P. 1
La Tiganci Rezumat

La Tiganci Rezumat

3.75

|Views: 69,360|Likes:
Published by eve_ignat

More info:

Published by: eve_ignat on Oct 19, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2015

pdf

text

original

La tiganci rezumat

Mircea Eliade recunostea „inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice”.Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti: „pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. Si in nuvela „La tiganci” actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. Secventa I (expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il vede de trei ori pe saptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.Intrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere „dincolo”. Cele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare. Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi in secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. Draperia ii aparea ca un giurgiu si-l ingrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe Gavrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. In strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei

„Tinerete fara de tinerete". „sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt. Toate se caracterizeaza printr-un fantastic de tip erudit. ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: „vezi sa nu te ratacesti”. o gaseste pe Hildegard care il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune „vino cu mine”. o cetate a cunoasterii. avand doua semnificatii: -in planul profan este un loc rau famat. spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: „Ia-o spre padure. Fata il consoleaza la fel de echivoc „toti visam. Acesta ca un mesager al mortii il ajuta pe profesor sa ajunga „dincolo” trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica.Conditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia. pe drumul ala mai lung si mina incet. Eroul se explica echivoc „se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce. iesire din timp) care transpune totul in planul fantastic. cu strazi si beciuri care ascund mistere. ca intr-un vis. sotia lui. „in curte la Dionis" si altele. il recunoaste. nuvela mentionata a fost caracterizata drept „o capodopera a fantasticului romanesc" (Eugen Simion) si se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. Actiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei geografii sacre (Bucurestiul de altadata. Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul. asa incepe. -in planul sacru. m-a trimis baba”. in curgerea fireasca a intamplarilor realului. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul.Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu. Elsa. tema fundamentala fiind relatia dintre sacru si profan. Pornesc spre padure alunecind dinspre veghe spre vis. Personajele sunt „indivizi comuni" care „ intra fara voia lor in situatii anormale" (Eugen Simion).”. Titlul este numele unui spatiu.). intervine o ruptura (situatie neobisnuita. Secventa VIII incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. Din aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca: „Pe strada Mantuleasa". in volumul: „La tiganci si alte povestiri" (dupa ce aparuse la Paris. i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. este primul stadiu al calatoriei sufletului dupa moarte. caldura. plecase in Germania la familia ei in urma cu 12 ani. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se intoarca la tiganci. „La umbra unui crin". Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. Tema nuvelei „La tiganci" o constituie moartea ca eveniment. Baba il asteapa. dar si ca mijloc de recuperare a sacrului. in lupta sa ar trebui sa fie tinar dar el este batrin. Nu ne grabim. etc. in unele traditii. COMENTARIU Publicata in 1969. Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat. o fire de artist.”. De multe ori. cam de cind aflase ca el a murit.”. daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez. ori muntele care este mai aproape de cer). Structura: . Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica. Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. drum care. „19 trandafiri". ii ia vama. Purgatoriul si Paradisul. in 1959). ar trebui sa fie curajos dar lui ii e frica mereu. Sleit de puteri trece prin coridor si se incurca iar. eternul. despre care vorbesc barbatii din tramvai. cuprinde Infernul. noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu il simte un visator.Deznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frincu.

Din aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din „La tiganci" pe doua planuri antitetice: profan/sacru.G. undeva in Arabia. care nu poate fi explicata prin legile lumii reale. ilogica. In tramvai. fantastique. de pe strada Preoteselor. . Etimologic (fr. real/fantastic. venind de la o meditatie. cunoscuta fragmentar sau deloc de catre personaje). temele preferate fiind caldura si colonelul Lawrence. in multe traditii ale lumii. actiunea trece prin mai multe etape: Capitolul I prezinta drumul lui Gavrilescu spre casa. adica initiati) care povesteau ca.Nuvela „La tiganci" este o capodopera a literaturii fantastice romanesti. de Mircea Eliade. in crestet. Capitolele II. dintru inceput. unde apar cele trei fete si are loc „visul" profesorului. profesorul il auzise de la niste studenti {„oameni culti". Subiectul evidentiaza. studentii sunt niste „mesageri" care prevestesc apropiata moarte si a lui Gavrilescu. Astfel. Purgatoriul si Paradisul. in termenii mitului. In aceeasi ordine de idei. asa cum rezulta din universul operei. phan-tastikos . Capitolele V. Definit ca „ intruziune brusca a misterului in cadrul vietii reale" (P. Gavrilescu vorbeste cu ceilalti calatori. in sensul ca infatiseaza o modificare posibila a frumosului. concreta si logica (pe care o cunoastem cu totii) si o alta realitate (ascunsa. Pe capitole. VI si VII prezinta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu birja-dric. marcand un numar simetric de „intrari" si „iesiri" din real in ireal. Capitolul al VlII-lea cuprinde reintalnirea cu Hildegard si plecarea celor doi spre nunta in Paradis. cuprinde Infernul. Castex). In plus. viata/moarte. se inscrie si structura compozitionala a acestei opere: conform opiniei lui Sorin Alexandrescu. ca o sabie. arsita 1-a lovit pe colonel. aceasta creatie prezinta si unele particularitati care o includ in proza fantastica. „La tiganci". Comentatorul mentionat observa ca aici este vorba de un itinerariu spiritual: Viata si Moarte. III si IV se petrec in bordeiul tigancilor. phantasma „plasmuire"). lat. Intr-o dupa amiaza torida de vara. existenta a doua planuri: profan si sacru (ultimul fiind realizat prin insertia unor mituri). cu tramvaiul. Fantasticul este o categorie estetica. nestiuta. timp terestru/timp transcendent. de amploare medie. un profesor de pian (pe nume Gavrilescu) se indreapta spre casa. irealul.„privitor la imaginatie". Profan si Sacru. ca si in alte creatii din aceeasi specie. phantasticus. popasul pe care Gavrilescu il facuse pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei „calatorii" care. numele acestuia din urma. a carei actiune se complica progresiv. in realitatea profana1 apare primul insemn al sacrului: numele strazii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul zeitei Vesta. termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie. este o nuvela fiind o lucrare narativa in proza. nuvela este alcatuita din opt episoade. fantasticul reprezinta o ruptura in universul cunoscut. gr. exista o realitate vizibila. personajul central este puternic reliefat. din insemnarile autorului reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele existente in universul cotidian. Cu alte cuvinte. nuvela fiind (asa cum sustin si alti comentatori) o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte.

aceasta „insula" de umbra neasteptata ii provoaca „un infinit sentiment de intensa tristete" ea fiind un spatiu in care „iar a stat ceasul" (apartinand. fetele sunt trei. Zic pentru pacatele mele. cum marturisea el insusi). posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele. deveneau. si toata lumea ar fi fost a lui. dar se dovedeau a fi. cosuri de rufe pline de jurnale.. profesorul simte nevoia sa faca marturisiri: „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. Cum tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci. cand simbolistica grava a povestirii se vede mai limpede. acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu (in Purgatoriu). care pareau la inceput perne sau suluri de divan. oarecum misterios." Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii: „La sfarsitul lecturii. Ratand „proba" alegerii fetei. ." (E. despre acest spatiu. pentru ca n-am fost facut pentru asta. Simion). Hildegard (care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale) il atragea in lumea umbrelor. eternitatii). o evreica si o grecoaica). Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia. si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". In acest punct. deoarece. profesorul pierde acel „ceva" minunat despre care-i vorbeau fetele. din Infern. Trecand pe langa baba care pazea poarta. altele. il gonesc spre urmatoarea statie (la care nu va mai ajunge). Gradina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpul concret al realitatii. Eu am o fire de artist". vizitiul .luntrasul Caron?. realul trece in fantastic. constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. Baba poate fi Cerberul2. La inceput. iar ora. Frecventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian. intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbina cu bizarul. specie in care fantasticul este bogat reprezentat. in jur de trei) aminteste de basm. arsita si mirosul de asfalt topit (pe care le regaseste in strada). adauga incercand sa zambeasca. calatorii discuta. ar putea insemna alegerea unei „ursitoare" ca si la nastere. Gavrilescu intra in bordei . profesorul se simte fericit „parca ar fi fost din nou tanar. din acest trio (alcatuit dintr-o tiganca. corect pipaite. Inconjurat de trei fete imbracate in valuri.. umbrele vechi umplute cu tarate. Stare explicabila. si tot aici. prin urmare. mingi. Gavrilescu este supus la o proba initiatica: sa aleaga. profesorul coboara cu intentia de a lua tramvaiul in sens invers. Gavrilescu intra. Cuvintele rostite de Gavrilescu („Prea tarziu") arata ca timpul omului si cel al realitatii au devenit neconcordante. inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau) este fantastic: „Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unele semanau la inceput cu o ladita. Cum incercarile lui esueaza. in termenii mitului. pipaite mai bine. Atras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor. sau. Gavrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care se afla pianul. pe cea dintai. intreaga lui aventura din acest spatiu intortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului. dovleci uriasi inveliti in broboade. Decorul (din care profesorul vrea sa scape. iar fetele care-si ascund identitatea -Parcele4.Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza. amintirea marii lui iubiri pentru Hildegard il va stapani ca o chemare. Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta (conditia de creator irosita din pricina pacatelor sale.

si-1 ia in stapanire pe cel pe care-1 chemase.nunta in Paradis." Si baba il pofteste sa bea cafea. De data aceasta. Pregatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor. Trecand de usa a saptea . propria casa (inchisa si ferecata) este locuita de altcineva. Pentru a-si castiga existenta. ratacirea. florile funebre) pana cand trasura ajunge la tiganci. . ca sa-si recupereze iubita (pe Hildegard/Euridice). Acum. imposibil de inteles (marca a fantasticului). in Infern. Dezorientat. ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-1 mai primesc: din tramvai este invitat sa coboare. profesorul constata ca. el isi aminteste reperele spatiului profan in care traise. deoarece banii lui erau scosi din uz. Gavrilescu este un barbat de 49 de ani. trasura/dric. ca si in mit.cand m-am vazut gol. isi lasa partiturile la eleva sa. Trezit cu ajutorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa. infruntand uneori. constituie o iesire din timp apartinand fantasticului. dar profesorul refuza: in termenii mitului. doamna Voitinovici plecase. baba il numeste „muzicant" pe Orfeul care-si pierduse partiturile (adica isi incheiase misiunea pe pamant) si coborase. In planul profan. probabil celelalte „fete" (suflete) trecusera in Purgatoriu (cel de al doilea spatiu pomenit de Dante in Divina Comedie). si am simtit draperia strangandu-se in jurul meu ca un giulgiu. Acum si cea de a doua lume (in care profesorul traise aproape cincizeci de ani) ii apare ca fiind bizara. tramvaiul.. mereu. Gavrilescu este intampinat de aceeasi baba/Cerber careia ii povesteste senzatia deosebita traita la un moment dat: „. Cei doisprezece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui Gavrilescu.aflata in Purgatoriu si avand menirea de a-1 spala pe om de pacate si de a-1 face sa uite totul). Drumul trece pe langa o biserica (unde fusese o inmormantare) si in curtea careia inflorise „regina noptii" (floare al carei nume sugereaza intunericul). pe pamant. din moarte. caci in bordei ramasese numai nemtoaica — mereu treaza si asteptandu-si iubitul. Partea finala a nuvelei reuneste mai multe motive: giulgiul.in timpul sederii in bordei. Distrat si uituc. florile funerare. cei doi redevin tineri. unde il astepta Hildegard (iubita lui din tinerete) care-1 va conduce in moarte.. in trasura. revine la tiganci. vremea potrivnica. dricul. Personajul principal este realizat in doua registre: profan si sacru.. Ea il va conduce spre aceeasi trasura. trecusera mai multi ani.. Otilia Voitinovici si nu-si gaseste banii. Gavrilescu nu-si mai poate recrea iubirea pamanteana. visul. un om oarecare. neband destul din apa Lete. lui Gavrilescu ii este sete (sugestie a dorului dupa apa Lete . de aici. Singurul om dispus sa-1 ajute este birjarul-dricar care il invita in trasura (o alta luntre a lui Caron). Otilia se maritase. pentru a putea sa ajunga astfel la ultimul stadiu al drumului .indicata de baba (cifra care trimite la numarul zilelor creatiei divine). sarac si necunoscut. adica ii recupereaza sufletul ratacitor si i-1 restituie Infernului. mirata de incapacitatea lui Gavrilescu de a intelege ca a murit. noaptea. birjarul evoca mereu imagini mortuare (caii imbracati in negru. Hildegard este gasita mult mai departe. baba dormea: Cerberul nu mai avea ce pazi. este nevoit sa dea meditatii.

Gavrilescu rateaza. in lumea reala. VII. asa cum reiese din marturisirea sa (repetata): „Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. Notele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata complexitatea lor. in al doilea rand. omul imbatraneste brusc. acest apel la mitologie ii confera fantasticului un caracter erudit. O alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului (fie autohton. pentru ca n-am fost facut pentru asta. in termenii lui Tzvetan Todorov. astfel incat incepe cosmarul: bordeiul (cu obiectele lui) devine agresiv. pe Hildegard. pentru ca modestul profesor de pian fusese un Creator („artist) care incearca. are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii: colonelul Lawrance. modestul profesor reprezinta sacrul camuflat in profan. la o lectura mai atenta. pentru ca autorul si-a ales o tema existentiala. in locul timpului. aflam ca acest om isi facuse studiile in Germania si ca avusese o mare iubire. sa ajunga la pian. pe care o „uitase" subit. Abia dupa calatoria sufletului in alt timp. „o capodopera"? Mai intai. decazut. pentru greselile sale in Adam (stramosul biblic. Si cum. parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". iesirea din timp. alaturi de iubita lui.a. teroarea obiectelor care-1 inconjurau pe Gavrilescu. Traseul anost al vietii sale 1-a condus la constiinta unei ratari. tin de straniu. se va implini printr-o nunta in eternitate. pentru a se casatori cu Elsa. Gavrilescu „intra" in spatiul magic al tigancilor. alcatuind impreuna fantasticul pur. conditia de om paradisiac: ei redevin tineri. ratacirea in bordeiul tigancilor. el incearca sa-si recupereze statutul. Gavrilescu traise o amnezie (uitan-du-si iubirea si ignorandu-si firea de artist). cu implicatii dramatice pentru fiecare om: moartea ca eveniment. transformarea acestor obiecte in altele. Eu am o fire de artist". miraculosul se imbina cu straniul. Gavrilescu era un Orfeu. Zic pentru pacatele mele. adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo de moarte. intoarcerea pe pamant s. in planul sacru. apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut: „se simti dintr-o data fericit. dar intr-o alta lume. profesorul isi recupereaza. Reiese ca. in bordei. Treptat. in nuvela „La tiganci". tin de supranatural (miraculos). in termenii lui Mircea Eliade. in sfarsit. Astfel. alungat din Rai). drumul prin labirint. De ce este nuvela „La tiganci". fie strain). Purificat prin drumul pe strada Preoteselor / Vestalelor. . iar giulgiul tine de ritul funerar. adica vesnici. gradina tigancilor si o amintire din studentie. pentru ca iubirea nefinalizata in viata. in acelasi timp. adauga incercand sa zambeasca.in tramvai este logoreic. Invitat sa ghiceasca tiganca (dintre cele trei ursitoare). acolo unde timpul s-a oprit {„Atunci sa stii ca iar a stat ceasul" ii spune baba de la usa bordeiului).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->