Sunteți pe pagina 1din 3

2.3.1.

Taieri de formare a coroanei in forma de piramida etajata

In anul I dupa plantare, primavara, pomul sub forma de varga se va scurta la 80 cm de la punctul de altoire.
In timpul anului se vor elimina lastarii de pe tulpina pana la 60 cm inaltime. Se vor lasa sa creasca circa 3
(trei) lastari dispusi la un unghi de 120° si axul pomului sau varful de crestere.

In anul al doilea,: primavara cele trei ramuri se vor scurta la 30-40 cm lungime iar axul (ramura din mijloc sau
de prelungire a trunchiului) se va taia cu 20 cm mai lung decat ramurile laterale. Dupa o astfel de taiere, in
timpul verii din mugurii asezati la varfurile ramurilor laterale cresc lastarii puternici de prelungire. Din ceilalti
muguri asezati mai jos, cresc, de asemenea lastari,dar mai slabi. Cei mai importanti pentru noi sunt lastarii
de prelungire din varfuri, pe care, daca e nevoie in cursul verii, ii putem intari prin ciupirea varfurilor celorlalti
lastari asezati mai jos.

In anul al treilea, primavara, inainte de a porni seva,ramura principala de schelet care este prinsa cea mai
jos pe tulpina se scurteaza la 60-70 cm (impreuna cu prelungirea ei), masurat de la punctul de prindere
(baza) pe trunchi spre varful ramurii. Celelalte doua ramuri principale de schelet impreuna cu prelungirea lor
se scurteaza la aceeasi inaltime cu cea dintai. Axul sau ramura de mijloc (prelungirea trunchiului) se taie cu
25 cm deasupra celor trei ramuri principale (cu o lungime de foarfece). Celelalte ramuri (numite ramuri
secundare de schelet) crescute pe ramurile principale si pe ax se scurteaza la 3-4 muguri buni iar cea care
ameninta prelungirea se inlatura.

Taierea de scurtare atat la ramurile principale cat si la celelalte se face totdeauna la o muchie de briceag
deasupra unui mugure care priveste in afara coroanei, caci numai acesti muguri dau prelungiri bune care
cresc in afara si nu inauntru coroanei.

Dupa o astfel de taiere, spre varful fiecarei ramuri principale, precum si spre varful axului, cresc 3-4 lastari
puternici.

Noi insa nu avem nevoie de toti lastarii si pentru a nu irosi fara rost hrana, cat si pentru a intari lastarii de
trebuinta, cand ei au ajuns la lungimea de 20-25 cm, trebuie sa facem urmatoarea lucrare:

La fiecare ramura principala se alege un lastar bun de prelungire si un alt lastar asezat, fie in dreapta, fie in
stanga si care nu ameninta sa-l intreaca pe cel de prelungire spre a forma prima ramura secundara de
schelet (ramificare).

Acesti doi lastari, se lasa intregi, ceilalti lastari vigurosi de la varfuri se scurteaza la 5-6 frunze iar daca unul
dintre ei creste inauntrul coroanei, sau drept in sus si este asezat pe partea dinauntru a ramurii principale se
taie de la baza (la ras).

Lucrarea aceasta se face la toate trei ramurile principale, avandu-se grija ca ramura secundara de schelet sa
se lase la toate de aceeasi parte adica fie in dreapta, fie in stanga.

Pe ax (ramura de prelungire a trunchiului) se alege mai intai lastarul de prelungire, apoi inca trei lastari,
impartiti deopotriva in jurul pomului si distantati la 70-80 cm de primul etaj, care vor forma al doilea rand de
ramuri (sau al doilea etaj).

In al patrulea an, primavara devreme, inainte de pornirea sevei, prelungirea ramurilor principale de schelet
se scurteaza cu jumatate sau cu o treime din lungimea lor, dupa vigoare, adica cam 50 cm cel putin si 70 cm
cel mult, masurand de la prima ramura secundara de schelet.

Ramura secundara se scurteaza si ea cu 15-20 cm mai jos fata de varful (taiat) prelungirii ramurii principale.

In unele cazuri, la pomii vigurosi, in urma ciupirii de vara a varfurilor, facuta pentru ingrosarea lastarilor de
prelungire, apar in apropierea locului ciupit noi ramuri laterale (secundare). Daca aceste ramuri au crescut
bine, la taierea din primavara, se opreste si cea de-a doua ramura secundara de schelet, taind pomul ca
pentru anul urmator. In acest fel se castiga un an in formarea coroanei.

Cele trei ramuri lasate pentru formarea celui de-al doilea etaj se scurteaza cu 20 cm mai sus decat varfurile
taiate ale prelungirilor ramurilor principale de schelet din primul rand de ramuri (primul etaj). Axul de
prelungire al trunchiului se taie cu 25 cm mai sus de varful ramurilor din etajul al doilea.
Toate celelalte ramuri se scurteaza mai mult sau mai putin dupa cum au sau nu loc sa creasca, dar cele
puternice de la varfuri si mai ales cele crescute inauntrul coroanei se taie de la baza (la ras), incat pomul sa
primeasca lumina si aer suficient.

In urmatorii ani, la etajul intai se continua a se scurta prelungirea si a doua ramura secundara dupa aceleasi
reguli folosite in anul al patrulea.

Etajul al doilea se taie la fel ca etajul intai in anul al patrulea adica se lasa o prelungire si prima ramura
secundara.

Fig. 2.1. Formarea piramidei etajate. Aspectul pomilor dupa; taiere in anul I (a), al doilea (b), al treilea (c), al
patrulea (d) dupa; plantare

Dupa acesti 4-5 ani de formare a ramurilor principale si secundare scheletul coroanei poate fi socotit
terminat. Dupa acest timp pomii incep sa rodeasca bine si de la aceasta vreme taierile puternice (asa cum s-
au facut pentru formarea coroanei) ar dauna pomilor si in primul rand ar intarzia rodirea.

2.3.2.Taieri de formare a coroanei in forma de - Palmeta libera

Aceasta forma de coroana este recomandata pentru soiurile de vigoare mijlocie, altoite pe portaltoi de
vigoare mijlocie.
Taierea pomilor in anul intai dupa plantare este conditionata de cativa factori. Pomii plantati sub forma de
vergi se scurteaza la 75/80 cm de la nivelul solului, in scopul proiectarii primelor doua ramuri principale si a
axului pomului. Odata cu dezmugurirea se suprima toti mugurii din zona trunchiului pe o distata de 50 cm de
la nivelul solului.
In luna mai, cand lastarii ating lungimea de 20-25 cm, se aleg doi pe directia randului, la un interval de 8-12
cm unul de altul, pentru formarea etajului intai si unul pentru prelungirea axului. Ceilalti lastari se suprima.
In anul al doilea primavara se corecteaza unghiul de insertie al sarpantelor (ramuri principale) din primul etaj
prin inclinare si se echilibreaza intre ele prin scurtarea ramurii mai viguroase. Daca lungimea ramurilor alese
pentru primul etaj este mai mare de 60 cm, ele se scurteaza la 45-50 cm de la baza.
In timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaza lungimea de 10-15 cm, se suprima concurentii lastarilor de
prelungire a axului si ai ramurilor de schelet. De asemenea, se plivesc lastarii verticali de pe latura
superioara a sarpantelor (ramurilor principale) si de la baza lor. Lastarul de prelungire al axului nu se
ciupeste, pentru a obtine lastari anticipati. Dat fiind faptul ca lipseste spalierul, reglarea unghiului de
ramificare se face in fiecare an, prin transferul directiei de crestere a sarpantei pe o ramura exterioara
orientata de-a lungul randului.
In anul al treilea inainte de pornirea pomilor in vegetatie, primavara devreme se scurteaza axul la 50 70 cm
fata de punctul de insertie al celei de-a doua sarpante (ramura principala) a etajului intai.
In acest an, precum si in anii urmatori se urmareste ca unghiul de ramificare sa fie cuprins intre 50-60°. Daca
ramurile de prelungire a sarpantelor sunt prea lungi, ele se scurteaza la 50-55 cm. De asemenea se
scurteaza si ramurile ramase pe ax si la baza sarpantelor la o lungime de maxim 20 cm (o lungime de
foarfeca). Ramurile concurente ale sarpantelor (ramurilor principale) si cele ce cresc pe partea superioara
(pe creasta) se elimina. Ramurile cu pozitie laterala fata de sarpanta se scurteaza la circa 50 cm lungime.
Pe ax se lasa 2-3 ramuri de vigoare mijlocie, orientate preponderent spre intervalele dintre randuri, care se
scurteaza slab si in anii urmatori se transforma in formatiuni fructifere. Daca ramurile lasate sunt viguroase,
atunci se scurteaza la 10-12 muguri, pentru ca in anul urmator sa se transfere cresterea la o ramificare
orientata spre orizontala. Celelalte ramuri aflate pe ax se suprima.
In timpul vegetatiei cand lastarii au lungimea de 15-20 cm, se aleg doi pentru formarea sarpantelor si unul
pentru prelungirea axului. Lastarii alesi pentru sarpante trebuie sa fie vigurosi, cu un unghi larg de insertie
(prindere) si orientati preponderent de-a lungul randului de pomi in directii opuse.
In anul al patrulea, primavara inainte de pornirea sevei, se corecteaza unghiul de insertie (prindere) a
sarpantelor din primul etaj prin transferarea directiei de crestere a lor, pe o ramura orientata de-a lungul
randului sub un unghi necesar, dupa aceasta procedandu-se la o scurtare a ei la 55 cm sau la nivelul celei
mai putin viguroase.
Ramurile concurente, lacome, precum si cele amplasate pe ramura superioara a sarpantei (pe creasta) si la
baza lor se suprima.
Ramurile 3 - 4, alese ca sarpante se scurteaza slab iar daca sunt viguroase scurtarea se face la 50 cm.
Ramurile lasate pe ax intre sarpante se scurteaza transferandu-le cresterea la o ramura orientata spre
orizontala. Axul se scurteaza in functie de vigoarea pomului la 50-60 cm de la punctul de insertie a celei de-a
patra sarpanta.

Fig 2.2. Formarea palmetei libere. Aspectul pomilor dupa taiere in anul I (a), al doilea (b), al treilea (c), al
patrulea (d) dupa plantare

Pe sarpante se aleg lastarii de prelungire, se suprima concurentii, cei lacomi si care cresc pe partea
superioara (pe creasta). Lastarii aparuti pe ax intre sarpante se ciupesc la 4-5 frunze, pentru a-i obliga sa
fructifice.
Dupa formarea coroanei, in anii urmatori prin taieri de productie se urmareste structurarea sarpantelor, o
garnisire corespunzatoare cu formatiuni de rod si atingerea parametrilor specifici formei de coroana.