La tiganci rezumat

Mircea Eliade recunostea „inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice”.Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti: „pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. Si in nuvela „La tiganci” actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. Secventa I (expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il vede de trei ori pe saptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.Intrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere „dincolo”. Cele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare. Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi in secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. Draperia ii aparea ca un giurgiu si-l ingrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe Gavrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. In strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei

Toate se caracterizeaza printr-un fantastic de tip erudit. avand doua semnificatii: -in planul profan este un loc rau famat. Acesta ca un mesager al mortii il ajuta pe profesor sa ajunga „dincolo” trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica. nuvela mentionata a fost caracterizata drept „o capodopera a fantasticului romanesc" (Eugen Simion) si se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. etc. eternul. noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu il simte un visator. ar trebui sa fie curajos dar lui ii e frica mereu. spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: „Ia-o spre padure. in curgerea fireasca a intamplarilor realului.Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu. il recunoaste. daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez. Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat. „sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt. Sleit de puteri trece prin coridor si se incurca iar.”.Deznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. ori muntele care este mai aproape de cer). sotia lui. Nu ne grabim. Titlul este numele unui spatiu.). ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: „vezi sa nu te ratacesti”. Baba il asteapa. este primul stadiu al calatoriei sufletului dupa moarte. Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul. cu strazi si beciuri care ascund mistere.Conditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia. drum care. -in planul sacru. o gaseste pe Hildegard care il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune „vino cu mine”. o fire de artist. De multe ori. Elsa. in 1959). iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frincu. Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. plecase in Germania la familia ei in urma cu 12 ani. Secventa VIII incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. m-a trimis baba”. ii ia vama. despre care vorbesc barbatii din tramvai. tema fundamentala fiind relatia dintre sacru si profan. Pornesc spre padure alunecind dinspre veghe spre vis. iesire din timp) care transpune totul in planul fantastic. „Tinerete fara de tinerete". „La umbra unui crin". o cetate a cunoasterii. Personajele sunt „indivizi comuni" care „ intra fara voia lor in situatii anormale" (Eugen Simion). caldura. pe drumul ala mai lung si mina incet. Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica. intervine o ruptura (situatie neobisnuita. Din aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca: „Pe strada Mantuleasa". „19 trandafiri". in unele traditii. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. cuprinde Infernul. Eroul se explica echivoc „se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce. dar si ca mijloc de recuperare a sacrului. in lupta sa ar trebui sa fie tinar dar el este batrin. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul. Tema nuvelei „La tiganci" o constituie moartea ca eveniment. in volumul: „La tiganci si alte povestiri" (dupa ce aparuse la Paris. „in curte la Dionis" si altele. Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul. COMENTARIU Publicata in 1969.”. i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. Structura: .”. asa incepe. Actiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei geografii sacre (Bucurestiul de altadata. Fata il consoleaza la fel de echivoc „toti visam. cam de cind aflase ca el a murit. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se intoarca la tiganci. ca intr-un vis. Purgatoriul si Paradisul.

dintru inceput. cuprinde Infernul. „La tiganci". phantasticus. In aceeasi ordine de idei. timp terestru/timp transcendent. Etimologic (fr. Comentatorul mentionat observa ca aici este vorba de un itinerariu spiritual: Viata si Moarte. in crestet. aceasta creatie prezinta si unele particularitati care o includ in proza fantastica. termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie. in multe traditii ale lumii. in termenii mitului. In plus. phan-tastikos . in realitatea profana1 apare primul insemn al sacrului: numele strazii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul zeitei Vesta. III si IV se petrec in bordeiul tigancilor. adica initiati) care povesteau ca. exista o realitate vizibila. actiunea trece prin mai multe etape: Capitolul I prezinta drumul lui Gavrilescu spre casa. Subiectul evidentiaza. ca si in alte creatii din aceeasi specie. un profesor de pian (pe nume Gavrilescu) se indreapta spre casa. Gavrilescu vorbeste cu ceilalti calatori.Nuvela „La tiganci" este o capodopera a literaturii fantastice romanesti. temele preferate fiind caldura si colonelul Lawrence. phantasma „plasmuire"). profesorul il auzise de la niste studenti {„oameni culti". cunoscuta fragmentar sau deloc de catre personaje). ca o sabie. arsita 1-a lovit pe colonel.„privitor la imaginatie". din insemnarile autorului reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele existente in universul cotidian. Intr-o dupa amiaza torida de vara.G. fantasticul reprezinta o ruptura in universul cunoscut. cu tramvaiul. nestiuta. lat. studentii sunt niste „mesageri" care prevestesc apropiata moarte si a lui Gavrilescu. unde apar cele trei fete si are loc „visul" profesorului. irealul. numele acestuia din urma. Capitolele V. In tramvai. Capitolele II. nuvela fiind (asa cum sustin si alti comentatori) o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte. in sensul ca infatiseaza o modificare posibila a frumosului. ilogica. Astfel. de amploare medie. undeva in Arabia. Capitolul al VlII-lea cuprinde reintalnirea cu Hildegard si plecarea celor doi spre nunta in Paradis. Din aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din „La tiganci" pe doua planuri antitetice: profan/sacru. se inscrie si structura compozitionala a acestei opere: conform opiniei lui Sorin Alexandrescu. existenta a doua planuri: profan si sacru (ultimul fiind realizat prin insertia unor mituri). VI si VII prezinta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu birja-dric. Definit ca „ intruziune brusca a misterului in cadrul vietii reale" (P. popasul pe care Gavrilescu il facuse pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei „calatorii" care. care nu poate fi explicata prin legile lumii reale. venind de la o meditatie. . Purgatoriul si Paradisul. este o nuvela fiind o lucrare narativa in proza. marcand un numar simetric de „intrari" si „iesiri" din real in ireal. de pe strada Preoteselor. de Mircea Eliade. Fantasticul este o categorie estetica. Pe capitole. real/fantastic. Cu alte cuvinte. Castex). personajul central este puternic reliefat. nuvela este alcatuita din opt episoade. fantastique. gr. a carei actiune se complica progresiv. concreta si logica (pe care o cunoastem cu totii) si o alta realitate (ascunsa. viata/moarte. asa cum rezulta din universul operei. Profan si Sacru.

prin urmare. Atras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor.Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza. intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbina cu bizarul. sau. Cum incercarile lui esueaza. Zic pentru pacatele mele. si toata lumea ar fi fost a lui. ar putea insemna alegerea unei „ursitoare" ca si la nastere. deoarece. si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". amintirea marii lui iubiri pentru Hildegard il va stapani ca o chemare. Inconjurat de trei fete imbracate in valuri. o evreica si o grecoaica). altele. si tot aici. vizitiul . . cand simbolistica grava a povestirii se vede mai limpede. in jur de trei) aminteste de basm. pipaite mai bine. arsita si mirosul de asfalt topit (pe care le regaseste in strada). acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu (in Purgatoriu). Cuvintele rostite de Gavrilescu („Prea tarziu") arata ca timpul omului si cel al realitatii au devenit neconcordante. cum marturisea el insusi). intreaga lui aventura din acest spatiu intortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului. Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia. iar ora. profesorul simte nevoia sa faca marturisiri: „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian." (E. deveneau. din Infern. Frecventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian. profesorul pierde acel „ceva" minunat despre care-i vorbeau fetele. Stare explicabila. In acest punct. Decorul (din care profesorul vrea sa scape. din acest trio (alcatuit dintr-o tiganca.. Baba poate fi Cerberul2. Hildegard (care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale) il atragea in lumea umbrelor. Gradina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpul concret al realitatii. Gavrilescu intra in bordei ." Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii: „La sfarsitul lecturii. realul trece in fantastic. eternitatii). Cum tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci. Gavrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care se afla pianul. Trecand pe langa baba care pazea poarta. Simion). inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau) este fantastic: „Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unele semanau la inceput cu o ladita. in termenii mitului. constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. aceasta „insula" de umbra neasteptata ii provoaca „un infinit sentiment de intensa tristete" ea fiind un spatiu in care „iar a stat ceasul" (apartinand. iar fetele care-si ascund identitatea -Parcele4. calatorii discuta. posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele. care pareau la inceput perne sau suluri de divan. Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta (conditia de creator irosita din pricina pacatelor sale. adauga incercand sa zambeasca. Gavrilescu este supus la o proba initiatica: sa aleaga. Gavrilescu intra. dovleci uriasi inveliti in broboade. Ratand „proba" alegerii fetei. pentru ca n-am fost facut pentru asta. Eu am o fire de artist". cosuri de rufe pline de jurnale. La inceput. corect pipaite. mingi. profesorul se simte fericit „parca ar fi fost din nou tanar. pe cea dintai. dar se dovedeau a fi. profesorul coboara cu intentia de a lua tramvaiul in sens invers. oarecum misterios.luntrasul Caron?.. umbrele vechi umplute cu tarate. il gonesc spre urmatoarea statie (la care nu va mai ajunge). fetele sunt trei. specie in care fantasticul este bogat reprezentat. despre acest spatiu.

sarac si necunoscut. noaptea. Dezorientat. Cei doisprezece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui Gavrilescu. Pregatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor. pe pamant. in Infern. Distrat si uituc.cand m-am vazut gol. birjarul evoca mereu imagini mortuare (caii imbracati in negru. Trecand de usa a saptea . profesorul constata ca. un om oarecare. Hildegard este gasita mult mai departe." Si baba il pofteste sa bea cafea. doamna Voitinovici plecase. el isi aminteste reperele spatiului profan in care traise.. neband destul din apa Lete. si am simtit draperia strangandu-se in jurul meu ca un giulgiu. din moarte.indicata de baba (cifra care trimite la numarul zilelor creatiei divine). Trezit cu ajutorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa. vremea potrivnica.in timpul sederii in bordei. baba il numeste „muzicant" pe Orfeul care-si pierduse partiturile (adica isi incheiase misiunea pe pamant) si coborase. ratacirea. Otilia Voitinovici si nu-si gaseste banii. pentru a putea sa ajunga astfel la ultimul stadiu al drumului .aflata in Purgatoriu si avand menirea de a-1 spala pe om de pacate si de a-1 face sa uite totul). Ea il va conduce spre aceeasi trasura. adica ii recupereaza sufletul ratacitor si i-1 restituie Infernului.nunta in Paradis. caci in bordei ramasese numai nemtoaica — mereu treaza si asteptandu-si iubitul. dar profesorul refuza: in termenii mitului. Otilia se maritase. Gavrilescu este intampinat de aceeasi baba/Cerber careia ii povesteste senzatia deosebita traita la un moment dat: „. mirata de incapacitatea lui Gavrilescu de a intelege ca a murit. este nevoit sa dea meditatii. imposibil de inteles (marca a fantasticului). florile funerare. Acum. In planul profan.. De data aceasta. Pentru a-si castiga existenta. de aici. isi lasa partiturile la eleva sa. trasura/dric. revine la tiganci. baba dormea: Cerberul nu mai avea ce pazi. ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-1 mai primesc: din tramvai este invitat sa coboare. constituie o iesire din timp apartinand fantasticului. dricul. ca si in mit.. unde il astepta Hildegard (iubita lui din tinerete) care-1 va conduce in moarte. lui Gavrilescu ii este sete (sugestie a dorului dupa apa Lete . Gavrilescu nu-si mai poate recrea iubirea pamanteana. mereu. Gavrilescu este un barbat de 49 de ani. deoarece banii lui erau scosi din uz. ca sa-si recupereze iubita (pe Hildegard/Euridice). tramvaiul. Partea finala a nuvelei reuneste mai multe motive: giulgiul. propria casa (inchisa si ferecata) este locuita de altcineva. .. in trasura. Acum si cea de a doua lume (in care profesorul traise aproape cincizeci de ani) ii apare ca fiind bizara. infruntand uneori. trecusera mai multi ani. probabil celelalte „fete" (suflete) trecusera in Purgatoriu (cel de al doilea spatiu pomenit de Dante in Divina Comedie). Singurul om dispus sa-1 ajute este birjarul-dricar care il invita in trasura (o alta luntre a lui Caron). Personajul principal este realizat in doua registre: profan si sacru. si-1 ia in stapanire pe cel pe care-1 chemase. visul. florile funebre) pana cand trasura ajunge la tiganci. cei doi redevin tineri. Drumul trece pe langa o biserica (unde fusese o inmormantare) si in curtea careia inflorise „regina noptii" (floare al carei nume sugereaza intunericul).

pe care o „uitase" subit. conditia de om paradisiac: ei redevin tineri. alungat din Rai).in tramvai este logoreic. decazut. Reiese ca. dar intr-o alta lume. pentru ca modestul profesor de pian fusese un Creator („artist) care incearca. pe Hildegard. iesirea din timp. aflam ca acest om isi facuse studiile in Germania si ca avusese o mare iubire. drumul prin labirint. ratacirea in bordeiul tigancilor. apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut: „se simti dintr-o data fericit. transformarea acestor obiecte in altele. pentru ca autorul si-a ales o tema existentiala. acolo unde timpul s-a oprit {„Atunci sa stii ca iar a stat ceasul" ii spune baba de la usa bordeiului). Eu am o fire de artist". in sfarsit. omul imbatraneste brusc. acest apel la mitologie ii confera fantasticului un caracter erudit. sa ajunga la pian. miraculosul se imbina cu straniul. asa cum reiese din marturisirea sa (repetata): „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. in termenii lui Mircea Eliade. . parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui".a. gradina tigancilor si o amintire din studentie. tin de straniu. Gavrilescu rateaza. profesorul isi recupereaza. De ce este nuvela „La tiganci". fie strain). adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo de moarte. in acelasi timp. cu implicatii dramatice pentru fiecare om: moartea ca eveniment. in locul timpului. in termenii lui Tzvetan Todorov. Gavrilescu traise o amnezie (uitan-du-si iubirea si ignorandu-si firea de artist). Purificat prin drumul pe strada Preoteselor / Vestalelor. Notele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata complexitatea lor. intoarcerea pe pamant s. modestul profesor reprezinta sacrul camuflat in profan. Zic pentru pacatele mele. in al doilea rand. tin de supranatural (miraculos). la o lectura mai atenta. Gavrilescu era un Orfeu. „o capodopera"? Mai intai. Si cum. pentru ca iubirea nefinalizata in viata. Gavrilescu „intra" in spatiul magic al tigancilor. in nuvela „La tiganci". in bordei. Treptat. Astfel. in lumea reala. alaturi de iubita lui. astfel incat incepe cosmarul: bordeiul (cu obiectele lui) devine agresiv. VII. O alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului (fie autohton. pentru greselile sale in Adam (stramosul biblic. teroarea obiectelor care-1 inconjurau pe Gavrilescu. pentru a se casatori cu Elsa. Abia dupa calatoria sufletului in alt timp. adica vesnici. in planul sacru. Traseul anost al vietii sale 1-a condus la constiinta unei ratari. Invitat sa ghiceasca tiganca (dintre cele trei ursitoare). iar giulgiul tine de ritul funerar. pentru ca n-am fost facut pentru asta. are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii: colonelul Lawrance. adauga incercand sa zambeasca. se va implini printr-o nunta in eternitate. alcatuind impreuna fantasticul pur. el incearca sa-si recupereze statutul.