DREPT 2008

1. A.P. persoană fizică şi SC „MM” SRL (persoană juridică) au hotărât să constituie societatea în nume
colectiv „AP-MM”. AP s-a obligat să aducă la capitalul social suma de 5.000 lei iar SC „MM” SRL un teren
în suprafaţă de 5.000 m2 , în valoare de 100.000 lei. În actul constitutiv al societăţii, asociaţii au prevăzut că
asociata SC „MM” SRL fiind o societate cu răspundere limitată, să răspundă pentru obligaţiile societăţii
numai în limita capitalului social subscris.
Este valabilă clauza inserată în actul constitutiv privind răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile societăţii?
Nu este valabilă clauza inserată în actul constitutiv. Asociaţii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru
operaţiunile îndeplinite în numele societăţii de persoane care o reprezintă

2. SC „M.L.” este o societate în nume colectiv care a încheiat un contract de credit de 3 miliarde lei cu
societatea bancară SC „MB” SA pentru a-şi achiziţiona o linie de fabricaţie şi prelucrare boabe cafea.
Constatând că societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite în
contract, creditoarea, în baza art. 3 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată, a chemat în judecată pe
asociaţii debitoarei, respectiv pe soţii AM şi AF, solicitând ca aceştia să fie obligaţi în solidar la restituirea
creditului acordat societăţii.
a) Asociaţii răspund în mod solidar pentru obligaţiile societăţii?
b) Asociaţii au beneficiul de discuţiune în cazul în care sunt acţionaţi de creditorii societăţii?

a) Da, asociaţii răspund în mod solidar pentru obligaţiile societăţii, în temeiul

art. 85, alin. 2/legea 31/1990, „Hotărârea judecătorească obţinută împotriva
societăţii este opozabilă fiecărui asociat”.

b) Da, asociaţii au beneficiul de discuţiune în cazul în care sunt acţionaţi de

creditorii societăţii, în sensul art. 85, alin. 2, întâi creditorii se îndestulează de
la societate, apoi dacă va rămâne pasiv împotriva asociaţilor.
Obligaţiile sociale în temei art. 3/legea 31/1990 sunt garantate în primul rând cu
patrimoniul social.

3. Prin ce modalităţi (mijloace) se realizează „punerea în întârziere” în contextul art. 3 alin. 2 din Legea nr.
31/1990, republicată şi modificată?

Punerea în întârziere se realizează prin notificare sau scrisoare recomandată.

4. SC „MIXAM” SRL este o societate cu răspundere limitată formată din trei asociaţi, respectiv două persoane
fizice şi o persoană juridică. Asociaţii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv să aducă la capitalul
social, munca pe care o vor desfăşura în societate, respectiv activitate de marketing/publicitate în vederea
atragerii unei clientele stabile a societăţii, în valoare de 100.000 lei. Pe de altă parte, aportul la capitalul
social al persoanei juridice constă în acţiunile pe care aceasta le deţine deja la societatea comercială „FN”
SA. Totodată, cei trei asociaţi au vărsat ca aport la capitalul social suma de 5.000 lei. Verificând conţinutul
actului constitutiv şi probele depuse la dosar, instanţa de judecată a constatat că există neregularităţi în
privinţa constituirii capitalului social al societăţii.
Arătaţi care sunt neregularităţile sesizate de instanţa de judecată cu privire la capitalul social şi la felurile
aporturilor asociaţilor.

Neregularităţile sesizate de instanţă de judecată cu privire la capitalul social şi

la felurile aporturilor asociaţilor sunt: În temeiul art. 16/pct. 4/legea 31/1990,
„Prestaţiile în muncă nu pot constitui aport la formarea sau majorarea
capitalului social”, astfel cele 2 persoane fizice nu pot aduce aport la capitalul
social, munca pe care o vor desfăşura în societate, respectiv activitatea de
marketing/publicitate în vederea atragerii unei clientele stabile în valoare de

1 47
100.000.000 lei. Pe de altă parte în temeiul art. 11, alin. 2, legea 31/1190,
părţile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile, cum ar dori
persoana juridică să aducă aport la capitalul social, acţiunile pe care aceasta le
deţine deja la societatea comerc. „FN” SA (titluri negociabile).

5. Se poate înfiinţa o societate comercială declarându-şi sediul într-un spaţiu în care funcţionează mai multe
societăţi?

Da, într-un sediu pot funcţiona mai multe societăţi.

6. Trei persoane fizice, în calitate de fondatori, au hotărât constituirea unei societăţi pe acţiuni prin subscripţie
publică, întocmind prospectul de emisiune în care s-a menţionat capitalul social, numărul de acţiuni,
valoarea nominală a unei acţiuni şi data închiderii subscripţiei. Numitul V.R. a subscris un număr de 100
acţiuni depunând la CEC valoarea acţiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificând conţinutul
prospectului de emisiune, a solicitat instanţei de judecată constatarea nulităţii acestuia întrucât nu cuprinde
menţiunea privind participarea la beneficii (pierderi) a acţionarilor, menţiune obligatorie, potrivit art. 18 alin
1 coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicată şi modificată.
Acţiunea în constatarea nulităţii prospectului de emisiune întocmit de fondatori este întemeiată?
Argumentaţi soluţia.

În temeiul art. 18, alin. 4 din Legea 31/1990, „Prospectele de emisiune care nu
cuprind toate menţiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca această
nulitate, dacă a luat parte la adunarea constitutivă sau dacă a exercitat
drepturile şi îndatoririle de acţionar”.

7. În ce situaţii acceptanţii prospectului de emisiune privind constituirea unei societăţi pe acţiuni prin
subscripţie publică se pot retrage în faza prealabilă înmatriculării societăţii în registrul comerţului?

Dacă valoarea aportului în natură stabilită de experţi, prin raport de evaluare, este inferioară cu o cincime
acesteia prevăzută de fondatori în prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage, anuntându-i pe
fondatori, pâna la data fixată pentru adunarea constitutivă. Acţiunile revenind acceptanţilor care s-au
retras pot fi preluate de fondatori în termen de 30 de zile sau ulterior, de alte persoane, pe cale de
subscripţie publică.
8. La data de 15 noiembrie 2003, a fost înmatriculată în registrul comerţului, SC „NABO” SRL, cu doi
asociaţi, persoane fizice, AN şi VT. În scopul achiziţionării unei construcţii necesare desfăşurării activităţii,
asociatul VT a depus la bancă în contul societăţii, suma de 2 miliarde lei, urmând ca societatea să-i restituie
acest împrumut în termen de 10 ani. Înţelegerea cu privire la acordarea împrumutului şi restituirea lui a
intervenit între cei doi asociaţi numai prin acord verbal.
Este valabil acordul verbal încheiat între cei doi asociaţi privind împrumutul acordat societăţii? În ce cazuri
legea prevede obligativitatea formei scrise?

Nu este valabil acordul verbal între cei 2 asociaţi. Legea prevede obligativitatea
formei scrise, la majorarea capitalului social, la micşorarea capitalului social sau
la împrumutul societăţii făcute de asociaţi.

9. Într-o societate cu răspundere limitată în care părţile sociale aparţin unei singure persoane, există ca organ
de conducere adunarea generală a asociaţilor?
Asociatul unic poate îndeplini mandatul de administrator al societăţii?

Da, în temeiul art. 13/legea 31/1990 în cazul în care într-o societate cu

răspundere limitată, părţile sociale aparţin unei singure persoane, aceasta în
calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin, potrivit legii, AGA.
Da, asociatul unic poate îndeplini mandatul de adminitrator.

2 47
10. În actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevăzut ca asociatul L.E să procure clientelă societăţii prin
deplasarea în ţară pentru a face publicitate acesteia, urmând să participe la profit şi pierderi în proporţie de
30%.
Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezintă aport la capitalul social al societăţii?

Nu prestaţiile în muncă nu pot constitui aport la formarea sau majorarea

capitalului social.

11. În cazul unei societăţi pe acţiuni constituită prin subscripţie publică, avantajele acordate membrilor
fondatori au fost acceptate de subscriitori.
Este suficient ca subscriitorii să accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor?

Participările la beneficiile societăţii, rezervate de fondatori în folosul lor, deşi

acceptate de subscriitori nu au efect decât dacă vor fi aprobate de adunarea
constitutivă, cf art.19, alin.3, L. 31/1990.

12. La constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică, aportul în natură poate fi vărsat numai în
proporţie de 50%?

Nu, la constituirea societatii pe acţiuni prin subscripţie publică, aportul în

natură vor trebui acoperite integral şi nu în proporţie de 50 % vezi art. 21, alin.
2/legea 31/1990

13. Precizaţi cine are competenţă legală de a examina şi valida răspunsul experţilor de evaluare a aporturilor în
natură, în cazul constituirii unei societăţi pe acţiuni prin subscripţie publică.

Competenţa o are adunarea constitutivă, care examinează şi validează raportul

experţilor de evaluare a aporturilor în natură. În temeiul art. 26-27, legea
31/1990, „Dacă există aporturi în natură, avantaje rezervate fondatorilor,
operaţiuni încheiate de fondatori în contul societăţii ce se constituie şi pe care
aceasta urmează să le ia asupra sa, adunarea constitutivă numeşte, în condiţiile
articolului 39 unul sau mai mulţi experţi, care îşi vor da avizul asupra
evaluărilor.
Dacă majoritatea cerută nu poate fi întrunită, desemnarea experţilor se va
face de judecătorul delegat la cererea oricărui acceptant.
După ce experţii au depus raportul de evaluare prevăzut la art. 38,
fondatorii convoacă din nou adunarea constitutivă, conform dispoziţiilor art. 20.
Dacă valoarea aporturilor în natură, stabilită de experţi este inferioară cu
o cincime aceleia prevăzute de fondatori în prospectul de emisiune, orice
acceptant se poate retrage, anunţându-i pe fondatori până la data fixată pentru
adunarea constitutivă.

14. SC MIX SA este o societate pe acţiuni care s-a constituit prin subscripţie publică pe o durată de 10 ani,
prevăzându-se în actul constitutiv că, fondatorii vor încasa timp de 5 ani de la constituirea societăţii un
procent de 6% din profitul net al societăţii. Întrucât societatea nu a realizat profit în primii doi ani, acţionarii
au hotărât dizolvarea societăţii.
Fondatorii cărora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvării
hotărâte de acţionari?

Nu, fondatorii nu se pot opune dizolvării hotărâte de acţionari.

În temeiul art. 33/legea 31/1990 în caz de dizolvare anticipată a societăţii,
cum e cazul în speţă, după 2 ani în loc de 10 ani, fondatorii au dreptul să ceară
daune de la societate, dacă dizolvarea s-a făcut în frauda drepturilor lor.

3 47
 Art. 34, Dreptul la acţiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la
data publicării în Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, a hotărârii
adunării generale a acţionarilor care a decis dizolvarea anticipată.

15. Indicaţi situaţiile în care, la constituirea societăţii pe acţiuni, judecătorul delegat de la Oficiul Registrului
Comerţului numeşte unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi pentru efectuarea unei
expertize.

În temeiul art. 38/legea 31/1990 „La societăţile pe acţiuni, dacă există aporturi
în natură, avantaje rezervate fondatorilor, operaţiuni încheiate de fondatori în
contul societăţii, ce se constituie şi pe care şi pe care aceasta urmează să le ia
asupra sa, judecătorul delegat numeşte în termen de 5 zile de la înregistrarea
cererii, unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi. Aceştia vor
întocmi un raport cuprinzând descrierea şi modul de evaluare a fiecărui bun
aportat şi vor evidenţia dacă valoarea acestuia corespunde numărului şi valorii
acţiunilor acordate în schimb, precum şi alte elemente indicate de judecătorul
delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luată în considerare factura. Raportul
va fi depus în termen de 15 zile la Oficiul Registrul Comerţului şi va putea fi
examinat creditorii personali ai asociaţilor sau de alte persoane la cererea şi pe
cheltuiala acestora, li se pot elibera copii integrale sau parţiale de pe raport.

16. Ce trebuie sa cuprindă raportul de expertiză întocmit de experţi în cazul în care judecătorul delegat la
Oficiul Registrului Comerţului dispune efectuarea unei expertize necesară înmatriculării unei societăţi pe
acţiuni?

Descrierea şi modul de evaluare a fiecărui bun aportat şi va evidenţia dacă

valoarea acestuia corespunde numărului şi valorii acţiunilor acordate în schimb
precum şi alte elemente indicate de judecătorul delegat. Pentru bunurile mobile
noi va fi luată în considerare factura.

17. Arătaţi care sunt incompatibilităţile prevăzute de Legea 31/1990, republicată şi modificată, privind calitatea
de expert?

Incompatibilităţi privind calitatea a de expert. Nu pot fi experţi, în temeiul art.

39/legea 31/1990
- rudele sau afinii, până la gradul al patrulea inclusiv şi soţii acelora care au
constituit aporturi în natură sau ai fondatorilor;
- persoanele care primesc, sub orice formă, pentru funcţiile, pe care le
îndeplinesc, altele decât aceea de expert, un salariu sau o remuneraţie de la
fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natură.

18. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii:

Filiala reprezintă sediul secundar al societăţii comerciale „mamă”.
Motivaţi:
adevărat;
fals.

„Filiala reprezintă sediul secundar al SC mamă”. Motivaţi. Fals, în temeiul art.

42/legea 31/1990, Filialele sunt societăţi comerciale cu personalitate juridică şi
se înfiinţează în una dintre formele de societate enumerate la art. 2 din legea
31/1990 în condiţiile prevăzute pentru acea formă . Ele vor avea regimul juridic
al formei de societate în care s-au constituit.
În temeiul art. 8, litera L, sedii secundare sunt: sucursale, agenţii,
reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică.

4 47
19. Cinci persoane fizice şi o persoană juridică au convenit constituirea unei societăţi pe acţiuni, semnând actul
constitutiv, procurând toate actele necesare înmatriculării societăţii în registrul comerţului. Pentru depunerea
cererii la registrul comerţului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoana juridica care, nu a efectuat
procedura, în termen de15 zile de la semnarea actului constitutiv.
Faţă de împrejurarea că cererea de înmatriculare în registrul comerţului a societăţii, nu a fost de depusă de
persoana împuternicită, asociaţii pot obţine o hotărâre judecătorească de obligare a persoanei respective să
efectueze procedura?

Da, În temeiul art. 47 din Legea 31/1990, în cazul în care fondatorii sau
reprezentanţii societăţii (împuternicitul) nu au cerut înmatricularea ei în
termenul legal (15 zile), orice asociat poate cere Oficiul Registrului Comerţului
efectuarea înmatricularii, după ce prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a
pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.
Dacă, totuşi, înmatricularea nu s-a efectuat în termenele prevăzute de
alineatul precedent asociaţii sunt eliberaţi de obligaţiile ce decurg din
subscripţiile lor, după trecerea a 3 luni de la data autentificării actului
constitutiv, în afară de cazul în care acesta prevede astfel: Dacă un asociat a
cerut îndeplinirea formalităţilor de înmatriculare, nu se va mai putea pretinde
de nici unul dintre ei eliberarea de obligaţii de decurg din subscripţie.
20. SC „MICA” SRL a fost înmatriculată în registrul comerţului fără ca administratorul desemnat prin actul
constitutiv sa fi depus specimenul de semnătură. Totodată, la dosar nu a fost depusă dovada sediului social.
Există posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar şi după înmatricularea societăţii?

În temeiul art. 48/legea 31/1990, în cazul unor neregularităţi constatate după

înmatriculare, societatea este obligată să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel
mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităţi. Dacă societatea nu se
conformează, orice persoană interesată, poate cere tribunalului să oblige
organele societăţii sub sancţiunea plăţii de daune, să le regularizeze, respectiv
să depună la dosar dovada sediului social. Dreptul la acţiunea de
regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data
înmatriculării societăţii.
Art. 14, semnăturile administratorilor vor fi depuse la Oficiul Registrului
Comerţului o dată cu prezentarea certificatului eleberat de cenzori, din care
rezultă depunerea granţiei.

21. S-a constituit o societate cu răspundere limitata în care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat
în intravilanul localităţii unde s-a declarat sediul social al societăţii. După trecerea unui termen de doi ani de
la data înmatriculării în registrul comerţului s-a constatat că actul constitutiv nu a fost încheiat în forma
autentică, aşa cum prevede art.5 alin. 6 lit. a din legea nr.31/1990 republicată şi modificată, formulându-se o
acţiune în constatarea nulităţii societăţii.
Este întemeiată acţiunea în constatarea nulităţii societăţii?

Da, este întemeiată acţiunea în constatarea nulităţii societăţii deoarece actul

constitutiv nu a fost încheiat în formă autentică (la Notar), vezi art. 56/legea
31/1990.
Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în
cererea de anulare, a fost înlăturată, înainte de a se pune concluzii în fond la
tribunal.
Art. 58. Pe data la care hotărârea judecătorească de declararea a nulităţii
a devenit irevocabilă societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în
lichidare.

22. Indicaţi cel puţin 4 cauze de nulitate a unei societăţi înmatriculate.

5 47
a) lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică, îm
situaţiile prevăzute la art. 5, alin. 6/legea 31/1990;
b) toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili la data constituirii societăţii;
c) obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii.
e) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societăţii, obiectul său de
activitate, aporturile asociaţilor şi capitalul social subscris şi vărsat;
g) s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi
vărsat;
h) nu s-a respectat numărul minim de asociaţi prevăzut de lege.

23. Pentru înmatricularea societăţii, asociaţii F.G. şi L.M. au încheiat un contract de închiriere privind un spaţiu
în care a fost declarat sediul societăţii. După înmatriculare, societatea a achitat o lună chiria datorată după
care a refuzat să mai plătească chiria datorată numitului „MN”, motivând că cuantumul este exagerat de
mare. Acesta invocând dispoziţia cuprinsă în art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicată şi modificată, a
solicitat asociaţilor F.G. şi L.M. plata chiriei restante, motivând că aceştia răspund în mod solidar şi nelimitat
pentru actele încheiate în contul societăţii.
Cui aparţine răspunderea pentru actele juridice încheiate de reprezentanţii societăţii în faza de constituire?
Motivaţi soluţia în cazul de faţă.

În temeiul art. 53/legea 31/1990 „Actele astfel preluate sunt considerate a fi

fost ale societăţii încă de la data încheierii lor. Fondatorii, reprezentanţii şi alte
persoane, care au lucrat în numele unei societăţi în curs de constituire, răspund
solidar şi nelimitat faţă de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia în
contul societăţii, în afară de cazul în care societatea, după ce a dobândit
personalitate juridică, le-a preluat asupra sa, iar actele sunt considerate a fi
fost ale societăţii încă de la data încheierii lor. În cazul de faţă, MN trebuie să se
adreseze societăţii, nu acţionarilor, deoarece societatea răspunde de actul de
închiriere.

24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucureşti a constatat nulitatea S.C. „MONDOMAR” S.A. pentru că
lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociaţilor, fiind menţionat doar capitalul
social. Societatea fusese înmatriculată în registrul comerţului la data de 1 septembrie 2000 şi încheiase cu
mai multe societăţi comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de încasat o
parte din preţ.
Nulitatea societăţii produce efecte asupra contractelor încheiate până la data constatării ei? Care este calea de
atac îndreptată împotriva încheierilor pronunţate de judecătorul delegat privitoare la înmatricularea sau la
orice alte înregistrări în registrul comerţului şi în ce termen se exercită.

Nulitatea societăţii nu produce efecte asupra contractelor încheiate până la

data constatării ei. Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a
nulităţii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră
în lichidare.
În temeiul art. 60/legea 31/199, încheierile judecătorului delegat privitoare
la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt
executoii de drept şi sunt supuse numai recursului.
Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheiate
pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator, al actului
constitutiv în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, pentru orice alte
persoane interesate.

6 47
25. În cazul unei societăţii în nume colectiv, asociatul V.M. a dus la capitalul social un număr de 100 de
obligaţiuni pe care le deţinea la S.C. „OVEX” S.A., cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea
emitentă de obligaţiuni nu şi-a onorat obligaţiile aşa încât, la sfârşitul anului 2005 societatea în nume
colectiv s-a adresat cu somaţie de efectuare a plăţii, asociatului care a aportat obligaţiunile respective.
Ce fel de aport reprezintă obligaţiunile? Este admisibil la o societate în nume colectiv? Societatea creditoare
poate să-l urmărească silit pe asociatul care a aportat obligaţiunile respective?

Obligaţiunile reprezintă aport în creanţe. Aporturile în creanţe sunt liberate

potrivit art. 84/L.31/1990. Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe
creanţe nu este liberat cât timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care
au fost aduse. Dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitului cedat,
asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorată, cu dobândă legală din
ziua scadenţei creanţelor.
Da, se admit la SNC. Da, societatea creditoare poate să-l urmărească silit pe
asociatul care a aportat obligaţiunile respective până ce acesta plăteşte şi
trebuie să plătească şi dobândă din ziua scadenţei creanţelor (obligaţiunilor).

26. Între două societăţi comerciale s-a încheiat un contract de livrare de mărfuri, pentru care nu s-a achitat
preţul. Societatea beneficiară a refuzat achitarea preţului, deşi a primit marfa, considerând că produsele
livrate nu corespund din punct de vedere calitativ, susţinând că administratorul societăţii furnizoare ar fi
direcţionat unele produse calitativ corespunzătoare către societatea la care el, administratorul, avea calitatea
de asociat. Societatea beneficiară a produselor considerate calitativ necorespunzătoare a chemat în judecată
pe administratorul societăţii furnizoare pentru ca acesta să răspundă.
Acţiunea îndreptată împotriva administratorului este întemeiată? Motivaţi soluţia.

Acţiunea îndreptată împotriva administratorului NU este întemeiată. Societatea

beneficiară a produselor necorespunzătoare calitativ, poate cere daune
societăţii vânzătoare în temeiul art. 155/legea 31/1990, acţiunea împotriva
administratorului aparţine adunării generale, care va decide majoritatea,
jumătate plus unu.

27. S-a constituit o societate în comandită simplă în care asociatul comanditat „SM” a ascuns faptul că soţia sa
este asociat într-o societate în nume colectiv cu aceleaşi obiect de activitate.
Asociaţii comanditari „MN” şi „SV” au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat „SM”
pentru conflict de interese şi, mai cu seamă că nu i-a încunoştinţat pe ceilalţi asociaţi despre existenţa unei
alte societăţi în care soţia sa este asociat cu răspundere nelimitată.
Poate fi exclus asociatul comanditat în situaţia de fapt prezentată? Motivaţi soluţia.

Da, asociatul comanditat „SM” poate fi exclus în temeiul art. 78-80/legea

31/1990. Asociatul care într-o operaţiune determinată, are, pe cont propriu sau
pe contul altuia interese contrare acelora ale societăţii, nu poate lua parte la
nici o deliberare sau decizie privind această operaţiune.Asociatul care
contravine dispoziţiilor alin. 1, este raspunzător de daune cauzate societăţi,
dacă, fără votul său, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută. Asociatul care,
fără consimtământul scris al celorlalţi asociaţi, întrebuinţează capitalul,
bunurile sau creditul societăţii, în folosul său sau în acela al unei alte persoane
este obligat să restituie societăţii beneficiile ce au rezultat şi să plătească
despăgubiri pentru daunele cauzate.

28. Societatea în comandită simplă „MN şi FL” a fost obligată, prin hotărâre judecătorească, să plătească altei
societăţi de antrepriză de lucrări – construcţii suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrări de
consolidare a clădirii în care se află sediul societăţii debitoare. Împotriva societăţii debitoare s-a încercat
executarea silită dar s-a constatat că aceasta nu are bunuri cu care să achite datoria, motiv pentru care

7 47
 creditoarea s-a adresat asociaţilor comanditaţi L.F. şi V.M. Aceştia au refuzat achitarea datoriei motivând că
hotărârea judecătorească este pronunţată împotriva societăţii şi, ca atare, nu le este opozabilă.
Apărările asociaţilor comanditaţi sunt întemeiate? Motivaţi soluţia.

Apărările asociaţilor comanditaţi nu sunt întemeiate în temeiul art. 85/legea

31/1990 „Asociaţii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile
îndeplinite în numele societăţii de persoanele care o reprezintă. Hotărârea
judecătorească obţinută împotriva societăţii este opozabilă fiecărui asociat.

29. S.C. „LIR” S.R.L. are trei asociaţi respectiv: L.M., N.M. şi V.P., fiecare participând la capitalul social cu un
aport în numerar de câte 2.000 lei, adică un procent din capitalul social de 33% fiecare.
În clauza referitoare la modul de participare la profit şi pierderi asociaţii au prevăzut ca asociatul LM să
participe în proporţie de 20% iar ceilalţi doi, respectiv NM şi VP, cu un procent de câte 40% fiecare.
Este legală clauza înserată în actul constitutiv privind modul de participare a asociaţilor la profitul şi
pierderile societăţii? Motivaţi răspunsul.

Nu este legală clauza inserată

În temeiul art. 7 lit. D, la SRL, numărul părţilor sociale atribuite fiecărui
asociat trebuie precizat conform aportului său la capitalul social. Dacă procentul
din capitalul social este de 33 % pentru fiecare asociat, fiecare din ei va
participa la profit şi prevede în cotă egală de 33 % şi nu cote de 20% sau 40%.

30. În ce termen societatea comercială este obligată să plătească asociaţilor dividendele aprobate de Adunarea
Generală a Asociaţilor (AGA) şi care este sancţiunea prevăzută de lege în cazul neachitării lor?

În temeiul art. 67/legea 31/1990 Cota parte din profit ce se plăteşte fiecărui
asociat constituie dividend. Dividendele se plătesc asociaţilor proporţional cu
cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se
prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a
acţionarilor sau după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni
de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar
încheiat, în caz contrar societatea comercială va plăti o penalitate aferentă
perioadei de întârziere la nivelul dobânzii legale prevăzute de OG9 /2000 (rata
scontului bancar 17,3 %/an ian. 2005).
Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate, potrivit
legii

31. Arătaţi care este momentul de la care se calculează termenul de 3 ani prevăzut de art. 67 alin. 5 din Legea nr.
31/1990, republicată şi modificată, privind prescripţia dreptului material la acţiune al asociaţilor pentru plata
dividendelor.

Dreptul la acţiunea de restituire a dividend. se prescrie în termen de 3 ani de la

data distribuirii lor.

32. La data de 15 iulie 2005 s-a încheiat contractul de cesiune de acţiuni prin care MN a cesionat lui VD un
număr de 10 de acţiuni în valoare totală de 100 lei. Prin hotărârea AGA din 15 martie 2006 s-a aprobat
distribuirea dividendelor aferente exerciţiului financiar al anului 2005, fiecare acţionar urmând să primească
dividende în funcţie de numărul de acţiuni deţinute şi de cota de participare la capitalul social.
Pentru exerciţiul financiar al anului 2005, dividendele aferente celor 10 de acţiuni au fost atribuite în
totalitate numitului VD care deţinea acţiunile respective la data adoptării hotărârii AGA.
MN a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2005 până la data de 15 iulie iar după aceasta să i se
atribuie cesionarului V.D.
Cererea de plată a dividendelor formulată de acţionarul cedent MN este întemeiată?

8 47
În temeiul art. 67, alin. 6/legea 31/1990 „Dividendele care se cuvin după data
transmiterii acţiunile aparţin cesionarului în afară de cazul în care părţile au
convenit astfel.
În contractul de cesiune de acţiuni prin care MN a cesionat lui VD un nr. de
10 acţiuni, nu s-a prevăzut că dividendele aferente primei perioade a anului
2005 să beneficieze vânzătorul cedent.

33. S.C. „MILAV” S.R.L. şi S.C. „ANVEL” S.R.L. au hotărât să fuzioneze prin absorbţia S.C. „ANVEL”
S.R.L. de către S.C. „MILAV” S.R.L.
S.C. „MILAV” S.R.L. are 5 asociaţi, cu un capital social de 5000 lei, divizat în 50 părţi sociale a câte 100
lei fiecare;
S.C. „ANVEL” S.R.L. are 2 asociaţi, respectiv S.C. „MILAV” S.R.L. şi L.M (persoană fizică).
Capitalul social al S.C. „ANVEL” S.R.L. este de 2000 lei, divizat în 20 parţi sociale a câte 100 lei fiecare,
împărţite în mod egal între cei doi asociaţi.
S.C. „ANVEL” S.R.L. a înregistrat în ultimii doi ani pierderi în aşa fel încât în conturile societăţii nu a mai
existat nici măcar capitalul social.
Pentru a salva societatea „ANVEL” S.R.L., S.C. „MILAV” S.R.L. a hotărât absorbţia acesteia cu toate
datoriile pe care le avea.
În situaţia de fapt se mai reţine că S.C. ANVEL S.R.L. concesionase un teren în scopul construirii unei
fabrici şi încheiase un contract de asociere în participaţiune cu numiţii MN şi LA, contract în care nu şi-a
executat obligaţia de aportare a sumei de 200 lei pentru achiziţionarea unor mărfuri.
Adunarea Generală extraordinară a asociaţilor fiecărei societăţi a hotărât fuziunea prin absorbţie, s-a
întocmit bilanţul de fuziune la fiecare societate având aceeaşi dată şi s-a întocmit proiectul de fuziune care a
fost depus la registrul comerţului pentru a fi avizat de judecătorul delegat şi a fi publicat în Monitorul
Oficial.
Dat fiind că societăţile care fuzionează nu-şi încetează activitatea, după depunerea proiectului de fuziune la
registrul comerţului, S.C. „MILAV” S.R.L. hotărăşte majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din
străinătate pentru care beneficia de facilităţi fiscale (vamale).
Identificaţi problemele de drept privitoare la posibilitatea legală a fuziunii.

Problemele de drept sunt:

- reducerea capitalului social la SC Anvel SRL
- soc nu a adepus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situaţiile
financiare anuale la registrul comerţului
- fuziunea se poate face şi întresocietăţi de forme diferite
În temeiul art. 238/legea 31/1990 Fuziunea se face prin absolvirea unei societăţi
de către o altă societate. Fuziunea se hotărăşte de fiecare societate în parte în
condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societăţii. Fuziunea
are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a societăţii care îşi încetează existenţa şi
transmiterea universală a patrimoniului său către societatea sau societăţile
beneficare, în starea în care se găseşte la data fuziunii în schimbul atribuirii de
acţiuni sau de părţi sociale, cazul nostru, ale acestora către asociaţii societăţii
care încetează şi eventual, a unei sume în bani, care nu poate depăşi 10% ‚din
valoarea minimală a acţiunilor sau a părţilor sociale atribuite.
Art. 241. În baza hotărârii AGA a fiecăreia dintre societăţile care participă la
fuziune, adiministratorii acesteia îmtocmesc un proiect de fuziune care va
cuprinde:
- forma, denumirea şi sediul social al tuturor societăţilor participante la
operaţiune;
- fundamentarea şi condiţiile fuziunii;
- stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului, care se transmit societăţii
beneficiare;
- modalitatea de predare a acţiunilor sau a părţilor sociale şi data de la care
acestea dau dreptul la dividende;

9 47
- raportul de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale şi dacă este cazul
cuantumul………..;
- cuantumul primei de fuziune;
- drepturile care se acordă obligatarilor şi orice…………. sociale;
- data situaţiei financiare de fuziune, care va fi aceeaşi pentru toate societăţile
participante;
- orice alte date care prezintă interes pentru operaţiune.
Art. 242. Proiectul de fuziune, semnat de reprezentanţii societăţii participante,
se depune la Oficiul Registrului Comerţului unde este înmatriculată fiecare
societate, însoţit de o declaraţie a societăţii care încetează a exista în urma
fuziunii sau divizării, despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său.
Proiectul de fuziune, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul
Oficial al României, partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor integral sau în extras,
potrivit dispoziţiei judecătorului delegat sau cererii părţilor cu cel puţin 30 de
zile înaintea datelor şedinţelor în care AGA extraordinară urmează a hotărî, în
temeiul art.113/lit 4/asupra fuziunii.
Art. 243. Oricare creditor al societăţii care fuzionează având o creanţă
anterioară, publicării proiectului de fuziune, poate face opoziţie în condiţiile art.
62- adică în termen de 30 de zile de la data publicării, hotărârii asociaţilor sau a
actului adiţional modificator în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a. Ea
se va depune la Oficiul Registrului Comerţului care, în termen de 3 zile, de la
data depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti
competente.
Opoziţia suspendă executarea fuziunii până la data la care hotărârea
judecâtorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care societatea
debitoare face dovada plăţii datoriilor sau oferă garanţii acceptate de creditori
şi convine cu aceştia un angajament pentru plata datoriilor.
Art. 244. Administratorii societăţilor care fuzionează vor pune la dispoziţia
asociaţilor la sediul social, cu cel puţin o lună înainte de data şedinţei AGA
extraordinare, următoarele:
a) proiect de fuziune;
b) darea de seamă a administratorilor în care se va justifica din punct de vedere
economic şi juridic, necesitatea fuziunii şi se va stabili raportul de schimb………;
c) situaţiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exerciţii
financiare, precum şi cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune;
d) raportul cenzorilor şi după caz raportul auditorilor financiari;
e) raportul unuia sau al mai multor experţi, persoane fizice sau juridice
desemnaţi cu respectarea articolului 38 şi 39 de judecătorul delegat, asupra
justeţei raportului de schimb al părţilor sociale pentru întocmirea raportului,
fiecare dintre experţi are dreptul să obţină de la societăţile care fuzionează
toate documentele şi informaţiile necesare şi să efectueze verificările
corespunzătoare.
Raportul va cuprinde:
metode folosite pentru a ajunge la raportul de schimb propus;
aprecierea dacă acele metode au fost adecvate, menţionarea valorilor la care s-
a ajuns prin fiecare metodă, precum şi opinia asupra importanţei acestor
metode între cele pentru ajungerea la valorile respective;
eventualele greutăţi întâmpinate în cursul acţiunii de evaluare;
f) evidenţa contractelor cu valori depăşind 100 lei în curs de executare şi
repartizarea lor cum este cazul nostru Contract de asociere în participaţiune,
contract în care SC “ANVER” SRL, care fuzionează nu şi-a executat obligaţia de
aportare a sumei de 200 lei pentru achiziţionarea unor mărfuri.
Art. 245. În cazul fuziunii prin absorbţie, admistratorii societăţii absorbite,
precum şi experţii care au elaborat raportul prevăzut la art. 244/alin 1/lit

10 47
e/raspund civil faţă de asociaţii societăţii absorbante pentru pagubele pricinuite
acestora erorilor comise în cadrul operaţiunii de fuziune.
Art. 246. În cel mult 2 luni de la expirarea temenului prevăzut la art. 243 sau
după caz, de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, AGA
a fiecăreia dintre societăţile participante, hotărârea se ia cu unanimitate de
voturi.
Art. 248. Actul modificator al actului constitutiv al societăţii absorbate se
înregistrează în Registrul Comerţului în a cărui circumscripţie îsi are sediul
societatea şi vizat de judecătorul delegat se transmite din oficiu, la MO spre
publicare în partea a IV-a pe cheltuiala societăţii.
Publicitatea pentru societăţile absorbite, poate fi efectuată de societatea
absorbantă, în cazurile în care acele societăţi nu au efectuat-o, în termen de 15
zile de la vizarea actului modificator, al actului constitutiv al societăţii
absorbante de către judecătorul delegat.
Art. 249. Fuziunea are loc la următoarele date: în cazul constituirii uneia sau
mai multor societăţi noi;
în celelalte cazuri, la data înscrierii în RC a menţiunii privind majorarea
capitalului social al societăţii absorbante.
Art. 250. În cazul fuziunii prin absorbţie, societatea absorbantă dobândeşte
drepturile şi este ţinută de obligaţiile societăţii pe care o absoarbe, iar în cazul
fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile societăţilor care îşi încetează
existenţa trec asupra noii societăţi astfel înfiinţate.
Art. 251. Societăţile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund faţă de
creditori pentru obligaţiile societăţilor care şi-au încetat existenţa prin divizare,
proporţional cu valoarea bunurilor dobândite. În cazul nostru, SC “MILAV” SRL
hotărăşte majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din străinătate
pentru a beneficia de facilităţi fiscale (vamale).
În temeiul art. 249, lit. b, majorarea de capital social se înscrie la registrul
comerţului fuziunea având loc la data înscrierii în ORC.

34. Reclamanţii BV şi S.C.”V.S.” S.R.L. au chemat în judecată pe M.C. solicitând ca, prin sentinţa ce se va
pronunţa, să se dispună excluderea pârâtului din societate, obligând societatea la plata drepturilor ce i se
cuvine celui exclus, cu motivarea că M.C. , în calitate de asociat şi administrator, a încălcat Legea
contabilităţii prin efectuarea unor activităţi care au fost de natură să fraudeze societatea.
Pârâtul S.C., prin cerere reconvenţională, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivând
că situaţia falimentară a societăţii se datorează culpei exclusive a acestuia.
În urma probelor administrate, instanţa de fond a admis atât cererea principală şi în parte cea
reconvenţională dispunând excluderea din societate a reclamantului pârât cât şi a pârâtului reclamant,
dispunând totodată şi dizolvarea societăţii în condiţiile în care prin excluderea celor doi asociaţi a mai rămas
în societate un asociat.
Celelalte cereri privind pretenţiile băneşti au fost respinse.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a desfăşurat o activitate contrară
interesului societăţii, în sensul că a folosit în scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul
social, plătită de M.C., a vândut părţile componente din utilajele societăţii fără încuviinţarea celorlalţi
asociaţi.
Pârâtul S.C. a fost exclus din societate, cu motivarea că acesta a întreprins activităţi contrare scopului
societăţii, în sensul că a efectuat operaţiuni contabile prin care a schimbat sursele şi destinaţia depunerilor,
deşi nu avea specimen de semnătură în bancă.
Instanţa de fond a dispus şi dizolvarea societăţii, în baza art. 229 alin. 1, deoarece prin excludere societatea a
rămas cu unic asociat, aceasta fiind cauză de dizolvare a societăţii cu următoarea motivare.
Hotărârea a fost recurată cu următoarea motivare:
1. Dispoziţia cuprinsă în art. 222 lit. c, nu se aplică asociaţilor unei societăţi cu răspundere limitată, ci unei
societăţi în nume colectiv sau în comandită simplă.

