Stilul Beletristic

Dumitrache Valentina-Raluca Clasa a XI-a A Stilul artistic (beletristic)

STILUL BELETRISTIC . se apeleaza la toate sferele vocabularului . in care esentialul il constituie transmiterea de informatii . jurnalele.este unica si irepetabila . in stilul artistic comunicareaeste expresia unei alte realitati imaginate de autor . destinatarul reactioneaza mai devreme sa mai tarziu ) . forma . El se opune celorlalate stiluri functionale . . astfel incat in .. tot aici pot fi incluse eseurile. .. CARE ARE UN DOMENIU PROPRIU DE MANIFESTARE : DOMENIUL ESTETICULUI . . CUPRINDE: operele literare în proză. memoriile. destinatarul nu-si pune problema falsului . versuri şi operele dramatice. ca epresie a unui continut determinat . In stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cu efectul produs de o anumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului . ci si la . el stie ca e vorba de fictiune . INDIFERENT CARUI STIL FUNCTIONAL AR APARTINE . de conventie .. Prin urmare . cum spune . amintirile..CONVENTIONALITATEA : in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea realul sau ceea ce este considerat ca real ( in cazul unui fals .DESCHIDEREA SPRE TOATE MIJLOACELE DE EXPRESIE . forma devine element esential si modelator in transmiterea informatiei . textul literar scoate in evidenta functia poetica a limbajului deoarece scriitoruleste foarte atent nu numai la. CARACTERISTICI . ceea ce spune.

unicitate şi inovarea expresiei. arhaisme si neologisme . . poezie . . monologul oral ( . ultima fiind insotita si de mijloace extralingvistice de expresie ( melodica . proza poetica . sensuri multiple ale aceluiaşi cuvânt. 3.din punct de vedere statistic.dintre modalitatile de comunicare : monologul scris ( literatura culta ) . prin modul neobişnuit în care se folosesc cuvintele).in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus in alternanta cu perfectul simplu ) . pe cand in descriere .opera literara apar deopotriva : regionalisme . caracterul individualizat al stilului. gestica . 5. libertatea pe care autorul şi-o poate lua în raport cu normele limbii literare. elemente de jargon si de argou . 4. 6. . dans si mimica ) . predomina prezentul . 2. CARACTERISTICI: 1. bogăţie lexicală . contrastul dintre sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor (în special în poezie.

mesajul are funcţie poetică. frumos. 11. o mare complexitate. repetiţii. . trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice. dar şi din afara limbii literare (arhaisme. arhaici. înglobează elemente din toate stilurile funcţionale. un vehicul pentru informaţie. 12. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care. emotii. regionalisme. ci un text interesant în sine: plăcut. 10. elemente de jargon). ritm. centrată asupra lui însuşi. 8. extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni. în sloganuri. dar nu numai în ea. termeni regionali. Pregnanţa mesajului e produsă de simetrii. sentimente. neologisme. e prezentă în vorbirea curentă. bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical. termeni de jargon sau argou etc). elemente de argou. Funcţia poetică se manifestă desigur în poezie. în expresii şi locuţiuni populare. un mesaj nu mai e un simplu instrument. amuzant etc. data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stil.7. obsedant. prin anumite calitati. proverbe etc. Prin funcţia poetică. rime. 9. asigurându-i acestuia o structură care îl face perceptibil la nivelul formei şi adesea uşor de fixat în memorie. sensuri figurate etc.

Proprietăţi: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gândurilor şi sentimentelor. Claritate: exprimarea clară a gândurilor şi a sentimentelor. Corectitudine: respectarea normelor limbii în organizarea comunicării. 3.13. Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară. 4. Precizia: utilizarea riguroasă a termenilor în organizarea enunţurilor. 5. PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE . cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa. relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii. 2. 14. CALITĂŢILE GENERALE ALE STILULUI: 1.

Inversiuni. după Macedonski. nu va putea uita pe artistul independent în persoana căruia s-au concentrat timp de aproape patru decenii lozincile modernismului literar. un temperament original. amestec de boem şi dandi. Mărcile subiectivităţii Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare. înaintaşii cărora le-a adus uneori omagiul său. monologul lui exploziv făcut din vervă paradoxală şi cinică va lipsi de aici înainte acelora care se obişnuiseră să vadă în el un camarad sau un înaintaş. Formula lui . l-au auzit citindu-şi versurile pe scenele pe care apărea cu plăcere sau numai l-au văzut trecând înfăşurat în marile lui şaluri colorate. Nimeni din câţi l-au cunoscut. Varietate lexicală Morfologice: Valori expresive ale părţilor de vorbire.Lexicale: Polisemantism. purtător de steag al tendinţelor de înnoire în lirica românească. Sensul conotativ. dislocări topice Stilistice: Prezenţa procedeelor artistice Exemplu de text artistic <<Cu Ion Minulescu a dispărut o figură foarte vie a mişcării noastre literare. Ştefan Petică şi Iuliu Săvescu.

Titlul sugerează că textul ar putea fi la graniţa dintre ştiinţific şi literatură. .literară şi umană era aproape în întregime constituită curând după 1900 când. Autor. în urma celor câţiva ani petrecuţi la Paris. titlu (se află în partea dreaptă jos) şi temă (despre ce e vorba in text) În subsolul textului este indicat numele autorului. Ion Minulescu al posterităţii. Tudor Vianu şi titlul lucrării de unde este extras fragmentul. la „Chat Noir sau la „Noctambule". în fiecare seară.>> (Tudor Vianu. care. risipeau spiritul lor scânteietor în renumitele taverne literare ale Metropolei. gustul său fusese definitiv cucerit de poeţii simbolişti şi de acei versificatori în acelaşi timp rafinaţi şi populari. de tipul lui Aristide Briand. Ion Minulescu al posterităţii ETAPE 1. prima sintagmă. Ion Minulescu. Aici trebuie remarcat faptul că titlul sintetizează conţinutul textului: un elogiu adus poetului Ion Minulescu.

a doua sintagmă.. al posterităţii.fixează subiectul lucrări. . exprimă o opinie subiectivă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful