La tiganci rezumat

Mircea Eliade recunostea „inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice”.Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti: „pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. Si in nuvela „La tiganci” actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. Secventa I (expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il vede de trei ori pe saptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.Intrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere „dincolo”. Cele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare. Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi in secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. Draperia ii aparea ca un giurgiu si-l ingrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe Gavrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. In strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei

sotia lui. drum care. ii ia vama. tema fundamentala fiind relatia dintre sacru si profan. cam de cind aflase ca el a murit. Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul. intervine o ruptura (situatie neobisnuita. Structura: .Deznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul. Din aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca: „Pe strada Mantuleasa". „La umbra unui crin". caldura. iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frincu. Fata il consoleaza la fel de echivoc „toti visam. iesire din timp) care transpune totul in planul fantastic. Eroul se explica echivoc „se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce. plecase in Germania la familia ei in urma cu 12 ani. in unele traditii. Sleit de puteri trece prin coridor si se incurca iar. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se intoarca la tiganci. dar si ca mijloc de recuperare a sacrului. Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat. in curgerea fireasca a intamplarilor realului. in lupta sa ar trebui sa fie tinar dar el este batrin.Conditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia. avand doua semnificatii: -in planul profan este un loc rau famat. „in curte la Dionis" si altele. Elsa.”. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci.”. COMENTARIU Publicata in 1969. -in planul sacru. ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: „vezi sa nu te ratacesti”. Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua.”. o fire de artist. ar trebui sa fie curajos dar lui ii e frica mereu. Purgatoriul si Paradisul. Personajele sunt „indivizi comuni" care „ intra fara voia lor in situatii anormale" (Eugen Simion). Pornesc spre padure alunecind dinspre veghe spre vis. Toate se caracterizeaza printr-un fantastic de tip erudit. o gaseste pe Hildegard care il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune „vino cu mine”. „Tinerete fara de tinerete". o cetate a cunoasterii. Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica. Actiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei geografii sacre (Bucurestiul de altadata. in volumul: „La tiganci si alte povestiri" (dupa ce aparuse la Paris. daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez. noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu il simte un visator. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul. este primul stadiu al calatoriei sufletului dupa moarte. Nu ne grabim. pe drumul ala mai lung si mina incet. Baba il asteapa. i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. Tema nuvelei „La tiganci" o constituie moartea ca eveniment. ori muntele care este mai aproape de cer). Secventa VIII incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. etc. „19 trandafiri". nuvela mentionata a fost caracterizata drept „o capodopera a fantasticului romanesc" (Eugen Simion) si se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. cuprinde Infernul. Acesta ca un mesager al mortii il ajuta pe profesor sa ajunga „dincolo” trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica. il recunoaste. De multe ori. m-a trimis baba”. cu strazi si beciuri care ascund mistere. asa incepe. in 1959).).Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu. „sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt. eternul. Titlul este numele unui spatiu. ca intr-un vis. despre care vorbesc barbatii din tramvai. spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: „Ia-o spre padure.

fantastique. Fantasticul este o categorie estetica. temele preferate fiind caldura si colonelul Lawrence. In plus.Nuvela „La tiganci" este o capodopera a literaturii fantastice romanesti. Capitolul al VlII-lea cuprinde reintalnirea cu Hildegard si plecarea celor doi spre nunta in Paradis. Astfel. fantasticul reprezinta o ruptura in universul cunoscut. a carei actiune se complica progresiv. in sensul ca infatiseaza o modificare posibila a frumosului. este o nuvela fiind o lucrare narativa in proza. din insemnarile autorului reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele existente in universul cotidian. aceasta creatie prezinta si unele particularitati care o includ in proza fantastica. Profan si Sacru. phantasticus. studentii sunt niste „mesageri" care prevestesc apropiata moarte si a lui Gavrilescu.G. phantasma „plasmuire"). personajul central este puternic reliefat. adica initiati) care povesteau ca. dintru inceput. lat. se inscrie si structura compozitionala a acestei opere: conform opiniei lui Sorin Alexandrescu. Castex). Definit ca „ intruziune brusca a misterului in cadrul vietii reale" (P. Din aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din „La tiganci" pe doua planuri antitetice: profan/sacru. timp terestru/timp transcendent. cunoscuta fragmentar sau deloc de catre personaje). care nu poate fi explicata prin legile lumii reale. asa cum rezulta din universul operei. nestiuta. Etimologic (fr. phan-tastikos . exista o realitate vizibila. In tramvai. In aceeasi ordine de idei. Purgatoriul si Paradisul. in realitatea profana1 apare primul insemn al sacrului: numele strazii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul zeitei Vesta. popasul pe care Gavrilescu il facuse pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei „calatorii" care. actiunea trece prin mai multe etape: Capitolul I prezinta drumul lui Gavrilescu spre casa. Pe capitole. Gavrilescu vorbeste cu ceilalti calatori. viata/moarte. Capitolele V. existenta a doua planuri: profan si sacru (ultimul fiind realizat prin insertia unor mituri). . nuvela este alcatuita din opt episoade. arsita 1-a lovit pe colonel. Subiectul evidentiaza. undeva in Arabia. in crestet. Intr-o dupa amiaza torida de vara. cuprinde Infernul. „La tiganci". marcand un numar simetric de „intrari" si „iesiri" din real in ireal. un profesor de pian (pe nume Gavrilescu) se indreapta spre casa. ca o sabie. nuvela fiind (asa cum sustin si alti comentatori) o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte. de pe strada Preoteselor. unde apar cele trei fete si are loc „visul" profesorului. III si IV se petrec in bordeiul tigancilor. profesorul il auzise de la niste studenti {„oameni culti". ilogica. termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie. in termenii mitului.„privitor la imaginatie". real/fantastic. ca si in alte creatii din aceeasi specie. in multe traditii ale lumii. gr. irealul. Cu alte cuvinte. cu tramvaiul. de amploare medie. venind de la o meditatie. Capitolele II. concreta si logica (pe care o cunoastem cu totii) si o alta realitate (ascunsa. numele acestuia din urma. de Mircea Eliade. VI si VII prezinta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu birja-dric. Comentatorul mentionat observa ca aici este vorba de un itinerariu spiritual: Viata si Moarte.

Frecventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian. . Gavrilescu este supus la o proba initiatica: sa aleaga. in termenii mitului.luntrasul Caron?. realul trece in fantastic. inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau) este fantastic: „Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unele semanau la inceput cu o ladita. Zic pentru pacatele mele. Eu am o fire de artist". eternitatii). din acest trio (alcatuit dintr-o tiganca. In acest punct. constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. Cum tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci. cosuri de rufe pline de jurnale. despre acest spatiu. Gavrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care se afla pianul.Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza. intreaga lui aventura din acest spatiu intortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului.. Atras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor. Hildegard (care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale) il atragea in lumea umbrelor. Stare explicabila. profesorul simte nevoia sa faca marturisiri: „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. Gavrilescu intra in bordei . Decorul (din care profesorul vrea sa scape. amintirea marii lui iubiri pentru Hildegard il va stapani ca o chemare. Trecand pe langa baba care pazea poarta. La inceput. vizitiul . Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta (conditia de creator irosita din pricina pacatelor sale. cum marturisea el insusi).. calatorii discuta. dar se dovedeau a fi. adauga incercand sa zambeasca. acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu (in Purgatoriu). Simion). si tot aici. intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbina cu bizarul. corect pipaite. oarecum misterios. pe cea dintai. deveneau. sau. care pareau la inceput perne sau suluri de divan. Cum incercarile lui esueaza. specie in care fantasticul este bogat reprezentat. umbrele vechi umplute cu tarate. o evreica si o grecoaica). Gradina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpul concret al realitatii. Cuvintele rostite de Gavrilescu („Prea tarziu") arata ca timpul omului si cel al realitatii au devenit neconcordante. pipaite mai bine. altele. in jur de trei) aminteste de basm. il gonesc spre urmatoarea statie (la care nu va mai ajunge). profesorul se simte fericit „parca ar fi fost din nou tanar. iar ora. cand simbolistica grava a povestirii se vede mai limpede. Gavrilescu intra. dovleci uriasi inveliti in broboade. si toata lumea ar fi fost a lui. din Infern. Baba poate fi Cerberul2. pentru ca n-am fost facut pentru asta. aceasta „insula" de umbra neasteptata ii provoaca „un infinit sentiment de intensa tristete" ea fiind un spatiu in care „iar a stat ceasul" (apartinand. arsita si mirosul de asfalt topit (pe care le regaseste in strada). si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". iar fetele care-si ascund identitatea -Parcele4. deoarece. fetele sunt trei. prin urmare." Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii: „La sfarsitul lecturii. ar putea insemna alegerea unei „ursitoare" ca si la nastere. profesorul pierde acel „ceva" minunat despre care-i vorbeau fetele. Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia. mingi. Inconjurat de trei fete imbracate in valuri. posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele. Ratand „proba" alegerii fetei. profesorul coboara cu intentia de a lua tramvaiul in sens invers." (E.

noaptea. Pentru a-si castiga existenta. din moarte. mirata de incapacitatea lui Gavrilescu de a intelege ca a murit. de aici. baba dormea: Cerberul nu mai avea ce pazi. un om oarecare. vremea potrivnica. Pregatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor.. In planul profan. doamna Voitinovici plecase. Gavrilescu este un barbat de 49 de ani.in timpul sederii in bordei.. Acum. Partea finala a nuvelei reuneste mai multe motive: giulgiul. De data aceasta. cei doi redevin tineri. imposibil de inteles (marca a fantasticului).indicata de baba (cifra care trimite la numarul zilelor creatiei divine).aflata in Purgatoriu si avand menirea de a-1 spala pe om de pacate si de a-1 face sa uite totul). pe pamant. isi lasa partiturile la eleva sa. florile funerare. deoarece banii lui erau scosi din uz. Acum si cea de a doua lume (in care profesorul traise aproape cincizeci de ani) ii apare ca fiind bizara. adica ii recupereaza sufletul ratacitor si i-1 restituie Infernului. caci in bordei ramasese numai nemtoaica — mereu treaza si asteptandu-si iubitul. probabil celelalte „fete" (suflete) trecusera in Purgatoriu (cel de al doilea spatiu pomenit de Dante in Divina Comedie). Gavrilescu este intampinat de aceeasi baba/Cerber careia ii povesteste senzatia deosebita traita la un moment dat: „. sarac si necunoscut. revine la tiganci. constituie o iesire din timp apartinand fantasticului. dar profesorul refuza: in termenii mitului. . tramvaiul. propria casa (inchisa si ferecata) este locuita de altcineva. pentru a putea sa ajunga astfel la ultimul stadiu al drumului . Gavrilescu nu-si mai poate recrea iubirea pamanteana. Trezit cu ajutorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa. Distrat si uituc. Dezorientat. ca si in mit. dricul. si-1 ia in stapanire pe cel pe care-1 chemase. in Infern. visul. Cei doisprezece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui Gavrilescu. profesorul constata ca. Drumul trece pe langa o biserica (unde fusese o inmormantare) si in curtea careia inflorise „regina noptii" (floare al carei nume sugereaza intunericul).cand m-am vazut gol. Otilia se maritase. si am simtit draperia strangandu-se in jurul meu ca un giulgiu. trecusera mai multi ani. infruntand uneori. Hildegard este gasita mult mai departe. baba il numeste „muzicant" pe Orfeul care-si pierduse partiturile (adica isi incheiase misiunea pe pamant) si coborase. in trasura. el isi aminteste reperele spatiului profan in care traise. florile funebre) pana cand trasura ajunge la tiganci. Personajul principal este realizat in doua registre: profan si sacru. birjarul evoca mereu imagini mortuare (caii imbracati in negru.." Si baba il pofteste sa bea cafea. neband destul din apa Lete. este nevoit sa dea meditatii. ratacirea. lui Gavrilescu ii este sete (sugestie a dorului dupa apa Lete . Otilia Voitinovici si nu-si gaseste banii. Ea il va conduce spre aceeasi trasura. unde il astepta Hildegard (iubita lui din tinerete) care-1 va conduce in moarte.. ca sa-si recupereze iubita (pe Hildegard/Euridice). ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-1 mai primesc: din tramvai este invitat sa coboare. mereu. trasura/dric. Singurul om dispus sa-1 ajute este birjarul-dricar care il invita in trasura (o alta luntre a lui Caron).nunta in Paradis. Trecand de usa a saptea .

tin de supranatural (miraculos). Gavrilescu „intra" in spatiul magic al tigancilor. sa ajunga la pian. acest apel la mitologie ii confera fantasticului un caracter erudit. profesorul isi recupereaza. in lumea reala. O alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului (fie autohton. Si cum. in nuvela „La tiganci". ratacirea in bordeiul tigancilor. transformarea acestor obiecte in altele. . in sfarsit. in bordei. alcatuind impreuna fantasticul pur. conditia de om paradisiac: ei redevin tineri. pentru a se casatori cu Elsa. in acelasi timp. fie strain). in termenii lui Tzvetan Todorov. Zic pentru pacatele mele. pentru ca autorul si-a ales o tema existentiala. „o capodopera"? Mai intai. pe care o „uitase" subit. drumul prin labirint. teroarea obiectelor care-1 inconjurau pe Gavrilescu. miraculosul se imbina cu straniul. pentru ca modestul profesor de pian fusese un Creator („artist) care incearca. Reiese ca. modestul profesor reprezinta sacrul camuflat in profan. adauga incercand sa zambeasca. Treptat.in tramvai este logoreic. el incearca sa-si recupereze statutul. adica vesnici. decazut. gradina tigancilor si o amintire din studentie. are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii: colonelul Lawrance. asa cum reiese din marturisirea sa (repetata): „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut: „se simti dintr-o data fericit. Purificat prin drumul pe strada Preoteselor / Vestalelor. tin de straniu. Gavrilescu rateaza. dar intr-o alta lume. cu implicatii dramatice pentru fiecare om: moartea ca eveniment. acolo unde timpul s-a oprit {„Atunci sa stii ca iar a stat ceasul" ii spune baba de la usa bordeiului). Gavrilescu traise o amnezie (uitan-du-si iubirea si ignorandu-si firea de artist). parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". in termenii lui Mircea Eliade. pentru greselile sale in Adam (stramosul biblic. Notele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata complexitatea lor. Eu am o fire de artist". in locul timpului. in planul sacru. iesirea din timp. iar giulgiul tine de ritul funerar. Abia dupa calatoria sufletului in alt timp. pentru ca iubirea nefinalizata in viata. intoarcerea pe pamant s. Gavrilescu era un Orfeu. Traseul anost al vietii sale 1-a condus la constiinta unei ratari. adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo de moarte. Astfel. omul imbatraneste brusc. pe Hildegard. in al doilea rand. se va implini printr-o nunta in eternitate. la o lectura mai atenta. alaturi de iubita lui. VII. aflam ca acest om isi facuse studiile in Germania si ca avusese o mare iubire. alungat din Rai). Invitat sa ghiceasca tiganca (dintre cele trei ursitoare). pentru ca n-am fost facut pentru asta.a. astfel incat incepe cosmarul: bordeiul (cu obiectele lui) devine agresiv. De ce este nuvela „La tiganci".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful