Gheorghe Cârstea, Oprea Călin – Calculația costurilor, Editura Didactică și

Pedagogică, București 1980

Oprea Călin, Gheorghe Cârstea – Contabilitatea de gestiune și calculația

costurilor, Editura Genicod, București 2002
Rolul contabilității de gestiune și calculației costurilor

Acțiunea de determinare a costului producției are un rol deosebit datorită funcțiilor pe care
le îndeplinește acest indicator economic pentru optimizarea deciziilor în întreprindere.

Din totdeauna, menținerea neștirbită a potențialului de producție al unei întreprinderi a

depins de modul cum aceasta a reușit să-și recupereze prin desfacere, costul valorilor de
întrebuințare fabricate, iar prosperitatea și ritmul dezvoltării sale au fost incontestabil
condiționate de cuantumul diferenței dintre sumele încasate din vânzarea produselor și
costurile ocazionate de obținerea și desfacerea acestora.

Dacă aceasta este trăsătura existenței și dezvoltării întreprinderilor în general, cu atât mai
mult, în cazul organismelor economice moderne, menținerea competitivității și dispunerea
elementelor gestiunii și ale producției sub forma cea mai potrivită în scopul obținerii unor
rezultate finale optime, depind și se reflectă nemijlocit în costul de producție.

De aici importanța determinării operative și precise a costului producției, în calitatea sa de

indicator de eficiență.

Mărimea costurilor de producție determinate prin calcul constituie, într-un cadru

competițional, un criteriu de bază care condiționează perfecționarea proceselor tehnologice,
introducerea raționalizărilor și invențiilor în procesul de fabricație, organizarea muncii și a
producției în general. La rândul său reducerea costurilor exprimă valoric eficiența promovării
acestor elemente de progres în economia întreprinderii; aceasta presupune desigur urmărirea
costurilor calculate periodic, în dinamica lor.

Calculând costuri pentru producția sa și pentru fiecare unitate de produs în parte,

întreprinderea poate defalca prețul obținut pe piață în:

- Partea care compensează toate valorile consumate pentru producție și desfacere și

- Profitul întreprinzătorului.

Fiecare întreprindere își creează astfel posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activității pe

care o desfășoară în calitatea de agent economic pe piața internă și externă.

Într-un mediu economic concurențial, costurile au un rol important în fundamentarea

deciziilor privind alegerea regimului optim al producției și reglarea volumului său; ele
constituie deci un instrument deosebit, care condiționează conducerea întreprinderii atât pe
ansamblu cât și pe fiecare subdiviziune internă a sa (secție, atelier, formație de activitate etc.).

Organizând cacului costurilor pentru întreaga producție, dar mai ales pentru fiecare produs în
parte, se creează posibilitatea comparării acestuia cu costul aceluiați produs sau al unor
produse similare fabricate de către întreprinderi din acelați grup (trust, etc.) cu scopul de a
desprinde din această comparație gradul de organizare a producției, nivelul de înzestrare
tehnică, gradul de utilizare a fondului de timp, gradul de calificare a forțelor de muncă, modul
de gospodărire a fiecărei unități în parte.

Obținerea unei producții cu cheltuieli minime constituie de fapt scopul final al exercitării
plenare a funcției de conducere sub aspectul prevederii, organizării raționale, informării,
analizei, deciziei prompte și controlului permanent.

Prin antecalculul (planificarea) costurilor se creează în întreprinderi un instrument de prim

ordin pentru planificarea financiară internă; costurile planificate (antecalculate) constituie
baza programării unor indicatori cum ar fi: profitul (rezultatul), rata rentabilității, valoarea
adăugată etc.

Costurile de producție determinate prin calcul în etapa întocmirii studiilor de fezabilitate

privind înființarea unor noi întreprinderi servesc celor interesați să se orienteze asupra
eficienței economice a unităților preconizate, prin prospectarea pieței.

Așadar, în organizarea și conducerea procesului de producție, în consolidarea autonomiei

funcționale și financiare a întreprinderilor, în planificarea rezultatelor curente ale unităților, în
specializarea producției și organizarea cooperării cu alte întreprinderi, în practicarea unor
prețuri promoționale pe piață pentru produsele întreprinderii, în promovarea exportului de
produse etc., nivelul costurilor constituie unul din criteriile determinante. Este de la sine
înțeles că în calitatea sa de indicator și mijloc de măsură a cheltuielilor efectuate de către
întreprindere pentru obținerea și desfacerea producției sale, costul poate juca în toate cazurile
adevăratul său rol, numai dacă este determinat în mod realist și oportun.