S| DUMITRU GHEORGHIU PROBLEME FILOSOFICE ALE Z HOLOGIEI 2 TEXTE it pan COMENTARIT EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R.A. BUj aon cearea se adresear’ elevilor si studentilor care studiazé disciplina Psihologic’. . <3 freveni® \y SUMAI GUVAND INAINTB - 3 | 1 PSYNISMUL UMAN INDIVIDUAL - + 7 | FATRODUGERE:... sxageb, tors 9 | TEXTE ¥ * . . S m di 3 g ig \ APHICATID . seine eptherolb : 33 | TEME DE ESEURI - ‘ ‘ . . " . ie . 34 1 {SBN 973-30-3693-6 qt. COGNITIA 7 ¢ < 4 a 35 IN RODUCERE. ‘ 2 . . * ¥ a7 VEXTE "ine Pega, Gritbiote_ fester teedige “a TPLICAE (0 USS tne "on 8 anes whelogey 68 cease BSRURT: "1, Wrtsogat NORTE Oe et neat 6 UT. PERSOANA 0 . 4 ee = , ® bs . o 70 INTRODUCERE « nig Hb Se painted eel TEXTE. G ¥ . 1 % % * ” ¥ vi APLICATIL « “Aiagytie we 99 TEME DE ESEURL . {/)) wt 401 : ai editii ANEXA: TERMENI FILOSOFICT UOILIZAT! $1 NEBSPLIGATE IN 3 6) i rvate Copyright © 1997 Toate drepturile asters acestal editii sunt rezervat: ee ee PRODUGEEE tire to, 8 teiuge tenure Tditurii Didactice si Pedagogice, RA. REDACTOR: MARIA ELENA DRUTA PEINOREDACKOR : MAGDALENA COSEA GRAFICIAN COPERTA : ELENA DRAGULELEL DUMITRUUn curs de filosofie nu este obliga- tori s fie o constructie monumental 5 cu lnii bine precizate, pentru ci pact jui nu este atat de a va preda. are adevaruri fundamentale, cat mai ales, de a va indemna si gdndité in legaturd su anumite probleme fundamentale. Asa . ind, un curs de filosofie este mat degraba un curs de probleme filosofice, decat un curs de solutii filosofice*. NAE IONESCU, 1942 _Orice categorie de cercetiri, oricat ar Ji de marginita, implicit totdeauna 0 sume de probleme generale, ce nu se mal pat dezlega cu mijloacele s' inte’ respective si pentru a caror dezlegare, asadar, col ce se ocupai cu ele trebuie s 2 ridice mai sus si si p&trundi in dome jul specula- tiilor filosofice*. P. P. NEGULESCU, postum, 1972 Filosofal este un incepator perpetuu. Aceasta vrea’si spun ci el nu consider? nimic incontestabil din ceea ce oamenit sau savantii cred ci stiu. Aceasta vrea sh spunii, de asemenea, c& filosofia nu tre- buie nici ea si se considere incontesta- bili in ceca cc ea a putut spune despre adevir, ci ea este o experientii reinnoita a propriului s&iu inceput, ca ea epnisistt in intregime in a descrie acest ineeput*. MAURICE MERLEAU-PONT CUVANT B Desi psihologia s-a deprins de filosofie, constituindu-se ca stint autonomé, colaborarea_dintre aceste discipline se rasfrange benefic asupra améndurora, Filosofia, aga cum este ea practicatii astizi, poate contribui, in primul rénd, la clarificarea unor concepte utilizate in psikologie. In jond, observatia formulata in 1929 in me- diul filosofie st stiintifie al ,,Cercului de la Vienaé cu privire la starea de lucruri din psihologie este inet actualii ; ,,Formele lingvis- tice pe care le mai folosim astdzi in psihologie isi au originea in anumite notiuni metafizice antice despre sujlet. Formarea de no- fiuni in psihologie este ingreunati de aceste defecte ale limbii, po- veri metafizice si inconsecvente logice* 4. In al doilea rand, filo. sofia poate eontribui la explicitarea gi elucidarea unor presupozi filosofice tacite ale abordirilor psihologice, Remarca pe care psi- hologul american Gordon W. Allport 0 flicea in legdturé cu psiho- logia personalitifii este evident valabilé si pentru alte domenii ale