Bacteriile

Definitie: Sunt microorganisme, care apartin regnului procariota; cele mai vechi forme de viata, foarte raspandite in apa, sol, pe alimente, pe obiecte si organisme. Morfologie bacteriana: Forma bacteriana: Forma este un criteriu foarte important de clasificare si identificare a bacteriilor, acestea variind in functie de varsta, factori ereditari specifici si mediul de cultura. Principalele forme ale bacteriilor sunt: Forma sferica (specifica cocilor): o Sferica o Ovoidala o Lanceolata o Reniforma Forma cilindrica sau alungita (bacili si bacterii nesporulate): o Cu capete drepte (bacillus antracis) o Cu capete rotunjite (escherichia poli) o Cu capete ascutite (fosiobacteriene fusiforme) Forma spiralat elicoidala cu aspect de virgula Forma de filament

Forme specifice: Pedunculate Filamentoase neramificate

sub 1 micron – streptococcus stafilococcus Mijlocii. respectiv 8 bacterii cu inmultire intr-un singur plan. Gruparea in palisada proprie bacililor in care acestia sunt dispusi in paralel - - - Structura celulei bacteriene: Bacteriile au o structura celulara relativ simpla insa destul de bine dezvoltata care se compune din: Perete celular Membrana citoplasmatica Citoplasma . putem observa o foarte mare varietate dimensionala. Gruparile tetrada si sarcina – caracteristice cocilor sunt constituite din 4. sarcina flava). sarcina lutea. dar doua directii la tetrade si in 2 planuri distincte la grupararea sarcina (gafkia tetragena.- Filamentoase pseudoramificate Filamentoase ramificate Dimensiunile bacteriene: Privite in ansamblu. intre 1-3 microni – salmonele. cat si la bacili. peste 3 microni – clostrydium Gruparea bacteriana: - Gruparea diplo – este intalnita atat la coci. in care bacteriile sunt gramezi neregulate sub forma unor chiorchine de struguri (staphylococcus aureus si staphylococcus albus). in care grupa este formata din 2 elemente (diplococcus pneumonice) Gruparea strepto – este o formatiune rezultata din gruparea in lant a cocilor si bacililor (streptococcus laptis si streptoccocus temaris) Gruparea stafilo – este caracteristica cocilor. Dupa dimensiunea lor se impart in: Mici. colibacillus Mari. dimensiuni care variaza intre cateva zecimi de microni si pana la 10-15 microni.

subtire de 10 nm alcatuita din 3 straturi intercalate. straturile exterioare fiind mai dense decat cel interior. datorita structurii sale poroase Participa activ la procesul de crestere. Functiile peretelui celular: - Asigura forma celului bacteriene prin compozitia sa clinica Constituie o bariere de sita moleculara. dezvoltare si diviziune celulara Este sediul unor antigme de suprafata celulara. o formatiune fina. Functiile membranei: .- Nucleoid Peretele celular: este un element morfologic distinct cu o grosime variabila intre 15-35 nm alcatuit din peptidoglycan. precum si a unor enzime implicate in procesele de interactionare si modificare a mediilor pe care le ocupa Membrana citoplasmatica: este o formatiune strans legata de peretele celular. elastica.

sunt invaginatii ale membranei citoplasmatice Ribozomii sau granulele lui Palade. care pot fi glicogenice. de oxido-reducere si de elaborarea unor toxine bacteriene. Nucleoidul: este alcatuit dintr-o molecula de ADN unic bacterian. Sunt in numar foarte mare si confera citoplasmei aspectul fin granular. enzime si acizi nucleici.- Rol de membrana semipermeabila selectiva care realizeaza schimburile care au loc cu mediul exterior celulei bacteriene Sediul enzimelor implicate in procesul de respiratie si biosinteza a componentelor majore ale peretelui celular Participa direct la cresterea si diviziunea celulei prin formarea septului de diviziune si la formarea sporilor Citoplasma: reprezinta o masa coloidala semifluida formata din 80% apa in care este dispersata o mare cantitate de molecule organice. sunt formatiuni corpusculare proteice si purtatoare de acizi proteici in care se produce biosinteza proteica. amidonale. materia nucleara fiind concentrata in centrul celulei. In cadrul citoplasemei se gasesc mai multe formatiuni cum ar fi: Mezozomii. In cromozomul bacterian este stocata informatia genetica necesara autoreplicarii . Incuzii. Formatiuni particulare . - Rolul deosebit de important al citoplasmei este reprezentat de procesele de biosinteza proteica. Lasmidele: pot pastra informatia genetica aditionala si sunt situate in proximitatea nucleoidului. iar la unele bacaterii find sediul formarii sporului. precum si organizarea structurala si functionala a celulei bacteriene. lipidice sau polifosfati. fara a fi delimitata de o membrana distincta fata de citoplasma. ioni anorganici.

intalnim si formatiuni particulare specifice unor specii bacteriene: Capsula: Microcapsula Macrocapsula Strat mucos Zoogleea Este constituita din material macromolecular de consistenta gelatinovascoasa ce contine apa 90% si alte substante specifice speciilor la care se manifesta. Se formeaza doar in cazul patrunderii bacteriei intr-un organism. neflexibile. cu rolul de conservare al bacteriilor (zeci. scurte. structura ce formeaza in ansamblul sau o pasla ce asigura fixarea bacteriilor la celule. este o forma de rezistenta bacteriana care ia nastere cand bacteria ajunge in conditii nefavorabile de mediu. cu rol de transfer al materialului genetic in timpul procesului de conjugare. falgelii au rol pentru deplasare in medii hidrice. Glicocalixul este alcatuit dintr-o masa de filamente polizaharitice. Pillii (fimbriile) sunt formatiuni filamentoase. Sporul. Cilii. . Pillii bacterieni sunt de 2 tipuri: Comuni. cu rol in aderarea bacteriilor la suprafetele celulelor De sex sau de conjugare. chiar sute de ani). rigide.In afara structurilor absolut necesare unei celule bacteriene. Capsula bacteriana se produce odata cu patrunderea unei bacterii intr-un corp receptiv si are rol de aparare bacteriana impotriva procesului de fagocitoza.

Cleiul pamantului). Bacterii de putrefactie b. Bacterii de fermentatie 3. solurile saruroase si acide) 2. Eobacteriile – cuprind bacteriile propriu-zise care populeaza o gama larga de aerobe si anaerobe (vibriocholeroe). Fiziologie bacteriana: Metabolism bacterian: Metabolismul bacterian reprezinta totalitatea transformarilor bioclinice enzimatice implicate in activitatea lor biologica. Bacterii fixatoare de azot c. cu functie de eliberare de energie si de furnizare de precursori pentru biosinteza. Caile metabolice sunt: Catabolice (de dezasimilatie) – consta in degradarea compusilor nutritivi din mediu si eliberarea energiei in celula Anabolice (de asimilatie) – reactii de sinteza a componentilor celulari Anfibolice (donare) – consta in reactii metabolice citocentrale. Anaplerotice (auxiliare) – introduc diversi metaboliti in diverse cicluri metabolice esentiale. zona arctica. - . primitive. Cyanobacteriile – sunt algele albastre-verzi prezente in toate mediile acvatice. prin care substantele nutritive din mediu sunt transformate in constituenti proprii. energie si produsi de metabolism.Clasificarea bacteriilor: Regnul MONERA cuprinde: 1. in izvoare sau oriunde se afla umiditate persistenta (ex. Arheobacterii – sunt organisme anaerobe. Acestea se impart in : a. pe solul umed sau pe stanci umede. care populeaza habitate restranse cu conditii extreme (apele termale.

W Dupa sursele de hrana.Mg. Aceste substante nutritive trebuie sa contina: Macrobioelemente C.H.Na.P.K.N.Fe Microbioelemente Zn.Mn. bacteriile pot fi: Autotrofe Heterotrofe Mixotrofe Cresterea si reproducerea bacteriana: Celulele bacteriene cresc datorita noilor constituienti celulari rezultati din procese de biosinteza.Ca.S. permite o multiplicare extrem de rapida in doar 20-30 minute Este un metabolism cu o eficienta maxima cu mecanisme similare.Co. sau mai complexe decat cel al organismelor superioare Nutritia bacteriilor: reprezinta toatalitate proceselor prin care bacteriile preiau si utilizeaza anumite substante din mediu pentru acoperirea nevoilor energetice si plastice.Se. ce permite adaptibilitatea crescuta la mediu a bacteriilor Este un metabolism reglat genetic Este un metabolism intens.O.Cl.Principalele caracteristici ale metabolismului bacterian: Este un metabolism flexibil. Aceasta crestere se opreste la un moment dat cand incepe diviziunea celulara.U.Mo. .

La bacterii au fost identificate mai multe modalitati de multiplicare: Prin diviziune Prin inmugurire Prin fragmentare Prin corpi elementari .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful