La Tiganci Rezumat

La tiganci rezumat

Mircea Eliade recunostea „inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice”.Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti: „pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. Si in nuvela „La tiganci” actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. Secventa I (expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il vede de trei ori pe saptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.Intrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere „dincolo”. Cele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare. Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi in secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. Draperia ii aparea ca un giurgiu si-l ingrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe Gavrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. In strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei

in curgerea fireasca a intamplarilor realului. „19 trandafiri". ar trebui sa fie curajos dar lui ii e frica mereu. COMENTARIU Publicata in 1969. Personajele sunt „indivizi comuni" care „ intra fara voia lor in situatii anormale" (Eugen Simion). Actiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei geografii sacre (Bucurestiul de altadata. m-a trimis baba”. in 1959). ii ia vama. sotia lui. cu strazi si beciuri care ascund mistere. in unele traditii. daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez.). asa incepe. dar si ca mijloc de recuperare a sacrului. noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu il simte un visator. ca intr-un vis. etc. intervine o ruptura (situatie neobisnuita. pe drumul ala mai lung si mina incet. nuvela mentionata a fost caracterizata drept „o capodopera a fantasticului romanesc" (Eugen Simion) si se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. Eroul se explica echivoc „se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce. Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul.Conditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia. „Tinerete fara de tinerete". Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat. o gaseste pe Hildegard care il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune „vino cu mine”. o cetate a cunoasterii. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se intoarca la tiganci.”. caldura. Purgatoriul si Paradisul. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. Sleit de puteri trece prin coridor si se incurca iar. Fata il consoleaza la fel de echivoc „toti visam. Acesta ca un mesager al mortii il ajuta pe profesor sa ajunga „dincolo” trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica. Titlul este numele unui spatiu.”. i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut.Deznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. De multe ori. Nu ne grabim. spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: „Ia-o spre padure. este primul stadiu al calatoriei sufletului dupa moarte. „sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul. Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul. il recunoaste. tema fundamentala fiind relatia dintre sacru si profan. iesire din timp) care transpune totul in planul fantastic. in lupta sa ar trebui sa fie tinar dar el este batrin. Elsa.Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu. Tema nuvelei „La tiganci" o constituie moartea ca eveniment. Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica. cuprinde Infernul. Din aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca: „Pe strada Mantuleasa". eternul. cam de cind aflase ca el a murit. Baba il asteapa. ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: „vezi sa nu te ratacesti”. -in planul sacru. „La umbra unui crin". Secventa VIII incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase.”. avand doua semnificatii: -in planul profan este un loc rau famat. drum care. o fire de artist. ori muntele care este mai aproape de cer). Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frincu. plecase in Germania la familia ei in urma cu 12 ani. „in curte la Dionis" si altele. Pornesc spre padure alunecind dinspre veghe spre vis. Toate se caracterizeaza printr-un fantastic de tip erudit. in volumul: „La tiganci si alte povestiri" (dupa ce aparuse la Paris. despre care vorbesc barbatii din tramvai. Structura: .

un profesor de pian (pe nume Gavrilescu) se indreapta spre casa. Etimologic (fr. arsita 1-a lovit pe colonel. Pe capitole. Capitolele V. in realitatea profana1 apare primul insemn al sacrului: numele strazii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul zeitei Vesta. de amploare medie. asa cum rezulta din universul operei. cuprinde Infernul. este o nuvela fiind o lucrare narativa in proza. in termenii mitului. lat.„privitor la imaginatie". Subiectul evidentiaza. „La tiganci". Intr-o dupa amiaza torida de vara. Capitolele II. phantasma „plasmuire"). care nu poate fi explicata prin legile lumii reale. in crestet. marcand un numar simetric de „intrari" si „iesiri" din real in ireal. viata/moarte. actiunea trece prin mai multe etape: Capitolul I prezinta drumul lui Gavrilescu spre casa. ca o sabie. numele acestuia din urma. irealul. real/fantastic. personajul central este puternic reliefat. VI si VII prezinta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu birja-dric. phan-tastikos . In plus. se inscrie si structura compozitionala a acestei opere: conform opiniei lui Sorin Alexandrescu. . exista o realitate vizibila. Cu alte cuvinte. profesorul il auzise de la niste studenti {„oameni culti". fantastique. phantasticus. ilogica. Purgatoriul si Paradisul. venind de la o meditatie. de pe strada Preoteselor. temele preferate fiind caldura si colonelul Lawrence. Profan si Sacru. Capitolul al VlII-lea cuprinde reintalnirea cu Hildegard si plecarea celor doi spre nunta in Paradis. In tramvai. fantasticul reprezinta o ruptura in universul cunoscut. timp terestru/timp transcendent. cu tramvaiul. unde apar cele trei fete si are loc „visul" profesorului. ca si in alte creatii din aceeasi specie.G. nestiuta. nuvela este alcatuita din opt episoade. concreta si logica (pe care o cunoastem cu totii) si o alta realitate (ascunsa. in sensul ca infatiseaza o modificare posibila a frumosului. Comentatorul mentionat observa ca aici este vorba de un itinerariu spiritual: Viata si Moarte. Din aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din „La tiganci" pe doua planuri antitetice: profan/sacru. aceasta creatie prezinta si unele particularitati care o includ in proza fantastica. termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie. In aceeasi ordine de idei. III si IV se petrec in bordeiul tigancilor. cunoscuta fragmentar sau deloc de catre personaje). existenta a doua planuri: profan si sacru (ultimul fiind realizat prin insertia unor mituri). nuvela fiind (asa cum sustin si alti comentatori) o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte. adica initiati) care povesteau ca. din insemnarile autorului reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele existente in universul cotidian. studentii sunt niste „mesageri" care prevestesc apropiata moarte si a lui Gavrilescu. de Mircea Eliade. undeva in Arabia. popasul pe care Gavrilescu il facuse pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei „calatorii" care. Fantasticul este o categorie estetica. Castex). in multe traditii ale lumii. gr. Astfel. dintru inceput.Nuvela „La tiganci" este o capodopera a literaturii fantastice romanesti. a carei actiune se complica progresiv. Definit ca „ intruziune brusca a misterului in cadrul vietii reale" (P. Gavrilescu vorbeste cu ceilalti calatori.

oarecum misterios. iar ora. eternitatii). Zic pentru pacatele mele. Ratand „proba" alegerii fetei. pipaite mai bine. si tot aici. Gavrilescu intra in bordei . iar fetele care-si ascund identitatea -Parcele4. vizitiul . posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele. Frecventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian. fetele sunt trei. Cuvintele rostite de Gavrilescu („Prea tarziu") arata ca timpul omului si cel al realitatii au devenit neconcordante. aceasta „insula" de umbra neasteptata ii provoaca „un infinit sentiment de intensa tristete" ea fiind un spatiu in care „iar a stat ceasul" (apartinand. Gradina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpul concret al realitatii. o evreica si o grecoaica). La inceput. pe cea dintai. inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau) este fantastic: „Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unele semanau la inceput cu o ladita. Atras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor. din Infern. Simion). si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". profesorul simte nevoia sa faca marturisiri: „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. umbrele vechi umplute cu tarate. Gavrilescu intra. profesorul coboara cu intentia de a lua tramvaiul in sens invers. adauga incercand sa zambeasca. specie in care fantasticul este bogat reprezentat. Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia. Decorul (din care profesorul vrea sa scape.. Hildegard (care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale) il atragea in lumea umbrelor. in jur de trei) aminteste de basm." (E. Inconjurat de trei fete imbracate in valuri.luntrasul Caron?. constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. amintirea marii lui iubiri pentru Hildegard il va stapani ca o chemare. cosuri de rufe pline de jurnale. profesorul pierde acel „ceva" minunat despre care-i vorbeau fetele.Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza. deveneau. sau. Cum incercarile lui esueaza. Cum tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci. deoarece. acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu (in Purgatoriu). Trecand pe langa baba care pazea poarta. despre acest spatiu. intreaga lui aventura din acest spatiu intortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului. Stare explicabila. Eu am o fire de artist". il gonesc spre urmatoarea statie (la care nu va mai ajunge). cand simbolistica grava a povestirii se vede mai limpede. dovleci uriasi inveliti in broboade.. ." Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii: „La sfarsitul lecturii. cum marturisea el insusi). Gavrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care se afla pianul. realul trece in fantastic. Gavrilescu este supus la o proba initiatica: sa aleaga. Baba poate fi Cerberul2. intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbina cu bizarul. din acest trio (alcatuit dintr-o tiganca. ar putea insemna alegerea unei „ursitoare" ca si la nastere. dar se dovedeau a fi. si toata lumea ar fi fost a lui. care pareau la inceput perne sau suluri de divan. prin urmare. In acest punct. mingi. profesorul se simte fericit „parca ar fi fost din nou tanar. arsita si mirosul de asfalt topit (pe care le regaseste in strada). Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta (conditia de creator irosita din pricina pacatelor sale. in termenii mitului. altele. pentru ca n-am fost facut pentru asta. corect pipaite. calatorii discuta.

. Cei doisprezece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui Gavrilescu.in timpul sederii in bordei. florile funebre) pana cand trasura ajunge la tiganci. vremea potrivnica. lui Gavrilescu ii este sete (sugestie a dorului dupa apa Lete . pe pamant. Acum si cea de a doua lume (in care profesorul traise aproape cincizeci de ani) ii apare ca fiind bizara.. neband destul din apa Lete. adica ii recupereaza sufletul ratacitor si i-1 restituie Infernului. infruntand uneori. trasura/dric. Partea finala a nuvelei reuneste mai multe motive: giulgiul. probabil celelalte „fete" (suflete) trecusera in Purgatoriu (cel de al doilea spatiu pomenit de Dante in Divina Comedie). De data aceasta. baba dormea: Cerberul nu mai avea ce pazi. Hildegard este gasita mult mai departe. Distrat si uituc. doamna Voitinovici plecase. visul. In planul profan. Trecand de usa a saptea .. Gavrilescu este intampinat de aceeasi baba/Cerber careia ii povesteste senzatia deosebita traita la un moment dat: „. . sarac si necunoscut. in trasura.aflata in Purgatoriu si avand menirea de a-1 spala pe om de pacate si de a-1 face sa uite totul). el isi aminteste reperele spatiului profan in care traise. Dezorientat. trecusera mai multi ani. Otilia se maritase. ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-1 mai primesc: din tramvai este invitat sa coboare. dricul." Si baba il pofteste sa bea cafea. Gavrilescu este un barbat de 49 de ani. florile funerare. si-1 ia in stapanire pe cel pe care-1 chemase. mirata de incapacitatea lui Gavrilescu de a intelege ca a murit. Drumul trece pe langa o biserica (unde fusese o inmormantare) si in curtea careia inflorise „regina noptii" (floare al carei nume sugereaza intunericul). Pentru a-si castiga existenta. revine la tiganci. Personajul principal este realizat in doua registre: profan si sacru. pentru a putea sa ajunga astfel la ultimul stadiu al drumului . mereu.nunta in Paradis. propria casa (inchisa si ferecata) este locuita de altcineva.indicata de baba (cifra care trimite la numarul zilelor creatiei divine). deoarece banii lui erau scosi din uz. imposibil de inteles (marca a fantasticului). caci in bordei ramasese numai nemtoaica — mereu treaza si asteptandu-si iubitul. Acum. de aici. unde il astepta Hildegard (iubita lui din tinerete) care-1 va conduce in moarte. este nevoit sa dea meditatii. Ea il va conduce spre aceeasi trasura. birjarul evoca mereu imagini mortuare (caii imbracati in negru. tramvaiul.cand m-am vazut gol. isi lasa partiturile la eleva sa. si am simtit draperia strangandu-se in jurul meu ca un giulgiu. baba il numeste „muzicant" pe Orfeul care-si pierduse partiturile (adica isi incheiase misiunea pe pamant) si coborase. in Infern. ca si in mit. noaptea.. un om oarecare. ratacirea. din moarte. Singurul om dispus sa-1 ajute este birjarul-dricar care il invita in trasura (o alta luntre a lui Caron). constituie o iesire din timp apartinand fantasticului. Pregatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor. dar profesorul refuza: in termenii mitului. Trezit cu ajutorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa. profesorul constata ca. Gavrilescu nu-si mai poate recrea iubirea pamanteana. cei doi redevin tineri. Otilia Voitinovici si nu-si gaseste banii. ca sa-si recupereze iubita (pe Hildegard/Euridice).

Invitat sa ghiceasca tiganca (dintre cele trei ursitoare). in planul sacru. fie strain). pentru ca iubirea nefinalizata in viata. tin de straniu. VII. aflam ca acest om isi facuse studiile in Germania si ca avusese o mare iubire. acolo unde timpul s-a oprit {„Atunci sa stii ca iar a stat ceasul" ii spune baba de la usa bordeiului). Treptat. pe Hildegard. asa cum reiese din marturisirea sa (repetata): „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. transformarea acestor obiecte in altele. tin de supranatural (miraculos). Purificat prin drumul pe strada Preoteselor / Vestalelor. pentru ca autorul si-a ales o tema existentiala. pentru greselile sale in Adam (stramosul biblic. se va implini printr-o nunta in eternitate. conditia de om paradisiac: ei redevin tineri. teroarea obiectelor care-1 inconjurau pe Gavrilescu. Astfel. in locul timpului. Gavrilescu rateaza. alaturi de iubita lui. Zic pentru pacatele mele. drumul prin labirint. pentru ca modestul profesor de pian fusese un Creator („artist) care incearca. in termenii lui Mircea Eliade. gradina tigancilor si o amintire din studentie. modestul profesor reprezinta sacrul camuflat in profan. cu implicatii dramatice pentru fiecare om: moartea ca eveniment. miraculosul se imbina cu straniul. adauga incercand sa zambeasca. in acelasi timp. Si cum. sa ajunga la pian. Gavrilescu „intra" in spatiul magic al tigancilor. Abia dupa calatoria sufletului in alt timp. O alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului (fie autohton. pentru ca n-am fost facut pentru asta. omul imbatraneste brusc. are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii: colonelul Lawrance. in al doilea rand. pe care o „uitase" subit. astfel incat incepe cosmarul: bordeiul (cu obiectele lui) devine agresiv.in tramvai este logoreic. . la o lectura mai atenta. dar intr-o alta lume. intoarcerea pe pamant s. iesirea din timp.a. in termenii lui Tzvetan Todorov. in lumea reala. ratacirea in bordeiul tigancilor. apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut: „se simti dintr-o data fericit. „o capodopera"? Mai intai. De ce este nuvela „La tiganci". Traseul anost al vietii sale 1-a condus la constiinta unei ratari. adica vesnici. iar giulgiul tine de ritul funerar. acest apel la mitologie ii confera fantasticului un caracter erudit. alungat din Rai). Gavrilescu era un Orfeu. decazut. el incearca sa-si recupereze statutul. Eu am o fire de artist". in nuvela „La tiganci". profesorul isi recupereaza. Gavrilescu traise o amnezie (uitan-du-si iubirea si ignorandu-si firea de artist). Notele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata complexitatea lor. Reiese ca. pentru a se casatori cu Elsa. in bordei. alcatuind impreuna fantasticul pur. parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". in sfarsit. adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo de moarte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful