(Ia fata prletenilor rnei)

,

MUGUR MIHAESCU: Coleg si ptieteti, uti chef focul de munce, un om fa care parul a picat odata

u trecerea timpu/ui. 9' la fal ca trecerea timpuiui, iceeste ciuiere e ireversibite. ln iiecere noapte. viseeze ca afara ploua cu "CHt=L STOP" si sa trezeste supere; ca nu e ~i e/ 0 floare din gradina cum ar ti. dupa parerea noastra, a tuturor: "ba~jca porcului", "pista tiglmcli" sau chiar "coestete oopii". Se /auda tot timpul cu numeroasaJa sale cetitet], cum ar fi: indiierente Iota/a tara de temei. bautura ~i tumet, dar i~i deciere ~i sitiqurul defect. st anume acela ea minte

lot timpul. .

Esta iototdeeune imprevizibil. daoarece nu ~lii care cap st-! puna mai des fa contrlbutie. Noroe es-t mal retuze edmiretoerele. ea entet ar fi In stare sa gl'mdeasea tor timpul. Certee lui de vizita este bunui simt, de care flU ebueeeze nieiodala.

Are 0 familie echilibrata din punct de vedere fizie si psihie. esc! mal suntem si noi pe-aici.

Scopul lui in viara este de a nu avea seopuri.

Scoete umor din piatra seaca. astfal ineat cbisr viete lui a devenit 0 comeiiie. li placa foarte mull spottul, pe cere-I prectice orivtna la televisor. Dupa Lin meci de totbal slsbe ste 250 g. pentru ee-l transpira tetecomende in mana din cauza amotiei. lntr-un timp se apucase de baschet. Statea pe banca ?' diuie« 5

mii la copii sa-; erunce mingea te cos. Dupa ce si-e ruinat economiile, s-a gandff sa se sinucida epuchnduse de sciii. Are ese de mull falent la acest sport, incat a scapat lejer cu viata.

Viata spiritua/a si-o compteteeze din citatele pe care te dau eu cend am sclipiri seu din ale lu' cumnetuSEW, care e mecanic auto.

Cite~te foarte mutt meniurile fa restaurante (pe cere Ie si conspecteeze), programul tieceru! meci de pe stadion, citeste in stele, pe tetele oameni/or, imbogarindu-~i estte! 0 cultura genera/a pe care ~j-a format-o in Iiceu in timp ce cbiulee. Pe etunci avea si-un tizic de amant sub/irel cu dotare groso/ana. Aeum poate ca~tiga usor concursuriie "Mr. Puhev", r'DI slanina pe inima': sau poate deven! autorul cartii "Cum

sa in~elam interctut". '

Mugur Mihaescu este un admirator inflacarat a/ lui Andra Agassi. desi cred ea aeasta nu prea a auzit de et. Oricum, emimoot sunt ciumeqi.

Prietenul meu "Mugurul" este un tip extremist: ori se trezeste prea de diminea{a, on prea pe la prfmz.

De mie a ciuitet la 0 serie de instrumente eu coerde, tnSa ctmd a crescut a renuntat doar te

instrumente. ..

Noua lui pesiune sunt cainii de casa, titna mai spatio¥i tiecit cei de aparfament. De-asta fi-a cumpere: sl-o casii Ce-ar fi zis lumea daca l-er fi viizu: cu cu~ca la bloc!? Pentru cil ecum fa al s-su adunat 2 pasiuni ~ ceinls s! femeile ~ s a gfmdit sa te impace pe amandoua s! si-e luat 0 ca!elu~a cu nume sexy:

Berlha. Aceasta carelu~a e atat de nablldaioasa. lncat atunei csna iese ell ea la plimbare lumee nu stie daea o trage sau 0 impinge. Mugur a devenit ecum si mai

pre vizib iJ. Daca ei-un csine I-a mtrositt .

6

JntuWa lui - care a bazatfJ pe dictonul ''Prive~tj, uunc! inseamna ca vezi" if ajuta foarte des sa iasa 1m situatiile cheie cu broasca la gat. "1

A ~vut un vis de eopitarie, tericiii: indestulata, , dina de juearii, dar cand sa trezea iar if trimitea maicaI eu {at,e/a pe balta, SADOVA. loealitat,ea unde tielu' c~ piosenie a befit ociui, se affa pe para/ela 5, la intersectia meridianufui de 180 cu Simp/onul d Ca/afat, adiea exact in tocul cere-si pune amprenta

Jefinitiv pe cerecterul omului.Aceasta minuneie om una, pe care unii 0 numese ironic "Ioea/itate", flgura mai tarz;u trur-o incereare de autobiograf;e a tientsuuu;" sub forma unor "tocuri baltite"; expresie I o se oglinde~te astazi In tstentul lu! care balte~te in jllfuJ nuterilot de' inocenta. *2

Cand tot! ~aranii din Sadova devenisera mari )rafeni pe langa aI, parinrii au hotarat sa pIece cu .coei« la ora~. Pentru ea aceasta nu circule in ziue ceea au piece! ell 0 ocezle. Orssu! Craiova era un Jras in formare, dar pentru prichindelul de numai

f ~riva snisori (~i-aia vai de capu' lor) impaetul a fost

lsemanator cu cel al unei megametropole. Acesta I ste secretul eopifariei lui, seche/a propriu-zisa. Dragi f ititari, retiset', sunt sigur, ~ocul!! Contrastul!! Dude, late fum, fume, tocuti baltite si deodata b/ocu.ri, statii

• , i f

de autobuze, chisr si autobuze.

Tn prime/e trei ~;Ie nu S9 urca in nici un sutobuz, de frica sa nu fie Rata de Sadova sa-' aucs inapoi. csnd in sfarsit s-a urcat 7i sa/uta pe toti cu "buna ziue",

. .

le-t confunda /umea cu controJorul.

N.A.

, sau din situatiiJe braesc« cu cheia la gat. • era cat pe-ec! sa scriu "prostle"

7

A urmet ticeu! ~i facultatea. institu{ii care s-a bucuret primele cend e/ a absalvit.

Oe 7 ani e/ esie calegul ~t ptietetiul meu d 'VACANTA MARE". un om cu care am muncit uma langEi umar In dornenlUlumorului si organ I!mga In alte domenii. FUnd membru Iondetor at 9rup "VACANTA MARE", deoarece in fond este si ef membru, se bucurs de a reala edmireti« din parte tineri/or. ca ~i noi, de altfel. fiind cata/ogat ClI tluul de "ciumeg ': Fotagrafiile lui se cwnpara eel mai m contirmlnd ziceie ca nu tot ce are veloere se vin ter el in pozi: are valoare: exact 500 lei. la multi an sa traiascal

RADU PIETREANU: Prieten ~i ca/eg. posesorul unui creier de~tept bazat pe inteJigenta de gimdire. Cu el impart scena de la tntiintere« grupului "VACANTA MARE". Om de sutiet, bun de pus fa rana

8

I {I se infeeteze. este responsabil ell prietenia in 1/111>

Nescut intr-o zodie pentru care prietenia este 1/1 f Imporlanta decaf dragostea. si-« facLlt din aeeasta I' l iunee vielil' /til Are 0 coteciie faarte larga de , noteni. de la montagnarzi PEWa fa cei cafe urce de II j, ere pe munte. Te xt ier primordial al grupului. a sctis I If/lUI text in ctese a cincee. cand a uimit colectivul It r edre didactice CLI imaginat,a lui. Acesr text sune IIlI asa. ~Nu stiu a/tii cum sunt. dar eu clmd rna J IIde~c fa setut meu din Terqu' Carbune~ti. eu prispa II tnotocei de crapall mete!« lucendu-s« cu ~i ... ". Plin f uneqinetie. in copiteri« visa ca ia balaie zilnic de I j dlferiti c~pii afat roman; cat si de ette nafionalita{i, rr:::::==~======;;====;:::::::::=-=:;::====::::-ll I oreu numai, ligani in Ciubunes: ti.

-~ '~' 'i ~ ~ Plecat in viala cu acesta seche/a (si ell a tnceout

c...O..rn.d...o- ~ ~ IlIbeasca arm~/e cu care bfm uie c~ putee sa se

~~~.

-~-~-- W· II re: cutite s. i argumenle. Clieste numei cart; de

k,

If _ N~ mando. pun sn du=se tntotaeeune in locu~

'U Ir: rsonajului oozitiv. Dar daca acesta qoteste mal

"I/{me tncercetoere /a foc automat decal erout negativ, utee ii lasa un gust amar ~i 0 eruncii cat colo. Peste f wa zite 0 reciteste puntuuiu-se in locul 'erouiui C]ativ.

Dupa ce-a terminat ticeul, Redu Pietreenu- Tg. uburiesti a incercet se-s! faca 0 ceriets. iuminoese miner sub -pam ant. Intrat Gil brio la Faeultatea de lIIe din Petroseni, a parodiat tot ce i-a iesit in cale, la porter pima la ultimul decan. Pentru cii-i rminese pe toti. ev ena imagina~ie. a terminer I II uttetee rna; repede cu doi ani. fnvatand foarte bine, tacut cete do; ani lntr-unul, fUnd repetent de mai , rulfe ori. Are un suttet mare. penitu cil e tumetor s! " ule adanc in pleat. A tiscut ~j rugby la $tiin{a

9

Petroseni, aeest sport oteriadu-i in viata 0 oerecer. verticeliiete. tntrucet are un ineeput de scotioze.

Pasiunea lui aeluaJa sunt pisicile. Are acasa haita de plslci pe care Ie brenest« eu man car proaspata din conserve expirete. In bloc este potecti Catman. Cu viete sentkneatet«. Insa, se deosebest eu mult de eeilait; oameni. Posesor al unor sentiment alese cu grija din termecii dupa arome sau sfria!iuni ii este fidel FEMEII UNICE, aoea parte invarianta cer se gase~te la orice iemele care a~teapta acea part variants care se gase~te la oriee barnat lubeste otic femeie ea pe sora lui, eu care face dupa aia n urn incestuti. Aceasta prj,etenie, pe care el 0 arboreaz cu dusmanie de altfel, aste incurajata si de tiqure I bono~a, perfect simetrici: cu 0 oglind~ sparta.

Nimeni nu-l ecuzi: ca se tine cu nasul pe sus cec! nu are muschii gatului atat de dezvotieti.

Prietenia lui se pretunqeste de la oameni I obiecte treclnd pe la anlmale. Cum spuneam entetio iubeste atal de mult pisicile Incat s-et transforma 7 sobo/an nutnei sa Ie faca 0 bucurie. Prieteni: el/titu/ ,~eJ mai bun prietenal omu/ui Pietreanu. Ce este d rapt cutitul? Este un tier care are la capat un m~ne de iemn sau de os si ne intrebam de unde poat genera si aeesta la randu/lui 0 prietenie cetre Rad Pietresnu. Cad deja ari simiii, se vorbeste de simbioz om - cutit. Omul a cucettt natura fierului punandu mknet

Ca profesionist prietenu/ meu Radu imila ata de bine prostia semeni/or incat a ajuns sa se oopiez perfect. Imila foarte bine ~i voctle unor mari acto dar ceea' ce i-a adus oonsscrsree a fost imitarea IIOC lui Ion Do/anescu. Are 0 minfe schizo, taeand nist legaturi /ogice de ramal eu gura cescet«: ori zici c

"u-nre1egi ca esti prost. or; a~a e. Singurullu; defect Ie trice de ace. Barbat bine, om cu 0 difamai IJmstanfa, eade ca 0 car'pa csnd trebuie sa {aea 0 IIljectie. Cand merge la dentist ere un mod de importere livid: Imaginatia bolnava lncepe sa-I tunctioneze, f~i inchipuie cum vine aeul cu anestezie o ranga. ce un picamer. iar gura lui e 0 biata galerie

I, mina in care eceste scule li sfrede/ese earbunii de (I dintl.

o alta pasiune a lui este sotemui. De cete ori a oterit de aifl'ea ori s-a si pocnit. Prima zi de imaucere - irei ecckiente. c'onduce dupa tntuitie, ca , de cu un singur ochl. Pesionet de auf o lIeh icute, II Ircurge distanteJe tntr-un limp de doua or; mal mic

I cst capaeitatea noastra de fnfe/egere. Sch/mba Itezele de parea a utet pinioanele din copi/arie. Aici fll rut trebuie sa se deckie: ori el, oti Radu. Nu exlste .. te de mijloc.

10

11

Acest om care in~a'a circula!ia rutieri: esie prietenul nostru, omul nostril de spirit. omenu: intfLIehipata. veloeree, pesiunee, vointe, trumusetee mora/a. corecUtudinea. 51-/ eheam~ tal its! R~du

Pietreenu. . .

DAN SAVA: cu vora aumneevoestrt: iala-ma Llltimul pe {isla pentru ea Stint ce! mai bun prieten ~ coleg al meu. Nu prea imi place sa vorbesc despr mine. dar sa sctiu.. ~i totusi. dece am facut pre fat - la fata prietenilor mei. mi-em inehipuit cum mi-ar

factlt ei deserierea: •

Dan Sava: Are 0 fa,a simetriea din punct d

vedere asimetrie. Ar putea juca linistit intru-un film d groaza. tara a i se face vreo modificare. La fel d irumos ca limba ruse, are incfina!ii spre sexul slab ceci asta si gasesti mal des la et. 0 relatie a lui cu ee

.' .

rna; oun psiho/og I-ar baga pe uttimu! la balamuc

Original. de la tara. ts! pastreaZB tot timpu! fe/ul de fi originar afat in limbe]. fo/osind neologisme ca. ba rna, fa. dar ~i in comporlament prin scarpinari repetat un de n u te a~tepti precum si la alte organ necontrolate.

Pasiunea lui este fllol 0 ria , citind toerie mull. da

nelnrelegand n imic. insa atat de m ult if plac succesiunee semnelor gramaticaJe incat acestea sun rot ce i-e ramas dupa ce a cit it zed de carV virguJ virout«. punct . litera mare. de te cap. sernn exclemiuii. Ca sa nu rna; vorbitn ea 0 despartire ; silabe la eapatuJ rEmdului t-er aduce usor intr-un' exta

intelectuei. .

Viata oemenilor se destasoarain ani, a tu! ln! doua cotencisme: Aceste ac~iu';i coterice se meniies; prin spume la gl..lra, inrosiri. scrasnit de dinti. motive I

. , .

fiind adeseori puerile: 1i-am spus sa te barbiere~ti

ce ~l venit rna; devreme". ~ nu mai respire cand roest! etc. Este cel mal stresat cind nu e stresat. 1 ' permanente star; de agitatie pe care el zice ca si : Ir consuma tragfmd de fiare. ~i trage tot teiul de fiare.

I la ,blonde mei domestice pan ai la brunetete ilbetice.

Este antialcoolic de ziua a saptea. adica nu bea

It cat sambata. .

Dupa ce a terminal Informatica. este creator de log~ame inteligente. Cele mai teri au tost: "B8, maine /1 cam fa 11 ~ ?i 'Az;. mencem la ora cfmd ne e foame " ?an Sa~a a tucret intr-un Combinat Chimic unde Inva!al ce 'inseamna noxete la plamanl sf rna; ales II creier: Acolo era inconjuraf de un c~/ectiv de utetecuieii care t! oorecleeu ,. A drecu' de oaie Ip!ata'· .. Acea intreprindere ell capital parfial i-e

I an at tineretee pan a l-e capiat de tot. FUnd un , stoinic m_uneitor era primulfa munca - primulla sport , II ales cind fugea de /a serviciu.

Steree de agitatie de care dadea dovada ii faeea prieteni se-! porecleescii ~Mos Axon" sau "Nee

rvura~ ,

. Fiind student la serei, mergea adeseori in tabere ll(jenr~?ti. dar numei seere. ceci ziue ts! petreeea mcediu! de odlhna legal. ln tabara era toerte bine Ill, p:ntru ce-st punea seara ciorepii pe ca/orifer.

I dezllpeau colegii a doua zl eu batu/ de schi. Facea I Iif:rite gaguri osiesesti: pune« cu;enf pe ctente seu 1 la de dint! in prize. Pe cate unul care d;rmea

'III~~ toate palurife din aotmitor. de scotea sikacul ! n pe nas. Puieei sa si sudezi cu el.

Prima tu! dragoste adevarata n-s existet. A Istat doar a d~ua: daca nu cumva a treis. ca a petre I -a spus el ca-I m~ela. Dee/ara[ia lui de dragoste

13

12

cea mai sincere a fost "dezbraca-te tu eici. ca eu plec tura a II-a la servici". A fost dinfotdeauna un fan al temeiior care tnereu if remarcau: "Val, draga, ce petete 'rum as" sau "Cfmd au pus vitrina asta?!" Acesta era de rapt secretul succesuiu! lui te femei: transparenra. Cazurile de iericire datorate femeilor au fast numeroase, esc! de fiecare data clind soaps de boala se bucure.

Adept al ziceie): "fnvarat; din proverbe ' ii urest»

pe adeptii proverbului: ufnvatati din zicele".

, . ,

~et; si':!!; extraordinar de lini~tit. izo/at, fara prieteni, , jrs refs!", ce mal ture-vurs: un nimenee-n drum.

Ortcun: ar fi, al ramfme pentru no; colegul nostru

If care tie-em bucure se-! spunem prieten s! chiar tt , unem, d~~i nu prea ne bucuriim, aeea rata de capac I ,II subttterin, de spate de bloc. daca nu cnie« de husa I,. latera/a de scaun bagat sub masa a grupului V canta Mare" cu care noi tOfi ne mfmdrim.

Este prin excetentt: un consumstor de re Daca vrei sa scapi de ni~te prieteni. invila-I si-pe el prezinta-I ca pe eel mai bun prieten al tau. Desi fnceput atmosfera pare a fi de amulat!e stiiniifiea, '

3 ragaieli, 2 sc[upinari bine plas~te' si o rem subWa ("Stiu ea va iubiti sotul, dar ee z'ieeti daca varia eu ~ine?'J, va puteti pierde lini~tit once rD""""

14

15

SCENARIU DE FILM POLITIST

•

A) LA TARA

B) LA ORA$

C) TN EL- EI

A)LA TARA

J

(Iltere mici ~i caractere diferite)

16

p ntru a trai fac ~i eu diferite munci de urrnarlre , filaj I ~iuni de contra la contrabanda, privit cu ochii si cultat in qura. Dar eel mai greu este sa iau arnprente 11 plslcile in calduri, ca rna gasesc toate nadusellle.

De multe ori rna angajeaza vreun ve em sa-l .nnaresc nevasta cand pleaca ella alte vaci, dis - de

hrnineata. Eu am un par al meu dupa care m-ascund. hdlg ,apu!? in curtea omului si ma pitesc dupa el. N- .... tept 0 juma, de ora ca vi~e anurnitu' (nu-l spun uumele ca-l om serios de-aici din sat) lntra-n casa isi re treaba, lese din casa, vede paru', imi da cu ei de In i ori pe spinare si pleaca ~i el (a alte vaci.

Cine rarnane ca bou'?! lo!

Daca cade vreunu' lntr-o fanta n.a, de unde n tum de scafandru?! Trebuie sa' sap 0 groapa mai I, nca decaf fantana ~i golesc apa din ffmtana pe I rlncipiul vaselor cornunicante!

Cam astea ar f problerne de delectiv particular rebral cu capu'. Dar despre ceea ce 0 sa-ti llivestesc eu, cititorule, care Imi dau seama unde Ilrl9ti tu cartea asta, ca rn-arn luat dupe rnlros: 0 sa tit mai tarzlu din camera mea unde scriu dupa ce I tu de acolo, ca m-ai ottlcat, pe bune ...

Cad rul ge neral (pe care me rge 9 enericul) reprezlnta satul, catunul in care se petrece actiunea.

fmagini de ansamblu: se vad case cu 'cosur furneqande Care nu turneqa pe cos tnsearnna ca' a re~ou. Prim - plan pe-o casa, imagl~ea se apropie de o u~a, u~a se ceschlde , semilntuneric, putln suspans se tnalnteaza. ln prima camera nu e nimic, in a doua nimic, in toara casa nu e nimic. Apare in cadru regizorul zicand: "Unde puncte-puncte trebuia sa filmam?". Se reia filmarea. Prim plan resou aprins dupa care prim - plan contoar de curent blocat c cliseu. U~nga re~ou, un om sta pe scaunelul plin d ganduri ~I zice catre camera de luat vederi:

(lltere mari)

- Buna ziua! icisa Grigore urzaca. Bine af veni aciisa, pentru a va' patrunde 10 cu forta in' nest problerne de-ti bati copiii cu sapca ud~ 5i fac~t

I J • I

flea~ca.

Domnule, sa va spui lo cum devine cnestia. I

sunt detectiv particular cu parnantul la stat ~i atun

Spatiu lasat special pentru aerisire

(Adidi tereastra si usa, sa nu se taca curent)

Asa. Sa contlnuarn. Tntr-o dirnlneata vine unu'

. "

II orghe, de e var cu Florea de 0 tine pe Gheorghita

trei ori pe saptamana ~i dupa atapleaca la nevast~-

17

sa.

n nlste conditii cam dubioase. late de-ala venii la ,,'a' sa-ti da~ trei banicioare de grau si sa rezolvezl I I cazul, cA eu de atunci rna frarnant ~i nu aflu cine I ! rirnlnalu'."

Dupa ce t-arn ascultat cu atentle, mi-am aprins

Ogara Carpati, am prlvlt pe geamul odaii mele ullta r' e strecura alene printre casele consatenitor mei II m spus:

- Ba, anu' asta, sa dea dracu', ce platra a 5a

II !

- De, rna, nea Grigore, ~i eu ee sa in~eleg din

Irl?

- Lase: grau' sl tal-ol Preiau cazul.

A doua zi de dlminea,a am inceput invesUga~me ~i' rcetarue dupa metode ~tiin\ifice, stateam la poarta ~i

tllebam trecatoril: "sa, Milo, ba, Leano, ba, cutare, vol lill cumva ceva de a Mtrana a lu' Gheorghe de e var cu lurea de-o tine pe Gheorghqa de Ire; ori pe saptarnana dupa care pleaca la nevasta-sa?"

Aja imi raspundeau: "Nu stiu rna, Grigore, da' di

lrni bate omu de trei ori cu bata in pcarta 5i

,

odata in caine si-mi zic in mintea mea -"Stai eel mldat cineva pager, les eu in batatura sa citesc mesaju ~H vad pe Gheorqhe al meu cu fata cadaverica d am livid si-mi zace asa, ca si cum nu s-ar fi lntarnpla

, "

nimic.

- Ba, muri muma ...

- Bine, rna, Dumnezeu s-o ierte, zie.

- Sa, stai sa vezi, ca nu-i chlar a~a, ziseel.

Cu 0 sears inainte s-o ureat pe gramada lemne si facea ca cocosu', de se adunasera toat gainile pe langa ea. Dupa care a lntrat in casa ~i schimbat beeu' de15 w eu unu' de 150 w. Tmi zac "Ba, sa vezi c~ asts stle ca moare ~i vrea sa plali curentu' mai rnult."

Mai dau eu pe la vaci pi colo, pi colea, pi Coca Colea. mai trec si pe la nevasta prin casa pe und faeea cozonacl. 1i zic: "Fa, mai bine faceai collva s dam de pornana ca io-te muma saraca se urea p gramada de lemne, cred ca vrea sa dea coltu' ."

Da' ea imi zlce: "Bi-ne ea, nu se urea pe eulrne de rufe, Cc!il n-avearn cioace s-o prlnd de sfoara."

Nu, ca niei muierea nu e prea tntreaqa ... Asa ca ee mai tura-vura, ne culcarn noi nevasta-rnea cu spatele la mine, eu rn-am eulcat lang ea sl dormeam toti trei de n-avem treaba.

, in puterea noptli mi s-a parut mie ceva horcaln, ca prin somn, a~a ~ mi-am zis ori ca boraste vecinu pe gardu' meu, ori tncearca sa se abtina""". da' n reuseste. Dimineata, ce sa mai vorbim,intru-n odai

I , ,

de sus - mumaera trnpanata de sus p£ma [os cu ni~t

igli1e• fuse. ace, de parca era Arici Pogonici. Acu', ne Grigore Hi daf seama ca a batr13na cam murise a tar

I , '

"Ete intrebam sl eu asa, n-arn voieT

Asa ca fra,mantarile I~ acest caz au fast foarte I n. I~aginea babel rna urrnarea zi ~i noapte. Ma I m ca sunt copil ~i postasul mi-aduce revlsta Arid I onici. Cand 0 rasroiarn, era numal poza babei cum Jr sise Gheorghe, dar in diferite pozitii.

intr-o zi insi\ ceva m-a fecut sa: ~a apropii de II ilu' cazului. Am aflat de la Marghioala, prietena lu'

I trana. ca un frate de-al ei se slnucisese Tn armata nd au intors armele impotriva nerntilor ~i aceasta I Lhella, 0 urrnartse pe a balrfma pana la adancl In retl. Decl fratele babei, unchiu' lu' -Gheorghe, cum I veni, intr-o zl, la armata, se sculase cu noaptea-n

18

19

cap sl ca sa-si taca lumina si-a tras uri trasor in el.

'EI avea niste pamanr't care, normal, dupa c rnortu' se sinucisese. i-a revenil lu' sora-sa, adic babel. Parnantul respectiv, care-l prirnise taica-su cand s-a Inters de pe front, l-a rnostenit tot baba, da cand era tfmara.

FUnd tanara si bogata, era un fel de tanaf stapana frumoasa ~i bogata ceea ce i-a conferit oarecare stabilitate sentimental-rnaterlala.

Aceasta stare de lucruri i-a Iost currnata can parnantu' i-a fost confiscat de cornurustl in '53.

Ea, atunci, suparata ~i de nervi ce-avea. a rarna gravida prin porumbi cu Fane preceptoru', dan nastere lu' Gheorghe care a venit la mine eu cele tre banicioare de grau. Deci baba, faeand aces rationament, S-8 autcslnucls slnqura filnd astfel 0 now vi~tima 8 regimului comunist, burqhezo-rnosieresc d ocupatle hortist-hitlerista ~i sovletlca.

(Iitere mici)

Prim-plan pefata tampa a dete<;:tivului Urzic Grigore care tocrnal si-a terminat cazul. Ferieit, da imbecil' in contjnua~e, el este in permanent in asteptarea altar si altar eazuri eu care satul acesta m'iaritic se va conirunta. Cadrul se larqeste , se tnalta se vede casa detectivului eu egrada eu tot, S urrnareste un ququstiuc care face un gaina~, s urrnareste gainatul care cade tn curtea lui Gheorgh care st~ eu spatele la aparatul de filmat, dar asta n tnsearnna ca nu se vede ce face: EI i~i pregate~t din nou fuse, igli,e, ~apu~e, pentru a vietimiza-o ~i p nevasta-sa ea sl pe rna-sa, fiindca si ea a suferit di

, ,

cauza aceluiasi regim.

Apare pet eeran "SFAR~IT" scris cu T din a si-u epilog.

"De unde puncte puncte avea Gheorghe atatea I mne sa-si taca atatea fuse si tepuseT

I I I I

B) LA ORA~

Sirenele polluei lmpanzesc orasul, se fae baraje peste tot. Se Intlnd panglici, se delimlteaza sectoare ! entru eercetare. Apar si elicopterele ca niste libelule de ate! ale caror palete sfarteca aerul metropolei. Din ate~a masini eu girofare, se d.§ jos un grup de oameni III costume cu walkie-talkie, lnstalatii de ascultat la ilstanta de' interceptare a convorbiriior telefonice. in Irunte~ lor, este el. rneqapohtlstul orasului, spaima mfractorilor si a traficantilor de droguri. Toti ii stiu de I ,rica in aceasta rnetropola numai la pronuntarea

nurnelui,

20

21

Dar ceasul surra SI plutonierul Vergiea Pulan

,

se trezeste, isi ia pula nul si leaca la rnunca.

II ~5tea'pta din nou a zi pllna de tntarn inteliqente din care, ca de obieei, nu va Tnva~a nim

Sectorul lui este un cartier faU famat, plin mistere, unde producatoarele S6 dau gospodine, gospodinele se dau ~i mai gospodine. Va trece intai pe la sectie, unde va semna condica cu ajuto setului ~i va prelua cazul eel mai greu, ca seful aprsclaza si atunci nu-l precupeteste nici un etort.

Cazu! pe care 11 avea de rezolvat astazi era p asernanator cu eel din filmul "Salt in tlrnp'', pentru o tam3ra femeie sarlse de la etaj in tirnp ce sterg

,

geamurile. Primul indiciu pe care plutonierul Verg i'l 9asise era faptu'l ca geamurile erau curate ca Marinela Piftie se aruncase in gol. Problema era sinucidere sau crlrna pasionala? Daca era cri paslonala problema era sirnpla, ca Marinela iubea pasiune curatenia, dar, daca era sinucidere, cine e slnuclqasul? Aceasta era dilerna care i se balanga prin cap plutonlerulul care toemai lesea pe poa sectiei balaganindu-si la fel de' aievea pulanul sau

, ,

nelinlstit.

De unde sa lnceapa? Informatorii lui de-alta da terrnlnasera Informatica si acum Iucrau la cine stle

, ,

centre de calcul, Faptul ca lucrau la centre n

deranja, dar faptul ca erau de calcul - asta 71 s din mtntl. Toata viata lui detestase calculul. 5ingu

, ,

lucru care-t placuse din rnatematica era teo

rnultirnilur adunate sl-apoi batute eu pulanul prop. pe diferite stadioane.

Mergand el, asa, agale pe strada deodata li o idee, dar nu putu 5-0 retina. Se intalni totusi

, ,

Racanel Elvis, de prafesie rom, care-si tacuse d

01 sle 0 ocupatle.

Pula nescu, cu bine cu noscutu- i fa rme c J iqoqtc, Ii zise:

- Elvise, sa ti se aplice pulanul meu de trei ori rca ta daca nu rnl-al spune dace a cunosti pe rtne la Riftie!

Dam' sef sa-m] damblaqeasca verisorii mei r ipu si Me~u~orut in Germania in tirnp Ice cara

1111', ~a-mi rncara de trei ori la intrare si-o data la It ,sa-ml ruqlneasca din\ii de aur, sa n-arn eu ce I Ilea si sa-mi dea coplli in gura, sa turbeze sefu' de ra ca n-arn platit chiria, sa ti se acreasca tie de

I bataie mi-ai dat, ma jur pe silabele lu' fiu-rneu de ccala ca numai cuvantul "marna" a Invatat sa-t

, ,

I parta, rna jur pe casa scarilor, pe carne de pore n-arn frigider, sa-rnl cocleasca inelu' de logodna a

, oacra-mea, sa mi se paradeasca Mercedesu' dupa I scot din service. daca nu cumva probabil ca 0

mosc,

- Bine, Elvise, daca-tl aduci arnlnte. ma cauti pe r.

- V-a dat de la institutie, dam' sef?

- Nu, da' i-a cat lu' ~aru-meu' de la firma, pai

I He, hal

5\ cu astea spuse. Pulanescu isi continua firul

I t~rjlor. Ptlrnbandu-se , eu gand~1 la acest caz III !.II, in dreptul unei vltrine, scoase brusc carnetelul i nota ceva. Erau numerele de la LOTO de r~larnfma trecuta.

Astaz] isi pusese in g€md sa face panda la

I' rrtamentul 'victimei, rnerqand pe ideea ca. daca I 121 vreun criminal, acesta urma sa se tntoarca la I J ul faptei, jar daca aeesta era sl homosexual s-ar fi firs de doua orl'rnal repede. Ajunse intr-un larziu la

22

23

blocul unde fusese apartamentul Marinelei Piftie.

Era un bloc atat de cojit pe dinafara ca si locata

,

cred ca faeusera igrasie pe dinauntru. Odata ajuns i

dreptul tntrarli. ineepu patrulatul: doi pasl la stang binlsor si alti trei past la dreapta lor. Deodata, lsi adus arnlnte ea' nu e deghizat l si intoarse sapca c

, .

cozoroculla spate, iar pulanul ~j-I baga pe rnaneca:

Pe la ora pranzulul, au ineeput sa apara copi de la scoala. Pulanescu, constiincios, ii legitima, 1

. .

controla temele, earnetele de note, 1i batu pe ata c

note mari sl-i teliclta pe ala cu note mici. Intr-un tarzlu

,

dinspre asociatie, venea acasa sa-~i astepte pensi

Zgribulitu Gheorghe, set de scara eu veehi state i ilegalitate tncerearea'de a intra cu el in di~log f zadarruca, deoareee tovarasul dornn Zgribulitu n-ave

,

baterii la proteza auditlva.

Pulanes cu 0 pri 0 rnaslna si ii eeru curen

, .

soferului Deoareee aeesta sa mlsca prea greu, tras

, ,

el personal curent pana la castile batranului. Rug

,

soterut sa pomeasea masina sa nu-si consum

bateria Cand aeesta porni motororul. nea Zgribulit sari in sus de 10 metri, ca plutonierul luase eurenl d la bobina de inductie. Eleetroeutat. dar fericit. batranu sef de scara ii multurni lui Pulanescu pentru ea 1-

, .

ajutat sa-i revina auzut. Acum, in sfarslt, se putea purt

~i dialogul.

- ~i zicl, nea Gheorghe, ea n-ai vazut nimic ... tntreba plutonieru.

-Ba, tata, eu noaptea am un obicei: dorm c

dorm si, cand rna trezesc, rna culc la lac.

I

- Dar d-ta 0 eunosteai pe Marinela Piftie?

- Da, os mai venea pe la asociatie cand ave

,

- Nu, ii curgea chiuveta.

- Si n-aves deloe prieteni?

- Ii ave a pe unu', Sarma, care 0 vizlta din cane

II1d.

Dar de ce il porecleau Sarma?

- Ca rnanca mult orez ~i states eonstipat cate 0 mana.

Ce po~i sa-rnl spui despre el?

Pai, daca venea in saptarnana eu prlcina, se

, inca canauzarea. Daca nu, nu. •

- Mai avea al~i prieteni?

Era 0 fata retrasa, ba tata. Se culca cu toti "II1.li prin locuri retrase.

Aproape satisfacut de toate aceste informatii,

I

ilunlerul Ii multumi sefutui de scara si ii arse a

., .

I nda ca n-avea la el cartea de imobil,

fntoareerea la sectie li paru mai usoara, caci mai I II e 0 zt, iar bagaju', de cunostinte se usura mai

" I

III prin uitare.

La sectie, maiorul il astepta cu picioarele pe II. dar in eiorapi, pentru a ere a 0 atmosfera I vata rnuncli.

la raporteaza, Pulanescule, ce-al faeut astazi?

t iluba maiorul.

Domnule maier, perrnltetl sa raportez! Zi i!

Toata ziua am tnvatat formula asta de adresare. • t, am vorbit cu persoanele care banuiarn eu ea r putea da nlste informatli, dar trebuie sa-rnl

, .

j rnesc toate datele, ca pana la urrna gasesc eu

hum.

Bine, ba, Vergica. Acu', te duci acasa? - Da, die maior.

Ba, ai grija pe unde te duci, ca bantule coruptia

,

seurgeri.

- Era bolnava?

24

25

in oras, sa nu te puna dracu' sa te dai 18 ea.

._. -Ztcetl de mine, da' cand dumneavoastra va

de la Nochi'a tarf8 ala de a cunosc toti c-au dat-e

. ,

la tetevtzor ca cica, a chemi la telefon sl-ti conectea

, I

pleoapele.

-Ba , Pu lanescule r da ' de cane ~ti tu

"conecting people" tnsearnna asta?

-Lasa, domnule maior, tot vreo boala e ~i a

ca Ie cunosc eu! Sa traltil

,

_ Tralesc, rna, ca nu tralesc din patulul tau!

hal i9i spuse seful gluma preterata,

_ Ha,hal rase si Pulane'scu si pleca,

Orasul se pregatea de sea'ra si plutonierul indrepta ~pre casa cu gandul la ultima carte cit din care ii veni 9i un citat preferat: " Dinu are un ie ledullui Dinu e vesel,

_ Dinu, ce faci cu iedul? Il tntreba mama.

- 11 pase, zise Dinu",

Orasul era mai unlstlt, jar oamenii veneau ag de la serviciu cu gfmdul' ca a doua zl aveau s-o ia Ia-nceput, uitand ca nsvestele le-ar putea-o lua de cap. Pulanescu citi pe fe\ele lor ea nu le pasa I'a n unul de problemele lui.li injura in gand ~i intra in blocului cu zeee etaje prevazut cu lift pentru urcare tobogan de Qunoi pentru coborare.

Suna la ul?a 9i baga cheia in acelasi timp, sa verifiee mtellqenta. Familia tl astepta cu masa acceleratia nu-mi dau searna cu care dintre ele, dupa aceea trase 0 ragaitura de vreo opt newto LU8 un ziar si se aseza apol in fata televizorului. tatevlzor iI'vade 'pe unu' care ~itea zlarul si

I '

In~elegea nimic ~i T~i dadu seama ca se a~ezase

fata oglinzii. Citi prima litera din zlar ~i-I apuca so in 'vis i se conacta ra toa rte legatu rile log ice ale caz

r luera. Dlmineata. plutonlerul Pulanescu stia

r me este autorul sinuciderii! '

D~ca dori~i ~a ~ti1i ~i d u mneavoastra cin e este, b ~I-l pe plutonierul Vergica Pulanescu. n gasiti 1 I va, in orice oras care are intelectuali ca va ie~i

Ilat in evidenta. ' I,

C) iN EL-EI

(sau Bronx, rni-e indiferent, ca eu n-am fost )

I RONX. Ca.nd spui Bronx spui teroara vlotenta oralltate, fraternitate, dreptate sl frati~. Zeci d~ ,1 ban~ili, bandi~i negri de suparare ~olcaie prin I earner ai, traficului de influen~a al drogurilor . Pares ~I reclarnelor Ie e frica sa palpate din starterelor de la neoane care nuse prea

26

27

gasesc. Gloantele se consume aiel de tr~i o:i m~i m decal in "Rambo XIV" varianta SF. Prostitutia a lnflo aiel faarte rnult, ca de la ea le-a inflorit la to~1.

Zeci de fetite fac trotuarul. fac bordurile, carosabilul si fac i~ daca nu le-al platit. Sa te fere bunul Durnnezeu de razbunarea pe~tilor: daca \i depus icrele 9i n-ai decartat. i~i fae ouale rnaloneza falcile salata de vinete.

Ca sa fii respectal in aceasta zona, trebuie ai cate-o clcatrice. Indiferent unde, indiferent indiferent cine tl-a facut-o Daca n-ai clcatrice , tre sa ti-o faci sinqur sau sa-l scuipi pe vreunul, ca • fac~ ala. Aici nu exlsta am cuminle, ca cine e cumin e mort. Totul e sa fii, iute de mana ~i daca n imaginatie incerci si cu pistolul. Se platesc drep de prote'c~ie. Toti s~ proteieaza intre ei si-si dau unii la altil saptarnanal.

Pe~tru ca circula atat de des de la unii la al banii se rnurdaresc foarte u~or. Operatlunlle spalare se fac cu ajutorul mafiei coreene care a ad aici masini de spalat "DAEWOO" cu bule de aero

l.eqea este lege numai pentru cine n-o respe La crlrna se ajunge foarte u90r, Cat sa faca g'on~u,1 pe teava p2Jna-n capul omului? Rafuieli au loc 211 intr~ orele 8 si 16 cand Isi terrnina ei ziua de lucru isi fae un dus scotian cu 'gloan~e irlandeze.

, Sunt atatea ~etele mafiote, lncat S-8U gandit

si cumpere un centru informatic cu baza de date, se stle care e nasul celuilalt.

, La sapte, dimlneaia, orasul se trezeste br pe la zece. isi cura~~ totl armamentul, j~i ascut unii pe spatele celorlalti, i~i lustruiesc ~loan'~le in capul altora ~i pleaca dupa aeeea sa se r~z~u pe aia care mai tralesc dupa ora 12. Nu exista

II de mic sa nu poata fi interpretat drept agresiv 1111 iunt sa tntorci brusc capul dupa 0 puicuta, ca a I n-ai ce sa mal intorci.

Fonoul de cuvinte uzual, de folosit ce e, se

Wilt! la 0 singura expresie: SON OF A BEACH care rnna "Flu de catea, te-a facut rna-ta pe plaja?"

•

t iupa ce se injur~ doua - trei are, iau totl a pauza

Gulca pe 0 ureche sub care au PM-uri, tancuri, de sarrna ghimpata. Dar la unu noaptea, 0 data . rea serli, apare sl Intunericu'. Pentru ca el ~i el aduce acea viata caracteristtca oricarei or! a societatll.

Ce rs e torl , 'pro)(Bne~i. poli\i~ti, srne chert, I (rna lertatl, ered ca am deviat putln povesteala II) Sa termin in EL-EI-ul Bronxuluii Casinouri, IHi, lux, droguri, droage, smog. limuzine etc, etc

II .u' stie ce 0 mai fi pe-acolo, ca n-am mal vazut 111111 american de nu stiu cando

Intr-un birou cetos, rasturnat pe scaun cu I irele pe masa de lucru, states detectivul MC'KAK MOT, lsi savura ca de obicei viciullui de a fuma Illn' gu'ra, tr.aga~d Tn piepl nicotlna sub forma de 11111 dracului.

'-umul de 0 culoare siclarn-turcuoaz se ridica

n I spre tavanul de care statea atarnat un ventilator r nu rna] functiona de pe vremea prohibitiei. II livul se descaltase, iar atmosfera din birou se " Iormase dintr-u~a cetoasa intr-una branzoasa. 11HIsca facuse irnprudenta sa treaca lntamptator pe upra. Mirata ea i se scofaloira aripile, se zbarli ~i

III Detectlvul sa g{mdi ca cin.e ar face imprudenta I Ilea telefon ar p~Hi la felca musca aceea. lntr-un tarziu, o~ul nostru se ridica' de pe seaun plterie cu tot, ca statuse pe tubul de superglue,

28

29

Privi orasul: smog. Telefanul suna bruse de doua 0 spargand linletea ~I nervil cetateanutul detectlv. gZlndi 0 secunda: sa ridlce sau nu? Pana la urma ridi telefonul ~i dadu cu el de pamant. Se saturase atatea cazuri prost platite. Telefonul stararnat ~i receptorul distrus, cu un ultim etort, mai tarai 0 d

,

MC'KAK CUMOT raspunss lntr-un tarzlu. - Hello, zis~ plictislt, care rna-ta estl?

- Suntem deranjamentele, aveti probleme

telefonul? - De unde stitl ca am dat cu el de podea?

- Stiti, noi a'v~m sediul sub durnneavoastra. S

I ,

Intarnplat ceva?

- Fae, fac, fac, nu i~j gasea prea bine cuvin detectivul. Fae iu putina ordine prin casa, ~i in Sa duse apoi la bar, j~i turna un scoci cu lipi niste dosare si niste gheata pe care 51-0 turna

I ,I·' I

chiloti. Dupa staraltul caracterlstlc i~i dadu seama

nu mal fusese cu 0 femeie de cand se culcase ulti data cu ea.

Telefonul suna inca de doua ori scurt si 0 da lung. lsi dadu seama ca e tipa la care se ga~dise

,

pentru ca asa S8 si tntarnplase in noptea aceea.

- Hello, darli~g!

- Alo, sa auzi 0 voce hodorogita, suntem de

Protectia Animalelor, ba, anirnalule. Pot sa va ajut

,

ceva? - Bai, nea hernie, daca rna mal intrerupi a din meditatie te fac telefon eu fise si-n loc de fise

, ,

bag pe gun:'i numai fisicuri.

De la capatul 9~lalalt sa auzi 0 llniste perte iar MC'KAK CUPAR cuqeta: "Daca-rni taxea ALCATEL-ul sl linistea asta, lml vand nurnarul si t

. . ,

mesaje prin porurnbei".

Oar llnlstea nu dura rnult, ea bou' de 18 protectia nn lelor inchise si Tn camera se lnstala de data asta I rtJaJ.

Detectivul se rldlca de pe scaun sl cazu pe !,durL La u~a se auzl un clocanit discret: Ciocanea meie, Cineva, nu se stie cine, ciocanea 0 ferneie. liP r deschise usa sl ca~d V82U ce bucatica il solicita

, leu comod. Dac~ al fi vazut-o si tu ~ititorule te'LcUt recamier. Cupar ii zise tin'erei' doamne ~are

trei inele ee formau 0 veriqheta: .

- Frurnoasa zl de prirnavara mi te-a adus la usa

udindu-se la vreo doua-tral perversiuni, Isl ste~s~ repede din cap aceste lucruri, deoareee avea tt nevoie de bani.

- Buna ziua, zise si ea sub forma de helou - nI" mrnic pe sub trieou. 'Pot sa iau loc?

- Potl sa-mi iei ce wei. Cu ce pot sa te ajut?

- Am Tnteles ca tu esti eel mal bun detectiv din

, I

asta.

- Ee, prostfi. Vorbeste lumea, sanchi, la misto,

lie, dar a~a e,' ,

- I have a problem, suns urmatoarea replica ntru ea imi sl vad cartea tradusa in llrnba engleza. - So? What?! zise si Cupar. Pentru mine nu I la probleme sa nu Ie rezolv in afara de alea care I r.

- Stiti, sotul meu mal tnsalal

- 6e~? ' ,

- Nu fi\1 mitocan! Cred ca de doua ori pe zi.

- Cam ce varsta avetl, daca nu suntef prea

1I~1 creta?

- 25 de ani, ii raspunse ea clipindu-si ochii tntrprivire catitetata de caprioara ce bea a'pa dinlr-un vor. rnananc si plang, rnananc.

•

30

31

- 5i sotul durnneavoastra ce varsta are, scuzati ~a va fntreb, dar ar lrebui sa nu rna interese -' 62 de ani. Dar e atat de tandru c;03 nlcl nu atinge.

- Asta da casnlcle. Si chiar il banuiti ca are v

. ,

legatura?

- Nu ca credl Sunl absolut In ceata.

- Deci durnneavoastra vreti sa-l supravegh

,

sa-l urmaresc, sa am grija sa vad ce face?

- Exact.

- Dar eu n-arn dat anunl la mica publlcltat

,

ingrijesc batrani".

- Pe mine m-ar interesa chiar 5a-1 prindeti asu faptului.

- Nu vreti dumneavoastra sa-l sperii, sa

infarct si sa-l ~ancam arnandoi asigurarea? - vs rog, domnule MC'KAK CUPAR!

- Asta este probJerma durnneavoastra.

- Ce este problema mea?

- Ce-ati SPIJS inainte.

- Pai, 'am spus 'v« rag, domnule MG'

CUpAR!"

- A, nurnele mi I-a\i spus, credeam ca e 0 ~ti neplacuta despre durnneavoastra. Bun. Va rog saspuneti programul lui zilnic.

- Pai, se scoala, se duce la we. mananca, duee la WC, citeste, se duee la we, pleaca-n ora

,

se duee la WC ...

-Asa de des?

,

- Nu, a~a de lung, ca nu mai poate ~ine. batr<!iJn.

- 51 au ca sa-l urrnaresc trebuie sa rna deqhi

,

Tn flotor?

- Nu stiu, este meseria durnneavoastra.

,

32

lnceput 100 s. 1::155.

Pentru ce ar fl 55 S in plus?

Pai, 50, pentru ca stau nurnai prin We-uri ~i 5 I II le-i mai dau din cand in cind niste hattie I.

Bine, s-a tacur. Poftim. Astept sa rna cautati

o clipa, va eaut acolo nurnai daca rna cautati

nuneavcastre la... . •

5a nu va fac mai mult rau, caci eu n-arn de 1 .... a-rm insel sctul, indiferent ce face el

. ~

'Good bye, rnlste r!",

"Good bye, fa".

Cupar privi la ceas, citi horoscopul pe 2000 de II ilnte . rasfoi un "Playboy" ~i, aruncandu-l plictisit , exclarna: "Doarnne, cum sa-l urmaresc eu pe Hogit fara sa rna aresteze prietenul me~ Me'puT

11 "Police Departmen1" pentru profanare de rnun te?

lesi atara din casa in rniezul zilei s! stranuta de rel~ conditionate de sl le dadeau douell BMW-uri potabile donduse d~ doua gagici compatibile. apoi tntr-un telefon public, dupa care ie~i, ca i~i III seama ca nu e cu cartela. Baga apoi trei Ilse in liar, dupa care forma nurnarul unui vechi partener, ualmeriete revlzor: statea acasa sl-s: revizuia ludinea.

- Hello! Sunt MC'KAK CUPAR!

-It's perfect, darling. Aid este un hotline pentru

mosexuali. Te astept Inters si fierbinte raspunse 0

. ,

qroasa.

- Ma scuzati, Am gresit, intoarce-t la lee.

. ,

Forma din nou.

33

- Hello! Ortnsoane , tu e9ti? Aici este prie tau, Cupar, Am prirnlt un caz. Dal Urrnartre tip 62 ani. Trebule sa-l facem traseu', Cum? il sfii? - SHu traseul, Boss. auzl el de la celal~lt al firuluL

- Care e?

A. putea sa intru? zise un ba~rfmel grizonat I. era,

11lH v-am zis de trei ori sa intratil N-a\l auzit? tlti, eu nu prea aud bine rnai trebule sa ~i

, ,

- Daca are varsta ala. e clar traseul: de aca biserica si de fa biserica la cirnitir,

.

Acestea fiind zlse doua decficuri secerara b

discutia telefonica.

MC'KAK CUpAR intra lntr-un bar unde-i veni ~i dea drumul la cuqetarlle despre acest caz .. un WC si rezolva si aceasta problema. Ge interes a

. ,

acea rninunata fiinta blonda cu picioarele cat doua canioane sa-~i urrnareasca paradltul sau de Din revlste de specialitate. aflase ca andropauza se instaleaza la batranl in recreatia mica de la ca

de pensionarL •

Detectivul se lntoarse la birou 51 dadu dru ventilator. care ii Irnprastie parul ~i g'andurile, la care se lnharnase nu era chiar asa usoara paru5e Ia inceput. Privi pe geam apusul soarel vazu asfintitul. La usa ciocaru cineva

- Intr~, zise MC'KAK cup)i.R.

- ClOG. GIOC, zise usa.

- Intra, rna, cdatal .

- CIOC, CIOC, zlse din nou usa.

- Ba, daca nu intri odata, vin peste tine si te

pana oi vedea soneria, ca m-att innebunit. Cu~ n-o ve de nlmenl, ca doar rn-a costar 30$ nu montatu'!

Pan a la urrna usa sa deschise mai intii bru apol deodata. 0 pereche de ochi sa VBzura crapatura usii,

re-i problema dumneavoastra? A~ putea sa

II? Contracost, bine-nteles, cum face orlce n care a studiat la filo~ofie pragmatismul. Oomnule Cupar, sotia mea este ace as.ta 111 si-i lntinse detectivului 0 poza cu 0 cazatura

J • ....

il, nezuqravita nici pe dlnauntru, Cupar avu 0

I. Batranullua poza Tnapoi ~i zise:

M~ scuzati, asta este mama, asta-i sotia mea. nd vazu MC' KAK 0 recunoscu imediat pe

tuna. Se lnalbi de parca s-ar fi dat cu ARIEL. ibtinu si zlse:

pa" ce e cu ea?

Stiu ca a pus pe cineva sa ma urmareasc8. A~ 1'1 urrnarlti pe acel cineva ~i sa-mi spuneti orice I a lui. Pentru inceput, avetl 1000$, lar la II rapo rt cate 300 $.

l ietectivul rarnase cu gura cascara, ca in camera , a ural si voia sa nu simta mirosul.

...

Bine, domnule ...

Domnule n-ate irnportanta. Sunteti de aeord? Accept. Cand dorit] raportul?

Prin fax la ora 8 PM., dis-de-diminea,a. S-a facut.

Hai sa batem palma, zise batranul,

O.K., facu 51 detectivul, luand 0 palma de

re, pe care le'hMur,a pana se pllctlslra. .

Si nu uita, raportul trebuie sa fie cal mal

I

lIuntit.

o'.K .• boss. 4

34

35

Batranul ie~i pe usa ~i detectlvul se gandi sfar~it autobiografia lui tntereseaza pe cineva.

Telefonul suna aproape enigmatic si 0

calda zise: '

- Ale, sunt doamna blonda de azj dimineat prirnlt nlste inforrnatll, cum ca sotu] rneu a p' crneva sa va urrnareasca.

- De unde ~ti~i? se balbfli detectivul.

- Este treaba mea, dar am aranjat cu cin

I lichideze pe urmaritorul tau, stai linistit.

- Dar stai. .. zise detectivul, insa'nu avu mal zica, ee sa-i mal zica pentru ea declicul nem stcpa discutia. Detectivul nu mai apuca sa-sl ordine prin dosare, ca biroul ii sari in aer sl-l '

prin geam afara de la etajul 40. '

in cadere, deteetivul cuqeta: "Nu trebu incerci sa afli niste chestii, eel oricum adevarul la urrna explodeaza".

SCRISOAREA U.NUI TArA

Ba, tata, ai ajuns patron sl de-aia nu mai dai pe Ii care am trnbatranlt cu zlle de nu prea avem de 1 unele pe aici la tara ca care cu boi nu prea se I .te sa ma duca la moara sa rna rnacine.

'F"i-t-ar starea a dracu'l Tu ce mal faci? Faci pe u' c~ ma-ta e bolnava inghite la bobcloale toata earn ascuns tot de prin casa eare e vai de capul darapanata ce-a ajuns.

Noi cum s-o ducem, ca ai batranl, 0 data la we doua ori in gradina, ca pe-acolo ne-apuca Frati-mBu n-ai cum sa-l stii. ca e cumnatu' lu (' a facut ce-a facul si-acu: ti-e unchi. Ni s-a dat Ill, ~tUI inapoi, da' rnaibine n~ dadea roadele tu, nol nu mai avem cu ceo

Nevasta-ta ce rna-sa, a mai venit pe la no]? De , niei porneneala. Fi-i-ar neamu'-al dracu'.

Pe aciisa vremea sta sa ploale ~i daca sta. sta I batran. socru-rneu, bunicu-tau de, numai in case II e frlca sa nu-l trazneasca.

Prin cornuna nu s-a intimplat nimic deoseblt in , rA de ca a murit cam toti ai batrani, iar restul sta

,

piece in armata

Prlmarul de-a iesit e tot ala de-a venit. Ne-a olvat la toti problemete, ca noi ce problems sa v m daca suntern batrani?

Pe-acolo pi la tine ee mai e pi la ora~, ca am

37

36

auzat c~ circula trenuri pan oras de t-a fnca sa ado in mijlocu' drumului daca esti beat.' Noi am f vrut venim pe acoto da' RATA nu 'mai circula decat de do ori pe zi, da' pana ajungem noi la statle ea e pleca

de 5 ore. '

Pensla nu ca e pu\ina, da' nu s-ajunge. E rnancarn ~i noi ce-apucarn. Daca vrem sa mancarn pasare nu Ie dam a saptamana boabe pana cade d picioare ea nu putem sa fugim dupa ele.

AI batran sta sara pe prispa ca~ii ~i poveste de la rascoata, da' ered ca eonfunda razoolu de facut el cu ee-l povestea lui bunlca-su,

Copiii ce-tl fac, ca ne e dor de ei de plangem fiecare sara cand ne-aducern aminte cum ne-a stri via ea sa jucau de-a Vietnamu' de nu mai avern a ce bea fi-le-ar educatia dracu' de le-al dat-e tu

Cu slcoala cum' 0 dues ala mare ca mi se pa mal destapt, nu c-ar f prost, da' seamana eu Da' ~i-ala mic de searnana cu nevasta-ta s-arunca neam, da' nu sttu in ce neam, ca te-a pus dracu: plecl in Siria tocmai cu noua luni lnalnte de a se na

Muma-la n-are ochi sa-i vada pe cuscri ea ci de-al dracu' ce e spune pe la toti ea nu t-am dat nunta decaf dracuituri ca ri-a iesi't nimic s'j eu cu rnl luam tractor? lar cuscru sa-t transmiti prln muie ea sa zaca mersi ca rni-a luat bou' din batatura.

Cand t-ot lua eoneed sa nu rna uiti cu zama bordeteza c~ am prlns-o pe una Maria prln gradina vreau sa-l dau zearna de ta tine, ca io nu mai am.

o s-o trimit pe rnuma-ta la iarna la tine la b fi-t-at cutia de carbltur! a dracu' ca aciisa in odaia sus nu puteai sa ramal. Te dusasi colo I'a bloaee und nu pof sa tragi ~j tu una ca emu' ea te-aude al sus, Ooamne, iarta-rna. Ce, ba, nu t-ar fj convenit

,

Cam asta eu am vrut sa-~i spun in scns eu manoa I ea t-arn dictat lu' Fanel copllu' lu' vecinu' sa sene I n clasa opta ~i habar n-ate sa sene. No! 0 sa te-

I II aciiasa cu totl ai satului care e plecati la

Asa te d'uei la scarbici si n-ai bani de-mi ceri toate ielea? Hal ca de Pa~ti belese mlelu', da' tun vezi si tu ce belesti ca eu nu mal am ceo uz' ce zice rna-ta din bed ca nu inV31eg nimic, ca-f transmite ea cu gura cand oi veni pe I sa-t intre-n cap eel daca mor eu tnsearnna ca ~~l ,'exi~t. Asa ca sa nu te certi cu frau-tau pe It, ca n-ai' pe ce, c~ t-arn vandut lu, N ~IU a vlU' II acu, pe guma de mestecat pentru bunleu-ta~. II d ii cresc din,ii ca la copll. 10 m-a~t~ptam s-o ra

II r si el parca s-a nascut a doua oara. .

Ml-a eerut cartl de colorat sl cum n-arn avut mil travit peretll ca'~ii CU vacsaua de oaua,

38

39

asteptarn tot ca pana acurna sa vii eEl te eunos Una spui ~i alta vorbestl. Se ulta bunicu-jau dupa pe ulita de i-a in\apanit streasina la ochi de oamen!i ca-! respectuos sl-l salu til pe toti.

Da ca to tusi vii sa n e-ad uci si noua ;, iste ca d-alea, ~tii tu c~re ca rna-ta habaf n-are d~ care ~i daca tot le-aduei adu si-un video ca n-am ~ vedea.

Mai adu sl-o camera de filrnat sa-!i tragem pe bunicu-to ca cand 0 fi tapan s-aduci trepieri nu te doara mana. Noi te puparn pe frunte parin c-a a~a e frumos ~i sa nu te puna dracu' sa nu pri scrisoarea asta.

o ZI DIN VIA fA UNUI CIBORG

iborqul Costlca este 0 filnta norrnala a~a cum II ciborgii, robotii si cretinopozii. Spre deosebire 1111111, ciborgul C~siiea rna! avea ceva in creierul 1111 din varful cornputerului, pe cand cretlnopozii c r nu furasera vree discheta eu vreo baza de

Ai taj parinti

,

,Iborgul Costica are implementat un program I lormatic. Se scoals dis-de-dlrnmeata cano ii II pendula cu cue electronic, se intinde de-i I c fieroteniile sl se duce la baia de cupru, Se te pe fa~a cu ni~te rnotorina l?i se spala pe rnaini hucata de sapun inoxidabil. Apol se priveste in

rld eu girofar ~i.~i piaptana cablurile prinzanducada la spate asa cum a receptionat el ca se

, .

Gheorghe ~i Georgeta ( rna-ta, de)

e conecteaza apoi la Video-radio-tv-telefon cu

I prin fax pentru a afla surile. Prin rnufa lncepura llrga tot felul de informatii, dar cand incepura unetice lsl dadu seama ca era ernislunea pentru te. Atara e prirnavara cosrnica si horrncnautli au I Ivala In computerele roboatelor.

Astazi, trebuie sa se tntalneasca In sfar~it cu , care ar fi luat-o la laser demult. Spera din tot till lui mecanic sa nu fie una de-ala de face loria prin cosmos. ~i chiar dac-ar fi a~a, trebuia

, cupleze neaparat, ca ii plesneau aeumulatorii md nu mai vazuse gaura ne aqra. Cu aceste uur: binare. ciborgul Cnstlca avu ideea sa se hi rreasca Se duse la baie, lua glasspapierul fI " se lustrui eu el pe fata pana cand obtinu un

. .

40

41

43

luciu metalic perfect barbatesc. Se dadu dupa ba eu After shave, un lichid care seoate petele de de te ustura porii metalului.

Acum, era in starsit gata 5-0 apeleze pe ro de-i cazuse cu tronc la' microprocesor. t~i cupla in reteaua INTERNET cu g~ndulla ceatalta m dres~ vocea din egalizatorul de pe piept, adica lnaltele si baga basil.

. - Halle, ala, hello, as vrea sa cornuruc si

, ,

robotica Tanti, ca-rni scade tensiunea Tn cabluri n

. .

cand vorbese despre ea.

- Buna, eu sunt, Tanti, se auzi a voce rnetallzata cu reflexe sexy pe la coda frecve Cu cine cornunlc. va rog?

- Sunt ciborgul Costlca, irnposibil sa nu ma ca ti-am clipit ieri pe Aleea Informaticienilor.

- Cu ce rni-ati clipit, va rag, ea unii imi clip din te miri ceo

- Eu cu ledul. domnisoara robotica, de do

, ,

scurt si-o data lung.

- Stai sa vad ce-arn notal ieri in dreptul ima pe care le-arn inregistrat. Da, da, ciborg patron smeeher nepasator st-un ciborg dobitoc care-rni

cu ledul. '

- Eu sunt, eu sunt, se recunoscu Cos eiborgul patron.

- Pacat, mie-mi placea de ala dobitoc, ave schelet metalie bine facut. Cred ea ~i-I turnase ca

r •

Foarte bine, gandi Costica pe frecventa joasa.

,

1 putea sa ne intalnim la 0 data stelara oarecare?

Nu stiu, deoarece am mai multe inH!llnirl r etive.

Sloarfa dracu', cobora iar Costica frecventa. , n'iei a problema. lntalnire a e cand dori'tL

,

unscara.

,

Bine,consult agenda, agenda consultata, n-am

, ' sunt ocupata.

- Dornnisoara , n-as vrea sa-rni pierd uzul

, ,

uunii moleculare, ca sa-rnl cada mufa la euplare

1 nu intru in reactie negativa.

- 5i cum faci, m~ roq, domnule ciborg Costica la umenea stare anormala din punct de vedere !llc?

- lrnl face spume uleiul in baie, mi se r Incalzeste computerul de vad nurnai 0 si 1 in

, ,

ochllor,

- Ete ~i mi se falfaie mie mufa intrare mama ...

- Dornnisoara, te rog sa ma crezi ca. desl sunt

lIer, am sl eu porniri umane.

- Va eunosc eu, rna. ce flare de metal suntetl, mtrnaletor cu porniri umane. M-a invitat odata un IlIlt la un chef cu proqrame in Pascal si-au mal venit

.

I sase 5i rn-au programat numai in MC DOS.

, ,

- Si n-ati reclamat la Politia Informatica?

" ,

- Ce dracu' sa reclarn, ca aia nici FORTRANU'

lu-I cunose! Ce sa mai zic de Me DOS sau TURBO 'CAL!

- Bine, domrusoara, lasa ca te cornpanrnesc eu. tntalnim dlseara pe la n oua post

r dianantlpollomlelitlc.

- Pe unde? tntreba robotlca Tanti.

de firma.

- Eu sunt ala, dornntsoara. Ala dobitoeu', da'

,

pe undeva si patron.

,

- lndlcati, va rog, profesiunea parintllor,

- Tata-l programator ~i mama-i anallsta.

- Si e!u sunt anallsta. da' pentru ca imi

,

. 42

=-=-=-----

--- -_~ ~ ----- --_------

44

Nu, scurnpa Tanti, dar de unde ai stiut ea sunt

I ,

- Prln parti, raspunse si Costica Clborgul, inehise saltandu-sl fiarele in sus de bucurie ca sfar~it se mal intaine~te st el cu cineva de sex op

Pana acum fusese foarte ocupat sa term! scoala profesionata de exfoliat cablaje. In vaea avea alte preccupa ri: eitea disehete, i~i eu capete le de inregistrare si-si ungea rulmentii vasellna, sa nu taca reurnatisrn. Astaz: insa intin~ . parca avea numai opt ani de la data tabricarii.

Qadi ~i maine va mal intineri eu opt ani pa vad ca in tra inapoi pe poarta fabricii ma-si care facut.

Se gandi cum sa se lmbrace saara. sa-5i ia

. . ,

ala noua de i-a dat-e malea-se de ziua lui, da' nu

in ala doarme. Sau sa-sl ia basca de la talca su, i-o luase lnainte de casare ...

in sfa rsi tt n-avea im po rta n ta. Ca sa u lte ernotie porni pe strazile. qalactice pline de recla pe care Ie eitea nepasator: "Cine COCA COLA computerul nu ii claca" sau "Consumand uleluri bu stai pe buda si fad spume".

Cum tilllpul nlci atunci nu sta pe loc, se si • ora de intalnire eu robotica Tan" Alerga la purictul tntalnlre "Prin partl", lntrucat acolo era un restau facut ca 0 cupola, unde nu puteai sa stai decat parti.

,

Se aseza la 0 masa, camanda un ulei CARR I

de trei mii de ani, tacut pe meleaguri romanesti colaborare eu cele austriece. lsi verifiea ceasul.'j

adevar. nu-l uitase. .

Dintr-o naveta spa~ial~ cu muncitori. co sprlnteria robotiea Tanti eu 0 fusta rosie scurta de i

rntrezarea muf~ mami. . '

- Am tntarziat, domnu' Costica?

De la rahatu' ala de led de-ti palpaie si acum.

I dracu' ca ma enerveaza, ' . '

I ii calma, e semn ea metalului meu ii place de

. i rnie ?i chiar observ ca estl simpatico Cine !i-' I rnuschii ala?

l a un Service spatial. Ce zici, te casatoresti " ca sa facem niste roboti mid si sa trairn-fericiti II i-or rugini oase'le la propriu? ' ,

Cu mare placere. dar eu am 0 problema. Am

IHIS in calculator, de-ala de nu mai iese.

Fa, da' boccie esti! !?i tu esf un bou! Adia!

Pa, fraiere!

clJ. ~ .clln-t ~ . "~'cra~·"

----~--~~~--~, g

45

iMBARLIGARI MATRIMONIAL E

- Stimati invitati ai acestei seri, firma no care are m;al~ 7n to~t~ tara, deoarece patronul un aferneiat si are copil peste tot, v~ va prezen acest ecran cateva din reusitele noastre de eu matrtmonlala.

Spunand acestea, copatronul firmei telecomanda unui video proiector Tn mana, in prezinte primul caz de dragoste prin firma. - Dragii nostri, firma ncastra, intitulata

,

"Love story in el de TVA", nu percepe decat 18

ee dientii nostri consurna unii cu altii pana casatoreasca.Iar cand apar copiii mai cerern 1 alocatia lor. Daca clientil nostri ajunq la pensie,

, , ,

din ea 0 oprim noi, ca tara' noi n-ar fi apucat-o s

,

ca. dace e~ti singur, e mai greu s-o apuci.

Procedura de cuplare e ste slrnpla . cunoastern totul despre arnandol, jar la prima inta prin intermediul unei casti cu ernitator. ascu dlscutia sl-l spunern la fiecare separat ce are de pentru a forta sa apara sentlrnentele. Sa u

,

primul caz: EI are 29 de ani cu te ndin ta

lmpotetectual, ea 28 de ani, linginera la m(n subteran. Sa urrnarirn imaglnile de la prima inIal Din OFF se va auzl vocea noastra.

El.: SMu' mana, scurnpa domnlsoaral

VOCE: Pupa-l mana, nu f vita!

46

Pupa-l-as mana de vila ... , aa, ma iertati, am

, , '

vrut sa zic ."

Cum tndraznesti, nesim ...

lertatl-l dcrnnisoara, este foarte emotionat.

I' i I

Nesim ...

Va rog, dornnisoara, el e bout, credeti-rna ... Ne slrntlrn atat de bine tmpreuna ... Ma chearna PUSSY. ..

Zi-i, rna, sl tu, nu sta ca bou'!

,

Vasile lon, tncantat ...

Mi-am cam dat seama 51 din comportamenl. Aveti a figure bovina fo~rte intere.santa: .. Und'e ali studiat?

A '

In blblloteca.

Bine ca ri-al zis ln iesle.

in ieslea bibliotecii, ca veneau copiii de la \ara cu caru' cu bot la biblloteca sl-l lesau afara-n iesle he. he .. .Dar dumneata esti foarte

, ,

dreguta sau eu n-am ochelarii la mine?

Mi s-a ~ai spus. Nu-i aveti, Eu a~ fi intentionat sa ma casatoresc, tntrucat rna slmt singura 0 data pe saptarnana, cand nu sunt ocupata textual.

MEi scuzatl, am tnteles sexual...

A~i lnteles bine, ca citesc mult des pre sex. Si retineti ceva?

Tot. NU pierd nimic din esanta. Si stiti pe dinatara?

, , ,

Si pe dinatara si pe dinauntru.

, ,

Ma cam speriati, do mnisoara, ~ti~l, eu sunt la

lnceput.

l.asa, rna, ca-li dau eu pastlle. Oa-i 7nainte, ca-l dai bine.

T,i spun eu ca ne potrivim. Ce zodie estl,

47

EL:

VOCE:

EA:

EL:

EA:

EL:

VOCE:

EA:

EL:

EA:

EL:

EA:

EL VOCE. EL:

VOCE:

EL:

EA:

VOCE:

EL:

VOCE:

domnule? Taur.

Boule, asta se vede.

Faarte bine, taurf sunt toarte bunl pentru mine.

Dar eu am un defect. Sunt cam galos. i\i trece N-al cum sa fli gelos pe cartea telefoane.

Ma lertati ca va lntreb. Aveti de gand sa culcati cu cartea de telefoane?

Nu, rna, fraiere, sa Ie consume alore impulsurile.

Nu lntentionez a~a ceva, dar, daca se fa sui, 0 sa Tncerc.

Dornnisoara, rna scuzati, eu sunt muncit iar du~neata e~li penala.

Nu, domnule, de fapt am vrut sa-te teste Sunt a femeie muncitoare si cinstita 0 sa ca , ce muncesc noaptea.Trnpart cu tine dimineata.

,

Asa da, sunt multumiL Eu stiu ce inseam

s~ tragi in tura a 'trela. Pari'nlii mei vor fi rnulturnlt' de alegerea pe care am facut Ce sunt parintii tai, daca sunt dlscreta?

Tarani, '

Tarnpitulel

Taran] tarnpiti. S-au mutat la oras.

Sunt taran] tampiti. da' s-au mutat la aras II

parnantului, ' ,

~j acum ce sunt?

Buticari.

Nu stlu ce sunt, da' au niste burdihane. Nu burdihane, buticari! '

48

Au burticani de alea de aduee marfa, plate ste TVA si-i rarnane profit zero de da 40% din el.

I , Foarte bine ai ametlt-o. Da-tB: mare c~ stil ce e ala TVA.

5i ca sa rna dau mare, stiti ee-l ala TVA?

, ' ,

Nu.

Televizor audio. Oriee firma trebuie sa aiba de EA: Am lucrat sl eu cu TVA acasa. da' rni-

,

au taiat cablu' la el.

Hal imbfHliga'i-va dracu' mai repede . .ca-l mai

am si pe altil!

Si p~ cand 'nunta?

Deci ma daresti, scurnpute, ca sotie?

Nu da' mi s-acreste vinu'! '

, ,

Zi-i, rna, data. Data.

Zi-i tu zlua domnisaara, ca asta e ingramadit.

, .

Ziua.

Aha si tu es i stivuita. Va spun au. De

, . ,

exemplu 28 august.

Nu pot, ca-rni vine.

Nu pot, ea mi s-apleaca Atunci aleqeti vol,

EI sau eu.

Eu sau ea

Mi-e ind;fsrent. Dar sa fie a n nta ca-n

povesti.

De ce ca-n povesti?

Numai in basme rnai e mireasa fata mare. Domnisoara eu mai am 0 netarnurlre. Nu stiu

, ' '

catl copii 0 sa tac,

Cum sa faci copii, ba, ousedatuie?' Ea Ii face! Nu trebuie sa te fortezi ca am eu vreo trei. Dar nu rni-ai spus ce studii ai.

49

EL:

EA:

EL EA:

EL:

EA:

EL:

EA:

EL:

EA:

EL:

EA:

EL:

EA:

EL:

EA:

EL:

EA:

VOCE:

EL' EA:

EL:

EA:

EL:

EA:

Am studiat dreptul roman la un tigan sl mai mull timp am fast hingher e~ologi~1. Si ce faceai?

Taiam frunze 18 cainl.

9; eu am lucrat mult cu plantele, Ie cun pe toate.

Zau, chiar pe toate?

Normal. ca am fast botanista.

~i eu am avut insectar ani la rand. Unde-l tineal?

Tn chiloti, unde sa-l tin? Asa de 'mult tineal la el~

Nu, a~a de ~ult tineau ei la mi~e.

Mai mult chiar decat parin1ii. sa 1n1eleg. lot nu rni-ai spus despre parin!ii tal, ce Tata a fost cioban si acum e cam nebun

autostopu' cu dou~ rnalnt, '

~j iI ia cineva?

Nu-I intereseaza, el ziee ca mameleste 0

Dar parlntii Uli ce sunt? '

A ... parin~ii mei erau cam stuplzt, aeum spirituali rau de tot.

Au mai studiat cate ceva? Nu. au murit.

Hai, vedeti unde 0 sa stati, ca doar n-o sa iau la mine, ca am numai aoaretura de transmisie.

~i unde-o sa starn dupa ee ne casatorlm Nu stiu, ca eu am doua camere, din care e holul si cealalta e bala.

!?i tu cum ai stat p@tna aeum? Deasupra, La urfvecin.

9i nu I-al deranjat prea mult?

Nu, eel Ii taeea placere. Uneori treceam

50

dedesubt.

St eu apartamentul tau ce-al facuf?

L-am 7nehlriat la vreo 10 coreeni eu 100$. 10 coreenl doar pe hoi?!

Si-n baie.

Pai ce taeeau cand se duceau la we?

Nu se duceau eu lunile , ca rnancau n mal orez.

E in regula, domniscara, ai trait in condltii

grele. Accepu sa tii sotia mea? •

Da.

Nu tu, mail Da' cine, mal? Tu, purser,

•

(pe un ton ernotionat ~i trernurand de . tensiunea momentului) Nu ~tH pe unde-l un WC?

51

EL EA:

EL:

EA:

EL:

EA:

VOCE:

(~Iergand dupa ea) ~i care-i raspunsul? Din cate ?

Din doua

H.r.

De la ce?

De la hattie igieniea.

~i uite-asa au trait pana la adanci batran intr-o pertecta armonie.

•

52

STATISTICI TAMPITE

tlmati cititori, ne atlarn la centrul de socloloqie I' lire din orasul X. (Unde acest X raprezinta orlce I din Rom~nia cu sediulla Bucuresti) .

Alei, zilnic, se onserva tenta,ia' maselor, I logia lor de grup, de haita, de ginta, geanta, II intan. piasa, sacosa, se noteaza sl se fac studii. rvatllle se rsauzeeza pe esantioane de varsta,

, '

,Ie, sex, nonsens, ~i CO[lsens.

"tam aici de verba cu directorul adjunct al 111i eentru, domnul Pericle Ateneum. Cum va

III, domnule Pericle?

,

P: Eu nu rna numese, ca pe mine rna nurnesc

le carer nurne nu pot sa Ie dau. ct pot sa va II ca eu fae parte dintr-o cornisie fermata din 40% I, dintre care 35% frigide, 40% nesatisfacute, iar

II nacasatorite.

R: Dar despre restul de 60% barba\i nu ne

t 1',i nirnic?

P. Ba da, despre restul 60% ba rba ti doa r 35%

.

I restul.

R: Deei aceasta cornisie pe cafe rni-af descris-

h.rmeni statistici face numirile pentru functiile de IdlJcere ale aeestui institut. comisie care v~a uris

IIrector adjunct.

P: Exactl De unde a,i aflat ca 3% din ei sunt

53

R: ~titi 0 intuitie de reporter ... P: Da, exact, din 1000 de reporteri doar

au intuitie R: ~i BU, ce,sunt O,1%? P: Nu, tu esti virgula. R: Haideti s~ vedem cum pot influenta

anumitetenomene. '

P: Simplu: daca merg la un cioban sl-l

"Bade, laptele tau are doar 20% gras irne",

imediat cu untura pe iarba.

R: 9' ce-a rezolvat cu asta? P: Ii creste nurnarul de lerblvore

procente. '

R: Cum asa? P: Pai atunct mal pase si calnll, R: Bun, hai sa vedem i~tr-o fabrica: daca

strungar, din 100 de piese face bine doar 80, statistica pe care i-o spunetl?

P: 100% Bune. Perfecte. R: Dar alea 20 de rebuturi, ce face cu ele? P: Mi le-arunca-n cap daca-i spun cate a 9 R: Spuneti-rnl, va roq, cateva statlstlci d

glob.

P: Cu mare placer e , Una din stati e ste taptul ca numarul bautorilor de bere lnvers proportional eu nurnarul producator] hamel.

R: Cum a~i dedus aceasta formula? P: Prin derivarea drojdiei de bere. Si ap drojdia de bere, la 20% din mamcatorii'de pal place cum miroase drojdla, 15% fac colectie etichete, 13% 0 mananea direct, iar restul nie'i auzlt de paine, fiind somalezi.

R: Cand ati studiat prima data un teno

54

lie? .

1': Eram prln clasa a doua sau a treia. ~u ~tlu

Ii probabilitatea de a fi fost in cia sa ~ treia ~Iln~

u% mal mare decat aceea de a fi fast tntr-o clasa

I la

R: Asa si?

: si ~,.;, observat ca procentul elevilor care

I m bine era exact acelasi eu eel al etevllcr care

,

I II u. .

R: Fantastic! Ati putut dumneavoastra reahza la

!)ta varsta frag~da €leest lucru? . .

P: Pai, nu ml-a luat mult. Un trirnestru. Timp in ~ am ramas corlqent, la cateva materii, scazand ontul de promovabilitate' al clase!

R: Deci dumneavoastra de la 0 varsta traqeda

II remareat ea un fin statistician. .

P: Exact. Ati dedus foarte bine. Ma mir. 15% din

•

irteri gresesc rationamentul.

R: Mult~mesc.'Oeci eu fac parte din restul 85%.

P: os. din re stul 85% care nu pot duce un

uonarnent pan a la caoat. .

R: M-ati linistit. Sa revenlrn la aeeea precocitate

II. tica de 'care'dumneavoastrt3 a\i dat dovada inca

I lasele primare. . , , P: Da, mama a observat cum eu fi:iceam statlsnct

nice, cum ar fi: cat timp ii ia lu' tata lunar pentru:

a. a rna bate

b. a duce gunoiul

c. a privi la ralevizor

d. a clti a carte

e. a in,elege ee a citit in carte. ~ . ¥ 81 atunci mama Si,-8 dat seama ea ar trebui sa:

I lndrume spre aceasta meserie care este atat. d,e pectata de-~i bagi sigur 14% un sondaj de opmie

55

ca s~ vezi ca asa e.

R: Dupa parerea durnneavoastra. Ia ee aJ aeeste observatii bazate pe procente?

P: Ma iertati eel va completez, aeeste obse bazate 100% pe procente ...

R: Ma rog, 100% pe procente. Cu ce

aeeste observatii stiinta?

P: Vede ti dU mneavoastra, do mn u Ie ... R: Da, va ascult. P: E u va intreba m d aca ve deti,

I

sfarslt.. Ace ste ob serva tf procentuale asu

feno~enelor aleatoare, i~tamplatoare, au am repercursiuni prin tnsusl faptul in sine de a se in la propriul fenomen.

R: N-am lnteles nirnlc

P: Nu rna rr',ira, aceasta teorie, 5% a pricep. R: Dec! durnneavoastra sunteti sigur ca aj

aeeste observatii

P: Sunt eo'nvins. Tof oamenii de stiinta. filol zoologi sau chiar ologi se folosesc d'e ace observatii pe care institu ul nastru le face.

R: 'Dali-mi si mie un exemplu. La zooloqi,

, ,

zicem ...

P: Pal, sa zicem ca zoologii stlu ca pasarits Delta Dunarll se inmurtesc prin oua. Ei bine, din d 38% din oua vor apare puii noli qeneratii. Z a 010 stiind asta de la noi aduna 100 de oua, pun de-o 38% iar restul Ie pastreaza.

R: Pentru clocit? P: Nu pentru ornleta. Ei cu ce traie sc

perioada studiului in Delta?

R: Aproape ca m-ati convins. P: Puteti sa-rni spuneti in procente? R: Da, m-ati convins ~irca 40%.

I . E normal, datorita indicelui durnneavoastra Ilgen,a scazut.

I . Cum v-ati dat seama?

I'; Pai, eraualll reporteri mai prcsti ca dumneata r-a u dat sea rna 100%.

,. : In tnchelrea, reportajului nostru, va r~ga~l sa IILme~i cateva statistici mondiale ale altar Institute

I' icialitate. .

Am intrat de curand in posesra unei liste Jl1 de interesante cu c ateve statistici 111 tionale sub forma de "~tiati ca?"

Asadar: Stiati ca ...

1} Din to" flutu'rii zdroblti de parbrizel~ ma~i~iIO~ I 15% din ei lntreaba din prlvirl soferll ee vrteza

nastntle la momentul irnpactulul cu fluturii. .

2') 42% din broastele ,estoase de p~e ~alul onilului isi tin carapacea invers ca sa prlnda

, ,

56

57

desene!e "Testoasele Ninja" prin satelit. 10% din tnsa nu si-au plaUt decodorul, R: Multumim pentru acest interviu sl un

de incheiere'", '

P: 99% dintre reporteri terrnlna interviuri expresia: "Multurnlrn pentru acest interviu si un eLI de Tncheiere",' ~i n-a~ vrea sa facett parte' din ei.

R: Pai, ~i restul de 1 %? P: Restu! de 1 % imi dau banii pe lnterviu.

SONDAJE DE OP'INIE

58

59

ondajul de oprrue este rezultatul punctiei

- ,

I \Ii despre 0 anurnlta problema la un moment

un moment dat, societatea este traversata de I, cum arfi alegerl sau referendumuri sexuale

care ar vrea sa se stie dinainte orientarile

,

Illoresantioa ne de papulatie 5i Tn general

Ir a sccletatii in problema respectiva. Sa vedem t curge realizarea unul asemenea sonda]. Mai B pune problema care ne intereseaza in I tea noastra. Daca aceluia care face sondajul i I t de opinia celorlalti, sa vedem daca sl celorlaltl

rupe de sondajul aceluia, Raspunsul poate fi I lllv:,NU SE STIE sau negativ: NU SE

IA~TE. I

I ntru a exemplifica, hai sa anumerarn cateva me de cadru general ale sncietatil;

lipsa locurilor de rnunca la fata loculul. problema fermelor de animaie nationalizate

poi la dan~ii date. '

cantitatea de apa potabila pe cap de locuitar rupon antlmatreata in scadere, etc.

I )data stabilite aceste probleme ale socletatil. lam esantloane!e pe care vom face sondajul.

I oanele pot fi: pensionari b~Hrfmi eu varsta 10 de aste ptarl, tineri inaintati tn varsta I

. ,

nari sub 55 de ani, femei lucratoare pe drurnuri,

poduri ~i subpoduri, copii tugi,i de acasa 9i aflati in stagiul rnilitar qratult

. Acaste esantioane realizeaza a prognoza coeficient de probabllitate extrern de aproxima sa vedem cum decurge sondarea opiniei pu

un alcoollc. .

R: Buna zlua. suntem de la asa si vrem sa

, .

un sondaj de opinie .

A: Poti sa-l Iaci, da' sa lasa .. tare. ca. da

tu-I bei.

R:Pai depinde ~i de raspunsul dumneavo A: I'auzi, vere, asta lrnl recupereaza ~i a

din damful raspunsului meu.

R: Sa va pun tntrebareal A: Mai bine rnl-ai fi turnat-o ... R: Durnneavoastra ati' fost hartuit sexual

. .

A: Domnule, eu cand rna lrnbat. ..

R: Dar cand nu va trnbatati?

A: Hai, damnute, cand dorm. ce, nu sunt R: Asa , raspundeti-ne la intrebare. A

vreodala hartult sexual?

A: Dornnule. pe mine nu rna har\uie nlci dar sexul! Poate din cand in cand rna mai man R: Domnule. nu cred ca ati inteles Tnt A: Bine ca ati inteles raspunsul. Da' in kit ri-al, ea p-alea de-o [urnatate Ie-am termina R. Haideti, incercati sa fill serios. Suntetl

t I I I

reprezentantul unui grup de oameni a carer

A: Pst, un WC-u nu stii pe unde e ... R: Hal, damnule, mai rabda un pic, ca am decat 0 intrebare sau doua.

A: Dar nu mergi dumneata cu mine la we sondezi direct opinia?

R: intrebarea cealalta suna asa: ''V-ar

,

meva v-ar asculta telefonulT

1\: Domnule, poa' sa-I asculte cat vrea, eu in H1I3a n-am ascultat nici de parinti, nid de navasta, urna s-ajunq sa ascult de-uri telefon, tnsearnna I rr ca as fi innebunit.

{: Bine: domnule. multurnlm pentru raspunsuri

ntru faptul ca v-all abtinut sa vornati in limpul iului,

A: Lasa, ba, ea nu vomit au ln tata lu' nevasta-

nd mfUntreaba ce-am baut, da' in fata ta. care

,

a de-abia m-as abtine si dacs as fl treaz.

I~: La reveder~. N~ apropiern d~ un ptutonier II int.Dornnule plutonler. dumneavoastra v-a~i III vraodata hartult sexual?

: Eu sunt specialist in ha'1uiri sexuale , ca cand I Ie vreunu' pe vreuna iI hartuie sc cu colegii I prindern, cat de exual ar fi ~i n-am putea sa

11 upa el...

R Hartulre sexuala tnsearnna cand un sef, rent d~ca e barbat sau femeie atenteaz~ la 1o. rea unui subaltern.

P: Insearnna ca n-am ce sa-i zic lu' setu' cand

• .. • I

Irllura de mama. ca mama nu e subalternul lui. E: Nu m-ati inteles, s~ trecem la intrebarea

, .

I toare.

P: Abla astept, ca asa patearn si la scoala. 1mi

I I a invat~toru' urrnatoar e a tntr~bare, se I ingea, imi dade a 4 si scaparn de ascultat

R: V-ar deranja dace vi s-ar urmari telefonul? P: Nu, le-as da direct adresa de-acasa, ea

Ionul nu-l iau cu mine, asa ca n-are ce urmarl.

R:Nu. eu rna refer la faptui ca daca v-ar deranja vi I-ar asculta?

P: Numai sa nu-l asculte cand sunt la we, ca

•

60

61

I tnchelern acest sondaj de opinie cu concluzta I trei esantioane repreze ntatlve pentru tea noasir~ au dat raspunsurile la care eu to~ii qindit. Asadar Institutu' de Sondare a Opiniei testeaza foarte blne problemele natlonale cu

1 circa in jur de aproximativ, ba chlar mai exact tat.

am 0 ura in mine dimineata .. ,

R: E clar. Multumim pentru amabilitate si sa

, .

u~or.

P: Servese pulanul.

R: De data aceasta ne apropiem de-un al zilelor noastre, un om care daca nu se ciume de trei ori pe zi cu eeva, tnsearnna ca i-a trecut degeaba. Buna ziua, sunteti amabil...

9: Sunt srnecher, ba, ~u se vede? R: Am dori sa realizarn cu dumneavoas sondaj de oplnie.

S: Nu mi-aduce aminte, rnanca-ti-as, de ca, de' cand a rarnae prietena rne a gravida, sondat-o trei ginecologi. printre care sl euinainte

ei, '

R: As vrea sa va intreb daca ati fast ha

sexual v re~data? .

S: Hartuit, da, rnanca-tl-as, da' sexual niciod R: Da( cu mati rea ctlona daca vi s-a r inta

a~a eeva? .•

S: Ma, tu ce urrnaresti, nu cumva esti de aia

, , ,

folosesc NIVEA.-ua cum folosesc motoarele n

CASTROL 20w40?

R: Nu, domnule, eu sunt un slrnplu reporter 9:~i homalaii ala sunt prietenii tal?

R: Nu, domnule. nu-l cunosc.

S: Ma, sa nu te dai la mine! Si la microfonu' fata rnea ca poate ttl vine vreo idee si cine stie

I • ,I

lrni mai iei interviu!

R: Bine, trecern la ultima Intrebare. V-ar de daca cineva v-ar aseulta telefonul'?

9: Ca sa afle ciumegell df!i la mine? M-ar dera vere, ca s-ar inmul1i smecherii sl daca nu rnai

fraieri, noi cum am 'm~i tral? "

--==::;:..:: --

62

63

JURNALUL LUI STEFAN eEL MARE

,

Stefan eel Mare voievod

I

Intr-o lada cu scule a unui d31ugar de la bi 'Trei ierarhi si restul smecheri", s-a descope hrisov pratuit de ani ~i jerpelit de vreme. indelungate cercetari anaerobice (ea se consum moliile ~i aerul din vidul lazii). S-8 ajuns la con di acest document reprezinta un ceaslov lnsearnna lnsa literate din el - asta se va ee ulterior, Dupa timpul regulamentar afectat ulte lmqvistii tn litere si-au dat searna ca el reprezin mai mult nlci mai putin dedt ceea ce el intuisera ca au oprit cecetarile sl s-au dedat la niste ordinare, cum nici conferentiarf nu stiu sa tr~ga

Acel document era mel mal rnult ruci mai deci decat jurnalul personal allui Stefan cel M

Va redarn acum cateva traqmente numa! nu pentru a va starm curiozitatea sa v-a puce do cautat prin lazile cu scule ale calugarilor Nu de dar poate nimeriti la vreo rnanastire de maid pune diavolu' sa cautati la scule In fata lazilor

, I

JURNAL INTIM:

Toate drepturile de multiplicare sunt rezervate luchil ~i editurii lu' tac'su Parcalabu' cu acelasi

i in. '

Urrnasllor, alo, asezati-va linistiti si cititr acest 11 I de care ~i eu ma ~ir C'a l-am p~t~t ~erie de cata ba am avut eel nu-mi vedeam capu' pana nu j, am capul turcului taiat. Tehnoredactarea a facut-

11 apropriat de-al meu eu scoala la Venetia care 10 prletena care faeea rnalu' pe acolo c~ ~ia nu Irotuare.

Ziua Intaia: M-am hotarat sa scriu cu mana mea t jurnal ca sa ramana dupa mine si ceva scris nurnai construit, ca nu-s' ce mi-a ve'nit sa fae un rill intr-o noapte eu Pah~rnicu' Urea ca de cate crt

Ilg vreo bataue sa eonstruiesc cate 0 biserlca. Si-

I' nu mai pot sa pierd ~i eu vreo biHalie ca tot ornu', I supara enorlasll pe mine. Vor tot! blsericl, sa se

qe.in el~. Daca unii aU ajuns 58-[ i~tarate pe turci, I,JI de-al dracut sa ne atace ala. Turcii, cum sun! f~u~za, cata iarba, da' prosti de boune, ii pune 'U ~I ne trec hotaru' bilunar

Ziua a doua: AsMzi am aflat cum inUirata plalesil Ii. Se duee unul la Sinan Pasa si zice: "La Stefan "oarta e-o pisica rncarta, din~ n-o gaseste s-~ n. nc: copter'. Mai dragi urmasi, nu va spun cum IPo sa se enerveze Pasa cand aude asa ceva ea II I ~i iscoadele imi vin acasa cu dureri 'de cap.'

Alta zl: Astazl, am facut exerdtii cu palosu' ala I de care srqur se va povesti ca a~ eu 0 presimtlre.

64

65

Si chiar daca nu se va povesti, eel putm am tacut biceps la stanga de nu rna mai incape cama~a zale Abia astept sa tncerc palo su] pe gruma

, ,

turcului.

Urmatoarea zi: Plaie~ii acuma stau lini~ti~i

parnantul, ara ogoarele, ara solul fertil, dar d~ se cred ca seamana intre ei, ca prea nu s-a facut n recolta. Din cate am auzit eu, merge vorba print ea decat sa se taca roade si pe urrna sa Ie dea ca~d dau navala turcii, mal bine pastreazEt sa

sa faca copii. .

Ten irz laitar: Au trecut 10 ani de cand

mai scris nimic in [urnal, Bine ca nu v-af speriat. T timp am mal ~atut I~ ei. (N.R,,: ~a turci~, supraintelege), Intr-o Zl, ml-a ve,nlt Ideea, ~a eolectie de turbane, da' rnl le-au pnns ala rmcu au fa~ut elite de naapte t-arn certat toarte urat, apucasera 'sa taca nimic in ele.

tu ulcs erlier: Ast8zi, m-am cam eerta

cucoana: ca cica plee cam des de-acasa, ca man prea mult palasul, de ml-arn facut un abieei manuitul asta. c5 stau cu oehii dupa plale~e. fl-are ca eu veghez la staraa prcstlrnil, sa vad sunt suficient de multi ~1, daca nu, 513-1 ajut ~i eu

Ca de-aia rn-a pus Dumneze in fruntea erede ea, ca m-arn nurnlt a~a, singur?1

leri: Astazi a runs in eetatea de Seaun d se rna; vedea nici 0 tapiterie sau vreun brlz-briz

din Bizant.

5-a strtcat 5i sistemul de semnalizare cu

, .

Gred eel e vreunul de le stinge. Ne pornerum cu

brusc peste noi ~i Ie zicern: Bal, otomanilar, chi veniti neanuntati? Ce dracu' rna, nea Pa~a, da gas~ai cu rnuierea in pat? N-a~i vazut ca foeu

66

mt aprinse? Ce diu ati aici? Hai lnapoi la Dunare si na nu-l gasim pe ala de le stinqe sa nu va mai prind lei. 51 ei pleca linistiti, Ie dam cativa copii de la

I • t •

ndlcapaf ca bir ~I ei pleaca intregi ~i cu mana pllna,

ia nu se controleaza si fae pe ei.

in cat dracu suntem astazi? (Ajun de bc'ltalieu iNALT)

Simt in aer eel va f 0 lupta, M-am preqatit I ieinic. Am vorbil cu plaiesii sa diseee s randurile facem mlastlnl si cu aia de la masina' cu fum s~ drumul la' cea~~ Ia un semn de-ai meu din gura

qoarna. Starea de splrit a plaiesllor e foarte buna, ntru ca i-arn seos ieri din eantonament a zi pentru a cu nevestele. Ele taate sunt pline de sperantaI alea care-si iubesc sotii. cat 51 celelatte care ~ai o sansa in ~iata, daca ~u Ii setntorc barbatli. Asa

si batalia asta '8 biruita ' ,

,

Mi-am intrebat e curiozitate azi palosul ce

rere are despre aceasta batalie. Mi-a ras uns ca i rupe cotorul. Ell nu stiu ce sa cred .. , Oricum, in

J ptea de dinainte de Iupta, dorm eel rnai bine, ca l11a obisnuiesc cu ideea ea dau in prirnlre. Cred ca irn calugarii fae parluri - daca mal construiesc vreo rica sau mal dararn trei, de nervi.

Inc he; azi acest jurnal cu 0 curiozitate tantastica: re Pasa tot a¥a 0 sta sa sene jurnale sau sta cu t':tnele In sus si Ie inva\a apturi in eorturi?!

alne seara va voi spune cine va lnvinqe: spiritul f"· nesc sau turces . Stati un P'C, ca veni Doamna

Idovel pe la mine. PA!

Penultime1le zile: leri, dupa batalie n-arn putut icrlu nirnic. pentru ca am avut tebra rnusculara la H3, Ai naibii turd; a~tla! Vin impopo,onali ca dracii, urbanele alea siclarn, de rna ciupesede achi. Dupa

67

batalie, nu rnai stiu care cap a avut turbanul ala care turc si-a pierdut turbanul eu totul. Ce sa va s dragi urmasi,a fost misto! Ce, cred ca am slablt II

• I ~

cine' kile. P~ii, nu terminam tntr-o parte, ca ma

oamenii: Hai, nea FANE. ~i aci, ca ne supara Am terrninat batalia phn de sage~i otravite. Ca a~a fac, pun acid in vartut saqetilor, ne~tiin? ca am dat c-o baza pe not. lar taza cu Podu' lnalt fost marfa de marfa. A cazut Sinan Pasa " de pe de parca nu stia din decret ca depasirea pe pod lemn e Interzisa, ~i sl-a poclt at maxilar, de ered acum rnesteca in ceata.

N.A.

*1 Sinan Pasa n-a trait pe timpul lui Stefan cel cl pe eel al ru; Mihal Viteazu. sl a cazut de pe de peste Neajlov. dar daea' a~a a scrls au [urnalului, nu-l eontrazicem.

68

Am rnai dat cornanda la zidari sa rna; taca 0 nastlre. Cred ca i-am stre sat, saracil. Dar sa-sl Iga: ori ii asupresc tureii si Ie siluiesc Iemelle O~I 181 mortar toata ziua ~i Ie pleaca laturci singure. Ultimele zile: intr-un moment de senilitate rnin adus aminte de aeest jurnal, pe care acum it scnu j mana trernuranda, da' si de la bcala Cat mai II am sa mai rezist pe ale' carnpuri, reumatismul e femeia, te trage si nu stii de unde

Acurn, dragi urrnast, ma iertati ca v-am tinut cu uletul la gura atatla an! sa va mal 'povestesc'zi de zi m facut. Uite ca s-a Inters roata, acu' eu stau cu utletul la gura !(>i nu ~Uu ce-o sa mi se-ntarnple. Mi-

I pus doftorii neste carpe fierbinti pe mine si ei cred rrnl fac bine, da' pe mine astea rna parlesc. Mai chemam niste plaiese, ca obtineam aeelasi lucru 11m preqatesc un ai~curs de' ala de e f~cut s~ tnulasca peste veacuri, e ceva cu . Moldova nu-l a f I rnosllor ~i nici a urmasilor, ei a ... ·' si aici trebuie qasesc ceva ciumeg ~a se zbarlea'sca paru' pe

I Sper sa reusesc, Sunt un pic obasit, va las acum nu ultatl: "ci a urmas, llor, urmasilor vostri!"

, ,

69

•

MIC MONTAJ TRANSHUMANTIC

1. La poale de codru des, Unde oile pu\esc,

Cand soarele-i la apus, Sta baciul cu bata-n sus.

2. Ciobanas cu circa 15 ol,

Ce-ti fred zllnlc bata printre noi, De-i' zari pe rnandra, draga mea, Zi-i ca oaia-i mai stramta ca ea.

70

VERSETE E. crOBANULUI

a) Oespre stana;

Tu, stana mea de aur, Ce branza Irni product, Daca te-ataca lupul,

II prind si-l dau la och1.

b) Oespre oaie:

Vreau 5-0 mulg-da cu copi a; Face fite, nesimtita.

Mi se rupe , de se-ndoaie, Transhumanta ei de oaie!

c) Despre brEl'nza:

Tl-arn jurat cradinta tie Sa-mi dar branza ~um~j mie:

Branza buna, telemea, Parca-i de la bata mea.

71

INUNDATULE

Stimati telesinistrati, transnutem din satul Pi de Varf, unde , dupa a'precierile istoriculu.i ro Herodot, aiel au avut lac cele mai puternice mund din ultimele trei secole. Satulul i se spune acum. din Vale, la prapunerea iranica a unui pilot de ellen care survoleaza zona. Orieum, aid totul rnustes apa, jar mustul apeste a totul. De fapt, a\i urrna dumneavoastra aeeste aspecte la EURONUZ. rubrica YES COMMENT.

Sa ne indreptam spre un cetatean care in

cu un bustean sub brat. .

Reporterul: Nu va suparatl, unde merge~,

busteanul?

• Ta,)(imetrist: Ce buste an, rna, eu sunt cu t~

R: Poate pana la urrna a sa reu~

luam un interviu la vreun supravie\uitor.

Salvamar: (apare imbracat ca salvam~~-

de marinar si colac, sare pe reporter, II

respiratle g~ra la qura).

R'espi ra ~ Inspire l Salva rna rul 10 cal

salvamaral Respiral

R: Pal, asta ~i fac. .

S: lnseamna ca traie~tll S,i atunct, de ce ma, in eroare organele salvamare, unii moare Inecare si altii face rnistn, ea traieste. Nu se p trebuie s~-'i dau amends!

72

R: Ce amenda, domnule, dacs eu sunt viu! s: Ba esti mort, ca platestl amanda.

R: Bine, dornnule, platescl Cat costa?

s: Doua sute de mji uscate.

R: N-am decat una uda, ca stau in apa pan' la

S: Aha, faci rnlsto, da-rrn [aca ca sunt sinistrat, u ajutoare, intelegi?

R: In sfarsit, iata un supravietuitor, ca restul veld

, ,

unt rnorti dupa ajutcare. Ce t1-a luat apa, tatale ? Batranul: Mi-a tuat tot, talca, Purceaua, vaea, rsta ...

R: Si pe mamaie? Dar stie sa inoate?

, ,

B: E meserlasa. Cand era tam'ira, apuca oarnerul

1"0\, la mare, care vrea sa se inece.

R: Si al gasit-o?

B: Vine ea sinqura, nu scap eu cu una, eu doua. 1 .stul cica ne despaqubeste astia.

R: Ce daune v-au adus .aceste calarnitati? B: Paj ce ba, puta, astla iti aduc sau iti {au?

R: Si dumneata ~e fa'ceai 'inainte de i~undahi? B: Ma filam cu una oachesa si laptoasa de purta rtien de trel ori cat Samantha' Fox si dintr-o data '" trezit plutind eu easa ca pe mare'.

R: Cum adica ai plutit?

B: Pai eu nu sunt, ba, de p'aci, Muntii astia i nu-rnl sunt deloe cunoscuti. Eu sunt venit cu mai de sus.

R: Ai plutit cu casa pana aiei?

B: Ee, daca nu aruncarn ancora ajungeam la I" re ...

R Mul~umim, tataie. Acum sa starn de verba eu 1111 mai putln afectat din timpul lnundatlllor ~I mal II fectat din nastere. Ce parere aveti de aceasta

, ,

73

situatie?

'Taranut 1: A dracu' situatie!

R: Observ ca sunte,i foarte marcat. Pute~i

spuneti cum s-a tntarnptat?

I' Nu stiu, ca eu eram la servic] si a

,,, , .

maistru' si ne-a zls ee astaz: nu mal vine s~

autobuzu' ne la valu'. Un]i care nu-si platea

~ ,

aulobuz le-a cam convenit sa nu vlna. da' eu, am abonament la speciala, am venit acasa cu R: Si sofia dumneavoastra ce-a zls?

T A fo~t un pie geloasa, ca clef! vin a

, 1

viitura.

R: Bun, sl, cand ali ajuns acasa, ce-ati obse

T. Cand am ajuns acasa, t-arn vazut pe

meu a'sta, Vasile, ca tEi]ase porcu ~i-I parlee in b R: Banuiesc ea ati rarnas foarte surprins, T Foarte surprins am rarnas si mal ales

t 1 '

care, surprinsa de flaeari, s-a scufundat ~i s-a

dracu' porcu'.

R: Ce faceti in caz ca la anul de craciun se

Inlampla asemenea nenoroeiri?

T Domnule m-arn gandil ce fac, ori imi iau

, \ '

eu vasle, ori eotet ell motor.

R: Dar n-atl lncercat sa va salva~i cateva 0

din casa necesare traiulul?

T Cum sa nu, cum am vazut vatu', am in

, 1

sa salvez boileru'. Am tncarecat pe el si-am lua

,

vale,

R: Si ati reusit?

T Nu lCa acolo uncle era vale acu' era d

t 1 '

R: Orieum, pute\i fi fericlt ca v-a,i salvat b

TN-am reuslt, ea au tras soldatii in

.,. I

credeau ca ne ataca unqurii cu submarine.

R: Dar digul n-a ajuta! cu nimic?

,2 Ba da, el atraqea ploite R: Pal, cum iV explici?

T Pai, daca a fast eonstruit de nlste paparude?! R: Am In,eles ca tetecomunicatllle au fost gray

t teo

T1 Va rag sa nu-rni mai amintiti in ce hal erau de t te! Faxurile scriau intignat, paqerele abia rnai lau, numai pe varu-rneu iI durea-n motorola c-

I celular. '

R: Pe durnneavoastra cum v-a surprins viitura? Tl Eu priveam la televizor, ca vorbea sefu'. Siobservat cum televizorul se urnple de ~pEl. Am ut ea era inundat televlzorul, da' defapt era apa Iloaie.

R: Deci dam nul presedinle vo rbea ca din

. , '

nu.

T2 Sincer sa fiu, nu rn-a surprins diterenta. pentru ncurn nu tnteleqearn nirnlc, f?i-atunci primarul ~i prefectul au lua! 0 hotarare foarte hotarasoasa.

R: Se spune hotaratoare.

T 2 Ma rog, faa rte tiotaratoas a de inch ide , iurna satutul,

R: ~i de ce vi se pare acesta hotarare atat de urtcasa, aa Irnportanta?

Tz Pai cum, domnule, aia sta ~i bea aeolo, seqea ~i daca iesea atara direct in apa nu faeea d si facea puscarle

R: Poate vreti sa spune~i ca mureau!

T2 Nu, damnule! La noi in sat circula diminutivul I, care vine de la infractiune si atunei facsa

rie, nu mureal "

R: Consideraf ca satul dumneavoastra, in hatul re arata , e ste preqatlt pentru urrnato arele 111118,i?

74

75

T Nu ne mteraseaza calarnitatile astea m

o sa v'l~a alea ~i ma'i mari!

R Care?

T + T: Vin aleqerile!l

I 1 ,2

INTERVIU CU UN PARANORMAL

R: Stirnati telespectatori, bine ne-arn gasit la IV. Este ora 23 post meridian ~i urmari,i emisiunea te apta-te romane", continuare a emistunilor

,

rala-ti-o, rornane", "Desteapta-te, ba, tarane si

I af, ~8 sunt oeste pt". DUP8 ce, in sa pta man il~ ute , am adus la microfon paralitici, paraliz.ati, ( militari, parazapezt. parabclici. lata ~i prirnul r normal al tarii, care va face cateva declaratii in

iunea noa~tra, '

R: Buna z iua . d raga d ornn u Ie De ci

"meavoastra aveti acest har de a ghid viiterul!

P: Exact! Cat e ceasul? R: 23.20'50",

P: Eu stiam exact eel la ora 23.21 "fix lrnl veti

, ,

urrnatoarea intrebare. R' Sunteti sigur?

,

P: Poftim! 23.21 '! Ce v-arn spus?

R: Sunleti un fenomen, Intr-adevar, ~i care a I primul om caruia i-ati ghicit viitorul ?

P:Lui burucu-rneu. Era cu lurnanarea in mana ~i un spus la to~i ca se va scula sa bea un pahar eu

R:Si asa s-a silntamplat.nu?

P: Nu, 'nu 5-a'rnai sculat niciodata, R: Deci aiel v-atl inselat.

I I

P: Eee, rn-arn lnselat.v.] Daca nu rni-au spus ca

76

77

murise?! Ca eu la morti Ie crtesc trecutul nu viito R: Cititi tracutul I~ rnorti? P: Nu la toti, numa' la aia care-s: scriu memo R' Ce altceva stlti sa mai faceti? P; Determin se~u" la gravida in~inte de n~te R: Si la ce concluzle ati ajuns?

P: Sunt toate femel '

R: Care este ultirnul dumneavoastra succe

dorneruu?

P: Terapeutica cefalo-tardiva R: Ce inseamna asta? P' Nu stiu niei eu, cred di lrni trimite cineva

,

mesaj telepattc.

R: luat1 si bailrani 18 institutul dumneav

, .

de bioenergie?

P: N-am realizat pana acum cat de tare sunt. R: Cum va mentinati forma asta deoseblta?

P: Prin exerci~1i fizice pe care Ie re~o'v

It rnatic

R: Ave~i copii?

P: Nu dar a~ putea sa-i fac prin hipnoza. R: Cum adlca, prin hipnoza?!

P: Pai numai vreo inconstienta s-ar culca cu

I

P: Nu, ei au institutullor de biogaz.

R: Ce nere alizari atl avut pana acum?

78

79

L.A CONSULTATIE

- I

Pacientul: Buna ziua. Paste terlcitl Doctorul: Mersi, da' cine'rumega?

P: Am venit sa vad daca sunt sana los ca nu rna simt deloc bine.

0: Asta se vede cu ochiu' liber. Tu ve cu ochiul liber?

P: De ce cu ochiul liber, ca am dol!

0: Scuza-rna. am crezut ca unul iI tii acoperit. Te doare cava?

P: Nu, dar obosesc dupa ce merg pe

14 are. •

D: Ia zi-l, de cand te slrnti prost?

P: De mic, da' acu' sunt ~i mai prost.

0: Respira adanc.

P: Asa?

0: si mai adanc.

P: Cal de adanc, domnule?

0: La trei metri sub pamant, ca n-ai n o sansa. Dumneata 0 sa te sutoci dornnule. ca ai doua trahee.

P~ 5i ... ce se intampla?

0: Se intampla ca aerul se imparte in

ooua.

P: p·ai, ~i eel daca, dorrmule. se impa

in doua?!

D: Se impu~ineaza. Oriee rnarime c

80

P:

D:

P: 0:

P: 0:

P: 0: p.

0:

P: 0:

P:

o

imparte la do; se trnputlneaza ~i te sufoci

la stati, dorn' doctor, eu n-arn doi

plama'ni?

Ar f fost minunat sa ai dol plarnanil Dumneata nu cumva al avut apa la plarnanl?

Ba da.

Ei, acum s-au tr~:msformat In branhii. la

fa asa, (da din coate)

(Da din coate)

E clar, Uite. iti vine sa si lnoti. E gray.

, "

Dumneata unde lucrezi?

Pe santier, sunt sef de echipa. 5i esti indulgent cu oamenii?

, ,

Da.

Esti indulgent - ai diabet!

O~m' doctor, dumneata ma sperii! Hopa, esti si cu nervri! la sa notez eu:

, r

n-are ochi, are branhii, dlabet, ~i

este cu nervii.

Dom' doctor, nu cred e8 sunt chiar asa, ar fi observat sotia mea, care e-o femeie frumoasa ...

(ll pnveste atent). Ati spus ca sotia dumneavoastra este trurnoasa? Da, am spus e8 e trurnoasa!

Mda ... Tnceput de lrnpotanta.

Pal cum, domnule, daca sotia mea este

,

trurnoasa tnsearnna ca sunt impotent?

Exact. Asa se apara corpul. Subconstientul Hi repeta la infinit asta: e Irurnoasa. e trurnoasa ... la sa vedem

P: 0:

P:

0:

81

P: 0:

P: 0:

P:

D:

P:

0:

P:

0:

P: 0:

P:

D:

P: 0:

P:

o· P: 0:

P:

noi: \ipiripitnglidoe. Pottiti? Poftim, nlei n-auzi! Nu Tnteleg ... Nu ca nu-ntelegi. N-auzi! Asta se poa

I

rezolva foarte usor,

,

Da?1 Va rnulturnesc din suflet ea rna

ajutati! Cum?

,

Te-obisnuiesti, cu timpul...

Dorn' docto~ din cate imi spuneti, ni

,

nu-rnl mai vine sa ies din spital.

Nu-l niei 0 problema. Ai un cranlu perfect. 0 sa fli un schelet madelia anatornie. Dornnule, sa ~ti~ ca eu nu gust poante proaste. Hopa! Nu mai ai niei gust, ia sa vad, miros ai? (Sufla peste el) Usturoi. Nu. Piftie. Ce ti-am spus? Niei miros mai al. Dom' doctor, lrni datl voie pana afa (Ton insinuant) Sim\i nevoia asta aeu Da, va rog din suflet, vreau sa ies afa (Notand) Pacientul prezinta si sernne

de diaree acuta. '

Bine, m-att convins. Nu rna duceam afara pentru asta, rna duceam sa da un telefon. Pal da ... un telefon ... Dar pot sa dau dlnauntru. Cum sa nu, pacientul da semne de constipare acuta dlnauntru. Dom' doctor, pot sa-rni scriu macar

D:

P: 0:

testamentu! cu mana mea?

Eu ~tiu, ered ca rnat bins il dietezi. .. Da' de ee 5a-1 dictez?

Pentru ea nu vel putea serie niclodata cu 0 mana pa rallzata,

(Se uita la mana 'lui ~j se sperle) Stai linistit. Am glumit. Esti perfect

, ,

sanatos.

(innebunit) Cum sa fiu sanatos cand nu vad, n-arn mlros, n-arn plarnaru, sunt constipat, am mana parajlzata.. Dumneata imi spul mie ca sunt sanatcs? Da, domnule, est; sa nates , n-ai nlci pe

•

dracu'

Dom' doctor, dumneata vorbesti series? Sl-atunci de ee m-al mintit,domnuls? De-ala. ca la bolnavii de 'cancer nu se spune adevarul,

P' 0:

P:

0:

P:

0:

83

ANUNTURI PUBUCITARE

I

1. Vand talon masina de spalat.

2. Vand Ficat ero'mo ~i O'aia 1310.

3. Curnpar fasolea lui Jack pentru a-mi cre~ vrelul.

4. Curnpar marfa penisabila ~i vagin

antitetanos.

5. Schimb a nimica toata cu mare lueru.

6. Fachir - scot flacari pe sus si lichld pe jos

7. Va nd ca sete v Ideo cu filme nelnreq istrate

8. Vand sue proprlu pentru supe,

9. Pierdut virginitate pentru a doua cara.

10. Matrimoniala. Oomn fara caut doamna

11. Realizarn lncruclsari intre animale, de sta rnata-n coada,

,

84

I

STIRI SUPERVIPE

I

1. Deoarece In puscarll numarul oetinutilor e rnai , re decat nurnarul paturilor, eei care vor dorrni cate IJ in pat vor beneficia de reducerea posibilM~ii de .llhna.

2. Institutul de gaze si petrol a prognozat ca na in anul 2000 se va scoate petrol numai din nndalele de optnie.

3 Grigore Barbarasa a inventat Aftershave-ul

u care te dal inainte.

4. Petre Inundasu a observat ca in timpul nundatiei datorata un~i robinet deschis, parchetul III s-a autosesizat, s-a umflat si-a crapat.

5. Un comandou cecen ~ lual un batran de 89 ni ea prostatic.

85

STIRI SPORTIVE

, -

1. Automobilism: Un Trabant 601 SEL a concu ieri pe Circuitul de Formula 1 de la Monte Ca ca~tigand cursa. Bolidul era dotat cu un motor tn limpi sl trei miscari ~i avea 2500 de cal verzi pe pe

2, Corlda: Echipa coree ana de toread miniature Daewoo-Cielo a sponsorizat a corlda Spania cu ajutorul coneursului "Start pentru taur" 3. Haltere: lrnplnqatorul Nicu Vlad sl-a d propriul record personal urcandu-sl familia cu

pana la etajul 10 pe scarl. '

4. Girnnastica: Gimnasta Tatiana Rasputina facut arbltril la sol ~i a luat la rnaclucl calu' eu mime

5. Patinaj: Patinatorul bulgar 01

Ce str ave cio rov; dat disparut in timpul u antrenament, a fost gasit dupa doua saptamani 7ne Familia I-a recunoscut dupa patine, care if stranqeau.

6. Caiae-Canoe: ~tiati ca inventatorul spo a fast ehiar Noe, deoarece pe area lui cocosii trag la rame g.ainile, berbecii, aile, numai Noe 'si-o I

singur la vasla. .

7. inot: Cel mai mic lnotator din lume este medic chinez, care a lnotat tn apa genunchiului u pacient.

8. Lupte: In urrna razbolulul cu Rusia, Cece a devenit carnpioana 181 lupte llbere.

9. Terris de mana: Rusia cu Borisu'

Intareste tenisu'. 1 Q. Polo: In cadrul eoncursul~i national de sub apa eu mana, a clstlqat eehipa arrnatei, doved tndernanare ~i viteza. Dintre jucatori, s-au rema

86

n nis, Manu sl Labus.

, ,

11. Culturism: La coneursul national de culturlsrn

,

I Iectual, s-au Tncordat urmatorli:

- Gabriel Liiceanu, care a dat trei paradiqrne de IU auzlt pana-n fundul salii.

- M Breban, carula i-au pleat eseurile si vorbeste

. ,

ibtlre.

,

- Andrei Plesu a fast eliminat din concurs pentru s-a indopat.

12. Formula 1 : Se ia 0 oala de ulei Castrol, se te bine in trei plstcane, dupa care se scurge cinci mute in baie, se verifica [oja. Daea nivelul e mai II~. se da un praf de aditiv, Trimiteti trei capace cu

,

easta formula si veti castiqa 0 sticla de - cola.

, , ,

13. Popice: Vicecampioana Marlnela Puria s-a

atorit ehiar in timpul eoncursului. Intrebata daca It a copli. ea a raspuns: Bowling la popiee.

14 Atletism: Atleta blcolora Naomi Cambei a I, pa~it reeordul mondialla sarltura in lal~jme.

87

ALBA CA ZAPADA

de fratii Chestie in traducerea

.

lui Petre lnspiratu

A fost cdata 0 ijmparateasa buna de sa-t!

picioafele in \inulul ala numai s-o gase~ti. '

Intr-o lama geroasa, de-ti ingheta borhotu' tine, cralasa sla intr-un jilt bun' facut I~ Catararna cosea a tereastra de pervazut ei. Si cum cosea a~a cu ochii beli1i la nlnsoare. pard a dracu' nu vazuse zapada. stii, na ca se-ntepa faTa sa slrnta acu'-n deget ~i incepu sa cure sanqele, Cand sanqele, nu stla de unde e. Fugi repede la eaten ~i-~i dadu seama ca e de la deget.

isl zlse: "As vrea si eu un capil eu paru' ete

r , ,

a~a, eu pielea earn asa" facand niste gesturi alea

~i cam nelalocul lor, ca imparatul' care-o pandea dadu seama cu cine s-a insurat. Ee, aeestea flind z nascu si muri.

Chestiei de se nascu i se puse abla mai numele de Alba ca Zapada, dupa ce-si dadura s ca era livida la fa,a. Irnparatul, sl a~ta al dracu', trecu mull dupe ee muri nevasta-sa ca se si insura alta. Da' eu ered ca traia mal dernult eu ea, eel nu poate s-o fi gasit asa repede.

In schimb, asta zieea despre ea ca ar frumoasa, de era plina numai de tasoane sl impre ea-I enerva ~i pe barba-su, de-i zise asta Tntr-o zi veni nerves de la servici,

"Fa, la dracu' si tu 0 oglinda sl vezi cum a

, .

88

Irnparateasa asta de-a doua lu.3 toate oglinzile III casa ~i Ie spa rse pe toate, ca toate spunea ce ea. Numai una mai s me ch e ra , d up a ee IllpariUeasa 0 inlreba: "Oglinda, oQ'llnjoara, cine-i cea 1 i boccie din ~araT, aceasla, ogfinda, de, 0 fuel pe I parte si-i raspunse: "Tu, fa!"

Dar vedeti, capltallsti durnneavoastra. Alba ca pada creste a ~i se facu cea mai buna din tot rtierul. !?i lntr-o zit tmparateasa lntreba iaras:

linda: J

"Oglinda, oglinjoara, cine-i cea mal clumeaqa 1111 '\an3T ~i oglinda Ii raspunse:

"Oi fi tu cine-ol fi, da' iote cum arata Alba ca pada, ca-i bei apa din picatura cu plcatura!" Mama, cano auzi lrnparateasa aceste euvinte, crape vezica in ea de ciuda. De cate ori 0 zarea untea ca-i plesneste matu' gros. N-apuca sa ellrnlne Ine aeest sentiment al urii ca, si enema un vanator lne facut, ca traQ'ea de fiare in padure. -Cand ii vazu Illparateasa jungheru' de 181 brau, regrela ea-I trimite II'Qur cu Alba ca Zapada in padure. Pana 181 urma II ~i ii zise: "0 iei pe Alba ca Zapada, vezi ca-l fata i.ire. 0 iei ~i tu de cateva ori si drept rnarturie ml-Iucl hlmenul netrebnicei." Vanatorur nu lesi din vorba IJlparatesei, tncaleca pe sa, ca calu' era ~ai tncolo, uleca in padure. Cand ajunse lntr-o POIANA! HMI IN. ROMANIA?! scoase de 181 brau un ditamai

IJlgheru' ~i se preqatl 5-0 patrunda pe nevlnovata, Alb~ ca Zapada nu se lasa deloc impreslonata coase din gentuta protexul. Cand vazu vanatorul era de pervers~. se inhiba ~i ple ca. Pe drum, nnse 0 vaca neatenta, li taie himenul sl i-I duse Illparatesei. Ea, bucuroasa, enema do~torii si i-I

lura el. Cand veni acasa lmparatuf, crezu boul,

89

Alba ca Zap ada insa ramasese singu singurica in padure. Si isi aduse aminte ca

, ,

ramasese ea de cateva ori, da' nu singura. C

mergea ea prin padure, toate animalele padurl priveau, unele stupefiate, altele excitate. Cand imbuca ziua cu noaptea, dadu de 0 casuta mica serns na eu un borde!. In casuta toate obiecte

I

vibratoarele, falusurile, erau atat de mititele ,

deveneau neinteresante. Totusl, cum era flamfm Ie Incerca un pic pe fiecare, dupa care rnanca de rnasa. Acolo erau 7 tacamurl, 7 scaune, 7 perechi oua si 7 cornuri. Gusta pe rand din fieeare si se eu

, ,

Nu trecu mult tirnp ca aparura si pitlcil, car dadura seama ca cineva a cotrobait peste tot lneepura sa zica:

"Cine ml-a luat tot tacarnul?" "Cine mi-a umflat ouale?" 'Cine a muscat din cornul meu?" "Cine mi-a mirosit scaunulT Dar Alba ca Zapada se ridica brusc din

zise:

"Dar cine ml-ar bea din ce~cuVi?"

Pitieii muti de uirnire Ii spusera ca a doua

,

pleaca sa zqarnate muntii si ea sa nu deschtca

. ,

nimeni.

Estimp, tmparateasa, incredintata ca era si fata mare, intreba oglinda: "Ps,ps, clne-l eea ' ha?", iar oglinda-i raspunse: "Pe ochii mei st daca n-ai fi eea mai tare, da' iote, colc-ntre munti Alba ca Zapada", '

Irnparateasa, nsrvoasa, 0 lntreba pe oglind 'Ma, cine dracu' ii pune al?tia palma la fund Oglinda Ii raspunse: "Nu stiu, cred ca i-o

plticii". '

90

in cele din urma , nascoci ceva. Se lmbraca uocmai ca 0 nequstoreasa (da', de 0 dezbracai, arata a enqrosista) ~i se duse la casa piticilor. Se ciocanl II pic la poarta cu un vreasc si, cand lesl Alba ca

. ,

pa a, Ti arata 0 clnqatoare. Ea se gandi ca ar putea

Inane gravida ~i i-ar prinde bine. Cand se prinse cu , bobosa ochii sl cazu lata.

, ,

Cand ventra piticii, n-avea nici unul nici un chef. tara de Urechila, care se concentra si-o lnvle. I leii 7i spusera sa nu mal dea drurnul 1~ casa la rneni. Da' cine se-nteteqe cu prca sta?! Vine IIparateasa a doua zi ~i mai cccosata si 0 lntreaba

yorba pe Alba ca Zapada, Asta eel "nu-ti dau rurnul", ailalta "ulte ce ti-arn adus", pana la urrna Alba

,

1 Zapada deschise si baba 0 curenta cu foenul, ea

J

ta-l adusese, Parce-l trebuia ei a~a ceva in padurel

11parateasa topai de bucurie sl calca intr-un cui iqlnit, dupa care pleca la dispenser sa faca 0 injectie

,

ntitetanos. lar ventra piticii, scoasera foenu din priza,

lnviara ~I de data asta ii spusera: "Fa, proasta I ICU', daca mai deschizi la cineva, plate~ti tot ce ne JI -1".

A doua zi, trnparateasa primi prin fax vestea cea

ca Alba ca Zapada trale ste si puse la punet un alt n. Se gandi sa otraveas~e un fruct, Avea de ales:

II mar sau 0 banana. Pana la urma se hotart: "l-auzi, .Iracu', Ii duc si 0 banana, sa rnoara si fericita. ii

, ,

1(, un mar". Lua un mar, it planta sl-astepta sa dea

de. Cand dadu roade, puse caseta 'eu Omul bun

pcrnu' copt ~i piece la casa piticilor. Nici n-ajunse lila eu m~ru' ca proasta si puse botul. Musca din r si-i ramase-n gatu' m~-sii de proasta, c'azu eu te~ie-n sus. Venira piticii bucurcsi de la rnunca sl, 11 0 v8zura moarta, sa bucurara SI mai mult ca

,

91

A fi sau a nu fi educat e un titlu de noblete sau

111. Vorn asista acum la 0 tectlie de educatie sub forma discutie libera dintre un t~ta muncitor la 0 fabnca .rcaspet prlvatizata ~i fiul lui, elev la 0 scoala pe tlunl, Oricum: atat directorii de la fabrlca, cat sl I ~fesorii de la scoala sunt cu raspundere limit~. 4 lurna cu trimitere social- economica, buna, nu? Ha,

I J!) .

scapa de a proasta.

o pusera intr-un sicrlu de clestar, ea poate i si-o vede vreun papagal 5-0 ia de nevasta Zls ~i fa Nu termlnera bine treaba, ca hop. aparu bizonul, print de se ducea tura a II-a si-c IU8 de nevasta moarta cum era, Cc3 ii placaa cum tacea. Oa' p S8 impiedeca si-i sari lu' Alba ca Zapada din gat ditamai ionatanu' otravlt cu verde de Bordeaux, fElra samf,m~a. ca pe-ale 0 Tnghi\ise fata demult. aruncara de gatu' calului ~i ea zise: "Hai s-o ta ca destul rn-au destrabalat piticii!"

•

92

Tatal:

Fiul:

T:

F:

T:

F:

T:

F:

T:

F:

T:

TATAL 51 FIUL

,

sau Educafia la demenri

Buna zlua, fiule.

Buna sa-tl fie inima, tata.

De cand ~aluti tu asa de trumos? De cand am ~flat ci3 estl cardiac.

Bun. Astazi Tti vol face ~ leetie filozofico - istorico - educational - em~tlva bazata pe paradigme.

Tati, pot sa merg la we?

Stai aiei, ca pierz] firul aducatiel. Bine, tata, stau sl rabd pe mine.

Ei blne, asa cum' tu 1e abtil si in acelasl

, I I t

timp esti atent la ceea ce iti spun

eu, asa extsta Tn lurnea ast~ doua lumi: una cars sa vede, adlca au 'tIad ca tu esti atent la mine si alta care nu se V~dB, adlca tie iti vine sa faci pe tine. Daca nu se vede, poate se slmte. tatl. Tad sl fii atent, Vizavi de ceea CB tl-arn

. ,

93

F:

T:

F:

T:

F:

T:

F:

T:

F:

'T:

F:

T:

F:

T:

spus, sa zicem ca avem in mana a culoare - culoarea verde. Ce este de fapt in raport cu celelalte cu Pai, verdeleeste 0 culoare mai decat vernllul, ca nu mai pot! Nu, verdele reprezlnta culaarea de mijtocul curcubeului: ROGVAIV! Ai inteles?

,

~i atunei de ce pe curcubeul

invalatoarei de pe rachie era num culoarea rosie?

De unde vrei sa stiu?

Pentru ca nu purta Libresse, tala, aia! Ah, numai ma-ta Hi da educatie d aleasa din reclam~! Si zici d se

clar, Rosu. ' .

Cum rna' vezi si cum te vad rosu la

cand vii beat ~casa.· '

Filozofic apreciind, rnl-ai luat 0 pi de pe lnlrna. Credeam ca au rarna urrnari de la ultima ~edinta cu pari care era in alta zf si atunei n-am decal numai eu. ' TaUL spune-mi si rnie ce trebuie sa sa par strain pe~o plaja rornane Sa bel Coca - Cola. Dar Coca - Cola e pe taate drum ~i tara noastra e pe drumuri. Tata, eu am pregafit mai de mult lntrebari pentru tine, ea am niste nelarnuriri educationale de chi~r nu rnai abtin sl rna due la WC

. , .

Stai aiei, rabda ~i lntreaba-rna.

94

F:

T:

F:

T:

F:

T:

F:

T:

F:

T:

F:

T:

F:

T:

Cand 0 sa cresc mare, ce trebuie sa fac sa par educat, ca din partea ta nam nlci 0 sansa?

,

Vezi tu, fiule, educatla este ceva care

se reallzeaza cu sa~rificij din partea parintilor.

,

Dar ~i a copiilor.

Tu de exemplu, ce sacrifieii ai ftkut? Am saerificat chilotii cel noi, ca n-am

mai putut. I

Nu-i nimic, noi ne spalam rufele in familie. Cu cartea am V8ZUt cum stai dupa iarnsurile de 4, pe care le-ai luat

la scoala. Dar cu gagicile cum •

stai?

Bine: 0 coleqa din a doua banes se Tntoarce In tirnpul orei si-mi face cu

ochiu'. I

Cat de des?

Pai de doua ori la Mate, 0 data la Romana si de trei ori la Cunostinte

despre N~tura. ' ,

E clar, asta vrea sa-~j fure penarul. Nu, rata. ered ca ii place de mine. Odata, intr-o pauza, rn-a intrebat ce sunt parintii mei, ca at ei sunt niste

cretini. ' .

~i ce i-al raspuns?

Ca ai mei sunt idioti sl, cand ne-om casatori, 0 sa se-nter'eaga foarte bine. Extraordinar, unde a ajuns precocitatea asta! Insearnna ca putem treee la un all nivel de discutie. Vorn dialoga in continuare despre Platon ~i legile sale

95

F:

T' F:

privind statul.ltl place, fiule, sa discu despre acest lucru? Foarte mult, tata. Da mi si rnie un argument. Pentru 'ca vorbirn lucruri interesan nu intelegem nimic. lar eu vreau sa merg '~i la we. De ce ma tii atata la tine? Pentru ca we-ul e acupat. Ma-ta a diaree ~i rn-a rugat sa te ttn putin verba, sa-ti fae putina e ducatte. Prea tarziu. tata. Mi-a iesit toata

•

educatia.

Vampirasul Beblta face parte dinlr-o famiile de mpiri de ocazie. Adica nu scapa niei 0 ocazie sa nu

Iga putin sanqe. Lui Bebi~a de-abi l-au dat col'\i~orii vreo doua luni. Parlntli sunt foarte mand!:i de el, r mal ales bunicii la 'care cariile Ie-au rnancat nqllle , Bunicul sau, Vlad, citeste numai revista I msilvanla, iar daca vrea sa SUgia sanqe: i~j face I rfuzle. ca daca ar fi sa muste cu restul de colti dernai are n-ar reusi. Adlca arreusi, da' vai de ~ama

I ,

am de s-ar chinui ~i el ~i victima ... Am fast destul

II scurt in expllcatie, nu?

Parintii lui Bebita sunt mult mai explicit;' Ei stiu

'J _ I

rue ca muneesc ce muneese, da' la 12 noaptea,

net bantule. Uneori ta-su, Constantin, vine orb de t acasa dimineata, ca suge sanqe de la betivi.

nica-sa nu stiu ce ~uge, da' vine acasa multum'ita. Irnineata se'scoali3 si pleaca toti satui ta sen:.iciu. Ti ~ pachet aluia rnic a perfuzle 5-0 bea eu palu' ~i

I\'aca la munca voiosi, cu 0 cursa speclata a pirilor. Pe ea sunt crise tot felul de reclarne:

VAMPIRJ DE OCAZIE

T:

F:

"Cat nu exista nici Libresse,

De foame ma cam doare-n tes." sau

'Tampax, tampax, dop eel mare, Azi, ne-ajungi la fiecare".

ToU merg la acelasi loc de rnunca pentru ca

I ,

96

97

societatea i-a izolat, Vampirii nu sunt utili socie civile normale.

Ati vazut durnneavoastra vampiri pe tractor? unde, dragi cititori, la tara, altii sug sanqele poporu

, ,

Dar sa va povest.esc despre Bebj~a, caci el e

cel mai scump varnpiras din cali am cunoscut pa aeum. Si, slava Domnului, mt-arn schimbat trei gru sanquine de cand rnl-arn facut prieteni printre el,

Bebi,ta sa duce la 0 scoala speclata de vam adica portarul suge putln, directorul ~i el, inva~atoa

- ee sa mal vorbim ... Dimineata, cand ss seoa ascunde proteza de vampir a lu' bunicu-sau, sa-I pe al batran nemancat ... ~i pleacaferlclt la scoala.

Se tntalneste cu colega lui de banca, pe care aduce malca-sa, 0 varnplroalca de-al zice mersi da ~i-ar suge numai 5angels .. Atmosfera din clasa lor una de gl'Oazc1, cad groaza la vampiri e 0 stars lucru. lnvatatoarea intra in clasa despletita.

.

tardeaza s~ para palida 5i striga cataloqul, A .

se strigat, ~~alog.ul :intra ~i al ln c~as.a du 1"nvatatoare. La vamprrasi orele tm 45 de minute. de 15 minute sunt neant.Matedile pe care Ie stud acesti urmasi al lu' Dracula sunt: "lstoria Roman tnai~te ~i dupa Vlad Tepes", "Dezvoltarea sorbi "Zoologia ca necesltate" si rnanualul "Cum sa spalam pe din1i de HIVT in clasele mai marl , de 1 ba.ietii vampiri studiaza "Clcllsrnul fara pedale" "Cum sa nu pierdem 28-ul", lar tinerele vampiroa "Tecrla putlrnltor".

Dar sa revenim la clasa lui Bebi~a, vampiru din class a 2- as, adlca de s~nge normal, caci el sl un prieten care e in clasa 01, 0 clasa speclala care s-au adunat dear qenerosll de dau la totl.

lntr-un timp, a fast prieten cu unul Franchi de

98

lasa B3, dar pe Bebita nu-l mai iasa parinlii sa se nhaiteze cu ala, ca clca e la 0 cia sa de betivL

Dupa ore, Bebita i?i ia ghiozdanelul'cu pixuri ub forma de tepuse, stilourl cu cap de mort ~i caiete 1m acelasi material si pleaca vesel spre cimitir cu alti

• I . I

mpiruti de varsta lui. Acolo, fac repetitie pentru

rbare~ de sfa rsit de trimestru, caci la cimftir sa face Ie fiecare data. La unii copii vin parin1ii la serbare, la ltll aslsta masii sl strarnosll lor. Ce se mai bucura

'nd ies din sicrie' sl zlua, s'a-si vada urrnaslk Cat de uutt Ie seamana, c~ sl ei erau Iprosti de bUbuiau. Dupa ipetitie, varnpirasul Bebita me;ge acasa unde sa puca de invatat, ca. daca nu, parintii nu-I lasa la , levizor sa vada Little Dracula. Soses~ si parintii de

, ,

III serviciu, atilt de palizi del par~ nu ar fi rnancat

urnlc toata ziua. Cael asa 5i obisnuiesc sa-sl lnveleasca pachetul Tn taata "Zi'ua", n~ tn ~ Ad eva ru:'" I u "Evenimentul vampiresc" .

99

Astfel familia vampirasulw se reuneste din n

r I

~j se preqateste pentru saara, cand va porni

cautarea hranei.

E ora unu noaptea, Familia este deja hran toti ragaie a leucocite. Mama lui Bebita se retrage dorrnttor cu tatal lul Bebi~a. pentru caacesteia Ii e pofta de inca nisle globule albe. Dupa ca

,

mul~umi~j arnandoi, discuta despre viitorullui Beb

Daca va sti sa suga atat de bine sanqele poporulul vor baqa Yn politica. Noapte buna deci cititori - vieti 5i stati linistiti, ca Beblta va va gasi sigur pe fieea

, Ii I I I

•

100

FAT FRUMOS eEL PERVERS

A fost odata, ca. de-ar fi fost de doua orl, s-ar fi contrazls unieitatea foJdorului nostru. un Fat-frumos de l-a fatat rna-sa nasal de tot. Parinti] si-au dat seama ca ar putea sa devina viteaz, dar ca ~i pervers, asta nu le trecea prin cap. La trei ani chinuia plsicile intrun mod foarte inteligent: chitala soarecii sa Ie atraqa sl cand se apropiau le traqe a Tn cap cu bile de ~ulmenti. Taica-su. un tmparat de mana a doua de la Second hand, nu s-a alertat pane n-a vazut ca-: dispare si vaslllna de pe rroptiera. ca 0 lua Fat-frumos sa unga'capUI ptslcilcr, ca scar~aiau.

Ca orice Fat-frumos tnsa individul se tarnpea in trei zile cat altil tntr-un an, de nu se mai intelegea nlrnenl cu el. Odata, a seos limbe la servitori, de urlau aia ca din gura de ~arpe. Prima care s-a prins a fost tmparateasa de rna-sa, care traia cu un servitor - ~i ala fara llrnba n-avea nici un farmec. Altadata, a batut trel ore la 0 sa cu un bloc de desen. Cand l-a intrebat taica-su de ~e face asta I a raspuns ca vrea sa inve\e iapa sa coloreze sl aplica proverbul "bate ~aua sa priceapa iapa" [rnparatul ~i imparateasa au vrut sa-l dea la gradinita palatulul. dar, cand au gasit-o pe educatoare dezbracata si legata de calonfer, jar Fatfrurnos al meu a flagela cu coada unui spermatozoid, au renuntat. imparatul si-a dat seams ca singura metoda capablla s8-1 educe era bataia Bataia era rupia din RAI UNO ~i DUO mal facea :;;i el muschi, ca. nu mai avusese batalii de mult. ~i atunci a inceput

101

sa-I bata Ia fund cu chela ceta,ii, cu buzduqanul cu trei pecetau, cu pliciul de Fnlari, cu sprayul de rnuste, Fat-frurnos l-a zis insa lu' ta-su: "Tata, mai da-mi si-n cap, ca m-al excitat destul. Da-rnl tu sau imi dau slngur, Cel nu mai pet", Si uite asa deveni Fat-frumos sex-perversul cetatii. Se' ulta pe sub fustele slujnicelor si atat de mult lmpinsese acesta manie, incat se uita pe sub fuste chiar sl cand acestea erau spiilate ~il puse pe stoara, la uscat,

[mparatul, intr-o zi, se gandf sa-l ia altfel ~i-i zise:

"Fiule, si acum regret ci§ atunci cand te-am facut nu aim gasit cutia cu prezervative Dar te ia mama dracu', ca uite la ce Iimbaj am ajuns eu, ditamai trnparatul, daca nu te cumintesti cu perversiunile astea ale tale. tl chern pe zmeu sa'te fad! harcea-parcea". Oat Fatfrumps i-a raspuns: "Daca zmeul e homosexual, abia astept". Debusolat rau de tot, trnparatu: cauta 0 harta, s~ orienta dupa muschiul copacilor si-si, reveni la

, , ,

directia in itiala.

Ee, d'ragi copii, ea ~i voi ered ca va uitati acu' la desene animate porno, nu trecura 10 ani ca vremea parca trecu cu dOUB cineinale. Fat-frumos ajunse un 'baietandru cu trasaturi fine sl-1 perverse. Dupa care baietandrul 58 duse la tmparat sl-l part pe Fat-frumo'S de c'e i-a faeut. Irnparatul ~i l~parateasa adunara eonsillul de coroana si Ie zisera:

"Pe mana cui las eu impara~ia dupa ee n-oi mai fi psi, gama, delta, ca fiu-rneu ete a~a ~i pe dincolo", le varsaalora tot.

Unul dlntre consilieri le zise:

"Marite tmoarate, eu I mare, ce-ar fi sa tncercarn sa-l tnsurarn cu Ileana Cosanze ana, ca, daca are familie, poate se potoleste".

"Mie trnl e sa' nu fie si aia vreo lesolanca, ca s-a

,

102

Ius dracu' tot" zise imparatul.

"Pai Ie facem transplant de sex".

"Buns Idee, chemati-o pe Ileana Cosanzeanal"

I

Zisa si facuta, Ileana Cosanzeana aparu cat ai

lee peste 'de trei mihoane de ori. lmparatu], ea s-o erifice oaca are lnclinatii sexuale anormale, se

,

deqhiza Intr-o dama bine , i~i eura~a unghiile de pi!imant, ca-l placea gradinaritul, si-c tntampina pe

.

Ileana Cosanzeana. Conslllerul trnparatulul 0 astepta

i el in buda. Adic& S9 deghizase 1n Buda, ea studi'a religia orientala. Cand aparu Ileana Oosanzeana, se I cu llruste de parca se tuase cu rentu'. Era 0 bucata tat de buna, ca paralizarasl caii, care in loe sa. traga I) caruta trageau la stanga. 0 fusta mini pf:ma-n

. .

,alcaiele chilotllor, 0 privire siclam de-ti tnqhetau

leucccitele-n vine si niste san; - parca erau radiato~re 11 tranzistori, atat de rnult silicon bagase in el.

"Ba, fata tatii, zise lrnparatul pe-o voce groasa, uitand ca e deghizat in femeie, de cazu Ileana cu

.osanzeana-n sus, flu-rneu e putin cam homo, n-al

.

vrea tu sa-l repari, ca-tl dau jurna' din impara~ie ~i

lIe acareturi".

"Ba cu placere, dar arata-rni-l si mie pe Fat-

,

Irumos, ca-l stiu decat din carnte de basme, fl-le-ar

. .

diturile ale naibii, ca nu tiparesc deloc bine ... "

Fat-frumos aparu destul de repede, nu se lasa isteptat. mai ales ca era si lnteresul lui, cachestla eu homo il marea profund.' Cand se v{tzura ei, se si Ildragostira pe Joe unul de altul, dar ca sa se satisfae~ I se gandea la urr el, iar ea la 0 ea. De prin toate olturile palatului insa aparusera medieii gineeologi,

rsistente , haita~i, care-l rnanara pe eel doi spre sala Ie operatii a spitaluiui MSfanta Muma Terezii". Aeeasta ra surpriza pe care lrnparatut le-o facuse la eei dol;

103

- Lasa di e bine si dedesupt. Si chiar de desupt

, ,

rrlrnic?

- Odata, in lift.

- 9i cum a fast?

- Am rarnas blocati.

- Si n-ati strigat?

, ,

- Ba da.

- Si v-au deblocat?

- Liftu' da, pe noi nu.

- Acu' un' te duel?

- Aleatoriu.

chemase din lrnparatie medici ginBcologi, do sexoloqi, adlca cu sexul olog, psihologi care sa Ie un transplant sexual la propriu - daca era cazu' fi sau la figurat, daca era cazul psihie.

lmparatul transpirase pe we cu gandulla viito: tmparatie}, care deplndea de reuslta acestei ope Si operatia reusi. Toti s-au bucu at foarte rnult . F trumos ~ deve'nit lasbian, lar Heana Cosanzea ho mo sexuala rnultlpla. Au tra it pa na la ada n barraneti si-au faeut copii mai multi ca pedofilii.

rm'p~ratul s-a bueurat foarte ~ult ca totul a int in normal 51 a avut 0 moarte atat de naturala ca toti au bucural de ea Doi dintre nepotil lui mal zva ' i-au eonectat caroana la 220 V si a rnurit. Natu

,

nu?

lar eu voi mai lncaleca ceva, poate ehiar sau

,

~i merg si eu la culcare, ea maine iar plec Ja servi

sa muncese, ca banii ii vad din pavesti.

,

cl.un.e. - i.e. d..e. ~ c:J:i1 ~~ cA. G ~ ~ IQX. .p.e. ~!'

,

~.

104

001 VECINII

- Buna zlua, vecine.

- E, ce sa-i faci!

- Si altfel?

- Bine-nteles.

- Pe-aca'sa totul bins?

- Mai rau, excelent.

- Doamna ce mai face?

- Opturi.

- Si sunt misto?

- Dupa ee I~ coace, da.

- Ai vazut-o pe ala de la 9?

- Asa sl-asa.

- SI ce' zid?

- Eu stau deasupra. La 10.

- Vezi cum esn, si curge totul pe mine ca stau la

, ,

105

- Prin earlier?

- Nu, principal nu.

_ A, pentru mine nu e chlar a~a.

_ Bine, pe dumneata te aj,uta ~i parin,ii.

_ E, ce sa-~i spun, parca pe dumneata nu te ajut

chiar nimeni?!

- De unde ...

- Si p~na unde?

_ P~na martl eand plec la bai.

- Ai reumatism?

- Nu, mai nirnlc.

- Pai, cum asa?

_ Am vandut tot. Gred ca ma mut.

- lBa tu e~ti mut.

- Si vezl cava?

- Pe intuneric, nimic.

_ Ai dreptate. Cat ai platit lumina?

_ Dracu' stie , d rni-au sigilat contorul - Da r si-al meu e sigilat.

_ Nu stiu cum 0 fi al tau, dar cand stiu ca al m

, I .

e sigilat cu plumb simt ca plesnese de nervi.

_ De ce, ca plurnbul aU'una greu?

_ Tocrnal de-ala, mi-efrica sa nu-mi intre in san ~i sa mi se lase in picioare , ca vot parea beat ~i dl

nu sunt.

_ A atunci ai si tu dreptate. Si televizorul a

dreptate' si resoul ~i radloul, si cal~riferu1...

I It' J •

- 5i forcepsul ...

_ Asa e! Ce vrei sa spui? - P~ate ca vreau sa zlc.

_ Ma rag, orlcurn e tarziu. - Cam cat?

.:. Cam ataL.

_ Sa, ee trece raportul asia dintre spatiu

106

viteza.;

- Apai, multi din cauza asta fae ~i accidente!

- Dese?

- Nu, concentrate ..

-~i cate de apa?

- Cat sa obtll 0 diluare complete.

- A, de-ala nu-mi iesea mie ...

- Vecine, esti prost.'

- Cum 1i-a ~enit ideea? Eu zic 5-0 aplicarn, sa

nu ne-o ia altii inainte.

- Vecine, e sti id iot.

- Extraordi~ar! Cum Ie scoti, domnule?!

- Vecine, vezi cutitul asta?'Na!

- Si au cum 11 sc~t din burta?

j

- la "Anatornla", sa nu ranesti ~i alte organe.

- Veclne, curge sange.

- ~i ee vrei, sa spal eu dupe tine? Tu ai fecut

mizerie, tu sa speli.

- Extraordinar ce se coaquleaza ...

- Hal, spala-l mai repede, ca te arnendeaza

lemeia de serviciu.

- Simt 0 paloare.

- E normal, ee ti se scurge viata.

- Ba, ce ,i-e omu"! Ete morvorbi'ndl cu durnneata.

- Lasa, vecine, ce bunicu-meu a murit tacand si

II-a remarcat nirnenl. '

- Vecine, eu te las cu bine si sanatcs.

- Asa se pare. Reincarnare' usoara.

, I

- Auzi, veeine, sa nu-ml aprinzi vreo lurnanere,

I, si-asa 0 sting cu ultima suflare.

- Pot sa-tl aprind becul? Macar sa-tl corectezi

It starnerttul., ' ,

- Ai d reptate I ce-or sa zica nepoUi cand or vedea

llatea gre~eli de ortografie? I

107

- N-o sa se mire, ea Ie spun eu ce prarnaue ai

fast.

- Auzi, vecine, dace tot ai de gand sa [e SpUI asta, ascunde faza cane goleam cosu' lange container ca-rni era lene sa-l ridie deasupra.

- Bine, 0 fac ~i pe-asta: Cu nevasta-ta ce tac, al vreo idee prenupttala?

- Ascunde cutltu' bine, ca a~tia i-a placut Sadoveanu rnult ~I parca vad ca de-abia asteapta sa se transforme in Viloria Lipan!

- Nici a grija! Hai, da-\i duhul odata, ca mai am si alte treburr! Asa, vecine. Ramasasi cu ochii beliti. parca te ultl dup~ aia de la 3. Lasa, ~a 'i-i inchid eu Ee . acu' rna due sa-: anunt familia. Cred ca n-o sa se mire nlmeni ea s-a sinucis, 'cand a citit cat are de plati1 intretinerea luna asta.

, urnee ' Sariti! Muri vecinu'!! Lume! Sariti,

, '

lumee!!

108

OSCARU' LA ROMANI

Oscaru' la rornan: a devenit deja 0 traditie fata

americani, date fiind cele doua cuvinte slnonirne re alcatuiesc acest cuvant . OSU' si caru' De aceea ru' la rornanl" suna pleonastic. Totusi noi neperrnis, ~i cand zie , "nol' ma g@mdesc I~ mine sa itam cum ar decurge un astfel de festival la noi. miile s-ar da in diplome de investitor la fabrici irnentare sau in pachete de blscuif rau de tot. mele la radio, televiziune si in pre sa au tost pletate cu cele ~in mass media. Fi1ele ~i impresiile u cuprrns pe reqizori, actori instruiti sau amatori ~ini~ti ~i lmplnqatort. Peste tot pof s'a auzi reclarne b forma de muzica populara, cum ar fi:

"Fa, lasa acu' orocaru'

9i vezi pe rornani Oscaru"

N,ominalizarile deja se cunosc ~i 0 sa reamintesc

. Pentru ideea cretina si sunetul distorsionat a n~minalizat Illmul " Cu s~racia-n mana", cu lung tra] adus de Fabrica de Confeetii. Regia a fast

rnna ta de binecunoscutul regizor Andrei maistiucurn, de-l ~tiF voi, e imposibil, ca. prea este

oscut.

. Pentru seenariu a fost nomina lizat filmul gedie rnuta '96", in care nu S8 spune nlrnlc da'

rnimeaza de ~i-e mai mare dragul. '

109

. Pentru regie filmul "Reportaj in G rozavesti", Ull film despre ce au ajuns acu' studentii ~i ce voiau el . Pentru coloa na sonora a fost nornlnalizat filmul "Maduva vesela", care se retera la cum po1i sa I

galesti coloana razand. .

'. Pentru cea mai buna rnuzica a fost nominaliz filmul"Portativul ucigas", in care persorrajul principal un vielonist la filarmonl~a. i~i viola victimele cu arcusul Scena din final este cutremuratcare . caei violatoru cu arcusu' a uitat sa toloseasca sacazul. 0 ide geniala ~ reqlzorulul. care va duce la falimentare fabricilor de sacaz .

. Pentru eel mai bun montaj a fost nominalizat I pelicula "Lamaie cu Superglue", 0 capodopera 1 genului citric. Tot filmul ne arata a lamaie, astfel tnca: eel care a rnontat filmul a reuslt sa elimine lipituril peliculel, atuncl cand operatorul, in cele 8 ore d nlmare, s-a dus de trel ori la WC.

, Pentru eel mai prost film a fost reflnul eel cu titlul "Romani, vi se prepare ceva".

Juriul acestui festival este atcatuit din marl personalltati. in sensul de greis, alesi cu ajutorul ca nta rulu l. Presed intele a ce stu i j u rlu est binecunoscutul om de teatru Nicolae Ecranlat. Toat lumea stie cc'3 este om de teatru, tntrucat acolo doa de 30 de ani. A V8ZUt atatea piese la viata lui, ca ar vrea sa-si deschida Autoschrot. lubeste teatrul dill copltarte, de cand interpreta la ~coala rolul "prostul etaset", rol care i se potrivea ca 0 manu~a. Tn tlnerete a studial critica teatrala sl a inteles ca a fi critic teatr I lnseamn~ sa dormi in ~ala f~ra sa pltHe~ti bilet. ajuns acum presedintele juriului festivalului datoril« taptului ca in copilarie a frecventat la Casa Pionierilo eercul "Hal sa fotografiem frumos ca, daca nu, main

manatice tratorajul".

Maria Aversa, al doilea membru al juriului, este fapt 0 membra in prezen~a careia te slrnti de fapt simplu membru. f?i-a pastrat mult timp numele de ta mare, pe n tru ca avea un nu me a dane. trunderea ei in lumea filmului a coineis cu trunderea himenurui. Ve deta inconotabita a tourilor defilmare, a reusit sa apara in cateva evente din greseala. Dar naturaletea ei din aeeste cve~ ~e a impus-o pe rna rele 'ecran. Fiind 0 norarna de femeie, a preferat sa apara in fllrne cu isaje din filme porno sau in filme didactics "Sa ne noastem muntii. Astazl - muntele lui Venus",

, ,

Ceilalti cornponenf ai juriului pot fi asernuiti Cll

lalti membri. Ei reprezinta marele public: doi sunt rani cu domiclliul la oras, trel sunt manechinl la rica de bere, iar restul sunt niste domni.

,

110

1111

Ceea ce vor alege el pentru 'Oscaru' rornanilor dintre toate no mln allz arile nu stiu sl nlci nu lntereseaza, ca yorba aceea, d8~at ~a viid un til rornanesc, mal bine vad unul autohton.

Sa-l las8m sa notarasca ltnlstitl care-l eel m

, ,

bun film, cea mai buna regie, eel mai bun actor, mai buna actrita 51 sa pastreze pentru el, ca si asa n stiu de ce dra~u"am scrls despre chestia as'ta! '

112

mSCURS ELECTORAL LA TARA

•

Saieni si muncilori intorsi la sate. ca v-a luat

, .

ietu' pe la spate, gospodari sl gospodine, auz' acu'

I. dau din mine: .

Sunt candidat independent de vcinla mea la mctia de primar al acestel urbe sub forma de asezare

. '

neasca. Nu vreau sa fae mari promisiuni, ci unele

nase. Va asigur eu pe loti ca sunt prieten cu Tiriac I i~i desface ~i aclisa 0 societate de aslqurar] ~a in rrnatorii ani 0 sa vedetl voi cum trece tirnpu' .Voi face od '1 peste paraul nostru comunal, ca m-arn apucat IJ exercitii fizice si de mobilitate.

. '

Carninul cultural II voi transforma lntr-un Ifkas

j cultura, ca vom tine porumbul in el, ca stlozurne

,

u la fostu' CAP-eu le-af luat acasa, rar-al dracu',

Ie aduceti lnapol ca nu's ce tac cu vbi daca les

tuna rl' '

Voi electrlfica comuna a doua oara prin baqare a I noi stalpl, ca daca vine vreo calamitale ~i ii ia pe unli? Pal, nu ramanern ca prostii in bezna?

,

VOl lua rnasuri cu varu-meu care e croitor si voi

I

ce a unltorma a satului pe care 0 va, purta de la al

II barba sura pana la al cu barba alba. Asa, ca sa sa Ida cine e pensionar in satu' astal Ca cine nu are trani intr-un sat tnsearnna ca au murit totl.

Stiu ca s-au facul anumite nereguli la Impartirea

, '

imantului. Nea Gheorghe, ala cu compasu', a

113

Irnpartlt parnantu' cu raportoru', de i-au ramas nu cate grade de parnant. Voi lua cu acest nea G urrnatoarele rnasuri:

- merg, la el acasa cu triunghiul, sa vad e

cat pamant a furat; .

- voi cauta locul unde si I-a ascuns, cacl e a de laran, cii si-a ascuns cernozlornu' si Intre de

" ,

de la picioare;

- daca ii vom gasi pamant in curte, il vom de nu se vede si ii V'Om viola nevasta, sa vada si el

tnseamna sa sapl pamantu' altuia. '

In alta ordine de idei, am semnalizat 0 dezord de fapte. Multi dintre nol v-ati lnscrls la asociatii

, I ,

am rarnas cu lnscrisu' pentru ca roadele Ie roade a

Acesti altii se stie ei cine e sl daca nu nu.

I I I I I

Autobuzul de vine de 181 ora~ nici nu mai op

la noi in comuna, astfel lncat eel care vln cu el de ora9 sunt nevoitl sa se lntoarca pe jos 5 km. Din prirnariel vom pune ni~te blanl cu cuie pe drum, faca pana din 10 in 10 rnetri, asa, ca sa apuce toti coboare. Desi graul s-a facut at~t anul asta cat 51 ' curent, nu ni~1 cumpara niei dracu'. Stau patulel~ cu sobolanl, ca nu stlm daca avem sobolani tn sau grau prlntre sObolani La prasit~u vin ei sa ce lnsearnna sa' cure apele pe'tine 5i sa te

soarele in cap sa ra,mai asa. '

Ga prirnar, daca 0 s~ ies, bine-nteles, eel al de ce mi-as rna i racl gura inchid~ loane si ventilatoru' a'la, voi rezolva problema ingrasamintel Ba, 'oarneni buni, daca noi nu i'ngrasam 'paman

atunci cine, ba? '

Eu propun sa mancati totl iubenlta cu bere si va Impra~tia'i orqanizati p~ parcele. Da' sa nu f~ la unii mai mul~i ~i la allii mai putln, nu, domn4le,

11'4

turtati in mod constant'

, .

Problema gropilor e adanca, ba, tratllorl Am

, rganizat deja 0 llcnatle cu firma "Fratii ehestie" si miu promis cc\ intr-un an asfalteaza ~i g~opile din clmitir. ~a ca Zice~i mersi ca nu mai vin moroil peste vol. ~i ipropo de moroi, vedef eel noaptea bantule foarte

mulli prin sat ea sa faca campanie ele ctorala la ontracandidatul meu, care, Dumnezeul sa-l Ierte! va I ce infarct cand va afla ca am iesit au prlrnar. Gred -I ~titi cu totil pe Marin a lu' lntarziatu' dJ s-a nascut

II 12 luni dupa ce avortase maica-sa •

Nu vreau sa ie s in evidenta eu. da' cum e ingurul care ma contracandideaz~ n-am alta sansa.

,

Nu vreau sa spun despre el ea e un eurvar de

femeiat si un betlv aleolic, pentru Cel a~a e.

Cu el prlrnar, comuna noastra 0 va lua razna, si j ca nu chlar din cauza lui, din cauza alunecarllor d~

It ren sigur. -

115

Ca asa eel, alrage ghinionu'. Daca vreti sa votau pe el, nu lesiti din casa in duminiea votarii sigu~ va ve\i rupe ~n' plcior, va va calca autobuzul ' duminica nu circula, dar atunci a va face, s! veti da

olstea In gard, daca ve~i veni eu caru', • ,

Observa,i cat sunt de cinstlt ~i va spun ceea ce g2mdesc. Din partea mea eu va spun d atat: votati-rna pe mine, ca 0 sa-mi decla r averea astea dupe ce mai iau [mprurnul nlste bani de la n rude. ~i-acu' punetl mana ada p~ coliva, ca Ve~nica Pomenire, ca un primar bun este un mort. Hal, Marghioalo, pune mana ad pe turnanare sufla-mi in ea sa am noroc.Ba. fratilor, asta fu d meu.electoral ~i sa nu va mal ~~tepta'i la altu' pentru mine fapte'le vorbeste si n-am tinere de m

" '

sa inva\ attu' nou. Sanatate~i baga~j-mi mie vatu'.

Nea Grigore l.lrnbuta este banuit de ve clnii de

t lan9a casa omului c-a'r fi un mie obsedat textual. Daca tu, citltorule , te gEmdesti ca acest lucru ar yea vreo legatura cu sexul tnsearnna ca si iu esti la ndul tau un mlc obsedat textual, ~i acest'simplu joe I absesiilor poate oevebl usor unul inleractiv. Adica lIte\i sa rna suna~i acasa sl daca dlmr-uo fapt normal Illmneavoastra in~elege~i de fapt reflectarea acestuia 1 lurnea atat de panetranla a sexulul tnsearnna ca

III avut dreptate.

Dar sa revenim la oile noastre, care daca ar

mane fara blana, va dati seama la ce s-ar qandi oul nostru, pentru ca vreli-nu vreti el este un erou

lilt sexu I cat si G rigors Li ~buta. ' '

Deocamdata sa rarnanern In lurnea plina de scinants obsesli a lui nea Grigore asta. Dace seara I se lntoarce de la carciuma 5i vede doua babe

Ilrtandu-se ~I injurEmdu-se ca lausa cortului, pentru I tnsearnna eEl babele practice sexul oral 5i ta varsta ta. Sex oral in sensul (era sa scrlu sexul)'de verbal, Ine-n~eles, deoarece la ce v-a~i gandit IlmneaVaastra. Do ua babe nu cred ca ar fi neresante nici macar daca a-~i fi avut-o cat 0 plornba! I nicl pentru nea Grigare, care vede lucrurile dtntr-o

izltle normala.

'baea la carciurna unul dintre lnterlocutorii lui

pune lucruri absurde ~i vaqi, el spune ca sutera de

UN OBSEDAT TEXTUAL

117

116

vaginita sl Ti poate da ~i reteta pentru tratament: curs de logica si tehnica dezvoltarii vorbirii.

Desi pare 'greu de crezut, nea Grigore este fo respectat Tn sat si fiecare om ar vrea sa bea cu el

,

pahar de bautura pentru a-si spune off-ul, (sau

,

daca e porn it).

La sarbatorile de larna el Ie spune "ere populare pentru ca peste tot aude numai: "Scu gazde, nu dormiti, I vremea e sa va treziri".

Si la el la' poarta clca vin multi cu colim poputare romanesti, ea limba romitnea'sca e atat populara si la el i~ sat.

Deca doi tineri pleaca in luna de miere pe I el Ie ~i aduce un borean de laurt, dupa ca statuleste partnteste sa-l foloseacs nu numai se parlesc la scare.

in pivnita lui cu vinuri rosii, buteliile au Tn lac cepurt Tarnpax-uri 5i culrnea, bea din fiecare 0 dat~ 28 de zile. Ca sa n~ va mai spun ca, daca-t inv rnasa in loc de servetele el va cere Libress-uri. sehimb, la 0 astfe'l de rnasa, poti sa discuti orice

, ,

In afara de sex, deoarece are el grija sa aduca dis

despre asta.

De Pasti, sa nu cumva sa-tl vina ideea clocnestl ou~le cu el, ~ atat asteapta. Sta absti cate trei luni inainte, numai sa ti Ie sparge pe-ale Sa nu mai vorbim daca intri 'jntr-o polernlca cu despre cum a fast rnielul de Pasti:

"Ce zici, nea Grigore, tl-a placut mielul?" "Cam bleg, ba baleti, p'ana nu t-arn flagelat pic, nu l-am putut rldica de la rnasa, de rna in lumea cum pot sa, dresez mielu' si la vfusta asta".

Asta-i nea Grigore, un ~bsedat textual comunei. Daca vref sa va convlnqetl puteti sa vi

tul Sculatii din Deal, veeln cu Culcatii din Vale.

Cand ~rea nea Grlgore sa puna a~acii in parnant ntru vita-de-vie, el spune ca il penetreaza, Desi stili, a'ceasta obsesie textuala nu-l urmareste tot

, , ,

Ijmpul. Cand se culca CW' nevasta-sa, zice ca 0 ara,

aca ea mal vrea 0 datal, se lauda ca i-a dat si prasila

doua. Practic, in mintea lui, s-a Tnlamplat s'j 0 nversiune agricola, cad se gandeste la femei nurna! I termeni aqricoli. De-abia asteapt~ lnsamantarue de I'lamna sau de prirnavara cand din punct de'vedere I plaoerf actului ploua cu lnundatil. Daca nineva l-ar Iltl':llni ~i i-ar spune: "Nea Grigore, sa am pardon. da'

I rea e1iti obsedat" el l-ar raspunde "Ba tu e9'ti obsedat, I entru ca n-al pic de imaginatie. la imagineaza-tl ca

u sunt obsedat. Vezi ca n-al 'dreptate?" '

o sal va spun lnsa cum pute\i sa-I gasi~i pe nea rigore. Luati a harta de pe un cerceaf, cautatl satul

. .

118

119

.

I

\

Scula~ii din Deal, aleqef 0 directie buna la fa~a ~i corp, punef busola pe ea ~i Indreptati-va prin mi~ de du-te vino spre scopul ales (citi~i impreunat).

De rapt, ered ca nea Grig:ore Ie obsedat rau tot eu sunt si mal sl ca am scris despre e1, iar el~vule, eare'ti-ai lntrerupt analizele gramaticale sa rna citesti de sa rnai vorbim ... la du-te si analiza o fraza din' p'unct de vedere gramatical. ~a vezi, incepi de 1a coada la cap? Tl-arn spus eu!

UN FLUTURE PE LAMPP.

Piasa pentru teetru de jucet arta tn oicioere

Tatal - personaj negativ

Mama - personaj seropozitiv

Tot ea - persona] negativ

Total pentru ea - persona] sera (rna-sa de familie) Bunieul - personaj aparent simpatico dar

lat de senil, ca daca vorbesti cu el uiti si tu ce-al vrut -I intrebi. Autor al celor doua razboaie mondiale, ntru ca el sustine ca dace nu participa ~i ella ele h,geaba se mai tineau.

Buniea.. ' Moarta. Nu apare tn ptesa .. Ea

ntuie prin alta parte.

Nepotut- Elev, cereel, tuns zero,

icancl, sandllau, furneaza.

Nepoata - Flauar-pawar, iubests pacea,

sarlle, rochie Inflorata, ghiozdanel, boeanci, buze onturate, tatuaj color, creier alb-negru.

AUe personaje Vecini, vecine, acoliti neaveniti

de-asta 0 sa-l cam reduc din pix. ' ' , I

PersonaJe secundare: Sunt unii care sa dau ruda salarn cu personajele principale, ca sa veoetl unde patruns nepotismul, pima sl in scenarille piselor de

tru. '

120

121

ACTUll

Tatal:

Mama:

Buna dimlneata, familie! Dupa a~a 0 noapte, te cred

-

eu ...

Bunicul: Sa oresti mare, ba tata, sau

rni-ai zi's saru' mana?

Nepotul:Pensie usoara tataie, ca nLJ rna; ai

Nepoata: Flori, mlelusel, natura, mus

Tatal: Gum atl dormit?

Mama: Gum m-al pus.

Bunicul: Ca-n tren.

Nepotul: Pe cereel.

Nepoata: Pe-un pat de flori, cu porum

Nepotul:

Tatal:

pe umeri... ~i gugu~tiuci pe creier. 5i ce-atl visat? Tu, draga mai ale~ ... Ceva gros ~i lung.

Un cosrnar?' Nu, 0 placere. Si voi, cop1i? EU rn-arn visat copil ~i pri pensla sub forma de aid TI s-a indeplinit visul, tatale ii-am mancat pensia crezan ~ alocatia mea. Nu-i nlrnic, tata, ca rna lei la

Mama:

Tatal:

Mama:

Tatal:

Bunicul:

Nepotul:

Bunicul;

122

Nepotul:

Tatal: .

Nepoata:

Bunicul:

Mama:

Bunicul:

Nepotul:

Mama:

Nepoata:

Tatal;

Bunieul:

Nepoata:

Mama' Nepoata:

Nepotul:

Tatal:

Nepotul:

dlscoteca si taci cinste.

l-auz' babalabul, la ce se ga'nde~tel Lasa, tataie, dl-~i pun ni~te boxe in clrnltir:

Fiule, tii respectuos cu al batran. Auzi, ii duee boxe In cimitir! Pal, fara lasere n-al facut nlrnlc. Gine rni-a vazut rujul?

TI-I dau daca rna las; sa te

, ,

privesc eum te rujezi .:

Obsedat e tac'tu asta, ered ca-l trirnltem la azll.

Unde vretl sa rna trlmiteti, rna?!! 1 n ta bara: tata ie, in tab~ra. Haideti la rnasa, ca nu va mai saturaf adala, fir-ati ai dracu"

, ,

Eu nu vin ca imi intind rujul,

Poate ti-I comprim eu aeum, pe loc, eu un pumn in gura,

Hal, tataie, pune mana sl

mananca. . ,

Mama, mama, bunicul iar S9 gandeste la prostii!

,

Pal, de ce?

Pal, tot asa rni-a spus SI prletenut meu: "Hal, pune mana si rnananca".

•

Eu am mancat, Saru' mana

pentru rnasa, pentru scaun, pentru canapea si pentru

,

biblioteca,

Astaz) sa fii cuminte, fiule, la scoala si sa nu fumezi in pauza, Nu, tat~, a sa fumez in tirnpul

123

Tatal:

Nepotul:

Tatal:

Nepotul:

Talal:

Nepotul:

Tatal:

Tatal:

Secretara:

Talal:

Secretara' Pagerul:

Tatal:

FaxuL Tatal:

Telefonul:

Tata!:

orei.

Pa i ee. rna, va lasa sa furnatl clasa?

Da' cine ti-a spus eel in tim orei eu sunt in class?

Plut, fiule,

Au, tata,

La revedere, fiule. Saru' mana, tata

Asa am fikut SI educatie, pot pl~C' lin istitla s~ rviciu, ~ nde s director'sl am responsabilita ca pot s~ pun pariu ca frai asta de autor nu va va spune ce rna o cup pana la starsitul piesei.

ACTUL II

Asa Suzi, ah, ah, mal los! Oh, 'oh, domnule director. Ah, cs responsabilitate rna am 0 sirnti. Suzi?

Irnrn, mmm.

Sip, bip.

Zdrang, zdrang (distruge pagerul).

Iii, iii.

Poe, poe (distruqe faxul) TAR, TAR.

ldrang, zdrang (distrugE! ~1

124

Secretara:

Ta Ut I:

tetefonul)

Gata, domnule director.

Ah, rnl-al dlstrus vlata, Suzil Sa nu te prind ca mali u~bl1 la impriman ta. (Propozltle pentru inducere in eroara a eventualilor ascultato ri pe la usl, ctevethori. oarfltort, pe scun - Invidiosi: Cati n-ar fi vrut sa aiba 0 asamenea i m pri man ta?)

ACTUL III ~1.ACTUlIV

Sunt de alta natura sexuala sl se vor consuma Innodate I spre deliciul spectatorilor;

ACTUl V (Bunicul singur alone acasa home)

Bunieul:

Unde or fi pus astia tulca I fir-ar furi5iti de zgarcitfl D~pa sifonier nu e. in flotor nu e, in camara niei atat, in televizor nimic, in ogllnda e un prost, ia stai, s-o rnut din fa\a mea.

Tar. ~ar (repetat intermltent pana la exasperare)

Gata, gata, nu mai surra, ca sl asa sunt stresat ca sunt surd'.

I

Soneria:

Bunicul:

125

Vocea:

Bunlcul:

Vocea:

Bunicul:

Vocea:

Bunlcul:

Postasul:

I ,

Bunlcul;

Postasul:

, ,

Bunicul:

Postasul:

, .

Bunicul:

Postasul:

, .

Bunicul:

Postasul:

, .

Bunieul:

Postasul:

, ,

Bunicul:

Cine e? Postasul. Nu Ite ~red,

Hal si pe pariu,

8ine', zl-rnl parola peste]. "Decal una urata la fieeare m nine una frurnoasa la toti", Bravo asa mai merge, deci

, ,

esti postasul. Exact, cu P mare. Si cu ce ocazle pe ta noi? Sa vad daca e cineva pe la asta acasa, ea maine yin cu pastasi sa golim apartamentu Ba: tat8, rna tern ca nu putetl faceti nimie, ca eu dlrnlneata sunt' toata ziua acasa. Nu e nicl 0 problems, ea nu deranjezi. Ba 0 sa rna apar cu toata puterea fiin~ei rnele. Tataie nu-ti consuma energ pastre'aza+-o pentru a-,I aprinde lumanarea. Sariti mult stimatl si dragi ve si re~pectuos va ~riu ca

,

hotii!!! Ai.'tataie, da' dumneata ai fa dansuri populare in tinerete? Nu!

N-are nlmic, faci acu'. tatme calusul asta In gura sl joaca el prjn casa aceiasl joe popu Nu ti-e rusine, rna, asa te

" '

126

BunicuL

Postasul:

I ,

Bunicul:

Postasul:

J ,

Bunicul:

Postasul:

. ,

Bunicul:

cu un batran in V8rsta care a facut razboiul ca veteran de razbol?

Tatale,este si asta 0 rnunca.

.

Dumneata crezl ca eu n-arn

parlntl octogenari de ani si ani de zil~? Slii durnneata ce'este in sufletul meu cand te amenint

,

acum cu clJtitul? Nu ti-as dori sa

, ~,

fii in sufletul meu, eel te-ar durea

undeva.

Bins, si vrei sa jefuiesti

, .

apartamentuJ acum?

Tataie, s-a dus vremea haiduciJor, 'cand trebuia sa trecl totul prin foe ~i sabie. Acum nu se mai fura asa, dezorganizat.

I

Acurn fae ~i eu inventarul

obiectelor. Hai, ajuta-ma. Deei: un Panasonlc, video, camera de luat vederi. televlzor ...

Ba. tata, te rog eu, astea nu, ea n-au cu ce sa-rnl filmeze tnmormanterea.orlenteaza-te ~i tu la altceva, ca slava Domnului, ai de unde , ea si fiu-meu a furat

,

destul ...

la sa iau eu radioul asta ..

Nici pe asta, tara, te rag sa nu-I iei,

Sa nu-mi spul ea nu rna lasl saI iau ca-tl transmit astta

, ,

lnrnorrnantarea la radio.

Nu, nu, asta e a amintire de

127

Postasul:

. .

Bunicul:

Postasul:

. .

Bunicul:

Posta sui:

, .

Bunicul:

Postasul:

. ,

Bunicul:

Postasul:

. ,

Bunicu!:

Postasul:

, ,

familie de cand mi-a dat fiu-m CU el in cap.

l.asa ca-tl trirnit 0 po a cu el Sa v~zi c~-mi face fiu-meu ca

o gasl casa goala... .

N-are nirnic, sa zica rnersi. ca asa era cam inghesuiala pe a n-aveai lac sa arunci un ac te si-ntepai in el.

HaL in~rca cdata tot sau nu, am treaba sa anun] politia. Nil cred eEl 0 sa-ncarc acurn, maine cu coleqil, ca doar n-o muncesc de unul sinqur ca proshil.

Bine, atunci pe maine, da' sa rna faci sa te asteptl

Vai de mine, in prirnul rand rllferenta de varsta care rna fa .... a va respect. Adrea atunei spun ea vin sa fur tot, e u rna de cuvant, Numai sa nu uitat dumneavoastra de polltie. N vrea sa-rni tragi:! \eapa, Nu suport.

Bine la nlste bani sa ai de tramvai.

N u mersi, eEl de-a colo fac 9i rost de ei.

Blne. La revedere l7i sa nu ccntezl pe mine la cara t. ca reurnatisrn.

Stal llnlstit, ca perna ele o (as. S~ru' mana!

128

Bunlcul:

Sa traie~ti bit, tata. Ce oameni respactuost! Pai, al\ii pEJna acurna cred ca-rnl dadeau si-n

cap si-rrtre picloare. '

ACT LE VI. VII, VIII CU EPILOG CU TOT

in care familia sa aduna seara si-sl vorbesc de toate pentru toti, vrute 51 nevruts alandala talmesbalrnes, to~i deodata, 'fiecare s~parat, g~ragio~'i, enervanti, asttel tncat reies urrnatoarele:

,

Tatal, mama r nepotut, bunicul, nepoata: Aaa, a -a, UUU, prrr, la, la, LlC, ri, La, La.

Vecini, vecine si alte personaje: poc; poe in [eava ealorfferului. •

Tatal: STOP! Cineva ne-a batut in teava ...

Gred ca un veein din bloc, nu de la a casal

Sa ne razbun~m!

Cum, ca rna excit~ ideea? Sa-i facern inundatie!

Sa-j aruncam I~Hur{le pe baleen! Sa-i smulgem cablul cu televizor cu tot!

Sa-i tragem un chef, sa-l dansarn Tehno in cap!

Sa-I ia dracu' de vecin impotent, certaret, imbecil, coautor al (1n cor) romanului "Am fost prost, dar nu mi-am revenit".(O sa va

Mama:

Nepotul:

Nepoata. Bunlcul:

Mama:

Tarat:

Nepoata.

TOTI:

,

129

lat~l:
Bunicul:
latal:
Bunicul:
• Nepoata:
lNepotul:
latal:
Nepotul:
Tat~l:
Nepoata:
Tatal:
Bunicul:
Nepotul:
Bunicul:
Nepotul:
Bunicul:
. Nepotul:
Bunlcul:
Nepotul:
Bunicul: I

inlrebati cum or sa poata sa zica totl in cor acaasta fraza. Va spun e ~: prin re petl~ie.)

Tata, astazi rn-a cautat cineva?

Un hot.

Eu l-am trimis. Am sperat c-o 5

fad infarct.

Nici o sansa, s-a purtat a~a de frumos'incat rni-au dat lacrirnile Eu azi rn-arn tntalnlt cu prietenu meu Lori.

Lori, ca re-i pute 9 ura a fieri. Te rog sa nu te bag! Tn vleta '81 Si pe pariu ca nu mal e fata mare?

Eta si pe parlu. Nevasta, adu-

mi sublerul.

Mama. mama, i-auzi cu ce vre sa-rnl masoare tata mimmealNu marimea, fata mea, cl adanctrneal

la terminati-vi3 cu prostiile, ca apuca ~i pe mine!

A propos', bunieule, tu cum at cunoscut-o pe bunica?

Pe camp.

Si mai in amanun,ime unde? Pnn porumbi. Mi-a facut cine cunostllnta cu ea.

Un prieten?

INu, paznicul parumbilor. . Si cand at eunoscut-o pe bunt ~ra fata mare?

Asa sl-asa.

I , '

130

Buhlca:

(de fapt fantoma bunieii, care bantuie pe la geam) Bu. hu, hu, zi-i ca doar asa, nu asa si-asa

_. I I t I'

ca vezt tu pe lumea ailanta.

Uite, asa ma streseaza in fiecare noapte

Mama: Copil, este gata rnasa, veniti? Nepotul ~i nepoata: Noi mergem la drscoteca, mama.

Mai bine, ea sl-asa n-avearn ce sa pun pe ea '

Nevasta, hai la culcare, ca nu mai pot de foame.

~i eu ee fac, ba tata?

Tu ramai la televizor, ca e vineri noaptea.

Pal, tocmai de-ala, ce sa fae, ca Aetua(ita~ile au trecut de multl

BunicuJ:

Mama:

Tatar:

Bunicuf:

Tatal:

Bunicul:

EPILOG

Autorul piesei: Familie tampita ca asta niei eu am lntalnlt, de-ala mi-a fost atat de usor sa scriu spre ea Hei, personajelor, ia veniti p~na la mine

lscutarn. •

Personajele: Da, rnaestre, va ascultam.

Autorul: Ma, voi realtzati ca a~a tampiti cum sunteti af devenit personajele unel piese care va deveni celebra?

Perscnajeta: Da, cu ce ne-atl pus in gura cred ca aveti dreptate, dar stlti...

I ,

131

Autorul:

Tatal:

Autorul:

Tata]:

Autorul;

Bunicul:

Autorut;

Bunlcul:

Nepotul:

Autorul:

J

Nu stiu nimlc, rna, si nici nu m inte~eseaza. Dupe 'ce ca v-am sees din anonimat, mai si face nazurit Cine era,i voi, m~, far~ mine? Nu e chiar asa, maestre, a,i SC

despre mlne faza cu blroul. C secretara, de unde ~ti\i dumneavoastra ca asa e?

I

Creatia e intultiva, ba

personajulel

Si daca citeste nevasta·mea t~ata piesa ce me') fac? Nu divorteaza?

Si ce' e dupe ea? Sta si sufe

, J ~ , •

sa mai scriu ~I eu trel paqlni

despre suferinta ei.

Masstre, pe mine nu rna po~i trimite undeva, la bal. ca ma doare-n spate de la reurnatls Te trimit, da' nu mult. ca dup aiazece pagini Ie voi ocupa inmorm~ntarea.

Si nu ma cherni inapol. ca iantoma macar, sa "ad ~I eu cine-a c~stigat alegerile?

Eu vreau aurolac, cercel in n ca si-asa nu mi-I suflu, bani dis~ote'ca si priza la gagici,

,

vin leu cu stecherut.

Vezi cum ~arbesti, ca soar pu

I I .• '

sa te bag 1n campu rnuncu,

si-asa rnl se reproseal8 ca a nu ~ 0 piesa educ~tiva.

Nepoata:

Nepotul:

Autorul:

Nepoata:

Autorul:

Nepoata:

Autorul:

Maestre, as vrea s! e u sa-m: schimbi hai'neJe. '

Are ~i sora-mea dreptate, ca parca e lrnbracata de la piese auto!

N-o intrerupe, ca de sora-ta trnl place cum arata. Asa zl-l

" ,

dornnisoara!

As: rnai dori fuste sexy, largute

sau mini. - '

Cat de mini?

Minim trei orgasme pe luna.

Sa vad ce pot face, poate te cuplez cu unul de la telefoane: ca din atatea impulsuri cate ' clrcula pe acolo trebuie sa fie si

vreunul sexual. '

132

133

Personajele:

AutOfUI:

Multumim maestre, te rnai asteptarn pe la nol ~i abla .. asteptarn sa mai serii despre not. Dar vrem sa-t! mal punem 0 intrebare: De 'ce ai intilulat pies asta "Un fluture pe larnpa?' DB la voi din casa m-arn insprra si e 0 figura de 5tH. Ce, vroiatl ~a va zic: "Ba, la nu mal aruncatl

. .... .. ?1

prezervativete pe vetoza ..

CON!jiTIINTA LA BIZONI

in teats palurile sociale , ca sa nu zrc prin toate plapurnile snciale, se gase~te cate un bizon, Indiferent ca e un muneitor la fabrlca sau lntelectual'cu capu', caracleristicile unul bizon raman aceleasi. EI este

,

aceta manlpulatu', omul care ce vade crede, pe

spinarea lui se creeaza plusvaloare, supraproductle, crlze sociale de tot felul. Indiferen1 ce se intampla: in iuru! lui, nimic nu-l poate scoate din ale lui. Bizonul e scoata de dimlneata faarte odihnlt, pentru ca seara n-a citit nimic. Oa dru~ulla radio. televlzor, pentru ca Ie tine suspendate sa pnveasca la ele copiii, caci consuma si alea curent. isi verifica gazele la baie si Iragazulla bucatarie. Priveste pe geam pre; de dHev8 ecunde. Cine t-ar vedea privirea adanea ar erede ca bizonul rnediteaza. Eroare! EI pur si sirnplu priveste

, ,

e geam. Vremea este buna, dar vremurile sunt de

!oata jena. Bizonul nu reallzeaza si lsl ia urnbrela entru oriee vreme. T~j)ace singur pachetul, deoarece vasta-sa, bizoanea, Inca mai doarme cu gandul la reun actor dintr-un film brazilian.

Tn pachet lsi pune 0 bucata de salam, 0 rosie

, ,

lai verde. 0 paine, n iste brfmza de la ta ra ni si pu ne

-ichetul in frigider. D~ca astazl nu-i d~ satariul. din isi va curnpara aeelasi lucru? Pleaca apoi la cursa jle~iala, nu inainte de ~ rnal clti 0 data eontoarul, sa

da cat consume tampi~ii aia de copli eu pistolul de pit sau nevasta-sa cu fierul de calcat, Constiinta ii .

, ,

134

135

acttoneaza asu pra creierului precum 0 voce uni~ersului.

Sa presupunem ca bizonul merge pe strada i pJimbare de prornenada, Orice gand pervers din pu de vedere al constiintei ii este taiat din radacina d catre aceasta. lata cu'm ar decurge un dialog intre

constiinta de bizon:

Bizo~ul: Azi nu merg la serviciu.

Constiinta: Ce vorbesti, rna, stai ca

, , ,

trantoru'? Si statui ce cilstiga,

, '

rna?

B: Eu castiq statui, odihna.

,

C: Ma, pe mine nu rna imbarligi!

18: Dar nu mai ca~tig nici un ban servlclul

C: Si tu pen tru ba n i 0 Iaci

B: NU pentru bani, pentru bancnote ...

C: Hai, hai, nu mal dlscutarn, La rnunca!

B: Dar constiinta trece si prin

" I

stornac ..

C: Si ce vrei, sa rna impiedlc de f~lul de bunat~qi, sa-rni rnurdare picioarele, de la i negre?!

Uite-o darna bine! Ce as face

,

B:

c:

cunostinta cu ea ...

, ,

Las-e balta, ca ai acasa 0

nevasta qrasa,

Da da' uite asta ce buna e ... nevasta-rnea n-o Tnghit deloe, e gre~oasa.

Mam3nc-o cu usturoi.

B:

c:

136

B:

Uita-I si pe ala ce rnaslna are! Mi-as dori si eu una. '

Ce s~-ti spun! Sa-ti consume benzina cand merge! Pai ce, asta-i maslna?'

As face si eu 0 excursle in

. ,

stralnatate cu avlonul, ..

Unde ai vrea, Tn SUA sau in Europa?

De ee?

Sa vad daca te rnananca rechinii in Pacific sau lupli in MunUi Tatra cand 0 s~ cazi cu el. '

c:

B:

c:

B: c:

Acum inlelegeti. cred I ca un blzon ar vrea si 'el a fi~ altceva, dar nU-1 lasa con~tiin\a. Con~tilni~ nu e pinde de e l, ea e ste tabricata undeva Tn iboratoarele secrete ale psihologiei maselor, dupa

137

care se aorninlstreaze blzonilor din traqeda pruncie Sa ne g~ndim ce-ar insemna cand copii se [oaca de a mama si de-a tata din punct de vedere al con~~lln\el Pai daca' n-ar exista con~tiln\a ca el sunt copn, n-a

lua-o in serios? ..

Constiinta la bizoni difera de coristllnta uno

intelectuaii cu' capu', Acestla din urrna tralesc l~lrlurne a cartllor tiparite. Intelectualul cu capu 58 trezeste dirnineata cu paradigma in sus, merge I bucatarle unde 'mananca trei citate cu ketchup fllosofie 5i se duee la baie. Mal da ~i acolo vreo .. tre eseuri dj~ el, se trnoraca ~i pleaca ineotro constlint lui it ind reapta, caci e cocosa l'de atata inv8 ~at. .

Constiinta, astfel, este de rnai multe felun. P langa cele d~U8 tipu ri prezentate mal e xista ~ constiinta de cretin, aceea tie care eu am dal dovad cand a~ sorts despre subiectul asta.

I

•

138

SUS iN VARFUL. DEALULUI

(BALADA IN PROzA)

Asa cum incepe prin tltlu, aceasta balada in proza, ea ne-ar putea pune lntrebart filosofice. Cacl cine pea' sa stea de oblcel in varfu' dealului? Ei bine, de obicei ar sta ce-n inchipui tu, cititorule, dar acum, In aceasta epoca a' haiduclei, cand codrul S-8 faoul frate de cruce cu rornanul. cs I-a lntepat 0 creanqa, acum ca boierii jupoale pielea de p'; tarani cu jeg cu tot, acum in varful dealului statea groaznicul haiduc Trasnea Bine, mal era 51 calu', da' el eel putin pastea llnlstit ln jurul releului d'; televiziune, pe c:!lnd Tras'nea rurneqa, Ce-or maifaee rnandrele lui, pe care Ie lubise cu atata aplomb de i se cariase coloana vertebrala? L-a pus dracu' sa sa haiuuceasca ~i sa piece ca fraierul prin paduri! EI sta ca prostu' prin ale salbalticiil si alea cine stie cu cine or flla ora asta! Nu putea sa stea naibii pctol pe rncsla boierului, ba muncea, ba nu muncea. seara pleca pe la rnandre la poarta. Le fluiera, Ie canta, unele ieseau, altele dadeau buzna. Trebuia el sa demonstrez'e ca, vezi Doamne, nu mai suporta chinurile ~i luase calea codrului.

Acu' poftim, sta cu calu asta enervant care nu stie altceva decat sa pasca si sa se balege!

, Si in defin'itliv la ce mari ~hinuri l-a supus boierul? Ca il punea sa culeaqa struqurl cu botnlta la gure? Ce, nu putea sa gaseasca un pai si sa sug~ boabele? Nlcl nu i se strepezeau dintii sl nicj'n-avea gura vanata de la piatra cu acelasl nu'm~. Asta gandea halducul

,

139

Trasnea cand li trasni decdata 0 idee de i se zguduira creierii in cap. Puse mana strasina la ochi sl apa 1i intra pe maneca, deoarece se puse se ploaia. Poftirn acum unde naibii sa se ascunda? Sub releu? Pai, daca-l trasnea, chiar ca-l rarnanea nurnele de familie asa. Sub burta calului? N-avea loc, ca cine stie la ce g~ndea ~i calu' de n-aves lee haiducul sub burta lui. Scoase atunci plosca in care tinea sarnponul ~i tacu un dus Era cazul. Nu putea sa-~i puna in evident caracterul lui de vanator ca pana sa traga in vre vletate aia cadea moarta din cauza rnirosului. Dupa ce se opri ploala, trecu la spatele calulul si se usca

,

pe cap. E, alttel gandea acum cu burta goala. Se Qandi ca ar putea ataca maine trasura boierului care rnergea la eras' Dar nu stla la ce ora, a~a ca se gandi sa I intrebe chlar pe boiel Se hotarl sa coboare in sat. Urea eu ca I eu tot in te lefe ric si porn i asce n siunea, ca nu stia sa umble la butoane.' Pana la urma Ie nimeri

,

~i ajunse in sat. Acolo - veselie mare. I se facea e

sase saptarnani. Se duse la Hanul Aneutei si intra in ~orba cu niste tarani obidlti de beau la' m~sa nlste

Teacher's.'" '

- Ba, ce mai e pe-aci prln sat?

La care ~aranii ii spusera:

_ Ma, Trasnen, ce dracu', rna, ne faci surpriza

de-asta! Pai, n-ai lasat, ma, verba eel ai murit. acu' ne dai la intors sa mi sa-ntoarca wisky-u?

_ Stati putin, tratii mei de suterinta. ca eu n-a

1 •• I

murit.

_ Ma, pe nol nu ne dai de colo-colo. Ori ai mur

si itl vom pastra 0 vie arntntire, orl ai decedat si arata

, , .

ne certlflcatu'!

_ Eu am venit sa ma razbun pe faradelegil

hoierului.

140

- ~i noi ce cuvant mai avem aeum in fata boierului? Ca doar ieri i-am spus: "Boierule Trasn~a

a mierlit-o J po~i sa ne asupresti linistit". '

- Mel baie~I, pal asta e in ~tare de arlee agregare,

- t.asa-l. rna, ca ne prinde bine si postul asta la

care ne supune boierul. Nu ne mai doare burta, ca nare de ce , am desfiintat We-urile si le-arn redat agriculturii, nu ni se mal strica rnaselele, ca n-are ce sa ne ramin~ printre ele etc. Unde etc tnsearnna umai avantaje, te-al prlns, nu?

- De, ma fra\ilor, eu am zis ca e mai bine sa rna aid.ueesc, sa iau de la boga\i ~i sa dau la saraci. Dar . daca voua va convine starea asta de saracie leu ce fae, eel ':1-am inva~at jefui~d ~i voi nu mal prlmi,i nimic de la rnme. Am la galbenl de nu Ie mai stiu numarul talgere, talere, ulcele metalice, tavi, sfesnice, clopote. de n-arn unde sa Ie mai pun. Va mal rog odata. La

pnmitl, au ba? •

,

. ~ N~, nt, n1, nu, nu, no, no, niet, niet, ln cate limbi

vrei sa-\I traducem C8 sa intelegi?

- Atunci, rna baleO, pe ~ine sa nu contatl ca eu

imi lau glanda.' , '

- Pail ce, al Tnnebunit? Ce tl-a venit?

- Pai, nu va datl seama ca pe m~sur~ ce jefuiesc

e~ d~vln tot m~i bogat pana cand 0 sa ma atae singur sa-rrn fur averile. eu n-o sa vreau ~i atunci imi ia u glanda?!

. - Bine, Trasnea, ne-al convins, mai da-ne si noua

nlste bani, da' nu multi, ca ne-o luarn in cap .•

- Ufo stiarn au ca pot sa contez pe vet, De maine incep lar tiflhariile la drumul mare,

- lncearca pe rccada , ca drurnu' mare se

asfalteaza. .

141

- Multu mesc de infermatie, zrs e hard ucul Trasnea, d~pa care scoase pistcalele !\,i-i lrnpusca sa nu lase lac nici macar de vreo discutie sau vree

,

barfa.

Seara se tasa greu peste sat, de gemea acoperisurile caselor. Trasnea se Ults In tolba 91 observa bagand mana ca, nu mai are eal~1. De und narba sa ia el calti la ora asta? S-ar f dus la Maria, c avea ea niste cf:ll'ti pe plcioare de se zbarlea pstul pe el. Da' dac~ tarnplta se epilase tntre timp? Mal bine i conflsca epilatorul si gaseste el vreo oaie caplata 5-0 paruiasca, Zis ~i tacut: r'ncaleca pe cal, ii man a manerele si faeu cateva ramaturi cu el pentru rnuschl spatelui, Intr-un tarziu. ajunse ~i la poarta lu' MAri pe care vru s-o patrunda din prima, dar se abtin 9€lndindu-se ca ar putea scarta], ca n-a mai uns-

,

nimeni de mull.

Pe geam, se vedea lampa stinsa langa veioza aprlnsa. 'Cand d.racu' ~i-a bagat ~I asta curent ?I gandea Trasnea, Incepu atunci 5-0 fluiere cu sernnalu bine cunoscut. Nici un raspuns. Mai tncerca u semnal. acelasl rezultat, ba chiar mai groaznic, c lumina se stinse. Atunei haiducul se enerva, scoas portativul cu numele rnandrelor unde ,inea rnelodlil de semnal pentru fiecare si se uita la rubrics 'STOP Pagina lu' Maria", in dreptul el nu era trecut deca cheia sol. Striga la ea. "Chela sol!" Lumina se apnnse iesi barbatu-sau si-l zise: "Fratare , vezi ca sschimbat sernnalul, nici eu nu-l stlu. Pe mine m prirneste in casa. 8!?a, ca sunt barbatu-sau, da' p tine nu te vad bine",

Trasnea slrntl cum i se urea sangele la ca Atunci ii arnortira picioarele si C8ZU lat la parnant, Barbatu,'lu' Maria, ca~d vazu treaba asta,

mira foarte mult sr-si zise in gand: ~A dracu' nevastamea asta, i-a bagat in boala pe to,i!"

Intr-un tarzlu iesi din casa si Maria in\r-o carnasa de noapte sau de f'ort~. ca era inluneric si nu se vedea

• I

prea blne, 51 Ie zise:

- Ba, anlmalelor, nu va mai clondaniti ea la u~a cortulul, ca nu suntef montagnarzi, haideti sa da~i buzna in casa.

B;§rbatii se prlvlra reciproc cu ochii sl zisera cu

, .

gura:

- Hal dracu' de acl, ca asta ne puss gfmd rau, De ce chearna ea doi barbati in casa la ora asta?

Acestea fiind zise, plecara arnandoi pe ulita satului tn huiduielile tatelor care nu mai aveau ce sa

, ,

barteasca a doua zi. Merqand el aqale prin sat ~i

dlscutand, lui Trasnea ii veni 0 idee:

. Nu te superi, nici nu stlu cum te chearna. - Zburlea, tncantat.

- Mai, Zbur!ea, tu vezl ca ~i tu al un nume

predestinat haiduciei.?

- Nu cred mi s-a zls asa de cand se zbarleste

'. .

p~rul pe mine la filmele de groaza.

- Nu are nimic, ca eu planqearn ~i la comedii.

Uite ce-f propun. ~i Trasnea Ii facu 0 serie de propuneri, dlntre care Zburlea tu de aeord numai cu 0 parte di n e Ie. Fara sa-~i dea seama, cei doi descoperisera OEMOCRAT1A Acest sistem Ie permisese sa organizeze 0 ceata de haiducl cu care atacau boierii la drumul mare prin munti si vlolau boieroaicele in strarntcrl Cel in altceva erau f~t~ rnari, in timpulliber, el lansau casete cu balade despre faptele lor. produeeau videoclipuri publlcilare pentru ecoloqistl, suflau in os pana-I lransformau in fluier, cantau la frunza de se umpleau pe bot de clorofila ~j vanau

142

143

braconieri in tlrnpul sezonului de vanatoare. Toate aceste fapte de vitejie ale celor doi haiduci au circulat din gura in gura sub forma de folclor, balade, poezii patriotice, fabule ~i versuri atbe, dar balada autentica este aceasta pe care v-arn relatat-o, fiind culeasa de la un batran, ca sl asa se uscase si n-avea ce face cu

, , ,

ea.

Pentru fanii haiducilorTrasnea SI Zburlea va dau

adresa unde Ie puteti serie: '

,

CASUl A POSn:1 POZITIA 69

, ,

ALEEA PERVERSIUNI!.OR

coo 1100 K1LU'. TON 650 UTA DE GRAME, StoT 340 TONA,

,

SCRUMBIE 500 BUCATA.

CALL NOW!

144

LA SOVATA

La Sovata, in orice anotirnp, incep insaman\arile e toarnna Tratamente, electrozl. pompe de vacuum. sunt doar cateva din metodale de redare a vililitatll

,

ub forma de potenta. La intrarea in statiune IJn panou publlcitar ne anunta ca

•

"Fac acu' pe dracu-n patru

Doar sa-rnl rnearqa agregatu'I"

EI sta pe 0 banca, Intr-o mana, tine cartea i CIJ cealalta 58 mira ca a ajuns in ultima zi' a tratarnentulul i nu se vede rezultatul,

•

Ea se plimba tantosa cu un pulovar sub rochre

, .

sa exerseze pasli pentru cand 0 rarnane tnsarclnata

pima la qraviditate. T~i cere voie sa se aseze pe anca I~nga domnul semiintelectual deoarece tinea cartea

•

o sinqura mana.

_ E voie? tntreba damna ohtrcos pnvlnd pe

sub rlrnel,

_ Mai ill rebatl? Normal ca e oc pal d r pen ru

fundul dumneavoastra obraznic, banca pe C3 eu m fost primul va sta la dispozitie

_ Multumesc. Observ ca nurnai lurne buna anul

,

asra la Savata .. Ce citltl, dace nu sunt discr ta?

,

- Un roman politlst, doamna.

- Cum sa numeste?

- "Am ucls-o peniru ca era discreta '.

- Interesant. Si cum se terrnlna?

,

145

• Pai, de-ala am venit la Sovata, ca nu reuseam

s-o termin. '

- Dar de Tnceput cum incepe?

- Cu lntrcducerea.

- E lunga?

- Nu. E groasa de 80 de pagini.

· 9i cuprinsul?

- E adanc de tot. Te plirnba prin niste chestii de

nu mai stii de tine. '

- Ah, domnule, vorbltl de parca v-all gandi Ia altceva.

- A, nu, simple exercitii de imaginatie. Odata,

, ,

am citit la una de-am adormit cu burta pe ea.

· 9i ce S-8 tntamplat?

- S-a lipit de mine, des: a mal imprimase unul inaintea mea.

- Tlpnqraful?

- Eu stiu ce rneserie avea ala? Nu m-am una

, ~

pe fundul ei sa vad unde 0 tiparise.

- paeat. Daca va uitati atent, v-ati fi dat seama

lrnedlat, "

- 9ti\i, eu nu Ie am eu coperta din spate, rnle ala din fa,a imi place.

- Dar, dornnule , de fapt intre cele doua coperti

S6 afla de fapt toataesenta! '

- N-am stiut, Eu rnirosearn ca prostu' coperta si

i trunzarearn paqinile. '

- Cu degetul?

- Nu, cu privirea.

- Aha, iti places sa privesti. Domnule. stii ce?

Noi vorbim despre acelasi lucru '~i ne ascundem dupa deget. Ba cu di'1i, ba aluzii ... Sa vorbim pe ~Ieau! Dumneata e~ti la tratarnent de lrnpotenta atcl, nu?

- Da, doamna, zise barbatul rosind .

•

146

_ De ce rosesti, domnule, nu trebuie sa-li fie ru s ine , toti barbatii dupa ce fae draqo ste in

, I '

U rrnato a rele cincl minute dey in im pote ntl. La

dumneata cum a mers tratarnentul?

_ La inceput mai greu, ca nlcl nu rni-o gaseau.

- Si acum?

- Aeum 0 gasesc, da' degeaba. lrnpotenta mea

de fapt este undeva in creier

_ Asta mi-am dat seama de cand am inceput sa vorbim. Nu prea te duee. Ma rog. zi-l cu problema cealalta.

_ Observ, stlmata doarnna, ca suntetl foarte

interesata de problema mea.

_ Desigur, barbattl care spun ca de fapt sunt Impotenti au 0 calltate 'Ia fel de bum'!' sinceritatea.

_ Doamna, cu asta m-ati dat gata. Vreti sa va

, '

spun sincer povestea vie\li mele?

_ Abla astept. ca n-arn decat cinei secunde la

dispozltie.

_ M-am nascut tntr-un sat si cand am cre scut

mal mare rna jucam cu problemuta cupa un gard.

,

Dupa care am crescut, rn-a luat in armata, rn-arn tnsurat, am observat ca am ce am si ia,ta-ma aid, de verba cu 0 doarnna care m-ar putea vindeea. Sunte] atat de sexy ..

- Va rog, luati mana.

- Numai puti;'. Cat de rnult im; plae picioarete

durnneavnastra. bin pacate observ ca nu prea v-ati epilat.

_ Nu, am ornls, rna gimdealTl ca ajunge de fapt

deghizarea.

- Cum, nu sumeti femeie?

- Nu. Sunt doctoru! Simionescu, nu rna

recunostl? Am vrut sa te vad la lucru e-o femeie. Te

147

descurci, dornnule, te descurcl. Deja inhibarea din creierul durnitale a dispar t, din moment ce te dal la barbatl, chit cil au fusta, peruca ~i picioare frumoase. Ti-ai revenlt. Fellcitaril

,

- Multumesc, doctore . .Ave!i dreptate, mi-arn

revenit. Deja nu rna mai intereseaza daca sunteti barbat sau femeie. Tmi v oi demonstra c~ dumneavoastra potenta. N-aveti un prezervativ?

- Pentru ce ? A~a, psntru ce ... , nea Grigore, potoleste-te, domnule, sariti, auuu ars~ars-auu!!!

• I. f

148

CARTE DE BUCATE

Prima carte de bucate pe care am cltit-o a fast un "PLAY-BOY" Emu aeolo niste bucate si din fala si

, , ,

din spate. Ce nu scria acolo, lnsa erau retetele, ca trebuia sa-ti folosesti imaginatia. Dupa ce ti-c Ioloseai

I • • ,

de atatea ori sigur te apuca foamea, asa ca rai

,

obligat sa-ti cumperi sl-o carte de bucate fara poze. ~m intrat i~tr-o librari~ si-am cerul 0 carte de rete e

, '

culinare mai deosebite, Librarul s-a uitat fix la line,

m-a Injurat in gand ca am ce sa mananc sl mi-a oferit

,

urrnatoare a carte de retete , -care blne-nteles avea 0 prefata de genul: "Stima~i cltitori. sta-v-ar In gat ~I porta la ala mare de ce retete 0 sa va culinez au aiel. 51 mai ales pentru tine, ba, gurmandule, care al luat aceasta carte cu g~mdulla cum 0 sa-ri mai indesi rna u'

, ,I

gros, ca nu te mai saturi. la de-aiel!"

arrnafute-n foi de vita

• I

Se alearqa porcul prin batatura, pana cand cesta se urea de frica in vita-de-vie de la streasina

.' '

easel, Se tale vita-de-vie de la radaclna 51 porcul

n3mEine nealimentat, cazand practic din picrcare. Odata cu porcul cad si frunzele de vita la care, la tel ca la femeile care n-au vana, Ii se usuca clorofila Se muta porcul in rnljlocul bataturii ~i incepe parlirea. Tu cu vecina, nevasta-ta cu vecinu' ~i copiii intre el. Dupa asta porcu' lsi revine din cazatura sJ incepe iar sa

, .

149

fuga prin batalura. Atunei se pun cateva bcabe de porumb lntr-o rnaslna de local carne, pentru a sa

,

adernenl poreu' direct in interiorul utilajului. Pentru

gurma.nzii labili psihlc, Tnainte de aceasta operatie, Ie recornandam metoda de destresare a porculuL' Aeeasta consta tn urrnatoarele operatil:

Se ia porcul, se baga Tn casa la televizor 51 i se pune

,

la video desene animate - daca e purcel de lapte, filme porno - daca e vier, sau ,.Moda '96" - daca e scroata.

Odata transformat in sarmalu~e, porcul se pune in mijlocul mesei 5i se poate consuma Ia rece - daca sunt ~i coplii, sau cu sm~ntanica - daea estl doar tu

cu nevasta.

Sarmalute de post

Se foloseste aceasi reteta, numai ca porcul

I "

este inlocuit cu orez. Deoarece orezul produce

eonstipatie, sarmalutele de post sunt recomandate si santinel~!or, care n~ mali au rnotlv sa-sl paraseasc~

,

obiectivul.

Friptura de cctoarba la tava eu rotile (N.A.: tava are rotile, nu cotoarba!) .

Pentru a vana 0 cotoarba, nu trebuie neaparat sa ai 0 pusca lunga, ci una scurta sl deasa. Ti-n lncarci bine print'r-o saptamana de absttnenta, i{i iei de la doctor certificat de seronegativ si pornesti sa vezi pe

, I

150

unde se face trotuaru', Pe cotoarbele mai tinere Ie deosebe!?ti de ace lea mai batrane prin faptul ca primele s-au nascut mai tarziu, Fragezimea lor a dau atat tie cat si altora, ca doar n-oi fi tu v~matorul

, I

buricului, parnantulel Ele sa momesc cu bani, dupa

care Ie iei la tava de cate ori vrei. Pentru placerea gustului se vor adapta facultativ la tava rotlle, lar pentru d iversitate se pot trage ~i la tigaie.

DESERTURI

Clatite cu branza

Se ia 0 vaca de se mulge singura. ca sa nu mai pierzi tu timpul, dupa care se branzeste laptele. folosind diferite metode: ori te strambi la el, de se

151

strtca pe lac, ori 7~i bagi picioarele in lapte, sa lasa branza direct sarata, Branza astfel obtinuta se duee in pia,a, unde se .... inde, iar tu tl-o cumperi slnqur, ea alttel n-ai cum sa faci acaasta re~eta, Odata ajuns aeasa. branza se pune in ligheanul eu rufe. Spalati bine rufele eu branza. Ie clatltl si ati obtinul cele rnal

" f ·f

dellcioase clatite eu branza.

152

EPILOG

(sub forma de bocet)

Cartea meaaaa, eu m te te rmini tu u U, fa ra, 503-i anunti pe cltitort ca mai urrneaza 51 alteleeeebPe unde

, '

tl-au umblat tie sioveleeee, pana s-au adunat intre

, aceste coperti si cate laerimi au stars eleee! Te ter-

, ,

mini, cartea meaaaa, ~i eu raman cu bataturt la

degeteee ...

Unde te duel tu cartea rneaaaa. In librariile perverseee unde gasesli numai carti siropoaseee de faci dia bet de eleeee sau de fllcsofleee. de nu intelegi

,

nimicii1i! Vino cartea meaaaa, sa te sarut, pupati-as editura tipagratiei taleeee, ea nurnai un nebun te-ar fi putut scrieee ...

Fie-i vanzarea usoaral

,

153

ECOU RJ LA APARITIA CiRTl1

,

MUGUR MIHAESCU ( .. Vacanta Mare")

.Decat sa scriu 0 asemenea carte, mai bine pescuiam, cresteam canari, sau pur ~j simplu rna abtineam!"

,

ALT TA-RAN

,

.,Ca cand oi cHi io cartia asta, domnule, ea cand n-am timp nici sa dau in gura la vaci, ca cand n-am tirnp nici la nevasta, ca cand citesc, domnule, atunci ca cand rna, rnuncescv!"

•

154

RADU PIETREANU (dan Bucale, .Vacanta Mare")

.Mosule , Cartea este aparuta In provincie, a~a ca nu 11 intereseaza pa muschlu' rneu!"

,

MAMA

"Copilu I me u este foarte de ste pt, ~i va multumese pentru asta, dar autorul earth este eel mal trumos dintre totl."

155