Sunteți pe pagina 1din 7

Materiale de sutură

În această grupă se înscriu materialele destinate pentru suturarea diferitelor ţesuturi:


tegumente, muşchi, vase etc.

Materialele de sutură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: rezistenţă la rupere şi


la sterilizare; diametrul egal pe întreaga lungime; suprafaţa netedă; capilaritate mică;
capacitate de a se lega (înnoda) fără ia se rupe.

După posibilitatea de a se resorbi în ţesuturi, materialele de sutură se divid în: fire (aţe)
resorbabile, fire (aţe) neresorbabile. Dintre firele resorbabile cel mai utilizat este catgutul
care, posedând capacitatea de a se resorbi în ţesuturi, este utilizat la suturarea ţesuturilor
organelor interne. Dintre firele neresorbabile fac parte: firul de mătase, firul de in, firele de
capron şi de lavsan, părul de cal. Se folosesc de asemenea materiale de sutură metalice:
sârma, agrafele, cuiele de diferite construcţii.

C a t g u t u l (în limba engleză, catgut — intestin de pisică) este utilizat pe larg la


suturarea organelor interne şi a ţesuturilor moi. In funcţie de grosimea firului, perioada de
resorbţie variază între 2 şi 4 săptămâni.

Catgutul se prepară din intestinele ovinelor, mai rar ale bovinelor tinere (până la un an).
Se înlătură seroasa intestinului, păstrându-se numai ţesutul muscular. Acesta se taie în fâșii
subţiri şi se răsucesc la un loc câte 2—3 fâșii, obținându-se fire de diferite diametre (0,2—
0,75 mm) şi lungimi (1,25—2—5 m).

Catgutul este de culoare galben-deschisă, destul de rezistent la rupere, elastic, se înnoadă


uşor. Umiditatea este aproximativ 20%, conţinutul de grăsimi — maximum 2%.

În raport cu diametrul firelor, catgutul se confecţionează de 11 numere: nr. 000, nr. 00,
nr. 0, nr. 1, nr. 2, nr. 3, nr. 4, nr. 5, nr. 6, nr. 7, nr. 8. O dată cu creşterea numărului creşte şi
diametrul firului şi, consecutiv, rezistenţa la rupere.

Se livrează catgutul nesterilizat şi steril.


C a t g u t u l n e s t e r i l i z a t se livrează în pachete de hîr-tie pergament, conţinînd 5—
10 fire cu lungimea de 0,7, 1,25, 2,5 m şi cu numerele de la nr. 000 la nr. 8. înainte de
utilizare catgutul este supus sterilizării. Deoarece îşi pierde proprietăţile la temperaturi înalte
se alege cu grijă metoda de sterilizare. În prezent se cunosc numeroase metode de sterilizare,
însă cel mai frecvent se foloseşte metoda cu iod: catgutul se degresează timp de 24 ore în
eter, apoi se menţine minimum 8 zile în soluţie Lugol.

C a t g u t u l s t e r i l se livrează în fiole. Într-o fiolă se ambalează un singur fir cu


lungimea de 0,7 sau 1,25 m cu numerele de la nr. 00 la nr. 6. Firul de catgut se plasează într-o
soluţie de alcool 70° şi se foloseşte ca atare. În cazul când este sterilizat cu iod, el este
ambalat uscat în fiole. înainte de întrebuinţare se menţine un timp scurt în alcool, pentru a-şi
mări elasticitatea.

C a t g u t u l c r o m a t are, faţă de catgutul simplu, o perioadă de resorbţie de 2 ori mai


mare. Catgutul cromat este netoxic, elastic, are o rezistenţă înaltă la rupere. Folosirea lui
reduce numărul de complicaţii postoperatorii. Se livrează steril în fiole cu conservant.

F i b r e l e de c o l a g e n se folosesc ca înlocuitori ai catgutului. Se resorb bine, au


antigenitatea mai mică şi omogenitate mai mare decât catgutul.

M ă t a s e a c h i r u r g i c a l ă este cea mai utilizată dintre firele neresorbabile. Posedă o


rezistenţă la rupere şi o stabilitate foarte înaltă, de aceea se pretează pentru suturarea
ţesuturilor moi. După cicatrizarea ţesuturilor, firul se înlătură.

Firul chirurgical de mătase se confecţionează conform Standardului de stat 396—76 din


mătase naturală brută, sub formă de fire lungi, împletite sau răsucite. Sânt mai rezistente, dar
mai puţin elastice decât catgutul. Firele se înălbesc, se fierb pentru înlăturarea grăsimilor şi se
spală minuţios. Conţinutul de grăsimi trebuie să fie de maximum 1,7%, iar umiditatea de
maximum 9%.

Există mătase chirurgicală atât sterilă cât şi nesterilizată, sau colorată în negru sau verde.
Culoarea dă materialului de sutură un contrast mai marcat pe suprafaţa ţesuturilor, de aceea el
se foloseşte pentru suturile cosmetice.
Se confecţionează cu numerele de la nr. 000 până la nr. 8 şi diametrele respective de la
0,13 la 0,73 mm.

Firul de mătase nesterilizat se livrează în ghemuri de 50 m (pentru numerele 000—3) şi


de 20 m (pentru numerele 4, 6, 8) sau în bobine cu masa 200—400 g (lungimea firului de la
1000 m pentru nr. 000 până la 50 m pentru nr. 8). Ambalarea în bobine uşurează procesul de
sterilizare: firul se derulează uşor, fără a se încurca. Firul de mătase steril se ambalează în
fiole sau eprubete în raport cu lungimea firului:

0,25 m — nr. 000, 00, 0, 1,2, 3, 4, 5, 6, 8, 10;

1 m — nr. 000, 00, 0, 1, 2, 4, 5, 6, 8, 10; 1,25 m — nr. 000, 00, 1, 3,


4, 5, 6, 8, 10;
2 m — nr. 000, 00, 1, 3, 4, 5, 6, 8, 10.
În fiole sau eprubete firul se află în soluţie de conservant (alcool de 70°, formalină, alţi
antiseptici). Pentru sutură sunt utilizate firele diferenţiat: nr. 1 pentru suturarea intestinului,
nr. 2 pentru suturarea muşchilor, fasciilor, nr. 8 pentru suturarea anevrismului, tegumentului.

Determinarea calităţii se realizează prin: examen vizual (lipsa nodurilor, impurităţilor,


urmelor de mucegai); decelarea lipsei mirosurilor, determinarea rezistenţei la rupere cu
ajutorul dinamometrului.

Mătasea chirurgicală se sterilizează prin fierbere timp de 10 min. în soluţie de


monoclorură de mercur (calomel) 0,1%. Se păstrează înainte de întrebuinţare în amestec de
alcool-eter (părţi egale) sau în alcool, în borcane foarte bine închise.

Firul c h i r u r g i c a l de in se foloseşte ca înlocuitor al mătăsii. Se confecţionează din


in, sub formă de fibre răsucite. Este foarte indicat pentru sutură, se leagă uşor în noduri, nu
alunecă, este destul de rezistent la rupere. Posedă o capilaritate mică, iar rezistenţa la
sterilizare prin fierbere depăşeşte pe acea a mătăsii. Se sterilizează prin fierbere în soluţie 1—
2% de bicarbonat de sodiu. Nu se admite apretarea (scrobirea) firelor de in, deoarece
amidonul este un excelent mediu pentru dezvoltarea microorganismelor.
F i r e l e de c a p r o n şi l a v s a n sunt fire artificiale. Ele posedă proprietăţi, ca
material de sutură, superioare firului de mătase, de aceea se utilizează tot mai mult în
chirurgie. Se ambalează în ghemuri şi bobine cu lungimea firului de 45 m pentru numerele de
la nr. 000 la nr. 3 şi cu lungimea de 9 m pentru nr. 4 până la nr. 10.

Părul de cal (mai ales de culoare neagră) posedă nu numai suprafaţă netedă, diametru
egal pe toată lungimea firului, tăria şi densitatea necesară, dar şi o rezistenţă deosebită.
Datorită acestor proprietăţi lasă o cicatrice neînsemnată după înlăturare. Este utilizat în
practica urologică şi ginecologică, ca şi la operaţiile plastice.

Părul se spală cu apă caldă şi săpun, apoi se sterilizează timp de 15 minute prin fierbere
în soluţie 0,1% calomel. Trebuie menţinut la umiditate ridicată (în borcan de sticlă, pe fundul
căruia se află un tampon de vată îmbibat cu apă), .altfel părul îşi pierde elasticitatea, devine
flexibil, în special la înnodare.

S î r m a se foloseşte ca material de sutură la suturarea oaselor, în special când este


necesară o durabilitate şi o rezistenţă deosebită la rupere.

Sârma chirurgicală se confecţionează din oţel inoxidabil de marca 12C18Ni9T, având


diametrul de la 0,4 mm la 0,6 mm. Se ambalează în mosoare cu nr. 1, nr. 2 şi nr. 3. Industria
livrează şi sârmă din aliaj de cupru 90% şi aluminiu 10%, care, fiind mai plastică, se
utilizează în stomatologie.

A g r a f e l e m e t a l i c e M i c h e l sunt folosite pentru fixarea marginilor


tegumentului. Sunt piese confecţionate din oţel inoxidabil sau aliaj cu nichel. Au lungimea de
12—14 mm, lăţimea de 2,7 mm şi posedă la capete câte un vârf ascuţit. Se fixează cu ajutorul
unor pensete speciale. Sunt livrate in două dimensiuni: mici (lungimea 12 mm, lăţimea 2,7
mm) şi mari (lungimea 14 mm, lăţimea 2,7 mm). Se ambalează câte 25 bucăţi.

A g r a f e l e din t a n t a l sunt inerte biologic şi posedă o rezistenţă înaltă. Se utilizează


pentru suturarea nervilor, intestinelor, învelişului mielinic etc. Se livrează în cutii, câte 1000
bucăţi — pentru stomac, UCG—7, pentru vase sanguine, ASŢ—4.
Cuiele metalice cu t r e i a r i p i pentru osteosinteză sunt cuie speciale,
confecţionate din oţel inoxidabil. Au forma a trei aripi plasate sub un unghi de 120°. Poartă
denumirea de cuie ŢITO (după Institutul central de traumatologie şi ortopedie, unde au fost
propuse pentru prima dată). Cuiul posedă un orificiu central cu diametrul de 2,8 mm destinat
pentru trecerea unei andrele şi un canal longitudinal conducător. Se confecţionează în 5
dimensiuni: 80, 90, 100, 110, 120 mm. Se livrează în truse a câte 5 bucăţi. Cuiul cu trei
a r i p i P e t r o v, sau cuiul Institutului Sklifosovski, se deosebeşte de precedentul prin lipsa
orificiului central şi a canalului conducător, de aceea este mai uşor de confecţionat. Se
livrează de dimensiunile: 90, 100, 110, 120 mm în truse de 4 bucăţi.

Cuiul R u c o s u e v posedă două aripi şi cu ajutorul unei andrele este trecut prin două
anse proeminente.

C u i e l e K u i n c e r şi c u i e l e D u b r o v şi F r i e d 1 a n d se folosesc pentru
fixarea oaselor tubulare. Se confecţionează din oţel inoxidabil cu conţinut de crom şi nichel
de marca IC18Ni9T.

C o n t r o l u l c a l i t ă ţ i i se efectuează prin examinare vizuală a cuielor, în privinţa


lipsei urmelor de corodare şi a marginilor zimţate pe toată suprafaţa lor, ca şi a complexității
truselor.

S t e r i l i z a r e a cuielor se efectuează prin fierbere în apă cu adaos de bicarbonat de


sodiu 1—2%.

Ace chirurgicale

Acele chirurgicale sunt folosite pentru trecerea firelor chirurgicale prin ţesuturi. Datorită
faptului că ţesuturile au diverse densităţi (plămâni, ficat, pancreas, vase, tegumente, tendoane,
oase), acele folosite sunt de asemenea de diferite sorturi, nomenclatura lor cuprinzând peste
100 sorturi.

După particularităţile de construcţie, acele se divid în:


- ace cu secţiune circulară (ace rotunde);
- ace cu secţiune triunghiulară (ace plasmatice, triunghiulare).
Acele chirurgicale sunt constituite dintr-un corp în formă de tijă, ce se termină la o
extremitate cu o urechiuşă, iar la cealaltă extremitate, cu un vârf ascuţit. Urechiuşă poate fi
obişnuită (ca la acele obişnuite) sau de o construcţie specială: în formă de doi pereţi elastici,
prevăzuţi cu o tăietură, ce dau posibilitatea trecerii firului comod şi rapid (firul se plasează
între pereţi şi, printr-o uşoară apăsare asupra lui, pătrunde uşor în urechiuşă). Acele pot fi
drepte sau curbe la 190° sau 120°, cu secţiuni şi lungimi diverse.
Acele cu s e c ţ i u n e c i r c u l a r ă se folosesc la suturarea ţesuturilor moi, ele se mai
numesc ace intestinale. Se confecţionează atât drepte, cât şi curbe de 12 numere (de la nr. 1 la
nr. 12); cu cât numărul este mai mare, cu atât acul este mai mic şi mai subţire.
Acele cu s e c ţ i u n e t r i u n g h i u l a r ă se folosesc la suturarea ţesuturilor mai dense.
Partea laterală a acului este formată din două aripioare, care în secţiune au forma
triunghiulară. Aceste ace se confecţionează de aceleaşi numere ca şi acele circulare. Se pot
clasifica, după diametru, în ace ginecologice (cu diametrul mai mare) şi ace oftalmologice
(cu diametrul mai mic).

În funcţie de destinaţie acele pot fi pentru suturarea tegumentelor, muşchilor, ficatului,


aponevrozelor, ace pentru necropsie (autopsie).

Denumirea acelor chirurgicale constă din următoarele date:

- cifra ce caracterizează unghiul de curbură al acului (în raport cu 8 segmente ale


circumferinţei, de la 1 la 8); dacă acul este drept, se indică 0;
- litera A — ace cu secţiune circulară; B — ace cu secţiune triunghiulară;
cifra a doua caracterizează construcţia urechiuşei (1 — elastică, 2 — obişnuită);

- cifrele de după liniuţă (—) indică: prima cifră — diametrul corpului acului, în
mm; a doua cifră (după semnul X) — lungimea acului, în mm.

De exemplu: 4B1—2,0X90 denumeşte: ac curb cu curbura (4), secţiunea triunghiulară


(B), urechiuşa elastică (I), diametrul tijei 2 mm (2), lungimea 90 mm (90).

Acele chirurgicale se confecţionează din sârmă de oţel inoxidabil U7A sau U8A. Pentru
prevenirea corodării, ele se acoperă cu un strat subţire de crom (1 mkm). Se ambalează în
pachete de hârtie sau cutii din masă plastică, câte 10 bucăţi de aceleaşi dimensiuni.
C o n t r o l u l c a l i t ă ţ i i constă în: examinare vizuală, observându-se dacă acele sunt
netede şi curate; verificarea rezistenţei (la închiderea port-acului la ultimul dinţişor al
cremalierei, acul nu trebuie să se frângă sau să se deformeze vizibil); determinarea acuităţii
acului şi a calităţii urechiuşei (se trece firul chirurgical în urechiuşa şi se trece acul printr-o
pânză tare sau piele cromată: acul trebuie să treacă uşor prin piele fără ca firul să se rupă).

S t e r i l i z a r e a acelor chirurgicale se efectuează prin fierbere în apă cu adaos de 1


—2% soluţie bicarbonat de sodiu, timp de 15—20 min. sau cu aer uscat la 180°C timp de 45
min.

Acele c h i r u r g i c a l e a t a u m a t i c e au în prezent o întrebuinţare largă. Spre


deosebire de acele chirurgicale obişnuite, ele traumatizează mai puţin ţesuturile, deoarece
firul este sudat în ac. Se folosesc la operaţiile unde nu sunt permise traumele (inimă, vase,
nervi), în oftalmologie, urologie, operaţii cosmetice.

Se confecţionează cu secţiune circulară şi triunghiulară, atât drepte, cât şi curbe. Pe un


fir pot fi montate unul sau două ace (la ambele capete ale firului). Se livrează nesterilizate şi
sterile. Sterilizarea acelor deja ambalate în pachete duble de polietilenă se face cu ajutorul
razelor Roentgen. Denumirea acelor traumatice se face ca la acele chirurgicale obişnuite,
adăugându-se denumirea materialului de sutură, numărul şi lungimea firului.