Sunteți pe pagina 1din 52
Redacor: Alina Bada Corestaris Lori Ghoorhih Teboredacare: Irina Tonca 1 2006, Bde, Sinatae", Booey Descrirea CIP a Bibliotci Navonale a Romaatet RADULESCU, EMIL ‘Adi, fg: Ce nu gia fomitori despre Samat, cum ptt ajunge dela dependent la independent (a Emil Ridolescu, ~ Ed. a 3. ~ Boewesti: Casa de Eaturs Vian si Sinatate, 2006 ISBN (10)973-101-05-N ISBN (13) 978-975-101-005.2 Cuprins Prolog 1 Fumatul — un paradox 2 ce tu tumor despre tuna 2 1B Biochimiadependenfel fh de rodusle de ton 27 Rola wt in apaiaunor bolt 1 [B Fumata ote cardiovaslate (teronerora)__ 42 sce trabucul mai putin diunator? 46 7. Tsao id fom 9 & Copii, adotescentii si weunul 31 Ferme sifumatl__— 58 £0 Fontan impl sin 6 40 Fomatat pasiv 63 12. Renuntarea ta famat _ £3 cumsi mas de fama? 9 14 Cams sng a dependent? 45; sora fi ” 6 Ceiwei pasi tn emonjarea ta fumat 80 47. Team desma in erewate 4 18. Terapia dibs ein? 8 1G) stra spe 2 20 Benet renunii aan 99 Epig_ vo Prolog Firdinenta de doves o furtoare pasion, a ineepat ou cite 0 fg, nie, penta c3,aproape toate clegee acea la fer, Erucomvined cf aioodatt nu va deven! sclava obec a va sjunge Ia dependent ‘Abolsind cel, su vrmat ani de stent, mai curd dest sar esteptat tela reaiate a devent evident afl cs 98% ite ci eae icep i ameze, Roda aaj scha tunel up eiteva incercii nereuyite de 9 renunfa la fumat 2 seserimat fond, fat i ofeea 9 plist in ps9 4 hott ‘imma atepte pi va fa in vrs sau pnd cind va observa ed ‘bic nese itr-adevrsnstir Ati se va lisa de frat pentru totdeauna Din nefercc, prima ei problems de sinitate a fox ultima cancel pulmonar fiz tertinal, fo omental ei Giagoost cului a avutputerea de von, ciel ipso deplingea mere, de adeveoi nefumatoare de Ino lalla, Cat de Wat era mult pres trea! Dupin luni, familia i priten © conduceau a Toc de contort 1 Fumatul - un paradox limpresionat de atentia care se aord a not santa Pe ‘majortatea drumurilor se gisesc semne de ciculatie si panout ca litres vitezel, penta 8 redice mma seidenteon Pe prodoscle alimentare sunt indicate, in mos lar, comport, ‘lore nutitiveislnv microutrenit advels pe care le contin Chiat so cs de ps dstlatspoats 0 etcheta, entra 9 arta cS ru conte mimic alteeva dee aps. La tot pase pot cumpla 9 Imulime de vitamin, suplimentenutithe 3 alte ,promoratoate de santa. Nenumiate magazine de specalitar ofera prodose ‘pectce pent domeni ale snst, i internet previ info. ‘ajitamanunite pe orice tema de sindtate ‘Copii sunt israel probleme ale nati sea api. La toaetele public, affe tndeamnt ia spares maior Pretutinden, centre de fines mb ey seri at ta rie or din i sau din noapte intlnet ment aleraind, penta smb ta cond fed. Instrespacenilor consitue o preoeeare esenil aoe zatlorsinitae, coms de contol futind se conngh dept ‘bolas au fost instal ip lepatrd ca probleme lo de nat Prevenitesbollor costtue 0 preoeupare majo, exsind 0 sere de programe 6 servi de depstare, cd acele pentru hiperte Slune arterial, hperpidemie, cancer de sin, caneercolonorectal Si pulmonar, es pent diabetsestcoporors. Sista pando: bamenis actin vera net vn efort i ilo celta, atone nde in joe staiaten Dar ceva arage ateotia, Este itrigat de un obicel al unut mare segment al popuic: in mod repeat, oameni introduc in 0 cha ajunge pe Ter, un locultor al use! ste panete a 6 . ADO. TAR grt cinco bangie de 10-14 cm sun amet de $6 mm, fe care forum mod eu otl de elas, prin a capt opus rapt de necreet, inhale fr, pent ea, dupa eteva Secu SEM Tespire! Muli trag adincin plop cas cum ar veas eas {rect ln sede lor jungecanttate maxim de Tem, po, dup ita secunde,delimint toot, de pact le-ar pre ro, ‘Stina nu poate infelege cu nil un chip aceaté comportare. Remirch tots ch fumatori” sunt obsedat de obieil Io. Sunt preocupai st aha Is Indemdn, in permanen, un mum sunt ‘Se lind de fell asta, dese pot procara att pas, Cnd as pot prcticaobieil mol devin nero ab In multe lous publics, funstori se aduos pentru fi impreund cu cei care au ices bic Ali prises pe frig confortu caldua delaocure lorde monet, pentru s infra consi vremil nefavorabl, numa pentru a4 practic veil ‘Seuinal fematcs fatal cS mult fumator se gases nto stare de sSnatate mera. Tusese ds, de multe ot pot respira no ‘luni mor, mai les imines, api inate, sunt afta de numeroase tol, una intlandu se des, pe care © mumes ape” xtraterestrl se gindest: Se datoree toate acese complica fumatui? Cum se poate cao populate tt de precespald de sinite Si gaseaedplicerea tn proccarca un obice at de nesindtos? Tntrigat strinal decide sf cerceteze cere smal prfund, Examines eutatle din ere I sot Tomato ein pe care prin, cites awertizarea privnd primejil legate de fomat ime si mai perplex: Dey st ef obleil este foarte diundtor Sn oamet cod tt mez! ‘Menge la abica unde se proc acest lind cu rewpoate refine Umea. Frunzleuscate ale une plant sunt torte mun, Ise mai adaug o sere de substane toxke, ar amesteeule rasuct in ilinds mic, Este anuzat cind vede ci, ls unul din cape, € ssezat un fileu” Ceroetcaes documentcl din fabri yi giveste doveol cate ck fumulemsnat de acy clint se asoiard cu numeroase bol. $1 lune! se inte: De fac leon de pe Tera tote aesea? Perper si profund dezamagi, strsinulredateazS un port, pe carol InceleSerind ch oameni sunt finge extrem de complexes, mod categorie, paradoae, nce forteleautaconservi septs cu eee ale autodstrugei si eit de bizar arf, se pate oat ddsragerea ep cae sii Cu toate ex de aproximativ SO de ani s-1 doveit sini ot folosies tutta are eonecnte devastrecese supra sn, pe pan mond ict fumeneh 75 dine bir 912% dine fem In moment de fa, rural produce ans 8 milioane de dees, cat care peste 2 de aniva fi de 41 mai mare In euind vor ave toe 10 miioane de desese pe an dia caura tunel, ditre eave 7 milioane fn rie in cure de dezvolae, ‘Cit prveste aspect finaciar, uma in State Unite pierderte économie legate de tt se rds ln 157 de mide de doa pe am Si pentru me da seama ce sar putea face cu ace han, ant | ‘celal modern eroport de pe glohcel dea Hong Kong, erminat in anu 1998, a cosat 20 de mulinede de doll mJ Med Se 2in326:165-166) La figitul anu 2002, sproximativ 30% dintre adult dn wpa era fumitor: 385 dine barbai si 24% dine fem. ka Roménia fumeazi 42% dimtre barbatisi18% dintre femel. fn Germania funear 40% diate baba aul 30% dmte fem adult ‘Ultima deceniv a dus Ino dstepanga inte Europa de Est cea de Vest ia timp ee a Oceideat, propor bsebatiorfumstr in jr de 35%, in Europa de Est este de 47%, In San, propor hatbairfamstri i Europa de Est a cesct ou peste Este ighijoritorfapul cl tne fumatl se imines inte proportie de 30%, (r8 nicl 0 tendinfa de scidere, set siraci fumeaza intro propor mai mare dect ce cu iui inci sia oeducaie mai bane ‘Da, la nceputl seco 2, amatuer spn doar ratte

S-ar putea să vă placă și