.
w
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
11
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
III. Dupa structura echipei de diagnosticare, tipurile cele mai frecvente sunt:
at
at
a) Diagnosticul intern ± realizat de o echipa alcatuita in intregime din
re
re
specialistii organizatiei. Desi are o serie de avantaje (cunoasterea aprofundata
FC
FC
a problemelor, costuri reduse, timp scurt de elaborare ), acest diagnostic este,
D
de regula, mai putin obiectiv.
tP
tP
b) Diagnosticul extern ± numit si diagnostic propriu-zis, este realizat de
ar
ar
consultanti externi organizatiei. Costurile mai ridicate in comparatie cu
m
m
diagnosticul intern si perioada mai mare de desfasurare sunt compensate de
.S
.S
w
w
obiectivitatea radiografiei si de valoarea solutiilor care poarta girul
w
w
competentei si experientei.
w
w
c) Diagnosticul mixt ± este sustinut de o echipa alcatuita din specialisti interni
://
://
tp
tp
si externi organizatiei. Acest tip de diagnostic incearca sa elimine
ht
ht
dezavantajele tipurilor precedente, maximizand avantajele.
om
c) diagnostic tehnic;
.c
d) diagnostic resursei umane;
or
e) diagnostic financiar;.
at
re
FC
costurilor de producĠie.
ht
om
concurenĠial au avut un dinamism mai accentuat, având la origini nevoile de
.c
.c
or
at
at
re
re
12
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
ai activităĠii economice. Mai apoi, în condiĠiile trecerii de la o economie
at
at
finanĠată preponderent de pe piaĠa bancară la o economie finanĠată
re
re
preponderent de pe piaĠa de capital, nevoile analizei financiare s-au acutizat úi
FC
FC
s-au adaptat în mod corespunzător acestei categorii de utilizatori.
D
tP
tP
ar Analiza diagnostic poate fi delimitata in functie de derularea in timp si
ar
conexiunile cu alte analize diagnostic, în diagnosticare directa si ³in cascada´.
m
m
Analiza diagnostic este efectuata independent, fara o relatie
.S
.S
w
w
nemijlocita cu precedentele sau urmatoarele diagnosticari si se deruleaza intr-
w
w
o singura etapa.
w
w
Analiza diagnostic ³in cascada´ este alcatuita, de fapt, din mai multe
://
://
tp
tp
diagnostice partiale ce deriva unul din altul in functie de conexiunile cauzale
ht
ht
identificate.
Acest tip de diagnostic tinde sa fie utilizat din ce in ce mai frecvent in
firmele contemporane, datorita cresterii complexitatii activitatii lor si a
intensificarii dependentei eficientei de luarea in considerare a relatiilor cauza-
efect.
om
.c
1.4. Sistemul informaĠional± bază de date pentru desfăúurarea
or
diagnosticului economico-financiarat
re
FC
D
om
.c
or
or
at
at
re
re
13
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
I., 2002:120), în continuare vom vorbi despre componenta de bază a
at
at
sistemului informaĠional úi anume sistemul informaĠional economic.
re
re
Sistemul informaĠional economic reprezintă după părerea noastră, un
FC
FC
ansamblu organizat úi integrat al principiilor, metodelor, mijloacelor úi
D
procedeelor utilizate într-o entitate pentru culegerea, înregistrarea, prelucrarea,
tP
tP
stocarea úi/sau transmiterea, analiza úi valorificarea informaĠiilor economice
ar
ar
necesare sistemului de guvernanĠă corporativă pentru a-úi fundamenta deciziile
m
m
în realizarea obiectivelor entităĠii.
.S
.S
w
w
InformaĠiile care circulă la nivelul unei entităĠi sunt diverse úi din
w
w
aceste motive se impune o clasificare a lor astfel:
w
w
://
://
tp
tp
1.După natura lor, informaĠiile pot fi:
ht
ht
a) InformaĠii útiinĠifice, tehnologice, tehnice;
b) InformaĠii economico-financiare;
c) InformaĠii socio-politice;
d) InformaĠii comerciale;
e) InformaĠii de marketing;
om
f) InformaĠii juridice;
.c
2.După modul de provenienĠă, informaĠiile pot fi:
or
a) InformaĠii orale;
at
re
b) InformaĠii scrise;
FC
c) InformaĠii audio-vizuale.
D
tP
a) InformaĠii interne;
m
b) InformaĠii externe.
.S
w
w
a) InformaĠiile de planificare;
://
tp
b) InformaĠiile efective;
ht
c) InformaĠiile de control ;
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
14
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
6. După scopul pentru care sunt folosite deosebim:
at
at
a) InformaĠiile de conducere;
re
re
b) InformaĠiile de raportare;
FC
FC
c) InformaĠiile de reglare;
D
tP
tP
7. În funcĠie de reflectarea în timp a fenomenelor úi proceselor economice
ar
ar
deosebim:
m
m
a) InformaĠiile active;
.S
.S
w
w
b) InformaĠiile pasive;
w
w
c) InformaĠiile previzionale;
w
w
://
://
tp
tp
8. După sfera de cuprindere informaĠiile economice pot fi:
ht
ht
a) InformaĠiile sintetice;
b) InformaĠiile analitice;
om
1.4.2. Sistemul informaĠional contabil ± sursa principală
pentru diagnosticul economico- financiar
.c
or
at
Potrivit opiniei specialiútilor (Matiú D., 2003:20) Äcele mai
re
reprezentative surse de date úi informaĠii economice sunt:
FC
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
15
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
Potrivit reglementărilor legale în vigoare3 contabilitatea, ca activitate
or
or
at
at
specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaúterea, gestiunea úi controlul
re
re
activelor, datoriilor úi capitalurilor proprii, precum úi a rezultatelor obĠinute
FC
FC
(...) trebuie să asigure înregistrarea cronologică úi sistematică, prelucrarea,
D
publicarea úi păstrarea informaĠiilor cu privire la poziĠia financiară,
tP
tP
performanĠa financiară úi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinĠele interne
ar
ar
(...), cât úi în relaĠiile cu investitorii prezenĠi úi potenĠiali, creditorii financiari
m
m
úi comerciali, clienĠii, instituĠiile guvernamentale úi alĠi utilizatori´.
.S
.S
w
w
w
w
În opinia noastră, sistemul informaĠional contabil reprezintă cea mai
w
w
reprezentativă sursă informaĠională pentru entitate úi în special pentru nevoile
://
://
tp
tp
analizei economico-financiare, cel puĠin datorită următoarelor caracteristici:
ht
ht
a) Se exprimă în unităĠi monetare, ceea ce permite o raportare omogenă,
comparabilă, a tuturor fenomenelor úi proceselor economice desfăúurate
într-o entitate.
b) Realizează legătura între toate celelalte sisteme informaĠionale
importante ale entităĠii, cum sunt cele aferente marketingului,
om
personalului, producĠiei, de cercetare ± dezvoltare etc. putând concura în
final la realizarea obiectivelor generale ale entităĠii.
.c
c) Permite utilizatori interni úi externi de informaĠii contabile furnizarea
or
at
unei imagini de ansamblu asupra întregii activităĠi.
re
FC
D
om
3
Legea contabilităĠii nr. 82/1991, republicată în 2008 în M.O., Partea I, nr. 454 din
.c
.c
or
at
at
re
re
16
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
Între cele trei componente există relaĠii de intercondiĠionare úi influenĠă ceea
re
re
ce face ca ele să acĠioneze împreună în cadrul unui sistem pe care îl putem
FC
FC
numi sistemul general de diagnostic economic financiar al unei entităĠi.
D
tP
tP
A. Diagnosticul mediului concurenĠial
ar
ar
m
m
Diagnosticul mediului concurenĠial are drept rol stabilirea poziĠiei
.S
.S
w
w
concurenĠiale a entităĠii pe piaĠă pregătind astfel răspunsurile strategice ale
w
w
firmei în faĠa constrângerilor mediului său extern. Un astfel de diagnostic al
w
w
mediului în care activează entitatea va Ġine seama de ÄoportunităĠile´ úi
://
://
tp
tp
Äriscurile´ implicate de piaĠă, prefigurând astfel eforturile necesare adaptării
ht
ht
sale la modificările structurale de mediu, precum úi eforturile de poziĠionare
adecvată în raport cu concurenĠa.
Întreprinderea este un sistem deschis spre mediul general cu care intretine
doua categorii de relatii: de piata (cu clientii, furnizorii, firmele concurente,
consumatorii finali ) si in afara pietei (cu puterea publica, organizatii
om
financiare, grupuri sociale ).
Pentru a intelege presiunile pe care le suporta intreprinderea, este
.c
indicata disocierea diferitelor tipuri de medii in care aceasta evolueaza:
or
at
natural, economic, comercial, tehnologic, socio-cultural, politic, administrativ,
re
ecologic,etc.
FC
firmelor concurente.
ar
om
.c
or
or
at
at
re
re
17
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
Diagnosticul mediului
FC
FC
concurenĠial
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
Diagnosticul Diagnosticul
Diagnosticul
w
w
rivalitatăĠii ameninĠării noilor
w
w
concurenĠi ameninĠării produselor de
w
w
concurenĠiale substituĠie
intraĠi îîn indistrie
://
://
tp
tp
Diagnosticul puterii
ht
ht
Diagnosticul puterii de negociere a
de negociere a furnizorilor
clienĠilor
om
Fig.nr 3
Diagnosticul mediului concurenĠial
.c
or
at
re
B. Diagnosticul economic (de gestiune)
FC
- resursele umane.;
- resurse tehnice;
- resurse materiale
b) Diagnosticul costurilor de producĠie vizează cu precădere combinarea úi
substituĠia tehnică úi economică a factorilor de producĠie.
om
om
.c
or
at
at
re
re
18
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
sau valorice, calitatea, structura producĠiei, numărul de puncte de
at
at
producĠie/desfacere etc.
re
re
FC
FC
Fluxuri de
D
tP
tP
ar numerar
ar
m
m
.S
.S
w
w
Aprovizionare
w
w
ProducĠie Desfacere
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
Diagnosticul Diagnosticul Diagnosticul
om
asigurării úi costurilor activităĠii de
eficienĠei utilizării producĠie úi
.c
resurselor comercializare
or
at
re
FC
D
tP
ar
Diagnosticul
m
economic
.S
w
w
Fig. nr 4
w
Diagnosticul economic
://
tp
ht
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
19
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
C. Diagnosticul financiar
at
at
re
re
Diagnosticul financiar sau al stării financiare, spre deosebire de cel
FC
FC
economic vine să cerceteze întreaga activitate a entităĠii din punct de vedere
financiar. Cu alte cuvinte toate rezultatele economice (cercetate în cadrul
D
tP
tP
analizei economice) sunt abordate de această dată în expresie monetară.
ar
ar
Sfera utilizatorilor analizei financiare este mult mai largă ea cuprinzând
m
m
practic toĠi utilizatorii analizei microeconomice, atât interni cât mai ales
.S
.S
externi. Într-o exprimare sintetică, diagnosticul financiar reprezintă, reperarea
w
w
w
w
simptomelor, disfuncĠionalităĠilor, stabilirea stării financiare a entităĠii,
w
w
prescrierea Äterapiei´ pentru redresarea unei situaĠii existente la un moment
://
://
dat.
tp
tp
Diagnosticul financiar reprezintă un ansamblu de concepte, metode,
ht
ht
instrumente, ce permit tratarea situaĠiilor financiare úi a altor informaĠii interne
sau externe avute la dispoziĠie, în scopul formulării unei aprecieri privind
starea postfaptică úi viitoare a poziĠiei financiare, a performanĠelor entităĠii, a
fluxurilor de trezorerie úi a riscurilor la care este expusă entitatea precum úi a
stabilirii direcĠiilor viitoare strategice de acĠiune. În acest sens, diagnosticul
om
financiar privit ca sistem se structurează în următoarele componente:
.c
• Diagnosticul poziĠiei financiare pe baza BilanĠului Contabil;
or
• Diagnosticul performanĠelor pe baza Contului de Profit úi Pierdere;
at
re
• Diagnosticul fluxurilor de trezorerie;
FC
• Diagnosticul riscurilor;
D
aplicate).
ar
m
Diagnosticul financiar
.S
w
w
w
://
tp
ht
Fig. nr 5
om
om
Diagnosticul financiar
.c
.c
or
or
at
at
re
re
20
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
Având în vedere cele prezentate mai sus componentele
re
re
diagnosticului economico-financiar se intergrează răsp unsurilor la
FC
FC
problemele abordate anterior sub forma sistemului diagnosticului economicp-
D
financiar prezentat mai jos:
tP
tP
ar
ar
m
m
Sistemul diagnosticului
.S
.S
economico-financiar
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
Diagnosticul Diagnosticul Diagnosticul
mediului economic financiar
concurenĠial
om
Rol Rol Rol
.c
or
Evaluarea poziĠiei de piaĠă în Evaluarea potenĠialului economic Evaluarea potenĠialului financiar
sectorul său de activitate úi în
at
(asigurarea cu resurse, eficienĠa (structura financiară, capacitatea de
re
mediul bancar úi bursier utilizării resurselor) rambursare, capacitatea de îndatorare,
FC
profitabilitatea etc.)
D
tP
ar
cele necesare
w
w
Fig. nr.6
://
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
21
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
1.6. Utilizatorii diagnosticului economico-financiar
re
re
FC
FC
Diagnosticul economico-financiar trebuie să satisfacă necesităĠile
D
informaĠionale ale următorului complex de utilizatori:
tP
tP
1. GuvernanĠa corporativă de la nivelul entităĠii;
ar
ar
m
m
2. Investitorii prezenĠi úi potenĠiali ± principalii utilizatori de informaĠii contabile;
.S
.S
3.Personalul angajat;
w
w
4.Creditorii financiari;
w
w
5.Furnizorii úi alĠi creditori comerciali;
w
w
://
://
6.ClienĠii;
tp
tp
7.Guvernul úi instituĠiile sale;
ht
ht
8.InstanĠele judecătoreúti
9.Publicul.
O sinteză a direcĠiilor de valorificare a informaĠiilor contabile
conĠinute în situaĠiile financiare de către fiecare categorie de utilizator s-ar
prezenta astfel:
om
Tabel nr. Utilizatorii diagnosticului economico-financiar úi nevoile lor
.c
or
decizionale
at
re
Categorie de Deciziile economice elaborate de fiecare utilizator pe baza
FC
angajare;
tp
om
- Reclamă úi publicitate;
.c
.c
or
or
at
at
re
re
22
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
- Creúterea fondului comercial.
at
at
• Identificarea modalităĠilor de îmbunătăĠire a activităĠii,
re
re
corectarea abaterilor de la parametri obiectivi;
FC
FC
• Stabilirea strategiilor pe termen scurt úi lung;
D
• Cunoaúterea úi evitarea riscului de faliment.
tP
tP
ar
ar
Investitorii • ReĠinere, prudenĠă sau refuz în investirea capitalului;
m
m
potenĠiali • Decizia de investire a capitalului în condiĠiile unui mediu
.S
.S
prielnic afacerilor.
w
w
w
w
w
w
În alegerea unei variante de investiĠie, factorul care determină
://
://
decizia investitorilor depinde de orizontul de interes urmărit în
tp
tp
compania respectivă. Astfel:
ht
ht
X Dacă se urmăreúte perspectiva de dezvoltare a companiei,
respectiv orizontul îndepărtat, potenĠialii investitori (sau acĠionarii
majoritari, în cazul investitorilor existenĠi) vor fi interesaĠi de
nivelul rezultatului exerciĠiului care va genera o creútere a valorii
acĠiunilor în viitor.
X Dacă se urmăreúte câútigul imediat rezultat într-un orizont de
om
timp sub 12 luni, adică un câútig de natura dividendelor distribuite
.c
úi a câútigurilor din diferenĠele de curs,investitorii potenĠiali (sau
or
acĠionarii minoritari, în cazul investitorilor existenĠi) vor fi
at
preocupaĠi de nivelul acestui tip de câútig.
re
Investitorii • MenĠinerea, majorarea sau reducerea capitalului investit;
FC
pot fi distribuite.
ar
m
rentabilitatea entităĠi;
w
om
• remunerarea, participarea la profit úi cheltuielile de protecĠie
.c
.c
socială;
or
or
at
at
re
re
23
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
• condiĠiile de igienă úi de securitate;
at
at
- alte condiĠii de muncă;
re
re
- formarea profesională;
FC
FC
- relaĠiile profesionale;
D
- condiĠiile de viaĠă ale salariaĠilor úi familiilor lor în măsura în care
tP
tP
ar acestea depind de întreprindere. (N.Feleagă, I. Ionaúcu, 1998: 52 ±
ar
53).
m
m
Creditorii • Acordarea, restricĠionarea sau sistarea creditării în funcĠie de
.S
.S
financiari bonitatea clientului;
w
w
(Bănci úi alte • Aplicarea sancĠiunilor în cazul nerambursării la scadenĠă a
w
w
instituĠii de
w
w
datoriilor (rate de credit plus dobândă);
://
://
credit) • Solicitarea declanúării procedurii de insolvenĠă, în cazul depăúirii
tp
tp
a unei anumite perioade prevăzute de lege, a termenului de plată
ht
ht
a datoriilor (în prezent 30 zile).
Furnizorii úi • Bonitatea firmei client (cumpărător) adică solvabilitatea
alĠi creditori acesteia úi gradul de lichiditate a acestei, în funcĠie de care îúi
comerciali pot proiecta politica faĠă de client;
• Solicitarea plăĠilor în avans, acreditive etc.;
om
• Continuitatea activităĠii clientului;
• MenĠinerea majorarea sau sistarea livrărilor;
.c
• Rezilierea contractelor deja încheiate.
or
Creditorii comerciali sunt în general interesaĠi de o entitate pe o
at
re
perioadă mai scurtă decât creditorii financiari, numai dacă nu sunt
FC
om
adăugată, impozitul pe dividende, impozitul pe salarii etc. Pe baza
.c
.c
or
at
at
re
re
24
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
conturile naĠionale úi poate elabora previziuni macroeconomice.
at
at
• Controlul fiscalităĠii; în Ġările în care contabilitatea este conectată
re
re
la fiscalitate, informaĠiile din contabilitate sunt folosite în
FC
FC
activitatea de control a organelor fiscale.
