Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa: a IV- a C
Data: 7.XI.2006
Propunător: Institutor Mateiciuc Cornelia
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Geografie
Unitatea de învăţare: Elemente de geografie a României
Tema: Limitele şi vecinii
Tipul lecţiei: Predare - învăţare
Ţinte strategice:
1. predarea interactivă şi centrată pe elev (folosirea metodelor moderne îmbinate cu cele tradiţionale care-i stimulează pe elevi să gândească în
mod independent);
2. evaluarea continuă a rezultatelor elevilor;
3. cunoaşterea elevului (dezvoltarea abilităţilor care permit cunoaşterea stilurilor de învăţare).
Durata lecţiei: 45 de minute
Obiective generale:
- formarea deprinderii de localizare geografică a României pe continent interpretând corect harta;
- dobândirea de cunoştinţe despre graniţele, vecinii şi întinderea ţării noastre.
Obiective operaţionale:
- să precizeze poziţia geografică a României;
- să localizeze vecinii României;
- să compare suprafaţa României cu a altor ţari;
- să argumenteze importanţa aşezării ţării pe continent;
- să lucreze corect cu harta.
Metode şi procedee: jocul, exerciţiul, conversaţia, problematizarea, explicaţia, munca independentă, „Brainstorming”, „Ciorchinele”, „G.L.C.”,
„Metoda cadranelor”.
Materiale didactice: planşă, hartă, Atlas geografic, măr, sârmă, fişă de lucru, fişă de evaluare.
Forme de organizare: frontală, pe echipe, pe perechi, individuală.
Forme de evaluare: continuă (fişe de lucru, fişă de evaluare).
Bibliografie:
1. Emanoil Nicoară, „Geografia României” – îndrumător, clasa a IV – a, Ed. Aramis, 2000.
2. Colecţia gândire critică, „Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar, Ed. Humanitas Educaţional, 2004.
Motivaţia:
Activitatea propusă dezvoltă abilitatea copiilor de a observa şi descrie elemente ale mediului geografic, de a se orienta pe hartă, de a
comunica utilizând elemente ale limbajului geografic. Utilizarea metodelor clasice îmbinate cu cele moderne determină implicarea activă a elevilor în
predare, oferă posibilitatea de a-şi exprima părerile, de a asocia ideile noi cu altele cunoscute de ei.
Condiţii prealabile:
- elevii au mai lucrat în echipă, au colaborat bine şi la alte obiecte la care s-au folosit aceste metode;
- elevii sunt obişnuiţi cu strategiile de dezvoltare a gândirii critice ce vor fi folosite în lecţie;
- elevii trebuie să cunoască punctele cardinale, semnele convenţionale şi trebuie să fie obişnuiţi cu harta geografică.
Etapele Desfăşurarea lecţiei Strategii
lecţiei didactice
1. Asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii Exerciţiul
Moment
organizatoric
2. Se cere elevilor să spună tot ce ştiu despre ţara noastră. Toate informaţiile se notează pe o planşă şi se Brainstorming
Captarea discută. Se insistă asupra informaţiilor despre vecini, graniţe, puncte cardinale, suprafaţă. Conversţia
atenţiei Explicaţia
3. Se anunţă tema şi obiectivele lecţiei. Conversaţia
Anunţarea Explicaţia
temei
4. Se intuieşte poziţia geografică a României pe glob după un experiment simplu: se ia un măr; se străpunge cu Ciorchinele
Dirijarea o bucată de sârmă dreaptă simulând axa Pământului; se face cu cuţitul o tăietură în jurul mărului simulând G.L.C.
învăţării Ecuatorul; se fixează poziţia României cu o pioneză şi prin conversaţie elevii vor descoperi că România este Munca
aşezată în „mijlocul jumătăţii de nord a Pământului”. Se desprind consecinţele acestei poziţii a României şi independentă
se notează pe fişa de lucru a fiecărui elev. Anexa 1 Prblematizarea
Se cere elevilor să parcurgă graniţa ţării de pe atlasul personal, având în mână câte o maşinuţă. Se urmăresc Jocul
formele de relief întâlnite şi împreună se descoperă vecinii. Se trec pe fişa de lucru vecinii descoperiţi, Exerciţiul
punctele cardinale şi limitele. Se realizează astfel schema lecţiei.
Urmărind harta Europei din atlas se va purta o discuţie despre suprafaţa României prin comparaţie cu alte ţări
despre care elevii au câteva informaţii.
5. Se va organiza un joc: un elev spune punctul cardinal şi numeşte un coleg care va trebui să spună vecinul G. L. C.
Fixarea României. Acesta numeşte un alt coleg care va trebui să spună care sunt limitele. Acesta din urmă numeşte Jocul
cunoştinţelor un alt coleg căruia îi cere să arate la harta mare. Metoda
După trei, patru ture de joc se cere elevilor să completeze fişa de evaluare. Anexa 2 cadranelor
6. Se fac aprecieri asupra răspunsurilor date. Conversaţia
Încheierea Se notează elevii.
activităţii
Anexa 1 JUMĂTATEA
Fişa de lucru NORDICĂ
POLUL NORD
Tot anul e frig
ROMÂNIA
AA
LINIA DE LA
MIJLOCUL
PĂMÂNTULUI
ECUATORUL
Consecinţe:
- România are o poziţie centrală.
- La noi nu e frig nici cald, nu e multă umezeală nici secetă mare, deci e o climă potrivită.
- Fiind în centrul Europei, de-a lungul istoriei, România a fost în interesul marilor puteri (roman, otoman, rusesc, german, s austro-ungar).
- Mari drumuri comerciale trec prin ţara noastră având deschidere la Marea Neagră.
- România este o ţară carpatică (pe teritoriul ţării se află mai mult de jumătate din lungimea totală a Carpaţilor); dunăreană (pe teritoriul ţării
se află mai mult de o treime din lungimea Dunării); pontică (ţara noastră are ieşire la Marea Neagră). De aceea în ţara noastră conlucuiesc
mai multe etnii, sunt condiţii bune de trai, se pot face transporturi pe Dunăre, se poat face legătura cu mai multe ţări prin ieşirea la mare şi
ţara are multe bogăţii ale solului, subsolului şi ale apei.
VECINII ROMÂNIEI
N NE E SE S SV NV