DECEBALUS PER SCORILO ?

DECEBAL FIUL LUI SCORILO ?

Oare este bine scris?

Oare este bine tradus?

Această inscripţie este incizată pe un OL, ULCIOR mare din argilă roşie aflat în
MUZEUL de ISTORIE NAŢIONALĂ Bucureşti. Arheologii, istoricii şi lingviştii l-au
studiat, analizat şi tradus aşa cum e scris mai sus.
După ce am terminat prima lucrare mai deosebită cu privire la limba, geografia,
istoria şi religia traco-geto-dacilor, m-am adresat telefonic profesorului universitar
OVIDIU DRIMBA. Fratele dumnealui a stat în bancă alături de mine la Liceul SAMUIL
VULCAN Beiuş = BELECH = frumos în limba traco-geto-dacă. Ca atare mi-am permis
să-l deranjez pe cel ce a scris ISTORIA CIVILIZAŢIILOR în patru volume, fiecare de
aproape 1000 de pagini.
Primul reproş ce mi l-a adresat a fost: “aţi spus că aţi scris despre limba tracilor,
dar ei nu au avut limbă întrucât până în prezent nu s-a descoperit nimic despre limba şi
gramatica străbunilor de acum mii de ani.”
„ - De ce domnule profesor afirmaţi cu atâta tărie ?
- Foarte simplu, nu au avut gramatică. “
Şi cu aceasta am încheiat discuţia. Cartea mea era tipărită, urma doar să fie legată
şi valorificată.
L-am sunat pe tipograf:
“ - Domnule Nedea, mai puteţi completa zece pagini la carte ?
- Nu i-am pus coperţile ...
- Nu le puneţi, mai aşteptaţi câteva zile şi vă dau zece pagini cu gramatica limbii
traco-geto-dace.”
M-am aşezat la maşina de scris şi am redactat direct cele zece pagini. După o
săptămână i le-am dus şi le-a inclus în lucrarea DACIA EPI PHANISKE = Dacia va
renaşte.
Acum, după zece ani de la apariţia acestei lucrări, am redactat şi este sub tipar
GRAMATICA LIMBII TRACO-GETO-DACE, în cadrul a aproape 300 de pagini. Are o
deficienţă, din lipsă de material bibliografic de studiu original scris în limba traco-geto-
dacă, nu am putut realiza decât MORFOLOGIA, nu si SINTAXA.
Pe baza celor aflate în Gramatica străbunilor noştri, am găsit de cuviinţă să
abordez ULCIORUL LUI DECEBAL.
Din punct de vedere gramatical în textul din titlu copiat de pe ol s-a strecurat o
mică greşeală de interpretare ortografică: SCORILOS este considerat scris pe ol într-un
cuvânt. Corect ar fi S CORILOS. De ce ? Foarte simplu: consoana S alături de vocala A
şi silabele KI, RA, DA ajută la formarea genitivului substantivelor.
De exemplu: A LUP = a lupului, A TEREN = a luptătorului, A MIN = A LUMII,
S CORILOS = a LUI CORILOS, DA TIOS = a Domnului, etc. Aşa cum este şi în limba
română.
Deci textul de pe ol trebuie inţeles ca scris:
DECEBALUS PER S CORILO.
Pe de altă parte CORILOS se traduce în limba română prin CORISTUL sau
ARTISTUL. Numele tatălui lui Decebal este scris corect de către SAMUIL MICU în a sa
SCURTĂ CUNOŞTINŢĂ A ISTORII ROMÂNILOR la paginile 15 şi 149, doar că este
numit craiul CORILOS.
Importantă este denumirea în limba română prin substantivul CRAIU, echivalent
al substantivului REGE, CRAI. De altfel, în limba traco-geto-dacă sinonimul lui CRAIU
este CORYLUS. De la acest CORILOS au derivat “REGII” unor limbi europene. Limba
rusă are pentru rege lexicul KUROD, alte limbi slave au cuvântul KRAI (deci CRAI-ul
românesc scris cu K), limba latină REX-GIS, italiană RE, spaniolă REY. Limba germană
a preluat pentru împărat substantivul KAISER, iar pentru rege KONIG. La rândul ei
limba maghiară a preluat pentru rege substantivul KIRALY, citit KIRAI. Deci toate din
CORILOS născute.
Marele naturalist suedez KARL von LINNE, în secolul al XVIII-lea, în
SISTEMATICA NATURAE, acordă denumirea CORYLUS AVELANA pentru alun.
Această denumire a alunului este asociată cu fructul alunului, ce are la vârf o “cupşoară”
(COROANĂ), crenelată precum coroanele regale sau ale mireselor.
Trebuie precizat că fluierul cel mai bun este realizat din lemnul de alun. Iată de
unde CORYLUS are rezonanţă lingvistică de CÂNTĂREŢ, ARTIST, cum era numit tatăl
lui Decebal.
 In Dacia Preistorică, pagina 1086, de Nicolae Densuşianu, este prezentat cuvântul
CRAION cu sens de domn, rege, din care în limba româna s-a păstrat CRAIU, feminin:
CRAIASA.
In aceeasi lucrare, la pagina 1103, este citat cuvântul RA, ca titlu de suveranitate a
celui dintâi rege pelasg ce a domnit in Egipt. Acest cuvânt are şi inţeles de RAIU in
vechea limba a pelasgilor, tot cu semnificaţia de rege.
In cântecele tradiţionale româneşti „RAI-împărat” este prezent, după cum citează
tot N. Densuşianu. Pentru documentare prezentăm fotografia celor două ştampile de pe
olul lui Decebal, cu menţiunea ca DECEBALUS se citeşte de la dreapta spre stânga şi
PER SCORILO de la stânga spre dreapta.
Supun cele de mai sus persoanelor competente sau interesate, spre a se implica şi
hotărâ ceea ce este corect în privinţa celor două observaţii:
1. Scrierea incorectă de pe “OL”.
2. Numele corect al craiului CORILOS.
Se cuvine a aminti părerea marelui istoric arheolog CONSTANTIN
DAICOVICIU că pe ol era scris: “DECEBALUS PER SCORILO”, tradus Decebal fiul
lui Scorilo, aşa cum aminteşte un alt mare istoric, CONSTANTIN C. GIURESCU, în a sa
istorie a Românilor, pag. 98.

Cu mulţumiri,

OLIMPIU IOAN LUCA

Telefon: 021 – 6284144

Bucureşti, 15 martie 2010