Spunem împreună

“NU VIOLENŢEI !”
 Motto:
“Violenţa generează de obicei violenţa”
Eschil (autor dramatic grec – 525-456 î.Hr.)
 De la elevi adunate...
În cadrul work-shop-ului „Viaţă fără Violenţă” copiii sătmăreni şi-au
exprimat în scris părerile şi opiniile vis-a-vis de violenţă.

„ Părerea mea despre vio- „ Violenţa fizică este foarte

lenţă, este că nimic nu se
rezolvă prin vorbe grele,
jigniri şi alte comportamente
neadecvate.Un copil nu se
educă cu ajutorul violenţei.
Violenţa este un lucru destul
de grav care poate provoca
durere, suferinţă psihică şi
fizică.Violenţa nu trebuie să
existe între oameni.”  (14
ani)
înfiorătoare deoarece copiii
care au fost bătuţi şi tra-
umatizaţi când au fost mici,
vor face şi ei acelaşi lucru
când vor fi mari.” (14 ani)
„Părerea mea este că
violenţa nu are niciun
folos” (15 ani)
 Ce vom parcurge:
DEFINIREA TERMENULUI DE VIOLENŢĂ ŞI AGRESIVITATE
FORMELE VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR
CAUZE
PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI VIOLENT
VIOLENŢA ELEV-ELEV
VIOLENŢA ELEV – PROFESOR
VIOLENŢA PROFESOR- ELEV
METODE DE COMBATERE A VIOLENŢEI
 Cum se poate defini violenţa?
Violenţa este una din marile probleme ale lumii contemporane.
Presa scrisă sau audiovizuală, informează în permanenţa cu
privire la diverse manifestări ale acestui fenomen. De la for-
mele cele mai agresive precum războaiele ori crimele terifian-
te,bătăile, violurile, furturile, distrugerile de bunuri şi până la
cele mai puţin şocante, cum ar fi violenţele verbale, toate
acestea susţinute de o abundenţă de imagini violente se perindă
zilnic prin fata ochilor nostri. Rădăcina latină a termenului
violenţă este vis, care inseamna “forta” si trimite la ideea de
putere, de dominaţie, de utilizare a superioritatii fizice împot-
riva altuia. Majoritatea analizelor privilegiază ideea că agresi-
vitatea ţine mai mult de instinct în timp ce violenţa ţine mai
mult de cultură, de educaţie, de context.

“Prin violenţă se înţelege utilizarea puterii ori

agresi-unii fizice sau psihice,fie ameninţarea cu
acestea a unei persoane, grup sau comunităţi” A. Rosan
(psiholog român)
 Violenţa în mediul şcolar

JAQUES PAIN (2000): reperează 2 tipuri de violenţă în mediul şcolar:

- violente obiective - care sunt de ordinul penalului crime ,

delicte şi asupra cărora se poate interveni forntal;

- violente subiective - care sunt mai subtile, ţin de atitudine şi

afectează climatul şcolar (atitudini ostile, dispreţ, umulire,
sfidare, absenţele de la ore, refuzul de a ANTI SCOLARE).

O forma de violenţă extrem de răspândită în mediile şcolare

este violenţa verbală, engelzii folosesc termenul BULLYINES -
pentru a desemna atacurile verbale, intimidările exercitate prin
amenintări, injurii, umilinţe.
 Formele violenţei în şcoală

• agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg;

• agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui
substituit al victimei;
• agresiuni active verbale directe: injura, ameninta;
• active verbale indirecte: calomnia;
• agresiuni pasive fizice directe: impiedicarea produ-
cerii unui comportament al victimei;
• fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcina, de a da
curs unei rugaminti;
• agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi;
• agresiuni pasive verbale indirecte: negativism.
 Cauze:
reprezinta cea mai importanta sur-
sa a agresivitatii elevilor. Cele mai
grave forme de manifestare a vio-
lentei in cadrul familiei sunt bataia
si incestul cu consecinte extrem de
nefavorabile asupra procesului de
dezvoltare si maturizare psihocom-
portamentala a copilului. In ceea ce
priveste bataia cei mai atenti “teo-
reticieni” sustin ca aceasta metoda
are o dubla valoare: retroactiva -
durerea fizica si morala resimtita
pentru o conduita gresita si proac-
tiva, adica inhibarea pentru viitor a
unor asemenea acte comportamen-
tale.
situatia economică, slăbi-
ciunea mecanismelor de
control social, criza valo-
rilor morale, mass-media
dar nu în ultimul rând lipsa
de cooperare a institutiilor
implicate în educaţie.
-personalitate
- trasaturile de natura egocenetica:
diminuarea sentimentului de respon-
sabilitate si culpabilitatea,instabilitate
emotionala,slabiciunea mecanismelor
voluntare de autocontrol.
-influente hormonale
- problemele specifice adolescentei care
este o perioada de transformari pro-
funde pe plan fizic, psihic si social. În
lumea animală, masculii sunt mult mai
agresivi decat femelele datorita
diferentelor de naturahormonală
-influente neuronale
-exista anumite zone ale cortexului care in
urma stimularii electrice faciliteaza
adoptare de catre indivizi a comporta-
mentului agresiv
ÎN RAPORT CU COLEGII:
• Se ceartă mai mult
• Ameninţă
• Îmbrâncesc alţi elevi mai des
ÎN RAPORT CU PĂRINŢII, PROFESORII
• Răspund obraznic când sunt mustraţi
• Se enervează rapid
• Reacţionează agresiv la critică
• Sunt lipsiţi de autocontrol
ÎN CLASĂ
• Lipsă de cooperare în clasă
• Imposibilitatea de a urma instrucţiunile
şi cererile profesorilor
• Dificultăţi în realizarea corectă a
temelor
• Depun din ce în ce mai puţin efort
pentru activităţile şcolare
Violenţa elev-elev
Se poate afirma ca violenţa între elevi,în diferite forme
de manifestare,este un fenomen generalizat în scoli.
De cele mai multe ori,manifestarile violente dintre
elevi (în special formele „usoare”de agresivitate) sunt
percepute ca atitudini si comportamente prezente în
orice scoala, „obraznicii” tolerate si specifice vârstei
şi oricărui mediuşcolar.
Cele mai frecvente forme tin de domeniul violentei
verbale (certuri, conflicte,injurii, tipete) si sunt con-
siderate situatii tolerabile si obisnuite în orice scoala,
În contextul social actual (violenta verbala a strazii, a
mass-mediei etc.). În acelasi domeniu al violentei
verbale au fost mentionate cu frecventa ridicata si
jignirile cu referire la trasaturile fizice sau psihice ale
colegilor, comportament determinat deseori de
specificul vârstei adolescentei, când elevii devin mai
atenti si mai critici cu privire la diferite caracteristici
fizice sau psihice, proprii sau ale celorlalti.
Violenţa profesor-elev
agresiunea verbală:
de la forme mai simple precum
atitudini ironice, tipete la forme
mai grave – injurii, jigniri,insulte.

agresiunea non-verbală:
gesturi, priviri amenintatoare,în-
sotite de atitudini discriminative si
marginalizarea unora dintre elevi.
Neacordarea corectă a notelor
agresiunea fizică
Bătaie, tras de urechi,
etc,metode pedagogice vechi
 Comportamente pasive violente:
lipsa de implicare si participare a acestora la activitatile scolare: ab-
senteismul scolar, fuga de la ore, actele de indisciplina în timpul prog-
ramului scolar, ignorarea voita a mesajelor cadrelor didactice.
Comportamente care implică violenţă verbală şi nonverbală:
refuzul îndeplinirii sarcinilor scolare, atitudini ironice fata de profesori,
zgomote în timpul activitatii didactice, neimplicare în activitatea didac-
tică, miscari ale elevilor neautorizate de profesor (intrarea si iesirea din
clasa). Elevii îsi bat joc de profesorii care nu se îmbraca modern.
Cadrul didactic este ironizat pe coridor, susoteli, bataie de joc.
Comportamente violente evidente:
care presupun agresiune verbala si fizica: gesturi sau priviri ameninta-
toare, injurii, jigniri, amenintari verbale, lovire si agresiune fizica,agre-
siune indirecta (asupra masinii sau a altor bunuri ale profesorilor).
 SE POATE ŞI ALTFEL

• MUZICĂ– PRIETENIE - TOLERANŢĂ

 Hârtia mototolită
(material preluat de pe www.didactic.ro)
Caracterul meu impulsiv mă făcea să explodez
la cea mai mică provocare.

De cele mai multe ori, după unul din aceste “evenimente”,

mă simţeam vinovat şi ruşinat şi încercam să-l consolez
pe cel care rămăsese rănit de cuvintele mele.
Într-o zi, un prieten care m-a văzut prezentând scuze,
după o asemenea explozie de furie,
mi-a înmânat o coală de hârtie

şi mi-a spus:

Mototoleşte-o!
Mirat, l-am ascultat şi am făcut o minge
din acea coală de hârtie.
 Apoi mi-a spus:
Acum fă-o aşa cum era înainte!

N-am reuşit, fireşte!

Am încercat s-o întind cât mai bine, dar hârtia rămânea
şifonată.
 Atunci prietenul a adăugat:
“Inima oamenilor este ca această coală de hârtie.
Impresia pe care o laşi în acea inimă pe care ai rănit-o
va fi la fel de greu de şters precum “ridurile” de pe această hârtie.
Chiar dacă vom încerca să corectăm greşeala, “semnele” vor
rămâne.”

FRAŢI
COLEGI

PĂRINŢI

PROFESORI
 Începând de astăzi,
începând chiar din această clipă,
fii mai înţelegător şi răbdător!
Când simţi că vei exploda aminteşte-ţi
de

HÂRTIA MOTOTOLITĂ.