11 47
 2. Nedepunerea la bancă a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere ci,
eventual, de răspundere pentru daunele produse.
3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezintă o faptă care să însemne fraudă în dauna societăţii atât timp
cât cu sumele respective au fost cumpărate alte bunuri în folosul societăţii.
4. Inabilităţile manageriale ale administratorului nu se sancţionează cu excluderea din societate ci doar cu
revocarea din funcţie şi obligarea la daune către societate.
Dispoziţiile cuprinse în art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicată şi modificată, privind cazurile de
excludere din societate sunt expres şi limitativ arătate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a
fiecărei dispoziţii legale?
Este corectă soluţia de dizolvare a societăţii?

Da, cazurile de excludere din societate sunt expres şi limitativ arătate de

legiuitor. Poate fi exclus:
- asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat
- asociatul care se amestecă fără drept în administraţie
- asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte
de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui.
Nu este corectă soluţia de dizolvare a societăţii;
În primul rând nedepunerea la bancă a aportului la capitalul social al asociatului
MC, nu este un motiv de excludere, ci eventual de răspundere pentru daune
produse. În temeiul art. 222/lit. A poate fi exclus asociatul care pus în întârziere
nu aduce aportul la care s-a obligat.
Deturnarea fondurilor sociale nu reprezintă o faptă care să însemne fraudă în
dauna societăţii atâta timp cât cu sumele respective, au fost cumpărate alte
bunuri în folosul societăţii.
În temeiul art. 222/lit. D asociatul administrator care comite fraudă în dauna
societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul
său sau al altora poate fi exclus.
Instanţa de judecată a luat în considerare, la dizolvarea societăţii numai art.
229, alin. 1,/legea 31/1990 unde se spune excluderea asociaţilor iar nr.
asociaţilor s-a redus la unul singur, în cazul nostru SC “VS” SRL. Dar instanţa a
omis art. 229 alin. 2, se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză
de continuare cu moştenitori sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea
existenţei societăţii sub forma SRL cu asociat unic.

35. Asociaţii care au hotărât dizolvarea societăţii pot renunţa la aceasta, chiar şi după publicarea în Monitorul
Oficial a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Asociaţilor?

Da, în temeiul art. 231/legea 31/1990, în caz de dizolvare a societatii prin

hotărâre a asociatilor aceştia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru
modificarea actului constitutiv, asupra hotarârii luate, atât timp cât nu s-a făcut
nici o repartiţie din activ.
Noua hotarâre se menţionează în Registrul comerţului după care oficiul
registrului comerţului o va trimite monitorului Oficial al Romaniei, spre
publicare în partea a IV, pe cheltuiala societăţii.

36. Arătaţi în ce constă „contrarietatea de interese” în cazul asociaţilor unei societăţi în nume colectiv.

- Asociatul care, într-o operaţiune determinată are pe cont propriu sau pe contul
altuia interese contrare acelor ale societăţii, nu poate lua parte la nici o
deliberare sau decizie privind această operaţiune. Asociatul care contravine
celor de mai sus este răspunzător de daunele cauzate societăţii dacă, fără votul
său, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.

12 47
- Asociatul care fără consimţământul scris al celorlalţi asociaţi întrebuinţează
capitalul, bunurile sau creditul soc în folosul său sau al altei persoane este
obligat să restituie societăţii beneficiile ce au rezultat şi să plătească
despăgubiri pentru daunele cauzate.

37. S.C. „M” S.A. şi S.C. „VL” S.A., prin reprezentanţii legali, au încheiat un protocol prin care au hotărât
dizolvarea prin absorbţie a S.C. „VL” şi transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societăţii S.C.
„V.L.” către S.C. „M” S.A.
Protocolul încheiat între cele două societăţi este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a
patrimoniului S.C. „VL” S.A. către S.C. „M” S.A?

Protocolul încheiat între cele 2 societăţi nu este suficient pentru realizarea

transmisiunii cu titlu universal, a patrimoniului SC “VL” SA către SC “M” SA.
Trebuie hotărârea AGA.
În temeiul art. 233/legea 31/1990, dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea
procedurii lichidării. Dizolvarea în cazul nostru, are loc fără lichidare, în cazul
fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege.
În temeiul art. 240/legea 31/1990, fuziunea are ca efect dizolvarea, fără
lichidare, a societăţii care îşi încetează existenţa şi transmiterea universală a
patrimoniului său către societatea beneficiară, în starea în care se găseşte la
data fuziunii, în schimbul atribuirii de acţiuni ale acestora către acţionarii
societăţii care încetează şi eventual a unei sume în bani,care nu poate depăşi 10
% din valaorea nominală a acţiunilor atribuite.
Art. 241. În baza hotărârii AGA fiecăreia dintre societăţile care participă la
fuziune, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune care va
cuprinde:
- forma, denumirea şi sediul social al tuturor societăţilor participante la
operaţiune;
- fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau ale divizării;
- stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului care se transmit societăţilor
beneficiare;
- modalităţile de predare a acţiunilor;
- raportul de schimb al acţiunilor;
- cuantumul primei de fuziune;
- drepturile care se acordă obligatarilor şi orice alte avantaje speciale;
- data situaţiei financiare de fuziune;
- orice alte date care prezintă interes pentru operaţiunea.
Art. 242/legea 31/1990, proiectul de fuziune, semnat de reprezentanţii
societăţilor participante, se depune la ORC unde este înmatriculată fiecare
societate, însoţit de o declaraţie a societăţii care încetează a exista în urma
fuziunii, despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său.
Proiectul de fuziune sau divizare, vizat de judecătorul delegat, se publică în MO
partea a IV-a pe cheltuiala părţilor integral sau în extras potrivit dispoziţiei
judecătorului delegat sau cererii părţilor, cu cel puţin 30 de zile, înaintea
datelor şedinţelor în care adunările generale extraordinare urmează a hotărî în
temeiul art. 113/lit. 4/asupra fuziunii.

38. S.C.”VL” este o societate pe acţiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat în 9.000 de acţiuni a câte 100
lei fiecare atribuite celor 5 acţionari în mod egal.
În decurs de 3 ani de la constituirea societăţii, activitatea acesteia a fost profitabilă, achiziţionând 3 terenuri,
2 clădiri şi aparatură de birou, în aşa fel încât adunarea generală extraordinară a hotărât majorarea
capitalului social prin emisiune de noi acţiuni cu primă de emisiune în aşa fel încât valoarea unei acţiuni
fiind de 1.000 lei. Totodată, acţionarii au hotărât ca achitarea acţiunilor emise cu primă sa se facă în
proporţie de 30% în momentul subscrierii şi diferenţa, în termen de 3 ani.

13 47
 Este legală hotărârea de majorare a capitalului social în condiţiile stabilite de acţionari?

Nu, este legală hotărârea de majorare a capitalului social în condiţiile stabilite

de acţionari.
În temeiul art. 98/alin. 3/legea 31/1990, subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt
răspunzători solidar de plata acţiunilor timp de 3 ani, socotiţi de la data când s-
a făcut menţiunea de transmiterea în registrul acţionarilor. În temeiul art.
220/legea 31/1990, acţiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui
plătite la data subscrierii în proporţie de cel mult 30 % din valoarea lor nominală
şi integral, în termen de cel mult 3 ani, de la data publicării în MO partea a IV-a
a hotărârii adunării generale.
Art. 220, alin. 3/legea 31/1990, când s-a prevăzut o primă de emisie…………
integral plătite la data subscrierii.

39. S.C. „AC” S.R.L s-a constituit prin asocierea numiţilor ML, FS şi AL, având un capital social de 60.000 lei
divizat în 60 parţi sociale în valoare de 100 lei fiecare. După trei luni de la înmatricularea societăţii în
registrul comerţului, asociatul A.L. decedează, având ca moştenitori soţia supravieţuitoare şi un copil minor.
La prima şedinţă a Adunării Generale a Asociaţilor a participat în locul asociatului decedat soţia
supravieţuitoare în nume propriu şi în calitate de reprezentant al copilului minor, exprimându-şi votul cu
privire la majorarea capitalului social.
Soţia supravieţuitoare are drept de vot în Adunarea Generală a Asociaţilor, fiind moştenitoarea legală în
nume propriu şi ca reprezentantă a minorului asociatului decedat? Motivaţi soluţia.

DA, soţia are drept de vot în adunarea generală a asociaţilor, fiind moştenitoare
legală în nume propriu şi ca reprezentantă a minorului asociatului decedat.
Da, în temeiul art. 229/alin. 2/legea 31/1990, se exceptează când în actul
constitutiv există clauză de continuare cu moştenitori.
În temeiul 202, alin. 3/legea 31/1990, în cazul dobândirii unei părţi sociale prin
succesiune, prevederile alin. 2 nu sunt aplicabile dacă prin actul constitutiv, nu
se dispune astfel. În acest din urmă caz societatea este obligată la plata părţii
sociale către succesori, conform ultimului bilanţ contabil aprobat.
În cazul în care s-ar depăşi maximul legal de asociaţi, din cauza nr. succesorilor,
aceştia vor fi obligaţi să desemneze un nr. de titulari ce nu va depăşi maximul
legal.
Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în
registrul de asociaţi ai societăţii.
Transmiterea are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii în RC.

40. În actul constitutiv al S.C. „L” S.R.L. s-a prevăzut că modificarea actului constitutiv poate fi decisă cu
votul asociaţilor care reprezintă majoritatea calificată a capitalului social.
Având în vedere dispoziţia cuprinsă în art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicată şi modificată, de
modificare a actului constitutiv trebuie să fie adoptată de toţi asociaţii?

Nu, actul constitutiv prevede în alt fel. În temeiul art. 192/alin. 2/legea 31/1990,
pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar
votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv
prevede astfel.

41. Retragerea dintr-o societate comercială este prevăzută de legiuitor pentru asociaţii din societatea în nume
colectiv , în comandită simplă sau cu răspundere limitată (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicată şi
modificată).
Cu toate acestea există posibilitatea legală ca şi acţionarii dintr-o societate pe acţiuni să se retragă?

14 47
Da, există posibilitatea legală ca şi acţionarii dintr-o societate pe acţiuni să se
retragă.
În temeiul art. 134/legea 31/1990, acţionarii care nu sunt de acord cu hotărârile
luate de adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de
activitate, la mutarea sediului sau la forma societăţii, au dreptul de a se retrage
din societate, şi de a obţine de la societate, contravaloarea acţiunilor pe care le
posedă, la valoarea medie determinată de către un expert autorizat, prin
folosirea a cel puţin 2 metode de evaluare recunoscute de stnadardele europene
de evaluare (EVS). Costurile generate de efectuarea expertizei se suportă de
societatea în cauză.
Odată cu declaraţia de retragere, acţionarii vor preda societăţii, acţiunile pe
care le posedă…….au fost eliberate în condiţiile art. 97.

42. Care sunt drepturile cuvenite acţionarilor retraşi din societate?

Sunt de a obţine de la societate contravaloarea acţiunilor pe care le posedă la valoarea medie determinată
de către un expert autorizat prin folosirea a cel puţin 2 metode de evaluare recunoscută de standardele
europene de evaluare (EVS).

43. S.M. şi S.E. soţi, au hotărât să constituie o societate comercială – S.R.L. în care să aducă la capitalul social
un imobil, respectiv apartamentul situat în imobilul din str. Florilor, nr. 10, apartament cumpărat de cei doi
soţi în timpul căsătoriei. În schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun, fiecare soţ, a
primit în mod egal părţi sociale.
Soţii se pot asocia pentru a constitui o societate comercială?
Este necesară împărţirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul că imobilul a fost
adus la capitalul social în schimbul căruia soţii au primit parţi sociale în procent de 50% fiecare, înseamnă o
partajare convenţională a bunurilor comune, operaţiune interzisă de legiuitor potrivit art. 30 alin.2 din Codul
Familiei?

Da, soţii se pot asocia pentru a constitui o societate comercială. Nu este

necesară împărţirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social.
Faptul că imobilul a fost adus la capitalul social în schimbul căruia soţii au
primit părţi sociale în procent de 50% fiecare, NU înseamnă o partajare
convenţională a bunurilor comune, operaţiune interzisă de legiuitor cf. art. 30,
alin. 2, Codul Familiei.

44. S.C. „MN” SRL, în calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulată de
creditoarea S.C. „FG” SA arătând că, în ultimele două luni nu a mai efectuat plăţi către creditori deoarece el
însuşi are de încasat mai multe creanţe de la debitorii proprii. Totodată, debitoarea a motivat cererea de
respingere a acţiunii arătând că, în patrimoniul propriu există mai multe bunuri mobile şi imobile pe care
creditorii le pot urmări silit, potrivit dreptului comun, pentru a-şi îndestula creanţele.
Cererea formulată de debitoare de respingere a acţiunii creditorilor este întemeiată?

Cererea formulata de debitoare de respingere a actiunii creditorilor nu este

intemeiata, deoarece în temeiul art. 36/ legea 64/ 1995, orice creditor care are
una sau mai multe creante certe, lichide şi exigibile poate introduce la tribunal
o cerere impotriva unui debitor care este prezumat în insolventa din cauza
incetarii platilor fata de acesta timp de cel putin 30 de zile, în cazul nostru este
vorba de neplata de 2 luni (60 de zile).

45. Arătaţi care sunt principalele atribuţii jurisdicţionale ale judecătorului sindic în procedura insolvenţei?

- darea hotaririi de deschidere a procedurii;

15 47
- judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor
pentru inceperea procedurii;
- desemnarea prin hotarare, a administratrorului sau a lichidatorului, stabilirea
atributiilor acestora, controlul asupra lor şi daca este cazul inlocuirea lor;
- judecarea cererilor de a se ridica debitarului dreotul de a-si mai conduce
activitatea…….
- judecarea actiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru
anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii
procedurii;
- judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor impotriva masurilor
luate de administratori sau de lichidatori;
- confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea
lui de către creditori;
- hotararea de a continua activitatea debitorului în caz de reorganizare;
- solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale şi la cel fiind ale
administratorului sau ale lichidatorului;
- autentificarea actelor juridice incheiate de lichidator, pentru a caror validitate
este necesara forma autentica;
- darea hotararii de lichidare a procedurii.

46. Împotriva S.C. „AC” SA în calitate de debitor s-a deschis procedura de insolvenţă, la cererea creditorilor
S.C. „OP” SRL şi S.C. „PV” SA desemnându-se prin hotărârea de deschidere a procedurii, în calitate de
administrator judiciar numitul S.A.
Pentru data de 30 septembrie 2006, a fost convocată adunarea creditorilor de către creditorii ale căror creanţe
reprezintă 20% din valoarea totală a acestora. În cuprinsul convocării ,creditorii au menţionat că la adunare
se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de către debitor cât şi alte
probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi, în ziua desfăşurării adunării generale.
La adunare s-au prezentat creditorii ale căror creanţe reprezintă 75% din totalul acestora, hotărând
respingerea planului de reorganizare a activităţii debitorului.
Împotriva hotărârii adoptate de creditorii prezenţi, debitorul a formulat acţiune în anulare pentru următoarele
motive:
1.Adunarea creditorilor nu putea fi convocată decât de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit
art.13(1) din Legea nr. 85/2006;
2. Ordinea de zi a şedinţei nu prevede în mod expres toate problemele care vor fi discutate;
3.Unii dintre creditori au fost reprezentaţi de terţe persoane, fără a avea procură specială.
Acţiunea în anularea hotărârii adoptate de adunarea creditorilor este legală?

Da, este legala:

În temeiul art. 14 /2 /legea 64/1995 adunarea creditorilor va fi convocata şi la
cererea creditorilor detinand creante de cel putin 30% din valoarea totala a
acestora şi nu 20% speta noastra;
art. 15 convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei şi
nu cum este speta noastra. Ordinea de zi a sedintei nu prevede în mod expres
toate problemele care vor fi discutate;
creditorii trebuie reprezentati de terte persoane cu procuri speciale.

47. Care sunt condiţiile legale pe care trebuie să le îndeplinească o persoană fizică sau juridică pentru a fi
desemnată ca administrator judiciar în cadrul procedurii insolvenţei?

Poate fi desemnat administrator, persoana fizica sau juridica, inclusiv

reprezentantul acesteia care trebuie sa aiba calitatea de practician în
reorganizare şi lichidare, în conditiile legii, să facă dovada că este

16 47
 asigurat pt răspundere profesională prin subscrierea unei palete de
asigurare valabile.

48. Raportul întocmit de administratorul judiciar desemnat în cadrul procedurii insolvenţei trebuie să conţină
elemente, date privind situaţia patrimoniului debitorului şi a activităţii sale.
Ce aspecte trebuie menţionate în cuprinsul raportului administratorului?

În cuprinsul raportului trebuie menţionat

- descrierea modului în care administratorul şi-a îndeplinit atribuţiile precum şi
o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor
cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului.
- examinarea activitatii debitorului în raport cu situatia de fapt şi intocmirea
unui raport amanuntit asupra cauzelor şi imprejurarilor care au dus la aparitia
starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila,
precum şi asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii
debitorului ori a motivelor care, nu permit reorganizarea şi supunerea acelui
raport judecatorului sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va
depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului;
- aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea masurilor
corespunzatoare, pentru conservarea lor.

49. Definiţi starea de „insolvenţă” potrivit Legii nr. 85/2006.

Prin stare de “insolvenţa” potrivit L 85/2006, se intelege acea stare a

patrimoniului debitorului, care se caracterizează prin insuficienţa
fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor existente.

50. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească creanţele creditorilor pentru a putea fi declanşată
procedura reorganizării judiciare şi a falimentului?

* creanţa împotriva debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30

zile
* valoarea pragului 10.000 ron iar pentru salariaţi de 6 salarii medii pe
economie.
- daca creantele izvorasc din raportul de munca sau raporturi obligationale
civile, acestea trebuie sa aiba un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii
medii pe economie, stabilite în conditiile legii şi calculate la data formularii
cererii introductive;
- în celelalte cazuri creantele trebuie sa aiba un cuantum superior echivalentului
în lei a sumei de 3000 euro, calculat la data formularii cererii introductive;
- în cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la
litera a) şi b) cuantumul total al creantelor trebuie sa fie superior valorii
insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în conditiile legii şi calculate la
data formularii cererii introductive.

51. Delimitaţi conceptul de „insolvenţă” de cel de „insolvabilitate” şi de „refuz de plată”.

insolventa = incapacitate vadita de plata a datoriilor exigibile;

insolvabilitate = lipsa de bunuri şi numerar;
refuz de plata= eventual debitorul nu recunoaste o creanta certa, lichida şi
exigibila sau indica o exceptie de calitate sau cantitate de marfa.
Insolvabilitatea este acel dezechilibru financiar care presupune că pasivul este
mai mare decât activul, iar delimitarea faţă de refuzul la plată este că în refuzul
la plată debitorul nu este în stare de încetare de plăţi, nu este în stare de

17 47
 dezechilibru financiar, este de rea credinţă, pe când în cazul insolvabilităţii,
debitorul este de bună credinţă.

52. În cazul cererii introductive formulate de creditori depunerea unei cauţiuni este obligatorie? Care este
consecinţa nedepunerii cauţiunii?

în cazul cererii introductive formulate de creditori depunerea unei cautiuni nu

este obligatorie. în temeiul art. 38/alin 4/legea 64/1995, la cererea debitorului,
judecatorul sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa
consemneze în termen de 15 zile la o banca, o cautiune de cel mult 10% din
valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi
admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea poate fi folosita pentru a acoperi
pagubele suferite de debitor.
Consecinta nedepunerii cautiunii, este ca dacă nu este consemnata în termen
cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.

53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii insolventei patrimoniale?

Efectele patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganizarii judiciare şi a

falimentului (insolventa patrimoniala)- L 65/2008
- în afara de cazurile prevazute de prezenta lege sau de cele autorizate de
judecatorul sindic, toate actele, operatiunile şi platile efectuate de debitor,
ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
- ridicarea dreptului de amninistrare al debitorului constând în dreptul de a-şi
conduce activitatea, de a-şi administra bunurile şi averea şi de a dispune de
acestea.

54. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii: „Deschiderea procedurii insolvenţei are ca efect ridicarea
dreptului debitorului de administrare constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile
(averea) şi de a dispune de ele”:
a) adevărat;
b) fals.

„Deschiderea procedurii insolvenţei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constând
în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile şi de a dispune de ele”. Adevarat, cu
mentiunea, ca daca debitorul nu si-a declarat în conditiile art. 33 alin1 litera g, sau dupa caz, art. 39
intentia de reorganizare
55. Indicaţi categoriile de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii
insolvenţei, acte în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită.

-acte cu transfer cu titlu gratuit, exceptate sponsorizările în scop umanitar

- operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea
primită
- acte încheiate cu intenţia tuturor părţilor implicate de a se sustrage bunuri de
la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice fel drepturile
- acte de transfer de proprietăţi către un creditor pt stingerea unei datorii
anterioare, efectuate în cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii, dacă
suma pe care creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al debitorului
este mai mică decât valoarea actului de transfer
- constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pt o creanţă care era
chirografară în cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii
- plăţi anticipate ale datoriilor
- actele de transfer sau asumare de obligaţii efectuate de debitor.
In temeiul art. 67 /L64/1995 în vederea cresterii la maximum a valorii averii
debitorului, administratorul/lichidatorul, poate sa mentina sau sa denunţe orice
18 47
contract, inchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atata timp
cat aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate şi substantial de către
toate părţile implicate. Administratorul/lichidatorul trebuie sa raspunda în
termen de 30 de zile, unei, notificari a contractului, prin care i se cere sa opteze
pentru mentinerea ori denuntarea contractului; în lipsa unui astfel de raspuns,
administratorul/lichidatorul, nu va mai putea cere executarea contractului,
acesta fiind socotit denuntat.

56. Indicaţi trei categorii de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii
insolvenţei, acte care sunt supuse anulării.

- Acte incheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii reorganizarii

judiciare şi a falimentului cu intentia tuturor partilor implicate în acestea de a
sustrage bunuri de la urmarirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel
drepturile vor putea sa fie anulate şi prestatiile recuperate, daca sunt în paguba
creditorii:
- cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel putin 20 % din
capitalul societatii comerciale ori, dupa caz, din drepturile de vot în adunarea
generala a asociatilor, atunci cand debitorul este respectiva societate în
comandita respectiv o societate agricola, în nume colectiv sau cu raspundere
limitata;
- cu un membru sau administrator, atunci cand debitorul este un grup de interes
economic;
- cu un actionar detinand cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz,
din drepturile de vot în adunarea generala a actionarilor atunci cand debitorul
este respectiva societate pe actiuni.

57. Contractul de închiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiinţat în cadrul procedurii
insolvenţei?

în temeiul art. 72 /legea 64/ 1995 faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor în prezenta
procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, în afara de cazul în care va fi fost stipulat astfel. Cu
toate acestea, administratorul/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de
proprietar chiriasului pe timpul inchirierii. în acest caz chiriasul poate evacua cladirea şi poate introduce o
actiune sau poate detine în continuare imobilul, scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor
datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, el nu va fi indreptatit la vreo
actiune, în despagubiri impotriva debitorului, ci va avea numai dreptul de a scadea, din chiria pe care o
plateste costul serviciilor datorate de proprietar.
58. Care sunt categoriile de creanţe bugetare exceptate de la procedura de verificare prevăzută de Legea nr.
85/2006?

Prin creante bugetare, în temeiul art. 80/alin 3/legea 64/1995, se intelege

creantele izvorate din impozite, taxe, contributii, amenzi şi alet venituri
bugetare, precum şi accesoriile acestora, respectiv dobanzi, penalitati şi
penalitati de intarziere.
Toate creantele prezentate pentru a fi aduse şi inregistrate la grefa tribunalului
vor fi prezumate valabile şi corecte, daca nu sunt contestate de către debitor,
administrator sau creditor.

59. Care sunt efectele decăderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creanţelor în cadrul procedurii
reorganizării judiciare şi a falimentului, prevăzută de Legea nr. 85/2006?

Efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor în

cadrul procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului prevăz de L85/2006. Cf.
art. 90/L64/ 1995 sunt decazuti din urmatoarele drepturi:

19 47
- dreptul de a participa şi de a vota în cadrul adunarii creditorilor;
- dreptul de a participa la distribuirile de sume de bani în cadrul reorganizarii şi
falimentului;
- dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor şi
asociatilor cu raspundere nelimitata ori persoane juridice debitoare, ulterior
inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru
bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru
efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.
Decaderea ve putea fi invocata oricand, de orice parte interesata, pe cale de
actiune sau exceptie.

60. Care este conţinutul planului de reorganizare a activităţii debitorului, conform Legii nr. 85/2006?

Planul de reorganizare va cuprinde:

- măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv modalitatea de selecţie,
desemnare şi înlocuire a administratorilor şi a directorilor
- programul de plată al creanţelor, termenul, care nu poate depăşi 3 ani, socotiţi
de la data confirmării
- categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate
- tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate
- dacă şi în ce măsură debitorul va fi descărcat de răspundere
- despăgubirile care urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de
creanţe
- măsurile adecvate pt punerea în aplicare
- modificarea fără acordul statutar al membrilor sau asociaţiilor actului
constitutiv, dacă se îndeplinesc cumulativ anumite condţii
Perspectivele de redresare în raport cu posibilitatile şi specificul activitatii
debitorului, cu mijloace financiare disponibile şi cu cererea pietei fata de oferta
debitorului şi va cuprinde masuri concordante cu interesele creditorilor şi ale
membrilor sau asociatilor/actionarilor, precum şi cu ordinea publica, inclusiv în
ceea ce priveste modalitatea de selectie, de semnare şi inlocuire a
administratorilor şi rectorilor.
Planul de reorganizare va indica modalitatea şi termenele la care se face
lichidarea totala sau partiala a pasivului pentru fiecare creditor incris în tabloul
final de creante.
Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 2 ani, socotiti de la data
confirmarii.

61. Precizaţi care sunt regulile potrivit cărora se votează planul de reorganizare a activităţii debitorului de către
creditori.
- publicarea unui anunţ in 15 zile de la admitere
- acţionarii şi creditorii cu titlori de valori la purtător vor trebui să depună toate
actele originale la administrator cu 5 zile înainte de data fixată pt exprimarea
votului.
- după momentul publicării toate părţile interesate vor fi socotite că au
cunoştinţă de plan şi de data de exprimare a votului.
În temeiul art.99/legea 64/1995, la inceputul sedintei de vot, judecatorul
sindic, va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris.
- Creditorii cu creante subordonate, membrii, asociatii şi actionarii pot participa
la sedinte, dar nu pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le
acorda mai putin decat ar primi în cazul falimentului.
- Nu vor fi incluse în cvorum şi nu vor participa la votarea asupra planului de
reorganizare, propus de debitorul, persoana fizica, creantele al caror titular
este sot, ruda sau afin, pana la gradul al 4 lea inclusiv, cu debitorul.

20 47
- Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia il
exercita în categoria de creante din care face parte creanta respectiva. Sub
rezerva prevederilor art. 93/ alin. 1, urmatoarele creante constituie categorii
distincte de creante, care voteaza separat:
* fiecare creanta garantata care depaseste 10% din valoarea tuturor creantelor
impotriva averii debitorului;
* toate celelalte creante garantate;
* creante mentionate la art. 122, pct 3,4,5;
* creantele creditorilor chirografari.
- Creantele urmatoarelor categorii de persoane, vor constitui categorii distincte
de creante şi vor participa la vot, în cazul în care titularii acestora sunt
indreptatiti sa voteze, conform aliniatului 2.
* titularii fiecărei categorii de creanţe subordonate în conformitate cu
prevederile art. 122 pct. 9;
* membrii, asociaţii şi acţionarii, pentru drepturile reziduale derivând din
calitatea lor.
Un plan va fi socotit acceptat de către o categorie de creanţe dacă în categoria
respectivă planul este acceptat în următoarele condiţii cumulative:
- de către o majoritate de 2 treimi din valoarea creanţelor din acea categorie;
- de către cel puţin jumătate din numărul titularilor de creanţe din categoria
respectivă.
Art. 100, la data stabilită, un plan va fi confirmat de către judecătorul sindic,
dacă sunt întocmite cumulativ următoarele condiţii:
- cel puţin trei dintre categoriile de creanţte menţionate la art. 99 alin. 5
acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiţia ca minimum una dintre
categoriile defavorizate să accepte planul.
- Fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul va fi supusă
unui tratament corect şi echitabil prin plan.
- Fiecare creanţă care a respins planul va fi supusă unui tratament corect şi
echitabil prin plan.

62. Ce efecte produc votarea şi confirmarea planului de reorganizare a activităţii debitorului, potrivit Legii nr.
85/2006?

Efectele sunt:
-creanţele şi drepturile creditorilor şi a celorlalte părţi interesate sunt
modificate după cum este prevăzut în plan
- creditorii rezervă acţiunile lor pt întreaga valoare a creanţelor împotriva
codebitorilor şi a fidejusorilor debitorilor
În temeiul art. 102, legea 64/1995-Efectele prin votarea şi confirmarea
planului de reorganizare – în urma confirmării unui plan de reorganizare,
debitorul îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului şi în
conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul sindic, va dispune,
motivat, ca reorganizarea să înceteze şi să treacă la faliment, în condiţiile art.
106 şi următoarele.
63. Indicaţi situaţiile în care judecătorul sindic dispune intrarea în faliment a debitorului aflat în stare de
insolvenţă.

Judecătorul sindic va decide prin încheiere, intrarea în faliment în următoarele

cazuri:
a) debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în faliment ori nu şi-a declarat
intenţia de reorganizare;
b) nici unul dintre celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de
reorganizare, în condiţiile prevăzute la art. 91 sau nici unul din planurile
propuse nu a fost acceptat şi confirmat.
21 47
c) debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de
reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat;
d) nici unul dintre celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de
reorganizare, în condiţiile prevăzute la art. 91 sau nici unul dintre planurile
propuse nu a fost acceptat şi confirmat.
- Obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile
stipulate prin planul confirmat, sau desfăşurarea activităţii debitorului în
decursul reorganizării aduceri pierderi averii sale.
- A fost aprobat raportul administratorului prin care se propune intrarea în
faliment a debitorului potrivit art. 57
Prin încheierea prin care se decide intrarea în faliment judecătorul sindic va
pronunţa dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune:
- ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
- desemnarea unui lichidator, precum şi stabilirea atribuţiilor şi a remuneraţiei
acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărâre a Guvernului;
- termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor/administrator către
lichidator, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea
procedurii, menţionată la art. 49, alin. 2;
- întocmirea şi predarea către lichidator, în termen de maximum 10 zile de la
intrarea în faliment, a unei liste cuprinzând numele şi adresele creditorilor şi
toate creanţele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute
după deschiderea procedurii;
- notificarea intrării în faliment.

64. S.C. „X” SRL este supusă procedurii falimentului şi are 5 creditori, din care unul „Y” şi-a asigurat creanţa
printr-un gaj asupra a două automobile din patrimoniul debitorului. În urma scoaterii la vânzare a
automobilelor s-a obţinut suma de 100.000 lei, insuficientă pentru acoperirea integrală a creanţei
creditorului „Y”, creanţă de 300.000 lei.
Cum îşi va recupera diferenţa de creanţă creditorul care a beneficiat de o garanţie reală imobiliară (gaj)?

Creditorul Y îşi va recupera diferenţa de creanţă în temeiul art. 120, pct. 2,

alin. 2, legea 64/1995 astfel: în cazul în care sumele realizate din vânzarea
acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor
creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţă, creanţe chirografare
care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit
naturii lor, prevăzute la art. 122 şi vor fi supuse dispoziţiilor art. 45. Dacă după
plata sumelor prevăzute la alin. 1 rezultă o diferenţă în plus, aceasta va fi
depusă prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.
Un creditor cu creanţă garantată este îndreptăţit să participe la orice distribuire
de sumă, făcută înaintea vânzării bunului supus garanţiei lui. Sumele primite
din acest fel de distribuiri vot fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi
îndreptăţit să le primească ulterior din preţul obţinut prin vânzarea bunului
supus garanţiei sale, dacă acesta este necesar pentru a împiedica un astfel de
creditor să primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul supus garanţiei
sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.

65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obţinute în urma lichidării averii debitorului?

În temeiul art. 122/legea 64/1995- Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului,

în următoarea ordine:
- taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin
prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi
administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor
persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 23, alin 1, art. 27, art. 28 şi ale
art. 97, alin. 3, sub rezerva celor prevăzute la art. 101, alin 4.
22 47
- Creanţele reprezentând creditele cu şi cheltuielile aferente, acordate de
instituţii de credit după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând
din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii.
- Creanţele izvorâte din raporturi de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare
deschiderii procedurii.
- Creanţe bugetare;
- Creanţe reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi în baza unor
obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume
periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă.
- Creanţe reprezentând sumele stabilite de judecătorul sindic pentru
întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică.
- Creanţe reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente,
cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum
şi din chirii.
- Alte creanţe chirografare.
Creanţe subordonate în următoarea ordine de preferinţă:
- creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau
acţionar, deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de
vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al
grupului de interes economic;
- creanţele izvorând din actele cu titlu gratuit.
Creanţele membrilor, asociaţilor sau acţionarilor persoanei juridice debitoare,
derivând din dreptul rezidual al calităţii lor în conformitate cu prevederile legale
şi statutare.

66. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti ale închiderii procedurii falimentului?

Prin închiderea procedurii, judecătorul sindic, administratorul/lichidatorul şi

toate persoanele care i-au asistat sunt descărcaţi de orice îndatoriri sau
responsabilităţi, cu privire la procedură, debitor şi averea lui, creditori, titular
de garanţii, acţionari sau asociaţi.
Art. 136- Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoană fizică
va fi descărcat de obligaţiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însă
sub rezerva de a nu fi găsit vinovat de bancrută frauduloasă sau de plăţi ori
transferuri frauduloase, în astfel de situaţii el va fi descărcat de obligaţii numai
în măsura în care acestea au fost plătite, în cadrul procedurii, cu excepţia
cazului prevăzut la art. 90, alin. 1, pct. 3.
Nu beneficiază de descărcarea de obligaţii prevăzută la alin. 1, debitorul
persoană fizică care a beneficiat, într-o procedură de reorganizare sau de
faliment anterioară, de o măsură similară, intervenită cu cel mult 5 ani, anterior
deschiderii procedurii subsecvente.

67. Definiţi infracţiunea de bancrută frauduloasă

În temeiul art. 191, alin. 2, legea 64/1995, Constituie infracţiunea de bancrută

frauduloasă şi se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 282, din legea
31/1990, privind societăţile comerciale, republicată, fapta persoanei;
- falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorilor prevăzuţi la art. 1, alin.
1, lit. A, pct.2, şi 3, lit. B şi C, ori ascunde o parte din activul averii acestora;
- înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorilor prevăzuţi la
art. 1, alin. 1, lit. A, pct. 2 şi 3, lit.B, şi lit. C, în alt act sau în situaţia financiară,
sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte sunt săvârşite în vederea
diminuarii aparente a valorii activelor;
- înstrăinează, în fraudă creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorilor prevăzuţi
la art. 1, alin. 1, lit. A, pct.2 şi 3, lit. B şi C, o parte însemnată din active.
23 47
68. Arătaţi ce efecte produce înregistrarea în registrul comerţului a firmei şi a celorlalte date cu privire la
calitatea de comerciant a celui care solicită înregistrarea.

Înregistrarea în registrul comerţului a firmei are efect declarativ cu privire la

calitatea persoanei, creându-se prezumţia relativă de comercialitate, cu privire
la faptele de comerţ pe care această persoană le săvârşeşte.
Societatea Comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în
registrul comerţului.
Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării
încheierii judecătorului delegat, prin care se autorizează înmatricularea
societăţii comerciale.

69. S.C. „BM” SRL s-a constituit cu doi asociaţi, respectiv „SL” şi „VN”, cu participare egală la capitalul
social, fiecare deţinând un procent de 50% din totalul părţilor sociale.
Asociatul „SL” cesionează în totalitate părţile sociale celuilalt asociat, încheindu-se contractul de cesiune de
părţi sociale fără ca operaţiunea de cesiune să fie înregistrată în registrul comerţului.
Contractul de cesiune de părţi sociale este opozabil şi faţă de terţele persoane sau produce efecte numai între
asociaţi?

Nu, contractul de cesiune de parti sociale nu este opozabil şi fata de terte

persoane.
In temeiul art. 203, legea 31/1990 “transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa
în registrul comertului şi în registrul de asociati al societatii”.
Transmiterea are efect fata de terti numai din momentul inscrierii ei în registrul
comertului.

70. Care sunt categoriile de persoane care au obligaţia să ceară înmatricularea în registrul comerţului a
activităţii pe care o desfăşoară şi totodată să solicite înscrierea de menţiuni în registrul comerţului?

- societati comerciale SRL, SA, SNColectiv, societate în comandita pe actiuni;

- cooperativele de consum;
- persoanele fizice care actioneaza individual sau în asociatii familiale.
- societati agricole;
- grupuri de interes economic.

71. Care este regimul juridic al încheierilor pronunţate de judecătorul delegat la oficiul registrului comerţului
privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului?

Regimul juridic al incheierilor pronuntate de judecatorul delegat, la ORC este de

controlul legalitatii actelor sau faptelor care potrivit legii, se inregistreaza în
RC- vezi art. 37, legea 31/1990.

72. Care este instanţa de judecată competentă să soluţioneze recursul îndreptat împotriva încheierii pronunţate
de judecătorul delegat la oficiul registrului comerţului?

Instanta competenta sa judece recursul indreptat impotriva incheierii

pronuntate de judecatorul delegat la ORC este CURTEA DE APEL (in speta
BRASOV).
Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronuntarii incheierii
pentru parti şi de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului
constititiv în MO partea a 4 a, pentru orice alte persoane interesate în temeiul
art. 60, legea 31/1990.

24 47
Recursul se depune şi se mentioneaza în ROC unde s-a facut inregistrarea în
termen de 3 zile de la data depunerii, ORC incuviinteaza recursul Curtii de Apel
în a carei raza teritoriala se afla sediul societatii, iar în carzul sucursalelor
infiintate în alt judet, Curtii de Apel în a carei raza teritoriala se afla sediul
sucursalei.

73. Cine poate solicita radierea din registrul comerţului a înmatriculărilor sau a menţiunilor efectuate?

Poate solicita, radierea din RC a înmatriculării sau a menţiunilor efectuate,

fondatorii sau administratorii societăţii ori un împuternicit al acestora art.
36/legea 31/1990.
O procedură de faliment pe legea 64/1995, va fi închisă atunci când judecătorul
sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile, din averea
debitorului distribuite şi când fondurile reclamate au fost depuse la bancă. În
urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul sindic va pronunţa o sentinţă,
închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând şi radierea lor.

74. Definiţi fondul de comerţ şi arătaţi care este temeiul juridic.

Fondul de comerţ – este un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi

necorporale, pe care un comerciant le afectează în desfăşurarea activităţii
comerciale în scopul atragerii clientelei şi obţinerii de profit. Fondul de comerţ
are ca temei voinţa persoanei. Cu toate ca are o compozitie diversa cu elemente
infinite coporale şi necorporale, fondul de comert este privit astazi ca o
universaliate de fapt, spre deosebire de patrimoniu care este o universalitate
juridica.

75. Delimitaţi „fondul de comerţ” de noţiunea de „sucursală”.

Sucursala este o intreprindere care în temeiul art. 3 cod comercial,

constituie “ fapte de comert”. în temeiul art. 43, legea 31/1990- sucursalele
sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale şi
se inmatriculeaza inainte de inceperea activitatii lor, în registrul cometrului din
judetul în care vor functiona. Daca sucursalele se infiinteaza intr-o localitate din
acelasi judet sau în aceeasi localitate cu societatea fondatoare, ea se va
inmatricula în acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inmatriculare
independenta. Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar,
indiferent de denumirea lui, caruia societatea care il infiinteaza ii atribuie
statutul de sucursala.
Fondul de comert se compune clientela- vad comercial. Cu toate ca are o
compozitie diversa cu elemente infinite coporale şi necorporale, fondul de
comert este privit astazi ca o universaliate de fapt, spre deosebire de
patrimoniu care este o universalitate juridica.

76. Definiţi firma şi arătaţi care sunt caracterele (trăsăturile) acesteia.

Firma este prevazuta de legea 26/1990 a registrului comertului. Firma este

numele, sau după caz, denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul
şi sub care semnează. Firma se caracterizează prin noutate.
Fizionomia unei entitati juridice:
- nominalizare şi identitate normativa;
- subiectivitate juridica;
- constituire;
- compozitie, structura;
- raporturi, interferente cu alte entitati juridice;
25 47
- circulatie juridica (raporturi juridice şi operatiuni compatibile), succesiuni.

77. Comparaţie între clientelă şi vadul comercial.

Clientela – reprezinta totalitatea persoanelor fizice şi juridice care apelează în

mod obişnuit la acelaşi comerciant pt procurarea de mărfuri şi servicii;
cumparatorii;
Vadul comercial – reprezintă aptitudinea, potenţialitatea fondului de comeţ de a
atrage clienţi prin calitatea mărfurilor, serviciilor, preţurilor practicate,
comportamentul personalului, etc

78. S.C. „OM” SRL a încheiat un contract de împrumut bancar garantând creditul cu mărfurile aflate în
magazinul situat chiar la sediul societăţii. Ulterior perfectării contractului de împrumut (credit) şi al
contractului de garanţie reală mobiliară, mărfurile au fost vândute urmând ca preţul să fie încasat în termen
de 30 de zile de la predare.
Este valabil contractul de vânzare-cumpărare privind mărfuri care fac obiectul unei garanţii reale mobiliare
(gaj)?

Da, garanţia va pica asupra preţului bunurilor.

79. Care este deosebirea dintre aportul în societate al fondului de comerţ şi vânzarea acestuia?

Aportul în societate al fondului de comert face ca acesta sa devina proprietatea

societatii din momemntul inmatricularii în registrul comertului, iar prin vanzare
iese din proprietatea societatii.
Prin vânzarea fondului de comerţ se obţin bani, iar prin aport se acordă părţi
sociale/acţiuni.

80. În situaţia în care un contract de garanţie reală mobiliară (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de
consimţământ, înscrierea garanţiei în Arhiva Electronică de Garanţii reale Mobiliare are ca efect
valabilitatea contractului? Explicaţi răspunsul.

Nu, deoarece nu se poate înscrie un contract nul În momentul cand gajul este
anulat, fiind act principal, efectul juridic consta în anulare şi actului subsecvent,
respectiv inscrierea garantiei în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

81. Este admisibilă cesiunea contractului de locaţiune asupra fondului de comerţ?

Da, este admisibila cesiunea Contractului de locatiune asupra fondului de

comert cu conditia ca cesiunea sa fie notificata locatarului (debitor cedat).

82. O persoană fizică A.M. împrumută de la o bancă o sumă de bani. Pentru a acorda creditul, banca îi cere un
garant personal care să se oblige să plătească în cazul în care A.M. nu rambursează creditul.
În aceste condiţii, A.F. se obligă, în calitate de fidejusor, alături de A.M.
Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmărit la plată atât pentru creditul nerambursat, cât şi pentru
dobânzile aferente.
Ce sumă va fi ţinut să plătească fidejusorul? Argumentaţi.
Fidejusorul va trebui sa plateasca, suma restanta neachitata de debitorul
principal AM. Prin contractul de fidejusiune AF este solidar la plata şi achitarea
debitului cu AM.

83. O societate comercială, „Carol” S.A. a început să distribuie dividende acţionarilor pentru 2004 începând cu
data de 4 martie 2005. acţionarul A.M. constatând că nu-şi primeşte dividendele a acţionat în judecată
societatea comercială la data de 17 aprilie 2005.

26 47
 De la ce dată poate cere şi dobânzi de întârziere? Argumentaţi soluţia aleasă.

Dobânzile în dreptul comercial decurg de drept din ziua scadenţei lor, în

concluzie AM are dreptul să ceară dobânzi de intarziere de la data de 4 mar
2005.
Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul
social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se platesc în
termenul stabilit de către adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit
prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 8 luni de la data aprobarii situatiei
financiare anuale aferente exercitiului financiar adecvat. în caz contrar,
societatea comerciala, va plati o penalitate aferenta perioadei de intarziere, la
nivelul dobanzii legale, egala cu rata scontului bancar (OG 9/2000) – 17,31
%/luna/ianuarie 2005.

84. A.V.A.S. încheie un contract de vânzare cumpărare de acţiuni cu Compania Aneida Internaţional S.A..
Nerespectarea unor obligaţii contractuale dă naştere unei neînţelegeri între părţi.
Cărei instanţe urmează să se adreseze părţile: instanţei de contencios administrativ sau instanţei comerciale?
Motivaţia soluţia aleasă.

Instantei comerciale.Litigiul comercial în temeiul art. 3 Cod Comercial.

85. A.M. încheie un contract de asigurare de viaţă cu societatea CAROM S.A. obligându-se să-i plătească
trimestrial primele de asigurare. Pentru că nu şi-a respectat obligaţia de plată, societatea de asigurări
intentează o acţiune judecătorească împotriva lui A.M.
Cărei instanţe i se va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale? Motivaţi soluţia aleasă. Litigiul
are natura civila sau comerciala?

Instantei comerciale. Asigurarea este fapta de comert prevazuta de art 3 Cod

Comercial.
Natura comerciala.

86. Regia autonomă de Gospodărie Comunală Galaţi şi Asociaţia de Locatari nr.600 din Galaţi încheie un
contract pentru executarea de lucrări de reparaţie a instalaţiei de încălzire, canalizare, apă rece, apă caldă şi
menajeră la două blocuri.
Pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale, Asociaţia de Locatari, în calitate de reclamantă, se va adresa
instanţei civile sau celei comerciale? Motivaţi soluţia aleasă.

Instantei comerciale, deoarece debitoarea – pârâtă. Gospodarie comunala este

comerciant, persoana juridica.

87. A.T., comerciant, cumpără la data de 1 octombrie 2004 o garsonieră. La data de 20 decembrie 2004 o vinde,
iar în 15 ianuarie 2005 îşi cumpără o nouă garsonieră.
Au vânzările-cumpărările încheiate de comerciant natură comercială? Argumentaţi soluţia aleasă.

Nu, vanzarile – cumpararile incheiate de comerciant nu au natura comerciala,

sunt acte civile.
88. A.T. şi B.T., căsătoriţi, având doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor să desfăşoare o activitate
economică având ca obiect comerţul cu flori, în cadrul unei asociaţii familiale.
Potrivit reglementărilor în vigoare este posibilă constituirea acesteia? Motivaţi soluţia aleasă.

Da, este posibila, Asociatia familiala se constituie cu autorizatie de la Primarie,

din membrii aceleiasi familii. Copii de la 16 ani au discernamant prezumat,

27 47
capacitate de exercitiu restransa şi conform Codului Muncii pot lucra cu
incuviintarea parintilor.

89. A.T. a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru evaziune fiscală pe când desfăşura o
activitate economică în mod independent.
Poate el să se constituie ca reprezentant al unei asociaţii familiale? Argumentaţi soluţia.

Nu, deoarece condiţia de constituire a unei AF este ca acele persoane să nu fi

fost condamnate penal prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, de
fapte de natura celor care se înscriu în cazier.

90. Comerciantul A.Z. s-a înmatriculat la Registrul Comerţului din judeţul Constanţa, având sediul principal în
municipiul Constanţa.
Înfiinţându-se o sucursală în oraşul Mangalia va fi nevoit să facă o nouă înregistrare, de data aceasta a
sucursalei? Motivaţi soluţia aleasă.

Daca infiinteaza o sucursala în orasul Mangalia, DA, va fi nevoie sa faca o noua

inregistrare a sucursalei la ROC. în temeiul art. 43 alin. 2, legea 31/1990 “ea se
va inmatricula în acelasi registru al comertului, insa distinct ca inmatriculare
independenta“.

91. Prin divizarea societăţii „A”, societăţile „B” şi „C”, societăţi pe acţiuni, preiau patrimoniul societăţii „A”
care îşi încetează activitatea. Cu ocazia adunării generale extraordinare a societăţii „B” se aprobă proiectul
de divizare şi preluarea patrimoniului societăţii „A” (în cota parte prevăzută de proiect), precum şi mărirea
obligaţiilor acţionarilor societăţii „B”, ca urmare a divizării, cu votul a 50% din acţionari.
Este legală decizia A.G.A.? Motivaţi.

Nu, nu este legala decizia AGA. În temeiul art. 115, L. 31/1990 pentru validitatea
deliberarilor AGA extraordinare cand actul constitutuiv nu dispune altfel: - la
prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand ¾ din capitalul social, iar
hotararile sa fie luat cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel
putin jumatate din capitalul social; speta noastra – 50% votul din actionari.

92. În termen de două luni de la expirarea dreptului de opoziţie al creditorilor societăţilor care fuzionează prin
absorbţie, au loc adunările generale extraordinare ale societăţilor Impex SRL ce urmează să fie absorbită şi a
societăţii Coral S.A. ca societate absorbantă. Ca urmare a aprobării de către ambele a proiectului de fuziune
prin absorbţie are loc:
- dizolvarea cu lichidare a societăţilor absorbite, care îşi încetează existenţa;
- transmiterea universală a patrimoniului Impex SRL către Coral S.A.;
- atribuirea de acţiuni asociaţilor Impex SRL din acţiunile Coral S.A. care şi-a mărit astfel
patrimoniul.
Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbţie enumerate? Motivaţi soluţia.

Sunt corecte numai ultimele doua, în temeiul art. 240 din legea 31/1990 – primul
efect este dizolvare fara lichidarea societatii care isi inceteaza existenta.
93. Judecătorul delegat de la Registrul Comerţului a refuzat să autorizeze constituirea societăţii comerciale
„Ţibleş” S.A. obţinută prin fuziunea prin contopire a două societăţi care şi-au încetat existenţa: o societate în
nume colectiv şi o societate în comandită simplă. Judecătorul delegat a motivat că deoarece în patrimoniul
societăţii obţinute prin contopire s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce
reprezentanţii societăţii comerciale nu au făcut. Aceştia au invocat lipsa autentificării prin aceea că imobilul
făcea parte din patrimoniul societăţii în nume colectiv, al cărui act de constituire fusese autentificat, dar prin
încetarea existenţei acestei societăţi şi prin faptul că noua societate constituită prin contopire nu mai este o
societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat.

28 47
 Cine are dreptate? Care este solutia legala? Motivaţi.

Dreptate are judecatorul delegat. Forma autentica a actului constitutiv este

obligatorie cand printre subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren.

94. Adunarea asociaţilor a respins ca nefondată cererea reclamantului, asociat la o SRL aflată în lichidare, de a
numi un alt lichidator, pe motiv că actualul lichidator nu a întrunit unanimitatea voturilor asociaţilor.
Reclamantul a considerat nelegală numirea lichidatorului, deşi el întrunise cvorumul cerut de 3/4 din
numărul asociaţilor impus de actul constitutiv, susţinând că Legea 31/90 republicată şi modificată, prevede
că numirea lichidatorilor la SRL-uri se poate face numai cu votul tuturor asociaţilor, fapt ce nu s-a realizat.
De ce a fost respinsă cererea? Este corect?

Cererea reclamantului a fost respinsa corect. Deoarece numirea lichidatorului s-

a facut legal el intrunise cvorumul cerut de ¾ din numarul asociatilor impus de
actul constitutiv.
Vezi articolul 262, legea 31/1990.
Numirea lichidatorilor în societatile în nume colectiv, în comandita simpla sau cu
raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca în contractul de societate
nu se prevede altfel.

95. Într-o societate cu răspundere limitată cu doi asociaţi, unul dintre aceştia decedează. În actul constitutiv
există clauză de continuare a societăţii cu moştenitorii, dar aceştia nu consimt să continue activitatea în
cadrul societăţii în locul defunctului.
Este aceasta o cauză de dizolvare a societăţii? Ce vor primi moştenitorii?

Este cauza de dizolvare a societatii, daca mostenitorii nu consimt sa continue

activitatea în cadrul societatii în locul defunctului, sau cand asociatul ramas nu
hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere
limitata cu asociat unic.
Societatea trebuie sa platesca mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil
aprobat, în termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, partea ce se
cuvine mostenitorilor. Acceptarea succesiunii nu te obligă să devi asociat.

96. Lichidatorul unei S.A. face dovada, prin prezentarea situaţiei financiare anuale, că activul societăţii este în
valoare de 300 milioane de lei, iar pasivul de 600 milioane lei.
Ce trebuie să facă lichidatorul când fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul
exigibil?

în temeiul art. 257 legea 31/1990.

Lichidatorii care probeaza prin prezentarea situatiei anuale, ca fondurile de care
dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa
ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au
efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati potrivit formei
societatii, sa le procure sau, daca sunt debitori fata de societate, pentru
varsamintele neefectuate, la care erau obligati în calitate de asociati.

97. Lichidatorul a întocmit situaţia financiară finală a unei societăţi pe acţiuni, arătând partea ce se cuvine
fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii.
Situaţia financiară a fost depusă la Registrul Comerţului şi s-a publicat în Monitorul Oficial, şi, deoarece nici
un acţionar nu a făcut opoziţie, situaţia financiară considerându-se aprobată, lichidatorul a fost liberat din
funcţie.
Ce se întâmplă în aceste condiţii dacă, după 2 luni de la publicarea situaţiei financiare, nici un acţionar nu şi-
a încasat suma cuvenită prin repartizare?

29 47
în temeiul art 270 legea 31/1990. Sumele cuvenite actionarilor, neincasate în
termen de 2 luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la banca sau
la una din unitatile acesteia, cu aratarea numelui şi prenumelui actionarului,
daca actiunile sunt nominative sau a numerelor actionarilor, daca ele sunt la
purtator. Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor,
retinandu-se titluri.

98. O persoană fizică, A.B., a introdus la data de 18 august 2004 o acţiune în justiţie împotriva unei societăţi
comerciale aflate în lichidare. Lichidatorul şi-a depus specimenul de semnătură la Registrul Comerţului la
data de 17 august 2004, dar societatea comercială este radiată din Registrul Comerţului la data de 20
decembrie 2004.
Instanţa a respins acţiunea reclamantei, considerând-o nulă pe motiv că pârâta, societatea comercială, a intrat
în lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridică şi nu mai poate fi atacată în instanţă.
Este corectă soluţia instanţei de respingere a acţiunii? Argumentaţi soluţia aleasă.

Nu este corecta solutia instantei de respingere a actiunii. În temeiul art 233 alin
4 legea 31/1990 societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru
operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia;
art 252 legea 31/1990.
Numai dupa indeplinirea formalitatilor de la alin. 1, lichidatorii vor depune
semnatura lor în registrul comertului şi vor exercita aceasta functie.
În urma efectuării publicării prevăzute la alin. 2 nici o acţiune nu se poate
exercita pentru societate sau contra acesteia decât în numele lichidatorilor sau
împotriva lor.
Dacă publicarea semnăturii lichidatorului de la ORC s-a făcut după data de
18.08.2004, atunci acţiunea persoanei juridice este temeinică.

99. În societatea în nume colectiv „Podgoria Nelu Stan”, asociaţii sunt: N.S., S.I. şi P.I., durata asociaţiei fiind
10 ani de la înfiinţare.
După un an de activitate, S.I. şi P.I. au încercat să modifice contractul de societate, fără acordul lui N.S., în
sensul că au majorat capitalul social şi au inclus în societate un nou asociat, prin act adiţional autentificat, pe
care l-au prezentat judecătorului delegat de la Oficiul Registrului de Comerţ, care a dispus înregistrarea
modificării şi publicarea în Monitorul Oficial.
Ce poate cere asociatul N.S. în aceste condiţii? Motivaţi soluţia aleasă.

În temeiul art. 229/legea 31/1990, asociatul NS care nu şi-a dat acordul la

majorarea capitalului social se poate retrage din soc.
Decizia celor 2 asociaţi este corectă deoarece reprezintă majoritatea absolută a
capitalului social.

100. Asociaţii A.M. şi A.T. s-au opus dizolvării societăţii cu răspundere limitată înfiinţată de ei, pe motiv că, deşi
la data de 15 mai 2005 expira timpul stabilit în actul constitutiv pentru durata societăţii, înainte de
dizolvare, administratorul I.O. trebuia să-i consulte dacă doresc sau nu prelungirea duratei societăţii, chiar
înainte de împlinirea datei de 15 mai 2005. Administratorul, în contradictoriu, susţine că, în mod automat,
la împlinirea datei prevăzute în actul constitutiv pentru încetarea activităţii, societatea se dizolvă de plin
drept.
Cine are dreptate? Care este solutia legala? Motivaţi soluţia aleasă.

Dreptate au cei 2 asociaţi.

În temeiul art. 227, alin. 2, legea 31/1990, în cazul dizolvării societăţii prin
trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii, asociaţii trebuie sa fie
consultaţi de administratori, în cazul nostru administratorul IO, cu cel puţin 3
luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a
acesteia- în lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul va putea
30 47
dispune prin încheiere, efectuarea consultării conform art. 119, adică de la data
cererii, adunarea generală va avea loc în termen de o lună.

101. Pentru că cei doi asociaţi A.M. şi A.T. dintr-o societate în nume colectiv nu au căzut de acord asupra
persoanei care să fie numită lichidator al societăţii, instanţa a numit pe I.O. să îndeplinească această funcţie,
cu toate că A.M. s-a opus în mod constant la această numire, motivând că I.O. s-a implicat în cauză prin
expertiza de evaluare a activului şi pasivului societăţii întocmită şi însuşită de asociaţi.
Este corectă numirea lui I.O. ca lichidator?

Da, este corectă numirea lui IO ca lichidator, de instanţa de judecată. În temeiul

art. 262/legea 31/1990 – numirea lichidatorilor în societăţile în nume colectiv va
fi făcută de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel.
Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi
făcută de instanţă la cererea oricărui asociat ori administrator, cu ascultarea
tuturor asociaţilor şi administratorilor.
Împotriva sentinţei se poate declara numai recurs de către asociaţi sau
administratori, în termen de 15 zile de la pronunţare.

102. O societate comercială „Mobilrom” S.A., s-a constituit cu 10 acţionari şi un capital social de 50 milioane lei,
divizat în 500 acţiuni la purtător a câte 100.000 lei fiecare.
S-a constatat că termenul de plată pentru 10 acţiuni s-a împlinit fără ca acţiunile să fie plătite în întregime.
Deoarece acţiunile sunt la purtător, se pune întrebarea, cum se va determina, cine sunt cei ce trebuie urmăriţi
la plată? (debitorii actionari) Motivaţi soluţia aleasă.

În temeiul art. 92, legea 31/1990

Acţiunile la purtător pot fi convenite în acţiuni nominative prin hotărârea AGA
extraordinară.
La cele nominative se menţionează numele şi domiciliul. Astfel se va afla cine nu
a plătit în întregime.

103. O societate comercială pe acţiuni, constituită cu 5 acţionari şi cu un capital social de 50 milioane de lei
divizat în 50 de mii de acţiuni a câte 10.000 lei fiecare decide să-şi majoreze capitalul social cu suma de 70
de milioane de lei prim emitere de noi acţiuni.
Prezentând situaţia financiară a societăţii, administratorul precizează că 100 din acţiunile emise deja nu au
fost integral plătite.
Ce va decide Adunarea generală extraordinară? Motivaţi soluţia aleasă.
În temeiul art. 100, legea 31/1990
Când acţionarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le datorează în
termenele prevăzute la art. 8, lit.. D, şi la art. 21, alin. 1, societatea îi va invita
să-şi îndeplinească această obligaţie, printr-o somaţie colectivă, publicată 2 ori,
la un interval de 15 zile, MO partea a IV-a şi într-un ziar de largă răspândire.
Când, nici în urma acestei somaţii, acţionarii nu vor efectua vărsămintele,
consiliul de administraţie va putea decide, fie urmărirea acţionarilor pentru
vărsăminte restante, fie anularea acestor acţiuni nominative.

104. Adunarea generală extraordinară a unei societăţi comerciale pe acţiuni este întrunită la prima convocare,
fiind prezenţi acţionarii reprezentând 3/4 din capitalul social şi obţinându-se votul a 25% dintre ei, în
vederea conversiei acţiunilor nominative în acţiuni la purtător.
Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor este temeinică? Motivaţi soluţia aleasă.

Hotărârea AGA, Nu este temeinică. În temeiul art. 115, legea 31/1990. La prima
convocare, prezenţa acţionarilor reprezentând ¾ din capitalul social, iar
hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel
puţin jumătate.
31 47
105. O societate comercială pe acţiuni având un capital social de 90.000 lei a emis 100 acţiuni la purtător în
valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare acţiune conţine:
- denumirea şi durata societăţii;
- data actului constitutiv, numărul de înmatriculare în Registrul Comerţului, codul unic de - --- - înregistrare şi
numărul monitorului oficial în care s-a făcut publicarea;
- capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul lor de ordine, valoarea nominală şi vărsămintele efectuate;
- avantajele fondatorilor;
- semnăturile administratorilor.
Conţinutul acţiunilor respectă prevederile legale? Motivaţi soluţia aleasă.

Conţinutul acţiunilor nu respectă o prevedere legală. În temeiul art. 93, legea

31/1990. Valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 2,5 lei, nu
ca în cazul nostru 0,03 lei. Altfel sunt toate elementele de conţinut.

106. O societate în comandită pe acţiuni a emis 1000 de acţiuni. 500 din ele au fost înmânate comanditaţilor,
purtând semnăturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost înmânate comanditarilor purtând
semnătura unui singur administrator.
Sunt îndeplinite condiţiile legale la înmânarea acţiunilor? (privind semnaturile administratorilor aplicate pe
actiuni) Motivaţi.

Nu sunt îndeplinite condiţiile legale la înmânarea acţiunilor celor 500, înmânate

comanditarilor purtând semnătura unui singur administrator. Ele trebuiau
semnate de 2 administratori ca şi la celelalte 500. În temeiul art. 93, pct. 4,
legea 31/1990. Acţiunile trebuie să poarte semnătura a 2 administratori, când
sunt mai mulţi sau a unicului administrator.

107. O societate comercială pe acţiuni având un capital social de 100.000 lei emite 75 de acţiuni nominative
materializate în valoare de 1000 lei fiecare şi 10 de acţiuni la purtător în valoare de 2500 lei fiecare.
Corespunde această repartizare prevederilor legale? (este stabilita in mod corect valoarea actiunilor ?)
Motivaţi soluţia aleasă.

Da, în temeiul art. 94, legea 31/1990 Acţiunile trebuie să fie de o egală valoare,
ele acordă posesorilor drepturi egale. Se pot emite totuşi în condiţiile actului
constitutiv, categorii de acţiuni, care conferă titularilor drepturi diferite, potrivit
dispoziţiilor art. 95 şi 96.

108. Este legală stipularea într-un act constitutiv al unei societăţi pe acţiuni potrivit căreia capitalul social de
80.000 lei este divizat în 60 de acţiuni ordinare a câte 1000 lei fiecare şi 20 de acţiuni cu dividend prioritar
a câte 1000 lei fiecare? Motivaţi.

Da, în temeiul art. 94/legea 31/1990. Se pot emite totuşi în condiţiile actului
constitutiv categorii de acţiuni care conferă titularilor drepturi diferite potrivit
art. 95 şi 96.

109. Din cele 300 de acţiuni nominative a câte 100 lei fiecare emise de o societate comercială în urma distribuirii
lor către acţionari s-a constatat că:
- 285 de acţiuni ordinare au revenit acţionarilor;
- 24 de acţiuni preferenţiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administraţie;
- 51 de acţiuni preferenţiale au revenit celor trei cenzori;
- 40 de acţiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanţi.
Repartizarea actiunilor corespunde prevederile legale? Motivaţi soluţia aleasă.

32 47
Nu s-au respectat prevederile legale. În temeiul art. 95, alin. 3, legea 31/1990.
Reprezentanţii, administratorii şi cenzorii societăţii nu pot fi titulari de acţiuni
cu dividend prioritar fără drept de vot.

110. În actul constitutiv al unei S.A. s-a prevăzut posibilitatea constituirii de adunări generale speciale ale
acţionarilor ce deţin categorii diferite de acţiuni respectiv pentru: acţiuni nominative ordinare, acţiuni
nominative preferenţiale fără drept de vot stipulându-se numărul minim al acţionarilor ce se pot constitui în
adunări speciale şi valoarea minimă a tuturor acţiunilor lor. Nu s-a prevăzut nimic în legătură cu condiţiile în
care adunările lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) şi numărul de voturi necesare luării unei
hotărâri valabile.
În lipsa acestor prevederi contractuale, hotărârile adunărilor speciale pot fi nule (sunt valabile? )?

Când în actul constitutiv nu dispune, se aplică art. 115, legea 31/1990. Nu va

atrage nulitatea dispoziţiilor privind adunările speciale astfel:
- la prima convocare, prezenţa acţionarilor reprezentând ¾ din capitalul social,
iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel
puţin jumătate din capitalul social;
- la convocările următoare, prezenţa acţionarilor reprezentând jumătate din
capitalul social, iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acţionari care
să reprezinte cel puţin o treime din capitalul social.

111. A.T. este titularul a 15 acţiuni nominative dematerializate, la o societate comercială pe acţiuni. Deoarece
doreşte să le înstrăineze, odată cu încasarea preţului lor, le înmânează cumpărătorului.
Este valabilă transmiterea dreptului de proprietate către cumpărător? Motivaţi soluţia aleasă.

Nu În temeiul art. 98/legea 31/1990 Dreptul de proprietate asupra acţiunilor

nominative emise în formă dematerializată se transmite prin declaraţie făcută în
registrul acţionarilor, semnată de cedant şi de cesionar sau de mandatarii lor.
Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a dreptului
de proprietate asupra acţiunilor.
Dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în formă dematerializată şi
tranzacţionate pe o piaţă organizată se transmite în conformitate cu OUG
28/2002.

112. În actul constitutiv al unei societăţi comerciale în comandită pe acţiuni se prevede expres că acţiunile
preferenţiale, cu dividend prioritar, fără drept de vot se pot transmite către terţi, cu condiţia ca dobânditorii
să devină acţionari comanditaţi cu atribuţii de administrare.
Este legală stipulaţia din actul constitutiv? Motivaţi soluţia aleasă.

Da, este legală stipulaţia din actul constitutiv în temeiul art. 87/legea 31/1990.
Cesiunea aportului de capital social este posibilă dacă a fost permisă prin actul
constitutiv.
Cesiunea nu liberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societăţii
din aportul său de capital. Faţă de terţi, cedentul rămâne răspunzător potrivit
art. 225. Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se
vor aplica dispoziţiile art. 225 şi 229.

113. A.M. titular a 5 acţiuni nominative materializate vrea să i le cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare
dintre acţiuni A.M. menţionează declaraţia de cesiune şi o semnează alături de semnătura
cumpărătorului(cesionar) la data de 1 martie 2005. Predarea acţiunilor şi plata lor se face la 15 martie 2005.
Din ce moment cesionarul poate să devină acţionar al societăţii emitente? Motivaţi soluţia aleasă.

Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă materială se

transmite prin declaraţia făcută în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcută
33 47
pe titlu, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor în temeiul art.
98/legea 31/1990. Deci cesionarul devine acţionar al societăţii emitente din
momentul înregistrării declaraţiei în registrul acţionarilor, 01 mar 2005.

114. A.T. deţine 10 acţiuni nominative la o societate comercială, pe care le cesionează lui I.O. la data de 24
februarie 2006. Ulterior I.O. află că acţiunile nu erau integral plătite şi este urmărit la plată de societatea
emitentă. I.O. refuză plata argumentând că, potrivit legii, A.T. trebuia urmărit la plată timp de 12 luni de la
data constituirii acesteia. Pentru acest motiv consideră că, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie
2004, obligaţia de plată s-a stins prin prescripţie, la 17 martie 2005.
Este întemeiat refuzul de plată al lui I.O.? Motivaţi soluţia aleasă.

Da, este întemeiat refuzul de plată al domnului IO în temeiul art. 100/legea

31/1990. Când acţionarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le
datorează, în termenele prevăzute la art. 8, lit D şi la art. 21, alin. 1, adică 12
luni de la constituire, societatea îi va invita să-şi îndeplinească această obligaţie
printr-o somaţie colectivă, publicată de 2 ori, la un interval de 15 zile, în MO,
partea a IV-a şi într-un ziar de largă răspândire. Când, nici în urma acestei
somaţii, acţionarii nu vor efectua vărsămintele, CA va putea decide, fie
urmărirea acţionarilor pentru vărsăminte restante, fie anularea acestor acţiuni
nominative.

115. O societate pe acţiuni constituită la data de 15 ianuarie 2006 , constată că la data de 20 ianuarie 2007, 10
acţionari nu şi-au executat integral obligaţia de vărsământ.
Ce posibilitati legale are societatea ? Motivaţi soluţia aleasă?
Când acţionarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le datorează, în
termenele prevăzute la art. 8, lit D şi la art. 21, alin. 1, adică 12 luni de la
constituire, societatea îi va invita să-şi îndeplinească această obligaţie printr-o
somaţie colectivă, publicată de 2 ori, la un interval de 15 zile, în MO, partea a
IV-a şi într-un ziar de largă răspândire. Când, nici în urma acestei somaţii,
acţionarii nu vor efectua vărsămintele, CA va putea decide, fie urmărirea
acţionarilor pentru vărsăminte restante, fie anularea acestor acţiuni
nominative.

116. Ce soluţie va putea adopta consiliul de administraţie sau dupa caz directoratul în cazul în care, chiar în urma
somaţiilor colective, acţionarii nu şi-au efectuat vărsămintele? Motivaţi soluţia aleasă.

În temeiul art. 100, alin. 2, legea 31/1990 Când, nici în urma acestei somaţii,
acţionarii nu vor efectua vărsămintele, CA va putea decide, fie urmărirea
acţionarilor pentru vărsăminte restante, fie anularea acestor acţiuni
nominative. Decizia de anulare se va publica în MO, partea a IV-a cu specificarea
numărului de ordine al acţiunilor anulate.
În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care
vor fi vândute.

117. O societate comercială pe acţiuni are 3 acţionari care, în termen de un an de la înmatriculare nu şi-au
executat obligaţia de plată a vărsămintelor restante. După împlinirea acestui termen, respectând dispoziţiile
legii, i-a somat pe cei trei să plătească şi, constatând că nici în urma somaţiei nu-şi îndeplinesc obligaţia, a
decis anularea acţiunilor nominative ale celor trei.
Din ce moment este opozabilă terţilor această decizie? Motivaţi soluţia aleasă.

Este opozabilă terţilor această decizie din momentul publicării în MO, partea a
IV-a, şi cu specificarea nr. de ordine al acţiunilor anulate în temeiul art. 100,
pct. 3, legea 31/1990.

34 47
118. Constatând neîndeplinirea obligaţiilor de vărsământ a unor acţionari, şi că nici după somaţia publicată în
condiţiile legii debitorii nu-şi achită datoria, consiliul de administraţie al unei S.A. decide anularea acţiunilor
nominative neachitate. Ulterior se publică în Monitorul Oficial, partea a IV-a numele acţionarilor ale căror
acţiuni au fost anulate.
Este legală această măsură? Motivaţi.

Nu este corectă această măsură. În MO nu se publică numele acţionarilor ci se

specifică numărul de ordine al acţiunilor anulate.

119. În cazul în care o societate comercială pe acţiuni decide şi publică decizia de anulare a acţiunilor acelor
acţionari ce nu şi-au îndeplinit vărsămintele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea
acţiunilor anulate? Motivaţi soluţia aleasă.

Nu este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea acţiunilor anulate.

În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care
vor fi vândute în temeiul art. 100, alin. 4, legea 31/1990. Dacă preţul obţinut nu
este îndestulator, pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societăţii,
societatea se poate îndrepta împotriva subscriitorilor şi cesionarilor.
Dacă în urma îndeplinirii acestor formalităţi, nu s-au realizat sumele datorate
societăţii, se va proceda de îndată la reducerea capitalului social în proporţie cu
diferenţa dintre acesta şi capitalul existent.

120. Acţionarul A.T. deţine la o societate pe acţiuni 3 acţiuni nominative, având numerele de ordine 34, 35, 36, în
valoare de 10 lei fiecare. Pentru că a întârziat cu plata acestora, consiliul de administraţie decide anularea
acţiunilor şi, după publicarea deciziei de anulare, emite noi acţiuni, având numerele de ordine 40, 41, 42, în
valoare de 100 lei fiecare, pe care le pune în vânzare.
Este corectă soluţia adoptată? Motivaţi soluţia.

Nu, nu este corectă în temeiul art. 100, pct. 4, legea 31/1990

“În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care
vor fi vândute”.

121. În cazul în care societatea emitentă decide anularea unei părţi din acţiunile emise şi revânzarea lor ca
sancţiune a neplăţii vărsămintelor restante de către acţionarii titulari, se pune problema ca sumă se va restitui
acţionarilor ale căror acţiuni au fost anulate? Motivaţi soluţia.

Suma ce se va restitui acţionarilor ale căror acţiuni au fost anulate în temeiul

art. 100, pct. 5, legea 31/1990. “Sumele obţinute din vânzare vor fi
întrebuinţate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare şi de vânzare, a
dobânzilor de întârziere şi a vărsămintelor neefectute; restul va fi înapoiat
acţionarilor.

122. O societate pe acţiuni, ca urmare a anulării unui număr de acţiuni a efectuat următoarele cheltuieli: 200 lei
pentru publicarea şi vânzarea noilor acţiuni emise în locul celor anulate, 600 lei pentru dobânzile de
întârziere, iar din vânzarea noilor acţiuni s-a obţinut doar suma de 300 lei.
De la cine se va recupera suma neacoperită? Motivaţia soluţia aleasă.

