I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor

Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor ’. Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni. Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice (Petresti, Gumelnita, Cucuteni, Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi (Foltesti, Cernavoda III, Cotofeni) cu: - ceramica grosolana, decorata cu motive incizate; - morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii. Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii. Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: - tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, - daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpatodanubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: - tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala; - comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)

1

Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Triburi daco-getice: - apulli – zona Alba Iulia - burii – malul Oltului - carpii – Moldova Centrala - costobocii – nordul Moldovdei si Maramures - crobyzii si tryzii – Dobrogea Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava), adevarat centru administrativ: - Argedava (Dobrogea) - Buridava (jud. Valcea) - Piroboridava (jud. Galati) - Tamasidava (jud. Bacau) - Sucidava (jud. Olt) - Cotnari - Stancesti (jud. Botosani) - Batca Doamnei (jud. Neamt) - Cetateni (jud. Arges) - Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) – centru politic inconjurat de un system de fortificatii alcatuit din cetatile: - Costesti - Blidaru - Piatra Rosie - Banita - Capalna - Tilisca Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IVlea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei. Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: - sec. al IV-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de ‘rex Histrianorum’ din Dobrogea care se opunea scitilor; - 335 i. Hr. – uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon; - 300 i. Hr. Si 292 i. Hr. – confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care este luat prizonier; - sec. al III-lea i. Hr. – mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos;

2

-

sec. II-III i. Hr. – uniunea de triburi condusa de regale Rhemaxos, apoi de fiul acestuia, din Dobrogea, care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai lui Zoltes; inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Oroles, in estul Transilvaniei, care se lupta cu bastarnii; inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Rubobostes, in Transilvania.

Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor. Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum). Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor o daco-getii credeau in zei: - zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) - un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid, - o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau Diana din mitologia greaca, respectiv romana. o Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte alaturi de Zalmoxis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu seninatate. o Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau in pamant. o Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de obicei pe munte. o Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele descoperite la Costsesti, Blidaru, Piatra Rosie, etc. o La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui razboinic dac sacrificat, ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme despre nevoile lor. Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: - ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.) - scitii (Transilvania, 600 i. Hr.) - tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.) - bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.)

3

Statul dac (sec. au patruns in Dacia (in Transilvania. Izvoarele scrise despre daco-geti: Hecataios din Milet (sec. al. creatorii culturii La Tene. Herodot. Flavius Arianus. al VI-lea i. Hr. Burebista (82-44 i. ‘Istorii’ (sec. si din Transilvania si Moldova din sec.). Acestia au fost asimilati de daci. astazi lacul Sinoe. al III-lea i. IV-lea i. geograf grec. al II-lea i. al II-lea i.) aminteste de getii de la sud de Dunare. Acestia au preluat de la greci: . II-lea i. Iustinus. Hr. ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec... al VII-lea i. Hr. Hr. .  Callatis (Mangalia). Hr. Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului. ) Sec. in ‘Anabasis’ relateaza expeditia lui Alexandru Macedon (335 i..tehnici noi de metalurgie. al. Hr. Hr. Hr. Hr..folosirea monedei. Inscriptiile de la Histria din sec.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. .) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie. incepand cu a doua jumatate a sec. Hr. Hr. III-II i..) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti. istoric si geograf grec (sec.grecii. coloniile. I i. in sec. Tucidide. olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. Maramures. Diodor din Sicilla (sec. istoric roman din sec.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in sec IV-III i. Hr. Strabon.) impotriva dacilor de la nordul Dunarii. pe malul golfului. . Trogus Pompeius (sec I i. I d. Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. .) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei. Hr. I i. Hr. Hr.modele de organizare politica. care era o monarhie militara. Hr.  Tomis (Constanta). Ivlea i.roata olarului. A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse: 4 . I i.- celtii. ofera informatii despre getii din sec. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac. Hr. al. Hr.  Histria.sec. Hr. . al V-lea i. pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat. VI-V i.

motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei. Dicomes – rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei.. S-au format patru.in jurul anului 50 i.). Roles (sf.68/69 i. s-a amestecat in razboaiele civile de la Roma in timpul lui Octavian Augustus. de partea celui din urma. – inc. In iarna 85/86 d. dar statul condos de acesta se limita in zona Muntilor Orastie. Hr. Dapix si Zyraxes care se impotriveau romanilor. apoi cinci unitati statale: in Transilvania. Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac. dacii au facut o incursiune in provincial Moesia impotriva romanilor pe care ii infrang.) dintre Octavianus si Marc Antonius. Coson – rege al statului dac in nordul Munteniei. in Moldova. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea. in regiunea subcarpatica a Munteniei. 5 .) – rege al statului dac din Banat. . Hr. . Hr. s-a aliat cu romanii in iarna 29/28 i. – supune cetatile grecesti pontice. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. a participat la lupta de la Actium (31 d.) – a condus statul dac cu centrul in Muntii Orastiei. Hr. in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia. – campanile la sud de Dunare. La moartea lui Burebista. Hr.) – rege al unui stat dac din Dobrogea. Hr. Hr. Comosicus – a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania.) – a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul in Muntii Orastie.incepand cu anul 60 i. in Peninsula Balcanica. Urmasii lui Burebista Deceneu (44 i. Hr. I i.. Diurpaneus-Duras (68/69 – 87 d. sec.) – rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si religioasa). ajutandu-l pe Pompei. Coryllos-Scorilo (? . Hr. sec. Domitian a impartit Moesia in Moesia Superior si Moesia Inferior si a pregatit o campanie in Dacia. Hr. in Maramures. Hr. conform geografului antic Strabo erau: in nord – Carpatii Padurosi. in sud-vestul si nord-vestul Daciei. Cotiso (sf. Hr.in anul 48 i. de la gurile Bugului pana la Dionysopolis. I d. – cucereste teritoriile ocupate de celti. in sud – Muntii Haemus (Balcani). II d. Limitele statului dac in timpul lui Burebista. sec. statul dac s-a destramat. a preluat conducerea statului lui Burebista. a facut incursiuni la sud de Dunare. Hr. in est – gurile Bugului si Marea Neagra.

armata romana condusa de gen. ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana.101 – 102.DECEBAL (87-106 d. Oltenia.a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in : • Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul. dacii mari): Maramures. Hr. cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. o armata romana condusa de gen. in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel: provincia Dacia. carpii. Statul dac condus de Decebal. cu capitala la Sarmizegetusa Regia. cuprindea Transilvania. Hr. . armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor. .105 – 106. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. care cuprindea Transilvania. Banat. era administrata de un ‘procurator Augusti’ . Hr.in anul 106. Oltenia. o parte a teritoriului (sudul Moldovei. A avut mai multe confruntari cu romanii: . 2. Banat.. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre). a fost organizata ca o provincie de rang imperial. Muntenia. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. I. centrul si sudul Moldovei. dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta. 6 .  Dacia Inferior. Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia.87 d. care in 121-122 a impartit provincial Dacia in:  Dacia Superior. subordonata direct imparatului.. . Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu. Crisana. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106.O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian. dar mai puternic. nordul Moldovei.88 d. cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.) . • Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia. Hr. si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46. Provincia Dacia . a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista. teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii. era administrata de un ‘Legatus Augusti pro Praetore’. Traian. administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’.

dar sub nume romane. uneltele. in trei unitati administrative.271 – a avut loc retragerea aureliana. in nordul provinciei Dacia cu capitala la Napoca. s-a raspandit in Dacia. Procesul de 7 . limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre autohtoni. Hr.componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala. armata. apeducte. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie dacoromana care in conditiile marilor migratii. edificii. edilitara. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei - Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. cu capitala Apulum. Locul: la nord si sud de Dunare. 3. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia . ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus Aurelius. administrata de un ‘procurator Augusti’. Activitatea economica. VIII d.cultura matetriala – (ceramica. pastrandu-se insa unitatea provinciei:  Dacia Porolissensis. . O data cu poporul roman s-a format si limba romana. monumente. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: . de calitate superioara. Daciei Superioare. .componenta dacica. in Transilvania. in Oltenia si Banat. a fost construita o retea de drumuri. stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii.  Dacia Malvensis. a dat nastere poporului roman si limbii romane. Hr.limba Latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. in relatiile de schimb. I i. . cu capitala la Malva. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi. in urma procesului de etnogeneza.  Dacia Apulensis. Limba Latina folosita in administratie. in justitie a fost preluata de autohtoni.cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii. Aceste unitati administrative au fost puse sub conducerea unui guvernator (Legatus Augustus pro Praetoretrium Daciarum). – sec. cu capitala la Napoca. in 168. . administrativa s-a intensificat. terme. situate in N. obiectele de podoaba). Dacia Porolissensis. pe Olt. I. cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia.

colonistii au imprumutat daco-getilor elemente de civilizatie romana. pamant. 2. au primit compensatii banesti. Etapa preliminara (sec. Romanizarea si etapele romanizarii: 1. Legiunea a V-a Macedonica la Potaissa) sau trupe auxiliare (Micia). Porolissum. provincia Dacia avea nevoie de un sistem de aparare bine organizat. 3. Ei au ocupat functii administrative. Hr. constituindu-se intr-un factor activ al romanizarii. – sec. Porolissum. politica. purtatori ai culturii romane. prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. cum erau cele de la: Apulum. a unui numar mare de orase cu statut de ‘municipia’ (Dierna. o mare parte a veteranilor au parasit armata dar s-au stabilit in provincia Dacia. Acestia au patruns in toate domeniile economiei (agricultura. au populat vechile asezari si au intemeiat altele noi. Dupa satisfacerea stagiului militar. Prin intermediul administratiei romane. uneori pe locul vechilor asezari. contribuind astfel la procesul de romanizare. • Factorii romanizarii: Administratia. romanizarea a capatar un caracter organizat. Dierna. formata din functionari provinciali (procuratori) si functionari locali (magistri sau prefecti) din orase sau comunitati rurale. vorbitori ai limbii latine populare. Dupa cucerire. Tibiscum. soldati cu nume dace au intrat in armata romana. In provincia Dacia au fost colonizati. Micia. etc. ceea ce a contribuit la intensificarea romanizarii provinciei Dacia. ceramica geto-daca. De aceea. Colonistii. Hr. Armata. Romula. Dacia a fost supusa unui intens proces de urbanizare prin construirea dupa model roman.) – romanizarea a avut o intensitate redusa. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. aflati intr-un contact nemijlocit cu acestia. in care stationau in numar mare legionari (Legiunea a XIII-a Gemina la Apulum. Convietuind cu autohtonii. de tip roman: ‘canabae’ (asezari rurale situate in jurul castrelor) si mai tarziu.romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. I i. minerit. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. un numar mare de locuitori din celelalte provincii ale imperiului. cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. mestesuguri). Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. imparatii romani au dispus construirea unui numar mare de castre. ce foloseau ca limba oficiala limba latina. Urbanizarea. expusa atacurilor barbarilor de la hotare. ‘vicus’. Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. s-a realizat fara interventia statului roman. Troemsis) sau cu statut de • • • • 8 . Intre acesti soldati si populatia autohtona au avut loc schimburi culturale. si-au intemeiat familii pe teritoriul provinciei. culturala). Fiind o provincie de granita. sociala. ‘pagus’ si ‘villa rustica’. II d. S-a realizat prin factorii romanizarii. in mod organizat. Veteranii.

practicarea cultelor in limba latina au dat nastere elementelor de sincretism religios (contopirea unor divinitati asemanatoare. Fenomenul ‘interpretatio romana’ (preluarea unor divinitati dace sub nume romane: Zalmoxis. Centre administrative. etc. adorarea unor divinitati romane (Inunona. Norme ale dreptului roman se vor regasi in dreptul romanesc cutumiar de mai tarziu. • Morminte si obiecte crestine: Napoca. Activitatea economica din toate domeniile(agricultura. • Inscriptie descoperita pe o caramida la Gornea. intruna singura). minerit. Potaissa). ceea ce a impus autohtonilor cunoasterea acestor norme si exercitatea drepturilor lor in limba latina. Drobeta. Napoca. orasele au constituit puncte de schimb cultural intre autohtoni si noii veniti. Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (daco-romanii). Apulum. Maris (Mures). Dovezi lingvistice: • Hidronime (nume de rauri) ce deriva din cele folosite in epoca romana: Alutus (Olt). Drobeta. • Inscriptii pe ceramica descoperita la Porolissum si Romula. A fost atestata existenta de scoli in cadrul carora se invata scrisul si cititul in limba latina pe intreg teritoriul stapanit de romani. Viata religioasa. schimb de marfuri) a constituit un alt factor al romanizarii datorita legaturilor ce s-au stabilit intre autohtoni si colonisti in cadrul activitatilor desfasurate pe teritoriul Daciei romane si datorita participarii lor la viata economica a Imperiului. Viata economica. Apulum. ceea ce demonstreaza legaturile spirituale daco-romane. Crisius (Cris). Samus (Somes). in Dacia si Moesia Inferior. Dej. economice. • Toponime (nume de locuri): Napoca. contribuind astfel la desfasurarea procesului de romanizare. Mineva. Sarata Monteoru. Viata culturala. etc. Potaissa. Soporu de Campie. Jupiter. constructii. • Inscriptia de pe donariul de bronz de la Biertan. Verbita. • Ziduri ridicate in sec. Dovezi epigrafice: • Inscriptia de pe inelul de la Micia. Dierna. Bendis). Apulum.• • • • ‘coloniae’ (Ulpia Traiana Sarmizegetusa. mestesuguri. influentele reciproce care au aujutat la romanizarea autohtonilor din Dacia. Biertan. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. dar de origini diferite. Napoca. al IV-lea la Sarmizegetusa Dovezi numismatice: • Tezaurele descoperite la Sarmizegetusa. contribuind astfel la romanizarea provinciei Dacia. Normele juridice romane au fost introduse si aplicate pe teritoriul provinciei. Justitia. culturale. Dovezi arheologice: • Ceramica de factura daco-romana din sec V-VI descoperita in asezarile de la Bratei. Venus). Crestinismul – factor al romanizarii 9 .

botez etc. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527-565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu.Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. Tibiscum. pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. Sava Gotul. 10 . Prezenta lor este atestata de descoperiri arheologice precum: tezaurul de la Pietroasa. Histria. Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana. erau impartiti in doua ramuri: ostrogotii si vizigotii. gota). Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii crestini Ulfilas (care a predicat in limbile greaca. Durostorum). crestin. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana. Tomis (opait). nomad. Primele migratii au avut loc in sec. s-au stabilit in Campia Panonica. contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. occidental al crestinismului romanesc. Au fost descoperite numeroase obiecte crestine la Biertan (donariul de bronz). populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare. In timpul lui Attila au ajuns o mare putere si au facut incursiuni in toata Europa. Dej (opait crestin de bronz). Dionisie cel Mic (in Dobrogea). Tot din limba latina au fost preluate si cuvintele: cruce. Sucidava. In anul 376 ei au fost infranti de huni si alungati peste Dunare. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). Au fost primii migratori care s-au asezat in Dacia. Callatis. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. ridicarea de basilici paleocrestine la Tomis. IV. Principalele populatii migratoare • Gotii: popor germanic. latina. Drobeta. vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. in grupuri. mormintele princiare de la Apahida. si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. Tropaeum Traiani. Mai intai. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. Porolissum. Dupa moartea lui Attila (453) stapanirea hunilor s-a destramat. inger. migratorii in drumul lor spre centrul. etc. • Hunii: popor asiatic. Apulum. Dupa aceasta data are loc organizarea crestinilor din regiunea Dunarii in episcopii (Tomis. preot. Influenta migratorilor a fost redusa. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. necropolele de la Targsor.

al limbii. longobarzii. • dialectul meglenoroman. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman. limba latina si cultura. In timpul migratiei daco-romanii au rezistat invaziilor pastrandu-si fiinta etnica. slavii ramasi aici fiind asimilati de 11 . de unde au organizat expeditii impotriva Imperiului Bizantin. Dunare. Infranti de longobarzi au trecut in Transilvania unde au fost asimilati. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. Slavii: au aparut in sec VI in Muntenia si Moldova. s-au asezat in Pannonia. 2. Limba romana s-a format in doua etape: 1. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti.• • • • Gepizii: popor germanic. unde limba romana a avut o evolutie diferita. Au facut incursiuni in Peninsula Balcanica. componentele limbii romane Dupa anul 275. este o limba neolatina. Au constribuit la separarea tot mai profunda a romanitatii orientale. italiana. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. de unde tineau sub stapanire Dacia. • dialectul aroman. din limba romana formandu-se patru dialecte: • dialectul daco-roman. cu care au intrat in conflict. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. preluarea limbii latine de catre daco-geti. cum sunt si limbile franceza. VII-VIII dupa cum dovedesc vestigiile de la Felnac si Teius. in sec. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. in spatiul carpato-dunarean. ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea norddunareana de cea sud-dunareana. pe parcursul a catorva secole. separand astfel romanitatea orientala din nordul Dunarii de cea din sudul Dunarii care a fost asimilata de slavi. Influenta slavilor asupra acestei populatii s-a manifestat in domeniul culturii materiale. • dialectul istroroman. vulgara (vorbita). Slavii ramasi in Dacia au fost asimilati de populatia autohtona romanizata. VII la sud de Dunare unde au intemeiat un stat puternic. Formarea poporului roman si a limbii romane. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. Acestia au folosit latina populara. sec. al VI-lea li s-a alaturat un alt neam germanic. Bulgarii: au migrat la sf. etc. al VIII-lea cand au fost invinsi de Carol cel Mare. Au dominat Europa Centrala pana in sec. spaniola. Marea Neagra si Balcani. al VII-lea s-au asezat in Pannonia. numita romana comuna (straromana sau protoromana). In sec. portugheza. Prezenta lor este atestata de descoperirile de la Moresti si Apahida. Au fost prezenti in Dacia in sec. Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. La inceputul sec. Avarii: originari din Mongolia. al VII-lea au trecut in numar mare in Peninsula Balcanica. la nordul Dunarii. ultimile trei la sud de Dunare.

. Componentele limbii romane: • substratul lingvistic traco-dacic: cca. al X-lea. in sec. din sec. . Dobrogea Societatea romaneasca in sec. al XI-lea.Cronica ruseasca ‘Povestea anilor care au trecut’. din sec. al IX-lea vorbeste despre ‘tara vlahilor’. Constituirea statelor medievale Transilvania. 20% din vocabular.Geografia armeana a lui Moise Chorenati. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. .‘Despre administrarea imperiului’ scrisa de imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul. Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice. ii mentioneaza pe vlahi. Moldova. ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. 4. al X-lea. vorbeste despre un jupan Dimitrie. scrie despre ‘multime de blachi’ din Dobrogea. din sec.‘Podoaba Istoriilor’ a geografului armean Gardizi.‘Alexiada’ Anei Comnena.Istoricul bizantin Georgios Kedrenos ii numeste pe romani ‘blachi’. al X-lea. Satza si Sestlav. • adstratul lingvistic slav: cca. al XI-lea.Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’. din sec. I.Vasile al II-lea Macedoneanul. Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: . imparat bizantin. al XII-lea. . . vorbeste despre populatia romanica de la gurile Dunarii si despre originea ei latina.Inscriptia de la Mircea Voda. mentioneaza ‘tara…careia ii zic Balak’ (Valahia). . . unele din epoca medievala (maghiara. VII-VIII. in sec. denumita cu termenul de ‘romani’. al VIII-lea. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). IX-XIII Despre societatea romaneasca in sec. altele din epoca moderna (franceza. 12 . in sec. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc).Cronicarul bizantin Kekaumenos. turca). din sec. .Cronica turca ‘Oguzname’. germana). .autohtoni. . al IX-lea. al XI-lea precizeaza ca romanii se trag din daci. ii aminteste pe romani cu termenul de ‘vlahi’. . • stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane. al VII-lea. Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. italiana. din sec. in sec.Cronicarul bizantin Ioan Kynnamos. ii localizeaza pe romani intre Dunare si un munte mare. ofera informatii despre structuri politice din Dobrogea conduse de Tatos. este prima atestare documentara a populatiei de la nordul Dunarii.

mai tarziu. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: . ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’). conduse de cnezi sau juzi. sec. al IX-lea. de catre istoricul Nicolae Iorga. Asezarile fortificate. Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. al IX-lea – sec.etc. romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale numite. .Voievodatul lui Ahtum. al XI-lea.redactata in sec. prima cultura romaneasca. din sec. un caracter teritorial. 13 . al XIII-lea vorbeste despre originea latina a romanilor. cu centrul la Biharea. Corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa. a doua voievodate romanesti. despre tara ‘romanilor’. dovedeste incheierea procesului de etnogeneza a poporului roman. al XII-lea dar care prezinta evenimente din sec. in Banat.. Dabaca. . Obstile satesti teritoriale erau comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu (hotarul obstii) pe care il aveau in stapanire. cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). tari. pe care arheologii le-au incadrat in complexul cultural Dridu. campuri. descoperite la Fundu Hertii. in centrul Transilvaniei. ocoale. cu centrul la Morisena. daco-romanilor. Epopeea franceza ‘Cantecul lui Roland’ ofera stiri despre romani. despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania. a trei formatiuni politice romanesti: . la jum. IX-XIII (peste 1500). ‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. Vladimirescu (Arad) etc.- - Poemul german ‘Cantecul Nibelungilor’. in Banat (intre Mures si Cris). cu centrul la Cuvin. Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri politice romanesti din sec. Moresti. Obstile satesti au capatat. legaturile de rudenie pierzandu-si importanta. Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. ce purtau diferite denumiri: codri.Voievodatul lui Menumorut. al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. Conform acestor descoperiri. ‘romanii populare’. Obstile satesti au evoluat din obstile gentilice (ce aveau la baza legaturile de rudenie dintre membrii obstii) specifice dacilor si. ii aminteste pe ‘vlahi’ si pe ‘tara vlahilor’. care.Voievodatul lui Gyla.Voievodatul lui Gelu. din sec.Voievodatul lui Glad. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). cu timpul. situat in Crisana. in Podisul Transilvaniei. Slon (Prahova). si inventarul acestora atesta stratificarea societatii si existenta unui conducator cu functii politico-administrative. al IX-lea. al X-lea. sec. . cu centrul la Dabaca. specifice culturii Dridu. organizarea lor. ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. prin caracteristicile ei.

Codrii Cosminului. . . Informatiile izvoarelor scrise au fost completate cu informatiile oferite de sapaturile arheologice care au scos la suprafata cetati din acea vreme: Moigrad. literatura bizantina. in centrul Moldovei. in sudul Olteniei. in nordul Moldovei. ‘campuri’. . .Codrii Lapusnei. . MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’. . . etc.Codrii Orheiului. al XIII-lea. a unor formatiuni politice prestatale (autonomii romanesti) din perioada de inceput a Evului Mediu.Tara Bolohovenilor. dar si despre tarile acestora: . religioase cu Bizantul. .Dersca. Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de descoperirile arheologice care constau in grupari de asezari ce au in centru o fortificatie. care s-au pastrat pana azi in Moldova. Denumirile stravechi de ‘tari’. intre Olt si Jiu. presupun existenta. in aceste locuri.Horodistea. din 1247.Pocreaca – Satu-Nou. documente din cancelaria germana si papala). mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: . in sudul Moldovei. in nordul Olteniei. ‘codri’.Ulakili (tara Vlahilor).Tara Volohilor.Tudora. .Ibanesti. in care rezida un conducator. . . Moresti.Cnezatul lui Ioan. . . ‘ocoale’. .ulakes. cum sunt cele de la: . economice.Voievodatul lui Litovoi. in stanga Oltului. etc. in Oguzname. cronici rusesti. Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului dintre Carpati si Nistru: . TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’.volohi. .Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice. in Cronica lui Nestor.Tara Berladnicilor. .Tara Brodnicilor.Cnezatul lui Farcas.walati (valahi).Voievodatul lui Seneslau.Fundu Hertii. in estul Banatului si vestul Olteniei. 14 . . intr-o diploma papala din sec. in Oguzname.Tara Severinului. . in sudul Moldovei. .Tara Sipenitului.

- Codrii Hertei. cat si din partea papei. al XI-lea. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. condusi de fratii Petru si Asan. . stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. . 15 . cu capitala la Tarnovo. Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna. Campul lui Dragos. – Ionita a cerut papei coroana de tar si sceptrul. a sec. DOBROGEA Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. . al X-lea. a trei conducatori locali: . aminteste de un jupan Dimitrie. toamna – datorita fiscalitatii excesive impuse de Imperiul Bizantin ce se afla intr-o profunda criza. Intre 971-1204. Tot Ana Comnena mentioneaza. conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. etc. condusa de un strateg. stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor. in a doua jum. cumanii si bulgarii.1185. . . Petru. al X-lea a fost descoperita pe peretii complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe. Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate militar-administrativa.1196 – Asan a fost ucis de catre boieri. .Satza. papa Inocentiu al III-lea a fost de acord. O inscriptie din 943. 7 noiembrie – trimisul papei l-a uns pe arhiepiscopul Vasile ca patriarh al bisericii vlahe si bulgare. care s-au constituit intr-un puternic stat in nordul Peninsule Balcanice. numita ‘thema Paristrion’ (Paradunavon). Ana Comnena vorbeste despre existenta. cu conditia convertirii la catolicism. un alt fruntas al vlahilor. Primul conducator al acestui stat a fost Asan. . Pudila. conducator a devenit fratele acestuia. vlahii din peninsula Balcanica. ‘Alexiada’. O alta marturie. impreuna cu romanii nord-dunareni.1201 – au inceput ostilitatile cu Imperiul Bizantin.1187 – rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor. In opera sa. Ionita a cucerit cetatile Constanta (in Muntii Rodopi) si Varna.1197-1207 – a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost numit de greci) care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a statului sau. fratele lui Asan si Petru. Statul Asanestilor . .1204. a sec.Sestlav. atat din partea Bizantului.1197 – Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost preluata de Ionita.Tatos. descoperita la Mircea Voda. au declansat o puternica rascoala. la 1094. stat numit Statul Asanestilor sau Imeriul Vlaho-Bulgar. apoi a incheiat pace cu Bizantul care a cunoscut independenta statului Asanestilor. din a doua jum.

al XII-lea. din partea papei. au fost colonizati secui. 1218 – tronul a fost ocupat de nepotul lui Ionita. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. 1207 – Ionita cel Frumos a fost ucis.la moartea lui Caliman al II-lea. Tarnava. Ionita a fost incoronat ca ‘rege al vlahilor si bulgarilor’ si a primit sceptrul. – sec. hrisovul de recunoastere si dreptul de a bate moneda. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat. apoi au fost create Crasna si Dabaca (1164). a sec. primul comitat creat a fost Bihor (1111). sec. Mercurius. 2. Balduin de Flandra. in anul 1176. Arad. Ioan Asan al II-lea. Caras (1200) si la inceputul sec. statul a devenit bulgar. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum). bula. au participat la actiunile militare ale maghiarilor impotriva romanilor. 1204 – cruciada a patra a cucerit Constantinopolul si a creat Imperiul Latin de Rasarit. XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. – pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): a. sasi. secuii: de origine turca. unitati administrativ-teritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei. voievod al Transilvaniei era Leustachius. a fost mentionat in documente din anul 1111). nu a recunoscut statul lui Ionita. Cluj. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1.- - - 1204. Zarand. In tompul sau. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. in timpul caruia statul atinge culmea puterii si intinderii sale: de la Dunare la Adrianopol si de la Marea Neagra la Marea Adriatica. diadema. Timis (1117). Locul sau a fost luat de Asan Burul (1207-1218). – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. A izbucnit un conflict care s-a terminat tragic pentru Balduin de Flandra care a fost prins si inchis la Tarnovo. Noul imparat. 8 noiembrie – la Tarnovo. Satu Mare (1187). Alba. Astfel. 1258 . IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec. condusa de un voievod numit de rege. – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. a doua jum. Mai intai s-au asezat 16 . dinastia vlaha a asanestilor se stinge.

Cu toate ca se bucurau de numeroase privilegii. de catre regele maghia Bela al IV-lea care a consemnat privilegiile acestora intr-o diploma din anul 1247. Orastie. de catre Carol Robert de Anjou. . In schimb isi pastrau forma proprie de organizare si conducere.in Bihor.1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului. la limita Carpatilor Orientali. Ca raspuns. 17 . secuii aveau rolul de a apara trecatorile Carpatilor impotriva invaziilor din rasarit.Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’. Brasov. Barbat. Bistrita. in sec. in 1225 ei au fost alungati din Tara Barsei. in sec. al XIII-lea in zona Brasovului. de la voievodatul lui Seneslau. Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) . Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1. . dar si economice. regele maghiar Ladislau IV a organizat. Oltenia. apoi. al XIII-lea s-au asezat in estul Transilvaniei. Primul grup a fost colonizat la jum.Incercarea unui urmas al lui Litovoi. o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. b. al XII-lea in judetele Alba si Hunedoara. voievod din dreapta Oltului. in anul 1211. a fost luat prizonier. in Tara Barsei de regele Andri al II-lea cu scopul de a opri incursiunile cumanilor aflati in Muntenia. Privilegiile acestora au fost consemnate in ‘Bula de aur a sasilor’ (1224) acordata acestora de regele Andrei al II-lea.incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului. Cavalerii teutoni: au fost adusi. Sasii au contribuit la dezvoltarea oraselor medievale Sibiu. iar fratele lui. In aceasta diploma sunt mentionate formatiunile politice romanesti de la sud de Carpati. c. . Ultimul grup a fost colonizat la inceputul sec. Conform intelegerii pe care o aveau cu maghiarii. teutonii au incercat sa-si extinda stapanirea la sud de Carpati si sa iasa de sub autoritatea regelui Ungariei. de unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara. Tarnave. in 1272-1275. cel mai numeros grup a fost adus din Saxonia. Ei au fost adusi din zona Rhinului si Flandra dar. . in 1277. sec. 2. se gaseau pe Tarnave si Mures.unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) . Un alt grup s-a stabilit in zona Sibiului. Cavalerii ioaniti (ospitalieri): au fost colonizati in Banat. al XIV-lea. Sasii: au fost colonizati in scopuri de aparare. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. d. al XII-lea. De aceea.

3. fiind numit ‘despot’.- 9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230. 3. 2. – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364). Radu I (13771384). 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. 1347 – Dobrotici. . au trecut la sud de Carpati. Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. in contextul luptelor cu tatarii. a urmat la conducerea statului in Dobrogea. . aflat pe valea Izei. La inceput acesta era vasal Bizantului.1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova. si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374). a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova. . nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1. Roman I (1391-1394). pana la sfarsitul sec. Stefan I (1394-1399). cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara.Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea. cu resedinta la Cuhea. a fost ucis. XVIIXVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’.contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care. Dan I (1384-1386). –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate. structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. fiul lui Dobrotici. fratele lui Balica. 1388 – Ivanco. al XVI-lea. urmatorul conducator al Dobrogei. 18 . pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. Vladislav Vlaicu (1364-1377). probabil. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei). Petru Musat (1347-1391). fapt consemnat de cronicile din sec. Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca.

. i-a sprijinit pe domnitorii romani.  Militare: comandantul armatei (mare voievod).Slugerul: avea rolul aprovizionarii curtii domnesti cu carne. . stabilirea impozitelor. . Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti. . o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc. el il incorona pe seful statului. . 19 . administrative si judecatoresti. acorda privilegiile boieresti. Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii:  Administrative: numea dregatorii. Biserica si domnia A.Vornicul: conducatorul curtii domnesti.Paharnicul: se ocupa cu aprovizionarea pivnitei domnesti.Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor domniei. o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest. .Clucerul: se ocupa de camarile domnului.  Legislative: adopta acte legislative. era seful cavaleriei. o Adunarea tarii – se intrunea periodic. . semnarea tratatelor si declansarea razboaielor.Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii.Spatarul: purta spada domnului la ceremonii.Postelnicul: supraveghea camera de culcare a domnului. intaiul sfetnic al domnului. aveau atributii politice. redacta hotararile domnului. . .  Judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta instanta de judecata. . loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului. reunea reprezentanti ai starilor privilegiate (uneori participau si tarani liberi) si hotara in chestiuni legate de alegerea domnului.II. . CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN 1.Comisul: se ingrijea de grajdurile domnesti. redacta hotararile domnului. II. stabilea impozitele.participa la scaunul de judecata al domnului.Stolnicul: avea grija meselor si ospetelor de la curte.Logofatul: seful cancelariei domnesti. o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn.

• Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare.  1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului. legislative. Era convocata de rege sau de voievod. Tismana.rol consultativ .  1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. conduse de reprezentanti ai domnului. etc. judecatoresti. Cozia. clerului catolic. Putna. Au fost ridicate manastiri precum: Vodita. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol. notari. pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei.militare (comandant militar) . Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’.Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges. Atributii: . in general oamenilor liberi. capitala tarii. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati).atributii uneori administrative. Moldova: ‘tinuturi’. patriciatului sasesc. cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar.administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul. ‘judeti’ cu functii administrative. B. judecatoresti.  1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti. Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt. Dealu. Transilvania Transilvania.indeplinea functii publice sau la curtea suveranului . patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. Atributiile vicevoievodului: . Organizare institutionala: • Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor) Era numit si revocat de rege. Moldovita. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. Moldova:  1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava. fruntasilor secuilor.  1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului.  1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului.judecatoresti . comiti. Voronet. etc.conducea Transilvania in lipsa voievodului . Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) 20 .

ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. cuprindea trei episcopii: o Episcopia Transilvaniei. erau situate in regiunile de granita. patriciatul sasesc. 21 . in numar de sapte. in Banat.Organizare institutionala: • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. sau Hunedoara. • Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). • Scaune sasesti: sapte la numar. o Episcopia Cenadului. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • Comitate maghiare conduse de comiti. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. se intrunea de doua ori pe an. • Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari. • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari. • Dieta: compusa din 150 de membri. sasi. Densus) etc. iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii. Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati. conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. Tara Fagarasului (Scorei). o Episcopia Oradiei. Tara Barsei (Scheii Brasovului). isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor. Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. cel mai important fiind scaunul Sibiului. fruntasii secuilor. hotara in chestiunile de interes general. cu resedinta la Alba-Iulia. • Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita). Hunedoara (Strei. in Fagaras. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale. secui). • Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei. luterana. Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. unitariana). calvina.

1396. 1393 – a intreprins o expeditie la Karinovasi. vara – cruciatii au cucerit Vidin. impreuna cu Mircea cel Batran. 1394. organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): . incheiata cu succes. 1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. 23 septembrie – a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun. 7 martie – Brasov. noiembrie – initiativa lui Sigismund de Luxemburg de a organiza. impotriva turcilor. 25 septembrie – a avut loc lupta de la Nicopole incheiata cu un dezastru pentru cruciati care s-au retras in dezordine. sustinandu-l mai intai pe Musa. 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul). .II. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei. 1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. Amlasului si Fagarasului de catre Mircea. 22 . Mircea a pierdut cetatea Turnu. Politica externa a voievozilor romani 1. mai ales ca regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) era nemultumit de preluarea Banatului Severinului. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei. Petru I (1374-1391). 10 decembrie – la Radom s-a incheiat. 25 mai – la Roman. Wladislav Jagello. Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca 1388 – 1389. 1406. 2. tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. apoi pe Mustafa. dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. pentru a contracara pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova 1402. 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. o noua cruciada antiotomana. 1389. 1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei. impotriva Ungariei. 1395. prin mijlocirea domnului Moldovei. alianta cu Wladislav Jagello. iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. Rahova. impotriva cavalerilor teutoni. Nicopole. 1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. tratatul de alianta cu regele Poloniei. 1397. recunoscand suzeranitatea acestuia. septembrie-octombrie – a avut loc infruntarea cu turcii in Campia munteana incheiata cu izgonirea turcilor si recuperarea cetatii Turnu. 2. 1411. indreptat impotriva Ungariei. in sudul Muntilor Balcani. pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. 1403.1396.

12 decembrie – dupa lupta de la Zlatiţa. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. 1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. Vladislav I. 1441. a fost cucerit Giurgiul. 1442. 1445. A fost oprita. 1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg. 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita. respectiv al Moldovei. conducatorul albanezilor. in conditiile iernii. pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. • 1443.1412. 1453-1456 – capitan general al Ungariei. 15 martie – la Lublau. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei. Trupele lui Iancu au fost oprite la trecatorile Balcanilor. Nicopole. 1442. 18-20 octombrie – lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor. Venetia si oastea Tarii Romanesti condusa de Vlad al II-lea. octombrie – incursiune a lui Iancu de Hunedoara in Serbia unde a provocat o grava infrangere turcilor. pentru 75 de ani. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei. primavara – dupa alungarea trupelor turcesti din Tara Romaneasca a adus pe tronul tarii pe Basarab II si a creat astfel un front antiotoman. 1445 – o noua alianta la care au participat Ungaria. 1444 – ‘Cruciada de la Varna’: • 1444. 1446-1453 – guvernator al Ungariei. 1442. 1448 – alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii Romanesti. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. 21-22 iulie – la Belgrad. 22 martie – turcii in retragere. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. la insistentele Papei. 1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. la Chilia si Cetatea Alba. campania s-a incheiat cu infrangerea cruciatilor si moartea regelui Ungariei. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani. Tarile Romane si Gheorghe Kastriotul. august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor. Vladislav I. 20 septembrie – cruciatii au trecut Dunarea. 23 . 3. • 1444. 1444. Iancu de Hunedoara – Transilvania 1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. Iancu a fost infrant la Santimbru. 1444 – alianta antiotomana la care au participat Ungaria. septembrie – crestinii au trecut Dunarea in Peninsula Balcanica provocand infrangeri turcilor. 1456. 10 noiembrie – in batalia de la Varna. oastea crestina s-a retras. ocupand orasele Niş si Sofia. 1448. indreptandu-se spre Nicopole si Varna. a renuntat la pacea cu turcii. 1442. victoria lui Iancu de Hunedoara. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: • 1443. Au cucerit Vidin.

1462 – un nou acord cu Polonia prin care a recuperat Hotinul. trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. 7 martie 1471 – la Soci. 1461 – alianta cu regele Ungariei. vara – la Lipnic. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel Frumos si l-a indepartat de la putere. protejarea acesteia de catre sultan.la Overchelauti. 9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba. 12 iulie 1475 – alianta antiotomana cu Matei Corvin. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei. tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV. 1473 – a refuzat plata tributului. 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni). 1487 – tratat cu turcii. domnul Moldovei l-a infrant pe domnul Tarii Romanesti. ocupata de unguri.4. Matei Corvin. 1469. intre Rahova si Chilia. 1465. dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie. 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia. acesta a cucerit Roman. Vlad Tepes (1456-1462. 14 decembrie 1467 – la Baia. 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor. care a promis sprijin impotriva turcilor. Cazimir al IV-lea. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 – a refuzat plata tributului. 16 noiembrie 1485 – i-a infrant pe turci la Catlabuga. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova 4 aprilie 1459 v. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii. regele Ungariei. 1462. Radu cel Frumos. 24 . Targu Neamt. 15 septembrie 1485 – la Colomeea. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. toamna – campania lui Matei Corvin. in Moldova. si s-a indreptat spre Baia. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. a reluat plata tributului. 26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. 5. 1461-1462. Poarta respecta suveranitatea statului roman. 21 noiembrie 1473 – pe raul Vodna. Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. moldovenii au fost infranti. 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. Primavara 1486 – victorie impotriva turcilor la Scheia.

Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory.1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni. 20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. rupand astfel relatiile cu Polonia. Principatul Transilvaniei si Moldova. 20 octombrie 1595 – turcii au fost infranti definitiv la Giurgiu. Silistra. Sec. 13 noiembrie 1594 – a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din Bucuresti si i-a izgonit pe turci de pe teritoriul tarii. principele Transilvaniei. A fost parasit de aliatii sai din celelalte principate romane. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni. datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541).Mihai a incercat refacerea frontului ontiotoman prin cucerirea Transilvaniei si Moldovei (conduse de principi ce ii erau rivali). 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. 25 . Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca 1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. Serpatesti. 26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. tratat semnat de boieri. 6-8 octombrie – cu sprijinul aliatilor a fost eliberat Targoviste. tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic. 1595 – campania turceasca impotriva Tarii Romanesti. Ferrara si Toscana). a incheiat pace cu Imperiul Otoman. Statul Papal. . Venetia. Unirea Principatelor 1 mai 1599 – Andrei Bathory. Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu. armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana. Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova). 6. Rusciuc. etc. ducatele italiene (Mantua. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane. cucerirea oraselor Bucuresti si Targoviste de catre turci.

1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei. - s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul. 18 septembrie 1600 – la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta. - interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. - Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca, Simion Movila. Martie 1601 – la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. 3/13 august 1601 – la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii. II. 3. Politica si diplomatie in sec XVII

Secolul al XVII-lea este caracterizat printr-o mai mare stabilitate politica. Domnitorii romani au renuntat la conflictul deschis cu Imperiul Otoman, inlocuindu-l cu actiuni diplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari Romanesti si sa le apropie de puterile europene ostile turcilor (Imperiul Habsburgic, Polonia si Rusia). Daca in prima jumatate a sec. al XVII-lea, regimul dominatiei otomane (instituit inca din 1538) a fost mai usor, in a doua jumatate a secolului, acest regim a devenit tot mai apasator culminand, la inceputul sec. XVIII-lea cu instaurarea, in Tara Romaneasca si in Moldova, a regimului fanariot. Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane s-a manifestat sub doua forme: dominatia economica si dominatia politica. • Dominatia economica a constat in: a) obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii: - haraciul sau tributul – reprezenta sumele de bani ce trebuiau platite de domnitorii romani in schimbul mentinerii pacii si pastrarii autonomiei interne a Tarilor Romane; - peşcheşurile – darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.) pe care domnitorii romani erau obligati sa le plateasca cu ocazia diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea sultanului (casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.); - cumpararea domniei – sume de bani ce erau platite sultanilor sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la tronul Tarilor Romane, pentru a li se acorda domnia; - confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea) sau mucarerul – obligatie in bani, anuala sau trienala, ce era platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe tron.

26

b) obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in munca (transport, constructii, etc.) c) monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la preturi foarte mici. Dominatia politica s-a exercitat prin: - amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost cauza duratei mici a domniilor, pe tronul Tarilor Romane perindandu-se, in aceasta perioada, un numar foarte mare de domnitori; - controlul asupra politicii duse de domnitor prin intermediul boierilor romani de la curtea domneasca cat si prin trimisii Portii (in special greci). Acest lucru a permis instaurarea unui climat de insecuritate politica, domnii si principii din cele trei Tari Romane fiind expusi intrigilor de la curte si subordonati intereselor boierilor, respectiv nobililor. S-a instituit, astfel, regimul boieresc in Tara Romaneasca si Moldova si regimul nobiliar in Transilvania. Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a confruntat domnia in Tarile Romanesti, pe parcursul sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi (in Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu scopul iesirii din sfera de influenta a Imperiului Otoman. Cele mai importante domnii: 1. Matei Basarab (1632-1654), in Tara Romaneasca: • Politica interna: - cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sfatul domnesc; - a urmarit dezvoltarea economica a tarii; - a sprijinit construirea de lacasuri de cult. o Politica externa: - a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in scopul realizarii unei aliante antiotomane; - a intretinut relatii cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I, cu care a incheiat, in 1633, un tratat de alianta prin care cei doi isi promiteau sprijin reciproc. Acest tratat a fost reinnoit in 1635, 1636, 1638, 1640, 1647 si cu fiul acestuia Gheorghe Rackoczi II, in 1650 si 1651; - 1650 – a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu hatmanul cazacilor, Bogdan Hmelnitki; - s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, Care urmarea sa-i ocupe tronul. 2. Vasile Lupu (1634-1653), in Moldova • Politica interna: - s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a nemultumit pe boierii pamanteni; •

27

-

om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica Trei Ierarhi din Iasi).

Politica externa: - 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita); - 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I; - 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab; - 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu Transilvania; - 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa de pe tron.

3. Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara Romaneasca • Politica interna: - intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anarhiei provocate de grupurile boieresti. • Politica externa: - a urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul Habsburgic; - 1683, cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra Vienei, chiar daca a participat cu trupe alaturi de Imperiul Otoman la acest asediu, a ajutat trupele imperiale oferindu-le informatii despre actiunile turcesti; - dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena, Serban Cantacuzino a intrat in tratative cu imparatul german in vederea incheierii unei aliante antiotomane; - 1684-1688, contacte diplomatice cu Imperiul Habsburgic, habsburgii promitandu-I domnia ereditara si titlul de baron in cadrul imperiului. Tratativele nu au fost finalizate datorita mortii domnitorului. 4. Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara Romaneasca • Politica interna: - s-a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii; - a reorganizat sistemul fiscal; - a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii acordate acesteia; - a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de carti in tipografiile din Targoviste si Ramnic; - 1714, datorota intrigilor boierilor pe langa sultan, a fost mazilit, apoi executat impreuna cu cei patru fii ai sai, la Istanbul. • Politica externa: - a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu Imperiul Otoman pentru a nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa externa antiotomana; - la inceput relatiile cu imparatul german au fost incordate, domnitorul roman fiind nevoit sa respinga doua atacuri ale habsburgilor asupra Tarii

28

tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva turcilor. • Politica externa: . . . a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei.- Romanesti: in 1689 si in anul 1690. la Stanilesti. ostile rusesti si moldovene au fost infrante de turci. a incercat incheierea unei aliante cu Polonia indreptate impotriva turcilor. intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o conventie secreta indreptata impotriva turcilor.a luat masuri pentru intarirea puterii centrale. Imperiul Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote (fanariotii erau greci din cartierul Fanar al Constantinopolului. motiv pentru care erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa). 1709.s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina ascensiune. Petru cel Mare. . domn al Moldovei • Politica interna: . 5. . cand domnitorul i-a alungat pe habsburgi din Transilvania.a realizat o reforma fiscala. la Luţk. in Moldova si 1716.iulie 1711. 29 .s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri. considerati diplomati foarte abili. dar a renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a Poloniei. cu Moldova relatiile au fost incordate. Incepand cu anul 1711. in Tara Romaneasca. Dimitrie Cantemir (1710-1711).13 aprilie 1711. iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei.

a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane. In acelasi timp. al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. menite sa la elibereze de sub aceasta dominatie. Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul ‘Crizei Orientale’. . in Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice. acestea mentinandu-si autonomia interna. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. Trasaturile regimului fanariot: . social si politic. . prin actiunile lor reformatoare in plan economic. prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii. Criza orientala. la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului. teritoriale. Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului Otoman. . . 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca. Rivalitatea dintre Marile Puteri.Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie.III. mai intai in Moldova.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. apoi si in Tara Romaneasca.teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. Opera reformatoare a domnilor fanarioti: 30 .Economia fiind subordonata Portii otomane. Regimul fanariot. 1.domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului. Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei. prin dominatia exercitata de Poarta. Sec. Pe de alta parte. materiale. pe langa Marile Puteri. Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de sub suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa Restranga autonomia Principatelor si sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote. cu mari pierderi umane.Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie. domnii fanarioti au contribuit la modernizarea societatii romanesti in spiritul ideilor iluministe. Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat. fiscalitatea excesiva si coruptia administratiei din Tara Romaneasca si Moldova a avut ca efect accentuarea saraciei ce a devenit tot mai apasatoare pentru romani care au initiat o serie de demersuri.

. sasi). in 1816-1817. calvina. Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a anexat Ungaria. in 1818. a avut mai multe domnii in Tara Romaneasca si Moldova intre 1730-1769. 1796-1797) si in Moldova (1786-1788) a infaptuit reforme in invatamant. 1687. 1812-1819 – a tiparit la Iasi. . Alexandru Ipsilanti. infaptuita in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova. administrative si judiciare.Constantin Mavrocordat. ‘Compilatae Constituones’ si ‘Aprobatae Constituones’. domn al Tarii Romanesti (1812-1818). 1686 – victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda. religia ortodoxa nu era acceptata. a promulgat. Ioan Gheorge Caragea. fiind obligati sa presteze zile de claca pe pamantul boierului (12 zile pe an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova). El a marit obligatiile taranilor clacasi fata de boieri.se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri. A luat masuri pentru reformarea administratiei. Mihail Apafi si imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protectie militara Transilvaniei impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei austriece in 12 orase din Transilvania. Regimul habsburgic in Transilvania 1683 – asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei. 31 . domn in Tara Romaneasca (1774-1782. finantelor. moment care marcheaza intrarea in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si Transilvania. a constat in desfiintarea serbiei si a legaturii de pamant a taranilor care se putea rascumpara. domn al Moldovei in 1806. justitiei. romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. 1807-1810.refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual fix.Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic. guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice. 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. o culegere de legi inspirata din Codul austriac si Codul lui Napoleon. 1687 – la Mohacs.reforma sociala. secui. a hotarat acceptarea protectiei imperiale austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otomana.erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin ‘Tripartitul lui Werboczi’. 1688 – Dieta de la Sibiu. . astfel: . . ce putea fi platit in 4 rate. 1691. sub presiunea austriecilor. ‘Codul lui Calimachi’. oficiale: catolica. Ei au devenit clacasi. . act ce a jucat rol de constitutie. luterana si unitariana).nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. . Scarlat Calimachi. octombrie – s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei.erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor. justitie si finante. un cod de legi (Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale. in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic.

Cancelaria Aulica a transilvaniei cu scopul integrarii provinciei in Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania. neintelegerile dintre rasculati au dus la infrangerea rascoalei incheiata cu Pacea de la Satu Mare. 1785 – patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor. care era numit de imparat). la care a participat si Dimitrie Cantemir. Austria. s-a incheiat cu victoria Austriei. 1699. Razboiul austro-turc din 1716-1718. . s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au cedat turcilor cetatea Azov. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane. inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti.comandantul armatei era austriac. rasculatii au obtinut cateva victorii ce au culminat cu proclamarea lui Rackoczi ca principe al Transilvaniei. la Viena. s-a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea pacii de la Belgrad. in cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe Moldova. pastrandu-si autonomia in cadrul Imperiului Habsburgic. In 22 iulie 1711. a cuprins o mare parte a Transilvaniei. in cursul caruia Rusia a ocupat Tarile Romane. 1694 – s-a infiintat. Razboiul ruso-turc din 1768-1774. domnul Moldovei. dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul. Turcia ceda Austriei si teritoriile romanesti Banat si Oltenia. Banatul ramanea in continuare in posesia habsburgilor. Acesta patenta a fost anulata la insistentele nobililor. Initial. 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei. Se urmarea inlaturarea stapanirii habsburgice in Transilvania. Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia. 1777 – a fost emis actul ‘Ratio Educationis’ prin care a fost reorganizat invatamantul. 1765 – Transilvania a devenit Mare Principat. Razboiul ruso-turc din 1710-1711. Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739. 1781 – edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata legala. Reformele monarhilor luminati Maria Tereza (1740-1780) si Iosif al II-lea (17801790): 1759 – a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana. ceea ce a permis multor romani accesul la educatie. Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane.se mentinea Dieta Transilvaniei. 1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica. Apoi. La Congresul de pace de la Focsani (24 iulie 32 . 1703-1711 – rascoala condusa de Francisc Rackoczi al II-lea.. Razboaiele ruso-austro-turce. s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la Stanilesti (18-22 iulie 1711). la emanciparea romanilor din Transilvania. Prin semnarea pacii de la Passarovitz (1718). prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti.

Turcia infranta a cerut pacea. sa revina la domniile pamantene. incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra Principatelor. Razboiul ruso-turc din 1828-1829. . Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova. era formata din boieri si avea rolul de a adopta legi. cu numele Dacia. Rusia a devenit. cu pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a obtinut de la turci teritoriul dinte Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei. prin presiuni asupra turcilor. prezidata de mitropolit. Aceste proiecte au fost: . • se bazau pe principiul democratic. a reusit sa anexeze partea de nord a Moldovei. Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru protejarea Tarilor Romane. Razboiul ruso-turc din 1806-1812. in virtutea vechilor ‘capitulati’. a fost declansat de Rusia sub pretextul comiterii de abuzuri asupra Tarilor Romane de catre turci. prin conventia rusoturca de la Akkerman (25 septembrie-7 octombrie 1826). declansat de incercarea de punere in practica a ‘proiectului grecesc’. independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792.1772-22 martie 1773). Imperiul Otoman a fost obligat. Prusia). Putea sa dizolve Adunarea Obsteasca cu acordul puterilor suzerana si protectoare. Regulamentele Organice. Bucovina (1775). Dupa revolutia de la 1821.‘proiectul dacic’ care viza formarea unui stat tampon. o puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca. constituit din Tara Romaneasca si Moldova. Domnul numea si revoca ministri. Turcia a fost infranta dar. • au fost introduse la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova. Regulamentele Organice • primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858. el era ajutat de un Sfat format din 6 ministri. Razboiul s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812) care prevedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre Rusia. S-a instituit protectoratul rusesc asupra Tarilor Romane. In urma pacii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). Acest teritoriu va primi numele de Basarabia. Austria. modern al separarii puterilor in stat. Armata rusa a ocupat Tarile Romane. 33 . Rusia a elaborat o serie de proiecte pentru organizarea sud-estului Europei. Razboiul s-a incheiat anul urmator.‘proiectul grecesc’ care viza impartirea teritoriilor europene din Peninsula Balcanica intre Rusia si Austria si refacerea Imperiului Bizantin. ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. initia si sanctiona legi. • prevederi: o puterea executiva era exercitata de domn. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin carfe cereau. presati de evenimentele din Franta. habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791). astfel. vecina Tarilor Romane. cu intentia clara de a anexa Principatele Romane. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834). Austria.

a vechimii ai a continuitatii acestui popor in spatiul carpato-danubiano-pontic.Rascoala condusa de Horea. III. care erau mentinuti la statutul de natiune tolerata cu toate ca reprezentau populatia majoritara.folosirea toponimiei romanesti. Gheorghe Sincai. Ca membru al Dietei Transilvaniei a propus acordarea de drepturi romanilor. prin care iobagia era desfiintata. 34 .participarea romanilor la Dieta proportional cu numarul lor. Transilvania . etc. este primul program politic modern al romanilor din Transilvania care revendica: . si un caracter national. A fost chemat la Viena si exilat la Roma unde a si murit. o a fost instituit bugetul tarii. . pentru tarani si patenta. .Scoala Ardeleana. Iosif Mehesi. o infiintarea militiei pamantene. romanii urmarind recunoasterea natiunii romane alaturi de celelalte natiuni din Transilvania. 2. curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior. pe langa caracterul social (cereau desfiintarea servitutilor feudale). episcop unit. infiintarea de scoli.Supplex Libellus Valachorum. Reprezentantii Scolii Ardelene. Petru Maior. Rascoala a avut un impact puternic care a determinat emiterea unei patente imperiale de catre imparatul Iosif al II-lea. . etc. a intocmit Supplex Libellus pe care l-a trimis imparatesei Maria Tereza. Ion Budai Deleanu. Samuil Micu. In 1774. care era instanta suprema. .egalitate in drepturi cu celelalte natiuni. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. prin afirmarea vechimii si originii latine a romanilor. B. a luptat pentru drepturile romanilor din Transilvania. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. Closca si Crisan (1784) a avut. pentru negustori si meseriasi. etc. fundamentata pe dovezi istorice incontestabile. o dezvoltarea invatamantului. au promovat ideea originii latine a poporului roman. Samuil Micu. participarea acestora la viata politica a tarii. pentru a demonstra legitimitatea romanilor din Transilvania de a cere drepturi politice. o a fost stabilit un impozit unic: capitatia.Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768). Ioan Budai-Deleanu.o puterea judecatoreasca era detinuta de tribunale si de Inaltul Divan Domnesc. El a redactat mai multe memorii pe care le-a inaintat Curtii de la Viena. .. desfiintarea iobagiei. Gheorghe Sincai. prin opera lor literara si istorica.

• coruptia si fiscalitatea excesiva. reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui regim constitutional. etc.respectarea drepturilor politice ale romanilor. condusa de Alexandru Ipsilanti. Prusia). . Austria. domn pamantean. Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu. de eliberare sociala si nationala. Revolutia romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana. a fost conceputa ‘Constitutia Carvunarilor’ de catre comisul Ioan Tăutu. cautand sprijinul acestora. la Şiştov. . • orasenii. protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu boierii moldoveni impotriva rapirii Bucovinei. autonomia fata de Poarta Otomana.In 1822. ale caror obligatii au crescut. .independenta sau autonomia Tarilor Romane.inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. etc. . condusa de colonelul Ion Campineanu. organizata de societatea secreta Eteria. .la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773). Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri aceste memorii. unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Austria. boierii munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor fata de Poarta. Eufrosin Poteca.respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’. in virtutea vechilor ‘capitulatii’. in 1837-1838.‘Partida Nationala’. Aceste revendicari erau: . Dimitrie Sturdza. • boerii pamanteni. un proiect de constitutie democratica. Forte participante: • taranii liberi si dependenti. . Documente programatice: 35 . • pandurii. Cauze: • dominatia straina si regimul fanariot.In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla. Membrii ‘partidei nationale’ s-au opus limitarii autonomiei Tarii Romanesti de catre Rusia. independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. desfasurata pe plan european. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau.In 1774. . • razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au provocat numeroase pierderi.In 1791. • situatia grea a taranilor. . a redactat. Mihai Cantacuzino. autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei.

Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-PitestiRamnicu Valcea. a pornit spre Bucuresti. • desfiintarea vamilor interne. februarie 1821.000 de oameni). • februarie-inceputul lui martie 1821 – Tudor si-a fixat tabara la Ţânţăreni. generate de comportamentul trupelor eteriste. • reformarea justitiei. a expus multimii. apoi a constituit ‘Adunarea Norodului’. • ‘Proclamatia din Bolintin’. trupele turcesti. • 18 martie 1821 – revolutionarii au ajuns la Cotroceni unde tudor a citit o noua proclamatie. 20 martie 1821. 3 martie 1821. • ‘Proclamatia catre munteni’. • armata nationala. • februarie 1821 – Tudor. impreuna cu armata sa (10. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei. 36 . la 23 ianuarie 1821. pe cinci coloane. Alexandru Şuţu. adunata la Pades. Revendicari: • desfiintarea privilegiilor boieresti. cu acordul Comitetului de Obladuire. fara a se ajunge la o intelegere. Cu acest prilej s-a format la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii. • invatamant obligatoriu. A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului.. • sfarsitul lunii martie – o noaua intelnire a lui Tudor cu Ipsilanti. Desfasurare: • ianuarie 1821 – a murit ultimul domn fanariot. Au aparut neintelegeri intre Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu. • 23 ianuarie 1821 – Tudor Vladimirescu. • numirea in functii dupa merit.• ‘Proclamatia catre tara’ citita la Pades. • ‘Proclamatia de la Cotroceni’. • libertarea comertului. incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor romani. • inceputul lunii mai 1821 – au patrund in Tara Romaneasca. • desfiintarea dregatoriilor inutile. Tudor a fost atras intr-o cursa si ucis de eteristi. neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I. 16 martie 1821. • 16 martie 1821 – Tudor a ajuns la Bolintin si a adresat o proclamatie bucurestenilor adunati aici. • 26/27 mai 1821 – la Golesti. • 23 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a fost primit de Comitetul de Obladuire si a preluat conducerea ca reprezentant al Adunarii Norodului. • revenirea la impozitul fix ce putea fi platit in 4 rate. ‘Proclamatia catre tara’. condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. eteristii. • ‘Cererile norodului romanesc’. etc. • 18 mai 1821 – oastea revolutionarilor se afla la Golesti. • 22 februarie 1821. • 21 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresti.

• octombrie 1821 – la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite eteriste. acesta a trecut la represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari. • 29 mai 1821 – la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in urma careia pandurii au fost infranti definitiv. • revigorarea demersurilor boierilor pamanteni. Consecinte: • inlaturarea regimului fanariot. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane. Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848. • infiintarea unei garzi nationale. trupele rusesti au intrat in Moldova. • Iunie 1848. Document programatic: ‘Petitia Proclamatiune’. • 25 septembrie/7 octombrie 1826 – Rusia si Turcia au semnat Conventia de la Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile pamantene. revenirea la domniile pamantene. Unii revolutionari au reusit sa fuga peste granita in Transilvania. armata eterista a fost zdrobita de turci. Grigore Cuza. • eliberarea detinutilor politici. pentru a obtine independenta Tarilor Romane. pe langa Marile Puteri. • starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane. Revendicari: • imbunatatirea situatiei taranilor. dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova. dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. Ipsilanti a fost prins. • reorganizarea invatamantului. • ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. Desfasurare: • 29 martie. Adunari populare: Adunarea de la Iasi. 37 • . pe raul Olt pandurii ramasi fara conducatori au fost infranti de turci. • lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic. • desfiintarea cenzurii. Mihail Kogalniceanu.26 mai – la Zavideni. • libertatea personala. Moldova Revolutionari: Vasile Alecsandri. • 7 iunie 1821 – langa Dragasani. • mentinerea vechilor relatii de tip feudal. • dizolvarea Adunarii Obstesti.

Avram Iancu. fratii Golescu. • Dezrobirea tiganilor. a avut loc confruntarea din Dealul Spirii cu trupele de pompieri care au fost infrante. trupele turcesti au intrat in Bucuresti. • Garda nationala. C. • 28 iulie. Rosetti. Revendicari: • folosirea limbii romane in administratie. Ion C. Bratianu. • Domn ales pe 5 ani. justitie. • Eliberarea clacasilor si impropietarirea lor cu pamant. Guvernul Provizoriu a fost inlocuit cu o locotenenta domneasca. Desfasurare: • La 11 iunie a inceput revolutia la Bucuresti unde domnitorul Gheorghe Bibescu a aprobat Constitutia (Proclamatia de la Islaz). • 14 iunie. Transilvania Revolutionari: Simion Barnutiu. H. • Libertatea tiparului. Adunari populare: Adunarea de la Islaz – 9 iunie 1848. • libertatea cuvantului si a presei. Radulescu. Document programatic: ‘Proclamatia de la Islaz’. dupa care a abdicat si s-a refugiat in Transilvania. organizarea de garzi civice. • 13 septembrie. Timotei Cipariu. • independenta Bisericii Romane Ortodoxe. Ion Campineanu. I. Adunari populare: 3/15 mai 1848 – Marea Adunare Nationala de la Blaj. • armata rusa a trecut prin Moldova in Tara Romaneasca. Ion Ghica. A. cand a fost adoptata ‘Petitia Nationala’. • Desfiintarea privilegiilor feudale. Desfasurare: 38 . • participarea romanilor la Dieta. • infiintarea garzii nationale romanesti. • respingeau unirea Transilvaniei cu Ungaria. • desfiintarea iobagiei si a dijmelor. • Schimbarea institutiilor statului. Andrei Saguna. s-a alcatuit Guvernul Provizoriu format din revolutionari care au incercat infaptuirea unor reforme: desfiintarea privilegiilor boieresti. Document programatic: ‘Petitiunea Nationala’. • Egalitatea in fata legilor. George Baritiu. • Secularizarea averilor manastiresti. Revendicari: • Inlaturarea protectoratului strain.Tara Romaneasca Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu. scoala. adoptarea unui drapel national.

Maghiarii au trecut la represalii impotriva taranilor. trupele maghiare capituland la Siria. • autonomia provinciei. 17 mai 1848 – Dieta de la Sibiu a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria. prezidata de Eftimie Murgu. Revendicari: • autonomia Bucovinei. 3-16 septembrie 1848 – la Blaj a avut loc o noua Adunare Nationala pentru a protesta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. • drepturi politice. 39 . la Lugoj. 2/14 iulie 1849 – interventia armatelor tariste si austriece a inabusit revolutia. Dorinta Ungariei de a anexa Transilvania s-a lovit de opozitia revolutionarilor romani. au invadat Transilvania. • strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala. prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki. Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu. la Cernauti. Consecinte: • chiar daca a fost infranta. decembrie 1848 – trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem.• • • • • • obiectivele revolutiei maghiare au intrat in conflict cu obiectivele revolutionarilor romani din Transilvania. Banat Adunare populara: 15 iunie 1848. Document programatic: ‘Petitia Neamului Romanesc din Ungaria’. Bucovina Adunare populara: 8 mai 1848. S-a hotarat organizarea unei armate a romanilor. revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne. 4 martie 1848 – Imparatul Franz Iosef a adoptat o Constitutie prin care recunostea autonomia Transilvaniei. Revendicari: • recunoasterea natiunii romane. Document programatic: ‘Petitia tarii’.

40 . doua adunari legiuitoare. Regatul Sardiniei. a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: o unirea formala a celor doua Principate sub numele ‘Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei’. a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova. • adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau: o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania. a fost convocata adunarea ad-hoc in Tara Romaneasca. o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice.IV. Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei. • 7/19 august 1858. o guvern care sa reprezinte interesele tarii. Prusia. Austria. Conferinta de la Paris – desfasurata cu participarea celor sapte puteri garante. la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) Unirea Principatelor Romane • 1853-1856. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE IV. o autonomia statului roman. o erau infiintate la Focsani o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor comune celor doua tari si o Inalta Curte de Casatie.1. o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei. • 13/25 februarie-18/30 martie 1856. • 30 septembrie/12 octombrie 1857. • 22 septembrie/4 octombrie 1857. o cele doua state urmau sa fie conduse separat de doi domni. Anglia. doua guverne. Rusia si Turcia) prin care se hotara: o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri. • 10/22 mai-7/19 august 1858. o Sudul Basarabiei revenea Moldovei.

in Moldova si Tara Romaneasca. Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat. • a fost adoptata stema unita care infatisa acvila si capul de bour. Dubla alegere a lui Cuza: • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza. • a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic. numirea unui singur ministru de razboi. • 24 ianuarie 1862 – Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa (Parlament Unic) isi deschidea lucrarile la Bucuresti. o desfiintarea rangurilor boieresti. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a) 1859-1862: in prima parte a domniei. pentru a discuta despre dubla alegere a lui Cuza. Prusia. a fost adoptata aceeasi uniforma. postale si de telegraf. Ziua de 24 ianuarie a devenit zi nationala. Pe plan extern: • Cuza a numit. Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi legi pentru ambele tari. Sardinia au recunoscut Unirea Principatelor pe timpul vietii lui Cuza. cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman. comanda suprema revenind lui Cuza. Anglia. Rusia. • a fost unificata legislatia. Pe plan intern: • au fost unificate serviciile vamale. • 22 ianuari 1862 – s-a format un guvern unic al Principatelor Unite. dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris. pe langa guvernele Puterilor Garante. Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri. a insemnat unirea Tarilor Romane. 41 . Alegerea ca domnitor. condus de Barbu Catargiu. Cuza a proclamat ‘Unirea definitiva a Principatelor’ si tara si-a luat oficial numele de Romania. • 7 aprilie-17 septembrie 1859 – a avut loc Conferinta de la Paris la care au participat Marile Puteri. o alcatuirea de adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga domnii principatelor. agenti diplomatici cu scopul de a interveni pentru recunoasterea Unirii Principatelor. Comisia Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. • 13 aprilie 1859 – Franta. • 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza. a lui Alexandru Ioan Cuza. • a fost unificat cursul monetar.o desfiintarea Regulamentelor Organice.

pensionarii si intelectualii. care avea initiativa legilor. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. Galati. cu membri alesi. plateau un impozit de 4 lei pe an) si primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau 42 . 21 si 26 septembrie 1859 – sultanul a emis un firman prin care il recunostea pe Cuza ca domnitor al ambelor Principate. Barbu Catargiu. S-a format un nou guvern. si ele. septembrie 1860 – Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol. Domnul avea drept de veto. potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme in caz de razboi. dubla alegere a lui Cuza. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. b) 1862-1866: este perioada marilor reforme. septembrie 1861 – a avut loc Conferinta de la Constantinopol. format din specialisti. s-au format 4 divizii la Bucuresti. prin care un sfert din suprafata agricola a tarii a trecut in propietatea statului. • adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris. • 13 martie 1864 – dezbaterea proiectului de lege rurala a dus la izbucnirea unui conflict intre Adunarea Legislativa. primul ministru. Craiova. vara 1860 – Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la cunostinta acestora problemele intampinate in guvernarea Principatelor. dominata de conservatori care se opuneau proiectului. elaborate de Consiliul de Stat. • puterea legislativa apartinea unei Adunari bicamerale. • 2 ma 1864 – printr-o lovitura de stat. unde a fost primit cu onoruri de catre sultan. Cuza a dizolvat Adunarea Legislativa si a instaurat regimul domniei autoritare. La 8 iunie 1862. • 13/25 decembrie 1863 – a fost adoptata Legea pentru secularizarea averilor manastiresti.• • • • • • august 1859 – Imperiul Otoman si Austria au recunoscut. formata din Adunarea Electiva. cu membri numiti de domnitor. si guvern care dorea adoptarea legii rurale. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi (cei care stiau carte. aveau peste 25 de ani. o noua Constitutie care sporea prerogativele domnului. domnul era Comandantul suprem al armatei. liberal. • Adoptarea Legii Electorale care largea participarea la vot prin micsorarea censului. 22 noiembrie/4 decembrie 1861 – Sultanul a emis un firman prin care aproba unificarea legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe timpul domniei lui Cuza. a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. Iasi. si Corpul Ponderator (Senatul). condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865). • 7 februarie 1864 – Legea pentru organizarea puterii armate. • puterea executiva apartinea domnului.

devenea obligatoriu si gratuit. Au fost infiintate gimnazii in orasele mari ale tarii. 43 . Nicolae Golescu. • 14/26 august 1864 – a fost adoptata Legea Rurala. Rascumpararea era esalonata in 15 ani. Constitutia din 1866 11/23 februarie – sedinta extraordinara a Parlamentului pentru alegerea unui principe strain. care prevedea impropietarirea taranilor prin exproprierea a 2/3 din pamanturile mosierilor. cu care mentinea legatura doar in probleme dogmatice. Pamanturile nu puteau fi instrainate timp de 30 de ani. formata din Lascar Catargiu. • Iunie 1864 – Marile Puteri au recunoscut modificarea Conventiei si dreptul principatelor de a-si modifica legile interne. • 1/13 decembrie 1864 – Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane prevedea independenta Bisericii romanesti fata de Patriarhia din Constantinopol. Printul strain. Curtile de Apel. 11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat. • 1864 – au fost adoptate legile de organizare administrativa ce prevedeau organizarea teritoriului in comune rurale (conduse de un primar). cu scopul inlaturarii domnitorului. Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori. Curtile de Jurati. col. de patru clase. si un guvern condus de Ion Ghica. in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. 2/14 aprilie 1866 – a avut loc plebicistul prin care majoritatea romanilor sa pronuntat in favoarea lui Carol I. Patriarhul era ales de un sinod format din trei ierarhi romani. sub numele de Carol I. Curtea de Casatie. Cei care nu plateau impozite nu aveau drept de vot. • 1 dembrie 1865 – Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil. plaşi (subprefect) si judete (prefect). Nicolae Haralambie. Se desfiintau claca si dijma. • 1865 – a fost reorganizata justitia prin infiintarea unor noi instante judecatoresti: Judecatoriile de Plasa. Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca.impozite de 48 de lei la sate si intre 80-180 de lei la orase). 30 martie 1866 – dizolvarea Parlamentului. 30 martie/11 aprilie 1866 – Locotenenta Domneasca a citit o proclamatie catre popor prin care recomanda alegerea prin plebicist a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al Romaniei. • 1 mai 1865 – Codul de Procedura Penala care excludea pedeapsa cu moartea. • 25 noiembrie/7 decembrie 1864 – Legea instructiunii publice prin care invatamantul elementar. Tribunalele Judetene.

Constitutia din 1866 a fost prima constitutie romaneasca.avea dreptul de a bate moneda. Guvernul. a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831.era seful armatei. . condus de un prim-ministru. 29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala. 30 iunie/12 iulie 1866 – juramantul lui Carol I pe Constitutie. .de a acorda amnistii si gratieri. impreuna cu guvernul. Domnul avea prerogative largi: .putea declara razboi si incheia tratate.29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. 11/23 octombrie 1866 – Poarta a emis firmanul de investitura a lui Carol I. 10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. numele oficial al tarii era Romania.numea si revoca ministri. . drept de veto.putea dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. sanctionarea si promulgarea legilor. . . care era acceptat de Parlament. Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat: a) puterea executiva era reprezentata de domn.avea drept de veto. format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul). Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara. avea rol de a initia si sanctiona legile. potrivit acestei constitutii. d) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie. era ales prin vot cenzitar. 30 iulie/11 august 1866 – a fost adoptata Legea electorala. 44 . discuta si aproba bugetul. . b) Parlamentul: Domnul: puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament.

. . . guvernare conservatoare.a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.Carol I a fost domn al tarii in perioada 1866-1878. rege intre 1881-1914. reprezentata de domn. perioada 1866-1871. alegatorii fiind impartiti in patru colegii.pentru a inlatura disensiunile dintre liberali si conservatori a introdus sistemult ‘rotativei guvernamentale’. prim-ministru Lascar Catargiu. cand a murit (in 1881 Romania a devenit regat).prin participarea la razboaiele balcanice din 1912. cu caracter defensiv. . B.a sustinut cucerirea independentei de stat.a incurajat formarea partidelor politice. prim-ministru I.- Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. guvernare conservatoare. dupa avere. a constiintei. . Pe plan intern: . aintrunirilor. . a presei. martie 1888-octombrie 1895. Guvernul reprezenta puterea executiva. Romania s-a afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. C. . 1913. in persoana lui Carol I. perioada de instabilitate politica caracterizata prin schimbarea frecventa a guvernelor: s-au schimbat 10 guverne si au avut loc 20 de remanieri guvernamentale. care s-au succedat la guvernare. Bratianu.institutie centrala. egalitatea in fata legilor). Monarhia . libertatea cuvantului. in 1883 un tratat secret de alianta.deteriorarea relatiilor cu Rusia l-au determinat sa se orienteze spre Puterile Centrale cu care a semnat.monarhul s-a constituit ca un factor de echilibru. martie 1871-martie 1876.Partidul Conservator constituit oficial in 1880 si Partidul National Liberal in 1875. jucand rol de arbitru pe scena politica romaneasca. alteta regala intre 18781881 si. guvernare liberala.a contribuit la modernizarea structurilor economice. 45 . A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar. Principalele institutii ale statului modern roman A. si in urma pacii de la Bucuresti a reusit sa obtina Cadrilaterul de la Bulgaria. . Pe plan extern: . dupa 1871 s-a instaurat ordinea. aprilie 1876-martie 1888.

C. Cucerirea independentei de stat a Romaniei 1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. Puteau controla activitatea guvernamentala prin anchete. 19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. C. Rusia dorea sa intervina de partea rasculatilor cu scopul ascuns de a obtine iesirea la Mediterana prin ocuparea stramtorilor Bosfor si Dardanele in urma infrangerii Turciei. Bratianu si Tarul Alexandru al II-lea. s-a instituit starea de razboi cu Imperiul Otoman. 21 aprilie 1877 – Turcia a atacat orasele romanesti de la Dunare: Calafat. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. pe o perioada de 8 ani. 12 aprilie 1877 – Rusia a declarat razboi Turciei. Senatul: senatorii se alegeau dintre persoanele ce aveau cel putin 40 de ani impliniti. era format din doua camere: Adunarea Deputatilor si Senatul. s-a discutat despre necesitatea unei intelegeri privind trecerea armatei ruse pe teritoriul Romaniei spre Balcani. au avut loc rascoale antiotomane in Bosnia-Hertegovina. Turcia a adoptat o noua constitutie prin care acorda Romaniei statutul de provincie privilegiata a Imperiului Otoman. Bechet. ceea ce a determinat Romania sa se apropie de Rusia. au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877). Septembrie 1876 – intalnirea de la Livadia intre o delegatie romana condusa de I. motiuni de cenzura. iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna. 12-20 august 1877 – trupele romane au trecut Dunarea. 1877 – Conventia de la Budapesta intre Rusia si Austro-Ungaria: in schimbul neutralitatii Austriei. Calarasi. 4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. majoritatea parlamentarilor proveneau dintre marii propietari de pamant si burgezie. Decembrie 1876 – Marile Puteri au organizat o Conferinta la Constantinopol pentru a ajunge la o intelegere in conflictul din Balcani. interpelari. Oltenita. Datorita sistemului de vot censitar. a institutiilor acestuia. intrebari. Adunarea Deputatilor: deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel putin 25 de ani impliniti. 46 . Giurgiu. pe cheltuiala proprie. armata rusa a suferit pierderi foarte mari. 1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi.- In anul 1895 s-a introdus sistemul ‘rotativei guvernamentale’ care prevedea alternarea la guvernare a celor doua partide politice: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. Bulgaria. Rusia ii promitea acesteia anexarea Bosniei si Hertegovinei. Corabia. 9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei.

Angliei.egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania. Serbiei si Muntenegrului. Cahul. mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu. . in absenta Romaniei. 19 ianuarie 1878 – semnarea armistitiului intre Rusia si Turcia la Kazanlâk. Bolgrad).drepturi politice pentru romani. 4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena. trupele romane au reusit sa cucereasca reduta Grivita. Rusiei. 28 noiembrie 1877 – capitularea turcilor la Opanez. Frantei. a votat legi favorabile romanilor: . 1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului. Italiei. 1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei. . prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse. nemultumea Anglia (care nu isi dorea cresterea puterii Rusiei) si Austro-Ungaria care nu a primit Bosnia si Hertegovina in virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta. . . pentru prima data intrau si romani.limba romana devenea limba oficiala. romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. 28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei.tratatul era dezavantajos pentru Romania.cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea. Turciei care stabileau: . Transilvania a fost anexata la Ungaria. 1849 – dupa infrangerea revolutiei.autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat.30 august 1877 – atacul esuat asupra Plevnei. stabilea: . 1853 – Episcopia Unita de la Blaj a fost ridicata la rang de Mitropolie.Turcia ceda Dobrogea si Delta Dunarii Rusiei care isi rezerva dreptul de a le schimba pe cele trei judete din sudul Basarabiei (Ismail. 1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. Austro-Ungariei. 47 . . 19 ianuarie – Vidin si Belogradcik s-au predat armatelor romane.independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie. 9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova. 19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia. Delta Dunarii si Insula Serpilor. 12 ianuarie 1878 – Smardan. 1863-1864 – Dieta de la Sibiu. s-a reinstaurat regimul habsburgic. in care.independenta de stat a Romaniei.autonomia Bosniei si Hertegovinei. . . Romanii din afara granitilor Transilvania 1847 – limba germana a devenit limba oficiala.

a fost interzisa folosirea limbii romane in scoli. 1894 – semnatarii Memorandumului din 1892 au fost judecati si condamnati. .a continuat politica de deznationalizare a romanilor prin actiuni ce vizau invatamantul. prin intermediul unui capitan cu resedinta la Cernauti. . 1892 – Memorandumul. 48 . in defavoarea romanilor. . cu sediul la Lwow. a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. Limba germana era limba oficiala. trecand la Mitropolia din Karlowitz. . 1876 – Bucovina a fost incorporata Galitiei. . numit de Viena. limba germana devenind limba oficiala a provinciei.puterea executiva apartinea unui guvernator.Comitetul Tarii in frunte cu capitanul aveau atributii administrative. folosita in admninistratie. care era reprezentantul guvernului central de la Viena. 1861 – a fost adoptata o noua Constitutie care acorda o serie de drepturi romanilor: .R. Atributiile administratiei militarea au trecut asupra Cancelariei Aulice de la Viena. provincia a fost pusa sub o administratie militara. 1881-1895 – s-a desfasurat ‘miscarea memorandista’ ce avea ca scop obtinearea de drepturi pentru romani prin redactarea de memorii adresate Curtii de la Viena. careia ii era subordonata Galitia. Biserica Ortodoxa din Bucovina a fost scoasa de sub jurisdictia Mitropoliei din Iasi. . din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. depinzand direct de Viena. 1896 – au fost adoptate doua legi care prevedeau maghiarizarea localitatilor si introducerea limbii maghiare in scoli ceea ce a dus la inchiderea a foarte multe scoli romanesti. Provincia era condusa de un guvernator. Multe scoli romanesti au fost desfiintate. 1905 – P. dar la insistentele regelui Romaniei Carol I au fost gratiati de imparat. 1867 – o noua Constitutie mentinea autonomia Bucovinei si separa puterea judecatoreasca de cea administrativa. Bucovina 1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane. a fost dusa o politica de slavizare a provinciei prin sprijinirea aspiratiilor nationale ale ucrainienilor.a fost incurajata stabilirea germanilor si ucrainienilor in provincie.12-14 mai 1881 – Conferinta de la Sibiu in cadrul careia partidele politice ale romanilor s-au unit si au format Partidul National Roman din Transilvania adoptand pasivismul ca tactica de lupta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria.puterea legislativa a fost incredintata Dietei Tarii ai carei mambri alegeau un Comitet al Tarii condus de un Capitan al Tarii.N. cu resedinta la Radauti.Bucovina si-a pastrat autonomia. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom. 4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala. Ducatul era condus de un guvernator. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti. biserica.

49 . printr-o intensa activitate culturala au incercat sa anihileze politica dusa de Viena. Bratianu considera ca Romania trebuia sa intre in razboi intr-un moment care sa permita realizarea unitatii nationale. Initial. 1905 – s-a constituit Partidul National Roman. • Guvernul liberal condus de Ion I. Basarabia 1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Bolgrad). In ajunul primului razboi mondial. 27 septembrie 194 – moartea regelui Carol I. Ismail. biserica si scoli. Carp. P. 1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. au fost introduse legile rusesti. Primul razboi mondial (1914-1918) 1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei 21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. rege al romaniei a devenit Ferdinand. Au avut loc dezbateri privind participarea Romaniei la razboi.romanii bucovineni. 1907 – s-a introdus votul universal ceea ce le-a permis romanilor sa se afirme in Parlamentul de la Viena. de deznationalizare a romanilor din Bucovina.1869 – a fost adoptata o lege a invatamantului ce a contribuit la germanizarea fortata a populatiei. in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. 1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE V. C. Totusi. care a ramas sub stapanirea Rusiei. V. limba rusa a fost introdusa in administratie. in virtutea tratatului din 1883. a fost pastrata administratia romaneasca. societatea politica ‘Concordia’ (1885). biserica si scoala. 1. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile. cu o catedra de limba romana. Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. 1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. provincia era condusa de un guvernator general rus. 1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi. limba romana a continuat sa fie folosita in administratie. • Germanofilii (P. Octavian Goga) doreau implicarea romaniei in razboi alaturi de Antanta pentru eliberarea Transilvaniei. s-au format mai multe tabere: • Antantofilii (Nicolae Iorga. Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale. . 1828 – a fost emis un act care anula privilegiile initiale ale Basarabiei. 1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. A fost infiintata ‘Societatea Arboroasa’. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. In restul Basarabiei.

sprijiniti de rusi. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova. 24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari. Rusia. au respins atacurile germane: . Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. . Hunedoara. succes al Armatei a II-a a generalului Alexandru Averescu.26 iulie/8 august-9/22 august – la Oituz. Sighisoara. . Gheorghe). 18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului. care a impus conditii grele Romaniei: .11/24 iulie-19 iulie/1 august – la Marasti. unde au eliberat mai multe localitati. frontul armatei romane a cedat. armata romana s-a retras. Iulie-august 1917 – romanii. iar a patra armata a fost mobilizata pentru a apara granita de sud a tarii. Anglia. 50 . sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi. in Moldova. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. a oprit ofensiva germano-austro-ungara condusa de feldmaresalul Mackensen. Romania a ramas izolata pe frontul de est.angajamentul aliatilor nu a fost respectat conform Conventiei Militare (nu au trimis trupe rusesti sa lupte alaturi de romani si nu au efectuat debarcarea de la Salonic). Italia (Antanta). condusa de generalul Eremia Grigorescu si generalul Constantin Cristescu.Dobrogea a fost anexata Bulgariei. ajungand pana in apropiere de Sibiu. octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi. 24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. .au fost mobilizate pe front 4 armate romane: trei armate romane au trecut la ofensiva in Transilvania. .24 iulie/6 august-6/19august – la Marasesti Armata I-a. Armata a II-a a oprit o noua ofensiva germano-austro-ungara. cu Puterile Centrale.4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania. noiembrie 1916 – batalia de la Neajlov-Arges. condusi de feldmaresalul von Mackensen. Campania din 1916: 14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei. Franta. Campania din 1917: Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei. octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. septembrie-octombrie 1916 – ofensiva germano-austro-ungara pe frontul Carpatilor – a avut loc retragerea armatei romane pe linia trecatorilor.

al carui lider era Vasile Goldis. Moldova. 28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. cu varfurile Negoiu. Germania a instituit monopol asupra titeiului. Constituirea Romaniei Mari Basarabia 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. Transilvania 29 septembrie/12 octombrie 1918 – a fost elaborata Declaratia de Independenta elaborata de Oradea. 18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania. Caraiman. 15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. D. 2. exploatarii si prelucrarii lemnului. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor. 21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. V. 29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial. 9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. armata romana a fost demobilizata. 1918 – afirmarea principiului autodeterminarii natiunilor – SUA. s-a restabilit ordinea. Sfarsitul razboiului: Vara 1918 – succese militare ale Antantei. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet. de Partidul National Roman. Ceahlau. 24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. 27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania. 21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. comertului cu cereale.- Austro-Ungaria a preluat o suprafata de 5600 km2 din Muntii Carpati. 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ. 51 . ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii. 2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. 1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. Bucovina Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ reprezentativ. aprilie 1917 – s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de eliberare nationala. 3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse.

18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod. noiembrie 1918 – preluarea puterii locale (judete.au participat 1228 deputati alesi si 100. reprezentare politica si administrativa. 13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa. libertatea de asociere. pentru data de 1 decembrie. de intrunire si de opinie. 7/20 noiembrie 1918 – a fost convocata. . Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918). Conferinta de Pace de la Paris – Versailles 18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris. libertate si egalitate confesionala. Pop de Băseşti. . reforma agrara radicala. libertatea presei. principiile fundamentale ce vor sta la baza organizarii statului. orase.Consiliul Dirigent: organ executiv.Marele Sfat National: organ legislativ avand ca presedinte pe Gh. avand ca presedinte pe Iuliu Maniu. .a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national ce cosnfintea: unirea Transilvaniei cu Romania. regim politic si vot universal. 19 noiembrie/2 decembrie 1918 – formarea organelor reprezentative provizorii: . Marea Adunare Nationala la Alba Iulia. in Sala Oglinzilor de la Versailles.la conferinta au participat reprezentantii a 32 de state. 11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii. alcatuit din 12 membri (6 din partea Partidului National Roman si 6 din partea Partidului Social Democrat).a fost prezidata de Gh. 52 . 18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: . s-a instituit astfel controlul politic si administrativ romanesc. libertatea nationala si drepturi egale pentru ‘toate popoarele conlocuitoare’. 18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta ca organ politic unic al romanilor din Transilvania. 1/14 decembrie 1918 – inmanarea Actului Unirii regelui Ferdinand I in Sala Tronului. fara a recunoastea suveranitatea politica. 2/18 noiembrie 1918 – ‘Catre popoarele lumii’ – manifest al CNRC catre opinia publica europeana. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: . comune) de catre consilii sau garzi nationale romane.000 de transilvaneni.

rasa se bucurau de drepturi si libertati cetatenesti. 3. Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918. . prin care era confirmata unirea Bucovinei cu Romania. Dupa unire. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919. 10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. cum erau: finantele.- conferinta a fost dominata de reprezentantii Marilor Puteri: Thomas W. limba. David Lloyd George (Marea Britanie). cu Austria. Vittorio Emmanuele Orlando (Italia). prin care granita statului bulgar ramanea cea fixata in 1913 (Romania recupera Cadrilaterul). au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara.Basarabia – Directoratele. de catre Marile Puteri. reprezentanti in guvernul de la Bucuresti. formarea statului national unitar roman. Prin tratatele semnate. C.Tratatul de la Saint-Germain. Bratianu sa protesteze. 53 . Bucovina si Basarabia. 28 octombrie 1920 – s-a semnat tratatul prin care se recunostea unirea Basarabiei cu Romania. Transilvania. Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. provinciile istorice au avut o administratie proprie. C. Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general. Wilson (SUA). El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman.Tratatul minoritatilor: toti locuitorii Romaniei. . Fiecare provincie avea cate doi. George Clemenceau (Franta). indiferent de nationalitate. pentru realizarea unificarii administrative si politice. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. .Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent. 10 decembrie 1919 Romania a semnat: . a fost recunoscuta.Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. Tratatele de pace semnate la Paris: 28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale: 10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria. politica externa. religie. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii. armata. Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. V. .Bucovina – Secretariatele de Serviciu. 4 iunie 1920 – Romania a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria prin care Transilvania si Banatul reveneau Romaniei. si respectiv trei. pana in 1920: . 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria.

la Alba Iulia a avut loc incoronarea regelui Ferdinand. Astfel. obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. a fost adoptat calendarul Gregorian pentru folosirea unui singur calendar pe tot cuprinsul tarii.libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei. avea dreptul de a controla activitatea guvernului. 5/8 martie 1919. iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi. data de 1 aprilie 1919 (stil vechi) a devenit 14 aprilie (stil nou). viza redimensionarea loturilor taranesti. . martie 1923. 17 iulie 1921.caracterul statului national unitar roman. Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului. 27 martie 1926. s-a realizat unificarea monetara. proportional cu voturile castigate. 23 iunie 1924. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national.In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din provincii. realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. pentru realizarea acestei reforme si in teritoriile nou integrate Romaniei. 54 . 30 iulie 1931. Legea pentru definitivarea reformei agrare. 15 octombrie 1922. . • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie. realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala. 26 iulie 1924. noiembrie 1919. ca rege al Romaniei Mari. au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare. 14 iunie 1925. format din Adunarea Deputatilor si Senat. conduse de prefecti. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%. 1920. Constitutia din 1923 – prevederi: . Legea privind organizarea armatei. in 1926). pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii. Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate.separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral. Formatiunile politice din Vechiul Regat s-au extins prin crearea de organizatii la nivelul intregii tari. 29 decembrie 1919. a fost adoptata Legea pentru reforma agrara din Provincii. alaturi de leul romanesc. Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete. Parlamentul a votat legile de ratificare a Unirii.

000 km2 la 295. suprafata Romaniei a crescut de la 137. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica. CULTURA VI. Caile ferate s-au dezvoltat de la 4.300 km la 11. au fost impropietariti 1. o ‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc. dupa 1933 Germania a devenit principalul partener comercial. locul al IV-lea in Europa la productia de grau.049 km2. invatamant primar obligatoriu. o Venitul pe cap de locuitor era 110$ in 1938. o Au aparut noi ramuri industriale. 55 • . Reformele au schimbat vechile structuri sociale: Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale: o 1922-1928: crestere economica. Politici economice: o ‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal.• • • • • VI. o suprafata arabila s-a dublat. o 1934-1937: dezvoltare maxima. garantarea propietatii.000 km. locul al II-lea in Europa la productia de gaze naturale si aur. STAT. o Comertul a fost orientat initial spre Franta si Anglia. Structuri economice si sociale Teritorial. • Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 1919-1923 – refacere economica. o a avut loc consolidarea propietatilor mici si mijlocii. egalitatea in fata legii. • Agricultura era ramura de baza a economiei. SOCIETATE. vot universal. 1929-1933 – criza economica. o Romania ocupa locul I in Europa la productia de petrol si locul al VI-lea in lume. o Telecomunicatiile au inaugurat telefonia si radiofonia. 1924-1928 – ascensiune economica. 1.4 milioane de tarani cu 6 milioane hectare teren. o s-a realizat reforma agrara. libertatea intrunirilor. o S-au modernizat caile ferate si soselele. o 1933 – Planul de la Geneva a impus control strain asupra finantelor tarii – va fi denuntat in 1934.

tigani – 1%. ca suverani ai Romaniei Mari. o Taranimea – cea mai numeroasa forta de munca. Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia: 1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand: o prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial.9%. o Burghezia in ascensiune. 2. a dominat viata politica si culturala. angajata in consolidarea Romaniei mari. o Marii propietari funciari (boierii) au pierdut puterea economica. fiica regelui Greciei. o Intelectualitatea – purtatoare a progresului. o greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932. era printul mostenitor al Romaniei. o greva generala din octombrie 1920. iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor. comert). o 15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia. • VI. casatorit cu Elena.Societatea: o 1930 – Populatia rurala 78.1% Minoritati nationale: romani – 71. infaptuirii reformei agrare. o Muncitorimea – crestere numerica.1%. 56 . o greva de la Lupeni din august 1929. desavarstirii unirii. s-a afirmat pe plan economic si politic (industrie. banci. o printul Carol al II-lea. germani – 4. s-a afirmat pe plan politic. grupata in marile orase.9% .9%.urbana – 20. evrei – 4%. maghiari – 7. • Conflicte sociale: o greva tipografilor din decembrie 1918.

Partidul Nationalist Democratic). .Partidul Conservator a disparut de pe scena politica.dupa 1918 au aparut partide noi (Partidul Taranesc. 1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor. 57 . asasinat). . Iuliu Maniu (1937-1947). . Ion Mihalache (1933-1937).In provinciile istorice unite in 1918 au existat partide politice proprii. motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern. . Vintila Bratianu (1927-1930). s-a bucurat de succes datorita popularitatii conducatorului partidului. .o 1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista). Ion I.unele partide si-au continuat activitatea (Partidul National Liberal. . . a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. Miron Cristea – Patriarhul Romaniei. Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Bratianu (19091927).Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. I. Popularitatea acestui partid a scazut datorita masurilor luate grevelor si manifestatiilor. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie. cand s-a aflat la guvernare. I.Partidul National Liberal – a fost condus de I. Dinu I.In perioadele de criza economica partidele s-au scindat. Bratianu. Print mostenitor a devenit Mihai. . . revenirea lui Carol in tara. C. Duca (1930-1933. C. Bratianu (1933-1947). fiul lui Carol. Partide de stanga: .In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ.Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar. Partidul Evreiesc. Partidul German. Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938.Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. G. Partidul Poporului). 8 iunie 1930 – restauratia carlista. A scazut prestigiul monarhiei. Partide de dreapta: . Partidele politice . in perioadele de avant economic s-au regrupat. C. Liderul partidului.Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926).Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu. o in 1927 a murit regele Ferdinand. Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933).

a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain. rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei. taranimea trebuia sa conduca societatea.a compromis partidele politice. o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. 3. Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: . In 1924. In 1930 a fost creata Garda de Fier. A. .Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: . fascismul. protejarea bogatiilor tarii.optiuni autoritare: comunismul. taranismul.a incercat sa formeze guverne de uniune nationala (guvernul IorgaArgetoianu 1931-1932). 58 . s-a format la 8 mai 1921. legi pentru conversiunea datoriilor agricole. Legea Electorala. VI. instrument al intereselor Uniunii Sovietice. C.s-a inconjurat de o camarila regala. politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti.guvernarea taranista: 1928-1933. Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: . . a coincis cu criza economica mondiala. Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938. Legea pentru unificare administrativa. La alegerile parlamentare din 1937. In timpul guvernarii liberale au fost adoptate o serie de legi cum au fost: Constitutia.58% din voturi. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice. Sfarsitul regimului parlamentar. Partidul Comunist a fost scos in afara legii. Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti. Au luat masuri pentru redresarea economica a tarii: stabilizare monetara. legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15. Legea Invatamantului.optiuni democratice: liberalismul. . a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. . Cuza. imprumuturi de la banci straine. • de stanga: o Partidul Comunist Roman. Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu. limitarea patrunderii capitalismului strain. Stefan Foris.guvernare liberala: 1922-1928 si 1937-1938.

Bucovina si Tinutul Herta. 21-23 ianuarie 1941 – rebeliunea legionara a fost infranta. septembrie 1940. 28 decembrie 1937.  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena. 4. VI. om politic lipsit de personalitate. cat si cea legislativa. lovitura de stat. 27 februarie 1938. Regele avea atributii decorative. a fost adoptata o noua lege administrativa. 14 august 1938. noiembrie 1940 – asasinatele politice au adancit conflictul dintre Antonescu si legionari. Parlamentul a fost dizolvat. a guvernat prin decrete-legi. ca partid unic. 16 decembrie 1938.- guvernul Tatarascu a fost un instrument al regelui. 30 martie1938. au fost introduse cenzura si starea de asediu. regele l-a insarcinat cu formarea guvernului pe O. a fost creat Frontul Renasterii Nationale. Goga. a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva. Romania in al II-lea razboi mondial I. Romania era obligata sa cedeze nord-vestul Transilvaniei catre Ungaria. au fost dizolvate partidele politice. 24 ianuarie 1941 – Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. guvernul Goga a fost inlaturat si a fost instaurat regimul de autoritate monarhica a lui Carol al II-lea. 10 februarie 1938. s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea. ianuarie 1938.  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei. 11 februarie 1938. 59 . la alegerile parlamentare din 1937 nici unul din partidele politice nu a reusit sa castige peste 40% pentru a putea guverna. 14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului 4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern. Parlamentul avand doar un rol decorativ. 6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I. dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia.

I. Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. Franta). Hitler a facut presiuni asupra lui I. a fost arestat impreuna cu membrii guvernului. chemat la palat de regele Mihai. ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. Perioada 23 august 1944. Puterile Aliate (Anglia. Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi. Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici. II. august-decembrie 1944 – guvernul condus de generalul Constantin Sanatescu. Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru. in aprilie 1944. pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%. Anglia.30 decembrie 1947 10 iunie 1944. Comunistii au creat stare de confuzie pentru a ajunge la putere. Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal. Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului: 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile Unite. 60 . Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. 23 august 1944 – Ion Antonescu.venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania. a participat la batalia Stalingradului. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit. Moldovei cu aprobarea lui I. Partidul National Liberal. Partidul National Taranesc. SUA. Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata. 9 octombrie 1944. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei. 12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. 20 august – sovieticii au declansat ofensiva pe frontul IasiChisinau. 23 august 1944. Romania a redevenit monarhie constitutionala. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS. PCR a actionat pentru crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga. URSS. armata romana a participat la luptele din Crimeea.

ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA VII. VII. 30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai. partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. au fost create lagare de detinuti. au fost suprimate ziarele de opozitie. 23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare). Romania a fost proclamata Republica. Tatarescu si gruparea taranista a lui Anton Alexandrescu. Arestari in randul opozitiei. In 10 februarie 1947 la Paris s-a semnat Tratatul de pace cu Natiunile Unite. epurarea aparatului de stat de opozanti. Electoratul a votat pentru partidele istorice. Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai. in guvern a intrat gruparea liberala a lui Gh. s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT. Comunistii au obtinut victoria falsificand alegerile parlamentare. 1. au fost infiintate tribunalele populare. 6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. au fost infiintate sovromurile. Comunistii au fost sprijiniti de armata sovietica. PCR a ramas partid politic unic. Groza a anuntat si organizat alegeri libere – alegerile parlamentare din noiembrie 1946. ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza. Contradictiile industrializarii 61 .6 decembrie 1944-28 februarie 1945 – guvernul Nicolae Radescu. Obstructionarea campaniei electorale a opozitiei. Comunistii au trecut la un nou val de arestari. politia si jandarmeria comunista. 20 august 1945-8 ianuarie 1946.

s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor.A. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C. transport. a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Transfagarasanul. insotita de terorizarea celor ce se impotriveau. Ignorandu-se legea cererii si ofertei. Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. pentru controlul economiei. burghezia. si agricultura a fost subordonata statului comunist. care urmarea exploatarea economica a tarii). In romania au functionat pana in 1956.A. devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I.C. miniere. 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale. au fost infiintate primele G. pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra. deportari. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste. si Gospodarii Agricole de Stat (G.S. carbunelui.).S. Iulie 1953. Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946. In cadrul procesului de colectivizare..000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste. apoi cincinale. pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati). Casa Poporului.A. cand Romania. concepute dupa model sovietic.C. etatizarea bancilor. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia. Ianuarie 1949. mai intai anuale (1949-1950). Peste 80.A. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria. primul plan aplicat intre anii 1951-1955. etc. Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase.). purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti).). etc. Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G.11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale.). prin confiscarea averilor si arestari. Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant. 16 sovromuri. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist. etc. Acestea functionau in domeniul petrolului. bancare. dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini. procesul de colectivizare incheindu-se in 1962. VII.A. ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria. care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS. 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole. organism economic constituit din toate statele din blocul comunist. care trebuia desfiintata. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara. 7 oilie 1945 – a fost infiintat primul Sovrom (societate economica mixta romanosovietica. s-a detasat de Moscova. etc. Nationalizarea intreprinderilor. 2. siderurgica.P. sovietizarea economiei romanesti. chimica.-uri. 62 . a intregului popor. gazelor.

judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. si Consiliul de Ministri. • Organele de conducere a statului erau: Prezidiul Marii Adunari Nationale (presedinte al prezidiului a fost numit C. Gherla. Ramnicu Sarat. 63 . • Partidul National Liberal a fost desfiintat in acelasi an. 1. condus de Petru Groza. Ana Pauker si Vasil Luca. • 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’. VII. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 1.Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole. In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu. Parhon). ai carei membri erau desemnati de catre membrii partidului unic. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. Productivitatea agricola scazuta. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. dupa modelul celei sovietice din 1936: • A fost instituit regimul democratiei populare. multi murind din cauza conditiilor inumane. Regimul politic. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. Partidele politice au fost desfiintate: • la 30 iulie 1947 a fost dizolvat Partidul National Taranesc. • Consfintea regimul monopartidic. Gheorghiu Dej indeplinind functia de vicepresedinte al Consiliului. Pitesti. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VIII. inventarul agricol folosit. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. Gh. Gheorghiu Dej. La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. Fostii demnitari au fost inchisi. Ion Mihalache. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea): • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea. Lucian Blaga. • A fost desfiintat principiul separarii puterilor in stat. • Prin desfiintarea parlamentului. munca ineficienta. Gh.000 de oameni.I. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera. Radu Rosetii. comunista. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar). intreaga putere apartinand PMR. in frunte cu Gh. la Sighet. februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954. Pentru impunerea noului regim politic. organul suprem legislativ devenea Marea Adunare Nationala. Aiud.

aflat sub controlul M. Biserica Greco-Catolica a fost silita sa se uneasca cu cea Ortodoxa. Gheorghiu Dej. .A. • 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: a) Perioada 1965-1974. liberalizare: 22 martie 1965. 64 .. cu geografia URSS. relativa destindere. • Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. Biserica a fost subordonata autoritatilor statului totalitar. 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista.N. • Romania a inceput sa se detaseze de URSS. un bloc politicomilitar al statelor comuniste. fiind adoptata denumirea de Partidul Comunist Roman. modificata dupa modelul celei sovietice. sub tutela URSS. alaturi de celelalte state comuniste. Presedinte a Consiliului a devenit Gh.schimbarea denumirii partidului. • 1948 – a fost adoptata ‘legea invatamantului’. Politica externa: • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER. 2. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem.In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: • Istoria nationala a fost rescrisa conform conceptiei marxist-leniniste. • religia ca obiect de studiu a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. • a fost introdusa cenzura si au fost interzise publicatiile necomuniste. S-a creat astfel. Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat. unde s-a hotarat: . • iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica. • a fost promovat ateismul stiintific si a inceput prigoana impotriva Bisericii. • 14 decembrie 1955 – Romania a fost primita in ONU. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu. consfintea rolul conducator al partidului comunist.Transformarea functiei de prim-secretar in cea de secretar general al partidului.Congresul al IV-lea al PMR sa devina Congresul al IX-lea al PCR. 21 august 1965 – a treia Constitutie comunista: a fost proclamata Republica Socialista Romania. cooperare si asistenta mutuala’. • 27 iulie 1956 – tara noastra devine membra UNESCO. . 19-24 iulie 1965 – Congresul al IV-lea al PMR. Ceausescu a fost ales prim-secretar al CC al PCR.

a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista. au fost eliminati unii lideri comunisti. • a fost permisa circulatia peste granita. • 6 iulie 1971. a criticat abuzurile lui Gh. la Bucuresti. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei. • a inceput constructia unor obiective industriale grandioase (Canalul DunareMarea Neagra. i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala. • au fost reabilitate unele victime din perioada lui Gh. • a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968). • au fost construite locuinte in propietate personala. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. Richard Nixon (1969). • Lipsa de valuta. • literatura a fost mai putin cenzurata. • Seceta de 1983. Gerald Ford (1975). • cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste. • si-a consolidat pozitia politica. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: 65 . asimilarea functiei administrative cu cea din partid. combinate siderurgice. Gheorghiu Dej. c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • Dezvoltarea fortata a industriei. b) Perioada 1974-1980 • 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania.9 decembrie 1967 – Ceausescu a devenit Presedinte al Consiliului de Stat. au fost reluate relatiile cu R. Pe plan extern: • 21 august 1968 – intr-un miting. a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia. fiind adeptul ‘socialismului dinastic’. Casa Poporului). • Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie. martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania. Gheorghiu Dej. • Criza petrolului. Germania. • 1-9 iunie 1971. • invatamantul a fost pus pe baze nationale. a vizitat China si Coreea de Nord.F. • sistemul ‘rotirii cadrelor’. • 1967. • aprilie 1968. • Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. S-a incercat a anumita destindere: Pe plan intern: • a fost incurajata propietatea particulara.

Giurgescu. la 30 august 1948. Au fost prinsi si arestati la Targoviste. la 30 august 1948. d) Perioada 1987-1989 • Criza regimului s-a adancit. Vlad Georgescu. au fost create instrumentelor represiunii: • Directia Generala a Securitatii Poporului (Securitatea). In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii. Pentru a inabusi orice manifestare ostila. Dinu C. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori.660 detinuti politici. aceste doua instrumente ale regimului comunist au arestat. Dupa moartea lui Stalin. etc. Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea. In numele luptei de clasa impotriva dusmanilor poporului (burghezia. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4. miscarea de la Brasov. • Sistematizarea satelor. greva minerilor din Valea Jiului. deportat si 66 . 2. au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu. • Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare. • Ministerul Afacerilor Interne. burgheziei mari si mici. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist. lagare de munca. etc. • Nivelul de trai a scazut. • Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora. Mircea Dinescu. decembrie 1948.• Demolarea unor biserici. • Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. Ana Blandiana. • Militia Populara. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’.). VIII. in 1953. intelectualilor. chiaburimea. au determinat reactii in randul taranilor. • 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. represiunea a scazut in intensitate. Paul Goma. Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale. bancherilor. • Greve si demonstratii: august 1977. nationalizarea intreprinderilor. Intre 198-1958. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii. • Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu. • 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste. • s-a format Frontul Salvarii Nationale. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale. iar la 15 noiembrie 1987.

conform statisticilor. • Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma. studenti.. Gheorghe Bratianu. fratii Tubulea. arestati. Gruparile erau sprijinite de locuitorii din aceste regiuni. • Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. IX.000. au fost in numar de 80. Arad. Acestia au redactat scrisori. Titel Petrescu. Vlad Georgescu. Aceste grupari au activat in Maramures. in Muntii Fagaras. Arad. Mircea Dinescu. etc. Giurescu. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet. in Muntii Apuseni. Au existat victime ale represiunii si in randul comunistilor. In perioada 1948-1964. • Peste 100.000 au primit domiciliu obligatoriu. apoi. Ialomita. in Muntii Banatului (condusa de generalul Uta).000 de muncitori. executat in 1945. in Oltenia. in Dobrogea. tarani. fratii Croitoru.000 de familii au fost deportate in Baragan. expulzati peste granita.. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist. din august 1977 si miscarea de la Brasov. Vrancea. Ramnicu Sarat. formate din fosti membri taranisti si liberali. • Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. victime ale colectivizarii. • Peste 50. intelectuali. Ion Mihalache. Constantin Argetioanu. criza regimului comunist de mai tarziu. Mihai Botez. legionari. unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’. Corneliu Coposu. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni: • Peste 400. 3. VIII. ocupatia sovietica.000 fiind inchisi. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 67 . fratii Arnautoiu. etc. in Neamt. Ana Blandiana. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista. Intre 1948-1953. Ion Gavrila. in Gorj. Constantin C. Ion Diaconescu. cum a fost Lucretiu Patrascanu. Suceava. Printre victime se numara si tinerii cu origine nesanatoasa din detasamentele de munca. Teleorman.. Arsenescu. fascisti. fosti ofiteri de armata. legionari. au fost arestati 60. la care au participat peste 20. Printre conducatorii acestor grupari se numarau: colonelul Gh. memorii. Mihail Manolescu. Bihor si in 1958-1959 in Olt. etc.condamnat la moarte un numar foarte mare de intelectuali. Mosoiu. generalul Gh. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista. Gherla. din 15 noiembrie 1987. Constantin Bratianu. • Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului. Victime ale fortelor de represiune au fost: Iuliu Maniu. inarmate. Mircea Vulcanescu.000 de oameni calificati ca tradatori. tarani. in Vrancea. Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: • Rezistenta armata – organizata intre 1949-1956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane). sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. Ei au fost anchetati. sovietizarea tarii. desfiintarea propietatii private. generalul Aurel Aldea. oameni politici. etc. preoti. Taranii chiaburi arestati.

• A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman. Context si consecinte • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar. • Mai 1990 – alegeri parlamentare. • 16 decembrie 1989 – la Timisoara – revolta. contra demonstritiilor din Timisoara. • Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti. 68 . • 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: o a intrat in vigoare abrogand Constitutia din 1965. • 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN). avand ca pretext evacuarea pastorului Lazlo Tokes. • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. • 17 decembrie 1989 – Ceausescu a cerut interventia in forta.IX. Germana. • 22 decembrie 1989 – Ceausescu a organizat un nou miting – la ora 12:00 a fost nevoit sa fuga. Blgaria si Cehoslovacia. Intr-un discurs televizat a catalogat demonstrantii de la Timisoara drept huligani si fascisti. • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’.D. secret. • in Timisoara fortele de ordine au provocat un masacru. • 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat. egal. Ungaria. Arad. castigate de FSN. • URSS s-a dezmembrat. Institutiile statului de drept Decembrie 1989. • revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. • 21 decembrie 1989 – mitingul din fata CC al PCR s-a intors impotriva s-a. Cluj. R. • 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). direct. liber exprimat. 1. dupa care a plecat in Iran. Sibiu. o elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale. Revenirea la democratie • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. • In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE. au fost operate arestari. • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. • 20 decembrie 1989 – Ceausescu s-a intors din Iran. soldat cu 122 de morti. o supusa referendumului national (8 decembrie 1991). • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. • in Europa comunismul s-a prabusit. • 21/22 decembrie 1989 – noaptea s-a tras in multime. vot universal.

• noiembrie 2000 – alegeri parlamentare – presedinte: Ion Iliescu. • s-a realizat astfel prima alternanta la guvernare. prim-ministru Nicolae Vacaroiu. direct. dreptul de propietate. egal.Caracteristicile statului: • Romania este stat national. • divergente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si modalitatile de privatizare. a aderat la parteneriatul pentru pace. organizarea armatei. dupa caderea totalitarismului. pe o perioada de 4 ani. ca organ reprezentativ al acestora. direct si secret pe o perioada de 4 ani. • 2. dreptul la asociere. • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor. • in plan extern Romania a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana. direct. etc. • Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. • Alte atributii: adoptarea bugetului. presedinte fiind ales Emil Constantinescu. pe o perioada de 4 ani. indivizibil.. a semnat tratatele cu Ungaria si Ucraina. Parlamentul • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal. independent. libertatea individuala. 69 . • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. • 3 noimebrie 1996 – alegeri castigate de Conventia Democratica. unitar. aprobarea programului guvernului. • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. • privatizarea obiectivelor economice a fost lenta. stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. • nivelul de trai a scazut. Presedintele Ales prin vot universal. secret. prim-ministru: Adrian Nastase. etc. Institutiile statului de drept: 1. • au aparut multimiliardari imbogatiti prin coruptie. • s-au relansat relatiile cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala. • 1992 – alegeri – castigate de Ion Iliescu (PDSR). • problema coruptiei nu a fost rezolvata de guvernarile Victor Ciorbea si Radu Vasile. Partidul Democrat. • Principala atributie este aceea de a adopta legi. organizarea administrativ teritoriala. • s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR. si Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR). • Forma de guvernamant este Republica. • Constitutia garanteaza libertatea constiintei. secret. ales prin vot universal. invatamant de stat gratuit. suveran.

a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. 3. 4. La nivel local. Vegheaza la respectarea constitutiei. • • • Bibliografie 70 . administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. Numeste primul-mnistru si Guvernul. Confera decoratii. Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Are sarcina de a conduce administratia publica. acorda amnistitii si gratieri. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. maresal. amiral. ministri secretari de stat. Acorda gradele de general. avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. Autoritatea judecatoreasca Vegheaza la respectarea legilor. Guvernul Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. al unitatii si integritatii teritoriale. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor. Este alcatuit din primul-ministru. Poate emite hotarari de guvern si ordonante. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. La nivel central. 5. Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice.• • • • • • • • • • • • • • • • • • Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. ministri. Este mediator intre puterile statului. Administratia publica Este structurata la nivel central si local. a armatei. etc.

Deletant. Enciclopedie. N. S. 7. Bucuresti. Istoria romanilor in secolul al XVII-lea. de la Mihai Viteazul la Constantin Brancoveanu. Istoria medie a romaniei. 6. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. C. partea I. 1998. 9. Stefanescu. Istoria Romanilor. Stefanescu. Scorpan. Papacostea. Editura Humanitas Educational. 5. Isar. Manual pentru clasa a XII-a. Bucuresti 2000. Barbulescu. Vulpe. Istoria moderna a romanilor (177401878). Bucuresti 2001. Editura Fundatiei ‘Romania de maine’. 2. Dacia inainte de Dromichete. Bucuresti 2000. Editura Nemira. Editura Petrion. Manual pentru clasa a XII-a. 4. S. Istoria Romaniei. Ş. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Hitchins. Istoria romanilor. Bucuresti 1997. Istoria Romaniei. Editura Enciclopedica. Teodor. Istoria Romanilor. S.1. A. 3. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. 71 . M. Universitatea Bucuresti 1992. V. 8. 1998. D. Stefanescu. intre traditie si modernitate. Dumitrescu. P. K.

Constituirea statelor medievale Transilvania. Premisele constituirii Romaniei moderne_______________________________30 III.Cuprins I. Vlad Tepes (1456-1462. 3. componenetele limbii romane________11 I. 1. Hr. Civilizatia romaneasca in context european______________________________19 II. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca_____________________________25 Unirea Principatelor_____________________________________________________25 II. Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. 3. 4. Politica externa a voievozilor romani__________________________________22 1.1476) – Tara Romaneasca___________________________24 5. 2. Dobrogea_____________________________________________12 Societatea romaneasca in sec IX-XIII________________________________________12 Structuri politice romanesti din sec IX-XIII___________________________________13 Formarea Voievodatului Transilvaniei_______________________________________16 Formarea Statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)____________________17 Intemeierea Statului medieval Moldova______________________________________18 Formarea Dobrogei______________________________________________________18 II. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei____________________________7 Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman__________________7 Romanizarea si etapele romanizarii__________________________________________8 Factorii romanizarii ______________________________________________________8 Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana____________________________9 Autohtoni si migratori____________________________________________________10 Formarea poporului roman si a limbii romane. Biserica si Domnia_________________________________________________19 II. Hr.-sec I d.Politica si diplomatie in sec XVII_____________________________________26 Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova___________________________30 III. Mircea cel Batran (1386-1418) – Tara Romaneasca__________________________22 2. Iancu de Hunedoara – Transilvania _______________________________________23 4. Moldova. 1. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova___________________________________24 6. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia).)___________________________________________4 I. De la geneza etnica la geneza statala _____________________________________ 1 I. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova_________________________________22 3. 2. etnogeneza tracilor______________________________1 Geneza civilizatiei geto-dace_______________________________________________1 Limba daco-getilor_______________________________________________________3 Religia daco-getilor_______________________________________________________3 Contacte cu alte popoare___________________________________________________3 Izvoarele scrise despre daco-geti____________________________________________4 Statul dac (sec I i. Civilizatia si istoria daco-getilor _______________________________________1 Procesul de indo-europenizare. Trasaturile civilizatiei in Dacia________________________________________6 Provincia Dacia__________________________________________________________6 Elemente ale civilizatiei romane in Dacia_____________________________________7 I. Criza orientala_____________30 72 . 1.

Perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947______________________________59 VII. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881)__________40 Unirea Principatelor Romane______________________________________________40 Dubla alegere a lui Cuza__________________________________________________40 Domnia si reformele lui Cuza (1859-1866)___________________________________41 Printul strain. Regimul National Comunist (Nicolae Ceausescu 1965-1989)________________63 VIII. Stat. 2. Romania in al II-lea Razboi mondial_________________________________58 I.Regulamentele organice __________________________________________________33 III. Dominatia ideologica si represiunea politica___________________________62 VIII. Forme de rezistenta anticomunista_________________________________66 IX. Statul si societatea civila dupa 1989____________________________________67 IX. Crearea institutiilor moderne_________________________________________40 IV. 1. Perioada 6 septembrie 1940 – 23 august 1944_______________________________59 II. monopolul ideologic si ‘productia culturala’___________62 1. Constituirea Romaniei Mari_________________________________________50 Conferinta de pace de la Paris – Versailles____________________________________52 V. Pierderile teritoriale din 1940___________58 VI. 1. Contradictiile industrializarii______________________________________61 VII. 2. Sfarsitul regimului parlamentar. 1. Regimul politic in Romania intre 1918-1938___________________________56 Partidele politice________________________________________________________56 Activitatea parlamentara si guvernamentala___________________________________57 VI. Unificarea politica si administrativa__________________________________53 Constitutia din 1932 – prevederi____________________________________________54 VI. 1. 2. 4. Primul Razboi Mondial (1914-1918)__________________________________49 Campania din 1916______________________________________________________49 Campania din 1917______________________________________________________50 V. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc_________________61 VIII. Regimul politic.Constiinta nationala si emanciparea politica___________________________34 Revolutia de la 1821_____________________________________________________35 Revolutia din 1848-1849__________________________________________________37 IV. 2. Structuri economice si sociale_______________________________________54 VI. Gheorghiu Dej (1948-1965)_____________________________62 2. Regimul lui Gh. Constitutia din 1866__________________________________________43 Principalele institutii ale statului modern roman_______________________________44 Cucerirea independentei de stat a Romaniei___________________________________45 Romanii din afara granitelor_______________________________________________47 V. Securitatea si presiunea politica____________________________________65 VIII. Unitate si diversitate in Romania Mare__________________________________49 V. 3. Institutiile statului de drept_________________________________________67 Decembrie 1989. Context si consecinte______________________________________67 Revenirea la democratie__________________________________________________67 73 . 2. 1. societate si cultura______________________________________________54 VI. 1. 3. Economia si societatea in perioada comunista___________________________61 VII. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful