Sunteți pe pagina 1din 62
Sb igo poi cab oy Serie eosepsExperenal nnn Poca Sicces nee NLP ee Ear ac ‘hee cumort foe WO de ei ‘Va pen ll creme ¢ xn rc OW calnd once Sag de fee pein) ToLANDA MrrroFAN DIANA VASILE "(ERAPI DE FAMILIE Colectia Alma Nitor ToLANDA MrTROFAN DIANA VASILE ‘TERAPII DE FAMILIE Colectia Alma Mater Editura SPER Bucuresti 2001 Cartes apart sub gid Societi de Psthoterapie Experientia Remind am} phan sone I ISBN 97345329-3.0 “Toate deepal rezervat Eos SPER [Nicio parte «ert nu poate cops, tad pra io td ele cond sc lei Desercrea CIP a Biblioteci Nejionale« Roman MITROFAN, IOLANDA ‘Terapi de familie /Iolanda Mitrofan, Diana Valle Ediura SPER, 2001 250: em 21 (Alma Mates) \ Biblioge. ISBN 973.85529:3.0 1. Vasile, Diana 7 615.51.6 Difweare- Eaten SPER St. Rimlui nr. 2A, Sector 2, Bocurest “Tel-092 3030 41, 3148972 Redaetor: Jolanda Mirofan CCopert,tehnoredactare 4 design: Augustin Tordache Concer Iulia muse ‘s 1: Terai de failed tp comunicatonal Scopurle traci comuaienionale de faiie Cite erapeutice eae provoael schimbaten wo “Tei terspetice comusicationale de faile ‘Modelulrerapetie x grop de Famili ns DesGigurazes rerapie! i een a Ate tenc i proceee terapeuice comunicafonale apicate Fai) 16 | Capel: Terapia lp de fie = a | Scopolterapiei mulpile de aii. 2 2 Process rerapeutic Seeearea fanililor pentru gop teapente si motivarea cienilor pentru terpie Diferenele cultrale, soci si generaionale nee famille paicipant, ea factor faitant fn proces terapeutic Desfiyuraren une! yeigeterspewtioe Proceraltrapeutic e Dificalii in conducerea unui grop de erapiefamiilé muliplt | : ‘Avantae 9 parses ale teapii multiple de familie. a BF conchae nnn » |: Terapis de fare de ep experiential a 6 ‘Scope eric expericgale de familie. “Tene gi modaliay de lacra ae terapie experiential. 49 ‘Tebnic expresive integrate In terapie experiengiald de faiie nna $6, Instruets-ghid al terspewul on. a ‘nei mpor pent scalps Gaia” “Tec gaat pe joe de rl yi dramatcrapie Concarie a ‘ap TV Tenia cri de ie Dingnozs fail Proerl tapes echnie de nerveape Soidiade ear Model phopatogen al fet Disgaozs fails Brown Scopuile wrpiei boweniene de fame Procestepewtc Capi VE: Tenpia seated fie Scopuaile tapi! stratepce de familie Procesulrerapet tannin “Tehniile terapiisteatepee Seu de em Caractere teapieisistemie Seoputile teapicisistemice Procesulterapeutic Tenicileteapeistemice Bapele process terpeatic Studia de ea Conchisie 2 a (Capitola VI: Terapia naratvs de famille Premise eonceptale nnn Procesulterapeutic Stadia de 622 nn Define probleme car af externas Rezltatleexceprionale Conca eS (Capitol TX Terapia de fami nega Premise conceptuale Seopa epic integrative de fame Procesulterapestic ‘Tehnicie tempi integrative de frie. RE GREER BE ARGUMENT Dinamica i transformisile structurale functional ale {amileiconstiui char pass nevizwt din eate se sch suferinga si bucura, meadaptaren si adapeares, eficienya i ineficienpa indivi, ait pe termen sent, eit pe termen lung. Familia este chiar context evolu! lor pe parcursal inee- ‘i viet de a nastre gi pind la moarte. Radicinle gi roadele arbo- ‘elu familial e hrdesc ise transmit yi ransgenerational, nr dac cle sunt amare, gustul exstogcl se altereart de la predecesori la | rmaji. Ase vig devine pens mul dino gana de dezvl- tare si Implinive a potentaliiior, doar o curst cu obstacle de | care se tem sau pe care le percep c1insurmontabile, Adesea,con- secingele nefaste se pot yes” In starea de siodtate psiicd gi es ezechilibrle si suferigee sociale Cam pot favita camenii sf interationeze responsail in partes cea mai hrdnitoare si structurant 2 viet lor ~ intmitatea ji soldaritateafamilialt ~ axel incit fi mengind stndeten si semonia? Pot consi terpile de familie modele viable de sistare ‘aciitace a echilibrlsisstrmuui fami] alt in impas? Pot cle ‘nstrumente modeme de actiune, preventive si curative, In jb famililor disfanctionale? id indoialt et DA. ‘Actualalueraze vi propune o introducere in conceptcle de le tories practic peinipalelorabordiri psihoterapeuice amie. Se insist asupra metodelor gi tehncilor utlizate tn ‘procesuliterapeutic familial, precum iia evaluarea sfectelor sale Sunt inl clus seevenje de dialog terapeutic yi studi de car exempliictoare, aT _,_Aaesimn cartes in primal rind stadeagilor si specaigilor in Priholope const, psihoterapic, medicing, pedagoge, depts seciologc, ea consiuind suport de curs universitar in domenial pihologe i psihorerapiei de familie. In al dolls tind, cartea pone presenta interes pent to x preocupai de sufsigs gi optimizacarclafilor de familie sanogeneza social, aT ‘TERAPI DE FAMILIE. DE TIP COMUNICATIONAL, Abordares comunicasonal a fost prima forma de temple ile care na are origin in eo forma de ape individual. Spe deoscbie de tora pihodinamic le che cin’ se el a inceputal seco, cor comunicat se dzvolt in legit cu orintaeasstemict informational init a ate secollai XX de cite N. Wiener, cre 2 publict netics" (1949). In 1950, aceast centae pe sitemul ete ca autocontol prin feed-back pltunde gin dome apie. ej intucofele gin stemice se fae smite In foarte tempi, curentilcomunicatonal devine foarte eunoscut 0 ‘eu cert Scli de a Palo Alon special ale hi Gregory (4952 - 1962). Acestes sat uma de contribu valo- Virginia Sati (1962 = 1970), J. Haley (1969), D. Jackson 3), Wesk'and (1962. deen bleep” sa + mesjl blo, formula de 30 (1980), a inten my erpeupeate anceps gn 2 eelaile umane din perspective teoilpatogee. Aceasth sogeeart ch schimbul de mesje inte persoane dente le stable prin procese homeostatice tadase prin acunle Nimoris Dawe Va sembrilor file, ‘Terapia comunicayionall se aplict asi ls dadd (mininnarn ‘neces pentru schimbarea comoniciti inte emisitor yi receptor), cit la grupo! mii. Accats trapieaceentucazd schimbarcs in sistema familial prin comuniatea diferit « unora cu lf elec. ‘tin modificin comportamentale Accentuaea tecutuli este abandonata pentru ef se ae in vedere midlin Ge personnel comisicd acum (centage pe pe en Dupt 1950, numiral celor case particpau la sedings de ‘erapie comumnicafonaltaerescut de It 2a3 gi mai molt membd ama incepue fle Conceputt ca avin o structurh cu un ap rit grad de organiza. Cele dows tipuri de comunicare familnla casifieate de Bateson sunt: © Comunicares dig Comunicares analogies Jn.comanicarea digital, Gecare mesa) are doar un referent ‘partine doar unui tip logic si const in semne arbiteae (Bateson si Jackson, 1968)..De exemplu, caving ,masi" nu desemmneaed ‘simi ateeva deeito piesa de mobiles. Din punctal de vedere al ‘omunicii digitale, o durere de cap ese o durete de cap gi aimic alteeva {in comonicarea analogict, messjsl arc mai mult decit un referent, putind exprima difrite grade, De exempl, stringerca unui pumn este in acela sgp an semn pentru un anumietip de comportament (x. ameningae, oporii, feustrar, agresiviate), lar, totodatd este yo parte a aestui comportament. In anumnite lta, manifests ea plinsul, pat ropereahsielo,smulgera prului, ovis capulul de un zidexprim in mod analog diferite . ‘Trani oe Fat de dispestre: Un mess) analogie poate fi decodificat doar Juarea in considerate a alto mesaje. Aga de pil 0 durere de mae na este doar © dere de stomae, el, eoncomitent,expd rea dexgustuli, us od dea te sustrage de la a face o teabl, ‘o ceree de afeeiune. ,Durerea de stomac* comenicath cuiva mesa) anaogic va depinde de situa gi de contextal in care esa analog a fost emis (Madan). De exemplu, 0 sogie fresrau'de ipsa de atente a soyulat J preoexpat de ale probleme i poate comunica bruseo durere ‘stoma in ipl cine. Mesaja are mai alee semaifcai. El fnsemna intentia de at detoens pe sot de problemele I, ia de ai capta atentia 9 afectonea i, toxodatd, 0 stare fied de dinconfort epigastric Sa Am 0 durere de exp. ide euleare poate fnsemna mai malt decito sae intern, irate relailorsexuale sau tefuzul acestor Unele sco de trap (ex. psihanalza,terapia experiential) Jbszcazd pe toria comunicitt analogic, considering ed ini: de tlburare de comportament (teamd, probleme psihoso fc, act antisocial ete) acca este © expresie meraforiel eu difculile apdrute in via une persoane ‘Ate soli terapestice (ex. comportamentalisml) considers sporcamentulsimptomatic ea avind un singur referent (gindi- tlt), ind rispansul clr, wai la un stimal eae Ml precede. ‘Terapia comonicaionala de familie utlizert dominant tea analogies, injclegind simptomele si comportamentele ct uniciei despre vais persoane,inclszind inframesaje +4 ajc find in consccig4 rete simbolic la aceva rimele mode terapeuice de famille considerau ed sch ceadost de eongticaizaren sernifiatie eomunictilor yi, de , comuniatt fn momental Nimonas Duss Vasu 7 ces, cr fol inrerpetare, petra chau se dezvolasee he ‘choi buzate pe noi modu de ini. Jn anit "60, terapeuttaparniad corti comonictt ‘introduc o aoutate:experienyacomunicyionalinsensuladopek- ‘i woui now comporament. i wilzead dieeive in inveria Pent 4 schimba module de cominicare ale cleus. De cxempls «solicit membre fami ar, de obicel mu vorbee, s4 vorbese i foloesefrecventtehnicaintenlorparadoale, sob nluenga trope directive a lai Milton Esikson, La cept, terapeuti de Fale su cenrat pe incusarea 4 creteren comuniciti in fale, poi ei a accentuat centarea e problema, su nluenya li Erikson. Aste problema nu ama fost categorisih doar ea un ,simptom, cca an puns neceaae si adeevat I comportamental de comunicate ce -aprovocat Dipl ce in fzcle de incepta trap farese local sccentuarea rahi’ tn stucrra fill, uteior terapeath conniciri au spit comunicaces de egal a egal inte me bei uti, {in unele adore accenal cade pe eeicareacomunietl (¥.Sut 196), ale pe tats i onnizare ial (D.Jacaon x Weakland, 1961, 1968) cae sccentueazd important aor patetale i carl sineor phot. Carenul comunicti a tins 38 devins parce a altor cures. Asie, Viginia Sai (1972) deavolet cute! gterapiel expen fale» comuniclei, dupa pariipares sa gropurle de gestae ceric dela Balen Un alt eure important devotes in tora comunicel ym ste yterapin sratgich de familie", care accencueazi ele repesitive ce sta la baza steututi famille J. Hale, ‘Madanes, 8. Are), sed - Soe CObicctvele terspici comunicseit In grupul familial sunt niatoare trait gropul format din persoane stein + Promovarea individvalii: membilor families + Optimicatesrelailorinterpersonale. promovati clad nevolle Cresterea individual est atisFicute sunt verbalzate gi ingles, iar rolunle restrictive imitate) sunt explorate si extnse. “Terapeutit comunicii au plecat de la premisa ef, atunci smembeil familii vor f eliberayi de propre ink, ei igi ezvolta o mai mare cocsiune failialt. Abordtle weflectd dows puncte de vedere diese: Trstares familie! ca un geup de indivi ‘Tratarea fail ca pe wn sistem, ea peo unitate. Ceca ce se reprogessh primi abordiri este fapral ck ou fe sh eviluere corect sevoia de ierarhie si strucrurd a lui familial, ler comun si abordist eeloralee puri de at, Atfl, din aceasthperapectva, care concepe familia ma cua grup de persoane individalizte decit ea peun sistem, (1975) formoleae4 urmatoaele seopu ale cerapiei de familie: Dexvoltarce capacitpii fumililor de a Invaga st fack fata 5 jerpia structural, Minuchin) care accentscazd. organiaa lo pe sea rahi in fai ‘Maitestares nei coopert sprite; Unal tees cuent important nist din eapia comunicae ndependeats personal = “Tare rar irra Dawe Vo 5 * Gresecen liberi si deschider interseyunilon; * Groftere pradul de securtat l fecal membre af fans + Geepreren esti ro Modulates eseosiald de sacsiacere 4 aestor obietve este ptimittes comuniestit Seopurle scesici sbordael rece o riziun fclaniv av simp. asuprs farilctapanindad prac senilos lniien, inainte de a jovi s8 givieaseasisemie fen meni fail In timp c= G, Bateson 4 colaboratori sai analizau come Plesiateasistemelor comunicationale, crapeuti obinuiti eredene ‘nit ca modi de a juta famille in dificultate ar comsta in ale Aeterna 8 se apeze sis dscate unele eu altele. $1 cum multe ‘aali reunite glsesesuficiente subiecte de conversa, cle pe tint eon de comuniate pe eat rape leat putea corecta pe PParcursil mai multor Intnit, Fk a ajunge inst nici fa dinamiea ‘individual, nici dinamica sistemas familial care le genereasa. Scopul terapici de familie comuticaionale a. fost st 'nireprind o paciune” deiberat penta aleita rivelele sabe de functiorare ale intetaciunil peia intefmedial unei comunice ‘nmbuntine, Wealdand precizeazh ct seopol era detceminismal Ssptomelor 95 aw seonganizarea famililor (Noi privim re- zolvarea problemelor ea pecesitind prioritaro substsire de mos ele de comportament, astel inci 4 intrerup cercurilevieiose feed back sigue) fn cadrul agestui model terspeuti,terapewtit a idendfeat Simptomele deept mesaje i apol au efutat accle sccvene de ‘comportament care mentin problemele. O dats descopente, seo: pul intervenor era de He nloeui ew alte secvente comport ‘mentale nedistrutve, dei eafe ms sustneau simpromele, Terapeutul de comunieare actioneasi ca i terapeutal . "Taare roe ‘comporamentalis, adc intersice comportamentle cate au st ‘molt 9 nts simptomele. Amba implitges ipotera ch dtd «¢comportamental ptologic este boca, va inloct de aler- fatve constructive in local ator simprome. “Limita moduli comportamentl este ch el tatsss. per. sosny sropsomatich. dept problems 9 concepe Spo eacie;mal degra, deci ape un stim nln interac, nese ae vente de comportment care mena simmpeomel i ye concen: luciek pe interacsnle dade, fink a considers ,tringhiale” 1 ake probleme strctirae in fii. De exes a cau in ‘re un copie teme pent cat lu, spraimplcs, pla, le fape wal gph a copil pentre ch sofia sa nu este impliatd wopional. Relaga etal eu sop nefind adecwat, schimbares mportamentului alla ar putea s8 ereeze an comportament impromatic ls copil Procesul terépeutic Schimbarea comportamentului se realized fn special prin + sjutarea membrilor familie’ 54 vorbeaset deschis + spines ceio care pa rexiceni + cxitcares procesula inerscini or + prezentarca fect membre fa parte fnto nou lamin, cae 1 permite celorat st se raporteze la ein no modu ‘Exempla: Copii care nu sunt obipnuf 8 fe acuta de ex maturtnd si se fact ,atzfi*printr-un comportament dscor de deabinae), dar dactterpeatal manifestdbunkvoings de seats, i por invita si exprime sentimentele mai degra ‘eavinee deci prin asin. Pe msurt ce fncep a4 interac. ‘irons Duna Wasa 7 neze eu cinevs cari in fn seros, i por a tease 5 se mata ere brute, sin REPO ea ep pret come fn conse sspears, mat dea deck ne conpinurular comuniciri, a re Consiesimimpoat sk sbiiem 5 umn spect ck on empet slit firs de dent dee pobone an fai tune eye a reslaea or, cp pended 4 docopet proces ceca. fc meri amie, sda ee SW impede a pene pep rt Ctile terapeutice care provoaci schimbarea: ‘Modelers stelsi exe una dire sie prin cate terpeui inflenseset procel familia. In timp c¢ mene fami vorbesc,terapeual asad ated, demonstind vorbicorl ce anume il face sit ef vzea fe nant ingles ia shor membe i fai de ce nu treble st Intcrpl,s nu se cere sn str agrsee. Analizes ces cea expsimat(senimentle neva de 2 fi ascola). Ei au asl sansa exploreze deco nest Seatimcote sunt presente de ce 20 fox cle repinate Ipoteas ene aceea ef fail por scuba coca ee pot lgelege, Dict comporamestilinsesmnt comunicre usc! modsl de a schinba comunieacea imeamnd ‘chimbareacomportameneu Aducerea metjlor caper lami. Potvt coetiienor ‘comune, toate evenimentce yap une au propeed ‘omunicane. Simpromele por fi considerate mene Apalizn, Dupi exprimarc, membrii familie’ sunt jut acoperite cate informesstarupra reailor, De exemple, fo datee de exp cae se dezvltt prin menginrenunei tensuni In nivlal mujchilor ccrveo-oecipital poate tn mesa) despre cu se sim pervoana ito situate, sau an rlspuns lao comand inineettadeesat uiva, act un simptom este de ft un meta) scope stand 1 mesa deschis, pia implicae, ¢elimindnevoia de simp- “Asadar, nl diate mole mportante dea schimba com- ent ete dea adace merscleacoperit lamin. Dar nic himbare nu poate vent din trios, ci doar din exterior. Pen- tcoretieni comics (Watalavich,Bewvn, Jackson, 1967 liga psinoterapci const into itervenie di afl penta va dleme elaionae. Teapots ese wn om di fra fam- cate farizeck cen ce nu pone ela 0 schimbare a rego de fanctionae De pe poria ta (exeront Fie), terapewa pote fe st sevenfole problematic, fe, prs simpl, ste manjpuleze 2 provocs 0 sekimbareterapeutich fn primal exe, sratein se bazead pe puters interior, ind de coopera side dorigs de schimbare nal dies ca, srategia const in a ovinge fail cx pile lor joc interactional, cu sau fk cooperate accor “Accate ste manipulative au format bazaterapei de f- steategice, cae este un prods al tere comunicayonale. ‘Tehnici terapeutice comunicasionale de familie ‘Tehnicileterapiei de familie cominicatonale a fost simi- Juve cu cele ale terapie de grup analites de spi, Roll terapew- {ula fost aces al unui disor de proces, modell famiici find Son MAGES Dun Vase nee eu ner car iain sei, pot st eee mata porate Teapent vet pe prop promovens comune pen cocenreavpea pros, mat degabh dec sae, | conginurului comunicsrii. = dg me HTN Se sto pee ||| deka eps et fe de des alt dre probe ne fai suse nde resae lr lps rd ee | 2 dscpe proce aces ce fae meri fe ade vena Celine i phew popie rah Gaile terapeutice care provoaci schimbarea: ‘Modelaea ascaltic este una dntre cle prin cate rcapeui ‘influenjeazd peocesul familial. In timp ce memby familel vorbese, terapeuralascuttatent, demonstrind Yorbitorului ce anume il face si simel 8 vrea si fie auzit si feles, iar altor membsi si familii de ce nu trebuie 94 fnreropa,s¥ nu se certe sna si au agrsese. ‘Anaiza. Dupt exprimare, membsit familiei sunt sjutayi st seilizeze coca ce au exprimat (sentimentele si nevoin de 46 ascala). Ei au astel sansa sk exploreze cece aceste Sentimenre sunt prezente $i de ce au fost cle retina Ipoteza este aceea ck famille por schimba cces ce pot ‘nyelege. Duck comporsmentul inseamn comunicare, stunci modal de schimba comunicares inseamad schimbarea comportamcatsh Adacerea mesajlor acoperite la lumi, Potiittorctcenlor ‘omunictri toate evenimentele i actunle au propricedgi ‘omunicanre. Simptomele pot 6 consider: ea mess scoperite care informeset asupra relator. De exemple, fo darere de cap cate se deavolts prin menfnerea unei tensani la nivelal muehilor cervico-occpitall poate fi ‘un mesa despre cum se simte pervoana into situate, ‘sna un rlspuns lao comands indireetd adtesatheuiva, Dict un simptom ese de fape an mest) acopetit stun nd metsuldeschis, pia implicare, se climin§nevoa de simp- ‘Ayaar, nul inte modu important de aschimba com- vent exte de a ace mestjleaoperie a luming Danek Jchibare na poate ven din interior, et doar din exterior. Pen- ‘corte comune (Watalawich, Bevin, Jackson, 1967, niga psioteapci cost into intervene din afd penta ola deme reljonale. Terapetal este wn om din afiafami- care Furnes cea ce nu poate lain sehimbare a regu- de fanctionate De pe pris exteront familie), rrapeua pote Be sf ve secvenele problematice, fi, pu simple manipoeze ra provocs 0 schimbare teapeutil. fn primal en, strategin se bared pe puter iterioruli, inn de cooperate yi de dosing de schimibare final doen cz, srategia const in a ,nvinge file cu le lor jour iterctionale, u afk cooperates aestor, ‘Aceste strate manipulative au format bara terapci de f le strnteic, cae este un produ al teovietcomuniatonale. ‘ebnici terapeutice comunicationale de familie ‘Tebncieterapiet de familie comuiieationale a fost sim- cele ale terapie de grup analitc 9 de spin. Roll terapeu fost acela al uni diijoe de proces, modelel familie find Tinsel rae ‘mons Dawa Vase el al anu grup democratic. Terspeutl +2 rporat de asemenea democratic la membsi familie, aga dupa cum ei se aseaped sh | procedeze unul fap de all, Aste) cla observat ed tfi membe i familie au cevn de spus, cd trebuie aot spund fa incurajat Pe toys se deschida i xy exprime puncicle de vedere. ‘Modell staal al tai J. Bell (1961) constiuie 6 abordare originals struceuaté ia dou faze: } 0 fae centeatt pe cop n care cop (copilul) sunt uty si exprime (verbalizeze) doringele i preocupiite, Bell a fost atit de interesat 8 ajute copii in acest sen, inci a solicit pasingl Ia avant sii avculte pi st dea curs solicititiloreopillor, ineroducind astfel o schimbate in regulile familie. Aceasta's-a dovedit un mijloc de a facta increderea gi cooperates in procesul de negociere side rezolvae a problemelor de familie. Dulce copii au vorbit a fone compensa cu unl prvi leg suplimentre,atuoe vent sndel pila. (0. fiok ceneats pe pivot, in cate print au dat crs pling” privind comportamental copilor. Bell 4 fose foarte stent in intervene sale, artfel int st aenveze pe cit posibil aiudiile hiperridee ale ptr, conceneind $i fciitind dscuile pevind tezolvaren problemelot. In fnaal cape, » rusit st exalzeze spinal pens tofi membri fk Sill de intervene al ui Bel (1975) fost dict, aa apt cum rezutt dia uemdeoral exempl: ups ce rimisese ticutciteva gens, un at 4 declan sao tead ndocati la aes fl, cls soe Trp fox purut observa ek Beeare membre al familie se retrage di ica. fn acest moment, terspeutl a interven cx: ACH ered ef ar crc aus sce ate de spus J(u fn lege teat De asc, H. (fis) webuie st ait ie cera de Spon $1 probabil char tebu st asculion $i ce simi sofa lumeavonsr fa legac eu tone acest ‘seest comportament terapeutic a stimulat_partciparea rc fami, Find bloca in acelapi imp comunicaea eta sea, semralele" non-verbal aa fost utlizate ea mijlonce de a ‘urs exphmiii unor sentimente inexprimabile; de exerplu: Ye X, ap tdcut meres dae nt intel dact fapel et va pocniti ele na vren sine spund ceva ‘In eadrul procesului terapeutic, Bell uclizearh 4 spuri de expect nterpretiri reflective - descriv ceen ce se intimpla in ‘momentul respectiv: ,Obsery ef arunci clad opin dumneavoust spune evs este, Iasayi capul in jos, Tlinindit a si cum af spline! Saracul de mine." oterpretici conective — evidentaz4 legieui nerecunoscute de ‘membri fle, existene in diverse actuni ale lor. De exemplu: Ap! observar ef Ioana a Inceput sf se poarte ‘rd, chia din clipa fn care voi doi cepep svt cera mtespretie reconstructive — expici in ce mod evenimentele in istoria famillei susfin contextul pentru uncle cexperiengecotdiene; Tterpretisi normative aparin semarciavansate pent asp iin sau provoca un membeu al familie, comparinds- co smajortaca oamesilor. De exempl: Mare scofalt we Teri oe roaam Soe Mimras Dun Vasu Majotiated adolescengior sunt obriznici cu pling Face parte din procesul de matursare Modelul terapeutic cu grup de familii isi aplicaide bast ale metodelor de grup ta trap de ‘amie: ‘Terapia de familie mulkiplt (eu grop format din 4 — 6 fami reunite in gedinge saptiminale de 90 de minute). P. Laquear si colaboratoil sii introdue acest model pe Princip! terapiei de grup traditional, inciuzind tehail specifice ale grupalui de intlaite si psihodramatice. El foloseste exerci structurate pentra a spori nivelal de fnteratiune si intensitater seatimentelor. Famille Patticipante la grup sunt flosite deept corerpeusi care 1 ajate Ia confruntarea membrilr ator fami dinero Pporitc mai personal deci a pututterapcui $0 abe (0 adopts. “Terapia de familie maltiplt eu impact este un model dezvokat de R. MacGregor (1967, University of Texas Medical Branch din Galveston) si colaboratort sti Richie, Serrano, Schuster, McDonald si Goolishian). Acest model isi propune st realizere un impact multdifeeyonat asupra’membrilor famililor ev ua ‘adolescent aflat In exzt (ca talburti de comportament), ‘Aceste fami sun reuse penta citevs zie la central din Galveston, intro terapie fntensivs, asguratd de 0 largi echipt de profesionigd. Membritcchipe! au mai ‘multe intceveder in diverse combina cu membri fami lor, pe care le rearanjeaed iaer-un grup mai mare de ‘Modelalterapiei de rejea (Network Therapy), tucra in eadralacestuia s€ evid 0 sete de consti, pin, ated 9h conclurt care, tau. Ie bara Comportamenrali memo cas in trai a ele dine acenea se. teformuleast sub forma. unot feeomand $ chiar dack acest modstate de Ine, inensvt, desi nu pen event mu pres mal este treats asi, ca + impalsionst denwotarea ator Teh ode ale taped file aera: + Modell experentialt Model sistemie de la Milano este dezvolat de Rom Speack pi Carola Atneave, pentru sjrorrce famille alate in cis. Se bazenh pe susciares amblaea ine rejele de suport socal a aml especie (ude, pricten, vecn), includ cica 50 de Fora Echipcle de espe sunt obit af lcreze fn gruputi mac. Obeetivele sone spargcres" modelelorrelaionale disructive = mobiliares spiinull pene noi opiun (Speack, ‘Attenve, 1973, Ruevisi 1975). Se vtlizset 0 sete de tchnit de grap si 6 fie de vole a proces terspewi: 1, Retibalizags ~ implich recunoasteres si conpdentzarea problee! prezene.Incepe cu pia convorire prin Tavita membellsefelei #4 se_axamblere eos intrunirilor. (feuneasc) si continut pe parcursl tuturr 2. Polatizarea ~ implickacivarea poripilor flat in conflc {in primal rind » conflictlorjntexgenerafionale. ‘3 Mobilizarea—in timp ceia sunt desemnatesarcini sunt D Nimans Din Wa inaugurate: initive $1 efor active de sjutorare 4 familie tt de etre mem ntresai ieee, 4. Depresiarejele, ce prea se initalze in mid rel, Alp decanted entusinemui general lrturo, 5 lotrerwperes i epuizarea — cin eforcule din etapa ‘moblinai ince se diminucte. 6 Baleares cae se resuct dup fica lnc in imp ce ‘membri familie averse se de sper pure alateaereyte in een dup ee nice reat Desfigurarea terapici in rejea Terapesi eines eu eefenun in fdinge de 2-4 on, in sod specifi, de 3-6/013. Tehnicle dle indmpnare wilate ) este: de a reduce nivelul ansiettgii, de a imbundciti nivelul P comnicst deschie responsable incall gi de a Yeduce Jmpoambily sublet gecrebr $i Brae ex on 5) Un ate scop al watimennlal ene de a sctdea separates ‘moyonalt si de a cezolva rebunle neteminate-eu Flin de {Clore sop al ripe bowen dg imbont D ii esc ‘origin. In modetal bowenian, terpeugi au scopuri pentru ei ‘gi cate sunt crucile pent atngetea scopurloe familie: * Ansictate redusd in cémpul emotional pentru «imbundei nivell functional al diferengierieuai si pentru a reduce simpromele, * Trobundipresnivelal de Baza al diterenpiei penees a ceste adapabiliatea persoane! le cimpurile emotionale inten Reihicerea sitnptomilll i anxietatedse¥ztth por apicea selaiv capi fn ratament (ex: de a elteva sdinge pint la citeva unde tatament), ost imbunttiires in nivelal de bas al diferen- Fieri este un procet pe termen lung care poate lua un numar de Procesul terapeutic © prima preocupare in procesul trapeutic (de tatament) cst aimata de Bowen ati: .»Progresul in terapie depinde de abiliatea terapeutul dea se pores plin de semnitcai In familie, ha deveni iypli- ‘at eznopional fn sistemul fala! (1978, p, 312, Bowen a litt cinci fant principale ale terapeusi in proceal de tratament cu familia Paper, 1991 6 * St defineasl ys clare reli dite soi (el eave is ulizezegenograms); + St plstece eal in fara tighiali sistema emoyionl al ‘aii * St lavefefancpionares sstemului emofionalutliind princi- a Fran or rama - Tousen Mimo Diu Vase i lle modeluuis + St demonstreveciferenyieres prin conducereseulu i eursul veapel; +S rezolve separrile Kerr si Bowen (1988) sugeresss atlizares urmitoatelor Snrebie in proces: + Cine a inne erapia? + Care este simproml si care membra a aril sau rlaie de familie este simpromacies? + Care este sistem cclayional imedit (asta insearns de obicei ‘familia aucear) al persoane simpromatce? + Care sunt pattera-utile fanesiontii emosionale in familia pucleaet? + Care este intensiztes procesulul emorional ia. familia ucleart? : * Ce influenyea acease intenstate, 0 inclecdeud excesvi de fevenimente stresante s1u un nivel redus de adapea- bilitate? + Care este nature sstemelor familie extnse? + Care este grad! separa! Emojionale din eadral fecttui sistem familial exins? + Care este peognozs? + Care sun decile importance pentea terapie? [Dack terapeutul imine in afardtianghisll i familia este capabil iverncioneze intro atmosfek de axietate pi teativi- tate setzute, progresl va apirea. Tehnicile terapeutice ale terapici boweniene Nase poate afm cla ent amomite choi erapesice cetceoncate boweaice, di inportan este cb rerapeutu se concentetdssopaInelegesl proces emorionl tl fanl a tip ce rine fo airaeriunghirlon, Toss anumite tench ‘sn fecveoe agajte peat snnita procera teapeut Una dine ele, ulisth pent 4 mentine anxiiate si reaceviatea emoponall etzte fh tmp! seine, const In 94 pune pe membri fail of wonbeachterpentu, in loc 8 Ge uy sf vorbeate direc anal x alka. (© ak ehnict util ete de ase concentra anipra processor inclectnle fi de pine prin poneresfeevent «voor inte Exemaliares gindrimembilor fame H jot pe sey st nul. aus perspective feciuia “Teapeuml de up bowesian rimane ew emosiona si vith in partes cuiva, de scees,terapeotl simi in afara tsiunghivl sstemului emofiaal fami. Terspeutl mentine nestalatesemojionsli in cadeul jedinjei i prin wtliarea models atiudint_nonverbale $i prin utlizrea adecrath 3 umocului cesta conduc Ia reducetes furionis 9) separ cmofionale in sistem. Cad e cpl ext uliat avandia. tid peer asigura un cada cognii, aca faa se poate ‘port pentru aigslegeproblemele yi procealterapentc. Inten- fit este des ajutn indivi ssi sporeascitconstinta rolurilor lor ‘n procesul sistemului familia Genogamele sunt inate pent» onpinizs informatie feferitoae Ia sister! fail i pent 4 asigura un miloe de a stage Guilin teraple- Genogeama permite, de atemenea at ‘erapeuuli, eit frie sf examinez it ngeleags familia in = ‘Teale naam Tousoi Mimons Duns Vass i cones inegenestiona. De rel comtne har a tc genera ale fic nucle, ce are deaf, pelea la trap Face dt eloca it pogpant en repens rae prio serie de soln eam a Fee ofrte ma jos fe ts es diane Genognina oft imagine msi lt cate ponte sus pe membre habs Row perspec supe pater uloe Jor de comportament side slapionaze in contextul fie ex se, si au doar 6 perspectvs limite la. singur membra, ce Simptomatc In flo acest, sentiment de cap de fend, de lngtiorare ale personne simptomatice Had sk se reduch, sestind 4 Gatcern-ul sige saci arse a als mend ai fami ale exine, chiar dackacxtr Pome eo ae fora. Mai mul acest pattern putes flit inconsent de persoana simpto- ‘hati de ls wn ale merbrsSmproae din fui ine compen tiarea acest fap, insight anupen acestel namie transge- rnerpionale, are este terapeutice incontestable pent fntreaga fami, imal ales asyps semua siptomatic, ler proces de diferente a sinelu deja aineepu. Prin observatea fn genogeame a procetusl de eranamitre rmuligeneronait a patterntlr de reaionae, a: roluilor ‘plete de poria pe care Scate membra.o ocup in ical fail (fate ai mare, copilstie ete), a tunghiaor, a rocesli de proicese familial se parcurge, de apt © pit rs Tar be rae teeaptl in procesul de diferentere a sinelui membrilor Famili st {in procesul de remodelare a telailor si modurlor de a face fal anaieti, Astfel, Bowen incurajeaz3cleni si sh se eunoasel nat inuis uni pe al af cum sunt ish ensoased fami ca inainee de a fee veo schimbace. Acest lueru este considerat de Bowen Gai insforant decit restate. pict i armonich familie. Lingtea Famille va veni o dai eu modificarea relator intse membri fami, ae aceasta au poate aven loc decitdack ‘membi fasilelingeleg ce se Sntdmpll, ce este in neregul cu cis de ce. Dec, tence boweniene, mai ales genograma, au roll de a declanga insights, Asta inscimni cf orientarea boweniant Cautt si schimbe familia prin schimbarea iodivzilor cae aleitw aga cum este ice fia pec ‘Alte thn floxed erapeuti de oretare bowenian pect ck ccere if friars or ib eto tlfoen, a scopul de» rein relile bandonate (ante de rrp tle emofional) sas rua unorrlut ert de ele ave pint akind de meebt Tarai care vor permite citrate ale trembrior uni deaf, dick obinres ani grad de atonomie a indivi nif le i. Acca va cea end hla cers rede simptome, lo mai bun adogtane wi otegrare fail 5 socal Thnk mai depate un exempl de genogramd a fame wei cle cate a prezentat I in tpi din cara asi 5 depres severe, cu tensive side repeate piciite de separa de sol i cen fal sod ev dvr) Tousoe Mion Dasa Vase = “Taare moa Desi jn terapia boweniant accentul cade mai degrbi pe dive so pe cupls, mai ales cl al psiglor, chine ack familia vine penre 0 problemi coil (ransformind,astfel,,proble- ima copillu in .problema piringor"), rus exist 0 termple boweniank muliplé de familie, adica cu un grup de fami. Ea se Foloseste pent «spori procesul de invigare a familie pein itee- ii din tern pie. Famille se intlnese inte-un grup, iar trapeutul lucreazd eu familie © data timp ce ceelale Famili observa ce se incimpla, objinind insight-ui prin poritia de martoe Fic ct terapeotal luereasa cu-un individ sau cu o familie medial observti proceselor emofionale ale ator separator int-un grup de fami, sarcina so primara este de a imine in. afara proceruli emosional al familie. Terapeucl ‘observ. indeaproape procesal comunieteli, obfine o ingeegere a inamici fami creeue8 o anumitsatmosfert in sedings, unde poate avea oe diferensicra, Prin mensinesea posi Bu", adicl plstarea posse! cuiva bazatt pe giadirc, mai degrabt decie pe femoris ia civda presioni emosionale din partea familie, texapen- tul auth familia 8 ating un punct important, asgutind fn acest timp calmly ispunsuclerafional. De acea, el uebuie st adved ‘in procesulterspeutic proprisl si nivel functional de diferenyere 4 sinelui Ca urmare, Bowen fi jncurjeazt pe tof terapextiy mal ses lainceputulcaiere lor, fed o analiza atent si minaions 4 prope lor enograme, pentru identificarea gradu lor de die rengiere a sine imbunseigicea acestua, dey difeenyierensine- lui de familia de origine este un proces care se desfipoast dea langulintegi vies. Important este cael si se product in mod congtient pent a fi eficient Toon Memorex Duca Va a ConcLuzn ‘Teoria i terpia bowenians ne ofers un model de terapeut ‘ates asuma roll unui observstor, cercetitor gi profesor neutra al familie flat fnterapie: Mai molt, ne oferd un model de familie $i de indvii presupus af eel mai bon. O astfel de pozitionare a ‘erapeatuli fate client si vine in contradic eu idea de a accepts famili sau persoana aga cum este ea, si In special ex ‘ofionile de ,.bun" sau yr, jconeet" sau incorec™ cae pot f judecate doar in context Este extrem de vizibilfapeal e¥ orenta- fea boweniand pune aceental pe responsabilitatespitinilor pentru problemele copilor. Uni eric ai orient psihanaliice, {in general, al ele boweniene; i paticalae, subliniad fapeul ek vaste de glndire amplfict xentimentele de vinovigie pe care ‘cameniloricum le au atunci ind este vorba despee problemele tor, sat mai ales, ale copiilor lr, dep adeppiacestor orient firma eX na fac altceva deed of creased gradu de responsabiliare al oamenilor fs de aisle for. In ciudexiticilor ase, Muteay Bowen rimine un nume de ‘fering in domeniul pshocerapei prin claborarea uneia dintre ‘ele mai complete teori a rerapiel de familie, extrem de util in Ingelegerea funesiontsii pathologie indivizilor,cuplutitr gi a famililor, recum gi in ghidarea intervenor terapeutice, indife- ‘rent de orientareaterapeaieS din eare ele provin, a Taam nea nroLuL VII ‘TERAPIA SISTEMICA DE FAMILIE ‘Gand ne seferim la acest model al wrapici de familie, ne im in primal tnd fa modell Sco de la Milano, epeezentath psihiatsit italien! Mara Selvini-Palazzoli, Luigi Boscolo, fanfranco Cecehin si Guilina Prat, mode claborat in joral ui 1978, cn au apdru cele mai importante lucrsi ale scestor zentan} in 1980 ins, aceatt echip de terapeuyi +a divzat ‘lous perech iar Scare din acestea a urmat o orientate wor d- de cea a eceilale,astfel incit exist, practic, dowt modele terapic sistemice de familie. Aste, Selvini-Palazzol gi Pata 1s ocupat de efectele wns singure interven teapeutice, in p ce Boscolo yi Cecchin -au centat pe dezvoltarea unor noi ode detaining, Din 1982, Prat yi Selvin Palarzli sau sepa- sia lecet pe cont proprs. Din acest moti, In acest capitol ealiacarnctesisticile modeluli inal al terapie sstemice, ic3 celal Scolide a Milano, dar vom mengiona yi noutiple ado- de noua orientate sstemied lui Boscolo yi Ceeehin. Premise conceptuale Seoaa dé fa Milano a fost densi ystems donrece la baa ghadieasstemich Ii Gregory Bateson (concep ‘metodele aces), dar a print infuene semnificatve 9 dn gta i Jan Haley precum pin paren orien eprezentan file Insturului de Cercettsi Mental, drepe pentru care trap |] Setttenmareapoma” tlc Grow, 1996.7 Dien ie seers ree Valet thelial ln hy ape meat yee amen oo in special in cazunile pacienilr cu culburts pahice severe (de cxemply, pacieng, cu diagnostcal de schizofrenie sau eulburare | slimentas). De aceea, ei si-au elaborattreptat propria lor teorie dar as phstrat din models psihsoalitic ideea 4 pattern-uie inter clonal ge plstecacl ela o peace a alt, deep poate crc terapevtalsstemie considers important istria failiel pe eae « te in cabinet. i Ideea de busi a tefapie sistemice este accea de sistem, a cum exc ea injleast de conceptulizatea toric gence a sie mmeoe asupea comportamentelor mane, si ma ales apes fami, Contr semnificate la dezvlares tori sistema: famiiale au avot Gregory Bateson, Marny Bowen, Salvador “Minuhin 9 Jay Haley. Cele mai canoseute importante eiseun ale modeleloe e concep fimilia cx sistem sune (Aaph Walsh 9 MeCirow, 1996, p. 5-6): Tnucogul este mai mare decit suma pislor sale consstuie; + Componentele vai sistem pot 6 iyslese doar in context Integulisitem, Din moment ce comportamentl uman apae in context veil, el poate fi Snjeles doar in acest + Cavzaltatea linia este inlocsits de nofionile de eausalitate irculet, smaleand # eeiprocs; + Schimbares uneia‘dinte patie istemului social (de eX a ‘unui membeu al fail influenteaad toate celelalee ple sle sistemului (de ex. intreaga fails ‘Tendiogs oni sistem exe de aciuta si meng homeosta- ain ans echiibral Aceasts functe de menginere 4 ho meostiied serveyte Is plstraces stability far uneori Iimpiedica schimbarea; + Cind 0 familie nis mai este fn echibru, mecanismele de feedback inceates si eaduct familia in echlbral initia + Metodelefolosite pentzy a restauraechilrul (de ex. ee anv ‘ne face famila pentru a revolva problemele aparoe in inerionule) pot deven ele insele probleme; + Interventile dint-o perspeciv sistemicd se centreazi mat ‘curd pe tlaile din interioral integului sistem fami- lal, deed pe unvl dite membritfamiici (de ex. pe cel ‘cate prezine simptoml), Caracteristic ale terapiei sistemice “Terapia stemiel are fn vere ist ou done sterol fami- cis astern eapent- fle, deoacce peach dela premsa Tenpeural au cepresions un cement exterior fale, e unl impliat inva aces, cel pus penta un anu timp tal nialechps ce rerapen st Scobi de la Milano forma 0 jp in adeviratl sens al cvdotul, ach iereagaechia pa ps a procesul rape, nst doar onal dine cia doi ter i ua contact dret cu fai, Axel se nlite aries dine fara terapest, ceca ce de sila modicares con ull de oer «verqpeutuel pe cae susines bor paihaealicd (vom seven! asupes anaie} neural cnd deta proces! erapeutc). (0 ala carscrerined terpiltntemice exe acentl pus mo “Tran on roan Nimo Dans Vasu wi