Sunteți pe pagina 1din 52

Redactor: Alina Badea Corectura: Lori Gheorghita Tehnoredactare: Irina Toneu Coperta: Dragos Drumas

© 2006, Edltura "Viata ~i S.anatate"., Bucuresti -: . wwwiviatasisanatate.ro



Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei RADULESCU, EMIL

Adio, tigari!: Ce nu stiu fumatorii despre fumat, cum poti ajunge de la dependents la independenta / dr. Emil Radulescu. - Ed. a 3-a. - Bucuresti: Casa de Editura Viata si Sanatate, 2006

ISBN (10)973-101-005-X, ISBN (13) 978-973-101-005-2

613.84

Cuprins

Prolog 5

1 Fumatul - un paradox 7

Ce stiu fumatorii despre fumat? 12

2 3 4

3 6

7 8

9

10

11 12

13 14

13 16

Biochimia dependentei fata de produsele de tutun _ 27

Rolul tutunului in aparitia unor boli 31

Fumatul ~i bolile cardiovasculare (aterosc1eroza) __ 42

Este trabucul mai putin daunator? 46
Tutunul fara fum 49
Copiii, adolescentii si tutunul 51
Femeile ~i fumatul 58
Fumatul in timpul sarcinii 61
Fumatul pasiv 63
Renuntarea la fum at 67
Cum sa rna las de fumat? 69
Cum se ajunge la dependents? 73
Ajutorul fizic 77
Cei trei pasi in renuntarea la fum at 80 f7 Teama de a nu lua in greutate 84

fS Terapia de inlocuire eu nicotina? 88
fg Ajutorul spiritual 92
Prolog
20 Beneficiile renuntarii 1a tutun 99
Epilog 101 N u trebuia ca lucrurile sa se intample a~a. Rodica stia ca, fumand, isi scurteaza viata. "Dar ee conteaza", spunea ea, "daca voi trai optzeci sau .numai saptezeci si cinci de ani? In fond, pot sa rna las de fumat cand vreau."

Dar, cu totul pe neasteptate, la numai patruzeci ~i cinci de ani, a trebuit sa auda teribilul verdict: cancer pulmonar inoperabil.

Ca la majoritatea celor ce fumeaza, boa1a s-a raspandit in organism inainte de a fi descoperita, astfe1 ca, in momentul stabilirii diagnosticului, era mult pre a tarziu pentru 0 interventie chirurgicala curativa,

Aruncand acum tigarile, Rodica a avut puterea de vointa de a se lasa de fumat si, intr-o incercare disperata de a castiga cateva luni de viata, accepta sa treaca prin neplacerile ehimio si radioterapiei.

Fara intentia de a deveni 0 fumatoare pasionata, a inceput eu cate 0 tigara, in lieeu, pentru ca "aproape toate colegele faceau la fel". Era convinsa ca niciodata nu va deveni sclava obiceiului, nu va ajunge la dependents.

Absolvind liceul, au urmat anti de studentie si, mai curand decat s-ar fi asteptat, teribila rea1itate a de venit evidenta: la fel ca 95% dintre eei care incep sa fumeze, Rodica a ajuns sclava tutunului.

Dupa ~ateva incercari nereusite de a renunta la fumat, s-a resemnat. In fond, fumatul ii of ere a 0 placere in plus ~i s-a hotarat sa mai astepte pana va fi mai In varsta sau pana candva observa ca obieeiul dauneaza intr-adevar sanatatii. Atunei se va Iasa de fumat pentru totdeauna.

Din nefericire, prima ei problema de sanatate.,a fpst si ultima: eaneerul pulmonar in faza terminala, In momentul aflarii diagnosti-

cului a avut puterea de vointa, a carei lipsa 0 deplangea mereu, de a deveni nefumatoare de la 0 zi la alta. cat de trist di era mult prea tarziul Dupa cinci luni, familia ~i prietenii 0 conduceau la Iocul de veci.

Capitolul

f

Fumatul - un paradox

1) aca ar ajunge pe Terra, un locuitor al unei alte planete ar fi impresionat de atentia care se acorda la noi sanatatii. Pe majoritatea drumurilor se gas esc semne de circulatle ~i panouri cu limitarea vitezei, pentru a reduce numaru! accidentelor. Pe produsele alimentare sunt indicate, in mod clar, eornpozitfa, valorile nutritive, inclusiv micronutrientii ~i aditivele pe care le contino Chiar ~i 0 sticla de apa distilata poarta 0 eticheta, pentru a arata ca nu contine nimic altceva decat apa. La tot pasul, se pot cumpara 0 multime de vitamine, suplimente nutritive ~i alte "promovatoare" de sanatate. Nenumarate magazine de specialitate of era produse specifice pentru domenii ale sanatatii, iar intemetul prezinta informatii amanuntite pe orice tema de sanatate.

Copiii sunt instroi!i in diferitele probleme ale sanatatii ~i sexualitatii; La toaletele publice, afise indeamna 1<1 spaiarea mainilor. Pretutindeni, centre de fitness imbie cu serviciile lor, iar la orice ora din zi sau din noapte intftlne~ti oameni alergand, pentru a-~i imbunata!i condiria fizica.

Instroirea pacientilor constituie 0 preocupare esentiala a organizatiilor sanitare, comisiile de control cautand sa se convinga de faptul ci bohiavii au fost instroi!i In legatura cu problemele lor de sanatate,

Prevenirea bolilor constituie 0 preocupare majora, existand 0 serie de programe ~i servicii de depistare, ca acelea pentru hipertensiune arterialii, hiperlipidemie, cancer de san, cancer colonorectal si pulmonar, ca ~i pentro diabet ~i osteoporoza, ~i strainul gande~te: oamenii ace~tia nu cruta nid un efort ~i nici 0 cheltuiala, atunci dnd e in joc sanatatea.

Dar ceva Ii atrage atentia. Este in trig at de un obicei al unui mare segment al populatiei: in mod repetat, oamenii introduc in

B

ADIO. TIGARI!

gurani~te cilindri, eu 0 lungime de 1~-14 em ~~ un ~ametru d~ 5-6 mm, pe care, iritr-un mod cu totul de neinteles, 11 apnnd la c(lpatulop.us! Si-apoi; de necrezut, inhaleaza fumul, pentru ca, dupa cateva secu~de, sa-l expire! Multi trag adanc in piept, ea.~i cUlil ar vrea sa se asrgure ca la alvedlele lor ajunge cantitatea maxima de fum, apoi, dupa cateva seeunde, il elimina incet, de parca le-ar parea rau.

Strainul nu poate intelege cu nici un chip aceasta comportare.

Remarca totusi ca fumatorii" sunt obsedati de obieeiul lor. Sunt preocupatisa ~iba I~ indemana, in l?ermane~ta,un. numar sufic~~t de cilindri de felul acesta, desi se pot procura la tot p't,SuL Cfuld\nU-$i; pot practica obiceiul, multi devin nervosi ~i iritabili .. In multe l<x:uri publice.ifumatorji se aduna pentrua fi .impreuna cu cei care au. acelasi obicei. Altii parasesc pe .furi~ confortul ~i caldura de Ia.locurile lor de rnunca, pentru a infrunta conditiile vremii nefavorabile, numai pentru a-~i practica viciul.

Strainul remarca faptul ca. multi fumatori se gasesc .lntr-o stare de sanatate mizerabila .. Tusesc des, de. muIte ori nu pot respira normal, unii mor, rnai ales dirnlneata, inplina sanat~te, alW sunt afectaV de numeroase boli, una intalnindu-se des, pe care o. numesc "cancer".

Extraterestrul se gandeste: Se datoresc toate aceste. comp1icafii fumatului? Cum se poate ca 0 populatie atqt de pre.ocupatii .de.siiniitate sii-si giiseascii placerea. inpracticarea unui obiceiat4tde pesiinatos?

Intrigat, strainul .. decide sa cerceteze lue~1ltjle .~i mai .. profund, Examineaza cutiutele-din care lsi scot fumMoriicilindrii pe care-i aprind, citeste avertizarea privi~d primejdiile legate .. de. flImat .• ~i ramane ~i rnai perplex: Desi ~tiu. sii('piceiul. este foarte .d4uniitor siiniitiitii, oamenii continua totusisiifumeze!

M~rge la fabrica unde se pr~cllleace~ti e.iliIldri~i cll preui~ip()ate retine uimirea. Frunzeleyscatt::aleunei plante sunttpeatemarunt, li se mai adauga o serie de sU1J~tante toxice, iaraIl1e~tee,+~e rasucit in cilindri mici. Este amuzat .cand ve.de ca, la unu1<:iiR£apete, e

asezat un .filtru". .: . ..•.. • ...•.•... > . ..}

. Cerceteaza documenteledip fabrica ~i gase~~ei~?0~.~iRlary. ca fumul emanat de acesti cilindri se asociaza cU.R#ll1frp~sh/ boli. Si atunci se intre(lba: De'cefaclocuitorii de pe TerrpJ9a~ei(.l.f~ftea? ' Perplex ~ipIHfund dezaIl1agit,strainull'eclaclr~aHRl"~I?S)ft,pe care-I incheie scriind ca oamenii sunt fiinte extremde complexe si,

FUMATUL - UN PARADOX

in mod categpr1c, paradoxale, in care fotteleautoconservarii se lupta cu cele alf.autodistrugerii si, oricat de bizar ar fi, se pare di autodistrugereay pe cale sa biruie.

Cutoateca de aproximativ 50 de ani s-a dovedirstiintific ca folosifeatutunului are consecinte dezastruoase asupra sanatatii,pe plan mondtal'inca fumeaza 47% dintre barbati ~i 12%dintre femei. In momentulde fat a, tutunuI produce anual8 milioane de decese, citra care peste 20 de ani va fi de 4 ori mai mare. In curand vor avea loc 10'milioane de decesepe an din cauza tutunului, dintrecare 7 milioane intarile in curs de dezvottare.

Catpriveste aspectul financiar, numai in Statele Unite pierderile economice legate de 'tutun setididi fa 157 de miliardede d61ari pe an. ~i, pentrua'ne da seamaees-ar putea face cuace$tibal1i, amintim ca celmai modemaeroport de peglob, eel deb Hong K6ng,terminat in anul 1998, a costat 20 delniliarde de dolari! (Am! MedSci 2003;326:165-166)

La farsitul anului 2002, aproximativ30% .dintre adultii din Europa erau fumatori: 38% dintrebarbati si 24%dintrefemei.~n Romania fumeaza 42% dintre barbaj] ~i lS%dintrefemei. In Germania fumeaza 40% dintre barbatii adulti ~i 30% dintre femeile adulte.

Ultimul deceniu a dus la 0 discrepanta intre Europa de Estsi cea de Vest: in timp ce, in Occident, proportiabarbatilorfumatori e in jur de 35%, in. Europa de.Est estede 47%. in 5 ani, proportia barbatilorfumatori in Europa de Est a crescut eu peste 3%.

Este ingrijorator faptul ca., la tineri,fumatul se intalne~te intr-o proportie de 30%, fiira nici 0 tendinta de scadere.-si ca saracii fumeaza intr-o.proportie mai mare decat cei cu 0 situatiefinanciara si cu 0 educatie maibune.

, Daca,la in~eputul secolului 20, fumatul era raspanditdoar.printre cei bogati,ln special barbatl,. acum obiceiul s-a deplasat de labiitbati la femei, de la bogati la saraci si de la vest spre est.

La all2-lea congres mondial cu tema "TutUl1i.~<lu san~~<l~e",care a avut loc la inceputul lunii august 2003 inH.e!\Si!J.~i, .. F'~nl;;l.llEi;,t, dr. l.W. Lee, noul director general al Organizatiei Mondiale a

9

10

t\DIO. TlGARi!

Sanatatii, a ararat ca, in anul 20?2, .. ?9% din cele 56,6. milioane de decese pe glob s-au datorat const}l1lu1ui exagerat de alimente ~i bauturi ~i lipsei de activitate fizica, iar 30-~5Cfo din deceseleadultilor au fost produse de tutun. Dintre toti locuitorii care traiesc azi pe fata pamantului, 500 de milioanevormuri din cauza tutunului. 80% dintre fumatorii de pe glob traiesc intarile III curs de dezvoltare, unde, incurand, decesele legate de produselede tutun vor lua locul bolilor infectioase, ca principala cauza de, mortalitate.

Dovezi zdrobitoare atesta faptul ca-fumatul produce boala coronariana, arteriopatia periferica, boala verebrovasculara, pneumopatia cronica obstructiva si numeroase forme de cancer: pulrnonar, laringian, esofagian, gastric, pancreatic,intt;_stinal, al(;avit~tii bucale, al rinichilor-ureterelorsi al vezicii.urinare, In plus, la femei, fumatul se asociaza cu 0 serie de riscuri specifice sexului.-inclusiv complicatii ale sarcinii si riscul crescut .de cancer de col uterin. Fumatul e un factor de rise pentru diabetul de tip 2, boala ulceroasa, boala Crohn ~i colita ulceroasa, (Am J EpidemioI2002;155:783-792)

FumatulIe produce problems de sanatatechiar ~i nefumatorilor, de exemplu sotiilor ~icopiildt ai carer panntifumeaza. Ace~ti copii au uri-rise -crescutde illfectiia.le cailor resf>ira.torir,astrnbtdn~ic, alterarea functiilor reSpitatotii $isindrornulde decessubit.

Fumatorii, prezinta 0 proportie 'mai mate ~i de alte stari patologice, ca riscuicrescuf a.linfectiilorcailotrespiratorii supericare, infertilitatelaaI1lbelese~e,osteoPdt6za, tliminuatea auzului.sdegenereseentarnacufara$i cataraeta ..... ddua cauze rnajore de.pierdere a vederii.Furnatulfavorizeazaghmcomul:. imediat dupafurnat, presiuneaintra.ocularacresteYcu5 ··mrnHg.

in momentuldefati,dillproductia mondialade tigari, 0 treime se comercializeaza ilegal,prin contraband a, fara aohitarea taxelor vamale. De exemplu,in Anglia, 20% din tigarilefumateau ajuns acolo prin contraballda.> Peglob se furneaza in jurde6ibilioane de tigari pe an.Puseeap lacap,s-ar forma un Piirnarrt pana la Soare si inapei,

In Ge~maniasefull1eazazilnic aproape 40?~;~.?~re ~e tigari, 4 milioane de rigiiridef~i, 40 de tone de .tutun pentru tigiirile rasucite manual ~i4 tone de tutun de pipa.

fUMATUL - UN PARADOX

Pana in prezent, numai 16 tari au interzis orice forma de reclama directa pentru tutun, iar 8 tari au interzis si reclama indirecta. Se pare ca legiuitorii din Romania au alte preocupari, iarcopiiisi. adolescentii sunt ademeniti de reclamele supradimensionate, intalnite la tot pasul.

Capitolul Z

Ce stiu fumatorll despre fumat?

A.

9 nteleg fumatorii in ce masura l~i pericliteaza viata si cat riiu'le

produc celor din jur?

Cunoaste populatia, in general, implicatiile folosirii tutunului, indiferent sub ce forma?

intrebari aparent tara sens, la care s-ar putea raspunde in moduri foarte diferite/Totusi problema e deosebit de importanta, mai ales pentru copii ~i adolescenti, care nu cunosc consecintele fumatului.

Chiar daca 70% dintre adulti considera ca fumatul este daunator indiferent de numarul tigarilor, copiii vad oameni sanatosi umbland pe strazi si fumand, vad parinti, invatatori, profesori, artisti pe ecran si chiar preoti fumand. Niciunul dintre acestia nu pare sa fie bolnav, deci, concluzioneaza cop iii, fumatul nu poate fi asa de rau cum spun unii.

in lumea civilizata, de mai bine de 450 de ani, fumatul e cunoscut ca un obicei ce creeaza dependenta, constituind unul dintre cele mai primejdioase riscuri pentru sanatate, fiind raspunzator de 35% din totalitatea deceselor.

Cercetarile stiintifice recente au ajuns la concluzia ca tutunul poate produce aproape toate bolile ce predomina in zilele noastre, pe primul loc fiind bolile cardiovasculare si cele canceroase principalele cauze de morbiditate si mort alit ate din tarile industriale.

Iar efectele dezastruoase se intalnesc.nu numai Iafumatorii activi care-si asuma riscul de bunavoie, ci ~i la cei din jurullor, care, far~ voia lor, sunt expusi la fumul de tutun.

Dependenta se stabileste foarte repede si, dupa un timp de fumat zilnic, este foarte greu sa mai scapi de acest obicei. Rata de succes

CE STIU FUMATORll DESPRE FUMAT?

13

in parasirea'fumatului este in jur de 10%, in ciuda c~tigului enorm pentru sanatate. De exemplu, dupa un an de abstinent a, riscul de a deceda prin infarct miocardic este numai jumatate din aceta al fumatorului!

in timp ce raul produs sanatatiide tutun este indiscutabil, gradul leziunilor difera de la 0 persoana la alta, ~i lucrul acesta ii in~ala mai ales pe copii si tineri, care cedeaza ispitei de a-i imita pe cei din jur. Iar consecintele sunt extrem de ingrijoratoare: in majoritatea tarilor industriale, proportia furnatorilor adolescenti a crescut de la 25% la 35%. Faptul ca unii fumatori sunt relativ sanatosi si au 0 viata Iunga constituie scuza cea mai frecventa a copiilor.v ,

Gradul si varietatea bolilor produse de tutun sedatoreaza deosebirilor genetice in procesele de detoxifiere (de exemplu, actiunea enzimei citocrom P450), susceptibilitatii celularefatadetoxine, pre cum si localizarii ~i evolutiei diferite a starilor patologice care survin. Multi s-au inselat, crezand divot fila fel de rezistentifata de efectele fumatulut ca putinele exceptii pe care le-auintalliits~u despre careli s-a povestit.

Una dintre senzatiile expozitiei mondiale de la Paris, din anul 1867, daca nu cea mai mare, a fost 0 instalatie ad usa din Havana, Cuba .' Prezentat pentru prima data, .rnonstrut din Havana" face a 3.600 de ligari pe ora!

Pana la aceasta inventie, des] cunoscut de. maimulte secole, impactul negativ alfumatului.asupra sanatatii n-a prezentat proportii ingrijoratoare. Folosjr~a tutunului pe scara Iarga a crescut vertiginos catre sfarsitul secolului 19, dupa inventarea chibriturilor moderne (chibritul suedez), in 1852" ~i a masinilor de fabricate, a tigarilor, ca aceea prezentata La Paris ~i mai ales masina Bonsack, realizata in Statele Unite, in anul 1884, care au permis producerea pecale industriala, Ia preturi accesibile. in felul acesta, fumatul a incetat sa fie ~oar un privilegiu al europenilor bogati.

In primul razboi mortdial, soldatii au primit 0 ratie zilnica de tigari, creandu-se 0 generatie cu totul noua de dependenti' fata de tutun.

14

ADIO, flGARI!

Guvernele au gasit in produsele de tutun 0 sursa minunata ~i cu totul neasteptata de venit, deoarece vanzarile erau controlate cu

u~urinta. .

Tigarile au devenit modul preferat de a fuma abia dupa ce s-a descoperit ca, in urma procesului de fermentare, fumul de tutun poate fi inhalat filra a produce tuse. In plus, ~igarile puteau fi impachetate mai usor ~i purtate mai comod decat alte forme de tutun.

In Statele Unite, consumul de tigari pe cap de locuitor, manti 1910, 1930 ~i 1950, a fost de 1, 4 ~i 10 pe zi. Propo*a deceselor datorate tutunului, in grupa de varsta cuprinsa intre 35 si 69 de ani, a crescut de la 12%, in anu11950, la 33%, In 1990.

"Modelul" american a fost repetat 1n China. Consumul mediu

de tig;~ . .. 952, 1972~i 1992 a fost de 1,4 ?i 10 pe zi. In anul

% din decesele barbatilor din China, iar man 30 va determina eel putin 33%, dintre care jumatate prin pneumopatie cronica obstructiva, iar restul, prin cancer esofagian, gastric, hepatic.?i pulmonar.

o treime din tinerii care traiesc azi in China vor muri din cauza tutunului.

Nu numai in China, ci si in Romania, campaniile neobosite duse pana acum ~i dovezile stiintifice convingaroare, nu i-au determinat pe copii ~i adolescenti sa evite acest obicei ce duce Ia dependenta ~i moarte. Pe de alta parte, nenumarate procese ~i amenzile fabuloase n-au Impiedicat eforturile industriei tutunului de a face reclama pentru riispandirea produselor detutun. Zeci ~i zed de milioane de pachete de tigari ies zilnic de pe Hniile de productie, iar fumatorii i~i reduc speranta de viata cu aproximativ 20 de ani. ~a se face ca, pe glob, mor zilnic aproximativ 20.000 de persoane din cauza tutunului, in timp ce industria tabacului realizeaza ca~tiguri de miliarde de dolari.

Se pare ca eel putin medicii au inteles ceva: in anul 1951, in Statele Unite, fum au 51 % dintre medici, iar acum nu fumeaza decat 3%, in timp ce, in populatia adulta, fumatorii reprezinta mca 25%. In Germania fumeaza 37% dintre barbati si 28% dintre femei, msa

, ,

CE STIU FUMATORII DES PRE FUMAT?

in grupa de varsta !otre 18 ~i 24 ani fumeaza 49% dintre barbati ~i 44% dintre femeLln Romania fumeaza 42% dintre biirbati si 12%

, ,

dintre femeL

Proportia cea mai mare de fumatori in randurile biirba!ilor se gase~te m Vietnam: 70%. Acolo insa femeile nu fumeaza decat in proportie de 6%.

China, avand 20% din populatia globului, consuma 30% din tigarile produse pe glob; mortalitatea anuala datorata tutunului fiind de peste 1.500.000. In ultimii 30 de ani, consumul de tutun in China a ereseut eu 260%.

in afara de SIDA, folosirea tutunului, sub diverse forme, constituie singura eauza majora de deees, care creste cu rapiditate ~i care, in anul 2030, va produce eel putin 25 de milioane de decese, majoritatea in Asia, Africa ~i America de Sud.

Efeetele fumatului suns atat de numeroase, incat 0 prezentare exhaustiva este foarte greu de realizat fara a-I obosi pe cititor:

1. Fumatul altereaza profund funcliile endoteliului vascular. Seazand func!ia baroreceptoare ~i determinand 0 activare a sistemului nervos simpatic, fumatul duce, in mod direct, la aparitia hipertensiunii arteriale ~i a aterosclerozei. Nicotina are un efect vasoconstrictor direct, diminuand hranirea tesuturilor ~i organelor.

2. Fumatul pasiv temporar (expunerea temporara la fumul emis de tigarile eelor din jur) seade, in mod brusc, viteza fluxului coronarian de rezerva, ca urmare a tulburarii microcirculatiei coronariene,tulburare produsa de disfunctia endoteliaia.

3. Fumatul cre~te fibrinogenul sanguin, agregabilitatea trombocitelor si vascozltatea sangelui, factori ce favorizeaza aparitia trombozelor coronariene, cerebrale ~i venoase.

4. Pumatul creste stresuI vascular oxidativ. Fumatul a 15 rigari pe zi grabe~te aparitia infarctului miocardic la biirbati cu 10 ani, iar la femei, cu 15,5 ani.

5. Fumatul scade elasticitatea aortei, fapt care deville evident dupa un minut de la inceperea fumatului ~i se mentine eel putin 20 de minute.

16

ADIO, T1GARI!

6. Fumatul scade .lipopr()teinel~ en. 4ensitate. mare. (lIDL), adica fractiunea utila a colesterolului-si creste Iipoproteinele eu densitate mica (LDL), fractiunea dautlat()are. Fumatorii au concentratii mai ridicate de coiesteroltotLiJ (eu3%) • sitrigliceride (cu 9%) ~i niveluri mai scazute de HDL (cu 6%) ~{apolipoproteina A- I (cu 4%). (Encyclopedia of Hurrzart Nutrition,1999,p.1759- 1764, Academic Press)

7. Intre 30 ~i 49 de ani, rata infaretelor de miocard la fumatod este de 5 ori mai mare dedit la nefumatori.intre .50 ~i 59 de ani.f{ste de 3 ori mai mare, iar intre 60~i 79 de allieste de 2 ori mai rrIare. Studiile .epidemiologice .au>aratat . eel frecventa fUm(;ltllluila pacientii cuboala coronariana este diferita, in' functie de atitudinea medicului de familie. £>l'oportia mare de fumat~ri printre pacientii ai carer medici.fumau demonstreaza ca tutunul nu e potrivit~.eritru ~inepoa1"tah~atul alb. (Heart1999; 81:~56-458)

8. Fieeare tigara. fumata scurteaza viata fumatorului cu 7 minute.

Un pachetcu 20 detigari~ecesita 140 de minute pentru a fi fumat ~i scurteaza cu 140 de minute viata celui ce fumeaza:

9. Fum~t~I_este recunoscut ca fiind .ttnfactorcauzal ill eel putin 8 localizari de .• c<tnc.yr: .. plamftni, cai .. respir~toriistlIX<rioai8' yezica urinara, pancreas, .. ~sofag, stolIla~,. rinichi .~isange (leueemie). Fumatorii pre~nta un risecrescutfata de eel putin6 boli'fatale: cord pulmonar, pneumopatie ~ronica obstructivii, accidente vasculare e~reb;ale, anevrislIl a~rtic ~i eardiopatie ischemica. Fumatul se mai asociazaeucataraeta, arteriopatiaperiferica, diabetul, .. fractura-de ~ol<i.~iiparodontoza. Fumatul intilllpul graviditatii creste-riscuh malformatiilor congenitale.aI avortului spontan, al sareinii extral1terine~i aI greutiitiifetalemici. (Encyclopedia of HU11JanN.u.tritiPrt,. 1999,p.1759 ... 1Z()4,i\.e(ldemic Press). De .asemenea, ttltulluIs~ asociaza .ellptnc~~rlll ill<tzal al cavitatii bucale, caneerul orofaringian, c:;anceru~lllPpfaringian, cancerul de fieat, de cpl0tl' pelvian ~i de col llteritl .... (Lancet

Oncology 2002;3:461-469)< '

10. Deja in anul 1992, Asociatia Americana de Cardi91l)gie~ .. ~ratat ca riscul decesului printr-o boala cardiaca este cu30% mai mare

CE

FUMATORII DESPRE FUMAT?

pentrucei expusi la fumul de tutun in familie;. propontia Hind mult mai mare printreeei expusi la loeul de munca, unde nivelul fumului de tutun.esi mai mare. (lAMA 2001;286:436-441).

11. In fumul de tutun se gasesc aproximativ 700 de substante ce

produc dependenta. '

12. Cine fumeaza doua pachete zilnic inhaleaza fumul din tigari de aproximativ 400 de ori ("trage" cam 400 de fumuri), eu intrarea a 1.000 mg gudron inplamani in fie care zi. Aceasta inseamna 150.000 de .fumuri trase" ~i 3_?S de grame de gudron cancerigen ce se inhaleaza.in.fiecare an. In ultimul timps-a acordat 0 mare atentie actiunii cancerigenea zaharinei, insa actipnea cancerigena abenzpirenului din fumul de tutun este de 50.000 de ori mai puternica decat aceea a zaharinei!

13. Cea mai mica rata.de.fumatori din Europa se intalneste printre barbatii din Suedia (17%). In Norvegia, procentul fu~atorilor e de dona ori mai mare, Dar barbatii suedezi au rata cea mai mica de cancerpulmonar din Europa. Rata cea mai mare se intalneste in Ungaria (uIlde, pe langa faptul caproportia de fumatori .este mare, se consuma multa carne ~i mezeluri afumate, multa grasime de porc ~i mult alcool!). (LancetOncol2003;4:45-55)

14. Fumatorii produc cu 50% maimulte accidente de circulatie decat nefumatorii, indiferent. de. varsta, consum de alcool si experienta de conducere.

15. Ochii fumatorilor produe mai multe lacrimi, determinand 0 clipire mai frecventa, ceea ee dezavantajeaza atentia,

16. Fumatoriipun centura de siguranta mai rar decat nefumatorii. 17.0 data eu fumul de tigari, intra in organism 0 cantitateapreciabila de oxid de carbon care, fixandu-se pe hernoglobina, face ca fumatorii sa aiba mai putin oxigen in sange, sa oboseascarnai repede, sa reacrioneze .nai lncet ~i sa se concentreze mai .greu.

18. Fumatlll constituie un factor de rise independent pentru ff<lctura de sold la barbati ~i femei, Aproximativ 20% dintre fraPIlltpe de sold ar putea fi prevenite, dacanu s-ar fuma. S.-a.dem()l1Str;H ta nicotina si celelalte componente ale fumului d~tlltllnau 0

18

ADIO, T1GARI!

actiunetoxica asupraeehrlelcr ce cladesc.osul. Dar fumatul poate diminua ~i indirect robuste1eascheletului,prin faptul ea seade absorbtia ea1ciului dinintestin~i .productia de horrnonestrogen. (Int J Epidemiol 2000;29.:253-259)

19. La grupade varsta 35-69 de ani, mortaIitatea in randurile fumatorilor e de 3 ori mai mare decat la nefumatori,

20. Numai in rarile dezvoltate, intreanii 1950 ~i 2000, tutunul a ucis 52 de milioane de barbati ~i 1O,5milioane deferuei.

21. Fumatul dauneaza si rinichilor. Cercetatoriide'Ia Universitatea Groningen; Olanda, urmarind 8.000 de persoane, au observat ca fumatorii prezinta 'intr .. o proportiernai' mare pl:pfeinurie (eliminare de proteine prin caile urinare). Proteinuriae un semn avertizator al unei afectiuni 'renale.

22. Cea mai'frecventa interventie chirurgicala, 'Iapersoanele care au trecut de 65 de ani, este pentru cataractaPeglob, i~i pierd complet vederea doua milioane de oameni din eauzacataraetei. Protein a din cristalin are 0 viata foarte lunga, dar, cahd survin leziuni oxidative ale acestor proteine, tt~ns~~rent~ cristalinului seade. Cei mai importariti faetori de ris~p~ntruaIJaritiac~taractei sunt varsta ~i fumatul. Fumatul dubleaza riscul cataractei ~i este raspunzator pentru 20% dintre eazurilede ·cataracta.

23. In comparatie cu cei care nu fumeaza,fu1!latulere~te de doua ori riscul degenerescentei retiniene maculare.

24. Fumatul este raspunzatorpentrtI25% dirittecazurile de cancer pancreatic. (Ani J Epidemiol 2002;155:783-792)

25. Fllmatul creste rezisten!a la insulina. Ceicarefumeaza zilnic 25 de tigari isidubleaza riscriI· aparitiei. diabetuluide tip 2, independentde-alti factori de rise.

26. La varstade 80 de ani, eelpu!in in tarileindlistriale, 80%dintre nefumatori sunt inca in viata, fata de numai 50% dintre fumatori.

27. Fumatul dauneaza si cavifatii bucale. Daca diIllinuarea simtului

': •.... () •.. •.•.•... ..•.. .. ...•.. .• . . .•....•..•.....•....•..•.. ,< : ••.. <.: '

g~stativ' ~i culoareainchisa a danturii sunt ufIllari~IJfoape ge-

nerale, c()flsiderateica fiind.u~oare, .. leu~;oglazii1~/(zonele deeolorate, albe) se pot transforma In caheere veritabile. Riscul

DES PRE FUMAT?

CE

canceraluieavitatii-bucale este de 4-5 ori mai mare la.persoanele care furneaza. .Alcoolul face mucoasa bucala ~i mai: permeabila pentru eancerigenele din tutun, Primejdia edeosebiLdemare pentru fumiit0rii de pipa. La acestia, neoplazia apare deseori exact in locul undese gase~te orificiul pipei In gura. Fumatul tulbura circulatia sanguina in intreg organismul, deei ~i in mucoasa bucala. FumiitOriisuferii mal des de bbliale gihgiilor. Infectiile~isahgeriirile gingivale sunt mult' mai frecvente la fumatori,iar parodontoza, mult mai-severa-'Operatiile' cavitatii bucale au 0 evolutie mai nefavorabilala fumatori,iar implanturile dentare.se fixeaza mai greu, fum.atu.l fund principal a cauza a pierderii implanturilor .. (Medizinheute 2002, mai.: p.36)

28. La femeilefumiitoare:

riscul dea face cancer laringian estede17,8 maimare, riseul can~eruluipulm(mareste de 11,90ri rnai mare., riscul caneerului . esofagian este de 10,30ri mai mare, riseul caneerului eavitaJii.bueale, de 5,60ri mai mare, riscul eaneerului de pancreas, de 2,5 ori mai mare, iar riseul leueemieieste de2 ori mat mare,

29. La barbati! furnatori:

riseul caneerul~i cavita!iibueale este de 27,5 .ori mai mare, riseul .eaneerului pulmonar. este.de 22,4 ori. mai mare,

riscul caneerului esofagian e de 7,60ri mai mare,

riseuI eancerului renal e de 3 ori mai mare,

risculcailcetuluide pancreas e de' 2,5dtimai mare,iat riscul'taneerulut'deprostataeste cu 34% rnai matedecat la nefumatori. Fumatorii au niveluri serice crescute de' testosteron si androsteron, doi hormonisteroizice pot contribui Ia-dezvoltarea canceruluideprostata.

Peste 80% din eancetelepulIlionate ~i 50% din cancerele de veziea uriharaafPutea ~prevenite,daca n~s.arfuIll~ ..

30. Persoanele care fumeaza sufera mai .des de dureri lombare decat cele ce nu fumeaza.

lata cauzele si mecanismele durerilor lomb are la fumatorisau fumatoare:

20

ADIO. TlGAru!

- suferind mai des de bronsitacronicasitusindrnaides, survine 0 contractura a musculatu~ii dorsalea 'tor~celui;

- adesea-fumatorii sunt ~i supraponderaliesi.sent mai.putin-activi fizic;

- fumatul favorizeaza osteoporoza, care.poate.fiuna dintre cauzele durerilor;

- nicotina impiedicaajungerea substantelor nutritive la discurile intervertebrale, favorizfmd modificarile degenerative. Dupa administrarea-intravenoasa, de nicotina, scade .. fluxul sanguin in discurile .intervertebrale.

31. In ciudaunor· cdI1lunicati anterioare, ce au produs riedumeriri, la Cel de-al 494ea Congres al Academiei Arnericane de Neurologie s-a aratat ca riscul dementei Alzheimer este de 2,2 ori mai mare lacei.Ge fumeaza,)n comparatie eu nefumatorii. Avand atatea efepte. nociyy, cums-arpHteaca.'£umul detutun. sa fie uti I tocmai celulelor celor .maisensibik.dinorgan.i§m, celulelor nervoase? .Cercetatorii sustinca.fumatuJ .nu protejeaza impotriva bolii Alzheimer,. ci favorizeaza apariti~ ei,

32. In Statele Unite, mortalitateafetala ~i infantila este cu 56% mai mare in cazul femeilor care fumeaza, in comparatiecu nefumatoarele. .Avortul spontan, distrofiaintraJiterina, placenta previa ~i dezlipirea inainte de termen .aplacenteise intalnesc mai frecverH)a felileile fumatoare, riscul cresc.and proportional cu numarul tig:hilor fUlilate.

33. Fumatul •. reduce. circulatia sanguinj. .in Jegurnente,. diminuand hranirea lor. Fumatoarele fac riduri mai devrerne ~i mai adanci decat nefumatoarele.

34. Intr ... unstudiu efectuatrin Anglia, pe a durata de If ani, s-au gasit deficiente fizice ~i rnintale lacopii, datotitafumatului in timpulgraviditatii. Gravitatea deficien~elor a .. fostin functie de numarultigarilor fumate. Copiii ale dirOfmf'.lily)J'umau .zilnic 10 sau mai multe tigari aveau 0 .inaltim~ .• maitnicain medie cu 1 cm ~i 0 intarziere la citire ~i matematica de 3.-5.Juni, in cornparatie cu cop iii mamelor nefumatoare.

35. Uri stu diu suedez a ajuns laconcluzia camalformatiile congenitale, cum sunt "gura de lup" ~i "buzade iepure", care se

CE

DES PRE FUMAl?

considerau. a fi ereditare, sunt, probabil,produsedefumatulin timpul saroinii.

36. Cercetatorii canadieni auajuns la coneluziaca-siadromul de moartesuhita Ia copiii mid se asociaza puternic cu frecventa fumatului mamei in perioada graviditatii.

37. Astrnul' br()ri~ic survine mai frecvent la copiii din familiile in care. until sau ambii. parinti fumeaza.

38. Tatii fumatori cresc riscul bolilor canceroase la eopii eu 31 %, daca fumeaza 10 !igari pe zi, ~i en 42%, daca fumeaza 20 de tigari pe zi.

39. Capiiiexpu~ilafllI1lul de tuturt. al parintilor sunt .intemati de patru ori mai despentru infectii bacteriene sau virale decat copiii familiilor in care nu se fumeaza,

40. Fumatorii incaruntesc ~i-~ipierd parul mai repede decat nefumatorii. .Albirea parului survine de 4 ori mai frecvent la persoanele care fumeaza,

41. Fumatul accelereaza ceasul biologic al organisrnului,.gl'abind toate .. procesele de imbatranire, tocrnai cand Ie dorim cel-rnai putin,

42. Fumatul tulbu.racalitateasomrtului:fumatotii adorll1ll1ai greu si au ll.nsomn mai putinoditinitordatorita:

- efectului stimulantalnicdtinei;

- pemasurace nivelul sanguinal' nicotinei scade, fumatorii tree

printr-o usoara faza de abstinenta, care, chiarrdaca-nu-duce la trezire, altereaza calitatea somQului;

- deseori, afectiullile,_ respiratorii ale .. fUlll;1twi1o.t: pot a,tecta calitatea somnului, In mod ironic, toa~eproblemele Qe($Prnn produse de. fumat pot face. sa.se fumeze~i mili m\.llt. . .J.>elltrua comb ate rezultatele somnului.insuficient saude pr9<lSt;1.g:l.~tate, cum sunt obosealasi 0 u~oara deprimare,per§oaI1;i1.l'espe<;tiva recurg~ la fumat ~i astfel se creeaza un .cerc

43. Fum.atuipilre. sa .• t\.llbure ~i casnicia .. \Villia..m>J./I.;>.plJ.¢¥ty,!lle.la U niversitatea Chicago, analizand star.ea, soci.a,L;1.~3.123de persoane adulte, a gasit ca 49% dintre fumatorierau divortati

22

ADJO, T1GARl!

deja eel putin 0 data, in timp ce propnrtia divortatiior la nefumatori era de 32%. (Heart 1999; 81:456-458)

44. Riscul infarctului miocardic lafemeilefumatoare este de pfma lade 3,3 ori rnai mare decat la barbatii fumatori.: Fumatul face ca femeile sa2~i piarda protecriartaturala ~i sa aiba primul infarct miocardic la 0 varsta apropiata .cl.e. aceea a barbatilor.

45. Pentru femei este mai greu sa renuhte.lafumat decat pentru barbati,depel)denta fata de tutu.n.fiind mai .Pllternica,ja& in incercarile de renunpre, recaderile la femei .su.n.t ip proportie de 50%, in timp ce la barbati reprezinta numai 37%.

46. Fumatu.l creste.rispul sinuciderilo~Japersoanele.care'i.~ufera de boli psihice; in Finlanda, ratasinuciderilorJa parbati este printre cele mai mari din lume. Cercetatorii de la UniversitateaKuopio, Finlandasau urmarit 1.744 de bolnavi psihic, avand varsta me die de 41 d~anf Frecventa sinuciderilor alcst mai mate printre fumatori,in cornparatie cu nefumiitorii.· (Am 1 Psychiatry, ianuarie 1998)

47. Tulburarea psihica cel mai des observatiiln legatura en substantele be daudependenta este depresia.Staril~ depresive sunt insotite de 3 ori mai des de obiceiul de a fuma si, daca astfel de

, ,

persoane incearcasa renunre.Iatutea, de obiceipentruun timp, aceste stari se vor accentua. Persoanele care suferadedepresie renunta mult mai greu la fumatsi recad maiusor in viciu. 88% dintre cei care prezinta tulpl.lrari; psihice, ca schizofienia, sunt fumatori .. (lAMA. 2002; 284:2606)

48. Fumatul favorizeaza pierderea auzului,prin efectuI asupra mecariismeler.antioxidante si-prin diminuarea afluxului de sange ditre analizatorulauditiv.De asemenea, fulllatuipbate avea efectoototoxice asl.lpracell.lleior 'senzoriale cu eili dinorganuI Corti···(reeeptorul. auditiv din l.lreehea interlla), influentand transmiterea-nervoasa . a stimuliler auditivi.

49. Fumatul scade riivelulhormonilorsexuali (folicliliria ~i hormonulluteinizant)V Tutunuljbaci'iunrol ~i inmehopauza pre matura ee tinde sa &urvlna la fumatoare.

CE

SO. Fumatul seade nivelul hormonului tiroidian (scadereahottno2 nuIu! tiroidiaa.creste colesterolemialj.si alhormonuluiparatiroidian (care joaca un rol. important.In echilibrul mineral).

51. Fumul de tutuooontinesubstante caneetigenetadioactive. Se considers ea cea mal mareexpunere la radiatii, in timp de pace, s-a produs eu ()cazia catastrcfej, de la reactorul nuclear.Cernobaj, Datorita aces.~ei l1enorociri,.popul<itiadin Israela absorbi~, in llledie,.4 unitali (miliremjde iradierein exces. Aceasta doz.a va produce 4 deceseinplus prin eancer,}a.popillatia de circa.s milioane a Israelului. Dar 0 sing~raHgaraexpunepIamanii furnatorului la 7 unitati (mrell1). In. decursul unu.i an, .ae~asta inseamp~mai ll1111tde 12.000. de ori ~xpunereapopul(l!iei din Israel. Iradierea provine de la poloniulradioactiv(Po210), care sega~e~te in fumul de Jigara. Pol?niulpatrunde in tUtllIl\ll de pe . camp, deoarece perii de pe frunzele. de tutun fixeazaace~ti poluanti dinaer. ~i-iconeentreaza. in planta. Pill peferifire, iradierea prinPo210ry~ se margwe~te la.fumator: peste 75% din radioactivitate se gase~te in fumul din jurul fumatorului,. fiind inhalat de persoanele din apropiere.

Rapoarte recente au facut 0 legatura intre leueemie si fumat, considerand iradierea ea fiind factorulcauzal, Aceastarelatie si faptul ca in jurul fumatorului segasesc cantitati mariideradiatll pot constitui explicatia observatiei.ca-descendentn, copiii fumatorilor.iprezinta mai multe.cazuri.de leucemie decatcopiii nefumatorilor.

52. Furnatul dauneaza succesuluicprofesional: Cine vrea sa facao cariera stralucita trebuie sa fie nefumatot.Aeeastaeeonc1uzia unui sondaj efectuat in orasulsbraailiatr.Sao Paolo. S-au intervievat 1.325 de managed ~i functioriari.de varf,cuvarste cuprinse intre 40 ~i 69 de ani, si au fost Intrebatidaeafutnau si ce venituri ave au ». Cercetaryq.a.aratat ca, in medie, furnatorii c~tiga eu 26% mai Pl.ltin •. dec.~t colegii Ior nefumiitori.

53. Numarul somerilor fumatori ede 2 ori mai tnaredecataceIa al nefumatorilor. Majoritatea patronilor refuiallrifunHitol',aaca, pentru aeela~ipost, . eandideaza unnefuniatOteuaceea~ipte .. gatire.

24

ADIO. 'fIGARI!

54. Fumatorii Iipsescmat mult de Ia locul de munca. Absentele nemotivate sunt cutizilermai multe, tar cele pentru boli, cu 8 zile mai multe pe an decat Ia nefumatori.

55. Aproximativ jumatate-dinnumarukuotal al fumatorilor vor deceda prernatur, din cauza unei boli produse de tutun.

56. In State le Unite, cheltuielilefirnielorsunt mai mari cu 2.500 de dolari pe an, pentru fiecare fli1l1ator, incornparatie cu'cele pentru nefumatori. Din acest motiv, unele firme platesc intre 509 ~i

1.00.0. de dolari fiecaru! salariat care renunta la fumat. .

57. Fumatul afect~azaalegerea .alimentelor, fie in mod direct, fie indirect, prin alterarea mirpsllilli, gustului sau apetit¥lui. Persoallyly .• care fUfileaza. ,consullla mai ptitine fructe, vegetale, sal~te" cere;;tle integrale ,~i mai. multa ,91fea, alcool,. ova, carne, lapt~"gr~,p~ine ;;tlba, alimente prajite, zahar~igriisimi, in special grasimi saturate, •. mai putine fibre, calciu, beta-caroten, tiamina, . folat ,,~i vitaminele C ~i E. Fumatorii rnoderati consuma de 2 ori mai mult alcool, iar marii fumatori, de 3 ori mai mult alcooldecat nefumatorii. (Encyclopedia of Human, Nutrition, 1999, p.1759-1764, Academic Pre~s)

58. Parilltii fumatori constituie eel mai putemic factor de rise pentru preluarea vicillluide catre copii ~i adoleseenti.

59. Dupa fumatul unei singure tigari, estenevoie de pana la 12 ore pentruca nivelul monoxiduluide carbon sa .revina la valorile de dinainte de fumat.

60.. Inhiband formarea imunoglobulinelor ~i a celulelor implicate in apararea-aatimierebiana-si, anticanceroasa, fumatul scade eficienta sistemuluiirnunitar. Persoanele care fumeaza sunt mai susceptibile fata de agentii infectio~i ~i fata de toate formele de bolicaneeroase.

61. In" ce privesteefectele fumatului asupra calitatii vie~ii,tln grup de cetcetatoria folosit trn chesttonar cu 36 depuncte ~i a investigat,cali~i;1t~a vietii in 8domenii 4iferite.Ele s-au referit la functiile fiziceale organismului, la neplacerile produse .de dureri, la vitalitate~ilqise1lZatia generala de.percepere.apropriei sanatati. Comparandu-i pe fumatori cu cei care n-au fum at niciodata,

CE

FUMA.TORII

FUMAT?

cercetatorii au gasit ca functiile fizice ale unui furnator invarsta de 44 de ani sunt egale cu ceIe ale unui nefumator.de.Si) de ani. Cu aIte cuvinte, in domeniul functiilor vitale, un fumatoreste cu 6,6 ani mai in varsta decat anii pe care-i are in realitate.in ce priveste durerile, perceperea generaIa a sanatafii ~i .vitalitatea, fumatorii sunt cu 14 pana la 15,6 ani mai batrani decat varsta lor reala, Tutunul nu este doar un ucigas nemilos; EI peate fura calitatea vietii, distrugand fericirea ~i producandinvaliditati.

62. Nu exista nici un tesut sau organ - de la creier pana la scheIet ~i maduva oaselor - care sa nu fie influentat direct sau indirect de tutun.

63. Deoarece 0 treime din fumatorii adulti, au inceput sa fumeze la locul de munca, interzicerea fumatului la locul de munca ar putea sa intrerupa instalarea dependentei la nicotina sau sa determine renuntarea la fumat.

64. FumatuI se intalneste mai frecvent in randurile celor cu mal purina educatie ~i cu venituri mai mid. -

65. Fumatul constitute cea mai importanta problema de sanatatea timpului nostru si principala cauza de deces din societatea umaria, care soar putea evita cu totu!.

66. Riscul de a dezvolta dependenta fata de tutun dupaprima folosire e mai mare decat in cazul cocainei sau alcoolului. Pentru a castigaun numar cat mai mare de clienti, ce pot avea gusturi foarte diferite, fabricile de tigari, adauga numeroase substante, pentru a crea produse cu gusturi si arome cat mai diferite. Astfel, in anul 2001, fabrica Brown: & Williamson, din Statele Unite, a folosit 290 (doua sute nouazeci!) .de ingrediente pentru a pr()duce diferite amestecuri de tutun, cu scopul de a face tigarile atragatoare ~i a satisface preteritiile cele mai rafinate.

67. Obiceiul de a fuma are consecinte nefaste ~i asupfaplanetei.

Cultura tutunului fiind 0 activitate foarte rentabila, In Ilfftzilia, pentru a obtine mai mult teren, fermierii defriseaza padurile in ritmuI de 50 de copaci pe minut, adica peste 25 de rniliardeRe an. Daca, in deceniile trecute, padurile ocupau,4R,~diII'i~~~1"~fata regiunii Rio Grande do SuI, azi ele nu mai reprezinta dedit

26

ADIO, TlGARI!

2,6%, acest fapt avand urmarideplorabile asupra mediului inconjurator:

68. Poluarea atmosfereiprodusa de fumatorii de pe glob este de 10 ori mai mare decat cea produsa de industrie ~i gazele motoarelor cu explozie. (Sucht oder Leben, p. 68, Saatkom, Hamburg, 1992)

69. Banea Mondiala a estimat ea, daca pe plan mondial preturile tigarilor ar creste eu 10%, atunci 40 de milioane de persoane s-ar lasa de fum at si s-ar salva 10 milioane de vieti.

, : : .. : .:. :::::.:: :< .. : : :: : :: ": : .. '

Desigur,·· n-au fostamintite toate-efectele nocive ale produselor de tutun asupra organismuluiuman.ln paginile urmatoare.vom prezentabiochimia~imecanismele dependentei .de 'tutun, roltil genelor in .. rezistenta" fata de tutunsi efeetele fumatului in functie de

" '" ,

varsta si sex.

o v~ste buna totusi: cine renuntala fumat inainte de varstade 35 de ani.se va putea bucura de aceeasi durata de viata ca nefumatoriil

lata unele dintre substantele toxice ~i cancerigene din fumul de tutun:

Acetaldehida

Acroleina

Aldehida formica Alkilcatechol

Aminostilben

Amoniac

Benzofenantren

Benzoperilen Cadmiu Catechol

Cianura dehidrogen

Dibenzacridina Dibenzantracen Dibenzocarbazol Fenoli' volatiIi

Fluorantene Gudron

Hidrogen sulfurat Indenopiren Meti1carbazol Metilindol

N aftilamina

Nichel

Nicotina

Nitrosamine

Nitrotoluen Oxid de azot Oxid de carbon

Pi rene

Poloniu

Toluidina

CaPitolUIJ

Biochimia .dependentel fata.deprodUsele de tutun

fJ epenqen!a .cie drogurf are. ~i baze biochimice.

La ince~l.ltul anilor 1~78,.il1 crei:ml.~man ~-audyscoperit recepton pentru morfma.Cercetatopl s-au llltrebat: De ce exista in creierul nostru receptori pentru 0 substanta care se procura in mod ilegaLpentm a fi iajectata?

La seurt timp s-au deseoperit substanteasemanatcare morfinei, pe care Ie produce organismul incursulmetebolismniui., numite endorfine si encefaline. Aeeste substaete.actioneaza lntn·unmod asemanator morfinei ~i. printre altele.. r~glea~adispozitia.· I1,lesunt produse in diferite organe ~i sisteme, chiar si inintestin,atat in cursul digestiei, cat si al. peristaitismului ce insoteste senzatia de foame.

Separe caendorfinele ~i encefalinele, acesteopiaceeendogene, sunt raspunzatoare si de efectul placebo al' medicameIltelor .lipsite de substantele.active. Efeetul placebo poate fievitatprinnaloxon, un bloeantal morfinei.

Introdueerea in organism a drogurilor "tari" inhiba productia endorfinelor, ceeaee inseamna ca substantele cesunt. importante pentru senzatia de bunastare si care ajuta in tolerarea durerilorsau ne feresede durerinu mai sunt produse in. organism incantitati suficiente. Din acest motiv, dependentii demorfina.sau-opiu-sunt deosebit de sensibili fata de dureri si simt nevoia substantelor care,

" ,

in mod normal, sunt produse deorganism,

Intre timp, s-a aflat ea endorfinele si encefalinele suntprodtme si.incursul- activitatilor insotite desenzatia de placere, . indifete.nt

, .. , , ,

28

ADIO, T1GARI!

dad e yorba de "be ria" vitezei la posesorii de automobile sport, de senzatiile "tari", in cursu 1 unor activitati sportive primejdioase, de ascultarea nonstop de muzica din walkman sau de placerea nestapanita de a calatori.

La aproximativ 60 de ani ddla desc6perirea Americii; Jean Nicot a adus tutunul la curtea regala franceza!. cu<reC9p1andareaca e un agent vindecator, Cu aceasta, tutunul a intrat'in mod oficial in istoria Europei, iar ulterior, drogul din tutun, ce produce dependenta, a fost numit nicotina.

Pana atunci, asirienii, babilonienii, egiptenii, grecii, rOfl1fl~ii, germanii ~i celelalte popoare, regii, cavalerii, rneseriasii, ~rti§tii si ti'iranii au trait, au lucrat .~i au realizat opere nemuritoare, farasa fi fumat nici rnacar 0 singura tigara!

Procesele farmacologice si comportamentale ce determina dependenta de tutun suneaserrtanatoare ace lora determinate de celelalte droguri, cum ar fiheroina §i cocaina.

Acum aproximativ 15 ani, s-an descoperit receptori de nicotina in creieruluman. Cercetarile ulterioareau aratat ca,cu cat expunerea la nicotine este mai mare, cu atat mai mare e densitatea receptorilor. S-a mai observat ca, cu d.t cineva incepe sa fumeze la 0 varsta mai tanara, cu atat va deveni un mare fumator la varsta de adult.

In creierul fumatorilor adulti, densitatea receptorilor denicotina este cu 100% pfma la 300% mai mare decat la nefumatori,

In trecut, se credea ca un adult are nevoie de maimulte luni pentru a deveni dependent, insa dovezi recente arata caadolescenrii pot, deveni dependenti deja dupa cateva tigari.

Intr-un studiu recent s-a aratat ca, la copiii de 12-13ani,dependenta s-a instalat la cateva zile de la prima tigara. (Am J Med Sci 2003;326: 183-186)

Se pare ca nicotina modifies in totalitate-circtritele-din creier, schimband structurile fine si functia lor.

Nicotina are un timp de injumatatirede2-4ore §i, dupa 36-48 de ore, nu se mai poate detect a in corpul uman. Pentru a controla declaratiile de abstinenta ale fo§tilorfumatori,se .. determiaa cotinina, principalul metabolit al nicotinei, care-are untitnp deinjumatiitire

BIOCHIMlA DEPENDENTEIFATADE PRODUSELE DE TInUN

de 15-20 de ore si poate fi identificat la oameni pana la 7-10 zile dupa 0 doza de nicotina.

Se stie ca neurotransmitatorii constituie substratul gandurilor, emotiilor, memoriei ~i capacitatii noastre de ainviira.I'-J"icotina se fixeaza pe receptorii de nicotina din creier si stimuleaza secretia neurotransmitatorului dopamine, crescand nivelul ei in creier. De obicei, niveluri crescute de dopamine se observa in cazurile de abuz de droguri.

Neurobiologii Daniel McGehee§i Huben; Mansvelder, de la Universitatea Chicago, au descoperit cii nicotina se ataseaza de alpha 7, 0 subunitate a familiei receptorilor de. nieotina dinneuroni, Ca urmare, acesti neuroni elibereaza glutamat, iar glutamatul deterrnina alti neuroni sa secrete dopamind. (Neuron .2000;27 :349)

Se pare ca in crearea dependentei, (ara de nicotinaparticipa 6 neurotransmitatori, dintre care dopamina j0<lC~ un rpl preeminent.

Pe Htnga stimularea eliberarii de dopamine, .care raspunde de senzatia.de placere, buna dispozitie §i satisfactie, nicotina.creste ~i secretia de noradrenalin a, care amelioreaza atentia, concentratia ~i memoria.

Dopamina este fabricata in zona tegmentului ventral (0 portiune a mezencefalului) sieste eliberata in nucleul accumbens, in cortexul frontal.

Dependentii fata de nicotina se obisnuiesc cll nivelurile crescute de dopamina' si, ~ data dependenta 'instalata, nicotina schimba structura §i functia creierului, justificand conceptia dependentei de tutun ca 0 boala a creierului.

Dopamina e absorbita foarte repede de catre celulele primitoare sau reabsorbita de celulele ernitatoare, un de este desfacuta de enzima monoaminooxidaza (MAO). Enzima MAO desface aminele neurotransmitatoare, inclusiv dopamina, serotonina si noradrenalina.

Cand se fumeaza, nicotina stimuleaza secretia/eliberarea de dopamina, in timp ce 0 alta substanta necunoscutadin fumul de tigara blocheaza actiunea MAO, intensificand impactul dopaminei. Fumatorii au cu 28% mai purina MAO~A si cu 40%mai purina MAO-B. Acest mecanism pentru dependenta fata de nicotina' este

29

30 ADIO,iTlGARI!

~------------------~~----------------~

asernanator cu acela pentru cocaLna~iamfetamine. Cocaina irnpiedica reabsorbtia norrnala a dopaminei, care se.acumuleaza.in.sinapsa, unde. stimuleaza celula receptoare. Al11fc:t~minele stimuleaza eliberarea in exees de dopamine, inhiband procesele de reabsorbtie ~i de des fa cere enzimatica,

Asa cumscrie dr. Alan Leshner, fostuldirector al Institutului N ati6nal. pelltru Abuzul de Dro?uridinStatel~l.Jnite,. "riumitoruI comun al actiunilor tuturor drogurilor ce dau depehdenta este excesul de eliberare de dopamina in nucleul accumbens, mediat de sistemul mesolill1bic de dopamina", (Am J Med Sci 2003;326:183-186)

Cando persoana dependents de nicotina va incercas~ 11U mai fumeze,probabil varesimti simptomele tipiceaie-absfinerrtei (simptomele desevraj):>indispozitie, insomnie, iritabilitate; frustrare, manie concentrare dificila, neliniste, bradicardie, cresterea poftei

de ma~care ~i' eventu~l c~e~tere in' greutate. . •. ... '

Cu toate ca nicotina areun til11P. de injumatatire scurt .. ~i l1U mai poate fi d~t~ctata dup~ 36-48 ore, simptomele de abstinenta pot dura mai mult, intensitatea ~i durata lor fiind foarte variabile.

Tutunul este exemplul eel mai bun al unei dependente raspandite pe cale industrial a $i care ~.~ecteazapopulatiape mai multe fronturi.

Tigarile, ca surse de nicotina, fac ca •. depend~n!a .d~ tutun sa. fie maxima; cultivarea tutunului faceca fermierii sa fie mai depertdenti de substantele fertilizante si pesticide decat in orice alte c~~turi,iar politicienii ~iguvemele ajung foarte u~?~ intr-o stare ded~pendenta de ca~tigurile .enorme realiz~te prin produsele de. tutun .. Ideologia dependentei propagata de industria tutunului constit~ie. 0. dimensiune politica ~i economic a a civilizatiei noastre si nu trebuie trecuta cu vederea. (Addiction 2003; 98 [Suppl.1 ]:139-145)

CaPit01Ut..!f

Rolul' tutunulul In aparltla unor b(jH

9 nflamatia cailor respiratorii. Caile aeriene pulmonare sunt . captusite de nistefiricele mieroseopice; numitecili .. Ac~ste firiceleminuscule se gasesc intr-un strat de mucus stificierit devascos pe~tru aaderade celuiele'careacopera caile respiratorii, dar-suficient de fluid pentru a Iipropulsat de dltre cili .. Actiunea ciliIor sanato~ieste de a impinge in susstratul fin de m~7us. eilii lucreaza ca niste vasle ale unei ambarcatiuni, care bat intr~o singurii directie, de l~pliimani catre cavitatea'bucaHi. Inmasl.lra· in care aeeste vasle batcoordonat, stratulde mucus se mi~ca spre trahee ~i ajl.lngell1 celedin urma mtr"o regiuneacavitatii bucale.tde un de fie ca este eliminat prin tuse, fie esteinghitit. .Acest' proces oleMo proteptie foarte. importanta pentru plamani,. deoarece, candfumul de. tutun piitflJllde in pHiIl1ani,. majoritatea particulelor contiriute sunt captate de caile aeriene. mari,daca mecanismulde transport ciliar si mucos functioneaza normaL

Aldehidele, cianidul, bioxidul de azot, aIl10niacuI~.iIl1011oxidul decarboIldLn. fpmulde tutllilparalizeaza "bandatransportoare" ce curata plamal}ii la: fiec:arc: 2-3 ore ~i, datorita functionarii deficitare a acestui aparat de aJ.Itocuratire a cailor aeriene, organismul.are putine sanse de a sdlpade substantele cancerigene la care este expus. Dupa ce.auparalizat. cilii, substantele toxice incep sa.iiciistruga, compromit and si anihiland mecanisme Ie de autocuratare,

Gudronul maroniu si rau mirositor .se adllna inprofunzimea plamanilor .. Cine.fume~a .doua pachete.de. Hgaripe ·zi inhqleaza l.OOQmg degudron, care e de 50.000.de ori mai cancerig¢ndecat zaharina.

Componentele gazoase aeriene mai mici ~i in alveole, in functie

32

ADIO. nGARI!

expuse la fum sunt celulele care captusesc caile aeriene, celule ce au capacitate a de a raspunde la agresiuni printr-o varietate de compusi biologici activi. Din aceasta categoric fac parte prostaglandinele, leucotrienul B4, factorul de crestere provenit din trombocite ~i un numar de peptide mici, De.asemenea, seelibereaza.lllolecule cevor atrage si activa leucocitele. Uaii dintre ace~ti compu~i pot produce trasaturile caracteristice ale astmului bronsic: (1) contractia museulaturii netede, (2) secretia de mucus, (3) permeabilitate vasculara ere scuta ~i edem.

Ca 0 consecinta a numeroaselor semnale ce iau nastere datorita prezentei fumului de tutun, plamanii sunt invadati .de l~p.cocite - neutrofile, eozinofile, macrofage alveolate ~i Iimfocite ,...,care .impiedica si mai mult fluxul.aerian ~i accentueaza leziunile tisulare prin mecanisme foarte diferite. Este yorba de specii reactive de oxigen, provenind din neutrofile, de interleukine din limfocitele T, de leucotriene provenind de la eozinofile ~i de citokine,provenind din macrofagele alveolare . .in plus, fibrele nervoase aferente sesizeaza inflamatia cailor aeriene, iar cele eferente pot produce edem, spasm bronsic si hipersecretie,

Insusi fumul de tigara este foarte reactiv, continand cantitati mari de radicali liberi (inclusiv monoxidul de azot) ~i sub stante chimice (cum sunt chinonele), care pot reactiona pentru a forma radicali liberi.

Expunerea de durata scurta la fumulde tigara reduce,.lnmod . direct, glutationul cailor aeriene, antioxidantul natur~Ial. pliimanilor, In conseeinta, caile aeriene devin mai vulnerabilela celelalte surse ale stresului oxidativ, cum sunt neutrofilele activate.

Expunerea rnai mdelungata a cailor respiratorii la.fuillUI de tutun

produce:

- inflamatia, adica edemul epiteliului;

- hipersecretia de mucus (ducand, adesea,labron~ita cronica);

- reducerea reversibila a fluxului de aet, bt611hoconstriqia, ce

poate duce la pneumopatia cronica obstructiva, ~i

~ distrugerea parenchirnului'pulmoaar ,Caracteristieaemfizemului pulmonar.

ROLUL TUTUNULUI IN

Acroleina(CH2=CHCHO), prezenta caun gaz in fumuldetigara, in concentratii de 10 pana la ·14 micrograme pe tigara, este una dintre numeroaSeiesubstante chimiee cu actiune biologica, fiind raspunzatoare de inflamatia. cailor. aeriene ee seasociaza.cu fumul de tutun.

Inflalllati'acailor. respirator;ii se poate evidentia prin cresterea numarului leucocitelor din lavajul bron~ic ~i prin numarul mare. de leucocite in .biOp§ii1eget;:piteliu bronsic,

Hipersycretia. de mucus, ce produce .tusea aproape universala a fumatqrilor,.se d:.tt()reaza numarulp.i mai mare de celule secretoare de. mucus; din .. ~piteliul. cailor aeriene,

BronhocqnStric!ia e. u~0r. evidenriabila la toti fumatorii si se agraveaza la e"runerile .l~ f~lllu.L de tutun.

Emfiz~mul, sau. distnwetea parenchilIluluipulmonar, este prezent numai la unii fumlHori,aproape sigut datorita.constelatiei genetice particulare a .fum.atorului .individual; 0 astfel de triisatura. genetica poate fi poltmorfisinul la locusul alfal-antitriesina (ptinlocusse intelege pozitia pe~romozom a uneigene). Fumul de tigari are 0 actiune distructiva mai rapida la fumatorii care au niveluri mai scazute de aifa'l-antltripsina in sange. Alfal-antitripsinaeste opr6teina serica ~i tisulara care inhiba elastaza, enzima secretata de neutrofilele activate, ~i .hidrolizeazaproteine1e matricei extr(icelulal'e, ducand la 0 distrugere tisulara extinsa,

De obicei, alfal-antitripsina tisulara .. previne activit ate a distructiva a . elastazei secretate de neutrofilele cailor aeriene .• activate. de fumul de tutun. Fumatorii care au niveluri redusede alfa1-antitripsina prezinta simptome de emfizem la 0 varsta. mai tanara 5i au 0 durata de viata mai scurta. (Am J Med Sci 2003;326:174-178) ,

Este fumatul daunator numai pentruunil? Raspunsul esteun NU categoric. Reactiile directe dintte molecuieleproveninddin fumul de tigara si moleculele biologice nu fac nici o' discrimina.te$i nu sunt afectate de nici un factor genetic. Substantele toxice din tutun vor reactiona~i leza fiecate molecula care 0 intalnesc. Totusi, consecintele biologice ~i tnanifestarile acestor modifieatein .mod ·semnificativ de 'variatiile genetiee, reaetiile ehimice directe modul si momentul in careaceste reactiiwor ducela

, .

34

ADIO, T1GAAt!

sau tisulare, cu manifestari cliniceq tindemecanisrnele endogene, care difera de lapersoanalaipersoana,lmfunctiedefundalul genetic. (Progress in Cardiovascular Diseases 2003;45:361-382).

Indiferent la ce varsta, emfizemulpu!rnortarsevainstala la orice fumator! A spera saai genele care tefacmai rezistentlafumat este extrem de riscant, caei s-ar puteasa numai ajungi Sa dezvolti emflzemul, din cauza infarctuluide miocardsauacancefuluipulmonar!

In ultimele decenii, s-au efectuat nUl11eroasestudifcare audus la convingerea c~, In determinarea bbiceiului de a fuma, . joac~un rol. ~i factorii genetici. Este yorba degellele care regleaza metabolismul nicotinei la diferite niveluri, inclusi\Tcel~ ce acVoneL\Z~ In sistemul nucleu1.ui accumbens in. creienllIliijiopiu, .~i allurlre.genele care codifica sinteza dopaminei,transportul, pr~luarea~i.~efolosirea ei, precum ~i,rece{Jtoriide dopamina ~i metabolismul dopaminei, Un .interes deosebit il prezinta genele care codifica enzimele ce metabolizeaza peste 70-80% din nicotina in cotinina -. Existenta acestor deosebirigenetice explica doarreactiile diferite fata de fumat, ins a nu pot incuraja penimenisa devina fumator. (Am J Med Sci 2003; 326:168-173)

Tutunul ~i stresul oxidativ. Fumul de tigara este. un amestec complex de peste 6.000 de substante chirnice, inclusiv radicali Iiberi, agentiteratogenisi cancerigeni.

Cu toate ca radicalii liberi survin in cursul metabolisrnului normal, fumul de tigadi, prin radicalii liberi pe care-i contine, aduce un stres in pluspentruintregul organism, nu numai pentru pUima~i.

Pe Ifmga radicalii lib eri , fumul de tutun contine hidrocarburi aromatice policiclice-si.nitrosamine, care sunt age.nli .cancyrigeni. Din acest .Il1otiv nu constituie Wcio surpriya faptul ca fumatorii prezinta unnurnar mai mare de leziuni genetice, atat in nucleii, cat si in.mitocondriile macrofagelordin pl~Illani.

, Fiecare inhalare d.efumde.tigara comiIl~ pestel014 (zece la puterea paisprezece!) molecule cu. greutate. mica. de radicali liberi. In plus, fumul proaspat d.etigara contine p&nala 300 ppm. (particule pe milion) de monoxiddeazot (NO), cese oxideaza incet, in bioxid de azot (NOz); aceste gazesunt tot radicali.

ROLUL TUTUNULUl1N

UNOR BOll

Gudronui-de tigaracontine un radical-lipo: Jlcde sertlichinona,¢e pro?uce oxidanti ca superoxidul (02-) ~i peroxidul de hidrogen(HtOi).

In prezenta fieruhHsau a ctiprului,peroxidutdehidrogen (H202) esteredus Ia'puternieul radical hidroxil(OH-),care poate recrutai~i activa fagocite pentrua produce a1ti radicali liberi endogeni.

Fumatorii au tin rise crescut de ateroscleroza,: deoarece furnttl de tutun contine multe substante ceduc la peroxidare Iipidica. Radicalii liberi pot reaction a cu l~gaturile polinesaturate ale acizilor gra~i din LDL (Iipoproteine cu densitate l1lica), f2rmandperoxizi care leze<iza particulele de LDL. (Proportia mare de acizi gra~i polinesaturati [65%-70%] din uleiul de fl8area-soarel~i, de saIliburi de. struguri, de soia, de germene de porumb face ca aceste uleiurisa fie evitate de cei ce VOr sa se alimenteze sariatosl)

Particulele LDLde la fumatori suntrecunoscutesi captafe de macrofage intr-o masura mai mare decat cele de la nefumatori, ducand la incarcarea cu lipide a celulelor spumoase ce constituie 0 componenta a placii de aterom.

Antioxidantele pot avea un efect protector. illipotrjva .leziunilor produse de radicalii liberi, deoarece ele inlatura oxidantele din plasma ~i tesuturi ~i inhiba formarea nitrosamine1or.

Numeroase studii au.aratat ca fumatorii.au, concentratii serice mai mici de alfa ~i beta caroten, .Iute ina. vitaminele G ~i E. Vitamina e e un puternic agent reductor (antioxidagt).

Nivelul de vitamina e 1a. fumatori este cu 21 % mai, mic.decat cel gasit Janefumatori, nunumai datorita alegerilor alimentare, ci.si datorita unei utilizari mai mari de antioxidante .. Din aeest motiv, necesarul zilnic de vitamins e pentru un fumator este de eel putin 100 mg/zi, in timpce pentru un nefumator este de 60c80mg. Trecerea la un regim total vegetarian va creste mult aportubde-antioxidante, usurand si renuntarea la fumat!

, ,- ,

Barbatiifurnatori cantaresc,.in medie, cu 5 nefumatorii, in timp ce fumatoarele sunt 'rnai 2 kg. Fumatul creste adicaa enzimeice favorizeaza uesracerea consecinta; la furnatorii care renunta-la tutun,fata

36

ADIO, TIGAru!

de grasimi, se produce un; dezechilibru energetic ~i apare riscul de a lua in greutate.

Totusi avantajul pentru sanatate, realizatpri11renuntarea la fumat,

, . . ... . . .... .... ,J

depaseste cu mult riscullegat de cele 2-4 kg in plus. .Insa acest surplus de .greutate poate fi evitat cu u~urinta prin cresterea activitatii fizice. Datele existente arata ca marirea volumului de activitate fizica poate ajuta la renuntarea.Ia fumat ~i la mentinereaabstinentei.

Cancerigenele-din fumul de tigara. Viitorii cronicari.isi vorall1MIti

de secolul 20 ca de "secolul tutunului ~i al cancerului", .

Un cancerigeneste oriceagent - chimic, fizic sau viral- care produce cancer sau creste frecventa cancerului. Peste~O dintre substantele chimice identificate in fumul de ligara sunt cancerigene dovedite.

Cancerigenele cele niai puternice ~i mai bine cunoscute pana

acum sunt:

- hidrocarburile policiclice aromatice

- nitrosaminele

- aminele aromatice

Aceste substante exista in cantitati mici, de obicei in jur de 5-200 ng (nanograme) pe tigarii.

Cancerigenele care predomina sunt aldehidele ~i alti cornpusi organici volatili, ca benzenul ~i butadiena, ce se gas esc in cantitati de 10-100 microgramepetigara.

In legatura cu cancerul pulmonar' uman, cele mai importante cancerigene sunt hidrocarburile aromatice policic1ice, ca benz( a)pirena ~i nitrosamina, specifica tutunului, 4-( metilnitrosamino )-1-(3-piridil)l-butannna, cunoseuta ~i canittosaminocetona derivata din nicotina,

Cancerigenele forrneaza legatura intre dependent a de nicotina ~i cancerul pulmonar.

Nitrosamina, care se gaseste in cantitatile cele mai mari in mediul uman, fiind si eel mai puternic ~ispecific cancerig~npentru tesutul pulmonar, este 4-(metilnitrosamino)-1. .. (3-piriq.A) - hbutanQna sau NNK. Aceasta substanta este un procan.c~rig~ns,i,~a atar~, necesita o activare metabolica pentru ada n~t~.r~Jq.i1lt~Bl1~d.iari .. electrofili, capabili de a leza aciduldez0xiribonucleic.(s1,l9stratu!genelor).

in caile aerienesde la alveole pana la laringe, se gasesc mactofage alveolare, ce joaca-un rol-cheie inmentinerea homeostaziei imunologice din tractul. respirator. Aceste macrofage sunt: primul tip de celule 'responsabile de indepartarea-prin fagocitoza, a particulelor toxicecu care Yin in contact.

Macrofagele alveolate produc mai multi rnediatori - ca factorul de necroza tumorala (TNF) ~i monoxidul de azot (NO) - care, pe langa faptul ca sunt irnplicati in procesulinflamator; sunt toxice potentiale penrru celulele tumorale.

Macrofagele alveolare produc si 0 proteina inflamatoare; proteina 1 alfa (MIP-l alfa) , implicata in recrutarea leucocitelor. si a. interleukinei (IL)-12, ce declan~eaza activitatea citotoxica a mac~ofagelor, lim!ocitelor ~i celulelor uciga~e naturale (Natural Killer).

In plus, lllacrofagele alveolare pot produce citokine antiiriflamatoare, ca interleukina 10 (IL-lO) ~i 0 substan!a .. ceinhibainfla111atia: transforming growth factor-beta (TGF·beta).

Macrofagele alveolare sunt cunoscute.pentrtiactivitatealor antitumorala impotriva multor tipuri de tU1110ric.elulare. Ele.l_)ot juca si un rol indireft in raspunsul imunitar antitU1l1oral, prin r~crut~. rea si activarea leucocitelor la sediul tumorii. Alterareaacestor functii

, .. .. .. .. -. . ....••...........••.. / ......•.•................ ····.i···.'

ale macrofagelor alveolare, prin fumul de tutun, poate contribui la

frecventa crescuta a cancerului pulmonar la fumatori.

Expunerea cronica la fumul de tutun inhi~a numeroase funetii imunologice ale macrofagelor alveolare, inclusiv capacitatea lor de a fagocita particule inerte ~i de a fi activate pentru uciderea celulelor tumorale.

in plus, fumatul suprima producerea citokinelor proinflamatoare interleukina 1 (IL-1),interkukina 6 (IU6) ~i factorul de necrozii tumorala (TNF). Aceste citokine joaca un ro1 importanttnraspunsul imun, explicand, in parte, susceptibilitatea crescuta a fumatotilor fata de infectiile pulmonare.

Nivelul NNK in fumul "principal" .al unei tigari (fumu1 in~alat de fumatoi) poate atinge 1.749 nanoprame. in fel~l acesta,c~icare fumeaza un pachet zilnic pot fi expusi' la 44 micrograme de NNK in fiecare zi,

38

ADIO, T1GArul

Therriault ~i colaboratorii, de la Institutul Universitar de Cardiologie si Pneumologie aUniversitatii Laval, Ste-Foy, Quebec, Canada, au fost primii care au ararat ca, pe ianga efectul genotoxic, NNK poate modula raspunsurile proinflamatorii, redueand producerea mediatorilor antiinflamatori ~i crescand producerea mediatorilor proinflamatori din fagocitele alveolare. Ei au ararat ca NNK contribuie la imunosupresia pulmonata observata la fumatori. Aoeasta imunosupresie, cauzata de NNK, explica riscul crescut al infectiilor pulmonare si al cancerului pulmonar la fumatori. (Clinical and Experimental Immunology 2003;132:232-238)

Nicotina este substanta ce se pune in libertate in momentul combustiei frunzelor de tutun si care, prin mucoasa cavitatii bucale, faringiene, laringiene ~i pulmonare, intra foarte repede in sange, raspandindu-~e in tot corpul, inclusiv in celulele nervoase din creier.

Celulele nervoase, in special cele din creier, au pe peretii lor niste formatiuni care se numesc receptori si pe care se fixeaza nicotina. De fapt, acqti receptori sunt pentru 0 substanta proprie organismului, acetilcolina. Deoarece, prin structura ei chimica, nicotina e foarte asernanatoare acetilcolinei, ea se fixeaza pe receptori ~i declan~eaza aceleasi reacrii, ~i anume 0 senzatie de bunastare. Fumatorii.descriu aceasta stare ca 0 u~oara motaiala, ca o vis are cu ochii deschi~i, 0 u~oara senzatie de indiferenta, de relaxare, de usurare.

In trecut, ;olul nicotinei era vazut doar in crearea dependentei fata de tutun, nicotina fiind folosita chiar ca un adjuvant in parasirea fumatului, sub forma gumelor de mestecat, a plastuielui saii a sprayului nazal. Azi se stie ca, in organism, nicotina poate fi convertita intr-o substanta cancerigena, nitrosaminocetona. Nicotina poate face cancerul pulmonar mai agresiv, stimuland celulele tumorale sa creasca si sa se divida. (Scientific American 2003;288:5)

Fiind un activator putemic al receptorilorde acetilcolina, nicotina favorizeaza dezvoltarea cancerului ~i dupa aparitia mutatiilor in acidul dezoxiribonucIeic. in trecut, acetilcolina era eonsiderata ca fiind numai un neurotransmitaton in creier. Ulterior s"-a constatat

, -

ca acetilcolina po ate dubla fa.ctorul_ de cre~tere in afara sistemului

nervos. Celulele neoplasmului pulmona-r eu celule "mici" con tin

rulUNULUI IN APARfjlA UNOR BOll

receptori p~ntru acetilcolina, producand cantitati mari din acea-sta substanta. Inseamna ca nicotina poate declansa, dar J?i accelera dezyoltarea celulelor canceroase. (Life Science 2003;72:2159)

In fum~l de tigara inhalat, pe langii nicotina mai sunt peste 60 d~ cance.ngene. Deoarece doza fiecarui cancerigen pe tigara este mica, 0 importanta deosebita in viata fumatorului 0 joaca doza cumulative.

Principalul cancerigen radioactiv din fumul de tutun, poloniul radioactiv (P02lO), a fost prezentat la capitolul "Ce stiu fumatorii despre fumat?", punctul 51.

Raspunsul organismului la expunerea fata de cancerigene este a~emanator cu acela f~*a de orice compus strain. Enzimele din grupul citocrom P450 catalizeaza fixarea de cancerigen a unui atom de oxigen, crescandu-i solubilitatea in apa si convertindu-l intr-o forma

mai us or de excretat. '

In 'masura in care acest proces este eficient, organismul va fi ?rotejat: Totu~i u~ele din~re substantele intermediare, formate prin mteractiurrea enzimelor crtocrom P450 cu cancerigenele, sunt reactive, avand un centru electrofil (deficient in electroni). Aceste substante intermediare pot reactiona cu acidul dezoxiribonucleic. Procesul ce converte~te un cancerigen nereactiv intr-o forma ce se leaga de acidul dezoxiribonucleic se numeJ?t~ activare metabolica.

Celulele au sisteme de reparare, ce pot readuce acidul dezoxiribonucleic la structura normala, dar ele nu sunt eficiente in totalitate. Unele substante, intermediare vor continua sa fie legate de acidul dezoxiribonuc1eic si sa produca mutatii, ce pot activa oncogenele sau inactiva genele supresoare de tumors.

Cu toate ca secventa ternporala a mutatiilor nu este elacidata in intregime, se ~tie ca, prin procesele amintite, substan;ele cancerigene pot produce leziuni ireversibile ale genelor.care controleaza cresterea celulara, ducand la 0 interpretare proprie a semnalelon de cr~stere celulara, la insensibilitate fata de semnalele de oprire a cre~te;ii, .la eschivare de la apoptoza (moarte celulara), Ia invazie tisulanl~i metastaze, la angiogeneza (form are de vase noi de sange) sustinuta

~i la un potential de reproducere nelirnitata, '

40

ADIO. T1GARI!

De exemplu, un Illetabolittoxlc<alhenzpirenului din fuIllul de tutun se fixeaza pe gena P53~i.oJezeaz:a in treilocuri.J.nmod normal, aceasta gena produce.oiprofemacare ucide celulele care au suferit mutatii, inaintecaelesadevinacaneeroase. Cand gena nu mai functioneaza normal,eelulelecumutatii supravietuiesc ~i pot forma tumori,

Pe scurt, motivul principal pentrucare fumatul produce cancer este ca substan~.ele cancerigenedint~tul1. declan~eaza . m~.!1atii preeanceroase ale acidului dezoxiribonudeic (substratul genelor). Dar si dupa ee aeeste mutatii au aparutfumatul poate favoriza dezvoltarea eanceru1ui, deoarece nicotinaeste unactivatqfputemic

al receptorilor de acetilcolina.. ..<. . .. ... ..... . ...

Mai inainte, aeetilcolina eta considerata ca.fici~c1 doar. un neurotra~smirator tin creier ~i nervi. Acum SY. ~tie ca eap(}ate stimulade doua ori factorul de crestere celulara in afara sistemului nervos. Inseamna.ca nicotina poate declansa sau accelera dezvoltarea celulelor canceroase, motiv pentru care nu maitrebuie sa fie reco- mandata catill adjuvant in perioada de renuntare.la Nll1at. (Life Science 2003;72:2159)

Prin anii 1960-1970, 0 mare parte dintrefumatori autrecutla tigarile cu filtru (care au fost produsepentru prima. daHi pritt· anii 1930)sau la cele zise "u~oare", eu 0 cantitate mairnica degudron. Dupa cateva decenii, aceasta schimbare a dus la mbdificareastructurii histologice' a eancerelbr pulmonate in StateleUnite,Australia~i Europa de Vest: a crescut frecventa relativa aadenocarcinoamelor, fata de celelalte tipuri eelulare.

Fumatorii eare,inloe sa renunte la tutuh,treclap.garT;;~oa.re" sau la cele eu filtru i~imaresc durata expt1neriilaicaneengene, eaci, pentru a· compensaeantitatea mainiicactell.ieotiria, inhalea.za· mai profundsi maifrecvent~i eresentlh1attlltigarllotrumate;V olunlul mai maredefum~rinhalareama.i a~~~C~~~~itpatticule16r . de fum sa·ajunga incantitatiIl1~im~rilaperife~~pl~manilor, creseand expunerea. 1~ •. 4· metilnitrosaIllino"1~3jp~li~~1:1 .. ~~t~~?n,uncane~rigen sistemic,ce produ.cead~~?car~i:n()~~spulrii0~~r~. Este interesant di industria taba.culuiconsidera~igal'1lecufilttu~ipe cele "u~are"

nu ca fiind un produs care sa favorizeze sanatatea (adica sa SCada nocivitatea tigarilor), ci doar unul: care sa lini~H~;:tsea ternerlle fumatorilor.

eancerigene1edinfurnul de tutun C9l1tmuasa aClioneze pe. neobservate ~i pot treee multi ani pana ce funtatorul sa expectoreze eu sange, pentru a se spepa~i a merge la medie:

De muIte ori, ceea ce urmeaza inseamna caderea cortinei. Dupa interventia chirurgicala, supravietuirea de 5 ani se intalneste destul de rar.

CaPitolUI.5

Fumatul sl bolile cardiovasculare (ateroscleroza)

/I hiar daca 90% dintre cancerele pulmonare se datoreaza V fumatului, bolile cardiovasculare, ~i nu cancerul, uoid rnajoritatea fumatorilor activi si pasivi.

Boala coronariana, datorita obstruarii arterelor coronariene este

. . '

principala cauza de deces in tarile industriale, din cauza numarului

mare al celor ce fumeaza. AIri ucigasi de seama sunt accidentele vas cui are cerebrale si imbolnavirile arterelor periferice. Numitorul comun al acestor stari este un proces numit ateroscleroza, care e accelerat mult de fumat.

Fumatorii se imbolnavesc cu 10 ani mai devreme de boli ale aparatului circulator decat nefumatorii. Cel putin 35% dintre cazurile de deces la barbatii intre 35 ~i 64 de ani se datoreaza fumatului.

in timpul combustiei tutunului iau nastere cantitati mari de r~dicali lib~ri, ca alkil, alkoxil, peroxil, chinone ~i hid~ochinone, h.l~rocarbun aromatice policiclice, ca benzpirenul, nitrosamine specifice tutunului, butadien, aldehide, nicotina ~i monoxid ' de azot.

_ ~ulte d~ntre aceste substante toxice se pot gasi ~i in camea pregatIta la gratar, pe carbuni,

o data inhalate, aceste molecule active si ~ ... ~, ...... oneaza cu toate clasele de biomolecule '

,

proteine si acizi nucleici, in toate c\1"~,.,n,'"

rect, ca plamanii, sau indirect, pe Atat gazele derivate nernijlocit din gudron pot produce leziuni cleic, erori de reparare si, prin

BOLILE. CARDIOVASCULARE

Nicotina este 0 baza solubila in apa si grasimi, Din fumul .alpalin de pipa sau trabuc sau din tutu nul de mestecat,nicotina se absoarbe repede prin mucoasa bucala si nazala,

Fumul de tigara e acid ~i,pentru oabsorbtie eficienta, trebuiesa fie inhalat in alveolele pulmonare, un de absorbtia este rapida,

o tigara contine 6-11 mg de nicotina, din care fumatorul poate absorbi 1-3 mg, cantitate suficienta pentru a .institui si mentine dependenta, Cine fumeaza zilnic un pachet absoarbe 20-40 mg de nicotina, realizand inorele de dupa masao concentratie de 25-35 nanograme pe mililitrul de plasma.

Din curentul sanguin, nicotinae distribuita foarte repede, legandu-se de diferite tesuturi ~i activand receptorii de nicotina colinergici. Activarea aces tor receptori duce la alter area spontana a electroencefalogramei ~i a potentialilor electrici cerebrali, la alterarea metabolismului local cerebral al glucozei, la modificari in secretiahormonil or suprarenali si hipofizari, la cresterea frecventei cardiace si la modificarea tonusului musculaturii scheletale.

Efectele psihoactive ale nicotinei pot fi puse in legatura cu actiunile ei simultane asupra mai multor tipuri de neuroni, eu eliberare de dopamina, noradrenalina ~i serotonina.

in ciuda dovezilor coplesitoareprivind relatia dintre fumatsi ateroscleroza (coronariana, cerebrala si periferica), mecanismele prin care tutunul isi exercita efectele dezastruoase nu sunt elucidate in intregime. Int~legerea este ingreuiata de faptul ca fiimul de tigara contine miide cornpusi toxici, dintre care - pentru ateroscleroza - cei mai import anti sunt nicotina si monoxidul' de carbon.

Fumatul poateinitia sau accelera ateroscleroza fie in mod direct, prin distunctiaendoteliala siproliferarea anormala a celulelor musculare netede din peretele vascular, fie in mod indirect, prin alterarea altor factori de rise, ca anomalia lipidica, stare a procoagulanta ~i stresul oxidativ.

Una dintre principalele tinte de atac ale tutunului este sttatul de celule care captu~e~tearterele, numitendoteliu sau intima.

Pentru a nu surveni tromboza (coagularea intravascularajsce obstrueaza artera), celulele stratului endotelial trebuie safuhctioneze

44

ADfO, TlGAru!

normal. Inabsenta factorilor perturnanl"i, exista un echilibru intre substantele endogene vasoconstrictoare~i vasodilatatoare, intre procoagulante si anticoagulante, lntre. substan!eleproinflamatoare ~i mediatorii antiinflamatori,intresubstantelece favorizeaza si cele

ce inhiba. crestereacelulara, '

) ..• >

Disfunctia endoteliala se poate datora. toxinelordin furriulde tutun, care circula in curentuLsanguin,~i &e/manifesta prin apoptoza (moarte celulara) endoteliala excesiva,agregare trombocitara,adeziuae monocitara deperetii vaselor ~icr~terea coagulabilitatii.!

Nicotina altereaza forma celulelorendotelialesi scade-prodaetia de prostaciclina. De asemenea,. nicotina stimul~aza proliferar~a celulelot.endQteliale.· ~ hiperplazia intimei.

Esteinteresant cafumul detutun are unefect mult maidauniitor asupra celulelor endoteliale eireulante ~iasupra tsombocitekrr- decat fUnlUI de la a,lte surse.

Pe langa nicotina, ~i radicalii liberi (;ontinuti in gudron ~i m faza gazoasa a fumului.de tutun pot Iezaendorcliul vascular.

Monoxidul de: carbon. ~inicotina .ataca endoteliuI arterelor, determinand aparitia unor mid .orificii, prin carecolesteroluI. LDl,. ("rau"). patmnde in artere, ducand, in cele din urma, la distrugerea lor, chiar tlacii nivelul co/estero/emiei este 1UJrmal!

Fumatul produce eliberarea de catecolamine (noradrenalin a si adrenalina) din medulara suprarenal a ~i terminati.ile nervoase. S:a observat ea fa 1-2 minute dupa mceperea fumatului crese tensiunea arteriala ~i frecven~a cardiaca.

Adrenalina eliberata datorita aqiunii nicotinei creste nivelul acizilor gra~i liberi din sange, care, la randul lor, mar~ secretia hepatica de lipQproteine cu dens it ate foarte mica (VLDL) si de

trigliceride. '

Catecolaminele stimuleaza receptorii beta 1 din miocard, ceea ee va duce la cre~terea frecventei cardiaee, a contractilitiitu miocardice ~i a tensiunii arteriale, cres.cand munca inimii.

Modifi~ri ~e~odin~ce asemanatoare au fost observate ~i dura 4 mg de lllcotma, admlnIstrata sub forma gumei de mestecat. In plus, nicotina cre~te consumul de oxigen al miocardului en 6%-18%.

FUMA1UL

BOLILE CARDIOVASCULARE

lata unul dintre motivele pentru care nu recomansam

nicotinei ea adjuvant in metodele de renuntare la Prin vasoconstrietia pe care 0 produce, fumatul narian la persoanele cu factori de rise pentru boala coronariana sau cu aterosclerozacoronarianadocumentata.

Serul persoanelor care fumeaza contine si un nivel crescut de monoxid de carbon, ~i un numar creseut de celule endoteliale alterate drculan~e~i de trol11Pocite, ee vor favoriza tromboza intravaseul<.tra.

In eadruFLaboratorului. de' Cerce~ari Cerebrova~culare~i aL<::linidi de~eurologie aColegiului de Medicina B~~l?r,din Houston, SUA, s-au.efectuat studii asupraflu~ului sanguin c~rebral, prin met{)dainhatarii de Xenon133. Cer~etatorii au gas it 0 ~~latie ~transa iritrefumat ~i reducereafluxului sanguincerebral, care sepoate evidentia inainte de aparitia simptomelor de ateroscleroza Ia nivelul altor organe. Srudille efeetuate in ulilirlii 20de~niarataca· tt1t~nul are un efect direct si asupra circulatieicerebrale, marindconsid~rabil riscul accideatelor vaseulare cerebrale .: Efectuandunstudiu asupra a 200.000 de persoane,Fundatia GerrnanaipentruAccidente Va.sculare Cerebrale a gasifurmatorii factori de rise, m ordinea frecventei: hipertensiunea arteriala (29,6%), cresterea colesterolului ~iatriglice'" ridelor in sange (28,7%) si fumatul (21,7%).

.;»

Este trabucul mai putindaunator?

1] ad! iu trecut fumatul de rigari de foi, trabuc sau havana .se intalnea mai ales la barbatii batrani, azi, lucrurile S' .. au schimbat mult. Datorita reclamelor agresive, carora Ie cad prada mai ales tinerii, fumatul tigarilor din foi de tutun, d~,.diferite calibre, a crescut rapid. Intre ~nii 1993 si 1998, in Statele Unite fumatul de trabuc a crescut cu 50%, in special datorita studentilor.

Prin ce se deosebeste tigara de foi de tigarile obisnuite?

Prin definitie, trabucul e un fisic sau rulou detutuninvelit intr-o frunza sau foaie de tutun sau 0 substanta continand tutun (probabil, o pasta de tutun, ce se intareste). Tigarile obisnuite sunt definite ca un fisic de tutuninvelit in hartie sau o· substanta ce nu contine tutun.

e) deosebire fundamentala intre trabuc si. rigari consta' in modul de fabricare.

Trabucul consta dintr-o parte intern a (umplutura), un liant ~i un invelis, toate alcatuite din tutun uscat la aer si fermentat.

Tigarile obisnuite con tin un amestec de tutun uscat la aer si prin caldura, deoarece n-a fost fermentat.

Prepararea la aer inseamna intinderea frunzelor de tutun sau a plantei in intregime in hambare timp de 30-40 de zile.

Prepararea la cal dura inseamna atarnarea frunzelor de tutun in incaperi in care temperatura aerului este ridicata la 70-75° C pentru o perioada de 3-5 zile, dupa care foile sunt lasate sa se matureze timpde doi ani sau mai mult.

Fermentarea implies asezarea frunzelor de tutun in camere de fermentare timp de 3-5 saptamani, dupa care se scot, se impacheteaza iarasi si se aduc din nou in camerele de fermentatie de mai multe ori, pentru a obtine aroma ~i mirosul care se doresc.

ESTE TRABUCUL MAl

DAUNATOR?

in comparatie cu tigarile obisnuite, tutunul din trab~c este inai bogat innitrat(1,4-2,1%) decat eel-din tigari (0,1-1,7%). In decursul procesului defermentare, nitratul este redus, pa~tial, la nitrit, ce reactioneaza cu aminele pentru a da nitrosamine. In cornparatie cu tigarile obisnuite, trabucul e bogat in N-nitrosonornicotina (NNN) ~i 4-metilnitrosamino~piridilbutanon,· substante puternic cancerigene.

Fumul de trabuc e bogat in oxizi de azot, amoniac si nitrosamine; avand un pH mai inalt decat fumul de tigari, cantitatea de nicotina lib era este mai mare.

Corrtinutulde nicotina din tigara defoi este proportional cu cantitatea de tutun, ce poate.fi de la mai pu!inde un gram pana la peste 20 de grame, in functie de dimensiuni. In felul acesta, nicotina din fumul unui singur trabuc poate fi egala cu aceea din fumul unei singure tigari, pana la aceea a unui pachet de tigari sau mai mult.

Tigarile de foi pot furniza cantitati mari de nicotina, intr-un ritm suficient de rapid pentru a produce efectele fiziologice ~i psihice care due la dependenta, chiar dad! fumul nu este inhalat.

o clasa de compusi foarte cancerigeni, cunoscuti ca N-nitrosamine specifice de tutun, se gaseste in cantitati mai mari in fumul de trabuc decat in acela al tigarilor obisnuite.

De asemenea ~i cantitatea de gudron din fumul de trabuc e mai mare, avand 0 actiune cancerigena mult mai puternica, in special datorita concentratiilor mari de hidrocarburi arornatice policiclice.

Aerosolii proveniti din trabucul, pipa sau tigara care arde in perioadele dintre inhalatii, pre cum ~i fumul care nu este retinut in plarnani, ci exhalat, contribuie la poluarea mediului inconjurator, prin monoxidul de carbon, oxidul de azot, particulele respirabile de nicotina, hidrocarburile aromatice policiclice ~i inca multi alti compusi. Cand se arde aceeasi cantitate de tutun, tigarile de foi pro?uc mai multe substante nocive.

In comparatie cu 0 tigara obisnuita (0,55g), furnata in proportie de 70% din masa ei, un trabuc, fumat in aceeasi proportie, emite de 20 de ori mai mult oxid de carbon, de 5 ori mai multe particule ~i de 2 ori mai multe hidrocarburi aromatice policiclice.

In locuintele fumatorilor de trabuc, concentratiile de carbon sunt la fel de mati ca pe autostrazile aglomerate din California sau ca intr-un garaj foarte circulat.

In comparatie cu fumatorii de tigari, lafurnatorii. de .trabuc riscul aparitiei cancerului cavitatij. bucale, canceruhliesofagian ~i laringian e mar mare. Iar daca fumul se inhaleaza, atuncksiriscul cancerului

pulmonar e mai mare. '

Fumatorii tigarilor defoi au un rise mai mare.d<::ase.imQolnavi de ateroscleroza coronariana, pneumopatie cronica obstructive si anevrism aortic.

Chiar daca.n-au fost insirate to ate actiunile daunatoare, sa retinern ca trecerea de la tigari la trabuc nu scade cu. nimic ri~,cul decesului prin bolile produse de tutun. In plus, poluarea mediului inconjurator cu substante toxice e mai mare prin trabuc decat prin tigarile obisnuite,

CaPitOlul7

Tutunulfara fum

(mestecat, tinut Intregingie ~i buze sau In prize nazale)

r:t::xista multe deosebiri intre folosirea tutunului pe cale bucala

"r:.. sau nazala sau sub forma arsa. .

Combustiatutunului duce lariscuri atatpentru ceLcefumeaza, cat~ipeIltni cei din jurul lui.

Desigur.si tutunulfarafumcontine substante cancerigene, de exemplu nitrosamine, specifice tutunului.

Polosirea pe cale bucala poate avea loc, oarecum, intr-un mod secret, permirand pastrareatutunulttiin gur1f in timpul· serviciului sau in timpul activitatilor sportive. Astfel, tutunul· se poate folosi in societate tara caceilaltisa stie, uriii obisnuindehiar sa doarma eli () cantitate de tutun ihgur1i.

Absorbfia nicotinei din.produsele detutun fofosire pe.cale bucala e mai inceata dedit din. fumul de tueun. . Acest fapta facut sa .se creada ca tutunul fara. fum produce un grad mai mit de dependents.

Experienta atataca.·fo$tii!fumatoriafitirla.ca le"a fost mai··u~or sa renunte 'la fumat dedit la folosirea tutunului tara fum.

Majoritatea celor ce folosesc tutunul mestecat sausub forma prizelor nazale sunt barbati, Se pare cit legile ce ingradesc fumatul in locurile pub lice ar favoriza folosirea produselor de tutun fara fum.

Tutunul fara fum se foloseste relativ frecvent in Statele UllitN, Scandinavia, Arabia Saudita, India, Bangladesh, Asia de Sud-]jst.W in unele regiuni din Africa.

In Statele Unite, s-a observat ca studentii tree de la fum la fumatul obisnuit.

50

ADIO. T1GAR1!

Un studiu a ararat ca 73% dintre cei ce folosesc zilnic tutun pe cale bucala prezinta grade diferite deleziuni precanceroase ale mucoasei bucale. Numai in Statele Unite survin anual peste 30.000 de cazuri noi de neoplazii ale cavitatii bucale.

Tutunul fiira fum creste tensiunea arterial a 51 frecventa contrac-

, .,'

tiilor cardiace. Aceste efecte se datoreaza nicotinei; ~i in tratamentul

de inlocuire cu nicotina, pentru renuntarea la fum at, .se inregistreaza

aceeasi crestere a tensiunii arteriale. .

Folosirea nicotinei pe durata lunga (sub forma gumei de mestecat, a plasturelui sau a spray-ului nazaI) se asociaza cu rezistent; la insulin a si hiperinsulinemie.

La cei care folosesc tutun. fara fum s-a gasit.o proportie mai mare de diaber de tip 2, in cornparatie cu cei cenu folosesc nici un produs de tutun. (Progress in Cardiovascular Diseases 2003;45:383-394) S-a ararat ca nicotina accelereazanumeroaseprocese fiziologice ~i biochimice implicate in dezvoltarea aterosc1erozei.

Cercetatorii au identificat, in tutunul de mestecat ~i in eel folosit pentru prize nazale, 28.de substante cancerigene diferite -. De fapt, pentru cei care folosesc timp indelungat tutun mestecat, riscul de a dezvolta un cancer al cavitatii bucale este de peste 50 de ori mai mare, in comparatie cu cei ce n-au cazut victime acestui viciu. E bine sa stim ca si adolescenti au murit datorita cancerului cavitatii

'" ,

bucale, aparut in urma tutunului folosit pe cale bucala,

Singura atitudine inteleapta este de a evita at at fumatul, cat ~i toate celelalte prod use de tutun, .indiferent de modul de folosire. Nici un produs ce contine nicotina nu este sigur!

.:»

Copiii, adolescentll sl tutunul

Nt arile.firme producatoare de tigari.din Statele Unite, care controleaza in cea mai mare parte industria tabacului pe glob, s-au dec1arat de acord ca, in urmatorii 29 de ani, sa plateasca statu lui sute de milioane de dolari, ca despagubiri pe,ntru efectele nocive ale tut~nului, pentru a evita astfel nenumaratele procese cu persoane s~parate. Daca avell1irnpresia Gii acea~tad~cizie este semnul caindustriatutunului a fostinfranta si ca va da faliment, ne inselam! Ea e mal agresivaca orlcsnd!

Recrutand minti stralucite, cu salarii anuale' de multemilidane de dolari, industria tutunului a luat in vizorgeneratia tanara,. i~r rezultatele obtinute, din punctul de vedere al producatorilor de tigari, sunt excelente.

, Intre anii 1991 ~i 2001, in toate tarile, numarulrurnatotilor adolescenti a_ crescut cu 32%, iar}n ultimii 20 de ani, adoless~ntii ~ncep sa fumeze la 0 varsta din ce in ce mai mica, in special fetHeIe •. In fiecarezi, pe glob, z~cicle. mii.de copii incep .sa fumeze!

Daca tendinta va continua, .atunci se va anula declinul,numarului total al fumatorilor inregistratjn uneI~ tari iridustriale ill ultiInii 50 de ani.

Prin tot felul de met ode subtile, industria tutunului adem~ne~te copiii si adolescentii, pentru a se asigura de cumparatori, in locul milioanelor de clienti pierduti prin deces sau prin renuntarea la fumat.

Exploatand vulnerabilitatea adolescentei, fumatul este prezentat ca un fruct oprit, spre a servi ca un simbol al unei independetrie faralimite. Iar rezultatul este exact opusul: boli ce s-at fi putut evita ~i dependent a nu numai de tutun, ciside bugetul statull.li, care trebuie sa suportecheltuielileproduse. cle atatea imbolnaviri. In felul acesta, copili sunt,pur ~i simplu, sedusi si apoiabanclOIl(iti.

52

ADIO, TIGAru!

Familia este principala sursade transmitere a factorilor de baza sociali, eulturali, genetici ~i biologici,' care determina deosebirile in ee priveste fumatul. Rolul familiei inalcoolism si abuzul de droguri este bine stabilit. Riscul a1coolismului este de 3 ori mai mare printre eei eeprQvincl.iIlfamilii de alcoolici,incotl1p~~atie .cu descendentii familiilor in care nu se consuma alcool. Parintii care fumeaza constituie cea mai puternica influenta care Ii va determina pe copii sa devina fumatori.

Asupra adolescentilor.Influenta .mamei fumatoareeste rnai n).,are decat a tatalui, Copiii prescolari eu marne fumatoare l~i exprinl.aee 6 orimai des dorinta de a fuma dedit cei eu marne nefumatoare. (Addiction 2003;98 [Suppl.1]:1~20)

Datele refeu.te arataca aproximativ 91 ~ dintre fumatori au inceput sa fumeze in copilarie. sau in ~doiescellta. ~i, eu cat se incepe la 0 varsta mai frageda, eu atat mai mare este riscul bolilor cronice si al dependentei la varsta de adult.

In tarile i~.curs de dezvoltare, 20% dintre copiii de scoalafumeaza in mod re&ulat, iar 25% dintre fopiii fumat()ri au inceput sa fumeze iriainte de varsta de 10 ani.

Statisti~ile arata ca, in toatetarile industriale, numarul fumatoarelor tinere a crescut cu 60%.

In multe tari, in grupa de varstacuprinsa intre 12 ~i 15 ani, fumeaza mai multe fete decat biiieti.

Astfel, in Anglia fumeaza 33% dintre. adol~scentele. de 15 ani ~i numai 28% dintre baie!ii de aceeasi varsta .. In ultimii 30 de. ani, varsta la care tineretul incepe sa fumeze a scazut simtitor, mai ales la fete, dependenta fala de tutun intalnindu-se relativ freevent deja la varsta de 9 ani.

Nicotina este una dintre substantele.care produccel mai repede dependenta. In multe cazuri, ea s-~ instalat deja dupa 2-3 tigari. Interesant ca, pe Iangadependenta chimicaprpdusa de nicotina, care. creste secretia de dopamina ~i ngradrenalina,fumatul duce foarte repede ~i la dependents psihica, prinasociel'ea tigarilor eu diferite situatii cotidiene,

Copiii ~i adolescentiicare fumeazaseexpun iunui riscdeosebit, pana acum necunoscutrsi anume' acela. aFleziuIlilot genetice irever-

sibile, care pot produce cancer pulmonar chiar ~i dupa TPn,HTl·.<1 Iafumat,

Ceicareauin~epl.lt safumeteiriainte de varsta. de15 anipt:zi~ta de 2 ori mai multe mutatii genetice decat cei care au devenitfumatori dupa varstade20 de ani. Examinand 79 de persoane care~Fa~ imbolnavit de neoplasm pulmonar dupa ce s-au lasat de fumat, Jolffi Wiencke, de la UniversitateaCalifomiei, din San Francisco,SUA, a gasit 0 relatie inversa intre varsta la care aUlriceputsa fumeze~i numarul modificarilor acidului dezoxiribonucleic, carese asociaza cu un numar crescut de tumori maligne, pe care le-a evidentiat in tesututile pulmonate netumorale. Persoan~le 'care au Inceput. sa fumeze inainte de varsta de 15 ani au avut in medie 164 de modificari ale acidului dezoxiribonucleic.rin cornparatie ..ou numai 81, la cei ce au acioptat obiceiulfumatului dupa vsrsta de 20 de ani .• Fumatul la o varsta tanara produce leziuni pulmonare, pe care organismul nu lepoate repara ~i care vor produce cancer, chiar daca.rulteriot, per~oanele respective vor inceta sa fumeze, (J Nat! Cancer Inst.1999; 91:614-619)

Ce s.;ar putea face pentru aprevenitaul care va urma? Fara indoiala, influenta familiei este cea mai impbrtanta.parintii potcontribui eel mai mult la sanatatea societatii noastte.Familia este facterulcel mai variabil, implicat in bolisi accidente, in sarcini la minore, in abuzulde droguri, abandonul scolar, criminalitatea juvertila~i bolile psihice. De obicei,prin parinti se inteIegparintii biologici.idarsi altii indeplinesc acelasi rol: educatorii, profesbrii~i personalul medical, pel1tru a da catevaexemple. Cat timp ambiisat; unul dintre parirttlfumeaza, copiii vor dori sa faca la fel. Vom preiel1ta efectele fumului de tuturiasupta copiilor itl capitolul despre fumatul pasiv.

Un rol foarte important il· au mediciicare ii consulta pe. copii~i adolescean si.care ar trebui sa~~i ia timppentru a-i depistape<cei Care fumeaz.a ~i, printt-o discutie serioasa, sa-i £,0\."111,.", la fumat .. Concomitent, sa-i felicite pe .. ..,.LU"' ..... vu sa raman a abstinenti pentru tot restul vietii:

54

ADI0, TIGARI!

Copiii si adolescenrii incepsa fumezedincauzainfluentelor sociale, imitand comportamentui.prietentlor, al membtilor familiei si al altor persoane admirate -: .I?entl)Jl{o""Uu&tra acest adevar, sa ne ;eferim Ia populatia din Danemarea, IIl~reCiniilQ55~i 1995, in lumea apuseana s-a '.inregistrat 0 scadere.a, mort<.ditatiicardiovasculare la femei, desigur, in rate diferite deja 0 taralaalta. .Acest declin a continuat chiar si mperioada in cCiJ;e mortalitatea, prin toate cauzele, la barbati era in crestere,

in. c~mparatie cu altetar], intre .. anii 1955 ~i1975, in t~rile scandinave, inclusiv Danemarca, rata mortaliHitii la femeia fost mai mica decat in celelalte .tari industriale, cu ex.ceptia unora din bazinul mediteranean, ca Grecia.

I.n l)anemarY1., iptrxilyii 1970 si 1978, mortalitatea.la feIllei, prin toate cauzele, ascazut, Ins~ acest declin.s .. aoprit in jurul<;tnuilli 1978. Interesant ca in Scotia saualte tari vest-ellropeneIl10rtalitatea a continuat sa scads.

Pfma.in anul. 1~74, mQrtalitatea femeilor i~ Danernarpa eraIllai mica dedit media mortalitatii din tarile Europei de Vest, illsa,dupa mai bine de 20 de ani, in 1996, a fost cu 48% mai mare.

Asea&ta eY91utix .: Ci cUEbei .wortalitaW a fost cu.totul nxa~teRtata la populatia cu venitul eel mai ridicat in Uniunea Europeana, care avea.la dispozitie. illstitutii excelente de educatie,preC1.lnl~i 0 asistentamedicaHi,lacelmaiinaltnivel, care Ii cuprindea.pe toti locuitorii tariL Situatia sooiala a: fxmeilordin Danemarca; inclusiv in ceiprive~te educatia, esteuna dintre cele mai bunedia Iume,

Cu .toate acestea, in momentuL.defata, din 50 detari industriale, inclusiv majoritatea celorcare, rnai inainte, apartineau fostei Uniuni Sovietice, rnortalitatea cea mai mica o prezinta femeile japoneze, in timpce danezele, in grupele de varsta cuprinse Illtre 55 ~i 64 de ani ~i 65~i 74 de ani, ocupa locurile 39 ~i, respectiv,.~9.B~rbatii danezi ocupa locul 32.

Care sa fie cauza mortalitatii mai rnari la fem~iled~neze, in ciuda conditiilor economice excelentesi a asistentei medicale de ceamai

) : .... : .. :.. .:. :., ,

bunacalitate? De .cestau femeile mai rau deearbatbatudanezi?

Epidgmibiogii au gasit raspunsul. In Dartemarc~,propottia femeilorfumatoareestefearte mare. Din 31 detatie1.lfoperte, femeile daneze care au depasit varsta de 15 ani prezintaproportia cea mai

lUTUNUL

mare defumatO(ify:.33%,.in timp.ce 23%. Majmultcb,iar,m grupadesarstaintre 35 si 64 de ani, ~~,~ri,~.-i';;~ fumaroarylorinPanemCirea e de45%, fata de media de Europa, .iaf.fumat1.llse asoglaza foarte str~ns. eu nrmcmalele

de mortalitate.

De ce tocmai Danemarca? Exista dovezica aIlllmite persoane influenteaza, illtr -ornare masura, y()mporta.realllleigeneratiiiIltregi. ActorF dill filrnxpot inflllenta atitudinea fat~de con§urnlll.de alcool. IIl(:lustriCi. alcoolului plate~tesume.en()rmep.entru Ca, in. scenele importante, .idolii filmulu] saaparacu un pahar de sampaniy

in mana. '

In anul •• 1972, s-a urcat pe tronuldanez regina J\1argareta a II-a.

Reginase· bucura de. 0 mare popularirate; ceea ce s-a vazut si cu ocazia implinirii varstei de 60 de ani. Mai multdecat 9ricin~,m Danemarca, reginajoaca un rol de model. Regina fu.meaza .~i este vazut~ .fumand~i in public, . euooazia festivitatilor~i . :maiCiles in cursulcontactelor. pe care le intretine.cu populatia.I)e~i irn.pact1.l1 negativ al acestui obicei al reginei influenteaza intreagapopu.iatie, se pare c.;ii "mesajul"n.egativ e reyep~ionat .rn.ai ales de feJJlei,

Se ~tieca,in general..persoanele .care fumeaza.auo·.atitu.dine negativa fata de stilul de viat~ saniitos,. ~i .In . acestsen§P];W1ll1 pas care ar fi.de facut nu este trecerea la bratga(:lesoiCi,drynllntllrea

la~~ ... '

Datele statistice arata ca obiceiul.dx.a fuma.al.reginei.Margareta a II -a a daunat sanatatii femeilor dill .. Danemarca, lu.cIJ.l lCi. pa,re, cu siguranta, nu s-a gandit la urcareape tron, acum, 32 dealli.Un exemplu rau e de 0 mie deori mai.dezastruos dad "inec.i.e .la 0 regina, iar raul produs nu.mai poate fi indreptat. (Lancet. 2001; 357:871-872)

Se pare ca., iri'majoritateatarilor, roIuI reginei I-a preluat televizorul. Adolescentiipetrec 2-3. ore'in fata. micului ecran, iar existenta unorcanale numai pentru filme, casetele video sicelelalte mijloace moderneau u$tIrat foarte mult accesul copiilor Ia' filIIle.

Addlescentii'vizidneaza, inmedie, cel putin'S filme'pe saptamana, ceea ce inseamna 150-200 pean, m care eroii ~i eroinele fumeizam contextul episoadelor romantiee,de aventuri sau derevolta, iar fumatul e ptezentat, in toate situatiile, ca o Illddalitatedetlsurare

, ,

56

ADIO, TIGAru!

a stresului, In l11odincontestabil,st¢leleciIletnatografiei influenteaza' atitudinea fatade fumat a copiilor(~i>adolescentilor. Numarul mare de filme vizionate ~i freeventa sCeneloril1>~re.sefumeazaii aduc pe COPll in contact cu fumatul, chiarmaides.decatin viatareala. Iar scenele din filme in care se foloseste tutunul au 0 influentamai

mare decatfumatul in viata defiec~re zL '

Industria tutunului plateste sumeexorhitante, ~tiinddi filmele sunt mai bune decat mice reclama pentru fumat, difuzata indiferent prin cemijloC, deoarecepublicul spectator )stecutottil inconstient de implicarea unui sponsor. (Lancet 2003;362:281-285) <{'.

Deoarece fUl11atul este principalul factor raspunzatorpentru decesul prematur ~iincapacitatea de munca din tarile illdustriale, deoarece.in Germania varsta medie la care se incepe sa se ful11eze este de 13,qani~i deoarece; pana la varsta de 18 ani, fUl11eaza aproape50% dintreadolescenti/Societatea GerrnanadeGardiologie cere ca fumatul sa fie .interzisin mice institutie deinvatamant iar

, ... , ,

aceasta Illterdiqie sa fie respectata,in egala l11asura, de elevi, de studenliide eerpu] didactic, de restul personalului~i de vizitatori. Aceasta masura este necesara, stiind ea fiecare al.doilea fumator va muridatoriHi consllmului dehlcotina.

Se atra.ge atel1pa.asllpra faptuiui di tigarile care se fumeaza pe glob in preze~t sunt mai dauniH0<liedecat. cele folosite in trecut, care. au dusl.acuno~tintele actuhledespre tutun,

Tigarile de azi au fost transformate in mod intentionat, pentru a grabi instalarea dependentei ~i amentine numarul clientilor industriei tabacului. Sunt prezentate doua exemple:

. 1. ~daugand. amoniac la tutunul brut,' se ·cre~te disponibilitatea biologics a nicotinei, adica nicotina po ate actiona mai intens, prin aeeasta marindu-se potentialul dep(!I1denleideAig~ri.

2. Adaugarea de zahar si cacao Ia tutun scacie9Pntra<:tia reflexa a bronlliilor atunci c~nd ~e iIlha1eaza fumlJl,.a§<l..il1eat:.p~ langa nicotina, patfund. neimpiedicate inca peste 50 .. cl~§~l?stflnteeaneerigene, contill\.lte in fuillUI de tutun.,Drept.G(u~~i1l1~tin'pre;zent, eancen.J.I pUhnonar apar(! .la • varstelllai . tinet~ i <Jec~.tin an.ii trecllJi. Aceste,modificariseerete in preparan~atlJtunll~l.lipentwtigari, c~e 1ll;ult timp au fostllegat(! de industria tapaelJ~ui.;n.lJ..sunt cunoscute

de populatie ~i eu atat mai putin de tineri. (Deutsches Arzteouuu 2003; 39:C1951)

Cine fumeaza nu e liber, ci prins in viciul dependentejde nicotina! Tigarile nu ryz()!va Ilici macar 0 singuraproblem'a, dimpotriva, ele creeaza foarternulte!

De multe ori, cand incercam sa le vorbim copiilor despre influenta nefasta a fumatului, observam ea ei se considers nemuritori. 0 metoda buna ysteaceeaq~ a sublinia efectele rele im~giate: alter~rea performantelor sportive, albirea .. ~i caderea prematura apan.11ui, respiratie urat mir()sitoar.e,eh~ltuihla produsa, priInejcii~iIl.cend~lor, pre cum ~i faptul ca fUillatorii nu constituie decat 0 minoritate a socielatii.

Tinerii trebuie invatali cum sa ii refuze. pe . colygii lor· care.leofera tig~ri,. intr-un .mod care sa-i faca sasilnta ca. refuzullor e aeeeptat, fara a fi Iuati in ras, de exemplu:"Multumesc, insa.ligara va diminua capaeitatile mele sportive" sau "Multumese, nu vreau ca hainele mele sa ia un miros neplacut",

CaPito,u'9

Femeile slfuhiaful

0') :~~:~,~;et;:;::! ~a~::~~:~ul:~~ industriale, numarul 14ina-

in aceste tari fumeaza 30-35% dintre femei, fara"jsa~tie ca organismul lor este mult mai sensibil fata de miile de toxine din tigari decat acela al barbatilor.

Urmarile fumatului sunt mai daunatoarela femei, din cauza efectului asupra sistemului hormonal mai complex sj, in special, din cauza efectului asupra hormonului' estrogen. in~a nu stiu tori ca hormonul estrogen actioneaza nu numai asupra organelor genitale si asupra ciclului menstrual, ci ~i asupra metabolismului, asupra sistemului osos si imunitar. Hormonii estrogeni alcatuiesc 0 pavaza hormonala pentru femei si, prin fumat, aceasta aparare este slabita, aproape anihilata.

lata cateva dintre urmarile fumatului la femei:

1. Dupa un studiu danez publicat recent, riscul aparitiei unei boli cardiovasculare la femeile fumatoare este cu 60% mai mare decat la barbatii fumatori. Dr. Verena Stangl, de la Clinicile Charite din Berlin, reaminteste faptul ca asocierea fumatului cu pilulele anticonceptionale creste mult riscul infarctului. Cine continua sa fumeze ~i dupa varsta de 35 de ani, folosind in acelasi timp ~i anticonceptionale orale, i~i creste de 11 ori riscul unui infarct miocardic fatal. (Apotheken Umschau 2004, 01 pag. 20-23)

2. La femei, fumatul produce de doua ori mal des cancer pulmonar decat la barbati. La aceasta conc1uzie au ajuns cercetatorii de la Cornell Medical Center, New York, examinand, cu ajutorul tomografiei computerizate, 3.000 de fiimatoare si fumatori, La femei s-au gasit noduli tumorali mici mai freevent decat la barbati,

FEMEILE. FUMAlUL

(Al89-lea Congres Anual al Societatii de RadiologiedinArile.rica de Nord; 30.11 - 5.12.2003, Chicago, IL)

Din anu11950, in Statele Unite, rata deceselor prin cancer pultnonar la femei a crescut cu 600%. Dar ~i alte neoplazii legateide fumat survin mult maides Ia femei, de exemplacancerul.pancreatic, uterin si al cavitatiibucale, Nicotina esteconvertita.in substanta cancerigena nitro~amina si, deoarece nicotina este metabolizata mai lent la femei decat la barbati, femeilesunt expuse la 0 cantitate mai mare de nitrosamina ~i pentru un timp mai indelungat.

3. Fumatul creste riscul osteoporozei. La femeile care fumeaza zilnic un pachet de ligari, in rnomentul'intrarii in menopauza, densitatea osoasa e eu 10% mai mica, iar riscul unei fracturi in urmatorii lOani creste cu 44%.

4. Femeile tinere, expuse la fumul de tutun, prezinta de doria ori mai des simptome de astm bron~ie decatbarbatii.

5. Fumatul produce imbiitranire biologica. Fumatoarele intra. in menopauza, in me die, cu doi ani mai devreme, iar cine crede ca acest fapt e un avantajse insala,

6. Fumatoarele sunt mai predispuse la infectii ale organelor genitale. Fumatul tulbura sistemul imunitar generalsi local, explicand numarul mai mare de bolineoplazice la .femeile fumatoare. Predispozitia la infectii poate fi una dintre explicatiile sterilitatii, care se intalneste.mai des la fumatoare decat lanefumatoare.

7. Femeilecare fumeaza pregatesc terenul'pentru'ineentinenta urinara, Frecventa acesteitulburari at at deneplacute cresteproportional cu numarul tigarilot fumate zilnic~i cantitatea t()talil de tutun ce s-a folosit in decursul' anilor.

8. Prin vasoconstrictia pe care 0 produce, nicotina ingreuiaza liranirea pielii, producand 0 tents caracteristica - palida, spalacita - si aparitia precoce de riduri adanci.

9. Un studiu efectuat in Danemarca arata ca fiecare a treia fumatoare spera ca tutunul 0 va ajuta sa slabeasca sau sa previna obezitatea. Incercarea de a slabi prin intoxicarea organismului cu peste 6.000 de substante chi mice este cea mai mare greseala, cand exisfa posibilitatea de a pierde kilogramele ~i de a men tine 0 greutate ideala prin mijloace naturale, ce favorizeaza sanatatea,

60

ADIO, TIGARi!

o intrebare care se adreseazamamelor: Daca ar fi sa alegeti intre fetita dumneavoastra si fumat, ce.ati alege? Ce hotarare ati lua?

Nu va grabiti eu raspunsul, ci gfmditi.va bine!

Nu demult, in statui Maryland,StateleUnite, un judecator le-a cerut parintilor: unei fetite de 5 ani sa aleaga: ori se vor lasa de fumat, ori vor pierde eopilul!

Fetita suferea de astm bronsic sever. A fast internata in spital de 6 ori ~i stare a ei era a~ de grava, incat medicii setemeau de un~tae astmatic fatal.

Dupa un timp de gandire de 0 saptamana, parintii s-au decis: vor fuma mai departesi mai degraba se vor desparti de <;opil.

Judecatorul a fost uimit: "Nu rni-as fi putut Inchipui ea 0 mama sa ia 0 astfel de hotarare",

Insa nu numai parinl:ii s-au tinut de hotararea lor, ci si autoritatile, Fetita a fost adoptata .de 0 familie nefumatoare ~i se simte perfect.

Desigur, atunci cand incepe sa fumeze, nici 0 adolescents nu-si poate iachipui ca, de bunavoie, accepta 0 robie de care nu va mai putea sa scape nici de dragul propriului copiU

Un studiu recent publicat arata ca femeile devin mai repede dependente de tutun decat barbatii ~i ca Ie este mai greu sa renunte Ia acest obicei decat le este barbatilor. Denis Kadelsicolaboratorii

, ,

de la Institutul de Psihiatrie al statului New. ¥ ork, stuqiind 22.292

de persoane ce fumau., au. gasit cii femeile, adolescentele ~i adolescentii, precum siapartinatorii la.rasa alba prezinta.c.mai mare vulnerabiIitate fata de fumat decat bazbatii, varstnicii~i apartinatorii la alte rase.

Capltolut •.• f(J

Fumatulin timpul sarcinii

(J .. bservatiile arata.ca fatui in dezvoltare si nou-nascutii pr~zinta o susceptibilitatemai mare decat adultii Ia unele cancengene, inclusiv, uncle. hidrocarburi policiclice aromatice.

Este yorba de rata diferita a proliferarii celulare, de capacitatea de a activa ~i detoxifia substantele cancerigene, de capacitate a de reparare a acidului dezoxiribonucleie si de numarul celulelor expuse.

Cercetatorii de la Universitatea Columbia, New York, SUA, in colaborare cu cei de la Universitatea Cracovia, Polonia, si Institutul Karolinska, Suedia, au gasit ca numarul leziunilor acidului dezoxiribonucleic din eritrocite, datorate hidrocarburilor aromatice policidice, provenind din fumul de tutun sau de la sobele cu carbuni, era mai mare la nou-nascuti dedit la mamele lor. De asemenea, nivelul cotininei - rezultat di~ nicotina - era mai ridicat in plasma nounascutilor decat in plasma mamelor. Nicotina se concentreaza in tat datorita mecanismelor de epurare care la el sunt inca incomplet dezvoltate.

Studii experimentale arata ca, desi la fat nicotina atinge foarte repede concentratii aproximativ egale cu cele de la mama, rata disparitiei, a eliminarii, este mai mica. Timpul de injumatatire a ~icotinei in lichidele nou-nascutului este mai lung decat la adult. In plus, fatul este expus si la nicotina inghitita din lichidul amniotic, care va fi si ea absorbita si care se adauga nicotinei ce provine din circulatia sanguina materna.

Nivelurile nicotinei in lichidul amniotic sunt cu 54% mai ridicate decat cele din serul matern.

In plus, nitrosamina provenind din nicotina este un cancerigel1 transplacentar puternic. (Cancer Epidemiol Biomark Prev 2001; 10:581-588)

62

ADIO, TIGAru!

Pe Hinga faptul ca il lipseste pe tattle oxigen, fumatul duce si la intoxicarea lui cu numeroase substante,· astfel camamele care au continuat sa fumeze in timpul sarcinii dau nastere la copii cu deficiente in cresterea fizica, dezvoltarea intelectuala ~i emotiva: greutate mai micala nastete, malformatiicongenit~1~9f <grade diferite, coeficient de inteligenta redus, tulburari decomportament. Femeile insarcinate care fumeaza produc rele ireversibile copiilor lor.

"FatuI si sugarul fumeaza impreuna cu mama", scriu Stephen Hecht ~i colaboratorii, de la Centrul de Oncologie al Universitatii Minnesota, Minneapolis, SUA. Acum exista dovezi de netaga(:t1.1it ca femeile insarcinate care fumeaza contribuie,cu buna~tiinta, la viitorul canceral copilului lot, ceea ce nu se poate scuzal,

Capitolul 11

Fumatul .paslv

A

9 nainte de a'trata aceasta problema, sa ne reamintimdi numai

5% dintre tumorile maligne suritde natura genetica~ereditara, iar 95% se datoresc factoriler externi,pe care-i putem influenta, ~i ca, .de~i90% dintrecarreerele pulmonare sunfurmarea fumatului, bolile cardiovasculare, ~i nu neoplasmul pulmonar, ucid majoritatea fumatorilor activi si pasivi.

Lainceputul secolului XX, III tarile industriale, principalele cauze de deces erau pneumonia, grip a .~i gastroenterit~.

La inceputul secolului XXI, principalele cauze de .deces. sunt tutunul, sedentarismul, alimentatia gre~ita, a1coolul ~i abllzul de droguri ~i .rnedicamente.

Prin fumat pasiv se intelege inhalarea fumuliii de tUttln din atmosfera. Este yorba de efectele fumului de tutun asupra sotiei sau sotului, asupnlcopiilor, asupfa eelor de Ialocul dernunca sau din alte Iocuri(restaurante, discoteci, cluburi, rnijloace de ttanSportetc.).

Un adult inhaleaza zilnicintre 1O.000~i 20.QOO de Iitn.de.ae«, in care se gasesc milioane de mierobi, polen, gaze toxice, camonoxidul de carbon, dar ~i compuside metal, ca plumb, mercur, arsen, nichel, particule de carbune, azbest,. siliciu,iar Ia toate, acestea.sepoate adanga efectul extrem de.daunatore! fumuilli de tutun.

Metalele grele anorganice, ca arsenul, cromul, cadmiul~i poloniul radioactiv, sunt cunoscute ca. toxice pentru celule, Moleeulele orgarrice.ca' hidrocarburile aromatice policiclice ~i cancerige~e cu~oscute,iar mo~oxidul de'catbotl ~i

gen, ce iau nastere in timpularderii,perturba bolismuloxigenului.

64

ADIO, TIGARI!

in Germania se fumeaza zilnic 386 de milioane de tigari si mai multe milioane de tigar! de foi, foarte rnulte in incaperi inchise. Mii de substante chi mice toxice si cancerigeneinunda locuintele particulare si institutiile pub lice si se depunpe pereti, dusumea ~i covoare.

Fumul de tutun este eel mai ~portantsim~i primejdios poluant din incaperi. (Deutsches Anteblatt 2003; 48:C2449-C2450)

Fumul de tutun este un aerosol alcatuit din particule de fum, vapori cu viata scurta si gaze. Cel putin 60 de substante (dupa unii 480!) din acest.fumsunt cancerigene. pim~nsiunxa mt;.gie a partieulelor din fumul de tutun este de 0,2-0,4 micrometri/cu 0 concentratie de 3 xiO la puterea 10 pe mililitru, Masa d,~ particule corespunde la 1.000-40.000 micrograme pe tigara, fiind a$a-numitul gudron. Produce rea de particule creste pe masura ce tigara arde ~i se scurteaza,

Atmosfera din jurul fumatorilor e alcatuita din fumul exhalat de fumator, care a luat nastere prin "tragerea" din tigata, numit si curent "principal", ~i din fumul .secundar", provenit din tigara ce arde rnocnit, Fumul "principal" contine amestecul complex de gaze, vapori si particule, iar fumul "secundar" ia nastere la 0 temperatura mai mica de 400°-700° C, dar contine.o concentratie mai mare de substante nocive.

Fumul raspandit in jur de tigara ce arde mocnitcontine de 2 ori mai mult gudron si nicotina, de 3 ori mai mult benzpiren, de 5 ori mai mult monoxid de carbon, de 20 de ori mai multe nitrosamine, de 50 de ori mai rnult amoniac ~i de 50 de ori maimulta aldehida . formica decat fumul inhalat de fumator,

Din fumul unei tigari, 3/4 polueazaatmosfeta dinjur cu fumul "secundar" mai nociv si numai 1/4 din intregulfum va fi inhalat.

Actiunea cancerigena'afumului "secundar" este mai-mare decftt a celui "principal".

Procentulpoluarii prin tigari de foi ~i pipaeste ~i .mai mare.

Dimensiunile fumatului pasiv, pot. fidedus~·. da.ya retinem faptul ca, in timp ce proportia fumatorilor adultixsteiI,l jurde 35%, niveluri detectabile de cotinina in urina se gasesc la 87,9%. d!ntre copiiisi adultii nefumatori. Cotinina e un produs rezultat din metabolismul

FUMATULPASIV

nicotinei ~i persista mai mult timp in organism. Aceasta im;eamrla cafumatoarele~Lfumatorii, carenu reprezinta decat 35% dihpopulatiaadulta,polueaza atmosfera din jurul lor ina~a masura, incat aproape 90% dintre nefurnatori devin, chiar daca nu vor, fumatori pasivi.

Pentru a intelege primejdia la caresunt expuse persoanele nefumatoare dintr-un mediu in care se fumeaza,sa vedem ce se intampla cu monoxidul de carbon, gazul incolor ~i fara miros, ce ia nastere prin arderea incompleta,

Monoxidul de earboninhatat-inloculeste moleoulele de oxigen din.globulele rosii, fotmandun campus nou, numit carboxihemoglobina. Cu cat creste nivelul carboxihemoglobinei ~i scadesaturarea de oxigen, cu atat rnai.putin oxigen primesc celulele corpului. Chiar ~i rntr-o incapere bine ventilata, lfmga un mare fumatoramivelul oxidului de carbon ajunge la 90 ppm (particulela un milion de particule), In timp ce, dupa normele existente, concentratia maxima de monoxid de carbon in aerul dintr-o Incapere nu trebuiesa depaseasca 55 ppm.

Dr. Takeshi Hiramaya, de la Centrul National de Cancer din J aponia, a efectuat un studiu, pe 0 durata de 14 aui, asupra femeilor nefumatoare din Japonia, casatorite cu soti fumatori, ~i agasit ca prezentau un rise crescut de deces prin cancer pulmonar. Mortalitate a a fost de peste doua ori rnai mare printre femeile ai carer soti fum au mai mult de 20 de tigari pe zi, in comparatie cu femeile cu soti nefumatori,

Studii asemanatoare s-au efectuat in Statele Unite, Grecia si Hong Kong, cu aceleasi concluzii.

Decesul subit al sugarilor este pus in legatura cu fumatul pasiv. Otita me die, bronhopneumonia, astmul bronsic ~i celelalte afectiuni ale cailor respiratorii se intalnesc mai ftecvent la copiii parintilor fumatori,

Fumatul pasiv in timpul alaptarii creste riscul dezvoltarii intarziaee a plamanilor, al diminuarii simtului mirosului, al aparitiei cariilor la dantura de lapte, al tulburarilor de comportament ~i alobezitatii, Cand fumeaza unul dintre parinti, risculleucemiei Ia.copii cre~te cu 70%; cand fumeaza ambii parinti, riscul creste cu 360%.

66

ADIO, T1GAruI

Cercetatorii de la UniversitateaHarVaid;Boston,SUA,au gasit ca nivelul lipoproteinelor cudensitaternare(HDLsau colesterolul "bun") este semnificativ mai scazut la.copiii proveri*dinfamilii in care se fuma, in cornparatie cu aceiatproveniti dela parinti nefumatori.

Se apreciaza ca, pe plan mondial, datorita fumatului pasiv, survin

in fiecare an intre 200.000 ~i 300.000 de decese.

lata cateva dintre efectele fumatului pasiv:

1. Scade capacitatea sangelui dea duce oxigen la inima.

2. Compromite utilizareaoxigenuluide catre miocard.

3. Scade HDL la.fel demult ca la fumatorii activi.

4. Creste activitatea trornbocitelor, favorizand coagularea intravasculara,

5. Lezeaza endoteliul vascular.

6. Impiedica dilatarea vaselorde sange.icare survine, in mod nor-

mal, in timpul activitatii fizice ~i in alteconditii.

7. Tulbura forrnarea vase lor de sange noi la nivelul inimii.

8. Mareste leziunea ptbdusa de infarctul miocardic.

9. La femei, cre~te riseul infectiilor organelor genitale, precum si pe acela al avortufilor spontane.

Capltolul f~

Renuntarea la fumat

11 n obicei suparator pentru ochi.xlaunator pentrucreier, primejdios pentru plamani, fumuf sau, raJ} mirositor,

" asemanandu-se cu oribilul fum al infernului." Regele

Iacob I al Angliei,)1604

"A fost un soc saaflu ca in anul1989ati murit mai multi columbieni din cauza Hgarilor. americane decat americani; din dauzacocainei din Columbia." Jimmy Carter

In localitateaEs Migjorn Gran, insula 'Menorca '(Baleare); la 15 decembrie 2003, ptiniarul ~i reprezentantii administratiei-Insulelor Balearel-au sarbatorit pe Joan Ruidavets Moll,cuocazia implinirii varstei de 114 ani.

Se pare eli este cel mai invarsta om depe pamant.Este intr-o stare de sanata.tebtina. Merge cu bastonul, se' barbiete~tesinguro data la doua zile,i~i leaga singur ~irettirile la incaltaniinte~i citeste ziarele In fieca.te:zi. Toata "iata a fest cizmar. S-a nascut ia 15 decembrie 1889, a tI'aiFintroducerea electricitatii, a a.utomobilultii,> a telefonului,a tadi~uh.li, a televizClfului, a: zboturilbrspatla1e,· a computerelor· ~i a· comunieatiilor prin satelit.

"Nu tutun, nueafea, nu alcool si nu enervarl"'este reteta lui.

J. R. Moll. Dupace a. fumat 0 petio~da scurta,a renunta.t l~ fumat acurn90de arii~r se pare di n-a avut decat de Ca~tigat.

Lupta imPQtriva t\ltunului.a inceput atuncjeand.tutullu}a.fost introduspentn.lprima data in Europa,in secolulXV.

R.odrigo deJer~z, unmembru al.expeditie; careainvata{Safumeze. in Cuba;' a fost primul aprins tutunlllp~lltru a-I fuma.

68

ADlO, TlGAru!

Alarmati de fumul care iesea.din gura~i din narile lui, oarnenii au presupus ca e stapanit de diavoluls Af()stinch~i~ediat ~i astfel a inceput lupta pentru a eradica fumatuLdinsocietateacivilizata.

Iaeob I, regele Angliei, eonsidera tutumIl~i papalitatea ca fiind relele eele mai mari eu careavea de IllPtat ry~a.tll'r;sau. Mai multi papi erau de acord eu el, eel putin in ee prive~te primul punet.

Papa Inocentiu X si Urban VIII ii excornunicaupefumatori. in China, fumatorii erau decapitati, iar in Rusia, biciuiti.

in Statele Unite, prima miscare organizata impotriva tutunului a inceput in anii 1830,condusa de ref()rmatotulsariitarSlflve~ter Graham, care a pledatsi in favoarea eonsumariipr()duselordin cere ale integrale. in anu'l1848 i se alatura ~i scriitoate~ Ellen G. White. Dar era 0 batalie pierduta de la buninceput,de vreme ce multi medici reeomandau fumatul ea Hind folositor sanatatii!

Ideea privind putereavindecatoare a tutunului provenea de la populatia indigena din America, ce sus!inea ca se.bucura de 0 sanatate mai buna decat europenii datorita obiceiului de a fuma.

Prin anii J8~O, fortele impotriva fumatuluis-<l.urt~grupat, ea raspuns.la ameJlintart;a produsa de ull nou dusmap, ma~in<l. de. fabricat !igari,pare,printr-oproduetivitate mare, a crescut x~nziirile, eu scaderea concomitenta a preturilor, facand fumatul accesibil.maselor.

La ineeputuL$eeollllui XX, 14 state americane au interzis vanzarea tigarilor .chiar ~i pentru.adulti. Dar primul razboi mondial a furnizat cuiele pentru sicriul miscarii impotriva fumatului,

in Statele Unite s-a organizat 0 campanie nationala, ea fieeare sold at sa primeasca ligari in mod gratuit. Foarte repede, prosperitatea crescanda, cererile din partea militarilor, pre cum ~i raspandirea fumatului printre fernei au eontribuit la intarirea industriei, tabaeului ~i slabirea opozitiei,

in ultimii .500 de ani, fumatul afost interzis .. de autoritari, eondamnat de biserici si, doar in ultimii 40-5.0 de ani" ~ide medici (breasla no astra n-a fost niciodata prea progresista, vezi atitudinea in legatuta)cual.c()olul!).Totu~i, pana acul11,n"'apl.ltut fieradicat.

De la 0 indeletaicire pentru timpulliber acelot instariti, care fumau pipasau trabue, mestecau tutunsau illtnU.l'iriptize nazale, producerea tigarilor in masa, la un pretacc~Sibil;~facl.1t cafumatul sa se raspandeasca nu numai in Europa, ciinintreagalume.

CaPitolUI .. !.f;

Cum sa rna las de fumat?

(' ~:e ol~l!,dt::ti~ 1~~;r~~~~a:c1:ir:b::~,Ia~::e~ec;000

" " aparenta seJlin~tate, redi tristul adevar. ca., pentru fcarte multi, .nu e chiar asa de u~or .sa renunte 1<1 acest viciu. To.tu~i,in ultirruiAO ~eqni, nuDlai in.Statele.Jjnitel peste 45 de milioane, de barba.ti si femei au scapat de tutun.~i ceva ceau pututface 45 de milioane de oameni nu poate fi prea greu. Este adevarat, renuntarea la fumat e.de.Svlf) ori rnai anevoioasa decat renuntarea la bauturi alcoolice.

In prezent, .illtreS ~i 8 milioanede oameI:li j~ipierd yiata .in fiecare an dat()rita fumatului, dar, cand"epidemia tabacului' va cuprinde. toate tarile in curs de dezvoltaresi va.afecta in .special femeile, atunci numaruldeceselor va fi de 1.0 lllilioanepe an.

La alO-a conferintamon~iala "Tut~n orisarlatate", dr. fiirpschi Na~ajima, fostuldirector al OMS, .spunea: "AY~11lde luptat nu imp?triva u~uivirussau unei bacterli, ci imp?Wva .tl~ei industrii puternice, care .•. profita in. ur11la . faptului . ca. raspande~t~. ullprodus toxic, ce.produce dependentil~i Ii lldc.ie pe foarte multLfar~_l folosesc. Tre?ui9 sa pm c?n~tienti ca 50lfu dintre aeeste .decese tragice survin I~ varsta DlijI?cie,dl}cand Ia pierderea '.~ peste. 2.0. d~~~i.i~.e viaJ~.n?r11lala. tJn produscare ucide 50% dintre consumatorill'U poatefitoI9Tat."

Sanu uitamca,pelltrucl ca~tiga noi ~l1'vlll,l, L'AVL'~'.'~

din Ie

mintale, spirituale ~i sociale ale acestei dependente, iatmasurile sa fie stiintifice, pline de intelegere, dar, in acelasi timp,fefllle. In nici un caz 0 alta substanta chi mica sau doar sfaturi si nici dOafhHlrea de decizii. Toate acestea nu sunt decat .franghii de nisip".

FumatuI constitute cea mai rafinata, cea mai subtila cursa ce exista. Ar fi cu neputinta sa ne imaginam ceva asa de genial. Ce ne atrage, ce ne prinde in aceasta cursa? Milioane de adulti au cazut deja in cursa, Toti ne avertizeaza ca fumatul e un obiceiscar~os, care pana la urma ne distruge, dar cine, crede ca nu of era tPtu~i placeri?

In timp ce un aliment care este savurat actioneaza'nurpai.asupra organelor de gust sau de miros din mucoasa bucala $inazata, drogurile - si nicotina este un drog - actioneaza la nivelul creierului.

Unul dintre aspectele tragicomice este ca tigarile n-au Ul1 gust placut, ci unul ingrozitor!

Daca prima tigara arfi delicioasa, atunci, cu siguranta, s-ar auzi sunand alarma ai. ca fiinte inteligente, am intelege dece aproape jumatate dintre adulti se autointoxica, Dar tocrnai pentru ca prima tigara are un gust atar de nesuferit, in creierul nostru ne 1sganam cu siguranta ca niciodata nu yom develli dependenti, deo~~ece tigara nu ni se pare a fi ceva de savurat. Jnsa, foarte curand~i intr-un mod cutotul inexplicabil pentru cei,incauza,.1ucrurile, se, scb.iInbii.

Cine, nu cunoaste urrnatoarea scena?

Seara, fumatoru] s-a asezat dejac()mop in pat.,~Wtr-o ,data i~i aduce aminte: "Numai exista .nici 0 tigaraJn casa7J?~ntru maine dimineata!" Se scoala imrdi~t, cutreieFa str~ilep.~~J~,gase~te un automat sau un restaurant de unde sa-~i procur~.f~~arL Abifi clupa ce s-a asigurat pentru a doua zi se rntoarce aCflS~ts7~~aza in pat si adoarme ,lini~tit. Evident, este vorba de. un +Hm~t9rdypendent de tutun, care se teme de starea de iritabilitate, dyp.roasta dispozitie, de nervozitatea sau, ev~ntual, de, durerile de S;;t;ppe",c:'lre Ie-ar putea avea daca i-ar lipsi tigarile.

o persoana n~p.rinsa in cursa depen<1~I1ter;;t;r ii,sp.l.ls: ,,,Maine, cand voi trece pe langa 0 tutungerie, imi v(ji!Sl.l.Q1para !igari. Daca nt! maine, atunci poimaine" si, intorcan<.iu .. s{!pep parte, ar.fi adormit far~griji.

CUM sA MA LAS DE FUMAT?

U nii se las a .defumat, aruncand pachetul de tigari ~i rezrst al1d cateva zile dorintei de a fuma. Pentru altii; renuntarea 1a pare aproape Ia ,fel de grea ca renuntarea 1a viata.

De fapt, exista sialte domenii in care, pentru multi, biruinta pare imposibila: obezitatea, a1coolismul, jocurile de noroc, ciocolata, dulciurile, televizorul ~i altele. Aproape fiecare dintre noi este dependent de unele lucruri ce ne jefuiesc de stapanirea de sine ~i de sanatate deplina, Deobicei vedem comportamentele altora si.avem un sentiment de mila fata de incapacitatea lor de a se schimba. Dar, mai curand sau mai tarziu, vine ~i momentul in care devenim constienti de neputinta de a ne stapani, ceea cene .face sa ne simtim mizerabil, deprimati si deznadajduiti. Cele ee urmeaza va vor convinge ca exista posibilitatea de a va lasa defumat ~i ca nu trebuie.sa va incheiati viata ea victime ale tutunului.

Dr. Ronald Davis scrie ca "istoricii viitorului vor privi inurma cu uimire, vazand de cat timp a avut nevoie societatea umana pentru a pune capat folosirii tutunului".

Chiar dad in State1e Unite numarul fumatorilor e in scadere, tutunul inca ucide acolo peste 500.000 de oameni in fiecare an, in timp ce agentii microbieni - 90.000, armele de foe - 35.000, accidentele de circulatie - 42.815 (in anul 2002) si drogurile ilicite - 20.000. Se face multa publicitate deceselor prin SID A - desigur, foarte regretabile, dar care insumeaza "doar" 35.000 pe an. Presa americana a publicat nenumarate interviuri cu victimele acestei boli. Ati citit insa vreun interviu cu un fumator care e la capatul zilelor din pricina unei boli produse de fumat? Deseori, nici vecinii fum atorului nu stiu ca tutunul a fost cauza decesului. Dad ar fi avut SIDA, ar fi stiut tot cartierul!

Cercetatorii de la Universitatea Toronto, Canada, au efectuat doua studii paralele:

- unul printre fosti fumatori: de ce ~i cum s-au lasat de fumat;

- unul printre fumatori: de ce fumeaza ~i ce i-ar putea ajuta sa

inceteze.

Cei care au renuntat la tutun au dat a serie de motive: pentru sanatate, factori sociali, de mediu, de atitudine Uv.L"lJ'UQ.la. cheltuielile ~i informatiile primite despre fumat.

72

ADIO, TlGARl!

Din nefericire, la intrebarea: "Care a fostmotivulcel mai important?", medicul n-a fost mentionat decat foarte ran Mai putin de 5% dintre eanadieni se lasa de fum at in urma sfatului medicului, ceea ee este extrem de putin si ar trebui sa-i puna pe ganduri pe medici.

Cat despre eei care continua sa fumeze, cei mai multi au motivat obiceiul prin lipsa de vointa, in-timp ce altii afirma ea sunt constienti de primejdia la care se expun ~i sunt gat a sa accepte consecintele.

Multi spun: "Oricum va trebui sa mor! Daca nu din cauza fumatului, atunci de altceva". Intr-un fel, a~a este. Dar cei care gandesc astfel nu stiu ca majoritatea fumatorilor mor prematur, de 0 afectiune produsa de tutun, cu 0 pierdere medie de 21 de ani de ",iata. Ce tragedie sa mori la 45-50 de ani si sa fii furat de inca 30 de ani de viata, sa fii lipsit de bucuria de a trai 0 viata bogata in realizari si de a te bucura de succesele nepotilor ~i stranepotilor!

Capitolul 14

Cum se ajunge la dependerrta?

t. a varsta de 8-12 ani, multi copii .incearca prima tigara. Vor sa-i imite pe adultil Dupa cum Ietitele incearca pantofii cu toe purtati de mame sau baietii, palaria tatalui, tot asa.incearca ~i fumatul. Dupa aceasta prima incercare, in jurul varstei de 13-14 ani incep din nou, deoareee prietenii, fratii sau surorile mai mari fumeaza, deoareee inva!atorii, profesorii, preotii, medieii, artistii ~i politicienii fumeaza,

Adolescentii incep sa fumeze pentru ea vor sa para barbati, iar adoleseentele vor sa joaee rolul femeilor tinere, eu experienta lumii. Dupa prima tigara, majoritatea se simt prost, prezentand greata, tuse ameteli uneori chiar diaree. Totusi, de ce continua? De cele mai multe ori, exista doua motive: in primul rand, faptul ca ~i a1tii fumeaza ("Atunci pot sieu!"), iar in al doilea rand, pentru ca - eeea ee cop iii nu stiu -- nicotina, prin efectele ei, ereeaza dependenta.

Arata timp cat in societatea noastra fumatul va fi considerat ea fiind ceva, normal, la ordinea zilei, atata timp cat reclamele mari, intalnite la tot pasul, sugereaza ea bucuria vietii se asociaza eu fumatul si atata timp cat parintii continua sa fumeze.va fi greu sa convingi un tanar sau 0 tanara ~a nu e bine sa .fumeze.

Apoi, pentru tot restul vietii, se incearca sa se explice de ee fumeaza. Copiilor Ii se spune sa nu cada in curs a, dar ea ne-aprins cu atatea legaturi, in cat numai cand. apar probleme de sanatate Sy incearca iesirea. Dupa cateva zile de chin, se ajunge la concluzia ea momentul n-a fost bine ales si se asteapta 0 perioada fara stres; iar cand aceasta apare, dispare motivulde a se lasa de fumat. ~iviata devine .din ce in ce mai stresanta, .chiar daca, fara nici 0 explicatie, confundam stresul cu responsabilitatea, iar furnatul-ne facel1lai

74

ADIO, TIGARI!

nervosi, tinandu-ne sub 0 stare de continua tensiune. Fumatul se poate compara cu situatia de a ne gasi intr-un labirint imens si, de multe ori, tree ani pana gasim iesirea. Fumatorul obisnuitnu stie de ce fumeaza! Daca ar sti, ar renunta la fum at imedi~t. Toti stiu ca inainte de instalarea.vieiului, nu exista nicio pecesitate. M~j~ritate~ i~i amintesc cat de ingrozitoare a fost prima tigara si de cate sfortari a fost nevoie pentru a putea face pe fumatorul.

Dupa autorul englez Allen Carr, adevaratele motive pentru ca~e se persista in viciul fumatului sunt dependenta de nicotin~."~i "spalarea creierului" sau dependenta psihica,

Nicotina creeaza dependenta mai repededecat toateJelelalte droguri. Uneori e suficienta 0 singura tigara, nicotina ajungand mai rep~de la creier de cat heroina injectata intravenos.

In 30 de minute, nivelul nicotinei in sange scade la jumatate, dupa 0 ora, la un sfert. Aceasta este explicatia pentru care, in majoritatea cazurilor, se fumeaza 20-30 de tigari pe zi.

lata cateva indicii ale dependentei:

- de obicei, fumatorul detine 0 rezerva de tigari in casa:

- cand nu poate fuma, prezinta simp tome de abstinenta (sevraj):

nervozitate, oboseala, dificultate in concentrare, dureri de cap, foame, insomnie ~i, uneori, manifestari cardiovasculare;

- fara tutun, resimte 0 dorinta de nestapanit pentru fumat - este dependent a psihica;

- toate neplacerile arnintite dispar dupa fumatul unei tigari;

- eel dependent fumeaza laintervale regulate, de exemplu la fiecare

jumatate de ora, indiferent daca lucreaza sau se odihneste in

, ,

tot cursul zilei, ceea ce ii asigura un nivel constant de nieotina in sange;

- multi continua sa fumeze, in ciuda bolilor produse de fum at (infarct miocardic, cancer pulmonar, arteriopatie periferica);

- dupa 0 perioada de abstinenta, 0 singura ligara e suficienta pentru recaderea in viciu (la fel ca inghititura de bautura la alcoolici!)

De multe ori,se vorbestedespre fumatcadespte unobicei. Se pare insa cii acest "obicei" nu exista: Aveilldiferite< obiceiuri si rnajoritatea ne fat multa placere, Insa fumatul-esteun obiceieu un

gust ingrozitor, care, in cursulunei vieti, necosta 0 avere, detestatsi de care dorim sa scapam, De un astfel deobicei ar sa fim in stare sa.scapam foarte usor. De ce ne vine asa degreu?

Raspunsul este ca, in cazul fumatului, nu e yorba de un obicei,ti de dependents fata de un drog. Dar nicotina nu e numai un drag, ci si 0 otrava foarte puternica.ice se foloseste la fabricarea insecticidelor. Injectarea intravenoasa a nicotinei dintr-o singura tigara poate produce moartea. Dar, pe langanicotina, mai sunt zed de alte substante toxicesi cancerigene, ca sa nu mai vorbim de monoxidul de carbon, ce ia nastere in procesul cornbustiei.

Majoritatea fumatorilor se pot abtine de la fumat toata noaptea, fara sa fie treziti de simptomele de abstinenta. Multi ies din dormitor inainte de a .. aprinde prima tigara,. multi iau mai intai micul d~jun .~i multi asteapta pana ajung la locul de rnunca pentru a fum a prima tigara. Deci a nu fuma 10-12 ore po ate parea natural, dar, daca in timpul zilei ar trebui sa renunte la tigari 10 ore, ne putem da seama ce s-ar intampla'

Multi nu fumeaza in locuinta, in automobilul recent cumparat, nu fu.llleaza l~ teatru, in~iserici, in timpul calatoriilor, indiferent dad e vorb~. de metrou, autobu~,. trell. sau lln7b?rpeste. .oceau .. Se pareca multi se bucura dlnd sunt O?lis.fti sa.renunte.la fumat.

lata ca nu dependenta chimica pare sa fie dificllltatea principaHi in renuntarea la fumat!

Cu totii ne consideram fiinte inteligente, capabile de a-~i decide singure soarta,iIlsade m ulte ori uitam dlsuntem Pp0clusul societatii in care, am crescu], care hotar~te ce.ft!L<.lehaint! purt~Ill' ill ce.fel de JocuinteJocuim~imodul in care. ne comportam.

Subconstientul exercita 0 influenta imensa asupra noast~a,. jar industria redarnelorcUIlOaste forta. sugestiei asuprasubconstieptuhli. InfilIlle,ultllpa do rima a ~elui .~ndamnatlafiloarte est~o !i&ara. Rani!ii prill1esc 0 tigara, Aceasta lasa 0 impresi~ p1Jternica, pe c.a.re n-o inregistraIll in mod constient, dar care ramane in rnintea n()a,str~I

Mareaeroarea fumatorului.este credinta ca tutunuldiiilinueaza stresuL* ajuta-impotriva VUI.-U;~C;lJll.

"Majoritateafumatorilor sunt placerii,.a relaxarii sau a vreunui altsimtamant,fara sa"~i deasemmay· .:

76

ADIO, TJGARI!

ca se in~ala. Adevaratul motiv sunt fenomenelede abstinenta, de care se tem. Majoritatea fumatorilornu-ssdau searna de dependenta in~inte de a fi incercat sa se lase de tutun, iaratunci justifica vici~l, afirmand ca le face.placere ~i di nu vor sa se lase.

Po~ate ca cea; mai indragita figara estecea fumata dupa mese.

Am lasat lucrul, ne-arn 'relaxat, ammancat si am baut si suntem multumiti, Dar bietul fumator nu se poate relaxa. Trebuie sa-si satisfaca inca 0 foame. Considera tigara drept. punctul pe i. Se pare ca, in realitate, fumatorii nu pot niciodata sa se relaxeze si, cu trece-

rea anilor, lucrurile se inrautatesc. , ..

Fiintele care traiesc in tensiunea cea mai mare de pe aceasta planets nu sunt celecare nu fumeaza, ci fumatorii mereu llt<::ordati mereu tusind ~i expectorand, suferind adesea' de ulcer sau d~ h~pe~tensiune arteriala, Iar tigarile nu inlatura nici macar 0 parte din sirnptomele pe care Ie creeaza.

Ceea ce ne face greutati in renuntarea la fumat este teama, teama pierderii unei carje, tearna ca anumite situatii placute nu vor mai fi asa de. placute, teama .de a nu putea stapani situatiile stresante.

Am .. fost influentati sa credem ca suntem slabi sau ca tigarile au ceva de care. avem nevoie ~i, daca nu furnam, va surveni ungol.

Sa fi~~lar, ttgarile nu umplu niei un gol,ci II creeazal Tigarile nu fac mel 0 maneare mat gustoasa. Ele distrug simtul mirosului si al gustului, Tigarile ne rapesc inerederea in noi insin~!" (Allen Car~ Endlich Nichtraucher! 1998) , '

Pentru remmtarea la fumat, masura cea mai de dorit ar fi schimbarea atitudinii societatii fata de consumul de tutun,iin sensul unei respingeri categorice, ceea ce ar influenta enormdependenta psihica,

l_n gene:aI,. se c~ede ca este foarte greu sa te I~i defumat, eel putin d.aca ne luam dupa numarul relativ rnic al celor ce scapa de acest vicru. Deoarece dependenta de tutun este 0 problemaIll.~ltif(lctoriala solutia trebuie sa fie globala ~i sa se adreseze. diIllen~illnilor fizice' mint~~e, .sriritu~le ~i sociale ale acestei dependente, iar rnasurile s~ fie stiintifice, pline de intelegere, dar, in aeelas] timp, ferme.

Cand va decideti sa nu fumati, nu avetlnimii::altceva de facut decat sa nu fumati! Nimeni nu va forteaza sa maiIuIl1ati siiu afara de hrana si apa, nu aveti.nevoie deni~i 0 tigara!pentrtra's~~ravietui!

CapitolUl· 12

Ajutorul fizic

A

9 ntregul organism trebuie intarit ~i organizat pentru a inlatura

otravurile tutunului ~i pentru a realiza 0 fiinta noua, Creierul •• contine milioane de baterii minuscule care se incarca in cursul sOIllnu1ui. Deei,in specialinperioada de renuntare la fumat, nu neglijati somnul, care sa fie de 8-10 ore. Somnul in plus i~i va manifest~ efectele benefice in tot cursul zilei, .. mai ales cand, pe primul pian, sunt simptome care implies sistemul nervos central ~i dorinta dupa alimente ~i tigari.

Doua ore de somn peste cele obisnuite constituie un ideal foarte necesar de urmarit in primele 5 zile. Se recomanda culcarea mai devreme, renuntand la stiri sau la evenimentele sportive de la televizor. .Somriul suplimentar va ajuta la. evitarea iritabilitatii, a sentimentului de frustrare, a maniei ~i a oscilatiilor de dispo~i!ie.

Exploatatibeneficiile apei, folosite at at pe cale interna, cat ~i externa. Dimineata si seara, un dus sau 0 baie vor avea 0 actiune favorabilii~supra'sistemului nervos: Daca sunteti deptimat,·· Uh du~ rece va va restabili. Dad simtiti 0 stare de tensiune sau anxietate, dusul cald ya va linisti, Si, oricat ~r parea de ridieol, dusul este Iocul eel mai sigur de evitat fumatul. In momentele de lupta cu dorinta intensa de. a fuma, intrand sub dus, ~va veti gasi intr-un mediu care nu va fi fav()rabil vechilllui obicei. In timp ce ap~ Wi indepline~te lucrarea de a contracara efectele sevrajului, dumlleavoastra sunteti scos din ispita.

Poate eel maibine ar fi sa incepeti ziua cu un dus cald,termiflat cu apa, feva mai rece, a carei temperatura va fi coborata, trepta], in fiecare zi.

Proctus.ele din cereale integrale, zarzavaturile, fructele,legulllel~ si nucile constituie hrana cea mai buna,

78

ADIO. T1GARI!

Miscarea, activitatea fizica dupa mese este atitudinea cea mai utila masinariei umane. Evitati siesta! Evitati si oboseala excesival

, , , ,

In special cand simtiti nevoia unei tigari, alegeti'o forma de activitate fizica: urcatul scarilor, ridicarea si asezarea pe un scaun de 20-50-100 de eri (daca sunteti singur in birou sau acasa) sau eel putin 30 de secunde de exercitii de respiratie profunda. Studiile au aratat ca un program regulat de exercitii fizice sporeste sansele succesului in renuntarea la fum at. Veti fi uimit sa observati cat de eficienta este activitatea fizica, atunci cand apare dorinta de a fuma. Exerci~iul fizic e 0 arm a foarte buna impotriva stresului, tremuraturilor ~iiindispozitiei, Ar fi de preferat sa se efectueze in aer Iiber, care, prin sine, amelioreaza dispozitia.

Dar daca e timp rau? Un proverb american spune ca nu exista timp rau, ci numai imbracaminte neadecvata, Desigur, e 0 exagerare, insa 0 imbracaminte calduroasa va permite activitatea fizica in aer liber chiar si atunci cand multi considera ca vremea e nepotrivita pentru a fi activ in aer liber. Includerea exercitiilor fizice in programul zilnic constituie arvuna succesului in depasirea fenomenelor de sevraj.

Pentru a scapa de tutun, exista 0 lista de lucruri ce se vor evita. In primul rand, cafeaua. Renuntarea la fumat devine mult mai usoara daca se renunta la rutina cafelei. Cofeina poate submina ~i cele mai bune eforturi de a scapa de sclavia tutunului. Daca se consuma in continuare cafea, creste intensitatea unor simp tome de abstinenta, Aceasta se datoreaza faptului ca eliminarea cofeinei se incetineste at unci cand incetati sa fumati. Aceasta face ca nivelul cofeinei in sange sa se ridice. De fapt, dupa 4 zile de la incetarea fumatului, nivelul cofeinei poate creste cu 50%. Ca urmare, anxietatea, iritabilitatea ~i tulburarile de somn se vor inrautati, caci organismul persoanei care a fumat are de luptat cu mai multa cofeina. Pe de alta parte, cei care folosesc cafea au dificultati in dezvoltarea unor noi obiceiuri, deoarece cofeina tulbura chimismul cerebral.

Persoanele care se lasa de fumat, insa continua sa bea cafea, au o rata mai mare de recaderi decat cele care se lasa, deodata ~i de fumat, ~i de cafea. De fapt, pentru multi fumatori, este aproape de neconceput sa ia 0 cescuta de cafea fara 0 tigaral

FIZIC

Renuntand la cafea, chiar si la cea decofeinizata, yeti micsora dorinta de a fuma dupa mese sau cand erati obisnuit sa va serviti cafeaua.

Multi spun ca, eliminand cafeaua de dimineata, dorinta de a fuma este invinsa sau. chiar dispare. Evitarea cofeinei ar putea fi unul dintre secretele succesului dumneavoastra,

Ca toate celelalte droguri, si cofeina poate produce simptome de abstinenta, care apar, in medie, la 19 ore dupa ultima doza consumata. Aceste simptome constau in dureri de cap, somnolenta, scaderea vioiciunii si a atentiei, indiferenta si tendinta la inactivitate ..

" , , ,

Sunt severe 0 zi sau doua, disparand complet dupa 5-6 zile.

Ih realitate, somnolent a ~i scaderea vioiciunii pot fi un ajutor in biruirea fenomenelor de abstinenta. Agitatia care intovaraseste adesea renuntarea la fumat este contracarata de simptomele de abstinenta fati de cafea. In felul acesta, renuntand la cafea, multi

, , "

scapa mai usor de fumat.

Dar si alcoolul trebuie exclus! Alcoolul obnubileaza centrii de control care se lupta impotriva dependentei ~i trebuie evitat sub toate formele! Alcoolul scade performanta lobului frontal al creierului, unde este sediul ratiunii ~i unde se iau hotararile. Alcoolul va anihila capacitatea dumneavoastra de a va tine tare de decizia de a deveni nefumator.

Se vor evita mesele abundente ~i condimentate, in special seara.

E adevarat ca ~i starea de foame pronuntata creste dorinta de a fuma. Se vor servi eel mult 3 mese pe zi, cina nu mai tarziu de orele 17 -18. in prima saptamana de abstinenta e bine sa va culcati in jurul orei 21.

Scortisoara este un iritant al tubului digestiv, dar poate stimula si unii centri cerebrali. 0 doamna nu s-a putut lasade fumat paha ce n-a exclus si scortisoara! Este prudent sa se excluda to ate condimentele (nu ne referim la ceapa ~i usturoi, desi fac partedintre condimente!)

CaPitolul16

Cei trei 'pasi In renuntareala fumat

P rimul pas in renuntarea la tutun este decizia ferma de a,nu mai fuma. Fumatorii i~i fac zile grele, crezand ca au nevoie de 0 doza enorma de putere de vointa - pe care S\ll1t siguri ca n-o poseda -r- pentru a face un sacrificiu deosebit, In realitate, hotararea de a deveni fumator, de obicei, n-a fost Iuata niciodata, Primele rigari; au fostdoar un experiment, in societatea .altor fumatori, si, datorita gustului mizerabil, au fost convinsi ca vor putea renunta oricand vor voi.

.Renuntarea la fumat trebuie sa se realizezein primul rand in cap", spun Burckhard Junge ~i colaboratorii, de la Societatea pentru Dezobisnuirea de Fumat, din Berlin. Este necesara convingerea ca nici macar 0 tigara nu mai e de acceptat. Alegeti, hotarati-va sa continuati sa traiti tiber de nicotina, moment de moment. Nu va ingrijorati cum veti fi liber maine. In momentul in care vJati decis, indepartati din casa toate ustensilele legaty de fumat: bricheta, scrumiere si, bineinteles, absolut toate tigarile, indiferent cat ar fi de scumpe. Unii .ezita sa faca acest pas important, parca planuind sa nu reuseasca, si tin tigarile .acolo unde stau man\l~ile .sau pe frigider, in noptiera sau intr-un alt loc usor accesibil. Cand dorinta de a fuma e foarte intensa, cei care nu s-au debarasat de tigari ~pun: "TutunuLe la indemana, aprind 0 tigara ~i am scapat de chin". Inlaturand tutunul din casa, aceasta ispita nuva mai exista. Oricat de simplu arparea, este 0 metoda foarte eficienta de a tratadorinta de a fuma.

Informati-ve tori prietenii, cunostintele si colegii de lucru despre hotararea luata, cerandu-Ie sa va sprijine, mai ales prin exemplu! At fi bine sa nu porniti singur, ci sa va asociati cu alte persoane care au luat aceeasi decizie. Cei obisnuiti sa aiba mereu ceva in gura pot

en TREI

LA FUMAT

rontai un morcov, 0 gulie, cate 0 portie de salata de varza, de sfeda rosie saualte salate. Bomboanelenu sunt recomandate.

Faceti cateo paaza, deschideti fereastrasi respirati.adanc.Sfatul pare extrem de simp list, Insa eo metoda foarte eficienta de a.rrata dorinta de a fuma. Atunci cand va vine sa fumati, inspirati profund, retineti aerul cateva secunde, apoi expirati incet. Repetati de eel putin 3 ori ~i dorinta puternica va- disparea.

Inspiratia profunda actioneaza in mai multe feluri. Va concentreaza mintea spre 0 activitate pozitiva, in loc sa va.permita sa va ocupati cu ceea ce nu faceti - cu fumatul. Respiratia profunda amelioreaza saturarea cuoxigen, imbunatatind performantele sistemului nervos central. In sfarsit, respiratia profunda favorizeaza simtamantul de relaxare.

In primele zile sau saptamani,evitati locurile ~i situatiilein care aveati obiceiulde afuma, de exemplu unele localuri. Alegeti sa va petreceti timpulliber in locuri ~i in activitati in' care mi se poate fuma. Neexistand cheltuiala pentru tigari, veti putea frecventa mai des salile de concert.

Este adevarat ca renuntarea la fumat poate declansa unele simp tome de abstinenta, ce pot face ca prime Ie zile sa fie mai grele. Pentru aceasta e nevoiesi de pasul.urmator.

AI doilea pas: hotararea de a suporta neplacerile abstinentel. In realitate, este yorba .de un proces mintal, deoarece dorinta dupa tigari ~i arnintirea unor actiuni placute persista chiar ~i dupa.mai multe saptamfmi. Fostul fumatorgandeste chiar dupa luni ~i ani ca fumatul afoot ceya placut,.ceea ce nu mai este dependenta chimica.

AI treileapas: tiind 0 fiinta libera; rna opun, de bunavoie, dorlntei nejustificate dupd tutun! Istoria omenirii ne invata ca toate realizarile mati au cerut decizii de neclintit ~i efortuti staruitoare.

Evitati in mod constient situatiile care, mai inainte, erau insotite de fumat. Poate ca, dupa cina, aveati obiceiul de a va aseza in fotoliul dumneavoastra special pentru a va uita la televizor. De acel fotoliu era legata ~i tigara de dupa masa: Evitand fotoliul, pl1tetievita senzatia nevoii imperioase de a aprinde 0 tigara.

82

ADIO. nGARI!

La serviciu, pauza insemna totdeauna si a tigara, doua. S-ar putea sa existe posibilitatea renuntarii la pauza.sau a evirarii locuiui unde, mai inainte, obisnuiati sa fumati, Daca sepoate, faceti 0 plimbare in aer Iiber .sau executati 0 alta activitate utila sanatatii, de exemplu, urcatul treptelor,

Sa reduc fumatul in mod treptat? Atentie, cursa!

Unii fumatori reducconsumul de tigani, fieca 0 pregatire pentru abandonarea totala, fie ca 0 incercare- de a stapani viciul, Chiar .. si unii medici recomandaaceasta metoda.

Desigur, cu cat fumati mai putin.icu atat mai bine; totusi a fuma mai putin e 0 trambulina proasta.pentru cei care vor sa se-lase cu totul de fumat. Reducerea treptata a numarului de tigari-duce la 0 lupta interioara, pecare, de obicei, fumatorul 0 pierde.

Uneori, dupa cateva ore sau zile de abstinenta.tfumaterulIs! spune: "Nu pot sa rna impac cu perspectiva de a traicu totul fara tigari, de aceea, de acum incolo, rna voi limita la 10 tigari pe zi. Daca reusesc, pot sa raman la acest nivel sau sa reduc si.mai mult."

Dar ce s-a realizat prin aceasta?

1. Fumatorul a ales solutia .cea mai rea. Reducerea treptata este o experienta chinuitoare, prehingita.Este,in continuare, dependent si continua sa pastreze viciul ("bestia", dupa Allen Carr) nu numai in organismul, ci ~i in gandurile sale.

2. ~teapta mereu .rnomentul aprinderii tigariiurmatoare: Ded, pe langa stresul normal al vietii; se impovareaza. ~i cu simpt?mele de abstinenta, Alege singur sa se. simta prost ~ilndispus.Fu11latorui face eforturi mari, simte 0 permanenta tortura ~i nu realizeaza decat foarte purinsau.nimic. Renuntarea.treptata inseamnaprogramarea esecului.

Principala problema in renunrarea Ia tutun este. iluzia ca tigara e un fel de carja. :R_edllccrea consumului d~Jiga1i nu vii va determina sa va lasati de tutun, ci va va face sa va. simtiti mai rau .~i saajungeti la cOn,cluzia ca cea mqi mare c0tll0ara pe lumea aceasta.este . tigara urmatoare ~i ca, fa.r.a tigara, niciodatanu veri fi f~l'icit!

Nu exista cineva mai de plans decatfumatorulcareillcearciisa fumeze mai putin. In realitate, cu cat fumeaza mai putin; cu atat sufera timp mai indelurrgat, datorita fenomenelor de dependenta.

ca TREI PASI iN RENUNTAREA LA

Fumatul e un viciu, iar esenta viciului consta in respectiva se doreste din ce in ce mai mult, si nu

a reduce consumul de tigari, fumatorul trebuie sa ex(~rseZ(~O(Vl.aHI intreaga, putere de vointa si autodisciplina. renuntareaia tutunnu este dependentachimica de eroare ca fumatul produce placeri celui ce ~UJ.J1,-,aL"':"

Din acest motiv, fumatorul trebuie sa aleaga intre urrnatoarele posibilitati:

1. 0 viata intreaga, sa fumeze mai putin. 0 tortura autoitl1pus~, deci in care se exercita vointa, dar nuva duce la nimic.

2 .: Sa astepte efectele ingrozitoare ale fumatului, ce vQrurma .. cu siguranta,

3. Sii fad singurul gest intelept cu putinta ~ sa renunte cu totul.

Cine Ii recornandii unui a1coolic sa.reduca dozaconsumata sau.unni cocainoman dear sii scada treptat dozele? De ce sa credem cii 0 astfel de metoda va fi eficienta in cazul nicotinei?

Doar 0 sitlgudi figara? Ideea de a mai fuma numai 0 singura tigara trebuie scoasa din cap. E un mit! A fost suficienta 0 singura tigal'iipenttua deveni fumator .: "Numai dsingul'a>tigara", care sa ne ajutesa depa~im dificultatile sail care sa ne rasplateasca,Iace ca majoritatea incercarilor de a renunta la fumat .sadea gre~!Fumatul e 0 reactie in lant, care se desfii~oara 0 viatiiintreaga, daca nu va fi intrerupta!

Nicotina ate.efecte atat stirnulante, cat ~i deprifi1ante. Fumatorul se obi~nuie~te a~ade repede cu efectele sedative, deprimante, incat majoritatea tel?r care folosesc nicotina 'resimt n,umai efectele stimulante. Upsa acestei stimulari sta la baza multor simptome, atunci cand se reniintii la tutun.

Capltolul 17

'Ieama de a nu lua In greutate

Une1e persoane nu se lasa de fumat de teama de a nuse Ingrasa. DateIe epidemiologice arata ca barbatii fumstori cantaresc, in medie, eu 5 kg mai putin, iar femeile, eu 2-3 kg mai putin de cat persoanele care nu fumeaza. Aproximativ 80%dintre ceicare se lasa de fumat iau in greutate 1-2 kg sau ceva mai mult. Dar trebule sa ~titica ~i 56% dintre eei care continua sa fumeze iau totusi in greutate. Media cresterii ponderale dupa renuntareala fumat este de aproxirnativ 2,5. kg.

Cresterea ponderala dupa renuntarea la .fumat are mai .multe motive:

1. Fumatul.creste. .activitatea lipoproteinlipazei in tesutul adipes, ~dicaa enzimei ee favorizeaza desfacerea (arderea.) grasimilor. In consecinta, Ia fumatorii care. renunta la tutun, farasa.sead~ eonsumul de grasimi, pot apareaun dezeehilibru energetic ~i 0 crestere in greutate.

2. Crescand rata metabolismului bazal, nicotina esteprincipalul agent ee determinadeos~pirile de greutate .dintre fUlllatori~i nefumatori. Administrarea de nicotina la animale duce lapierdere ponderala, Meta.polismul bazal raspunde de eel.putin.70% din eheltuiala total a de energie. Nicotina creste chelmialade energie in repaus si, in special, in timpul activitatii fizice. Renuntarea la fumat incetineste metabolismul eu 10%.

3. Dupa parasirea fumatului poate creste preferinta pentru du1ciuri, care, de eele mai multe ori, con tin si cantitati apreciabile de grasimi saturate, ee nu vor mai fi metabolizate asa de us or de vreme ee aetivitatea lipoproteinlipazei este mai diminu~ta.' De multe ori, fostii fumatori inlocuiesc tigarile cu dulciuri sau se consoleaza eu du1ciuri pentru a-si imbunatati dispozitia.

TEAMA DE A NU LUA IN GREtIfATE

4. Alimentele devinmai gustoase. Fostii surile si aromele pe care nu Ie simteau mai inainte (j,Sotia. ga)(eljlc.e .. mai bine!").

5. La eel ee se lasa de fumat, stomaeul se goleste mai repede.Fumatul poate impiedica evaeuarea gastrica eu pana la 40%, ceea ce da 0 senzatie de satietate pentru un timp mai indelungat,

6. Datorita obiceiului de a fuma, fumatorii consuma mai putine' gustari intre mese,

Unele fenomene determinate de abstinenta fata de nicotina se aseamana cu senzatia de foame. in timp ce f~am~a e linistita prin eonsumul de alimente, simptomele de sevraj Ia nicotina nu vor fi inlaturate de alimente. in realitate, fumatorule infometat dupa nicotina, iar aceasta foame n-o poate potoli niciodata. Din acest motiv, multi fumatori mananea prea mult, beau mult sau recurg.la droguri puternice pentru a potoli aceastasenzatie de gol, Majoritatea a1coolicilor sunt mari fumatori! Insa, in momentul cand' "bestia" nicotina este izgonita, aceasta senzatie de sfarseala dispare. Increderea in sine revine, msotita de un minunat sentiment de respect de sine: Veti castiga siguranta ea va sHipaniti viala, nu numaieonsumul de alimente, ci ~i restull

Pentru a preveni cresterea ponderala, renuntarea lafumat trebuie asociatii ~i cu alte masuri:

1. Reducereaconsumului degrasimi, care va diminua mult aportul de ealorii, fara sa micsoreze portiile din farfurie, Alimentatia total vegetariana estesolutia • idealal

2. Cresterea consumului de ~pa la 6-8 pahare zilnic. In primele zile, pentru agrabi eliminarea produselor de tutun eu care e imbacsit organismul.ee'recornanda-pana lal0-12 paharede apape zi, daca nu exista afectiuni cardiovasculare, renale saualrecontraindicatii. 0 buna hidratare usureaza simptomele de abstinenta ~i permite oeliminare optima a substantelor rezultate dinrme~ tabolism,dar ~i a nicotinei,

3. Renuntarea la orice bautura alcoolica, 0 sursa importantande calorii.'Ih plus, alcoolul, scazand putereadevointa, deseliide calea pentru supraalimentare,

86

ADIO, TIGARI!

4. Adoptarea unui program regulat de activit ate fizica. Rezultatele obtinute de Brown si celaboratorii, de la Centrul de Medicina Preventiva al Universitatii Brown, Providence, SUA, arata ca, in cornparatie cu 0 grupa de control, femeile care au urmat programul de exercitii fizice auputut renunta la fumat mai usor, fara a lua in greutate, si au ramas nefumatoare intr-o proportie mai mare decat cele fara un program de activitate fizica. (Arch Intern Med 1999;159:1229-1234). 0 metoda la indemana tuturor este mersul pe jos 5 km, in ritm alert, de 5-6 ori pe saptamana,

Efectele negative ale cresterii ponderale asupra sanatatii sunt

neglijabile, in com para tie cuenormul castig realizat prip scaparea de tutun. Dupa unii experti, niei daca ati castiga 50 kg nu v-ati apropia d~ pericolele pe care le produce fumul de tutun pentru sana tate. In .realitate, ehiar ~i fara a lua vreo rnasura, 20% dintre fumatorii care se las a de fum at nu ea~tiga in greutate. Iar eu masurile prezentate mai inainte, se poate evita orice crestere in greutate.

Momentul potrivit pentru a va las a de fumat

"Sa.nu cadeti in gre~~alade a spune: 'Acum, nu!Mai tarziu!' ~i sa amanati renuntarea la fumat. Fiti constientca, de fapt, nu renuntati la nimic. Dimpotriva, in curand veti primi cadoul eel mai pretios. Cand ati fumat prima tigara, v-ati decis-sa fumati pentru tot restul vietii, zi de zi, tara sa mai puteti scapa de tutun? Desigur ca nul Deci candveti renunta la tutun? Maine? Anul viitor? Dupa treiani?

Dependenta de droguri se accentueaza, nuscade.Credeti ca maine va fi mai usor? Dad nu reusiti azi, cum credeti ca va fi'mai simplu maine? Sa~ vreti sa asteptati. infarotul.ieancerul pulmonar sau hemoragia cerebrala? Atunci, n-ar ajuta prea mult sa va lasati defumat,

Cea mai primejdioasa cursa esteconvingerea caacum nu e momentul potrivit si ca maine va fi mai usor.V-ati decis sa nu va petreceti restul vietii in cursa, in sclavia.in ~areati ~azut. De aceea, candva, trebuie sa va eliberati viata, indiferent daca va vine usor sau greu. Fumatul.nu e nici un obicei, nici ()plaeere, ci un viciu, dependent a de un drog, si 0 boala. Maine nu yaJLmai usor, ci, dimpotriva,

TEAMA DE A NU LUA IN GREUTATE

mai greu. 0 boala ce se agraveaza mereu trebuie vindecata imecaat, Ganditi-va cum veti trai restul vietii fara norii care se.~duna, treptat; asupra dumneavoastra din cauza viciului. Abia dupa-ce a fostarun'; cat a ultima tigara veti putea savura fiecare zi a unei vieti eliberate!" (Allen Carr).

A nu alege azi sa te lasi de fumat inseamna a alege sa continui obiceiul care ucide sau duce la invaliditate precoce.

Capito,u,18

Terapia de inloculre eu nlcotina?

.., e urmareste usurarea simptomelor de abstinenta prin realizarea unui nivel indestulator de nicotina din alta sursa, fara celelalte substante daunatoare din tutun. Se recomanda guma de mestecat cu nicotina, administrarea transderrnala prin plasture cu nicotina, spray-ul nazal sau bomboanele eu nicotina. In literatura medicala, se afirma ca proportia renuntarii la fumat e mai mare la cei care folosesc nicotina sub aceasta forma decat la cei care nu recurg la aceasta metoda. Sa nu uitam ca terapia de inlocuire a fost preconizata atunci cand nu se cunosteau nenumaratele actiuni nocive ale nicotinei. Azi insa, cand stim cat rau produce, nu recomandam folosirea preparatelor eu nicotinal

Bupropion sau Zyban - un antidepresiv monociclic, cu actiune dopaminergica ~i noradrenergica, este primul produs fara nicotina, utilizat ca adjuvant in 'renuntarea la fumat. Bupropionul trateaza dependenta de nicotina la nivel neuronal, impiedicand reutilizarea dopaminei, Pentru un timp, ii ajuta pe cei deprimati sa se simta mai bine. Ulterior, s-a observat ca bupropionul poate interfera cu capacitatea creierului de a functiona normal. In ultimul timp s-au publicat o serie de materiale despre efectele secundare ale bupropionului. Si cu acest preparat s-a adeverit zicala: "Medicamentele noi au putine efecte secundare; aces tea se descopera ulterior". Acum se stie ca bupropionul poate produce stari depresive majore, eozinofilie, diskinezii, ticuri, cosmaruri, cresterea tensiunii arteriale, atacuri ischemice tranzitorii, incetinirea conducerii la electrocardiografie, cefalee, uscaciunea mucoaselor si greata.

Nortriptilina, tot 0 substanta antidepresiva, a fost recomandata, 1nsa numai dad bupropionul n-a fost eficient. Se administreaza 100 mglzi, timp de 31uni. In cazurile persoanelor cu depresie psihica,

TERAPIA DE.

terapia se incepecu 2-3 saptamani inainte de renuasarea .la.tutun.

(Am J MedSci 2003;326:183-186) .

Voi mai duee dorul tigarilor?

"Cand nicotina;' bestia, nu va. ma] ieXlsta, Veti· observa 0 relaxare

fizica ~i psihica, .• .... ..•. . .

Va exista doar 0 singura primejdie, si anume influent a oarnenilor

din jurul dumneavoastra, care inca fumeaza,

S-ar.putea ca, eventual cu o .. anurnita ocazie, dupa 0 masa, un comeseart fumator sa aprinda o ••. tigar~. Ca fosrfumator, ati putea simti un sentiment .deinvidie, sl aeeasta din do~a motive:

1. 'Doar osingura tigadi', va gftnditi. Dar asa ceva~u existatS~i(}r daca -1 invidiati pe fumator, ga~diti-va ca, in realitat~, este de compatimit. EI trebuie sa fumeze mai departe. Nu se opr~~te ~a tigara care v-a facut sa tresariti! Maine dimineatava tu~i dm nou lsi va face toaleta bronhiilor si va purta toata ziu(i povara viciului platit cu sanatate ~i bani. '

2. AI doilea motival senzatiei qe invidie in cazul uriorfosti fumatori este Ga acela care aprinde tigara face un lueru de care ei surt lipsiti. Realitatea este ca.nu nefumatorii pierd ceva, ci fumatorii, car~ pierd sanatate,.energie, bani, incredere in sine, pace launtrica, Iibertate ~i respect de sine.

Incetati sa-i invidia!i pe fumatori ~i priviti-i asa cum.. sunt in realitate, fiinte deelans!

Un dependent de heroina nu este de invidiat. Dar heroina produce in Anglia 300 de decese pe an, in timp ce fumatul, pe~t~ 3op.00()!

Fumatul a ucis mai multi oameni decat toate razboaiele la un loc. Nu-i invidiati pe fumat~ri! Artrebui sa fie compatimitil

Evitati motivatiile false! ExisHi 0 seriede motive. false pentnlia renunta la fumat. De exemplu: 'eu banii cheltuiti pe tutunm dee~rs de un 'an, am putea faee un eoneediu frumos ell toata fa.milia'.~ar~ logic ~i intelept, insa fiecare fumator prefera sa fumeze 52 de sapHimanipe an ~i sa renunte la concediu, eu at at sigur ea se va bueura de eoneediu fara rigari. Un astfel de tareste'tn' fumator sentimentul cii trebuie sa dete'rmirtandu-I sa priveasca tigarileca·fiind ~i

90

ADIO. nGA.RI!

Mai: bine intrebati-var'Ce-rni aducefumatul?· Absoluti nimic bun! De ce trebuie sii fumez? Nu trebuie sa fumati, caci,fumand, doar va pedepsiti". (Allen Carr)

Metoda.cearmai buna esterenunt;.trea Imediata Ia.fumatl ~a cum am amintit, reduce rea treptata duce la 0 lupta interioara, pe care, de obicei, fumatorul 0 pierde.

Daca doriti intr-adevar sasciipaji cie tutun, veti descoperi ca a~a ceva este cu putinja ~i in cazul dumneavoastra. Nu trebuie, decat/sa luatihotararea de a nu mai fiJmaniciodata ~i sa nufitiindispu&din cauza aceasta, dimpotriva,jJJ.bilaJi!

Principala problema in. renuntarea la fumat nueste de1?encienta chimica, ci"spalarea creierului", .la care ati fost supus de societatea din jur,deci, in primul r;lnci,este nevoie de inlaturarea erorilor ~i a iluziilor.

S-ar putea. ca, pana acum, sa .. fi. incercaf de m~i multeori sa nu mai fumati si ati incercat sa rezistaji fara.ligari panacand dorinta de a fuma va disparea, Dfr dorinjay-a disparut~i, cu dit va sirnteati mai chinuit, c~atat mai puternicaera dorinta dupa 0 pgara. Fo~tii fumatori va pot spune caa crede ca . aveti 0 voinja slaba. innascuta, care va 11l1piedica. sa. nu. mai fumaji, este doar~eceptaEeaunui mit. Milioane de oameni s-au lasatde furnft si sun.t fericiti!i.Nee~sitatea fumatului n-a existat niciodata!. Greutatda.a. fost toe~ai ()bi~nuirea eu gustul ~i mirosul de nesuferit ale tutunulpi. Sa ramaneti toata viata scIavul acestei buruieni? Cu siguranta,nu;!

Spuneti-va: .Jndiferent daca vrei sau nu vrei,ldtilllaJigara a fost fumata!"

"NepHicerileabstinentei sunt provoeate doarde indoiala~i nesiguranta. Doar nehotararea ~i autocompatimirea fac dificila renuntareaIa fumatl Nurnai cel caredoreste sa fumeze·si n-are-voie, numai aeela sufera.r.Cheia succesului, este decizia •. d~finitiva, de nczdrunclnat.nude a spera, cidea sti ca fumatul s .. <i ty.nllinat pentru totdeauna! Jar de acyastahotarare nu trebuie sa va indoiti, nu trebuie $-0 p.uneti sub semnul intrebarii, ci trebuie sa va bUCllra!i mereu!

l)aca de lainceput sunte~i. sigur de decizia luata, atunCi vaJi simplu. Dar-cam puteti .aveasiguranta ca totul. va fi realizabil?

TERAPIA DE iNLOCUIRE CU NICOTINA?

Inainte de a incepe, intipariti-va in minte urmatoarelei

1. Fiti convins ca sunteti in stare sa nu mai Pr\,""'!-,iti·······

cu nimic de milioan~le care nu fumeaza ~i poate face sa fumati sunteti numai

2. Nu pierdeti abs()l~jnimie,ci ca~tigflLen01'fi1 de mult,

3. Fiti convins cii ceva ca '0 singura jigara' nu exista. Fumatul este un viciu ~i 0 reactie in lant, Daca va permiteti tigara ocazional,

va pedepsiti singur tara rost. .

4. Considerati fumatul nu ca un obicei, eventual daunator, CI ca un viciu, 0 d~pendenja.fata. de undrog.Indiferent daca.va pl~cr sau nurecunoasteti realitatea cii suntetiun drogat! . Viciul nuva dispar~a, bagand c~puFin nisip. lar timpulvindedirii es~e ~~utn:

5. Faceti deosebirea intreboala (adica dependenra» chimica) ~l conditia psihica a fumatorului. Dadi fumatorii ar putea.intoarce timpul la momentullndtre!ncanu erau,depende~ti,atunci. ~u totii ar apuca ocazia de azi.dn momentul mcare ati.luat deCIZIa fe~a ati si atinstinta. Bucurati-va de aceasta!Nu vavaidiri~i,

, , ".. ,

asteptandca dependenta chimica.sa dispara! .

6. S~cretul consta in convingerea ca, in perioada de s~vraj,de dezintoxicare, nuveti fuma: nid macar 0 jumatate de jigara,nici macat un fum. Iardrid ave~iaceasta atitudine launtrica,totul va parea simplu", (Allen Carr).

7. Fitieonvins ea nusunteti singur, dl nu va luptati avand la dispozitie doar propriile puteri. Creat?rul universului dore~tesa vaajutef.· Nutrebuie. decat sa-ok rugati!

Capitolul 19

Ajutorul spiritual

A

9 .. · n antichitate, religia ~i vindecarea erau inseparabile, in tIlulte societati, . preotul ~i medicul erau aceeasi persoana, oferind atat vindecare spirituala, cat si fizica.

In secolul-al XIXAea, medicina s-a separat dereligie aproape cu totuI, pentru ca, in a dona parte a secolului XX, sa se observe ea intre componenta fizica ~i cea spirituala.a fiecareipersoane exista 0 legaturastransa, mult timp desconsiderata.

Azi, religia ~i spiritualitatea nu mai sunt ignorate de medici si de personalul medical, astfel ca religia poatefi considerata ca 0 cornponenta a planului terapeutic,

Medicii au eonstatat ca ajutorul spiritual poate fi 0 realitate tocmai in afectiunile ~i starile de dependents cele mai grave, fiind folosit impreuna cu mijloacele medicale modeme.

Interesant cit pacientii care solicitacel mai multajutorulspiritual au 0 educatie scolara ~i 0 situatie materiala mai bunesi nu 0 fac pentru ca ar avea boli terminale sau afectiuni nevindecabile prin tratamentele conventionale.

In anu11967, Asociatia Medicala Americana a ere at un departament special de medicina ~i religie, iar de atunci publica in mod regulat articole despre legatura dintre religie, spiritualitate si medicina.

Astfel, au aparut 0 serie de rapoarte privind actiunea benefica a credintei religioase in evolutia starilor patologice. Cercetarile sugereaza .ca ~ religie acti.va previne bolile mintale ~i fizice, ajuta la vindecare ~l mareste capacitatea de a suporta boala. (Hassed C. "Spirituality and health", Aust Fam Physician 1999;28:387-388)

D~pa profesorul Harold G. Koenig, de la Universitatea Duke, Carolina de Nord, SUA, in zilele noastre, bolnavii doresc ea tratamen-

SPIRfTUAL

tul pe care-I ptimesesa vizeze toate dimensiunilefiiutei umaI1e: fizica, emotiva ~i spirituala. (lAMA 4 octombrie 2000)

Un sondaj efectuat printre .60.000 de profesori universitari din Statele Unite a aratat ca 39% dintre ei ered in Dumnezeusi nu numai atat, .sunt ~i convinsi .. de. faptul ca Dumnezeu raspunde la rugaciuni. .Interesant ca proportia cea mai mare de credinciosi .a fost giisita in raadurile matematicienilor!

Cineva ar putea obiecta ea, in lipsa unei teorii acceptate, care sa stea in spatele rugaciunii pentru bolnavi, cercetarile ~i rapoar,_tele numeroase facute in acest domeniu nu prezinta eredibilitate. Insa istoria medicinei a. tolerat adesea ignoranjaince.priveste mecanismely de .. actiune~i le-a a~ptatca atare .. in ciuda lipsei unei teorii. Deexemplu,.Jolosirea aspirinei, co1chicin~i.~i .. fhininei sau, eu ani in urma, utilizarea 9itrice1or in .scorbut. Meeanismele~e actiune ale rnajoritiitii anest~zicylor sunt inca un mister si in anul 2004, eeea ce nu impieqicii folosirea lor.

Existii multi fumatori care au incercat de repetate ori sa scape definitiv de tutun fara sa reuseasca. Se spune ca Mark Twain "s-a

, ,

las at" de 1.000 de ori, ramanfmd tot fumator!

Daca suntetitilluidintre acestia, atunci' randurile de fata sunt tocmai pentru dumneavoastra.

Indiferent dacacredeti sau nu intr-e PUnta Suprema, putem spune cu siguranta ca Dumnezeu ii Iubeste ~i pe fumatoti,· tat cei care auproblemelecele mai mati sunt eel mai aproapede inima Lui, cad trebtiie ajutati.

Dumnezeu poate ajuta pe oricine sa se lase de fumat pentru totdeauna! Elvreasa neajute exact atunei cand~iacoloundeavem nevoie de EL Pentru foarte multi, EI este ultima ~ansa.

Si care e formula? Cum actioneaza? Nu e yorba nic! debiserica, nici'de lumanari, liturghie sau predici. Este yorba denevoiafuitiatdrului' de puterea transformatoare a lui Dufunezeu.

Defapt, Durnnezeu este Cel' care sugereaza obiceiul e nespus-de daunator. Avertizarea ae-oe pacnerere d.bliliari. afi~le "fumatul interzis!", gusttrl ~i mircsul de tie~sl1fetit;l1itJ~tfel:l;' siunea arterials, bronsita cronica sau irifarctul, t()fite Sttrit se;ri'tJ1a:1~·

94

ADIO. llc.ARl!

care, pana la urma, H determina.pefumator.saspuna: "Tutunul ma ucide, trebuie sa rna .. las. de el!"

Si-atunci incep hotararile de An Nou, fixarea un or date, abtinerea pentru ore, zile, 'chiar 0 lurtasaudolla. Darpentruunii urmeaza mereu recaderea, atunci candispita eprea puternica, ~i fiecare esec accentueaza simtamantul neputintei, ducandu-i la concluzia' ca problema nu po ate fi rezolvata. Apare sentimentul dezriadejdii totale, caci increderea in sine e spulberata si ajutorul nu poate veni decat dinafara.

Acestajutor' exfsta! fnsa Dumnezeu nu poate interveni raraa I se cere, fara a I se permite.

De ce au ncvoie fum5.torii? De intalnirea cu Marele Medic, care Ii iubeste.El poate restabili puterea de vointa a lobilor frontali,eentrul executiv activafotganismiilui. Si:ki adeva!ata biruinta este activaI

Singura modalitate de .~ primi ajutor este ca fieca;e fumator sa I se adreseze personal lui Dumnezeu, care nu pre tin de nici o.f?nnula speciala, Pur si simplu sa spunem: .Dumnezeule, tigarile acestea rna nenorocesc.si, fara ajutorul Taunu voi scapa niciodata, Ajuta-ma sa seal' acum qe fumat!" Aceste cuvinte sunt suficienty peI).trua incepe legatura cu Dumnezeu, Ele constituie.declaratiainyputintei ~i cererea de ajutor. Dumnezeu nu va refuzaniciodata 0 astfel de cerere.

Fara un program bun, nicicel mai modern calculator I).ufolose~te la nimic, Daca ne predam Marelui Medic, .El PQ<lte sa ne qea 0 inima noua - un computer nou. Dar e nevoie, ~i de un program nou. Cel mai bun program este Cuvantul Sau inspirat, Biblia sau Sfanta Scriptura,

Daca citimfagaduintele divine ~i le primim in.inima, ele.vor izgoni poftele rele, inlocuindu-Iecu informatii, atitudini si motivatii noi, Creierul primesteputeri noi, iar vointa '~i stapanirea'de sine se arnelioreaza.

Vorbiti cu Dumnezeu ca si cumati vorbi cuprietenul dumneavoastra eel mai bun. El este prietenul cel maibuIl.,Marele secret al birllintei asupraobiceiurilor rele este, rllg<lqillnea .. ~iIlcera, fnaltata in mod regulat. Scopul rugaciunii este dea inleleg~yoiaJui Dumnezeu ~i de a cere putere ca sa fie realizata in vifl-ta.noastra.

AllIfORUL SPIRI1UAL

Rugaciuneaestemai mult decat a ne oehiisi a rostkcateva cuvintemagice,pentru a invoca.e pu.tel'e i supra~aturala.Rugaciuneae un proces, prin care 1'rp'{,p'm tler.nl?o.¢ parte a lui Dumnezeu, cautand sa cooperamcu principiile le-a stabilit spre binele nostru. Iar principalul scop al rugaciuniirill e de a primi,cide a fi, de a.deveni,

Daca aparesenzatia imperioasade a fuma, vorbiti cuDumnezeH imediat! Dumnezeu e mai puternic decat orice ~i poate acorda biruinta. Cerereaperrnanentade .. iljutor va duce .la succes permanent. Iar efortul. pe .care fostul fUl.1l.ator. edispus sa.-l depuna este masura si.n.ceritatii sale. Dumnezeu onoreaza aceste eforturi, nepermitand e~eeul.

Dupa rugaciune; actionati ca un fostfumator.t.Nu stati in inactivitate. Ciiutati societatea n~fumatorilor sau a copiilor; ••. Ocupati-va timpul eu activitati utile. Zugraviti casa, lucrati in gradina, faceti sport, cautati societatea copiilor, pe care pana acum trebuia s-o evitati, pentru a-i feri de norul de fum ee va inconjura mereu!

Ajutorul socfal. Deoarece puterea divina ~i resursele. spiri:ual~ sunt atat. de iil1portante in dime.Ilsiunea .~erticala, ~xista. toate motivele de .• ~ folosi si dimensiunea orizontalaa spriji~ului. social. Viciul este muIt mai ~~or de invins in societatea celor ce urmarese aceeasi'tiriffi!

, ,

Atentie mar-ita la prietenii fumatoril Explicati-le .hotararea dl.lm( neavoastra si cereti-Ie ajutorul. Faceti-i sa inteleaga ca nu asteptati ca ~i ei saselasedefumat,doarpentruca duwneavpastraati facut-?, Totusi spun.eti-le .ca full1atul in prezenta dumneayoastra - cel putin in aceasta faza __ nu e deloc de dorit.

Unii "prietel1i" vor incerca sa submineze hotararea pe car~a!i luat-o sau va vor ispiti sa fumati, Astfel de persoane nu merita sa va fieprietttni si .va finevoie sa .evitati .soqietfl-tea.lor.

Evitarea ~u e eu putinta, d~.ca ~el care va. ispite~tee un. .. ll1~rn§~l.l al familiei. Totusi ar fi bine daca ati putea cadea de acord in legatura eu loeurileund~ va fi permis fumatulin locuinta. dumneavoestra, locuripe care apoi sa .le ocoliti.

F¢llQmenele neplacu.teale perioadei de> df~zi.Iltoxigar~~/ip()t·.·t:l;)..l.t'~i i. panalatrei saptamani.

96

ADIO. TlGARl!

Cu toate ca in perioadade dezintoxicare nu se inregistreaza nici o durere, nu trebuie subapreciata intensitatea simptomelor de abstinenta, Dad nu mancamo zi,doua,nuavem dureri; totusi foamea este un impuis puternic si, daca nu mancam, s-ar putea .;a devenim nervosi,

. O:g~nismul se. comport a in acelasi fel ~i cand simte dorinta dupa rncotma, Deosebirea consta in faptul cit organismul ate nevoie de hrana, insa nu d~ otrava, si cu 0 justa atitudine launtridi, fenomenele de abstinenta (sevraj) pot fi biruite ~i vor disparea repede.

Cand 0 femeie si-a pierdut sotul, se poate intampla ca cineva sa-i sp~n~: "la 0 tigara. Te va linisti". Daca e acceptata, tigara nu va linisti persoana care nu e dependenta de nicotina si nu04o;ufera de fenomene de abstinenta. Tigara nu e dedit 0 carja psihica trecatoare, insa, in astfel de. imprejurari, multi nefumatori sau fosti fumatori

devin dependenti de nicotina. ' ,

De obicei, dispozitia schimbatoare, datorita renuntarii la fumat, nu dureaza decat 3 pana la 5 zile.

La 20% dintre cei care se lasa de fumat, tusea se accentueaza inainte de a disparea. Aceasta ii po ate descuraja in special pe cei care vor sa scape de tutun din cauza unor probleme respiratorii. De fapt, accentuarea tusei e un sernn bun, dovada ca plamanii mai sunt in stare sa elimine ce e de eliminat. Prin revenirea functiilor ciliare mai inainte paralizate de fumul de tigara, mucusul este elimina~ irnpreuna cu nenumaratele irnpuritati inhalate inperioada cat s-a fumat.

Tulburarile de somn vor disparea in 2 pana la 3 saptamani. Experienta arata ca, din fericire, eel care se lasa de fumat nu sufera de toate fenomenele de sevraj, ci numai d~ aproximativ cinci dintre ele.

Fiti convins ca nu: aveti nevoie de tatun' si doar va chinuiti cand

vreti sa va sprijiniti pe 0 astfel de carja.' ,

Nu uitati ca acela care fumeaza. n-oface pentru cafumatuk.i-ar oferi 0 placere deosebita, ci pentru die dependent de nicotina, Daca, ~asartdu-va de fumat, veti simti dorint,rdupa 0 tigara,acceptati senzatia. Nu e yorba de niei 0 durere organica; iar dacaexista

SPIRmlAL

atitudtnea launtrica justa, atunci, in scurt timp, va avea loc Va veti' elibera de 0 boala ingrozitoarel

Tratati"bestia" nicotina ca pe. un parazit intestinal, pe care in trei saptamaa! il faceti sa rnoara de foame.

Chiar daca intr-c zi va ganditi de o{l1ie de ori la fumat, reamintiti-va mereu cat de minunat este sa fii eliberat de tutunl Iar cand un prieten va of era 0 tigara, raspundeti: "Din fericire, nu mai am nevoie de asa ceva!"

Doarun. singur fum! S-ar putea ca, dupa 3-4 zi)e de abstineuta, sa credeti ea unfum sau doua va vor usura situatia. In subconstientul dumnea~oastra veti auzi un glas: "in' ciuda or'icarei logici, tigarile au 0 actiune pe care 0 doresc si mai vreau una!"

"Unsingur fum" va aveadoua efectedezastfuoase: mentine mica bestie din corp, iar marea bestie din cap se va intari ~i primul fum va deschide calea pentru al do ilea. Sa nu uitam ca 0 singura tigara e suficienta ca'sa (re )devii fumator!

imi va fi greu? Existanenumarati factori a carer asociere va decide cat de dificila va fi: eliberarea de dependenta, Fiecare dintre noi are un alt earaeter, un mod diferit de Iucru siconditii specifice. Desi am fi dispusi sa credem contrariul, personalul medical se gaseste Intr-o situatie deosebita. Probabil ca acesta e motivul pentru care, in Romania, frecventa cea mal mare de femei fumateare se intalneste la cadre le medicale.

Medicii fumatori sunt stresati de faptul ca sunt consuenti de nocivitatea fumatului, sunt stresati prin exercitarea profesiunii ~i sunt stresati de sentimentul de vinovatie, deoarece nu pot fi un exemplu pozitiv ~i, de multe ori, nu pot face fata stresului sup limen tar produs de sevraj.

o alta siftiatie este monotonia, plictiseala, mai ales daciimerge mana in .1l1ana cu stresul. Un exemplu tipic sunt condudit0rii .aufRsa.u gospodinele cu copli mid. ~i in aceste cazuriajuta atitl1dineaJ~ll~t.r-i~~; Nu va faceti griji ca nu mai fumati. Bucurati-va ca ati sciipat (ll? bestia infernalal

Principalele cauze ale esecului. De cele mai multe de a renunta la fumat esueaza din doua motive.

, ,

98

ADIO. TIoARI!

Primul se datoreaza influentei.pecare.o exercita.ceilalti fumatori.

Nu permiteti nici un moment deslaoiciune! Pastrati mereu In.rninte gandul ca nu exista ,,0 singura tigara", Bucurati-va ca ali .~capat de lanturi, fiti constient ca fumatorii va invidiaza-Ei au nevoie de compatimirea dumneavoastra.

AI doilea motiv ar putea fi 0 zi proasta. Zile proaste pot avea ~i fumatorii, si nefumatorii. Nu poti pa~i pe culmi, fara sa fi traversat si vaile! Atat fizic, cat si psihic, nefumatorul e mai bine inzestrat pentru a face fata zilelor rele, stresului si incordarilor. Amintiti-va care zile rele ari avutsi cand erati fufuato! ~i ca, in nici un¢k, tutunul nu ajuta. Tigarile nu rezolva nici 0 problema, ci doar il pedepsesc pecel care are iluzia ca ar ajuta.

Satisfactia oferita de. surogate. Multi incep. sa. foloseasca guma de mestecat, dulciurile, tigarile de plante etc.,. drept surogate. .Nu Ie folositil

Cand vreti sa satisfaceti pofta dupa, 0 tigara prin altceva, ease prelungeste ~i se intareste. Cand va spuneti: "Trebuie sa fumez, ~i in locul tigarii folosesc altceva", este casi cand cedam celui.ce ne santajeaza sau unuicopil rasfalat. .Nu trebuie sa fumatil Surogatul nu satisfaceucaci pofta estepentru nicotina, nu pentru mancare sau altceva.

Aveti mereu in minte ca:

1. Nu exista surogat pentru nicotina,

2. Nu aveti nevoie de nicotina. Este 0 otrava,

3. Numai fumatorii suferade fenomene de abstinenta, Nefumatorii, nul

4. Considerati dorinta ca urletul final al bestiei.

Dad spuneti: "Am nevoie de un surogat in l()cul tigarii", inseamna ca ganditi: .Fac un mare sacrificiu" ~i in felul acesta inlocuiti o problema cu alta.

fiticpnvins di nu ~\,eti nevoie de nici un surpgat! F~nomenele de abstinenta sunt dorinta dupa ptrava ~iele vordisparea curand. Bucurati-va ca v-ati eliberat de sclavie ~i dependenta! Nu mancali nimic intre mese!

CaPitOlUl20

Beneficiile renuntarli la tutun

N iciodata nu e prea tarziu sa facem ceva pentru sana tate. Renuntarea la fum at are avantaje mari, indiferent cand se . face, chiar~i la ceicare au depa$it 65 de ani ~i chiar ~i dupa cea aparut boala cardiopulmonara, produsa de tutun. Fostii fum atori au 0 sperantadeviata mai rlunga, in comparatieveu cei care continua sa fumeze,

lata cateva dintre .beneficiile aproape imediate ~i cele tardive ale parasini .fumatului:

- La 20 de minute dupa ultima tigara, frecventa cardiaca ~i ternperatura corpului devin egale cu cele ale nefumatorilor:

- La 8-12 ore 'dupa ultima tigara, monoxidul de carbon din •. sange este inlocuit de oxigen.

- La 24 de ore, incepe sa scada riscul infarctului de miocard.

- La 2 zile, simtul rnirosului ~i al gustului se regenereaza intr-un

mod apreciabil.

- La 3 zile, respiratia se amelioreaza mult.

- La 3 luni, functiile respiratorii se amelioreaza cu 30%.

- La 9 luni, dispar tusea de fumator si iritatia sinusurilor, produsa

de tutun.

- Dupa 12 luni de la ultima tigara, spunem ca persoana respeetiea nu e fumatoare, iar riscul bolii cardiovasculare scade la jumatate.

- in primii 2 ani de la abandonarea tutunului, riscul oecesuun, pentru femeile cu varste intre 35 si 39 de ani, dupa 10-14 ani de abstinenta, speranta de nivel ca la femeile care n-au fumat niciodata.

100

ADIO. nGARI!

- Dupa 15 ani, un fost fumator are acelasi rise de deces printr-o boala cardiovasculara ca acela care n-a fumat niciodata,

- Riscul cancerului pulmonar scade ceva mai incet: cu 30%-50% dupa 10 a?i de abstinenta si continua sa scads, fara a ajunge vreodata Ia riscul celui ce n-a fum at niciodata.

Momentul usurarii survine dupa aproximativ trei saptamani de cand ai renuntat la fumat. Bucuria de a nu mai fi nevoit sa recurgi la tutun nu va inceta niciodata. La multi, aceasta usurare apare deja dupa cateva zile.

Indiferent de cat timp nu rnai fumati sau indiferent cat de sigur sunteti ca nu yeti mai deveni dependent de nicotina, adoptati regula sa nu mai fumati sub nici un motiv ~i in nici 0 imprejurare.

Nu uitati, tigara nu va aduce nimic, in afara otravurilor pe care le contine, insa va va sopti: "Cu siguranta mai vrei ~i a doua tigara!''

Un astfel de moment nu trebuie sa mai aiba loc in viata dumneavoastra, Fiti convins ca ultima tigara fumata, cand ati luat hotararea decisiva, a fost ultima pentru totdeauna. Ati facut ce trebuia. Ati intrerupt aportul de nicotina. Nici 0 putere de pe pamant nu va poate impiedica sa fiti si sa ramaneti liber! Bucurati-va de noua viata in libertate!

Epilog

N e-am cunoscut in Cetatea Banilor, dupa terminarea liceului. Amandoi voiam sa studiem medicina. Noul meu prieten provenea dintr-o familie respectabila, in care nu se fuma ~i nu se consumau bauturi alcoolice.

Cu toate ca n-avea 0 origine sociala tocmai "bun a" pentru timpurile acelea, fiind deosebit de inteligent si ambitios la invatatura, prietenul meu a intrat cu succes la Facultatea de Medicina, evidentiindu-se, in scurt timp, ca fiind unul dintre studentii cei mai buni. . Din primele zile a fost fascinat de viata din Capitala, mult diferita de linistea ~i principiile orasului si, mai ales, ale familiei din ~ar~ venea. Suficient de departe de casa parinteasca, pentru a se sunu cu totul independent ~i fara primejdia de a fi. controlat de parintii grijulii, prietenul meu a considerat ca acomodarea la stilul de viata practicat de majoritatea studentilor va constitui modalitatea d~ "eliberare" de atmosfera sobra ~i de obiceiurile in care a crescutsr pe care le respectase, fara a fi convins de utilitatea lor.

Avand si un fizic atragator, foarte curand a ajuns sa fie invitatul nelipsit alreuniunilor studentesti ~i al altor intalniri, fiind in centrul atentiei multor "ochi frumosi".

Totul a inceput cu cafea~a si tigara oferite de cate 0 colega eu rude instarite sau in posturi inalte, care aveau acces la produsele din Vest. Si aceste oferte scumpe nu puteau fi refuzate, chiar daca, la inceput, nu savura bautura amara si, cu atat mai putin, fumul care-i irita ochii si-i declansa aceese de tuse. Dar n-a trecut mult timpsi.s-a obisnuit atat cu ~afeaua, cat si eu tlltnn1111 ea oricand va putea reveni la modul de viatfi parinteasca, De fapt,o si facea

102

ADIO, TIGARI!

Insa, in societatea in care se simtea din ee inee mai bine i s-a oferit inca ceva. Dupa 0 perioada derezistenta, a cedat insistentelor de a cioeni cate un paharel sau chiar 0 halba,

Ca ~i cu fumatul, la inceput nu gasea niei 0 placere in gustul mai mult sau mal putin acru al vinului - era obisnuit cu must dulce - si nici nu intelegea de ce berea amaruie era adorata de asa de multi. Se pare ca si de data aceasta s-a adeverit zicala: Obi~nuinta e' a

, " , ,

doua natura".

Vacantele petrecute in casa parinteasca nu i se mai pareaa atat de placute, deoarece era nevoit sa fumeze pe ascuns,iar cafeaua obligatorie lipsea de multeori, ca ~i paharelul de vin .. S~b prettxtul invataturii ~i al stagiilor, timpul p~trecut langaparinti s-a redus foarte mult, fiind multumit sa •. primeasca cu regularitate banii de care avea nevoie. Desigur, tigarile, cafeaua ~i bauturile au marit cheltuielile'fritr-un mod simtitor!

A terrninat studiile cu note excelente si la prima ocazie fara sa fie ajutat de cineva, a obtinut princoncurs un post pentru a se specializa in neurochirurgie.

Dupa cinciani de pregatire, timp suficient peI1tru a-~i demonstra capacitatile iritelectuale si abilitatea manuala; a obtinut un post in aceeasi clinica, devenind un netlrochirurg iscusit,

Totulparea atatde prornitator, Avea in fata 0 carierade vis. Era invidiatdeeolegelesi colegii de stud ii, careIucrau in conditii mai putin favorabile.~i, foarte-probabil, lucrurile ar fi decursca in povestile cu happy-end, daca prietenul meu nu s-ar fi cortsiderat mai puternic decat tutunul, cafeaua si alcoolul.

Crezand ca va putea face fati mai usor stresului si multiplelor solicitari, prietenul meu a crescut numaru"t tigarilor ftl~ate., al cescutel or de cafea si pe acela. al paharelor cu diferite bauturi alcoolice, p~ care acum Ie: primea din belsug.Si parea ca lucrurile vor merge bine multtimp. Insa inevitabilul a survenit tocmai atunci candnimeni nu se astepta.

La apogeulexpenentei ~i carierei, rnainile au inceput sa-i tremure, facandu-l.sa-nu mai poataefectua operatiile care cereau o.precizie deosebita .. Cei .din jur au observat ca fumatoru] pasion at a devenit ~i un alcoolic irecuperabil, astfel ca. s-a pensionat pentru alceolisrn.

E.PILOG

Tragedia nu s-a limitat numai la aspectul profesional. FalrIiili& Xi nu mai suporta sa traiasca in aceeasi cas a eu el. A urmat rt",,, .. t .... 1 a rarnas singur.

Intr-o seara, fumand in pat ~i fiind sub influenta a1cooIuIui, adormit, s-a declansat un ineendiu si prietenul meu s-a prapadit in foeul pornit de Ia tigara aprinsa!

Totul a ineeput eu 0 tigara ~i 0 cescuta de eafea. Despre yin, spunea ca-l consuma pentru a creste fractiunea colesterolului "bun" (HDL) ~i a diminua riscul infarctului. Si scopul a fost atins! Infarctul n-a mai survenit. Ce pacatl Nu trebuia sa se intample asa!