La tiganci rezumat

Mircea Eliade recunostea „inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice”.Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti: „pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. Si in nuvela „La tiganci” actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. Secventa I (expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il vede de trei ori pe saptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.Intrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere „dincolo”. Cele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare. Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi in secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. Draperia ii aparea ca un giurgiu si-l ingrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe Gavrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. In strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei

Personajele sunt „indivizi comuni" care „ intra fara voia lor in situatii anormale" (Eugen Simion). o fire de artist. o gaseste pe Hildegard care il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune „vino cu mine”. spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: „Ia-o spre padure. eternul. Titlul este numele unui spatiu. cam de cind aflase ca el a murit. in curgerea fireasca a intamplarilor realului. in lupta sa ar trebui sa fie tinar dar el este batrin. „Tinerete fara de tinerete". De multe ori. nuvela mentionata a fost caracterizata drept „o capodopera a fantasticului romanesc" (Eugen Simion) si se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. „in curte la Dionis" si altele. -in planul sacru. tema fundamentala fiind relatia dintre sacru si profan. ii ia vama. Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat. Structura: . in 1959).Conditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia. Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. ca intr-un vis. Elsa. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul.Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu. Sleit de puteri trece prin coridor si se incurca iar. Actiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei geografii sacre (Bucurestiul de altadata. Baba il asteapa. dar si ca mijloc de recuperare a sacrului. plecase in Germania la familia ei in urma cu 12 ani. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. „La umbra unui crin". Fata il consoleaza la fel de echivoc „toti visam.”. Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica. o cetate a cunoasterii. Purgatoriul si Paradisul. Acesta ca un mesager al mortii il ajuta pe profesor sa ajunga „dincolo” trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica. Secventa VIII incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul. asa incepe. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se intoarca la tiganci. drum care. cu strazi si beciuri care ascund mistere. Tema nuvelei „La tiganci" o constituie moartea ca eveniment. noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu il simte un visator. Din aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca: „Pe strada Mantuleasa". in volumul: „La tiganci si alte povestiri" (dupa ce aparuse la Paris.”. ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: „vezi sa nu te ratacesti”.Deznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. Nu ne grabim. avand doua semnificatii: -in planul profan este un loc rau famat. despre care vorbesc barbatii din tramvai. Toate se caracterizeaza printr-un fantastic de tip erudit. „19 trandafiri". daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez. etc. sotia lui. este primul stadiu al calatoriei sufletului dupa moarte. i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. ori muntele care este mai aproape de cer). il recunoaste. pe drumul ala mai lung si mina incet. ar trebui sa fie curajos dar lui ii e frica mereu. „sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt. iesire din timp) care transpune totul in planul fantastic. m-a trimis baba”. Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul. Eroul se explica echivoc „se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce. caldura.). iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frincu. in unele traditii.”. cuprinde Infernul. Pornesc spre padure alunecind dinspre veghe spre vis. COMENTARIU Publicata in 1969. intervine o ruptura (situatie neobisnuita.

. arsita 1-a lovit pe colonel. in realitatea profana1 apare primul insemn al sacrului: numele strazii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul zeitei Vesta. a carei actiune se complica progresiv. venind de la o meditatie. Capitolul al VlII-lea cuprinde reintalnirea cu Hildegard si plecarea celor doi spre nunta in Paradis. Definit ca „ intruziune brusca a misterului in cadrul vietii reale" (P. in sensul ca infatiseaza o modificare posibila a frumosului. III si IV se petrec in bordeiul tigancilor. real/fantastic. Intr-o dupa amiaza torida de vara. ilogica. numele acestuia din urma. exista o realitate vizibila. Fantasticul este o categorie estetica. Castex). adica initiati) care povesteau ca. un profesor de pian (pe nume Gavrilescu) se indreapta spre casa. fantastique. Pe capitole. unde apar cele trei fete si are loc „visul" profesorului. Astfel.„privitor la imaginatie". in crestet. Cu alte cuvinte. concreta si logica (pe care o cunoastem cu totii) si o alta realitate (ascunsa. cu tramvaiul. phantasticus. de pe strada Preoteselor. de amploare medie. Din aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din „La tiganci" pe doua planuri antitetice: profan/sacru. in termenii mitului. aceasta creatie prezinta si unele particularitati care o includ in proza fantastica. VI si VII prezinta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu birja-dric. care nu poate fi explicata prin legile lumii reale. studentii sunt niste „mesageri" care prevestesc apropiata moarte si a lui Gavrilescu. Purgatoriul si Paradisul.Nuvela „La tiganci" este o capodopera a literaturii fantastice romanesti. marcand un numar simetric de „intrari" si „iesiri" din real in ireal. timp terestru/timp transcendent. cunoscuta fragmentar sau deloc de catre personaje). de Mircea Eliade. ca o sabie. Comentatorul mentionat observa ca aici este vorba de un itinerariu spiritual: Viata si Moarte. „La tiganci". Profan si Sacru. este o nuvela fiind o lucrare narativa in proza. din insemnarile autorului reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele existente in universul cotidian. Capitolele V. irealul. lat. existenta a doua planuri: profan si sacru (ultimul fiind realizat prin insertia unor mituri). In plus. nestiuta. in multe traditii ale lumii. dintru inceput.G. nuvela este alcatuita din opt episoade. Gavrilescu vorbeste cu ceilalti calatori. popasul pe care Gavrilescu il facuse pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei „calatorii" care. fantasticul reprezinta o ruptura in universul cunoscut. actiunea trece prin mai multe etape: Capitolul I prezinta drumul lui Gavrilescu spre casa. Etimologic (fr. ca si in alte creatii din aceeasi specie. profesorul il auzise de la niste studenti {„oameni culti". viata/moarte. Subiectul evidentiaza. personajul central este puternic reliefat. undeva in Arabia. phan-tastikos . In aceeasi ordine de idei. Capitolele II. asa cum rezulta din universul operei. phantasma „plasmuire"). se inscrie si structura compozitionala a acestei opere: conform opiniei lui Sorin Alexandrescu. cuprinde Infernul. In tramvai. gr. temele preferate fiind caldura si colonelul Lawrence. termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie. nuvela fiind (asa cum sustin si alti comentatori) o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte.

sau. Decorul (din care profesorul vrea sa scape. Gradina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpul concret al realitatii. vizitiul . Cuvintele rostite de Gavrilescu („Prea tarziu") arata ca timpul omului si cel al realitatii au devenit neconcordante. Inconjurat de trei fete imbracate in valuri. arsita si mirosul de asfalt topit (pe care le regaseste in strada). Stare explicabila. deoarece. constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. adauga incercand sa zambeasca. intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbina cu bizarul. Cum tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci. eternitatii). corect pipaite. iar fetele care-si ascund identitatea -Parcele4. profesorul pierde acel „ceva" minunat despre care-i vorbeau fetele. posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele. dovleci uriasi inveliti in broboade. profesorul se simte fericit „parca ar fi fost din nou tanar." (E. pentru ca n-am fost facut pentru asta. din Infern. specie in care fantasticul este bogat reprezentat. Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia. cand simbolistica grava a povestirii se vede mai limpede. Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta (conditia de creator irosita din pricina pacatelor sale. pe cea dintai. Simion). Baba poate fi Cerberul2. Atras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor. Hildegard (care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale) il atragea in lumea umbrelor. in jur de trei) aminteste de basm. oarecum misterios. In acest punct. prin urmare. Gavrilescu intra. din acest trio (alcatuit dintr-o tiganca. ar putea insemna alegerea unei „ursitoare" ca si la nastere. umbrele vechi umplute cu tarate. si tot aici. dar se dovedeau a fi. iar ora. altele. calatorii discuta. amintirea marii lui iubiri pentru Hildegard il va stapani ca o chemare. .Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza. mingi. acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu (in Purgatoriu). La inceput. in termenii mitului. si toata lumea ar fi fost a lui. intreaga lui aventura din acest spatiu intortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului. deveneau. Gavrilescu este supus la o proba initiatica: sa aleaga. fetele sunt trei. Eu am o fire de artist". Frecventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian. Gavrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care se afla pianul. profesorul simte nevoia sa faca marturisiri: „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. Cum incercarile lui esueaza. Trecand pe langa baba care pazea poarta. inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau) este fantastic: „Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unele semanau la inceput cu o ladita. o evreica si o grecoaica). Gavrilescu intra in bordei .luntrasul Caron?. si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". profesorul coboara cu intentia de a lua tramvaiul in sens invers... Ratand „proba" alegerii fetei. realul trece in fantastic. pipaite mai bine." Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii: „La sfarsitul lecturii. il gonesc spre urmatoarea statie (la care nu va mai ajunge). despre acest spatiu. Zic pentru pacatele mele. care pareau la inceput perne sau suluri de divan. cum marturisea el insusi). cosuri de rufe pline de jurnale. aceasta „insula" de umbra neasteptata ii provoaca „un infinit sentiment de intensa tristete" ea fiind un spatiu in care „iar a stat ceasul" (apartinand.

revine la tiganci. el isi aminteste reperele spatiului profan in care traise.. si am simtit draperia strangandu-se in jurul meu ca un giulgiu. baba il numeste „muzicant" pe Orfeul care-si pierduse partiturile (adica isi incheiase misiunea pe pamant) si coborase. probabil celelalte „fete" (suflete) trecusera in Purgatoriu (cel de al doilea spatiu pomenit de Dante in Divina Comedie). . ca sa-si recupereze iubita (pe Hildegard/Euridice). de aici. infruntand uneori. ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-1 mai primesc: din tramvai este invitat sa coboare. Gavrilescu este intampinat de aceeasi baba/Cerber careia ii povesteste senzatia deosebita traita la un moment dat: „. din moarte. sarac si necunoscut.aflata in Purgatoriu si avand menirea de a-1 spala pe om de pacate si de a-1 face sa uite totul). visul. Partea finala a nuvelei reuneste mai multe motive: giulgiul. constituie o iesire din timp apartinand fantasticului. dricul. Personajul principal este realizat in doua registre: profan si sacru. in Infern.indicata de baba (cifra care trimite la numarul zilelor creatiei divine). ca si in mit. Acum. Drumul trece pe langa o biserica (unde fusese o inmormantare) si in curtea careia inflorise „regina noptii" (floare al carei nume sugereaza intunericul). Pentru a-si castiga existenta.nunta in Paradis. deoarece banii lui erau scosi din uz. mirata de incapacitatea lui Gavrilescu de a intelege ca a murit. Otilia se maritase. in trasura. Hildegard este gasita mult mai departe. Pregatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor. Distrat si uituc.in timpul sederii in bordei. propria casa (inchisa si ferecata) este locuita de altcineva.. mereu. neband destul din apa Lete. Acum si cea de a doua lume (in care profesorul traise aproape cincizeci de ani) ii apare ca fiind bizara. Gavrilescu nu-si mai poate recrea iubirea pamanteana. doamna Voitinovici plecase. dar profesorul refuza: in termenii mitului. pentru a putea sa ajunga astfel la ultimul stadiu al drumului . adica ii recupereaza sufletul ratacitor si i-1 restituie Infernului. baba dormea: Cerberul nu mai avea ce pazi. ratacirea. Otilia Voitinovici si nu-si gaseste banii. florile funebre) pana cand trasura ajunge la tiganci. Cei doisprezece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui Gavrilescu. Ea il va conduce spre aceeasi trasura. este nevoit sa dea meditatii. Dezorientat. imposibil de inteles (marca a fantasticului). florile funerare. noaptea. cei doi redevin tineri. tramvaiul. si-1 ia in stapanire pe cel pe care-1 chemase. trasura/dric. profesorul constata ca. Gavrilescu este un barbat de 49 de ani.cand m-am vazut gol. un om oarecare. trecusera mai multi ani. In planul profan. unde il astepta Hildegard (iubita lui din tinerete) care-1 va conduce in moarte." Si baba il pofteste sa bea cafea. Singurul om dispus sa-1 ajute este birjarul-dricar care il invita in trasura (o alta luntre a lui Caron). pe pamant.. De data aceasta. isi lasa partiturile la eleva sa. Trecand de usa a saptea . lui Gavrilescu ii este sete (sugestie a dorului dupa apa Lete . vremea potrivnica. birjarul evoca mereu imagini mortuare (caii imbracati in negru. caci in bordei ramasese numai nemtoaica — mereu treaza si asteptandu-si iubitul. Trezit cu ajutorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa..

el incearca sa-si recupereze statutul. Treptat. decazut. apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut: „se simti dintr-o data fericit. in lumea reala. Invitat sa ghiceasca tiganca (dintre cele trei ursitoare). in termenii lui Mircea Eliade. pentru ca n-am fost facut pentru asta. tin de straniu. Traseul anost al vietii sale 1-a condus la constiinta unei ratari. adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo de moarte. Notele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata complexitatea lor. adica vesnici. Gavrilescu rateaza. adauga incercand sa zambeasca.a. in acelasi timp. Astfel. . gradina tigancilor si o amintire din studentie. Si cum. transformarea acestor obiecte in altele. se va implini printr-o nunta in eternitate. asa cum reiese din marturisirea sa (repetata): „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. tin de supranatural (miraculos). intoarcerea pe pamant s. VII. in termenii lui Tzvetan Todorov. pe Hildegard. astfel incat incepe cosmarul: bordeiul (cu obiectele lui) devine agresiv. in al doilea rand. Purificat prin drumul pe strada Preoteselor / Vestalelor. Abia dupa calatoria sufletului in alt timp. la o lectura mai atenta. dar intr-o alta lume. De ce este nuvela „La tiganci". cu implicatii dramatice pentru fiecare om: moartea ca eveniment. parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". „o capodopera"? Mai intai. pentru a se casatori cu Elsa. miraculosul se imbina cu straniul. in locul timpului. aflam ca acest om isi facuse studiile in Germania si ca avusese o mare iubire. Eu am o fire de artist". profesorul isi recupereaza. O alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului (fie autohton. sa ajunga la pian. in planul sacru. pe care o „uitase" subit. Zic pentru pacatele mele. pentru ca modestul profesor de pian fusese un Creator („artist) care incearca. conditia de om paradisiac: ei redevin tineri. iesirea din timp. are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii: colonelul Lawrance. alcatuind impreuna fantasticul pur. modestul profesor reprezinta sacrul camuflat in profan. Gavrilescu traise o amnezie (uitan-du-si iubirea si ignorandu-si firea de artist). Gavrilescu era un Orfeu. acolo unde timpul s-a oprit {„Atunci sa stii ca iar a stat ceasul" ii spune baba de la usa bordeiului). in nuvela „La tiganci". alaturi de iubita lui. pentru greselile sale in Adam (stramosul biblic. acest apel la mitologie ii confera fantasticului un caracter erudit. omul imbatraneste brusc. alungat din Rai). ratacirea in bordeiul tigancilor. pentru ca autorul si-a ales o tema existentiala. fie strain).in tramvai este logoreic. Gavrilescu „intra" in spatiul magic al tigancilor. teroarea obiectelor care-1 inconjurau pe Gavrilescu. in sfarsit. pentru ca iubirea nefinalizata in viata. in bordei. drumul prin labirint. iar giulgiul tine de ritul funerar. Reiese ca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful