PARCURILE DIN

CHISINAU

A realizat: Cebotari Olesea

T-288
 Cuprins
• 1.Introducere
• 2.Gradina Publica Stefan cel Mare
• 3.Scuarul Catedralei
• 4.Parcul Valea Morilor
• 5.Parcul Valea Trandafirilor
• 6.Parcul Rascani
• 7.Parcul La Izvor
• 8.Parcul Alunelul
• 9.Parcul Ghidighici
• 10.Dendrariu
• 11.Concluzie
• 12.Surse bibliografice
 Introducere
A doua jumătate a secolului XX, a modificat simţitor funcţiile şi statutul arhitecturii
peisajere din Republica Moldova. Dacă în secolul XIX rolul principal îl juca parcul,
grădina sau livada constituită în jurul conacului sau palatului, în secolul XX, rolul
principal încep să-l joace parcurile cu planimetrie neregulară constituite în zonele
urbane. Cazul Chişinăului este semnificativ în acest sens.
Astfel, Chişinăul modern a fost conceput de către artizanii săi ca oraş-grădină - o
aşezare umană, în care spaţiile verzi alternează cu edificiile, le completează şi le pun
în valoare. într-un asemenea oraş omul ar fi trebuit să se simtă mai aproape de natură
cu tot ce presupune această noţiune - umbră răcoroasă în arşiţa verii, aer ozonat,
verdeaţă liniştitoare, triluri matinale de păsări. Spaţiile verzi le-au dăruit cu
generozitate acest confort orăşenilor decenii la rând, devenind chiar cartea de vizită a
Chişinăului.
In prezent, zona verde a municipiului Chişinău este constituită din 10 parcuri silvice, 6
parcuri. 4 grădini publice şi 31 de scuaruri. În total, ele ocupă circa 3500 hectare.Cele mai
importante parcuri din Chisinau sunt :
 Gradina Publica Stefan cel
Mare
Parcul orasenesc Stefan cel Mare (fostul Puskin) - locul iubit pentru odihna, plimbari, intilniri
pentru toti locuitorii Chisinaului de toate virstele .Este unul dintre cele mai vechi modele de
arhitectură peisajeră din Basarabia,existind de peste jumatate de secol,fiind reconstruit de
mai multe ori.
Grădina are 7 intrări, patru havuzuri şi un ansamblu de sculptură
(Aleia Clasicilor, 1958), secundată de imaginile a doi lei, sculptaţi în
marmură.  Intrarea principală este flancată de doi piloni din piatră
albă situată în spatele monumentului lui Ştefan cel Mare (arhitect A.
Plămădeală, 1927), devenit peste ani simbol al
desteptarii nationale. Aceste elemente arhitecturale
se combina reusit cu copacii seculari si compozitiile
florale.
Sub aspect botanic,grădina publică "Ştefan cel Mare"
prezintă o varietate de peste 50 de specii arboricole,
arbuşti, liane, unele dintre ele considerate rare, pre-
cum cedru, bunduc canadian, tufarul glicinei, ienupar
virginian. Totodata sapte arbori sunt protejaţi de stat
ca monumente ale naturii: 3 duzi albi varsta cărora
este estimată circa la 185 de ani şi 4 cedri de
California.
Semnificaţie patrimonială: naţională, artistică
Stare de conservare: satisfăcătoare
Date privitoare la restaurare: restaurare în
anii ‘90 ai sec. al XX-lea
 Scuarul Catedralei
Scuarul  Catedralei este situat in centrul ora-
sului, din partea de sud-vest se alipeste Pietei
Marii Adunari Nationale. Fiind intemeiat in anul
1836, ocupa o suprafata de 9 hectare. Parcul
are 8 intrari, de la care pornesc alei drepte
Spre spatiul liber din fata catedralei "Nasterea
Domnului". Din ansamblul Parcului Catedralei
fac parte si Clopotniţa, Aghesmăta-rul, pre-
cum si scuarul cu Arca de Triumf. Parcul inclu-
de zone verzi: ulmi, mesteceni, brazi obisnuiti
si "albastri", artari, tei, scoruse,o multime de
flori si tufisuri decorative.
Constituind de fapt un component architectonic al Pieţei Marii
Adunări Naţionale, acest spaţiu a devenit locul principalelor
manifestaţii cu prilejul sarbatorilor oficiale naţionale şi religioase. Aici
se desfăşoară permanent diferite expoziţii de artizanat şi alte acţiuni
de ordin cultural, aici preferă să vină mulţi orăşeni şi în zilele
obişnuite.
Parcul Valea Morilor
Parcul "Valea Morilor"  este situat in partea de sud-vest a orasului
Chisinau, fiind fondat in anul 1951 într-un spaţiu pitoresc de 120 ha,
cu relief inedit, din care face parte şi râuleţul Durleşti. In centru se
află un lac artificial.In jurul lacului este o alee circulara de o
lungime de 2,5 kilometri.Scara cascadelor prezinta o reusita sinteza
a mai multor componente arhitectonico-peisajere. În vârful scarii se
afla un boschet circular în plan, iar scarile urca din ambele parti a
cascadelor organizate în conformitate cu principiul teraselor
suprapuse.Aproape o jumatate de teritoriu este acoperit de zone
verzi, speciile predominante fiind: plopi piramidali canadieni, salcie
alba, castan, citeva specii de artar, tei, scoruse, pini negri,  sofora
japoneza.
Parcul are 4 intrari.La intrarea centrală, reprezentată de o scară
etajată, atrag atenţia 6 pini negri, protejaţi de stat ca monumente
ale naturii, varsta lor depsind 100 de ani. Parcul este de profil larg.
Aici se afla teatrul de vara cu 5 mii locuri, cinematograful "De zi",
parcul de distractii “Aventura”, plaja, arenda barcilor, terenuri de
volei si badminton, pavilionul de sah si  joc de dame, oraselul
pentru copii "Andries". Pe teritoriul parcului este situata zona
libera de antreprenoriat "Moldexpo".Tot aici iubitorii de natura pot
admira o originală grădină artificială şi o bogată colecţie de
trandafiri.
 Parcul Valea Trandafirilor

Începutul Parcului "Valea Trandafirilor" a fost pus

în 1968, într-o zonă pitorească din sud-estul
capitalei. După suprafaţa sa -148 ha - este unul
dintre cele mai mari spaţii verzi din oraş. Partea
centrală a parcului este remarcabilă prin cascada
de lacuri, care se întinde pe o suprafaţă de 9 ha.
In parc cresc aproape 50 de specii de copaci si tufisuri - stejari, pini ghimposi, salcimi albi,
mesteceni, sofora japoneza s. a. în parc este construită o estradă pentru 1000 de locuri, un
complex de atracţiuni cu o roată panoramică, pavilionul aparatelor de jocuri distractive,
restaurantele "Doina" si "Beciul vechi", cinematograful "Columna". Din anii '70 ai secolului
trecut a inceput fondarea muzeului de sculptura in stil de gradina-parc, unde sint expuse
lucrarile mesterilor Moldovei, Belarusiei, Letoniei, Estoniei, Georgiei, Armeniei,
Tadjikistanului.
 Parcul Rascani
Parcul este situat in partea de nord-est a orasului. Se afla linga microsectoarele Riscani si
Ciocana. Suprafata de 32 hectare. Fondat in anul 1970 unui masiv natural de pădure. In parc
predomina specii de copaci din partea locului : salcimul alb, teiul argintiu, plopul piramidal,
salcia. In centrul parcului se afla un lac pitoresc de o suprafata de 12 hectare.
 Parcul La Izvor

Situat in partea de nord-vest a orasului, se alipeste la partea de vest a sectorului Calea

Esilor. Are o suprafata de 150 hectare, fiind fondat in anul 1972. Compozitia parcului este
determinata de o cascada de lacuri care comunică prin braţe . Speciile principale de copaci:
artari, salcimi, mesteceni, plopi.
In parc este un fintina arteziana,
de la care pe alee puteti ajunge
la un pod deosebit, de unde se
deschide o priveliste minunata
la Insula Povestilor, destinata
pentru odihna si jocul copiilor.
Tot aici este amplasat si
restaurantul "La izvor".
Parcul Alunelul

Grădina publică "Alunelul" este amplasată în zona de vest a

oraşului pe o suprafaţă de 11 ha. A fost fondată la
începutul anilor '60 ai secolului trecut,pe locul sectorului vechi
al cimitirului evreiesc.
In centrul parcului se afla o piscina mare decorativa de forma
dreptunghiulara cu fintina arteziana. Zonele verzi cuprind
arbori foioşi şi coniferi: salcimi, tei, pini, castan, plopi
piramidali, mesteceni si stejari.
In partea de sud a parcului se afla Palatul de tenis. De
asemenea, estrada de vară atrage numeroşi orăşeni.
 Parcul Ghidighici

Este situat la o distanta de 12 kilometri in partea de nord-

vest a Chisinaului, pe malul lacului de acumulare Ghidighici.
Este creat la inceputul anilor '60 ai secolului trecut si
cuprinde o suprafata de circa o mie hectare, dintre care
124 sint ocupate de zone verzi. Parcul este de profil de
asanare si sportiv (biciclete de apa, canotaj s. a.). In acelasi
timp pe malul lacului pot sa se odihneasca pina la 30 mii
oameni. Are un relief de cimpie-deluros. Plaja este bine amenajata, exista o baza sportiva,
statie de inchiriere a barcilor, de pescuit. Din pasarile inotatoare se intilnesc
aici bitlanul suriu, bitlanul de balta (stircul), rata salbatica s. a. Pesti: crapul, caracuda,
salaul, zglavocul s. a. Pe malul lacului este creata zona de odihna.
 Dendrariu
Parcul "Dendrariu" din mun. Chişinău a fost creat
în anul 1973, fiindu-i  atribuit un lot de pămînt cu
suprafaţa de 83 ha în partea de vest a or. Chişinău
(sectorul Buiucani) în valea rîuleţului Durleşti.
Parcul Dendrariu reprezintă suprafeţe terestre şi
acvatice în limitele cărora sînt create în mod
artificial colecţii de arbori şi arbuşti şi alte specii
vegetale autohtone şi exotice ce prezintă interes
ştiinţific aplicativ, semnificative din punct de
vedere national
prin valoarea lor ecologică, ştiinţifică şi estetică deosebită,
combinate în diverse modele scenice, care conferă teritoriului
respectiv un aspect deosebit de atractiv, fiind supuse unui
regim de administrare special, în scopul protejării şi
conservării biodiversităţii. Actualmente, genofondul parcului
"Dendrariu" este reprezentat prin 1820 de taxoni, dintre care
arbori şi arbuşti - 1300 taxoni, plante floricole, inclusiv
trandafiri, - 520 taxoni.
 În perioada sa de dezvoltare a mai mult de 50
ani Dendrariu a devenit unul din cele mai principale centre
din Moldova de introducere a plantelor lemnoase şi
floricole din flora mondială, datorită căreia în anul 1997 a
fost primit în Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice
de Conservare a mediului cu sediul la Richmond, Virginia.

Datorită faptului, că primii arbori şi arbuşti au fost plantaţi

la începutul anilor cincizeci ai secolului trecut, Dendrariu
posedă de un important fond semincier de plante rare şi
înalt decorative, care reprezintă în cea mai mare parte flora
Americii de Nord, Europei şi Asiei, aceasta  permitind
schimbul de seminţe cu mai mult de 30 de ţări ale lumii,
astfel complectînd colectiile cu plante noi.
Este semnificativ faptul că în colecţiile Dendrariului cresc nouă specii de plante lemnoase
din cele 13 înscrise în Cartea Roşie al RM şi şapte specii de plante ierboase din flora
spontană a republicii noastre, care sunt pe cale de dispariţie şi sunt ocrotite de stat.
Dar pe lîngă aceste rarităţi tot aici cresc şi se dezvoltă plante lemnoase rare din flora
mondială, în acelaşi timp relicve şi endeme. Relicvele sunt martorii vii ale mileniilor
trecute ce s-au păstrat pînă în zilele noastre. Drept exemnpu clasic serveşte Ginkgo
bilobal (care pentru prima dată a fost descoperit în anul 1690 în Japonia).

Acesta-i unicul reprezentant al clasei ginkgo ajuns în zilele noastre din perioada
triasică, se presupune că în aceste păduri milioane de ani în urmă trăiau pangolini-
Uimesc şi atrag o mulţime de vizitatori prin exteriorul şi florile sale neobişnuite aşa vechi
dinozauri.
relicve ca Liriodendron tulipifera, Magnolia, Metasequoia, ş.a.
Pe parcursul activităţii sale ca întreprindere municipală Dendrariu şi-a mărit colecţiile sale
de 1,5 ori. Necătînd la condiţiile economice grele, se efectuiază îngrijirea sistematică a
plantelor, se complectează expoziţiile existente şi se crează altele noi aşa ca: rocariu,
grădina cu înflorire permanentă ş.a. În această perioadă la pepinierele Dendrariului s-au
înmulţit şi s-au plantat în spaţiile verzi ale republicii zeci şi sute de mii de plante decorative,
majoritatea din ele şi pînă în prezent împodobesc străzile şi parcurile oraşelor noastre,
printre care genuri şi specii de Beluta, Pinus, Juniperus, Spiraea, Cornus, Forthizia ş.a. În
exemplare unice în zonele verzi pot fi întîlnite aşa genuri rare, introduse de către
colaboratorii parcului "Dendrariu", reprezentanţi rari ai florei mondiale ca: Pinus bungeana,
Pinus Koheana, Acer miyabei, Eucommia ulmoides, Cercis, Taxus baccata ş.a.m.d.

E de menţionat şi faptul că Dendrariul este unical şi prin aşezarea sa, e precum o

oază verde  în inima oraşului cu un înalt nivel de urbanizare şi cu o supraîncărcare
antropogenă, are o mare însemnătate ca un rezervor de oxigen şi un bun filtru natural
al aerului, pe bună parte poate servi ca un templu al naturii, loc de odihnă al
locuitorilor municipiului.
 Concluzie
Chisinau este una dintre capitalele europene cu cele mai multe zone verzi.Dovada sunt
numeroasele parcuri aflate la dispozitia orasenilor pentru agrement si motive cognitive,
surprinzand prin varietate si maretia plantelor aflate aici. Din pacate, in ultimul timp ele
necesita tot mai multa atentie si ingrijire din partea omului. In fond, parcurile fac parte din
patrimoniul national ce trebuie pastrat cu sfintenie. Merita sa cunoasca fiecare cetatean al
republicii despre aceasta comoara verde prin care “respira “ orasul alb Chisinau.
 Surse bibliografice

1. http://kishinev.info/parks_ro

2. http://www.limo.md/parks.html
3. http://www.informator.md/ro/info-turism/moldova/chisinau/timp_liber_distractie-
parcuri- chisinau/
4. http://www.dendrariu.md/
5. http://www.iatp.md/arii/text/ro/arhitect/valea_morilor1.htm
  6. http://www.patrimoniu.md/index.php?lng=md&catid=43&artid=65
7. http://www.monument.md/catalog/arhitectura_peisajera/
8.
http://chisinaul.blogspot.com/2009/08/chisinau-zone-verzi.html