ARGUMENT

Constanţa este cel mai vechi oraş locuit din România. Este un important municipiu şi
un centru cultural, economic şi social de referinţă.
Din punct de vedere al numărului de locuitori este posibil ca două mari centre
universitare ale ţării să-l depăşească datorită numărului mare de studenţi flotanţi (în 2007), dar
din punct de vedere al numărului de locuitori stabili la 1 ianuarie 2006 se afla pe locul doi.
Este cel mai mare port din bazinul Mării Negre şi al patrulea din Europa, cu perspectiva de a
deveni al doilea ca mărime, după Rotterdam. Constanţa este capitala judeţului Constanţa, cel
mai mare oraş din întreaga Dobroge şi din regiunea de dezvoltare Sud-Est.
Constanţa este locul preferat al vacanţelor de vară, fapt constat, nu fără resentimente,
de constănţeni. Insă, daca încerci măcar odată sa vezi totul prin ochii unui turist venit pentru
un sejur de câteva zile pe litoral, resentimentele nu îşi mai au rostul.
Ca turist, principalul obiectiv este marea si plaja. Insa, nici daca te străduieşti nu poţi
sa-ţi petreci tot timpul pe plaja. Aşa că, intre doua băi de soare o plimbare este binevenită. Şi,
aşa ajungi sa te îndrepţi spre Piaţa Ovidiu, in zona peninsulară a oraşului Constanţa cu dorinţa
de a ajunge la Faleza de la Cazino.
In drum, treci pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Istorie
si Arheologie si, dacă eşti in una din acele zile in care curiozitatea este unul din factorul
dominant, nu poţi rezista tentaţiei de a intra.
De pe treptele muzeului de istorie se vede înălţându-se turnul moscheii şi nu trebuie
sa ai o imaginaţie ieşită din comun ca sa îţi dai seama ca nu îţi poţi permite sa ratezi şansa de
a privi Constanţa de acolo, de sus. După aceea ai de ales intre o plimbare pe mare cu
vaporaşul sau pe faleza din faţa Cazinoului cu vizitarea Acvariului şi o baie in mare la plaja
Modern situată in apropiere.
Odată cu lăsarea serii, parcul de distracţii din satul de vacanta, terasele, restaurantele,
cluburile şi discotecile din Constanţa sau Mamaia oferă o gama variata de servicii.
Ţi s-ar părea o zi cam epuizantă, dar vara în Constanţa timpul are alta dimensiune şi
a doua zi eşti gata de noi provocări. Aşa că, sigur nu vei rezista tentaţiei de a merge la Aqua
Magic unde îţi vei spori doza de adrenalină. Si, daca asta nu a fost suficient, o plimbare cu
telegondola îţi va oferi o privelişte completă a staţiunii Mamaia care îţi va deschide apetitul de
a simţi la pas punctul terminus al staţiunii.

1
 Sa nu crezi ca asta e tot ceea ce poţi face la Constanţa şi ca zilele ce vin se vor fi
scurge monoton intre doua băi de soare....
Vara, in Constanţa fiecare zi este unică si pot spune că, deşi locuiesc aici, nu mă pot
opri sa nu vad Constanţa cu ochi de turist si să trăiesc o vară întreagă cu disperarea celui care
urmează ca a doua zi sa se urce intr-un tren care va transforma marea intr-o frumoasa amintire
de vacanţă.

2
 CAPITOLUL I

ROLUL SI IMPORTANŢA TURISMULUI IN

ECONOMIA ROMANEASCA

Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod plăcut si instructiv

a timpului liber, cât si ca activităţi prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei
calatorii turistice, reprezintă una dintre caracteristicile civilizaţiei actuale, cu largi perspective
de evoluţie, fiind concomitent consecinţa si cauza unor mutaţii economice, sociale, culturale
si de mediu.
Turismul, în calitate de activitate economica, îşi manifesta rolul în diferite sfere ale
economiei si, în acelaşi timp are o profunda semnificaţie socio-umana, ce se exercita atât
asupra turiştilor cât si asupra populaţiei zonelor vizitate.
Dezvoltarea turismului determina în plan social nu numai creşterea numărului
locurilor de munca, practicarea unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea
turismului, ca activitate alternativa, ci determina si creşterea continua a nivelului de pregătire
si instruire profesionala a personalului implicat în furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de
pregătire a lucrătorilor este unul dintre cei mai importanţi factori ai productivităţii muncii,
permiţând obţinerea unor performante superioare, si în acelaşi timp, acesta se reflecta în mod
nemijlocit în calitatea serviciilor oferite turiştilor. După cum se ştie, calitatea serviciilor
turistice în România nu se ridica la nivelul aşteptărilor consumatorilor, decalajul dintre
aşteptări si experienţa trăita, aducându-şi si el contribuţia la situaţia actuala a turismului
românesc. De aceea pentru impulsionarea activităţii turistice la nivel naţional se impune
creşterea calificării si pregătirii profesionale a personalului implicat în domeniul turistic. Din
păcate si în aceasta direcţie turismul românesc întâlneşte obstacole, determinate de inerţie,
lipsa fondurilor, mentalităţi.
Turismul influenţează modul de viata al locuitorilor si acţionează în vederea lărgirii
orizontului lor spiritual, încurajând păstrarea elementelor tradiţionale, eliminând tendinţele de
uniformizare si generalizare, favorizând păstrarea identităţii socio-culturale si asumarea unei
personalităţi distincte ce individualizează turismul românesc în cadrul turismului mondial.

3
 În plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evidenţiat prin creşterea
şansei sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, atât în serviciile turistice,
cât si în infrastructura generala, apariţia unor locuri de munca sezoniere, mai ales pentru tineri
si femei, asigurarea progresului social, de creştere a curăţeniei si igienei publice, a confortului
general în localităţile turistice si prin scăderea diferenţelor dintre categoriile socio-
profesionale în ceea ce priveşte veniturile realizate.
Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihnă, recreere si refacere a capacităţii de
munca, turismul reprezintă si o modalitate de dilatare a orizontului de cunoaştere, de educare
a gustului estetic, de respect pentru valorile naţionale, devenind, aşa cum arata Barbu Ghe.,
„un act de cunoaştere, de instruire si de educaţie“.
Valorificând moştenirea cultural-istorica a poporului român, turismul modern
contribuie la revitalizarea actelor de cultura si reprezintă o modalitate de afirmare a culturii
tradiţionale si de promovare a imaginii României în lume.
Intensificarea activităţii turistice favorizează dezvoltarea si revigorarea tradiţiilor
culturale si religioase, acţionează în sensul creşterii interesului populaţiei pentru păstrarea,
conservarea si valorificarea obiectivelor cu veleităţi turistice.
Prin turism se poate promova potenţialul cultural românesc, aceasta permiţând ca
numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile tarii noastre, de la piatra
neşlefuita până la arta si cultura dacica si romana, de la construcţiile populare până la
valoroasele edificii de arta si arhitectura muşatine si brâncoveneşti sa fie popularizate atât pe
plan intern cât si internaţional, evidenţiindu-se contribuţia adusa de locuitorii acestor
pământuri la patrimonial cultural universal.
Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul românesc este în mare măsura un
adevărat act de cultura si educaţie. Pentru asumarea acestui rol de maxima semnificaţie în
societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si de o conlucrare permanenta între
toate organismele si între toate forurile specializate în activitatea culturala si în cea turistica.

4
 CAPITOLUL II:

MUNICIPIUL CONSTANŢA

II.1. Aşezare geografică

Oraşul se află în sud-estul României, având ieşire la Marea Neagră. Constanţa se află
într-o zonă lagunară în partea de nord-est şi de est, uşor deluroasă în partea centrală şi de nord
şi de câmpie în sud şi vest, având coordonatele: 440 11`- latitudine nordică, 280 39`-
longitudine estică.

Suprafaţa teritoriului administrativ este de 1121,66 km2. În această suprafaţă nu este

inclusă şi suprafaţa portului care are 31,82 km2, totalul în acest caz fiind de 1153,48 km2.
Portul Constanţa este principalul port al României la Marea Neagră si al patrulea ca suprafaţă
din Europa, având 3182 ha (uscat si acvatoriu). La limita de nord a oraşului se situează
staţiunea Mamaia, plaja întinzându-se pe o lungime de 6 km orientată spre est ceea ce îi
conferă însorire tot timpul zilei.

5
 Din punct de vedere geografic staţiunea Mamaia este o lagună. Din punct de vedere
administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constanţa. Merită subliniat faptul ca
oraşul Constanţa este lipit în partea lagunară de nord prin staţiunea Mamaia de oraşul
Năvodari, în partea deluroasă de nord-nord-vest prin cartierul Palazu Mare de oraşul Ovidiu,
iar în partea de sud prin portul Constanţa Sud de comuna Agigea.

II.2. Istoric

Constanţa a fost fondat în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către

coloniştii greci din Milet în secolele VII-V î. Ch, sub numele de Tomis. Aceştia au găsit pe
aceste locuri o aşezare getica, noul oraş ajungând la nivelul unui polis de abia în secolul IV-III
î. Ch. Port folosit de greci pentru comerţul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciţi si celţi),
Tomis înfloreşte urbanistic din secolul III î. Ch. Începând cu secolul I î. Ch., Tomisul intră în
vizorul romanilor, care devin stăpânii acestor meleaguri din sec I d. Ch. În acest timp, mai
precis între anii 8-17 d.Hr si-a găsit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care
si-a petrecut ultimii opt ani din viata aici. Oraşul rezistă vremurilor tulburi din secolele III-IV
d.Hr., secole presărate de numeroase invazii barbare, si devine reşedinţa provinciei Scythia
Minor.

Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios creştin, creştinism

cu origine apostolica datorat sfântului apostol Andrei. În aceasta perioada, confruntata cu
numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tătarii si turcii), portul
Tomis este numit în izvoarele bizantine si italiene Constantia, denumire data de Constantin
cel Mare (274-337) în onoarea surorii sale Constantia. Din sec. XV până la sfârşitul sec. XIX,
Constanta intra în componenta imperiului otoman, după ce în secolele X-XIII a fost un
important port, mai ales sub influenta genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez.

6
 În urma Războiului de independenta din 1877-1878, la Congresul de la Berlin,
provincia dintre Dunăre si Marea Neagra a revenit României. Prin aceasta a început
dezvoltarea urbanistica a Constantei si a Dobrogei în general. Totodată au fost luate masuri de
românizare a provinciei, locuita la acea vreme în majoritate de turci si de tătari. După
construirea Podului de la Cernavoda între 1890-1895, de către Anghel Saligny, s-au pus
bazele Serviciul Maritim Român si s-au deschis linii maritime către Istanbul. Portul se
dezvoltă între 1895-1909, Serviciul Maritim Român având linii către Constantinopol, Pireu,
sau chiar Rotterdam. După perioada nefastă a Primului Război Mondial, Constanta prin portul
sau devine cea mai mare concentrare de forţa de munca, 70% din traficul maritim tranzitând
portul.
În 1910 populaţia era de 12.725, din care doar jumătate erau români, în oraş trăind în
continuare importante comunităţi de turci, armeni, evrei, bulgari si greci. La ultimul
recensământ, în Constanta locuiau peste 300.000 de persoane, majoritatea fiind români.
Minorităţi importante sunt turcii, tătarii, armânii, armenii si grecii.
Evenimente:
• 4200 î.Hr.-3700 î.Hr. - Primele aşezări umane, din neolitic, atestate de descoperirile de
la Hamangia.
• 2500 î.Hr. - Este fondat Tomis de către coloniştii greci din Milet.
• 657 î.Hr. - Negustorii eleni întemeiază cunoscutele apoikiai (colonii) la Histria, in anul
celei de-a XXXI -a Olimpiade, la Callatis (Mangalia), la Tomis şi in alte puncte
litorale favorabile lor.
• 260 î.Hr. - Un eveniment, relatat de istoricul Memnon din Heracleea Pontica, atestă
importanţa Tomisului, disputat pe de-o parte de Histria şi Callatis, coalizate, pe de alta
de Bizanţ.
• 72 î.Hr.-71 î.Hr. - Guvernatorul Macedoniei, Marcus Terentuis Verro Lucullus,
realizează o expediţie pe ţărmul vest-pontic, stabilind aici garnizoane romane.
• 62 î.Hr.-61 î.Hr. - Răsculaţii greci îi înfruntă pe romani sub zidurile Histriei. Aici,
proconsulul Macedoniei, C. Antonius Hybrida, cunoaşte poate cea mai ruşinoasă
înfrângere suferită cândva de un general roman.
• 55 î.Hr.-54 î.Hr. - Burebista reuşeşte să integreze statul sau în toate cetăţile vest-
pontice, de la Olbia în nord (la gurile Bugului), până la Apollonia (Sozopol) în sud (în
Bulgaria).
• 29 î.Hr.-28 î.Hr. - O invazie a dacilor şi bastarnilor în sudul Dunării este respinsă de
proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus.

7
• 9-17 - Fiu al Sulmonei, poetul Ovidiu îşi va afla la Tomis a doua patrie.
• 170 - Pacea romana va fi tulburată, însă, de atacurile costobocilor şi, la mijlocul
secolului următor, de incursiunile războinice ale geţilor, în alianţă cu carpii, cum aflăm
în Zosimos.
• 270 - Se fac eforturi pentru refacerea zidului de apărare.
• 369 - A fost sacrificat episcopul Betranion (Vetranion) care, în conflict cu împăratul
Valens, apară acerb ortodoxismul.
• 381 - A fost sacrificat episcopul Cherontius (Terentius), la Sinodul II ecumenic
• 585 - Atacurile slavilor, cutrigurilor şi avarilor, sunt urmate de pătrunderile, pe uscat şi
pe apă în peisajul tomitan.
• 679 - Bulgarii veniţi la Gurile Dunării de pe Volga înfrâng oştile lui Constantin IV
Pogonatul (668-685) şi, sub conducătorul lor, Asparuch sau Isperich, întemeiează un
stat în Bulgaria de azi, cu capitala la Pliska.
• 1318 - În cel mai vechi portulan cunoscut, acela al lui Petro Visconti, se află înscrisă şi
Constanza
• 1374 - Este menţionat în confruntare cu genovezii, Dobrotici se consideră protectorul
porturilor de la Mare şi Dunăre
• 1388-1390 - În cursul confruntărilor, atât succesorul lui Dobrotici, Ivanco, cât si ţarul
Sisman, de la Vidin, pier în luptă.
• 1417-1419 - Companiile otomane în Dobrogea, cu tot caracterul lor de expansiune
brutală, n-au asigurat stabilitatea administraţiei turceşti aici.
• 1476 - Mehmed al II-lea traversează Dobrogea, conform izvoarelor turceşti, fără
rezistenţă.
• 1484 - Ultimele puncte de opoziţie, cetăţile lui Stefan cel Mare, Chilia şi Cetatea Albă,
aflate la Nordul Dobrogei sunt cucerite de Baiazid al II-lea.
• 1585 - Călugărul italian Mancinelli descrie Constanţa ca pe un catun, unde fusese pe
vremuri frumosul oraş Constanta, din ale carui urme (vestigii) un oarecare turc bogat,
cautand comori, pusese sa se sape sub lespezi de marmura.
• 1822 - 1828 turcii ridică fortificaţii pe faleza înaltă a oraşului, favorizaţi de poziţia
strategică şi de existenţa vechilor ziduri din antichitate;
• 1829 în urma păcii de la Adrianopole, armatele ruseşti în retragere, dinamitează
fortificaţiile Constanţei, distrugând şi o mare parte din oraş;

8
 • 1860 se inaugurează linia ferată care unea Cernavodă de Constanţa, construită de
societatea britanică Danube and Black Sea Railway Co. Ltd.
14/15 noiembrie 1878 - instalarea administraţiei româneşti în Dobrogea.
• 1887 - Inaugurarea statuii lui Ovidiu, executată de sculptorul italian Ettore Ferrari
• 1895 - Este inaugurat podul Feteşti-Cernavodă-Constanţa, care a fost construit după
planul inginerului Anghel Saligny.
• 1897 - Se creează Cercul literar Ovidius, cu participarea publicistului Petru Vulcan.
• 1896-1909 - Portul trebuia redimensionat, adaptat noilor cerinţe, mai mari, mai
complexe, mai apropiat de inimă şi de nevoile României neatarnate. Se pune piatra
fundamentală a portului în prezenţa Regelui Carol I.
• 1910 - Se organizează turnee artistice cu participarea unor mari actori: Matei Millo,
I.D. Ionescu, C. Nottara, P. Liciu, N. Leonard, Aristizza Romanescu, Gr. Manolescu
cu spectacole la sala Elpis şi Cazinou.
• 8 februarie 1916 - George Enescu îşi începe seria concertelor la Constanţa.

II.3. Hidrografia

O mare parte din suprafaţa municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având
lacul Siutghiol (lacul lăptos în turceşte, cunoscut ca „Ghiolul Mare” printre constănţeni şi
„lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord şi lacul Tăbăcărie („Ghiolul Mic”) în nord-est.
Constanţa se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord şi nord-vest de Canalul
Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud şi vest de Canalul Dunăre-
Marea Neagră.
Deşi la suprafaţă nu există nici o sursă de apă curgătoare, pe sub Constanţa trece un
fluviu subteran prin acviferul Jurasic-superior barremian, care curge cu doi metri pe zi din
direcţia sud-vest spre nord-est şi al cărui debit este comparabil cu al Dunării, fiind cel mai
important zăcământ de apă potabilă din România. Toată apa potabilă furnizată populaţiei

9
Constanţei este extrasă prin câteva zeci de puţuri din acest fluviu subteran şi numai consumul
industrial se face din sursa de suprafaţă „Galeşu” aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-
Năvodari. Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situaţia de a restricţiona
consumul de apă potabilă, chiar şi în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungite.
De asemenea, Constanţa este singurul municipiu din România şi printre puţinele oraşe din
lume care tratează apa potabilă destinată populaţiei prin raze ultraviolete în locul clorului.

II.4. Clima

Clima municipiului Constanţa evoluează pe fondul general al climei temperate

continentale, prezentând anumite particularităţi legate de poziţia geografică şi de
componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenţa Mării Negre şi, la nivel mai mic, a
Dunării, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului şi totodată provoacă
reglarea încălzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei
pe România + 11,2ºC. Temperatura minimă înregistrată în Constanţa a fost -25ºC la data de
10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5ºC la data de 10 august 1927. Vânturile sunt
determinate de circulaţia generală atmosferică. Brizele de zi şi de noapte sunt caracteristice
întregului judeţ Constanţa.

10
 CAPITOLUL III:

POTENŢIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI

CONSTANŢA

Printre cele mai importante atracţii turistice ale municipiului Constanţa sunt: Muzeul
de Istorie Naţională si Arheologie, Statuia lui Ovidiu, Marea Moschee Mahomed al II-lea,
Cazinoul Constanta, Farul Genovez, Edificiul Roman cu Mozaic, Ruinele cetăţii antice
Tomis, Muzeul Marinei Române, Catedrala Ortodoxa Sfinţii Apostoli Petru si Pavel, Micro-
Delta, Parcul arheologic, Tomis Mall, Biserica greaca „Schimbarea la Faţă”, Delfinariul,
Muzeul de Artă Populară, Acvariul, Biserica romano-catolica Sfântul Anton, Parcul
Tăbăcarie, Planetariul, Satul de vacanta, Farul, Portul Tomis, Cazinoul Mamaia cu fântânile
arteziene, Telegondola Mamaia, Biserica din lemn Sf. Mare Mucenic Mina, Insula Ovidiu,
Muzeul de Artă, Fântâna Cinetica, Parcul acvatic Aqua Magic. De asemenea se poate face
Turul Constanţei cu autobuzele cu etaj descoperite. Strada Ştefan cel Mare cuprinde cea mai
importantă artera comerciala a oraşului, magazine cu suveniruri si restaurante. Tot aici se afla
Tomis Mall, cel mai important centru comercial al oraşului
Constanta are cea mai mare capacitate de cazare din ţară în hoteluri, vile, pensiuni si
apartamente particulare. Cei mai mulţi turişti vin aici in căutarea plajelor, majoritatea foarte
bine întreţinute.

III.1. Muzee

Muzeul de Istorie Naţională si Arheologie din Constanta

A fost înfiinţat în anul 1878 însă nu a avut un sediu stabil decât începând cu anul
1914. In 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la Statul Român,
muzeul a fost reamenajat în forma actuală.

11
 Muzeul este găzduit intr-o clădire monumentală (fostul sediu al primăriei din
Constanţa), construita intre anii 1911-1921 de către arhitectul Vasile Ştefănescu.
Muzeul de Istorie Naţională si Arheologie din Constanta este a doua instituţie de acest fel din
România (după cea din Bucureşti), având un patrimoniu impresionant si o buna reprezentare a
istoriei Dobrogene din paleolitic si până in prezent. Este o construcţie masiva, proiectata de
unul dintre elevii scolii de arhitectura a lui Ion Mincu. Stilul brâncovenesc se regăseşte in
loggia caracteristica de pe frontonul mare, in holul cu deschidere larga, sprijinita pe coloanele
groase, iar in exterior prin ferestrele mici, înguste de la etajul al treilea.
Dintre exponatele celebre enumerăm: Şarpele Glycon, divinitate a casei si familiei,
sec. 2-3 d.H., Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraşului si portului, sec. 2-3 d.H.,
Ganditorul de la Hamangia şi femeia sa - arta neolitica descoperita la Cernavoda.
O sala dedicata poetului Publius Ovidius Naso şi un amplu lapidarium, in curtea muzeului.

Mozaicul roman

In spatele clădirii Consiliului Judeţean Constanta, in anii 1958-1959, au fost

descoperite structurile unui monumental edificiu public din sec. III-IV. Construcţia se întinde
pe circa 100m de-a lungul falezei. Zidurile groase de aproximativ 2m si înalte de 6m au fost

12
aşezate pe un suport lat de 3m si adânc de peste 2m, realizat din bolovani legaţi cu mortar.
Faţada zidurilor a fost placata cu marmura alba si colorata, păstrata azi numai fragmentar.
Pardoseala edificiului era formata dintr-un excepţional covor de mozaic policrom,
decorat cu motive geometrice si vegetale. Iniţial, mozaicul avea o suprafaţă de 2000 mp, din
care doar jumătate s-a păstrat in stare buna, încă un sfert aflat in stare de degradare, a fost
recuperat.

Sub terasa cu mozaic au fost descoperite încăperi boltite, care serveau ca depozite de
mărfuri. Deasupra intrării uneia dintre ele se afla gravat numele lui Hermes, zeul comerţului.

Zidul roman de incinta

Oraşul antic era aşezat pe partea peninsulara, ridicata la 15-30m deasupra nivelului
marii, fiind ferit de atacurile surpriza de pe mare. Pentru a avea o mai buna siguranţa, atât in
partea de nord cat si in partea de nord-vest, romanii au ridicat in sec. III un puternic zid de
apărare ale cărui urme au fost interceptate de la Bd.Republicii de aici coborând spre vechiul
port.
O porţiune a zidului a fost dezvelita împreuna cu un turn de apărare de forma rotunda
(Turnul Măcelarilor). Turnul este o adăugire mai târzie. Au fost, de asemenea, interceptate
urme de porţi ale cetăţii Tomis si ale altor turnuri de apărare.
In apropierea Turnului Măcelarilor s-a organizat un parc arheologic, in care sunt
prezentate chiupuri, coloane, frize, cornişe, blocuri de piatra din vechile construcţii.
Pe peretele clădirii Bibliotecii municipale a fost montata, tot in cadrul parcului, o
harta arheologica a Dobrogei, cu cele mai importante aşezări din epoca greco-romana.

13
 Pe terenul fostei gări si in apropiere au fost descoperite tezaurul celor 24 de
monumente sculpturale, acum expuse in muzeu, si numeroase construcţii din sec. IV-VI
(străzi pavate, fântâni, locuinţe, ateliere ceramice si doua mari bazilici din fosta reşedinţa
episcopală a Tomisului).

Muzeul Marinei Romane Constanţa

S-a deschis la 3 august 1969, în fostul local al Şcolii Navale, in imediata vecinătate a
panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care îi conferă
statutul de unicat naţional. Prezintă istoria marinei militare şi comerciale româneşti, de la
simpla luntre cioplită in trunchi de copac, până la navele moderne de astăzi.

Muzeul de Arta Constanta

Înfiinţat in 1961, Muzeul de Arta Constanta deţine valoroase lucrări de pictura,

sculptura si grafica, ale artiştilor noştri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion
Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este organizat cronologic

14
si cuprinde arta româneasca modernă si contemporană, de la finele veacului trecut până in
prezent.

Muzeul de Arta Populara Constanţa

Clădirea muzeului a fost construită în 1896 în stil brâncovenesc, fiind adăpostul unei
colecţii impresionante de ceramică, costume populare dobrogene, ţesături, unelte, covoare.

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii

Muzeul de ştiinţe ale naturii cuprinde Acvariul, Delfinariul, Planetariul si
Observatorul Astronomic.

Acvariul Constanţa

Acvariul din Constanta a fost inaugurat la 1 Mai 1958 si de atunci s-a remarcat
printr-o activitate ştiinţifica complexa, dedicata nevoii umane de a se apropia de natura.
Situat chiar in fata cazinoului din Constanta, acvariul va invita sa faceţi o incursiune
fascinanta in minunata lume subacvatica. Aici puteţi admira fauna acvatica formata din peşti
exotici si autohtoni, atât de apa dulce cat si de apa sărata.

15
 Totodată la acvariul din Constanta puteţi vedea specii de nevertebrate de apa dulce.
Se pot admira aici, specii de peşti din lacurile de pe coasta Marii Negre din Delta Dunării, din
Marea Neagra, din zonele tropicale si subtropicale.
Aici se afla o importanta colecţie de sturioni, cu toate speciile care populează Marea
Neagra. Reprezentativi sunt peştii mari ( 1.5 - 2 m) care trăiesc in captivitate de peste 15 ani.
Tot la acvariul constănţean puteţi admira specii interesante de pe coasta Mării Negre
(vulpe de mare, pisica de mare, căluţul de mare, pestele dragon, pestele scorpion) precum si
specii migratoare din Mediterana ( hering/macrou...).

Delfinariul Constanta
Deschis la 1 iunie 1972 Delfinariul Constanta este o mare atracţie pentru turişti.
Frumoasele mamifere înzestrate cu o inteligenta deosebita uimesc si distrează in acelaşi timp.
De-a lungul anilor au apărut alături de delfini in acelaşi bazin si foci sau pinguini, completând
spectacolul acvatic. Este un loc pe care nici un vizitator al Constantei nu trebuie sa îl
ocolească.

16
 Planetariul Constanta
Pentru cei ce sunt interesaţi de astre si constelaţii, sau pentru cei ce doresc sa îşi
lărgească cunoştinţele, Planetariul din Constanta este locul excelent de vizitat. Pe un tavan de
forma boltii cereşti este proiectat cerul cu stele si cursul lor in timpul anului, totul fiind însoţit
de explicaţiile unui specialist.

III.2. Obiective turistice religioase

Catedrala Ortodoxa Sfinţii Apostoli Petru si Pavel

Catedrala Arhiepiscopala Sfinţii Apostoli Petru si Pavel este situata in zona

peninsulara a Constantei si adăposteşte moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet si Astion precum
si Sfintele oseminte ale Sfântului Auxentiu si ale Sfântului Simeon Stalpnicul. Un odor drag
închinătorilor din acest lăcaş sfânt este racla cu moaştele Sfântului Pantelimon aduse din
Orientul Apropiat. Planurile de construcţii aparţin renumitului arhitect Ion Mincu (1852-
1912), considerat creatorul unui stil inspirat din tradiţia româneasca a secolelor XVII - XVIII.
La 3 August 1914, din cauza unui bombardament aerian, altarul, catapeteasma cu icoanele si
pictura au fost avariate si parţial distruse. La 1 decembrie 2001 devine biserica arhiepiscopală.

17
 Biserica Ortodoxa Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril

Biserica a fost ridicata in anul 1939 in vechiul spirit arheologic romanesc, cu

profunde trăsături bizantine. Până in septembrie 1949 a fost folosita pentru asistenta religioasa
a militarilor, slujind apoi drept catedrala episcopala.

Biserica Ortodoxa Sfinţii Impăraţi Constantin si Elena

Parohia Sfinţii Împăraţi s-a înfiinţat in anul 1919 si a fost sfinţita de însuşi patriarhul
României de atunci, Miron Cristea (1919-1939). Catapeteasma este sculptata in marmură
bogat ornamentata cu motive decorative vegetale. Pictura Bisericii a fost realizata in tehnica
frescă si este podoabă a oraşului si una dintre frumoasele noastre clădiri din ultimul timp.

Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului I

18
 Biserica Adormirea Maicii Domnului este aşezata in zona centrala a Constantei,
piatra de temelie fiind pusa in ziua de 13 august 1906. Un farmec aparte îl conferă bisericii,
ferestrele cu vitralii in culori vii, înfăţişând scene din viata Maicii Domnului si mozaicul
exterior al faţadei.

Biserica Ortodoxa Sfântul Mina

Piatra de temelie a fost pusa la 31 iulie 1994 de către Înalt Prea Sfinţitul Lucian,
Arhiepiscopul Tomisului. Construita intre anii 1995-1997 in stil autentic maramureşean, este
una dintre cele mai mari biserici de lemn din tara. Biserica Sf. Mucenic Mina, amplasata pe
malul lacului Tabacariei, este o oaza de linişte si spiritualitate autentica intr-un oraş modern.

Biserica Ortodoxa Schimbarea la Fata

Biserica Schimbarea la Fata a fost construita intre ani 1867-1868 prin efortul
credincioşilor greci, din oraşul Constanta. Hramul acestui lăcaş de cult este Metamorfosis
(Schimbarea la Fata). Biserica nu are turle datorita restricţiilor impuse de autorităţile otomane
care stăpâneau la acea data teritoriul Dobrogea. In anul 1954, biserica a fost declarata
monument istoric si inclusa in patrimoniul naţional si cultural. In momentul de fata, biserica
Schimbarea la Fata are statut de parohie mixta romano-elena, slujbele fiind ţinute atât in limba
romana cat si in limba greaca.

19
 Biserica romano-catolică Sfântul Anton
Biserica ce îl are ca patron pe Sf. Anton de Padova a fost construita intre 1885-1934
in stil romanic, după planurile arhitectului Romano de Simon fiind inspirat după bazilicile
italiene din secolul XIII.

Moscheea Constanţa

Aflata in imediata apropiere a Pieţei Ovidiu, a fost clădita in anul 1910, pe locul unei
vechi geamii. Minaretul, a cărui înălţime atinge 50m, si cupola clădirii au fost construite din
beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scărilor s-a folosit calcarul de Albeşti, iar pentru
poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura
interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si roşu.

20
 Deşi principala atracţie este turnul, putini ştiu ca acest sălaş de cult reprezintă o
combinare a stilului egipteano-bizantin cu inserţii arhitectonice româneşti iar in interior pe
lângă obiectele de cult, exista un covor lucrat manual, ce cântăreşte 490 de Kg.
După ce urci o scara in spirala, ajungi in turn unde te întâmpina prima rafala de vânt
si, odată cu ea, panorama oraşului vechi si a Portului Tomis.

III.3. Alte atracţii turistice

Statuia poetului Ovidiu

Este opera sculptorului Ettore Ferrari. Monumentul a fost ridicat in 1887, de

locuitorii oraşului, prin subscripţie publica. Ovidiu, marele poet latin, s-a născut in anul 43
a.H., fiind contemporan cu Virgiliu si Horatiu. El a fost exilat la Tomis, in anul 8 p.H., unde a
si murit după nouă ani.

21
 Bustul lui Mihai Eminescu

A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930 si a fost montat in apropiere de
malul marii, aşa cum si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa poezie "Mai am un singur dor ".

Cazinoul Constanţa
Emblema oraşului Constanta, cazinoul de pe malul Marii Negre a fost construit in
1909 după planurile arhitecţilor Daniel Renard si Petre Antonescu in stil baroc francez cu
elemente de rococo si art nouveau. Clădirea a fost restaurata in 1985 iar in zilele noastre in
clădire funcţionează un restaurant.
Cazinoul este una dintre primele clădiri ridicate la Constanta, aproape imediat după
ce acest oraş a fost preluat de către administraţia româneasca si nu s-a mai numit Kustenge.

22
 Farul Genovez

A fost construit între anii 1858-1860 de către o companie englezească,în amintirea

negustorilor genovezi atât de prezenţi în port în secolele anterioare. Farul este înalt de 8 m şi
are în vârf o cupolă metalică.

Portul Constanţa

23
 Portul Constanţa este situat pe coasta vestică a Mării Negre acoperind o suprafaţă
totală de 3.926 ha. Acesta este împărţit în trei subdiviziuni:
• Portul maritim, care are o capacitate de operare anuală de 100 milioane de tone şi este
deservit de către 140 dane funcţionale permiţând accesul navelor cu o capacitate de
până la 220.000 tdw.
• Portul fluvial permite accesul oricărui tip de navă fluvială având o capacitate de
operare anuală de 10 milioane de tone. Prin acest port trec zilnic aproximativ 200 de
nave fluviale.
• Portul turistic este un punct de reper important pentru navele de pasageri care
navighează de-a lungul Mării Negre.
Portul Tomis este situat pe litoralul romanesc al Marii Negre, la circa 200 m de
poarta 1 a Portului Comercial Constanta. Acest port a fost conceput in principal pentru
agrement nautic, in acest scop fiind executate lucrări de infrastructura, ultimele dintre acestea
fiind realizate intre anii 1970 – 1975.
Incinta portului, delimitate de digurile de adăpostire si de faleza, are o suprafaţa
totala de 180.000 mp, iar “gura de acces” are lăţimea de 65 m, fiind orientate spre sud-est.
Aflat in vecinătatea celebrului Cazinou si a plajei Modern Constanta, Portul Turistic
Tomis este un acvatoriu aparat de diguri de beton in care sunt ancorate yahturi, veliere si
vaporaşe de agrement.
Este singurul loc unde se pot vedea yahturi venite din diverse colturi ale lumii si de
unde se pot face excursii pe mare.
Restaurantele aflate pe cheiurile Portului Turistic Tomis oferă o privelişte deosebita
si un meniu bogat in specialităţi marine.

24
Acces : Linii Autobuz 2, 42, 44, 49, 51, Linii Troleibuz 48, Staţia Poarta 1 Port Constanta.

Farul-nou-Constanţa

25
 Construcţia are aspectul unei cupole albastre, piramidale, cu vârful in jos. Raza de
lumina a acestuia este vizibila de pe tot teritoriul Municipiul Constanta.
Acces : Linii Autobuz 2, 13b, Statia Far Constanta.

Vila-Sutzu-Constanţa

Construcţia este realizata in stil maur in anul 1899, planurile aparţin arhitectului Gh.
Cerchez, ctitor fiind numismatul Mihail G. Sutzu.
Amplasata pe o stanca, Vila Sutzu are arhitectura faţadei asemănătoare cu cea araba.
Impresionează in special la exterior o terasa-galerie ce poate fi admirata dinspre Portul turistic
Tomis Constanta. De pe terasa vilei poţi admira o privelişte panoramica pana aproape de
Capul Midia Năvodari.
Interiorul este alcătuit din diverse săli decorate in stilul palatelor arabe din Damasc si
Alger si cu elemente specifice ale palatelor turceşti din Constantinopol.

26
 Teatre Constanţa
Teatrul de Balet OLEG DANOVSKI – Constanta.

Acces: Linii Autobuz 2, 42, 44, 49, 51, Linii Trolebuz 48, Statia Poarta 2 Port Constanta.
Locatie: Str. Rascoala din 1907 nr.5, Constanta.
Telefon: 0241 519 045

Teatrul de Revista FANTASIO – Constanta.

Acces: Linii Autobuz 2, 42, 43, 44, 49, 51, Linii Trolebuz 48, Statia Teatrul Fantasio
Constanta.
Locatie: B-dul Ferdinand nr.11, Constanta.
Telefon: 0241 616 036

Teatrul OVIDIUS – Constanta.

Acces: Linii Autobuz 40, 41, 43 Statia Bliblioteca Judeteana Constanta.

Locatie: Str. Mircea cel Batran nr. 97, Constanta.
Telefon: 0241 708 612

Teatrul de Papusi ELPIS – Constanta.

Acces: Linii Autobuz 5, 40, 41, 43, Statia Unirii Constanta.

Locatie: Str. Karatzali nr. 16, Constanta.
Telefon: 0241 618 992

27
 INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI
SECURITATEA IN MUNCA IN TURISM

In conformitate cu „Legea securităţii si sănătăţii in munca” nr. 319/2006, angajatorul

are obligaţia de a asigura securitatea si sănătatea lucrătorilor in toate aspectele legate de
munca.
Angajatorul are obligaţia sa ia masurile necesare pentru:
• asigurarea securităţii si protecţia sanatatii lucrătorilor;
• prevenirea riscurilor profesionale;
• informarea si instruirea lucrătorilor;
• asigurarea spaţiului organizatoric si a mijloacelor necesare securităţii si sanatatii in
munca;
• adaptarea la progresul tehnic;
• înlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este
mai puţin periculos;
• adoptarea, in mod particular, a masurilor de protecţie colectiva fata de masurile de
protecţie individuala;
• furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

INSTRUIREA LUCRATORILOR
Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător sa primească o instruire
suficienta si adecvata in domeniul securităţii si sanatatii in munca, in special sub forma de
informaţii si instrucţiuni de lucru, specific locului de munca si postului sau:
• la angajare;
• la schimbarea locului de munca sau la transfer;
• la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări ale
echipamentului existent ;
• la introducerea oricărei tehnologii sau proceduri de lucru ;
• la executarea unor lucrări speciale.

OBLIGATIILE LUCRATORULUI
Fiecare lucrător trebuie sa-si desfăşoare activitatea, in conformitate cu pregătirea si
instruirea sa, precum si cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu

28
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala atât propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
In mod deosebit, in scopul realizării obiectivelor prevăzute in articolul de mai sus,
lucrătorii au următoarele obligaţii:
• sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de producţie;
• sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat si, după utilizare, sa îl
înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru prestare;
• sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice si a clădirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
• sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca
despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sănătatea
lucrătorilor, precum si orice deficient al sistemelor de protecţie;
• sa aducă la cunoştinţa conducătorului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
• sa îşi însuşească si sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii si
sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si metode de aplicare a acestora;
• sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca si inspectori sanitari.

INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN

MUNCA

Pentru instruirea personalului in domeniul securităţii si sanatatii in munca vor fi

folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi : expunerea, demonstraţia, studiu de
caz, vizionarea de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistata de calculator.
Instruirea lucrătorilor in domeniul securităţii si sanatatii in munca cuprinde trei faze:
• instruirea introductiva generala;
• instruirea la locul de munca;
• instruirea periodica.

MĂSURI ŞI REGULI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR PENTRU

TURIŞTI:
• În spatiile de cazare:

29
 • este strict interzisă în spaţiile de cazare, a aparatelor electrice de orice fel: fiare de
călcat, reşouri, radiatoare, termoplonjoane, spirtiere, aragaze turist, etc., care prezintă pericol
de incendiu;
• fumatul este permis numai în locuri special amenajate.
• la unitatea de cazare se studiază planul de evacuare în caz de incendiu, care trebuie să
se găsească afişate pe spatele uşilor camerelor de cazare.
• se identifică traseele de evacuare faţă de camera de cazare şi butoanele manuale de
semnalizare a incendiilor de pe nivel (unde există);
• în cazul în care căile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate necorespunzător
materiale combustibile, se informează personalul de la recepţie.
• se verifică modul de oprire a sistemului de ventilare şi climatizare a camerei de
cazare (în timpul unui incendiu, camera de hotel în care vă aflaţi poate fi inundată cu fum şi
gaze toxice dacă nu se întrerupe funcţionarea respectivelor instalaţii).

PE TRASEELE TURISTICE:

• efectuarea focului numai în locurile special stabilite, amenajate şi marcate, iar orice
activitate în pădure, indiferent de natura acesteia, va fi desfăşurată cu respectarea strictă a
normelor de prevenire a incendiilor;
• accesul autoturismelor particulare în pădure, precum şi instalarea corturilor pentru
cazare în alte locuri decât cele special amenajate este interzis;
• să nu lase focul nesupravegheat, iar la plecare să stingă jarul cu apă;
• să nu facă foc pe timp de vânt;
• o grijă deosebită trebuie acordată copiilor cărora nu trebuie să li se lase la îndemână
mijloacele de aprindere (chibrituri sau brichete);
• să nu se facă foc în imediata apropiere a fondului forestier, la o distanţă mai mică de
100 m;
• orice început de incendiu observat trebuie să fie anunţat la numărul unic de urgenţă
112 pentru a fi lichidat de către pompieri înainte de a produce pagube materiale sau pierderi
de vieţi omeneşti.

30
REGULI DE P S I PENTRU UNITĂŢILE DE TURISM:
• Conducerea unităţii turistice va asigura în permanenţă buna funcţionare a
mijloacelor tehnice de intervenţie din dotare (instalaţii de hidranţi interiori şi exteriori,
instalaţii speciale de semnalizare şi stingere a incendiilor, stingătoare, etc.).
• Se va controla permanent starea de funcţionare a instalaţiilor utilitare
(electrice, de încălzire, ventilaţie /condiţionare a aerului etc.). Nu se admit modificări sau
improvizaţii la instalaţiile utilitare. Orice lucrări de reparaţii sau întreţinere la instalaţiile de
acest tip se efectuează numai de către personal autorizat.
• Personalul unităţilor de turism va fi instruit periodic asupra modului în care se
face alarmarea, anunţarea, dirijarea şi evacuarea persoanelor spre ieşire, precum şi asupra
modului de folosire a mijloacelor de intervenţie.
• Alarmarea şi anunţarea în caz de incendiu, se va face în aşa fel încât să nu
producă panică în rândul turiştilor.
• Turiştii din fiecare cameră, trebuie să aibă acces la două căi de evacuare,
independente una faţă de alta.
• În camerele de cazare, pe partea interioară a uşilor, se va afişa schiţa cu traseul
de evacuare a turistului (spre ieşirea principală şi cea de serviciu). Pe noptieră, la loc vizibil,
se vor găsi fluturaşi cu instrucţiuni în cel puţin 3 limbi de circulaţie internaţională, privind
comportamentul în caz de incendiu.
• Focurile de tabără sau pentru prepararea hranei se fac doar pe timp fără vânt, la
distanţă suficientă de construcţii, culturi agricole sau fondul forestier şi cu asigurarea
supravegherii permanente şi stingerii acestora cu apă.

31
 BIBLIOGRAFIE

ADAM, Ioan. Constanţa pitorească cu împrejurimile ei : Călăuză descriptivă cu

ilustraţii.
ANTIPA, Grigore.Marea Neagră. - Bucureşti ; Monitorul Oficial, 1941.

DĂNESCU, Grigore Gr. : Dicţionarul geografic şi statistic, economic şi istoric al

Judeţului Constanţa. Bucureşti: Tipografia şi Fonderia de Litere Thoma
Vasilescu, 1897.
BENONE ZOTTA, Geografia municipiului Constanţa, Editura Muntenia, 1995

www.primaria-constanta.ro

ro.wikipedia.org/wiki/Constanţa

www.constantaonline.ro

32