Sunteți pe pagina 1din 32
CETUS LLL gs TSU OTe RE eu LL Nostradamus Numarul 19 Sepia OS eet ne Viata nestiuta a marelui profet Evr 1 in Franta De la medicina la astrologie Ciuma si case 3 O noua viatd in Salor istul Nostradamus Invitatie d partea regelui fr iL de dup’ moarte Misterul din spatele profetiilor cu care divinitatea l-a binecuvantat pe marele vizionar (eee 26 Mari personalitati la hotarul dintre adevar si nebunie a 28 Previziuni care au provocat teama in randul generatiilor urmatoare si au inspirat strategii politice diferite Peniry oie iformati au lamurir, aniaclat-e a etetona 1021 40.10.888 sau rine un eal ia infrieagostnro Servic penru clini: luni png vn inte ore 10:00 15:00 Pantruomai buna daserire cota itotaauna publcaia de a acalagpunct os vanzare 6! iniorrasvncatoculasupra teil de a curpara apatite umstoare Pentru oc informatie, mura, nlc de oxemplare sau cemera\ de pumere atericare, sunafi-ne(atel (21) 4010 8 Pentru intermali i cmenei de nurere anteroare ctrl din Republica Moora pot suna (a (0221.07.98 -Parametia, China Vizitati site-ul nostru la adresa Merete EDIT SAPTAMANALA EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL FetogeafiUnipoo Press, Cori Japan, Amarcan Ph Nostradamus (1503-1566) Rete CR OC ee ea precise, la fel ca cele ale profetilor din vechime, Ree es CMR Cur ae lo o Nostradamus Ce fel de viata a dus Nostradamus? Ee OLGe aA T SECOLUL AL XVI-LEA, Franta iesea, in sfarsit, din Evul Mediu intunecat, pentru a vedea lumina Renasterii. In aceasta perioada, a trait un doctor care, fara sd se teama de moarte, a petrecut ore in sir cdutand un remediu impotriva ciumei care a facut ravagii in numeroase regiuni Michel de Nostredame Acesta privea medicina dintr-o perspectiva tipic medievala, astfelincdta petrecut mult timp cdutand semneastrologice. Apoi, dupa moartea sotiei si a copiilor, a devenit fatalist iar ulterior un mare clarvazator. in lucrarea .Profetiile”, el face numeroase preziceri despre viitor, inclusiv despre sosirea unui dictator intr-o tard, care va provoca un razboi mondial. Vorbele sale, pe care unii considerau ca le primea direct de la Dumnezeu, au fost folosite de oameni de stat pentru a-si stabili strategiile politice si militare. in 1999, profetia sa cum cd lumea se va sfarsi nu s-a indeplinit, dar unii mai urmeaza inca si in zilele noastre indeaproape prezicerile sale Dar ce fel de viata a dus Nostradamus? NSCs} Eos CRONOLOGIC mike | Distrugerea Regatului israelit de Nord aa ir. I Aparitia cabalei Xvlen | Aparitia cabalel crestine 1450 | Inceputul epociitiparulu 1500 I Migcarea renascentists pitrunde in Franta 1503 I Nasterea lui Nostradamus mn 1515 1 Mutarea la Avignon 1520 1 Raspandirea clumei 1521 1 Inceputul ungi eststori 1529 1 Admiterea la Universitatea din Montpellier ; 1531 I Casatoria cu Henriette d'Encausse 1832 l Obtinerea doctoratului 1543 t Copernic isi public’ descoperirle 1546 ! Nostradamus de2voltd un antidot impotriva ciumei is: 1547 1 Cisitoria cu Anne Ponsard 1550 1 1555 I Se public’ .Pradusele cosmetice si gemut Publicarea .Profetilor” Intalnirea cu regele 1559 t Moartea lui Henri al l-tea 1566 Este numit sfetnic si doctor al curtii regale 1566 1 Moare la Saton 1568 I Nostradamus Il publicd .20 de ani de profeti 1595 I Este publicats lucrarea Stantului Malachi .Profetile papel” 1789 I Incepe Revolutiafranceza 1792 I Sunt descoperite .Prezicerile unui om singuratic™ 1806 I Armata lui Napoleon foloseste .Profetile’ 1939 | Tncepe cel de-al Doilea Razboi Mondial Nazistifolosese .Profetile’ 1965 I Bomba nuclear’ este aruncaté asupra Hiroshimel 1995 t Atacurile cu gaz sarin de la metroul din Tokio 1999 _L__Prezicereasférgtuui lumi i 2001 1 Atacurileteroriste asupra orasului New York a VERA al Viata nestiuta a marelui profet Probabil ci nu exist nimeni care si nu fi auzit de Nostradamus, Insi foarte purini stiu ce fel de om a fost si ce fel de viata a dus. Nostradamus a fost un doctor profund interesat de astrologie, care i-a convins pe oamenii din perioada renascentista de acurateyca prezicerilor sale si care lsat amprenta asupra generatiilor urmatoare. ,Proferiile” sale ascund multe secrete despre viata marelui profet. Evreu in Franta Michel de Nostredame PSEA DEA Sarre und 4 ssuu , syLva cobori din ceruri un rege maret", a previs Nostradamus, inspimanténdu-i pe multi oameni din lumea intreagS. Pe masura ce se apropia sfar sfarsitul lumii au ap’ situ mileniului, teorli de: rutin multe documentare de televizune si article din reste. Ca urmare, practice oculte $-au ris pir, fr numele lui Nostradamus a devenit sina nim eu aceasts miscare. ins Nostradamus afstini Ql doar un doctor francez. De asemenea, ese inte resant de siut cS numele sv aderat nu era da fapt Nostradamus, ci Michal de Nostredame, Tatts bur cul su erou ambi ere da; temandu-se de perse- Cul s-au convert la erestinism gg-au ust aumele Nosiredame, wn nume care tae reteie la Fecioara | Caindl& mars la uriversiate, sa sehimbat fume in vrinta Latins a acestia, Nost-adamus, ume cares rimas peri toldpauna Epoca de aur a Renasterii in secolul al XVI-lea, Renasterea, care ince puse in Italia in secolul al XIV-lea, a atins apogeul in Franta, Renasterea a fost o mis: care care punea accentul pe individualitate si emancipare spiritualS, ea apirand in parte ca reactie la incercarea bisericli cato- lice de a limita anumite ibert3ti personale. in aceast® pericad’, camenii au redesc perit antichitatea greacs si latin’, conside- FAndu-i pelvechii greci $i latini cu adevarat rabil Tn aceast’ epocd au existat artisti $i savanti calebri precum: Leonardo da Vinci, Michelangelo, Dahste otc.-De-asemenea, descoperii precum.aftfi- Eile, tiparutsialtele etxajuns in-Europa din Chinaisi lures ihusulman.Tehnologia de'tiparite &ca-rmult Mai eficient® decat cea pe eare b foloSeauléuropent Toproducerea rapid 9 cxact8a textelor, “= Buneul ui Nostadtrus Jean de Saint Reon 3 on ecard aiontir gamete nob de ratermais serlag mb rine sialele Nostradamus RENASTEREA IN FRANTA Migearea renascentist, apsruti in tala in seclu al XIVea, +2 aspandit in multe tt din intreaga Fuopinclsiv in Fran. In anu 1494, armata fran ‘cezSairvadattaliaslaadus de acolo miscatea rena tit Apo} ainceputl secollulalXV-ea, regele francez din acea perioada, Francis | a facut efortut Pentru a aduce migcaea in Fanta, invitindi pe Leonardo de Vin la Amboise. Dept urmare, Rena tevea a infor in Fanta, Not situ de arta, ahitec: turd gliteraturd au apart in aceast period al cari, Gargantua tor misionarcatolic Alte exemple includ pe Ron tagrue a fost scritor doc sa4d, un poet care iat noul gen litera cunoscut a ,eseuri, $i Montaigne, cunoscut penta Tuer rea sa ,Géndur intdmplatoare’ care a fst de rmenea primar al oragul Bordeaux. §\apoltrebuie amintts $i Caterina de Medic, din celebra fom de Medici, care, ca regina a Fran. Savant acest epoci nu au facut cercetar nual jomenile Tor slings, cl au Incercat <3 igh etinds cunostnte hu era un lucry neobignuits8 intlnesti astrologi cae era, in acelag timp, doctor sh oameni de st sin alte domeni, astel care Nostradamus sha fBcut apartia S ing. De exemplu, Francois Rabelais celebrul autor easter Nostradamus, nscu! Renasterea a atin tn rSzboi al religil in perioada in care apogeul, a fast inconjurat de dar si de numeroase c&rti destasoare cercetarile de Grigore al Xill-lea si folasi Ziua de nastere a lui Nostradamus, dup’ cal darul iulian (creat de Cezar pentru Romal, este 14 decembrie, Dup’ calendarul gregoria si in prezent, d introdus intr-un mediu relat liber. Progresele inregistrate sa de nastere est jn domeniul tiparului au jucat un rol decisiv in rs cut Nostradamus, se folosea calendarul iulian, pandirea faimei sale. Succesul lui Nostradamus se de aceea atunci cand se interpreteaza prezice. ddatoreaz3, in mare parte, o re s-a nascul rile sale trebuie $3 se tind seama si de schimba rea calendar No a a avt 4 frat ee mici decat el si toti avand vietiincununate de suc Bunicul diry partea tatalui lui Nostradamus, Guy ces, Fratele siu rand, de exemplu, a devenit eee MABE: perca evita Persecutile impotiva evreilr tort cu o tAndr8 dint-o familie nobll. Fratele sigh schinbatcumelenPiere de Nostredame. sau Jean a scris o carte devenit foarte popular, Tito epodélin earelBiserica Catolicd avea autori- Vietile poetilor celebri din Provence”. Si, in sfar- Elesipren multeveitares-avsimiitnewitiss sit fatele s8u Antoine a fost procuror $i judecS- faret se opal de Gomer cu cereale 52 ficat ile aver! Dalle omics overe: Ales si procro™ public casi Motiv pentru care Nostradamus si-a ales Plarre agvats6.copi, cei mai maraidintre aces- tr fipd Guiladrie de_ Nostredaime, fatal i Nbsiratarris! Guillaume a continuat meseriatatalui <3u semaibt rp imense in 1495 s-a cBstort cas tia Une Celebrit din aire Remy de Provence: Sp ihe fain ey 52 ranterat apa ater in Saing Remy 5 ulterior a Ingeput 58 Luereze ea notar publig; hurpele gu devenind astiel bine cunoscut in jean de Saint Rémy, era doctor sia Granum, ta sud de Sait Re influentat alegerea facut de nepot, Jean era extrem de inteligent giavea o memorie uimitoare; se spune cla fost tutorele personal al lui Nostradamus, L-e invatat cu feces iitapr jr. Feet tps 2 Yost binecu- si si scri, ‘artabeu Brinstcopibipidecer bre 1503. Paint au dar La invijat cori acest Sau. mata Ue murre gi alte materi pe masurd, asttel caveau botezat Michel) duns um ar fi mate: ihanighelul Minail Acesta va deynieunoscut ulte- rmatica gi astro gape sub nuriele dé Nostradamus logia i Viata si vremurile De la medicina la astrologie Mei In evur meDtu, Bizerica Catolc’ credea tatea devin ina in Evul Mediu jecare a balilor era s3 se extragi sangele Infectat din corp, astelincat in acea vreme se ficeau ‘multe operatii. Doctorii evrei din acele vremuri, care practicau in principal medicina clinic, aveau asadar ‘mai mult succes si aveau o retea intins& in ntreaga ta produceau proprile leacuri pe baz deiierburi gi minerale dupa ce examinau pielea, limba rologia era un important instrument de stabilire a diagnos: Liculu. in timput Renasteri, cr in stele pentru ai indruma in chestiuni de ordin ‘medical si, din moment ce medicina a devenit practic © ramura a religie, multi doctor au fost si misianari Cunostintele de astrolagie find decisive pentru a putea deveni doctor in vremea aceea, bunicul lui Nostradamus a tinut s8- Tnvele pe nepat notiu rile de baz ale astrologiei. Copitul a ascultat fie~ care cuvant rostit de infolaptul sSu bunic, privind cerul senin noaptea. Nu se stie dacS bunicul su ca invdtat sau nu pe Nostradamus si despre cabala, dar metoda sa de diagnosticare si vindecare a pacien {ilor pare s8 fi fst influentat’ de aceasta Pe cand era copil, Nostradamus era precum un Europa. Ac siurina pacientilor; in plus, considerau ci ini Butau semne burete, absorbind cu nesat nenumérate cunostinte despre astronomie, astralogie, despre plantele medi inale si despre ce efect aveau toate acestea asupra medicini Calitoria pentru a studia plantele medicinale in anul 1515, la vérsta de 12 ani, Nostradamus 6-3 hotrat 8 mearga a scat in oragul Avignon a 20 de ilometr nord de Saint Rémy, pentru asi perfec tona educatia, Avignon este situat chiar in centr regiuni Provence, din sudul Frans, de- ungul flail Ron Jn 1309, deventresedina pape imp de aprox ~ Castell papal din rape Avignn, Unde Nostradamus sha feut susie ‘os consult in seca a 8-03, ‘mati 70 de ani, a fost centrul religias al Europei. i prezent, vechle drumuri inconjurate de zidurile vech ale castelului fac parte in Patrimoniul Avignon era un loc plin de vial in ace: totul find ptruns acolo de un spirit de lib spune 3 Nostradamus era un copil foarte prietenes cu 0 mare pasiune pentru cercetare. Beneficind de o memorie superio 5 si de cunostinle mai vaste, el a Destul de interesant es atras atentia colegilor sii in stele 1 numit .doctory faptul 8, in perioads, el stugia numai gramatica, logica si nici maicar nu incepuse inc’ $8 studieze 511, a intrat la facultatea de medicin’ a Universiti din Avignon. Apc, in 1820, ciura, are apiiruse in regiunea Languedoc, 5-2 rspandit si in Avignon, as fel incdt doctori gi studentii ts medicind au fost tr misi in regiune pentru a ajuta la punerea sub contra vreme, Nostradamus a pornit in cautar Unui tratament medical pentru cium’, Detalile ace tel cilitorii sunt nectare, dar din 1521 pan 2 umbiat dintr-0 regiune in alta, acumuland cunos linge despre diverse plante 5) Era un fapt destul plantel abisnuit ca studenti s3 stu ‘ont propriu, inainte de a merge la faculta tea de medicind. Si cum pe vremea aceea nu existau desigur, nici masini, nici autostr3zi cAlitoria sa a fost lungs si anevoioasa. in iarna anului 1523, a suferit ddegerdturi, in timp ce mull ali c&lStori au murit di cauza frigului. Apoi in 1824, armata germand a inva: dat regiunea Pravence. in aceast’ perioad8, epidemia de cium se agravase si mai mull, iar numarul ve limelor crestea intruna. Numerosi dactor rosati de gisirea unui remediv, iar Nostradamus si-a ‘nvins teama de a se infecta gi gi-a continual cerceti rile pln de energie, Ca tandr ce aspira si devind doctor in acea vreme, aresimit cu sigurant§ c3 aceasta era datorie so responsabiltate. u inte rede ain acest mot a oat nema acest uriversiate Universitatea din Montpellier si autopsia 29, pentru a-si continua studile de medicind cl Nostradamus s-a inscris fa prestigioasa univer sitate din Montpellier, la varsta de 26 de ani, De fapt institutia era consideraté prestigioas’ numai de cStre aceia care studiau acolo. Pe atunci, biserica catolick considera cd disectia cadavrelor insemna expune rea sufletelor celor mori, astfelincat acest procedeu era interzis. ins8, pentru a se face progrese in medi- cin, cunostintele despre corpul uman erau esen tale, astfel incat disectia era un instrument indis pensabil. Acest procedeu era agadar permis nui in clad Montpellier, unde stu: ‘dent fSceau autopsil pe cadavrele fostilar criminal. Examenul de admitere era extrem de dificil. in acea perioad3 exista 0 lung listé de asteptare pentru a se obiine intervuri cu prafesori, parte crucial a proce- universititit di sului de admitere, iar de la candidat se asteptau r3s- punsur elocvente si informate atunci cand erau exa ‘mina. Dar cum Nostradamus era un geniu, et @reu sit 58 ofere unsuri pe care chiar uni gintre pro fesori nu (e-au inteles pe deplin. Ac ‘multi dintre ei s& inceap8 58 vorbeas, tana cut ca despre acest ninune, dar au existat si pareri opuse in pri= vinta admiterii sale, Pand la urm, directorul scot Nostradamus nua fost doar un profe, cs tun doctor foarte talent, care a contnbuit la opries raspandin clumel, Boal a pro vocat un numar enorm de victme ga fost Luneor! numits zmoartea neagra Nostrada ‘mus a amestecat mal multe plantediferte, incercind 8 giseascd un leac impotrva _aceste boll Ingrozitoare ‘Amestecul de plante pe care ba desco: petit pana la urma consta din urmatoa rele elemente: rumegus de chiparos, ig de Florenta, muguri de cvisoare 3 aloe toate maruntite siamestecate. A adiugat la acest amestec sun lichid (probabil alcool, ‘8 modelat pasta in port deforma sferca gi a lasato la uscat. Credea ca acesta era sin {guru antidot impotiva cium, Cede, de asemenea, 3 era ecient impotiva car lor, ca putea fi folost pentru plombse $i ca ‘anestezic Cluma a inceta in curénd 38 se mai raspandeasc, ar Nostradamus a fost enumérate subiecte. Desigur, si aveau. Document indic8 faptul institute in a nu este clar daci cei doi Anii de studentia au fost ni de satis Nostradamus, care a obtinut dactoratul in anit 1530, Seto aerlagi ere ll nc Versiune diferita 2c. PLANTE CU EFECT IMPOTRIVA CIUMEI Nostradamus poseda aptitudini remarcs bile, a luat deciza final de a-l accepta la facultat, nd 5-a inscris la universtate, ela folost pentru prima dat rumele latinizat, Nostradamus. A petre- cut multe ceasuri agreabile, lund masa si band vin ri si, in timp ce discut ela ficut dis a pentru studiul plantelor a crescut in a 3 combine dverse sigur 3, in parte, aceasta se datoraezult- tului cercetarior sale. La opi epidemic a ajutat gi dezvoltareaigiene! in acea per (03d3, oamenit find incurjai 38 aib8 ma ‘uit gia de corpul lor ice medial in care tedau. In once caz, Nostradamus a devenit celebru ca urmare 3 incetar epidemic Nostradamus ga folosit de asemenea unostingele despre plante pentru a dez volta produse casmetice,invegstrand cu atenie acest proces. De pildi,se amestecd | rmucozitatea unui mele de 3zle cu intest- | rele unei broaste din luna mai, prelevate ‘chiar atuncicind se ride luna pe cer, sse | pli amestecul pe fat scie Nostradamus in titel sale nsa spre deosebire de ant- dtl su impotivaclumei, efectle acest sunt ceva mal indo: lence, ante si xistente 5 Rabelais a fost student in aceast casi periaad ca Nostradamus, ins’ fost sau nu prieteni pentru | EEN Cuil cy Ciuma si casatoria Intalnirea cu S liger AnD NosTRADAMUS AVEA intre 27 5i 30. de ani, fie pe cand ined student, fie la putin timp dup absalvire, a pornit din nou in pribegie spre orasul Agen, din sud-vestul Frangei, Scopul s8u, de aceasts dati, era s&-l intdlneasc’ pe doctorul Scaliger Scaliger fficuse cercetiri atat asupra plantelor, ‘it gi asupra animalelor, si avea cunastinte pro: funde despre efectele plantetor. Nostradamus avea tun mare respect pentru acest invstat, iar cei dot au devenit corespondenti, Scaliger, originar din Italia, avea in jur de 50 de ani si era considerat foarte excentric, Era cunoscut pentru violenfa cu care i condamna pe toti cei care nu erau de acord cu el si se spune ci ar fi insultat opera lui Erasmus pre- cum si lucririle botanistului Joseph Cardin, De fapt, Scaliger nu s-a infeles bine cu Nostradamus, care urmirea obtinerea pragresului stintitic, invi- tand cat mai mult de la colegi. La inceput ins, Scaliger a considerat pe Nostradamus un discipol 83 aceasti relatie nu a durat mult. Este posibil ca Scaliger 33 fi devenit invidios pe faima lui Nostradamus, sau s8-i fi displacut faptul ci familia acestuia era de origine ebraics. al sbu, Suiguri si coboriguri Clatoria (ui Nostradamus ta Agen @ avut un pro fund efect asupra vidi sale. Prin sofa lui Scaliger a inalnito pe Henriette 'Encausse,Aceasta pro venes dino familie bine cunoscuté in orag sieve o femeie frumoasa si bund la suet. Ce doi s-au ‘ndrigoaitimeciat. I med normal, acestoia ru as i permis 64 se esbloreascd cu un strain ca Nostradamus. da deoarece acestal era undoctor cele bru si absalvental Universitatit din Montpellier si pentru ci familia ayea @ e268 in regiunea Provence til ef nu s-au pus ct celor doi () Conform documentelor Bilal, s-au cSsStorit in 1831 $i sieau Inceput viata de proaspetiinsurdjei la Agen, Henvieties tas cut curand un baietel si a,feitaeier Nostradamus) sia produselor cosmetice, Aceasta alfest ta2 mal fericita perioads din viaia sa ‘ins’ curiozitatea sa intelectuala a pus pana la Uurma capit acestor zile fericite. Nostradamus cduta s8 ia legitura cu diverse persoane intere sante, indiferent de religia acestora, astfel incdt a ‘avut legaturi si cu protestanti i chiar cu persoane implicate in magia neagra. in vremea aceea, pre eretic astfel incat biserica l-a elichetat drept .per soand suspectd',|-a acuzat cS a ficut experimente chimice pe statuile Fecioarei Maria si l-2 chemat 1 Oravrs din scot aL Ve, tantii erau considerati ‘eprezentind oameni rips de 4 onrbut a oprira Benin =f Nostradamus nu dorea si se pred nstantei, ccl era acupat cu lupta impotriva raspan: dir ciumei, aga c& s-a gindit, in schimb, 53 p5 ‘seasci orasul Agen. Dupa unele teori, cei doi copii i si s-au imbolnavit de cium’, iar sofia sa i-a spus & nu ar fi bine ca intreaga familie s8 mearga cu el ci bolnaviinu ar trebui sé pariseasc’ locuinta unui doctor Oricare ar mativul adevarat, Nostradamus a pet ins8, odat3 intors, si-a gisit sotia mult 1ubit’ si opiii decedati. Cauiza morti: ciuma. A fost cople- sit de socul aftrit acestor vesti; side parc’ nu ar fi ein fata turmatorii doi ani departe de cass. ‘medicina datorits mort sotie si copilor. Dactori biorit- nd observaii asupra stele- stea si p&rtile suferinde ale corpului pacientulu. $i Nostradamus a folosit aceasta tehnicd astro: din vremea aceea incercau s8 calculezs ‘mul pacientulu f lor si ficand relatiintre observatile a ogic8, considerand ci .folosindu-mi exper tiza, ar trebui si fiu capabil sé deduc din migcarea stelelor si planetelor cum se vor schimba destinele oamenilor”. .0: Nostradamus 4 Oragut Agen de pe iu Garonne intocmit un horoscop pentru sofia si copili rm {a fi putut s3 prezic moartea lor intr-o anumita avut deja destule necazur, familia sofiei decedate masura si si iau misuri pentru a a preveni”, a a inaintat proces in justtie impotriva sa, Parintii _spus el, cuprins de ri, A devenit astfel un sotie, devastati de pierderea ficei ia nepofilor, au fatalist, primele sernne ale vitorului s8u ca profet ‘apirdnd in aceast3 perioad’, sustinut cB .motivul pentru care am fost de acord ca flica noastra 68 se csStoreascé cu un doctor a fost tocmai pentru ca asa ceva si nu se intample 51 au cerut o recampensai materialé pentru pierde rea suferitd. Cand o familie igi mérita vreo fic, tre buia 53 ofere tineritor cdsstorili o sums semnifica tiv de bani, iar acum pirinfii sot decedate a lui Nostradamus cereau si lise inapoieze aceasté zes re. Fiind acuzat de erezie si gisindu-i sofa gi copii decedati, Nostradamus a fost zdrabit de durere, (\CLIPE PERSONALE GURMANDUL NOSTRADAMUS Nostradamus @ devenit un iubitor al man cari, aceasta find 0 modaliate de a evada side a ita de dureile din ulin ani. In car tea sa Produsele cosmetice si gemul’ e! include o lst de setete mente 38 imbu rtateascsintatea, framusetea si perso: naitates in care enumaré modalit) de albire a peli sia dintilor,discutind de ase mmenea metode de preparare a gemului 1548, a git © carte despre tehnici cu nare la un eveniment gazduit de o fam ie nobiiaa taiana. Carta includea reete despre figerea inimilor de psi salba tice si capetelor de vits,precum si des: pre prepararea de mancaturi gustoase din carne de caprd side viel. Dups ce ata ds si cit aea carte, Nostradamus a avut probabil inspiratia necesard penta scie Schimbarea ca doctor Vand atat de multi oameni in jurul su pierind din cauza ciumei, dar nefind niciodata infectat el insu Nostradamus a incetat probabil s% se mai team’ “RESP GIES ices bh Saran eae cae folosind coji de portocale, coniac etc. Th- sel ocatte ae aon nicile de preparare, pe care Nostradamus ribuit §: mai mult la socul imens pe care [a avut ea seentinpatemncieaceeet Bnd a aflat cd membri familie sale fusesers répusi tet implicau amestecarea diversclor ingre- peta de marmelas ui Nostradomus de boald. Desigur, find un catolic credincios, a pus lente, consolldarea lor prin adaugarea de eines eons onc, ‘moartea lor pe seama voinfet lui Dumnezeu. Se pune c&, dupa acest nefericit episod, Nostradamus ru gi-a putut ierta faptul cB nu s-a straduit mai ‘mult $8 proving rspndirea epidemiei, astel incat 8 incercat s3 uite de suferintS potrecdnd ore in sir esfigurand si mai multe cercetir Desi acest fapt nu poate fi confirmat, se spune c& Nostradamu: zaharsfletberealor perfect. fost un ade vat pionier sin acest domeniu. Nu se ste cat de bine «a vandut carta sa dat el era foarte mandru de cit de populaa er, ceea cesté martuie acai etetelor sale Nimeni nu stie cind exact a devenit Nostradamus interesat de arta cullnara Insa, cand a mers in Kala, tn jurul anu si-a schimbat modalitatea de aborda ' Viata si vremurile Fatalistul Nostradamus Inca o calitorie Nosrrapamus, purtand acum in suflet 0 ran8 adanc&, a hot8rat 93 ple 51 58 cAlStoreascS, cea a ce facut in urmatorii zece ani. Dobandise deja faim’ si sprijin din partea nobililor datorits desco- peririlor sale medicale nu a intamp) nat nicia dificultate in a-si gsi un loc unde s8 stea, Nua disperat niciodat8 sia continuat s8 se ede acasé ii. Oricdnd ta upra noii sale voi tru ase cupa de vict mei, mergea de fiecare dati. Nu ise cunoaste cu sigurant’ itine- rariul, dar intre 1535 si 1539 a stat n Carcassonne, la sud de Toulouse, a petrecut 0 perioad3 in Storile sale nu s-au limitat la Bordeaux Franfa; a vizitat $i Germania si Luxemburgul de cateva ori Cam in aceasté perioad3 au aparut mite semne ale harului de prezic’tor al lui Nostradamus. De pilda, se spune ci urmatoarea ‘ntdmplare a avu castelul unei fami nobi are: cand un copil La Intrebat ce are i gisise, Nostradamus, Safer pd Us rns pool va intampla puns ci vor manca porcul negru ¢! manca pe cel alb, Auzind acestea, capul familie 5-a hotSrat s5-i faci o glums lui Nostradamus gi i-a ordonat bucBtarului s8 facd mancare din por O¢ 3 CALATorm in TIMP “= Oragul Carcassonne, in sudul Franti, pe mall rl Aude culalb, Bui iarul s-a conformat, dar, tocmai cand se pregat 88 frig porcul, un Lup ful incSperii i l-a mancat. Crezand c& nobilul se va infuria, bucdtarul a gatit porcul negru si -a se vit la ma 1d nobilul a anuntat mandru c& la cin serveau porcul negru, Nostradamus a r s8-{ cread. Cand au reusit s8-L convings p urm’ pe bucStar si ia masa se spune c3 au fost socati und adevarul, toti cei de OPERELE LUI NOSTRADAMUS Nostradamus a fost nu numal un important savant al Renastei,c sf un autor foarte popular. ulgumita descopecitinolortehnologl de tipaie spre sfaritulsecollui al XV-lea, a devenit nul dintre autoi cel mai bine vandut in lume. A publcato lista cu pofeiint-o carte intitulats,AlmanaW; Poate datos suecesululacestel cin si dong publiculi de ae ofer cari care 8 cuprinds aticole pe teme practic, tel ani mai tari a publica, Produselecosmetice gemul’ i aceasta cane = bucurat de un mare succes, ar Nostradamus a devenit un autor celebru. A scts apo eea ce adus foarte multibani Profile’ in are rescrie price din Almanab'n catrene crite, Api in 1557, dupa 0 cal tori la Alexandria, pentru se nti cu un doctor experimentalist, a ajutat la traduce rea cari anatomistulul grec Galen, pe care ‘a initulat-o,Pararazindiv4 pe C. Galen De asemenea, citeva alte luca de-ale sale au fost publicate postum, inclsiv © serlsare adresataCaterinel de Medic pre cum si compilati ale profetilor sale, intitu late Prot sextne”s-Centuri 7550-1557 | _Almanah_ Produsele cosmetice si gemul Parafrazandu-l pe C. Galen” Scrisori citre regina mama Centurit Extra catrene 1, varus, raat 1 operete ui Nostradamus ast Constientizarea capacitagii de vizionar Pe la episodul mentionat mai sus cu por- cul alb si cel negru, exist multe pavesti despre capacitatea lui Nostradamus de a prezice vi rul. in cele mai m azuri, nu este foart ce anume a prezis si care anume a fost rezul- tatul, dar se crede c& prezicerile sale au fost corecte de cele mai multe ori. Dup’ uni cercets tori, Nostradamus era foarte inteligent, capabil 58 memoreze © mare cantitate de informati, ast! incat conctuzile sale bazate pe capacitatea sa de a percepe anumite fapte cunoscute si evenimente observate de el i-au facut pe unii si le considere in mod eronat .profetii. Orice doctar poate deduce intr-o anumits masurd starea fizicd @ pacientu lui prin monitorizarea pulsului si exarinarea uri nei, dar Nostradamus era si foarte vorbaret spr: ceput in a purta conversafii,fiind capabil s& fac diagnostic pus de el $3 pars senzational. Pentru oamenii de rand, toate acestea pireau 2 fi preziceri. Se pare 3, desi devenise un fatalist Nostradamus insusi considera aceste .profetii ale sale ca fiind simple .predictil ‘ins, pe masura ce aprofunda studiul astrolo- giei si al prezicerilar, nu se poate nega faptul ci e posibil ca Nostradamus si-si fi dezvoltat un spi- rit foarte ascutit de perceptie si s@ fi fost capa- bil s8 perceaps si sd interpreteze anumite semne date de corpurile ceresti, Devenind treptat stient de posibilul s3u har de clarvaz&tor, a spus: strmosii mei ri-au transmis aceste aptit naturale’ > Mindsies Orval din Luxemburg. constr in 1070. Nostradamus Activitagi in Provence n anu 1543, la vrsta de 40 de ari, Nostradamus a intrat la méndstvea Ona dn Luxemburg, La Intlnt pe doctoru astrologutAurbai.Acesta te, serisd In 1542, dar. n afar de acest Lucu ru 5 sie ce fel de vit a dus, De asemenea, un sushin cS aceastl carte ar fost seri de fap de sens. Cal timp a stat la Oral, Nostradamus a ait pri ccsela' si catca ‘acanst| care GBeistlul Profiler sale seaman cu cel i eee NO Prericerioruniom singuratic™ Nu sepoatenege qramutanar se faptul 8 aceasta din urma se poate $8 of inf ena pe ea dint eee In timp ce era a Orval, regiunea Provence afost mnmeeateere lovit crunt de cium. Afland vestile, Nostradamus — ™edicinii moderne. Se spune c& 2 Infos de indatl in orapul su natal Exists rainste miata pe te enor Uaarsia in 154 ila Ax on Provence 54 de medicinal farsilia, unde a colaborat cu doc torul Louis Selle, cunoscut in regiune ca rei carnarea lui Hipocrate”. Cadavrele se inmu teau in casele din regiune, care era inva wit’ intr-un miros ingrozitor de putre- factie. Dupa ce terminau cu un pacient turma intotdeauna altul la rand, astfel inedt doctorii erau constant la lucru. Nostradamus a decis atunci ca ant dotul sau impotriva ciumei $8 fie pro: dus in mas& si distribuit populatiei. I-a facut de a pe oameni s& stientizeze rolul igienei personale. Gratie eforturilor sale, epidemia s-a stins treptat Ulterior, ta Aix, i s-a acordat o compensatie material pe viat’ sub forma unei indemnizat anualedreptrecompenss pentru munca depus8, Hata teat eat Catugri rau eunoscuti pentru che produce singur bees, pune ca acest cSlugiri au att ta provera Bapsndir Viata si vremurile O noua viata tn Salon Cea de-a dou: NosrrapaMus 4 PRIMIT numeroase soliitael madicale din regiuni din toaté tara, dar, rimandind arsit din pCatele in Aix, a reusit S& Tsi spele in fat’ de sotie gi copil, In ziua in care tsi sSrbit rea cea de-a 44-2 aniversare a zilei de naslere in 1547, a intdlnit o tandr’ vaduvd, Anne Pongal n Salon de Provence. Cei doi s-au csétoritags ‘au Fimas in Salon, desi, find cel mai mare gil tre frati, Nostradamus ar fi trebuit 53 se intogam acasi si stea cu piinti Nostradamus lasase insa ceva neterminat, Mae 8 meargi in Italia pentru a-l intalni pe mail farmacist italian Antonio Vigercio. Vigerci@iga dducea leacuri sub form’ de siropuri, astfelliiem inghiti pastile, cum aE spili $i persoanele in varst’, si poat’ BAARMi de tratament. De asemenea, Italia er Iam gnul Renasterii, asa c& el considera ci eral cial pentru succesul cercetarilor sale si meal acolo. Hotirat s3 nu fac’ din nou aceeasi gr Samm si si-si paraseascd sotia si copii, Nostradamnat Jecis s8 Tntreprind’ aceasta calStorie inaintaill arsi intemeia o familie. Astel, intre 1548 si TSM a fost in Italia, Nostradamus [-a intalnit pe Vigercio, indapii nindu-si astfel unul dintre teluri, Nostradamuaiffl era ine foarte cunascut in Italia, dar se pare ea i care nu pute: reusit $8 cSlatoreascé prin aceasta tard si 58 fie gazduit de famili nobiliae. In 1860, s-a intors la Salon gi anc put si duct o ‘nu a mai facut nicio calatorie \unga si si-a pe! AD. na Aa phe {ul restul viel in acest oras. in 1951 s-a nis Gut flea sa, Madeleino, iar in 1553 - fiul, Cesar. Eatvili a fost binecuvantat3 cu sase copi in total, $ fete