La tiganci rezumat

Mircea Eliade recunostea „inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice”.Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti: „pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. Si in nuvela „La tiganci” actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. Secventa I (expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il vede de trei ori pe saptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.Intrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere „dincolo”. Cele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare. Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi in secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. Draperia ii aparea ca un giurgiu si-l ingrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe Gavrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. In strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei

iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frincu.). in 1959). ii ia vama. o cetate a cunoasterii.Conditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia. sotia lui. il recunoaste. „Tinerete fara de tinerete". cam de cind aflase ca el a murit. „sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt. COMENTARIU Publicata in 1969. Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. in lupta sa ar trebui sa fie tinar dar el este batrin. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul. etc. Pornesc spre padure alunecind dinspre veghe spre vis. este primul stadiu al calatoriei sufletului dupa moarte. in unele traditii. nuvela mentionata a fost caracterizata drept „o capodopera a fantasticului romanesc" (Eugen Simion) si se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. o fire de artist. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se intoarca la tiganci. in curgerea fireasca a intamplarilor realului. ca intr-un vis. Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat. ar trebui sa fie curajos dar lui ii e frica mereu. Baba il asteapa. Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul. Sleit de puteri trece prin coridor si se incurca iar. Eroul se explica echivoc „se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce. intervine o ruptura (situatie neobisnuita. -in planul sacru. spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: „Ia-o spre padure. i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. „in curte la Dionis" si altele. „La umbra unui crin". plecase in Germania la familia ei in urma cu 12 ani. caldura.”. Acesta ca un mesager al mortii il ajuta pe profesor sa ajunga „dincolo” trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica. Purgatoriul si Paradisul. eternul. cu strazi si beciuri care ascund mistere. noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu il simte un visator. in volumul: „La tiganci si alte povestiri" (dupa ce aparuse la Paris. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. „19 trandafiri". dar si ca mijloc de recuperare a sacrului. Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica. cuprinde Infernul. Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul.”. Secventa VIII incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. Actiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei geografii sacre (Bucurestiul de altadata. Toate se caracterizeaza printr-un fantastic de tip erudit. asa incepe.Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu. daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez. despre care vorbesc barbatii din tramvai. ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: „vezi sa nu te ratacesti”. Nu ne grabim. m-a trimis baba”. pe drumul ala mai lung si mina incet. o gaseste pe Hildegard care il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune „vino cu mine”. drum care.”. Titlul este numele unui spatiu. Fata il consoleaza la fel de echivoc „toti visam. Tema nuvelei „La tiganci" o constituie moartea ca eveniment. De multe ori. iesire din timp) care transpune totul in planul fantastic. Structura: . Din aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca: „Pe strada Mantuleasa". Elsa.Deznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. ori muntele care este mai aproape de cer). Personajele sunt „indivizi comuni" care „ intra fara voia lor in situatii anormale" (Eugen Simion). avand doua semnificatii: -in planul profan este un loc rau famat. tema fundamentala fiind relatia dintre sacru si profan.

