8) Când

Drept exista intenţie indirectă ca formă a vinovăţiei?

Penal
a. în cazul în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmăreste, acceptă
producerea
b. în cazul înlui care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 acceptă, socotind fără
temei că el nu se va produce
c.PARTEA
în cazulGENERALĂ
în care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea să-l
prevadă
1) în
d. Carecazul sunt trăsăturile
în care făptuitorul esenţiale
prevede ale rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmăreste,
infracţiunii
socoteste,
a. fără
latura obiectivă ? temei, că el subiectivă
si latura nu se va produce
b.
ANSvinovăţia,
:A răspunderea penală si
9)
c. faptaexistă
Când
pedeapsa care culpă
prezintă cu prevedere ca formă
pericol social a vinovăţiei
săvârsită ?
cu vinovăţie si prevăzută de
a. în
legea
d. cazul
faptă penală în care făptuitorul prevede rezultatul
prevăzută de legea penală, nejustificată si imputabilă faptei sale si desi
uneinu-1 urmăreste acceptă
producerea
b. în
persoane
ANS : C cazul înlui
care făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea
să-l
c. în prevadă
cazul în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale
2) Ce se înţelege prin faptă care prezintă pericol social, în înţelesul legii penale ? si acceptă
producerea
d.
a. o cazul înlui
înacţiune care
sau o făptuitorul
inacţiune prin prevede
care serezultatul faptei sale,
aduce atingere uneianudinurmăreste
valorile arătate în
producerea lui si crede fără temei, că acest rezultat nu se
b. orice acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere uneia din valorile arătate în
art. 1 Cp. va produce
ANS : D
art.
10) 1Când Cp. siexistă
pentruculpă sancţionarea
simplă cărora este necesara
sau greseală ca formă aplicarea
a unei pedepse
c. orice
vinovăţiei acţiune prin care se aduce atingere uneia din
a. în cazul în? care făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea valorile menţionate în art.1
să-lCp. şi
pentru
prevadă
b. în cazul sancţionarea căreia este
în care făptuitorul necesara
prevede aplicarea
rezultatul fapteiunei pedepse
sale si desi nu-l urmăreste acceptă
d. orice
producerea
c. acţiune
în cazul înlui care făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale,menţionate
prin care se aduce atingere uneia din valorile desi trebuiaînsiConstituţia
putea
României
ANS
sa-l
d. : B
înprevadă
cazul în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmăreste,
3) Cine evaluează
socoteste fără temeiconcretcăgradulel nudesepericol social al unei infracţiuni?
va produce
a.
ANSinstanţa
:C de judecată atunci când soluţionează cauza
penală
11) În care situaţii
b. legiuitorul, atunci când există praeterintentia
a încriminat-o în legea ca formă a
vinovăţiei
penală
c. administraŃia
a. ?
situaţia în carelocului făptuitorulde deţinere,
nu prevede atunci rezultatul
când celfaptei
condamnat
sale desi este
trebuia
liberatsi putea
condiţionat
să-l prevadă
d. situaţia
b. participanţii în care în procesul
făptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmăreste, acceptă
penal
producerea
c. situaţia
ANS: A înlui
care făptuitorul doreste si acceptă producerea unor urmări periculoase,
însă
4) Unde în realitate
sunt prevăzute se produc
faptele dincareculpă urmări
constituie mai grave
infracţiuni (pe care
si pedepsele ce sefie că le-a
aplică prevăzut,
infractorilor?
dar
a. înalegi socotit
penale fărăsitemei
hotărâri că nualese vor produce ori nu le-a prevăzut, desi putea si
guvernului
trebuia
b. nu
d. în legi săspeciale,
prevedele prevadă)
rezultatul
hotărâri faptei
ale guvernului
sale, desi trebuia
si decretesi putea
ale presedintelui
să-l
României
prevadă
c. numai
ANS :C în legi penale
12)
d. înCândhotărâri o infracţiune
ale Presedinţiei are un conţinut agravat sau
calificat
a. când
ANS: C ?
cuprinde numai condiţiile pentru existenţa ei în formă
tipică
b. când este săvârsită de
5) Care sunt factorii care compun vinovăţia ?un infractor
recidivist
c.
a. când
factorul pe intelectiv
lângă condiţiile sub forma necesare pentru
prevederii existenŃa
sau ei în configuraţia
a posibilităţii prevederii de tipică,
cătrecuprinde
si alte circumstanţe de agravare
subiect a urmărilor socialmente periculoase
d.
b. când
factorulsubiectul
volitiv activ
care este
constăcalificat
în voinţa subiectului de a săvârsi fapta si de a produce în
ANS : C
realitate urmările
13) Ce este obiectul juridic alsocialmente periculoase
unei
c. factorul
bunul intelectiv
infracţiuni
a. ?
sustras si
sau factorul
distrusvolitiv
prin săvârsirea
d.
b. factorul
faptei
obiectivul volitiv si dolul de infractor prin săvârsirea
urmărit
ANS
faptei
c. : C sociale vătămate sau periclitate prin săvârsirea
relaţiile
6) Când
faptei
d. persoana există vinovăţie
împotriva căreia în cazul
esteunei acţiuni sau
îndreptată inacţiunisau
acţiunea care prezintă pericol social?
a.
ANScând
inacţiunea
:C acţiunea sau inacţiunea care prezintă pericol social este săvârsită numai
cu când
b.
14) intenţie
Care suntacţiunea saupentru
condiţiile inacţiunea care prezintă
ca o persoana fie subiect
fizica să pericol socialactiv al unei infracţiuni
este săvârsită cu intenţie ?
sau
c. când
a. din
să aibă culpă
acţiunea
vârsta sau minimă inacţiunea
cerută de carelege,
prezintă
să fiepericol
responsabilă
social este
si săsăvârsită
aibă posibilitatea
cu
intenţie
de a decide directăliberăsi praeterintenţie
si neconstrânsă asupra săvârsirii infracţiunii
d. sa
b. când aibăacţiune
libertate saude inacţiune
voinţa sicare acţiune
prezintă
si săpericol
fie responsabilă
social estedin săvârsită
punct de numai cu
intenţie
vedere
c. sa aibă penal
calificată
vârsta minima prin scop cerută de lege si să fie responsabilă din punct de
vedere
d.
ANS : B penalfizica să fie circumstanţiala de
persoana
text
7)
ANSCând
:A există intenţie directă ca formă a vinovăţiei?
15)
a. în Cine
cazuleste în care subiect
făptuitorulpasiv general
prevede al unei faptei sale, nu-1 acceptă, socotind
rezultatul
infracţiuni
a. statul
fără ?
temei, că el nu se va produce
b.
b. persoana
în cazul înfizică care sau juridicăprevede
făptuitorul care a suferit râul faptei
rezultatul produssaleprinsi desi nu-1 urmăreste, acceptă
infracţiune
c. numai
producerea persoana
c. în cazul în care juridică care a suferit un rău produs prin
lui făptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmăreste
infracţiune
d.
producerea lui, prinfizică
numai persoana care aacelei
săvârsirea suferitfapte
un rău produs prin
infracţiune
ANS : A
d. în cazul în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 acceptă si nu-1
urmăreste
ANS : C
 16) Ce cuprinde latura obiectiva a
infracţiunii
a. elementul ? material, urmarea imediată si raportul de
cauzalitate
b. elementul material, vinovăŃia si raportul de
cauzalitate
c. acţiunea sau inacţiunea, urmarea imediată si
vinovăţia
d. termenii infracţiunii si raportul cauzal
complex
ANS : A
17) In ce se materializează urmarea imediată ce se produce prin săvârsirea
unei
a. infracţiuni
numai ?
într-un rezultat vătămător ori
păgubitor
b. fie într-un rezultat, fie într-o stare de pericol
c. în consecinţele subsecvente ale
infracţiunii
d. printr-o consecinţă vizibilă
ANS : B
18) În cazul căror infracţiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate în
dreptul penal? formale
a. infracţiunile
b. infracţiunile formale de atitudine
c. infracţiunile formale de atitudine si infracţiunile de
rezultat
d. infracţiunile de rezultat
ANS : D
19) Ce se înţelege prin mobilul unei
infracţiuni
a. finalitatea?urmărită de făptuitor prin săvârsirea
infracţiunii
b. acel sentiment ori impuls (dorinţă, tendinţă, pasiune) care conduce la nasterea în
mintea făptuitorului a ideii săvârsirii unei infracţiuni
c. atitudinea psihică a făptuitorului ce precede si însoţeste fapta penală si
urmările
d. ei
valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS : B
20) Ce desemnează scopul săvârsirii unei
infracţiuni
a. acel sentiment? (dorinţă, tendinţă, pasiune) ce conduce la nasterea în mintea
făptuitorului a ideii săvârsirii unei anumite infracţiuni
b. finalitatea urmărită prin săvârsirea faptei
penale
c. atitudinea psihică a făptuitorului ce precede si însoţeste fapta penală infracţionala si
urmările
d. ei
valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS : B
21) Ce cuprinde perioada externă a săvârsirii unei infracţiuni
intenţionate
a. faza actelor ?de pregătire, faza actelor de executare si faza
urmărilor
b. faza actelor de pregătire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza
urmărilor
c. faza actelor de pregătire, faza tentativei si faza infracţiunii fapt
consumat
d. faza tentativei si faza infracţiunii fapt consumat si faza
urmărilor
ANS : A
22) Care este teza adoptată de Codul penal român, în legătură cu regimul actelor
a. teza incriminării
preparatorii ? actelor preparatorii
b. teza incriminării parţiale a unor acte
preparatorii
c. teza incriminării doar a unor acte
preparatorii
d. teza neincriminării actelor preparatorii
ANS : D
23) Când exista tentativa perfectă ?
a. atunci când făptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a
infracţiunii, însă pe parcursul desfăsurării executarea este întreruptă si nu poate fi dusă
până
b. la capăt
atunci când făptuitorul execută în întregime elementul material al laturii obiective
a infracţiunii si cu toate acestea rezultatul urmărit nu se produce
c. atunci când făptuitorul dispune de toate condiţiile necesare sub aspectul mijloacelor
ce vor fi folosite si al obiectului material al infracţiunii pentru ca infracţiunea proiectată
să se consume, totusi aceasta nu se consumă datorită modului defectuos în care au
fost folosite mijloacele de către făptuitor sau altor cauze
d. atunci când făptuitorul dispune de toate condiţiile necesare sub aspectul mijloacelor
ce vor fi folosite si al obiectului material al infracţiunii pentru ca infracţiunea proiectată
să se consume, totusi aceasta nu se consumă datorită modului absurd de concepere a
infracţiunii
ANS : B
24) Când exista tentativă
imperfectă
a. atunci când ?făptuitorul execută în întregime elementul material al laturii obiective a
infracţiunii si cu toate acestea rezultatul urmărit nu se produce
b. atunci când făptuitorul desi dispune de toate condiţiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infracţiunea proiectata
să se consume, totusi infracţiunea nu se consumă, datorită modului defectuos în care
auatunci
c. fost folosite mijloacele începe
când făptuitorul de către făptuitor sau
executarea altor cauze
elementului material al laturii obiective a
infracţiunii, însă pe parcursul desfăsurării executarea este întreruptă si nu poate fi dusă
până
d. la capăt
atunci când făptuitorul execută în întregime elementul material al laturii obiective
a infracţiunii si cu toate acestea rezultatul urmărit nu se produce datorită modului
gresit
ANS: Cde concepere
25) Când exista tentativă improprie
?
a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa producă rezultatul, dar în
cazul concret în raport de condiţiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos,
sau în situaţia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul unde făptuitorul
credea
b. atuncicacând
se află
mijlocul folosit pentru săvârsirea infracţiunii, prin natura lui, nu
era apt în nici o împrejurare să producă rezultatul urmărit de făptuitor
c. atunci când infracţiunea proiectată nu se consumă datorită caracterului inapt de a
produce rezultatul, al mijloacelor folosite de făptuitor, ori datorită faptului că obiectul
material lipsea din locul unde credea acesta că se află
d. atunci când făptuitorul execută în întregime elementul material al laturii obiective
a infracţiunii si cu toate acestea rezultatul urmărit nu se produce datorită modului
gresit
ANS : C de concepere
26) Când exista tentativă relativ
improprie
a. atunci când? făptuitorul dispune de toate condiţiile necesare sub aspectul mijloacelor
ce vor fi folosite si al obiectului material al infracţiunii pentru ca acesta să se consume,
si totusi infracţiunea nu se consumă datorită modului defectuos în care au fost folosite
mijloacele
b. atunci cândde către făptuitor
prin natura luisau altor folosit
mijlocul cauze de făptuitor pentru săvârsirea infracţiunii
este apt să producă rezultatul, dar în cazul concret, în raport de condiţiile existente, s-a
dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori în situaţia când obiectul material al infracţiunii
lipsea în mod accidental din locul unde acesta stia ca se află
c. atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorată mijlocului
folosit care prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare să producă rezultatul urmărit
deatunci
d. făptuitor
când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorată modului
absurd de concepere a infracţiunii
ANS : B
27) Când exista tentativă absolut
improprie
a. atunci când? mijlocul folosit prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare să producă
rezultatul urmărit de făptuitor
b. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa producă rezultatul, dar în cazul
concret, în raport de condiţiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau
în situaţia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul unde făptuitorul
credea
c. atuncicăcând
se află
făptuitorul execută în întregime elementul material al laturii obiective
a infracţiunii si cu toate acestea rezultatul urmărit nu se produce
d. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt să producă rezultatul, dar în
cazul concret în raport de condiţiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos,
sau în situaŃia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul unde
făptuitorul credea că se află
ANS : A
 28) La care infracţiuni tentativa nu este
posibilă
a. ?
la infracţiunile săvârsite cu intenţie
indirectă
b. la infracţiunile continuate
c. la infracţiunile complexe
d. la infracţiunile săvârsite din culpă
ANS : D
29) Când nu se pedepseste tentativa ?
a. numai atunci când făptuitorul s-a desistat de la săvârsirea faptei pusă în
executare, mai înainte ca organul de urmărire penală să o descopere
b. atunci când făptuitorul a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei producerea
rezultatului
c. atunci când făptuitorul s-a împăcat cu persoana
vătămată
d. atunci când făptuitorul fie ca s-a desistat fie că a împiedicat producerea
rezultatului mai înainte de descoperirea faptei
ANS : D
30) Care faptă nu prezintă gradul de pericol social al unei
infracţiuni
a. fapta prin ?care se aduce o atingere minimă valorii sociale împotriva căreia a fost
îndreptată
b. fapta săvârsită care este în mod vădit lipsită de
importanţă
c. fapta este lipsită în mod vădit de importanţă pentru că a produs un
prejudiciu
d. redus prin care se produce o atingere minimă valorii sociale împotriva
fapta săvârsită
căreia a fost îndreptată, este lipsită în mod vădit de importanţă iar prin conŃinutul ei
concret
ANS : D este lipsită de pericol social
31) Care sunt sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute de
legea penală
a. mustrarea, ? cu avertisment si amenda
mustrarea
b. observarea, mustrarea, amenda
c. munca în folosul comunităŃii, mustrarea cu avertisment si
amenda
d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca în folosul
comunităţii
ANS : A
32) Care sunt formele unităţii naturale de
infracţiune
a. infracţiunea ?simplă, infracţiunea continuată si infracţiunea
deviată
b. infracţiunea simplă, infracţiunea continuată si infracţiunea
continuă
c. infracţiunea simplă, infracţiunea complexă si infracţiunea
deviată
d. infracţiunea simplă, infracţiunea continuă si infracţiunea
deviată
ANS : D
33) Care este data săvârsirii unei infracţiuni
continue
a. momentul ? când se comite acţiunea/inacţiunea care durează suficient pentru a avea o
semnificaţie
b. momentul înpenală
care s-a produs rezultatul
c. momentul la care a încetat acţiunea/inacţiunea
infracţională
d. momentul când autorul faptei a început realizarea elementului material al
infracţiunii
ANS : C
34) Când se epuizează o infracţiune
continuă
a. ?
în momentul încetării acţiunii/inacţiunii
infracţionale
b. în momentul producerii rezultatului
c. coincide cu momentul consumării infracţiunii
d. coincide cu momentul săvârsirii infracţiunii
ANS : A
35) Care este momentul în raport cu care se aplică beneficiul graţierii în
cazul săvârsirii unei infracţiuni continue
a. momentul epuizării activităţii infracţionale
b. momentul consumării infracţiunii
c. momentul producerii rezultatului
d. momentul descoperirii infracţiunii

ANS : A
36) Care sunt formele unităţii legale de
infracţiune
a. infracţiunea ? simplă, infracţiunea continuă si infracţiunea
deviată
b. infracţiunea complexă, infracţiunea continuă, infracţiunea progresivă si infracţiunea
deinfracţiunea
c. obicei complexă, infracţiunea continuă, infracţiunea
progresivă
d. infracţiunea complexă, infracţiunea continuată, infracţiunea progresivă si infracţiunea
de
ANSobicei
:D
37) Când o infracţiune este
continuată
a. atunci când ? o persoană săvârseste la diferite intervale de timp, dar în realizarea
aceleiasi rezoluţii acţiuni sau inacţiuni care prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiasi
infracţiuni
b. atunci când o persoană săvârseste la diferite intervale de timp acţiuni sau inacţiuni
care prezintă fiecare în parte conţinutul unei infracţiuni, înainte de a fi fost condamnată
definitiv
c. atunci pentru vreuna din ele
când acţiunea/inacţiunea ce formează elementul material al laturii
obiective se prelungeste în timp, în chip natural, chiar după momentul consumării
d. atunci când o persoană săvârseste la diferite intervale de timp acţiuni sau inacţiuni
care prezintă fiecare în parte conţinutul unor infracţiuni de aceeasi natură
ANS : A
38) Care este data la care se consideră săvârsită infracţiunea
continuată
a. ?
aceea a comiterii primei acţiuni sau
inacţiuni
b. aceea a efectuării celei de a doua acţiuni sau inacţiuni din componenţa infracţiunii
continuate
c. data când s-a produs rezultatul ultimei acţiuni ori
inacţiuni
d. aceea a comiterii ultimei acţiuni sau inacţiuni din componenţa infracţiunii
continuate
ANS : D
39) Care este momentul în raport cu care se aplică beneficiul amnistiei în cazul
săvârsirii unei infracţiuni continuate ?
a. momentul consumării infracţiunii
b. momentul producerii rezultatului
c. data comiterii ultimei acţiuni sau inacţiuni
d. data rămânerii definitive a unei hotărâri de
condamnare
ANS : C
40) Când o infracţiune este
complexă
a. ?
când în conţinutul său intră ca element constitutiv sau ca circumstanţă agravantă o
acţiune sau inacţiune care constituie ea însăsi o faptă prevăzută de legea penală
b. numai atunci când în conţinutul său intră ca element constitutiv o acţiune sau
inacţiune care constituie prin ea însăsi o faptă prevăzută de legea penală
c. când elementul material al laturii obiective se repetă de mai multe ori în aceeasi
împrejurare
d. atunci când o persoană săvârseste la diferite intervale de timp acţiuni sau inacţiuni
care prezintă fiecare în parte conţinutul unor infracţiuni diferite
ANS : A
41) Care sunt formele pluralităţii de
infracţiuni
a. participaţia? penală, concursul de infracţiuni si
recidiva
b. concursul de infracţiuni, recidiva si pluralitatea
naturală
c. concursul de infracţiuni, recidiva si pluralitatea
intermediară
d. pluralitatea intermediară, concursul de legi penale,
recidiva
ANS : C
42) Când exista concurs de infracţiuni ?
a. numai atunci când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârsite printr-o unică
acţiune, de aceeasi persoană
b. atunci când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârsite de aceeasi persoană
printr-o unică manifestare sau prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi
condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele
c. numai atunci când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârsite prin acţiuni sau
inacţiuni distincte de aceeasi persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru
vreuna
d. numai din ele când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârsite printr-o unică
atunci
acţiune de două sau mai multe persoane
ANS : B
43) Când există concurs real de infracţiuni ?
a. atunci când o acţiune sau o inacţiune săvârsită de aceeasi persoană, datorită
împrejurărilor în care a avut loc si urmărilor pe care le-a produs, întruneste elementele
constitutive
b. atunci când aleoaceleiasi
acţiune sauinfracţiuni
o inacţiune săvârsită de aceeasi persoană, datorită
împrejurărilor în care a avut loc si urmărilor pe care le-a produs, întruneste elementele
constitutive
c. atunci când alemai
unor infracţiuni
multe diferite
infracţiuni au fost săvârsite de aceeasi persoană prin
tot atâtea acţiuni ori inacţiuni distincte înainte de a fi fost condamnată definitiv
pentru
d. atunci vreuna din ele
când numai o acţiune săvârsită de aceeasi persoană datorită împrejurărilor în
care a avut loc si urmărilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive ale
aceleiasi
ANS : C infracţiuni
44) Când există concurs ideal de
infracţiuni
a. atunci când o?acţiune sau inacţiune săvârsită de aceeasi persoană, datorită
împrejurărilor în care a avut loc si urmărilor pe care le-a produs întruneste elementele
constitutive
b. atunci când a mai
maimultor infracţiuni au fost săvârsite de aceeasi persoană, înainte
multe infracţiuni
de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci când o acţiune sau inacţiune săvârsită de aceeasi persoană, datorită
împrejurărilor în care a avut loc si urmărilor pe care le-a produs, întruneste elementele
constitutive
d. atunci când aleoaceleiasi infracţiunide aceeasi persoană datorită împrejurărilor în care a
acţiune săvârsită
avut loc si urmărilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive a mai
multor
ANS : Ainfracţiuni
45) Când există recidivă postcondamnatorie
?a. atunci când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa
amenzii sau închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat săvârseste din nou o
infracţiune cu intenţie, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării
acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua
infracţiune
b. atunci cândestedupă
închisoarea
rămânerea maidefinitivă
mare de un an hotărâri de condamnare la pedeapsa
a unei
închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat săvârseste din nou o infracţiune cu
intenţie, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia, sau în
stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este
închisoarea
c. atunci cândmai
după mare de un an
rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai mare de un an, cel condamnat săvârseste din nou o infracţiune cu intenţie,
înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia, sau în stare de
evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este închisoarea mai
mare
d. de sase
atunci cândluni
după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai mică de sase luni, cel condamnat săvârseste din nou o infracţiune din
culpă, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia, sau în
stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este
închisoarea
ANS : B mai mare de un an
46) Există recidivă dacă o persoană a fost condamnată la pedeapsa închisorii
mai mare de sase luni pentru săvârsirea unei infracţiuni intenţionate, dar cu
suspendarea condiţionată a executării, iar în termenul de încercare
săvârseste o infracţiune intenţionată pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii
a. mai stare
nu exista mare de
deun an ?
recidivă
b. exista recidivă postcondamnatorie
c. exista recidivă postexecutorie
d. există pluralitate intermediară
ANS : B
47) Există recidivă în cazul în care după condamnarea definitivă la
detenţiunea pe viaţă, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul
executării ori în stare de evadare, cel condamnat săvârseste din nou o
infracţiune cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea
mai
a. nu mare
există de un andeoarece
recidivă, sau detenţiunea pe viaţăla?pedeapsa
a fost condamnat
maximă
b. exista recidivă postcondamnatorie
c. legea nu prevede o asemenea
situaţie
d. există concurs de infracţiuni
ANS : B
48) Care sunt condiţiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?
a. să existe o hotărâre de condamnare pentru săvârsirea unei infracţiuni intenţionate la
pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detenţiunea pe viaţă
b. să existe o hotărâre de condamnare definitivă pentru săvârsirea unei infracţiuni
intenţionate la pedeapsa închisorii de cel puţin 6 luni sau detenţiunea pe viaţă
c. să existe o hotărâre de condamnare definitivă pentru săvârsirea unei infracţiuni
intenţionate, la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detenţiunea pe viaţă
d. să existe o hotărâre de condamnare pentru săvârsirea unei infracţiuni, săvârsită
din culpă la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detenţiunea pe viaţă
ANS : C
49) Când există recidivă
postexecutorie
a. după executarea ? unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
săvârseste din nou o infracţiune cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii
b. mai mare de
după executarea uneiunpedepse
an cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
săvârseste din nou o infracţiune cu intenţie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai
mare
c. de 3 executarea
după luni unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
săvârseste din nou o infracţiune cu intenţie, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii
d. să existe maio mare de 6deluni
hotărâre condamnare pentru săvârsirea unei infracţiuni săvârsite în
timpul minorităţii la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detenţiunea pe viaţă
ANS : A
50) Ce se va reţine de către instanţă dacă în privinţa primului termen al recidivei mari
postexecutorii, constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni pentru
săvârsirea unei infracţiuni intenţionate, s-a împlinit termenul de reabilitare ?
a. că această condamnare nu mai poate constitui primul termen al
recidivei
b. că aceasta condamnare poate constitui primul termen al recidivei
postcondamnatorii
c. referitor la această condamnare problema este controversată în literatura juridică de
specialitate
d. că această condamnare poate constitui primul termen al pluralităţii intermediare de
infracţiuni
ANS : A
51) Din ce este compus primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorie?
a. din trei condamnări la pedeapsa închisorii de până la un an, pentru
săvârsirea unor infracţiuni intenţionate
b. din trei condamnări ramase definitive la pedeapsa închisorii de până la sase luni, pentru
săvârsirea unor infracţiuni intenţionate
c. din trei condamnări la pedeapsa închisorii de până la sase luni, pentru
săvârsirea unor infracţiuni intenţionate
d. din trei condamnări rămase definitive la pedeapsa închisorii de până la sase luni,
pentru săvârsirea unei infracţiuni săvârsite din culpă
ANS : B
52) Care este temeiul răspunderii penale ?
a. săvârsirea unei infracţiuni
b. săvârsirea unei fapte prevăzute de legea
penală
c. numai gradul de pericol social al unei fapte
d. existenta vinovăţiei
ANS : A
53) Cărei forme de participaţie îi este specifică contribuŃia directă si nemijlocită la săvârsirea faptei
prevăzută de legea penală ?
a. instigatorului
b. coautorilor
c. complicelui
d. făptuitorului
ANS : B
54) Ce formă de participaţie se va reţine în cazul persoanei care promite înainte de săvârsirea
infracţiunii că va tăinui bunurile provenite din aceasta, dar după săvârsirea ei, nu-si mai tine
promisiunea ?
a. tăinuitor
b. nu are semnificaţie penală
c. o faptă lipsită de pericol social
d. complicitate
ANS : D
55) Ce se va retine în cazul faptei persoanei care înainte de săvârsirea
infracţiunii, promite făptuitorului ca îl va favoriza?
a. infracţiunea de favorizare a infractorului
b. nu are semnificaţie penală
c. tăinuitor
d. complicitate
ANS : D
56) Care sunt condiţiile atacului în cazul legitimei apărări?
a. material, direct, imediat, injust, îndreptat împotriva celui atacat, a altuia si care pune în pericol grav
persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
b. material, direct, imediat si injust
c. material, direct si injust
d. material, direct, proporţional, imediat
ANS : A
57) Împotriva cui trebuie să fie îndreptat atacul în cazul legitimei apărări ?
a. celui care se apară, altei persoane sau împotriva unui interes obstesc
b. celui care se apară sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun
important
c. celui care se apară sau altei
persoane
d. celui care se apără, altei persoane sau împotriva unui bun
important
ANS : A
58) Cine este în pericol si cum trebuie să fie pericolul în cazul legitimei apărări ?
a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
b. este pusă în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile
acestuia
c. este pusă în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul obstesc
d. este pusă în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul
obstesc
ANS : D
59) Va beneficia de legitimă apărare persoana care după dezarmarea agresorului continuă riposta
lovind victima cu cuţitul cauzându-i moartea?
a. va beneficia de legitima apărare, în condiţiile prevăzute de art. 44 alin.
2
b.C.p.
nu va beneficia de dispoziţiile art. 44 C.pen., ci se va putea pune în discuţie,
aplicarea circumstanţei legale atenuante a provocării
c. va beneficia de legitimă apărare, în condiţiile prevăzute de art. 44 alin.
3 C.p.
d. va beneficia de legitimă apărare, în condiţiile prevăzute de art. 44 alin.
1ANS
C.p.
:B
60) Împrejurarea mai gravă pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârsii faptei poate
constitui o circumstanţă agravantă ?
a. rămâne la aprecierea instanţei dacă s-o socotească o circumstanţă
agravantă
b. poate constitui o circumstanţă
agravantă
c. nu poate constitui o circumstanţă
agravantă
d. poate constitui primul termen al recidivei
ANS : C
61) În cazul participaţiei penale, circumstanţele personale ale unuia dintre participanţi se răsfrâng
asupra celorlalţi participanţi ?
a. se răsfrâng asupra celorlalţi participanţi
b. se răsfrâng numai în măsura în care au fost cunoscute de toţi
participanţii
c. nu se răsfrâng asupra celorlalţi
participanţi
d. se răsfrâng asupra tuturor participanţilor chiar dacă nu au stiut de circumstanţele
personale ale unui participant
ANS : C
62) În cazul participaţiei penale, circumstanţele reale se răsfrâng asupra tuturor participanţilor ?
a. nu se răsfrâng asupra tuturor
participanţilor
b. se răsfrâng asupra tuturor
participanţilor
c. se răsfrâng asupra participanţilor chiar dacă acestia nu le-au cunoscut sau nu le-
ause
d. prevăzut
răsfrâng asupra participanţilor numai în măsura în care acestia le-au cunoscut sau le-
au
ANS prevăzut
:D
63) Când cel condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru o infracţiune intenţionată poate fi
liberat condiţionat?
a. după ce a executat fracţia din pedeapsa prevăzută de
lege
b. după ce a executat partea din pedeapsa arătată de lege, a fost stăruitor în
muncă, disciplinat si a dat dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama si de
antecedentele
c. după ce comisia sale de
penale
propuneri a analizat îndeplinirea tuturor
condiţiilor
d. în cazul în care este recidivist, numai după executarea integrală a
pedepsei
ANS : B
64) Care din sancţiunile mai jos menţionate sunt sancţiuni de drept penal ?
a. pedepsele, măsurile educative si măsurile de
siguranţă
b. numai pedepsele si măsurile educative
c. pedepsele, măsurile educative, măsurile de siguranţă si sancţiunile
disciplinare
d. pedepsele, măsurile educative, măsurile de siguranţă si sancţiunile
contravenţionale
ANS : A
65) Din ce se compune termenul de încercare în cazul în care pedeapsa a cărei executare a fost
suspendată este închisoarea ?
a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp
decuantumul
b. un an pedepsei aplicate la care se adaugă un interval egal cu jumătatea din
pedeapsa
c. cuantumulaplicată
pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de
treicuantumul
d. ani pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de
doi
ANSani:D
66) Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale?
a. închisoarea pe viaţă
b. închisoare de la 15 zile la 30 ani
c. amendă de la 50 lei la 100.000 lei
d. închisoarea de la 30 de zile la 25 ani
ANS : B
67) Când începe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?
a. după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă
ori după prescripţia executării pedepsei
b. după rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare
c. după ce condamnatul a fost liberat din executarea pedepsei
închisorii
d. în momentul încarcerării condamnatului
ANS : A
68) Suspendarea condiţionată a executării pedepsei atrage si suspendarea măsurilor de siguranţă
dispuse faţă de inculpat?
a. da
b. atrage suspendarea tuturor măsurilor de siguranţă cu excepţia
expulzării
c. atrage numai măsura de siguranţă a internării
medicale
d. nu
ANS : D
69) Dacă minorii cu vârsta cuprinsă între 14 si 16 ani săvârsesc fapte
prevăzute de legea penală vor răspunde penal?
a. nu răspund niciodată din punct de vedere
penal
b. răspund penal, dacă se dovedeste că au săvârsit fapte penale cu
discernământ
c. faţă de această categorie de persoane care săvârsesc fapte prevăzute de legea
penală se iau numai măsuri de ocrotire prevăzute de legislaţia în vigoare
d. faţă de ei se pot lua doar măsuri
educative
ANS : B
 70) Ce este excesul scuzabil ?
a. circumstanţă atenuantă legală
b. cauza care înlătură răspunderea
penală
c. cauza care înlătură caracterul penal al
faptei
d. circumstanţă agravantă
ANS : A
71) Care este cauza care generează starea de pericol datorită căreia se dispune măsura de siguranţă a
interzicerii unei funcţii sau profesii ?
a. nedemnitatea persoanei care a săvârsit fapta prevăzută de legea
penală
b. exercitarea funcţiei sau profesiei în mod
abuziv
c. gravitatea faptei săvârsite
d. lipsa aptitudinii de care a dat dovadă persoana care a săvârsit o faptă prevăzută de
legea penală de a efectua potrivit exigenţelor cuvenite activitatea în exercitarea
căreia
ANS : Da săvârsit fapta
72) Cui i se poate aplica măsura de siguranţă a expulzării?
a. persoanei condamnate pentru infracţiuni la siguranţa naţională
b. persoanei condamnate pentru infracţiuni de trafic de persoane si de
stupefiante
c. persoanelor declarate non grata
d. cetăţeanului străin si persoanei fără cetăţenie care nu are domiciliul în ţară, care au săvârsit
o ANS
infracţiune
:D
73) Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care săvârsesc infracţiuni?
a. închisoarea si amenda ale căror limite prevăzute de lege se reduc la
jumătate
b. închisoarea
c. amenda
d. detenţia pe viaţă si închisoarea, caz în care limitele se reduc la
jumătate
ANS : A
74) Cum se procedează în cazul în care cel condamnat la detenţie pe viaţă a împlinit vârsta de 60 de
ani în timpul executării pedepsei?
a. se deduce partea de pedeapsă executată si execută în continuare pedeapsa închisorii
b. se de
de 30 aplică
ani pedeapsa închisorii de 25 ani
c. detenţia pe viaţă se înlocuieste cu închisoarea pe timp de 25
dese
d. aniaplică pedeapsa închisorii de 30 ani
ANS : C
75) De către cine se realizează individualizarea judiciară a pedepsei ?
a. de către legiuitor în faza de elaborare a legii penale
incriminatorie
b. de către instanţa de judecată în momentul soluţionării cauzei cu care a fost
investită
c. de către administraţia locului de deţinere a
condamnatului
d. de către judecător împreună cu procurorul
ANS : B
76) Instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere în cazul
unei pedepse rezultante de 3 ani decurgând din contopirea a trei pedepse pentru trei infracţiuni
concurente săvârsite în anul 2005, dacă anterior în anul 2004 acesta mai suferise o condamnare de 1 an
închisoare pentru infracţiunea de ucidere din culpă?
a. nu
b. poate, dar numai dacă se reţin circumstanţe
atenuante
c. da, dacă apreciază că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru
condamnat si că acesta nu va mai săvârsi infracţiuni chiar si fără executarea pedepsei
d. poate, dar numai dacă condamnatul a acoperit integral
prejudiciul
ANS : C
77) Care sunt efectele reţinerii circumstanţelor agravante în cazul inculpatului persoană fizică?
a. instanţa poate aplica o pedeapsă până la maximul special, iar dacă acest maxim
este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor de până la 5 ani care
nu poate depăsi o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor
de cel mult o treime din maximul special
b. instanţa aplică un spor în cazul închisorii de până la 5 ani, iar în cazul amenzii se
aplică un spor de cel mult o treime din maximul special
c. instanţa majorează pedeapsa până la maximul
special
d. instanţa aplică întotdeauna peste maximul special un spor de
3ANS
ani: A
78) Cum procedează instanţa dacă constată că în intervalul de timp de la liberarea condiţionată si
până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat a săvârsit din nou o infracţiune de viol si una de
lipsire de libertate ?

a. dispune fie menţinerea liberării, fie revocarea în raport de gravitatea infracţiunii, iar
în acest din urmă caz, contopeste pedepsele stabilite pentru infracţiunile de viol si
lipsire de libertate cu restul neexecutat din pedeapsa anterioară, iar apoi, la pedeapsa
rezultantă,
b. poate aplicarevocarea
dispune întotdeauna un spor deliberării
până lacondiţionate
5 ani si contopeste pedepsele pentru
infracţiunile săvârsite ulterior cu restul neexecutat din pedeapsa anterioară iar apoi
poate
c. aplica
dispune un spor de
revocarea până condiţionate
liberării la 5 ani dacă inculpatul este
recidivist
d. dispune revocarea liberării condiţionate si executarea restului neexecutat din
pedeapsa anterioară alături de pedeapsa rezultantă stabilită pentru infracţiunea de viol
si, respectiv,
pentru cea de lipsire de libertate
ANS : A
79) Care bunuri sunt supuse confiscării speciale ?
a. bunurile care au servit, în orice mod, la săvârsirea
infracţiunii
b. bunurile pe care nu le poate justifica găsite la percheziţia domiciliară
c. bunurile găsite asupra inculpatului după săvârsirea
infracţiunii
d. contravaloarea bunurilor găsite asupra inculpatului după săvârsirea
infracţiunii,
când, atunci
ulterior, se constată înstrăinarea
lor
ANS : A
80) Când poate dispune instanţa interdicţia de a revni în locuinţa familiei pe o perioadă de până la 2
ani ?
a. în cazul condamnării la pedeapsa închisorii de cel puţin 1 an pentru loviri sau alte
violenţe cauzatoare de suferinţe fizice si psihice, săvârsite asupra membrilor familiei
atunci când cere partea vătămată si se constată că prezenţa acestuia în locuinţa
familiei constituie un pericol grav pentru ceilalţi membri ai familiei
b. în cazul condamnării la pedeapsa închisorii pentru loviri sau alte acte de
violenţe
cauzatoare de suferinţe fizice si psihice
c. în cazul condamnării la pedeapsa amenzii ori închisoare pentru loviri sau alte
violenţe
cauzatoare de suferinţe fizice si psihice săvârsite asupra membrilor
familiei
d. în cazul în care inculpatul este recidivist pentru infracţiuni de acelasi
fel
ANS : A
PARTEA SPECIALĂ
1) Care este obiectul material al infracţiunii de omor ?
a. suprimarea vieţii victimei
b. acţiunea ucigătoare
c. corpul persoanei decedate
d. corpul persoanei în viaţă
ANS :D
2) Ce implică omorul săvârsit cu premeditare - art. 175 lit. a) C.pen.?
a. exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de pregătire a
infracţiunii
b. o simplă chibzuire anterioară asupra
faptei
c. curgerea unui interval de timp între luarea hotărârii de a comite infracţiunea si
săvârsirea acesteia, chiar dacă făptuitorul nu si-a pregătit-o
d. trecerea unui interval de timp între adoptarea hotărârii de a ucide si
materializarea acesteia
ANS : A
3) Omorul săvârsit din interes material – art. 175 lit. b) C. pen. presupune :
a. obligatoriu satisfacerea interesului material
b. realizarea folosului material chiar dacă mobilul a fost
gelozia
c. satisfacerea interesului material urmărit e
legitim
d. satisfacerea sau nu a interesului
urmărit
ANS : D
4) Elementul material al infracţiunii de omor constă în:
a. numai acte comisive
b. numai acte omisive
c. acte comisive sau omisive
d. ameninţarea victimei
ANS : C
5) Elementele circumstanţiale de agravare ale infracţiunii de omor calificat sunt?
a. timpul nopţii
b. cruzimea
c. persoana care are asupra sa o armă, o substanţă narcotică sau
paralizantă
d. premeditarea
ANS : D
6) Elementele circumstanţiale de agravare ale infracţiunii de omor deosebit de grav sunt:
a. starea de neputinţă a victimei de a se
apăra
b. victima este soţul sau o rudă apropiată
c. subiect activ constând din două sau mai multe persoane
împreună
d. femeia gravidă
ANS : D
7) Care este încadrarea juridică corectă a faptei în care au fost ucise în aceeasi împrejurare, cu
intenţie, două persoane?
a. o infracţiune de omor deosebit de grav
b. o infracţiune de omor
c. două infracţiuni de omor simplu aflate în
concurs
d. o infracţiune de omor calificat
ANS : A
8) Condiţiile necesare reţinerii infracţiunii de pruncucidere?
a) suprimarea vieţii unui nou-născut comisă de un
părinte
b) săvârsirea imediat după nastere
c) mama să se afle într-o stare de tulburare pricinuită de
nastere
d) subiect activ este necircumstanţiat, putând fi orice
femeiea. a+b
b. b+c
c. a+d
d. b+d
ANS : B
9) Forma de vinovăţie necesară infracţiunii de pruncucidere este:
a. culpa
b. intenţia indirectă
c. praeterintenţia
d. intenţia
ANS : D
10) Limita legală de îmbibaţie alcoolică a cărei depăsire antrenează răspunderea persoanelor care
conducând neglijent autovehicule pe drumurile publice ucid o persoană este de :
a. 1,00 g/l alcool pur în sânge
b. 0,40 g/l alcool pur în sânge
c. 0,60 g/l alcool pur în sânge
d. 0,80 g/l alcool pur în sânge
ANS : D
11) Pentru existenţa infracţiunii de vătămare corporală gravă se cere :
a. sluţirea
b. punerea în primejdie a vieţii persoanei
c. pierderea unui simţ sau organ
d. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii care necesită pentru
vindecare
medicale cel îngrijiri
mult de 60 de zile
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. b+c+d
ANS : C
12) Fapta celui care loveste intenţionat, cu aceeasi ocazie, două persoane constituie:
a. o infracţiune de lovire sau alte violenţe
b. o vătămare corporală din culpă
c. o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă
continuată
d. două infracţiuni de lovire sau alte violenţe aflate în
concurs
ANS : D
13) Formele participaţiei penale la săvârşirea infracţiunii de viol sunt:
a. coautorat
b. instigare si complicitate
c. coautorat, instigare, complicitate
d. coautorat si instigare
ANS : C

14) Latura subiectivă a violului care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei constă în :
a. intenţia
b. praeterintenţia
c. culpa
d. intenţia indirectă
ANS : B
15) Momentul consumării infracţiunii de furt este cel al :
a. deposedării victimei de bun
b. pregătirii acţiunii de luare
c. începerii executării actelor de
sustragere
d. împosedării autorului cu acel bun
ANS : D
16) Înţelegerea între făptuitori la infracţiunea de tăinuire are loc:
a. anterior sau concomitent infracţiunii
principale
b. concomitent infracţiunii principale
c. anterior infracţiunii principale
d. posterior infracţiunii principale
ANS : D
17) Vătămarea corporală gravă presupune :
a. pierderea unui simţ sau organ
b. sluţirea
c. pierderea unei proteze
d. pierderea cunostinţei
a. a + b
b. b + c
c. a + c
d. c + d

ANS : A
18) Tentativa este posibilă la :
a. omor calificat
b. lovituri cauzatoare de moarte
c. ucidere din culpă
d. vătămare corporală din culpă
ANS : A
19) Lipsirea de libertate este mai gravă :
a. prin simulare de calităţi oficiale
b. de o persoană înarmată
c. prin simulare de calităţi mincinoase
d. în timpul nopţii
a. a+b
b. a+c
c. b+c
d. a+d
ANS : A
20) Elementul material al asocierii pentru săvârsirea de infracţiuni constă în :
a. iniţierea constituirii unei asocieri
b. sprijinirea unei asocieri
c. aderarea la o asociere
d. constituirea unei asocieri
a. a + b
b. a + b + c
c. a + c + d
d. a + d
ANS : B
21) Împrejurările care agravează răspunderea în cazul infracţiunii de violare de domiciliu :
a. în timpul nopţii
b. folosirea de calităţi mincinoase
c. simularea de calităţi oficiale
d. în timpul unei calamităţi
a. a+b
b. b+c
c. b+d
e. a+b+d
ANS : A
22) Calitatea persoanelor pentru infracţiunea de incest este de:
a. fraţi si surori
b. rude în linie directă
c. membrii de familie
d. rude apropiate
a. a + b
b. b + c
c. a + b + d
d. b + d
ANS : A
23) Latura subiectivă a infracţiunii de hărţuire sexuală este :
a. intenţia
b. praeterintenţia
c. intenţia indirectă
d. intenţia directă

ANS: D
24) Obiectul material al infracţiunii de furt este :
a. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae)
b. lucrurile care nu aparţin cuiva (res nullius)
c. energia care are o valoare economică
d. corpul omului sau anumite părţi ale corpului cât omul este în
viaţă
ANS : C
25) Elementele circumstanţiale de agravare pentru furtul calificat sunt:
a. luarea unui bun mobil de două sau mai multe
persoane
b. sustragerea unor bunuri în timpul unei
calamităţi
c. sustragerea unui bun de la o persoană aflată în imposibilitate de a-si exprima voinţa sau
detoate
d. a sevariantele
apăra de mai sus
ANS : D
26) Tâlharia săvârsită cu praeterintenţie subzistă când :
a. a avut ca urmare vătămarea corporală a
victimei
b. a avut vreuna dintre urmările arătate în art.
182
c. a avut ca urmare moartea victimei
d. a fost comisă prin întrebuinţare de
ameninţări
a. a + c
b. a + b
c. b + c
d. a + d
ANS : C
27) Elementul material al infracţiunii de tâlhărie, în varianta tip, este :
a) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea
bunului
b) furtulfurat
săvârsit prin întrebuinţare de
insulte
c) furtul săvârsit asupra victimei aflate în stare de inconstienţă sau neputinţă de
a se
d) apăra
furtul urmat de întrebuinţarea de violenţe pentru înlăturarea urmelor
infracţiunii
a. a + b
b. b + c
c. b + d
d. a + d
ANS : D
28) Împrejurările agravante în cazul infracţiunii de tâlhărie sunt :
a. săvârsirea într-un mijloc de transport
b. comiterea într-o locuinţă sau în dependinţe ale
acesteia
c. una din urmările arătate în art. 181
C.pen.
d. efracţia
a. a + b
b. b + c
c. b + d
d. c + d
ANS : A
29) Însusirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu constituie infracţiunea de :
a. furt
b. gestiune frauduloasă
c. delapidare
d. abuz de încredere
ANS : D
30) Forma de vinovăţie a infracţiunii de abuz de încredere este:
a. intenţie sau culpă
b. praeterintenţie
c. intenţie directă sau indirectă
d. culpă
ANS : C
31) Varianta agravantă a gestiunii frauduloase este :
a. fapta este săvârsită în scopul de a dobândi un folos
material
b. fapta este săvârsită cu ocazia administrării ori conservării
c. pagubele sunt pricinuite cu rea-
bunurilor
credinţă
d. fapta este comisă cu intenţie
ANS : A
32) Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este :
a. doar un bun mobil
b. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile
c. doar o sumă de bani
d. doar un bun imobil
ANS ; B
33) Obiectul material al infracţiunii de înselăciune constă în :
a. doar un bun imobil
b. doar un bun mobil
c. o acţiune sau o inacţiune
d. un bun mobil sau imobil
ANS ; D
34) Elementele circumstanţiale de agravare ale infracţiunii de înselăciune sunt :
a. producerea de consecinţe deosebit de
grave
b. săvârsirea prin folosire de nume sau calităţi
mincinoase
c. comiterea în scopul de a obţine un folos material
injust
d. pricinuirea unei pagube
a. a + b
b. b + c
c. c + d
d. a + b + c
ANS : A
35) Modalităţile normative ale elementului material al infracţiunii de delapidare sunt:
a. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
b. însusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
c. însusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
d. însusirea, degradarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
ANS : C
36) Care sunt infracţiunile contra patrimoniului la care se sancţionează tentativa ?
a. abuz de încredere
b. înselăciune
c. delapidare
d. gestiune frauduloasă
a. a + b
b. b + c
c. a + d
d. c + d
ANS : B
37) Obiectul material al infracţiunii de distrugere este :
a. o acţiune sau o inacţiune
b. doar un bun mobil
c. un bun mobil sau imobil
d. doar un bun imobil
ANS : C
38) ) În ce constau formele infracţiunii de tulburare de posesie?
a) epuizarea are loc fie la momentul când făptuitorul a încetat acţiunea ilicită din
proprie iniţiativă, fie la data pronunţării hotărârii de condamnare
b) tentativa este posibilă, dar nu este incriminată
c) consumarea are loc instantaneu, la momentul intrării făptuitorului în
imobil
d) elementul material este reprezentat de acţiunea de pătrundere fără drept
într-una.imobil
a+b
b. b + c
c. b + d
d. a + d
ANS : A
39) Obiectul material al infracţiunii de tulburare de posesie este :
a. ocuparea fără drept a unui imobil aflat în posesia
altuia
b. un bun mobil sau imobil
c. un bun imobil
d. un bun mobil
ANS : C
40) Modalităţile normative ale elementului material al infracţiunii de tăinuire sunt:
a. pretinderea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârsirea unei
fapte
b. penale
primirea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârsirea unei
fapte
c. penale
transformarea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârsirea unei fapte
d. sustragerea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârsirea unei
penale
fapte penale
a. a + d
b. b + c
c. a + b + c
d. b + d
ANS : B
41) Limita legală a pedepsei aplicate tăinuitorului prin raportare la cea prevăzută pentru autorul
faptei din care provine bunul este :
a. pedeapsa aplicată tăinuitorului se reduce dacă pentru autorul faptei din care
provine bunul s-au reţinut circumstanţe atenuante
b. pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât aceea care s-a aplicat
autorului faptei din care provine bunul
c. pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate depăsi pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracţiunea din care provine bunul tăinuit
d. pedeapsa aplicată tăinuitorului poate depăsi pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracţiunea din care provine bunul tăinuit
ANS : C
42) Forma de vinovăţie la tăinuire este :
a. intenţia sau culpa
b. numai cu intenţie directă
c. numai cu intenţie indirectă
d. intenţia directă sau indirectă
ANS : D
43) Obiectul material al infracţiunii de ultraj în varianta tip sunt:
a. corpul funcţionarului public ultragiat
b. obiectul material lipseste
c. numai un bun mobil care se află asupra subiectului
pasiv
d. un bun mobil sau imobil
ANS : B
44) Încadrarea juridică a faptei de lovire a unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii dacă acesta si-a
depăsit atribuţiile de serviciu este :
a. lovire sau alte violenţe
b. ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte
violenţe
c. ultraj
d. vătămare corporală din culpă

ANS : A
 45) În ce condiţii sunt incidente variantele agravate ale infracţiunii de ultraj?
a. dacă fapta este săvârsită de două sau mai multe
persoane
b. dacă funcţionarul public ce îndeplineste o funcţie care implică exerciţiul autorităţii
de stat se află în exerciţiul funcţiunii
c. dacă împotriva victimei se exercită o lovire sau alte violenţe ori o vătămare
corporală sau o vătămare corporală gravă
d. dacă fapta este săvârsită de două sau mai multe persoane
împreună
ANS : C
46) Cu ce formă de vinovăţie se poate săvârsi infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri?
a. doar sub forma intenţiei
b. atât sub forma intenţiei, cât si a culpei
c. doar sub forma culpei
d. doar în modalitatea intenţiei directe
ANS : B
47) În ce constă urmarea imediată la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice?
a. într-o tulburare însemnată bunului mers al unei unităţi din cele la care se referă art.
145 C. pen. sau într-o pagubă patrimoniului acesteia
b. într-un rezultat, dar nu este obligatoriu să se reţină existenţa unei
pagube
c. într-un rezultat si acesta este în mod obligatoriu concretizat într-o
pagubă
d. într-o stare de pericol
a. a + b
b. b + c
c. a + d
d. c + d
ANS : A
48) Forma vinovăţiei în cazul infracţiunii de neglijenţă în serviciu este :
a. atât intenţia, cât si culpa
b. numai intenţia
c. numai culpa
d. numai praeterintenţia
ANS : C
49) Elementul material al infracţiunii de luare de mită constă în :

a. nerespingerea promisiunii unor foloase

b. acceptarea promisiunii unor foloase
c. promisiunea sau oferirea de bani
d. darea de bani ori alte foloase
a. a + b
b. c + d
c. a + d
d. b + d
ANS : A
50) Când se consumă infracţiunea de luare de mită ?
a. în momentul producerii pagubei
b. doar în momentul în care făptuitorul intră în posesia folosului
necuvenit
c. în momentul realizării acţiunii sau inacţiunii
incriminate
d. după îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de
serviciu
ANS : C
51) Care este natura juridică a constrângerii mituitorului de către cel care a luat mită ?
a. o cauză de nepedepsire
b. o circumstanţă atenuantă
c. o cauză de reducere a pedepsei
d. o cauză specială care înlătură caracterul penal al
faptei
ANS : D
52) Când are loc acţiunea caracteristică elementului material al infracţiunii de dare de mită
raportată la efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu de către cel mituit ?
a. se comite numai concomitent cu efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu
b. se săvârseste doar ulterior efectuării sau neefectuarii actului de
serviciu
c. se poate săvârsi fie anterior, fie ulterior efectuării sau neefectuării actului de
d. se săvârseste doar anterior efectuării sau neefectuarii actului de
serviciu
serviciu
ANS : D
53) Natura juridică la denunţarea de către mituitor a faptei mai înainte ca organul de urmărire să fi
fost sesizat este :
a. o cauză de reducere a pedepsei
b. o cauză ce înlătură caracterul penal al
faptei
c. o cauză specială de nepedepsire
d. o cauză generală de nepedepsire
ANS : C
54) În ce moment se primesc bunurile de către funcţionar în cazul infracţiunii prevăzute în art. 256 C.
pen. (primirea de foloase necuvenite) ?
a. bunurile au fost primite de funcţionar după ce a îndeplinit un act, în baza unei înţelegeri
anterioare
b. bunurile au fost primite de funcţionar după ce a îndeplinit un act în virtutea
funcţiei
c. bunurilesale
au fost primite de funcţionar înainte de îndeplinirea unui act la care era
obligat în temeiul funcţiei sale
d. bunurile au fost primite de funcţionar după ce a îndeplinit un act contrar îndatoririlor sale
de
ANSserviciu
:B
55) Forma vinovăţiei în cazul infracţiunii de trafic de influenţă este :
a. intenţia indirectă
b. intenţia directă calificată prin scop
c. praeterintenţia
d. intenţia directă sau indirectă
ANS : B
56) Actul de sesizare pentru denunţul calomnios este constituit de :
a. plângere
b. denunţ
c. petiţie
d. memoriu
a. a + b
b. b + d
c. a + c
d. c + d
ANS : A
57) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte constituie :
a. mărturie mincinoasă
b. favorizarea infractorului
c. nedenunţarea unor infracţiuni
d. denunţare calomnioasă
ANS : D
58) Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau în toate cauzele înainte de
pronunţarea unei hotărâri ori a unei alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase?
a. o cauză de înlăturare a caracterului penal al
faptei
b. o cauză de reducere a pedepsei conform art. 76 C.
pen
c. o cauză specială de impunitate
d. o cauză generală de înlăturare a răspunderii
penale
ANS : C
59) Formele de participaţie penală la infracţiunea de mărturie mincinoasă sunt :
a. numai sub forma instigării si a complicităţii
b. doar în forma autoratului
c. doar în forma instigării si coautoratului
d. coautorat, instigare, complicitate
ANS : A
60) Ajutorul dat făptuitorului, în urma înţelegerii avute cu acesta anterior săvârsirii faptei, pentru
zădărnicirea urmăririi penale, a judecăţii sau a executării pedepsei constituie :
a. complicitate la acea infracţiune
b. tăinuire
c. favorizarea infractorului
d. nedenunţarea unor infracţiuni
ANS : A
61) Forma de vinovăţie cu care se săvârseste favorizarea infractorului este :
a. intenţia directă calificată prin scop
b. praeterintenţia
c. culpa cu previziune
d. intenţia directă sau indirectă
ANS : D
62) Menţinerea intenţionată a stării de arest/deţinere după expirarea duratei mandatului de arestare
preventivă/de executare a pedepsei constituie :
a. lipsire de libertate în mod ilegal
b. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
c. represiune nedreaptă
d. arestare nelegală
ANS : D
63) Împrejurările care agravează răspunderea penală în cazul infracţiunii de evadare sunt :
a. fapta este comisă prin folosire de violenţe, de arme sau de alte
instrumente
b. fapta este săvârsită de două sau mai multe persoane
împreună
c. fapta este săvârsită în timpul nopţii
d. fapta este săvârsită prin folosirea de calităţi
mincinoase
a. a + b
b. b + c
c. b + d
d. a + d
ANS : A
64) Forma de vinovăţie a infracţiunii prevăzută în art. 262 C. pen. (nedenunţarea unor infracţiuni) :
a. intenţia sau culpa
b. culpa
c. intenţia directă sau indirectă
d. intenţia indirectă
ANS: A
65) Elementul material al infracţiunii de falsificare de monedă sau alte valori se realizează :
a. doar prin contrafacere (plăsmuire)
b. fie prin contrafacere, fie prin alterare
c. doar prin alterare (prefacere)
d. numai cu prilejul emiterii valorii respective de instituţia
abilitată
ANS : B
66) Elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale constă în:
a. falsificarea unui înscris oficial, cu prilejul întocmirii acestuia, prin
consemnarea unor fapte sau împrejurări neadevărate, ori omisiunea
consemnării
b. falsificareaunor
unuidate sausub
înscris împrejurări
semnatură
privată
c. folosirea unui înscris oficial în vederea producerii de conseciţe
juridice
d. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod

ANS : D
67) Elementul material al infracţiunii de fals intelectual (art. 289 C. pen.) se realizează prin :
a. numai prin comisiune
b. numai cu prilejul întocmirii înscrisului oficial
c. atât prin omisiune, cât si prin comisiune
d. numai prin prin omisiune
 a. a + b
b. b + c
c. c + d
d. a + d
ANS : B
68) Care este încadrarea juridică a faptei de falsificare a unui înscris sub semnătură privată si de
folosire a sa de către autorul falsului ?
a. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură
privată
b. infracţiunea de uz de fals
c. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cuinfracţiunea de
uz ode
d. fals nesancţionată de legea
faptă
penală
ANS : A
69) Elementul material al infracţiunii de proxenetism constă în :
a. îndemnul la prostituţie
b. înlesnirea practicării prostituţiei
c. tragerea de foloase de pe urma practicării
prostituţiei
d. traficul de persoane pentru prostituţie
a. a + b + c + d
b. b + c
c. a + d
d. a + b
ANS : A
70) Forma de vinovăţiei a asocierii pentru săvârsirea de infracţiuni este :
a. intenţie
b. culpa
c. praeterintenţia
d. intenţie sau culpă
ANS : A
71) Forma de vinovăţie specifică infracţiunii de proxenetism este :
a. culpa
b. intenţie sau culpă
c. praeterintenţia
d. intenţia
ANS : D