Sunteți pe pagina 1din 6

Bacteriile

Definitie:

Sunt microorganisme, care apartin regnului procariota; cele mai vechi forme de viata, foarte
raspandite in apa, sol, pe alimente, pe obiecte si organisme.

Morfologie bacteriana:

Forma bacteriana:

Forma este un criteriu foarte important de clasificare si identificare a bacteriilor, acestea variind
in functie de varsta, factori ereditari specifici si mediul de cultura.

Principalele forme ale bacteriilor sunt:

- Forma sferica (specifica cocilor):


o Sferica
o Ovoidala
o Lanceolata
o Reniforma
- Forma cilindrica sau alungita (bacili si bacterii nesporulate):
o Cu capete drepte (bacillus antracis)
o Cu capete rotunjite (escherichia poli)
o Cu capete ascutite (fosiobacteriene fusiforme)
- Forma spiralat elicoidala cu aspect de virgula
- Forma de filament

Forme specifice:

- Pedunculate
- Filamentoase neramificate
- Filamentoase pseudoramificate
- Filamentoase ramificate

Dimensiunile bacteriene:
Privite in ansamblu, putem observa o foarte mare varietate dimensionala, dimensiuni care
variaza intre cateva zecimi de microni si pana la 10-15 microni. Dupa dimensiunea lor se impart
in:

- Mici, sub 1 micron – streptococcus stafilococcus


- Mijlocii, intre 1-3 microni – salmonele, colibacillus
- Mari, peste 3 microni – clostrydium

Gruparea bacteriana:

- Gruparea diplo – este intalnita atat la coci, cat si la bacili, in care grupa este formata din
2 elemente (diplococcus pneumonice)
- Gruparea strepto – este o formatiune rezultata din gruparea in lant a cocilor si bacililor
(streptococcus laptis si streptoccocus temaris)
- Gruparea stafilo – este caracteristica cocilor, in care bacteriile sunt gramezi neregulate
sub forma unor chiorchine de struguri (staphylococcus aureus si staphylococcus albus).
- Gruparile tetrada si sarcina – caracteristice cocilor sunt constituite din 4, respectiv 8
bacterii cu inmultire intr-un singur plan, dar doua directii la tetrade si in 2 planuri
distincte la grupararea sarcina (gafkia tetragena, sarcina lutea, sarcina flava).
- Gruparea in palisada proprie bacililor in care acestia sunt dispusi in paralel

Structura celulei bacteriene:

Bacteriile au o structura celulara relativ simpla insa destul de bine dezvoltata care se compune
din:

- Perete celular
- Membrana citoplasmatica
- Citoplasma
- Nucleoid
-
Peretele celular: este un element morfologic distinct cu o grosime variabila intre 15-35 nm
alcatuit din peptidoglycan.

Functiile peretelui celular:

- Asigura forma celului bacteriene prin compozitia sa clinica


- Constituie o bariere de sita moleculara, datorita structurii sale poroase
- Participa activ la procesul de crestere, dezvoltare si diviziune celulara
- Este sediul unor antigme de suprafata celulara, precum si a unor enzime implicate in
procesele de interactionare si modificare a mediilor pe care le ocupa

Membrana citoplasmatica: este o formatiune strans legata de peretele celular, o formatiune


fina, elastica, subtire de 10 nm alcatuita din 3 straturi intercalate, straturile exterioare fiind mai
dense decat cel interior.

Functiile membranei:

- Rol de membrana semipermeabila selectiva care realizeaza schimburile care au loc cu


mediul exterior celulei bacteriene
- Sediul enzimelor implicate in procesul de respiratie si biosinteza a componentelor
majore ale peretelui celular
- Participa direct la cresterea si diviziunea celulei prin formarea septului de diviziune si la
formarea sporilor
Citoplasma: reprezinta o masa coloidala semifluida formata din 80% apa in care este dispersata
o mare cantitate de molecule organice, ioni anorganici, enzime si acizi nucleici. In cadrul
citoplasemei se gasesc mai multe formatiuni cum ar fi:
- Mezozomii, sunt invaginatii ale membranei citoplasmatice
- Ribozomii sau granulele lui Palade, sunt formatiuni corpusculare proteice si purtatoare
de acizi proteici in care se produce biosinteza proteica. Sunt in numar foarte mare si
confera citoplasmei aspectul fin granular.
- Incuzii, care pot fi glicogenice, amidonale, lipidice sau polifosfati.

Rolul deosebit de important al citoplasmei este reprezentat de procesele de biosinteza


proteica, de oxido-reducere si de elaborarea unor toxine bacteriene, iar la unele bacaterii find
sediul formarii sporului.

Nucleoidul: este alcatuit dintr-o molecula de ADN unic bacterian, materia nucleara fiind
concentrata in centrul celulei, fara a fi delimitata de o membrana distincta fata de citoplasma.
In cromozomul bacterian este stocata informatia genetica necesara autoreplicarii , precum si
organizarea structurala si functionala a celulei bacteriene.

Lasmidele: pot pastra informatia genetica aditionala si sunt situate in proximitatea nucleoidului.

Formatiuni particulare
In afara structurilor absolut necesare unei celule bacteriene, intalnim si formatiuni particulare
specifice unor specii bacteriene:
Capsula:
- Microcapsula
- Macrocapsula
- Strat mucos
- Zoogleea

Este constituita din material macromolecular de consistenta gelatino-vascoasa ce contine apa


90% si alte substante specifice speciilor la care se manifesta.
Capsula bacteriana se produce odata cu patrunderea unei bacterii intr-un corp receptiv si are
rol de aparare bacteriana impotriva procesului de fagocitoza.
Cilii, falgelii au rol pentru deplasare in medii hidrice.
Pillii (fimbriile) sunt formatiuni filamentoase, rigide, scurte, neflexibile. Pillii bacterieni sunt de 2
tipuri:
- Comuni, cu rol in aderarea bacteriilor la suprafetele celulelor
- De sex sau de conjugare, cu rol de transfer al materialului genetic in timpul procesului
de conjugare.
Glicocalixul este alcatuit dintr-o masa de filamente polizaharitice, structura ce formeaza in
ansamblul sau o pasla ce asigura fixarea bacteriilor la celule. Se formeaza doar in cazul
patrunderii bacteriei intr-un organism.

Sporul, este o forma de rezistenta bacteriana care ia nastere cand bacteria ajunge in conditii
nefavorabile de mediu, cu rolul de conservare al bacteriilor (zeci, chiar sute de ani).

Clasificarea bacteriilor:
Regnul MONERA cuprinde:
1. Arheobacterii – sunt organisme anaerobe, primitive, care populeaza habitate restranse
cu conditii extreme (apele termale, zona arctica, solurile saruroase si acide)
2. Eobacteriile – cuprind bacteriile propriu-zise care populeaza o gama larga de aerobe si
anaerobe (vibriocholeroe). Acestea se impart in :
a. Bacterii de putrefactie
b. Bacterii fixatoare de azot
c. Bacterii de fermentatie
3. Cyanobacteriile – sunt algele albastre-verzi prezente in toate mediile acvatice, pe solul
umed sau pe stanci umede, in izvoare sau oriunde se afla umiditate persistenta (ex.
Cleiul pamantului).

Fiziologie bacteriana:

Metabolism bacterian:
Metabolismul bacterian reprezinta totalitatea transformarilor bioclinice enzimatice implicate in
activitatea lor biologica, prin care substantele nutritive din mediu sunt transformate in
constituenti proprii, energie si produsi de metabolism. Caile metabolice sunt:
- Catabolice (de dezasimilatie) – consta in degradarea compusilor nutritivi din mediu si
eliberarea energiei in celula
- Anabolice (de asimilatie) – reactii de sinteza a componentilor celulari
- Anfibolice (donare) – consta in reactii metabolice citocentrale, cu functie de eliberare de
energie si de furnizare de precursori pentru biosinteza.
- Anaplerotice (auxiliare) – introduc diversi metaboliti in diverse cicluri metabolice
esentiale.

Principalele caracteristici ale metabolismului bacterian:


- Este un metabolism flexibil, ce permite adaptibilitatea crescuta la mediu a bacteriilor
- Este un metabolism reglat genetic
- Este un metabolism intens, permite o multiplicare extrem de rapida in doar 20-30
minute
- Este un metabolism cu o eficienta maxima cu mecanisme similare, sau mai complexe
decat cel al organismelor superioare

Nutritia bacteriilor: reprezinta toatalitate proceselor prin care bacteriile preiau si utilizeaza
anumite substante din mediu pentru acoperirea nevoilor energetice si plastice. Aceste
substante nutritive trebuie sa contina:
- Macrobioelemente C,O,H,N,S,P,K,Mg,Ca,Fe
- Microbioelemente Zn,Mn,Na,Cl,Mo,Se,Co,U,W

Dupa sursele de hrana, bacteriile pot fi:


- Autotrofe
- Heterotrofe
- Mixotrofe

Cresterea si reproducerea bacteriana:


Celulele bacteriene cresc datorita noilor constituienti celulari rezultati din procese de
biosinteza. Aceasta crestere se opreste la un moment dat cand incepe diviziunea celulara.
La bacterii au fost identificate mai multe modalitati de multiplicare:
- Prin diviziune
- Prin inmugurire
- Prin fragmentare
- Prin corpi elementari