Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PERSOANA FIZICĂ
Începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice – ca regulă – este stabilit de art 7 alin 1
din D 31/1954 “Capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei …”.
Această dată “a naşterii”, se dovedeşte cu actul de stare civilă care este “certificatul de
naştere”
- art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici într-un fel…” prin donaţie sau
testament, de bunurile sale
- art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament şi numai jumătate din bunurile
de care după lege ar dispune majorele”;
- art 809 “minorul de 16 ani nu poate, prin testament, dispune în favoarea tutorelui său”
- art 810 “doctorii în medicină sau în chirurgie, ofiţerii de sănătate sau subofiţerii (adică
medici şi farmaciştii), care au tratat o persoană în boala de care moare, nu pot profita de
dispoziţiile între vii sau testamentare, ce dansa a făcut în favoarea lor în cursul acestei
boli.”
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Aceleaşi reguli sunt aplicabile şi în privinţa preoţilor (vezi art 833, 1307 alin 1, art 1309 Cod
civil)
Incapacităţi prevăzute de Codul familiei
Art 128 din Codul familiei “este oprit să se încheie acte juridice între tutore, soţul, o rudă în
linie dreaptă ori fraţii sau surorile tutorelui, de o parte, şi minor, de alta”
Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate să facă, nici chiar cu
încuviinţare, donaţii şi nici să garanteze obligaţia altuia”
Art 41 – teza a II a din Constituţie “Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de
proprietate asupra terenurilor”. Această incapacitate este preluată ad litteram în alin 1 al art 3 din L
54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.
Nu trebuie asimilate îngrădirilor din dreptul civil, acele îngrădiri ori incompatibilităţi care
sunt cunoscute în alte ramuri de drept, cum ar fi cele din dreptul constituţional, dreptul muncii,
dreptul administrative, dreptul comercial.
Potrivit art 5 alin 3 din D 31/1954 “Capacitatea de exerciţiu este capacitatea persoanei de a-
şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii, săvârşind acte juridice”.
Premisele capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice sunt:
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
- acte mărunte, care se încheie zilnic, pentru nevoile obişnuite: cumpărare de rechizite
şcolare, dulciuri etc.
Actele juridice care se încheie de minorii sub 14 ani sunt anulabile prin incapacitate chiar
dacă sunt lezionare.
Cazurile de încetare a stării juridice a lipsei capacităţii de exerciţiu sunt:
- pentru minor:
1. fie prin împlinirea vârstei de 14 ani (când dobândeşte capacitate de exerciţiu
restrânsă)
2. fie prin moarte
- pentru interzisul judecătoresc, lipsa capacităţii sale de exerciţiu încetează:
1. fie prin ridicarea interdicţiei,
2. fie prin moarte.
Potrivit art 9 din D 31/1954 “minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de
exerciţiu restrânsă.”
Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă se încheie de către acesta cu
încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.
Caracteristicile definitorii ale capacităţii de exerciţiu restrânse sunt:
- aparţine numai minorilor între 14 şi 18 ani
- constă în aptitudinea lui de a-şi exercita drepturile civile şi a-şi asuma obligaţii civile
prin încheierea, personal, a unor acte juridice civile.
Dacă minorul a fost pus sub interdicţie, iar aceasta se ridică în intervalul 14-18 ani,
capacitatea de exerciţiu restrânsă va începe pe data ridicării interdicţiei.
Pentru a determina acest conţinut apare utilă clasificarea actelor juridice civile, prin
raportarea lor la minorul de 14-18 ani.
Clasificarea cuprinde următoarele categorii.
a) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia
valabil personal şi singur:
- actele pe care le putea încheia până la împlinirea vârstei de 14 ani (acte de
conservare şi acte mărunte)
- depozitul special la CEC
- actele de administrare, dacă nu sunt lezionare
- dacă a împlinit 16 ani, poate dispune prin testament, de jumătate din ceea ce ar fi
putut dispune dacă ar fi fost major (art 807 Cod civil)
b) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia
valabil, numai cu încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal.
Actele de administrare, atât cele privitoare la un bun (ut singuli), cât şi cele care privesc
patrimoniul minorului: închirierea unui bun, contractul de antrepriză pentru repararea unui bun.
Dacă minorul încheie actul fără această încuviinţare şi actul este lezionar, el este anulabil
pentru leziune; dar dacă îl încheie singur, fără încuviinţare, însă actul nu este lezionar, el este
perfect valabil.
Actele de administrare a patrimoniului sunt acte care în raport cu un anumit bun sunt de
dispoziţie, dar privite în raport cu întregul patrimoniu are ca fuialitate o judicioasă utilizare a
patrimoniului: Ca exemplu, amintim art 129 alin 4 din Codul familiei, care se referă la “înstrăinarea
bunurilor supuse pieirii sau stricăciunii” şi la înstrăinarea bunurilor “devenite nefolositoare pentru
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
minor” dacă valoarea acestora nu depăşeşte 250 lei (de lege ferenda suma de 250 de lei trebuie
revăzută, limita valorii bunului trebuind stabilită la un nivel superior) .
c) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia
personal, dar cu dublă încuviinţare (a ocrotitorului legal şi a autorităţii tutelare).
- actele de dispoziţie: înstrăinarea, grevarea cu o sarcină reală (gaj, ipotecă, renunţarea la un
drept, chiar şi acceptarea unei succesiuni, este calificată de doctrină ca act de dispoziţie)
d) Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise
majorului).
- acestea sunt prevăzute de Codul familiei:
o art 133 alin 3 “minorul nu poate să facă, nici chiar cu încuviinţare, donaţii şi nici
să garanteze obligaţia altuia”
o art 128 “este oprit să se încheie acte juridice între tutore , soţul, o rudă în linie
dreaptă ori fraţii sau surorile tutorelui, de o parte şi minor de alta.”
În materia capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice, capacitatea deplină formează regula, iar
lipsa şi restrânsa capacitate formează excepţia.
Definiţia capacităţii de exerciţiu deplină reprezintă aptitudinea omului de a dobândi şi
exercita drepturile civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţiile civile prin încheierea – personal şi
singur – a tuturor actelor juridice civile .
Chiar dacă persoana încheie actul prin reprezentare, este o reprezentare convenţională
izvorâtă din mandat pe care-l încheie personal.
Definiţia capacităţii depline de exerciţiu evocă tocmai aspect: aptitudinea omului de încheia,
personal şi singur, orice act juridic civil, prin care dobândeşte ori exercită un drept subiectiv civil îşi
asumă ori execută o obligaţie civilă.
Consecinţe posibile
- consecinţe penale, dacă s-a nerespectat intangibilitatea ori egalitatea capacităţii de
exerciţiu (art 247 Cod penal),
- consecinţa aplicabilă încălcării unei incapacităţi de folosinţă, dacă a fost nesocotită o
asemenea limită,
- nulitatea relativă a actului juridic; aceasta este sancţiunea, specifică, în materia
capacităţii de exerciţiu.