11.10.

2010

Statistică socială

Cursul 1
Marian Vasile
http://www.marian-vasile.ro
vasile.marian@gmail.com

11-Oct-10

Temele cursului
• Metode de cercetare (sumar)

• Chestionarul ca tehnică de cercetare

2 ADRU 11-Oct-10

1
 11.10.2010

2 tipuri de abordări
• Cantitativă: anchetă cu chestionar,
sondaj de opinie, experiment, analiză
de conţinut...

• Calitativă: anchetă cu interviu, focus

grup, observaţie...

• Sunt complementare

3 ADRU 11-Oct-10

Statistica...

• Utilizează date cantitative

4 ADRU 11-Oct-10

2
 11.10.2010

Tipuri de date
• Statistici furnizate de instituţii specializate
(INS):
• Ex: în 2005, din 1635 hoteluri şi restaurante cuprinse în
ancheta specializată, 556 au oferit formare profesională
continuă.
• Ex: în 2007, în Bucureşti erau 1.310.000 indivizi eligibili
pentru un loc de muncă.
• Date statistice culese pe baza chestionarului:
• Indicatori obiectivi: vârsta, sexul, venitul, număr de ore
suplimentare efectuate etc.
• Indicatori subiectivi: evaluarea făcută colegilor,
aprecierea climatului organizaţional, satisfacţia cu viaţa
etc.

5 ADRU 11-Oct-10

Chestionarul
1. PAŞI PENTRU ELABORAREA ÎNTREBĂRILOR DE CHESTIONAR
2. REGULI DE FORMULARE A ÎNTREBĂRILOR DE CHESTIONAR

6 ADRU 11-Oct-10

3
 11.10.2010

1. Paşi pentru elaborarea

întrebărilor de chestionar

7 ADRU 11-Oct-10

PAS 1:
Operaţionalizarea conceptului
• De cele mai multe ori ne lovim de concepte cu
un grad de abstractizare înalt: climat
organizaţional, cultură organizaţională,
performanţa angajatului etc.
• Pentru a putea analiza corect aceste concepte
abstracte trebuie să le transpunem în
întrebări foarte concrete pe care să le
adresăm subiecţilor studiului nostru.

• Operaţionalizarea este procesul prin care un concept abstract

este transformat în itemi.

8 ADRU 11-Oct-10

4
 11.10.2010

...continuare
Etapele operaţionalizării
1. Dăm o definiţie conceptului
2. Identificăm dimensiunile
conceptului (unde este cazul)
3. Identificăm indicatorii pentru fiecare
dimensiune
4. Elaborăm itemii care apar în
chestionar

9 ADRU 11-Oct-10

...continuare
Exemplu de operaţionalizare
• Vrem să operaţionalizăm educaţia
individului.

10 ADRU 11-Oct-10

5
 11.10.2010

• Putem să identificăm 2 dimensiuni ale educaţiei unui individ:

1. Educaţia formală
2. Educaţia informală
• Pentru fiecare dimensiune identificăm indicatorii care ne apropie şi
mai mult de modul în care se întâmplă lucrurile concret în viaţa de zi cu
zi:
1. Educaţia formală:
• Educaţia primită la şcoală
• Educaţia primită prin diferite cursuri/traininguri primite la locul
de muncă
• Educaţia primită prin diferite cursuri/traininguri primite în afara
şcolii şi în afara locului de muncă
2. Educaţia informală:
• Cei 7 ani de acasă
• Influenţa grupului de prieteni

11 ADRU 11-Oct-10

• Pentru fiecare indicator formulăm itemii care apar în

chestionar şi sunt adresate subiecţilor:
Educaţia formală:
a) Educaţia primită la şcoală
• Câţi ani de şcoală aţi absolvit? |_|_| ani
• Care este ultima şcoală absolvită?
1 - fără şcoală
2 - primar (1- 4 clase)
3 - gimnazial (5 - 8 clase)
4 – ucenici
5 - treapta I liceu (9 - 10 clase)
6 – profesionala
7 - liceu (9 – 12 clase)
8 - şcoală maiştri
9 - şcoală post-liceală
10 - universitar de scurtă durată / colegiu
11 - universitar de lungă durată
12 - studii postuniversitare

12 ADRU 11-Oct-10

6
 11.10.2010

b) Educaţia primită prin diferite cursuri/traininguri

primite la locul de muncă
• Aţi participat la cursuri/traininguri pe specializarea dvs la locul de
muncă? 1. Da 2. Nu
• Aţi participat la cursuri/traininguri pe specializarea dvs oferite de
compania în care lucraţi dar desfăşurate cu specialişti din afara
acesteia? 1. Da 2. Nu
• La câte ore de training oferite de compania dvs aţi participat?
|_|_|_| ore
c) Educaţia primită prin diferite cursuri/traininguri
primite în afara şcolii şi în afara locului de muncă
• Aţi participat la cursuri/traininguri care nu au legătură cu profesia
dvs (de exemplu, cursuri de pictură, de fotografie etc.)? 1. Da 2. Nu

13 ADRU 11-Oct-10

Educaţia informală:
a) Cei 7 ani de acasă
– Când vă întâlniţi vecinii îi salutaţi? 1. Da 2. Nu

14 ADRU 11-Oct-10

7
 11.10.2010

Concluzii după exemplu

• Din acest exemplu trebuie să reţinem
următoarele:
– Trebuie să identificăm toate aspectele
(dimensiunile/indicatorii) fenomenului
studiat altfel nu măsurăm tot ceea ce ne
interesează
– Trebuie să formulăm întrebările cât mai
corect cu putinţă. Pentru a atinge acest
obiectiv trebuie să respectăm o serie de
reguli dintre care enumăr:

15 ADRU 11-Oct-10

2. Reguli de formulare a
întrebărilor de chestionar

16 ADRU 11-Oct-10

8
 11.10.2010

• Subiectul la care se referă întrebarea

trebuie să fie specificat clar:
• Incorect: Mergeţi la spectacole? 1. Da 2. Rar. 3. Des
• Corect: Mergeţi la spectacole de teatru? 1. Da 2. Rar. 3.
Des

• Incorect: Credeţi că situaţia economică a României

în 2010 va fi aceeaşi, va fi mai bună sau mai rea? 1.
Va fi aceeaşi 2. Va fi mai bună 3. Va fi mai rea
• Corect: Credeţi că situaţia economică a României în
2010 faţă de 2009 va fi aceeaşi, va fi mai bună sau
mai rea? 1. Va fi aceeaşi 2. Va fi mai bună 3. Va fi mai rea

17 ADRU 11-Oct-10

• Întrebarea trebuie să se refere la un

singur aspect:
• Incorect: Cum apreciaţi posibilitatea de a vă
afirma în viaţă dvs şi ceilalţi? 1. Foarte scăzută 2. Scăzută 3.
Satisfăcătoare 4. Ridicată 5. Foarte ridicată

• Corect: Cum apreciaţi posibilitatea de a vă

afirma în viaţă? 1. Foarte scăzută 2. Scăzută 3. Satisfăcătoare 4.
Ridicată 5. Foarte ridicată

18 ADRU 11-Oct-10

9
 11.10.2010

• Să conţină un număr cât mai mic de

cuvinte (de exemplu, în limba engleză
se recomandă un maximum de 20 de
cuvinte)

19 ADRU 11-Oct-10

• Să se evite formularea negativă a

întrebărilor:
• Incorect: Nu este adevărat că oamenii îşi
schimbă părerile o dată cu vârsta? 1. Da 2. Nu
• Corect: Este adevărat că oamenii îşi schimbă
părerile o dată cu vârsta? 1. Da 2. Nu

20 ADRU 11-Oct-10

10
 11.10.2010

• Să nu se folosească dubla negaţie

• Incorect: Nu consideraţi că Preşedintele nu s-a
consultat suficient cu partidele parlamentare cu
privire la desemnarea noului prim-ministru? 1. Da
2. Nu

• Corect: Consideraţi că Preşedintele s-a

consultat suficient cu partidele parlamentare cu
privire la desemnarea noului prim-ministru? 1. Da
2. Nu

21 ADRU 11-Oct-10

• Să nu sugerăm răspunsurile:
• Incorect: Multă lume consideră că firmele ar
trebui să le ofere angajaţilor oportunitatea de a
participa la cursuri de specializare. Dvs ce
părere aveţi? 1. Sunt de acord 2. Nu sunt de acord
• Corect: Credeţi că firmele ar trebui să le ofere
angajaţilor oportunitatea de a participa la
cursuri de specializare? 1. Sunt de acord 2. Nu sunt de acord

22 ADRU 11-Oct-10

11
 11.10.2010

• Să evităm formulările dar şi cuvintele

sau expresiile care indică valori /
atitudini / comportamente indezirabile:
• Incorect: Dvs vă bateţi copilul? 1. Da 2. Nu
• Corect: Dvs vă mai atingeţi copilul câteodată
când nu este cuminte? 1. Da 2. Nu

23 ADRU 11-Oct-10

• Dacă întrebăm despre lucruri care s-au

întâmplat cu mult timp în urmă să
utilizăm un referent:
• Incorect: Cât de des citeau cărţi părinţii dvs pe
parcursul unui an? 1. Niciodată ,2. O dată sau de două ori pe an, 3.
Între 3 şi 5 ori, 4. Mai mult de 5 ori

• Corect: Cât de des citeau cărţi părinţii dvs pe

parcursul unui an, pe când aveaţi aproximativ
14 ani? 1. Niciodată ,2. O dată sau de două ori pe an, 3. Între 3 şi 5 ori, 4.
Mai mult de 5 ori

24 ADRU 11-Oct-10

12
 11.10.2010

• Să formulăm întrebările astfel încât să le

înţeleagă toţi indiferent de educaţia pe
care o au:
• Incorect: Sunteţi de acord cu eutanasia? 1. Da 2. Nu
• Corect: Sunteţi de acord cu eutanasia (cu
acordul pacientului bolnav fără speranţă de
însănătoşire, doctorul îi provoacă moartea
printr-o injecţie nedureroasă) 1. Da 2. Nu

25 ADRU 11-Oct-10

Despre variantele de răspuns

• Variantele de răspuns trebuie să respecte două condiţii:
1. să acopere toate răspunsurile posibile şi
2. să fie mutual exclusive.

• Nu vom reuşi mereu să formulăm o listă completă de

răspunsuri, de aceea, dacă este cazul, se recomandă utilizarea
variantei ajutătoare „Alta, care?”

• Variantele sunt mutual exclusive adică un individ se regăseşte în

una şi numai dintre acestea.
– Exemplul cel mai simplu este sexul: nu poţi fi bărbat şi femeie în
acelaşi timp.
– La fel, nu poţi face parte din categoria de venit 0 – 600 ron şi 601
– 1.000 ron.

26 ADRU 11-Oct-10

13
 11.10.2010

...continuare

• Răspunsurile pe care le putem primi la

o întrebare sunt de genul:
a) Răspuns deschis în care operatorul
notează cifre
• Evitaţi întrebările deschise în care răspunsul
este text!
b) Răspuns dihotomic (Da/Nu,
Bărbat/Femeie etc.)

27 ADRU 11-Oct-10

...continuare
c) Răspuns evaluativ pe o scală cu cel puţin 3 variante
– Da – rar – des
– Acord total – acord – dezacord – dezacord total
– Acord total – acord – nici acord, nici dezacord – dezacord – dezacord total
– În foarte mare măsură – în mare măsură – în mică măsură – în foarte mare măsură
– În foarte mare măsură – în mare măsură – aşa şi aşa - în mică măsură – în foarte
mare măsură
– 1 (Sărac) 2 3 4 5 6 7 (Bogat)
– 1 (Sărac) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 (Bogat)

• Opţiunea pentru un număr de trepte ale scalei de răspuns trebuie să fie bine justificată. De
exemplu, pentru situaţiile în care credem că respondentul se va feri să ofere un răspuns
sincer e indicat să lăsăm mai multe variante de răspuns.
De exemplu la întrebarea:
“Cum apreciaţi că organizează şedinţele şeful dvs?”
dacă punem variantele de răspuns
1. Foarte prost 2. Prost 3. Bine 4. Foarte bine
e foarte probabil să avem răspunsuri doar de 3 şi 4. Dar dacă formulăm variantele astfel:
1 Foarte prost 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Foarte bine
avem şanse să obţinem o distribuţie mai apropiată de realitate pentru că vor acorda o notă ca la
şcoală.

• Este obligatoriu să avem o scală de răspuns echilibrată, adică acelaşi număr de variante
pozitive şi negative.

28 ADRU 11-Oct-10

14
 11.10.2010

...continuare
d) Răspuns de ierarhizare
– Care atribut este mai important la un
autoturism: caii putere, confortul,
siguranţa?
e) Răspuns multiplu
– Ce tipuri de muzică ascultaţi: rock, folk,
populară, clasică?

29 ADRU 11-Oct-10

• În fine, o ultimă observaţie: să

încercăm să măsurăm fenomenul de
interes în puţine întrebări.

• Numărul mare de întrebări oboseşte

respondentul care va tinde să răspundă
„în serie” sau chiar să nu mai răspundă
făcând practic inutil chestionarul
respectiv.

30 ADRU 11-Oct-10

15
 11.10.2010

31 ADRU 11-Oct-10

32 ADRU 11-Oct-10

16
 11.10.2010

33 ADRU 11-Oct-10

17