P. 1
Istorie

Istorie

|Views: 360|Likes:
Published by Chriss

More info:

Published by: Chriss on Oct 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/22/2014

pdf

text

original

I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor

Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor ’. Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni. Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice (Petresti, Gumelnita, Cucuteni, Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi (Foltesti, Cernavoda III, Cotofeni) cu: - ceramica grosolana, decorata cu motive incizate; - morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii. Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii. Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: - tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, - daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpatodanubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: - tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala; - comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)

1

Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Triburi daco-getice: - apulli – zona Alba Iulia - burii – malul Oltului - carpii – Moldova Centrala - costobocii – nordul Moldovdei si Maramures - crobyzii si tryzii – Dobrogea Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava), adevarat centru administrativ: - Argedava (Dobrogea) - Buridava (jud. Valcea) - Piroboridava (jud. Galati) - Tamasidava (jud. Bacau) - Sucidava (jud. Olt) - Cotnari - Stancesti (jud. Botosani) - Batca Doamnei (jud. Neamt) - Cetateni (jud. Arges) - Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) – centru politic inconjurat de un system de fortificatii alcatuit din cetatile: - Costesti - Blidaru - Piatra Rosie - Banita - Capalna - Tilisca Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IVlea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei. Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: - sec. al IV-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de ‘rex Histrianorum’ din Dobrogea care se opunea scitilor; - 335 i. Hr. – uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon; - 300 i. Hr. Si 292 i. Hr. – confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care este luat prizonier; - sec. al III-lea i. Hr. – mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos;

2

-

sec. II-III i. Hr. – uniunea de triburi condusa de regale Rhemaxos, apoi de fiul acestuia, din Dobrogea, care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai lui Zoltes; inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Oroles, in estul Transilvaniei, care se lupta cu bastarnii; inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Rubobostes, in Transilvania.

Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor. Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum). Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor o daco-getii credeau in zei: - zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) - un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid, - o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau Diana din mitologia greaca, respectiv romana. o Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte alaturi de Zalmoxis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu seninatate. o Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau in pamant. o Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de obicei pe munte. o Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele descoperite la Costsesti, Blidaru, Piatra Rosie, etc. o La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui razboinic dac sacrificat, ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme despre nevoile lor. Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: - ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.) - scitii (Transilvania, 600 i. Hr.) - tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.) - bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.)

3

) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. Burebista (82-44 i. Acestia au fost asimilati de daci.  Histria. Diodor din Sicilla (sec. olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor.roata olarului. Hr.  Tomis (Constanta). Herodot.tehnici noi de metalurgie. Hr. Hr. pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat. ) Sec.. si din Transilvania si Moldova din sec.) impotriva dacilor de la nordul Dunarii. Hr.) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie. al. geograf grec. Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti. VI-V i. Hr. ofera informatii despre getii din sec. II-lea i. Ivlea i. Maramures. al VI-lea i. Statul dac (sec. Strabon. Iustinus. au patruns in Dacia (in Transilvania. A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse: 4 . Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului. ‘Istorii’ (sec. creatorii culturii La Tene. Flavius Arianus. Hr. pe malul golfului.) aminteste de getii de la sud de Dunare... Tucidide. coloniile. al. Hr. Hr.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in sec IV-III i. I d. Hr. Hr.sec. Hr.  Callatis (Mangalia). . al III-lea i. al VII-lea i. . . Izvoarele scrise despre daco-geti: Hecataios din Milet (sec. al II-lea i. IV-lea i. istoric si geograf grec (sec. astazi lacul Sinoe.folosirea monedei.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei. III-II i. Hr. Hr. istoric roman din sec. care era o monarhie militara. Hr. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac. I i. in ‘Anabasis’ relateaza expeditia lui Alexandru Macedon (335 i.grecii. al. Hr. .. al V-lea i.). in sec. Hr.modele de organizare politica. Trogus Pompeius (sec I i. ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec. I i. Acestia au preluat de la greci: . Hr. I i. incepand cu a doua jumatate a sec. Hr..- celtii. . Hr. Inscriptiile de la Histria din sec. al II-lea i.

I d. Cotiso (sf. statul dac s-a destramat. sec. s-a aliat cu romanii in iarna 29/28 i. ajutandu-l pe Pompei. Coryllos-Scorilo (? . in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia. conform geografului antic Strabo erau: in nord – Carpatii Padurosi. Roles (sf.) – a condus statul dac cu centrul in Muntii Orastiei. a facut incursiuni la sud de Dunare. Diurpaneus-Duras (68/69 – 87 d.) – a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul in Muntii Orastie. in sud-vestul si nord-vestul Daciei. in Moldova.. sec. – inc. Urmasii lui Burebista Deceneu (44 i.) – rege al unui stat dac din Dobrogea.in jurul anului 50 i. Dicomes – rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei. Hr. de partea celui din urma. . Hr. Hr.68/69 i. – cucereste teritoriile ocupate de celti. Hr. 5 . Hr. Dapix si Zyraxes care se impotriveau romanilor. Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac. a participat la lupta de la Actium (31 d. Hr.). dar statul condos de acesta se limita in zona Muntilor Orastie. Limitele statului dac in timpul lui Burebista. apoi cinci unitati statale: in Transilvania.) – rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si religioasa). Hr. Hr. dacii au facut o incursiune in provincial Moesia impotriva romanilor pe care ii infrang. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea. in regiunea subcarpatica a Munteniei. Comosicus – a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania. – supune cetatile grecesti pontice. S-au format patru.in anul 48 i. in Maramures. . in est – gurile Bugului si Marea Neagra. II d.) dintre Octavianus si Marc Antonius.incepand cu anul 60 i. sec. Hr. motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei. de la gurile Bugului pana la Dionysopolis. Hr. – campanile la sud de Dunare. I i. In iarna 85/86 d. s-a amestecat in razboaiele civile de la Roma in timpul lui Octavian Augustus. Hr. Coson – rege al statului dac in nordul Munteniei. Domitian a impartit Moesia in Moesia Superior si Moesia Inferior si a pregatit o campanie in Dacia. a preluat conducerea statului lui Burebista. Hr. in Peninsula Balcanica. in sud – Muntii Haemus (Balcani). Hr.. La moartea lui Burebista.) – rege al statului dac din Banat. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i.

centrul si sudul Moldovei. Hr. . Provincia Dacia . care cuprindea Transilvania. Hr.a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in : • Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul... cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. subordonata direct imparatului. A avut mai multe confruntari cu romanii: . Oltenia. Traian. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106. cu capitala la Sarmizegetusa Regia. a fost organizata ca o provincie de rang imperial. armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor.101 – 102. nordul Moldovei. o parte a teritoriului (sudul Moldovei. carpii.O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian. . dacii mari): Maramures. teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii. care in 121-122 a impartit provincial Dacia in:  Dacia Superior. a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare.88 d. . Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia. armata romana condusa de gen. si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46.) . Muntenia. ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana. era administrata de un ‘Legatus Augusti pro Praetore’. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. cuprindea Transilvania. 2. • Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia. Hr. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre). Hr. in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel: provincia Dacia. I. Statul dac condus de Decebal. Crisana.in anul 106. Banat. administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista.87 d. Oltenia. dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta. dar mai puternic. 6 . era administrata de un ‘procurator Augusti’ .  Dacia Inferior. Banat.105 – 106. cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.DECEBAL (87-106 d. o armata romana condusa de gen.

 Dacia Malvensis. s-a raspandit in Dacia. situate in N. VIII d. terme. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: . in urma procesului de etnogeneza. Hr. . Locul: la nord si sud de Dunare. pastrandu-se insa unitatea provinciei:  Dacia Porolissensis. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei - Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. apeducte. stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. pe Olt.  Dacia Apulensis. Aceste unitati administrative au fost puse sub conducerea unui guvernator (Legatus Augustus pro Praetoretrium Daciarum).limba Latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. obiectele de podoaba). dar sub nume romane. a dat nastere poporului roman si limbii romane. Limba Latina folosita in administratie.cultura matetriala – (ceramica.componenta dacica. armata. I. in justitie a fost preluata de autohtoni.cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii. in trei unitati administrative. edificii. monumente. spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. uneltele. Procesul de 7 . ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus Aurelius. 3. Daciei Superioare. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia . in Oltenia si Banat.271 – a avut loc retragerea aureliana. de calitate superioara. cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia. I i. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie dacoromana care in conditiile marilor migratii. cu capitala Apulum. . administrativa s-a intensificat. administrata de un ‘procurator Augusti’. Activitatea economica. . in nordul provinciei Dacia cu capitala la Napoca.componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala. Dacia Porolissensis. cu capitala la Napoca. limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre autohtoni. – sec. in Transilvania. . cu capitala la Malva. edilitara. in relatiile de schimb. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi. a fost construita o retea de drumuri. Hr. in 168.

ce foloseau ca limba oficiala limba latina. au primit compensatii banesti. culturala). Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. o mare parte a veteranilor au parasit armata dar s-au stabilit in provincia Dacia. Prin intermediul administratiei romane. Colonistii. Intre acesti soldati si populatia autohtona au avut loc schimburi culturale. contribuind astfel la procesul de romanizare. uneori pe locul vechilor asezari. vorbitori ai limbii latine populare. De aceea. Hr. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. 2. I i. Veteranii. expusa atacurilor barbarilor de la hotare. a unui numar mare de orase cu statut de ‘municipia’ (Dierna. Dierna. Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. imparatii romani au dispus construirea unui numar mare de castre. Dupa satisfacerea stagiului militar. Armata. Tibiscum. Troemsis) sau cu statut de • • • • 8 . In provincia Dacia au fost colonizati. si-au intemeiat familii pe teritoriul provinciei. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. politica. au populat vechile asezari si au intemeiat altele noi. colonistii au imprumutat daco-getilor elemente de civilizatie romana. romanizarea a capatar un caracter organizat.romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. s-a realizat fara interventia statului roman. ceea ce a contribuit la intensificarea romanizarii provinciei Dacia. Hr. Etapa preliminara (sec. mestesuguri). Ei au ocupat functii administrative. 3. Urbanizarea. provincia Dacia avea nevoie de un sistem de aparare bine organizat. Romula. Romanizarea si etapele romanizarii: 1. Legiunea a V-a Macedonica la Potaissa) sau trupe auxiliare (Micia). cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. Porolissum. ceramica geto-daca. Porolissum. un numar mare de locuitori din celelalte provincii ale imperiului. constituindu-se intr-un factor activ al romanizarii. in care stationau in numar mare legionari (Legiunea a XIII-a Gemina la Apulum. ‘pagus’ si ‘villa rustica’. etc. prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. Dacia a fost supusa unui intens proces de urbanizare prin construirea dupa model roman.) – romanizarea a avut o intensitate redusa. • Factorii romanizarii: Administratia. purtatori ai culturii romane. Convietuind cu autohtonii. formata din functionari provinciali (procuratori) si functionari locali (magistri sau prefecti) din orase sau comunitati rurale. Micia. in mod organizat. soldati cu nume dace au intrat in armata romana. – sec. II d. S-a realizat prin factorii romanizarii. sociala. minerit. de tip roman: ‘canabae’ (asezari rurale situate in jurul castrelor) si mai tarziu. cum erau cele de la: Apulum. Fiind o provincie de granita. ‘vicus’. aflati intr-un contact nemijlocit cu acestia. Dupa cucerire. Acestia au patruns in toate domeniile economiei (agricultura. pamant.

Norme ale dreptului roman se vor regasi in dreptul romanesc cutumiar de mai tarziu. Viata religioasa. Activitatea economica din toate domeniile(agricultura. • Toponime (nume de locuri): Napoca. Justitia. adorarea unor divinitati romane (Inunona. al IV-lea la Sarmizegetusa Dovezi numismatice: • Tezaurele descoperite la Sarmizegetusa. Verbita. Crestinismul – factor al romanizarii 9 . practicarea cultelor in limba latina au dat nastere elementelor de sincretism religios (contopirea unor divinitati asemanatoare. economice. etc. • Morminte si obiecte crestine: Napoca. Soporu de Campie. contribuind astfel la desfasurarea procesului de romanizare. Dovezi lingvistice: • Hidronime (nume de rauri) ce deriva din cele folosite in epoca romana: Alutus (Olt). Drobeta. Viata culturala. Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (daco-romanii). Dovezi epigrafice: • Inscriptia de pe inelul de la Micia. Jupiter. Dej. Fenomenul ‘interpretatio romana’ (preluarea unor divinitati dace sub nume romane: Zalmoxis. Mineva. dar de origini diferite. Biertan. Centre administrative. mestesuguri. ceea ce a impus autohtonilor cunoasterea acestor norme si exercitatea drepturilor lor in limba latina. Potaissa. minerit. in Dacia si Moesia Inferior. Samus (Somes). contribuind astfel la romanizarea provinciei Dacia. • Inscriptii pe ceramica descoperita la Porolissum si Romula.• • • • ‘coloniae’ (Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Napoca. Crisius (Cris). intruna singura). ceea ce demonstreaza legaturile spirituale daco-romane. Drobeta. Sarata Monteoru. Normele juridice romane au fost introduse si aplicate pe teritoriul provinciei. Maris (Mures). • Inscriptia de pe donariul de bronz de la Biertan. Dierna. influentele reciproce care au aujutat la romanizarea autohtonilor din Dacia. Venus). constructii. A fost atestata existenta de scoli in cadrul carora se invata scrisul si cititul in limba latina pe intreg teritoriul stapanit de romani. Apulum. Viata economica. Apulum. etc. Bendis). • Ziduri ridicate in sec. Dovezi arheologice: • Ceramica de factura daco-romana din sec V-VI descoperita in asezarile de la Bratei. culturale. Napoca. • Inscriptie descoperita pe o caramida la Gornea. schimb de marfuri) a constituit un alt factor al romanizarii datorita legaturilor ce s-au stabilit intre autohtoni si colonisti in cadrul activitatilor desfasurate pe teritoriul Daciei romane si datorita participarii lor la viata economica a Imperiului. Potaissa). Apulum. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. orasele au constituit puncte de schimb cultural intre autohtoni si noii veniti.

Primele migratii au avut loc in sec. Tot din limba latina au fost preluate si cuvintele: cruce. Tropaeum Traiani. Au fost descoperite numeroase obiecte crestine la Biertan (donariul de bronz). In anul 376 ei au fost infranti de huni si alungati peste Dunare. Sucidava. Dionisie cel Mic (in Dobrogea). • Hunii: popor asiatic. etc. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic.Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. crestin. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. In timpul lui Attila au ajuns o mare putere si au facut incursiuni in toata Europa. gota). Drobeta. Dej (opait crestin de bronz). preot. Porolissum. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. Sava Gotul. Durostorum). Mai intai. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). occidental al crestinismului romanesc. Callatis. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. Au fost primii migratori care s-au asezat in Dacia. latina. si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). inger. Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii crestini Ulfilas (care a predicat in limbile greaca. Histria. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. migratorii in drumul lor spre centrul. persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. Dupa aceasta data are loc organizarea crestinilor din regiunea Dunarii in episcopii (Tomis. Tomis (opait). Dupa moartea lui Attila (453) stapanirea hunilor s-a destramat. Apulum. necropolele de la Targsor. in grupuri. vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare. Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana. contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. 10 . Principalele populatii migratoare • Gotii: popor germanic. botez etc. Tibiscum. nomad. s-au stabilit in Campia Panonica. IV. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527-565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. Prezenta lor este atestata de descoperiri arheologice precum: tezaurul de la Pietroasa. Influenta migratorilor a fost redusa. mormintele princiare de la Apahida. pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. ridicarea de basilici paleocrestine la Tomis. erau impartiti in doua ramuri: ostrogotii si vizigotii. prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana.

spaniola. Au fost prezenti in Dacia in sec. portugheza. VII-VIII dupa cum dovedesc vestigiile de la Felnac si Teius. • dialectul istroroman. italiana. al VI-lea li s-a alaturat un alt neam germanic. al VII-lea au trecut in numar mare in Peninsula Balcanica. Marea Neagra si Balcani. componentele limbii romane Dupa anul 275. slavii ramasi aici fiind asimilati de 11 . sec. in sec. al VII-lea s-au asezat in Pannonia. Au facut incursiuni in Peninsula Balcanica. cu care au intrat in conflict. separand astfel romanitatea orientala din nordul Dunarii de cea din sudul Dunarii care a fost asimilata de slavi. VII la sud de Dunare unde au intemeiat un stat puternic. • dialectul meglenoroman. pe parcursul a catorva secole. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. la nordul Dunarii. Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. s-au asezat in Pannonia. La inceputul sec. Bulgarii: au migrat la sf. Acestia au folosit latina populara. Avarii: originari din Mongolia. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. este o limba neolatina. 2. vulgara (vorbita). longobarzii.• • • • Gepizii: popor germanic. Formarea poporului roman si a limbii romane. limba latina si cultura. al limbii. cum sunt si limbile franceza. Au constribuit la separarea tot mai profunda a romanitatii orientale. In timpul migratiei daco-romanii au rezistat invaziilor pastrandu-si fiinta etnica. etc. Au dominat Europa Centrala pana in sec. • dialectul aroman. in spatiul carpato-dunarean. preluarea limbii latine de catre daco-geti. Slavii ramasi in Dacia au fost asimilati de populatia autohtona romanizata. de unde tineau sub stapanire Dacia. Limba romana s-a format in doua etape: 1. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman. Prezenta lor este atestata de descoperirile de la Moresti si Apahida. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. numita romana comuna (straromana sau protoromana). Dunare. Slavii: au aparut in sec VI in Muntenia si Moldova. din limba romana formandu-se patru dialecte: • dialectul daco-roman. Influenta slavilor asupra acestei populatii s-a manifestat in domeniul culturii materiale. Infranti de longobarzi au trecut in Transilvania unde au fost asimilati. de unde au organizat expeditii impotriva Imperiului Bizantin. unde limba romana a avut o evolutie diferita. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. al VIII-lea cand au fost invinsi de Carol cel Mare. In sec. ultimile trei la sud de Dunare. ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea norddunareana de cea sud-dunareana.

IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice. al X-lea.Cronica turca ‘Oguzname’. al XI-lea. din sec.Inscriptia de la Mircea Voda. italiana. • adstratul lingvistic slav: cca. Componentele limbii romane: • substratul lingvistic traco-dacic: cca. ii mentioneaza pe vlahi. din sec. al IX-lea vorbeste despre ‘tara vlahilor’. germana). • stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane.Istoricul bizantin Georgios Kedrenos ii numeste pe romani ‘blachi’. mentioneaza ‘tara…careia ii zic Balak’ (Valahia).autohtoni. in sec. din sec. altele din epoca moderna (franceza. Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. vorbeste despre populatia romanica de la gurile Dunarii si despre originea ei latina. Moldova.Cronicarul bizantin Kekaumenos. al VIII-lea. vorbeste despre un jupan Dimitrie. ii aminteste pe romani cu termenul de ‘vlahi’. ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. din sec. turca). I. ii localizeaza pe romani intre Dunare si un munte mare. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). al VII-lea. . . . al XII-lea. Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. al IX-lea. unele din epoca medievala (maghiara.Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc). al XI-lea precizeaza ca romanii se trag din daci. .Vasile al II-lea Macedoneanul.‘Despre administrarea imperiului’ scrisa de imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. denumita cu termenul de ‘romani’. Dobrogea Societatea romaneasca in sec. . La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. scrie despre ‘multime de blachi’ din Dobrogea. VII-VIII. in sec.‘Alexiada’ Anei Comnena. ofera informatii despre structuri politice din Dobrogea conduse de Tatos. din sec. . este prima atestare documentara a populatiei de la nordul Dunarii. in sec. din sec. . . IX-XIII Despre societatea romaneasca in sec. . al X-lea.Cronica ruseasca ‘Povestea anilor care au trecut’. 12 .Geografia armeana a lui Moise Chorenati.‘Podoaba Istoriilor’ a geografului armean Gardizi. al XI-lea. al X-lea. in sec. . . Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: . 20% din vocabular. Satza si Sestlav. imparat bizantin.Cronicarul bizantin Ioan Kynnamos. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania.

. cu centrul la Morisena. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: . despre tara ‘romanilor’. cu centrul la Biharea. specifice culturii Dridu. cu centrul la Cuvin. un caracter teritorial. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). tari. in Banat (intre Mures si Cris). despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania. Corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa.. . . Conform acestor descoperiri. mai tarziu. cu timpul.Voievodatul lui Gyla.Voievodatul lui Ahtum. Obstile satesti teritoriale erau comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu (hotarul obstii) pe care il aveau in stapanire. al IX-lea – sec. a doua voievodate romanesti. cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). dovedeste incheierea procesului de etnogeneza a poporului roman. in centrul Transilvaniei. al XII-lea dar care prezinta evenimente din sec. al XI-lea. Moresti. ‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. din sec. Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri politice romanesti din sec. campuri. legaturile de rudenie pierzandu-si importanta. organizarea lor. al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. la jum. Slon (Prahova). prin caracteristicile ei. IX-XIII (peste 1500). Dabaca. cu centrul la Dabaca. sec. Vladimirescu (Arad) etc. romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale numite. ‘romanii populare’. al IX-lea. Obstile satesti au evoluat din obstile gentilice (ce aveau la baza legaturile de rudenie dintre membrii obstii) specifice dacilor si.Voievodatul lui Glad. al XIII-lea vorbeste despre originea latina a romanilor. a trei formatiuni politice romanesti: . din sec. ce purtau diferite denumiri: codri. sec. prima cultura romaneasca. 13 .Voievodatul lui Gelu. ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’). care. al X-lea.Voievodatul lui Menumorut. Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. in Podisul Transilvaniei. situat in Crisana. al IX-lea. ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. conduse de cnezi sau juzi. Obstile satesti au capatat. descoperite la Fundu Hertii. in Banat.redactata in sec. pe care arheologii le-au incadrat in complexul cultural Dridu. ii aminteste pe ‘vlahi’ si pe ‘tara vlahilor’. Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. daco-romanilor. si inventarul acestora atesta stratificarea societatii si existenta unui conducator cu functii politico-administrative.etc. de catre istoricul Nicolae Iorga. ocoale.- - Poemul german ‘Cantecul Nibelungilor’. Epopeea franceza ‘Cantecul lui Roland’ ofera stiri despre romani. Asezarile fortificate.

din 1247. . economice. . MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’.Codrii Orheiului. a unor formatiuni politice prestatale (autonomii romanesti) din perioada de inceput a Evului Mediu. . in estul Banatului si vestul Olteniei.Cnezatul lui Farcas. ‘codri’.volohi.Tara Volohilor. in centrul Moldovei.Codrii Cosminului. TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’. in nordul Olteniei.Dersca. .Voievodatul lui Litovoi. religioase cu Bizantul.Ibanesti. in sudul Moldovei. al XIII-lea.Tara Sipenitului. in sudul Olteniei.walati (valahi).Tara Brodnicilor. .Tara Severinului. .Ulakili (tara Vlahilor).Cnezatul lui Ioan. in nordul Moldovei. . care s-au pastrat pana azi in Moldova. Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de descoperirile arheologice care constau in grupari de asezari ce au in centru o fortificatie. intre Olt si Jiu.Tara Berladnicilor.Voievodatul lui Seneslau. . Moresti. ‘campuri’. . in Cronica lui Nestor. etc. in sudul Moldovei. in Oguzname. intr-o diploma papala din sec. .Codrii Lapusnei.Tudora. mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: . . Denumirile stravechi de ‘tari’. . in aceste locuri. 14 . . . Informatiile izvoarelor scrise au fost completate cu informatiile oferite de sapaturile arheologice care au scos la suprafata cetati din acea vreme: Moigrad. Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului dintre Carpati si Nistru: . in Oguzname. in care rezida un conducator. . cronici rusesti.Tara Bolohovenilor.Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice. . .Fundu Hertii. presupun existenta.Pocreaca – Satu-Nou. literatura bizantina.Horodistea.ulakes. cum sunt cele de la: . documente din cancelaria germana si papala). dar si despre tarile acestora: . . in stanga Oltului. etc. ‘ocoale’. .

Satza. O inscriptie din 943. a trei conducatori locali: . a sec. . stat numit Statul Asanestilor sau Imeriul Vlaho-Bulgar. stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. cu capitala la Tarnovo.1204. al X-lea a fost descoperita pe peretii complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe. 7 noiembrie – trimisul papei l-a uns pe arhiepiscopul Vasile ca patriarh al bisericii vlahe si bulgare. condusa de un strateg. al X-lea. etc. Petru. stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor.1196 – Asan a fost ucis de catre boieri. atat din partea Bizantului. impreuna cu romanii nord-dunareni. 15 . Ionita a cucerit cetatile Constanta (in Muntii Rodopi) si Varna. O alta marturie. Primul conducator al acestui stat a fost Asan.Sestlav. conducator a devenit fratele acestuia. . Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate militar-administrativa.1187 – rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor. cumanii si bulgarii.Tatos. . au declansat o puternica rascoala.1185. Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna.1201 – au inceput ostilitatile cu Imperiul Bizantin. . apoi a incheiat pace cu Bizantul care a cunoscut independenta statului Asanestilor. .1197-1207 – a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost numit de greci) care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a statului sau. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. . al XI-lea. Intre 971-1204. Ana Comnena vorbeste despre existenta. Pudila. – Ionita a cerut papei coroana de tar si sceptrul. la 1094.1197 – Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost preluata de Ionita. conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. Tot Ana Comnena mentioneaza. un alt fruntas al vlahilor. descoperita la Mircea Voda. In opera sa. vlahii din peninsula Balcanica. fratele lui Asan si Petru. ‘Alexiada’. cat si din partea papei. Statul Asanestilor . toamna – datorita fiscalitatii excesive impuse de Imperiul Bizantin ce se afla intr-o profunda criza. papa Inocentiu al III-lea a fost de acord. cu conditia convertirii la catolicism. numita ‘thema Paristrion’ (Paradunavon). aminteste de un jupan Dimitrie. . a sec. condusi de fratii Petru si Asan.- Codrii Hertei. care s-au constituit intr-un puternic stat in nordul Peninsule Balcanice. DOBROGEA Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. . in a doua jum. Campul lui Dragos. din a doua jum.

Timis (1117). Ionita a fost incoronat ca ‘rege al vlahilor si bulgarilor’ si a primit sceptrul. Mai intai s-au asezat 16 . 8 noiembrie – la Tarnovo. secuii: de origine turca. a doua jum. condusa de un voievod numit de rege. Arad. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. statul a devenit bulgar. Alba. 1258 . Mercurius. Locul sau a fost luat de Asan Burul (1207-1218). Zarand. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. sasi. din partea papei. au fost colonizati secui. Astfel. 2. hrisovul de recunoastere si dreptul de a bate moneda. in anul 1176. Noul imparat.- - - 1204. A izbucnit un conflict care s-a terminat tragic pentru Balduin de Flandra care a fost prins si inchis la Tarnovo. Ioan Asan al II-lea. 1207 – Ionita cel Frumos a fost ucis. a fost mentionat in documente din anul 1111). Caras (1200) si la inceputul sec. – pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat. Tarnava. in timpul caruia statul atinge culmea puterii si intinderii sale: de la Dunare la Adrianopol si de la Marea Neagra la Marea Adriatica. 1218 – tronul a fost ocupat de nepotul lui Ionita. au participat la actiunile militare ale maghiarilor impotriva romanilor. – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1. Cluj. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): a. unitati administrativ-teritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei. sec. a sec. bula. – sec. primul comitat creat a fost Bihor (1111). apoi au fost create Crasna si Dabaca (1164). dinastia vlaha a asanestilor se stinge. Balduin de Flandra. 1204 – cruciada a patra a cucerit Constantinopolul si a creat Imperiul Latin de Rasarit. diadema. XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. nu a recunoscut statul lui Ionita. al XII-lea. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum). Satu Mare (1187).la moartea lui Caliman al II-lea. voievod al Transilvaniei era Leustachius. In tompul sau.

al XII-lea. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. 2. Tarnave. Ei au fost adusi din zona Rhinului si Flandra dar. In aceasta diploma sunt mentionate formatiunile politice romanesti de la sud de Carpati. Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1. Privilegiile acestora au fost consemnate in ‘Bula de aur a sasilor’ (1224) acordata acestora de regele Andrei al II-lea. 17 .1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului. in 1272-1275. in 1277.Incercarea unui urmas al lui Litovoi. se gaseau pe Tarnave si Mures. de unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara. de catre Carol Robert de Anjou. Ca raspuns. De aceea. al XIII-lea s-au asezat in estul Transilvaniei. Bistrita. regele maghiar Ladislau IV a organizat. Oltenia. in anul 1211. Conform intelegerii pe care o aveau cu maghiarii. Sasii: au fost colonizati in scopuri de aparare. Orastie. Barbat. al XII-lea in judetele Alba si Hunedoara.in Bihor. . in 1225 ei au fost alungati din Tara Barsei. Un alt grup s-a stabilit in zona Sibiului.incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului. . Ultimul grup a fost colonizat la inceputul sec. o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. de la voievodatul lui Seneslau. in sec. b.Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’. teutonii au incercat sa-si extinda stapanirea la sud de Carpati si sa iasa de sub autoritatea regelui Ungariei. la limita Carpatilor Orientali. Cavalerii ioaniti (ospitalieri): au fost colonizati in Banat. dar si economice. secuii aveau rolul de a apara trecatorile Carpatilor impotriva invaziilor din rasarit. Cu toate ca se bucurau de numeroase privilegii. c. . In schimb isi pastrau forma proprie de organizare si conducere. sec. al XIV-lea. d. de catre regele maghia Bela al IV-lea care a consemnat privilegiile acestora intr-o diploma din anul 1247. apoi. a fost luat prizonier. al XIII-lea in zona Brasovului. voievod din dreapta Oltului. cel mai numeros grup a fost adus din Saxonia. iar fratele lui. Brasov. Cavalerii teutoni: au fost adusi. Primul grup a fost colonizat la jum. in sec.unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) . in Tara Barsei de regele Andri al II-lea cu scopul de a opri incursiunile cumanilor aflati in Muntenia. Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) . . Sasii au contribuit la dezvoltarea oraselor medievale Sibiu.

fratele lui Balica. Petru Musat (1347-1391). pana la sfarsitul sec. – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364). in contextul luptelor cu tatarii. 1388 – Ivanco. 3. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei). a urmat la conducerea statului in Dobrogea. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374). La inceput acesta era vasal Bizantului. fiind numit ‘despot’. 18 . Vladislav Vlaicu (1364-1377). Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. 2. Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea. structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara. Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. XVIIXVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’. probabil. . al XVI-lea. Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230.- 9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. Roman I (1391-1394). 3. Dan I (1384-1386). .1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova.contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. 1347 – Dobrotici. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. cu resedinta la Cuhea. a fost ucis. a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. fiul lui Dobrotici. a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si. . Radu I (13771384). Stefan I (1394-1399). aflat pe valea Izei. –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate. fapt consemnat de cronicile din sec. Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova.Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1. au trecut la sud de Carpati. pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. urmatorul conducator al Dobrogei. nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania.

i-a sprijinit pe domnitorii romani. .  Legislative: adopta acte legislative.Stolnicul: avea grija meselor si ospetelor de la curte.Postelnicul: supraveghea camera de culcare a domnului. acorda privilegiile boieresti. o Adunarea tarii – se intrunea periodic. o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc.Vornicul: conducatorul curtii domnesti.Logofatul: seful cancelariei domnesti. . redacta hotararile domnului. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN 1.  Militare: comandantul armatei (mare voievod). Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. administrative si judecatoresti. stabilea impozitele.participa la scaunul de judecata al domnului.Paharnicul: se ocupa cu aprovizionarea pivnitei domnesti.Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii. reunea reprezentanti ai starilor privilegiate (uneori participau si tarani liberi) si hotara in chestiuni legate de alegerea domnului. II. redacta hotararile domnului.Slugerul: avea rolul aprovizionarii curtii domnesti cu carne.Comisul: se ingrijea de grajdurile domnesti. 19 . . . . . Biserica si domnia A. el il incorona pe seful statului. . Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti. Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii:  Administrative: numea dregatorii. intaiul sfetnic al domnului. .  Judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta instanta de judecata. . o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest. . aveau atributii politice. o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori.Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor domniei.Clucerul: se ocupa de camarile domnului. era seful cavaleriei. stabilirea impozitelor. loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului. semnarea tratatelor si declansarea razboaielor.II. .Spatarul: purta spada domnului la ceremonii.

rol consultativ .conducea Transilvania in lipsa voievodului . Cozia. Atributii: . clerului catolic.  1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti. conduse de reprezentanti ai domnului.militare (comandant militar) . etc. Organizare institutionala: • Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor) Era numit si revocat de rege. comiti. capitala tarii. patriciatului sasesc.  1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului.  1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. Au fost ridicate manastiri precum: Vodita. in general oamenilor liberi.judecatoresti .  1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului. Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt. Tismana. Moldova:  1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava.indeplinea functii publice sau la curtea suveranului . patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. Atributiile vicevoievodului: . B. Moldova: ‘tinuturi’. Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) 20 . • Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare. Voronet. ‘judeti’ cu functii administrative. Era convocata de rege sau de voievod. Moldovita. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. Transilvania Transilvania.administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul. etc. legislative. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’. cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar. Putna. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol. judecatoresti. Dealu. pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei. judecatoresti.Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges.atributii uneori administrative. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati).  1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului. fruntasilor secuilor. notari.

Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. cel mai important fiind scaunul Sibiului. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale. • Scaune sasesti: sapte la numar. sau Hunedoara. • Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita). ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. • Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari. o Episcopia Oradiei. fruntasii secuilor. cuprindea trei episcopii: o Episcopia Transilvaniei. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. • Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor. Tara Barsei (Scheii Brasovului). hotara in chestiunile de interes general. patriciatul sasesc. calvina. Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari. in numar de sapte. Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati. Hunedoara (Strei. in Fagaras. 21 . luterana. erau situate in regiunile de granita. • Dieta: compusa din 150 de membri. Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • Comitate maghiare conduse de comiti. • Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei. in Banat. sasi. o Episcopia Cenadului. • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). Densus) etc. unitariana). Tara Fagarasului (Scorei). iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii.Organizare institutionala: • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. se intrunea de doua ori pe an. secui). cu resedinta la Alba-Iulia.

1396. Amlasului si Fagarasului de catre Mircea. organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): . 1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. 1393 – a intreprins o expeditie la Karinovasi. alianta cu Wladislav Jagello. in sudul Muntilor Balcani. dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. 25 septembrie – a avut loc lupta de la Nicopole incheiata cu un dezastru pentru cruciati care s-au retras in dezordine. septembrie-octombrie – a avut loc infruntarea cu turcii in Campia munteana incheiata cu izgonirea turcilor si recuperarea cetatii Turnu. 2. 10 decembrie – la Radom s-a incheiat. 22 . impotriva cavalerilor teutoni. Wladislav Jagello. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova 1402. noiembrie – initiativa lui Sigismund de Luxemburg de a organiza.1396. impotriva Ungariei. pentru a contracara pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane. prin mijlocirea domnului Moldovei. vara – cruciatii au cucerit Vidin. o noua cruciada antiotomana. 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul). Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca 1388 – 1389. sustinandu-l mai intai pe Musa. 1406. 1411. 1397. impotriva turcilor. 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. . 7 martie – Brasov. 1403. Rahova. Mircea a pierdut cetatea Turnu. 2. 25 mai – la Roman. iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. 1395. 1394. Petru I (1374-1391). tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. Nicopole. incheiata cu succes. indreptat impotriva Ungariei. impreuna cu Mircea cel Batran. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei. recunoscand suzeranitatea acestuia. Politica externa a voievozilor romani 1. tratatul de alianta cu regele Poloniei. 1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. apoi pe Mustafa. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei. 1389. 1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. 23 septembrie – a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun.II. mai ales ca regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) era nemultumit de preluarea Banatului Severinului. 1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei.

A fost oprita. 1444 – alianta antiotomana la care au participat Ungaria. Venetia si oastea Tarii Romanesti condusa de Vlad al II-lea. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei. 1448 – alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii Romanesti. 1444. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei. Iancu a fost infrant la Santimbru. in conditiile iernii. 1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. pentru 75 de ani. 3. septembrie – crestinii au trecut Dunarea in Peninsula Balcanica provocand infrangeri turcilor. • 1443. victoria lui Iancu de Hunedoara. • 1444. indreptandu-se spre Nicopole si Varna. august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor. 21-22 iulie – la Belgrad. octombrie – incursiune a lui Iancu de Hunedoara in Serbia unde a provocat o grava infrangere turcilor. 1448. campania s-a incheiat cu infrangerea cruciatilor si moartea regelui Ungariei. 1446-1453 – guvernator al Ungariei. a renuntat la pacea cu turcii. 10 noiembrie – in batalia de la Varna. a fost cucerit Giurgiul. 23 . 1442. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: • 1443.1412. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani. Tarile Romane si Gheorghe Kastriotul. 1441. 20 septembrie – cruciatii au trecut Dunarea. 1444 – ‘Cruciada de la Varna’: • 1444. 18-20 octombrie – lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor. pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. ocupand orasele Niş si Sofia. 12 decembrie – dupa lupta de la Zlatiţa. 22 martie – turcii in retragere. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. 1442. oastea crestina s-a retras. 15 martie – la Lublau. 1453-1456 – capitan general al Ungariei. la insistentele Papei. la Chilia si Cetatea Alba. Vladislav I. 1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. 1442. Trupele lui Iancu au fost oprite la trecatorile Balcanilor. 1445. Vladislav I. 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita. respectiv al Moldovei. 1456. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. Nicopole. 1442. 1445 – o noua alianta la care au participat Ungaria. 1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. Iancu de Hunedoara – Transilvania 1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. Au cucerit Vidin. primavara – dupa alungarea trupelor turcesti din Tara Romaneasca a adus pe tronul tarii pe Basarab II si a creat astfel un front antiotoman. conducatorul albanezilor.

regele Ungariei. 1462. 16 noiembrie 1485 – i-a infrant pe turci la Catlabuga. 24 . 1465. 1473 – a refuzat plata tributului. acesta a cucerit Roman. 26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. in Moldova.la Overchelauti. Matei Corvin.4. Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. domnul Moldovei l-a infrant pe domnul Tarii Romanesti. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. 1461-1462. moldovenii au fost infranti. 15 septembrie 1485 – la Colomeea. tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV. 1461 – alianta cu regele Ungariei. 1487 – tratat cu turcii. care a promis sprijin impotriva turcilor. si s-a indreptat spre Baia. intre Rahova si Chilia. 12 iulie 1475 – alianta antiotomana cu Matei Corvin. 1469. dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie. 21 noiembrie 1473 – pe raul Vodna. 14 decembrie 1467 – la Baia. ocupata de unguri. a reluat plata tributului. 7 martie 1471 – la Soci. Poarta respecta suveranitatea statului roman. 9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba. Cazimir al IV-lea. trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. Targu Neamt. protejarea acesteia de catre sultan. Primavara 1486 – victorie impotriva turcilor la Scheia. 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni). 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor. Vlad Tepes (1456-1462. 1462 – un nou acord cu Polonia prin care a recuperat Hotinul. 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 – a refuzat plata tributului. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova 4 aprilie 1459 v. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei. Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel Frumos si l-a indepartat de la putere. Radu cel Frumos. 5. 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. vara – la Lipnic. toamna – campania lui Matei Corvin.

cucerirea oraselor Bucuresti si Targoviste de catre turci. 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana. Venetia. A fost parasit de aliatii sai din celelalte principate romane.1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni.Mihai a incercat refacerea frontului ontiotoman prin cucerirea Transilvaniei si Moldovei (conduse de principi ce ii erau rivali). Ferrara si Toscana). Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova). Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu. Serpatesti. Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti. etc. Unirea Principatelor 1 mai 1599 – Andrei Bathory. 25 . 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory. Statul Papal. ducatele italiene (Mantua. tratat semnat de boieri. Sec. rupand astfel relatiile cu Polonia. Principatul Transilvaniei si Moldova. 20 octombrie 1595 – turcii au fost infranti definitiv la Giurgiu. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic. principele Transilvaniei. 6. 20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). 6-8 octombrie – cu sprijinul aliatilor a fost eliberat Targoviste. a incheiat pace cu Imperiul Otoman. 1595 – campania turceasca impotriva Tarii Romanesti. 26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni. Rusciuc. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca 1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane. . Silistra. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. 13 noiembrie 1594 – a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din Bucuresti si i-a izgonit pe turci de pe teritoriul tarii.

1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei. - s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul. 18 septembrie 1600 – la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta. - interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. - Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca, Simion Movila. Martie 1601 – la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. 3/13 august 1601 – la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii. II. 3. Politica si diplomatie in sec XVII

Secolul al XVII-lea este caracterizat printr-o mai mare stabilitate politica. Domnitorii romani au renuntat la conflictul deschis cu Imperiul Otoman, inlocuindu-l cu actiuni diplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari Romanesti si sa le apropie de puterile europene ostile turcilor (Imperiul Habsburgic, Polonia si Rusia). Daca in prima jumatate a sec. al XVII-lea, regimul dominatiei otomane (instituit inca din 1538) a fost mai usor, in a doua jumatate a secolului, acest regim a devenit tot mai apasator culminand, la inceputul sec. XVIII-lea cu instaurarea, in Tara Romaneasca si in Moldova, a regimului fanariot. Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane s-a manifestat sub doua forme: dominatia economica si dominatia politica. • Dominatia economica a constat in: a) obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii: - haraciul sau tributul – reprezenta sumele de bani ce trebuiau platite de domnitorii romani in schimbul mentinerii pacii si pastrarii autonomiei interne a Tarilor Romane; - peşcheşurile – darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.) pe care domnitorii romani erau obligati sa le plateasca cu ocazia diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea sultanului (casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.); - cumpararea domniei – sume de bani ce erau platite sultanilor sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la tronul Tarilor Romane, pentru a li se acorda domnia; - confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea) sau mucarerul – obligatie in bani, anuala sau trienala, ce era platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe tron.

26

b) obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in munca (transport, constructii, etc.) c) monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la preturi foarte mici. Dominatia politica s-a exercitat prin: - amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost cauza duratei mici a domniilor, pe tronul Tarilor Romane perindandu-se, in aceasta perioada, un numar foarte mare de domnitori; - controlul asupra politicii duse de domnitor prin intermediul boierilor romani de la curtea domneasca cat si prin trimisii Portii (in special greci). Acest lucru a permis instaurarea unui climat de insecuritate politica, domnii si principii din cele trei Tari Romane fiind expusi intrigilor de la curte si subordonati intereselor boierilor, respectiv nobililor. S-a instituit, astfel, regimul boieresc in Tara Romaneasca si Moldova si regimul nobiliar in Transilvania. Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a confruntat domnia in Tarile Romanesti, pe parcursul sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi (in Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu scopul iesirii din sfera de influenta a Imperiului Otoman. Cele mai importante domnii: 1. Matei Basarab (1632-1654), in Tara Romaneasca: • Politica interna: - cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sfatul domnesc; - a urmarit dezvoltarea economica a tarii; - a sprijinit construirea de lacasuri de cult. o Politica externa: - a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in scopul realizarii unei aliante antiotomane; - a intretinut relatii cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I, cu care a incheiat, in 1633, un tratat de alianta prin care cei doi isi promiteau sprijin reciproc. Acest tratat a fost reinnoit in 1635, 1636, 1638, 1640, 1647 si cu fiul acestuia Gheorghe Rackoczi II, in 1650 si 1651; - 1650 – a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu hatmanul cazacilor, Bogdan Hmelnitki; - s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, Care urmarea sa-i ocupe tronul. 2. Vasile Lupu (1634-1653), in Moldova • Politica interna: - s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a nemultumit pe boierii pamanteni; •

27

-

om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica Trei Ierarhi din Iasi).

Politica externa: - 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita); - 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I; - 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab; - 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu Transilvania; - 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa de pe tron.

3. Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara Romaneasca • Politica interna: - intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anarhiei provocate de grupurile boieresti. • Politica externa: - a urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul Habsburgic; - 1683, cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra Vienei, chiar daca a participat cu trupe alaturi de Imperiul Otoman la acest asediu, a ajutat trupele imperiale oferindu-le informatii despre actiunile turcesti; - dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena, Serban Cantacuzino a intrat in tratative cu imparatul german in vederea incheierii unei aliante antiotomane; - 1684-1688, contacte diplomatice cu Imperiul Habsburgic, habsburgii promitandu-I domnia ereditara si titlul de baron in cadrul imperiului. Tratativele nu au fost finalizate datorita mortii domnitorului. 4. Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara Romaneasca • Politica interna: - s-a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii; - a reorganizat sistemul fiscal; - a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii acordate acesteia; - a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de carti in tipografiile din Targoviste si Ramnic; - 1714, datorota intrigilor boierilor pe langa sultan, a fost mazilit, apoi executat impreuna cu cei patru fii ai sai, la Istanbul. • Politica externa: - a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu Imperiul Otoman pentru a nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa externa antiotomana; - la inceput relatiile cu imparatul german au fost incordate, domnitorul roman fiind nevoit sa respinga doua atacuri ale habsburgilor asupra Tarii

28

5. in Moldova si 1716. cu Moldova relatiile au fost incordate.13 aprilie 1711. • Politica externa: . la Luţk. a incercat incheierea unei aliante cu Polonia indreptate impotriva turcilor. domn al Moldovei • Politica interna: .a luat masuri pentru intarirea puterii centrale.- Romanesti: in 1689 si in anul 1690. cand domnitorul i-a alungat pe habsburgi din Transilvania. motiv pentru care erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa). dar a renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a Poloniei. 1709. .s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri. ostile rusesti si moldovene au fost infrante de turci. iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei. Dimitrie Cantemir (1710-1711). intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o conventie secreta indreptata impotriva turcilor. 29 . considerati diplomati foarte abili. . la Stanilesti. in Tara Romaneasca.a realizat o reforma fiscala. Imperiul Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote (fanariotii erau greci din cartierul Fanar al Constantinopolului.iulie 1711. tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva turcilor. Incepand cu anul 1711. a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei. .s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina ascensiune. Petru cel Mare. .

la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. Regimul fanariot. Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza. in Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice. Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de sub suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa Restranga autonomia Principatelor si sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote.domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului. Criza orientala. prin actiunile lor reformatoare in plan economic. social si politic. domnii fanarioti au contribuit la modernizarea societatii romanesti in spiritul ideilor iluministe. au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei. a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane. acestea mentinandu-si autonomia interna. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului. Trasaturile regimului fanariot: . Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. apoi si in Tara Romaneasca. cu mari pierderi umane. menite sa la elibereze de sub aceasta dominatie.teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. mai intai in Moldova. materiale.Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie. pe langa Marile Puteri. teritoriale. Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului Otoman. . PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. In acelasi timp. . Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul ‘Crizei Orientale’. Opera reformatoare a domnilor fanarioti: 30 . . prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii.Economia fiind subordonata Portii otomane. Pe de alta parte. al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. prin dominatia exercitata de Poarta. Rivalitatea dintre Marile Puteri. fiscalitatea excesiva si coruptia administratiei din Tara Romaneasca si Moldova a avut ca efect accentuarea saraciei ce a devenit tot mai apasatoare pentru romani care au initiat o serie de demersuri. Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca.Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Sec.III. . 1.

1687 – la Mohacs.nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. justitie si finante. act ce a jucat rol de constitutie. Ei au devenit clacasi. 1691.reforma sociala. in 1818. un cod de legi (Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale. 1812-1819 – a tiparit la Iasi. finantelor. in 1816-1817. oficiale: catolica. Regimul habsburgic in Transilvania 1683 – asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei. romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. astfel: .erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin ‘Tripartitul lui Werboczi’. domn al Tarii Romanesti (1812-1818). 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. Ioan Gheorge Caragea. a promulgat. religia ortodoxa nu era acceptata.Constantin Mavrocordat. a avut mai multe domnii in Tara Romaneasca si Moldova intre 1730-1769. Alexandru Ipsilanti. octombrie – s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei. fiind obligati sa presteze zile de claca pe pamantul boierului (12 zile pe an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova). 31 . Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a anexat Ungaria. . ‘Codul lui Calimachi’. ce putea fi platit in 4 rate. sub presiunea austriecilor. sasi). moment care marcheaza intrarea in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si Transilvania. calvina. justitiei. in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic. guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice. Scarlat Calimachi.refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual fix. ‘Compilatae Constituones’ si ‘Aprobatae Constituones’. . 1796-1797) si in Moldova (1786-1788) a infaptuit reforme in invatamant. A luat masuri pentru reformarea administratiei. administrative si judiciare. 1687. domn in Tara Romaneasca (1774-1782. Mihail Apafi si imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protectie militara Transilvaniei impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei austriece in 12 orase din Transilvania. 1686 – victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda. a constat in desfiintarea serbiei si a legaturii de pamant a taranilor care se putea rascumpara. o culegere de legi inspirata din Codul austriac si Codul lui Napoleon. 1807-1810. a hotarat acceptarea protectiei imperiale austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otomana. infaptuita in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova. . 1688 – Dieta de la Sibiu. luterana si unitariana). El a marit obligatiile taranilor clacasi fata de boieri. .Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic.se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri. . secui. .erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor. domn al Moldovei in 1806.

domnul Moldovei. rasculatii au obtinut cateva victorii ce au culminat cu proclamarea lui Rackoczi ca principe al Transilvaniei. 1781 – edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata legala. Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739. Austria. prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti.comandantul armatei era austriac. La Congresul de pace de la Focsani (24 iulie 32 . neintelegerile dintre rasculati au dus la infrangerea rascoalei incheiata cu Pacea de la Satu Mare. Banatul ramanea in continuare in posesia habsburgilor. Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia. la emanciparea romanilor din Transilvania. in cursul caruia Rusia a ocupat Tarile Romane. .. la Viena. Cancelaria Aulica a transilvaniei cu scopul integrarii provinciei in Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania. s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au cedat turcilor cetatea Azov. In 22 iulie 1711. Apoi. 1765 – Transilvania a devenit Mare Principat. 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei. la care a participat si Dimitrie Cantemir. 1777 – a fost emis actul ‘Ratio Educationis’ prin care a fost reorganizat invatamantul. 1785 – patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor. Se urmarea inlaturarea stapanirii habsburgice in Transilvania. Initial. Turcia ceda Austriei si teritoriile romanesti Banat si Oltenia. s-a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea pacii de la Belgrad. Prin semnarea pacii de la Passarovitz (1718). 1699. inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane. care era numit de imparat). Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane. 1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica. dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul. in cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe Moldova. pastrandu-si autonomia in cadrul Imperiului Habsburgic. Reformele monarhilor luminati Maria Tereza (1740-1780) si Iosif al II-lea (17801790): 1759 – a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana. s-a incheiat cu victoria Austriei. a cuprins o mare parte a Transilvaniei. Razboiul ruso-turc din 1710-1711. Razboaiele ruso-austro-turce. ceea ce a permis multor romani accesul la educatie. Razboiul ruso-turc din 1768-1774. s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la Stanilesti (18-22 iulie 1711). 1694 – s-a infiintat. Razboiul austro-turc din 1716-1718. Acesta patenta a fost anulata la insistentele nobililor. 1703-1711 – rascoala condusa de Francisc Rackoczi al II-lea.se mentinea Dieta Transilvaniei.

. Dupa revolutia de la 1821. sa revina la domniile pamantene. constituit din Tara Romaneasca si Moldova. independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. • au fost introduse la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova. Regulamentele Organice. cu pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a obtinut de la turci teritoriul dinte Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei. o puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834).‘proiectul dacic’ care viza formarea unui stat tampon. • prevederi: o puterea executiva era exercitata de domn. Armata rusa a ocupat Tarile Romane. era formata din boieri si avea rolul de a adopta legi. Aceste proiecte au fost: . Prusia).1772-22 martie 1773). a fost declansat de Rusia sub pretextul comiterii de abuzuri asupra Tarilor Romane de catre turci. cu intentia clara de a anexa Principatele Romane. prezidata de mitropolit. initia si sanctiona legi. Domnul numea si revoca ministri. Razboiul s-a incheiat anul urmator. a reusit sa anexeze partea de nord a Moldovei. Razboiul s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812) care prevedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre Rusia. astfel. cu numele Dacia. Turcia a fost infranta dar. Imperiul Otoman a fost obligat. Rusia a elaborat o serie de proiecte pentru organizarea sud-estului Europei. modern al separarii puterilor in stat. presati de evenimentele din Franta.‘proiectul grecesc’ care viza impartirea teritoriilor europene din Peninsula Balcanica intre Rusia si Austria si refacerea Imperiului Bizantin. Turcia infranta a cerut pacea. habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791). Putea sa dizolve Adunarea Obsteasca cu acordul puterilor suzerana si protectoare. Bucovina (1775). Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova. Acest teritoriu va primi numele de Basarabia. Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792. Razboiul ruso-turc din 1806-1812. el era ajutat de un Sfat format din 6 ministri. Austria. Regulamentele Organice • primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858. S-a instituit protectoratul rusesc asupra Tarilor Romane. vecina Tarilor Romane. Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru protejarea Tarilor Romane. incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra Principatelor. • se bazau pe principiul democratic. declansat de incercarea de punere in practica a ‘proiectului grecesc’. Austria. in virtutea vechilor ‘capitulati’. Rusia a devenit. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin carfe cereau. Razboiul ruso-turc din 1828-1829. prin conventia rusoturca de la Akkerman (25 septembrie-7 octombrie 1826). In urma pacii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. 33 . prin presiuni asupra turcilor.

Samuil Micu. pentru a demonstra legitimitatea romanilor din Transilvania de a cere drepturi politice.Rascoala condusa de Horea. au promovat ideea originii latine a poporului roman. si un caracter national. a vechimii ai a continuitatii acestui popor in spatiul carpato-danubiano-pontic. care era instanta suprema. prin afirmarea vechimii si originii latine a romanilor. o infiintarea militiei pamantene. prin opera lor literara si istorica. Samuil Micu. B. Rascoala a avut un impact puternic care a determinat emiterea unei patente imperiale de catre imparatul Iosif al II-lea.. pentru tarani si patenta. Transilvania . Ca membru al Dietei Transilvaniei a propus acordarea de drepturi romanilor. desfiintarea iobagiei. El a redactat mai multe memorii pe care le-a inaintat Curtii de la Viena. infiintarea de scoli. fundamentata pe dovezi istorice incontestabile. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. Gheorghe Sincai. pentru negustori si meseriasi. Gheorghe Sincai. episcop unit. . a luptat pentru drepturile romanilor din Transilvania. care erau mentinuti la statutul de natiune tolerata cu toate ca reprezentau populatia majoritara. o a fost instituit bugetul tarii. etc. Reprezentantii Scolii Ardelene.o puterea judecatoreasca era detinuta de tribunale si de Inaltul Divan Domnesc. o dezvoltarea invatamantului. . curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. romanii urmarind recunoasterea natiunii romane alaturi de celelalte natiuni din Transilvania. document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior. A fost chemat la Viena si exilat la Roma unde a si murit. Closca si Crisan (1784) a avut. etc. Ion Budai Deleanu.Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768). pe langa caracterul social (cereau desfiintarea servitutilor feudale).egalitate in drepturi cu celelalte natiuni. participarea acestora la viata politica a tarii. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. o a fost stabilit un impozit unic: capitatia. III.Supplex Libellus Valachorum. Ioan Budai-Deleanu. .Scoala Ardeleana. este primul program politic modern al romanilor din Transilvania care revendica: .participarea romanilor la Dieta proportional cu numarul lor. . Iosif Mehesi. . prin care iobagia era desfiintata.folosirea toponimiei romanesti. In 1774. a intocmit Supplex Libellus pe care l-a trimis imparatesei Maria Tereza. 2. etc. 34 . Petru Maior.

condusa de colonelul Ion Campineanu.respectarea drepturilor politice ale romanilor.In 1774. a redactat. Aceste revendicari erau: . . cautand sprijinul acestora.In 1791. Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri aceste memorii. reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui regim constitutional.‘Partida Nationala’.respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’. autonomia fata de Poarta Otomana. Dimitrie Sturdza. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau. • situatia grea a taranilor. desfasurata pe plan european.In 1822. in 1837-1838. Revolutia romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana.independenta sau autonomia Tarilor Romane. condusa de Alexandru Ipsilanti. etc. • orasenii. . Eufrosin Poteca. • razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au provocat numeroase pierderi. la Şiştov. domn pamantean. organizata de societatea secreta Eteria. Austria. Membrii ‘partidei nationale’ s-au opus limitarii autonomiei Tarii Romanesti de catre Rusia. etc. autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei. Cauze: • dominatia straina si regimul fanariot. Mihai Cantacuzino. Prusia). • coruptia si fiscalitatea excesiva. . protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu boierii moldoveni impotriva rapirii Bucovinei. . Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu. in virtutea vechilor ‘capitulatii’.inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla.la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773). . • pandurii. independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. de eliberare sociala si nationala. Forte participante: • taranii liberi si dependenti. . Documente programatice: 35 . a fost conceputa ‘Constitutia Carvunarilor’ de catre comisul Ioan Tăutu. un proiect de constitutie democratica. boierii munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor fata de Poarta. . • boerii pamanteni. . unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Austria. ale caror obligatii au crescut.In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate.

• ‘Proclamatia de la Cotroceni’. Cu acest prilej s-a format la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii. ‘Proclamatia catre tara’. Revendicari: • desfiintarea privilegiilor boieresti. neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I. • februarie 1821 – Tudor.. 36 . generate de comportamentul trupelor eteriste. la 23 ianuarie 1821. condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. Au aparut neintelegeri intre Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu. • libertarea comertului. incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor romani. februarie 1821. trupele turcesti. A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului. • ‘Proclamatia catre munteni’. • 18 mai 1821 – oastea revolutionarilor se afla la Golesti. • numirea in functii dupa merit. 3 martie 1821. • ‘Cererile norodului romanesc’. Alexandru Şuţu. etc. cu acordul Comitetului de Obladuire. • desfiintarea vamilor interne. • 16 martie 1821 – Tudor a ajuns la Bolintin si a adresat o proclamatie bucurestenilor adunati aici. • invatamant obligatoriu. • 21 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresti. impreuna cu armata sa (10. • 23 ianuarie 1821 – Tudor Vladimirescu. 20 martie 1821. • februarie-inceputul lui martie 1821 – Tudor si-a fixat tabara la Ţânţăreni. 16 martie 1821. pe cinci coloane. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei. Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-PitestiRamnicu Valcea. • revenirea la impozitul fix ce putea fi platit in 4 rate. • 18 martie 1821 – revolutionarii au ajuns la Cotroceni unde tudor a citit o noua proclamatie. • 22 februarie 1821. • 26/27 mai 1821 – la Golesti. Tudor a fost atras intr-o cursa si ucis de eteristi. La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. • desfiintarea dregatoriilor inutile. eteristii. • sfarsitul lunii martie – o noaua intelnire a lui Tudor cu Ipsilanti. • armata nationala.000 de oameni).• ‘Proclamatia catre tara’ citita la Pades. • reformarea justitiei. apoi a constituit ‘Adunarea Norodului’. adunata la Pades. • 23 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a fost primit de Comitetul de Obladuire si a preluat conducerea ca reprezentant al Adunarii Norodului. • ‘Proclamatia din Bolintin’. • inceputul lunii mai 1821 – au patrund in Tara Romaneasca. a expus multimii. a pornit spre Bucuresti. fara a se ajunge la o intelegere. Desfasurare: • ianuarie 1821 – a murit ultimul domn fanariot.

37 • . Adunari populare: Adunarea de la Iasi. dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. • ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. pentru a obtine independenta Tarilor Romane. Moldova Revolutionari: Vasile Alecsandri. trupele rusesti au intrat in Moldova. • 25 septembrie/7 octombrie 1826 – Rusia si Turcia au semnat Conventia de la Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile pamantene. Consecinte: • inlaturarea regimului fanariot. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova. Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848. • 7 iunie 1821 – langa Dragasani. Revendicari: • imbunatatirea situatiei taranilor. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane. Grigore Cuza. Desfasurare: • 29 martie. • 29 mai 1821 – la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in urma careia pandurii au fost infranti definitiv. • eliberarea detinutilor politici. • revigorarea demersurilor boierilor pamanteni. • lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic. acesta a trecut la represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari. Mihail Kogalniceanu. Ipsilanti a fost prins. • octombrie 1821 – la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite eteriste. regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. pe raul Olt pandurii ramasi fara conducatori au fost infranti de turci. armata eterista a fost zdrobita de turci. • infiintarea unei garzi nationale. • starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane. pe langa Marile Puteri. Document programatic: ‘Petitia Proclamatiune’. • Iunie 1848. revenirea la domniile pamantene.26 mai – la Zavideni. • desfiintarea cenzurii. • dizolvarea Adunarii Obstesti. dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza. • reorganizarea invatamantului. • libertatea personala. Unii revolutionari au reusit sa fuga peste granita in Transilvania. • mentinerea vechilor relatii de tip feudal.

s-a alcatuit Guvernul Provizoriu format din revolutionari care au incercat infaptuirea unor reforme: desfiintarea privilegiilor boieresti. • Desfiintarea privilegiilor feudale. • Eliberarea clacasilor si impropietarirea lor cu pamant. trupele turcesti au intrat in Bucuresti. Adunari populare: Adunarea de la Islaz – 9 iunie 1848. Revendicari: • folosirea limbii romane in administratie. • participarea romanilor la Dieta. • Secularizarea averilor manastiresti.Tara Romaneasca Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu. fratii Golescu. Ion Campineanu. Adunari populare: 3/15 mai 1848 – Marea Adunare Nationala de la Blaj. organizarea de garzi civice. Andrei Saguna. Ion Ghica. George Baritiu. dupa care a abdicat si s-a refugiat in Transilvania. • Dezrobirea tiganilor. • libertatea cuvantului si a presei. • Domn ales pe 5 ani. H. Rosetti. Timotei Cipariu. • 14 iunie. Document programatic: ‘Proclamatia de la Islaz’. Desfasurare: • La 11 iunie a inceput revolutia la Bucuresti unde domnitorul Gheorghe Bibescu a aprobat Constitutia (Proclamatia de la Islaz). Avram Iancu. Bratianu. Document programatic: ‘Petitiunea Nationala’. Radulescu. Ion C. • Libertatea tiparului. I. • Egalitatea in fata legilor. • independenta Bisericii Romane Ortodoxe. • armata rusa a trecut prin Moldova in Tara Romaneasca. Guvernul Provizoriu a fost inlocuit cu o locotenenta domneasca. Desfasurare: 38 . • Schimbarea institutiilor statului. A. Transilvania Revolutionari: Simion Barnutiu. • 28 iulie. • respingeau unirea Transilvaniei cu Ungaria. Revendicari: • Inlaturarea protectoratului strain. justitie. C. cand a fost adoptata ‘Petitia Nationala’. • 13 septembrie. • Garda nationala. a avut loc confruntarea din Dealul Spirii cu trupele de pompieri care au fost infrante. • desfiintarea iobagiei si a dijmelor. scoala. • infiintarea garzii nationale romanesti. adoptarea unui drapel national.

Revendicari: • recunoasterea natiunii romane. Consecinte: • chiar daca a fost infranta. au invadat Transilvania. Document programatic: ‘Petitia Neamului Romanesc din Ungaria’. decembrie 1848 – trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem. 39 . S-a hotarat organizarea unei armate a romanilor. la Cernauti. Maghiarii au trecut la represalii impotriva taranilor. 3-16 septembrie 1848 – la Blaj a avut loc o noua Adunare Nationala pentru a protesta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. • drepturi politice. • autonomia provinciei. la Lugoj. Document programatic: ‘Petitia tarii’. 2/14 iulie 1849 – interventia armatelor tariste si austriece a inabusit revolutia. Bucovina Adunare populara: 8 mai 1848. Banat Adunare populara: 15 iunie 1848. Revendicari: • autonomia Bucovinei. trupele maghiare capituland la Siria. prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki. Dorinta Ungariei de a anexa Transilvania s-a lovit de opozitia revolutionarilor romani. prezidata de Eftimie Murgu.• • • • • • obiectivele revolutiei maghiare au intrat in conflict cu obiectivele revolutionarilor romani din Transilvania. Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu. • strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala. 4 martie 1848 – Imparatul Franz Iosef a adoptat o Constitutie prin care recunostea autonomia Transilvaniei. revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne. 17 mai 1848 – Dieta de la Sibiu a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria.

o autonomia statului roman. Rusia si Turcia) prin care se hotara: o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri. o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE IV. la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta.IV. Austria. doua adunari legiuitoare. Conferinta de la Paris – desfasurata cu participarea celor sapte puteri garante. o Sudul Basarabiei revenea Moldovei. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) Unirea Principatelor Romane • 1853-1856.1. o erau infiintate la Focsani o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor comune celor doua tari si o Inalta Curte de Casatie. o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei. Regatul Sardiniei. • 30 septembrie/12 octombrie 1857. doua guverne. • 22 septembrie/4 octombrie 1857. a fost convocata adunarea ad-hoc in Tara Romaneasca. • 7/19 august 1858. o cele doua state urmau sa fie conduse separat de doi domni. • adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau: o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania. • 13/25 februarie-18/30 martie 1856. Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei. Prusia. 40 . o guvern care sa reprezinte interesele tarii. • 10/22 mai-7/19 august 1858. a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: o unirea formala a celor doua Principate sub numele ‘Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei’. Anglia. a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova.

• a fost adoptata stema unita care infatisa acvila si capul de bour. • a fost unificat cursul monetar. pe langa guvernele Puterilor Garante. Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat. • a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic. Pe plan intern: • au fost unificate serviciile vamale. Cuza a proclamat ‘Unirea definitiva a Principatelor’ si tara si-a luat oficial numele de Romania. Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi legi pentru ambele tari. • 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza.o desfiintarea Regulamentelor Organice. Sardinia au recunoscut Unirea Principatelor pe timpul vietii lui Cuza. o alcatuirea de adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga domnii principatelor. • 7 aprilie-17 septembrie 1859 – a avut loc Conferinta de la Paris la care au participat Marile Puteri. Rusia. a lui Alexandru Ioan Cuza. Dubla alegere a lui Cuza: • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza. a insemnat unirea Tarilor Romane. dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris. Ziua de 24 ianuarie a devenit zi nationala. • 24 ianuarie 1862 – Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa (Parlament Unic) isi deschidea lucrarile la Bucuresti. postale si de telegraf. cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman. comanda suprema revenind lui Cuza. Prusia. 41 . • a fost unificata legislatia. • 22 ianuari 1862 – s-a format un guvern unic al Principatelor Unite. Comisia Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri. pentru a discuta despre dubla alegere a lui Cuza. Alegerea ca domnitor. a fost adoptata aceeasi uniforma. agenti diplomatici cu scopul de a interveni pentru recunoasterea Unirii Principatelor. Anglia. Pe plan extern: • Cuza a numit. condus de Barbu Catargiu. in Moldova si Tara Romaneasca. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a) 1859-1862: in prima parte a domniei. o desfiintarea rangurilor boieresti. • 13 aprilie 1859 – Franta. numirea unui singur ministru de razboi.

pensionarii si intelectualii. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi (cei care stiau carte. o noua Constitutie care sporea prerogativele domnului. aveau peste 25 de ani. si ele. b) 1862-1866: este perioada marilor reforme. septembrie 1860 – Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol. S-a format un nou guvern. Cuza a dizolvat Adunarea Legislativa si a instaurat regimul domniei autoritare. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant.• • • • • • august 1859 – Imperiul Otoman si Austria au recunoscut. • Adoptarea Legii Electorale care largea participarea la vot prin micsorarea censului. • adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris. septembrie 1861 – a avut loc Conferinta de la Constantinopol. cu membri numiti de domnitor. • 13 martie 1864 – dezbaterea proiectului de lege rurala a dus la izbucnirea unui conflict intre Adunarea Legislativa. 22 noiembrie/4 decembrie 1861 – Sultanul a emis un firman prin care aproba unificarea legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe timpul domniei lui Cuza. si guvern care dorea adoptarea legii rurale. Domnul avea drept de veto. cu membri alesi. format din specialisti. Iasi. • 2 ma 1864 – printr-o lovitura de stat. elaborate de Consiliul de Stat. • 7 februarie 1864 – Legea pentru organizarea puterii armate. care avea initiativa legilor. condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865). prin care un sfert din suprafata agricola a tarii a trecut in propietatea statului. domnul era Comandantul suprem al armatei. 21 si 26 septembrie 1859 – sultanul a emis un firman prin care il recunostea pe Cuza ca domnitor al ambelor Principate. Craiova. si Corpul Ponderator (Senatul). • puterea legislativa apartinea unei Adunari bicamerale. dubla alegere a lui Cuza. s-au format 4 divizii la Bucuresti. • 13/25 decembrie 1863 – a fost adoptata Legea pentru secularizarea averilor manastiresti. Galati. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. primul ministru. plateau un impozit de 4 lei pe an) si primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau 42 . a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. unde a fost primit cu onoruri de catre sultan. potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme in caz de razboi. La 8 iunie 1862. liberal. • puterea executiva apartinea domnului. formata din Adunarea Electiva. dominata de conservatori care se opuneau proiectului. Barbu Catargiu. vara 1860 – Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la cunostinta acestora problemele intampinate in guvernarea Principatelor.

43 . 30 martie/11 aprilie 1866 – Locotenenta Domneasca a citit o proclamatie catre popor prin care recomanda alegerea prin plebicist a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al Romaniei. • 1865 – a fost reorganizata justitia prin infiintarea unor noi instante judecatoresti: Judecatoriile de Plasa. plaşi (subprefect) si judete (prefect). de patru clase. 11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat. cu care mentinea legatura doar in probleme dogmatice. Pamanturile nu puteau fi instrainate timp de 30 de ani. • 25 noiembrie/7 decembrie 1864 – Legea instructiunii publice prin care invatamantul elementar. Cei care nu plateau impozite nu aveau drept de vot. Tribunalele Judetene. formata din Lascar Catargiu. • 1864 – au fost adoptate legile de organizare administrativa ce prevedeau organizarea teritoriului in comune rurale (conduse de un primar). Curtile de Apel. Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori. Nicolae Haralambie. Patriarhul era ales de un sinod format din trei ierarhi romani. sub numele de Carol I. Constitutia din 1866 11/23 februarie – sedinta extraordinara a Parlamentului pentru alegerea unui principe strain. si un guvern condus de Ion Ghica. Curtea de Casatie. in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Se desfiintau claca si dijma. devenea obligatoriu si gratuit. • 1 mai 1865 – Codul de Procedura Penala care excludea pedeapsa cu moartea. col. 30 martie 1866 – dizolvarea Parlamentului.impozite de 48 de lei la sate si intre 80-180 de lei la orase). Au fost infiintate gimnazii in orasele mari ale tarii. • Iunie 1864 – Marile Puteri au recunoscut modificarea Conventiei si dreptul principatelor de a-si modifica legile interne. • 1/13 decembrie 1864 – Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane prevedea independenta Bisericii romanesti fata de Patriarhia din Constantinopol. 2/14 aprilie 1866 – a avut loc plebicistul prin care majoritatea romanilor sa pronuntat in favoarea lui Carol I. cu scopul inlaturarii domnitorului. Rascumpararea era esalonata in 15 ani. Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca. • 14/26 august 1864 – a fost adoptata Legea Rurala. Printul strain. • 1 dembrie 1865 – Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil. care prevedea impropietarirea taranilor prin exproprierea a 2/3 din pamanturile mosierilor. Nicolae Golescu. Curtile de Jurati.

potrivit acestei constitutii. care era acceptat de Parlament. condus de un prim-ministru.era seful armatei. d) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie.putea dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. sanctionarea si promulgarea legilor. b) Parlamentul: Domnul: puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament. Guvernul.avea drept de veto. 44 . . discuta si aproba bugetul. . format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul).29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. .numea si revoca ministri. Constitutia din 1866 a fost prima constitutie romaneasca. . impreuna cu guvernul. 11/23 octombrie 1866 – Poarta a emis firmanul de investitura a lui Carol I. Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara. . Domnul avea prerogative largi: . . drept de veto.de a acorda amnistii si gratieri. era ales prin vot cenzitar. 30 iunie/12 iulie 1866 – juramantul lui Carol I pe Constitutie.putea declara razboi si incheia tratate. 10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat: a) puterea executiva era reprezentata de domn. 30 iulie/11 august 1866 – a fost adoptata Legea electorala.avea dreptul de a bate moneda. numele oficial al tarii era Romania. a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831. avea rol de a initia si sanctiona legile. 29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala.

perioada de instabilitate politica caracterizata prin schimbarea frecventa a guvernelor: s-au schimbat 10 guverne si au avut loc 20 de remanieri guvernamentale. prim-ministru I. a constiintei. . egalitatea in fata legilor). care s-au succedat la guvernare.a contribuit la modernizarea structurilor economice. dupa avere. alegatorii fiind impartiti in patru colegii.a sustinut cucerirea independentei de stat. Bratianu.Carol I a fost domn al tarii in perioada 1866-1878. in 1883 un tratat secret de alianta. guvernare conservatoare. B.prin participarea la razboaiele balcanice din 1912. Romania s-a afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. . 45 . a presei. guvernare liberala. reprezentata de domn. dupa 1871 s-a instaurat ordinea. . .pentru a inlatura disensiunile dintre liberali si conservatori a introdus sistemult ‘rotativei guvernamentale’. prim-ministru Lascar Catargiu. aintrunirilor. Principalele institutii ale statului modern roman A. Pe plan intern: . in persoana lui Carol I. Monarhia . martie 1871-martie 1876. perioada 1866-1871. si in urma pacii de la Bucuresti a reusit sa obtina Cadrilaterul de la Bulgaria. A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar.deteriorarea relatiilor cu Rusia l-au determinat sa se orienteze spre Puterile Centrale cu care a semnat. . libertatea cuvantului.monarhul s-a constituit ca un factor de echilibru.a incurajat formarea partidelor politice. 1913.Partidul Conservator constituit oficial in 1880 si Partidul National Liberal in 1875. guvernare conservatoare. C. cu caracter defensiv. Guvernul reprezenta puterea executiva. .institutie centrala. alteta regala intre 18781881 si. cand a murit (in 1881 Romania a devenit regat). rege intre 1881-1914.a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina. Pe plan extern: . . . aprilie 1876-martie 1888.- Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. jucand rol de arbitru pe scena politica romaneasca. martie 1888-octombrie 1895.

C. 12-20 august 1877 – trupele romane au trecut Dunarea. Oltenita. armata rusa a suferit pierderi foarte mari. ceea ce a determinat Romania sa se apropie de Rusia. Rusia dorea sa intervina de partea rasculatilor cu scopul ascuns de a obtine iesirea la Mediterana prin ocuparea stramtorilor Bosfor si Dardanele in urma infrangerii Turciei. 1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. Bratianu si Tarul Alexandru al II-lea. majoritatea parlamentarilor proveneau dintre marii propietari de pamant si burgezie.- In anul 1895 s-a introdus sistemul ‘rotativei guvernamentale’ care prevedea alternarea la guvernare a celor doua partide politice: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. pe cheltuiala proprie. Datorita sistemului de vot censitar. Turcia a adoptat o noua constitutie prin care acorda Romaniei statutul de provincie privilegiata a Imperiului Otoman. Puteau controla activitatea guvernamentala prin anchete. 21 aprilie 1877 – Turcia a atacat orasele romanesti de la Dunare: Calafat. Bechet. interpelari. Septembrie 1876 – intalnirea de la Livadia intre o delegatie romana condusa de I. Corabia. Senatul: senatorii se alegeau dintre persoanele ce aveau cel putin 40 de ani impliniti. Bulgaria. s-a instituit starea de razboi cu Imperiul Otoman. 4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. s-a discutat despre necesitatea unei intelegeri privind trecerea armatei ruse pe teritoriul Romaniei spre Balcani. Decembrie 1876 – Marile Puteri au organizat o Conferinta la Constantinopol pentru a ajunge la o intelegere in conflictul din Balcani. motiuni de cenzura. Rusia ii promitea acesteia anexarea Bosniei si Hertegovinei. era format din doua camere: Adunarea Deputatilor si Senatul. 1877 – Conventia de la Budapesta intre Rusia si Austro-Ungaria: in schimbul neutralitatii Austriei. pe o perioada de 8 ani. Adunarea Deputatilor: deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel putin 25 de ani impliniti. Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi. Giurgiu. au avut loc rascoale antiotomane in Bosnia-Hertegovina. 19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877). C. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. 9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei. intrebari. a institutiilor acestuia. Cucerirea independentei de stat a Romaniei 1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. 46 . Calarasi. 12 aprilie 1877 – Rusia a declarat razboi Turciei. iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna.

Serbiei si Muntenegrului. nemultumea Anglia (care nu isi dorea cresterea puterii Rusiei) si Austro-Ungaria care nu a primit Bosnia si Hertegovina in virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta.egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania. 19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia. 1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. Delta Dunarii si Insula Serpilor. prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse.independenta de stat a Romaniei. pentru prima data intrau si romani. 9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova.30 august 1877 – atacul esuat asupra Plevnei.autonomia Bosniei si Hertegovinei. 47 . stabilea: . 19 ianuarie 1878 – semnarea armistitiului intre Rusia si Turcia la Kazanlâk. 1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei. . . in absenta Romaniei. .independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie. Austro-Ungariei.tratatul era dezavantajos pentru Romania. Italiei. 1853 – Episcopia Unita de la Blaj a fost ridicata la rang de Mitropolie. 19 ianuarie – Vidin si Belogradcik s-au predat armatelor romane. 28 noiembrie 1877 – capitularea turcilor la Opanez. a votat legi favorabile romanilor: . Romanii din afara granitilor Transilvania 1847 – limba germana a devenit limba oficiala. trupele romane au reusit sa cucereasca reduta Grivita. Cahul. Angliei. . mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu. . Transilvania a fost anexata la Ungaria.cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea.autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat. 1863-1864 – Dieta de la Sibiu. 4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena. Rusiei. . romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. 28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei. Frantei. 1849 – dupa infrangerea revolutiei. 1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului. . s-a reinstaurat regimul habsburgic. 12 ianuarie 1878 – Smardan. Turciei care stabileau: .drepturi politice pentru romani. in care.limba romana devenea limba oficiala.Turcia ceda Dobrogea si Delta Dunarii Rusiei care isi rezerva dreptul de a le schimba pe cele trei judete din sudul Basarabiei (Ismail. Bolgrad).

N. . 4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala. provincia a fost pusa sub o administratie militara. Limba germana era limba oficiala.Comitetul Tarii in frunte cu capitanul aveau atributii administrative. prin intermediul unui capitan cu resedinta la Cernauti. dar la insistentele regelui Romaniei Carol I au fost gratiati de imparat. limba germana devenind limba oficiala a provinciei. . Multe scoli romanesti au fost desfiintate. 1881-1895 – s-a desfasurat ‘miscarea memorandista’ ce avea ca scop obtinearea de drepturi pentru romani prin redactarea de memorii adresate Curtii de la Viena.puterea executiva apartinea unui guvernator. cu sediul la Lwow. 1876 – Bucovina a fost incorporata Galitiei. Atributiile administratiei militarea au trecut asupra Cancelariei Aulice de la Viena. cu resedinta la Radauti. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. in defavoarea romanilor. Ducatul era condus de un guvernator.a fost interzisa folosirea limbii romane in scoli. 1894 – semnatarii Memorandumului din 1892 au fost judecati si condamnati. 1896 – au fost adoptate doua legi care prevedeau maghiarizarea localitatilor si introducerea limbii maghiare in scoli ceea ce a dus la inchiderea a foarte multe scoli romanesti. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom. 1905 – P. a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. Biserica Ortodoxa din Bucovina a fost scoasa de sub jurisdictia Mitropoliei din Iasi. . depinzand direct de Viena. . numit de Viena. trecand la Mitropolia din Karlowitz. 48 . 1861 – a fost adoptata o noua Constitutie care acorda o serie de drepturi romanilor: .12-14 mai 1881 – Conferinta de la Sibiu in cadrul careia partidele politice ale romanilor s-au unit si au format Partidul National Roman din Transilvania adoptand pasivismul ca tactica de lupta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. Provincia era condusa de un guvernator.a fost incurajata stabilirea germanilor si ucrainienilor in provincie. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti. 1867 – o noua Constitutie mentinea autonomia Bucovinei si separa puterea judecatoreasca de cea administrativa. 1892 – Memorandumul. .puterea legislativa a fost incredintata Dietei Tarii ai carei mambri alegeau un Comitet al Tarii condus de un Capitan al Tarii. folosita in admninistratie. a fost dusa o politica de slavizare a provinciei prin sprijinirea aspiratiilor nationale ale ucrainienilor. Bucovina 1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane. biserica.R. careia ii era subordonata Galitia. care era reprezentantul guvernului central de la Viena.a continuat politica de deznationalizare a romanilor prin actiuni ce vizau invatamantul. .Bucovina si-a pastrat autonomia.

UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE V. s-au format mai multe tabere: • Antantofilii (Nicolae Iorga. care a ramas sub stapanirea Rusiei. 1905 – s-a constituit Partidul National Roman. a fost pastrata administratia romaneasca. C. limba romana a continuat sa fie folosita in administratie. 1907 – s-a introdus votul universal ceea ce le-a permis romanilor sa se afirme in Parlamentul de la Viena. 1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Au avut loc dezbateri privind participarea Romaniei la razboi. 1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. V. 1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi. in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. 1828 – a fost emis un act care anula privilegiile initiale ale Basarabiei. Carp. limba rusa a fost introdusa in administratie. societatea politica ‘Concordia’ (1885). 49 . cu o catedra de limba romana. 1. provincia era condusa de un guvernator general rus. In restul Basarabiei.romanii bucovineni. Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. rege al romaniei a devenit Ferdinand. Bratianu considera ca Romania trebuia sa intre in razboi intr-un moment care sa permita realizarea unitatii nationale. Primul razboi mondial (1914-1918) 1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei 21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta. . au fost introduse legile rusesti. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile. 1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Bolgrad). 27 septembrie 194 – moartea regelui Carol I. Totusi. • Germanofilii (P. printr-o intensa activitate culturala au incercat sa anihileze politica dusa de Viena. Basarabia 1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. 1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. In ajunul primului razboi mondial. Ismail. Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. A fost infiintata ‘Societatea Arboroasa’. P. in virtutea tratatului din 1883. • Guvernul liberal condus de Ion I.1869 – a fost adoptata o lege a invatamantului ce a contribuit la germanizarea fortata a populatiei. biserica si scoala. Initial. Octavian Goga) doreau implicarea romaniei in razboi alaturi de Antanta pentru eliberarea Transilvaniei. biserica si scoli. de deznationalizare a romanilor din Bucovina.

angajamentul aliatilor nu a fost respectat conform Conventiei Militare (nu au trimis trupe rusesti sa lupte alaturi de romani si nu au efectuat debarcarea de la Salonic). sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi. Iulie-august 1917 – romanii. octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi. sprijiniti de rusi. Sighisoara. a oprit ofensiva germano-austro-ungara condusa de feldmaresalul Mackensen. Armata a II-a a oprit o noua ofensiva germano-austro-ungara.11/24 iulie-19 iulie/1 august – la Marasti. Hunedoara. succes al Armatei a II-a a generalului Alexandru Averescu. iar a patra armata a fost mobilizata pentru a apara granita de sud a tarii.24 iulie/6 august-6/19august – la Marasesti Armata I-a.4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania.au fost mobilizate pe front 4 armate romane: trei armate romane au trecut la ofensiva in Transilvania. in Moldova. octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. condusi de feldmaresalul von Mackensen. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova.Dobrogea a fost anexata Bulgariei. ajungand pana in apropiere de Sibiu. au respins atacurile germane: . noiembrie 1916 – batalia de la Neajlov-Arges. unde au eliberat mai multe localitati. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. cu Puterile Centrale. Italia (Antanta). septembrie-octombrie 1916 – ofensiva germano-austro-ungara pe frontul Carpatilor – a avut loc retragerea armatei romane pe linia trecatorilor. 50 . 24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. Anglia. 18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale.26 iulie/8 august-9/22 august – la Oituz. Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. Gheorghe). armata romana s-a retras. care a impus conditii grele Romaniei: . . Campania din 1917: Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei. condusa de generalul Eremia Grigorescu si generalul Constantin Cristescu. 24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari. frontul armatei romane a cedat. Campania din 1916: 14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului. Franta. . Rusia. Romania a ramas izolata pe frontul de est. . .

24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. 27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania. 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ.- Austro-Ungaria a preluat o suprafata de 5600 km2 din Muntii Carpati. 28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. 29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet. Bucovina Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ reprezentativ. 3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse. de Partidul National Roman. Germania a instituit monopol asupra titeiului. cu varfurile Negoiu. 15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. Transilvania 29 septembrie/12 octombrie 1918 – a fost elaborata Declaratia de Independenta elaborata de Oradea. Ceahlau. 1918 – afirmarea principiului autodeterminarii natiunilor – SUA. D. Caraiman. Constituirea Romaniei Mari Basarabia 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. s-a restabilit ordinea. V. 2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. al carui lider era Vasile Goldis. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor. aprilie 1917 – s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de eliberare nationala. comertului cu cereale. armata romana a fost demobilizata. 1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. 21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. 18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania. 51 . Sfarsitul razboiului: Vara 1918 – succese militare ale Antantei. Moldova. exploatarii si prelucrarii lemnului. 9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. 2. 21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii.

Pop de Băseşti. 18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta ca organ politic unic al romanilor din Transilvania.000 de transilvaneni. fara a recunoastea suveranitatea politica. .Consiliul Dirigent: organ executiv.a fost prezidata de Gh. regim politic si vot universal. 2/18 noiembrie 1918 – ‘Catre popoarele lumii’ – manifest al CNRC catre opinia publica europeana. 13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa. alcatuit din 12 membri (6 din partea Partidului National Roman si 6 din partea Partidului Social Democrat). 11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii. principiile fundamentale ce vor sta la baza organizarii statului. Conferinta de Pace de la Paris – Versailles 18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris.18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod. . orase. 1/14 decembrie 1918 – inmanarea Actului Unirii regelui Ferdinand I in Sala Tronului. Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918).la conferinta au participat reprezentantii a 32 de state. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: . libertatea de asociere. avand ca presedinte pe Iuliu Maniu.Marele Sfat National: organ legislativ avand ca presedinte pe Gh. libertatea nationala si drepturi egale pentru ‘toate popoarele conlocuitoare’. 52 . s-a instituit astfel controlul politic si administrativ romanesc. reforma agrara radicala. pentru data de 1 decembrie. . 7/20 noiembrie 1918 – a fost convocata. Marea Adunare Nationala la Alba Iulia. in Sala Oglinzilor de la Versailles. 19 noiembrie/2 decembrie 1918 – formarea organelor reprezentative provizorii: .a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national ce cosnfintea: unirea Transilvaniei cu Romania.au participat 1228 deputati alesi si 100. noiembrie 1918 – preluarea puterii locale (judete. libertatea presei. de intrunire si de opinie. reprezentare politica si administrativa. 18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: . libertate si egalitate confesionala. comune) de catre consilii sau garzi nationale romane.

Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent. cum erau: finantele. . indiferent de nationalitate. si respectiv trei. 53 . de catre Marile Puteri. a fost recunoscuta. C.Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria.Tratatul minoritatilor: toti locuitorii Romaniei.Bucovina – Secretariatele de Serviciu. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman. C. 4 iunie 1920 – Romania a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria prin care Transilvania si Banatul reveneau Romaniei. 10 decembrie 1919 Romania a semnat: . Bucovina si Basarabia. armata. prin care era confirmata unirea Bucovinei cu Romania. prin care granita statului bulgar ramanea cea fixata in 1913 (Romania recupera Cadrilaterul). 3. Prin tratatele semnate. religie. Dupa unire. 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria. Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general. . provinciile istorice au avut o administratie proprie. rasa se bucurau de drepturi si libertati cetatenesti. Fiecare provincie avea cate doi. V. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii. 10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. David Lloyd George (Marea Britanie). Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919. Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. Tratatele de pace semnate la Paris: 28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale: 10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria. Wilson (SUA). limba. au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara. reprezentanti in guvernul de la Bucuresti. Transilvania. cu Austria. pana in 1920: . formarea statului national unitar roman. .Tratatul de la Saint-Germain.- conferinta a fost dominata de reprezentantii Marilor Puteri: Thomas W. politica externa. pentru realizarea unificarii administrative si politice. Vittorio Emmanuele Orlando (Italia). Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918.Basarabia – Directoratele. Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. Bratianu sa protesteze. George Clemenceau (Franta). 28 octombrie 1920 – s-a semnat tratatul prin care se recunostea unirea Basarabiei cu Romania. .

a fost adoptata Legea pentru reforma agrara din Provincii. 27 martie 1926. format din Adunarea Deputatilor si Senat. 29 decembrie 1919. obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. martie 1923. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national. viza redimensionarea loturilor taranesti. 17 iulie 1921. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%. . pentru realizarea acestei reforme si in teritoriile nou integrate Romaniei. data de 1 aprilie 1919 (stil vechi) a devenit 14 aprilie (stil nou). realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala. 14 iunie 1925. realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu.In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din provincii. a fost adoptat calendarul Gregorian pentru folosirea unui singur calendar pe tot cuprinsul tarii. Formatiunile politice din Vechiul Regat s-au extins prin crearea de organizatii la nivelul intregii tari. 15 octombrie 1922. alaturi de leul romanesc. proportional cu voturile castigate. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete. 30 iulie 1931. • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate. 23 iunie 1924. Parlamentul a votat legile de ratificare a Unirii. Astfel. au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare. ca rege al Romaniei Mari. Constitutia din 1923 – prevederi: . 54 . conduse de prefecti. .caracterul statului national unitar roman. 5/8 martie 1919. iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi. noiembrie 1919. 1920. la Alba Iulia a avut loc incoronarea regelui Ferdinand.separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral. s-a realizat unificarea monetara. Legea pentru definitivarea reformei agrare. 26 iulie 1924. avea dreptul de a controla activitatea guvernului. in 1926). Legea privind organizarea armatei. pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii.libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei. Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului. Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara.

au fost impropietariti 1. 1924-1928 – ascensiune economica. 55 • .000 km2 la 295. • Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 1919-1923 – refacere economica.4 milioane de tarani cu 6 milioane hectare teren. o ‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc. Caile ferate s-au dezvoltat de la 4. vot universal. 1929-1933 – criza economica. o a avut loc consolidarea propietatilor mici si mijlocii. o Au aparut noi ramuri industriale. o Venitul pe cap de locuitor era 110$ in 1938. o 1934-1937: dezvoltare maxima. • Agricultura era ramura de baza a economiei. Reformele au schimbat vechile structuri sociale: Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale: o 1922-1928: crestere economica.• • • • • VI. o Telecomunicatiile au inaugurat telefonia si radiofonia. o s-a realizat reforma agrara.300 km la 11. STAT. Structuri economice si sociale Teritorial. locul al II-lea in Europa la productia de gaze naturale si aur. SOCIETATE. garantarea propietatii. egalitatea in fata legii.000 km. o Romania ocupa locul I in Europa la productia de petrol si locul al VI-lea in lume. dupa 1933 Germania a devenit principalul partener comercial. o Comertul a fost orientat initial spre Franta si Anglia.049 km2. o suprafata arabila s-a dublat. locul al IV-lea in Europa la productia de grau. Politici economice: o ‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal. suprafata Romaniei a crescut de la 137. invatamant primar obligatoriu. 1. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica. CULTURA VI. o S-au modernizat caile ferate si soselele. libertatea intrunirilor. o 1933 – Planul de la Geneva a impus control strain asupra finantelor tarii – va fi denuntat in 1934.

germani – 4. iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor. desavarstirii unirii. o Intelectualitatea – purtatoare a progresului. • VI. comert). o 15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia. casatorit cu Elena. angajata in consolidarea Romaniei mari. • Conflicte sociale: o greva tipografilor din decembrie 1918. banci. s-a afirmat pe plan economic si politic (industrie. fiica regelui Greciei. Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia: 1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand: o prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia. o Muncitorimea – crestere numerica.9% . 2. evrei – 4%. a dominat viata politica si culturala. tigani – 1%. o Marii propietari funciari (boierii) au pierdut puterea economica.9%. grupata in marile orase.1% Minoritati nationale: romani – 71. o greva generala din octombrie 1920.Societatea: o 1930 – Populatia rurala 78. 56 . o printul Carol al II-lea.1%. infaptuirii reformei agrare. s-a afirmat pe plan politic. o greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932. o Taranimea – cea mai numeroasa forta de munca. ca suverani ai Romaniei Mari. maghiari – 7.9%. o Burghezia in ascensiune. era printul mostenitor al Romaniei. o greva de la Lupeni din august 1929.urbana – 20.

57 . Partide de dreapta: .dupa 1918 au aparut partide noi (Partidul Taranesc. Iuliu Maniu (1937-1947). G. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie.Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar. Miron Cristea – Patriarhul Romaniei. asasinat). Duca (1930-1933. . Dinu I. s-a bucurat de succes datorita popularitatii conducatorului partidului. cand s-a aflat la guvernare. C. . A scazut prestigiul monarhiei.Partidul National Liberal – a fost condus de I. Ion Mihalache (1933-1937). Bratianu (1933-1947). 1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor. . Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista).Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. Partidul Nationalist Democratic). C. Ion I.In provinciile istorice unite in 1918 au existat partide politice proprii. Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938.In perioadele de criza economica partidele s-au scindat. Partidul German. Partidul Evreiesc.In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ. Print mostenitor a devenit Mihai. Partide de stanga: . Partidele politice . . I.Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926). I. .Partidul Conservator a disparut de pe scena politica. Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat.Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. .unele partide si-au continuat activitatea (Partidul National Liberal. in perioadele de avant economic s-au regrupat. fiul lui Carol. C. revenirea lui Carol in tara. Bratianu (19091927).o 1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern. Vintila Bratianu (1927-1930). Liderul partidului. .Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu. 8 iunie 1930 – restauratia carlista. Partidul Poporului). . . a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. Bratianu. Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933). o in 1927 a murit regele Ferdinand. Popularitatea acestui partid a scazut datorita masurilor luate grevelor si manifestatiilor.

optiuni autoritare: comunismul. politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti. s-a format la 8 mai 1921.58% din voturi. La alegerile parlamentare din 1937. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: .guvernare liberala: 1922-1928 si 1937-1938. fascismul. legi pentru conversiunea datoriilor agricole. . Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca. instrument al intereselor Uniunii Sovietice. Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: . C. imprumuturi de la banci straine.optiuni democratice: liberalismul. A. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu.a compromis partidele politice.guvernarea taranista: 1928-1933. Legea Electorala. protejarea bogatiilor tarii. • de stanga: o Partidul Comunist Roman. . In 1924.s-a inconjurat de o camarila regala. 3. Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. VI. 58 . Stefan Foris.Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. taranimea trebuia sa conduca societatea. Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti. a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. Partidul Comunist a fost scos in afara legii. a coincis cu criza economica mondiala. o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. taranismul. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938. Sfarsitul regimului parlamentar. limitarea patrunderii capitalismului strain. Au luat masuri pentru redresarea economica a tarii: stabilizare monetara. In timpul guvernarii liberale au fost adoptate o serie de legi cum au fost: Constitutia. In 1930 a fost creata Garda de Fier. Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne. . Cuza. . legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15. Legea Invatamantului. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice. Legea pentru unificare administrativa.a incercat sa formeze guverne de uniune nationala (guvernul IorgaArgetoianu 1931-1932). rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei. Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: . a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain.

s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului 4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern. ca partid unic. a fost adoptata o noua lege administrativa. Goga. VI. 4. 16 decembrie 1938. 30 martie1938. Bucovina si Tinutul Herta. ianuarie 1938. 11 februarie 1938. 10 februarie 1938. Parlamentul avand doar un rol decorativ. 27 februarie 1938. 6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I. 14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar. Romania in al II-lea razboi mondial I. regele l-a insarcinat cu formarea guvernului pe O. septembrie 1940. au fost dizolvate partidele politice. Regele avea atributii decorative. 24 ianuarie 1941 – Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. guvernul Goga a fost inlaturat si a fost instaurat regimul de autoritate monarhica a lui Carol al II-lea. Parlamentul a fost dizolvat. om politic lipsit de personalitate. cat si cea legislativa. dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia.- guvernul Tatarascu a fost un instrument al regelui. a guvernat prin decrete-legi. 14 august 1938. la alegerile parlamentare din 1937 nici unul din partidele politice nu a reusit sa castige peste 40% pentru a putea guverna. 28 decembrie 1937.  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei. a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva. a fost creat Frontul Renasterii Nationale. Romania era obligata sa cedeze nord-vestul Transilvaniei catre Ungaria. lovitura de stat. 21-23 ianuarie 1941 – rebeliunea legionara a fost infranta. 59 . au fost introduse cenzura si starea de asediu.  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena. noiembrie 1940 – asasinatele politice au adancit conflictul dintre Antonescu si legionari.

Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi. Comunistii au creat stare de confuzie pentru a ajunge la putere. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal. 12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru. chemat la palat de regele Mihai. Romania a redevenit monarhie constitutionala. a fost arestat impreuna cu membrii guvernului. Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului: 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa. august-decembrie 1944 – guvernul condus de generalul Constantin Sanatescu. in aprilie 1944. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile Unite. Hitler a facut presiuni asupra lui I. Puterile Aliate (Anglia. ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei. 20 august – sovieticii au declansat ofensiva pe frontul IasiChisinau. Partidul National Taranesc.venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania. Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS. Moldovei cu aprobarea lui I. 23 august 1944 – Ion Antonescu. armata romana a participat la luptele din Crimeea. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%. Perioada 23 august 1944. Partidul National Liberal. 60 . SUA. II. I. pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS. 23 august 1944.30 decembrie 1947 10 iunie 1944. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit. 9 octombrie 1944. Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. a participat la batalia Stalingradului. Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N. Franta). Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata. Anglia. Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. URSS. PCR a actionat pentru crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga.

s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT. au fost infiintate tribunalele populare. au fost infiintate sovromurile. Groza a anuntat si organizat alegeri libere – alegerile parlamentare din noiembrie 1946. 20 august 1945-8 ianuarie 1946. Comunistii au obtinut victoria falsificand alegerile parlamentare. 1. Obstructionarea campaniei electorale a opozitiei. Contradictiile industrializarii 61 . epurarea aparatului de stat de opozanti. VII. Electoratul a votat pentru partidele istorice. au fost create lagare de detinuti. partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. 23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare). Arestari in randul opozitiei. in guvern a intrat gruparea liberala a lui Gh. politia si jandarmeria comunista. PCR a ramas partid politic unic.6 decembrie 1944-28 februarie 1945 – guvernul Nicolae Radescu. 6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai. ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza. In 10 februarie 1947 la Paris s-a semnat Tratatul de pace cu Natiunile Unite. Romania a fost proclamata Republica. Comunistii au trecut la un nou val de arestari. au fost suprimate ziarele de opozitie. Comunistii au fost sprijiniti de armata sovietica. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA VII. 30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai. Tatarescu si gruparea taranista a lui Anton Alexandrescu.

gazelor. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C.S. mai intai anuale (1949-1950). pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati). 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole. etatizarea bancilor. sovietizarea economiei romanesti. procesul de colectivizare incheindu-se in 1962. organism economic constituit din toate statele din blocul comunist. Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste. insotita de terorizarea celor ce se impotriveau. burghezia. pentru controlul economiei. s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor. etc. Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. au fost infiintate primele G. care trebuia desfiintata. 16 sovromuri.-uri. etc. ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria. In cadrul procesului de colectivizare. Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant.11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale.C. Peste 80.). chimica. care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS. si agricultura a fost subordonata statului comunist. miniere.C. devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I. Transfagarasanul.A.P. si Gospodarii Agricole de Stat (G. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara. a intregului popor. Ianuarie 1949. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria.A.). deportari.).A. purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti). Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase. dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini.A. concepute dupa model sovietic. Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946. siderurgica.). bancare.A. Acestea functionau in domeniul petrolului. apoi cincinale. Ignorandu-se legea cererii si ofertei. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste. etc. transport. etc. primul plan aplicat intre anii 1951-1955.. 2. pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra. In romania au functionat pana in 1956. Iulie 1953.S. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia. 7 oilie 1945 – a fost infiintat primul Sovrom (societate economica mixta romanosovietica. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist. cand Romania. s-a detasat de Moscova. 62 . a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale. Nationalizarea intreprinderilor. carbunelui. Casa Poporului. prin confiscarea averilor si arestari. VII. care urmarea exploatarea economica a tarii).

1. ai carei membri erau desemnati de catre membrii partidului unic. • 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. Productivitatea agricola scazuta.I. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 1. VII. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. multi murind din cauza conditiilor inumane. • A fost desfiintat principiul separarii puterilor in stat. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954. Gh. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar). Pitesti. Ramnicu Sarat. Gheorghiu Dej indeplinind functia de vicepresedinte al Consiliului. comunista. judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. Fostii demnitari au fost inchisi. In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera. februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. • Prin desfiintarea parlamentului. Pentru impunerea noului regim politic. Ion Mihalache. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. • Organele de conducere a statului erau: Prezidiul Marii Adunari Nationale (presedinte al prezidiului a fost numit C.000 de oameni. Aiud. Ana Pauker si Vasil Luca. Parhon). DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VIII. munca ineficienta. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea): • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea.Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole. Gh. dupa modelul celei sovietice din 1936: • A fost instituit regimul democratiei populare. si Consiliul de Ministri. Regimul politic. Gheorghiu Dej. condus de Petru Groza. Partidele politice au fost desfiintate: • la 30 iulie 1947 a fost dizolvat Partidul National Taranesc. la Sighet. organul suprem legislativ devenea Marea Adunare Nationala. inventarul agricol folosit. in frunte cu Gh. Gherla. • Consfintea regimul monopartidic. • Partidul National Liberal a fost desfiintat in acelasi an. intreaga putere apartinand PMR. 63 . La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. Lucian Blaga. Radu Rosetii.

Politica externa: • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER. Gheorghiu Dej. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. 21 august 1965 – a treia Constitutie comunista: a fost proclamata Republica Socialista Romania. aflat sub controlul M. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu. • 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie.schimbarea denumirii partidului. . Ceausescu a fost ales prim-secretar al CC al PCR. • 27 iulie 1956 – tara noastra devine membra UNESCO.N. 64 . • Romania a inceput sa se detaseze de URSS.. instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica. • religia ca obiect de studiu a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat. • a fost promovat ateismul stiintific si a inceput prigoana impotriva Bisericii. consfintea rolul conducator al partidului comunist. liberalizare: 22 martie 1965. cooperare si asistenta mutuala’. alaturi de celelalte state comuniste. relativa destindere. sub tutela URSS. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem.Congresul al IV-lea al PMR sa devina Congresul al IX-lea al PCR. • 14 decembrie 1955 – Romania a fost primita in ONU.Transformarea functiei de prim-secretar in cea de secretar general al partidului. Presedinte a Consiliului a devenit Gh. 2.In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: • Istoria nationala a fost rescrisa conform conceptiei marxist-leniniste. 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista. cu geografia URSS. unde s-a hotarat: . fiind adoptata denumirea de Partidul Comunist Roman.A. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: a) Perioada 1965-1974. • Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. • a fost introdusa cenzura si au fost interzise publicatiile necomuniste. • iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. un bloc politicomilitar al statelor comuniste. . Biserica a fost subordonata autoritatilor statului totalitar. 19-24 iulie 1965 – Congresul al IV-lea al PMR. S-a creat astfel. • 1948 – a fost adoptata ‘legea invatamantului’. modificata dupa modelul celei sovietice. Biserica Greco-Catolica a fost silita sa se uneasca cu cea Ortodoxa.

au fost reluate relatiile cu R. • sistemul ‘rotirii cadrelor’. • Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie. Gerald Ford (1975). • au fost reabilitate unele victime din perioada lui Gh. • a fost permisa circulatia peste granita. au fost eliminati unii lideri comunisti. • a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968). Casa Poporului). Richard Nixon (1969). Gheorghiu Dej. i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala.9 decembrie 1967 – Ceausescu a devenit Presedinte al Consiliului de Stat. • 6 iulie 1971. • Seceta de 1983. a criticat abuzurile lui Gh.F. • invatamantul a fost pus pe baze nationale. Pe plan extern: • 21 august 1968 – intr-un miting. • Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. asimilarea functiei administrative cu cea din partid. Gheorghiu Dej. • aprilie 1968. S-a incercat a anumita destindere: Pe plan intern: • a fost incurajata propietatea particulara. • si-a consolidat pozitia politica. a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista. b) Perioada 1974-1980 • 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania. • au fost construite locuinte in propietate personala. combinate siderurgice. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. • literatura a fost mai putin cenzurata. la Bucuresti. • a inceput constructia unor obiective industriale grandioase (Canalul DunareMarea Neagra. • 1-9 iunie 1971. martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania. c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • Dezvoltarea fortata a industriei. Germania. a vizitat China si Coreea de Nord. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: 65 . a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei. fiind adeptul ‘socialismului dinastic’. • 1967. • cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste. • Criza petrolului. • Lipsa de valuta.

• 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. greva minerilor din Valea Jiului. la 30 august 1948. lagare de munca. Paul Goma. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist. Dinu C. Vlad Georgescu. VIII. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori. represiunea a scazut in intensitate. iar la 15 noiembrie 1987. • Nivelul de trai a scazut. Intre 198-1958. intelectualilor. In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. • Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. au fost create instrumentelor represiunii: • Directia Generala a Securitatii Poporului (Securitatea). Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale. • Ministerul Afacerilor Interne. Giurgescu. d) Perioada 1987-1989 • Criza regimului s-a adancit. la 30 august 1948. • Greve si demonstratii: august 1977. burgheziei mari si mici. Pentru a inabusi orice manifestare ostila. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii.660 detinuti politici. bancherilor. Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora. aceste doua instrumente ale regimului comunist au arestat. Dupa moartea lui Stalin. miscarea de la Brasov. • s-a format Frontul Salvarii Nationale. chiaburimea. nationalizarea intreprinderilor. Mircea Dinescu. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale. au determinat reactii in randul taranilor. etc. 2. decembrie 1948. deportat si 66 . • 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii. au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu. • Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu. • Sistematizarea satelor.• Demolarea unor biserici. • Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General. In numele luptei de clasa impotriva dusmanilor poporului (burghezia. • Militia Populara. Au fost prinsi si arestati la Targoviste. etc. in 1953. • Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare.). Ana Blandiana.

In perioada 1948-1964. in Muntii Banatului (condusa de generalul Uta). legionari.000 de oameni calificati ca tradatori. etc. preoti. Suceava. Gheorghe Bratianu. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet. 3. din 15 noiembrie 1987. • Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. Bihor si in 1958-1959 in Olt. Ramnicu Sarat. • Peste 100. • Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. Gruparile erau sprijinite de locuitorii din aceste regiuni. Printre victime se numara si tinerii cu origine nesanatoasa din detasamentele de munca. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni: • Peste 400.condamnat la moarte un numar foarte mare de intelectuali. IX. in Muntii Fagaras. Mosoiu. Ion Diaconescu. Corneliu Coposu.000 fiind inchisi.000 au primit domiciliu obligatoriu.. unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’. fratii Croitoru. inarmate. legionari. au fost arestati 60. generalul Gh. Ialomita. in Muntii Apuseni. ocupatia sovietica. Arad. Acestia au redactat scrisori. conform statisticilor. sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. arestati.000 de muncitori. Constantin C. Printre conducatorii acestor grupari se numarau: colonelul Gh. Gherla. fratii Arnautoiu. Mihail Manolescu. Titel Petrescu. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 67 . Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: • Rezistenta armata – organizata intre 1949-1956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane). Victime ale fortelor de represiune au fost: Iuliu Maniu. cum a fost Lucretiu Patrascanu. criza regimului comunist de mai tarziu. executat in 1945. Au existat victime ale represiunii si in randul comunistilor. Giurescu. generalul Aurel Aldea. • Peste 50. tarani. Ei au fost anchetati. Ion Gavrila. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista. oameni politici. in Dobrogea. formate din fosti membri taranisti si liberali. etc. in Neamt. Taranii chiaburi arestati. expulzati peste granita. • Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma. Constantin Bratianu. fascisti. Mircea Dinescu. in Vrancea. Mircea Vulcanescu. au fost in numar de 80. la care au participat peste 20. Arsenescu..000. Aceste grupari au activat in Maramures. Intre 1948-1953. Vrancea. Constantin Argetioanu. memorii. fosti ofiteri de armata. Vlad Georgescu. fratii Tubulea. VIII. etc. • Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului. apoi. in Oltenia. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist. Ion Mihalache. intelectuali. in Gorj. tarani.. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista. Mihai Botez. desfiintarea propietatii private. din august 1977 si miscarea de la Brasov.000 de familii au fost deportate in Baragan. etc. Ana Blandiana. victime ale colectivizarii. studenti. sovietizarea tarii. Teleorman. Arad.

• Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti. Institutiile statului de drept Decembrie 1989. Intr-un discurs televizat a catalogat demonstrantii de la Timisoara drept huligani si fascisti. • In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE. • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. vot universal. R. Revenirea la democratie • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. o elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale. castigate de FSN. • in Timisoara fortele de ordine au provocat un masacru. direct. contra demonstritiilor din Timisoara. • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. 1. 68 . • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. • 17 decembrie 1989 – Ceausescu a cerut interventia in forta. Cluj. Germana. Context si consecinte • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar. • 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN). • 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: o a intrat in vigoare abrogand Constitutia din 1965. egal. • 22 decembrie 1989 – Ceausescu a organizat un nou miting – la ora 12:00 a fost nevoit sa fuga. soldat cu 122 de morti. avand ca pretext evacuarea pastorului Lazlo Tokes. au fost operate arestari. • 20 decembrie 1989 – Ceausescu s-a intors din Iran. • URSS s-a dezmembrat. • 16 decembrie 1989 – la Timisoara – revolta. • 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). • A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman. • revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. liber exprimat. • in Europa comunismul s-a prabusit. • 21/22 decembrie 1989 – noaptea s-a tras in multime. • Mai 1990 – alegeri parlamentare. o supusa referendumului national (8 decembrie 1991). • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’. Ungaria.D. Arad. Sibiu. secret. • 21 decembrie 1989 – mitingul din fata CC al PCR s-a intors impotriva s-a. Blgaria si Cehoslovacia. • 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat.IX. dupa care a plecat in Iran.

. • Constitutia garanteaza libertatea constiintei. presedinte fiind ales Emil Constantinescu. independent. prim-ministru Nicolae Vacaroiu. ca organ reprezentativ al acestora. egal. a semnat tratatele cu Ungaria si Ucraina. organizarea armatei. Partidul Democrat.Caracteristicile statului: • Romania este stat national. organizarea administrativ teritoriala. Presedintele Ales prin vot universal. • Principala atributie este aceea de a adopta legi. ales prin vot universal. • s-a realizat astfel prima alternanta la guvernare. Parlamentul • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal. pe o perioada de 4 ani. direct. secret. • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor. etc. stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. • nivelul de trai a scazut. • Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. aprobarea programului guvernului. • problema coruptiei nu a fost rezolvata de guvernarile Victor Ciorbea si Radu Vasile. Institutiile statului de drept: 1. suveran. secret. 69 . • s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR. • Alte atributii: adoptarea bugetului. a aderat la parteneriatul pentru pace. indivizibil. • divergente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si modalitatile de privatizare. invatamant de stat gratuit. direct si secret pe o perioada de 4 ani. etc. • 3 noimebrie 1996 – alegeri castigate de Conventia Democratica. • noiembrie 2000 – alegeri parlamentare – presedinte: Ion Iliescu. dupa caderea totalitarismului. • in plan extern Romania a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana. dreptul la asociere. prim-ministru: Adrian Nastase. • s-au relansat relatiile cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala. pe o perioada de 4 ani. dreptul de propietate. • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. • Forma de guvernamant este Republica. • 2. • au aparut multimiliardari imbogatiti prin coruptie. si Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR). unitar. libertatea individuala. • 1992 – alegeri – castigate de Ion Iliescu (PDSR). • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. direct. • privatizarea obiectivelor economice a fost lenta.

avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. Confera decoratii. • • • Bibliografie 70 . Numeste primul-mnistru si Guvernul. a armatei. maresal. La nivel local. administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. etc. 4. Guvernul Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. Este mediator intre puterile statului. Poate emite hotarari de guvern si ordonante. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. Administratia publica Este structurata la nivel central si local. ministri. 5. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor. Autoritatea judecatoreasca Vegheaza la respectarea legilor. acorda amnistitii si gratieri.• • • • • • • • • • • • • • • • • • Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. 3. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. amiral. Acorda gradele de general. Este alcatuit din primul-ministru. La nivel central. al unitatii si integritatii teritoriale. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Are sarcina de a conduce administratia publica. a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Vegheaza la respectarea constitutiei. ministri secretari de stat.

3. Papacostea. 6. Istoria Romaniei. 7. K. N. Teodor. Editura Nemira. Stefanescu. D. Istoria romanilor. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. Istoria moderna a romanilor (177401878). 8. Editura Petrion. Ş. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Istoria Romanilor. Barbulescu. S. Editura Enciclopedica. 4. 71 . Vulpe. Istoria Romanilor. A. Bucuresti 1997. Deletant. P. de la Mihai Viteazul la Constantin Brancoveanu. Istoria Romaniei. 1998. Editura Humanitas Educational. Editura Fundatiei ‘Romania de maine’. Bucuresti. Hitchins. V.1. Istoria romanilor in secolul al XVII-lea. Bucuresti 2000. S. Enciclopedie. 9. Manual pentru clasa a XII-a. Dumitrescu. partea I. S. intre traditie si modernitate. 5. Istoria medie a romaniei. 2. C. Bucuresti 2001. Bucuresti 2000. Universitatea Bucuresti 1992. Isar. M. Dacia inainte de Dromichete. Stefanescu. Scorpan. 1998. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. Manual pentru clasa a XII-a. Stefanescu.

Hr. Civilizatia romaneasca in context european______________________________19 II. Premisele constituirii Romaniei moderne_______________________________30 III. 1. 1. Constituirea statelor medievale Transilvania. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei____________________________7 Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman__________________7 Romanizarea si etapele romanizarii__________________________________________8 Factorii romanizarii ______________________________________________________8 Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana____________________________9 Autohtoni si migratori____________________________________________________10 Formarea poporului roman si a limbii romane.Politica si diplomatie in sec XVII_____________________________________26 Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova___________________________30 III. componenetele limbii romane________11 I. Criza orientala_____________30 72 . Moldova. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova_________________________________22 3. 4. 2. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova___________________________________24 6. Civilizatia si istoria daco-getilor _______________________________________1 Procesul de indo-europenizare. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca_____________________________25 Unirea Principatelor_____________________________________________________25 II. Vlad Tepes (1456-1462. etnogeneza tracilor______________________________1 Geneza civilizatiei geto-dace_______________________________________________1 Limba daco-getilor_______________________________________________________3 Religia daco-getilor_______________________________________________________3 Contacte cu alte popoare___________________________________________________3 Izvoarele scrise despre daco-geti____________________________________________4 Statul dac (sec I i. 3. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). Dobrogea_____________________________________________12 Societatea romaneasca in sec IX-XIII________________________________________12 Structuri politice romanesti din sec IX-XIII___________________________________13 Formarea Voievodatului Transilvaniei_______________________________________16 Formarea Statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)____________________17 Intemeierea Statului medieval Moldova______________________________________18 Formarea Dobrogei______________________________________________________18 II. Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. 2. 3.-sec I d. Iancu de Hunedoara – Transilvania _______________________________________23 4.)___________________________________________4 I. Politica externa a voievozilor romani__________________________________22 1.1476) – Tara Romaneasca___________________________24 5. De la geneza etnica la geneza statala _____________________________________ 1 I. Trasaturile civilizatiei in Dacia________________________________________6 Provincia Dacia__________________________________________________________6 Elemente ale civilizatiei romane in Dacia_____________________________________7 I. Biserica si Domnia_________________________________________________19 II.Cuprins I. Hr. 1. Mircea cel Batran (1386-1418) – Tara Romaneasca__________________________22 2.

Constiinta nationala si emanciparea politica___________________________34 Revolutia de la 1821_____________________________________________________35 Revolutia din 1848-1849__________________________________________________37 IV. 1. monopolul ideologic si ‘productia culturala’___________62 1. Context si consecinte______________________________________67 Revenirea la democratie__________________________________________________67 73 . Forme de rezistenta anticomunista_________________________________66 IX. Crearea institutiilor moderne_________________________________________40 IV. Sfarsitul regimului parlamentar. Dominatia ideologica si represiunea politica___________________________62 VIII. Perioada 6 septembrie 1940 – 23 august 1944_______________________________59 II. Regimul lui Gh. 3. 1. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc_________________61 VIII. 2. Stat. Constituirea Romaniei Mari_________________________________________50 Conferinta de pace de la Paris – Versailles____________________________________52 V. Statul si societatea civila dupa 1989____________________________________67 IX. Institutiile statului de drept_________________________________________67 Decembrie 1989. 3. Unificarea politica si administrativa__________________________________53 Constitutia din 1932 – prevederi____________________________________________54 VI.Regulamentele organice __________________________________________________33 III. 2. Pierderile teritoriale din 1940___________58 VI. 1. Primul Razboi Mondial (1914-1918)__________________________________49 Campania din 1916______________________________________________________49 Campania din 1917______________________________________________________50 V. Constitutia din 1866__________________________________________43 Principalele institutii ale statului modern roman_______________________________44 Cucerirea independentei de stat a Romaniei___________________________________45 Romanii din afara granitelor_______________________________________________47 V. Regimul National Comunist (Nicolae Ceausescu 1965-1989)________________63 VIII. 2. Gheorghiu Dej (1948-1965)_____________________________62 2. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881)__________40 Unirea Principatelor Romane______________________________________________40 Dubla alegere a lui Cuza__________________________________________________40 Domnia si reformele lui Cuza (1859-1866)___________________________________41 Printul strain. societate si cultura______________________________________________54 VI. 2. 3. Regimul politic in Romania intre 1918-1938___________________________56 Partidele politice________________________________________________________56 Activitatea parlamentara si guvernamentala___________________________________57 VI. Unitate si diversitate in Romania Mare__________________________________49 V. Contradictiile industrializarii______________________________________61 VII. Regimul politic. 1. 1. Structuri economice si sociale_______________________________________54 VI. 4. Securitatea si presiunea politica____________________________________65 VIII. Perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947______________________________59 VII. Romania in al II-lea Razboi mondial_________________________________58 I. Economia si societatea in perioada comunista___________________________61 VII. 2. 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->