Laborator Chimie Farmaceutica An4sem1

Îndrumător de lucrări practice
Cuprins
Norme generale de protecţia muncii în laboratorul de chimie

Laboratorul 1. Analiza unei substanţe medicamentoase
Laboratorul 2. Substanţe medicamentoase din grupa aminelor
Laboratorul 3. Substanţe medicamentoase din grupa amidelor
Laboratorul 4. Substanţe medicamentoase din grupa acizilor carboxilici,
sărurilor şi esterilor
Laboratorul 5. Substanţe medicamentoase din grupa acizilor alcooli şi a
sărurilor lor şi din grupa acizilor fenoli şi a sărurilor lor

Laboratorul 6. Sinteza acidului lactic
Laboratorul 7. Substanţe medicamentoase din grupa aminoacizilor
Recapitulare
Bibiliografie
1
Chimie Terapeutică
Norme generale de securitatea muncii în

laboratorul de chimie
1. Hainele folosite în timpul lucrărilor practice să fie simple, să nu
deţină elemente volante care să poată încurca efectuarea
lucrării. În timpul lucrărilor practice efectuate cu mâna este de
dorit să nu se poarte inel proeminent. Părul lung trebuie să fie
legat. Purtarea halatului alb în timpul lucrărilor practice este
obligatorie.
2. În laborator se impune un comportament civilizat, atenţia să fie

îndreptată asupra experimentului şi nu trebuie distrasă atenţia
altora în mod inutil. Să nu se lucreze decât cu aparate cu a căror
funcţionare este clară. Este interzis lucrul la instalaţiile care nu
sunt prevăzute în lucrările practice. Să se ceară ajutorul
asistentului în toate cazurile când prevederile lucrării practice o
cer sau atunci când apar orice fel de complicaţii în timpul
lucrării.
3. Să se păstreze ordinea la punctul de lucru. Atenţie la utilizarea

instrumentelor ascuţite, obiectelor de sticlă etc. Lichidele
vărsate pe podea sau pe masa de lucru trebuie şterse imediat cu
o cârpă cu excepţia cazurilor în care acestea sunt periculoase
(ex. acid, otravă, etc.) caz în care necesită condiţii speciale de
înlăturare.
4. Este interzis mâncatul şi fumatul în laborator.
5. Să nu se înceapă lucrarea practică cu mâna rănită. Trebuie

semnalat acest lucru asistentului. La terminarea lucrării practice
mâinile trebuie spălate cu mare atenţie
2
6. În timpul lucrărilor practice se folosesc rareori substanţe

corozive. În cazul când acestea ajung pe piele sau mucoase
trebuiesc imediat şterse cu o cârpă moale şi apoi spălate cu apă
abundentă.
7. De asemenea este mic şi numărul substanţelor foarte toxice

care se folosesc. Nu trebuie uitat însă faptul că multe substanţe
utilizate chiar foarte diluate figurează pe lista substanţelor
toxice. Câteva flacoane cu lichid concentrat pot să provoace
intoxicaţii grave. Trebuie evitat ca până şi substanţele foarte
diluate să intre în contact cu pielea sau cu mucoasele.
8. Câteva lichide care se folosesc sunt inflamabile şi în general

sunt marcate în acest fel Din aceste lichide se toarnă deodată
doar cantităţi mici şi imediat se închide flaconul. Este interzisă
utilizarea surselor de încălzire şi focul deschis în apropierea
substanţelor inflamabile.
9. Robinetele de gaz vor fi manipulate strict de către asistent.
10. În laborator sunt foarte multe aparate electrice. Acestea

corespund normelor locale şi internaţionale de protecţie la
atingere. Legarea aparaturii la reţea şi pornirea este efectuată
de personalul tehnic. Nu trebuie atinse instalaţiile electrice cu
mâna umedă, să nu se atingă instalaţiile electrice şi
împământarea în acelaşi timp.
11. Să nu se blocheze uşile de ieşire şi nici căile de acces dintre

mesele de laborator deoarece în cazul unui incendiu s-ar
îngreuna evacuarea. În laborator trebuie adus numai
echipamentul necesar. Nu trebuie depozitate genţi pe mese
pentru că îngreunează munca şi pot fi distruse.
3
Chimie Terapeutică
12. Să nu se uite că regulile de protecţia muncii obligă anunţarea

imediat a asistentului de orice accidente din timpul lucrării de
laborator. Rănile mici, zgârieturile de animale, intrarea în
contact cu substanţe toxice trebuie anunţate la fel ca şi
situaţiile de urgenţă majoră.
13. În cazul unui de incendiu trebuie anunţat imediat asistentul de

laborator.
14. Primul ajutor poate fi acordat de către asistent, respectiv

clinicile universităţii.
15. Alte reguli de protecţia muncii se pot găsi în instrucţiunile

privind metodologia specifică a unor lucrări practice. Studenţii
sunt obligaţi să respecte instrucţiunile de protecţia muncii date
de către cadrul didactic.
4
Laboratorul 1 . Analiza unei substanţe medicamentoase
Analiza unei substante medicamentoase necunoscute comporta
mai multe etape:
I. Analiza preliminara
•control organoleptic ( miros, gust, culoare)
•solubilitate
– apa – rece –->sare hidrofila
cald
- solventi organici ( alcool, cloroform, acetona)
- acizi-se solubilizeaza in acizi substantele cu
caracter bazic-exemplu: aminele
- baze- se solubilizeaza in baze substantele cu
caracater acid-de exemplu acizii carboxilici, -OH
alcoolic, fenoli
- pH-ul se verifica obligatoriu pentru ca ne poate
furniza informatii importante( caracter acid, bazic sau
neutru al substantei de cercetat)
• comportamentul solutiei fata de acizi si baze (daca
substanta este solubila in apa)
• daca avem o sare,si la adaugarea de acizi tari se formeaza un
precipitat substanta ar putea fi sarea unui acid organic sau daca
5
Chimie Terapeutică
obtinem un precipitat in urma tratarii solutiei de cercetat cu o baza
tare substanta ar putea fi sarea unei baze organice
+HCl→ + NaCl
benzoat de sodiu ac. Benzoic pp. alb.
+ NaOH → + NaCl
procaina clorhidrat procaina
• calcinare
- pelicula de C (reziduu negru)
- reziduu- sare de ac. Org. + Me → MeO (reziduu colorat
sau alb)
• reactia flacarii se face numai pe reziduul format dupa
calcinare( reactia flacarii se executa cu ajutorul unei mine de creion;
6
mina de creion se calcineaza in flacara, apoi se umecteaza in solutie
de HCl concentrat,se calcineaza din nou, se umecteaza din nou in HCl
concentrat apoi in reziduul format dupa calcinare si se introduce din
nou in flacara si se observa daca se obtine vreo coloratie a flacarii.
Daca se obtine vreo coloratie inseamna ca reactia flacarii este
pozitiva si in consecinta substanta de cercetat este o sare a unui
metal cu o substanta organica)
• proba Lassaigne pentru (N, S, X)-se executa folosindu-ne
de un tubusor Lassaigne. In varful tubusorului se introduce proba de
analizat, iar in gatuitura tubusorului se introduce sodiu metalic.
Tubusorul se prinde cu ajutorul unui cleste metalic, si se introduce in
flacara, prima data portiunea cu Na metalic, apoi varful tubusorului.
Se incalzeste pana la incandescenta, apoi se introduce tubusorul intr-
o capsula ,pregatita in prealabil, care contine 1-2ml apa rece, si se
acopera cu o sticla de ceas. Se sparge tubusorul cu ajutorul unei
baghete de sticla, iar solutia rezultata se filtreaza. Filtratul se
imparte in mai multe portiuni dupa cum urmeaza:
N se identifica sub forma de CN-
CN- + FeSO4→Fe (CN)2 + NaCN→ Na4[Fe(CN)6] +
FeCl3+HCl conc→ Fe4[Fe(CN)6]3
Albastru de Berlin
7
Chimie Terapeutică
Intr-o prima portiune din filtrat se incearca
reactia pentru N. La cativa ml din filtrat se adauga
cateva cristale de FeSO4, 2-3 picaturi de solutie de FeCl3
si 3-4 picaturi de solutie de HCl concentrat. Daca in urma
reactiei se obtine o coloratie albastra atunci inseamna ca
proba Lassaigne este pozitiva pentru N.
S(neionizabil) se identifica sub forma de sulfuri
S2-
La o alta portiune din filtrat se adauga o picatura
de nitroprusiat de sodiu. Daca in urma reactiei se obtine
o coloratie violeta, inseamna ca proba Lassaigne este
pozitiva pentru S
S ionizabil se identifica sub forma de SO42-
la o alta portiune se adauga cateva picaturi de
solutie de BaCl2. Daca se obtine un precipitat alb
inseamna ca substanta de analizat contine S ionizabil.
SO42- + BaCl2 →BaSO4↓ pp alb
X sub forma de halogenuri X-
8
La o alta portiune se adauga 1-2 picaturi de
solutie de AgNO3.Daca se obtine un precipitat alb
inseamna ca substanta de analizat contine halogen.
Ag+ + X- + HNO3 → AgX↓ pp alb
CN- si X- fac parte din aceeasi grupa analitica si
pentru diferentiere se face proba Balstein pentru
halogen ( lama de cupru)
II. Reactii generale de grup
III. Reactii specifice
Laboratorul 2. Substante medicamentoase din grupa aminelor
Aminele sunt substante derivate de la NH3. Grupa aminica

reprezinta o functie foarte des intalnita in structura unor substante
medicametoase sub forma de amina primara, secundara, tertiara.
R-NH2 amina primara
9
Chimie Terapeutică
R-NH-R amina secundara
R3-N amina tertiara
R4 N]+ Cl- sare cuaternara de amoniu
In functie de natura radicalului R aminele pot fi clasificate in

amine aromatice, alifatice sau mixte.
anilina
etilamina
Lidocaina
10
In general, pe langa gruparea aminica, aceste substante

contin si alte grupari: alcoolice, fenolice, esterice etc. avand
posibilitatea de a se influenta reciproc.
Dupa natura grupei aminice si prezenta altor grupari in

molecula, aceste substante au fost clasificate luandu-se in
considerare reactiile cele mai specifice si accesibile.
Amine aromatice
anestezina
bromhexin
11
Chimie Terapeutică
procaina/novocaina
metoclopramid
lidocaina
12
acetanilida
fenacetina
acetaminofen( paracetamol)
1. Reactii generale
1.1 reactia de deplasare a aminelor din saruri cu alcalii
13
Chimie Terapeutică
din solutia sarurilor, amina se poate pune in libertate prin

alcalinizare
+
(R - NH 3 ) 2 SO4 + 2 NaOH → Na 2 SO4 + H 2 O + R − NH 2
+
R - NH 3 ] Cl − + NaOH → NaCl + H 2 O + R − NH 2
0,2 g sare a unei amine se dizolva in 1ml apa, se adauga solutie

NaOH 30% pana la alcalinizare. Apare o tulbureala care dupa putin
timp se transforma fie in picaturi uleioase, fie intr-un precipitat
amorf de amina baza. Prin extractie cu eter sau benzen poate fi
separata si caracterizata prin pt.
2. Reactii caracteristice
2.1 Reactii specifice nucleului aromatic ( reactii de
bromurare si nitrare)
0,02g acetanilida se trateaza cu 5ml apa, se incalzeste.
Solutiei racite se adauga 5 picaturi apa de brom. Se formeaza un
precipitat alb cristalin de derivat bromurat
14
NH-CO-CH3 NH-CO-CH3 NH-CO-CH3
Br +
2 +2 Br2 -2HBr
Br
0,05g fenacetina se trateaza cu 1ml HNO3 +1ml apa si se fierb 1
minut. Se raceste. Se formeaza un precipitat galben cristalin de
nitroderivat.
NH-CO-CH3 NH-CO-CH3
+HNO3
NO2
O-C2H5
O-C2H5
2.2 Amine aromatice primare
2.2.1. Reactia cu acidul azotos (diazotare si cuplare)
15
Chimie Terapeutică
Aceasta reactie permite identificarea si diferentierea
aminelor alifatice primare, secundare, tertiare si a aminelor
aromatice primare. Valoare analitica deosebita prezinta insa reactia
aminelor aromatice primare care cu acidul azotos in mediu puternic
acid dau saruri de diazoniu (a), incolore sau slab galbui ; acestea pot
reactiona cu fenoli in mediu alcalin (b) sau cu amine in mediu acid (c)
formand coloranti azoici:
16
COOC2H5
COOC2H5
HCl
+ HONO
+ -
N N]Cl
NH2
COOC2H5 NaO
OH
NaOH C2H5-O-CO-
+ N=N-
+ -
N N]Cl
COOC2H5 N(CH3)2
+ C2H5-O-CO- N=N- N(CH3)2
+ -
N N]Cl
0,1 g amina primara aromatica se dizolva in 2ml HCl dil., se
raceste cu gheata(0-5 C), se adauga cateva picaturi de solutie de
azotit de sodiu proaspat preparata. Solutia care contine sarea de
diazoniu se imparte in doua: o parte se toarna intr-o eprubeta in care
se gaseste o solutie puternic alcalina de beta naftol, iar cealalta parte
se introduce intr-o alta eprubeta ce contine solutie de dimetilalanina
17
Chimie Terapeutică
in mediu acid( excesul de acid se neutralizeaza cu hidroxid de
amoniu). In ambele cazuri se obtin coloratii rosii de diferite nuante.
!!!!!!!Reactie specifica pentru anestezina, bromhexin, procaina,
metoclopramid
2.3 amine secundare
2.3.1 reactia cu nitroprusiat
o picatura solutie continand o amina secundara (alifatica sau

ciclica) se trateaza cu o picatura de nitroprusiat de sodiu si o
picatura de NaOH; se adauga picatura cu picatura NaHCO3 pana apare
o coloratie violeta.
2.4 amine tertiare
2.4.1 reactia cu acid picric
18
OH O
O2N NO2 O2N NO2 +
+ R-CH2-N(CH3)2
R-CH2-NH(CH3)2
NO2 NO2
aminele tertiare alifatice sau cicilice precipita cu acidul picric,

picrati cristalini de culoare galbena cu puncte de topire
caracteristice.
0,10 g substanta se dizolva in cativa ml apa sau alcool, se

trateaza cu 2-4ml acid picric. Apare imediat sau in timp un precipitat
galben cristalin.
2.5 Amine acilate(fenacetina, paracetamol, acetanilida)
2.5.1 Reactia de deacilare in mediu acid
0,2 g substanta se incalzeste cateva minute cu 3ml HCl;
solutia se imparte in 2 parti egale. Pe o portiune (a) se executa
reactia de punere in evidenta a acidului; pe cealalta portiune (b) se
efectueaza reactia de diazotare si cuplare cu fenoli sau reactia de
culoare specifica aminei aromatice primare rezultate in urma
hidrolizei
19
Chimie Terapeutică
a) 1.5ml solutie se incalzeste pe baia de apa cu 2 ml etanol;
se percepe un miros de acetat de etil
+ -
NH-CO-CH3 NH3]Cl
HCl
+ H2O + CH3COOH
CH3-COOCH2CH3
CH3COOH + CH3CH2OH
b) 1,5 ml solutie se dilueaza cu apa, se raceste si se adauga
o picătură de dicromat de potasiu. Apare o coloratie violeta care
trece in rosu rubiniu.
2.6 Amino-alcooli
2.6.1 Reactia de culoare cu sulfat de cupru
La tratare cu sulfat de cupru in mediu bazic amino-alcoolii
sufera o usoara oxidare la cetona cu care apoi formeaza un complex
de culoare albastra violeta.
20
0.1 g substanta Se dizolva in 2 ml apa, se trateaza cu 0.5 ml
CuSO4, 1 ml NaOH 10%, solutia se coloreaza in albastru violet.Se
adauga 2 ml eter si se agita. Stratul eteric se coloreaza in rosu
ciclamen, iar stratul apos in albastru.
CH3
CH3
CH-CH-NH-CH3 + CuSO4 + NaOH C-CH-NH-CH3
OH O
CH3
C-CH
N-CH3
O
2+
Cu
2.6.2. Reactia de degradare oxidativa cu periodat sau

permanganat(efedrina)
In prezenta unor oxidanti in mediu bazic efedrina se

degradeaza cu formare de benzaldehida, aldehida acetica si
metilamina.
CH3
[O]
CH-CH-NH-CH3 CH=O + CH3-CH=O + CH3-NH2
KMnO4 sau
OH KIO4
0.02g substanta se trateaza cu 0.5 ml NaOH 10% se adauga 6

picaturi KMnO4 0,1N si se incalzeste la fierbere; se formeaza
21
Chimie Terapeutică
benzaldehida cu miros caracteristic de migdale amare si se degaja

vapori de metil-amina care albastresc hartia de indicator universal.
22
2.7 Amino-fenoli
2.7.1 reactia de reducere
Aminofenolii prezinta proprietati reducatoare datorita
gruparilor fenolice din molecula.
2.7.1.1 reactia cu iod in mediu acid
0,01g substanta se trateaza cu apa, se adauga 0,1 ml HCl 0,1N
si 1 ml solutie de iod 0,1N. Apare o coloratie rosie intensa cu nuante
violet in cazul adrenalinei si a izoprenalinei si roz sau slab violet la
noradrenalina.
2.7.1.2 reactia cu FeCl3 caracteristic pentru paracetamol
0,05g subststanta se trateaza cu 5 ml apa si o picatura de
solutie de FeCl3 apare o coloratie violet. La adaugare de 2 pic amoniac
diluat coloratia trece in rosu.
23
Chimie Terapeutică
FeCl2
HO NH-CO-CH3 + FeCl3
-HCl
O NH-CO-CH
Reactia specifica pentru bromhexin
La 2ml solutie se adauga 0,3ml H2SO4(HCl), 3ml cloroform si 5ml
cloramina B. Se agita energic. Dupa agitare, stratul cloroformic se
coloreaza in galben-brun.
Reactiile specifice pentru anestezina/benzocaina
• 0.5g substanta se dizolva in 2ml HCl , se raceste la
aproximativ 100C se adauga 2-3 picaturi de nitrit de Na si 1-2ml beta
naftol solutie alcalina. Se formeaza un precipitat rosu portocaliu.
• 0.1g substanta se dizolva in 5ml NaOH , 0.5ml iod si se
incalzeste; se formeaza iodoform cu miros caracteristic(dentist).
24
Anestezina
Actiune terapeutica: anestezic de contact
Indicatii: local in inflamatii ale mucoasei bucale, anestezia mucoasei bucale
Reactii adverse: senzatie de intepaturi, arsuri ale mucoasei bucale
Forme farmaceutice: comprimate, solutii externe: apa de gura, spray,

badijonaj bucal; unguent
Bromhexin (OTC)
Actiune terapeutica: mucolitic,fluidificant al secretiilor bronsice
Indicatii:tratamentul simptomatic al afectiunilor cailor respiratorii implicand

marirea vascozitatii mucusului.
Efecte adverse: greata, inapetenta, varsaturi, administrarea bromhexinului

bolnavilor cu ulcer gastroduodenal poate constitui un factor de agravare a
evolutiei acestuia
Forme farmaceutice: comprimate, solutie orala
Procaina(PRF)
Actiune terapeutica: anestezic local
Indicatii: anestezie locala in vederea interventiilor chirurgicale sau in

diferite actiuni dureroase, pentru suprimarea temporara a controlului nervos
al unor organe; pentru actiunile sistemice in dureri postoperatorii.
Efecte adverse: convulsii, pierderea constiintei, deprimare miocardica, stop

cardiac, necroza tisulara, stop respirator
25
Chimie Terapeutică
Forme farmaceutice: solutie injectabila
Metoclopramid (P6L)
Actiune terapeutica: antiemetic
Indicatii: stimularea golirii gastrice si cresterea tranzitului intestinal,

profilaxia varsaturilor
Efecte adverse: distonie, convulsii, sindrom extrapiramidal, agranulocitoza;

poate da o sedare accentuata in combinatie cu alcool sau cu alte deprimante
SNC
Forme farmaceutice: comprimate, solutie injectabila, soluie orala in picaturi
Lidocaina(PRF)
Actiune terapeutica: antiaritmic
Indicatii: aritmii ventriculare, ca anestezic in afectiuni stomatologice
Efecte adverse: miscari involuntare, convulsii, bloc cardiac colaps

cardiovascular, depresie respiratorie
Forme farmaceutice: solutie injectabila, crema pentru uz dentar
Paracetamol (OTC)
Actiune terapeutica: analgezic non-narcotic
Indicatii: controlul cefaleei, dismenoreei, dureri dentare; reducerea febrei in

infectii bacteriene si virale, substituent al aspirinei in cazul afectiunilor
gastro-intestinale, alergii la aspirina, tulburari de coagulare, pacienti aflati
sub tratament cu anticoagulante.
Efecte adverse: hepatotoxicitate, insuficienta renala
26
Forme farmaceutice: comprimate, comprimate efervescente, comprimate

masticabile, sirop, suspensie orala, supozitoare, solutie perfuzabila
Denumire.sinonime,struct. p.t. 0C Proprietati,

actiune solubilitate, pH sol.
apoase
Anestezina Cristale incolore, fara

miros
Produce pe limba o
anestezie trecatoare
Apa – f putin solubil
p-aminobenzoat de etil Etanol – 6p
anestezic local Eter – 6p

88-89
Bromhexin Pulbere cristalina alba
Usor solubil in apa
Solubil in etanol
Insolubil in cloroform
N-ciclohexil-N-metil-(2-
amino-3,5-dibrombenzil)-
amin 233-242
Bronhosecretolitic
27
Chimie Terapeutică
Procaina/ novocaina Pulbere cristalina alba,

gust amar, producand
pe limba o anestezie
trecatoare
La lumina se coloreaza
153-156 Apa 1p pH slab acid
Etanol 15p
clorhidrat de p- Eter greu solubil
aminobenzoil- Chloroform greu

dietilaminoetanol solubil
anestezic local
Metoclopramid Pulbere cristalina alba

cu gust amar
Apa usor solubil
pH slab acid
etanol solubil
clorhidrat de N(2,-
dietilamino-etil)-2metoxi- eter practic insolubil
183-185
4amino-5clor-benzamida
antiemetic, modificator al
comportamentului digetiv
28
Lidocaina Pulbere alba cristalina,

gust slab amar, miros
characteristic,
producand pe limba o
anestezie trecatoare
Apa practic insolubil

66-69
Etanol f usor solubil
2,-dietilamino-2,6- Chloroform f solubil

dimetilacetanilida
Eter solubil
anestezic local
Acetanilida Pulbere microcristalina

alba
Apa insolubil
pH neutru
etanol solubil
113-116
N-fenilacetamida
Antipiretic analgezic
Fenacetina Pulbere alba fara miros

gust amar
Apa f greu solubil

134-136
Etanol 18p
4-etoxiacetanilida
Chloroform 15p
analgezic antipiretic
29
Chimie Terapeutică
Eter putin solubil
Paracetamol Pulbere cristalina alb

galbuie, fara miros cu
gust amar
Apa putin solubil
Etanol usor solubil

169-172
Acetone solubil
p-hidroxiacetanilida
Eter insolubil
analgesic, antipiretic
Efedrina Cristale aciculare

incolore sau pulbere
cristalina alba, fara
miros gust amar
Apa usor solubil
Etanol greu solubil
Eter insolubil
clorhidrat de L-eritro-1-
217-220
fenil-2-metil-aminopropanol
simpatomimetic
30
Epinefrina/ Adrenalina Pulbere cristalina slab

galbuie, fara miros,
gust slab amar(toxic)
La aer si lumina se
- coloreaza
(-)1-metil- Apa f greu solubil
(3 ,4 dihidroxifenil)-2metil-
* *
aminoetanol Etanol, eter,

chloroform : insolubil
simpatomimetic
Se dizolva in solutii
diluate de hidroxizi
alcalini si acizi minerali
Noradrenalina Pulbere cristalina alba

sau slab cenusie, fara
miros, gust
101-106 amar( toxic)
La aer si lumina se
4-(2-Amino-1-
coloreaza
hydroxyethyl)-1,2-
benzenediol Apa usor solubil
simpatomimetic pH 3.5-5
etanol greu solubil
eter insolubil
31
Chimie Terapeutică
Pulbere cristalina alba

fara miros , cu gust
Izoprenalina
slab amar (toxic)
La aer si lumina se
166-172 coloreaza
Apa 3p pH 4,5-5,5
clorhidrat de 1
(3,4dihidroxifenil)-2- Etanol 50p
izopropilamino-metanol Eter insolubil
Tolazolina Pulbere cristalina alba

sau slab galbuie, fara
miros, cu gust amar
Foarte solubil in apa si

170-176 alcool
2-Benzyl-2-imidazoline
Usor solubil in
vasodilatator, tulb. Vasc.
chloroform
perif
Insolubil in acetona si
eter
Nafazolina Pulbere microcristalina

de culoare alb-galbuie,
fara miros, cu gust
amar
252-255 Apa usor solubil
clorhidrat de 2-(1- pH 5-6

naftilmetil)-2-imidazolina
etanol –solubil
32
vasoconstrictor, decongestiv eter – solubil
chloroform – greu
solubil
33
Chimie Terapeutică
Buletin de analiza nr 1.
1. Analiza preliminara
-control organoleptic:
-solubilitate:
-pH:
-comportamentul solutiei fata de
34
Acizi:
Baze:
-calcinare:
-proba Lassaigne:
N:
S neionizabil:
35
Chimie Terapeutică
S ionizabil:
Halogeni:
2. Reactii generale de grup
36
37
Chimie Terapeutică
Concluzii
Actiuni farmaceutice:
Indicatii:
Forme farmaceutice:
38
Laborator 4
Derivati de fenil- etanol-amina
39
Chimie Terapeutică
efedrina
epinefrina ( adrenalina)
noradrenalina
40
izoprenalina
Analiza preliminara:
• Sunt substante albe
• Adrenalina, noradrenalina si izoprenalina sunt sensibile la
lumina, ele se conditioneaza in fiole brune, si se conserva la intuneric
in frigider
• Identificarea X- ionizabil: solutia concentrata + NaOH
formeaza un precipitat alb
• Identificarea X- neionizabil : AgNO3+HNO3 formeaza un
precipitat alb galbui
41
Chimie Terapeutică
Reactii generale de grup:
• Pentru OH- fenolic
 Reactia cu reactivul Fehling ( CuSO4+tartrat dublu de
Na si K+ NaOH) CuSO4 = reactive Fehling 1 ; tartrat dublu de
Na si K= sare Seignette= Fehling 2
→ chino
na
Cu2+ → Cu2O ↓
 Reactia cu reactivul Tollens ( Ag(NH3)2OH
Ag+ →Ag ↓ alb-gri
42
 Reactia cu FeCl3
+ FeCl3 → + 3 HCl
• Pentru –NH2 primar
 Reactia de diazotare si cuplare (vezi LP1)
• Pentru –NH- secundar
 Reactia cu nitroprusiatul de sodiu ( sol. Conc. De
subst. +2-3 pic nitroprusiat de Na+2-3 pic NaOH+ NaHCO3 solid →
coloratie violeta
 Reactie de diferentiere dintre adrenalina si
noradrenalina
Grupa farmacologica
 Simpatomimetice = reproduce toate sau unele dintre efectele
stimularii fibrelor nervoase vegetative simpatice postganglionare
 Locul actiunii: sinapsele neuroefectoare simpatice, de la nivelul
miocardului, muschilor netezi si glandelor exocrine ( cu exceptia
glandelor sudoripare), sinapse ce constituie domeniul adrenergic
periferic
 In functie de mecanismul e actiune se clasifica:
43
Chimie Terapeutică
 Adrenomimetice ( cu mecanism direct) : noradrenalina,
adrenalina, izoprenalina
 Neurosimpatomimetice ( cu mecanism indirect) :
amfetamina, cocaina
 Cu mecanism mixt( direct si indirect) : efedrina
 In functie de selectivitatea pentru receptori ,
adrenomimeticele se subclasifica:
 Alfa si beta (neselective) : adrenalina, efedrina
 Alfa neselective : noradrenalina, derivati
imidazolici( nafazolina, xilometazolina
 Beta ( neselective) : izoprenalina
 Alfa-1 (selective) : fenilefrina
 Beta-1 ( selective) : la nivel cardiac( dobutamina)
 Beta-2 ( selective) : isoxuprina, salbutamol, salmeterol
 In functie de utilitatea farmacoterapeutica adrenomimeticele
se clasifica
 Vasoconstrictoare generale, indicate in hipotensiune
arteriala ac. Sau cr. ( noradrenalina, adrenalina, efedrina)
 Vasoconstrictoare locale, indicate ca
decongestionante ale mucoaselor nazala sau oculara ( adrenalina,
efedrina, nafazolina, xilometazolina)
 Stimulante cardiace, indicate in socul cardiogen si in
blocul cardiac ( adrenalina, izoprenalina)
44
 Vasodilatatoare periferice, indicate in insuficienta
circulatorie periferica ( isoxuprina)
 Tocolitice, indicate in travaliul prematur ( isoxuprina)
 Bronhodilatatoare, indicate in astmul bronsic
( adrenalina, efedrina, izoprenalina, salbutamol, fenoterol, salmeterol
etc)
 Pseudoefedrina este vasoconstrictor general indicat
ca decongestive nasal, cu administrare sistemica(p.o.)
Efedrina are capacitatea de a penetra membrana encefalica si este
un excitant SNC si respirator; este o substanta dopanta
Laborator 5
45
Chimie Terapeutică
Derivati de imidazolina
tolazolina
nafazolina
46
clonidina
Identificare
 Pentru –NH- secundar reactia cu nitroprusiat de Na
 Pentru –N- tertiar reactia cu acidul picric
 Diferentierea tolazolina de nafazolina : p.t. caracteristic si
solubilitatea in chloroform CHCl3 in eprubeta uscata ( tolazolina usor
solubil, nafazolina greu solubil)
47
Chimie Terapeutică
48
Laborator 6-7 Substante medicamentoase din

grupa amidelor
AMIDE
nicotinamida
uree
49
Chimie Terapeutică
uretan
salicilamida
meprobamat
50
TIOAMIDE
zaharina
piroxicam
51
Chimie Terapeutică
1. Reactii generale
1.1. Reactia de hidroliza
Prin hidroliza alcalina acesti compusi se descompun punand in
libertate acizii sau tioacizii corespunzatori si amoniac. In cazul
amidelor N-substituite, se pune in evidenta componenta aminica
respectiva.
0,2 g substanta se trateaza cu 3ml NaOH 30% si se
incalzeste la fierbere; se degaja vapori cu miros caracteristic de
amoniac sau de amina secundara, care albastresc hartia rosie de
turnesol sau de indicator universal.
R-CO-NH2 + H2O R-COOH + NH3
vaporii de NH3 se mai pot identifica prin reactia cu reactivul Nessler. Pe o
hartie de filtru se pun 2-3 picaturi de reactiv Nessler si se tine la gura
eprubetei care s-a pregatit pentru reactia de hidroliza. In momentul in
care are loc degajarea vaporilor de NH3 hartia imbibata cu reactiv Nessler
se va colora in brun roscat.
Reactiv Nessler : 0.1g KI se dizolva in 1ml apa si se adauga in portiuni mici
si sub agitare, o solutie saturata de HgCl2, pana cand precipitatul format nu
se mai redizolva. Se adauga sub racire 0.3g KOH dizolvate in 6ml H2O,
52
0.1ml solutie saturata de HgCl2 si se complecteaza cu apa la 2ml. Se lasa sa
sedimenteze si se decanteaza solutia limpede.
2. reactii specifice
 Pentru zaharina
Reactia de fluorescenta
Zaharina se condenseaza cu rezorcina in mediu acid, formand
un compus asemanator ftaleinelor.
0,05g substanta se incalzeste cu 0,05g rezorcina si 2ml
H2SO4; apare o coloratie galben rosiatica. Prin incalzire
prelungita, coloratia trece in rosu inchis.
Amestecul se raceste, se dilueaza cu 10 ml apa si se adauga
NaOH 10% in exces; apare o coloratie galbena sau galben-rosiatica, cu
o fluorescenta verde.
53
Chimie Terapeutică
OH O O O O
S t0C S
N N
+ -H2O OH
OH O -H2O
OH
OH
O O
S OH
N
NaOH
OH
OH
SO3Na
ONa
54
Reactia de formare a acidului salicilic
Prin topire cu carbonat de sodiu, zaharina se descompune in
amoniac si sarea de sodiu a acidului orto-sulfon-benzoic.
Acesta in continuare, va trece in acidul fenol corespunzator:
acidul salicilic, care se identifica prin reactia sa cu solutia de FeCl3
CO COONa
Na2CO3 COONa Na2CO3
-
N Na+
-NH3 OH
S SO3Na
O O
OH
C=O
FeCl3
FeCl2
O
Zaharina (OTC)
Actiune terapeutica: indulcitor sintetic
Indicatii: pentru indulcirea alimentelor si lichidelor, atunci cand nu se

doreste ingestia de zaharuri
Atentionari speciale: produsul fiind termolabil, se adauga in alimente dupa

prepararea lor termica, prin fierbere ea capata un gust amar.
 Pentru uree
Reactia biuretului
Prin incalzire peste punctual de topire, ureea se descompune
in acid cianic.Daca incalzirea nu este prea puternica, acidul cianic
55
Chimie Terapeutică
format reactioneaza cu ureea, neintrata in reactie, cu formarea
biuretului, care cu ionii de Cu, in mediu alcalin, formeaza un complex
de culoare violeta.
t0C
H2N-CO-NH2 NH3 + O=C=NH
H NH CO
Cu2+/NaOH CO N
HN Cu 2+ NH
H2N-CO-NH2 + O=C=NH H2N-CO-NH-CO-NH2
CO-NH NH-CO
0,2 g substanta se incalzesc intr-o eprubeta pana cand masa
topita se tulbura: se degaja vapori de amoniac, care albastresc hartia
rosie de turnesol. Dupa racire, reziduul se dizolva in 2 ml apa, se
trateaza cu 5 picaturi NaOH 10% si o picatura de sulfat de Cu. Apare
o coloratie violeta.
 Pentru uretan
Reactia iodoformului
0,2 g substanta se dizolva in 2 ml apa, se trateaza cu 2 ml
NaOH 10% si se incalzeste la fierbere. Se degaja vapori de amoniac.
Se adauga 1ml solutie de iod 0,1N si se incalzeste la fierbere; se
formeaza iodoform cu miros caracteristic(dentist).
56
NaIO NaOH
H2O NaIO
CH3-CHO CI3-CHO
H2N-CO-C2H5
NaOH
NH3 + CO2 + C2H5-OH -NaI
-NaI
t0C -NaOH
CHI3 + HCOONa
I2 + NaOH NaI + H2O + NaIO
 Pentru meprobamat
1. 2g substanta se dizolva in 2 ml solutie de
dimetilaminobenzaldehida in H2SO4; se obtine o coloratie galbena care
vireaza in portocaliu si in timp in rosu intens. Se raceste si se adauga
picatura cu picatura apa. Se observa virarea culorii din rosu inchis
spre violet.
2. 0,2 g meprobamat se dizolva in 15ml solutie alcoolica de
KOH, se incalzeste, se adauga acid acetic glacial, se raceste. Se
adauga 1 ml nitrat de cobalt (reactiv Parry). Se obtine o coloratie
albastra intens.
Meprobamat(PRF)
Actiune terapeutica: tranchilizant, miorelaxant
Indicatii: in tratamentul unor stari de anxietate si tensiune psihica, ca

miorelaxant, singur sau in asociere cu un analgesic, hipnogen in hiposomnii
Reactii adverse: aritmii,agranulocitoza, bronhospasm, sindrom Stevens-

Johnson, anafilaxie
Forme farmaceutice: comprimate
57
Chimie Terapeutică
 Pentru nicotinamida
2g substanta se dizolva in NaOH. Se trateaza cu fenolftaleina
si se acidifiaza cu H2SO4 pana la coloratie slab roz. Se adauga CuSO 4
si se obtine un precipitat albastru deschis.
i. Pentru piroxicam
Piroxicamul este greu solubil in acetona, etanol, metanol,practic
insolubil in apa.
Se dizolva in acizi diluati si in solutii de hidroxizi alcalini.
0.1g de substanta se dizolva in 2ml HCl diluat. La aceasta solutie
se adauga 2-3 picaturi de FeCl3. apare o coloratie rosu-visinie.
Piroxicam (P6L-oral,PRF-parenteral,OTC-topic)
Actiune terapeutica: antiinflamator nesteroidian
Indicatii: tratamentul acut si cronic al artritei reumatoide si osteoartritei
Reactii adverse: aritmii, hepatita, ulcer,anafilaxie, insomnie, diaree
Forme farmaceutice: comprimate, solutie injectabila, supozitoare, crema, gel,

solutie oftalmica
Denumire.structura p.t.0C Proprietati.solubilitate.pH-
58
ul solutiei apoase
Nicotinamida Cristale incolore sau

pulbere alba sau slab
galbuie, fara miros, cu gust
amar
Apa usor solubila pH 6,0-

128-
8,0
132
Vitamina PP/piridin-3-carboxamida
Alcool usor solubila
Uree Cristale incolore,

transparente sau pulbere
cristalina alba, fara miros,
cu gust racoritor sarat
Apa 1,5p pH neutru

132-
Diamida acidului carbonic
134 Etanol 10p
Cheratolitic,diuretic
Cloroform insolubil
Uretan Cristale incolore sau

pulbere cristalina alba,
fara miros, cu gust sarat,
racoritor
Apa f usor solubila

48-
58 Etanol f usor solubila
Carbamat de etil
Cloroform f usor solubil

Hipnotic slab, citostatic
59
Chimie Terapeutică
Salicilamida Cristale aciculare, incolore

sau pulbere cristalina alba,
fara miros, cu gust slab
amar
Apa la cald/fierbere
138-
142 Alcool solubila
Cloroform solubila
2-hidroxibenzamia
Analgezic, antipiretic,
antiinflamator
Meprobamat Pulbere alba aproape fara

miros, cu gust amar
Apa greu solubil pH neutru
Alcool usor solubil
Cloroform solubil
103-
2,2bis-(carbamoiloximetil)-pentan 107
tranchilizant
Zaharina Pulbere cristalina alba,

fara miros, cu gust foarte
dulce
60
Solubil in acetona, alcool,

glicerol
226-
230 Insolubil in apa, cloroform
Se diz la fierbere in apa

se filtreaza…
1,2 benzizotiazol-3(2H)-on-1,1
dioxid
edulcorant
Piroxicam Pulbere cristalina alba sau

foarte slab galbuie
Greu solubila in acetona,

197- alcool, metanol, practic
201 insolubila in apa
Se dizolva in acizi dil si

solutii de hidroxizi alcalini
q4hidroxi-2metil-N-2-piridil-2H-
1,2benzotiazin-3carboxamid-
1,1dioxid
Antiinflamator,analgezic,antipireti
c
61
Chimie Terapeutică
Analiza preliminara
-solubilitate:
-pH:
Acizi:
62
Baze:
-calcinare:
-proba Lassaigne:
N:
S neionizabil:
63
Chimie Terapeutică
S ionizabil:
Halogeni:
64
65
Chimie Terapeutică
Concluzii
66
Indicatii:
Forme farmaceutice:
67
Chimie Terapeutică
Laborator 8. Substante medicamentoase din grupa acizilor

carboxilici, sarurilor si esterilor
In acest grup sunt prezentati acizii carboxilici propriu-

zisi( acetic, benzoic, nicotinic, ibuprofen, indometacin) derivatii
si analogii acidului antranilic si honoantranilic( diclofenac),
sarurile acizilor carboxilici, precum si unii esteri
Acid nicotinic
Indometacin
68
Diclofenac sodic
Acetat de Pb
(CH3-COO)2Pb
Acid benzoic
Benzoat de Na
Benzoat de Li
69
Chimie Terapeutică
Ibuprofen
Clorhidrat de carbocrom
Reactii preliminare
Solubilitate
apa – solutiile apoase au pH acid
acid nicotinic- usor solubil
indometacin- insolubil
70
diclofenac Na- insolubil
acid acetic/acetat de Pb- solubil
acid benzoic/benzoat de Li/benzoat de Na- solubil
ibuprofen- insolubil
clorhidrat de carbocrom- solubil
NaOH
Cele cu gruparea carboxil ( –COOH) libera
Calcinare:
Acetat de Pb – reziduu colorat galben
reactia flacarii:
Benzoat de Li- flacara rosie( reactia flacarii)
Benzoat de Na – flacara galbena
Diclofenac Na- flacara galbena
Proba Lassaigne
N- ac. Nicotinic
N si X- indometacin, diclofenac, carbocromen( halogen ionizabil)
71
Chimie Terapeutică
Reactii generale
1. Comportarea fata de indicatori
Acizii solubili in apa reactioneaza cu indicatorii acido-bazici,
formand coloratii specifice acestora. Determinarea aciditatii se poate
face orientativ, cu ajutorul hartiilor indicator universal sau cu
ajutorul solutiilor de indicator, adaugate la solutia de cercetat.
0,01 g substanta se dizolva in apa. Pe hartia indicator se aduce
o picatura din solutia de cercetat. Coloratia obtinuta se compara cu
scara de valori anexata hartiei.
2. Reactia de efervescenta cu bicarbonati alcalini
Acizii carboxilici deplaseaza acidul carbonic din dicabonat cu
descompunere insotita de degajare de dioxid de carbon.
NaHCO3+ R-COOH-- CO2 + H2O + R-COONa
72
0,05g NaHCO3 se aduc pe o sticla de ceas. Cateva picaturi din
solutia de cercetat se aduc cu ajutorul unei pipete Pasteur in contact
cu dicarbonatul. Se produce efervescenta.
Rectii specifice
1. Acidul nicotinic
• Reactia de calcinare
prin calcinare cu carbonat de Na anhidru, substanta se
decarboxileaza cu formare de piridina
0,05g substanta se incalzesc cu 0,5g carbonat de Na anhidru.
Se percepe miros de piridina .
• Reactia cu acetat de Cu
0,05g substanta se dizolva in 2,5ml apa, se trateaza cu 3 pic
de acid acetic si 1 ml acetat de Cu. Dupa racire se formeaza in timp,
un precipitat albastru.
• Reactia cu acidul citric
73
Chimie Terapeutică
Solutia concentrata + acid citric+3 picaturi de anhidrida
acetica se incalzesc. Apare o coloratie rosu-violeta.
2. Indometacinul
• Reactia cu nitritul de sodiu
Datorita prezentei nucleului indolic, indometacinul
reactioneaza cu nitritul de sodiu, in mediu de acid sulfuric, dand o
coloratie galbena-fluorescent.
0,01g substanta se dizolva in 10ml apa, care contine 0,05ml
hidroxid de sodiu 10%. Se adauga 0,1ml nitrit de sodiu 0,1%. Se lasa 5
minute in repaus, apoi, se trateaza cu 0,5 ml acid sulfuric. Apare o
coloratie galbena.
74
3. Diclofenacul sodic
• se identifica prin reactiile preliminare
4.Acetatul de Pb
o peste solutia de identificat se adauga 3-4 picaturi de KI; se

formeaza un precipitat galben care se dizolva la incalzire si prin
racire se formeaza cristale solzoase aurii(„pestisorul de aur”)
5.acidul benzoic
• reactia cu ionul Fe3+ (reactie de diferentiere fata de acidul
salicilic)
acidul benzoic formeaza cu ionii ferici un precipitat galben-caramiziu
de benzoat bazic de fier.
2Fe3+ + 6C6H5-COO- + 3H2O Fe2(OH)3(C6H5-COO)3 + 3 C6H5-COOH
75
Chimie Terapeutică
0,02g substanta se dizolva in putina apa, se trateaza cu 2 pic
FeCl3. Se formeaza un precipitat galben-caramiziu.
• Reactia de oxidare la acid salicilic
In prezenta HNO3 si a H2O2 acidul benzoic se oxideaza la acid
salicilic care se identifica prin reactia de culoare cu FeCl3
COOH
COOH
OH
+ H2O2 + HNO2 + H2O
+ HNO3
COOH
COOH
OFeCl2
OH
+ FeCl3
-HCl
6.Benzoatul de Li/Na
• Li- flacara rosie (preliminara)
• C6H5-COONa + H2SO4  C6H5-COOH pp.alb + Na2SO4
76
7.Ibuprofen
• nu are reactii specifice; se caracterizeaza prin p.t.
8.carbocromen
• reactia de hidroliza a esterilor
Prin hidroliza alcalina esterii se descompun in acizii si alcoolii
constitutivi, care se identifica prin reactiile specifice.
0,5-2 g substanta se fierb 5-30 minute cu o solutie apoasa de
hidroxid alcalin; dupa racire se aciduleaza cu H2SO4dil.
Indometacin OTC, PRF, P-6L
Indicatii: nu e un simplu analgezic;se foloseste pentru afectiunile: artrita

reumatoida, artrita gutoasa, topic in leziuni dupa traumatisme inchise( nu se
aplica direct pe rani deschise).
77
Chimie Terapeutică
Reactii adverse: aritmii, ulcer peptic, ulceratii, hemoragii gastro-intestinale,

hemoragii prelungite
Forme farmaceutice: capsule, supozitoare, crema, unguent, gel, picaturi

oftalmice
Diclofenac PRF
Indicatii: analgezic in dismenoree, artrita reumatoida; inhibitia miozei in

timpul chirurgiei cataractei, inflamatia postoperatorie dupa chirurgia
cataractei, conjunctivite cronice neinfectioase; inflamatii postraumatice
tendinoase, musculare, forme localizate de reumatism
Efecte adverse: aritmii, ulcer peptic, hepatita, hemoragie gastro-intestinala,

bronhospasm, anafilaxie
Forme farmaceutice: comprimate, drajeuri, capsule, supozitoare, solutie

injectabila, crema, gel, unguent, solutie oftalmica
Ibuprofen OTC, PRF,P6L
Actiune terapeutica: antiinflaamtor nesteroidian
Indicatii: analgezic in durerea usoara si moderata, artrita reumatoida;

tratamentul simptomatic al durerilor musculare
Efecte adverse: aritmii, hepatita, ulcer, hemoragii gastro-intestinale,

anafilaxie
Forme farmaceutice: comprimate,capsule moi, drajeuri,granule pentru
suspensie orala, suspensie orala, supozitoare, gel, crema, solutie injectabila
78
-solubilitate:
-pH:
Acizi:
79
Chimie Terapeutică
Baze:
-calcinare:
-proba Lassaigne:
N:
S neionizabil:
80
S ionizabil:
Halogeni:
81
Chimie Terapeutică
82
Concluzii
83
Chimie Terapeutică
Indicatii:
Forme farmaceutice:
84
Laborator 9. Substante medicamentoase din grupa acizilor alcooli si

a sarurilor lor şi din grupa acizilor fenoli si a sarurilor lor
Existenta celor doua grupe functionale, in aceeasi molecula si

influenta lor reciproca face ca in afara reactiilor generale ale grupelor
hidroxil si carboxil acesti compusi sa posede unele reactii proprii.
Acizi alcooli
acid lactic
lactat de calciu
85
Chimie Terapeutică
acid tartric
citrat…
gluconat de Ca
86
pantotenat de Ca
Acizi fenoli
acid salicilic
salicilat de sodiu/ litiu
87
Chimie Terapeutică
acid acetilsalicilic
Reactii preliminare
Calcinare- isi maresc volumul
Proba Lassaigne- + pt N acid pantotenic sau pantotenat de Ca
Diferentierea acizilor alcooli de acizi fenoli- reactia cu FeCl3 in

mediu acid pt fenoli
Acidul acetilsalicilic da reactia doar dupa hidroliza
Reactii generale acizi alcooli
Reactia cu fenoli si acid sulfuric conc.- rezorcina
Sub influenta acidului sulfuric are loc o descompunere oxidativa cu

formarea unor intermediari cu structuri carbonilice, care se
condenseaza cu fenolii, formand coloranti difenilmetanici.
88
HO
CH-COOH H2SO4
HOOC-CH HO-CH2-CH=O + CO + CO2 + H2O
OH
OH
OH
H NaOH
HO C OH
HO-CH2-CH=O + 2
OH OH CH2-OH
OH
H
HO C O
OH CH2-OH
0,05gsubstanta se trateaza cu 5mg rezorcina sau beta-naftol,

1 ml acid sulfuric. Se incalzeste pe baia de apa cand se obtin
urmatoarele coloratii:
Acidul lactic-rosu brun
Gluconati-rosu
Acid tartric, tartrati- rosu-violaceu
Inlocuind rezorcina cu beta-naftolul se obtin coloratii albastre-

violete cu fluorescenta verde in cazul acidului lactic, gluconic si a
sarurilor lor.
Obs. Acidul citric nu da reactia direct. Trebuie mai intai oxidat

la acid aceton-1,3-dicarboxilic.
0,03g subst. Se dizolva in 0,20ml apa, se trateaza cu o pic apa

de brom, 3 pic acid sulfuric 10%, o picatura KMnO4 si se incalzeste
usor pana la decolorare. Se adauga 2 ml acid sulfuric, 2 pic. Solutie
alcoolica de rezorcina sau 2 pic de beta-naftol, si se incalzeste 10
89
Chimie Terapeutică
minute pe baia de apa. Apare o coloratie rosie cu rezorcina sau o

coloratie verde cu beta-naftolul.
Reactii comune pt ac. Tartric si citric
Reactia cu CaCl2
prin tratarea cu CaCl2 a solutiilor in prealabil neutralizate cu

amoniac, ale celor doi acizi se vor obtine sarurile de calciu respective.
Tartratul de calciu precipita la rece si este solubil in clorura de
amoniu. Citratul de calciu precipita numai la fierbere si este insolubil in
clorura de amoniu.
HO HO
CH-COOH CH-COO- 2+
HOOC-CH + CaCl2 + 2 NH3 -OOC-CH Ca + 2 NH4Cl
OH OH
CH2-COO-
CH2-COOH Ca3 HO C-COO- + 6 NH4Cl
+ 3 CaCl2 + 6 NH3
HO C-COOH CH2-COO-
2
CH2-COOH
0,2g substanta se dizolva in 3ml apa, se neutralizeaza cu

amoniac10% si se adauga 1ml clorura de calciu. In cazul acidului tartric
se obtine un precipitat solubil in clorura de amoniu. In cazul acidului
citric se obtine o solutie limpede care prin incalzire la fierbere va
depune un precipitat alb insolubil in clorura de amoniu.
90
Reactii spcifice
Acidul lactic
1.reactia de oxidare cu KMnO4si H2SO4
Prin oxidare cu KMnO4, in mediu de H2SO4, acidul lactic trece

in aldehida acetica.
H KMnO4
H3C C COOH CH3-CHO
H2SO4
OH
-CO2 -H2O
0,5ml acid lactic se incalzeste cu 2ml acid sulfuric diluat si 1ml

KMnO4. Se formeaza aldehida acetica cu miros intepator.
2.reactia iodoformului
Sub actiunea iodului in mediu alcalin, se formeaza iodoform cu

miros caracteristic( dentist). Reactia este data de toti compusii care
contin o grupare metil in vecinatatea unei grupari carbonilice sau
potential carbonilice( alcool etilic, acid lactic)
H
H3C C COOH + 3 I2 + 5 NaOH CHI3 + 3 NaI + HCOONa + 4 H2O
OH
0,5ml acid lactic se dilueaza cu 5ml apa, se adauga 1 ml iod

iodurat, 0,5ml NaOH si se incalzeste. Se formeaza iodoform cu miros
caracteristic.
91
Chimie Terapeutică
Acidul gluconic
1.Reactia de formare a complexului glucoboric
Acidul gluconic, un acid poliol cu grupari hidroxilice, formeaza

cu acidul boric un complex glucoboric, cu reactie puternic acida.
HOOC COOH
HOOC HO H
H OH
H OH H OH
HO H
HO H
+ H3BO3 H OH HO H
H OH B O
O
H OH C
CH2-O O H
CH2-OH 2
0,05gsubst se dizolva in 2 ml apa, se incalzeste si se trateaza

cu o pic rosu de metil, se obtine o coloratie galbena. Separat, 0,05g
acid boric se dizolva in 2 ml apa, se adauga o pic de rosu de metil cand
se obtine aceeasi coloratie galbena. La amestecarea celor doua solutii,
coloratia vireaza in rosu, datorita pH-ului puternic acid, imprimat de
complexul glucoboric rezultat.
!!!!!reactia este data si de acidul tartric, iar la fierbere si de

acidul citric.
92
Acidul tartric
prin incalzire pe capac de creuzet substanta isi mareste

considerabil volumul se carbonizeaza si degaja miros de zahar ars.
1.Reactia cu sulfat feros si apa oxigenata
0,1g subst se dizolva in 2 ml apa se trateaza cu 2 pic sulfat
feros 2 pic apa oxigenata si 2ml NaOH. Apare o coloratie violet-
albastra.
2.Reactia cu acetat de potasiu
Acidul tartric in prezenta acetatului de potasiu, formeaza un
precipitat de tartrat acid de potasiu.
HOOC-CHOH-CHOH-COOH + CH3-COOK HOOC-CHOH-CHOH-COOK +
CH3-COOH
0,5g substanta se dizolva in 3ml apa si se adauga 1ml acetat de
potasiu.se formeaza un precipitat alb cristalin solubil in acizi minerali
si in hidroxid de sodiu.
93
Chimie Terapeutică
94
ACIDUL CITRIC
1.reactia Deniges
Acidul citric prin incalzire cu sulfat de mercur in prezenta
KMnO4, formeaza sarea de mercur insolubila a acidului aceton-
dicarboxilic.
CH2-COOH CH2-C-O
KMnO4
O Hg
HO C-COOH + HgSO4
CH2-COOH CH2-C-O
0,05g acid citric se dizolva in 5 ml apa, se adauga 1ml
reactiv Deniges si se incalzeste la fierbere. Se trateaza cu KMnO 4
picatura cu picatura pana la coloratie slab roz. Se formeaza un
precipitat alb. Reactia este deranjata de prezenta clorurilor,
metalelor grele sau alcalino-pamantoase.
95
Chimie Terapeutică
2.reactia cu vanilina
0,05g substanta se dizolva in 1ml apa, se trateaza cu 1ml
vanilina in HCl si se evapora la sicitate pe baia de apa. Reziduul se
umecteaza cu 3 pic H2SO4 si se incalzeste 15 min pe baia de apa;
apare o coloratie violeta. Reziduul se dizolva in 3ml apa, solutia se
coloreaza in verde. Se adauga 3 pic NH3, coloratia trece in rosu.
ACIDUL PANTOTENIC
1.reactia de hidroliza
Prin hidroliza acida are loc scindarea legaturii amidice
obtinandu-se beta-alanina si acid alfa-gama-dihidroxi-beta,beta-
dimetil-butiric. Acesta din urma este foarte instabil trecand in
96
gama-butirolactona respectiva-pantolactona- care se pune in
evidenta prin reactia generala a acizilor hidroxamici.
OH + O O
H
HO NH-CH2-CH2-COOH NH2-CH2-CH2-COOH +
O H3C OH
CH3
OH
OH NH2-OH
O O
COONa C=O
+ NaOH
HCl OH CH3 NH-OH
H3C OH CH3
OH
CH3
OH
OH
C=O
C=O + FeCl3
FeCl2
OH CH3 NH-O
OH CH3 NH-OH
0,05g substanta se dizolva in 4 ml apa si se trateaza cu 3ml
HCl. Se incalzeste 20 minute pe baia de apa in fierbere. Dupa racire se
adauga 2 ml clorhidrat de hidroxilamina si se alcalinizeaza cu KOH.
97
Chimie Terapeutică
Dupa 5 minute se aciduleaza cu HCl. 1ml din aceasta solutie se trateaza
cu 6 pic FeCl3 cand apare o coloratie rosie rubinie.
98
2.reactia cu sulfat de Cu
0,01g substanta se trateaza cu NaOH in asa fel incat pH-ul
solutiei sa ramana neutru. Se adauga 3 pic CuSO4. Apare o coloratie
albastra intensa.
OH OH
HO NH-CH2-CH2-COOH + CuSO4 HO NH-CH2-CH2-COOH
O O 2+
Cu
Acidul salicilic
0.1g de substanta se dizolva in 2ml apa, prin incalzire la aproximativ

500C si se raceste; se adauga 2-3 picaturi de FeCl3, apare o coloratie
albastru-violeta.
Acidul acetilsalicilic
0.1g substanta se dizolva in 1ml NaOH si se incalzeste la fierbere timp

de 3 minute si dupa racire se aciduleaza cu H2SO4; se formeaza un
precipitat alb cristalin si se percepe miros de acid acetic. Precipitatul
obtinut, separat, se dizolva prin incalzire la aproximativ 500C in 2 ml
apa si se trateaza cu FeCl3; apare o coloratie albastru-violeta.
99
Chimie Terapeutică
Lactat de calciu OTC
Actiune terapeutica: supliment de calciu
Indicatii: prevenirea si tratamentul hipocalcemiei, hipermagneziemiei,

hipoparatiroidismului, tetaniei neonatale, toxicitatii cardiace datorate
hiperkaliemiei, profilaxia osteoporozei
Reactii adverse: hipercalcemie( letargie, slabiciune musculara), bloc cardiac,

constipatie
Forme farmaceutice: comprimate
Gluconat de calciu PRF
Actiune terapeutica: supliment de calciu
Indicatii: hipocalcemie datorata tetaniei, profilaxia hipocalcemiei in timpul

transfuziilor,ca adjuvant in tratamentul intepaturilor de insecte pentru a
ameliora crampele musculare, rahitism, osteomalacie
¡!!!! Se administreaza exclusiv intravenos
Forme farmaceutice: solutie injectabila
Acid salicilic OTC
Actiune terapeutica: keratolitic
Indicatii: clavus, veruci, bataturi, ingrosari ale pielii
Reactii adverse: iritatii,arsuri, inflamatii si chiar ulceratii( mai ales daca se

aplica pe tegumente lezate), fenomene anafilactice sistemice in caz de
alergie la salicilati
Acid acetilsalicilic OTC
Actiune terapeutica: antiinflamator nesteroidian, analgezic,

antipiretic,cardiovascular
100
Indicatii: cefalee, dismenoree, dureri de diverse etiologii; reduce febra

cauzata de infectii bacteriene sau virale;reduce riscul de moarte si de
producere a accidentelor vasculare cerebrale(se asociaza cu Dipiridamol);
Reduce riscul de mortalitate vasculara in infarctul miocardic acut suspectat,

al recurentei; adjuvant in angina instabila.
Reactii adverse: hemoragii gastro-intestinale, hepatite, edem pulmonar
Forme farmaceutice: comprimate, comprimate efervescente
101
Chimie Terapeutică
-solubilitate:
-pH:
102
Acizi:
Baze:
-calcinare:
-proba Lassaigne:
N:
103
Chimie Terapeutică
S neionizabil:
S ionizabil:
Halogeni:
104
105
Chimie Terapeutică
Concluzii
Indicatii:
106
Forme farmaceutice:
Laborator 10-11. Sinteza lactatului de calciu
Intr-un pahar Berzelius(>50ml) se introduce acid lactic si 15ml

apa. Amestecul se incalzeste pe baia de apa, apoi se adauga treptat
carbonat de calciu si se agita cu o bagheta. La sfarsitul reactiei,
efervescenta inceteaza ramanand o cantitate nereactionata.
Amestecul se filtreaza fierbinte, la vid. Filtratul obtinut depune la
racire, in timp o pulbere fina care se filtreaza si se usuca.
O O
2+
2 + CaCO3
O
Ca x 5 H2O + CO2+ H2O
OH HO
HO
2
acid lactic 2,5ml
CaCO3 2g
η=Cp/Ct *100
107
Chimie Terapeutică
m
V =
ρ  m= ρ ⋅V = 2,5 * 1,20=3
2*90g ac lactic………………………..308,3g lactat de calciu
3g……………………………………x=Ct=5,138
108
Identificarea lactatului de calciu
Ca2+  reactia flacarii  flacara rosie
 Reactia cu oxalat de amoniu
2+ COOHN4 COO
Ca + Ca + 2 NH4+
COONH4 COO
Ionul lactat  reactia iodoformului
H
H3C C COOH + 3 I2 + 5 NaOH CHI3 + 3 NaI + HCOONa + 4 H2O
OH
Dozarea
Titrare complexonometrica cu Na2EDTA, in prezenta de EDTA

de Mg si Na
Indicator= eriocrom T
MgEDTA2- + Ca2+  Ca EDTA2- + Mg2+
Mg2+ + (HInd)2- - 2 (Mg Ind)- + NH4+

rosu
Ca2+ + H2EDTA Ca EDTA2- + 2 NH4+
(Mg Ind)- + H2EDTA2-  Mg EDTA2- + ( H Ind)2-
109
Chimie Terapeutică
Albastru
0,3 g subst se dizolva in 100 ml apa, se adauga 5ml tampon

amoniacal, 0,01g Na2EDTA si MgEDTA, eriocrom T si se titreaza cu
Na2EDTA pana la coloratie albastra.
1ml Na2EDTA ………………………….0,01541g lactat de calciu
V*F……………………………………………X
V= volumul titrat
F= factorul solutiei=1,0089
Puritatea= (X/cant cantarita)*100
110
Laborator 12. Substante medicamentoase in grupa aminoacizilor
Importanta biologica prezintă alfa aminoacizii constituenţi

normali ai organismului. Pentru proprietăţile lor medicamentoase sunt
utilizaţi in terapeutica si unii aminoacizi aromatici.
Aminoacizii se prezintă sub forma de pulberi cristaline albe, cu

gust dulceag sau acrisor, unii cu miros caracteristic.
Fiind compuşi cu funcţiune mixta vor fi solubili in soluţii diluate

de acizi si baze.
Aminoacizii care prezintă in molecula o singura grupare amino si

carboxil au un caracter amfoter, găsindu-se in soluţie apoasa in stare
disociata, sub forma de amfioni, soluţia prezentând o reacţie neutra.
R-CH-COOH R-CH-COO-
NH2 NH3+
Datorita acestui caracter, aminocizii vor functiona ca acizi in

mediu bazic si ca baze in mediu acid, respectiv vor forma saruri atat cu
acizii cat si cu bazele.
R-CH-COOH R-CH-COOH
+ H3O+ + H2O
NH2 NH3+
R-CH-COOH R-CH-COO-
+ OH- + H2O
NH2 NH2
111
Chimie Terapeutică
In ambele cazuri pH-ul solutiei nu se schimba in mod apreciabil.
Cu exceptia glicocolului toti alfa-aminoacizii sunt optic activi,

prezentand in molecula un atom de carbon asimetric.
Aminoacizii se pot identifica pe baza celor doua functiuni

prezente in molecula, gruparea amino si gruparea carboxil. Astfel ei
vor raspunde reactiilor generale ale aminelor alifatice si aromatice,
precum si ale acizilor carboxilici. Prezenta concomitenta a celor doua
functii intr-o singura molecula imprima si unele reactii specifice pentru
aminoacizii alifatici.
glicocol
acid aspartic/ Mg, Ca
112
acid glutamic/glutamat de Na
cisteina/clorhidrat …
metionina
113
Chimie Terapeutică
acid p-amino-salicilic
acid p-amino benzoic
acid p-amino-hipuric (PAH)
114
Analiza preliminara:
1. Proba Lassaigne pt. N si S si X
2. Reactia flacarii dupa calcinare pt Na, K, Mg
3. X + AgNO3 + HNO3
4. Solubilizarea in apa
5. pH- neutru pt Aa monoamino-monocarboxilici
- bazic pt Aa diamino-monocarboxilici
-acid pt Aa monoamino-dicarboxilici
Reactii generale ale aminoacizilor
1. Reactii de punere in evidenta a functiei amino
1.1 formarea sarurilor cu acizii
Aminoacizii formeaza cu acizii organici si anorganici

saruri stabile cristalizabile, mai mult sau mai putin solubile in
115
Chimie Terapeutică
apa. Dintre acestea se aplica in control formarea sarurilor

insolubile cu acidul picric.
R-CH-COOH R-CH-COOH
+ H3O+ + H2O
NH2 NH3+
0,10g substanta se dizolva in alcool sau in apa, se

adauga o solutie concentrata de acid picric si se fierbe cateva
minute. In timp depune picratul cu punct de topire
caracteristic.
1.2 reactia de condensare cu aldehidele
Aminoacizii reactioneaza cu aldehidele prin blocarea
functiei amino, cu formarea unor baze Schiff fiind puse în
evidenţă astfel proprietatile acide
R-CH-COOH R-CH-COOH
+ R'-CHO + H2O
NH2 N=CH-R'
Reactia devine specifica aminoacizilor alifatici, cand
proprietatile acide devin foarte evidente.
0,01g substanta se dizolva in 2ml apa, se neutralizeaza
daca este necesar si se trateaza cu o picatura rosu de metil
116
cand apare o coloratie galbena. Se adauga 3ml formaldehida
neutralizata, coloratia trecand in rosu.
In cazul aminoacizilor aromatici reactia comporta o alta
tehnica:
0,01g substanta se trateaza cu un amestec de parti
egale formaldehida si acid clorhidric si se mentine pe baia de
apa 20 minute. In functie de aminoacid apare un precipitat sau
o coloratie rosie sau caramizie.
1.3 reactia cu acidul azotos
Aminoacizii reactioneaza diferit cu acidul azotos in
functie de caracterul aromatic sau alifatic al aminei
primare. Reactia este generala pentru functia amino
dar specifica pentru aminoacizii aromatici.
Aminoacizii aromatici reactioneaza cu acidul azotos,
formand saruri de diazoniu care se pot cupla cu
fenoli in mediu bazic sau cu amine in mediu acid,
117
Chimie Terapeutică
formand compusi colorati din clasa azocolorantilor
(vezi cap. amine).
Aminoacizii alifatici reactioneaza cu acidul azotos,
cu formarea hidroxiacizilor corespunzatori prin
eliminare de azot molecular. Pe aceasta reactie se
bazeaza metoda van Slyke pentru determinarea
cantitativa a grupelor NH2 din molecula
aminoacizilor.(FRX)
2. Reactii caracteristice aminoacizilor alifatici
2.1 reactia cu ninhidrina
Aminoacizii prin incalzire cu o solutie de ninhidrina
formeaza o coloratie violet-purpurie sau albastra.
In prima etapa ninhidrina este redusa la cetoalcoolul
hidridantina(3), iar aminoacidul(2) sufera o dezaminare
oxidativa, trecand prin faza de iminoacid(4) la un
cetoacid(5) si in final la o aldehida(6) cu un atom de carbon
mai putin in molecula fata de aminoacidul de la care s-a
pornit, degajandu-se totodata CO2 si NH3.
118
Cetoalcoolul (3) cu o noua molecula de ninhidrina (1)
si in prezenta amoniacului degajat din reactie, trece intr-un
derivat indaminic(7) colorat in violet.
O O
OH OH R-C-COOH
OH + R-CH-COOH H + NH
NH2 -H2O
O O
(1) (2) (3) (4)
+H2O R-C-COOH R-CHO

R-C-COOH -CO2
NH O
(5) (6)
(4)
O
ONH4
O O
N=
OH OH
+ OH -H2O
H + 2 NH3
O
O
O O
(3) (1) (7)
0,01g substanta se dizolva in apa, se neutralizeaza daca
este necesar, se adauga 1-2pic solutie de ninhidrina si se
incalzeste. Dupa cca 1 min de fierbere se coloreaza in violet
sau albastru.
Reactia se poate efectua si pe hartie de fitru:
119
Chimie Terapeutică
2pic solutie de ninhidrina pe o hartie de filtru se usuca,
peste aceasta pata se pun apoi 2 picaturi de aminoacid si se
usuca. Apare o pata sau un inel de culoare albastra.
2.2 reactia de formare a sarurilor complexe
Aminoacizii alifatici formeaza cu ionii metalici saruri
complexe, unele dintre acestea fiind colorate. Alfa-aminoacizii
formeaza combinatii solubile si stabile iar beta aminoacizii
combinatii mai putin stabile. Numarul de molecule de aminoacid
din complex este dat de numarul de coordinatie a metalului
respectiv. In mod frecvent reactia se executa cu ioni de Cu2+,
Fe3+.
R-CH-NH2 O=C-O
Me
O=C-O H2N-CH-R
2.2.1 reactia cu ionii de Cu2+
120
Aminoacizii alifatici in prezenta sarurilor de cupru
bivalent dau complecsi colorati in abastru intens.
0,05g substanta se dizolva in 2ml apa (se
neutralizeaza dc este necesar) si se trateaza cu 2 pic
CuSO4. Solutia se coloreaza in albastru intens, coloratie
care dispare in mediu acid.
Obs: cisteina formeaza un pp violet cenusiu
In cazul metioninei reactia comporta o alta
tehnica.
0,05g substanta se trateaza cu 2ml H2SO4 si 2
picaturide solutie de CuSO4. Apare o coloratie galben-
verzuie.
R-CH-NH2 2+ O=C-O
Cu
O=C-O H2N-CH-R
2.2.2 reactia cu ionii de Fe3+
121
Chimie Terapeutică
Aminoacizii alifatici formeaza cu sarurile de Fe3+
combinatii chelatice. Reactia devine specifica pentru
• cisteina care da o coloratie albastru-violet
trecatoare,
• acid p-amino-salicilic da o coloratie violet
(dat prez OH fenolic)
• acidul p-amino-benzoic da o coloratie rosie
(dat prez OH fenolic)
0,01 g subst se dizolva in 2ml apa, se trateaza cu 2
picaturi FeCl3, 2 picaturi apa oxigenata, se alcalinizeaza cu 1-
2pic KOH, apare o coloratie violet datorita formarii unui
percomplex stabil la temperatura obisnuita.
2.3 reactia de fluorescenta ( acid glutamic si acid
aspartic)
0,01g substanta se amesteca cu 0,001g rezorcina, se
trateaza cu 2 picaturi de H2SO4 si se incalzeste cu atentie
pana la aparitia coloratiei verde- bruna. Dupa racire amestecul
se trateaza cu 5ml apa si se alcalinizeaza cu amoniac. Apare o
coloratie rosie violet si o fluorescenta verde, mai viziblia in
solutie diluata.
122
2.4reactia cu lactoza( glicocol)
0,10g substanta se trateaza cu 3 ml lactoza, solutie
apoasa, 2ml NaOH si se incalzeste pe baia de apa. Apare o
coloratie rosie.
2.5 reactia cu nitroprusiat de sodiu( cisteina si
metionina)
METIONINA
0,02g substanta se dizolva in 2 ml apa, se adauga 1ml
NaOH si 0,5 ml solutie de nitroprusiat de sodiu. Amestecul se
incalzeste la flacara cateva minute. Dupa racire se adauga 1ml
HCl. Apare o coloratie verde.
CISTEINA
0,01g substanta se dizolva in 2 ml apa, se trateaza cu
0,5ml nitroprusiat de sodiu si se incalzeste. Dupa racire se
adauga 2 ml KOH. Apare o coloratie rosie.
123
Chimie Terapeutică
Laborator 13
RECAPITULARE:
1. AMINE (C xHy-NH2) reactia de diazotare si
cuplare
2. AMIDE (CxHy-CO-NH2) hidroliza in mediu bazic
3. ACIZI, ESTERI, SARURI (CxHy-COOH)
4. ACIZI ALCOOLI/FENOLI- SARURI rezorcina si
H2SO4
5. AMINOACIZI react cu ninhidrina
• Calcinare
• Proba Lassaigne
- C,H,O  3,4
- C,H,O,N  1,2,5 react poz cu ninhidrina5
- sau din gr3 acidul nicotinic
124
- C,H,O,N,X
- X neionizabil indometacin sau
- React poz pt 3 diclofenac sodic
- X ionizabil  1, 3, 5
- C,H,O,N,S
- S neionizabil 5
React poz pt 2  zaharina sodica
• Solubilitate
- apa (cald/rece)- pH, comportare fata de acizi si
baze
- alcool
- cloroform
- acizi, baze
125
Chimie Terapeutică
• Reactii generale
- Reactia cu FeCl3Aa arom pt OH fenolic( si aa arom dau react
de diazotare si cuplare ca si aminelediferentiere
- Paracetamol + FeCl3
- Fenacetina + FeCl3
- Acetanilida + FeCl3
- Diazotare si cuplare dupa hidroliza acida( HCl)
- Pt amide hidroliza in mediu bazic
- Aa alifatici reactia cu ninhidrina
- Acizi efervescenta
126

Laborator Chimie Farmaceutica An4sem1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Laborator Chimie Farmaceutica An4sem1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumător de lucrări practice

Norme generale de protecţia muncii în laboratorul de chimie

sărurilor lor şi din grupa acizilor fenoli şi a sărurilor lor

Norme generale de securitatea muncii în

2. În laborator se impune un comportament civilizat, atenţia să fie

3. Să se păstreze ordinea la punctul de lucru. Atenţie la utilizarea

4. Este interzis mâncatul şi fumatul în laborator.

5. Să nu se înceapă lucrarea practică cu mâna rănită. Trebuie

6. În timpul lucrărilor practice se folosesc rareori substanţe

7. De asemenea este mic şi numărul substanţelor foarte toxice

8. Câteva lichide care se folosesc sunt inflamabile şi în general

9. Robinetele de gaz vor fi manipulate strict de către asistent.

10. În laborator sunt foarte multe aparate electrice. Acestea

11. Să nu se blocheze uşile de ieşire şi nici căile de acces dintre

12. Să nu se uite că regulile de protecţia muncii obligă anunţarea

13. În cazul unui de incendiu trebuie anunţat imediat asistentul de

14. Primul ajutor poate fi acordat de către asistent, respectiv

15. Alte reguli de protecţia muncii se pot găsi în instrucţiunile

Laboratorul 1 . Analiza unei substanţe medicamentoase

Analiza unei substante medicamentoase necunoscute comporta

mai multe etape:

•control organoleptic ( miros, gust, culoare)

– apa – rece –->sare hidrofila

- solventi organici ( alcool, cloroform, acetona)

- acizi-se solubilizeaza in acizi substantele cu

caracter bazic-exemplu: aminele

- baze- se solubilizeaza in baze substantele cu

caracater acid-de exemplu acizii carboxilici, -OH

- pH-ul se verifica obligatoriu pentru ca ne poate

furniza informatii importante( caracter acid, bazic sau

neutru al substantei de cercetat)

• comportamentul solutiei fata de acizi si baze (daca

substanta este solubila in apa)

• daca avem o sare,si la adaugarea de acizi tari se formeaza un

precipitat substanta ar putea fi sarea unui acid organic sau daca

obtinem un precipitat in urma tratarii solutiei de cercetat cu o baza

tare substanta ar putea fi sarea unei baze organice

benzoat de sodiu ac. Benzoic pp. alb.

procaina clorhidrat procaina

- pelicula de C (reziduu negru)

- reziduu- sare de ac. Org. + Me → MeO (reziduu colorat

• reactia flacarii se face numai pe reziduul format dupa

calcinare( reactia flacarii se executa cu ajutorul unei mine de creion;

mina de creion se calcineaza in flacara, apoi se umecteaza in solutie

de HCl concentrat,se calcineaza din nou, se umecteaza din nou in HCl

concentrat apoi in reziduul format dupa calcinare si se introduce din

nou in flacara si se observa daca se obtine vreo coloratie a flacarii.

Daca se obtine vreo coloratie inseamna ca reactia flacarii este

pozitiva si in consecinta substanta de cercetat este o sare a unui

metal cu o substanta organica)

• proba Lassaigne pentru (N, S, X)-se executa folosindu-ne

de un tubusor Lassaigne. In varful tubusorului se introduce proba de

analizat, iar in gatuitura tubusorului se introduce sodiu metalic.

Tubusorul se prinde cu ajutorul unui cleste metalic, si se introduce in

flacara, prima data portiunea cu Na metalic, apoi varful tubusorului.

Se incalzeste pana la incandescenta, apoi se introduce tubusorul intr-

o capsula ,pregatita in prealabil, care contine 1-2ml apa rece, si se

acopera cu o sticla de ceas. Se sparge tubusorul cu ajutorul unei

baghete de sticla, iar solutia rezultata se filtreaza. Filtratul se

imparte in mai multe portiuni dupa cum urmeaza:

N se identifica sub forma de CN-

CN- + FeSO4→Fe (CN)2 + NaCN→ Na4[Fe(CN)6] +

FeCl3+HCl conc→ Fe4[Fe(CN)6]3

Intr-o prima portiune din filtrat se incearca