Sunteți pe pagina 1din 30

Proiectarea tehnologie de

acoperire cu plasma, sudare,


taiere si tratament termic

Conducator stiintific:
Sef.luc.dr.ing. Olah Artur
Tehnologiile de prelucrare cu
plasma
• Incarcare prin sudare cu plasma
• Tehnologie de acoperire prin
pulverizare
• Sudare cu plasma
• Tratament termice cu plasma
• Utilizare plasmei termice la
prelucrare prin aschiere
• Taiere si debitare cu jet de plasma
Princiul procedeul de incarcare

Schema de principiu al aparatului

Detaliu de incarcare prin sudare cu un sarma ca material adaos


In continuare vreau sa arat niste
piese incarcate cu plasma si
microstructura incarcarii
Microstructurile optinute la
incarcare
Optinerea structurile de duritate
ridicat( ca diamant)
Procedeul si microstructura
Metalizare cu plasma

Fig. Elemente componente ale unui strat depus prin pulverizare


termică:1-substrat; 2-particule netopite; 3-oxizi; 4-por.
Fig. Modul de pulverizare în jet de plasmă
•Fig. Niste piese acoperit cu plasma

•Fig. Microstructura stratului acoperit (metalizat) cu plasma


Avantajele si dezavantajele
• Avantajele:
• -temperatura ridicată a jetului de plasmă permite topirea
materialelor cu puncte ridicate de topire, practic permite topirea
oricărui material solid;
• -temperatura de topire se poate regla prin schimbarea diametrului
duzei şi a regimului de lucru al instalaţiei;
• -metalul depus conţine o cantitate redusă de oxizi, datorită gazelor
de lucru inerte;
• -metalul depus are o aderenţă bună şi o densitate ridicată
• Dezavantajele:
• -productivitate scăzută;
• -zgomot şi iradiere intensă cu radiaţii ultraviolete;
• -preţul ridicat al utilajului şi al cheltuielilor de exploatare.
Sudare in puncte cu plasma

Fig. Pistolet de mana


Fig. Unitate de electrode

Fig. Masina se sudare in puncte


cu plasma (sudare de mana)
Fig. O structura sudata in puncte cu plasma,
Fig. Multe table imbinate: patru table ,
unde tabla de
diametrul suduri este de 0.8mm
sus are 0.8mm si cea de jos 1mm
Fig. Microstructura punctelor de sudura

Fig. Compararea suprafeta punctelor de imbinat,


in staga este cu rezistenta, in dreapta cu plasma
Tratamente termice cu plasma

• Nitrurare, nitrocarburare si cementare in


plasma
Tratamente termice cu plasma
Taiere cu plasma

• La taiere cu plasma arcul de plasma nu ajunge


la piesa (piesa nu este conectat in circuit
electric)
• Taierea se realizeaza cu jetul de plasma care
iese din plasmatron (din cauza asta este posibil
si taierea materiale nemetalice) si din cauza asta
este si un dezavantaj ca puterea aparatului este
limitat ca si grosimea piesei
• Din cauza asta este folosit in exclusiv pentru
taierea pieselor mari
Variante de prelucrare

Fig.a.Taiere cu plasma de gaz dubla


Figura . b. Injectare de apa
Fig. d. Plasma aer.
Defectele ce apar la taiere
Prezint niste piese taiate sau
debitate cu plasma

Fig.1. Reprezinta debitare cu plasma (o cremaliera )


Fig. Este prezentat robotul de taiare cu plasma
Fig.71. Este prezentat un profil "W" la care sa aplicat
niste orifici cu robotul de plasma
Aparatul cu care am taiat piesele

• Datele tehnice ale


aparatului :
• Tensiunea de alimentare :
230/400V
• Curent de taiere : 30/50A
• Curent la 60% ED : 30A
• Curent la 35% ED : 50A
• Tensiunea in gol : 270V
• Grosimea materialului
• de taiat in mm : 20mm
Rezultatele experimentala la taierea
cu plasma
• Influenta vitezei de taiere

Fig. Macrostructura suprafeţei rezultată în urma tăierii cu parametrii


recomandaţi de producătorul echipamentului (X1.5)
• Influenţa variatiei de curentului de taiere
asupra piesei

Macrostructura suprafeţei rezultată în urma tăierii cu parametrii


recomandaţi de producătorul echipamentului (X1.5)

Curentul a fost marit la 420 A si tensiunea la 120 V


Concluzile
• Analizând calitatea tăieturii prin forma, netezimea suprafeţelor şi a muchiilor rezultate în urma
procesului de tăiere se poate concluziona:
– distanţa generator – piesă nu poate fi redusă sub o anumită limită, dependentă de puterea
Pe absorbită în arc. Limitarea apare datorită formării arcului secundar, a acţiunii radiaţiilor
termice asupra generatorului, etc.
– unghiul φ de înclinaţie a marginilor creşte odată cu mărirea vitezei de tăiere Vp;
– unghiul φ devine negativ dacă viteza de tăiere scade sub o anumită limită, sau când
conţinutul de hidrogen din gazul plasmagen este prea mare. Prin creşterea puterii
electrice absorbite Pe sau a debitului de gaz plasmagen, unghiul φ scade, iar odată cu
creşterea distanţei generator – placă, unghiul φ creşte;
– rotunjirea muchiilor a fost cauzată de o putere insuficientă, de viteza de lucru neadecvata
sau o distanţă excesivă între generator şi placă. Prin reducerea vitezei de tăiere s-a
obţinut o ameliorare;
– gradul de neuniformitate privind rugozitatea suprafeţelor tăiate în general este mai mare
pe una din laturi, datorită efectului de turbionare. În general, dacă nu se include hidrogen
în amestecul plasmagen, suprafeţele tăieturilor vor prezenta striuri;
– apariţia de bavuri şi împroşcări în cazul folosirii unei viteze de tăiere prea mari; metalul
topit s-a adunat pe partea inferioară a canalului tăieturii, unde s-a sudat. Acest fapt
impune prelucrări mecanice ulterioare, care măresc considerabil preţul de cost;
– apariţia bavurilor în partea inferioară a tăieturii s-a produs şi în cazul unei concentraţii prea
mari de hidrogen în amestecul de gaz plasmagen. La o distanţă prea mare între generator
şi piesă sau a turbionării puternice a gazului, crestăturile şi împroşcările de metal topit au
apărut şi pe faţa superioară a tăieturii.
Va multumesc ca ma-ti ascultat