psthologiet: ,,foate lucrarile de psihologia personalititii sunt in acelasé timp lucréri de filosofia persoanei, Nu ar putea fi altjel. Un autor care decide ci o teorie a inviifiirii sau a motivatic’ este mai bunt deedé alta adoptii astfel o anumité coneept fura umend in defavoarea alte’ conce. psthologice, filosofia este totusi ascunsd. Numai un cititor abil o poate deteeta' Pe de alté parte, psiholagia poate, sprijini filoso- fia in demersurile sale specttice privind clarificarea dis tinctiilor ,,cla- despre na- ii. In majoritatea textelor ‘RCarnap, HW. Walin, O, Nourath, Concopfia gtiinpificd despre hune : Cereut de la Vien (1929), traducere de Mihail Radu Solean, in Ale- xandru Hoboe si lon N, Rosca, Filosofia contemporand in texte alese si adnotate, Partea 1, Bucurcsti, Facultatea de filosofie, Universitatea Bucuresti, 1987, p. 246, ? Gordon W. Allport, Structura si dezvoltarea personalitatii, “Bucu- gti, Editura Didactica si Pedagogic’, 1991, p. 9.sice’ dintre naturti $ culturéi, sublect si object Im cunoastere, m- nascut si dobandit, a priori gia posteriori $e ; modalitatea de prezentare fac din aceasti maticd abardaté § ite i : ‘ MK ae conceputar st realizatt initial ca instrument didactic univers tar, un indrumar ddresat unui public mat larg, interesat de Pro ble- mele filosofice ale psiholos jel. Fiecare capitol euprinde : - 4. o introducere, men s@ inlesneasca orientaread in tematica re i rindnd wnor autori — Se 2 de qnalizat 3t comentat, apartinan or autor — onsinl trrologh ‘medici ete. — cu preocupart semnificative pentru i@rlectia filosofied asupra ‘psthiculais si psihologie! 5 3, aplicatii i care presupun utilizared informatiet din. texte st i r bleme 5 introducer pentru rezolvared unor prover” > one aBrd - cone fens ae esouri pentru a caror yealizare este de dorit com eee ne Langa cele. mentionate in capitolul sultared gi altor lucrart, pe lange re} ait ito iv, intoc } bibliogre. subcapitolal rospectiv, intocmired unel bibl 4 Cited in ph un exercifir didactic st stiin ific ‘util. Bil Tin si multumesc celor care, prin diseutit siiintifice s yi a five, mi-du incurajat st realizes aceastt, Jucrare ? ‘prof, univ. ir. Pe- tre Bieltz st prof univ. ‘dr. Tonel Achim. AUTORUL J. PSIHISMUL UMAN INDIVIDUAL A. Constiinta reflexind si intenfionatt TOM, Laairesen : Psihismul uman se earacterizeaz’, in primul rand, prin ivi si intentional. animal capabil sé spuna eu". constiintei de sine la copil. B. Constiinga $2 experientele not Freud: Starea de cons 5, F. Schi {i dispare repede. dinger : Situaliile noi si raspunsurile noi pe care le le provoaca je mentin in lumina constiintel, jar cele vechi si bine exersate nu. 6. C, RB. Motru: Ta originen constlinel std simfiren noutatii, Ineonstienizil = 'g. Proud: Congtientul, preconstiontul, inconstientul AS, Freud: Actele ineongtiente sunt inedrcate de sens 9. S$ Froud: Cred in rdul exterior (real), dar nu cred cd ho interior (psiltic). 10, . Freud: Trebuie sa refuzim superstitiel orice bazd real? tye. G Jung: Continuturi inconstiente personales! continuturi colectiv inconstiente. 12, 6. G, Jung: Confinuturile ineonstientului colectiv sunt aga-numitele arhetipuri. ardutl D» Contraoverse 13, S, Freud: Inconstientul nu se identific” cu. impereeptibilul. 14, S. Freud: Procescle psihice inconstiente sunt in sine ,atemporale*. 15. C. G. Jung: & nici wn continut congtient, care si nu fie, intr-o alta privintd, inconstient. 16. C. G. Jung; Psihieut constituie © totalitate constient-inconstient&. "§. Freud: Acte st functii psihice talt valorizate se pot cesfaigura sub pragul constiintel. Freud: Constiinta poate fi lecalizaté spatis a49. B, Schrédinger : Constiinfa nu ponte ti identificats ni 90, C. G, Jung: Psihicul nu poate fi explicat prin chimismul fiziologic OL, JR, Searle ; O stare mentalA este o trisiturg a unui sister de neurons, der nu a unui anumit neuron, 22, M, Bunge: Stirile mentale stint stiri emergente ale creferulul, 23, J. R. Searle : Polisntul. D4. M. Bunge : Pluralismul proprieta{ilor. 95. M. Bunge; Analogia computer-creier nu are valoare pentru gtiinfa despre creier. 26, P. Suppes: Evenimentele mentale nu pot fi rédusc la evenimente cere- brale. 7, C, Radulescu-Motcu Unitatea constiintel. jeri in spafiu. 28. 6, G, Jung: Psihioul si materia sunt cuprinse im una si acaeagt Lune. INTRODUCERE 1. Constiinfa refleivt si intentionald Psihismul uman individual, spre deosebire de cel al altor ma- mifere, se caracterizeaza prin prezenta consti intei_ reflexive (de ing) si intentionale (,de lume‘) (textul 1) Desi explicatiiie etimo- fogice nu sunt, in general, salisfacdtoare, cazul termenului ,,con- fini (ca si al altor termeni utilizati i pslhologie) constituic © oxceptie : el provine din limba latina, in care eum scientia Inseamna .ecu stint, Individul constient vede, aude, simte, doreste, gandeste, este pus in situatia de a actiona ete. si in acelasi timp stie ch et ccte cel c&ruia i se ,intamplaY toate acestea |. Individul constient yesimle ca un eu identic cu, sine si, ca atare, diferit de lumea exteploar’ din care mai fac parte alte ,euri*. Asttel, emul ar putea fi definil ca animal capabil si spuna, cu inteles, eu“, aceasta capacitate find semnul desprinderit: in ontogenoz’i de» legditurile srmare cu mediul exterior sival aparitiei_constiintel reflexive si jntentionale (fextul 2). Polosivea relativ {Arzie a pronumelut per- sonal cus dovedeste absenta constiingel reflexive Ja copii foarte mici, Prin experienta contactelor cu proprful siti corp si on obiectele inconjuratoare, copilul descoperé treptat cd are un corp si ed acel corp este psediul trairilor sale si al tendintelor sale de a face ceva (zextul 3). Absenta_constiintei reflexive in prima fazi a copilarlei Tnseamn’i si absenta constiintel intentionale, Act reflexivitatea Si intentionalitatea se presupun reciproc : Imprejurarea ca, de pilda, privese un obiect si stiu cd eu sunt cel care priveste nu poate fi ociati decAt teoretic de faptt c& acel obiect este si eu stlu ca oste intrucat il privese. 1 Potusi, con: ta nu este, prin ea insigi, cunoastere, deoarece 4 sti et yu implicd in mod necesar pe a sti cum.B. Consttinta si experientele not Constiinta reflex! si intentionalé nu insoteste ins& orice act al omului, viata sa psihiea find caracterizati mai curand prin aceea ci siarea de constiint’ dispare repede (ieatul 4). Exist’ acte care au fost cdat{ indepliniie constient, cum ar fi mersul pe jos, folo- sirea tacamurilor, spalatul pe méini $.a., dar care, prin repetare frecventa, au ‘iesit treptat din sfera actelor constiente devenind automatisme (deprinderi) ; pe de alta parte, exist zutomatisme ,.na- tive, cum ar fi respiratia, clipitul sa. Viata psthicd a omului fi imposibili fart asemenea automatisme. Daca insi in indeplini- rea acestor acte apare o diferenta semmificativa in raport cu des- fsurarea lor anterioara, un clement nou care ,ne Inseald astepta- rile*, (KX. R. Popper) de pilda ne-am r&nit la un deget si trebuic sf-] ferim Ja spélat sau am intrat intr-o camera. plind cu fum si avem dificuli{i in respiratie, atunci noua situafie si noul nostra rispuns la acea situatie ,.pitrund® in constiinta, sunt constientizatc Prin urmare, actele omului si situatiile In care acesta este pus sunt insotite de constiinti numai in masura in care reprezinti ex- periente hoi (textul 5). Extrapolfind la scara filogenezei proceselc mentale, se poate spune ci la originea constiintei se aflé confrun tarea cu expericntele noi (texiul 6). C. Inconstientul Deja discutia anterioard trimite la ideea ci _psihismul uman nu se identifica cu viata psihicd constienta. Analizind manifest’- rile unor oameni bolnavi sau s&ndtosi, Sigmund Freud formula ipo- teza celebri a existentel unor procese psihice subconstiente, adicii 2 unor procese psihice care au fost odat& constiente gi pot rede yeni oricand astfel, precum si a unor procese psihice inconstiente. adic a unor procese psihice care, fie c& au fost odata constiente, fio ch nu au fost niciodati astfel, nu pot devent ca atare si prin sine constiente (iextul 7), ci numai indirect, printr-un procedeu special de investigatic numit ,,psihanaliza. Acest procedeu pune in evidenta faptul ci o serie de comportamente, cum ar fi uitares unor nume proprii, pierderea unor objecte, uncle erori de Tectur’, gesturile masinale etc, nu sunt manifestari ale hazardului si ne- atentiei, ci expresii ale vielii psihice subconstiente si mai ales in- constiente, d astiel incadrcate de sens (texiul 8). Din aceasta per spectiva, Freud sustinea teza determinismului vielii psihice, con- form careia orice fenomen psihic are o cauza specified say chiar mai multe asemienea eauze (ibidem) si respingea ideea unui hazar interior (psihic), considerand ci manifestarile neintentionate ale viotii psihice, de pilda viscle, dezvaluie ceva ascuns care apartine 10 tot vietil psthice, si anume o motivatie inconstient’ (textual 9). Cu foate acestea, Freud uprecia cai este posibil ca fenomencle cunos- cute sub numele de ,,presimtiri*, ,,vise profetice* s.a,, si alba le- gituri cu realitatea exterioara, dar ci eventuala descoperire a aces- r logituri nu va modifica radieal conceptiile sale (temtul 10) Pentru a explica anumite coincidente constatate in practica clinicé intre motive (teme) mitologice cunoseute prin traditie sau cerectiri etnologice si imagini onirice sau ,,fantasme“ relatate de pacienti find cunostinte de mitologie, Jung a formulat ipoteza exts- tentei, pe lang inconstientul personal, ale cirui continuturi se constituie in cursul vietii individuale, a unui inconstient colectiv, ale cérui continuturi sunt innascute (textul 11). Preluaénd un ter- men tilosofico-teologic mai vechi, Jung numea continuturile uni- versale si suprapersonale ale inconstientului colectiv’ ,,arhetipuri* ftextul 12). Fiind tnndscute si dect caracteristice specie’, arhetipu- rile so inrudesc cu instinctele, dar, in acelasi timp, prin manifesta- rile acestora (in mitologie, creatia artistict etc.), arhetipurile sunt de ordinul spiritului. Din punct de vedere filosofic —— remarca Vasile Dem. Zamfirescu —, ideea este de prima importanti: daci athetipurile sunt spirit si in acelasi timp instincte, atunci natura contine spirit si nu este opusi in intregime culturii. Jung subli- niazi continuitatea dintre natura si cultura? 4 stient problema raporturilor dintre con: stient si inconsttent nu au fost imune Ja controverse. In conceptia ‘oud, inconstientul nu se reduce la ceea ce este slab percep- tibil sau imperceptibil pe o scali de claritate a constiintei (tex- tul 13), ci reprezinti o parte a psthicului cu proprietiti. specifice, distincte de cele ale constiintei, cum ar fi ..atemporalitatea* (tex- tut 14). Existenta unei scale de claritate a constiintei conduce insa, dupi Jumg, la ideea ed orice continut consticnt este, intr-o alta privinti, inconstient (textul 15) si, mai departe, la concluzia ci psihicul’ este o totalitate (indisociabila) constient-inconstionta (tex- tub 16). Pe de alta parte, se sustine adesea c& in viziunea lui Freud inconstientul ar fi exclusiv sediul proceselor psihice ,infcrioare*, desi Froud insusi considera ci acte si functii psihice inalt valori- zate din punct de vedere soctal si moral s@ pot desfiigura sub pragul constiintei, inclusiv la nivelul inconstientului (textul 17; v. si tex- nl. 28, Cap. I. : AVasile Dem, Zamfirescu, Introducere in lumea arhctipurilor, in C. G. Jung, In lumen arhetipurilor, waducere de Vasile Dem, Zamfireseu, Rditura Jurnalut literar, 1994, p. 6. D. Controverse Notiunea de inco: 1Descoperirea inconstientului pune si o problemi privind co- racterizarea continuturilor psihice drept subiective. Paul Popescu- Neveanu arati ci termenul ,,subiectiv“ este derivat de la subiectul psihic si distinge sase sensuri ale acestui termen 3, dintre care aici fntereseazi doud; astfel, in sens categoriai este subiectiv ceea ce este dependent de subiect, iar in sens ¢opic este subiectiv ceea ce tine de interioritatea subiectului. Apare deci ca un truism afirmatia ca in sens topic orice continut psi constient sau nu, este su- biectiv, in acest sens psihicul identi: icandu-se cu subiectivitatea, ins& in sens categorial nu orice continut psihic este subiectiv, c continuturile inconstiente nu depind de subiect, subiectul nu_dis- pune de ele dup& voie (v. din aceasta perspectiva si textul 10, Cap. III). ‘Bent 4 » “ © problema foarte mult discutata in filosofia contemporana este cea a raportului dintre starile si procesele mentale, pe de parte, si starile si procesele nervoase, pe de alta parte, pe scurt dintre minte si creier. In leg&tura cu acest raport s-au conturat doud pozitii: monismul psthofizic si, dualismul, psihofizie, fiecare cu mai multe varianie, intre care unele ,,extreme*. Conform mo mului ,,extrem“, cunoscut sub numele de ,,teoria identitatii psi- hofizice“, starile si procesele mentale sunt start si procese neuro- fiziologice ale creierului, se identificd cu acestea, deci psihologi se reduce la neurofiziclogiec. Conform dualismului ,extreni‘, ste rile si procesele mentale sunt independente de starile si procesele neryoase, deci psihologia nu are nici un fel de legatu cu neurs fiziologia. Cele mai interesante si mai plauzibile sunt, in: pozitiile »moderate*. Freud se situa pe o pozitie dual moderata, conform careia constiinta poate fi localizata. spatial la nivelul scoartei cere~ brale, dar reprezinti un sistem distinct, cu proprietati specifice, nereductibile la procesele de ,,excitatie* nervoasi (textul 18). Pro— blema este ci, desi individul constient se resimte si este ,,sediul* trairilor sale psihice (ganduri, sentimente, dorinte etc.), examinarea neurofiziologic’ nu poate identifica spatial constiinta ca atare (qua constiinta) in corpul individului constient (textal 19). Totusi, dupa eum arati Jung, psihicul ca atare nu poate fi explicat prin pro- cesele chimice care au loc la nivel fiziologic, in princi penire ec procesele chimice se supun legii entropiei, in timp ce psihicul functioneazi antientropic (iextul 20). Conform unui punct de vedere monist moderat, destul de in- fluent, bazat pe teoria sistemelor, o stare mental’ este o trasdiuré 3 Paul PopescuNeveany, Dicfionar de psihologie, Bucuresti, Eai- tura Albatros, 1978, pp. 691—693. 12 a a unui sistem de neuroni, dar nu a unui anumit neuron (textul 21), o stare ,emergent&é* a creierului, nereductibila la st&rile compo- nentelor celulare ale acestuia, drept care psihologia, chiar daci nu se reduce la neurofiziologie, trebuie si devind o ,neurostiinta* {textul 22). Acest punct de vedere reprezinté o incercare de a con- eilia monismul radical cu afirmarea distinctiilor calitative dintre mental si neurofiziologic sub forma unui ,,polism“ sau_,,pluralism al proprietiitilor“ (textele 23, 24). Este de remarcat cA sustinatorii monismului resping analogia computer-creier, care, prin delimitarea software-ului de hardware, ar putea sugera un temei pentru ac- ceptarea dualismului (tewtu 25). Printr-o argumentare convingi- toare, Patrick Suppes, adept al unui dualism moderat, arath ck dac& analogia computer-creier este bine’ inteleas&, ea conduce la ideea cai dependenta vietii mentale de buna functionare a creieru- tui nu implicé in nici un fel unitatea, in vreun sens tare al cuvan- tului, dintre evenimentele mentale si cele cerebrale; prin urmare, nologia apare ca o stiinfi fundamentala, nereductibil la neuro- Fiziologie, dar avand legaturi cu aceasta (textul. 26). Se poate insa spune ca intre minte si creier existé o unitate intr-un sens larg al cuyantului, intelegand prin aceasta ci fenomenele psihice si cele care nu au acest caracter sunt ipostaze diferite ale unei unice exis- tente (textele 27, 28). TEXTE A, Constiinta reflexivti si intentionalii 1. Psihismul — uman Marea majoritate a functiilor si structu- se caracterizeaza, rilor psihice se regasese si la celelalte ma- in primul rand, mifere: ciclul somn-veghe, perceptia, memo- prin constiinta re- ria, capacitatea de a lua decizii in conditii flexiva ‘si inten- de risc, dinamizarea instinctiva, multe aspecte tional’. ale afectivitatii (intre care emotia, atasa- : mentul), acfiunea desfasurata in vederea atin- gerii Unui scop, expresivitatea comunicanta, marcata de rudimente de limbaj ete. In plus, omul impéirtaseste cu animalele o serie de manifes- tari si comportamente corelate cu viata in cuplu si in grup, ca, de exemplu, curtarea, lupta pentru cAstigarea unui partener sexual, constituirea unej familii, construirea unei ,,case* (cuib, vizuind), apararea teritoriului limitrof acestela, cresterea, apararea si inva- 13tarea puilor, aspecte ce ti t , aspecte ce tin de diviziunea f sigur, dan a = ele, prumuturi ea ca de altiel tuturor pe secnune tentei sale. , dimensiuni si perspective specifice exis. Psihismul uman ; are insd si o seri Ceea ce defines! eis tere a a Cees: seneiten tenta sa individual aia : a a vand, constiins refleavt intentionala, care este eee mo panes pa eaB ors e animalului. Omul. constie ee ee sa fiind partial autodeterminata ee eee ibertate, Mircea Lazare i 7 seu, e pologicd, Timisoara, Editura Pea eo ee qamios 2, Omul, animal ca ici ante a ioe Omul a pabil si spun& capabil sa ar putea fi definit cz i Be ens CUNT eee ate ot cane te GL Oed ae ‘ i in— susi ca entitate se &.°Ani oubg parata. ‘Animalul, care a nu ae constiinta nici Tae Dap Integral ab aa aioe sae \ isi, nici de identit: . nate epee nae ci de ‘itatca sa. Smul Beas orale Er si imaginatie, i 4 : Peeeneis ane , omul simte voi oa aire i reprezentare, si spunt se We 2 ae pa de comuniunea a i Seared ae se , constient de si f, find per Cas n sine si altii ii soane diferite, omul trebuie. si se sim 1 ete Sat al 1 , Asemenca nevoil il onan sods Sees alg, Aecner lor de relatii, de inradacina si Hanatendens, nev fede ast Stil tdentatea este Sata de lmnpes 2 (a, sr, pie opti, cach ear a ioratet males, selene (ies sentiment al identitatii eo *Jeaoltt Seer ane estel desfacere din legaturile prt Se ae a aeok oe oe inci legat in mod intonctie tus sana ets i, dealtminteri, nici nu simte ac seat nevaS, separa st ey pS constient de Jumea_exterioara ean iintver sees A adel pote nhnge sp seinen set! sco eae cel BREHES cubinte dewarecimdad Tich Promm, Soci deren heer mm, Societate alienati si societate sdniit ae. Nicolae Frigioiu, in Erich F omt ett cian : ma Politics, 1983, pp. 88-89 eee Se 3. Aparitia : ; intei de cop 5.97. Trebut cu D2 fe ee remareat, in primul rand, z € repera o constiinfa ine clr pe nstiinta d ci; ; ay daoph foarte mici. Kant deja 3 at as intului comun ,,eu“ indi in ee loner onait eae a s cazul lor o constiinfa de sine inci 14 ne este permis opiilor mai i con- in masura in cari la starea mentala a ¢ neimpunid si cB, prin ume, ard existentei 1a ei a tunel tragem © concluzie CU. privire : aceasta trebuie $8 fie contr de sine. ( 5, 229. Copilul foarte mic poate $i observat mereu studiindu-si corpul cu mare atentie Este firesc sé o faci pentru. ¢&, din. punctul vedere al copilulni,-corpul ‘au oste fucrul cel mat important ivers. Doar cceea ce poate atinge are pentru él 0 calitate ali si prezenta ; doar ceea ce are in fafa are 0 culoare i; doar ceea ce are f guré are un. gust real. 5. 230, Nimeni nu se indoieste ca atunci cand un copil. aude un sunet el nu se gandeste Ja el insusi ca la cel care ascultd, ci ‘2 clopot sau alt object care iI produce, Ce se jntimpla cand vrea i evenimente 1a care Orice succesiune de Se Tieor, 5; Sitaattls ct bs participa. prin. senzatil, ete We ag "te rin actiuni, daca Se repeta se unelS! Ce Sack Hea in acelasi_ mod, iese trep' fs ees ad sep SOR a te a a ee ‘ mic rede rgiunes Congtintsh, Gu conde de mediu a si re a declangat-o * Hah ecie vechi si bine e& y cae ge desfasoara se ern get. pene ale maidentelor sale mee cera! yint& are O important: | te SS pe i eon Be eile ee ty os Aries is Ee i in repetitic (..)- tenta, noastit peer ra satoarele. La primele CMe aoe oe oa Tint Cea Sh i esas a pe ee ina, e tot mat eae a MEA devine tot mat mult Onne in ati bE athe oe ae Caspunsurie sunt mai sigure ie Buea aonat er ent ti. Un biiat recité un poem, © T° srumul pe care A fn ran ea gee to nea sD re -etea ne gandim la ne-am obisnuit, traversam * aay tee ta vnintca ne a ae te situatia prezinta o Mo SAS De tel ‘Dar ori de cate ort situatia P! decree De ean am obignuit nS ne % zicem cd goseaua pe care ne- al eee relevant stundatl, astfel oe ee a 3B i Bastian: i nsul nostru ja 1 Pcs aceasti diferent& a LS caret cind diferenta devine wp f Be are ean (iy Situatiile not si raspumsNri Ochi vepetet Bee se mentin in La Spe tiele a ee F 3 Sute de operatil $1 nee ae sae ee as i Seams candva, cu. mare a eon one is ae be eesnoh primele incere’ri de aw centrarc. in siv ; primele suc-, ” stiintei mod exclusiv ; P! copil. Ble ocupa. focarul consiiintei intampl nt cu chiote de pucurie. Cand un ese mane Sema es apcice jumina, se en: Ores eu cutital, #1 furculita, toate aceste actiuniy Ce st (5 oe cu greu, nu ii tulbura gandurile in prea past ee Respiratia se produce in mod inconstient, dar, in 16 { J pari de situatie, si zicem aerul viciat cu fum sau un atac de asima, aie sd se modifice si sd devina constienta. (..) Mi po rezuma ipoteza gencrala asticl : constiinta este asociata invatarii (learning) substantei_ vii (...). Erwin Schrodinger, Spirit si materie (1967), traducere de V. Efimov, in E, Schrédinger, Ce este viata? si Spirit si materie, Bucuresti, Editura Politic, 1980, pp. 120-124. 6, La originea con- Un fapt sti la originea constlintet ome- stiinfei sta simti- nesti : simtirea noutatii. Constiinta face din ae: om 0 fiinté care simte noutatea. Cu cat noutatea este mai extraordinard, cu atat ea se impune mai mult constiintei omenesti. Intreaga dezvoltare a constiintei sta sub dependinta acestui fapt originar. Faptul nou, extraordinar, ein miscare atentia primitivului si il face s& cugete. Il face sa eugete cu atat mai mult cu ct faptul cel nou este, pentru primitiv, adeseori, 0 amenintare la existenta sa. A intelege noutatea, asimi- land-o in continutul constiintei sale, este pentru primitiv nu numai implinirea unei curiozitati, ci este si implinirea unui act util de viata- Constantin Raduleseu-Motru, Personalismul ener- getic (1927) in C. Radulescu-Motru, Personalismul energetic $i alte serieri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1984, pp. 587-588. C. Inconstientul 7. Constientul, pre- Noi am ajuns la termenul sau notiunea constientul, ineon- de inconstient (...) prin prelucrarea acelor stientul. experiente in care dinamismul psihic joa un anumit rol. Am aflat, adicd am fost s si admitem, cA exist procese psihice sau reprezentari foarte puter- nice (...) care au pentru viata psihicd efecte similare cu cele ale altor reprezentari, inclusiv efecte care, luand la raéndul lor forma reprezentarii, pot deveni constiente, fara ca procesele care le-au produs si fie constiente. (...) astfel de reprezentari nu pot deveni constiente intrucat li se opune o anumita fort; (...) tehnica psiha- naliticd a gisit mijloace pentru suprimarea respectivei forte opo- nente si pentru a face constiente reprezentarile respective. Starea in care se gaseau reprezentarile inainte de a deveni, constiente o numim refulare (Verdrangung), iar forta care produce si mentine refularea o resimtim in. activitatea analiticd drept rezistenta (Wie- derstand). Pr! _ Prin. urmare, notiunea de inconstient decurge din teoria re- fularli. Ceea ce este refulat constitule pentru noi prototipul incon- 17