concreta si logica (pe care o cunoastem cu totii) si o alta realitate (ascunsa. phantasma „plasmuire"). adica initiati) care povesteau ca. Intr-o dupa amiaza torida de vara. Din aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din „La tiganci" pe doua planuri antitetice: profan/sacru. Subiectul evidentiaza. Pe capitole. de pe strada Preoteselor. asa cum rezulta din universul operei. Profan si Sacru.Nuvela „La tiganci" este o capodopera a literaturii fantastice romanesti. exista o realitate vizibila. phan-tastikos . Purgatoriul si Paradisul. numele acestuia din urma.„privitor la imaginatie". Capitolul al VlII-lea cuprinde reintalnirea cu Hildegard si plecarea celor doi spre nunta in Paradis. existenta a doua planuri: profan si sacru (ultimul fiind realizat prin insertia unor mituri).G. se inscrie si structura compozitionala a acestei opere: conform opiniei lui Sorin Alexandrescu. Astfel. din insemnarile autorului reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele existente in universul cotidian. in termenii mitului. este o nuvela fiind o lucrare narativa in proza. termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie. marcand un numar simetric de „intrari" si „iesiri" din real in ireal. In aceeasi ordine de idei. Capitolele V. de amploare medie. „La tiganci". popasul pe care Gavrilescu il facuse pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei „calatorii" care. Cu alte cuvinte. dintru inceput. arsita 1-a lovit pe colonel. VI si VII prezinta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu birja-dric. real/fantastic. actiunea trece prin mai multe etape: Capitolul I prezinta drumul lui Gavrilescu spre casa. fantastique. studentii sunt niste „mesageri" care prevestesc apropiata moarte si a lui Gavrilescu. fantasticul reprezinta o ruptura in universul cunoscut. Comentatorul mentionat observa ca aici este vorba de un itinerariu spiritual: Viata si Moarte. care nu poate fi explicata prin legile lumii reale. lat. Definit ca „ intruziune brusca a misterului in cadrul vietii reale" (P. undeva in Arabia. gr. nuvela este alcatuita din opt episoade. in realitatea profana1 apare primul insemn al sacrului: numele strazii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul zeitei Vesta. Capitolele II. timp terestru/timp transcendent. in multe traditii ale lumii. aceasta creatie prezinta si unele particularitati care o includ in proza fantastica. cuprinde Infernul. profesorul il auzise de la niste studenti {„oameni culti". phantasticus. ca si in alte creatii din aceeasi specie. ca o sabie. personajul central este puternic reliefat. viata/moarte. In tramvai. Castex). un profesor de pian (pe nume Gavrilescu) se indreapta spre casa. cu tramvaiul. a carei actiune se complica progresiv. . irealul. unde apar cele trei fete si are loc „visul" profesorului. Gavrilescu vorbeste cu ceilalti calatori. de Mircea Eliade. temele preferate fiind caldura si colonelul Lawrence. Etimologic (fr. in crestet. III si IV se petrec in bordeiul tigancilor. cunoscuta fragmentar sau deloc de catre personaje). in sensul ca infatiseaza o modificare posibila a frumosului. In plus. venind de la o meditatie. Fantasticul este o categorie estetica. nuvela fiind (asa cum sustin si alti comentatori) o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte. ilogica. nestiuta.

corect pipaite.Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza. altele. Zic pentru pacatele mele. eternitatii). Trecand pe langa baba care pazea poarta. Gavrilescu intra. Inconjurat de trei fete imbracate in valuri. In acest punct. aceasta „insula" de umbra neasteptata ii provoaca „un infinit sentiment de intensa tristete" ea fiind un spatiu in care „iar a stat ceasul" (apartinand. acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu (in Purgatoriu). realul trece in fantastic. care pareau la inceput perne sau suluri de divan. pipaite mai bine. La inceput. profesorul pierde acel „ceva" minunat despre care-i vorbeau fetele. fetele sunt trei. deoarece. sau. Baba poate fi Cerberul2. prin urmare. iar fetele care-si ascund identitatea -Parcele4. profesorul simte nevoia sa faca marturisiri: „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian." (E. cand simbolistica grava a povestirii se vede mai limpede. pentru ca n-am fost facut pentru asta. Ratand „proba" alegerii fetei.. intreaga lui aventura din acest spatiu intortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului. din Infern. mingi. Cum tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci. Hildegard (care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale) il atragea in lumea umbrelor. intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbina cu bizarul. Gavrilescu este supus la o proba initiatica: sa aleaga. adauga incercand sa zambeasca. Frecventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian. Gavrilescu intra in bordei . in termenii mitului. il gonesc spre urmatoarea statie (la care nu va mai ajunge). Stare explicabila. Cuvintele rostite de Gavrilescu („Prea tarziu") arata ca timpul omului si cel al realitatii au devenit neconcordante.. Gradina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpul concret al realitatii. despre acest spatiu. Decorul (din care profesorul vrea sa scape. Atras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor. . dovleci uriasi inveliti in broboade. o evreica si o grecoaica). calatorii discuta. Cum incercarile lui esueaza. amintirea marii lui iubiri pentru Hildegard il va stapani ca o chemare. oarecum misterios. deveneau. si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele. Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia. pe cea dintai. umbrele vechi umplute cu tarate. si tot aici. din acest trio (alcatuit dintr-o tiganca. vizitiul .luntrasul Caron?. in jur de trei) aminteste de basm. arsita si mirosul de asfalt topit (pe care le regaseste in strada). profesorul coboara cu intentia de a lua tramvaiul in sens invers. constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. ar putea insemna alegerea unei „ursitoare" ca si la nastere. inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau) este fantastic: „Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unele semanau la inceput cu o ladita. Simion). Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta (conditia de creator irosita din pricina pacatelor sale. Eu am o fire de artist". specie in care fantasticul este bogat reprezentat. Gavrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care se afla pianul." Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii: „La sfarsitul lecturii. cum marturisea el insusi). iar ora. dar se dovedeau a fi. si toata lumea ar fi fost a lui. profesorul se simte fericit „parca ar fi fost din nou tanar. cosuri de rufe pline de jurnale.

lui Gavrilescu ii este sete (sugestie a dorului dupa apa Lete . trecusera mai multi ani. cei doi redevin tineri. Acum si cea de a doua lume (in care profesorul traise aproape cincizeci de ani) ii apare ca fiind bizara. Pentru a-si castiga existenta. Pregatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor. baba il numeste „muzicant" pe Orfeul care-si pierduse partiturile (adica isi incheiase misiunea pe pamant) si coborase. din moarte. . este nevoit sa dea meditatii. deoarece banii lui erau scosi din uz..in timpul sederii in bordei. probabil celelalte „fete" (suflete) trecusera in Purgatoriu (cel de al doilea spatiu pomenit de Dante in Divina Comedie). vremea potrivnica. Singurul om dispus sa-1 ajute este birjarul-dricar care il invita in trasura (o alta luntre a lui Caron). Distrat si uituc.indicata de baba (cifra care trimite la numarul zilelor creatiei divine). Ea il va conduce spre aceeasi trasura. ca si in mit.. Otilia Voitinovici si nu-si gaseste banii. dar profesorul refuza: in termenii mitului. Acum. Trezit cu ajutorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa. in trasura. Drumul trece pe langa o biserica (unde fusese o inmormantare) si in curtea careia inflorise „regina noptii" (floare al carei nume sugereaza intunericul). Otilia se maritase. florile funerare. Trecand de usa a saptea . noaptea. ratacirea. doamna Voitinovici plecase. si-1 ia in stapanire pe cel pe care-1 chemase. Hildegard este gasita mult mai departe. florile funebre) pana cand trasura ajunge la tiganci. profesorul constata ca. adica ii recupereaza sufletul ratacitor si i-1 restituie Infernului. si am simtit draperia strangandu-se in jurul meu ca un giulgiu. un om oarecare. mereu. revine la tiganci. sarac si necunoscut.. isi lasa partiturile la eleva sa. baba dormea: Cerberul nu mai avea ce pazi. birjarul evoca mereu imagini mortuare (caii imbracati in negru. de aici. pentru a putea sa ajunga astfel la ultimul stadiu al drumului . caci in bordei ramasese numai nemtoaica — mereu treaza si asteptandu-si iubitul. pe pamant. ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-1 mai primesc: din tramvai este invitat sa coboare. Partea finala a nuvelei reuneste mai multe motive: giulgiul. infruntand uneori. trasura/dric. In planul profan. Gavrilescu nu-si mai poate recrea iubirea pamanteana. mirata de incapacitatea lui Gavrilescu de a intelege ca a murit. tramvaiul.nunta in Paradis. Cei doisprezece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui Gavrilescu. visul. De data aceasta.aflata in Purgatoriu si avand menirea de a-1 spala pe om de pacate si de a-1 face sa uite totul). constituie o iesire din timp apartinand fantasticului. ca sa-si recupereze iubita (pe Hildegard/Euridice).. propria casa (inchisa si ferecata) este locuita de altcineva. Personajul principal este realizat in doua registre: profan si sacru. Dezorientat. unde il astepta Hildegard (iubita lui din tinerete) care-1 va conduce in moarte. imposibil de inteles (marca a fantasticului)." Si baba il pofteste sa bea cafea. Gavrilescu este intampinat de aceeasi baba/Cerber careia ii povesteste senzatia deosebita traita la un moment dat: „. Gavrilescu este un barbat de 49 de ani.cand m-am vazut gol. dricul. in Infern. neband destul din apa Lete. el isi aminteste reperele spatiului profan in care traise.

pentru ca autorul si-a ales o tema existentiala. Si cum. aflam ca acest om isi facuse studiile in Germania si ca avusese o mare iubire. pentru greselile sale in Adam (stramosul biblic. profesorul isi recupereaza. VII. adauga incercand sa zambeasca. conditia de om paradisiac: ei redevin tineri. in planul sacru. la o lectura mai atenta. Gavrilescu rateaza. Treptat. pentru a se casatori cu Elsa. alungat din Rai). tin de supranatural (miraculos). pentru ca n-am fost facut pentru asta. pe care o „uitase" subit. dar intr-o alta lume. . Gavrilescu era un Orfeu.a. adica vesnici. sa ajunga la pian. Gavrilescu traise o amnezie (uitan-du-si iubirea si ignorandu-si firea de artist). pentru ca modestul profesor de pian fusese un Creator („artist) care incearca. Notele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata complexitatea lor. ratacirea in bordeiul tigancilor.in tramvai este logoreic. in termenii lui Mircea Eliade. fie strain). iesirea din timp. apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut: „se simti dintr-o data fericit. in al doilea rand. in lumea reala. omul imbatraneste brusc. Traseul anost al vietii sale 1-a condus la constiinta unei ratari. miraculosul se imbina cu straniul. Invitat sa ghiceasca tiganca (dintre cele trei ursitoare). astfel incat incepe cosmarul: bordeiul (cu obiectele lui) devine agresiv. alaturi de iubita lui. acest apel la mitologie ii confera fantasticului un caracter erudit. Astfel. drumul prin labirint. Reiese ca. cu implicatii dramatice pentru fiecare om: moartea ca eveniment. in termenii lui Tzvetan Todorov. adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo de moarte. Zic pentru pacatele mele. parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". in acelasi timp. iar giulgiul tine de ritul funerar. teroarea obiectelor care-1 inconjurau pe Gavrilescu. in nuvela „La tiganci". „o capodopera"? Mai intai. Gavrilescu „intra" in spatiul magic al tigancilor. modestul profesor reprezinta sacrul camuflat in profan. in locul timpului. se va implini printr-o nunta in eternitate. Eu am o fire de artist". acolo unde timpul s-a oprit {„Atunci sa stii ca iar a stat ceasul" ii spune baba de la usa bordeiului). alcatuind impreuna fantasticul pur. asa cum reiese din marturisirea sa (repetata): „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. in sfarsit. Abia dupa calatoria sufletului in alt timp. intoarcerea pe pamant s. decazut. Purificat prin drumul pe strada Preoteselor / Vestalelor. O alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului (fie autohton. are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii: colonelul Lawrance. el incearca sa-si recupereze statutul. pe Hildegard. transformarea acestor obiecte in altele. tin de straniu. pentru ca iubirea nefinalizata in viata. gradina tigancilor si o amintire din studentie. De ce este nuvela „La tiganci". in bordei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful