Bacteriile

Definitie: Sunt microorganisme, care apartin regnului procariota; cele mai vechi forme de viata, foarte raspandite in apa, sol, pe alimente, pe obiecte si organisme. Morfologie bacteriana: Forma bacteriana: Forma este un criteriu foarte important de clasificare si identificare a bacteriilor, acestea variind in functie de varsta, factori ereditari specifici si mediul de cultura. Principalele forme ale bacteriilor sunt: Forma sferica (specifica cocilor): o Sferica o Ovoidala o Lanceolata o Reniforma Forma cilindrica sau alungita (bacili si bacterii nesporulate): o Cu capete drepte (bacillus antracis) o Cu capete rotunjite (escherichia poli) o Cu capete ascutite (fosiobacteriene fusiforme) Forma spiralat elicoidala cu aspect de virgula Forma de filament

Forme specifice: Pedunculate Filamentoase neramificate

in care grupa este formata din 2 elemente (diplococcus pneumonice) Gruparea strepto – este o formatiune rezultata din gruparea in lant a cocilor si bacililor (streptococcus laptis si streptoccocus temaris) Gruparea stafilo – este caracteristica cocilor. Gruparea in palisada proprie bacililor in care acestia sunt dispusi in paralel - - - Structura celulei bacteriene: Bacteriile au o structura celulara relativ simpla insa destul de bine dezvoltata care se compune din: Perete celular Membrana citoplasmatica Citoplasma . sarcina flava). putem observa o foarte mare varietate dimensionala. intre 1-3 microni – salmonele. sub 1 micron – streptococcus stafilococcus Mijlocii. dimensiuni care variaza intre cateva zecimi de microni si pana la 10-15 microni. Dupa dimensiunea lor se impart in: Mici. Gruparile tetrada si sarcina – caracteristice cocilor sunt constituite din 4. in care bacteriile sunt gramezi neregulate sub forma unor chiorchine de struguri (staphylococcus aureus si staphylococcus albus). peste 3 microni – clostrydium Gruparea bacteriana: - Gruparea diplo – este intalnita atat la coci. sarcina lutea. colibacillus Mari. cat si la bacili. dar doua directii la tetrade si in 2 planuri distincte la grupararea sarcina (gafkia tetragena. respectiv 8 bacterii cu inmultire intr-un singur plan.- Filamentoase pseudoramificate Filamentoase ramificate Dimensiunile bacteriene: Privite in ansamblu.

Functiile peretelui celular: - Asigura forma celului bacteriene prin compozitia sa clinica Constituie o bariere de sita moleculara. Functiile membranei: . straturile exterioare fiind mai dense decat cel interior. precum si a unor enzime implicate in procesele de interactionare si modificare a mediilor pe care le ocupa Membrana citoplasmatica: este o formatiune strans legata de peretele celular. datorita structurii sale poroase Participa activ la procesul de crestere.- Nucleoid Peretele celular: este un element morfologic distinct cu o grosime variabila intre 15-35 nm alcatuit din peptidoglycan. o formatiune fina. subtire de 10 nm alcatuita din 3 straturi intercalate. dezvoltare si diviziune celulara Este sediul unor antigme de suprafata celulara. elastica.

In cromozomul bacterian este stocata informatia genetica necesara autoreplicarii . enzime si acizi nucleici. precum si organizarea structurala si functionala a celulei bacteriene. de oxido-reducere si de elaborarea unor toxine bacteriene. fara a fi delimitata de o membrana distincta fata de citoplasma. Nucleoidul: este alcatuit dintr-o molecula de ADN unic bacterian. Sunt in numar foarte mare si confera citoplasmei aspectul fin granular. Formatiuni particulare . materia nucleara fiind concentrata in centrul celulei. Lasmidele: pot pastra informatia genetica aditionala si sunt situate in proximitatea nucleoidului. Incuzii. sunt invaginatii ale membranei citoplasmatice Ribozomii sau granulele lui Palade. - Rolul deosebit de important al citoplasmei este reprezentat de procesele de biosinteza proteica. sunt formatiuni corpusculare proteice si purtatoare de acizi proteici in care se produce biosinteza proteica. lipidice sau polifosfati. In cadrul citoplasemei se gasesc mai multe formatiuni cum ar fi: Mezozomii. amidonale. ioni anorganici.- Rol de membrana semipermeabila selectiva care realizeaza schimburile care au loc cu mediul exterior celulei bacteriene Sediul enzimelor implicate in procesul de respiratie si biosinteza a componentelor majore ale peretelui celular Participa direct la cresterea si diviziunea celulei prin formarea septului de diviziune si la formarea sporilor Citoplasma: reprezinta o masa coloidala semifluida formata din 80% apa in care este dispersata o mare cantitate de molecule organice. iar la unele bacaterii find sediul formarii sporului. care pot fi glicogenice.

cu rolul de conservare al bacteriilor (zeci. rigide. este o forma de rezistenta bacteriana care ia nastere cand bacteria ajunge in conditii nefavorabile de mediu. . Sporul. Glicocalixul este alcatuit dintr-o masa de filamente polizaharitice. neflexibile. structura ce formeaza in ansamblul sau o pasla ce asigura fixarea bacteriilor la celule. Pillii (fimbriile) sunt formatiuni filamentoase. Se formeaza doar in cazul patrunderii bacteriei intr-un organism. chiar sute de ani). scurte.In afara structurilor absolut necesare unei celule bacteriene. cu rol de transfer al materialului genetic in timpul procesului de conjugare. Cilii. falgelii au rol pentru deplasare in medii hidrice. intalnim si formatiuni particulare specifice unor specii bacteriene: Capsula: Microcapsula Macrocapsula Strat mucos Zoogleea Este constituita din material macromolecular de consistenta gelatinovascoasa ce contine apa 90% si alte substante specifice speciilor la care se manifesta. cu rol in aderarea bacteriilor la suprafetele celulelor De sex sau de conjugare. Capsula bacteriana se produce odata cu patrunderea unei bacterii intr-un corp receptiv si are rol de aparare bacteriana impotriva procesului de fagocitoza. Pillii bacterieni sunt de 2 tipuri: Comuni.

solurile saruroase si acide) 2. pe solul umed sau pe stanci umede. Bacterii de putrefactie b. Acestea se impart in : a. cu functie de eliberare de energie si de furnizare de precursori pentru biosinteza. Cyanobacteriile – sunt algele albastre-verzi prezente in toate mediile acvatice. Fiziologie bacteriana: Metabolism bacterian: Metabolismul bacterian reprezinta totalitatea transformarilor bioclinice enzimatice implicate in activitatea lor biologica. Arheobacterii – sunt organisme anaerobe. Cleiul pamantului). energie si produsi de metabolism. prin care substantele nutritive din mediu sunt transformate in constituenti proprii. in izvoare sau oriunde se afla umiditate persistenta (ex. Eobacteriile – cuprind bacteriile propriu-zise care populeaza o gama larga de aerobe si anaerobe (vibriocholeroe). - . zona arctica. Bacterii fixatoare de azot c. Caile metabolice sunt: Catabolice (de dezasimilatie) – consta in degradarea compusilor nutritivi din mediu si eliberarea energiei in celula Anabolice (de asimilatie) – reactii de sinteza a componentilor celulari Anfibolice (donare) – consta in reactii metabolice citocentrale. care populeaza habitate restranse cu conditii extreme (apele termale. primitive.Clasificarea bacteriilor: Regnul MONERA cuprinde: 1. Anaplerotice (auxiliare) – introduc diversi metaboliti in diverse cicluri metabolice esentiale. Bacterii de fermentatie 3.

Aceste substante nutritive trebuie sa contina: Macrobioelemente C.Ca.Mg.O.U.Mo.Fe Microbioelemente Zn.W Dupa sursele de hrana. permite o multiplicare extrem de rapida in doar 20-30 minute Este un metabolism cu o eficienta maxima cu mecanisme similare. bacteriile pot fi: Autotrofe Heterotrofe Mixotrofe Cresterea si reproducerea bacteriana: Celulele bacteriene cresc datorita noilor constituienti celulari rezultati din procese de biosinteza.Se.H.P.K.Na. ce permite adaptibilitatea crescuta la mediu a bacteriilor Este un metabolism reglat genetic Este un metabolism intens.N.S. .Co. sau mai complexe decat cel al organismelor superioare Nutritia bacteriilor: reprezinta toatalitate proceselor prin care bacteriile preiau si utilizeaza anumite substante din mediu pentru acoperirea nevoilor energetice si plastice.Mn.Principalele caracteristici ale metabolismului bacterian: Este un metabolism flexibil.Cl. Aceasta crestere se opreste la un moment dat cand incepe diviziunea celulara.

La bacterii au fost identificate mai multe modalitati de multiplicare: Prin diviziune Prin inmugurire Prin fragmentare Prin corpi elementari .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful