Enache

Andrei

Subiecte de BACALAUREAT
Varianta 8
,,Basmul e un gen vast […]. Caracteristica lui e că
eroii nu sunt numai oameni, ci şi anume fiinţe
himerice, animale… Fiinţele neomeneşti din basm au
psihologia lor misterioasă. Ele comunică cu omul,
dar nu sunt oameni. Când dintr-o naraţiune lipsesc
aceşti eroi himerici, n-avem de-a face cu basmul’’.
(G. Călinescu, Estetica basmului)

George Călinescu , prin opera sa “Estetica

Basmului”, afirmă că personajele dintr-un basm , nu
sunt personaje obijnuite , omeneşti ci sunt himere ,
hibrizi aflându-se la mijlocul dintre om si animal.
Protagonistul din opera intitulată “Povestea lui
Harap-Alb” de Ion Creangă nu are nici o putere
supranaturală sau insuşire excepţională, precum
vitejie , dârzanie şi isteţime , dar pe care le
dobândeşte pe parcursul opera prin trecerea unor
probe. De asemenea , mai dobândeşte o serie de
calităţi psiho-morale, precum milă , prietenie ,
generozitate , curaj , etc.; necesare unui împărat.
Personajul principal poate fi considerat aşadar un
exemplu de antierou.
 Conform lui Călinescu, basmul , pe lânga
fiinţele omeneşti , mai conţine şi fiinţe neomeneşti
precum Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă.
Gerilă este un personaj individual şi adjuvant.
De asemenea, este un personaj fabulos apărând
hiperbola : “dihanie de om”. El este umanizat prin
simplul fapt că poate comunica folosind un dialect
specific omului, el poate gândi, are simţuri şi
mentalităţi. Aspectul fizic este redat direct prin
caracterizarea făcută intr-o manieră comică :
”urechi clăpăuge” , “buzoaie groase şi dăbălăzate”.
El este ,de asemenea, caracterizat şi de narrator prin :
“ceva de spăriet”, „buza de deasupra se răsfrângea
in sus peste scăfârlia capului iar cea de dedesupt
atârna in jos , de-i acoperea pântecele”.
Este caracterizat indirect prin relaţia cu natura : „aşa
tremura de tare de pacă-l zghibuia dracul” sau prin
personificări : „vântul gemea ca un nebun” ,
”copacii se văicăreau” , „pietrele ţipau”.
Flămânzilă este un personaj hiperbolizat,
pantagruelic, grotesc, adjuvant. El este umanizat de
narator prin faptul că are sentimente, gândeşte, are
simţuri şi mentalităţi şi un limbaj specific omului
El este caracterizat direct ca fiind : „o namilă de om”
El este prezentat prin proză rimată şi ritmată,
specifică stilului oral al lui Creangă: „drăcărie”.
Aici se regăseşte motivul cifrelor magice precum :
„douăzeci şi patru de pluguri”.
Imaginea lui este hiperbolizata atunci când se zice
că : „crapă de foame”. Este caracterizat direct de
Harap-Alb atunci când acesta î-l numeşte „sac fără
fund” pentru a dovedi cât este de nesătul.
Setilă este un personaj hiperbolizat,
pantagruelic, grotesc, adjuvant. El este umanizat de
narator prin faptul că are sentimente, gândeşte, are
simţuri şi mentalităţi şi un limbaj specific omului
El este caracterizat direct ca fiind : „o arătare de
om” . El este prezentat prin proză rimată şi ritmată,
specifică stilului oral al lui Creangă: „al dracului o
nanie de om”.Aici se regăseşte motivul cifrelor
magice precum : „douăzeci şi patru de iazuri”.
El este un personaj grotesc , numit de Harap-Alb ca
fiind „prăpădenia apelor”. De asemenea se mai
deduce din trăsăturile sale fizice, din caracterizarea
directă făcută de narator: ,,grozav burduhan”,
,,nesăţios gâtlej”. Prin afirmatie : ,,mare ghiol de apă
trebuie să fie în maţele lui!” personajul este
hiperbolizat.
Ochilă este un personaj hiperbolizat,
pantagruelic, grotesc, adjuvant. El este umanizat de
narator prin faptul că are sentimente, gândeşte, are
simţuri şi mentalităţi şi un limbaj specific omului
El este caracterizat direct ca fiind : ,,o
schimonositură de om”. Viziunea sa asupra lumii
este aceea a enormului,a halucinantului, a lumii pe
dos: ,,toate lucrurile mi se arată găurite, ca sitişca şi
străvezii.”
Considerându-l un om nebun, Harap - Alb îl deplânge
şi văzându-l ca pe un vis de care-ţi vine să plângi sau
să râzi, dar ,,lasat de Dumnezeu” îl botează şi pe
acesta. Folosind asociaţii de cuvinte şi mai stranii şi o
ritmicitate a spunerii, creează un adevărat suflu
euforic: ,,Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu
Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de soră cu
Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de
Nimerilă”.
In concluzie, personajele din Harap-Alb se
supun ideii generale a lui Călinesc cum că există şi
personaje himerice in orice basm.