Sunteți pe pagina 1din 7

Steve Jobs

Steven Paul Jobs (născut la 24 februarie 1955) este co-


fondatorul şi CEO-ul (directorul general) Apple Computer, precum
şi CEO al Pixar până la achiziţia acestui studio de animaţie de către
compania Disney. El este în prezent cel mai mare acţionar al
companiei Disney şi membru în consiliul de directori ai Disney.
Jobs este considerat ca fiind cel mai influent personaj atât din
industria calculatoarelor cât şi în industria divertismentului.
Cariera în afaceri a lui Jobs a contribuit la formarea mitului
întreprinzătorului inteligent şi individualist din Silicon Valley, care
este preocupat de designul produsului şi importanţa crucială pe
care o are aspectul estetic al produsului în cucerirea clienţilor.
Munca sa de dezvoltare de produse care sunt atât funcţionale cât şi
elegante i-au adus o reputaţie la care mulţi admiratori fac referinţă.
Împreună cu co-fondatorul Apple Steve Wozniak, Jobs a ajutat
la popularizarea calculatorului personal spre sfârşitul anilor '70. La
începutul anilor '80, încă lucrând la Apple, Jobs a fost unul dintre
primii care a sesizat succesul comercial pe care interfeţele grafice
operate prin intermediul mouse-ului îl pot avea. După ce a pierdut
în lupta pentru putere cu consiliul de directori ai Apple din anul
1985, Jobs a fondat NeXT, o companie care dezvoltă o platformă
de computere specializată în învăţământul superior şi piaţa
oamenilor de afaceri. Achiziţia lui NeXT din anul 1997 de către
Apple l-a adus înapoi pe Jobs la companie pe care o fondase, unde
este şi în prezent CEO.

Primii ani

Jobs s-a născut în San Francisco, fiind adoptat de Paul şi Clara


Jobs, din Mountain View, Districtul Santa Clara, California,
aceştia dându-i numele de Steven Paul. Paul şi Clara au adoptat
mai târziu o fetiţă pe care au numit-o Patti. Părinţii săi biologici

1
sunt Abdulfattah Jandali-un student musulman sirian, care a
devenit apoi profesor de ştiinţe politice, şi Joanne Simpson, o
studentă americană care a devenit logoped, acesta măritându-se şi
având o fiică, pe romanciera Mona Simpson,sora biologică a lui
Steve. Steve Jobs a urmat cursurile de la liceul din Cupertino,
California, frecventând după orele de şcoală,prelegerile de la
compania Hewlett-Packard din Palo Alto, California.
În scurt timp el a fost angajat la această companie, în perioada
verii, lucrând împreună cu Steve Wozniak. În 1972, Jobs a absolvit
liceul şi s-a înscris la Colegiul Reed, din Portland, Oregon. Deşi a
abandonat facultatea după doar un semestru, el a continuat să
audieze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a declarat
ulterior " Dacă n-aş fi renunţat niciodată la acel singur curs în
facultate, Mac n-ar fi avut niciodată fonturi multiple sau
proporţional distanţate".
În toamna lui 1974, Jobs s-a întors în California unde a început
să participe la reuniunile Homebrew Computer Club, împreună cu
Steve Wozniak. Dorind să strângă bani pentru o retragere spirituală
în India, se angajează ca tehnician la Atari, o firmă producătoare
de jocuri video.Jobs călătoreşte în India ,împreună cu un prieten
din facultate, Daniel Kottke - devenit mai târziu primul angajat al
Apple, în căutarea iluminării spirituale. S-a întors budist convins,
cu capul ras şi purtând haine indiene tradiţionale.În acea perioadă a
experimentat unele droguri, el spunând despre experienţele sale cu
LSD "unul dintre cele două sau trei cele mai importante lucruri pe
care le-am făcut". A afirmat că cei din jurul său care nu-i
împărtăşesc rădăcinile sale contraculturale nu-i pot înţelege în
totalitate modul său de gândire.
S-a întors la vechea sa slujbă, de la Atari unde a primit sarcina
de a crea un circuit pentru jocul video Breakout. Potrivit lui Nolan
Bushnell - fondatorul companiei Atari, Atari i-a oferit 100 de
dolari pentru fiecare cip redus din cadrul dispozitivului. Jobs nu
era interesat de circuite şi avea puţine cunoştinţe despre design-ul
acestora aşa că a încheiat un târg cu Wozniak, de a împărţi bonusul
cu acesta, dacă va reduce numărul cipurilor. Spre uimirea celor de

2
la Atari,Wozniak a reuşit să reducă cu 50 numărul cipurilor,un
design aşa de strâns fiind imposibil de reprodus pe o linie de
asamblare. La momentul acela, Jobs i-a spus lui Wozniak că cei de
la Atari le-au dat doar 700 de dolari (în loc de 5000 de dolari cum
trebuia) şi că partea lui Wozniak era de 350 de dolari.

Carieră

Începutul lui Apple Computer:


În 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak, Ronald Wayne şi mai
târziu, cu finanţare din partea unui semi-pensionar al Intel,
manager de produs pe piaţă şi inginer A.C."Mike" Markkula
Jr.,fondează Apple. Înainte de a co-înființa Apple ,Wozniak a fost
hacker. Jobs şi Wozniak erau prieteni de câţiva ani, ei s-au
cunoscut în 1971, când prietenul lor comun, Bill Fernandez, l-a
prezentat pe tânărul de 21 de ani, Wozniak, lui Jobs, pe atunci în
vârstă de 16 ani.Steve Jobs a reuşit să-l convingă pe Wozniak să
asambleze un calculator şi să-l vândă. Pe măsură ce Apple a
continuat să se extindă, compania a început să caute un director cu
experienţă care să administreze eficient dezvoltarea acesteia. În
1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott de la National
Semiconductor pentru postul de CEO (director executiv), pentru ce
s-a dovedit a fi mai mulţi ani turbulenţi. În 1983, Steve Jobs l-a
ademenit pe John Sculley de la Pepsi-Cola să vină la Apple pe
postul de CEO(director executiv), întrebându-l: "Vrei să vinzi apă
cu zahăr toată viaţa ta sau vrei să vii cu mine şi să schimbi
lumea?". În anul următor,Apple a difuzat la televiziune o reclamă
de Super Bowl intitulată "1984". La adunarea anuală a acţionarilor,
din 24 ianuarie 1984, Jobs vizibil emoţionat a prezentat
calculatorul Macintosh audienţei entuziaste; Macintosh a devenit
primul calculator de dimensiuni mici, cu interfaţă grafică pentru
utilizator care a a fost comercializat cu succes. Dezvoltarea a fost
începută de Jef Raskin, fiind preluată mai târziu de Jobs. Deşi Jobs
a fost pentru Apple un director convingător şi carismatic, unii
dintre angajaţii din acea perioadă l-au descris ca pe un manager

3
temperamental şi inconsecvent. O criză din industria vânzărilor
aparută la sfârşitul lui 1984 a deteriorat relaţia profesională a lui
Jobs cu Sculley, iar la sfârşitul lui mai 1985 - în urma unei lupte
interne pentru putere şi a anunţării unui număr semnificativ de
disponibilizări - Sculley l-a înlăturat pe Jobs din funcţia sa de şef al
diviziei Macintosh.

NeXT Computer:
Aproape în acelaşi timp, Jobs a înfiinţat o altă companie de
calculatoare, numită NeXT Computer. La fel ca Apple Lisa, staţia
de lucru NeXT era avansată tehnologic, cu toate acestea era în
mare parte respinsă de industrie drept cost-prohibitiv. Printre cei
care şi-au putut permite, totuşi, o staţie de lucru NeXT au câstigat
adepţi datorită punctelor lor forte tehnice, devenind lider printre
acestea, fiind orientate spre dezvoltarea sistemului software. Jobs
şi-a comercializat produsele NeXT în domeniile ştiinţifice şi
academice datorită tehnologiilor inovatoare, experimentale
încorporate în acestea(cum ar fi nucleul Mach, procesorul de
semnal digital cip şi portul Ethernet built-in). NeXTcube a fost
descris de Jobs ca fiind un computer "interpersonal", despre care că
este următorul pas după computerul "personal". Aceasta dacă
computerele ar putea permite oamenilor să comunice şi să
colaboreze împreună într-o manieră facilă, rezolvând astfel multe
din problemele cu care s-au confruntat computerele "personale".
Într-o vreme când pentru majoritatea oamenilor e-mailul însemna
un singur text, lui Jobs i-a făcut plăcere să creeze NeXTMail ca pe
un sistem de e-mail demo pentru filozofia sa "interpersonală".
NeXTMail a fost primul care a sprijinit în mod evident, universal,
clickable încorporarea fişierelor grafice şi audio în e-mail. Jobs a
condus NeXT cu o obsesie pentru perfecţiunea estetică, această
preocupare fiind evidenţiată prin creerea din magneziu a carcasei
lui NeXTcube. Acest lucru a pus o presiune considerabilă asupra
diviziei hardware, şi în 1993, după ce au vândut doar 50.000 de
calculatoare, NeXT s-a axat în totalitate pe dezvoltarea sistemelor
software o data cu lansarea lui NeXTSTEP/Intel.

4
Pixar şi Disney:
În 1986, Jobs a cumparat Graphics Group(mai târziu denumit
Pixar) de la Lucasfilm, divizia grafică de calculatoare, pentru
preţul de 10 milioane de dolari, din care 5 milioane de dolari fiind
date companiei ca şi capital. Noua companie, care a avut iniţial
sediul la Lucasfilm Kerner Studios în San Rafael, California, dar
de atunci s-a mutat la Emeryville, California, a fost iniţial destinată
a fi un high-end grafic dezvoltator hardware. După ani de
rentabilitate vânzarea Pixar Image Computer, a încheiat cu Disney
un contract pentru producerea unor filme animate computerizate,
pe care Disney le-ar cofinanţa şi distribui. Primul film produs prin
acest parteneriat, Toy Story,a adus faimă şi aprecieri critice
studioului la lansarea sa în 1995. În următorii zece ani, sub
conducerea creativului director al Pixar, John Lasseter, compania a
produs hit-urile de box-office: A Bug's Life (1998), Toy Story 2
(1999), Monsters Inc. (2001), Finding Nemo (2003), The
Incredibles (2004), Cars (2006), Ratatouille (2007), WALL-E
(2008) şi Up (2009). Finding Nemo, The Incredibles, Ratatouille,
WALL-E şi Up au primit fiecare premiul Academiei pentru cel mai
bun film de animaţie, un premiu introdus în 2001. În anii 2003 şi
2004, pe când contractul cu Disney se apropia de final,Jobs şi
directorul executiv al Disney, Michael Eisner, au încercat fără
succes să negocieze un alt parteneriat, iar la începutul lui 2004
Jobs a anunţat că Pixar este în căutarea unui nou partener care să-i
distribuie filmele după ce contractul cu Disney va expira. În
octombrie 2005, Bob Iger îl înlocuieşte pe Eisner la Disney, care a
lucrat rapid la îmbunătăţirea relaţiei cu Jobs şi Pixar. Pe 24
ianuarie 2006, Jobs şi Iger au anunşat că Disney a fost de acord să
cumpere Pixar într-o tranzacţie all-stock, în valoare de 7,4 bilioane
de dolari. Odată tranzacţia încheiată, Jobs a devenit cel mai mare
acţionar unic al Disney, având aproximativ 7% din acţiunile
companiei. Stocul de acţiuni deţinut de Jobs îl depăşeşte pe cel al
lui Eisner, care deţine 1,7%,precum şi pe acel a membrului familiei
Disney, Roy E. Disney, care deţine aproximativ 1% din acţiunile

5
companiei. Jobs s-a alăturat consiliului de directori al Disney după
finalizarea fuziunii.

Întoarcerea la Apple:
În 1996, a anunţat că va cumpăra compania NeXT pentru 429
de milioane de dolari. Afacerea s-a finalizat spre sfarşitul anului
1996, aducându-l pe Jobs înapoi în cadrul companiei pe care a co-
înfiinţat-o. În scurt timp acesta a devenit CEO interimar al Apple,
după ce directorii şi-au pierdut încrederea în Gil Amelio, CEO, în
urma unei lovituri de stat din cadrul consiliului de administrare. În
martie 1998, pentru a se concentra pe eforturile Apple privind
revenirea la profitabilitate, Jobs a reziliat imediat o serie de
proiecte, cum ar fi Newton, Cyberdog şi OpenDoc. În lunile
următoare, multor angajaţi le era frică să urce în lift cu Jobs,
deoarece se temeau că atunci când se vor deschide uşile s-ar putea
să nu mai aibă o slujbă. În realitate, Jobs a concediat rar oameni,
dar câteva victime au fost suficiente pentru a teroriza întreaga
companie. Jobs a schimbat, de asemenea, programul de licenţiere
pentru clone Macintosh, ceea ce a făcut prea costisitor pentru
producători de a continua să facă utilaje. Odată cu achiziţionarea
lui NeXT, o mare parte din tehnologia companiei şi-a găsit
utilitatea în produsele Apple, mai ales NeXTSTEP, care a evoluat
în Mac OS X. Sub îndrumarea lui Jobs compania a crescut numărul
vânzărilor semnificativ o dată cu introducerea lui iMac şi a altor
produse noi; de atunci, design-urile atrăgătoare şi de branding
puternice au funcţionat bine pentru Apple. La 2000 Macworld
Expo, Jobs a renunţat oficial la interimat devenind CEO
permanent. În ultimii ani, compania s-a extins introducând şi
îmbunătăţind alte aparate digitale. Odată cu introducerea playerului
muzical portabil iPod, iTunes software de muzică digitală, precum
şi iTunes Store, compania a făcut incursiuni în electronice de
consum şi de distribuţie de muzică. În 2007, Apple a intrat în
afaceri pe piaţa telefoniei mobile cu introducerea iPhone-ului, un
multi-touch ecran telefon mobil, iPod şi dispozitiv de internet.
Stimulând în acelaşi timp inovarea, Jobs le reaminteşte angajaţilor

6
săi de "nava adevăraţilor artişti", această metaforă însemnând că
livrarea la timp a produselor este la fel de importantă ca inovarea şi
design-ul atractiv. Jobs este atât admirat, cât şi criticat pentru
abilitatea sa desăvârşită de persuasiune şi arta sa de a vinde, care a
fost numită "câmp de denaturare a realităţii", fiind evidentă în
cadrul discursurilor sale keynote(cunoscute sub denumirea de
"Stevenotes"), de la Macworld Expos şi la World Wide Developers
Conferences a Apple. În 2005, Jobs ca răspuns la criticile
programelor Apple de reciclare a e-deşeurilor în Statele Unite a
organizat o incinerare în favoarea mediului la adunarea anuală a
Apple, în Cupertino, din aprilie. Cu toate acestea, câteva săptămâni
mai târziu, Apple a anunţat că va lua înapoi iPod-uri gratis la
magazinele sale de retail. Campania Computer TakeBack a răspuns
prin pilotarea unui avion care a arborat un banner, la absolvirea
studenţilor de la Universitatea Stanford, unde Jobs a ţinut un
discurs. Pe banner era scris " Steve, nu fi un mini-player,
reciclează toate e-deşeurile". În 2006 el a extins în continuare
programele de reciclare Apple la orice client din SUA, care
cumpără un nou Mac. Acest program include transportul maritim şi
"eliminarea ecologică" a sistemelor lor vechi.

Dragotă Mihaela
Clasa a X-a C

S-ar putea să vă placă și