La tiganci rezumat

Mircea Eliade recunostea „inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice”.Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti: „pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. Si in nuvela „La tiganci” actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. Secventa I (expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il vede de trei ori pe saptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.Intrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere „dincolo”. Cele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare. Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi in secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. Draperia ii aparea ca un giurgiu si-l ingrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe Gavrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. In strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei

tema fundamentala fiind relatia dintre sacru si profan.Deznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. in curgerea fireasca a intamplarilor realului.Conditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. „sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt. Acesta ca un mesager al mortii il ajuta pe profesor sa ajunga „dincolo” trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica. Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. in 1959). Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul. cam de cind aflase ca el a murit. intervine o ruptura (situatie neobisnuita. o gaseste pe Hildegard care il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune „vino cu mine”. este primul stadiu al calatoriei sufletului dupa moarte. ori muntele care este mai aproape de cer). Tema nuvelei „La tiganci" o constituie moartea ca eveniment. Titlul este numele unui spatiu. asa incepe. Actiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei geografii sacre (Bucurestiul de altadata. Elsa. m-a trimis baba”. COMENTARIU Publicata in 1969.”. ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: „vezi sa nu te ratacesti”. despre care vorbesc barbatii din tramvai.Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu. noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu il simte un visator. i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. in unele traditii. Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul. o cetate a cunoasterii. il recunoaste. in lupta sa ar trebui sa fie tinar dar el este batrin. eternul. Structura: . cuprinde Infernul. caldura. Purgatoriul si Paradisul. drum care. ca intr-un vis. spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: „Ia-o spre padure. iesire din timp) care transpune totul in planul fantastic. Personajele sunt „indivizi comuni" care „ intra fara voia lor in situatii anormale" (Eugen Simion). Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat. Nu ne grabim. „19 trandafiri". „Tinerete fara de tinerete". „in curte la Dionis" si altele. Din aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca: „Pe strada Mantuleasa". pe drumul ala mai lung si mina incet. ar trebui sa fie curajos dar lui ii e frica mereu. dar si ca mijloc de recuperare a sacrului. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul. Sleit de puteri trece prin coridor si se incurca iar. De multe ori.). ii ia vama. sotia lui. Pornesc spre padure alunecind dinspre veghe spre vis. „La umbra unui crin". -in planul sacru. etc. o fire de artist. iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frincu. avand doua semnificatii: -in planul profan este un loc rau famat. Secventa VIII incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. Eroul se explica echivoc „se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce. in volumul: „La tiganci si alte povestiri" (dupa ce aparuse la Paris. Fata il consoleaza la fel de echivoc „toti visam. daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez. Baba il asteapa. plecase in Germania la familia ei in urma cu 12 ani. nuvela mentionata a fost caracterizata drept „o capodopera a fantasticului romanesc" (Eugen Simion) si se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. Toate se caracterizeaza printr-un fantastic de tip erudit.”. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se intoarca la tiganci. cu strazi si beciuri care ascund mistere. Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica.”.

nuvela este alcatuita din opt episoade. a carei actiune se complica progresiv. Subiectul evidentiaza. nestiuta. unde apar cele trei fete si are loc „visul" profesorului. numele acestuia din urma. VI si VII prezinta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu birja-dric.Nuvela „La tiganci" este o capodopera a literaturii fantastice romanesti. viata/moarte. ilogica. de amploare medie. Definit ca „ intruziune brusca a misterului in cadrul vietii reale" (P. exista o realitate vizibila. Capitolul al VlII-lea cuprinde reintalnirea cu Hildegard si plecarea celor doi spre nunta in Paradis. real/fantastic. de Mircea Eliade. lat. irealul. Etimologic (fr. „La tiganci". de pe strada Preoteselor. In plus. termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie. in multe traditii ale lumii. fantasticul reprezinta o ruptura in universul cunoscut. fantastique. In aceeasi ordine de idei. Castex).„privitor la imaginatie". phan-tastikos . ca o sabie. cunoscuta fragmentar sau deloc de catre personaje). ca si in alte creatii din aceeasi specie. aceasta creatie prezinta si unele particularitati care o includ in proza fantastica. adica initiati) care povesteau ca. dintru inceput. se inscrie si structura compozitionala a acestei opere: conform opiniei lui Sorin Alexandrescu. III si IV se petrec in bordeiul tigancilor. din insemnarile autorului reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele existente in universul cotidian. Din aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din „La tiganci" pe doua planuri antitetice: profan/sacru. undeva in Arabia. actiunea trece prin mai multe etape: Capitolul I prezinta drumul lui Gavrilescu spre casa. Cu alte cuvinte. cuprinde Infernul. . popasul pe care Gavrilescu il facuse pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei „calatorii" care.G. studentii sunt niste „mesageri" care prevestesc apropiata moarte si a lui Gavrilescu. asa cum rezulta din universul operei. concreta si logica (pe care o cunoastem cu totii) si o alta realitate (ascunsa. Capitolele V. Gavrilescu vorbeste cu ceilalti calatori. Profan si Sacru. Fantasticul este o categorie estetica. in realitatea profana1 apare primul insemn al sacrului: numele strazii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul zeitei Vesta. este o nuvela fiind o lucrare narativa in proza. existenta a doua planuri: profan si sacru (ultimul fiind realizat prin insertia unor mituri). timp terestru/timp transcendent. Purgatoriul si Paradisul. nuvela fiind (asa cum sustin si alti comentatori) o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte. Pe capitole. un profesor de pian (pe nume Gavrilescu) se indreapta spre casa. Intr-o dupa amiaza torida de vara. in termenii mitului. Astfel. venind de la o meditatie. cu tramvaiul. in crestet. temele preferate fiind caldura si colonelul Lawrence. phantasticus. in sensul ca infatiseaza o modificare posibila a frumosului. In tramvai. marcand un numar simetric de „intrari" si „iesiri" din real in ireal. gr. Comentatorul mentionat observa ca aici este vorba de un itinerariu spiritual: Viata si Moarte. arsita 1-a lovit pe colonel. phantasma „plasmuire"). Capitolele II. care nu poate fi explicata prin legile lumii reale. personajul central este puternic reliefat. profesorul il auzise de la niste studenti {„oameni culti".

Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza. profesorul coboara cu intentia de a lua tramvaiul in sens invers. realul trece in fantastic. in termenii mitului. Gavrilescu este supus la o proba initiatica: sa aleaga.. profesorul pierde acel „ceva" minunat despre care-i vorbeau fetele. pe cea dintai. Gradina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpul concret al realitatii. Stare explicabila. . oarecum misterios. iar ora. fetele sunt trei. ar putea insemna alegerea unei „ursitoare" ca si la nastere. Trecand pe langa baba care pazea poarta. Baba poate fi Cerberul2. o evreica si o grecoaica). Cuvintele rostite de Gavrilescu („Prea tarziu") arata ca timpul omului si cel al realitatii au devenit neconcordante. Cum tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci. umbrele vechi umplute cu tarate. intreaga lui aventura din acest spatiu intortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului. sau. Gavrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care se afla pianul. aceasta „insula" de umbra neasteptata ii provoaca „un infinit sentiment de intensa tristete" ea fiind un spatiu in care „iar a stat ceasul" (apartinand. pentru ca n-am fost facut pentru asta. specie in care fantasticul este bogat reprezentat. pipaite mai bine. Ratand „proba" alegerii fetei. cand simbolistica grava a povestirii se vede mai limpede. Gavrilescu intra in bordei . dar se dovedeau a fi. profesorul simte nevoia sa faca marturisiri: „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. si tot aici. amintirea marii lui iubiri pentru Hildegard il va stapani ca o chemare. Frecventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian. profesorul se simte fericit „parca ar fi fost din nou tanar. cum marturisea el insusi). Hildegard (care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale) il atragea in lumea umbrelor. cosuri de rufe pline de jurnale. Zic pentru pacatele mele. care pareau la inceput perne sau suluri de divan. acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu (in Purgatoriu). corect pipaite. despre acest spatiu. Eu am o fire de artist". arsita si mirosul de asfalt topit (pe care le regaseste in strada). mingi. si toata lumea ar fi fost a lui. vizitiul ." (E. intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbina cu bizarul. altele. In acest punct. Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta (conditia de creator irosita din pricina pacatelor sale.luntrasul Caron?. il gonesc spre urmatoarea statie (la care nu va mai ajunge). din acest trio (alcatuit dintr-o tiganca. inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau) este fantastic: „Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unele semanau la inceput cu o ladita. deveneau. Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia. posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele. Atras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor. dovleci uriasi inveliti in broboade.. adauga incercand sa zambeasca. Decorul (din care profesorul vrea sa scape. in jur de trei) aminteste de basm." Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii: „La sfarsitul lecturii. Inconjurat de trei fete imbracate in valuri. constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. calatorii discuta. Gavrilescu intra. deoarece. din Infern. si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". La inceput. prin urmare. Simion). Cum incercarile lui esueaza. eternitatii). iar fetele care-si ascund identitatea -Parcele4.

In planul profan. Acum si cea de a doua lume (in care profesorul traise aproape cincizeci de ani) ii apare ca fiind bizara. Trecand de usa a saptea . florile funebre) pana cand trasura ajunge la tiganci. neband destul din apa Lete. un om oarecare. Pregatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor. Drumul trece pe langa o biserica (unde fusese o inmormantare) si in curtea careia inflorise „regina noptii" (floare al carei nume sugereaza intunericul). este nevoit sa dea meditatii. birjarul evoca mereu imagini mortuare (caii imbracati in negru. si am simtit draperia strangandu-se in jurul meu ca un giulgiu.. infruntand uneori. ca sa-si recupereze iubita (pe Hildegard/Euridice). Distrat si uituc. de aici. Gavrilescu este intampinat de aceeasi baba/Cerber careia ii povesteste senzatia deosebita traita la un moment dat: „." Si baba il pofteste sa bea cafea. deoarece banii lui erau scosi din uz. Gavrilescu este un barbat de 49 de ani. baba dormea: Cerberul nu mai avea ce pazi. revine la tiganci. ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-1 mai primesc: din tramvai este invitat sa coboare.. profesorul constata ca.cand m-am vazut gol. lui Gavrilescu ii este sete (sugestie a dorului dupa apa Lete . Ea il va conduce spre aceeasi trasura. el isi aminteste reperele spatiului profan in care traise. din moarte. trecusera mai multi ani. doamna Voitinovici plecase. .aflata in Purgatoriu si avand menirea de a-1 spala pe om de pacate si de a-1 face sa uite totul). in Infern. mereu. adica ii recupereaza sufletul ratacitor si i-1 restituie Infernului. probabil celelalte „fete" (suflete) trecusera in Purgatoriu (cel de al doilea spatiu pomenit de Dante in Divina Comedie). Trezit cu ajutorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa. Otilia se maritase. Personajul principal este realizat in doua registre: profan si sacru. sarac si necunoscut. visul. Gavrilescu nu-si mai poate recrea iubirea pamanteana. pe pamant. Hildegard este gasita mult mai departe. dricul. dar profesorul refuza: in termenii mitului. imposibil de inteles (marca a fantasticului). isi lasa partiturile la eleva sa. cei doi redevin tineri. De data aceasta. noaptea. in trasura..nunta in Paradis.indicata de baba (cifra care trimite la numarul zilelor creatiei divine). trasura/dric. mirata de incapacitatea lui Gavrilescu de a intelege ca a murit. Dezorientat. Pentru a-si castiga existenta.. si-1 ia in stapanire pe cel pe care-1 chemase. pentru a putea sa ajunga astfel la ultimul stadiu al drumului . constituie o iesire din timp apartinand fantasticului. caci in bordei ramasese numai nemtoaica — mereu treaza si asteptandu-si iubitul. Otilia Voitinovici si nu-si gaseste banii.in timpul sederii in bordei. florile funerare. Partea finala a nuvelei reuneste mai multe motive: giulgiul. ca si in mit. unde il astepta Hildegard (iubita lui din tinerete) care-1 va conduce in moarte. ratacirea. baba il numeste „muzicant" pe Orfeul care-si pierduse partiturile (adica isi incheiase misiunea pe pamant) si coborase. tramvaiul. vremea potrivnica. Cei doisprezece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui Gavrilescu. Acum. Singurul om dispus sa-1 ajute este birjarul-dricar care il invita in trasura (o alta luntre a lui Caron). propria casa (inchisa si ferecata) este locuita de altcineva.

parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". De ce este nuvela „La tiganci". are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii: colonelul Lawrance. miraculosul se imbina cu straniul. Reiese ca. pentru ca autorul si-a ales o tema existentiala.a. tin de straniu. Invitat sa ghiceasca tiganca (dintre cele trei ursitoare). cu implicatii dramatice pentru fiecare om: moartea ca eveniment. la o lectura mai atenta. pentru a se casatori cu Elsa. adauga incercand sa zambeasca. conditia de om paradisiac: ei redevin tineri.in tramvai este logoreic. „o capodopera"? Mai intai. dar intr-o alta lume. pentru ca modestul profesor de pian fusese un Creator („artist) care incearca. pentru ca n-am fost facut pentru asta. acest apel la mitologie ii confera fantasticului un caracter erudit. in bordei. in locul timpului. aflam ca acest om isi facuse studiile in Germania si ca avusese o mare iubire. transformarea acestor obiecte in altele. alungat din Rai). Zic pentru pacatele mele. Purificat prin drumul pe strada Preoteselor / Vestalelor. se va implini printr-o nunta in eternitate. Gavrilescu „intra" in spatiul magic al tigancilor. drumul prin labirint. in al doilea rand. iar giulgiul tine de ritul funerar. gradina tigancilor si o amintire din studentie. modestul profesor reprezinta sacrul camuflat in profan. Treptat. teroarea obiectelor care-1 inconjurau pe Gavrilescu. asa cum reiese din marturisirea sa (repetata): „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. intoarcerea pe pamant s. Gavrilescu era un Orfeu. pentru greselile sale in Adam (stramosul biblic. fie strain). omul imbatraneste brusc. sa ajunga la pian. Abia dupa calatoria sufletului in alt timp. decazut. adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo de moarte. VII. Gavrilescu rateaza. ratacirea in bordeiul tigancilor. pe Hildegard. alcatuind impreuna fantasticul pur. pentru ca iubirea nefinalizata in viata. . acolo unde timpul s-a oprit {„Atunci sa stii ca iar a stat ceasul" ii spune baba de la usa bordeiului). in nuvela „La tiganci". Eu am o fire de artist". Notele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata complexitatea lor. in lumea reala. profesorul isi recupereaza. in planul sacru. apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut: „se simti dintr-o data fericit. Gavrilescu traise o amnezie (uitan-du-si iubirea si ignorandu-si firea de artist). Si cum. in acelasi timp. in termenii lui Mircea Eliade. O alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului (fie autohton. el incearca sa-si recupereze statutul. iesirea din timp. alaturi de iubita lui. pe care o „uitase" subit. Traseul anost al vietii sale 1-a condus la constiinta unei ratari. in sfarsit. astfel incat incepe cosmarul: bordeiul (cu obiectele lui) devine agresiv. tin de supranatural (miraculos). Astfel. in termenii lui Tzvetan Todorov. adica vesnici.