MATERIAL REALIZAT DE ÎNV.

ROTARU CLAUDIA DESPINA

ŞCOALA,, REGINA MARIA ‘’ CURTEA DE ARGEŞ
CULOAREA- PERCEPŢIA DE
CĂTRE OCHI A UNEIA SAU
A MAI MULTOR
FRECVENŢE ( LUNGIMI DE
UNDĂ) DE LUMINĂ .
 CERCUL CROMATIC
PRIMUL CERC CROMATIC A FOST REALIZAT DE CĂTRE NEWTON DIN 7 BUCĂŢI DE
HÂRTIE COLORATĂ, PE CARE LE-A LIPIT PE UN CERC DE CARTON. UNII PICTORI AU
REALIZAT CERCUL CROMATIC DIN 12 CULORI.

EXPERIMENTUL LUI
ISAAC NEWTON
FIZICIANUL ENGLEZ A DEMONSTRAT
CĂ LUMINA ESTE CULOARE . ÎNTR-O
CAMERĂ ÎNTUNECOASĂ A APRINS PE
UN PANOU ALB, O RAZĂ DE LUMINĂ
CARE PĂTRUNDEA PRINTR-O MICĂ
DESCHIZĂTURĂ NUMITĂ FANTOR.
INTERSECTÂND RAZA CU O PRISMĂ
DE CRISTAL A OBŢINUT PE PANOU O
FÂŞIE COLORATĂ ÎN ROŞU , ORANJ,
GALBEN, VERDE, ALBASTRU, INDIGO
ŞI VIOLET,NUMITĂ FÂŞIA
SPECTRULUI SOLAR. ASTFEL A
DESCOMPUS LUMINA ÎN CELE 7
CULORI COMPONENTE.
 PRIMARE : ROŞU
GALBEN
ALBASTRU
SECUNDARE: ORANJ (ROŞU + GALBEN)
VIOLET (ROŞU + ALBASTRU)
VERDE (GALBEN+ ALBASTRU)
CULORILE PRIMARE SUNT SINGURELE CULORI CARE SE GĂSESC ÎN NATURĂ SUB FORMĂ
PURĂ ŞI NU SUNT REZULTATUL UNOR COMBINAŢII SAU AMESTECURI.

CULORILE SECUNDARE (BINARE)SE OBŢIN DIN AMESTECUL CULORILOR PRIMARE, DOUĂ

CÂTE DOUĂ, ÎN PĂRŢI EGALE.
 TERŢIARE: AMESTECÂND CULORILE SECUNDARE CU O
CULOARE PRIMARĂ, VECINĂ, SE OBŢIN CULORILE TERŢIARE.
ACESTEA AU UN GRAD DE STRĂLUCIRE MAI SCĂZUT FAŢĂ DE CEL
AL CULORILOR SECUNDARE.

EXERCIŢII DE OBŢINERE A CULORILOR TERŢIARE:

V+G=VERDE GĂLBUI VI+A=VIOLET ALBĂSTRUI
V+ A=VERDE ALBĂSTRUI O+G=ORANJ GĂLBUI
O+R=ORANJ ROŞCAT VI+R=VIOLET ROŞCAT

CULORILE CALDE ŞI CULORILE RECI

DUPĂ IMPRESIILE PE CARE LE PRODUC , CULORILE POT FI CALDE SAU
RECI.
CULORILE CALDE SUNT CELE CARE ÎŢI INDUC BUCURIA, APROPIEREA ŞI
LUMINA : ROŞU,PORTOCALIU,GALBEN. CEA MAI CALDĂ CULOARE ESTE
ORANJUL DEOARECE REZULTĂ DIN AMESTECUL A DOUĂ CULORI CALDE.
CULORILE RECI ( ALBASTRU, VERDE,VIOLET) PROVOACĂ IMPRESIA DE
FRIG, TRISTEŢE, DEPĂRTARE ,UMBRĂ . SUNT ASOCIATE APELOR,
NORILOR, GHEŢII, ZĂPEZILOR. ALBASTRUL ESTE CULOAREA CEA MAI
RECE. PENTRU A SE CREA ILUZIA DE SPAŢIU CULORILE RECI VOR FI
AŞEZATE ÎN PARTEA DE SUS A COMPOZIŢIEI ( DAU IMPRESIA DE UŞOR ŞI
DE DEPĂRTARE) IAR CULORILE CALDE VOR FI DISPUSE ÎN PARTEA DE
JOS (SENZAŢIA DE GREU ŞI DE APROPIERE).

ALBUL ŞI NEGRUL SUNT NONCULORI. GRIURI

PRIN AMESTECUL LOR SE OBŢIN GRIURILE.
TONURILE :SUNT AMESTECURILE DE CULORI CU NONCULORILE ALB ŞI
NEGRU. ELE DAU UNEI CULORI CALITATEA DE A FI MAI DESCHISĂ, ÎN
COMBINAŢIE CU ALB (ROZ PENTRU ROŞU, BLEU PENTRU ALBASTRU
SAU VERNIL PENTRU VERDE) ŞI MAI ÎNCHISĂ ÎN COMBINAŢIE CU
NEGRU( GRENA / ROŞU, BLEUMARIN / ALBASTRU,KAKI/VERDE).ORICE
CULOARE ARE UN EFECT MAI MARE PE NEGRU ŞI DEVINE LUMINOASĂ
ÎN APROPIERE DE ALB.
ROŞUL ARE ARE CELE MAI MULTE TONURI – 57, PORTOCALIUL -12,
GALBENUL -24, VERDELE- 12, ALBASTRUL-29 IAR VIOLETUL -16.

CÂTEVA TONURI ALE CULORILOR ROŞU ŞI ALBASTRU

CALITĂŢILE CULORII : strălucirea se caracterizează prin forţa iradiaţiei ei(un
verde smarald este mai strălucitor decât un verde pământ.)
luminozitatea : un oranj pur este de două ori mai luminos decât un albastru
pur.
intensitatea : este forţa cu care o culoare îşi afirmă strălucirea şi luminozitatea.

NUANŢA E CULOAREA REZULTATĂ DIN COMBINAREA UNEI CULORI

SECUNDARE CU O CULOARE PRIMARĂ VECINĂ:
PORTOCALIU+ROŞU –CORAI PORTOCALIU+GALBEN-GALBEN SOLAR
VIOLET+ ROŞU-VIŞINIU VIOLET+ALBASTRU-FISTIC
VERDE+ ALBASTRU-TURCOAZ VERDE+ GALBEN- SMARALD
 CULORILE COMPLEMENTARE SUNT CULORILE OPUSE ÎN CERCUL
CROMATIC. FIECĂREI CULORI PRIMARE ÎI CORESPUNDE, ÎN PARTEA
DIAMETRAL OPUSĂ ,O CULOARE SECUNDARĂ, REZULTATĂ DIN
AMESTECUL CELORLALTE DOUĂ PRIMARE. CULORILE OPUSE
(COMPLEMENTARE) DAU ,PRIN AMESTEC, GRI NEUTRU.

PRINCIPALELE PERECHI DE CULORI

COMPLEMENTARE
ROŞU- VERDE
GALBEN-VIOLET
ALBASTRU- ORANJ
PRIN AMESTEC , ACESTE PERECHI,
DAU O SUCCESIUNE DE GRIURI
COLORATE SPRE UNA SAU SPRE
ALTA DINTRE CELE DOUĂ CULORI.
GRIUL PERFECT APARE SPRE
MIJLOCUL SCĂRII. CELE MAI
GRUPURI DE CULORI COMPLEMENTARE
FRUMOASE GRIURI COLORATE APAR
DIN AMESTECUL PERECHILOR +ALB.

ALĂTURAREA CULORILOR COMPLEMENTARE – CONTRASTE

PUTERNICE.
CONTRASTELE SUNT OPOZIŢIILE PUTERNICE A DOUĂ CULORI:
CONTRASTUL ÎN SINE : VERDE-ALBASTRU
CONTRASTUL CALD-RECE: ROŞU – ALBASTRU
CONTRASTUL COMPLEMENTARELOR: GALBEN-VIOLET
CONTRASTUL CALITATIV: ALBASTRU- BLEU
CONTRASTUL CANTITATIV: MULT TURCOAZ-PUŢIN MARO
CONTRASTUL SIMULTAN :MULT BLEUMARIN-PUŢIN PORTOCALIU
DESCHIS

INTENSITATEA ŞI SATURAŢIA SE REFERĂ LA STRĂLUCIREA CULORII:

CULORILE VII AU O INTENSITATE PUTERNICĂ PE CÂND CELE PASTEL AU
O INTENSITATE SCĂZUTĂ.
UN PICTOR POATE ÎNTREBUINŢA
CULORILE FĂCÂNDU-LE SĂ DIFERE
PUTERNIC PRIN TENTĂ, PRIN TON ŞI
PRIN GEN. ACESTEA SUNT
CONTRASTELE . UN ROŞU PUR LÂNGĂ
UN ALBASTRU PUR DĂ UN CONTRAST
PUR SPECTRAL. UN ROŞU PUR INTENS
LÂNGĂ UN VERDE STINS ORI ÎN
GRIURILE LUI ROŞCATE DĂ CONTRAST
DE SATURAŢIE.
CONTRASTE