D
• Stabilirea sancĠiunilor pentru neplata datoriilor fiscale;
tP
tP
ar • Alocarea sau sistarea resurselor financiare în politica
ar
investiĠiilor de stat;
m
m
• Fundamentarea unor indicatori economico-financiari la nivel
.S
.S
macroeconomic.
w
w
InstanĠele • Efectuarea de expertize contabile judiciare, pe baza situaĠiilor
w
w
w
w
judecătoreúti financiare în cazul unor litigii între participanĠii la activitatea
://
://
úi nevoia de economico-socială. Prin intermediul contabilităĠii se urmăreúte
tp
tp
probă în stabilirea adevărului úi o soluĠionare corectă a cauzei, pornind de la
ht
ht
justiĠie cercetarea documentelor justificative úi a registrelor contabile.
Datorită faptului că informaĠiile din contabilitate au la bază
documente justificative, contabilitatea reprezintă un mijloc de probă
în viaĠa afacerilor.
Sursa: Prelucrările autorului
om
Sintetic nevoile de informaĠii de analiză economico-financiară sunt
.c
satisfăcute prin calcularea úi interpretarea următoarelor categorii de indicatori,
or
puse în evidenĠă de analiza financiară:
at
re
FC
interesaĠi
m
plată
://
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
25
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
CAPITOLUL 2
at
at
Metodologia diagnosticului economico-financiar
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
2.1. Metodologia diagnosticului economico-financiar versus
m
m
metodologia etur no economico-financiare
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
Metodologia reprezintă o metodă de cunoaútere cu maximum de
tp
tp
generalitate care constă în totalitatea metodelor de cercetare folosite de o
ht
ht
útiinĠă.
Metodologia analizei economico-financiare cuprinde două grupe de
metode:
- metode ale analizei calitative;
- metode ale analizei cantitative.
om
Metodologia analizei calitative are ca scop determinarea structurii
unui fenomen, a cauzelor de intercondiĠionare úi a relaĠiilor de cauzalitate
.c
or
dintre factori úi fenomene.
at
Metodologia analizei cantitative are rolul de a comensura acĠiunea
re
diverúilor factori, de a pune în evidenĠă rezervele interne din economia
FC
concurenĠial.
w
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
26
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
Metodologia
FC
FC
Metodologia
ANALIZEI DIAGNOSTICULUI
D
tP
tP
ececonomico- financiare economico-financiar
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
Fig nr:
tp
tp
Metodologia analizei ec-fin versus metodologia diagnosticului ec-fin
ht
ht
Într-o exprimare sintetică metodologia analizei economico-financiare
se prezintă astfel:
om
.c
or
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
27
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Comparatia
at
at
C
re
re
A Stabilirea sistemului factorial cauzal al explicarii
FC
FC
L fenomenului
I
D
T Modelarea fenomenelor economice
tP
tP
A
ar T Interpretarea rezultatelor
ar
I
m
m
V Generalizarea sau evaluarea rezultatelor
.S
.S
A
w
w
w
w
METODE Indicatori economico-financiari
w
w
SI TEHNICI
DE ANALIZĂ
://
://
Indicii pentru exprimarea in dinamica
ECONOMICO-
tp
tp
FINANCIARĂ
C
ht
ht
CoeficienĠi de structura
A
N
Ratele(ratio,rating)
T
I
T Tehnicile scorurilor(scoring)
A
Metoda substituirilor in lant(metoda iterarii)
T
om
I
V Metoda calculului matricial
.c
A
Metodele cercetarii
or
operationale(programare,simulare )
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
28
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
2.2. Metode specifice diagnosticului economico-financiar
at
at
re
re
FC
FC
Metodologia diagnosticului economico-financiar preia o parte din
metodele úi procedeele specifice analizei economico financiare însă ea deĠine
D
tP
tP
în mod suplimentar metode úi procedee de lucru proprii. Printre aceste
ar
ar
metode specifice analizei- diagnostic amintim:
m
m
1. Metoda SWOT (strenght, weakness, opportunities, and threats);
.S
.S
2. Metoda grilelor de evaluare;
w
w
3. Metoda bazată pe benchmarking;
w
w
w
w
4. Metoda profilelor;
://
://
5. Metode combinate.
tp
tp
ht
ht
2.2.1. Metoda S.W.O.T.
om
organizaĠii la nivel mondial, motiv pentru care îi vom acorda o atenĠie
.c
specială.
or
Denumirea S.W.O.T. reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeúti
at
re
ÄStrengthts´ (Forte, Puncte forte), ÄWeaknesses´ (Slăbiciuni, Puncte slabe),
FC
om
.c
or
at
at
re
re
29
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Ce avantaje deĠine firma analizată?
at
at
Ce merge bine în firma analizată?
re
re
La ce resurse importante are acces firma analizat?
FC
FC
Ce puncte forte văd ceilalĠi la firma analizată?
D
tP
tP
ar XPunctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii
ar
determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente.
m
m
Punctele slabe reprezintă activităĠi pe care firma nu le realizează la nivelul
.S
.S
w
w
propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le
w
w
posedă.
w
w
Cele mai periculoase slăbiciuni sunt cele care se referă la combinaĠia de
://
://
tp
tp
elemente cheie de succes specifice sectorului de activitate în care acĠionează
ht
ht
întreprinderea. Ele sunt prezentate sub denumirea de vulnerabilităĠi cheie.
Identificarea celor mai importante puncte slabe ale firmei analizate úi în
special a vulnerabilităĠilor cheie cu care se confruntă, a cauzelor care le-au
generat úi a acĠiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru atenuarea sau eliminarea
lor reprezintă una dintre cernitele de bază ale evaluării potenĠialului firmei.
Neglijarea acestora poate afecta grav evoluĠia în viitor a firmei úi situaĠia sa
om
economico-financiară.
.c
Pentru identificarea punctelor slabe ale unei firme se pot utiliza úi întrebările:
or
• Ce merge foarte prost în firma analizată?
• at
Ce elemente poate să le îmbunătăĠească firma analizată?
re
FC
pozitivi pentru firma, altfel spus úanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si
m
om
caracterizate prin numite nevoi primare, similare sau diferite în raport cu cele
.c
.c
curente.
or
or
at
at
re
re
30
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
OportunităĠi există pentru fiecare firmă úi trebuie identificate pentru a se
at
at
stabili la timp strategia necesara fructificării lor sau pot fi create, îndeosebi pe
re
re
baza unor rezultate spectaculoase ale activităĠilor de cercetare-dezvoltare,
FC
FC
adică a unor inovări de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau
D
domenii adiĠionale pentru producĠia si comercializarea de bunuri si servicii.
tP
tP
Pentru identificarea oportunităĠilor se pot pune următoarele întrebări:
ar
ar
Care sunt tendinĠele interesante pe care le identificaĠi?
m
m
Unde există oportunităĠi ce pot avantaja firma analizată?
.S
.S
w
w
w
w
X AmeninĠările mediului sunt factori de mediu externi negativi pentru
w
w
firmă, cu alte cuvinte situaĠii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în
://
://
tp
tp
măsura semnificativă, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele
ht
ht
stabilite, determinând reducerea performantelor ei economico-financiare.
O ameninĠare include o situaĠie nefavorabilă, tendinĠă sau schimbare
iminenta în mediul unei organizaĠii care prejudiciază sau poate prejudicia ori
ameninĠa abilitatea organizaĠiei de a concura. Poate fi o bariera, o constrângere
care poate provoca probleme, pagube, prejudicii, organizaĠiei.
Ca úi in cazul oportunităĠilor, ameninĠări de diverse naturi úi cauze
om
pândesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permiĠând
.c
firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel încât sa le evite sau sa le
or
minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când o ameninĠare iminentă este
at
sesizată la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformata in oportunitate.
re
FC
schimbe ?
w
• Vreunul dintre punctele slabe ar putea să-i afecteze în mod serios afacerea ?
tp
ht
Deúi originile analizei SWOT sunt destul de neclare, Ken Andrews este privit,
general, ca fiind pionierul analizei SWOT.
În 1971 el a fost unul dintre primii teoreticieni de strategii care a articulat
formal conceptul de concordanĠă strategică între resursele úi potenĠialul unei firme úi
mediul extern. El a argumentat că aceasta metodologie este o abordare sănătoasă
om
om
pentru a determina o strategie-niúă, modul cel mai bun pentru o firma de a-úi folosi
punctele sale forte pentru a exploata oportunităĠile, dar úi cea mai eficientă pentru a-úi
.c
.c
or
or
at
at
re
re
31
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
apăra de diverse ameninĠări externe propriile puncte slabe, dar úi forte.
at
at
re
re
Etapele de aplicare a analizei SWOT constau în următoarele:
FC
FC
¾ Evaluarea potenĠialului entităĠii (analiza punctelor forte, punctelor
D
slabe)
tP
tP
¾ Evaluarea mediului concurenĠial (oportunităĠilor úi a riscurilor)
ar
ar
¾ Formularea alternativelor strategice (situaĠii de acĠiune)
m
m
.S
.S
w
w
A.Evaluarea potenĠialului entităĠii (analiza punctelor forte, punctelor
w
w
slabe)
w
w
://
://
tp
tp
Aplicarea analizei SWOT este facilitată daca se foloseúte o listă de
ht
ht
probleme care trebuie urmărite în cadrul analizei úi ale căror răspunsuri sunt
relevante pentru evaluarea situaĠiei de fapt a mediului si a firmei. Este
recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce priveúte punctele forte,
punctele slabe, oportunităĠile úi ameninĠările să aibă o anvergură necesară
pentru a fi cu adevărat probleme strategice, să aibă legătură cu planurile
om
strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozităĠii
acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.
.c
O parte din principalele probleme de urmărit in cadrul analizei SWOT
or
sunt prezentate in continuare, ele pot fi folosite drept referinĠă pentru
at
re
efectuarea unei analize, dar pot si este preferabil sa fie completate cu alte
FC
planurile:
w
Ž managerial;
://
Ž organizatoric;
tp
ht
Ž cercetare-dezvoltare;
Ž calităĠii produselor si/sau serviciilor;
Ž pregătirii personalului,
Ž costurilor;
Ž comercial, etc.
- posedarea unor brevete de invenĠii de produse si /sau tehnologii care
om
om
.c
or
or
at
at
re
re
32
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
- posedarea unor abilităĠi deosebite in materie de inovare a produselor
at
at
si/sau tehnologiilor;
re
re
- deĠinerea poziĠiei de lider sau de vârf de piaĠă;
FC
FC
- posedarea unor abilităĠi comerciale deosebite;
D
- existenta unei imagini favorabile despre firma;
tP
tP
ar - posibilitatea de a practica economia de scara;
ar
- existenta unui sistem bine organizat si eficace de planificare
m
m
strategica;
.S
.S
w
w
- viteza de reacĠie decizionala la modificările produse în mediul intern
w
w
sau extern,
w
w
- calitatea culturii de întreprindere.
://
://
tp
tp
ht
ht
XCu privire la ÄPunctele slabe´ se vor urmări:
- inexistenta unei directii strategice clare;
- lipsa unor abilitati sau competente deosebite;
- existenta unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;
- lipsa competentei manageriale;
om
- deteriorarea continua a pozitiei competitive;
- erodarea imaginii firmei in perceptia detinatorilor de interese;
.c
- vulnerabilitatea la presiunile concurentei;
or
- reducerea ponderii pe piata;
at
re
- existenta unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri
FC
ridicate);
D
celor de perspectiva.
.S
w
w
om
.c
or
or
at
at
re
re
33
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
- manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente;
at
at
- posibilităĠi de încheiere a unor alianĠe, acorduri etc. avantajoase;
re
re
- posibilităĠi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring,
FC
FC
franchising.
D
tP
tP
XCu privire la ÄAmenintări´ potenĠiale:
ar
ar
- adoptarea unor reglementari legislative sau normative restrictive cu
m
m
impact nefavorabil;
.S
.S
w
w
- intrarea intr-o perioada de recesiune economica la nivel national sau
w
w
international;
w
w
- schimbări demografice nefavorabile;
://
://
tp
tp
- schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinĠelor clienĠilor;
ht
ht
- creútere mai lenta, stagnare sau chiar recesiune a pieĠei;
- intrarea unor noi competitori pe piaĠă;
- cererea crescânda pentru produse de substituĠie;
- presiunea crescânda a concurentei;
- puterea crescânda de negociere a furnizorilor si/sau a clienĠilor;
om
- vulnerabilitate la fluctuaĠiile mediului de afaceri4.
.c
Analiza SWOT se poate desfăúura la scara ansamblului firmei sau,
or
at
pentru adâncirea investigatiei si conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea
re
a domeniilor functionale din cadrul firmei: marketing, vânzari si distributie,
FC
potenĠialului firmei cu cele ale analizei mediului, cunoscută sub denumirea de matrice
w
w
SWOT.
w
om
.c
.c
4
Corneliu Russu.´Management strategic´ Editura All Beck, Bucureúti, 1999, p. 79-80
or
or
at
at
re
re
34
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
între performanĠele anticipate úi obiectivele organizaĠionale apar nepotriviri,
at
at
conducerea organizaĠiei va înĠelege mai bine gradul în care trebuie introdusă
re
re
schimbarea strategică.
FC
FC
D
D
Matricea SWOT
tP
tP
ar
ar
Matricea SWOT Factori interni
m
m
.S
.S
Puncte forte Puncte slabe
w
w
F1 S1
w
w
F2 S2
w
w
F3 S3
://
://
« «
tp
tp
ht
ht
Factori OportunităĠi CombinaĠia puncte forte ale CombinaĠia puncte slabe ale
externi ale mediului potenĠialului firmei analizate potenĠialului firmei analizate úi
O1 în oportunităĠi ale mediului oportunităĠi ale mediului în care
O2 în care operează firma. operează firma.
O3 Strategie activă, concretizată în
« Strategie activă pe toate măsuri de perfecĠionare a
planurile. laturilor negative úi eliminarea
om
slăbiciunilor.
.c
SITUAğIE EXCELENTĂ SITUAğIE RESTRICTIVĂ
or
AmeninĠări CombinaĠia puncte forte ale CombinaĠia puncte slabe ale
ale potenĠialului firmei analizate
at potenĠialului firmei analizate ñ
re
mediului cu ameninĠări ale mediului în ameninĠări ale mediului în care
FC
interne.
w
w
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
35
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Avantajele úi limitele analizei SWOT
at
at
re
re
Printre principalele avantaje ale analizei SWOT amintim:
FC
FC
Analiza tradiĠionala SWOT este cea mai cunoscută úi cea mai utilizată
D
dintre analizele de situaĠie. În decursul timpului a obĠinut un statut
tP
tP
ar aproape universal úi a contribuit la obĠinerea avantajului competiĠional
ar
nu numai în ceea ce priveúte organizaĠia, dar úi la nivel personal úi al
m
m
performanĠei echipei.
.S
.S
w
w
Un mare avantaj al analizei SWOT este aplicabilitatea pe scară largă.
w
w
Poate fi folosită pentru analizarea unei varietăĠi de unităĠiĠi, inclusiv, dar
w
w
nu limitată la directorii individuali sau la cei care iau deciziile ± echipe,
://
://
tp
tp
proiecte, produse/servicii, departamente funcĠionale ale organizaĠiei
ht
ht
(adică marketing, contabilitate, producĠie úi vânzări), unităĠi de afaceri,
corporaĠii, conglomerate úi pieĠe de produs. FuncĠionează la fel de bine
pentru organizaĠii profit sau non-profit.
Datorită simplităĠii sale (aparente) analiza SWOT este o metoda
excelentă pentru ordonarea rapidă a gândirii organizaĠionale referitor la
om
factorii-cheie care stau la baza adecvării organizaĠiei la mediul său
extern.
.c
Analiza SWOT nu necesită multe resurse financiare sau de calcul úi
or
at
poate fi realizată úi rapid úi eficient până la un anumit punct, fără a fi
re
nevoie de multe informaĠii.
FC
D
tP
om
general sunt oferite însă numai recomandări foarte generale úi
evidente de genul: îndepărtaĠi compania din calea ameninĠărilor;
.c
.c
or
or
at
at
re
re
36
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
adecvaĠi punctele tari ale companiei cu oportunităĠile sau apăraĠi-o
at
at
împotriva punctelor slabe prin retragere sau susĠinere.
re
re
FC
FC
Totuúi, analiza SWOT poate fi extrem de subiectivă úi nu trebuie să
D
fie utilizată ca singurul instrument de analiză úi planificare.
tP
tP
ar Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT, poate fi definită ca o
ar
cercetare complexa a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si
m
m
manageriale ce caracterizează activitatea unei firme, prin care se identifica
.S
.S
w
w
punctele forte, punctele slabe, oportunităĠile, ameninĠările si cauzele care le
w
w
generează si/sau le va genera, se formulează recomandări de eliminare sau
w
w
diminuare a aspectelor negative si /sau de valorificare a celor pozitive.
://
://
tp
tp
ht
ht
2.2.2.Metoda grilelor de evaluare
om
poziĠionarea entităĠii într-un mediu dat.
Are avantajul că asigură o abordare cantitativă, măsurabilă a aspectelor
.c
or
analizate. Se utilizează adesea în combinaĠie cu metoda SWOT venind astfel
at
să asigure atât o abordare calitativă cât úi una cantitativă a aspectelor
re
analizate.
FC
etape:
ar
diagnosticării;
w
om
TendinĠă Deteriorare Deteriorare MenĠinere ÎmbunătăĠire ÎmbunătăĠire5.
bruscă lentă Lentă bruscă 6.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
37
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
5.Se încadrează indicatorii într-o stare.
at
at
- Pentru indicatorii la care se apreciază doar nivelul sau tendinĠa, încadrarea
re
re
se va face în funcĠie de grila de evaluare din etapa anterioară;
FC
FC
- Pentru indicatorii la care se apreciază simultan atât nivelul cât úi tendinĠa,
D
încadrarea se va face pe baza matricei de mai jos:
tP
tP
ar
ar
TendinĠă/Stare Critică Slabă Medie Bună Forte
m
m
ÎmbunătăĠire bruscă 3 3.5 4 4.5 5
.S
.S
ÎmbunătăĠire lentă 2.5 3 3.5 4 4.5
w
w
MenĠinere 2 2.5 3 3.5 4
w
w
Deteriorare lentă 1.5 2 2.5 3 3.5
w
w
Deteriorare bruscă 1 1.5 2 2.5 3
://
://
tp
tp
6.Acordarea de punctaje de importanĠă (pi) fiecărui indicator Äi´cu
ht
ht
n
respectarea relaĠiei ∑ pi = 1 (100 %) ;
i =1
7. Calculul notei medii obĠinute prin agregarea indicatorilor aferenĠi
fiecărui aspect supus diagnosticării, după relaĠia:
*
om
n
N = ∑ pixNi , unde
.c
i =1
or
- pi reprezintă ponderile de importanĠă acordate fiecărui indicator;
at
- Ni reprezintă nota acordată fiecărui indicator.
re
FC
D
tP
ar
om
metode sau modele MEFE &MEFI adică matricea de evaluare a factorilor
interni în corelaĠie cu matricea de evaluare a factorilor externi.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
38
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
Tabel nr. Grila diagnosticului mediului extern (concurenĠial)
re
re
FC
FC
Starea indicatorului Nota medie Clasificare SWOT
Forte 5
D
tP
tP
Foarte bun 4.5 OPORTUNITATE MAXIMĂ
Bun
ar 4
ar
Satisfăcător 3.5 OPORTUNITATE
m
m
Mediu-acceptabil 3 INCERTITUDINE
.S
.S
Nesatisfăcător 2.5
w
w
Slab 2 AMENINğARE
w
w
Foarte slab 1.5
w
w
Critic 1 AMENINğARE MAXIMĂ
://
://
tp
tp
ht
ht
Tabel nr. Grila diagnosticului mediului intern (economico/financiar)
om
Mediu-acceptabil 3 PUNCT INCERT
.c
Nesatisfăcător 2.5
or
Slab 2 PUNCT SLAB
at
Foarte slab 1.5
PUNCT CRITIC
re
Critic 1
FC
om
.c
or
or
at
at
re
re
39
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
1. Planificarea analizei-diagnostic care cuprinde: stabilirea obiectivelor
re
re
concrete urmarite, desemnarea componentilor echipei de investigare, inclusiv
FC
FC
a responsabilului acesteia; Fixarea tipului de diagnostic ce va fi realizat, a
D
perioadei de desfasurare si finalizare a utilizarii metodei; Elaborarea planului
tP
tP
de munca ce cuprinde sarcini si termene precise pentru fiecare membru al
ar
ar
echipei de diagnosticare;
m
m
.S
.S
w
w
2. Culegerea úi selectarea informaĠiilor necesare analizei care presupune
w
w
stabilirea bazei informaĠionale utilizate în diagnosticul economico-fiscop
w
w
nanciar. În acest se pot utiliza ca bază informaĠională atât informaĠii interne
://
://
tp
tp
cât úi informaĠii externe entităĠii astfel:
ht
ht
- Principalele surse informaĠionale ale analizei sunt reprezentate de sursele
interne reflectate prin: contabilitate, control úi audit intern, informaĠii
statistice, informaĠii culese de la departamentele organizatorice aferente
realizării circuitului economic general de activitate (aprovizionare-producĠie-
desfacere) etc.
om
- Vin să întregească valoarea informativă a surselor informaĠionale interne,
sursele externe ale entităĠii cum ar fi cele referitoare la: opinia auditorului
.c
financiar care transmite încrederea sa în informaĠiile cuprinse în situaĠiile
or
at
financiare întocmite de entitatea în cauză, Centrala Riscurilor de PlăĠi care
re
Äcentralizează´ lista clienĠilor bancari rău platnici, constatările directe de pe
FC
scopului urmărit.
w
://
tp
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
40
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
- Verificarea formei de prezentare a purtătorilor de informaĠie (documente
at
at
contabile, dări de seamă statistice, plan de aprovizionare/producĠie/desfacere)
re
re
vizează ca acestea să fie întocmite conform reglementărilor legale în vigoare,
FC
FC
la termenele stabilite, să conĠină toate semnăturile úi útampilele necesare.
D
- Verificările de fond se referă la controlul realităĠii úi veridicităĠii
tP
tP
operaĠiunilor consemnate de documentele contabile sau cuprinse în alte surse
ar
ar
informaĠionale, la evaluarea corectă a unor indicatori financiari, la asigurarea
m
m
comparabilităĠii informaĠiilor cuprinse în situaĠiile financiare pe mai multe
.S
.S
w
w
exerciĠii financiare.
w
w
În cazul cel mai des întâlnit în elaborarea unui diagnostic economic
w
w
financiar úi anume atunci când la baza analizei efectuate stau situaĠiile
://
://
tp
tp
financiare, o asigurare rezonabilă asupra modului în care situaĠiile financiare
ht
ht
reflectă în mod fidel realitatea economică desfăúurată în interiorul entităĠii este
dată de opinia exprimată de auditorul financiar.
om
5.Întocmirea raportului de diagnostic presupune sintetizarea rezultatelor
.c
analizei-diagnostic corespunzătoare obiectivelor urmărite, stabilirea punctelor
or
at
forte úi a punctelor slabe analizei, stabilirea abaterilor, elaborarea măsurilor,
re
recomandărilor de către diferite categorii decizionale implicate în respectiva
FC
Æ
A.ConcurenĠa?
Care este poziĠia entităĠii analizate în raport cu competitorii săi ? Care este
om
om
contextul concurenĠial ? Care sunt sursele de avantaj concurenĠial pe care le-ar
.c
.c
or
or
at
at
re
re
41
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
putea utiliza entitatea ? În acest context care sunt oportunităĠile oferite de piaĠă
at
at
úi care sunt ameninĠările care ar putea afecta activitatea entităĠii ?
re
re
FC
FC
XÎn acest sens se identifică oportunităĠile úi ameninĠările implicate de mediul
D
economic în care acĠionează entitatea, adică acele simptomele semnificative
tP
tP
constând în situatii care reprezinta diferente importante fata de situatiile
ar
ar
similare din alte societati comerciale si care se considera ca ofera indicii
m
m
.S
.S
importante asupra continutului si eficacitatii domenilui diagnosticat.
w
w
Rezultatele acestei etape se inscriu intr-un tabel sintetizator, prezentat
w
w
in continuare:
w
w
://
://
tp
tp
Tabelul nr.
ht
ht
Nr.crt. OportunităĠi AmeninĠări Observatii
(Simptome pozitive) (Simptome negative)
0. 1 2 3
om
B.PotenĠial ?
.c
Care este potenĠialul entităĠii concretizat în potenĠialul economic úi cel
or
financiar ? Cu alte cuvinte care sunt punctele forte úi punctele slabe sesizate în
activitatea economico-financiară a entităĠii ? at
re
În acest scop se identifică punctele forte úi punctele slabe precum úi cauzele
FC
care le generează:
D
tP
este altceva decit manifestarea exterioara a unei cauze mai profunde. Punctele
w
om
0 1 2 3 4 5
.c
.c
or
or
at
at
re
re
42
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
XEvidentierea punctelor ³forte´ si a cauzelor care le-au generat
re
re
Stabilirea atat a punctelor ³forte´ cat si a cauzelor care le-au generat
FC
FC
sunt asemanatoare cu etapa precedenta, singura diferenta este ca, de aceasta
D
data, elementele sunt pozitive.
tP
tP
ar În tabelul urmator se prezinta modul in care se sintetizeaza rezultatele
ar
acestei etape:
m
m
.S
.S
w
w
Tabelul nr.
w
w
w
w
Nr. Puncte Termenul de Cauze Efecte Observatii
://
://
crt. forte comparatie principale
tp
tp
0 1 2 3 4 5
ht
ht
Æ
C.Strategii / recomandări/?
om
Care sunt recomandările respectiv opĠiunile strategice de acĠiune în
.c
contextul analizei celor trei domenii importante de activitate: concurenĠial,
or
economic úi financiar ?
at
re
Aceasta problemă la care trebuie să răspundă analiza diagnostic se
FC
provocarile mediului.
w
w
Tabelul nr.
Nr. Cauza Resursele Efecte Observatii
crt. Recomandare avuta in suplimentare principale
vedere necesare
om
om
0 1 2 3 4 5
.c
.c
or
or
at
at
re
re
43
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
Resursele suplimentare necesare (coloana 3) se completeaza doar
re
re
atunci cand operationalizarea recomandarii din prima coloana este
FC
FC
conditionata de alocarea unor fonduri speciale, de achizitionarea de noi utilaje
D
sau tehnologii, angajarea de personal.
tP
tP
ar
ar
6. Postdiagnosticul
m
m
În această etapă se întreprind următoarele acĠiuni mai importante:
.S
.S
w
w
-difuzarea studiului elaborat către organele conducerii participative, către
w
w
conducerea de vârf individuală úi compartimentele vizate în studiu de analiza
w
w
diagnostic;
://
://
tp
tp
-discutarea úi definitivarea studiului;
ht
ht
-stabilirea priorităĠilor în aplicarea diferitelor măsuri etur non ;
-întocmirea programului de etur non a măsurilor etur non , cu
precizarea termenelor úi a responsabilităĠilor;
-aprobarea studiului definitivat úi a programului de implementare a acestuia de
către organul investit cu competenĠa decizională.
om
.c
or
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
44
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
Partea a II-a Diagnosticul mediului concurenĠial
FC
FC
D
D
O companie îúi poate depăúi în
tP
tP
ar performanĠe rivalele doar dacă îúi stabileúte
ar
m
m
o diferenĠă pe care o poate menĠine
.S
.S
(Michael Porter)
w
w
w
w
CAPITOLUL 3
w
w
://
://
Diagnosticul contextului concurential
tp
tp
ht
ht
Se presupune că noĠiunile de concurenĠă úi strategie sunt legate: « pe
de-o parte în lipsa concurenĠei nu este indispensabilă existenĠa unei strategii,
iar pe de altă parte pertinenĠa strategiei este întotdeauna validată în raport cu
acĠiunile determinanĠilor concurenĠei din sector ». Explorând posibilităĠile de
om
interacĠiune între firmă úi mediul său concurenĠial, M. Porter propune în 1980
.c
un model de analiză a contextului concurenĠial, care constituie úi astăzi o
or
referinĠă.
at
Modelul ia în considerare cinci forĠe care guvernează prin acĠiunea lor
re
concertată, definind contextul concurenĠial, astfel:
FC
D
Potentiali
tP
Noi
ar
concurenti
m
.S
w
w
w
Sectorul Puterea de
://
Puterea de de Negociere a
Negociere a
tp
activitate clientilor
furnizorilor
ht
Produse de
substitutie
om
om
Fig.
.c
.c
or
at
at
re
re
45
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
Premisa modelului lui Porter în demersul celor cinci forĠe este acela
re
re
conform căruia orice organizaĠie are drept obiectiv principal căutarea úi
FC
FC
menĠinerea avantajului concurenĠial, în vederea îndeplinirii Ġintei
D
fundamentale, respectiv obĠinerea de profit. De aici, se desprinde necesitatea
tP
tP
extinderii noĠiunii de concurent; acesta va fi considerat ca fiind orice entitate
ar
ar
capabilă de a reduce capacitatea firmei de a genera profit, de a-úi constitui úi
m
m
conserva avantajele concurenĠiale, într-un cuvânt susceptibil de a-i limita
.S
.S
w
w
dezvoltarea strategică.
w
w
Porter identifică cinci astfel de determinanĠi ai contextului
w
w
concurenĠial, care prin acĠiunile lor strategice pot afecta profiturile firmei úi,
://
://
tp
tp
global, echilibrul sectorului în propriul avantaj úi anume:
ht
ht
A. Gradul de rivalitate existent între firmele deja implantate în sector
determină intensitatea concurenĠială din sector, dată de lupta concurenĠilor
existenĠi pentru mărirea propriilor cote de piaĠă, unii în detrimentul celorlalĠi..
B. AmeninĠarea reprezentată de concurenĠii nou-intraĠi în sector, a căror
decizie de penetrare poate genera proporĠional cu forĠa acestora, destabilizări
om
în sector.
C. Pericolul reprezentat de fabricanĠii de produse de substituĠie, adică ceea
.c
ce în sens clasic denumim concurenĠi ai firmei.
or
at
D. Puterea de negociere a clienĠilor úi distribuitorilor, care pot fi consideraĠi
re
la rândul lor concurenĠi ai firmei, în sensul în care prin acĠiunile lor încearcă
FC
om
acĠiunea semnalată.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
46
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Intensitatea rivalităĠii iîntre firme rezultă din interacĠiunea următorilor
at
at
factori structurali:
re
re
• Gradul de concentrare al concurenĠei
FC
FC
Dacă pe piaĠă există mulĠi concurenĠi sau aceútia sunt echilibraĠi ca forĠă,
D
dimensiune úi concentrat sau dominat de câteva firme puternice, acestea vor
tP
tP
impune o disciplină a concurenĠei, jucând rol de coordonatori ai sectorului.
ar
ar
• Ritmul de creútere al sectorului
m
m
.S
.S
Dacă sectorul cunoaúte o creútere lentă, concurenĠa se transformă într-un joc
w
w
de împărĠire úi reîmpărĠire continuă a pieĠei pentru firmele dornice de
w
w
expansiune. Un ritm de creútere garantează însă acestor firme ameliorarea pe
w
w
://
://
parcurs a rezultatelor, atât timp cât reuúesc să menĠină úi la nivelul lor ritmul
tp
tp
mediu al pieĠei.
ht
ht
• Gradul de diferenĠiere al produselor pe piaĠă
Lipsa de diferenĠiere a produselor favorizează o concurenĠă intensă, bazată pe
strategii de preĠ úi calitate, adică pe forme concurenĠiale explozive. Pe de altă
parte, diferenĠierea produselor creează anumite straturi protectoare contra
războiului concurenĠial, deoarece consumatorii vor alege ce produse să
om
cumpere bazându-se în principal pe preferinĠa pentru anumiĠi distribuitori
cărora le sunt fideli.
.c
or
• Dimensiunea costurilor de stocare úi a costurilor fixe
at
Dacă un produs este dificil sau costisitor de stocat, firma producătoare va fi
re
tentată să-i reducă preĠurile pentru a asigura vânzarea rapidă. Acest lucru
FC
profiturile la un nivel redus. Aceeaúi reacĠie vor avea úi firmele care lucrează
tP
• Modificările de capacitate
w
om
pune mai greu de acord asupra regulilor jocului concurenĠial, deciziile corecte
din punct de vedere strategic pentru unii, fiind eronate pentru alĠii.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
47
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Diversitatea unui sector este mărită de prezenĠa firmelor străine, faĠă de care
at
at
diferenĠele pot îmbrăca multe forme, rămânând însă evidente.
re
re
• Barierele de ieúire
FC
FC
În condiĠiile în care obstacolele la ieúirea de pe o piaĠă (evidenĠiate anterior)
D
sunt importante, chiar firmele care au pierdut bătălia concurenĠială nu părăsesc
tP
tP
sectorul, nu abandonează, preferând să se mulĠumească un timp cu
ar
ar
randamente minime sau negative, decât să suporte costurile evadării.
m
m
.S
.S
Cramponarea de o activitate nerentabilă este măsura proprie lor slăbiciuni,
w
w
însă afectează în general performanĠele întregului sector, ceea ce duce în final
w
w
la intensificarea rivalităĠii între concurenĠi.
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
B. Diagnosticul ameninĠării noilor concurenĠi potenĠiali în sector
om
determina fie o scădere de preĠuri, fie o creútere a costurilor concurenĠilor
existenĠi, ambele având ca efect reducerea randamentului capitalului, deci a
.c
or
rentabilităĠii în sector.
at
Mărimea pericolului reprezentat de nou-intraĠii pe o piaĠă este direct
re
proporĠională cu importanĠa, natura barierelor de intrare úi cu reacĠia
FC
competitori.
tP
unul sau mai multe produse, în situaĠia în care noul venit este un furnizor la
w
rândul său;
w
om
mai mult cu cât la costurile estimate iniĠial se pot adăuga unele mai puĠin
.c
.c
or
or
at
at
re
re
48
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
evidente legate de stocuri, de clientelă, de publicitate sau de acoperirea mai
at
at
sus amintitelor pierderi de demaraj al activităĠii.
re
re
accesul la reĠelele de distribuĠie consacrate în sector va fi limitat pentru
FC
FC
noii veniĠi, constituind astfel o barieră la intrarea pe piaĠă, căci aspirantul va
D
trebui să propună remize, cote-părĠi la publicitatea comună, reduceri úi alte
tP
tP
avantaje comerciale pentru a fi acceptat de un circuit de distribuĠie.
ar
ar
efectul de experienĠă poate constitui de asemenea un serios obstacol la
m
m
intrarea pe piaĠă, în măsura în care acesta antrenează o diminuare a costurilor
.S
.S
w
w
în sector, diminuare de care beneficiază concurenĠii existenĠi, úi în măsura în
w
w
care firmele vechi au capacitatea de a conserva ³proprietatea´ experienĠei lor
w
w
cât mai mult timp.
://
://
tp
tp
ht
ht
Dintre barierele pe care firma trebuie să le treacă la ieúirea dintr-un
sector amintim pe cele mai importante:
politica guvernamentală este cunoscută ca o barieră ce poate fi
prezentă atât la intrarea cât úi la ieúirea dintr-un sector.
complementaritatea obiectului de activitate al firmei care a vrea să iasă
om
de pe piaĠă cu activitatea unor parteneri din sector sau din alte sectoare poate
constitui o barieră de ordin strategic care să ridice costurile părăsirii
.c
sectorului.
or
at
cel mai important obstacol de ieúire este acela de ordin economic
re
reprezentat de gradul de specializare al echipamentelor, utilajelor, maúinilor,
FC
eúec personal.
.S
w
w
om
• cele care tind să-úi amelioreze raportul calitate-preĠ faĠă de cel al produselor
din sectorul analizat;
.c
.c
or
or
at
at
re
re
49
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
• cele care sunt fabricate în sectoare ce asigură rate medii de profit ridicate;
at
at
Analiza acestor două tendinĠe este importantă úi poate constitui baza
re
re
adoptării unei strategii de eliminare a produsului de substituĠie sau unui plan
FC
FC
strategic în care existenĠa produsului în cauză este privită ca un factor obiectiv
D
úi inevitabil. În cele mai multe cazuri, al doilea tip de strategie va fi util de pus
tP
tP
în practică, deoarece eliminarea pe toată linia a produselor de substituĠie se
ar
ar
dovedeúte adesea un obiectiv imposibil de atins.
m
m
.S
.S
w
w
Analiza diagnostic a gradului de amenintare a noilor concurenĠi pe piaĠă
w
w
precum úi a produselor de substituĠie este strâns legată de eforturile societăĠii
w
w
://
://
de îmbunătăĠire continuă a calităĠii acestuia. Pentru realizarea acestui
tp
tp
deziderat va trebui mai intâi sa se cunoască úi dacă este posibil să se cuantifice
ht
ht
calitatea produselor. În acest sens un rol important revine următorilor
indicatori:
a) Dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor prin determinarea
ponderii produselor refuzate in totalul productiei livrate;
b) Dinamica reclamatiilor din partea beneficiarilor prin
om
determinarea numarului de reclamatii sau valoarea produselor
reclamate intr-o perioada de timp;
.c
c) Dinamica cheltuielilor cu remedierile in termenul de garantie
or
exprimata ca suma absoluta sau ca nivel ce revine la 1 milion (1 miliard)
lei productie; at
re
FC
om
situaĠia clientului pe piaĠă úi la volumul relativ de afaceri tranzacĠionat cu
furnizorii săi.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
50
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
(Prezentarea clienĠilor
re
re
Analiza-diagnostic a clientului va evidenĠia în principal următoarele
FC
FC
aspecte:
D
9 numărul clienĠilor;
tP
tP
ar 9 repartiĠia clienĠilor;
ar
9 fragilitatea relaĠiilor cu clienĠii;
m
m
9ponderea clienĠilor interni faĠă de cei externi úi dinamica acesteia pe
.S
.S
w
w
o perioadă de 3-5 ani;
w
w
9 fidelitatea úi soliditatea financiară a principalilor clienĠi.
w
w
://
://
tp
tp
( Organizarea distribuĠiei
ht
ht
Analiza-diagnostic are ca scop, în acest caz, identificarea reĠelelor de
distribuĠie, eficienĠa serviciilor de vânzare úi performanĠele serviciilor după
vânzare. Aceste date se reîntregesc cu o serie de informaĠii referitoare la:
9 acĠiuni promoĠionale;
9acordarea de servicii postvânzare
om
9 acordarea de discounturi clientelei fidele;
9forma juridică a distribuitorului (exclusiv concesionar);
.c
9 obiective pentru reĠeaua de distribuire;
or
at
9 obligaĠiile reĠelei de distribuire úi modul de respectare a acestora
re
(constituirea de stocuri, angajări de vânzători etc.);
FC
CAN
PF = .100
CAN L
om
întăreúte din punctul de vedere al competiĠiei.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
51
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
E. Diagnosticul puterii de negociere a furnizorilor
at
at
re
re
Furnizorii pot dispune de putere mare de negociere vizavi de clienĠii
FC
FC
lor, fiind în postura fie a-úi creúte preĠurile de vânzare, fie de a diminua
D
calitatea produselor úi serviciilor oferite. Astfel, ei pot acĠiona asupra
tP
tP
rentabilităĠii unui sector, comprimând-o în măsura în care clienĠii nu au
ar
ar
posibilitatea de a reflecta în preĠurile lor creúterile de cost determinare de
m
m
modificările din amonte.
.S
.S
w
w
În consecinĠă, un furnizor este puternic atunci când:
w
w
clientela sa este dispersată, respectiv repartizată relativ uniform în curba
w
w
Pareto. Furnizorii beneficiari ai unei asemenea structuri a clienĠilor au în
://
://
tp
tp
general posibilitatea de a influenĠa preĠurile, calitatea úi condiĠiile de vânzare.
ht
ht
pe piaĠă nu are de luptat contra produselor de substituĠie. În schimb,
dacă pe piaĠă există astfel de produse úi în plus firmele care le produc sunt de
talie mare, puterea de negociere a furnizorului va scădea proporĠional cu
multitudinea, calitatea úi preĠul produselor de substituĠie, precum úi cu poziĠia
firmelor care le oferă.
om
costurile de transfer ale clienĠilor săi de la un furnizor la altul sunt
ridicate.
.c
produsul furnizat reprezintă un factor de producĠie important în
or
at
activitatea clientului. În acest caz, furnizorul se află într-o poziĠie foarte bună
re
de negociere, mai ales dacă produsul în acuză nu este stocabil, ceea ce elimină
FC
(Prezentarea furnizorilor
w
aspecte:
://
9 numărul furnizorilor
tp
ht
9 structura furnizorilor;
9 criteriile care au stat la baza selectării furnizorilor (distanĠă, relaĠii
tradiĠionale, preĠ, calitate, facilităĠi de plată, facilităĠi de
transport,garanĠii acordate)
9 raportul de dependenĠă faĠă de anumiĠi furnizori
om
om
9 calitatea serviciilor în termenele de garanĠie etc.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
52
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
EvoluĠia pieĠelor în contextul economic actual, cu implicaĠii majore
re
re
asupra poziĠiei strategice a firmei în mediul pieĠei are o tendinĠă de
FC
FC
globalizare, care face ca disputa concurenĠială să câútige teren local, regional
D
úi naĠional pentru a căpăta, în final, o dimensiune internaĠională.
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
.c
or
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
53
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
CAPITOLUL 4
re
re
Modele de poziĠionare concurenĠială
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
Cele mai frecvent utilizate modele sunt următoarele: LCAG, BCG,
.S
.S
A.D. Little, Mc Kinsey úi PIMS.
w
w
w
w
w
w
A. Modelul LCAG, primul dintre modelele de acest tip, apărut în
://
://
Statele Unite în anii ¶60 este cel al unor profesori de la Harvard Business
tp
tp
School, după iniĠialele cărora s-a numit LCAG (Learned, Christensen,
ht
ht
Andrews úi Guth). Deúi astăzi modelul în cauză pare simplist, trebuie amintit
că a constituit baza de plecare a gândirii strategice moderne în úcoala amintită.
Modelul (fig. 3.1) confruntă firma cu mediul său extern, evaluând gradul de
adaptare al competenĠelor úi resurselor proprii la constrângerile acestui mediu.
om
.c
or
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
Fig.
Modelul LDAG
om
o parte úi oportunităĠile (opportunuties) úi ameninĠările (threats) pe de altă
.c
.c
or
or
at
at
re
re
54
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
parte prezente în mediul extern, modelul de mai sus este cunoscut mai ales sub
at
at
numele de SWOT.
re
re
Din combinaĠia celor patru poziĠii amintite, emblematice pentru
FC
FC
analiza internă úi externă, rezultă următoarele comportamente strategice
D
posibile:
tP
tP
ar
ar
1. Strategia PS/A (puncte slabe / ameninĠări) este situaĠia cea mai
m
m
nefavorabilă pentru
.S
.S
w
w
firmă; este necesară atât reducerea elementelor de slăbiciune internă a firmei,
w
w
cât úi
w
w
evitarea pericolelor din mediul său concurenĠial.
://
://
tp
tp
Orientările strategice nu se pot referi decât la abandonul acelor activităĠi sau la
ht
ht
manevre de salvgardare prin cesiune sau restrângerea activităĠii.
2. Strategia PS/O (puncte slabe / oportunităĠi) apare practic atunci când firma
percepe
anumite ocazii de dezvoltare în mediul său ambiental, dar îi lipseúte
capacitatea de a le
om
valorifica în interes propriu. SoluĠia cea mai la îndemână a acestei situaĠii este
abandonarea oportunităĠilor detectate în favoarea concurenĠilor, iar reacĠia
.c
corectă este încorporarea potenĠialului necesar pentru exploatarea lor, fie prin
or
at
fuziuni (achiziĠii), fie prin alianĠe strategice cu alte firme.
re
3. Strategia PF/A (puncte forte / ameninĠări) constă în utilizarea punctelor
FC
forte interne
D
4. Strategia PF/O (puncte forte / oportunităĠi) este cea mai avantajoasă dintre
ar
toate
m
oportunităĠilor de mediu.
w
://
tp
om
a firmei în materie de costuri, deci situaĠia sa concurenĠială.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
55
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Matricea de la baza modelului se construieúte astfel:
at
at
- pe ordonată se poziĠionează rata de creútere a sectorului, pe o scară de la
re
re
0 úi 20 % (valoarea medianei este de 10 %)
FC
FC
- pe abscisă se poziĠionează cota parte de piaĠă lider, pe o scară cuprinsă
D
între 0 úi 10 (mediana cotei părĠi de piaĠă lider este egală cu 1 úi corespunde
tP
tP
unei părĠi din sector egală cu a liderului)
ar
ar
m
m
Logica acestui model se bazează pe dinamica ciclului de viaĠă al
.S
.S
w
w
produsului, exprimată prin rata de creútere a segmentului úi pe efectul curbei
w
w
de experienĠă, exprimat.
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
.c
or
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
Fig. nr.
w
Modelul BCG
w
dat în una din cele patru poziĠii (cadrane) ale matricei BCG úi anume:
ht
om
- Încadrarea pe curba ciclului de viaĠă în faza de ³DEZVOLTARE´.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
56
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
2. PoziĠia VACĂ CU LAPTE (CASH COWS) caracterizată sintetic prin :
at
at
- Creúterea sectorului este sub 10 % úi poziĠia concurenĠială este peste 1;
re
re
- PoziĠie concurenĠială forte ă caracterizată prin costuri scăzute úi rentabilitate
FC
FC
bună;
D
- Încadrarea pe curba ciclului de viaĠă în faza de ³MATURITATE´.
tP
tP
ar
ar
3. PoziĠia DILEMĂ (QUESTION MARK) caracterizată sintetic prin :
m
m
- Creúterea sectorului este peste 10 % úi poziĠia concurenĠială este de sub 1;
.S
.S
w
w
- PoziĠie concurenĠială scăzută caracterizată prin costuri ridicate úi
w
w
rentabilitate scăzută;
w
w
- Încadrarea pe curba ciclului de viaĠă în faza de ³LANSARE´.
://
://
tp
tp
ht
ht
4. PoziĠia PIATRĂ DE MOARĂ (DOGS) caracterizată sintetic prin :
- creúterea sectorului este sub 10 % úi poziĠia concurenĠială este sub 1;
- PoziĠie concurenĠială scăzută caracterizată prin costuri ridicate úi
rentabilitate minimă;
- Încadrarea pe curba ciclului de viaĠă în faza de ³DECLIN´.
om
.c
10 1
or
0
at
re
COTĂ DE PIAğĂ RELATIVĂ ( MARKET SHARE)
FC
NEVOI DE FINANğARE
RATE DE CREùTERE
om
Fig.
.c
.c
or
at
at
re
re
57
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
3. Un alt model este matricea ADL, care îúi structurează demersul
re
re
pornind de la două noi variabile:
FC
FC
• poziĠia concurenĠială a firmei, estimată în funcĠie de principalii factori-
D
cheie ai succesului în sector. PoziĠia comportă cinci poziĠii de
tP
tP
arsemnificaĠie: dominantă, puternică, favorabilă, mediocră úi marginală.
ar
ForĠa competitivă a firmei este invers proporĠională cu riscul concurenĠial
m
m
.S
.S
asumat de aceasta; cu cât poziĠia este mai puternică, cu atât riscul
w
w
concurenĠial este mai mic, úi invers.
w
w
• maturitatea activităĠii, exprimată în funcĠie de cele patru faze ale ciclului
w
w
://
://
de viaĠă. Având integrată rata implicită de creútere a activităĠii,
tp
tp
corespunzător fiecărei faze, acest criteriu măsoară, ca úi la modelul BCG,
ht
ht
nevoile de finanĠare aferente fiecărui stadiu de dezvoltare, precum úi
gradul de risc sectorial (probabilitatea apariĠiei unor noi reglementări, a
manifestării unor inovaĠii tehnologice úi a altor factori perturbatori ai
activităĠii).
Matricea rezultantă are forma următoare:
om
.c
or
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
Fig.
Matrice A.D. Little
om
activitate aflată în
.c
.c
or
or
at
at
re
re
58
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
faza de demaraj sau de creútere (exponenĠială sau de palier), investiĠiile
at
at
necesare sunt importante, ca úi riscul de activitate úi de aceea numai o firmă cu
re
re
poziĠie dominantă sau puternică le poate finanĠa. Cu cât poziĠia este mai
FC
FC
aproape de mediocră/marginală, cu atât cresc deficitul de lichidităĠi úi riscul de
D
activitate.
tP
tP
ar În schimb, activităĠile mature sau în declin sunt mai puĠin exigente în
ar
termeni de nevoi financiare, ceea ce nu poate fi decât benefic atât timp cât
m
m
poziĠia concurenĠială este dominantă sau puternică. Dacă însă aceasta este
.S
.S
w
w
marginală, rentabilitatea scade
w
w
proporĠional, capacitatea de autofinanĠare se reduce úi ea, iar riscul de
w
w
activitate creúte.
://
://
tp
tp
Orientările strategice ale modelului sunt mai puĠin stricte decât cele ale
ht
ht
matricei BCG, având contururi vagi, care variază în chiar abordările autorului.
Ele lasă o mare
libertate de miúcare decidentului, indicând numai direcĠia de urmat pe trei
cordonate strategice: dezvoltare naturală, dezvoltare selectivă úi abandon.
Dezvoltarea naturală presupune orientarea tuturor resurselor către
om
activităĠile în care firma se găseúte în poziĠie concurenĠială solidă, integrând
toate segmentele de
.c
perspectivă aflate în faza de demaraj.
or
at
Dezvoltarea selectivă presupune orientarea investiĠiilor de manieră
re
selectivă către anumite niúe de piaĠă, pentru a se ameliora poziĠia competitivă
FC
concurenĠială a
://
tp
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
59
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
sectorului de analiză, se reuúeúte în opinia noastră punctarea unui aspect
at
at
esenĠial al gestiunii portofoliului de activităĠi: reînnoirea acestora.
re
re
Această variabilă este considerată mai fiabilă decât rata de creútere a
FC
FC
sectorului, care poate fi uúor influenĠată de factori conjuncturali. În schimb,
D
decelarea corectă a
tP
tP
fazelor ciclului de viaĠă (care nu este întotdeauna conform cu modelul clasic)
ar
ar
se poate dovedi un element dificil, care umbreúte aspectele pozitive ale
m
m
utilizării modelului.
.S
.S
w
w
Totuúi, principala critică adusă matricei în cauză decurge tocmai din
w
w
punctul său forte: demersul de tip calitativ. Astfel, aprecierea poziĠiei
w
w
concurenĠiale pe baza unor factori cheie apreciaĠi úi ponderaĠi de analist în
://
://
tp
tp
mod subiectiv conferă demersurilor bazate pe acest model o doză de empirism
ht
ht
adesea reproúată de specialiúti.
În contrapartidă, datorită supleĠei úi versatilităĠii sale în utilizare,
modelul ADL rămâne un instrument foarte apreciat de analiză a portofoliului
de activităĠi în special pentru firmele cu un grad mare de diversificare a
acestora.
om
4. Un alt model de tip calitativ este matricea General Electric &
.c
McKinsey. Ca toate modelele matriciale, acesta se bazează pe două variabile,
or
at
evaluate multicriterial, ca úi la matricea ADL. Cele două dimensiuni
re
matriciale sunt:
FC
respectiv.
ar
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
60
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Este evident că importanĠa relativă a celor două dimensiuni, ca úi
at
at
criteriile de evaluare utilizate diferă de la un sector la altul úi chiar de la o
re
re
firmă analizată la alta.
FC
FC
D
D
Variabile cheie Grile de evaluare
tP
tP
Redusă Medie Ridicată
ar
ar
Cota de piaĠă relativ la < faĠă de lider > 1/3 faĠă de lider Lider
m
m
lider
> concurentul direct = concurentul direct < concurentul direct
.S
.S
Costuri
CalităĠi distinctive Produs imitativ Produs puĠin diferenĠiat Produs unic
w
w
Nivel tehnic úi tehnologic Dificil de stăpânit Uúor de stăpânit Perfect stăpânit
w
w
Capacitatea de producĠie Redusă Medie Ridicată
w
w
Resurse financiare Redusă Medie Ridicată
://
://
Calitatea personalului Redusă Medie Ridicată
tp
tp
CompetenĠa managerială Redusă Medie Ridicată
ht
ht
Intermediari Intermediari necontrolabili Intermediari controlabili Vânzare directă
Notorietate Redusă Medie Ridicată
Imagine Inexistentă Imagine confuză Imagine favorabilă
Fig.
Apreciere variabile cheie în Matricea General Electric & McKimsey
om
.c
or
5. Modelul PIMS (Profit Impact of Market Strategy), se situează în
at
linia de formalizare a deciziilor strategice pe baza observării statistice a unui
re
eúantion semnificativ de companii aflate în domenii diverse de activitate úi a
FC
úanse de reuúită.
w
Astfel, s-a constituit o bază de date privind circa 500 de companii nord-
w
om
standardizate completate de firmele participante, sub acoperirea unui cod úi
respectând confidenĠialitatea datelor.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
61
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Analiza acestor date a permis iniĠiatorilor identificarea unui număr de
at
at
treizeci de actori, grupaĠi în trei categorii distincte úi care sunt responsabili de
re
re
65% -70% din variaĠia profitabilităĠii activităĠii la nivelul eúantionului. Cele
FC
FC
trei categorii de factori se referă la:
D
• caracteristicile sectorului (rată de creútere, atractivitate, clientelă, cerere
tP
tP
ar solvabilă, climat legislativ, investiĠional etc.)
ar
• poziĠia concurenĠială a activităĠii analizate (parte de piaĠă relativă, calitatea
m
m
.S
.S
produselor firmei în raport cu cele de substituĠie ale concurenĠei)
w
w
• caracteristicile firmei în ceea ce priveúte potenĠialul intern (tehnologic,
w
w
financiar, uman, material, investiĠional)
w
w
://
://
tp
tp
Modelul PIMS a fost Ġinta multor critici plecând de la variabilele luate
ht
ht
în calcul, modul de adunare úi tratare a informaĠiilor úi până la exactitatea
concluziilor. Aceste critici sunt într-o oarecare măsură justificate, aúa cum
argumentam úi anterior, însă modelul în ansamblu este util ca sursă alternativă
de inspiraĠie strategică34, el oferind răspunsuri interesante în ceea ce priveúte
influenĠa structurii sectorului, a poziĠiei
om
concurenĠiale a firmei, a structurii costurilor sale, precum úi a strategiilor pe
care le adoptă în raport cu concurenĠa, asupra profitabilităĠii sale.
.c
or
at
re
FC
CAPITOLUL 5
D
om
În mod sintetic acestea pot fi prezentate astfel:
.c
.c
or
or
at
at
re
re
62
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Punctele forte ale activităĠii societăĠii pot fi următoarele:
at
at
• Resursele societăĠii pe piaĠă;
re
re
• Entitatea deĠine o bună poziĠie pe piaĠă la majoritatea produselor úi
FC
FC
serviciilor prestate;
D
• ClienĠii tradiĠionali deĠin o pondere de peste 50 % în totalul clientelei
tP
tP
ar firmei;
ar
m
m
• Nu există restricĠii cantitative în aprovizionarea cu materii prime úi
.S
.S
materiale;
w
w
• DistribuĠia este organizată prin reĠele proprii;
w
w
w
w
• Calitate foarte bună a produselor;
://
://
tp
tp
• Există relaĠii tradiĠionale cu beneficiarii;
ht
ht
• ClienĠii tradiĠionali deĠin o pondere de peste 50 % în totalul clientelei
firmei;
• Societatea acĠionează într-un mediu concurenĠial semnificativ dar
prin produsele sale devine competitivă úi are perspectivă pentru
valorificarea în continuare a produselor;
om
• Societatea este unic producător úi (sau) distribuitor.
.c
or
Punctele slabe pot fi sintetizate prin: at
re
• Lipsa resurselor financiare care pot întrerupe aprovizionarea unităĠii;
FC
importante;
.S
rentabilitate scăzută.
tp
ht
om
pe pieĠe noi;
.c
.c
or
or
at
at
re
re
63
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
• existenta cererii pe noi pieĠe a produselor si/sau serviciilor existente;
at
at
• posibilităĠi de integrare verticala;
re
re
• manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente;
FC
FC
• posibilităĠi de încheiere a unor alianĠe, acorduri etc. avantajoase;
D
• posibilităĠi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring,
tP
tP
ar franchising;
ar
m
m
• Sporirea posibilităĠilor de export
.S
.S
• Diversificarea produselor
w
w
• Folosirea unor noi reĠele de distribuĠie
w
w
w
w
://
://
Amenintările potenĠiale:
tp
tp
• adoptarea unor reglementari legislative sau normative restrictive cu
ht
ht
impact nefavorabil;
• intrarea intr-o perioada de recesiune economica la nivel national sau
international;
• schimbări demografice nefavorabile;
• schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinĠelor clienĠilor;
om
• creútere mai lenta, stagnare sau chiar recesiune a pieĠei;
.c
• intrarea unor noi competitori pe piaĠă;
or
• cererea crescânda pentru produse de substituĠie;
at
re
• presiunea crescânda a concurentei;
FC
Nota (N) 1 2 3 4 5
Stare Critică Slabă Medie Bună Forte
om
om
TendinĠă Deteriorare Deteriorare MenĠinere ÎmbunătăĠire ÎmbunătăĠire
bruscă lentă Lentă bruscă
.c
.c
or
or
at
at
re
re
64
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
- dacă se apreciază simultan atât nivelul cât úi tendinĠa se va utiliza grila de
at
at
notare complexă sub formă de matrice astfel:
re
re
FC
FC
TendinĠă/Stare Critică Slabă Medie Bună Forte
D
ÎmbunătăĠire 3 3.5 4 4.5 5
tP
tP
bruscă
ar
ar
ÎmbunătăĠire lentă 2.5 3 3.5 4 4.5
MenĠinere 2 2.5 3 3.5 4
m
m
Deteriorare lentă 1.5 2 2.5 3 3.5
.S
.S
Deteriorare bruscă 1 1.5 2 2.5 3
w
w
w
w
w
w
4. Acordarea de punctaje de importanĠă fiecărui indicator în funcĠie de poziĠia
://
://
ocupată în grila de evaluare, Ġinând seama úi de specificul sectorului de
tp
tp
activitate.
ht
ht
5. Calculul notei medii úi ierarhizarea firmelor pe piaĠă punând astfel în
evidenĠă avantajul concurenĠial al fiecărei firme. Nota medie sa va
determina după relaĠia:
* n
N = ∑ pixNi , unde
om
i =1
- pi reprezintă ponderile de importanĠă acordate fiecărui indicator;
.c
- Ni reprezintă nota acordată fiecărui indicator
or
at
re
6. Elaborarea interpretărilor, recomandărilor, strategiilor de acĠiune viitoare
FC
F1 « Ce ameninĠări ar « Ce oportunităĠi ar
ht
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
65
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Ca úi indicatori reprezentativi pentru diagnosticarea mediului concurenĠial
at
at
se mai pot lua în considerare, în funcĠie de specificul de actvitate al sectorului,
re
re
de exemplu:
FC
FC
- PoziĠia de piaĠă
D
- TendinĠa de creútere
tP
tP
ar - Structura concurenĠei
ar
- PiaĠa de desfacere
m
m
- Caracteristicle clienĠilor
.S
.S
- Fidelizarea clienĠilor
w
w
- Gradul de diferenĠiere a produselor/gamă diversificată
w
w
w
w
- Fidelizarea clienĠilor
://
://
- Raportul preĠ/calitate
tp
tp
- Amplasament/ Organizare distribuĠiei
ht
ht
- Imaginea de marcă
- ProtecĠia mediului;
- Image-ul entităĠii;
- Eficacitatea forĠei de vânzare;
- ExperienĠa;
- Servicii post vânzare;
om
- Adaptabilitate la cerinĠele clienĠilor;
.c
- PotenĠial de cercetare dezvoltare;
or
- Calitatea distribuĠiei etc.
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
66
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
În vederea încadrării aspecteleor de mediu extern analizate în cadrul unei
at
at
scale calitative úi cantitative adecvate, vom utiliza următoarea grilă de
re
re
apreciere:
FC
FC
D
D
Tabel Grila diagnosticului mediului extern (concurenĠial)
tP
tP
Stare generală a indicatorului
ar Nota medie Clasificare SWOT factori externi
ar
Forte 5
m
m
Foarte bun 4.5 OPORTUNITATE MAXIMĂ
.S
.S
Bun 4
w
w
Satisfăcător 3.5 OPORTUNITATE
w
w
Mediu-acceptabil 3 INCERTITUDINE
w
w
Nesatisfăcător 2.5
://
://
Slab 2 AMENINğARE
tp
tp
ht
ht
Foarte slab 1.5
AMENINğARE MAXIMĂ
Critic
om
am luat în considerare zece variabile de mediu reprezentative úi acordând
.c
ponderi de importanĠă corepunzătoare aúa cum apar acestea în tabelele de mai
or
jos. De asemenea, Ġinând seama de performanĠele concurenĠiale obĠinute de
at
firmele concurente din sector, diagnosticul mediului concurenĠial se poate
re
prezenta astfel:
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
67
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
Tabel nr Diagnosticul mediului concurenĠial
w
w
Nr. ObservaĠii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri
Criterii
w
w
crt. SWOT importanĠă* agregat necesare
w
w
PoziĠia de piaĠă Societatea deĠine o bună Stare úi N1 P1=18 % N1xP1 «..
://
://
(măsurată prin cota de poziĠie pe piaĠă la tendinĠă
tp
tp
piaĠă) majoritatea produselor úi
ht
ht
1.
serviciilor prestate în
om
special pentru bunurile de
larg consum.
.c
TendinĠe de creútere - veniturile firmei în Stare úi N2xP2 «..
or
N2 P2=16 %
uúoară creútere tendinĠă
at
2.
- cererea este în creútere
re
- sectorul este în creútere
FC
Structura concurenĠei - nivel concurenĠial ridicat Stare úi N3 P3=14 % N3xP3 «..
- nu creează probleme pe tendinĠă
D
3. piaĠa internă
tP
- au apărut multe firme
ar
particulare flexibile
m
- Există relaĠii tradiĠionale Stare úi N4 P4=15 % N4xP4 «..
.S
PiaĠa de desfacere cu beneficiarii. tendinĠă
4. - ClienĠii tradiĠionali sunt w
w
semnificativi ?
w
clienĠi;
om
om
- Preocupări pentru m
5.
modificarea structurii
.c
.c
clientelei în direcĠia
or
or
acoperirii unei palete mai
largi de clientelă
at
at
Fidelizarea clienĠilor - Servicii postvânzare Stare úi N6xP6 «..
re
re
6. N6 P6=9 %
- Se acordă discounturi tendinĠă
FC
FC
68
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
- AcĠiuni promoĠionale
.S
.S
Gradul de diferenĠiere a - complementaritate Stare úi N7 P7=5 % N7xP7 «..
w
w
7. produselor/- gamă tendinĠă
w
w
diversificată
w
w
PreĠ /Calitate - accesibilitate ca preĠ Stare úi N8xP8 «..
://
://
N8 P8=12 %
- integrarea în standardele tendinĠă
tp
tp
8.
de calitate cerute
ht
ht
pentru produsele sale.
om
Amplasament/ Organizare -direct din depozite Stare úi N9 P9=3 % N9xP9 «..
9. distribuĠiei +reĠea proprie de tendinĠă
.c
distribuĠie
or
Imaginea de marcă Este semnificativă ? Stare úi N10 p10=1 % N10xP10 «..
at
10.
tendinĠă
re
Diagnosticul general al
OPORTUNITATE ± AMENINğARE 100 % N = ∑ NiPi
FC
A. mediului concurenĠial-
punctaj total
D
d) Aprecieri ale autorului
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
69
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
Nr. Indicatori
w
w
crt. Pct Firma analizată Firma competitoare 1 Firma competitoare 2
w
w
de imp. F F1 F2
w
w
pi Obs. Pct. Pct. Obs. Pct. Pct. Obs. Pct. Pct.
://
://
agregat agregat agregat
tp
tp
1. PoziĠia de piaĠă
ht
ht
(măsurată prin cota de
piaĠă)
om
2. TendinĠa de creútere
.c
3. Strucura concurenĠei
or
4. Gradul de diferenĠiere/
at
Varietatea serviciilor
5. PreĠ / Calitate
re
6. Fidelizarea clienĠilor
FC
7. Organizarea distribuĠiei
D
8. Amplasamentul
tP
9. Calitatea sistemului
ar
logistic
m
10. Imaginea de marcă etc.
.S
Diagnostic mediu
concurenĠial w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
70
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
om
om
.c
.c
or
or
Partea a III-a
at
at
Diagnosticul stării economice a entităĠii
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar Capitolul 6
ar
Diagnosticul managementului úi resurselor umane
m
m
.S
.S
w
w
w
w
Factorul uman reprezintă forĠa motrice, factorul cheie care pune în
w
w
://
://
miúcare úi mobilizează toate celelalte resurse de la nivelul entităĠii. De modul
tp
tp
de gestionare a factorului muncă depind astfel în mare măsură performanĠele
ht
ht
generale realizate de orice entitate.
În stabilirea unui diagnostic corect în ceea ce priveúte asigurarea
activităĠii cu personal de calitate, a performanĠelor realizate de acesta în
contextul exigenĠelor actuale impuse de competitivitatea crescută a produselor
se impune dezvoltarea unei metodologii de analiză atât cantitativ dar úi
om
calitative, acestea din urmă referindu-se la aspecte mai greu de comensurat dar
cu impact direct asupra activităĠii economice a societăĠii.
.c
or
at
Sursele informaĠionale privind diagnosticarea aspectelor legate de
re
resursele umane ale entităĠii sunt reprezentate de:
FC
¾ Fiúa postului;
ar
¾ Statele de salarii;
m
om
9 valoarea avansurilor úi a creditelor acordate membrilor organelor de
administraĠie, conducere úi de supraveghere în timpul exerciĠiului: rata
.c
.c
or
or
at
at
re
re
71
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
dobânzii; principalele clauze ale creditului; suma rambursată până la
at
at
acea dată; obligaĠii viitoare de genul garanĠiilor asumate de entitate în
re
re
numele acestora;
FC
FC
9 salariaĠi: număr mediu, cu defalcarea pe fiecare categorie; salarii
D
plătite sau de plătit, aferente exerciĠiului; cheltuieli cu asigurările
tP
tP
ar sociale; alte cheltuieli cu contribuĠiile pentru pensii.
ar
m
m
.S
.S
6.1. Diagnosticul managementului
w
w
w
w
w
w
://
://
În cadrul acestui segment se au în vedere următoarele aspecte:
tp
tp
¾ nivelul úi utilizarea potenĠialului managerial caracterizat prin:
ht
ht
9 structură managerială;
9 calitatea echipei manageriale;
9 structură organizatorică;
9 sistemul informaĠional;
9 rezultatele financiare înregistrate de societatea comercială;
om
¾ organigrama de conducere a societăĠii comerciale formată din:
9 adunarea generală a acĠionarilor;
.c
or
9 consiliul de administraĠie (condus de un manager sau de
directorul general); at
re
9 conducerea executivă;
FC
legale?
m
.S
asupra activităĠii
om
Se va evidenĠia capacitatea organizatorică a echipei manageriale, cu vechime
.c
.c
or
at
at
re
re
72
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
6.2. Diagnosticul resurselor umane
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
Diagnosticul resurselor umane vizează în principal analiza úi
m
m
diagnosticarea următoarelor aspecte:
.S
.S
- cercetarea gradului de asigurare cu personal, ca dimensiune, structură úi
w
w
calificare
w
w
w
w
- circulaĠia, fluctuaĠia úi gradul de stabilitate al personalului;
://
://
- eficienĠa utilizării personalului atât din punct de vedere al utilizării
tp
tp
timpului de lucru (analiza utilizării extensive a personalului) cât úi din
ht
ht
punct de vedere al măsurării nivelului productivităĠii muncii (analiza
utilizării intensive a personalului).
om
.c
or
at
2. Diagnosticul stabilităĠii personalului
re
FC
D
Diagnosticul
tP
resurselor
ar
umane
.S
w
w
w
://
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
73
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
6.2.1. Diagnosticul asigurării cu resurse umane
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
Acest tip de diagnostic vizează atât aspecte cantitative cât úi calitative
m
m
în ceea ce priveúte asigurarea societăĠii cu forĠa de muncă necesară
.S
.S
desfăúurării activităĠii, investigând aspecte legate de număr de salariaĠi,
w
w
structura acestora după diverse criterii cât úi calificarea acestora.
w
w
w
w
://
://
a) Analiza asigurării cu personal ca număr;
tp
tp
Pentru reflectarea asigurării cu personal din punct de vedere al
ht
ht
dimensiunii sale se utilizează următorii indicatori:
- numărul scriptic de salariaĠi ce cuprinde totalitatea salariaĠilor existenĠi în
evidenĠa societăĠii în baza unui contract de muncă;
- numărul scriptic de personal ce cuprinde totalitatea salariaĠilor existenĠi în
evidenĠa societăĠii în baza unui contract de muncă sau a unui contract de
om
convenĠie civilă;
.c
- efectivul de salariaĠi/personal scriptic prezent la lucru la un moment dat,
or
adică prezenĠa în unitate a personalului la un moment dat indiferent de
timpul de lucru lucrat efectiv ; at
re
- numărul maxim de salariaĠi/personal adică limita maximă de personal pe
FC
calcul.
w
w
om
- CAN reprezintă cifra de afaceri netă;
.c
.c
or
at
at
re
re
74
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
- W reprezintă productivitatea medie a muncii.
at
at
re
re
În baza relaĠiei de mai sus putem aprecia starea de asigurare cu salariaĠi ca
FC
FC
număr pe baza următoarelor corelaĠii:
D
a) I CAN > 100 , I N < 100 , I W > 100
tP
tP
ar
ar
SituaĠia reflectă faptul că societatea deúi nu este asigurată cu personal la
m
m
nivelul necesităĠilor, ea úi-a realizat contractele prin creúterea productivităĠii
.S
.S
muncii;
w
w
b) I CAN > 100 , I N > 100 , I W > 100 úi I W > I N
w
w
w
w
SituaĠia reflectă faptul că societatea a realizat sporul de creútere a cifrei de
://
://
afaceri pe seama ambilor indicatori dar mai ales pe seama creúterii
tp
tp
ht
ht
productivităĠii muncii.
om
∇N = N1 − N0 unde ,
- N1 reprezintă numărul de personal muncitor efectiv utilizat;
.c
or
- N0 reprezintă numărul de personal muncitor programat sau admisibil.
at
re
Pe baza relaĠiei de mai sus pot rezulta următoarele corelaĠii:
FC
rentabilităĠii activităĠii.
ar
om
ucenici la locul de munca; absolvenĠi ai liceelor de specialitate;
.c
.c
or
or
at
at
re
re
75
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
absolvenĠi ai învăĠământului superior; absolvenĠi ai unor cursuri de
at
at
specializare
re
re
- structura personalului după vechime;
FC
FC
- structura personalului după sex;
D
- structura personalului după domiciliu etc.
tP
tP
ar
ar
c) Analiza asigurării personalului ca úi calificare;
m
m
Calificarea personalului unei entităĠi este determinată de nivelul tehnic
.S
.S
w
w
al produselor, de pretenĠiile consumatorilor care sunt din ce în ce mai mari pe
w
w
măsura accentuării progresului omenirii.
w
w
Măsurarea nivelului calificării personalului este pe cât de importantă,
://
://
tp
tp
pe atât de dificilă. Printre cei mai utilizaĠi indicatori reprezentativi pentru
ht
ht
măsurarea gradului de calificare a personalului se numără:
Kf = ∑ KixNi
om
unde
∑ Ni
.c
or
- Ni reprezintă numărul de personal pe categorii de încadrare ³i´;
at
re
- Ki reprezintă categoria de încadrare;
FC
Kf = ∑
m
KixTi
.S
unde,
∑ Ti
w
w
w
://
om
.c
or
at
at
re
re
76
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Kl
Kc = , unde
at
at
Kf
re
re
FC
FC
- Kl reprezintă categoria medie de calificare solicitată de lucrări:
D
tP
tP
- Kf reprezintă calificarea medie a personalului.
ar
ar
m
m
Interpretarea indicatorului se realizează astfel:
.S
.S
w
w
w
w
- Dacă Kc > 1 , entitatea nu este asigurată cu personal calificat, deoarece
w
w
categoria medie de calificare a lucrărilor executate este peste nivelul
://
://
calificării medii a personalului;
tp
tp
ht
ht
- Kc = 1 există concordanĠă între necesităĠile de calificare impuse de
executarea lucrărilor úi calificarea personalului. SituaĠia este una
dezirabilă deoarece implică o calitate superioară a producĠie în condiĠiile
unei optimizări a costurilor salariale;
- Kc < 1 , entitatea este asigurată cu personal prea calificat, deoarece
om
necesarul de calificare impus de executarea lucrărilor este sub nivelul
calificării medii a personalului.
.c
or
at
Pentru analiza calificării personalului se mai pot folosi:
re
d) Durata medie de úcolarizare, numărul de clase absolvite;
FC
următorii indicatori:
w
salariale;
c) Ponderea timpului pentru formarea continuă în timpul total de muncă
(exprimat în ore-om)
d) Numărul de salariaĠi (în total sau în procente din total) care au beneficiat
de cursuri de specializare.
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
77
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
În stabilirea Äterapiei´ de urmat pentru ameliorarea gradului de
at
at
calificare al personalului este de mare importanĠă a cunoaúte implicaĠiile
re
re
nivelului de calificare al personalului asupra productivităĠii muncii úi implicit
FC
FC
asupra cifrei de afaceri úi implicit asupra indicatorilor de profitabilitate úi
D
rentabilitate viitori.
tP
tP
ar În acest sens se porneúte de la relaĠia:
ar
m
m
.S
.S
CAN
W=
w
w
N
w
w
w
w
://
://
În urma prelucrărilor adecvate se obĠine
tp
tp
ht
ht
CAN CAN Fs CAN
W= = x = x S unde,
N N Fs Fs
om
- Fs reprezintă fondul de salarii anual;
.c
- S reprezintă salariu mediu pe angajat care include nivelul de calificare al
or
acestuia.
at
re
FC
între cei doi indicatori, utilă pentru previziunile financiare ale entităĠii.
m
.S
om
b) FluctuaĠia forĠei de muncă care reprezintă ieúirilor dintr-o entitate din
cauze subiective.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
78
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
Printre cauzele obiective determinante pentru miúcarea de personal ar fi :
re
re
- ieúiri pe caz de boală, prin decese, pentru satisfacerea stagiului militar,
FC
FC
prin transferuri;
D
- ieúiri sau intrări determinate de volumul de activitate, de modificarea
tP
tP
gradului de înzestrare tehnică a muncii.
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
Printre cauzele subiective se numără:
w
w
- concedieri de personal din cauza nerespectării disciplinei în muncă;
://
://
tp
tp
- demisia sau plecarea neanunĠată a personalului din unitate.
ht
ht
Miúcarea personalului din cadrul unei unităĠi în cursul unei perioade de
timp se poate măsura cu ajutorul următorilor indicatori:
om
I+E
.c
KM = , unde
or
N
- at
I reprezintă intrările de personal din cursul perioadei;
re
- E reprezintă ieúirile totale de personal din cursul perioadei (din cauze
FC
I
KI =
w
N
w
w
://
E
ht
KE =
N
om
N
.c
.c
or
or
at
at
re
re
79
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
- F reprezintă fluctuaĠiile de personal mai exact ieúirile de personal
at
at
din cauze subiective.
re
re
FC
FC
Mobilitatea personalului din cadrul unei unităĠi influenĠează în mod
D
direct úi nefavorabil productivitatea muncii úi calitatea produselor úi
tP
tP
serviciilor ofertate. În vederea stabilirii unei Äterapii´ de ameliorare a gradului
ar
ar
de mobilitate a personalului din cadrul unităĠii va trebui astfel să se Ġină
m
m
seama de efectele acesteia în planul productivităĠii muncii, prin măsurarea
.S
.S
w
w
acestora cu ajutorul procedeelor adecvate ale analizei economico-financiare.
w
w
w
w
://
://
tp
tp
6.2.3 Diagnosticul utilizării extensive a resurselor umane
ht
ht
Utilizarea extensivă a resurselor de muncă se referă la modul în care
este utilizat timpul de muncă de către salariaĠii din societate.
În acest sens se vor utiliza informaĠii prezentate în BalanĠa de plan a
folosirii timpului de lucru, Rapoarte statistice privind utilizarea timpului de
om
lucru etc.
.c
or
Pentru analiza utilizării fondului de timp de muncă se folosesc o serie
de indicatori cum ar fi: at
re
FC
Fc = N x Tc unde,
ar
m
Fmax = Fc − P unde :
ht
om
c) Fondul de timp efectiv lucrat (Te);
.c
.c
or
or
at
at
re
re
80
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Pe baza indicatorilor de mai sus, se poate pune gradul de utilizare a
at
at
timpului de lucru astfel.
re
re
FC
FC
d) Gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic ( G Fc ):
D
Te
tP
tP
ar G Fc = x100 unde,
ar
Fc
m
m
.S
.S
- Te reprezintă timpul efectiv lucrat exprimat în ore-om ;
w
w
- Fc reprezintă fondul de timp calendaristic exprimat în ore-om.
w
w
w
w
://
://
tp
tp
b) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil ( G Fmax ):
ht
ht
Te
G Fmax = x100 unde,
Fmax
om
- Tmax reprezintă fondul de timp maxim disponibil, exprimat în
ore-om ;
.c
or
at
c) Numărul total de greve (din care spontane,de avertisment úi
re
generale)
FC
( PT G ):
ar
m
TG
PT G = unde:
.S
Tmax
w
în zile) ;
://
NG
PN G =
N
om
om
.c
or
or
at
at
re
re
81
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
- N reprezintă numărul mediu de personal;
at
at
re
re
g) Număr mediu de ore de grevă pe un salariat( TG ):
FC
FC
TG
D
TG = unde:
tP
tP
ar N
ar
- -TG reprezintă timpul de grevă (exprimat în ore²om sau
m
m
după caz în zile) ;
.S
.S
- - N reprezintă numărul mediu de personal;
w
w
w
w
w
w
://
://
În scopul unui diagnostic corect úi complet aplicat asupra modului de
tp
tp
ht
ht
utilizare a forĠei de muncă se impune cunoaúterea efectelor pe care le are
nefolosirea completă úi productivă a timpului de lucru asupra indicatori
economico-financiari.
În acest sens redăm câteva influenĠe asupra modului de utilizare a
timpului de lucru al salariaĠilor asupra unor indicatori financiari semnificativi:
om
a) InfluenĠa asupra cifrei de afaceri nete (CAN):
.c
or
at
CAN = N x Th x Wh ⇒ ǻCAN( Th) = N1 x ( Th1 - Th0) x Wh0
re
unde:
FC
(ore-om);
.S
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
82
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
c) InfluenĠa asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri ( C1000 CAN ):
at
at
C C
re
re
C1000 CAN = x1000 = x1000
FC
FC
CAN N x Th x Wh
D
CAN C0 C0
⇒ ǻC1000 (T) = x1000 − x1000
tP
tP
ar N1 x Th1 x Wh0 N1 x Th0 x Wh0
ar
m
m
.S
.S
w
w
Prin intermediul indicatorilor de mai sus, influenĠa modului de
w
w
utilizare a timpului de lucru se mai poate extinde úi asupra altor indicatori cum
w
w
://
://
ar fi:
tp
tp
- indicatori din sfera profitabilităĠii comerciale (marja brută a profitului,
ht
ht
marja netă a profitului etc);
- ratele de rentabilitate (economică úi financiară);
- vitezele de rotaĠie ale elementelor poziĠiei financiare.
om
6.2.4 Diagnosticul utilizării intensive a resurselor umane
.c
or
Utilizarea intensivă a resurselor de muncă este reflectată sub două
forme generale: at
re
A. Sub forma productivităĠii muncii.
FC
om
timp.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
83
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
CAN
W=
re
re
T
FC
FC
D
D
b) Ca raport intre timpul de lucru efectuat (T) úi cifra de afaceri netă (CAN)
tP
tP
caz în care exprimă cât timp este alocat (cheltuit) pentru obĠinerea unei unităĠi
ar
ar
m
m
de cifră de afaceri netă:
.S
.S
T
W=
w
w
CAN
w
w
w
w
://
://
c) Ca raport intre cifra de afaceri netă (CAN) úi numărul de salariaĠi (N) caz
tp
tp
în care exprimă cantitatea de produse obĠinută în medie de un salariat pe o
ht
ht
perioadă de timp:
CAN
W=
N
om
ii) În funcĠie de perioada luată în calcul la consumurile de muncă,
.c
avem:
or
a) Productivitatea anuală când indicatorii luaĠi în calcul se determină la nivel
anual: at
re
FC
D
tP
CAN T
Wa = ; Wa = ;
ar
T CAN
m
.S
om
T (om - ore) CAN
.c
.c
or
or
at
at
re
re
84
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
iii) În funcĠie de productivitatea muncii exprimată prin valorile
at
at
înregistrate de aceasta la diferite nivele de timp avem:
re
re
a) Productivitatea anuală:
FC
FC
Wa = Tl x Tz x Th x Wh
D
tP
tP
b) Productivitate lunară:
ar
ar
m
m
Wl = Tz x Th x Wh
.S
.S
c) Productivitate zilnică:
w
w
w
w
Wz = Tz x Th x Wh
w
w
c) Productivitate orară:
://
://
CAN
tp
tp
Wh = unde,
ht
ht
T
- Wa reprezintă productivitatea anuală;
- Wl reprezintă productivitatea lunară;
- Wz reprezintă productivitatea zilnică;
- Wh reprezintă productivitatea orară;
om
- Tl reprezintă numărul mediu de luni lucrate de muncitori într-un an;
.c
- Tz reprezintă numărul mediu de zile lucrate de muncitori pe lună:
or
- at
Th reprezintă numărul mediu de ore lucrate de muncitori pe zi;
re
FC
D
CAN Ic CAN
m
a) W= = x
.S
N N Ic
w
CAN Nm Ic CAN
w
b) W= = x x
w
N N Nm Ic
://
tp
CAN Ic Ic , CAN
ht
c) W= = x x unde:
N N Ic Ic ,
CA
- reprezintă productivitatea anuala calculată pe baza cifrei de afaceri
N
om
om
(CAN) în numărul mediu de salariaĠi(N)
.c
.c
or
or
at
at
re
re
85
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Ic
- reprezintă gradul de înzestrare tehnică calculate pe baza valorii medii
at
at
N
re
re
anuale a imobilizărilor corporale
FC
FC
D
D
Nm
tP
tP
ar - reprezintă structura personalului în functie de numărul mediu de
ar
N
m
m
muncitori (Nm) si totalul personalului
.S
.S
Ic
w
w
- reprezintă gradul de înzestrare tehnică a muncitorilor;
w
w
N
w
w
Ic ,
://
://
- reprezintă gradul de utilizare a imobilizărilor corporale (calculat între
tp
tp
Ic
ht
ht
valoarea imobilizărilor corporale efectiv utilizate în producĠie Ic , úi valoarea
imobilizărilor corporale aflate în patrimoniul societăĠii Ic );
CAN
- reprezintă randamentul imobilizărilor corporale active (sau viteza de
Ic ,
rotaĠie a imobilizărilor corporale active).
om
.c
or
B. Analiza efectelor at
economico-financiare ale modificării
re
productivităĠii muncii
FC
D
tP
om
c) InfluenĠa asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri ( C1000 CAN ):
.c
.c
or
or
at
at
re
re
86
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
C C
C1000 CAN = x1000 = x1000
at
at
CAN NxW
re
re
C0 C0
FC
FC
CAN
⇒ ǻC1000 ( W ) = x1000 − x1000
N1 x W1 N1 x W 0
D
tP
tP
ar
ar
m
m
d) Cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri netă ( Chp1000 CAN )
.S
.S
w
w
w
w
w
w
Chp Chp S
Chp1000 CAN = x100 = x 1000 = x1000 ⇒
://
://
CAN NxW W
tp
tp
ht
ht
CAN S0 S0
⇒ ǻChp1000 ( W) = x1000 − x1000
W1 W0
om
e) Cheltuielile fixe la 1000 lei cifra de afaceri netă ( CF1000 CAN )
.c
or
CF CF
CF1000 CAN =
CAN
x100 = x 1000 ⇒
at
re
NxW
FC
CF0 CF0
D
CAN
⇒ ǻCF1000 (W) = x1000 − x1000
tP
N1x W1 N1x W0
ar
m
.S
om
.c
or
or
at
at
re
re
87
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
c) Rezerve legate de acĠiunea factorilor bio-psiho-sociologici (legate de
at
at
factori biologici cum ar fi: vârsta, sex, starea de sănătate; legate de factori
re
re
psihologici cum ar fi: aptitudini, voinĠă în muncă, atitudine faĠă de muncă;
FC
FC
legate de factori sociali cum ar fi: crearea condiĠiilor pentru desfăúurarea
D
activităĠilor sociale, politice, spirituale).
tP
tP
ar
ar
m
m
6.2.4.2. Diagnosticul profitului ce revine pe un salariat
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
Analiza profitului ce revine pe salariat este o altă modalitate de caracterizare a
tp
tp
eficienĠei utilizării resurselor umane. În acest scop se raportează profitul
ht
ht
obĠinut într-o perioadă determinată de timp (P) la numărul de salariaĠi (N)
astfel:
P CAN P
= x
N N CAN
om
Indicatorul exprima corelaĠia dintre:
.c
CAN
or
- productivitatea muncii ( ) úi
N
at
re
P
- rata rentabilităĠii comerciale ( )
FC
CAN
D
tP
P Ic Ic , CAN P
ar
= x x x
m
,
N N Ic Ic CAN
.S
w
Ic
w
N
tp
Ic ,
ht
om
P
- rata rentabilităĠii comerciale ( )
.c
.c
CAN
or
or
at
at
re
re
88
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
6.2.5. Sinteza diagnosticului managementului úi a resurselor
at
at
umane
re
re
FC
FC
D
D
Având în vedere cele prezentate mai sus stabilirea diagnosticului
tP
tP
managementului úi resurselor umane se face parcurgând următoarele etape:
ar
ar
m
m
.S
.S
1. Selectarea unui eúantion de indicatori (criterii) reprezentativi pentru
w
w
reflectarea stării úi evoluĠiei managementului úi a resurselor umane;
w
w
w
w
://
://
managementului úi a resurselor umane;
tp
tp
În domeniul managementului úi a resurselor umane am putea prezenta
ht
ht
cu titlu de exemplu următoarele puncte forte úi puncte slabe posibil de întâlnit
în activitatea unei entităĠi:
a) În domeniul managementului
om
Puncte forte
.c
or
• pregătirea, competenĠa úi experienĠa bună a echipei manageriale;
• at
prestigiul úi reputaĠia în relaĠia cu furnizorii úi beneficiarii;
re
• promovarea la toate nivelurile, se face pe bază de competenĠă;
FC
Puncte slabe
w
w
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
89
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
• dependenĠă de un singur om, lipsă de strategie, experienĠă limitată în
at
at
domeniul de activitate al firmei
re
re
FC
FC
b) În domeniul resurselor umane
D
tP
tP
ar Puncte forte
ar
• personalul firmei este calificat, capabil să se adapteze la reînnoire;
m
m
.S
.S
• pondere ridicată a personalului tânăr (sub 35 ani);
w
w
• nu există probleme în asigurarea personalului având în vedere
w
w
specificul activităĠii care nu implică o calificare deosebit de complexă;
w
w
://
://
• relativă stabilitate a personalului datorită managementului performant;
tp
tp
• protecĠia muncii este corespunzătoare, fiind marcată prin reducerea în
ht
ht
ultimii ani a accidentelor de muncă.
Puncte slabe
• utilizarea necorespunzătoare a timpului de lucru, ca urmare a
pierderilor de timp de muncă exprimate în zile, ore, precum úi
om
evidenĠierea unui coeficient de schimburi necorespunzător;
.c
• insuficienta preocupare pentru stimularea creativităĠii salariaĠilor;
or
• circulaĠia intensă a personalului, marcată de o creútere a frecvenĠei
at
intrărilor úi ieúirilor din motive obiective, precum úi fluctuaĠiei;
re
• diminuarea continuă a stabilităĠii personalului în unitate;
FC
de specificul activităĠii.
tp
umane
6. Elaborarea interpretărilor, recomandărilor, strategiilor de acĠiune
viitoare în vederea administrării Äterapiei´ de redresare a stării
managementului úi a resurselor umane.
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
90
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
Sub formă tabelară, diagnosticul managementului úi resurselor umane s-ar putea prezenta după părerea noastră
.S
.S
astfel:
w
w
w
w
Tabel nr. Diagnosticul general al managementului úi resurselor umane
w
w
://
://
Nr. ObservaĠii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri
tp
tp
Criterii
crt. SWOT importanĠă* agregat necesare
ht
ht
Structura managerială - pregătire úi competenĠă Stare úi N1 P1=20 % N1xP1 «.
om
1. - experienĠă în activitatea tendinĠă
de conducere
.c
Calitatea echipei manageriale - coeziune Stare úi N2 N2xP2 «.
or
P2=16 %
- colaborare tendinĠă
at
- viziune de perspectivă
2.
re
- îmbinare corectă a
FC
responsabilităĠilor pe
domenii
D
Structura organizatorică - adoptată specificul Stare úi N3 N3xP3 «.
tP
P3=6 %
- flexibilă tendinĠă
ar
3. - delimitarea atribuĠiilor,
m
competenĠelor pe niveluri
.S
organizatorice
Sistemul informaĠional - dotare cu echipamente de w
Stare úi N4 P4=4 % N4xP4 «.
w
calcul tendinĠă
w
- asigurare personalului
://
4. de specialitate în
tp
informatică
ht
om
- asigurat integral Stare úi N5 P5=4 % N5xP5 «.
5. Asigurare cu personal ca număr
.c
.c
- corelat cu productivitatea tendinĠă
or
or
- vârstaa personalului úi în Stare úi N6 P6=4 % N6xP6 «.
6. Structura personalului special a personalului tendinĠă
at
at
muncitor
re
re
FC
FC
91
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
- pregătire úcolară Stare úi N7 P7=18 % N7xP7 «.
.S
- calificare medie
.S
7. Calificarea personalului tendinĠă
- personal specializat
w
w
- circulaĠie redusă Stare úi N8 N8xP8 «.
w
w
P8=8 %
- fluctuaĠie scăzută
w
w
8. Stabilitatea personalului tendinĠă
://
://
- stabilitate în creútere
- nivelul utilizării timpului N9 N9xP9
tp
tp
Stare úi P9=4 % «.
9. Utilizarea timpului de lucru de lucru tendinĠă
ht
ht
- tendinĠa de evoluĠie;
om
- mare úi în creútere în Stare úi N10 P10=16 % N10xP10 «.
creútere tendinĠă
.c
10. Productivitatea muncii
- corelare productivitate-
or
salarizare
at
Diagnosticul general al PUNCT SLAB ± PUNCT FORTE 100 % N = ∑ NiPi
re
B. managementului úi resurselor
FC
umane-punctaj total
*Aprecieri ale autorului
D
tP
n
CoeficienĠii de importanĠă Äpi´ sunt acordaĠi astfel încât să se respecte condiĠia ∑ pi = 1 (100 %) .
ar
m
i =1
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
92
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
om
om
.c
.c
or
or
CAPITOLUL 7
at
at
Diagnosticul resurselor tehnice
re
re
FC
FC
În cadrul acestui segment se au în vedere următoarele aspecte:
D
tP
tP
ar 9 amplasamentul societăĠii comerciale úi al eventualelor sucursale
ar
sau filiale;
m
m
9 utilizarea suprafeĠelor productive;
.S
.S
w
w
9 clădirile, caracteristicile clădirilor, posibilităĠile de extindere a
w
w
clădirilor, evaluarea tehnică a acestora;
w
w
://
://
9 căile (mijloacele) de acces;
tp
tp
9 echipamentele de producĠie úi de transport;
ht
ht
9 energia úi utilităĠile folosite de societate.
om
9 proprietăĠii asupra imobilizărilor corporale de natura mijloacelor
.c
fixe;
or
9 valorii úi structurii imobilizărilor corporale de natura mijloacelor
fixe at
re
FC
- coeficientul uzurii;
ar
m
lucru;
w
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
93
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
Diagnosticul asigurării cu resurse tehnie
FC
FC
Diagnosticul
D
tP
tP
ar resurselor
ar
Diagnosticul utilizarii extensive a resurselor tehnice
tehnice
m
m
.S
.S
w
w
w
w
Diagnosticul utilizarii intensive a resurselor tehnic e
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
7.1. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice
om
Diagnosticul asigurării cu resurselor tehnice vizează următoarele aspecte
o Dinamica úi mărimea capacităĠilor de producĠie;
.c
or
o Starea capacităĠilor de producĠie;
at
o Structura capacităĠilor de producĠie;
re
FC
D
important îl au:
tp
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
94
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Mărimea, nivelul de resurse tehnice de care dispune o societate la un
at
at
moment dat este dată de valoarea netă contabilă a imobilizărilor corporale
re
re
care potrivit legii este valoarea de intrare în patrimoniu.
FC
FC
Dinamica imobilizărilor corporale se bazează pe analiza ur
D
a) Modificarea absolută a imobilizărilor corporale:UIc = Ic1-Ic0
tP
tP
ar ǻIc
ar
b) Modificarea relativă a imobilizărilor corporale: ∇Ic = x100
m
m
Ic0
.S
.S
I
c) Coeficientul intrărilor de imobilizări corporale: K I = x100
w
w
Ic
w
w
w
w
d) Coeficientul următorilor indicatori: ieúirilor de imobilizări
://
://
E
tp
tp
corporale: K I = x100
ht
ht
Ic
e) Coeficientul miúcării globale a imobilizări corporale:
I+E
KI = x100
Ic
om
B. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al stării
acestora
.c
or
Starea imobilizărilor corporale este evidenĠiată cu ajutorul a doi
indicatori: at
re
a)Coeficientul uzurii imobilizărilor corporale (ku ), care se calculează
FC
A
ku = 100
m
Ic
.S
w
w
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
95
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
I inv
kr = 100
at
at
Ic
re
re
FC
FC
O sporire a coeficientului reînnoirii parcului de utilaje úi echipamente,
D
tP
tP
semnifică modernizarea tehnologiei existente ceea ce va spori competitivitatea
ar
ar
produselor.
m
m
O valoare redusă a indicatorului reflectă faptul că societatea utilizează
.S
.S
capacităĠile productive disponibile existând riscul îmbătrânirii capacităĠilor
w
w
disponibile.
w
w
w
w
://
://
tp
tp
C. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al
ht
ht
structurii acestora
Din punct de vedere al structurii mobilizărilor corporale, acestea pot fi
urmărite după următoarele criterii de structură:
om
reglementărilor contabile în vigoare -O.M.F.P. 1752/2005, paragraful 88)
.c
structura imobilizărilor corporale este urmărită pe următoarele categorii:
or
a) terenuri úi construcĠii;
b) instalaĠii tehnice úi maúini; at
re
c) alte instalaĠii, utilaje úi mobilier;
FC
amortizabile sunt structurate după funcĠia lor în úase grupe principale astfel:
w
w
a) Grupa 1 ÄConstrucĠii´
://
reglare´)
ht
om
corporale´.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
96
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
iii) Din punct de vedere al repartizării imobilizărilor pe funcĠii ale
at
at
societăĠii, se evidenĠiază imobilizări corporale afectate pentru :
re
re
a) Aprovizionare;
FC
FC
b) ProducĠie;
D
c) DistribuĠie;
tP
tP
ar d) Cercetare-dezvoltare;
ar
e) T.E.S.A.
m
m
.S
.S
w
w
iv) După forma de proprietate se pot evidenĠia:
w
w
a) imobilizări corporale deĠinute cu acte de proprietate;
w
w
b) imobilizări corporale deĠinute în regim de leasing financiar.
://
://
tp
tp
ht
ht
v) Din punct de vedere al utilizării lor efectiv pentru activitatea de
exploatare distingem:
a) imobilizări corporale active sau de exploatare adică cele care
concură în mod direct la realizarea în bune condiĠii a procesului de
exploatare: maúini úi utilaje, construcĠii speciale, mijloace de
om
transport, aparate de măsură, control úi reglare.
b) imobilizări corporale nonactive sau în afara exploatării adică
.c
acele imobilizări corporale care nu participă direct la procesul
or
at
productiv: clădiri de birou, mijloace de transport puse la dispoziĠia
re
managerilor úi personalului angajat pentru deplasare.
FC
D
tP
om
raport între numărul total de utilaje instalate (Nt), indiferent dacă acestea
.c
.c
or
or
at
at
re
re
97
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
funcĠionează sau nu, în numărul total de utilaje existente în inventarul
at
at
societăĠii (Nt), după relaĠia:
re
re
Ni
FC
FC
Kpt =
Nt
D
tP
tP
ar b) Coeficientul de folosire a parcului de utilaje instalat (Kpi) se
ar
m
m
calculează ca raport între numărul de utilaje aflate în funcĠiune (Nf), în
.S
.S
numărul total de utilaje instalate (Ni), după relaĠia:
w
w
Nf
w
w
Kpi =
w
w
Ni
://
://
tp
tp
A. Indicatori bazaĠi pe timpul de funcĠionare al utilajelor:
ht
ht
a) Fondul de timp calendaristic (Fc) reprezintă limita maximă de timp
de funcĠionare a utilajelor:
Fc = N x Tc x 24 unde,
om
- N reprezintă numărul mediu de utilaje instalate în cursul perioadei;
.c
- Tc reprezintă timpul calendaristic a perioadei (exprimat în zile).
or
at
re
b) Fondul de timp maxim disponibil (Fmax) :
FC
om
e) Gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic ( G Fc ):
.c
.c
or
or
at
at
re
re
98
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Te
G Fc = x100 unde,
at
at
Fc
re
re
FC
FC
- Te reprezintă timpul efectiv lucrat exprimat în ore-utilaj ;
D
- Fc reprezintă fondul de timp calendaristic exprimat în ore-utilaj.
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
f) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil ( G Fmax ):
w
w
w
w
Te
G Fmax = x100 unde,
w
w
Fmax
://
://
tp
tp
ht
ht
- Te reprezintă timpul efectiv lucrat exprimat în ore-utilaj ;
- Tmax reprezintă fondul de timp maxim disponibil, exprimat în ore-
utilaj ;
om
exprimă ca raport între producĠia exerciĠiului realizată (Qex) úi cea maximă
.c
posibilă de realizat conform fiúei utilajului (Qexmax);
or
at
re
Qex
Kct = unde,
FC
Qexmax
D
tP
Qex
Kct = unde
w
Vx T
w
w
://
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
99
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
7.3. Diagnosticul utilizării intensive a resurselor tehnice
FC
FC
D
D
tP
tP
ar Analiza utilizării intensive a resurselor tehnice vizează eficienĠa
ar
utilizării imobilizărilor corporale úi presupune corelarea dimensiunii acestora
m
m
cu efectele utile obĠinute în urma utilizării lor.
.S
.S
Utilizarea intensivă a resurselor tehnice este reflectată sub două forme
w
w
generale:
w
w
w
w
A. Sub forma randamentului utilajelor;
://
://
B. Sub forma performanĠelor ce revin la o unitate valorică de
tp
tp
imobilizări corporale
ht
ht
7.3.1. Diagnosticul randamentului utilajelor
om
.c
Randamentul utilajelor este cel mai important indicator utilizat pentru
or
caracterizarea utilizării intensive úi se determină astfel:
at
re
FC
Qex
ru =
m
N
.S
revine pe un utilaj.
w
://
tp
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
100
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
7.3.1. Diagnosticul performanĠelor ce revin la o unitate
at
at
valorică de imobilizări corporale
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
În acest scop foarte relevanĠi ar fi, după părerea noastră, următorii
m
m
indicatori:
.S
.S
w
w
a) ProducĠia exerciĠiului (Qex) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale
w
w
w
w
(Ic)
://
://
Qex
tp
tp
Qex 1000 Ic = x1000
ht
ht
Ic
om
c)Valoarea adaugată (VA) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
.c
or
VA
VA 1000 Ic = x1000
Ic at
re
FC
(Ic):
tP
VEXP
ar
VEXP1000 Ic = x1000
m
Ic
.S
w
VT
VT1000 Ic = x1000
://
Ic
tp
ht
om
.c
or
or
at
at
re
re
101
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
RBE
RBE1000 Ic = x1000
at
at
Ic
re
re
FC
FC
h) Profitul net (RNE) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
D
RNE
tP
tP
ar RNE1000 Ic = x1000
ar
Ic
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
7.4.Sinteza diagnosticului resurselor tehnice
://
://
tp
tp
ht
ht
Stabilirea diagnosticului final al resurselor tehnice presupune
parcurgerea următoarelor etape:
om
2. Stabilirea punctelor forte úi a punctelor slabe privind infrastructura,
procesul productiv úi procesul investiĠional.
.c
or
Punctele forte pot fi rezumate astfel: at
re
• utilizarea optimă a suprafeĠelor productive;
FC
productiv;
w
utilajelor úi echipamentelor;
tp
om
.c
or
or
at
at
re
re
102
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
• dotări învechite sau sumare;
at
at
• utilităĠi limitate pentru confortul spaĠiilor de producĠie;
re
re
• Lipsa sectorizării alimentării cu energie, apă etc.
FC
FC
• Lipsa unui departament adecvat de cercetare-proiectare capabil să
D
lanseze în fabricaĠie produse competitive;
tP
tP
ar • scăderea producĠiei fizice;
ar
m
m
• grad scăzut de utilizare a capacităĠilor de producĠie;
.S
.S
• depăúirea consumurilor specifice;
w
w
• resurse financiare insuficiente pentru organizarea în condiĠii optime a
w
w
w
w
procesului productiv;
://
://
• planul de investiĠii nu s-a realizat în conformitate cu obiectivele
tp
tp
prevăzute.
ht
ht
3. Acordarea de punctaje (Note) de la 1 la 5 utilizând metoda grilelor de
evaluare simplă úi/sau sub formă de matrice;
4. Acordarea de punctaje de importanĠă fiecărui indicator, Ġinând seama úi de
specificul activităĠii. Se va Ġine seama că în industria grea gradul de
om
adaptabilitate a capacităĠilor productivitate la cerinĠele pieĠei este din start
.c
mult mai redus decât în alte sectoare.
or
5. Calculul notei medii ce revine stării úi evoluĠiei resurselor tehnice;
at
6. Elaborarea interpretărilor, recomandărilor, strategiilor de acĠiune viitoare
re
în vederea administrării Äterapiei´ de redresare a stării resurselor tehnice.
FC
D
tP
ar
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
103
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
Tabel nr. 3 Diagnosticul general al resurselor tehnice
.S
.S
w
w
ObservaĠii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri
w
w
Nr.
Criterii SWOT importanĠă* agregat necesare
w
w
crt.
://
://
Amplasamentul capacităĠilor Calea de acces necesită Stare úi N1 P1= 7 % N1xP1 «.
tp
tp
1. productive úi căile de acces tendinĠă
mijloace de transport .
ht
ht
Valoarea úi structura • mijloacele fixe sunt Stare úi 1 N2 P2= 16 % N2xP2 «.
om
imobilizărilor corporale achiziĠionate din tendinĠă
2. împrumuturi
.c
•structura corespunde
or
specificului activităĠii
at
Asigurarea cu • la nivelul cerinĠelor Stare úi 13 %
N3 P3= 13 % N3xP3 «.
re
3. utilaje úi echipamente tendinĠă
• excedent de capacitate
FC
Starea utilajelor úi • grad de uzură scăzut Stare úi N4 P4= 15 % N4xP4 «.
D
4. echipamentelor/Calitate • nivel tehnic îmbunătăĠit tendinĠă
tP
tehnologii
• grad de înnoire în creútere
ar
Utilizare extensivă a utilajelor • grad mediu de utilizare a Stare úi N5 P5= 1 % N5xP5 «.
m
5. úi echipamentelor capacităĠilor de producĠie tendinĠă
.S
Utilizarea intensivă • Veniturile totale/Profitul Stare úi N6 P6= 18 % N6xP6 «.
6. utilajelor úi echipamentelor brut úi Profitul net la 1ooo
w
tendinĠă
w
lei imobilizări corporale
sunt în creútere, în creútere
w
://
- program de reparaĠii
ht
om
- investiĠiile finanĠate din
8. credite
.c
.c
-grafic de execuĠie a
or
or
obiectivelor
at
at
re
re
FC
FC
104
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
Fluxul de producĠie - tehnologii învechite Stare úi 9 N9 P9= 9 % N9xP9 «.
w
w
9. - lipsă de capacitate de producĠie tendinĠă
w
w
la nivelul cererii;
w
w
- există un grad de poluare Stare úi N10 P10= 15 % N10xP10 «.
://
://
semnificativ; tendinĠă
tp
tp
- -avizele de mediu nu sunt
integral acordate, există
ht
ht
10. Aspecte ecologice
acorduri în curs.
om
.c
or
PUNCT SLAB ± PUNCT FORTE 100 % N = ∑ NiPi
Diagnosticul general al
at
C. resurselor tehnice-punctaj
re
total
FC
*Aprecieri ale autorului
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
105
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
om
om
.c
.c
or
or
CAPITOLUL 8
at
at
Diagnosticul resurselor materiale
re
re
FC
FC
Activitatea de aprovizionare cu materiale reprezintă una din funcĠiile
D
tP
tP
de bază in cadrul oricărei activităĠi economice. Scopul acesteia este de a se
ar
ar
asigura ca produsul aprovizionat este conform cu cerinĠele de aprovizionare
m
m
specifice, dar úi de a se asigura ca sunt selectaĠi úi evaluaĠi toĠi furnizorii
.S
.S
entităĠii în baza unor criterii de selecĠie, de evaluare úi reevaluare. Furnizorii
w
w
sunt evaluaĠi o data pe an, iar cei noi după primele trei livrări. După evaluare
w
w
w
w
tuturor furnizorilor se întocmeúte lista cu furnizorii acceptaĠi.
://
://
În funcĠie de stocul existent úi de comenzile pe rol, responsabilii de
tp
tp
aprovizionare efectuează aprovizionarea cu materii prime úi materiale.
ht
ht
Responsabilul de producĠie întocmeúte necesarul de aprovizionare, care este
aprobat de directorul general. În fiecare zi se centralizează necesarele de
aprovizionare úi se efectuează aprovizionarea. Responsabilul de aprovizionare
efectuează aprovizionarea fie direct de la furnizori, fie prin emiterea de
comenzi de aprovizionare úi transmiterea lor prin fax. Comenzile de
om
aprovizionare cuprind date de aprovizionare care descriu clar produsul
.c
comandat. Comenzile de aprovizionare se arhivează într-un dosar úi se
or
urmăreúte primirea úi recepĠia lor. RecepĠia se efectuează de către Comisia de
recepĠie direct pe factură. at
re
FC
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
106
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
Diagnosticul pietei de aprovizionare
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
Diagnosticul Diagnosticul realizării programului de
w
w
stocurilor aprovizionare úi asigurare a necesarului de consum
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
Diagnosticul stocurilor de materiale
om
Diagnosticul eficienĠei utilizării resurselor de
materii prime úi materiale
.c
or
at
re
8.1. Diagnosticul pieĠei de aprovizionare
FC
D
tP
Probleme de
://
urmarit in
tp
de
aprovizionare
cu principalele
resurse Calitatea materiilor prime achiziĠionate
materiale
om
om
.c
.c
or
or
at
re
re
107
FC
FC
BonificaĠii, reduceri
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
8.2. Diagnosticul realizării programului de aprovizionare
FC
FC
D
D
tP
tP
Probleme
ar de Acoperirea cu contracte a necesarului de aprovizionat
ar
urmărit in analiza
m
m
realizarii
.S
.S
w
w
programului de Realizarea programului de aprovizionare pe total si pe
w
w
aprovizionare si principalele resurse materiale
w
w
asigurare a
://
://
tp
tp
necesarului de
ht
ht
consum Asigurarea necesarului pentru productie
om
Acoperirea cu contracte a necesarului de aprovizionat se referă la
asigurarea disponibilităĠii materiilor prime úi materialelor în condiĠiile de
.c
or
volum, calitate úi termen cerute la un cost minim.
at
În ceea ce priveúte cele patru probleme cheie de urmărit (cantitate,
re
calitate, termen, cost) se vor monitoriza următorii indicatori:
FC
cantitatea solicitată.
ar
livrari;
tp
om
standard úi cumpărările valorificate la preĠuri reale,
.c
.c
or
or
at
at
re
re
108
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
9 CondiĠii de plată: Raportul între condiĠiile de plată din anul N úi
at
at
condiĠiile de plată din anul anterior,
re
re
9 Personal: Raportul între numărul de angajaĠi ai serviciului úi valoarea
FC
FC
cumpărărilor
D
tP
tP
ar
ar
8.3.Diagnosticul stocurilor de materiale
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
Evolutia stocurilor comparativ cu cifra de afaceri
://
://
tp
tp
ht
ht
Evolutia stocurilor faĠă de un nivel normat, mediu,maxim ,etc .al
Probleme de stocurilor
urmărit in
analiza
stocurilor de
om
materiale Gruparea stocurilor dupa gradul de imobilizare în stocuri
.c
normale, cu miscare lentă, fara miscare si stocuri disponibile
or
(durata de imobilizare Di)
at
re
FC
Unde:
ar
m
Sx360
- Di = iar
.S
E
w
S1
tp
- Rz = iar
ht
cz
- S1 reprezintă stocul efectiv la un moment dat
- cz reprezintă consumul mediu zilnic.
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
109
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
EficienĠa utilizării resurselor de materii prime úi materiale are în vedere
re
re
utilizarea principalilor indicatori:
FC
FC
D
D
1.Indicatori analitici:
tP
tP
a) Consumul specific (cs), respectiv cantitatea de materie prima consumată
ar
ar
pentru obĠinerea unei unităĠi de produs;
m
m
.S
.S
M
cs = unde:
w
w
q
w
w
w
w
- M reprezintă consumul total din materialul respective
://
://
- q reprezintă cantitatea fabricată din acel produs.
tp
tp
ht
ht
b) Consumul total de materiale (M ) exprimă cantitatea de materie primă
consumată într-o perioadă de timp pentru realizarea unui anumit volum de
producĠie fizică. Se poate calcula după relaĠia:
M = q x cs
om
c) Cheltuielile cu materii prime úi materiale (Cm) reflectă abordarea valorică
.c
a consumului de materiale (M) atunci când acesta este exprimat valoric cu
or
ajutorul preĠului de aprovizionare ale diferitelor materiale (a). Se va utiliza
relaĠia: at
re
Cm = q x cs x a
FC
D
2. Indicatori sintetici:
w
Qex CAN VA
Gv = x1000 sau Gv = x1000 sau Gv = x1000
Cm Cm Cm
unde
om
om
- Qex reprezintă producĠia exerciĠiului;
.c
.c
or
at
at
re
re
110
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
- VA reprezintă valoarea adăugată;
at
at
- Cm reprezintă consumurile de materii úi materiale exprimate valoric.
re
re
FC
FC
b) Necesarul relativ de materiale (Nm) care arată consumul mediu de materiale
D
exprimat în unităĠi fizice sau valorice la 1000 de lei producĠie .
tP
tP
ar
ar
Cm
m
m
Nm = x1000
.S
.S
Qex
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
8.5. Sinteza diagnosticului resurselor materiale
ht
ht
Stabilirea diagnosticului final al stocurilor presupune parcurgerea
următoarelor etape:
om
reflectarea stării úi evoluĠiei stocurilor;
.c
2.Stabilirea punctelor forte úi a punctelor slabe privind problematica
or
stocurilor societăĠii.
Puncte forte at
re
FC
Puncte slabe
ht
om
• Grad de valorificare a stocurilor de materii úi materiale scăzut;
• RotaĠie lentă a stocurilor de materii úi materiale.
.c
.c
or
or
at
at
re
re
111
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
3. Acordarea de punctaje (Note) de la 1 la 5 utilizând metoda grilelor de
re
re
evaluare simplă úi/sau sub formă de matrice;
FC
FC
4. Acordarea de punctaje de importanĠă fiecărui indicator, Ġinând seama úi de
D
specificul activităĠii.
tP
tP
5. Calculul notei medii ce revine stării úi evoluĠiei stocurilor
ar
ar
6. Elaborarea interpretărilor, recomandărilor, strategiilor de acĠiune viitoare
m
m
în vederea administrării Äterapiei´ de redresare a stării stocurilor.
.S
.S
w
w
w
w
Sub formă tabelară, diagnosticul resurselor materiale s-ar putea prezenta după
w
w
părerea noastră astfel:
://
://
tp
tp
ht
ht
om
.c
or
at
re
FC
D
tP
ar
m
.S
w
w
w
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
112
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
Tabel nr. Diagnosticul general al resurselor materiale
.S
.S
Nr. ObservaĠii Diagnostic Punctaj * Pondere de Punctaj Măsuri
Criterii
w
w
crt. SWOT* importanĠă agregat necesare
w
w
Structura furnizorilor -ExistenĠă mai mulĠi furnizori Stare úi N1 P1=7 % N1xP1 «.
1.
w
w
pentru acelaúi material ? tendinĠă
://
://
Gradul de dependenĠă faĠă de -Există o dependenĠă crescută Stare úi N2 P2 =15 % N2xP2 «.
tp
tp
2. anumiĠi furnizori faĠă de anumiĠi furnizori creúte tendinĠă
ht
ht
riscul activităĠii
om
Calitatea materiilor prime - Este de dorit o creútere a Stare úi N3 P3 = 10% N3xP3 «.
3.
achiziĠionate calităĠii acestora tendinĠă
.c
4. CondiĠii de transport úi plată - Se asigură transport úi sau Stare úi N4 P4=4 % N4xP4 «.
or
montaj inclus în preĠ ? tendinĠă
at
BonificaĠii, reduceri - Se acordă bonificaĠii sub formă Stare úi N5 P5=8 % N5xP5 «.
5. de discounturi ?
re
tendinĠă
Acoperirea cu contracte a Stare úi N6 N6xP6 «.
FC
- Există restricĠii de P6=16 %
necesarului de aprovizionat ca aprovizionare din punct de tendinĠă
D
6. úi cantitate, vedere al capacităĠii de livrare a
materialelor la nivelul calitativ
tP
calitate/termen/cost solicitat, la termenul specificat
ar
úi cu costurile prevăzute ?
m
Realizarea programului de - Programul de aprovizionare Stare úi N7 P7=2 % N7xP7 «.
este realizat pe total úi pe
.S
7. aprovizionare pe total si pe tendinĠă
principalele resurse materiale sortimente ? w
N8 N8xP8
w
8. Stocuri de rezervă - Societatea dispune stocuri de Stare úi P8= 7% «.
rezervă ?
w
tendinĠă
://
Stocuri cu miúcare lentă - Există stocuri cu miúcare lentă ? Stare úi N9 P9=13% N9xP9 «.
9.
tp
tendinĠă
- Grad de valorificare a Stare úi N10 N10xP10
ht
10.
EficienĠa utilizării stocurilor de
materiilor prime úi materiale în tendinĠă
P10=18% «.
om
om
materii úi materiale
creútere ?
N = ∑ NiPi
.c
.c
Diagnosticul general al PUNCT SLAB ± PUNCT FORTE 100 %
or
or
D. resurselor materiale ±
at
at
punctaj total
re
re
FC
FC
113
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
Capitolul 9
.S
.S
w
w
Sinteza diagnosticului stării economice
w
w
w
w
://
://
tp
tp
În opinia noastră sinteza diagnosticului stării economice se prezintă ca în tabelul de mai jos:
ht
ht
om
Tabelul nr.
.c
SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII ECONOMICE
or
at
re
Indicatori ObservaĠii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea SWOT de agregat
FC
analizată- stare úi
tendinĠe importanĠă*
D
tP
N1 P1 = 40 % N1xP1 «
ar
Diagnosticul « Puncte forte/
managementului úi Puncte slabe
m
resurselor umane
.S
Diagnosticul resurselor « Puncte forte/ N2 w P2 = 30 % N2xP2 «
tehnice
w
Diagnosticul resurselor « Puncte slabe N3 P3 = 30 % N3x P3 «
w
materiale
://
SINTEZA * n
tp
DIAGNOSTICULUI N= ∑ NixPi
ht
i =1
STĂRII ECONOMICE
om
om
* Aprecieri ale autorului
.c
.c
or
or
at
at
re
re
FC
FC
114
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
om
om
.c
.c
or
or
Partea a IV-a
at
at
Diagnosticul stării financiare a entităĠii
re
re
FC
FC
D
D
tP
tP
ar CAPITOLUL 10
ar
Diagnosticul poziĠiei financiare a entităĠii
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
În înĠelesul abordărilor IAS/IFRS, poziĠia financiară a unei entităĠi este
://
://
reprezentată de relaĠia dintre activele, datoriile úi capitalurile proprii ale
tp
tp
ht
ht
sale.
InformaĠii despre aceste structuri financiare sunt oferite în principal de
BilanĠ dar în completare úi celelalte elemente ale situaĠiilor financiare pot
furniza informaĠii utile relativ la aceste elemente. Este vorba despre
componenta situaĠiilor financiare ÄSituaĠia modificărilor capitalurilor proprii´
precum úi o parte importantă din notele explicative ca de exemplu: Nota 1
om
ÄActivele imobilizate´, Nota 2 ÄProvizioane´, Nota 3 ´Repartizarea
.c
profitului´, Nota 5 ÄSituaĠia creanĠelor úi datoriilor´, Nota 6 ÄPrincipii, politici
or
úi metode contabile´, Nota 9 ÄExemple de calcul úi analiză a principalilor
at
re
indicatori economico-financiari´. O prezentare a acestor componente la
FC
1. Active
w
2. Datorii
2.1. Datorii pe termen mai mic de 1 an
2.2. Datorii pe termen mai mare de 1 an
2.3.Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli PASIVE
2.4. Venituri în avans
om
om
3. Capitaluri proprii
.c
.c
or
or
at
at
re
re
115
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Activele, datoriile úi capitalurile proprii sunt prezentate în BilanĠ la
at
at
valoare netă contabilă. Prin valoare contabilă netă se înĠelege valoarea de
re
re
intrare, mai puĠin amortizarea úi ajustările pentru depreciere sau pierdere de
FC
FC
valoare cumulate.
D
tP
tP
Diagnosticul poziĠiei financiare se poate defalca, în funcĠie de
ar
ar
obiectivele urmărite în cadrul analizei poziĠiei financiare în următoarele
m
m
categorii de diagnostic ale poziĠiei financiare parĠiale astfel:
.S
.S
a) Diagnosticul de ansamblu al poziĠiei financiare:
w
w
• Diagnosticul evoluĠiei poziĠiei financiare
w
w
w
w
• Diagnosticul structurii poziĠiei financiare
://
://
b) Diagnosticul echilibrului poziĠiei financiare:
tp
tp
• Diagnosticul lichidităĠii úi solvabilităĠii entităĠii;
ht
ht
• Diagnosticul capitalului de lucru;
• Diagnosticul indicatorilor de activitate.
om
.c
Primul pas în analiza poziĠiei financiare îl reprezintă analiza de
or
at
ansamblu a poziĠiei financiare în cadrul căreia vom pune în evidenĠă evoluĠia
re
úi mutaĠiile structurale produse în cadrul structurilor poziĠiei financiare
FC
se bazează pe calculul unor indici cu baza în lanĠ în care posturile din bilanĠ
tp
precedentă.
om
.c
or
or
at
at
re
re
116
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
I. Activele imobilizate;
at
at
II. Activele circulante;
re
re
III. Cheltuieli înregistrate în avans.
FC
FC
Analiza dinamicii activelor presupune adâncirea analizei pe grupele de
D
active úi în cadrul lor pe elemente componente.
tP
tP
ar
ar
I. Diagnosticul dinamicii activelor imobilizate
m
m
Activele imobilizate se structurează în:
.S
.S
w
w
1. Imobilizări necorporale;
w
w
2. Imobilizări corporale;
w
w
3. Imobilizări financiare.
://
://
tp
tp
ht
ht
1. Diagnosticul dinamicii imobilizărilor necorporale
Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fără suport
material úi deĠinut pentru utilizare în procesul de producĠie sau furnizare de
bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terĠilor sau pentru scopuri
administrative.
Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanĠ dacă se estimează că
om
va genera beneficii economice pentru entitate úi costul activului poate fi
.c
evaluat în mod credibil.
or
Potrivit reglementărilor în vigoare (O.M.F.P. 1752/2005, paragraful
at
70), în cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:
re
FC
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
D
tP
- fondul comercial;
m
de mai jos:
://
tp
ht
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
117
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
Tabel nr.
at
at
Grila diagnosticului dinamicii imobilizărilor necorporale
re
re
Nr. Indicatori- Diagnostic SWOT Punctaj
Interpretare/Cauze
FC
FC
crt. CorelaĠii
1. IINC > 100 SituaĠia reflectă o creútere a valorii imobilizărilor necorporale
D
de la un an la altul reprezentând o creútere a valorii
tP
tP
ar imobilizărilor necorporale de la un an la altul. Creúterea
ar
valorii imobilizărilor necorporale se poate realiza prin: ÎmbunăĠire 4-5
m
m
- AchiziĠionarea de imobilizări necorporale, reevaluare. lentă/bruscă
.S
.S
- Utilizarea pe scară largă a programelor informatice;
w
w
- Extinderea úi dezvoltarea activităĠii;
w
w
- Diversificarea activităĠii prin achiziĠionarea úi
w
w
comercializarea unor brevete, licenĠe, mărci etc.
://
://
- Creúterea vadului comercial úi a clientelei;
tp
tp
- ÎmbunătăĠirea parametrilor tehnici-tehnologici-
ht
ht
informatici iniĠiali ai imobilizărilor necorporale;
2. I-INC = 100 SituaĠia reflectă o menĠinere a valorii imobilizărilor MenĠinere 3
necorporale de la un exerciĠiu financiar la altul;
3. IINC < 100 SituaĠia reflectă înseamnă o diminuare a valorii imobilizărilor
necorporale de la un an la altul. Scăderea imobilizărilor
necorporale este explicabilă prin:
om
- Amortizare; Deteriorare
.c
- Vânzare, casare, cedare. lentă/bruscă 1-2
or
- Diminuarea ritmului de dezvoltare al activităĠii;
- Diminuarea ritmului de achiziĠionare úi comercializare a
brevetelor,licenĠelor, mărcilor etc. at
re
- Diminuarea vadului comercial úi a clientelei prin apariĠia
FC
om
vigoare. În prezent limita minimă este de 1.800 lei.
.c
.c
or
at
at
re
re
118
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
paragraful 88) imobilizările corporale cuprind:
at
at
re
re
- terenuri úi construcĠii;
FC
FC
- instalaĠii tehnice úi maúini;
D
- alte instalaĠii, utilaje úi mobilier;
tP
tP
ar - avansuri úi imobilizări corporale în curs de execuĠie.
ar
m
m
Diagnosticul dinamicii imobilizărilor corporale vizează următoarele două
.S
.S
aspecte:
w
w
w
w
a) Diagnosticul ritmului de modificare al valorii nete contabile (valorii
w
w
rămase);
://
://
b) Diagnosticul corelaĠiei între dinamica imobilizărilor corporale úi dinamica
tp
tp
ht
ht
indicatorilor de volum
Tabel nr.
om
Grila diagnosticului ritmului de modificare al imobilizărilor corporale
.c
Nr. Indicatori- Diagnostic Punctaj
Interpretare/Cauze
or
crt. CorelaĠii SWOT
1. IIC > 100
at
SituaĠia reflectă o o creútere a valorii imobilizărilor
re
corporale de la un an la altul. Creúterea valorii ÎmbunăĠire 4-5
FC
achiziĠii;
tP
- Modernizări
ar
Deteriorare
- Vânzare;
ht
lentă/bruscă 1-2
- Recuperare a investiĠiilor prin amortizare;
- Ajustare pentru depreciere (pierdere de valoare);
- Trecerea imobilizărilor corporale în categoria
obiectelor de inventar
om
om
.c
.c
or
or
at
at
re
re
119
FC
FC
D
D
tP
tP
ar
ar
m
m
.S
.S
w
w
w
w
w
w
://
://
tp
tp
ht
ht
om
om
.c
.c
or
or
b) Diagnosticul corelaĠiei dinamicii imobilizărilor corporale (IIC )úi dinamica
at
at
indicatorilor de volum (ICAN) se prezintă conform tabelului de mai jos:
re
re
FC
FC
Tabel nr. Grila diagnosticului corelaĠiei între dinamica imobilizărilor corporale úi
D
dinamica cifrei de afaceri nete
tP
tP
Nr. Indicatori- Diagnostic Punctaj
ar Interpretare/Cauze
ar
crt. CorelaĠii