(600 – 200 – 300 = 100 lei) Suma se va recupera de la subscriitori şi cesionari în

temeiul art. 100, pct. 6, legea 31/1990
“Dacă preţul obţinut nu este îndestulator, pentru acoperirea tuturor sumelor
datorate societăţii, sau dacă vânzarea nu are loc din lipsă de cumpărători,
societatea se poate îndrepta împotriva subscriitorilor şi cesionarilor, conform
art. 98.

35 47
123. A.T., dobânditor a 10 acţiuni la societatea „Impex” S.A., titular al acestora de la data înregistrării cesiunii în
registrul acţionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmărit în mod solidar cu I.O., cedentul acţiunilor, pentru
cheltuielile prilejuite de societate cu vânzarea de noi acţiuni, ca urmare a anulării celor 10 acţiuni cesionate.
Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vânzarea noilor acţiuni neexistând persoane interesate
să cumpere.
Deoarece societatea comercială s-a înregistrat în Registrul Comerţului la data de 1 martie 2001, A.T. a
refuzat plata pentru care era urmărit în mod solidar, motivând că obligaţia era prescrisă.
Este corectă argumentaţia lui A.T.? Motivaţi soluţia aleasă.

Nu este corectă argumentaţia lui AT. Obligaţia nu este prescrisă deoarece nu se

raportează la data înregistrării societăţii la ROC, 01.03.2001 şi operaţiunea se
raportează la data de 03.05.2005, data înregistrării cesiunii în registrul
acţionarilor. În temeiul art. 98, alin. 3, legea 31/1990 “Subscriitorii şi cesionarii
ulterior sunt răspunzători solidar de plata acţiunilor timp de 3 ani, socotiţi de la
data când s-a făcut menţiunea de transmitere în registrul acţionarilor.

124. O societate comercială pe acţiuni a cheltuit cu publicarea şi vânzarea noilor acţiuni şi acoperirea dobânzilor
de întârziere a acţiunilor anulate ca urmare a neplăţii integrale a acestora, suma de 35.000 lei, recuperând din
vânzarea noilor acţiuni emise în locul celor anulate, doar 10.000 lei.
Urmărindu-i la plată, pentru diferenţă, în mod solidar pe acţionarii subscritori şi cesionarii ulteriori, au putut
obţine 15.000 lei. Neputând acoperi întreaga sumă datorată societăţii, Adunarea Generală a Acţionarilor a
decis reducerea capitalului social cu suma de 15.000 lei.
Este legală decizia? Motivaţi soluţia aleasă.

Nu este legală decizia, decât parţial. AGA extraordinară trebuie să decidă

reducerea capitalului cu suma de 10.000 lei, nu 15.000 lei.
De ce:
- a recuperat din vânzarea noilor acţiuni 10.000 lei;
- a recuperat ulterior de la subscriitori şi cesionari suma de 15.000 lei diferenţă
până la 35.000 lei, sumă neplătită a acţiunilor anulate deci din: 35.000 -
10.000+15.000=10.000 lei în temeiul art. 100, pct. 7, legea 31/1990
Dacă în urma îndeplinirii acestor formalităţi, nu s-au realizat sumele datorate
societăţii, se va proceda de îndată la reducerea capitalului social în proporţie cu
diferenţa dintre acesta şi capitalul existent.

125. Acţionarul A.T. deţine 15 acţiuni achitate integral şi este mandatat să voteze în AGA din data de 17 martie
2007 în locul unui alt acţionar ce deţine 5 acţiuni integral achitate.
În lipsa oricărei stipulaţii contrare în actul constitutiv, câte voturi poate exercita A.T. la data de 17 martie
2007 în nume propriu? Motivaţi soluţia aleasă.

Art 101, legea 31/1990. Orice actiune platita da dreptul la un vot în adunarea
generala, daca nu prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. Fiecre acţiune are
dreptul la un vot, rezultă că AT poate exercita în nume propriu 15 voturi.

126. Acţionarul A.M. deţine 50 de acţiuni la societatea comercială „Coral” S.A. Actul constitutiv al societăţii
prevede că dreptul de vot al acţionarilor ce deţin mai mult de 40 de acţiuni este limitat. Acţionarul A.M.
consideră că stipulaţia din actul constitutiv este nelegală, deoarece Legea nr. 31/1990, republicată şi
modificată, formulează principiul proporţionalităţii, potrivit căruia, orice acţiune plătită dă dreptul la un vot
în A.G.A.
Este temeinică susţinerea lui A.M.? Motivaţi soluţia aleasă.

36 47
Nu este temeinica sustinerea lui AM. în temeiul art.101 pct 2 legea 31/1990.
Actul contitutiv poate limita voturile apartinand actionarilor care poseda mai
mult de o actiune.

127. Constatând că de la data de 15 iunie 2007 acţionarul A.M. este în întârziere cu plata vărsămintelor, consiliul
de administraţie al societăţii comerciale care a emis acţiunile, decide anularea acţiunilor lui A.M. la data de
17 august 2007, după ce, în prealabil, l-a somat să-şi execute obligaţia la 15 aprilie 2007, respectând
dispoziţiile legii.
De la ce dată este suspendat dreptul de vot în AGA al acţionarului A.M.? Motivaţi soluţia aleasă.

Este suspendat dreptul de vot în AGA al actionarului AM, de la data de 15 iun

2007, data scadenta în intarziere cu plata varsamintelor, în temeiul art. 101 pct
3 legea 31/1990 – exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii
care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.

128. Conform testamentului lăsat de A.M., cei trei fii ai săi moştenesc şi acţiunile lui A.M. la societatea
comercială „Relon” S.A.
Ţinând cont că este vorba de 17 acţiuni nominative, câte va moşteni fiecare din fii? Motivaţi soluţia aleasă.

În temeiul art. 102 legea 31/1990 Toti cei trei fii vor mosteni impreuna cele 17
actiuni nominative. Actiunile sunt indivizibile. Cand o actiune nominativa devine
proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa inscrie
transmiterea atata timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant
unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune.

129. Doi fraţi achiziţionează prin cesiune 29 de acţiuni la purtător de la o societate comercială pe acţiuni.
Deoarece în contractul de cesiune nu s-a prevăzut de câte acţiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda
după plata preţului? Motivaţi soluţia aleasă.

în temeiul art. 102 pct 3 şi 4 legea 31/1990. De asemenea cand o actiune la purtator
apartine mai multor persoane acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun.
Atat timp cat o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane,
acestea sunt raspunzatoare în mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.

130. Ca efect al deschiderii succesiunii A şi B dobândesc certificat de moştenitor în cotă egală a averii defunctei.
Printre bunurile moştenite se află şi 10 acţiuni la societatea comercială „Sara” S.A.
Ţinând cont că defuncta avea de efectuat unele vărsăminte restante către societatea comercială, pentru cât
din datoria defunctei poate fi ţinut A şi pentru cât B? (cum se va impartia datoria intre cei doi mostenitori)
Motivaţi soluţia aleasă.

Varsamintele restante către societate comerciala pentru acoperirea datoriei

defunctei, pentru cele 10 actiuni, se va face intergral de cei 2 mostenitori A şi B,
în cote egale. în temeiul art. 102 pct 4 legea 31/1990. Atata timp cat o actiune
este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt
raspunzatoare în mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.

131. Adunarea generală extraordinară a decis dobândirea de acţiuni proprii în valoare de 5% din capitalul social
subscris. Împotriva deciziei au făcut opoziţie 30 de acţionari motivând că Legea nr. 31/1990 republicată şi
modificată, interzice expres dobândirea de acţiuni proprii.
Cine are dreptate? Care este solutia legala? Motivaţi soluţia aleasă.

Dreptate are AGA extraordinara. în temeiul art. 1o3 alin 2 şi 3 legea 31/1990.
Autorizand dobandirea, AGA extraordinara va stabili în principal, modalitatile de
dobandire, numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite, contravaloarea
37 47
lor minima şi maxima şi perioada efectuarii operatiunii, care nu va putea depasi
18 luni de la data publicarii hotararii adunarii generale în MO, partea a 4 a.
Valoarea actiunilor, proprii, dobandite de societate, inclusiv a celor aflate în
portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris.

132. Adunarea generală extraordinară a unei societăţi în comandită pe acţiuni a decis dobândirea de acţiuni
proprii, astfel încât, împreună cu cele aflate în portofoliul său, reprezintă 10% din capitalul social subscris. În
cadrul adunării s-a arătat că, la data adunării, capitalul vărsat reprezintă 90% din capitalul subscris.
Este legală decizia achiziţiei de acţiuni proprii? Motivaţi soluţia aleasă.
Nu, în temeiul art. 103 pct 4 legea 31 /1990. Se pot dobandi numai actiuni
integral liberate şi numai în cazul în care capitalul social subscris este integral
varsat şi nu speta noastra, varsat reprezinta 90% din capital subscris.

133. În condiţiile în care AGA extraordinară, hotărând dobândirea de acţiuni proprii, în condiţiile legii, precizează
ca termen limită pentru efectuarea operaţiunii 12 luni, depăşirea acestui termen şi realizarea efectivă după 20
de luni va atrage nulitatea absolută a hotărârii de dobândire de acţiuni proprii? Motivaţi soluţia aleasă.

Da, realizarea efectiva dupa 20 de luni va atrage nulitatea absoluta a hotararii

de dobandire de actiuni proprii. În temeiul art. 103 alin. 2 legea 31/1990.
Autorizand dobandirea, AGA extraordinara va stabili, în principal, modalitatile
de dobandire, numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite,
contravaloarea lor minima şi maxima şi perioada efectuarii operatiunii care nu
va putea depasi 18 luni de la data publicarii hotararii adunarii generale în MO
partea a 4 a.

134. În cazul în care un acţionar garantează un împrumut bancar cu acţiunile sale nominative materializate, unde
trebuie înregistrat gajul constituit asupra acţiunilor? Motivaţi soluţia aleasă.

În temeiul art. 106 legea 31/1990. Constituirea de garantii reale mobiliare

asupra actiunilor se face prin inscris sub semnatura privata, în care se va arata
cuantumul datoriei, valoarea şi categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar în
cazul actiunilor la purtator şi nominative emise în forma materiala şi prin
mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor şi debitorul actionar sau de
mandatarii acestora.
Garantia se inregistreaza în registrul actionarilor tinut de administratori sau,
dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor.
Creditorului în favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra
actiunilor i se elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia.
Garantia devine opozabila tertilor şi dobandeste rangul în ordinea de preferinta
a creditorilor de la data inregistrarii în Arhiva Electronica de Garantii Reale
Mobiliare.

135. A.M. a dobândit de la I.O. 10 acţiuni la purtător materializate, la data de 1 martie 2007. Pe data de 15 aprilie
a fost somat să restituie acţiunile lui A.M., deoarece acesta le constituise ca garanţii pentru un împrumut
bancar pe care nu l-a restituit.
Ce poate invoca I.O. în apărarea sa? Motivaţi soluţia aleasă.

Atata timp cat garantia este mentionata pe titlu pe actiunile la purtator şi

garantia este inregistrata în registrul actionarilor, respectiv creditorului i se
elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia şi totodata este inscrisa în Arhiva
Electronica de Garantii Reale Mobiliare. O poate invoca în apararea sa la
imprumutul bancar este garantat cu cele 10 actiuni în prezent detinute de AM.

38 47
136. Se consideră legal întrunită AGA unei societăţi comerciale pe acţiuni, publicată în Monitorul Oficial partea a
IV-a, fără să se mai solicite publicarea şi într-un ziar din localitatea de sediu a societăţii comerciale, deoarece
în acea localitate nu există nici un ziar? Motivaţi soluţia aleasă.

în temiul art. 117 pct 3 legea 31/1990. Convocarea va fi publicata în MO partea a

4 a şi intr-unul din ziarele de larga raspandire din localitatea în care se afla
sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. Nu este legal intrunita
AGA, deoarece convocarea trebuie publicata şi în ziar, cum spune textul legii,
daca nu din localitate, atunci din cea mai apropiata localitate.

137. În textul convocării pentru prima Adunare Generală a Asociaţilor se precizează că, dacă nu se ţine prima
adunare, programată la orele 12,00, în aceeaşi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare. Este
legal întrunită AGA? Motivaţi soluţia.

Nu este legal intrunita AGA a 2 a oara în aceeasi zi. în temeiul art. 118 pct 2
legea 31/1990.
A doua adunare generala nu se poate intruni în chiar ziua fixata pentru prima
adunare.

138. A.M., acţionar la o societate pe acţiuni, susţine că Adunarea Generală a Acţionarilor, din data de 16 aprilie
2007, nu a fost legal întrunită, deoarece, deşi convocatorul afişat la sediul societăţii a fost semnat încă din
data de 1 aprilie 2007 de către toţi acţionarii înscrişi în aceasta, numele său nu se regăsea pe această listă şi,
în consecinţă, el nu a semnat. În replică, administratorul unic al societăţii i-a amintit lui A.M. că este în
întârziere cu vărsămintele datorate societăţii şi că, pe perioada cât întârzie, dreptul său de vot este suspendat.
Cine are dreptate? Care este solutia legala? Motivaţi soluţia.

Dreptate are adiministratorul unic al societatii. AM este în intarziere cu

varsamintele datorate societatii şi în temeiul art. 101 pct 3 legea 31/1990-
exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la
curent cu varsamintele ajunse la scadenta.

139. Acţionarul I.O. consideră că hotărârea adunării generale este ilegală şi ca atare nu-i este opozabilă, deoarece,
deşi el a votat contra, hotărârea a fost considerată adoptată.
Este temeinică motivarea lui I.O.? Motivaţi soluţia.

Nu este temeinica motivarea lui IO. în temeiul art. 132 legea 31/1990. Hotararile
luate de adunarea generala în limitele legii sau a actului constitutiv sunt
obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat
contra.
Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate
în justitie în termen de 15 zile de la data publicarii MO partea a 4 a, de oricare
dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat
contra şi au cerut sa se insereze aceasta în procesul verbal al sedintei.

140. În cadrul unei societăţi comerciale pe acţiuni, acţionarul persoană juridică, este reprezentat în cadrul AGA de
organele sale de conducere, în speţă, de vicepreşedintele Consiliului de Administraţie. În procesul-verbal al
AGA s-a menţionat poziţia unui acţionar, A.M., care consideră nelegală participarea vicepreşedintelui
consiliului de administraţie, atâta timp cât nu-şi prezintă procura specială, care să-l împuternicească să
participe, în numele acţionarului – persoană juridică, la AGA.
Este temeinică susţinerea lui A.M.? Motivaţi soluţia.

Da, este temeinica sustinerea lui AM în temeiul art. 125 legea 31/1990.

39 47
Actionarii nu vor putea fi reprezentati în adunarile generale decat prin alti
actionari, în baza unei procuri speciale, cu exceptia cazurilor prevazute de
art.1o2 alin 2 şi 3, cand procura speciala poate fi data şi altui coproprietar.

141. Acţionarul I.O. a atacat în justiţie hotărârea adunării generale a societăţii comerciale pe acţiuni, a cărui
acţionar este, invocând absenţa sa la AGA, fapt consemnat şi în procesul-verbal al şedinţelor AGA, motiv
pentru care consideră că hotărârea AGA nu îi este opozabilă şi nu poate produce efecte nici faţă de ceilalţi
acţionari.
Ce va hotărî instanţa de judecată? Motivaţi soluţia.
Instanta de judecata va respinge actiunea IO pe motiv de prematur introdusa,
deoarece ii va fi opozabila şi va produce efecte juridice fata şi de celilalti
actionari, din momentul publicarii hotararii AGA în MO partea a 4 a. în temeiul
art 132 alin 2 legea 31/1990 .
Hotararile AGA contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justitie în
termen de 15 zile de la data publicarii în MO partea a 4 a de oricare dintre
actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra şi
au cerut sa se insereze aceasta în procesul verbal al sedintei.

142. Acţionarul A.M., deţinător al unui număr de acţiuni reprezentând 51,31% din capitalul social s-a adresat
instanţei judecătoreşti, solicitându-i să autorizeze convocarea adunării generale şi stabilirea persoanei care o
va prezida, motivând că, deşi erau întrunite condiţiile din actul constitutiv pentru convocarea AGA,
administratorul societăţii comerciale refuză să o convoace.
Ce soluţie va formula instanţa? Motivaţi soluţia.

În temeiul art 119 pct 3 legea 31/1990

Daca administratorii nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul
societatii va putea autoriza, cu citarea administratorilor şi în conformitate cu
art. 331- 339 din codul de procedura civila şi convocarea adunarii generale de
către persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la alin1. Prin aceeasi
incheiere instanta va stabili data de referinta prevazuta de art. 126 alin 2, data
tinerii adunarii generale şi dintre actionari, persoana care o va prezida.

143. Administratorul unei societăţi comerciale pe acţiuni a cerut întrunirea AGA ordinară la o a doua convocare,
considerând că la primul termen nu s-a întrunit cvorumul legal de acţionari reprezentând cel puţin jumătate
din capitalul social. Acţionarii, reprezentând întregul capital social, au respins cererea administratorului,
susţinând că, datorită faptului că prima convocare se datorează acţionarilor reprezentând întregul capital
social, şi, deoarece nici unul dintre aceştia nu au făcut opoziţie, adunarea se poate considera valabil întrunită
chiar fără întrunirea cvorumului legal invocat de administrator.
Cine are dreptate? Care este solutia legala? Motivaţi soluţia.

Dreptate are administratorul. în temeiul art. 112 legea 31/1990. Pentru

validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor
care sa reprezinte cel putin ½ din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de
actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat în
adunarea, daca în actul constitutiv sau în lege nu se prevede o majoritate mai
mare.
Daca adunarea nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor de la alin 1,
adunarea ce se va intruni dupa o a doua convocare poate sa delibereze asupra
problemelor puse la ordinea de zi a celei dintai adunari, oricare ar fi partea de
capital social reperezentata de actionarii prezenti cu majoritate.

144. În faţa instanţei de recurs, acţionarul A.M. a susţinut că, în mod greşit, prima instanţă i-a respins acţiunea ca
tardivă (intentată prea târziu), deoarece, pentru acţiunea în anulare a unei hotărâri a adunării generale

40 47
 contrare actului constitutiv, termenul general de prescripţie este de 3 ani, potrivit Decretului 167/1958, iar el
a atacat o hotărâre a AGA, după 16 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial.
Este temeinică susţinerea lui A.M.? Motivaţi soluţia.

Nu este temeinica sustinerea lui AM. Prima instanta a avut dreptate ca i-a
respins actiunea ca tardiva (intentata prea tarziu) dupa 16 zile de la data
publicarii în MO. Trebuia sa atace în 15 zile, deci cu o zi mai devreme, sa fie în
termen. în temeiul art. 132 alin2 legea 31/1990 “Hotararile adunarii generale
contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justitie în termen de 15
zile de la data publicarii în MO partea a 4 a, de oricare dintre actionarii care nu
au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra şi au cerut sa se
insereze aceasta în procesul verbal al sedintei.
Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este
imprescriptibil iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata.

145. Dreptul de uzufruct al unui număr de 10 acţiuni nominative, a fost transmis de A.M. lui I.O. la data de 17
mai 2007.
Cine va avea dreptul de vot în adunarea generală extraordinară din data de 1 iunie 2007, A.M. sau I.O.?
Motivaţi soluţia.

Dreptul de vot în adunarea generala extraordinara din 01.iun.2007 il va avea AM

- nudul proprietar.
In temeiul art. 124 legea 31/1990
Daca actiunile sunt generate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de
aceste actiuni apartine uzufructuantului în adunarile generale ordinare şi
nudului proprietar în adunarile generale extraordinare.

146. A.M. acţionar al unei societăţi comerciale pe acţiuni, şi-a depus în gaj 10 acţiuni la purtător la sediul B.C.R.,
ca garanţie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la data de 15 nov.2007. Dacă la data de 17
oct.2007 are loc o adunare generală extraordinară, cine are dreptul de vot pentru cele 10 acţiuni? Motivaţi
soluţia.

Lui AM, în temeiul art. 124 alin. 2 legea 31/1990

Daca actiunile sunt generate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de
aceste actiuni apartine uzufructuantului în adunarile generale ordinare şi
nudului proprietar în adunarile generale extraordinare

147. Acţionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat în AGA de tutorele său, îi dă procură specială împuternicindu-
l să voteze în locul său la adunarea din 17 martie 2005, pe acţionarul major I.M., deoarece la acea dată
tutorele său nu poate fi prezent la AGA.
Este temeinică împuternicirea dată de A.T.? Motivaţi soluţia.

Nu, nu este temenica imputernicirea data de AT. Actionarii care nu au

capacitatea legala, precum şi persoanele juridice pot fi reprezentati prin
reprezentantii lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor
actionari. Procura trebuia dată de tutorele legal.

148. La data de 17 martie 2007 acţionarii neplătiţi îşi formulează cererea pentru plata dividendelor, hotărâtă în
AGA din data de 20 decembrie 2004. Societatea emitentă şi-a dobândit 9% din propriile acţiuni în 2004.
Poate ea, să se alăture celorlalţi acţionari creditori ai dividendelor? Motivaţi soluţia. (societatea are dreptul sa
solicite dividende intocmai ca si ceilalti actionari ?)

41 47
Societatea nu se poate alătura acţionarilor neplătiţi, deoarece o societate nu
poate să acorde avansuri sau împrumuturi şi nici să constituie garanţii în
vederea subscrierii sau dobândirii propriilor sale acţiuni de către un terţ.

149. Având la ordinea de zi a adunării generale ordinare a unei S.A. alegerea membrilor consiliului de
administraţie s-a propus, respectând prevederile actului constitutiv, să se treacă la vot deschis în vederea
alegerii.
Este legală propunerea formulată? Motivaţi soluţia.

Nu este legala propunerea formulata. în temeiul art. 130 alin. 2 legea 31/1990
Oricare ar fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru
alegerea membrilor consiliului de administratie şi a cenzorilor, pentru revocarea
lor şi pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administrativa.

150. Ca urmare a hotărârii adunării generale extraordinare a unei S.A. s-a decis modificarea actului constitutiv, în
sensul majorării capitalului social şi al schimbării sediului social. Pentru aceasta s-a întocmit un act adiţional
cuprinzând testul integral al clauzelor modificate.
Pentru opozabilitate faţă de terţi a hotărârii AGA se va depune la Registrul Comerţului şi se va publica în
Monitorul Oficial textul hotărârii AGA, sau actul adiţional, sau şi una şi cealaltă? Motivaţi soluţia.

Se va publica numai actul aditional în MO respectiv se va depune al registrul

comertului.
In temeiul art. 131 pct.4 legea 31/1990 Pentru a fi opozabile tertilor hotararile
adunarii generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului
comertului, spre a fi mentionate în registru şi publicate în MO, partea a 4 a, în
cazul în care aceste hotarari implica modificare actului constitutiv, se va putea
publica numai actul aditional cuprinzand textul integral al clauzelor modificate.

151. În cadrul adunării generale ordinare, unicul administrator al unei S.A. a fost revocat din funcţie. Un acţionar
a atacat în instanţă hotărârea adunării generale de revocare. Deoarece o astfel de acţiune se judecă de către
tribunalul de la sediul societăţii şi, ţinând cont că cererea se soluţionează în contradictoriu cu societatea, se
pune întrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta dacă administratorul a fost revocat? Motivaţi soluţia.

Societatea va fi reprezentata de persoana desemnată de preşedintele instanţei,

dintre acţionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până
ce AGA, convocată în acest scop va alege altă persoană.

152. Când se poate retrage un acţionar al unei S.A. şi care este procedura în acest caz? Motivaţi soluţia aleasă.

art. 134 legea 31/1990

Actionarii care nu sunt de acord cu hotararile luate de adunarea generala cu
privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau
la forma societatii au dreptul de a se retrage din societate şi de a obtine de la
socitate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie,
determinata de către un expert autorizat, prin folosirea a cel putin 2 metode de
evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).

153. O societate cu răspundere limitată este acţionar în cadrul unei societăţi pe acţiuni. Pentru că nu a fost de
acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, societatea cu răspundere limitată, ca acţionar persoană
juridică, se retrage din societatea pe acţiuni.
Ce se va întâmpla cu acţiunile la purtător deţinute de SRL? Motivaţi soluţia aleasă.

Ca urmare a retragerii actionarilor în conditiile prevazute la alin.1 art 134 legea

31/1990, actiunile vor fi dobandite de societate, dispozitiile art. 103 alin 7 fiind

42 47
aplicabile. Valoarea actiunilor proprii, dobandite de societate, inclusiv a celor
aflate în portofoliu sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris. Se
pot dobandi numai actiuni integral liberate şi numai în cazul în care capitalul
social subscris este integral varsat.

154. Cum răspund membrii grupului de interes economic pentru obligaţiile asumate de grup? Motivaţi soluţia
aleasă.

Membrii răspund nelimitat şi solidar, cf L161/2003 art 119, deoarece sunt

deţinători de părţi de interese.

155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes economic?
Motivaţi răspunsul.

Grupul se poate constitui şi fără capital social, cf L161/2003, art 121.

156. Grupul de interes economic se poate constitui şi prin act sub semnătură privată? Motivaţi răspunsul.

NU, nu se poate constitui, pt că la autentificarea actului constitutiv se va

prezenta dovada că grupul are, în baza unor acte legale, un sediu la adresa
indicată.

157. Într-o societate cu răspundere limitată „Bas” S.A. cu doi acţionari, unul dintre aceştia, A.M., se retrage.
Cererea de retragere, formulată la 13 ianuarie 2007, a fost supusă discuţiei adunării generale din aceeaşi zi,
care, în unanimitate, şi-a dat acordul în sensul retragerii lui A.M.
Ulterior, societatea comercială nu şi-a modificat actul constitutiv, potrivit noii situaţii.
La data de 19 noiembrie 2007, când are loc o adunare generală a societăţii, în procesul verbal al adunării se
consemnează participarea lui A.M. în calitate de acţionar.
I.O., terţ faţă de societate, introduce acţiune împotriva societăţii comerciale, cerând dizolvarea ei de la data
de 13 ianuarie 2007, când nemaiavând numărul minim de doi asociaţi, se încadrează în cazurile speciale de
dizolvare.
Este întemeiată cererea lui I.O.? Motivaţi soluţia aleasă.

problema gresita

158. Într-o societate în comandită pe acţiuni, unicul asociat comanditat, A.M. este şi administratorul societăţii
comerciale.
S-a dovedit că acesta, folosind în interes propriu semnătura societăţii, a retras din contul acesteia suma
necesară achiziţionării din străinătate a unor utilaje şi aparatură electronică, operaţiuni care n-au fost
evidenţiate în contabilitatea societăţii.
Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauză de dizolvare a societăţii în comandită pe
acţiuni? Motivaţi soluţia aleasă.

Revocarea lui AM în calitate de administrator nu este o cauza de dizolvare a

societatii în comandita pe actiuni. în temeiul art 81 legea 31/1990
Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat
pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca în interesul
societatii.
Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate -
daune.

159. Societatea comercială „Moni” S.A. avea la constituire un capital social de 90.000 lei.
La data de 15 martie 2007, AGA extraordinară decide reducerea capitalului social la 20.000 lei.
Peste 0 lună, la data de 15 aprilie, AGA extraordinară decide transformarea societăţii în SRL.

43 47
 Este legală decizia de transformare sau trebuia să se dizolve de la data de 15 martie 2007? Motivaţi soluţia
aleasă.

Da, este legală decizia de transformare, deoarece reducandu-se capitalul la

20000, în termen de 9 luni trebuia completat la 25000 lei pentru a ramane SA.
Pentru un SRL trebuie un capital de 2 milioane lei vechi.

160. În adunarea generală extraordinară a unei S.A. s-a hotărât dizolvarea societăţii comerciale. Deoarece nu
avusese loc nici o repartiţie din activ, după o lună, tot adunarea generală extraordinară, cu cvorumul cerut de
lege, decide ca societatea să nu se dizolve, ci să-şi continue activitatea.
Este legală o astfel de revenire asupra primei hotărâri? Motivaţi soluţia aleasă.

Da, este legala o astfel de revenire asupra primei hotarari. în temeiul art 234
legea 31/1990
Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata DA are
efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la
publicarea în MO, partea a 4 a.
Decizia sa nu se dizolve a fost luata de AGA extraordinara în termenul de 1 luna.

161. Când o persoană deţine acţiuni la purtător ce va trebui să facă pentru a-şi exercita dreptul de vot în adunarea
generală a acţionarilor?

în temeiul art 123 legea 31/1990. La adunarile generale, actionarii care poseda
actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate
prin actul constitutiv sau prin instiintare de convocare, cu cel putin 5 zile
inainte de adunare.
Cenzorii vor constata, printr-un proces verbal, depunerea la timp a actiunilor.
Actiunile vor ramene depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi
retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.

162. Cum se stabileşte care sunt acţionarii îndreptăţiţi să încaseze dividende?

În temeiul art. 123 pct. 3 legea 31/1990. Actionarii indreptatiti sa incaseze

dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi în evidentele
societatii sau în cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor,
corespunzatoare datei de referinta.

163. Dacă în actul constitutiv se precizează că termenul de depunere al procurilor speciale, prin care acţionarii
împuternicesc alţi acţionari să voteze în locul lor, este de cinci zile înainte de data la care va avea loc
adunarea generală, iar în convocator se precizează un termen mai scurt, respectiv de două zile, care este
termenul valabil?

în temeiul art. 125 pct 3 legea 31/1990. Procurile vor fi depuse în original, în
termenul în care actionarii sunt obligati sa depuna actiunile în termenul
prevazut de actul constitutiv. Ele vor fi retinute de societate, facandu-se
mentiune de aceasta în procesul-verbal.
Termenul valabil este de 5 zile, conform actului constitutiv.

164. Prin ce mijloace se face convocarea acţiunilor când toate acţiunile sunt nominative? Motivaţi soluţia aleasă.

În temeiul art. 117 pct 4 legea 31/1990

Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta,
numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin
scrisoare simpla, expediata cu cel putin 15 zile inainte de data tinerii adunarii,

44 47
la adresa actionarului, inscrisa în regsitrul actionarilor. Schimbarea adresei nu
poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata în scris de actionar.
Pct 5. De asemenea, convocarea poate fi facuta prin afisare la sediul societatii,
insotita de un convocator ce va fi semnat de actionari, cu cel putin 15 zile
inainte de data ţinerii adunarii. Semnatura actionarului şi data semnarii vor fi
certificate de un functionar anume desemnat.
Modurile de convocare prevazute la alin 4 şi 5 nu pot fi folosite daca sunt
interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.

165. Ce date trebuie să conţină în mod obligatoriu convocarea acţionarilor la adunarea generală? Motivaţi soluţia
aleasă.

În temeiul art. 117 pct 7 legea 31/1990. Convocarea va cuprinde locul şi data
ţinerii adunarii precum şi ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor
problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunarii.
Pct. 8 Cand în ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului
constitutiv, convocarea va trebuie sa cuprinda textul integral al propunerilor.

166. În ce constă dreptul la expertiză (informare) al acţionarilor unei S.A.?

Unul sau mai multi actionari, detinand cel putin 10 % din actiunile reprezentand
capitalul social, vor putea cere -individual sau impreuna- instantei sa
desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze mai multe
operatiuni din gestiunea societatii şi sa intocmeasca un raport care sa le fie
înmânat si, totodata, predat oficial cenzorilor societatii, spre a fi analizat şi a se
propune măsuri corespunzatoare.
Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor în care
sesizarea a fost facuta cu rea-credinta.

167. La data de 13 martie 2007 o societate pe acţiuni a decis emiterea a 70 de obligaţiuni de 500 lei şi 100 de
obligaţiuni de 750 lei. Este legală decizia societăţii comerciale privind emiterea de obligaţiuni? Motivaţi
soluţia aleasă.

Nu este legala decizia societatii de emitere de obligatiuni deoarece obligaţiunile

din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi acordă posesorilor
drepturi egale.

168. Subscriind 10 obligaţiuni în valoare de 750 lei fiecare, ce sumă va trebui să verse de la început A.M.,
subscritorul? Motivaţi soluţia aleasă.

În temeiul art. 8 lit d Legea 31/1990 Art 170 legea 31/1990 - suma de 750
valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata (10 x 750 lei)….
Capital social subscris şi cel varsat. La constituire capitalul social subscris
varsat de fiecare actionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris daca
prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital……..

169. Dacă se supun conversiei 100 de acţiuni a câte 500 lei fiecare, care va fi valoarea totală a obligaţiunilor ce
se vor obţine? Motivaţi soluţia aleasă.

În temeiul art 93 legea 31/1990

Valoare totala a obligatiunilor va fi 500 x 100 = 5.000 lei. Valoarea nominală a
obligaţiunilor convertibile în acţiuni va trebui să fie egală cu cea a acţiunilor.

45 47
170. În cadrul adunării generale, reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni a cerut să se consemneze în procesul-
verbal că se opune conversiei obligaţiunilor în acţiuni şi că el contestă decizia A.G.A. deoarece nu i s-a
permis să voteze.
Este întemeiată pretenţia sa? Motivaţi soluţia aleasă.

Nu este intemeiata pretentia sa. Ei participă la AGA dar nu au drept de vot. In

temeiul art. 95 pct 4 legea 31/1990 actiunile preferentiale şi actiunile ordinare
vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealalta prin hotararea adunarii
generale extraordinare a actionarilor, luata în conditiile art. 115.
Art. 115 legea 31/1990
Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale, cand actul constitutiv nu
dispune altfel, sunt necesare:
- la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din
capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care
sa reprezinte cel putin ½ din capitalul social;
- la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din
capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care
sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.

171. Obligatarul A.M., constatând că s-au distribuit dividendele de către societatea emitentă, a solicitat
administratorului să i se plătească şi lui dividendele, prezentând ca dovadă obligaţiunea ce o deţinea a cărei
scadenţă se împlinise.
Este întemeiată pretenţia lui A.M.? Motivaţia soluţia aleasă.

Nu, nu este întemeiată deoarece obligaţiunea nu dă drept la dividende ci la

dobânzi.

172. Este suficientă evidenţa în registrul acţionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate deţinută public,
tranzacţionate pe o piaţă reglementată? Motivaţi soluţia aleasă.

Societăţile deţinute public nu mai există. Iar înainte, Nu, în temeiul art 177
legea 31/1990
Evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate
pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizata de
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

173. Cu cât timp înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale, administratorii trebuie să prezinte
cenzorilor sau auditorilor financiari situaţia financiară anuală pentru exerciţiul financiar precedent, însoţită
de raportul lor şi de documentele justificative?

Cu 15 (30) zile inainte de AGA – în temeiul art 184.

174. Cum se constituie fondul de rezervă al unei societăţi pe acţiuni? Motivaţi soluţia aleasă.

În temeiul art 183 legea 31/1990

Din profitul societatii, se va prelua în fiecare an, cel putin 5% pentru formarea
fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din
capitalul social.
Daca fondul de rezerva, dupa constituire s-a micşorat din orice cauza, va fi
completat, cu respectarea prevederilor alin.1.
De asemenea se include în fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma
prevazuta la alin. 1 excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai
mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la
plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.
46 47
175. Ce documente trebuie să depună administratorii în termen de 15 zile de la data adunării generale la Oficiul
Registrului Comerţului precum şi la Ministerul Finanţelor Publice? Motivaţi soluţia aleasă.

Administratorii sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data adunarii

generale, sa depuna o copie de pe situatiile financiare anuale, însotite de
raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum şi de
procesul-verbal al adunarii generale la oficiul registrului comertului, precum şi
la Ministerul Finantelor Publice, în conditiile prevazute de legea contabilitatii
82/1991, republicata, cu modificarile ulterioare.
Un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicat în MO,
partea a 4 a, pe cheltuiala societatii şi prin grija oficiului registerului
comerţului, pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de
peste 100 miliarde lei vechi.

176. Care societăţi comerciale au obligaţia publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe
cheltuiala societăţii şi prin grija Oficiului Registrului Comerţului, a unui anunţ prin care se confirmă
depunerea situaţiilor financiare anuale la Oficiul Registrului Comerţului şi Ministerul Finanţelor Publice?

Cele care au cifra anuala de afaceri de peste 10.000.000 RON lei.

177. În cadrul cărei forme de societate comercială administrarea este încredinţată unuia sau mai multor asociaţi
comanditaţi? Motivaţi soluţia aleasă.

Cf. art. 188 L. 31/1990. Administrarea societatii este încredinţată unuia sau mai
multor asociati comanditati în societatile în comandita pe actiuni.

178. Care registre ale societăţilor pe acţiuni se pot ţine manual sau în sistem computerizat?

Regsitrul actionarilor şi registrul obligatiunilor se pot tine manual sau în sistem

computerizat.

179. Ce documente trebuie să rămână depuse la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor în cele 15 zile ce preced
adunarea generală, pentru a fi consultate de acţionari? Motivaţi soluţia aleasă.

În cele 15 zile ce preced adunarea generala, documentele care trebuie sa

rămână la sediul societatii pentru a fi consultate de actionari sunt:
- situatiile financiare anuale;
- rapoartele adminstratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari.
In temeiul art 184 legea 31/1990.

47 47