Sunteți pe pagina 1din 32
100 = LIL Oameni Ty a ahacat destinul ro ee eens ry rym : a Te BS | fr aN SN X i" B. WY ecg eee DITie SAPTANANAL EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Peto Kapnsts age) PET eee a a Ou [COOROGNATOR DE PRODUCTIE: Caran Pulidou MANAGER DISTRIBUTE: Ei Boze MANAGER LOGISTIC 51 OPERATIE Dimitris Pasokalias COORDONATOR LOGISTICA St OPERATI Antonis Licumis OAPTARE SPECALAPENTRULMBA ROMAN COMANT Galileo Galilei Numarul 4 on "Rie 51 cane Nv ExDOTIN'S A avRECTOR Oe PROBUCIETPOgRAESTEUOS HRISTAKS Oey IMPORTATOR: Masia Servia Zawnda SRL Country Manager Manna Milan Moret Manage: Ar Bj ROA at Redactor: Gabriela Muntean Oierbuton Manager Dan ache Afinitatea pentru art& si Dumnezeu stor 5 Bue Rema i loon (ol 21218 778 Drumul spre matematic’, in varful turnului inctinat Savantul care a vazut adevarul prin lentila telescopului su |STRIUITOR: Wain SA {© 207s AGOSTINI Hols Sperantele si dezamagirile gasirii unui port salvator {97003 KK. De AGOSTINL JAPAN Puterea telescopului i ISSN 191-0765 Confruntarea cu autoritatile religioase Spiritul neclintit al savantulu peepee oe ture Litany EVENIMENTE MARCANTE 20 Pret numerear rot pas um 299/480 MOL, Date referitoare la Inchizitie - entitatea religioasa ce urmérea reducerea la tacere a vocii stiintei ... cel del dies numer elorte numere 12999 MOL si a Oameni cu o gandire prea avansata pentru acele vremuri, dar care au deschis ochii contemporanilor lor peeierc rer T Dispur tole a sv opynght Ee interss reoroducers, sacra ransmera sa liar comercial 9 raters reforms 8 acoder al exon Vizitati site-ul nostru la adresa trol ig ero ep de a schimba www.deagostini.ro personalitifilr sau dea le ntocu cu attele Galileo Galilei 1564 - 1642 CO Ce Con Ce ate Peet ute a ee Cis eee ne SLi ae ie Galileo Galilei Cum a fost viata lui? A I A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XVI-LEa, in Europa de nord a luat nastere miscarea cunoscuta drept Reforma catolica, initiata ca o reactie la abuzurile Bisericii Catolice, structurile bisericesti rigide ale romano-catolicismului medieval si impotriva ideii cé aceasta ar fi detindtoarea adevarului si autoritatii absolute. Cu toate acestea, in Italia, o tara atat de apropiata de Vatican, considerat centrul catolicismului, conceptiile religioase traditionale erau inca sustinute cu tarie. In acest teritoriu, unde Evul Mediu si Epoca Moderna se intrepatrund, s-a nascut marele reformator al stiintei, Galileo Galilei. Desi la tinerete avea de gand sé urmeze calea monahala, in cele din urma s-a decis sd urmeze calea stiintei jn ceea ce priveste religia, el a cdutat s extraga din aceasta adevdrurile si sensurile sale ascunse, stabilind astfel un alt fel de abordare a Cuvantului Sacru. Cu toate acestea, el nu si-a dat seama de influenta enorma exercitaté de religie asupra mintii si spiritului oamenilor si de puterea Bisericii Catolice. Vechiul sau prieten si admirator, Papa Urban al VIll-lea, l-a considerat vinovat de erezie din cauza opiniilor sale stiintifice controversate. In ciuda acestui lucru, nimic nu putea sd se impotriveasca curentului modernizator care avea sa urmeze.. Ce viata a dus Galileo Galilei? ba ORMREL ©. Galileo Galilei }TaBet cronoLocic_ | (ot Co Co) elel [od Ptolemeu propune teoria geocentric’ Cristofor Columb debarc’ in America. Nicolaus Copernic formuleaz’ teoria heliocentric’, Martin Luther initiaza Reforma catolicé. Ferdinand Magellan face prima incercare de navigare in jurul globului Se naste Galileo Galilei Galileo se muta la Florenta, Galileo este admis la Facultatea de Medicina a Universitéii din Pisa, Este instituit calendarul gregorian, Galileo formuleaz’ legea izocronismului micilor oscilatii ale pendulului Galileo paraseste Universitatea din Pisa fara s& fi obtinut diploma, Galileo publicd tratatul séu -La Bilancetta” (.Balanta hidrostaticd") Galileo obtine catedra de matematic’ la Universitatea din Pisa Galileo public’ manuscrisul su .De Motu’ (.Despre Miscare") Galileo obtine catedra de matematic’ la Universitatea din Padova. Kepler publicé lucrarea sa -Mysterium Cosmographicum” |.Misterul Cosmografic Giordano Bruno este ars pe rug. Este asamblat primul telescop in Olande. Galileo foloseste telescopul sau pentru a observa suprafate Lunii Galileo descoper’ patru sateliti_ai lui Jupiter / El public’ .Sidereus Nuncius” (,Mesagerul Stelelor") Galiteo sustine teoria heliocentric’ in ale sale .Scrisori despre petele solare” (.\storia e Dimastrazioni Intorno Alle Macchie Solar e loro Accident") Teoria heliocentric’ este proscrisa, Primul proces al lui Galileo. lebucnirea Rézboiului de Treizeci de Ani/ Se reaprinde disputa dintre teoria heliocentrica si teoria geocentric’ Galileo publicd tucrarea sa .Il Saggiatore” (.Probatorul") Galileo public .Dialogo Sopra i Due Massimi Sistemi del Mondo, Tolemaico e Copernicano” L.Dialog despre cele dou’ sisteme principale ale lumii, ptolemeic si copernican"] Al doilea proces al lui Galileo in care este declarat vinovat de erezie Galileo finalizeazé ultima sa lucrare -Discorsi e Dimostrazioni Matematiche Intorno a Due Nuove Scienze ‘Attenenti alla Meccanica” (.Dialoguri despre doua stiinte noi") Galileo moare in casa sa de la Arcetri / Se naste Isaac Newton Biserica Romano-Catolic’ isi cere scuze in mod oficial, reabilitandu-t pe Galileo p EEA ul aly Savantul care a vazut adevarul prin lentila telescopului sau Desi a fost considerat locul de inceput al Renasterii, din punct de vedere stiingific, nordul Ialiei a cunoscut o stagnare in timpul Evului Mediu, progrescle ficute au fost pusine. Dar acesta rimane locul in care s-a nascut Galileo. El a fost savantul care a observat corpurile ceresti si a descoperit adeviruri, pe care oamenii de stiinga pana la acea dati au ales si le ignore. Galileo a fost neclintit in credinga sa ca adevarul poate fi obyinut prin experiment si observagic, dar convingerile sale au dus la un conflict perceptele religioase din timpul situ, Afinitatea pentru arta si Dumnezeu. copilarie in care singurul tovaras i-a fost muzica... Gill Galilei sa acu ta dat de 15 februarie 1544, (a Pisa, in regiunea Toscana din italia, find cel mai mare dintre sapte trai. $-2 nscut la doar trei zile dup moartea lui Miche- langelo, ultima personalitate 2 Renasteri italiene Tatil lui Galileo, Vincenzo, avea patruzeci si patru de ani, iar mama sa Giulia avea doudzeci si sase Vincenzo Galle: provenea dintr-o familie mobili din Florenta, dar inainte de 2 iesi din anonimat, se confruntase cu esecul social si cu fatimentul. Totusi era o persoans cu profunde inctnai ats tice, deoarece studiase muzica la Venetia, devenind un muzician desivarsit lo (SutB, un instrument cu cearde, precursor al chitarei. La Florenta, el 2 devenitliderul Cameratei Florentine, un grup de amatori de muzic’ si literaturs, care cButau $8 reinvie situl monadic fo singur8 melodie] de inter- pretace din Grecia antic Actwvitjile experimen- tale ale acestui grup au consttut ariginile opere, care avea s8 dovin8 att de popular in ani ce vor turma. Implicarea lu in cercurile filozofice, litrare si muzicale din acea vreme l-a fScut pe Vincenzo Constient de pericolele zvonurilor si barfelor mali- fivase care il insojeau, De aceea a devenit foarte iar precaut cu ceea ce avea de spus si cui. Galileo a mos- tenit aceast’ precautie si a adopiat aceeasi atitudine in legaturd cu lumea stintficd, in care isi desfasura actwvitatea Regiunea Toscanei a fost locul de unde a fost initiat’s Renasterea italiana, din aceasté cauz’, aici, oamenii se arBtau toleranti in ceea ce priveste alegerea indi Viduald,libertatea educatiei si vocatia personal8. Prin faptul c& s-a nlscut aici, Galileo este astfel un ade- Virat reprezentant al Renasterii, A avut dou surori ‘mai mici, Virginia si Lavinia, gi un frate mai mic, pe rnume Michelangelo. Se nascusera si alti frati, dar nu au supravietuit,lucru ce aduéea 0 nots sumbr viet de 21 cuzia familie, Pe tanga actvitatea de muzician, Vincenzo aves si o afacere.de comercializare a Lil dar care nui aducea prea mult profit, Mama lui Gali leo, Giulia, era nemultumité de situatia finenciar8 @ ‘amie, se plangea mereu de acest lucru siera foarte strict $1 intransigent& cu copii sti. in ansamblu, nu ‘era un mediu familial prea vesel. Totusi, Galileo avea felul sdu de a evada din realitates mohorSté. Tat su iVinvatase de mic s8 cdnte la (Sut iar instrumental i-a devenit cel mai bun tovatls, Petrecea:multe ore pe cmp sau in camera sa, c@nténd la (aut8 melodii ‘nvdtate de la tat&l séu sau compundnd singur cén= tece, Ajunse s& indrageasc8 rwlzica $i poez era tena ae Portal ui Gales Gal, persoaltatea ats 5, fe asemenea, pasunes pentru arth si dezbter, =O plcturd in sacl a XI, are 8 nbscit Galileo Galilei Slujitorul lui Dumnezeu. Cu toate cB era inteligent, Galileo, find crescut ‘ntr-un mediu de neinfelegere intre mama si tat3l su, era un copil dificil, Deseori se certa cu ati copii, folosind argumente logice si corvingstoare pentru ‘asi dovedi punctele de vedere, fird a renunta pnd nd coldlalt nu se didea batut. Cand se juca, deve. nea atét de absorbit in ceea ce facea, inca uita com- plet de prezenta celorlalf. in ceea ce priveste ani si de scoal8, contraversatul su tat’ era foarte nein- crezator in scoli $i in alte institutt de Tovatimant, astielc3, in ciuda neajunsurilor financiare ale fami liei, a angajat un profesor particular pentru 2 se asigura 3 fiul sau va primi cunostinfele cele mai moderne si mai avansate. in 1575, pe cand Galileo avea zece ani, Vincenzo a fost convocat la curtea Marelui Duce al Toseanei in calitate de muzician. Ca urmare, s-2 mutat impre- Und cu familia din Pisa, la Floranta, capitala regi- Uni Toscana. In acele vremuri, Florenta era renu- mit8 ca un toc in care trBiau si studiau intelectua- li, 51 cel mei potrvit oras pentru studiu. Era un cen- tru prosper pentru intreaga activitate stimntific8 si artistic3 2 Europei. Totusi, Galileo nu a locuit impre- tun cu familia sa la Florenta. El 2 fosttrimis s8 stu dieze la Manstirea Camadolese di Santa Maria, in Vallombrosa, situatd pe un frumos deal impadurit, la circa treizeci de Klometrila sud de Florenja, Motivul pentru care fusese trimis aici a fost c& tatl s8u inci ru dispunea de mijloacele financiare ca s3-i asigure 0 educatie fiulul s3u nicdieri in alts oate astea, aranjamentul nu l-a nemultumit pe Galile placea s invote, rezultatele (ui scolare erau exce LAUTA, UN INSTRUMENT POPULAR Flin nwiat de ic de. tatlsdu 8 cee a Lut, Gallo adevenitun interpret foarte tale ‘at aproape destul de bun, incats se numere inte interpret profesionit dn vremeasa, tut considera af predecesoneachitore ra uninstumentla cae cantau cel mal adesea batbai find consderat un smb al enue sirfinamentulul. Un interpret talentat de aut, {are canta nu dos instrumental, ci val (de ‘ale mai mute oimprovind) era foarte ca tat la cure si saloanele din naa socetate, $1 mal ales era admit de doarne, timing pri invigloase din partes bixbaior. Laut are o isto lng in cultura mca europeand. Lafelca scavecnul apsrutlafinele secoluluia Vea aura era unrstument ideal Pentru a reproduce compoztile muziale mai Eomplexe fost foot foarte multin Europa, timp de aproape 200 de any incepind cu Evol Medi, pnd i epoca baroc. Tt dn a dou Jumatateasecluu lXViles, last epo «i baroce, lta a nceput 8 par tren din Alverse mative. Construct sa deveise din ce in.ce ma compat ea mare ave 0 forms devenise au cape tre lute Gnd mam Winitea lease in iat, 2 38 6 sae fib cintind ce stings, lente, iar viata linisits, disciptinat® de ta mand: tire ise potrivea atat de bine, incat s-a hotarat s8 se dedice preotii. In schimb, Vincenzo, care nu voia '5-sivad3 ful preot, -a cerut s& se ntoarcl degrabi la Florenja, Acest incident a d primul con- lictdintre tat8 sifu, Galileo cradea € lumea stiin- tei si a studiutui era inchistata, formals si plin8 de restrict iar directia pe care voia s-o urmeze el era complet diferits de cea pe care, in cele din urms, 3 fost obligat ze. Ce s-ar fi ntamplat daci tata lui Galileo nu s-ar fi opus dorinfi fiului stu de 2 intra in preotie? Probabil c&istoria stiintei s-ar fi 4 orapul Pica, ies petra trny fst cert de Florent ly, vederea sa era ait de proas ncat nue {atunc gases alnare ‘ment cae + dovedt lun adevratrovaras de Vat pentru marle om iudats, ar prin adaugarea de prea mule cor foarte gre de ulzat ate a fost ‘reptat abandonati isind lec instumentelor ‘mult mai popula. In impure noas 1 se pot face lacomandl pent cole: tional de instumente de muzcb nascent Sein epoca baraca Galileo era mic, muse si dojana supirau deseo fceou 8 pling In asfel de moment se ducea lat care tne Bus Tot uta aven 31 ‘line mut ani dup aceea, dup pute re slingiice cu rat a, lt an Clnd a fost pus sub rest la domi sutor Totug Ta ut, inst O pictur de Corse Vast Inttghng Florent, ag cum oro e157, Vaaria event tame pentru importantele sate lograt lo arti ale’ a Renastri & VEC RN al Drumul spre matematica... Opozitia faga de autoritagi Inv 1581, tavirta de optesprezeoel inat ia Unverstatea din ia pentru Ata Cina, la dori tatu su. Tartare il nierstae implica un fr neni doll Vinceno, dar era comin dc Coleg Rd nit dct vitor amie rf os sig Ei dea clu lo tact pri geen stinttice si pentru a dever la scurt timp dupa int inceput sa se arate dezinteres: 2V-Lea, se baza pe sister iozofic medieval ie tc, care isi aves ariginea in invStStuile Lu AMOI invaatur sider se abordau teme filozotice.Sistemul ed forma cu strictele traitel, avand c prionitate traducerea textelor din Galileo i eispretuia sii desconsidera pe profesor ui inchistaiin vechile metode, incercdnd si sfideze del cate ori putea, ridicndu-se in picioare in impul ores lor, infrunténdu- cu intrebsrironie, pundndu-i in sitvti dificil, dn care nu se puteau eschiva.Acaasté delurlor; eSutarB@ unuimod deaiesidin aceast stare. atitudne La facut pe Galileo un student forte nepo __ Singura dat cand plctiseala Li Galileo serisipea, erin ular, evitat si ostracizat de profesor si coleg Sateen i, terri iunului 51a Pastel, end familia Maru 5 era intelgent si perspcace, Galileo era prea Tyunguas yucr nsseess are is avea lcuina la Florenta, tre ténir pentru a aves intelepcunea necesard pen- Galteeinamtege aq formulateo- cea prin Pisa, Cu aceste ocazil aveau loc diferite eveni- tru2 face ff8 opozijiel celoriali In plus, el ru.avea alt dnsprecrovanalentter mente, dor, c2ea ce interesa pe Galle erau pel ilo pee rile tinute de un grup de pe tere sau chiar 9 abd odiscuie de pe pcior de egal special col ale materaticianuuiOstilio Rice. pe nimeni in cercul siu cu care 8 sustind o dezba Calatorii in timp SCRIERILE LUI GALILEO, PRODUSUL EXPERIMENTELOR LUI Legenda despre excamatia Eka’ ui Athimedein cada debaie asta, experimentul lia costa in rostogolrea ralael de cunescuta pe weres i Galleo cum estes acum, Afi nelle in gantul une ampe plat la nd rmedea descopert sokialapeablemape care -aincrdingtoregele ime datd deasupra podee i avand un unghi Siracuae:o coreand care se presupune cie facut dn aur put con- de inca fxn care sa, in 1610, ide tine int adevar numa aur! Galea cae era un admiator a lu Arh reus Nunc sin cea din 1632..Dalogo Sopra (HISTNDUENRIESWGSINY eve, 2 avut citevaidel de slfuireateh- | Due Massimi Sistemi del Mondo, Tolemaico © BENEIYS | rici-Inmod ingenos.ela creat un cantar Copernican; Galeo consemneaza observe sau o alana orginal, desinata deter spre corpuile cee fe. In ultima $cea rinatl greutai specie a corpurlr in mai importants lucate asa Discos e Dims {2er sin ap sia repetat experiment lui trazion!Matematiche Intorna a Due Nuove Se Casali Senso despre Arhimederelatind rezutateleintran mic enze Attenenti alla MeccaricsGaleo prezints pall slare tratat pe care Fa itulat La Blancett—fenultatele expermentelor cece acute Scare etre Narea (alana Firostatica) pe cand savant rain arest la domi find 8 Ostia _ Galieo a cautat s8 dovedeascdn mod asistat numal de ucenict sii. Luca cel mai Scus despre covet ‘experimental veidictatea unor ide De important n legitur cu Dialogue li Galileo 2cee2, publi uinucuprindeeu dizer~ este c, intro vreme cind toate cite sting Tati ieoiogc, ci serveau ca demon- fice erau crise In latina dlalogurle eau in a Sereare cre Ingol/ Dalen stile aexperimentlor sale stingfce. Inland limbo eameniir de rind. Prin alegerea spre maree 1580, cind a cris etatul.De Motu pen- acest mic lingvste apart, Galea asigu- |>43) | Ose wrt Ble Sue BES ww venta ctecele uncreventuale nein rated doar eltacl spubliul de randae oc. me monde prince acess sear {eleger, Galileo nua rut sa observe doar zis ceosc teorile 9s formeze o prere Discus despre dou ste na HMerageruStelelor” -modulincarecadcorpurdeinaer Inlacde despre ele, ETN Comer NC] YindelGallesesiseste mBsurarea une! zile era de aproxima: fist i Ctedrala i iy cincisprezace minute, da, in urma metodele sustinute cu trie incd din ep Uicienilor greci, iar teorille lui il fascinau pe Galle. nta constiincias la toate prelegerile lui care il borbarda pe matematician cu intrebéri fe, ptrunzétoare. Ricci a intuit talentul i potentalul lui Galileo, astfel c8 L-a incurajat pe tanar cum a putut. Ca urmare, Galileo si-a aban- donat studile de madicing, dedicandu-se din toata inima materaticil. Lui Vincenzo nu i-a fost pe plac neasteptata schimbare de vocatie a fiului su, dar totusiaincredintat educatia lui Galileo pe mainile lui Ricci, care l-a inifiat pe Galileo in studiul geometrie euclidiene, matematici lui Arhimade si, incepnd de atunci, a devenit adept al pozitivismulu Inocronismul oscilagiei unui pendul Des afirmatia ui Galileo c3 .experimentul ar trabu si fie singura piatra de hotar a stinfei" nu s-a bucu de acceptul tuturor, nu a durat mutt timp pentru ca talentul lui s8 ffloreasc’. In nuit din 1589, Galileo era la liturghie intr- biserics din Pisa n timp ce asculta o predic plitsiteare si-a ‘ndreptatprivirea spre un lampadar atarnat de plafon, Ela observat c5, oricit s-ar schimba amplitudinea, timpul necesar pentru 2 se intoarce in punctul de origine era acelasi, intors acasi, el a inceput o serie de experimente. Rezultatele acestor experimente |-au fcut pe Galileo 8 formuleze o reguls, care s va numi mai térziu ,legea izocronismului esctatel unui pendut”. Rezuttatele observatilor (ui Galileo au {dus Ia introducerea pendulului in cronometrare, 0 solutie revolutionar’ care a fécut masurarea timpu- lui de zece ori mai precis8, Pan atunci, abaterea in juminic8 obig aplicSri teoriei pendulului, abaterea Sra redus a zece secunde, Ampla ceasuri cu acelagi procedeu de rare a timpului in dferite locati de pe glob. a devenit posibils formarea con- Cepiului de timp global. Galileo si-a dat seama, de asemenea, c3 in functie de greutatea corpului suspendat, de lungimea si de tipul sfori de care era dat corpul, se puteau realiza tipuri de pendule, Nu a durat nult timp pan ce doctori au utilizat un anumit tip de pendul pentru a cro- nometra pulsul pacientilor Din pacate, pentru experimente este nevoie de bani. Prin 1585, dupS patru ani de universitate, Galileo 8 renunte, din cauza problemelor financiare, si s8 se rein- toarc’ la familia sa din Florenja, fr’ si fi obtinut Totusi, in acele timpuri, absolvirea propriu-zis si obtineres Lunel diplome nu erau nici pe jumstate a fel de importante in umea stiniicd pe cat era stabilirea de legSturi cu came- nil influent si bogati ai epocii, asa c& Galileo nu si-a pierdut rederea, desi pierduse diploma. El tinea prelegeri de eBte ori avea acazia, in speranta 88 fle recunoscut s aprobat mcar de caiva dintre mate- a ‘Universes dn Pies £2. A dental rea ape eu fame eanoscu printre. matt tice 31 Bozo inpeniil din Floena. In cuda el Le devenea din ein Gala cuneseut nu reuse sé a seascd reajrsunt nancial astfel cB t su s-a straddity Malia $i sigur un oot toni [academia Florentine jinaceasté perioadd, Vincemal Gali ina into Gal aprig cu fostul a at cle teoreian ia GiaseftoZartn, despre mol compel Colles acto sre desea Fmente povind suneelll pine metodele i Zari oil acest depute Ta incense ra corut lu alle. Tats il Weta impreund, electuind- diem tte experimente, Calan fend puternic influentat de modut de gandie al tatdlui sau. : Z WEEN cy in varful turnului inclinat Viaya ca cercetitor gi profesor particular Spe sraxsrrut secowwuur at. XVV-tEa, spirital Renastri a pus stépanre pe Floren, iar s8 dobindeascS tot mai multe cunostinje din dome- nile stinfiice care evoluau in rtm rapid. Cu toate arianisrmul Evulul Mediu, astel cB singura cale de primi o edicaie ui gi practi pentru vita reals prin profesari particulan. Pentru Galo, sinchotase actvtatea la universtate, medita- particule pireau cel mat bun mod de -5icis- tig existent, In acelasi timp, el si continua cerce- pendul. Metodele si experiment (ui fascinau pe cei nemultumiti do toorile tradiionae, dopa in num tot moi mare pentru ai ascultaivatatu Aceasta este perioada in care Galileo 2 scris si publicat jn 1586 .Balanta hidostaties", primul iui proiect stint riguros si complet, In’ aceasts Galileo a prezentat un cantar precis pentru cntarireaobiectelor in aer si ap8. Conform descr- eri sol, bratul de care otérne contragreutatea era wrt cu arms, In acest fel, cantatea nece- sar8 pentru migcarea contragrewti la cantrirea inapase puteadetermina foarte preci, in functie d= ne Patan rnumirul de infigurr ale sérmei, de exerplu Cantitatea de aur fa de argint dint-un abiect putea fi determina direct. Pe Langs asta, tra atu a fost sers in stl sat, foarte popu- iar pe atunc,captind atente multor cameni de stint si aducane autorului aims si castg esc macar pentru un timp. De asemene in 158, Galileo primi ivittia onorabils de 9 tine 0 preegere asupra dimensivni i locate adulu din Infernu” lui Dante, la Academia din Florent, In acele vrernur, academiceni nu negau existent fzcd 9 iadulul, incercdnd foarte serios ei descr. Dups Galileo, .iadul esto situat sub erasul lerusalim, are forma con r@sturnat, iar marimea este o dovispre zecime din cea @ Péméntului. Nici pnd ai nu s-2 aflat pe ce se bazav aprecierie lu Galle, dar muli meni de stint sunt de acord ciel avea in vedere uparea catedrei de matematics la Universitatea in Bologna, cea mai veche universitate gin lume line, din cauza c8 nu avea proprul su patron care 8:1 sustina, Galileo nu a at succes in incercarea sade a candida pentru ace post. In controversa cu Aristotel... Salvarea ui Galileo a venit din partea unui rnobil cunascut din Florenta, foarte interesat de ‘matematica si de filozofie, el insusi autorul unor importante lucr&ri despre mecanicé, Guidobaldo del Monte. Vestea despre contraversatul savant, tanér invataii vremil ia trezt interesul lui Del Monte, care 5a hotirat s3-i ofere toat’ sustinerea de care avea e nga sprijinul acestuia, Galileo a avut sansa si Bstige de partea ca un alt patron puternic, Marele Duce al Toscanei, Ferdinando |. Datorits influentei ducelui, Galileo a primit, in. sfarsit, catedra de matematicé pe jeare si-o dorea de mult timp, dar Bu la universitatea din Bologna, Biblioteca de amintiri Un episod interosant avndurica protagonist pe renumitl om de stings Gal io sila fe de faimosul Tum din Pisa, armas conserat in storie, find relatt in timpurle noasre. Conform teore fundamental despre migcare alu stot, daca dou corpur de qreutti diferite sunt laste sa cad de fa aces inate, ‘el mai greu dntre cle doua corpur cade mal epede dacit cel cu greutatea ma ‘ic Gallo acerca s& demonstreze &afmaja i Aritotel nu eracovect, 5a into n 1589, cu ajutorul a dol assent a urcat cous ghiuele, dnt care una avea grevatea dubia celle, n varful Tumuli din Psa de unde ea lsat 5 cad simaltan. Cele dus ghivele au tins suprfafapamantuli in ceasing, ‘ovedind ase tuturorcolegirsasoctilor care se adunaserlabazaturuluics asertunea lu era corecta gi ca Arsotl se inglasa, ‘cesta este cel mai renumit episod dtr cele atbuite lui Galileo 51 metode- lorsale expenmentale,veridctateaacestuisnefind demon-trats ins, Intsml ‘ea este mentionatdpentu prima data in bograia lt Galo alcatulta de asistan- {ull Vincenzo Vivian a scur imp dupa moartea stipénull si, Cu toate aste, Galleoinsusinu a facut riciodata refer la acest experiment in documentele sale ‘mai mult nicl unul cine savani colagi sau caren de stings contempo raniluinwau facut veomentiunerefertore la experimen ‘ul descris mai sus In once cz, indiferent dacs expe rimentuldinTumul din ss aavutloe sau faptel in 1589. Odat& cu ocuparea noi sale functi ta varsta a reiterat EXPERIMENTUL ,TURNUL DIN PISA" CLERC ELC 8 Galileo arespnsprinciiul de bazd arto lan formalin propria sa,lege a cider cop flor esteun luc incontestabl Lascurttimp dupa morte li Galo, ic anulenglez Robert Boyle a fScut un experiment pe bazacirulaa demonstrat corecttudinea aft- ‘mate lu Galle. Folosind 0 pomp de are 2 creatun vidin care bil de plumb $10 pan au Czut cu aceeagl itera. Sue de ani mal tr, In 1971, in impul pedi pe Lind a uitimel misiun Apollo 15, Comandantul David Scott 8 facut © demonstajie Indirect pentru cae: tele de television al Isat 8 cad acelasi timp un cocan geologic io pana, Deoarece se afl practic -un vi, aa se opune rei: tena aerli, pana a cizut cu aceeaiviteza ca $4 clocanul, asa cum demonsase Galleo cu Sute de ani in urd ~ toate corpunelansate in ‘aceas timp cad cu aceeas vite, ncferent de ‘reutatea oe isa, ia cares ie ca Galoe arf afcttlgendarul ca oficdnd, astfel 8, in 1890, rodul muncii sale 5-a concretizat in manuscrisul .De Motu”. Lucrarea Galileo 5 arte clar opfiunea sa anti aristotelian’ din studentie, atrigand ostilitate ata din partea mediutui uni acestuia. De asemenea, se piirea ci relatia sa cu familia Marelui Duce era compromis’ din cauza imprudentei de a dezaproba un utilaj de dragare a portului Leghorn inventat de Giovanni de Medici vitreg al lui Ferdinando |, Giovanni de Medi bun prieten cu decanul facultsti, astfel c3, in lurma acestui incident, Galileo nu a mai avut trecere nici tn fata decanului facultati Totus, timpul petrecut la universitate nu se reducea numai la dispute sine’ i fiuilegtim al lui Cosimo Is frate se baza pe afirmatia lui Galileo, conform cSreia orice obiect are aceeasi vitez’ in cddere, indiferent de greutatea acestuia, infirmand astlel 4 Aristotel, care sustinea c& un abiect mai grew repede decat unul mai ugor. Acest lucru a provocat o adevarat8 controvers’ in comunitatea stitific, fapt pentru care a intrat din nou in vizorul publiculu ca flind un matematician in plind ascensiune, cu radicale, Tn toiul acestei agitail, 2 lovitura grea a sori. Tatél lui Galileo, Galilei, @ murit in 1591, [SsSndu-i pe umeri toate responsabilititle si abligatile familie, Mai mult ademai venit pe neast eptate El si-a continuat cercetérile mai serios jelegeri. _imediat dup moartea tatilu, fi expira si contractul pe trei ani cu Universitatea din Pisa, Din cauze comportamentului lui pe parcursul acelor trei ani statutul (ui s-a deteriorat sernificatv, neavand nici © sansa si i se prelungeascd contractul. Astfl la varsta de douszeci si sapte de ani, Galileo se onfrunta nu numai cu povara responsabilitati financiare a familici ci si cu imposibilitates de a gisi de lucru “uenutntnat in Pisa si Ctedata sin Pea era reper imporente ar sin input vies Gate, Sperantele si dezamagirile gasirii unui port salvator ‘Venetia, patria libertitii Dupi iNCHEIEREA CONTRACTULUI de pro fesor la Unverstatea din Pisa, Galeo se confrunta cu porspectnva sumbr’ gi nelinisttoare a tpsei unui toc de mune. Cu toate astea rau fost de fol, incB o dat, legiturie tui cu tumea celar bogai si fimosi, Daten inluentevechiuli su binefécator, Marchese Guidobaldo Del Mont, Galo a obtinut un post de profesor de mate matic la prestgioasa Universitat din Padova in wemea lui Galileo, Padova, care este situatd fn sul peninsule taliene, era un orag unversitaranexat Republi Venetia. Comparatv cu retul alii, Republica Venetia era renumta pentru atmosfra liberals s\ pro gresica, respect pentru inventivtate sorginaltat independenta de autoritarsmut religos si tlerana ff de indivdualtate. Era un lc pin de viata 5 reatvi- tate Capital regiuni, Venetia, era un presper port medi teranean, la treizeci de kilometri de aceasta aflandu-se Padova, un renumitoraguniverstar unde se adunau stu deni din teat Europa pentru a-sidestvrs educaia, La sosire san acest ors pentru a-si ocupa postul a cate 48, Gao 2 fost entuziasmat de sentimentu de Uber tate pe care inspira, in perioada gederi sale la Padova, unut dintre ps songjele cu un rot important in viata lui Galileo a Uumanistul Gian Vincenzo Pill n a cui cas8 a lcuit Galileo cand a sost pentru prima dats i oras. Pinel fra un adevarat simbol al Renasteri taliene, un savant care a conribuit din plin fa adunarea une colecti pre Gable de cri si manuscrise. Monumentala i bibio- += compssut geometries mit fost Instrument dato cru sta FinancirS geplorabl a foe Galles sa putut, oarecum media. tare dn Hal seca al Xie, nur in jr 0500 (urn site, a care se adBugau site de rranucric. Galle ate9 acces ls blots gaze ssl, 1nd bere = cree vein nei cate i rare, semnate de fantasy Sy conan desis ana oF NA mat varate dome, foe zofi si matematicien. in plus, Pinel, impreun’ cu nob Srila ce mara pac, fondse Cre Pl neaunfecare spring pent a Geta chests infie florfiegrupin care a cir pet diss Gallo, Maan dp acest, cin Galea se al Infala neat membr marcan a Ceci Peli 3 fst ei cara ut demersur pet rediarea peep selui Galileo, Apiirarea teoriei heliocentrice a Universului Jn 1996, un tan astronom german, Johannes Kept a publcat Iuerarea_.Mysterium Cosmographicum’ (.Misterul sacru al Cosmosului’). in ast. publica- fe, autoru s-a exprimat spriinul pentru ipoteza cura as lansats de astronomnulpolanez Nicolaus Copernic | cu cinczec de anin urms, conform cei, Soarele este centr Universulu", Cnd lucrarea lui Kepler a fost prezentaté sia fost cit de Galileo, taianul ia trims |] serisoare germanului, rin care i arma acordul sus finerea aserfiunilor. 4 plimbsrior sal pn Piazza San Marco, si, exprimarea aceste opin Tn public era un lucru de la care trebuie s& te abt. tala secolulu al XV/-tea era leagénul catolicismulu, in care ideolagia arstote lian’ avea rdScini nezdruncinate si, chiar si intr-un ‘mediu liberal si progresist precum Venetia, sustinerea fats si sincers a teoriei helicentrice se putea dovedi tun lucru hazardat sriscant.ntr-adev, la trei ani dup scrierea lui Kepler, filzoful talian Giordano Bruno a fost dus in fata SfinteiInchaiti din Roma, a fost gist vinovat fost ars pe rug pentru refuzul de a abjura de la teo- Tia copernicana. ome, Galileo a deve nai interesat de par- iti. Pe cand se afta la Venetia, a intal- nit pe Marina Gamba, o fereie de douizeci si doi de ani, de. rar irumusete. Dorind si fe alaturi de ea, dar sétoreasci, Galileo a gisit 0 casi aproape de a sa, in Padove, in care s-a instalat Marina, Prima lor fica, Virginia (mai tarziu numita Sora Maria Celeste) s-a nscut in 1600, iar in anul urmntor a venit pe lume a doua fd, Livia [mai tarziu numité Sore Ar iar in 1606, s-a nascut al treilea capil, un bat qumit Vincenzo. In tot acest timp, savantul si-a cantinuat cer etirile despre mecanicd si miscare, satisécStoare, darintrefinerea unei famili gi efectuarea de experimente costsitoare presupunes un efor finan- ciar deosebit din partea lui Galileo, ale cSruidatorierau din cein ce mat mari, Slariul primit de la universitate ‘nuera nici pe departesuficient,astfolncat Galileo atre buit s8-si pund la dispoztie cunostinfle si abilitaile de ‘matematican in diverse slujbe temporare pentru asi suplimenta venture. u rezultate foarte = Coperta manualulul Wi eoeredeens WN a ann Pi TT Pe 1] we eae! Marchizul Guidobaldo del Monte a fost ce care 2 influenat in multe flu destin! Iu Galea. In vremea cand Galileo eta un kins rmatematican talentat dae rd servela ela Scris primo lui trata Banta hidosttica Del Monte, citing, din intimplare, tattul, 0 recunoscut genus creativtates autor, din acel moment, 2 interest Indeaproape de progresele li Gallo, find unul cite cei au caracterizat pe Galileo dept .noul Arhimede’ el Monte nu era doar un patron bogat $1 cexcentric Estudase matematicala Unverste- tea dn Padova era foarte interesat de mece: ica astronomie opti n 1585 a fost num. inspector al forieafilor Marla Ducat l To cane. I interesou in mod deosebit plea entre gravitate al corpurlor solide, 3 se Spune ci atunc cind Gall ba vata prima a fost incdntat cB putea si dscute cu lesore un sublect cae il nteresa. Ce doi $34 promis cde atund inant se vor inn in mod regulat pentru 3 schimba informati despre subiecte since Pelanga interesul supersonalin ficea pro GUIDOBALDO DEL MONTE, CEL MAI FERVENT SUSTINATOR CEI CM CLT ‘stun motv pentru care Del Monte era att de difert de patron pie de pe atunc. Des ‘multi bit bogati se procamou patron anor stintelor marea majortate era ego Ig, capecog 91 nestatoni, avd pretenta a beneiciari or le satisfac toanee, stl escon, aces fl sacficau still artistic ‘Su pencil flazofice pent a pute bene {an continuate de susinerea lee Del Monte 720 excepie. Acolo unde recunojea talent $1 abiltate el oferea suport total fir 2 Impovara benefciarul cu cert nerezonable sitesi, cazl lui Galileo, 3 dovect Un ait putemic care nua cazut iemicin schimb, Pos ture de profesor ale Iu Galleo la Universite clin Ps Padova au fos obandite ama rmuluitsinfloan {ei lui Da Monte ii matematice, planuri de construc, inventind primul termometru din lume si compasul reductor. Compasut lui Galilee era un instrument calcule geomet ghiur tru focaliza eraasezat I de pe tunurile de lupté. Ur clevata evi. Pe lang’ aplicat fe ui si pentru masurarea ‘nc! s-a doveditatét pitun atelier in case lui, pentru a Desi Galileo 5! Marina aveau impreuns tre toritniciodaté legal. Pare o ironie fat i pentru calcularea inaltmil une atat de mult pentru a asigura bundstarea celor car a apropiatd sau afectu ‘88, Totusi, nu se stie dacd el evita pe copil ui sau ei pe el. Din cei tei copi, el a recunoscut oficial numai béiatul, pe Vincenza, si el, relajia lui cu ei nu a fest niciod doar cand a av dejo treisprezece an ul 8, desi Galleo muncea