Sunteți pe pagina 1din 8

CURS 4

CURS 4
MĂRIMILE RELATIVE
PLANUL:
1. Noţiune. Definiţie.
2. Tipuri de mărimi relative
A) Metodologia de calcul.
B) Exemple
C) Reprezentarea grafică

1. Noţiune. Definiţie.
Indicatorii relativi se obţin prin aplicarea unui model de comparaţie sub formă de raport.
Deci prin mărimi relative înţelegem rezultatul raportării a doi indicatori absoluţi.
Indicatorul din numărătorul raportului se numeşte indicatorul raportat, iar cel din
numitor, indicatorul bază de raportate. Alegerea bazei raportate se face în funcţie de scopul
comparării.
Mărimile relative se pot exprima prin coeficienţi, %, promile, prodecimile cât şi
procentimile.
nr.nãscuti vii
Ex. Natalitatea = nr mediu ⋅1000 (5 născuţi la 1000 persoane); nr
al populatiei
medicilor ce revine la 10.000 locuitori . Mai rar se întâlnesc exprimării în procentimile,
adică cât unităţi din indicatorul raportat revin la 100.000 unităţi bază de raportare.
Alegerea formei de exprimare se face astfel încât mărimile relative să fie sugestive.
Dar forma cea mai obişnuită de exprimare a lor este cea a procentelor care arata câte unităţi
din indicatorul raportat revin la 100 unităţi ale indicatorului baza de raportare.
Forma de exprimare a mărimilor relative se stabileşte în raport cu gradul de variaţie
al fenomenelor, a scopului urmărit, precum si particularităţile specifice fenomenului
cercetat.
Pentru calculul unei mărimi relative, trebuie respectate 3 cerinţe:
a) între termenii comparaţi trebuie să existe o legătură de condiţionalitate sau de
cauzalitate;
b) termenii raportaţi să fie cu adevărat comparabili din punctul de vedere al sferei de
cuprindere, ca metodologie de calcul etc;
c) baza de comparaţie să aibă o anumită semnificaţie în evoluţia fenomenului studiat.

În cea mai mare parte mărimile relative în satistică nu prezintă o dificultate de calcul.
Cele mai multe dificultăţi apar în comparaţiile internaţionale, unde indicatorii provin din
diferite surse sau sunt calculaţi după metodologii diferite.

2. Tipuri de mărimi relative


În principal se pot calcula următoarele tipuri de mărimi relative:
a) de structura;
b) de coordonare (corespondenţă);
c) de intensitate
d) ale dinamicii;
e) ale planului (programării).

1
CURS 4

a) Mărimea relativă de structură se poate calcula de fiecare dată când s-a aplicat
metoda grupării prin urmare calculul lor este posibil atunci când colectivitate este
separată înde două sau mai multe grupe. Este un raport dintre o parte la întreg (total).

xi
x *i = n
⋅ 100
∑x
i =1
i

- daca se determina pentru frecventa fiecărei grupe se numesc ponderi iar daca se
determina pentru valorile centralizate ale diferitelor caracteristici se numesc greutăţi
specifice care se obţin ca mărimi relative de structură raportând frecvenţa fiecărei grupe (ni ,
k k
fi ) la totalul frecvenţelor ( ∑ni , ∑ f i ) după relaţia:
i =1 i =1

ni
ni (%)* = ⋅ 100
- k
.
∑n
i =1
i

Frecvenţele relative permit analiza structurii unei serii de distribuţie în funcţie de una
sau mai multe variabile (caracteristici) şi compararea repartiţiilor empirice cu cele teoretice.
Având caracter de mărimi relative se pot exprima sub formă de coeficienţi sau în
procente şi fiind “eliberate” de aspectul concret al exprimării unităţilor centralizate pe grupe
devin comparabile pentru orice fel de serie şi mai ales cu probabilităţile din distribuţiile
teoretice.

Proprietăţi: Specific mărimile relative de structură este proprietatea de aditivitate. Fiind


calculate faţă de aceeaşi bază cu greutăţi specifice corespunzătoare se pot efectua operaţii
de adunare şi scădere
Suma Mărimile relative de structură este egală cu 1 sau 100 în funcţie de forma de
exprimare
• Demonstraţie:

x1 x x x x + x2 + ... + xn ∑ xi
+ 2 + 3 + ... + n = 1 = =1
∑ xi ∑ xi ∑ xi ∑ xi ∑ xi ∑ xi
Sau
x1 x x x + x2 + ... + xn
* 100 + 2 * 100 + ... + n * 100 = 1 * 100 =
∑x
i
* 100 = 100
∑ xi ∑ xi ∑ xi ∑ xi ∑x
i

Reprezentarea grafică. Mărimile relative de structură se reprezintă grafic printr-o


diagramă de structură care poate fi ilustrată prin:
- cercul sau semicercul de structură;
- dreptunghiul de structură;
- pătratul de structură.

2
CURS 4
b) Mărimile relative de coordonare sau corespondenţă caracterizează raportul
numeric în care se găsesc doi indicatori cu acelaşi conţinut în spaţii diferite
coexistente în timp.
Pentru o colectivitate împărţită în două grupe pentru care nivelul pe grupe al variabilei
studiate este xA şi xB :
XA XB
Forma de prezentare ar fi: : K A / B = X sau K B / A = X
B A

unde: A şi B unităţi teritoriale.


XA şi XB nivelul colectivităţii de raportate din unitatea A respectiv B
Mărimi relative de coordonare se pot calcula şi pornind de la frecvenţe:
nA nB
K A/ B = sau K B / A =
nB nA
De regulă ei se exprimă în coeficienţi.
n A ⋅ nB = 1
Proprietate: Produsul lor este egal cu 1:
nB n A
KA/B*KB/A =1 Deci ei corespund testului de reversibilitate.
Dacă sunt mai multe grupe, se alege una ca bază de comparaţie şi se raportează, pe rând,
fiecare grupă la baza aleasă.
De regulă raportul este valoarea cea mai mică, la cel mai mare, astfel putem obţine
exprimarea lor în coeficienţi supraunitari.
Aceste mărimi se folosesc în studiul variaţiei teritoriale şi prin urmare au caracter de
indici teritoriali.
Ex. PIB României cu cel al Greciei
Reprezentarea grafică: Mărimile relative coordonare. se reprezintă grafic prin:
- Benţi sau coloane; stabilind în acest fel relaţiile care există între diferitele părţi
ale aceleiaşi colectivităţi.

c) ale dinamicii – se obţine ca raport a doi indicatori al aceluiaşi fenomen dar aflate
între două momente /perioade diferite.
Pentru a studia în dinamică recurgem la serii cronologice.
În generale o serie statistică este formată din 2 şiruri de date în care I şir reprezintă criteriul
de sistematizare (factorul e grupare) al II -lea şir variabila dependentă de factorul de grupare
Analiza se face atât în bază fixă cât şi mobilă (în lanţ).
*Indicatorii relativi obţinuţi prin raportare exprimă indicele de variaţie
X
cu bază fixă K t / 0 = X ⋅ 100
t
-
0

X
cu bază mobilă (în lanţ) K t / t −1 = X ⋅100
t
-
t −1

Putem calcula mărimi relative ale dinamicii la nivelul ansamblului, dacă variabila este
aditivă direct:
kt / 0 =
∑ xt respectiv k = ∑xt
∑ x0 ∑xt −1
t / t −1

Ele se exprimă atât sub formă de coeficienţi dar mai adesea sub formă % .
Reprezentarea grafică: Mărimile relative d. se reprezintă grafic prin:
- cronograme (histograme)

3
CURS 4
d) Mărimile relative ale programării (planificării)

Se calculează la nivelul unităţilor economice fiind necesar să se elaboreze programe


de aprovizionare, producţie şi desfacere pe termene scurte sau mai lungi.
Calculul mărimilor relative ale planului presupune preluarea din evidenţele unităţii
economice analizate a informaţiilor referitoare la:
• nivelul fenomenului realizat în perioada de bază (x0);

• nivelul planificat (programat) în perioada curentă (xpl)

• nivelul realizat în perioada curentă (x1).

Din compararea sub formă de raport a celor trei indicatori rezultă:


x pl
• - coeficientul sarcinii de plan: k pl / 0 =
x0

x1
• - coeficientul îndeplinirii planului: k 1 / pl =
x pl
x1
• - coeficientul de dinamică: k1/ 0 =
x0
Între cei trei coeficienţi există relaţia:
• k 1 / 0 = k pl / 0 . k 1 / pl
Interpretarea valorii mărimilor relative ale planului ca şi a ratei de depăşire (nerealizare) se face în
raport cu conţinutul economic al indicatorului (de creştere sau de reducere obiectivă a
fenomenului).
Putem calcula mărimi relative ale planului la nivel de ansamblu, pentru variabile însumabile
direct:

∑ x pl ∑x
k1 / pl =
1
• k pl / 0 = respectiv
∑ x0 ∑x pl
De cele mai multe ori mărimile relative de dinamică şi mărimile relative ale planului se exprimă
procentual.

e) Mărimile relative de intensitate se obţin prin raportarea a doi indicatori absoluţi de


natura diferita, dar care se află într-un raport de interdependenţă.
Relaţia de calcul este:
Yi
• la nivel parţial: X =
Zi
Aceste mărimi se pot calcula pentru fiecare grupa de unităţi în parte sau pentru întreaga
colectivitate.

4
CURS 4

• la nivelul ansamblului: X i =
∑Yi
sau x=
∑X Z
i i

∑Z i ∑Z i

Ex: Densitatea populaţiei (loc/km2,) Productivitatea muncii (lei/munc).


Mărimile relative de intensitate au numerose aplicaţii în:
- industrie ( coeficientul mecanizării, automatizării, utilizării intensive etc.)
- agricultură (coeficientul chimizări, irigaţiilor, recolta medie la ha);
- turism (indicatorii eficienţei activităţii de turism, productivitatea muncii etc)
- demografice (coeficientul mişcării naturale, migratorii a populaţiei)

Problema 1 Pentru Mărimile relative de intensitate; de structura; de coordonare


(corespondenţă);

Date privind repartiţia oraşelor României la 1 iulie 2002 în funcţie de numărul de locuitori
Grupe după Număr oraşe Număr populaţie
mărimea oraşelor
Mici 67 474711
Mijlocii 101 1543080
Mari 35 1178523
total 203 3196314
Se cere:
1. Calculul indicatorilor relativi posibili. Reprezentarea grafică a rezultatelor obţinute
Grupe după Structură % Numărul mediu de coordonare
mărimea oraşelor locuitorilor locuitori pe un oraş oraşelor locuitori
oraşelor (intensitate) lor
Mici 33,00 14,85 7085 1,00 1,00
Mijlocii 49,75 48,28 15278 1,51 3,25
Mari 17,25 36,87 33672 0,52 2,48
total 100,00 100,00 15745

Problema 2. Pentru Mărimile relative ale planificării


Un agent economic dispune de 3 magazine la care se cunosc datele:
Maga Valoarea desfacerilor (mii. Lei) Nr. personal
zine Realizat oct. Plan nov. Realizat Realizat Plan nov. Realizat
X0 Xpl nov X1 oct. Xpl nov X1
X0
I 168.000 175.000 180.000 30 32 33
II 180.000 188.000 192.000 32 35 35
III 1105.000 1120.000 1125.000 40 45 43
Total 1.453.000 1.483.000 1.497.000 102 112 111
Se cere.
1. Sa se calculeze mărimile relative ale planificării (programării) pe fiecare magazin şi pe
total.

5
CURS 4
2. Să se reprezinte grafic rezultatele obţinute la punctul precedent.
3. Ce alte mărimi relative mai cunoaşteţi şi cum se calculează.

1. Mărimile relative ale planului sunt:


x pl
• - sarcina de plan: k pl / 0 = ⋅100
x0
x1
• - îndeplinirea planului: k 1 / pl = ⋅100
x pl
x1
• - dinamica: k 1 / 0 = ⋅100
x0

Maga Mărimile relative (%) ale:


zine Sarcinii de plan pentru: Îndeplinirii planului pentru Dinamica
Valoarea Nr. personal Valoarea Nr. personal Valoarea Nr. personal
desf. Kpl/o Kpl/o desf. K1/pl K1/pl desf. K1/0 K1/0
I 104,16 106,66 102,85 103,12 107,14 110,0
II 104,44 109,37 102,12 100,0 106,66 109,0
III 101,35 112,5 100,4 95,0 101,8 107,5
Total

2. Sa se construiască un grafic pentru reprezentativitatea mărimilor relative ale planului.


% de îndeplinire a planului

Valoarea desfacerilor Nr. personal

1 1 1
10 0 1 1
0 0 0 9
0 0
2, 2, 2, 5
0, 0
8 1 8 %
4 %
% % %
%

Mag.1 2 3 1 2 3

3. Alte mărimi relative. De intensitate şi structură .


Mag Valoarea medie a desf pe un Structură %
munc. mii.lei/munc Valoarea desf Nr. personal
Real Plan Real Real Plan Real Real Plan Real
oct nov oct nov oct .nov
I 5.600 5.468 5.454 11,6 11,8 12,0 29,4 28,6 29,7
II 5.625 5.371 5.485 12,4 12,7 12,8 31,4 31,3 31,5
III 27.625 24.888 26.162 76,0 75,5 75,2 39,2 40,2 38,7
total 14.2451 13.241 13.486 1.00 1.00 1.00 1.00 1.000 1.00
6
CURS 4

Problema 3
Se cunosc urmatoarele date:
Departa Procentul Procentul Structura cifrei de afaceri %
mente programat (al indeplinirii Perioada de Perioada curenta
sarcinii de plan) al programului la baza
cifrei de afaceri % cifra de afaceri %
A 105 110 40 35
B 115 118 60 65
Sa se calculeze:
1. Procentul mediu al sarcinii de plan
2. Procentul mediu al îndeplinirii planului la cifra de afaceri
3. Modificările relative

1. Calculul procentului mediu al sarcinii de plan


Vom nota cu:
Xo = cifra de afaceri realizata in perioada de baza
X1 = cifra de afaceri realizata in perioada curenta
Xpl – cifra de afaceri planificata in perioada curenta
X1/pl = % indeplinirii planului.

1. Pornim de la % sarcinii de plan a încasărilor


Kpl/o = Xpl/Xo * 100 de unde
Xpl= X0*Kpl/o = 1.05*0.40+1.15*0.60 = 0.42+0.69 = 111%
2. Conform % mediu al îndeplinirii planului avem – K1/pl = X1/Xpl * 100 de unde
] X1 = K1/pl* Xpl * 100
1.10*0.35+1.18*0.65 =0.3850+0.7670 =115.20%
3. Modificările pe ansamblu dintre
- cifra de afaceri in perioada curenta fata de perioada de baza
- cifra de afaceri realizata in perioada curenta fata de cea programata
I1/o = X1/Xo = 115.20/100 = 1.152 sau 115.2%
∆ 1/0= X1 – Xo = 115.20-100 = 15.2%

7
CURS 4