Sunteți pe pagina 1din 61

LUCRARE DE LICENŢĂ

CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR


LA S.C. SERVICE AUTOMOBILE DACIA S.A. ZALĂU

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:
ABSOLVENT:
VARGA AGOTA
CAS. ROSU

1
CUPRINS

Capitolul 1. Prezentarea generală a societăţii comerciale Service


Automobile Dacia S.A. Zalău .......................................... 1
1.1. Date generale........................................................................ . 1
1.2. Obiectul de activitate ............................................................ 3
1.3. Structura organizatorică ........................................................ 4
1.4. Evoluţia activităţii în ultimii patru ani ................................. 6

Capitolul 2. Contabilitatea cheltuielilor ................................................. 11


2.1. Organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor............... 11
2.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare .................. 12
2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare ……………….. 19
2.1.3. Contabilitatea cheltuielilor excepţionale ....................... 20
2.1.3.1. Contabilitatea cheltuielilor excepţionale privind
operaţiile de gestiune ....................................... 20
2.1.3.2. Contabilitatea cheltuielilor excepţionale privind
operaţiile de capital......................................... .. 21
2.1.3.3. Contabilitatea cheltuielilor excepţionale privind
amortizările şi provizioanele............................. 21
2.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit……. 21
2.1.5. Interfaţa între contabilitatea cheltuielilor (financiară)
şi contabilitatea de gestiune…………………………… 22
2.2. Organizarea contabilitaţii financiare a veniturilor………… 28
2.2.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare……………… 29
2.2.2. Contabilitatea veniturilor financiare………………….. 31
2.2.3. Contabilitatea veniturilor excepţionale……………….. 32
2.2.4. Standardul Internaţional de Contabilitate 18…………. 33

Capitolul 3. Reflectarea în contabilitate a operaţiilor privind veniturile


şi cheltuielile………………………………………………….. 39

Capitolul 4. Concluzii şi propuneri………………………………………. 55

Bibliografie…………………………………………………………………
57

2
CAPITOLUL 1.

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE “SERVICE


AUTOMOBILE DACIA” S.A. ZALĂU

1.1. DATE GENERALE

SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău este o societate comercială pe acţiuni,


care a luat fiinţă la data de 13 mai 1996, prin înregistrarea la Camera de Comerţ a judeţului Sălaj,
sub numărul J 31/113/1996, în conformitate cu Legea 31/1991 “Legea Societăţilor Comerciale”.
Sediul societăţii este în localitatea Zalău, str.Corneliu Coposu, nr.79, judeţul Sălaj.
Dacă până în anul 1996 funcţiona ca o subunitate, fără personalitate juridică, începând cu
data de 13 mai 1996, s-a transformat într-o societate cu capital mixt, de stat şi privat. Are un
capital social majoritar privat, subscris şi vărsat.
A luat fiinţă prin asocierea următorilor acţionari, care au subscris la înfiinţare un capital
social de 3.873.125 lei, împărţit în 154.925 acţiuni nominale, valoarea fiecărei acţiuni fiind de 25
lei, iar aportul acţionarilor este după cum urmează:

Tabel nr.1.1.
APORTUL ACŢIONARILOR
- mii lei -
Nr. ACTIONAR TOTAL ÎN ÎN COTA
Crt APORT LA NATURA NUMERAR %
CAPITAL
1 SC I.A.T.S.A. SA 1877,22 1877,22 - 48,47
PITESTI
2 SC 1742,90 1161,69 581,20 45,00
AUTOMOBILE
DACIA SA
COLIBASI
3 SC C.N.C.D. SA 232,40 -- 232,40 6,00
PITESTI
4 PERSOANE 20,60 -- 20,60 0,53
FIZICE
SALARIATI
5 TOTAL 3873,12 3038,91 834,20 100,00

Aportul în natură al SC I.A.T.S.A. SA Pitesti la constituirea capitalului social, constă în


bunurile existente la dotarea staţiei service, compusă din mijloace fixe şi teren, valoarea acestora
fiind stabilită conform H.G. 500/1994.
Valoarea aportului în numerar al persoanelor fizice variază între 250-300 lei.

3
Aportul în natură al SC AUTOMOBILE DACIA SA Colibaşi constă în vagoane
supraetajate tip LAEKKS, în număr de 30 bucăti, pentru transportul de autoturisme, a căror
valoare a fost stabilită conform H.G. 500/1994.
Documentele care atestă modul de organizare şi funcţionare a societăţii este statutul. Acesta
conţine informatţii privind forma juridică, obiectul de activitate, denumirea şi sediul societăţii,
capitalul social subscris, structura societăţii, organele de conducere şi administrare.
Societatea Comercială SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău, conform statutului
poate înfiinţa filiale, sucursale, în ţară şi străinătate.
Societatea este persoana juridică română. Se constituie şi funcţionează în conformitate cu
prevederile Legii 31/1990 “Legea societăţilor comerciale”.
Capitalul social de 3.873.125 lei este reprezentat prin 154935 acţiuni nominative, cu o
valoare de 25 lei.
Acţiunile au fost emise după înmatricularea societăţii.Ele au cuprinsul prevăzut de Art.62
din Legea 31/1990 şi sunt semnate de doi administratori. Transmiterea acţiunilor se poate face
conform Art.64 din Legea 31/1990. Acţiunile depuse de administratori şi cenzori nu sunt
transmisibile, pe toata durata mandatului acestora.
La emisiunile de acţiuni ulterior constituite societăţii, fiecare acţionar va avea dreptul să-şi
rezerve subscrierea unui număr de acţiuni direct proporţional cu numărul acţiunilor pe care le
poseda. Fiecare acţiune conferă dreptul la un vot în Adunarea Generală.
Adunările Generale Ordinare se desfaşoară la sediul societăţii sau la locul precizat în
convocare. Convocarea este făcută de Consiliul de Administraţie, conform Art.77 din Legea
31/1990.
Dreptul la vot în Adunarea Generală se exercită conform prevederilor statutului şi nu poate
fi cedat. Votul este deschis, cu excepţia adoptărilor hotărârilor privind alegerea Consiliului de
Administraţie şi al cenzorilor.
Adunarea Generală Extraordinară se convoacă pentru adoptarea hotărârilor privind
problemele menţionate la Art.75 din Legea 31/1990.
Administrarea societăţii este efectuată de un Consiliu de Administraţie, alcătuit din trei
persoane, numite prin contractul de societate.
Garanţia unui administrator este de 10 acţiuni, fiind depusă înainte de intrarea în funcţiune
a societăţii, conform Art.95 din Legea 31/1990.
Consiliul de Administraţie este condus de un preşedinte. Deciziile Consiliului de
Administraţie se iau în prezenţa personală a cel puţin jumătate din numărul administratorilor.
Gestiunea societăţii este verificată de o comisie de cenzori formată din trei membrii.
Drepturile şi obligaţiile cenzorilor sunt cele prevăzute de Art.114-117 din Legea 31/1990.
SC SERVIVE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău, conduce evidenţa contabilă conform
Legii Contabilităţii si Legea 31/1990.
Bilanţul şi contul de profit şi pierdere se întocmesc semestrial şi se depun la Direcţia
Finanţelor Publice, la datele stabilite prin actele normative în vigoare.
Durata pentru care a luat fiinţă SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA este
nedeterminată. Dizolvarea şi lichidarea societăţii, conform statutului, se va putea produce în
conformitate cu dispoziţiile Legii 31/1990.
Cheltuielile de constituire, conform deciziei Consiliului de Administraţie au fost recuperate
în termen de un an de la înfiinţare.

4
1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău, conform contractului de societate,


desfăşoară următoarele activităţi:
a) în domeniul serviciilor:
5020 – întreţinerea şi repararea autovehiculelor (fără reparaţii executate în întreprinderi
organizate de tip industrial);
6025 – Transporturi rutiere de mărfuri
6311 – Manipulări
6312 – Depozitări
7020 – Inchirierea bunurilor imobile
7440 – Publicitate
7450 – Selecţia şi plasarea forţei de muncă
9305 – Alte activităţi şi servici

b) în domeniul producţiei:
3412 – Reparaţii de autovehicule executate de unitaţi organizate de tip industrial
3430 – Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare de autovehicule

c) în activitatea de comert:
a) 5010 – Comerţ cu autovehicule
5030 – Comerţ cu piese şi accesorii pentru autovehicule
5119 – Comerţ intermediar cu produse diverse
5248 – Alte tipuri de comerţ cu amănuntul în magazine specializate

Din grupele de activităti menţionate mai sus, stabilite conform codului CAEN, activităţile
de bază sunt:
- comercializare autoturisme şi piese de schimb; volumul valoric al acestor activităţi,
reprezintă ponderea valorică a cifrei de afaceri, a venitului şi implicit a profitului brut obţinut, în
cadrul unui exerciţiu financiar
- întreţinerea şi repararea autoturismelor DACIA
Pentru menţinerea imaginii de marcă a autoturismului DACIA, societatea se preocupă
permanent de dotarea secţiilor service cu utilaje performante, care să corespundă standardelor
moderne de verificare, întreţinere şi reparaţii.
În vederea majorării profitului brut obţinut precum şi a creşterii indicatorilor de analiză
economică, cum ar fi: Rata rentabilităţii economice, Rata rentabilităţii financiare, Rata profitului,
conducerea executivă a societăţii a luat măsuri de utilizare eficientă a imobilizărilor corporale,
intrate în societate ca aport la capitalul social (închiriere, desfăşurarea diverselor activităţi, cum ar
fi: croitorie-tapiţerie, rebobinat, motoare electrice).
Comercializarea pieselor de schimb se realizează printr-un depozit en gros, societatea
asigurându-şi permanent clientela, prin încheierea de contracte şi grafice de livrare a mărfii.

5
Pentru vânzarea cu amănuntul are în municipiul Zalău un magazin de piese auto şi o secţie
de preparat vopsele metalizate pe calculator, bine organizat, cu un vad comercial corespunzator,
piesele vândute fiind însoţite de certificate de garanţie.
Aprovizionarea cu piese de schimb şi autoturisme se efectuează de la SC C.N.C.D. SA
Pitesti, SC AUTOMOBILE DACIA SA Colibaşi, SC R.A.A.L. SA Bistriţa, SC ROMBAT SA
Bistriţa, furnizori bine cunoscuţi la noi în ţară.

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICǍ

Societatea îşi desfăşoară activitatea cu un număr de 58 persoane, repartizate pe funcţii,


ateliere, formaţii de lucru. Este condusă de directorul societăţii care are şi funcţia de preşedinte al
Consiliului de Administraţie, şi un contabil şef. Are în Consiliul de Administraţie încă doi
administratori, numiţi de persoanele juridice care deţin un număr mare de acţiuni în cadrul
societăţii: SC AUTOMOBILE DACIA SA Colibaşi si SC C.N.C.D. SA Piteşti. Modul de
gestionare a patrimoniului societăţii şi a prevederilor legale este verificată de o comisie de
cenzori formată din trei membrii, bine pregătiţi în domeniul economic.
Evidenţa contabilă este condusă conform Legii Contabilităţii, respectănd principiile de bază
a acestei legi, care sunt:
a) organizarea şi conducerea la zi a evidenţei contabile
b) principiul prudenţei
c) principiul permanenţei activităţii
d) principiul continuităţii activităţii
e) principiul independenţei exerciţiului financiar
f) principiul noncompensării
Sunt utilizate şi conduse cronologic cele trei registre:
a) Registrul jurnal
b) Registrul inventar
c) Registrul cartea mare
În vederea înregistrării operaţiei economice, întocmirea documentelor de intrare, vânzare,
facturilor fiscale, fişelor analitice de evidenţă se utilizează un sistem de calculatoare
performante.Societatea întocmeşte semestrial Bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere.
Repartizarea profitului se face conform Adunării Generale a Acţionarilor, numai după încheierea
exerciţiului financiar.
Impozitele şi taxele la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, sunt
achitate la termen, neînregistrând restanţe.
Salarizarea personalului în cadrul societăţii se efectuează conform Contractului Colectiv de
Muncă, întocmit pe durata unui an şi aprobat de Consiliul de Administraţie.
În vederea creşterii rentabilităţii financiare şi a eficienţei întregii activităţi, conducerea
societăţii are în vedere următoarele măsuri:
a) controlul strict al cheltuielilor efectuate
b) încasarea cât mai rapidă a creanţelor societăţii
c) utilizarea eficientă a lichiditătii existente în sold, fără a angaja credite
Există permanent preocuparea pentru testarea pieţei şi a posibilităţilor de pătrundere a
firmei pe piaţă.

6
• SITUAŢIA FIRMEI PE PIAŢĂ

La nivel de judeţ SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău concurează cu 64


societăţi de reparaţii şi întreţinere autoturisme, majoritatea fiind ca formă juridică SRL-uri.
Prin utilaje electronice performante pe care le utilizează, societatea atrage
clientela:persoane fizice si juridice. Colaborarea cu societăţi de asigurare cum ar fi:ASIRAG SA
Pitesţi, ASIROM, ASTRA în vederea executării lucrărilor de tinichigerie-vopsitorie asigură
executarea lucrărilor de tinichigerie-vopsitorie. Piesele de schimb utilizate posedă certificat de
calitate, iar personalul angajat este calificat pe fiecare domeniu de activitate.Unitatea este
autorizată tehnic de Registrul Auto Român Bucuresti şi de Ministerul Transporturilor.
Atât din modul de prezentare dar şi având în vedere rezultatele economice obţinute,
societatea desfăşoară o activitate eficientă, făcând faţă cu succes concurenţei din zona geografica
în care îşi desfăşoară activitatea.

7
STRUCTURA DE PERSONAL

Funcţia de personal este influenţată în cadrul SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA,


de o serie de factori, cum sunt:
• separarea activităţilor, principiul măsurării timpului de muncă, introducerea progresului
tehnic, care să reducă numărul de angajaţi, elaborarea de programe de perfecţionare,
negocieri de convenţii colective;
În funcţie de:
• volumul vanzărilor;
• numărul de ore lucrate de fiecare salariat;
• regimul de lucru;
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA şi-a stabilit un număr de 58 angajati, cu
contract de muncă pe perioadă nedeterminată, grupaţi pe sectoare şi servicii, după următoarea
structură organizatorică:

SALARIZAREA

În cadrul societăţii, salarizarea se efectuează în următoarele forme:


* salariul de baza pentru personalul de deservire;
* acord direct, cota procentuală din tariful realizat, conform contractului individual de
muncă, pentru personalul direct productiv;
În cursul unui exerciţiu financiar se acordă prime pentru rezultate deosebite.

1.4. EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII ÎN ULTIMII PATRU ANI

A. DIAGNOSTIC COMERCIAL

SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău în principal realizează operaţiuni de


comercializare autoturisme şi prestări servicii pentru autoturisme pe piaţa judeţului Sălaj, dar şi a
judeţelor limitrofe, conform obiectivului de activitate.
Tipurile de autoturisme comercializate de societate pe piaţă sunt din gama DACIA.
Volumul de activitate şi rezultatele societăţii sunt sensibile la evoluţia puterii de cumpărare
a populaţiei. Evoluţia cifrei de afaceri de la un an la altul se prezintă după cum urmează:

8
Tabel nr.1.2.
EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI
-mii lei-
ANUL
CIFRA DE AFACERI

2004 2.877

2005 11.866

2006 18.937

2007 20.555

B. PIAŢA, CLIENŢII ŞI FURNIZORII

SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău prestează servicii şi înfăptuieşte acte de


comerţ în principal pe piaţa judeţului Sălaj, ocupând un loc în cadrul pieţei în procent de:
• 35% servicii service;
• 100% comerţ cu autoturisme DACIA;
• 20% comerţ cu piese de schimb, gama DACIA;
Principalii clienţi ai pieţei sunt:
• 80% persoane fizice;
• 20% persoane juridice.
Aprovizionarea de la furnizori se efectuează pe bază de contracte şi comenzi:
• 90% pe bază de contracte;
• 10% pe bază de comenzi.

C. DIAGNOSTIC FINANCIAR CONTABIL

Obiective: – prin studierea evoluţiei activităţii societăţii astfel să se tragă concluzii cu privire la
echilibrul financiar, structura şi modul de utilizare a capitalului, respectiv randamentul societăţii
se prezintă astfel:patrimoniul are următoarea evoluţie în ultimii patru ani:

9
Tabel nr.1.3.
EVOLUŢIA PATRIMONIULUI ÎN ULTIMII PATRU ANI
-mii lei-

INDICATOR 2004 2005 2006 2007

ACTIV
Imobilizări 3032,58 3012,66 3037,77 3002,99
Stocuri 214,97 497,77 1292,32 2376,53
Creanţe 895,41 1101,37 1426,97 828,73
Disponibilităti 81,74 241,51 176,93 311,43
TOTAL ACTIV 4224,70 4853,31 5933,99 6519,68
PASIV
Capitaluri proprii 3931,43 4066,61 4073,62 4186,25
Obligaţii 293,27 786,70 1860,37 2333,43

TOTAL PASIV 4224,70 4853,31 5933,99 6519,68

Făcându-se o analiză a evoluţiei patrimoniului, a echilibrului financiar, a resurselor, a


indicatorilor economici care caracterizează finanţarea şi trezoreria, a veniturilor din activitatea de
exploatare şi a costurilor activităţii de exploatare, se pot trage următoarele concluzii:
• aportul diferitelor resurse la capitalizarea societăţii s-a efectuat într-un ritm normal, ceea ce
a condus la o trezorerie pozitivă;
• nevoia de fond de rulment pozitivă arată că finanţarea activului circulant, pe ansamblu s-a
efectuat din surse proprii de finanţare;
• capacitatea societăţii de a-şi achita datoriile pe termen scurt este satisfăcătoare.
În cele ce urmează, voi prezenta realizarea principalilor indicatori economico-financiari
realizaţi în cursul anului 2006, comparativ cu cei realizaţi în perioada precedentă:

10
Tabel nr.1.4.

EVOLUŢIA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI

INDICATOR 2005 2006

Rata profitului = (PE / CA)*100 1,03% 1,1


Rata rentabilităţii
Economice = (PE / TA)*100 4,05% 5,59%

Rata rentabilităţii
Financiare = (PN / CN)* 100 3,23% 3,15%

Lichiditatea
Globală = AC / DC 1,5 1,6

Lichiditate
Imediată = Trez / Datorii 0,13 0,09

Perioada de
Rambursare a = (Datorii / CA)*365 41,43zile 34,85zile
datoriilor

Rotaţia
Stocurilor = (Stocuri / CA)*365 42,19zile 24,90zile

Rentabilitatea
Capitalului social = (PB / CS)*100 5,47% 5,41%

Profitul net realizat la finele exerciţiului financiar 2006, în valoare de 135,27 mii lei a fost
repartizat după cum urmează:
• constituirea rezervelor legale;
• surse proprii de finanţare;
• fond de participare la profit a salariaţilor.
Evoluţia pozitivă a indicatorilor economico-financiari, creşterile progresive de la un an la
altul arată că personalul de conducere a societăţii utilizează metode moderne de management,
respectă întocmai măsurile stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor şi Consiliul de
Administraţie.
Având în vedere faptul că societatea s-a clasat în ultimii trei ani pe locul III în cadrul
societăţilor comerciale din judeţ, în ceea ce priveşte rezultatele economice obţinute şi cifra de

11
afaceri, pot afirma că SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA Zalău reprezintă un segment
important pe piaţa judeţului Sălaj.

12
CAPITOLUL 2.
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

2.1. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII FINANCIARE A CHELTUIELILOR

SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA determină şi înregistrează în contabilitate, în


conturi distincte atât cheltuielile cât şi veniturile. Între ele există o corelaţie care presupune
conectarea acestora în vederea obţinerii rezultatului financiar net.
În cadrul societăţii, cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operaţiilor economice care
afectează patrimoniul întreprinderii prin diminuarea activului, cum sunt: consumul de materiale
sau prin mărirea pasivului, ca de exemplu înregistrarea obligaţiei de plată pentru servicii
executate de terti (apă, energie).
La SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA se conduce contabilitatea financiară care
cuprinde în obiectul de evaluare şi înregistrarea cheltuielilor grupate în funcţie de natura
activităţilor:
* cheltuieli de exploatare;
* cheltuieli financiare;
* cheltuieli excepţionale.
Organizarea contabilităţii cheltuielilor are la bază concepţia dualistă1 , şi anume:
* Contabilitatea financiară , care cuprinde în obiectul său evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor
grupate în funcţie de natura activităţii (exploatare, financiară, excepţionale) şi de natura
resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, amortizări etc.)
* Contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul său contabilizarea cheltuielilor grupate în
funcţie de destinaţia şi funcţia lor pe feluri de produse, lucrări şi servicii.
La organizarea contabilităţii cheltuielilor se ţine seama de principiile contabilităţii, cum
sunt:
• principiul independenţei exercitiului: cheltuielile sunt înregistrate în momentul producerii
lor, fără să ţină seama de data plăţii, deci reflectă cheltuielile în faza de angajare;
• principiul prudenţei, care impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea, după metoda
liniară, indiferent de rezultatul financiar obţinut;
• principiul necompensării, care interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi venituri,
este respectat de SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA, pe tot parcursul unui
exerciţiu financiar.
Cheltuielile reflectate în contabilitatea societăţii sunt grupate în funcţie de momentul
angajării lor2, astfel:
a) Cheltuieli constatate în momentul plăţii lor, care sunt înregistrate în corespondenţă cu
conturile de trezorerie;
b) Cheltuieli angajate cu plata ulterioară, care se înregistrează în corespondenţă cu conturile
de terti;
c) Cheltuieli calculate pentru a estima deprecierile definitive fără a angaja o plată,
reprezentate de amortizări şi provizioane.

1
Cotleţ D., Epuran M., Ineovan F., Pereş I. – Contabilitate financiară, pag. 113
2
Bodea B., Pântea I. – Contabilitate financiară, pag.123

13
Cheltuielile care se înregistrează la SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA, se
grupează astfel:
1) CHELTUIELI DE EXPLOATARE care cuprind:
• cheltuieli cu materii prime şi materiale, destinate consumului productiv, alte materii care
constituie substanţa produselor finite, materiale croitorie, care se transformă în produse finite, se
transformă în mărfuri şi se valorifică prin magazia cu amănuntul, pigmenţi vopsele metalizate,
care preparate pe calculator, conform catalogului se transformă în marfă, sârmă bobinaj cu
ajutorul căruia se bobinează motoare electrice; piese de schimb, costul de achiziţie al obiectelor
de inventar consumate, uzura acestora, costul de achiziţie al energiei şi apei consumate;
• cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi, întreţinere şi reparaţii, chirii, servicii
executate de terţi(colaboratori, cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate), transport de
bunuri şi persoane, deplasări, poştă şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare;
• cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cum sunt: impozitul pe clădiri, taxă
teren, reclame;
• cheltuieli cu personalul: salarii şi alte drepturi de personal, asigurările şi protecţia socială,
contribuţia unităţii la asigurările sociale şi ajutor de somaj;
• alte cheltuieli de exploatare.
2) CHELTUIELI FINANCIARE care cuprind:
• dobânzi curente acordate împrumuturilor bancare;
• sconturi acordate clienţilor.
3) CHELTUIELI EXCEPTIONALE, reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea
normală curentă a unitătii, cum sunt:
• amenzi, penalităti, lipsuri la inventar.
4) CHELTUIELI CU AMORTIZARILE cuprind amortizarea imobilizărilor necorporale si
corporale
5) CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ce se datorează lunar statului, cu definitivare la
sfârşitul exercitiului.

2.1.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

Pentru înregistrarea consumului de materii prime, este utilizat contul 601 “Cheltuieli cu
materii prime”, care:
• după conţinutul economic este un cont de procese economice reflectând consumul de
materii prime necesare realizării de produse finite, lucrări, servicii;
• după funcţia contabilă este asimilat conturilor de activ;
• se debitează :
- cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime eliberate în consum sau constatate lipsă la
inventariere şi neimputabile prin creditul contului 301 “Materii prime”;
- cu diferenţele de preţ aferente materiilor prime în corespondenţă cu creditul contului 308
“Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”;
• se creditează: la sfârşitul lunii, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului în
corespondenţă cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
• nu prezintă sold la finele perioadei.

14
Contul 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”

Se consideră materiale consumabile acele materiale care se folosesc în procesul de


productie, alături de materii prime, dar care nu se regăsesc în substanţa produsului finit.
La SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA sunt utilizate următoarele materiale
consumabile: carbid, oxigen, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb pentru
autoturismele din dotare, rechizite birou, imprimate.
Contul 602 se caracterizează astfel:
• după conţinutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează :
- la darea în consum a materialelor consumabile prin creditul contului 302 “Materiale
consumabile”;
- cu diferenţele de preţ aferente materialelor consumabile prin creditul contului 308 “Diferenţe
de preţ la materiale consumabile”;
• se creditează:
- la sfârşitul fiecărei luni, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului prin debitul
contului 121 “Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
În cadrul societăţii, pentru detalierea cheltuielilor, sunt utilizate conturi de gradul II, după cum
urmează:
6021 “Cheltuieli cu materiale”
6022“Cheltuieli cu combustibili”
6023“Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”
6024“Cheltuieli privind piese de schimb”
6028“Cheltuieli privind materialele consumabile”

Contul 603 “Cheltuieli cu obiectele de inventar”

Reprezintă în cadrul societăţii comerciale SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA, uzura


obiectelor de inventar, determinată de darea lor în folosinţă.
Pentru determinarea uzurii obiectelor de inventar se utilizează două modalităţi:
• INTEGRAL la darea în folosinţă. Cheltuielile privind uzura obiectelor de inventar se
înregistrează o singură dată, la preţul de înregistrare. Această metodă este utilizată pentru
obiectele de inventar: salopete, echipamente de lucru.
• EŞALONAT pe o durată în luni, stabilită şi aprobată prin decizia Consiliului de
Administraţie.Este utilizat pentru următoarele categorii de obiecte de inventar:truse scule,
mobilier, unelte de lucru, etc.
Contul 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” se caracterizează astfel:
• după conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează :
- cu uzura obiectelor de inventar date în folosinţă, inclusă pe cheltuieli, în corespondenţă cu contul
303 “Obiecte de inventar”;

• se creditează:

15
- la sfârşitul lunii, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului prin debitul contului
121 “Profit şi pierdere”;
• Nu prezintă sold la finele perioadei.

Contul 604 “Cheltuieli privind materiale nestocate”

Contul 604 este utilizat pentru înregistrarea cheltuielilor cu materiale nestocate, cum ar
fi:imprimate, rechizite, în momentul înregistrării lor.
• după conţinutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează :
- pe măsura aprovizionării cu materiale în corespondenţă cu contul 401 “Furnizori”;
• se creditează :
- la sfârşitul perioadei prin trecerea pe cheltuială asupra rezultatului prin debitul contului 121
“Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

Consumul de energie termică, electrică, apă, pe măsura livrării de către furnizori, se


înregistrează în cadrul SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA ca o cheltuială de
exploatare.Contabilitatea acestor cheltuieli se ţine cu ajutorul contului 605 “Cheltuieli privind
energia si apa”, care:
• după funcţia contabilă este cont de activ;
• se debitează:
- odată cu primirea facturilor privind consumul de apă şi energie prin creditul contului 401
“Furnizori”;
• se creditează:
- la sfârşitul perioadei, prin trecerea datoriilor asupra rezultatului prin debitul contului 121 “Profit
şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

În cadrul societăţii se înregistrează cheltuieli privind mărfurile cu ajutorul contului 607


“Cheltuieli privind mărfurile”. Sunt considerate mărfuri: piese de schimb autoturisme, ansamble,
subansamble pentru marca DACIA, autoturisme DACIA (întreaga gamă produsă), vopsele auto.
Acestea sunt comercializate prin magazia secţiei, depozitul de piese, depozitul de vopsele,
croitorie.
Cheltuielile privid mărfurile sunt formate din preţul de cumpărare al mărfurilor vândute
sau constatate lipsă la inventariere.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind mărfurile se realizează cu ajutorul
contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile”, care:
• după conţinutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează :
- cu preţul de achiziţie al mărfurilor vândute prin creditul contului 371 “Mărfuri”;
• se creditează :

16
- la sfârşitul perioadei, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului în corespondenţă
cu debitul contului 121 “Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrari şi servicii executate de terţi

În cadrul societăţii comerciale SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA , în structura


serviciilor generale prestate de terti se cuprind acele servicii şi lucrări care sunt nemijlocit
ocazionate de desfăşurarea activităţii de ansamblu, cum sunt: întreţinere şi reparaţii, chirii.
Aceste cheltuieli sunt reflectate cu ajutorul contului 611 “Cheltuieli cu întreţinere şi
reparaţii”, care:
• după conţinutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează:
- în cursul lunii odată cu înregistrarea cheltuielilor în funcţie de natura acestora (reparaţii, chirii,
prime, studii de cercetare) prin creditul conturilor 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori-facturi
nesosite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”;
• se creditează:
- la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului prin debitul
contului 121 “Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

Pentru reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu chiria, este utilizat contul 612


“Cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”, care:
• după conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează:
- cu cheltuielile privind chiria datorată şi plătită în corespondenţă cu conturile 401 “Furnizori”,
408 “Furnizori-facturi nesosite”;
• se creditează:
- la finele perioadei prin trecerea acestor cheltuieli asupra rezultatului financiar prin debitul
contului 121 “Profit şi pierdere.

Contul 613 “Cheltuieli cu prime de asigurare” reflectă în cadrul societăţii cheltuielile


cu primele de asigurare autoturisme şi se caracterizează astfel:
• după conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
• după funcţia contabilaă este un cont de activ;
• se debitează:
- cu valoarea primelor de asigurare achitate conform contractelor de asigurare;
• se creditează:
- la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului financiar;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
În cadrul societăţii se înregistrează cheltuieli cu servicii prestate de terti, care sunt
indirect legate de desfăşurarea activităţii de ansamblu.

17
Cheltuielile privind lucrările şi serviciile executate sunt reflectate cu ajutorul Contul 621
“Cheltuieli cu colaboratorii”, care:
• după conţinutul economic este un cont de cheltuială de exploatare;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează:
- cu sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestaţiile executate;
• se creditează:
- la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului;
• nu prezintă sold la finele perioadei.
În vederea creării imaginii de marcă, cunoaşterea facilităţilor acordate de societăţii şi de
producător, SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA îşi face reclamă şi publicitate prin mass
media.
Cheltuielile cu reclamă şi publicitate sunt înregistrate cu ajutorul Contului 623
”Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”
• dupa funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează:
- cu primirea facturii fiscale privind cheltuielile datorate prin creditul contului 401 “Furnizori”;
- includerea în cheltuielile lunii a sumelor constatate la sfârşitul exerciţiului precedent ca fiind
efectuate în avans prin creditul contului 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”;
• se creditează:
- la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului prin debitul
contului 121 “Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
Deoarece principalii furnizori ai societăţii sunt din alte judeţe, în cadrul societăţii se
înregistrează cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane cu ajutorul contului 624.1 n categoria
acestor cheltuieli se cuprind acele prestaţii efectuate de terţi pentru transportul produselor,
mărfurilor văndute.

Contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane”


• este un cont de cheltuială de exploatare;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează:
- cu valoarea facturilor datorate furnizorilor, în corespondenţă cu conturile 401 “Furnizori”, 408
“Furnizori-facturi nesosite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”;
• se creditează:
- la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului prin debitul
contului 121 “Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

Contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferuri”


• este un cont de activ;
• se debitează:

18
- cu sumele achitate reprezentând cheltuielile cu deplasări prin creditul conturilor 401
“Furnizori”, 408 “Furnizori-facturi nesosite”, iar avansurile se înregistrează în contul 542
“Avansuri de trezorerie”;
• se creditează:
- cu sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului prin debitul
contului 121 “Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

Cheltuielile de postă, telefon, se fac în interesul general al societatii. Sunt reflectate în


evidenţa contabilă cu ajutorul contului 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”
• este un cont de activ;
• se debitează:
- cu valoarea serviciilor poştale achitate în corespondenţă cu creditul conturilor 401 “Furnizori”,
408 “Furnizori-facturi nesosite”, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”, 5321 “Timbre fiscale şi
poştale”;
• se creditează:
- la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului prin debitul contului 121
“Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA ZALǍU efectuează operaţiuni de plăţi şi
încasări prin:
• Banca Comercială Română filiala Zalău;
• Banca Agricolă filiala Zalău;
• Trezoreria municipiului Zalău.
Cheltuielile cu serviciile bancare sunt înregistrate cu ajutorul contului 627 “Cheltuieli cu
servicii bancare şi asimilate”:
• este un cont de activ;
• se debitează:
- cu valoarea serviciilor bancare plătite de către unităţi în corespondenţă cu conturile 5121
“Conturi la bănci în lei” şi 5124 “Conturi la bănci în devize”;
• se creditează:
- la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului prin debitul contului 121
“Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

Impozitele şi taxele datorate de societate bugetelor de stat, cum sunt: impozitul pe cladiri,
impozitul pe terenuri, fondul special pentru cercetare-dezvoltare, fondul special pentru ajutorarea
persoanelor handicapate, fondul special de sănătate, sunt înregistrate cu ajutorul contului 635
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
• după conţinutul economic este un cont de activ;
• se debitează:
- cu plata impozitelor şi vărsamintelor asimilate;
• se creditează:
- la sfărşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra exerciţiului financiar;
• nu prezintă sold la sfărşitul perioadei.

19
Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestată de către personalul angajat, societatea datorează salarii. Ele sunt
negociate si prevăzute în contracte de muncă încheiate cu salariaţii. Pe lângă salariile cuvenite se
mai plătesc salariaţilor prime sau sporuri de diferite feluri.
Toate datoriile către personal se stabilesc lunar şi reprezintă pentru societate cheltuieli de
personal.Pe lângă salarii, societatea datorează statului impozite şi taxe, care sunt considerate
cheltuieli patronale asupra salariilor.
Cheltuielile cu salarii sunt înregistrate cu ajutorul următoarelor conturi:
641 “Cheltuieli cu remuneraţii personal”
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la ajutorul de somaj”
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

Contul 641 “Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”


• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează:
- cu salariile brute cuvenite personalului pentru munca prestată prin creditul contului 421
“Personal –remuneraţii datorate”, 428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”;
* se creditează:
- la sfârşitul lunii la decontarea cheltuielilor asupra rezultatului prin debitul contului 121
“Profit şi pierdere”;
• nu prezintă sold la sfârşitul lunii.

Pe lângă salarii, unitatea datorează organismelor de asigurări sociale sume cum sunt:
contribuţii la asigurări sociale, la fondul de şomaj, la fondul de sănătate, etc. Aceste obligaţii
reprezintă pentru firmă cheltuieli înregistrate cu ajutorul contului 645 “Cheltuieli privind
asigurările şi protecţia socială”, cont de activ ce se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de
gradul II:
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj”
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările sociale şi protecţia socială”
Aceste conturi se debitează la:
- înregistrarea C.A.S. prin creditul contului 4311.01 “Contribuţia unităţii la asigurări sociale”;
- înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate (6%) prin creditul contului
4311.02 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate”;
- înregistrarea contribuţiei la fondul de şomaj (2,5%) prin creditul contului 4371 “Contribuţia
unităţii la fondul de şomaj”;
- acordarea de concedii medicale sau ajutoare sociale prin creditul contului 423 “Personal-
ajutoare materiale datorate”.
Toate aceste conturi se vor închide prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
Nu prezintă sold la sfârşit de lună.

20
Pe lângă cheltuielile de exploatare prezentate, acele elemente de cheltuieli nereprezentative
pentru conturile prezentate vor fi evidenţiate cu ajutorul unei grupe speciale numite “Alte
cheltuieli de exploatare”. In această categorie sunt incluse cheltuielile din pierderi din creanţe şi
alte cheltuieli de exploatare.
Pierderile din creanţe se înregistrează cu ajutorul contului 654 “Pierderi din creanţe”.
Se debitează:
- cu sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu
prin creditul contului 416 “Clienţi incerţi”;

Alte cheltuieli de exploatare neevidenţiate cu ajutorul conturilor prezentate se vor reflecta prin
contul 658 “Alte cheltuieli de explotare”, care este un cont de activ.
Se debitează:
- diferenţele nefavorabile din lichidarea unor creanţe prin creditul contului 411 “Clienţi”, 461
“Debitori diverşi”, 425 “Avansuri acordate personalului”;
- diferenţele nefavorabile din lichidarea unor datorii prin creditul conturilor 401 “Furnizori”,
421 “Personal-remuneraţii datorate”
Se creditează:
- la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
Nu prezintă sold la finele perioadei.

2.1.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE

Sunt considerate cheltuieli financiare, acele cheltuieli care sunt legate de activitatea
financiară şi se referă la:
• cheltuieli privind dobânzile;
• cheltuieli privind sconturile acordate;
• alte cheltuieli financiare.
Cheltuielile financiare sunt înregistrate cu ajutorul următoarelor conturi:
666 “Cheltuieli privind dobânzile”
667 “Cheltuieli privind sconturile”
668 “Alte cheltuieli financiare”
Cheltuielile cu dobânzile sunt de mai multe feluri:
- dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate;
- dobânzi aferente creditelor acordate de bănci în conturi curente;
- dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 666 “Cheltuieli privind dobânzile”.
După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează:
- cu valoarea dobânzilor datorate şi aferente imprumuturilor şi datoriilor asimilate,
împrumuturilor în cadrul grupului, creditelor bancare pe termen scurt prin creditul conturilor 168
“Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”, 519 “Credite bancare pe termen scurt”,
512 “Conturi curente la bănci”, 518 “Dobănzi”;
Se creditează:
- la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.

21
În activitatea lor firmele pot acorda şi sconturi (reducere acordată unui debitor, atunci când plata
unei obligaţii se face înainte de scadenţă) care reprezintă pentru acestea cheltuieli financiare,
fiind reflectate cu ajutorul contului 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”.
După funcţia contabilă este cont de activ.
Se debitează cu sconturile acordate:
- unor clienţi prin creditul contului 411 ”Clienţi”;
-unor debitori diverşi prin creditul contului 461 “Debitori diverşi”
Se creditează la sfârşitul lunii, când se închide prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.

Acele cheltuieli financiare care nu pot fi înregistrate prin conturile prezentate, vor fi evidenţiate
cu ajutorul contului 668 “Alte cheltuieli financiare”.
După functia contabilă: cont de activ
Se debitează cu alte sume datorate furnizorilor:
- facturate prin creditul contului 401 “Furnizori”;
- achitate prin creditul contului 512 “Conturi curente la bănci”, 531 “Casa”;
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”;
Nu prezintă sold.

2.1.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXCEPTIONALE

Activitatea excepţională a agenţilor economici cuprinde acţiunile realizate cu caracter


accidental şi care nu sunt legate de activitatea normală a întreprinderii.
Operaţiunile excepţionale se grupează în:
- operaţiuni excepţionale de gestiune, cele legate de problemele de gestiune, cum sunt:
lipsurile de inventar, perisabilităţile, amenzile, penalităţile, debitori insolvabili.
- operaţiuni excepţionale de capital, cele care privesc cedările de imobilizări corporale
sau necorporale, la valoarea lor contabilă.

2.1.3.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXCEPŢIONALE PRIVIND


OPERAŢIILE DE GESTIUNE

Evidenţa acestor cheltuieli se ţine cu ajutorul contului 671 “Cheltuieli excepţionale


privind operaţiile de gestiune”, în debitul căreia se trece:
- valoarea pierderilor din calamităţi la materii prime, materiale, produse finite, iar în
credit apar conturile 301 “Materii prime”, “Materiale consumabile”, 303 “Obiecte de inventar”,
345 “Produse finite”, 371 “Mărfuri”, şi diferenţele de preţ aferente stocurilor: 308 “Diferenţe de
preţ la materii prime şi materiale”, 348 “Diferenţe de preţ la produse”, 378 “Diferenţe de preţ la
mărfuri”;
- valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili scoşi din evidenţă, prin
creditul contului 461 “Debitori diverşi”;
- valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităţilor şi subvenţiilor acordate, în
corespondenţă cu conturile 512 “Conturile curente la bănci” şi 531 “Casa”;
Se creditează la finele lunii în corespondenţă cu contul 121 “Profit şi pierdere”.

22
2.1.3.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXCEPŢIONALE PRIVIND
OPERAŢIILE DE CAPITAL

Cheltuielile excepţionale privind operaţiile de capital se evidenţiază cu ajutorul


contului 6583 “Cheltuieli excepţionale privind operaţiile de capital” ce înregistrează în debit
valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale sau necorporale cedate, în corespondenţă cu
creditul conturilor care înregistrează valoarea acestor imobilizări, respectiv: 203 “Cheltuieli de
cercetare-dezvoltare”, 205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori asimilate”, 211
“Terenuri”, 213 “Mijloace fixe”, 261 “Titluri de participare”, 262 “Titluri imobilizate ale
activităţii de portofoliu”.
Se creditează la finele lunii prin debitarea contului 121 “Profit şi pierdere”.

2.1.3.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXCEPŢIONALE DIN AMORTIZĂRI


ŞI PROVIZIOANE

Pentru evidenţierea cheltuielilor excepţionale din amortizări şi provizioane se


utilizează contul 681 “Cheltuieli excepţionale privind amortizările şi provizioane”, cu
următoarele conturi sintetice de gradul II:
- 6811 “Cheltuieli excepţionale privind amortizarea imobilizărilor”
- 6812“Cheltuieli excepţionale privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”
- 6813 “Cheltuieli excepţionale privind provizioanele pentru deprecieri”
- 6814 “Cheltuieli excepţionale privind provizioanele reglementate”
Acest cont se debitează prin creditul următoarelor conturi:
- 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” cu valoarea provizioanelor pentru
riscuri şi cheltuieli când acestea au un caracter excepţional;
- 496 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi” cu valoarea
provizioanelor constituite pentru deprecierile excepţionale survenite în conturile de debitori
diverşi;
- 141 “Provizioane reglementate” cu valoarea cheltuielilor pentru provizioane
reglementate.
La sfârşitul lunii rulajul contului este transferat în debitul contului 121 “Profit şi
pierdere”.

2.1.4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT

Lunar se închid conturile de cheltuieli care concură la determinarea rezultatului financiar


brut. Este cazul tuturor conturilor de cheltuieli, mai puţin contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe
profit”. După determinarea impozitului pe profit se stabileşte profitul net realizat.
Impozitul pe profit constituie pentru unităţile patrimoniale o cheltuială nedeductibilă din
punct de vedere fiscal. Aceasta se înregistrează în contabilitate după determinarea profitului brut
sau a profitului impozabil, la care se aplică cota de împrumut stabilită de lege (în prezent 25%).
Se determină lunar cumulat la începutul anului şi este venitul bugetului de stat.
Profitul brut = Venituri – Cheltuieli
Profitul impozabil = Profitul brut + Cheltuieli nedeductibile fiscal
Profitul net = Profitul brut – Impozit

23
Reflectarea cheltuielilor cu impozitul pe profit se face cu ajutorul contului 691 “Cheltuieli cu
impozitul pe profit”.
După funcţia contabilă: cont de activ.
Se debitează la sfârşitul lunii cu impozitul pe profit datorat bugetului de stat prin creditul contului
441 “Impozit pe profit”;
Se creditează la sfârşitul lunii prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului perioadei prin debitul
contului 121 “Profit şi pierdere”;
La sfârşitul lunii contul nu prezintă sold.
După închiderea tuturor conturilor de venituri şi cheltuieli, deci şi a contului 691
“Cheltuieli cu impozitul pe profit”, contul 121 “Profit şi pierderi” va reflecta rezultatul net
cumulat de la începutul anului.

2.1.5. INTERFAŢA ÎNTRE CONTABILITATEA CHELTUIELILOR (FINANCIARĂ) ŞI


CONTABILITATEA DE GESTIUNE

În Romania a fost adoptat sistemul contabil în dublu circuit-respectiv, sistemul contabil


dualist-care delimitează două circuite distincte ale contabilitatii:circuitul contabilitate financiară-
ca circuit principal- şi circuitul contabilitate de gestiune- ca circuit de ordin secundar.
Cele două circuite, deşi se delimitează structural şi funcţional sunt:elemente ale aceluiaşi
cadru, care este unitatea patrimonială. Funcţiile celor două circuite ale contabilităţii se
completează reciproc, contabilitatea financiară satisfăcând cu precădere funcţii exterioare ale
întreprinderii, în timp ce contabilitatea de gestiune satisface cerinţe ale funcţiilor manageriale
interne ale societaţii.
Informaţiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile la întocmirea bugetelor de
venituri si cheltuieli, pe feluri de activitate, produse, lucrări, servicii; la determinarea costurilor şi
rentabilităţii pe activităţi şi produse; la aprecierea modului şi gradului de utilizare a resurselor
alocate şi pentru pregătirea şi luarea deciziilor la diferite niveluri ierarhice.
Contabilitatea de gestiune apare ca un complement indispensabil al contabilităţii financiare,
ca un instrument de care are nevoie şi, la un loc, alcatuiesc “un tot unitar”, cunoscut sub
denumirea de sistem contabil.
Pentru a înţelege interfaţa contabilităţii financiare cu contabilitatea de gestiune se impune
precizarea caracterului contractual al raporturilor dintre administrarea generală a întreprinderii şi
conducătorii subunităţilor acesteia (fabrici, secţii, filiale, magazine, depozite).
Se formează două mari categorii de relaţii juridice cu caracter contractual:
- relaţii contractuale exterioare întreprinderii, cu furnizori, clienţi, creditorii, acţionarii, bănci,
care generează obligaţii şi drepturi de creanţă şi care fac obiectul contabilităţii financiare;
- relaţii contractuale interne, între managerul general (administraţia generală) şi conducătorii
diferitelor structuri lucrative ale întreprinderii, care nasc relaţii juridice de natura
drepturilor şi obligaţiilor cu privire la gestiunea şi valorificarea resurselor pentru
realizarea activităţilor.
Între gestiunea generală a întreprinderii, ce formează obiectul contabilităţii financiare, şi
subgestiunile acesteia caracterizate prin contabilitatea de gestiune se formează un sistem de relaţii

24
economice care este definit prin fluxurile interne de gestiune , fluxuri care pot fi grupate în trei
mari categorii:
a) fluxuri între administratia generala şi gestiunea subunităţilor;
b) fluxuri intersubunitati;
c) fluxuri intrasubunitate.
Fluxurile de bază sunt cele care formează mişcări biunivoce de bunuri şi valori între
gestiunea generală a întreprinderii administrată de managerul general şi gestiunile subunităţilor
administrate de managerii acestora.
În cadrul fluxurilor de bază se disting patru fluxuri principale, care sunt:
1. Fluxul bugetelor de exploatare, orientate de la administraţia generală la subunităţi;
2. Fluxurile resurselor alocate, care se mişcă de la administraţia generală la subunitatea de
exploatare;
3. Fluxurile produselor obţinute, care porneşte de la subunitatea de exploatare spre
administraţia generală;
4. Fluxul abaterilor şi controlul executării programelor(BVC) orientat în principal de la
subunităţi la administraţia generală.
Aceste fluxuri care interacţionează între administraţia generală şi subunităţi ridică probleme
întreprinderii pe linia corelării contabilităţii financiare, ale cărui obiect şi sferă cuprind gestiunea
şi administrarea generală a întreprinderii, cu contabilitatea de gestiune a fiecărei
subunităţi.Fluxurile interunitati şi fluxurile intraunitate, fac obiectul contabilităţii de gestiune.
Contabilitatea de gestiune operează cu conturile din clasa 9 “Conturi de gestiune”, conturi
care funcţionează după regulile partidei duble, fiind organizate în trei grupe:
• GRUPA 90 “Decontări interne”
• Contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile”
• Contul 902 “Decontări interne privind producţia obţinută”
• Contul 903 “Decontări interne privind diferenţele de preţ”
• GRUPA 92 “Conturi de calculaţie”
• Contul 921 “Cheltuielile activităţii de bază”
• Contul 922 “Cheltuielile activităţilor auxiliare”
• Contul 923 “Cheltuieli indirecte de producţie”
• Contul 924 “Cheltuieli generale de administraţie”
• Contul 925 “Cheltuieli de desfacere”
• GRUPA 93 “Costul producţiei”
• Contul 931 “Costul producţiei obţinute”
• Contul 933 “Costul producţiei în curs de execuţie”
Deşi cele două circuite ale contabilităţii funcţionează cvasiautonom, există o zonă de
interferenţă în care se face legatura, interferenţa, între cele două circuite contabile.

Contabilitatea fluxului resurselor alocate

Fluxurile resurselor alocate activităţii de exploatare sunt evidenţiate şi controlate în


contabilitatea întreprinderii prin indicatori ai cheltuielilor:

25
- cheltuieli evidenţiate după natura, respectiv după conţinutul economic în contabilitatea
financiară;
- cheltuieli evidenţiate pe obiect sau centru de activitate (produs, lucrare, loc, etc.) pe o
structură a articolelor de calculaţie a costurilor în activitatea analitică.
În urma transferului resurselor din gestiunea generală în gestiunea subunităţilor evidenţiate
şi evaluate sub forma cheltuielilor se realizează contabilitatea în dublă structură a acestor
cheltuieli şi anume după conţinutul lor economic (în contabilitatea financiară) şi prin articole de
calculaţia costurilor produselor, lucrărilor, serviciilor şi al locurilor de activitate în contabilitatea
de gestiune.
Dubla structură a cheltuielilor întreprinderii constituie primul aspect în probematica
corelaţiilor dintre contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune.
Ecuaţia costurilor în dublă structură este descrisă de formula:
n n
∑ch ei = ∑ ch ci
I i

Unde: ch ei- reprezintă feluri de activităţi după natură, din contabilitatea financiară;
Ch ci- articole de calculaţie a costurilor pe produse, lucrări, servicii, din contabilitatea de
gestiune.
Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară se separă în două mari categorii:
A. Cheltuieli încorporabile, care sunt aferente activităţii de exploatare şi fac obiectul determinării
raţionale a costurilor produselor, lucrărilor şi serviciilor pe articole de calculaţie.
B. Cheltuieli neîncorporabile, sunt acele cheltuieli care nu sunt ocazionate de activitatea de
exploatare, cum sunt cheltuielile excepţionale şi unele cheltuieli financiare.
În contabilitatea de gestiune, fluxul resurselor alocate este evidenţiat cu ajutorul contului
901 “Decontări interne privind cheltuielile” şi conturile de calculaţie a costurilor (921, 922, 923,
924, 925).Conturile de decontări (901, 902, 903) sunt conturi care evidenţiază relaţiile subunităţii
cu administraţia generală a întreprinderii, deci sunt conturi ale gestiunii interne.
Contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile” înregistrează relaţiile de decontare
de natura obligaţiilor subunităţii faţă de administraţia generală pentru resursele alocate pentru
activitatea de exploatare.După funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează în cursul lunii, cu contravaloarea resurselor preluate sub forma cheltuielilor
efective după natură de la administraţia generală pe care le regrupează pe conturi de calculaţia
costurilor (921, 922, 923, 924, 925).
Se debitează la sfârşitul lunii, cu decontarea din resursele alocate a costurilor prestabilite aferente
producţiei obţinute cu creditul contului 931 “Costul producţiei obţinute”:
- cu decontarea pe seama resurselor alocate a diferenţelor de preţ aferente producţiei obţinute
prin creditul contului 903 “Decontări interne privind diferenţele de pret”.
Rulajul creditor redă totalitatea obligaţiilor din valoarea resurselor preluate pentru
activitatea de exploatare estimate sub forma cheltuielilor.
Rulajul debitor exprimă valoarea decontării obligaţiilor corespunzatoare resurselor
încorporate în producţia obţinută.
Soldul creditor reprezintă obligaţiile pentru valoarea resurselor primite şi nedecontate la o
anumită dată, aferentă producţiei în curs de execuţie.
Conturile de calculaţie, grupa 92, au funcţia conturilor de activ.

26
Contul 921 “Cheltuielile activităţii de bază” este un cont de calculaţie a costurilor la
producţia de bază (produse, lucrări, servicii).
Se debitează:
- în cursul lunii cu cheltuielile directe cu materii prime, salariile, amortizarea şi alte cheltuieli
directe în corespondenţă cu creditul contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile”;
- la sfârşitul lunii cu cheltuielile indirecte de productie, administraţie şi desfacere repartizate
prin creditul conturilor 923, 924, 925.
Rulajul debitor redă cheltuielile efective pe articole de calculaţie aferente activităţii de exploatare
executate în cursul lunii.
Se creditează la sfârşitul lunii cu:
- cheltuielile efective, pe articole de calculatie, ale productiei finite obţinute în cursul lunii în
corespondenţă cu debitul contului 902 “Decontări interne privind producţia obţinută”;
- cheltuielile efective aferente producţiei în curs de execuţie prin debitul contului 933”Costul
producţiei în curs de execuţie”
Rulajul creditor exprimă cheltuielile pe articole de calculatie ale activităţii de exploatare
pentru produsele obţinute în cursul lunii.
Contul la sfârşitul lunii are întotdeauna sold zero.
Contul 922 “Cheltuielile activităţilor auxiliare” este cont de calculaţie a costurilor
pentru activităţile auxiliare.
Se debitează în cursul lunii:
- cu cheltuielile generate de activităţile auxiliare prin creditul contului 901 “Decontări interne
privind cheltuielile”;
- cu cheltuielile aferente lucrărilor şi serviciilor reciproce executate între secţiile auxiliare
prin creditul contului 922 “Cheltuielilor activităţilor auxiliare”
Se creditează:
- cheltuielile pentru prestaţiile reciproce executate secţiilor auxiliare prin debitul contului
922;
- cheltuielile decontate pentru prestaţiile executate secţiilor principale prin debitul contului
923 “Cheltuieli indirecte de producţie”;
- decontarea cheltuielilor efectuate pentru nevoile administraţiei prin debitul contului 924
“Cheltuieli generale de administraţie;
- decontarea cheltuielilor aferente lucrărilor şi serviciilor executate pentru terţi prin debitul
contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile”
Soldul reprezintă cheltuielile pentru lucrările şi serviciile neterminate, care sunt trecute asupra
debitului contului 933 “Costul producţiei în curs de execuţie” şi astfel contul se soldează.
Conturile 923 “Cheltuieli indirecte de producţie”, 924 “Cheltuieli generale de
administraţie” şi 925 “Cheltuieli de desfacere” sunt conturi de colectare şi repartizare.
Se debitează:
- în cursul lunii cu cheltuielile colectate direct prin creditul contului 901 “Decontări interne
privind cheltuielile”;
- în cursul lunii cu cheltuielile decontate de secţiile auxiliare prin contul 922 “Cheltuielile
activităţilor auxiliare”.
Se creditează:
- cu cheltuielile repartizate asupra costurilor produselor şi lucrărilor din activitatea principală
de exploatare în corespondenţă cu debitul contului 921 “Cheltuielile activităţii de bază”.
La sfârşitul perioadei aceste conturi au sold zero.

27
Aceste conturi din contabilitatea de gestiune sunt utilizate pentru înregistrarea cheltuielilor,
calculul costurilor produselor şi diferitelor activităţi pentru justificarea, decontarea valorii
resurselor.

Contabilitatea fluxului producţiei obţinute

Fluxul producţiei obţinute privit din perspectiva gestiunii interne şi a relaţiilor contractuale
dintre managerii subunităţilor şi administraţia generală evidenţiază şi controlează procesul de
predare-preluare a produselor finite, lucrări executate şi servicii prestate de subunităţi la gestiunea
generală şi decontarea valorii acestora prin fluxul cheltuielilor. Acest flux are o importanta
deosebită, într-ucât prin el sunt pulsate spre exterior bunuri şi valori rezultate din exploatare,
elemente ce formează veniturile potenţiale din producţia stocată şi în curs de execuţie care prin
livrare la clienţi generează venituri efective.
Evidenţa şi controlul acestui flux se realizează cu ajutorul conturilor:
902 “Decontări interne privind producţia obţinută”
931 “Costul producţiei obţinute”
933 “Costul producţiei în curs de execuţie”
Contul 902 “Decontări interne privind producţia obţinută” evidenţiază relaţiile dintre
subunităţi şi administraţia generală privind producţia obţinută şi calculaţia diferenţelor de preţ
dintre preţul de înregistrare şi costul efectiv.
După funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
Se creditează cu:
- în cursul lunii, cu costul prestabilit al producţiei obţinute prin debitul contului 931 “Costul
producţiei obţinute”;
- la sfârşitul lunii, cu diferenţele de preţ aferente producţiei obţinute prin debitul contului
903 “Decontări interne privind diferenţele de preţ”;
Se debitează:
- la sfârşitul lunii cu decontarea cheltuielilor efective aferente producţiei obţinute prin
creditul conturilor 921 “Cheltuielile activităţii de bază”, 922 “Cheltuielile activităţilor
auxiliare”, 925 “Cheltuieli de desfacere”.
Contul 902 se va solda.
Contul 931 “Costul producţiei obţinute” ţine evidenţa producţiei finite, semifabricatelor
destinate vânzării, lucrărilor executate şi serviciilor prestate pentru terţi. Prin acest cont se
controlează gestiunea producţiei finite din momentul obţinerii până la predare în vederea
vânzării.
Pentru înregistrare se utilizează preţul de livrare sau costuri prestabilite ale fiecărui produs,
preţuri cu care produsele vor fi evaluate şi înregistrate în contabilitatea financiară.
Contul 931 are şi rolul de a măsura volumul producţiei din activitatea de exploatare.
Contul funcţionează ca un cont de activ.
Se debitează:
- în cursul lunii, cu costul prestabilit (preţul de livrare) al producţiei obţinute, prin creditul
contului 902 “Decontări interne privind producţia obţinută”
Se creditează:

28
- în cursul sau la sfârşitul lunii, cu preţul de înregistrare (costul prestabilit preţului de livrare)
aferente producţiei predată de secţiile de exploatare administraţiei generale în
corespondenţă cu debitul contului 901 “Decontări interne privind cheltuielile”.
La sfârşit, contul se va solda.
Contul 933 “Costul producţiei în curs de execuţie” are rolul de a evidenţia şi controla
gestiunea producţiei în curs de execuţie.
Funcţionează ca un cont de activ.
Se debitează:
- la sfârşitul lunii, cu costurile efective ale producţiei în curs prin creditul conturilor de
calculaţie 921 “Cheltuielile activităţii de bază”, 922 “Cheltuielile activităţilor auxiliare”,
conturi care au rolul de determinare şi evaluare a producţiei neterminate.
Se creditează:
- la sfârşitul lunii, cu costul efectiv al producţiei în curs de execuţie, prin debitul contului 902
“Decontări interne privind producţia obtinută”.
În urma acestor înregistrări, contul 933 se soldează.
La începutul exerciţiului următor costul efectiv al producţiei este readus în contul 933, debitându-
l în corespondenţă cu creditul contului 902 “Decontări interne privind producţia obtinuţă”.

Contabilitatea abaterilor de la programe (BVC)

Contabilitatea de gestiune, numită şi contabilitate managerială, este în principal orientată


spre procesele şi relaţiile de gestiune reglementată pe bază contractuală, contracte ce sunt aşezate
pe parametrii determinaţi prin programe şi bugete de venituri şi cheltuieli.
Contabilitatea intervine eficient în managementul întreprinderii prin informaţii pertinente
necesare pentru pregătirea şi luarea deciziilor în vederea realizării obiectivelor .
Evidenţa şi controlul abaterilor se realizează cu contul 903 “Decontări interne privind
diferenţele de preţ”.Contul are rolul de a evidenţia diferenţele de preţ între costul efectiv şi
preţul de înregistrare, precum şi decontarea acestora cu administraţia generală.
Funcţionează ca un cont de activ. Contul intră în acţiune la sfârşitul lunii.
Se debitează:
- înregistrarea diferenţelor de preţ aferente producţiei obţinute prin creditul contului 902
“Decontări interne privind producţia obţinută”;
Se creditează:
- cu decontarea diferenţelor de preţ aferente producţiei obţinute, pe baza decontului
justificativ acceptat de Consiliul de administraţie, prin debitul contului 901 “Decontări
interne privind cheltuielile”.
În urma acestor înregistrări contul se soldează.
Interfaţa cu contabilitatea financiară pentru fluxul abaterilor de la programe se face în zona
decontării acestor abateri de către fiecare subunitate cu administraţia generală.

2.2. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII FINANCIARE A VENITURILOR

29
În concepţia contabilităţii moniste sunt considerate venituri numai încasările obţinute din
vânzarea producţie activităţii de exploatare, fiind excluse veniturile financiare şi extraordinare.
Definirea conceptului de venit este strâns legată de relaţiile de proprietate, pe acestea
întemeindu-se gestiunea. Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operaţiilor economice care
afectează patrimoniul întreprinderii, prin mărimea activului dacă se fac încasări în numerar şi
înregistrează în prealabil creanţele asupra clienţilor sau prin micşorarea unor elemente de pasiv
reprezentate de diminuarea provizioanelor dacă acestea rămân fără obiect.
Ţinând cont de momentul formării lor, veniturile reflectate în contabilitatea financiară se
pot clasifica astfel:
a) Venituri angajate, respectiv cele de încasare ulterioară faţă de momentul înregistrării lor,
motiv pentru care se înscriu în corespondenţă cu un cont de creanţe;
b) Venituri constatate în momentul încasării lor, care se înregistrează în contabilitate în
corespondenţă cu conturile de trezorerie;
c) Venituri contabile calculate fără a angaja o încasare cum sunt veniturile din anularea
provizioanelor.
Ca şi în cazul cheltuielilor, contabilitatea veniturilor se realizează în condiţiile unei
contabilităţi de angajamente, respectiv contabilizarea acestora se face în momentul constatării lor,
indiferent de data încasării.
În procesul de creare a veniturilor se delimitează trei momente:producţia, vânzarea,
încasarea.
Producţia reprezintă momentul creării rezultatului ca produs al activităţii consumatoare de
resurse materiale, financiare şi umane.
Vânzarea reprezintă momentul transferării dreptului de proprietate de la vânzător la
cumpărător.
Încasarea reprezintă etapa în care dreptul de creanţă din vanzare se transformă în bani.
Aceste trei momente pot să aibă loc succesiv sau simultan. De regulă, etapele de creare a
veniturilor nu se suprapun în timp.
Contabilitatea presupune respectarea principiului independenţei exerciţiilor, în care caz
toate operaţiile care determină cheltuieli şi venituri sunt înregistrate în momentul producerii lor.
Fiecare unitate îsi organizează şi o contabilitate a angajamentelor. In această situaţie principiul
angajării veniturilor presupune individualizarea şi reflectarea acestora în momentul obţinerii şi
vânzării produsului, lucrării sau serviciului.
Respectând principiul individualizării rezultatului, este necesar să fie delimitat momentul
în care veniturile şi cheltuielile se consideră realizate, iar pe această bază imputatea cheltuielilor
corespunzătoare, în vederea determinării rezultatului net. In acest scop a fost adoptat în noul
sistem contabil principiul recunoaşterii venitului realizat în momentul transferării dreptului de
proprietate, deci al vânzării către cumpărător.
Principiul conectării cheltuielilor cu veniturile reprezintă un alt principiu contabil
fundamental de organizare a contabilităţii şi care solicită determinarea mai întâi a veniturilor unui
exerciţiu şi apoi a cheltuielilor care sunt conectabile acestora, în vederea determinării rezultatului
net.
Organizarea contabilităţii veniturilor are în vedere gruparea acestora pe categorii de
venituri, după natura lor, astfel:
a) Venituri din exploatare, care cuprind:

30
• venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate; ele
se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, a livrării pe bază de
factură;
• venituri din producţia stocată reprezintă variaţia în plus sau în minus între valoarea la cost
de producţie;
• venituri din producţia de imobilizări;
• venituri din subvenţii de exploatare;
• alte venituri de exploatare curente cuprinzând veniturile din creanţe recuperate;
b) Venituri financiare, cuprind:
• venituri din participaţii;
• venituri din alte imobilizări financiare;
• venituri din creanţe imobilizate;
• venituri din titluri de plasament.
c) Venituri excepţionale, reprezentând acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală
curentă a unităţii patrimoniale şi se referă la venituri din alte operaţiuni de gestiune, de
capital.

Organizarea documentaţiei primare

Documentele primare utilizate pentru consemnarea operaţiilor procesului de desfacere se


creează începând cu faza de planificare şi continuă cu angajarea livrării, expedierea şi încasarea
valorii produselor.
Desfăşurarea procesului de desfacere a produselor are loc în conformitate cu planul de
desfacere, corelat cu celelalte secţiuni ale planului economic şi financiar al întreprinderii.
Angajarea livrărilor se face prin comenzile beneficiarilor şi contracte economice încheiate cu
acesţia. La termenele de livrare, prin grija compartimentului de desfacere, se întocmeşte
dispoziţia de livrare în baza căreia depozitul pregăteşte expedierea produselor finite la beneficiari
şi înregistrează cantităţile livrate în fişa de magazie. Avizul de însoţire a mărfii constituie un
document însoţitor al transportului în cazul când factura se întocmeşte ulterior.Factura este
întocmită în trei exemplare când se emite ulterior sau patru exemplare când se întocmeşte în
momentul livrării, având destinaţii: exemplarul 1 constituie documentul de decontare cu
beneficiarul, exemplarul 4 însoţeşte marfa la beneficiar, exemplarul 2 este utilizat ca document
justificativ al înregistrărilor în contabilitatea analitică şi sintetică a produselor livrate, iar
exemplarul 3 este utilizat în compartimentul desfacere pentru înregistrarea în evidenţa operativă
şi pentru urmărirea eventualelor reclamaţii de la clienţi. Factura emisă se înregistrează în
Jurnalul de vânzări pentru stabilirea TVA colectată.
Registrul pentru evidenţa veniturilor reprezintă documentul contabil utilizat de
întreprinderea care practică forma de contabilitate pe jurnale, care au un volum mare de
operaţiuni, unde veniturile sunt înregistrate pe activităţi după natura lor.

2.2.1. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN EXPLOATARE

La SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA ZALAU veniturile din vânzarea de produse,


mărfuri, servicii prestate sunt înregistrate cu ajutorul contului 701 “Venituri din vânzarea
produselor finite”.

31
Vânzarea de produse finite se face pe baza de facturi, a căror decontare are loc ulterior din
conturile bancare şi prin încasare în numerar.
• după funcţia contabilă este cont de pasiv;
• se creditează:
- cu preţul de vânzare al produselor finite, exclusiv TVA, livrate clienţilor cu factura prin debitul
contului 411 “Clienţi”;
- cu preţul de vânzare al produselor finite, exlusiv TVA, pentru care nu s-au întocmit facturi pâna
la sfârşitul exerciţiului prin debitul contului 418 “Clienţi-facturi de întocmit”;
- cu sumele încasate în avans care devin venituri ale exerciţiului curent prin debitul contului 472
“Venituri înregistrate în avans”.
* se debitează la sfârşitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra rezultatului;
* nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA având ca activitate de bază prestarea de
servicii, înregistrează veniturile din prestarea de servicii (întreţinere şi reparaţii autoturisme) cu
ajutorul contului 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”, desfăşurat pe
analitice.
* după conţinutul economic este un cont de venituri de exploatare;
* după funcţia contabilă este un cont de pasiv;
* se creditează:
- cu preţul de vânzare al serviciilor, lucrărilor, livrate clienţilor prin debitul contului 411
“Clienţi”;
- cu preţul de vânzare al serviciilor, lucrărilor, pentru care nu s-au întocmit facturi prin debitul
contului 418 “Clienţi-facturi de întocmit”;
- cu sumele încasate în avans care devin venituri ale exerciţiului curent prin debitul contului 472
“Venituri înregistrate în avans”.
* se debitează la sfârşitul exerciţiului prin transferarea veniturilor în creditul contului 121 “Profit
şi pierdere”.

În vederea rentabilizării capitalurilor proprii SC AUTOMOBILE DACIA SA a închiriat


spaţiile disponibile obţinând venituri din chirii care sunt înregistrate cu ajutorul contului 706
“Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”.
• după conţinutul economic este un cont de pasiv;
• se creditează:
- cu valoarea veniturilor sub formă de redevenţe pentru concesiuni şi locaţii de gestiune
(conform contractului) pe care locatorul urmează a le încasa de la locatar în
corespondenţă cu debitul contului 461 “Debitori diverşi”.
• se debitează la sfârşitul exerciţiului prin transferarea veniturilor în creditul contului 121
“Profit şi pierdere”.

Veniturile din vânzarea de autoturisme, piese de schimb sunt înregistrate cu ajutorul contului 707
“Venituri din vânzarea mărfurilor”.
• după conţinutul economic este un cont de pasiv;
• se creditează:
- cu preţul de vânzare cu amănuntul, exclusiv TVA, al mărfurilor vândute şi încasate în
numerar prin debitul contului 5311 “Casa în lei”;
• se debitează la sfârşitul lunii prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exerciţiului.

32
Contul 711 “Venituri din producţia stocată” este un cont utilizat de SC SERVICE
AUTOMOBILE DACIA SA pentru a înregistra produsele finite, producţia în curs de execuţie.
• este un cont bifuncţional;
• se creditează:
- în cursul exerciţiului cu preţul prestabilit al produselor finite, semifabricatelor obţinute
prin debitul conturilor 341 “Semifabricate”, 345 “Produse finite”;
- cu costul efectiv al baracamentelor obţinute din producţie proprie prin debitul contului
323 “Baracamente”;
- la finele exerciţiului cu diferenţele între preţul prestabilit şi costul efectiv al produselor
prin debitul contului 348 “Diferenţe de preţ la produse”;
- la sfârşitul perioadei cu costul efectiv al producţiei neterminate, lucrărilor şi serviciilor în
curs de execuţie, determinate pe baza de inventar, prin debitul conturilor 331 “Produse în
curs de execuţie”, 332 “Lucrări şi servicii în curs de executie”.
• se debitează:
- în cursul exerciţiului cu valoarea baracamentelor şi amenajărilor provizorii executate şi
decontate beneficiarilor lucrărilor de investiţii prin creditul contului 118 “Alte fonduri”;
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite, produselor
reziduale prin creditul conturilor 341 “Semifabricate”, 345 “Produse finite”, 346
“Produse reziduale”
- diferenţele de pret aferente acestor produse prin creditul contului 348 “Diferenţe de preţ
la produse”;
- valoarea producţiei în curs, terminate şi a lucrărilor şi serviciilor în curs, finalizate prin
creditul conturilor 331 “Produse în curs de execuţie”, 332 “Lucrări şi servicii în curs de
execuţie”.
Soldul contului 711 poate fi creditor sau debitor, la sfârşitul exerciţiului şi se transferă asupra
contului 121 “Profit şi pierdere”.

În contul 758 “Alte venituri din exploatare” sunt înregistrate acele venituri ce privesc
activitatea de exploatare şi nu se regăsesc în celelalte conturi de venituri prezentate.
• se creditează cu veniturile realizate din exploatarea curentă, din despăgubiri, chirii în
corespondenţă cu debitul conturilor care arată modalitatea de încasare:5311 “Casa în lei”,
5121 “Conturi la bănci în lei”;
• se debitează la finele perioadei prin transferarea acestor venituri în contul 121 “Profit şi
pierdere”.

2.2.2. CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE

În cadrul SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA în categoria veniturilor financiare se


cuprind acele venituri care sunt strict legate de activitatea financiară.
Veniturile financiare sunt corelate cu cheltuielile financiare în sensul că veniturilor
financiare le corespund elemente de cheltuieli financiare, ambele fiind generate de aceeaşi
operaţie economică,

Contul 766 “Venituri din dobânzi” care:


• după conţinutul economic este un cont de pasiv;

33
• se creditează cu dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din cont;
• se debitează la sfârşitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exerciţiului;
• nu prezintă sold la finele perioadei.

În vederea înregistrării sconturilor obţinute este utilizat contul 767 “Venituri din sconturi
obţinute”, care:
• după conţinutul economic este cont de pasiv;
• se creditează cu sconturile obţinute de la furnizori;
• se debitează la sfârşitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exerciţiului;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

2.2.3. CONTABILITATEA VENITURILOR EXCEPTIONALE

În activitatea societăţii sunt venituri excepţionale acele venituri ce nu sunt legate direct nici
de activitatea de exploatare şi nici de activitatea financiară.Acestea sunt înregistrate cu ajutorul
contului 771 “Venituri excepţionale din operaţiuni de gestiune”
• după conţinutul economic este un cont de pasiv;
• se creditează cu veniturile excepţionale;
• se debitează la sfârşitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra rezultatului exerciţiului;
• nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

Pentru determinarea lunară a profitului, conturile de venituri la fel ca şi conturile de


cheltuieli se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului.
Principiul noncompensării impune ca veniturile perioadei să nu poată fi compensate cu
cheltuielile perioadei prin înregistrări contabile de debitare a contului de venituri şi creditarea
celor de cheltuieli.
Prin urmare decontarea venitului se face în corespondenţă cu contul 121 “Profit şi
pierdere”, la sfârşitul fiecărei luni.
Se disting astfel două categorii de venituri:
1. Venituri din producţia stocată;
2. Alte venituri ale perioadei curente.
După înregistrările contabile efectuate la sfârşitul fiecărei luni conturile de venituri rămân
fără sold.
Conturile de venituri şi cheltuieli se mai numesc şi conturi de rezultate deoarece, pe baza
datelor înscrise în aceste conturi, la sfârşitul perioadei de gestiune se stabilesc rezultatele
financiare. Prin rezultatul financiar se înţelege profitul sau pierderea.
Contabilitatea rezultatelor financiare se realizează cu ajutorul grupei 12 “Rezultatul
exerciţiului”, grupă ce face parte din clasa 1 “Conturi de capital” şi care cuprinde următoarele
conturi:

121 “Profit şi pierdere”

Ţine evidenţa profitului sau piederii realizată în cursul exerciţiului. După conţinutul
economic este un cont de rezultate, după funcţia contabilă este un cont bifuncţional.

34
Se creditează:
- la sfârşitul perioadei de gestiune cu veniturile obţinute în cursul perioadei de gestiune,
venituri preluate din conturile de venituri;
- cu pierderile realizate în exerciţiul precedent, care sunt acoperite prin reducerea
capitalului social sau care nu au fost încă repartizate.
Se debitează:
- la sfârşitul perioadei de gestiune cu toate cheltuielile înregistrate în conturile de cheltuieli
şi preluate în acest cont;
- cu profitul net realizat, supus repartizării.
După preluarea cheltuielilor şi a veniturilor în contul 121 ‘Profit şi pierdere”, acest cont
poate avea sold creditor sau sold debitor.
Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, contul 121 “Profit şi pierdere” va avea sold
creditor, ceea ce reprezintă profit.
Dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, contul 121 “Profit şi pierdere” va avea sold
debitor, ceea ce reprezintă pierdere.

2.2.4. STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE CONTABILITATE IAS 18

• VENITURI DIN ACTIVITĂŢI CURENTE

OBIECTIVE

Veniturile sunt definite în Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare


drept majorări ale beneficiilor economice în timpul exerciţiului financiar, în urma intrărilor sau
măririi valorii activelor, sau diminuări ale obligaţiilor care duc la creşteri ale capitalurilor proprii,
altele decât cele obţinute prin contribuţii de la deţinătorii de capital. Veniturile includ atât venituri
din activitatea curentă, cât şi câştiguri. Termenul de venituri din activitatea curentă se referă la
acele venituri care apar în cursul desfăşurării de către o întreprindere a activităţii sale curente,
termenul fiind regăsit şi sub alte denumiri ce include vânzări, dobânzi, dividente, onorarii.
Un element de primă importanţă în contabilizarea veniturilor din activităţi curente este
determinarea momentului la care trebuie recunoscut un astfel de venit. Venitul din activităţi
curente este recunoscut atunci când există probabilitatea ca întreprinderii îi vor revenii în viitor
anumite beneficii economice şi când aceste beneficii pot fi evaluate cu fidelitate.

ARIE DE APLICABILITATE

Acest standard trebuie aplicat la contabilizarea veniturilor provenite din următoarele


tranzacţii şi evenimente:
a) vânzarea bunurilor;
b) prestarea serviciilor;
c) utilizarea de către alţii a activelor întreprinderii, producătoare de dobânzi şi dividende.
Acest standard înlocuieşte IAS 18, Recunoaşterea veniturilor din activităţi curente, aprobat
în 1982.

35
Bunurile includ bunurile produse de întreprindere, în scopul vânzării, precum şi bunurile
cumpărate pentru a fi revândute, cum ar fi mărfurile cumpărate de către un comerciant en-detail
sau terenurile şi alte proprietăţi deţinute în scopul revânzării.
Utilizarea de către alţii a activelor întreprinderii produce venituri din activităţi curente sub
forma de:
a) dobânzi- încasate pentru utilizarea numerarului sau pentru sume datorate întreprinderii;
b) redevenţe- încasate pentru utilizarea activelor imobilizate ale întreprinderii, cum ar fi
mărcile, drepturile de autor şi software-ul pentru computere;
c) dividende- distribuirea profiturilor către deţinătorii de investiţii de capital, proporţional cu
partea deţinută într-o anumită clasă de capital.
Acest standard nu se ocupă de veniturile din activităţile curente provenite din:
a) contracte de leasing (IAS 17, Leasing);
b) dividende provenite din investiţii contabilizate pe baza metodei punerii în echivalenţă (IAS
18 Contabilitatea investiţiilor în întreprinderi asociate);
c) contracte de asigurări ale societăţilor de asigurări;
d) modificări ale valorii juste a activelor şi datoriilor financiare sau cedarea acestora (IAS 39,
Instrumente financiare:recunoaştere şi evaluare);
e) modificări ale valorii altor active curente;
f) recunoaşterea iniţială a producţiei agricole (IAS 41, Agricultura);
g) extracţia produselor mineraliere.Å

Venitul din activităţi curente este fluxul brut de beneficii economice dintr-un exerciţiu
financiar, primit de o întreprindere în cursul activitătilor, atunci când acest flux se materializează
prin creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât creşterile datorate contribuţiilor din partea
participanţilor la capital.
Valoarea justa este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de
bunăvoie, între părtile aflate în cunostinta de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este
determinat obiectiv,

EVALUAREA VENITURILOR DIN ACTIVITĂŢILE CURENTE

Veniturile din activităţile curente trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată
primit sau de primit.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată de obicei printr-un acord
dintre întreprindere şi cumpărătorul sau utilizatorul activului. Veniturile se evaluează la valoarea
justa a mijlocului de plată primit sau de primit, ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale.
În cele mai multe cazuri, mijlocul de plată ia forma numerarului sau a echivalentelor în
numerar şi suma veniturilor din activităţi curente este suma numerarului sau echivalentelor în
numerar, primită sau ce urmează a fi primită. În momentul în care intrarea de numerar este
amânată, valoarea justa a mijlocului de plată poate fi mai mică decât suma nominală a
numerarului primit sau de primit. Diferenţa dintre valoarea justa şi suma nominală a mijlocului
de plata este recunoscută ca fiind venit din dobânzi, conform IAS 39, Instrumente Financiare-
recunoaştere şi evaluare.
Atunci când bunurile sau serviciile sunt schimbate cu bunuri sau servicii similare ca natură
şi valoare, schimbul nu este privit ca fiind o tranzacţie ce generează venit din activităţi curente.
De obicei, acesta este cazul mărfurilor ca uleiul sau laptele, unde furnizorii schimbă stocurile

36
între diverse zone pentru a satisface cererea de moment într-o zonă anume.În momentul în care
bunurile sunt vândute sau se prestează servicii în schimbul unor bunuri, schimbul este privit ca o
tranzacţie ce generează venit. Venitul este evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor
primite, ajustat cu orice sume transferate în numerar. Când valoarea justă a bunurilor sau
serviciilor primite nu poate fi evaluată în mod rezonabil, venitul din activitatea curentă este
evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu orice sume transferate în
numerar.

VANZAREA DE BUNURI

Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie să fie recunoscute în momentul în care au fost
îndeplinite toate condiţiile:
a) întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele ce decurg din proprietatea
asupra bunurilor;
b) întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi facut-o, în mod
normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv
asupra lor;
c) mărimea veniturilor poate fi măsurată în mod rezonabil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către
întreprindere;
e) costul tranzacţiei poate fi măsurat în mod rezonabil.
Veniturile sunt recunoscute numai atunci când este probabil ca beneficiile economice
asociate tranzacţiei să intre în întreprindere. În anumite cazuri, acest lucru poate fi puţin probabil
până în momentul primirii mijlocului de plată sau până când este înlăturată o incertitudine.
Veniturile şi cheltuielile ce se referă la aceeaşi tranzacţie se recunosc simultan, acest proces
fiind denumit în mod curent corespondenţa veniturilor cu cheltuielile. Cheltuielile, inclusiv
garanţiile şi alte costuri ce pot să apară după trimiterea bunurilor, pot fi evaluate, de obicei, în
mod rezonabil când celelalte condiţii de recunoaştere a veniturilor au fost satisfăcute.

PRESTĂRI DE SERVICII

Atunci când rezultatul unei tranzacţii ce implică prestarea de servicii poate fi estimat în
mod rezonabil, venitul asociat tranzacţiei trebuie să fie recunoscut în măsura execuţiei
contractului la data închiderii bilanţului.Rezultatul unei tranzacţii poate fi estimat în mod
rezonabil, atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a) suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;
b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către
întreprindere;
c) stadiul de execuţie a contractului la data de închidere a bilanţului poate fi evaluat în mod
rezonabil;
d) costurile apărute pe parcursul contractului şi costurile de finalizare a contractului pot fi
evaluate în mod rezonabil.
Recunoaşterea veniturilor, pe măsura execuţiei contractului, este denumită în mod curent
“metoda procentului de execuţie”. Pe baza acestei metode, veniturile sunt recunoscute în
perioadele contabile în care sunt prestate serviciile. Recunoaşterea veniturilor pe această bază

37
oferă informaţii utile referitoare la durata activităţii de prestare a serviciilor şi la rezultatele
acesteia pe parcursul unei perioade.
Veniturile sunt recunoscute numai atunci când este probabil ca beneficiile economice
asociate tranzacţiei să intre în întreprindere. Când apare o incertitudine legată de colectarea unei
sume deja inclusă în venituri, suma ce nu poate fi colectată sau suma ce pare a nu se mai putea
colecta va fi recunoscută ca o cheltuiala, mai degrabă decât o ajustare a sumei veniturilor
recunoscute iniţial.
Când rezultatul unei tranzacţii ce implică prestarea de servicii nu poate fi estimat în mod
rezonabil, venitul trebuie recunoscut doar în limita cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.
În timpul stadiilor de început ale tranzacţiei se poate întâmpla destul de des ca rezultatul
tranzacţiei să nu poată fi estimat în mod rezonabil. Oricum, probabil că întreprinderea va
recupera costurile realizate ale tranzacţiei. De aceea, veniturile sunt recunoscute doar
corespunzător costurilor apărute ce se asteaptă să fie recuperabile. Având în vedere că rezultatul
tranzacţiei nu poate fi estimat în mod rezonabil, nu se recunoaşte nici un fel de profit.
O întreprindere trebuie să prezinte detaliat:
a) politicile contabile adoptate pentru recunoaşterea venitului, inclusiv metodele adoptate
pentru determinarea stadiului de execuţie pentru contractele ce implică prestarea de
servicii;
b) suma fiecărei categorii semnificative de venit recunoscute în timpul perioadei, inclusiv
venitul apărut din:
- vânzarea de bunuri;
- prestarea serviciilor;
- dobânzi;
- redevenţe;
- dividende.
c) suma veniturilor apărute din schimburile de bunuri şi servicii incluse în fiecare categorie
semnificativă de venit.

DATA INTRǍRII ÎN VIGOARE

Acest standard intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând de
la 1 ianuarie 1995.

Potrivit Ordinului nr.94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
armonizate cu Directiva IV a Comunităţii Europene şi Standardul Internaţional de Contabilitate
veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului.
Recunoaşterea şi măsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, ăi deci a profitului, depind parţial
de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi
în elaborarea situaţiilor financiare.
Elementele de venituri constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sun forma de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale
datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
contribuţii ale acţionarilor.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sun forma de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor,

38
care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acţionari.
Veniturile şi cheltuielile se por regăsi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri,
astfel încât să furnizeze informaţia relevantă pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte
adesea distincţia dintre acele elemente de venituri şi cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor
curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi. Această distincţie se
realizează plecându-se de la prezumţia ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este
relevantă în procesul de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi
echivalente ale numerarului. De exemplu, activităţi întâmplătoare, cum ar fi înstrăinarea unei
investiţii pe termen lung, nu pot apărea în mod curent. In procesul de separare a veniturilor şi
cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii şi
activităţii întreprinderii.
Distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite
moduri permite întreprinderii să îşi prezinte în mod variat performanţele.
Definiţia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cât şi câştiguri din orice
alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regăsi sub diferite denimiri, cum ar fi: vânzări,
comisioane, dobânzi, dividende şi chirii.
Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei veniturilor şi pot apărea sau
nu pot apărea ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă creşteri ale
beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de venituri. Prin urmare,
în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii
diferitelor tipuri de active, de exmplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul
bunurilor şi al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor.
De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidării unei
datorii legate de un credit în derulare.
Cheltuielile includ pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurării
activităţilor curente ale întreprinderii. De exmplu, cheltuielile ce apar în cursul activităţilor
curente includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma
ieşirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi:numerarul, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.
Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei cheltuielilor şi care pot apărea
sau nu por apărea pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. Pierderile
reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de
alte tipuri de cheltuieli.
Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a
beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii,
modificare ce poate fi evaluată In mod credibil. Aceasta presupune că recunoaşterea veniturilor
se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o
reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii,
modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă că recunoaşterea
cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de
exemplu, drepturile salariale sau amortizarea mijloacelor fixe).
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între
costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele
de conectarea costurilor la venituri, implică recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor

39
şi cheltuielilor care rezulta direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii. De exemplu, diversele
componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt
recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi aplicarea conceptului
conectării în conformitate cu prevederile prezentului “cadru general” nu permite recunoaşterea în
bilanţ a elementelor care nu corespund definiţiei activelor cu datoriile.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de
alocare sistemetică şi raţională, atunci când se aşteaptă să se obţină beneficii economice în
decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi
determinată doar în mod vag sau indirect.
O cheltuială este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere atunci cănd un cost nu
generează beneficii economice viitoare sau atunci când şi în măsura în care viitoarele beneficii
economice nu corespund sau încetează să mai corespundă condiţiilor pentru recunoaşterea în
bilanţ sub forma de activ.

40
CAPITOLUL 3.

REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIILOR PRIVIND


CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR

EVIDENŢIEREA OPERAŢIILOR ÎN CONTABILITATE

1. În cursul lunii martie 2007 se dau în consum materii prime în valoare de 12.500 lei în vederea
confecţionării de huse auto conform bonurilor de consum.
___________________________________________________________________________

601 = 301 12.500


“Cheltuieli cu materii prime” “Materii prime”

2. În baza bonurilor de consum se înregistrează în secţia tinichigeriei, consumul de carbid si


oxigen, în valoare de 6.820 lei.
___________________________________________________________________________

6021 = 3021 6.820


“Cheltuieli cu materiale auxiliare” “Materiale auxiliare”
___________________________________________________________________________

3. Pentru aprovizionarea cu mărfuri, materii prime, materiale s-a consumat combustibil în valoare
de 12.880 lei conform chitanţei fiscale.

____________________________________________________________________________

6022 = 3022 12.880


“Cheltuieli privind combustibili” “Combustibili”
____________________________________________________________________________

4. Autoturismelor aflate în dotarea unităţii li s-au înlocuit piese în valoare de 5.200 lei conform
bonului de consum.

____________________________________________________________________________

41
6024 = 3024 5.200
“Cheltuieli privind piesele de schimb” “Piese de schimb”
_____________________________________________________________________________

5. În cursul lunii, au fost procurate rechizite birou, furnituri, în valoare de 2.100 lei, care au
fost înregistrate direct pe cheltuieli conform facturii.

__________________________________________________________________________

604 = 401 2.100


”Cheltuieli privind materialele nestocate” ”Furnizori”
___________________________________________________________________________

6. Se achită facturile pentru consumul de energie electrică, în valoare de 14.500 lei, energie
termică în valoare de 16.200 lei, apă în valoare de 3.200 lei.

___________________________________________________________________________

% = 401 40.341
605 “Furnizori” 33.900
“Cheltuieli privind energia, apa”
4426 6.441
“TVA deductibilă”
_____________________________________________________________________________

7. Se scade gestiunea cu marfă vândută la magazia secţiei, magazia autoturisme, în valoare de


506.200 lei conform notei de contabilitate.
____________________________________________________________________________

% = 371 506.200
607 “Mărfuri” 383.280
“Cheltuieli privind marfurile”
378 42.100
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 80.820
“TVA neexigibilă”
_____________________________________________________________________________

8. Se primesţe o factură de la un furnizor, pentru efectuarea unor lucrări de întreţinere si reparaţii


la aparatul de reglat direcţia, in valoare de 10.115 lei.
____________________________________________________________________________

% = 401 10.115
611 “Furnizori” 8.500
“Cheltuieli privind întreţinerea şi reparaţii”
4426 1.615

42
“TVA deductibilă”
____________________________________________________________________________

9. Se achită cu ordin de plată la data de 15.02.2007, contravaloarea


facturii nr.15200 privind chiria datorată pentru spaţiul de vânzare cu
amănuntul, închiriat.

_____________________________________________________________________________

% = 401 3.570
612 “Furnizori” 3.000
“Cheltuieli cu redevenţe, chirii”
4426 570
“TVA deductibilă”
______________________________________________________________________________

10. Primele de asigurare auto, eşalonate pe un an de zile sunt înregistrate


pentru luna martie, în valoare de 420 lei conform chitanţei fiscale.
_____________________________________________________________________________

613 = 471 420


“Cheltuieli cu primele de asigurare” “Cheltuieli înregistrate în avans”
_____________________________________________________________________________

11. În vederea prestării calităţii serviciilor prestate şi a termenelor de garanţie la piesele de


schimb la autoturisme, s-au efectuat reclame şi publicitate prin presa locală conform facturii.

_____________________________________________________________________________

% = 401 1.487
623 “Furnizori” 1.250
“Cheltuieli cu reclama şi publicitatea”
4426 237
“TVA deductibilă”
______________________________________________________________________________

12. Se achită cu ordin de plată, la SNCFR Zalău, contravaloarea facturii nr.5002, reprezentând
transport autoturisme.
______________________________________________________________________________

% = 401 3.712
624 “Furnizori” 3.120
“Cheltuieli cu transportul de bunuri”
4426 592
“TVA deductibilă”
______________________________________________________________________________

43
13. Se înregistrează cheltuielile cu deplasarea personalului, din avansul
de trezorerie acordat în baza Ordinului de deplasare.

___________________________________________________________________________

% = 542 1.927
625 “Avansuri de trezorerie” 1.620
“Cheltuieli cu deplasări”
4426 307
“TVA deductibilă”
____________________________________________________________________________

14. Se înregistrează achitarea contravalorii facturii de telefon.

____________________________________________________________________________

% = 401 1.785
626 “Furnizori” 1.500
“Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”
4426 385
“TVA deductibilă”
____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

401 = 5121 1.785


“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
____________________________________________________________________________

În baza extrasului de cont sunt înregistrate comisioanele bancare,


15.
privind operaţiunile efectuate.
____________________________________________________________________________

627 = 5121 2.330


“Cheltuieli cu serviciile bancare” “Conturi la bănci în lei”
____________________________________________________________________________

44
16. Se înregistrează cheltuielile efectuate cu personalul conform centralizatorului statelor de
plată.

- înregistrarea cheltuielilor cu salariile conform Centralizatorului statelor de plată:


__________________________________________________________________________

641 = 421 83.200


“Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” “Personal-remuneraţii datorate”
___________________________________________________________________________

-înregistrarea cheltuielilor cu CAS-ul unităţii conform Centralizatorului statelor de plată (19,5%):


___________________________________________________________________________

6451 = 4311.01 16.224


“Cheltuieli privind contribuţia unităţii “C.A.S.”
la asigurări sociale”
____________________________________________________________________________

-înregistrarea cheltuielilor cu şomajul plătit de unitate (2,5%):


____________________________________________________________________________

6452 = 4371 2.080


“Cheltuieli privind contribuţia unităţii “Contribuţia unităţii la
la ajutorul de şomaj” fondul de şomaj”
_____________________________________________________________________________

-înregistrarea cheltuielilor cu fonduri speciale:


_____________________________________________________________________________

635 =447 624


“Cheltuieli cu alte impozite şi taxe” “Fonduri speciale-taxe şi
vărsăminte”
______________________________________________________________________________

-înregistrarea contribuţiei cu C.A.S.S-ului unităţii (6%):


___________________________________________________________________________

6451 = 4311.03 4.992


“Cheltuieli privind contribuţia unităţii “C.A.S.-6% asigurator”
la asigurări sociale”
___________________________________________________________________________

45
17. Se înregistrează cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, determinate conform metodei
liniare conform fişei de calcul a amortizării.
___________________________________________________________________________

681 = 281 12.500


“Cheltuieli de exploatare privind amortizările” “Amortizări privind imobilizările
corporale”
____________________________________________________________________________

18. La 31 martie se închid conturile de cheltuieli conform notei contabile.


____________________________________________________________________________

121 = % 567.040
“Profit şi pierdere” 601 12.500
“Cheltuieli cu materii prime”
6021 6.820
“Cheltuieli cu materiale auxiliare”
6022 12.880
“Cheltuieli privind combustibili”
6024 5.200
“Cheltuieli privind piesele
de schimb”
604 2.100
“Cheltuieli privind materiale
nestocate”
605 33.900
“Cheltuieli privind energia
şi apa”
607 383.280
“Cheltuieli privind mărfurile”
611 8.500
“Cheltuieli cu întreţinere şi reparaţii”
612 3.000
“Cheltuieli cu redevenţe, locaţii
de gestiune şi chirii”
613 420
“Cheltuieli cu prime de asigurare”
623 1.250
“Cheltuieli de protocol,reclamă
şi publicitate”
624 3.120
“Cheltuieli cu transportul de
bunuri şi personal”
625 1.620

46
“Cheltuieli cu deplasări, detaşări
şi transferuri”
626 1.500
“Cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii”
627 2.330
“Cheltuieli cu servicii bancare
şi asimilate”
641 83.200
“Cheltuieli cu remuneraţiile
personalului”
6451 16.224
“Cheltuieli privind contribuţia
unităţii la asigurări sociale”
6452 2.080
“Cheltuieli privind contribuţia
unităţii la fondul de şomaj”
635 624
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate”
6451 4.992
“Cheltuieli privind contribuţia
unităţii la asigurări sociale”
681 12.500
“Cheltuieli de exploatare privind
amortizările şi provozioanele”
______________________________________________________________________________

19. În cursul lunii martie, s-au vândut produse finite unui client în valoare de 25.870
lei conform facturii.
______________________________________________________________________________

411 = % 25.870
“Clienţi” 701 21.740
“Venituri din vânzarea produselor finite”
4427 4.130
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________

20. Se înregistrează contravaloarea prestărilor de service în luna martie, efectuate atât persoanelor
fizice , cât şi persoanelor juridice – reparaţii şi întreţinere autoturisme, în valoare de 120.430 lei.
______________________________________________________________________________

411 = % 120.430
“Clienţi” 704 101.202
“Venituri din lucrări executate”

47
4427 19.228
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________

21. Pentru rentabilizarea capitalurilor proprii, s-au închiriat spaţiile


disponibile din cadrul societăţii SC SERVICE AUTOMOBILE
DACIA SA. Se înregistrează contravaloarea chiriei pentru
spaţii, conform facturilor emise şi a contractului de închiriere.
______________________________________________________________________________

411 = % 12.019
“Clienţi” 706.01 10.100
“Venituri din redevenţe, chirii”
4427 1.919
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________

22. Se efectuează şi înregistrează contravaloarea chiriei vagoane


conform facturii.
______________________________________________________________________________

411 = % 69.020
“Clienţi” 706.02 58.000
“Venituri din redevenţe, chirii”
4427 11.020
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________

Se înregistrează venituri din vânzare de marfă, autoturisme şi


23.
piese de schimb, în valoare de 511.545 lei.
______________________________________________________________________________

411 = % 511.545
“Clienţi” 707 428.870
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 81.675
“TVA
____________________________________________________________________________

4. Se înregistrează venituri din dobânzi pentru numerarul existent în cont conform extrasului de
cont.
______________________________________________________________________________

5121 = 766 2.120


“Conturi la bănci în lei” “Venituri din dobânzi”

48
______________________________________________________________________________

25. Se înregistrează venituri din sconturi obţinute, în valoare de 5.400 lei.


______________________________________________________________________________

401 = % 6.426
“Furnizori” 767 5.400
“Venituri din sconturile obţinute”
4427 1.026
“TVA colectată”
______________________________________________________________________________

26. La sfârşitul lunii martie, societatea trece conturile de


cheltuieli asupra rezultatului obţinut.
______________________________________________________________________________

% = 121 628.432
701 “Profit şi pierdere” 21.740
“Venituri din vânzarea produselor finite”
704 101.202
“Venituri din lucrări executate şi servicii
prestate”
706 68.100
“Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune
şi chirii”
707 429.870
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
766 2.120
“Venituri din dobânzi”
767 5.400
“Venituri din sconturi obţinute”
______________________________________________________________________________

27. Profitul brut obţinut este de 61.392 lei.

28. Se înregistrează impozitul pe profit, şi se virează la bugetul


de stat din contul de disponibil conform notei de
contabilitate.
______________________________________________________________________________

691 = 441 9.823


“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozit pe profit”

______________________________________________________________________________

49
121 = 691 9.823
“Profit şi pierdere” “Cheltuieli cu impozit pe profit”
______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

441 = 5121 9.823


“Impozit pe profit” “Conturi la bănci în lei”
______________________________________________________________________________

29. Rezultatul net al exerciţiului este de 51.569 lei.

Lupta pentru obţinerea de venituri este raţionamentul de a exista şi de a acţiona. Pe partea cealaltă
a balanţei, eforturile şi efectele sale.
SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA acţionează simultan pentru “stăpânirea” şi reducerea
cheltuielilor, cele două elemente fundamentale, determinând rezultatul exercitiului şi în final
mărimea profitului. Pentru această corectă contabilizare a veniturilor, rămâne o preocupare de
mare importanţă, atât pentru deplina informare şi asigurarea eficienţei sale, cât şi pentru alinierea
la normativele şi exigenţele fiscalităţii.
Centralizând lunat cheltuielile şi veniturile înregistrate în balanţa de verificare şi control, la finele
exerciţiului financiar, rezultatul obţinut înregistrat în bilanţul contabil, va reda fidel rezultatul net
al exerciţiului şi modul de repartizare a acestuia.

50
Tabel nr.3.1.
BILANT

La 31.12.2006

Nr. 2006 2006 2005


crt SUME AMORTIZARE SUME SUME SUME
BRU
PROVIZIOAN NETE BRUTE NETE
ACTIV TEE
UZURA

1. Active
imobilizate 3541 539 3002 3353 3038

2. Active 3513 3513 2896 2896


circulante, din
care:
-stocuri 802 802 1292 1292
-creanţe 817 817 1425 1425
-alte active 320 320 179 179

3. Conturi de 4 4
regularizare

TOTAL 7058 539 6519 6249 5934


ACTIVE

51
Tabel nr.3.2.
BILANT

LA 31.12.2006

Nr. PASIV 2006 2005


Crt.

1. CAPITAL PROPRIU 4186 4074

2. PROVIZIOANE - -

3. DATORII 2333 1860

4. CONTURI DE - -
REGULARIZARE

6519 5934
TOTAL PASIV

52
Tabel nr.3.3.
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Nr. ACTIVITATE 2006


Crt.

53
1. VENITURI DIN EXPLOATARE 20646

2. CHELTUIELI DIN EXPLOATARE 20382

3. REZULTAT DIN EXPLOATARE 264

4. VENITURI FINANCIARE 37

5. CHELTUIELI FINANCIARE 90

6. REZULTAT FINANCIAR(pierdere) 53

7. REZULTAT CURENT 211

8. VENITURI EXCEPTIONALE 1

9. CHELTUIELI EXCEPTIONALE 0

10. REZULTAT EXCEPTIONAL 1

11. VENITURI TOTALE 20684

12. CHELTUIELI TOTALE 20472

13. REZULTAT BRUT 212

14. CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE -

15. CHELTUIELI DEDUCTIBILE -

16. PROFIT IMPOZABIL 212

17. IMPOZIT PE PROFIT 77

18. PROFIT NET 135

IMOBILIZǍRI NECORPORALE

În cursul anului 2006, societatea nu a înregistrat imobilizări necorporale.

54
IMOBILIZARI CORPORALE

Imobilizările corporale sunt evaluate la valoarea de intrare în patrimoniu. În cursul anului au fost
achiziţionate imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe în valoare de 188.475 lei, după cum
urmează:
- instalaţie de gaz: 83.959 lei
- acoperiş clădire: 41.900 lei
- pistol stroboscopic: 4.156 lei
- reţea calculatoare: 56.780 lei
- maşină de cusut: 1.680 lei

Societatea, în cursul exerciţiului 2006 nu a înregistrat reevaluări de active.

STOCURI

Evaluarea stocurilor achiziţionate sunt înregistrate la valoarea de intrare corectate la cost de


achiziţie.
Mărfurile din magazin sunt înregistrate la preţ cu amănuntul inclusiv TVA.

SITUATIA CREANTELOR

Suma totală a creanţelor la finele anului 2006 a fost de 817 mii lei, în următoarea componenţă:
-clienţi neîncasaţi (cont 411): 723 mii lei
-clienţi incerţi (cont 416): 79 mii lei
-debitori diverşi (cont 461): 15 mii lei
În contul clienţi incerţi s-au înregistrat sume reprezentând litigiile existente.
Soldul contului 461 “Debitori diverşi”, reprezintă imputaţii pentru lipsuri în gestiune, constatate
cu ocazia inventarierii efectuate la data de 31.12.2006.

PROFITUL NET

Profitul net a fost în valoare de 135 mii lei.


Repartizarea profitului este pe următoarele destinaţii:
-constituirea de rezerve legale: 135 mii lei;

CONDUCEREA ŞI CONTROLUL SOCIETAŢII

Conducerea societăţii a fost asigurată de către AGA, iar controlul s-a realizat de către Comisia de
Cenzori numită de AGA.

VOLUMUL ŞI STRUCTURA IMPOZITULUI PE PROFIT

55
Impozitul pe profit a fost calculat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv O.G.
nr. 70/1994 aprobată prin Legea nr.73/1996.
Cheltuielile deductibile din punct de vedere fiscal sunt reprezentate de crearea fondului de
rezerve legale în sumă de 135 mii lei.
Volumul impozitului pe profit în anul 2006 este de 77 mii lei.

INVENTARIEREA

A fost organizată în baza deciziei nr.32/30.10.2006 emisă de conducerea societăţii, în


conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991 completată cu O.G. nr.22/1996 şi cu H.G.
nr.704/1993.
Valorificarea acţiunii de inventariere s-a concretizat printr-un raport întocmit de către comisia de
inventariere şi aprobat de conducerea societăţii. Lipsurile constatate urmează a fi recuperate
integral de la persoanele vinovate.

SITUAŢIA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI

În cele ce urmează vom prezenta principalii indicatori economico-financiari realizaţi în anul 2006
comparativ cu cei realizaţi în perioada precedentă:

Tabel nr.3.4.
INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI
Indicatori 2006 2005

1.RATA PROFITULUI = PROFIT BRUT/CA *100 1.03% 1.10%


2.RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE = Pexpl/AT *100 4.05% 5.59%
3.RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE =PN/CP *100 3.23% 3.15%
4.LICHIDITATE GLOBALǍ =active circulante/datorii curente 1.5 1.6
5.LICHIDITATE IMEDIATǍ =trezorerie/DTS 0.13 0.09
6.PERIOADA DE RAMBURSARE A DATORIILOR 41.43zile 34.85zile
= datorii/CA*365

7.ROTAŢIA STOCURILOR = stocuri/CA*365 42.19zile 24.90zile


8.RENTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL = PB/CS*100 5.47% 5.41%

ALTE MENŢIUNI ŞI CONSTATĂRI

Capitalul social subscris este vărsat integral şi corespunde cu cel înscris la Registrul Comerţului,
acesta fiind în valoare de 3.873 lei.

56
Contabilitatea este condusă pe baza Legii nr.82/1991, completată şi modificată de O.G.
nr.22/1996, sunt întocmite balanţe de verificare sintetice lunare care au corelaţie cu balanţele
analitice. Operaţiunile din contabilitate sunt înregistrate în mod cronologic şi sistematic având la
bază documente justificative.
Considerăm că bilanţul contabil redă o imagine fidelă şi reală a evidenţei contabile şi că respectă
normele metodologice nr.440075/27/01/2002 emise de Ministerul Finanţelor. S-au respectat
principiile generale de întocmire a bilanţului contabil fiind respectate:
-principiul prudenţei şi al continuităţii activităţii;
-principiul independenţei exerciţiului;
-principiul permanenţei metodelor;
-principiul necompensării.
Contul de profit şi pierdere a fost întocmit pe baza datelor din contabilitate privind exerciţiul
încheiat.

CAPITOLUL 4.

57
CONCLUZII ŞI PROPUNERI PRIVIND ACTIVITATEA DESFǍŞURATǍ
LA SC SERVICE AUTOMOBILE DACIA SA ZALǍU

La unitatea la care a fost analizat modul de contabilizare a veniturilor şi cheltuielilor


trebuie, în primul rând, remarcat că aceasta este o unitate care are ca principal obiect de activitate
comercializarea de autoturisme şi piese de schimb, iar a doua mare activitate o reprezintă
întreţinerea şi repararea autoturismelor Dacia.
Lucrarea de faţă are ca obiectiv prezentarea modului cum sunt contabilizate veniturile,
cheltuielile şi rezultatul financiar la S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. ZALĂU. Acest demers
are la bază o delimitare clară a veniturilor şi cheltuielilor după natura lor, astfel: venituri şi
cheltuieli de exploatare, venituri şi cheltuieli financiare, venituri şi cheltuieli excepţionale.
Cheltuielile trebuie să ocupe un loc aparte în managementul intern, deoarece de utilizarea şi
consumul factorilor producţiei depind în mare măsură capacitatea concurenţială a firmei.
Analiza cheltuielilor permite înţelegerea mecanismului de formare a rezultatelor firmei în
funcţie de volumul, structura şi tendinţele diferitelor categorii de consumuri. În totalul
cheltuielilor firmei, cheltuielile de exploatare deţin ponderea cea mai mare. Găsirea soluţiilor de
scădere a cheltuielilor de exploatare conduce la sporirea eficienţei economice.
S.C. SERVICE AUTOMOBILE DACIA S.A. acţionează simultan pentru “stăpânirea” şi
reducerea cheltuielilor, cele două elemente fundamentale, determinând rezultatul exerciţiului şi în
final mărimea profitului. Pentru această corectă cuantificare şi contabilizare a veniturilor, rămâne
o preocupare de mare importanţă, atât pentru deplina informare şi asigurarea eficienţei sale, cât şi
pentru alinierea la normativele şi exigenţele fiscalităţii.
Cuantificarea şi contabilizarea cheltuielilor nu este obţinerea unui etalon pur al mărimii
totale a acestora, ci momentul când ele generează venituri, când devin compatibile ca atare în
masa generală a cheltuielilor, scopul fiind foarte clar, determinarea exactă a rezultatelor
exerciţiului şi în final a profitului sau pierderilor.
Lupta pentru obţinerea de venituri este raţionamentul de a exista şi de a acţiona.
Managerii pot întreprinde acţiuni pentru îmbunătăţirea performanţelor pe termen scurt,
adesea în detrimentul obiectivelor rentabilităţii pe termen lung a firmei.
Cel mai grav lucru în legătură cu ponderea accentului exclusiv pe raportările periodice ale
profitului este sacrificarea de către manageri a rentabilităţii pe termen lung, prin realizarea unor
economii forţate la cheltuielile cu controlul calităţii produselor, prin reducerea standardelor de
întreţinere a capacităţilor de producţie, reducerea cheltuielilor de pregătire a personalului, prin
atenţia insuficientă faţă de cerinţele clienţilor.
Rezultatul exerciţiului concretizat în profit sau pierdere, caracterizează toate laturile
activităţii economice, financiare şi excepţionale ale firmei. Mărimea acestui indicator e influenţat
direct de strategia de aprovizionare şi vânzare, de asigurarea şi utilizarea eficientă a resurselor
materiale şi umane, de politica financiară.
Maximizarea profitului constituie premiza realizării obiectivelor strategice ale firmei.
Profitul vizează rezultatele pe un orizont scurt de timp şi de aceea poate constitui obiectivul
unor deformări. El nu oferă nici o bază directă verigilor organizatorice ale firmei pentru a-şi
îmbunătăţi contribuţia la atingerea obiectivelor stabilite la nivel de ansamblu al firmei.

58
Creşterea an de an a rezultatului net obţinut, precum şi a cifrei de afaceri, realizarea şi
chiar depăşirea indicatorilor prevăzuţi în B.V.C., arată că la nivelul societăţii conducerea practică
un management corespunzător noilor condiţii specifice economiei de piaţă.
Măsurile corespunzătoare luate de Consiliul de Administraţie au asigurat menţinerea
societătii pe segmentul de piaţă pe care acţionează.
Aceasta demonstrează faptul că în ultimii trei ani, societatea şi-a menţinut locul III la nivel
de judeţ, în cadrul societăţilor comerciale, în ceea ce priveşte realizarea cifrei de afaceri şi a
rezultatului net.
Având în vedere rezultatele economice obţinute, societatea desfăşoară o activitate eficientă,
făcând faţă cu succes concurenţei din zona geografică în care îşi desfăşoară activitatea.
În vederea creşterii rentabilităţii financiare şi a eficienţei întregii activităţi, conducerea
societăţii are în vedere următoarele măsuri:
- controlul strict al cheltuielilor efectuate;
- încasarea cât mai rapidă a creanţelor societăţii;
- utilizarea eficientă a lichidităţii existente în sold, fără a angaja credite;
- eliminarea stocurilor cu mişcare lentă.
Necesitatea adoptării unui sistem de contabilitate aliniat la cele existente în ţările Europei
Occidentale este determinată de integrarea ţării în structurile europene, iar oportunitatea pentru
sistemul francez este justificată de analogiile de ordin cultural între cele două ţări.
Pentru îmbunătăţirea activităţii de conducere şi a biroului financiar-contabil din cadrul
societăţii sunt necesare luarea următoarelor măsuri:
- utilizarea pe o scară mai largă a tehnicii de calcul;
- diminuarea cheltuielilor administrative;
- evaluarea corectă a patrimoniului
Analizând activitatea desfăşurată la societatea prezentată consider că se impun a fi luate
următoarele măsuri:
*diversificarea activităţilor exercitate în cadrul societăţii, în vederea majorării
veniturilor obţinute, a creşterii nivelului salariului la personalul direct productiv;
*micşorarea perioadei de recuperare a creanţelor;
*micşorarea duratei de recuperare a stocurilor;
*dotarea cu echipament de lucru modern în vederea creşterii calităţii serviciilor şi a
calităţii muncii.

BIBLIOGRAFIE

1. BELVERT E. NEEDLES Jr. Principiile de bază ale contabilităţii, Ed.a-5-a,


HENRY R. ANDERDON Editura ARC, Bucureşti, 2000.
JAMES C. CALDWELL

59
2. BOJIAN OCTAVIAN Contabilitatea întreprinderilor,
Editura Ecomomică, Bucureşti, 1999.

3. DRĂGAN DR. CM. Noua contabilitate a agenţilor economici,


Ed.a-2-a, Editura Hercules, 1996.

4.EPURAN M., BĂBĂIŢĂ V., Contabilitate financiară în noul sistem


GROSU C. contabil, Ed.de Vest, Timiş, 2006.

5. JIANU I. Evaluarea ,prezentarea şi analiza performanţei


întreprinderii, Editura CECCCAR , Bucureşti,2007

6. LUNGU C.I. Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi


prezentarea situaţiilor financiare,Editura CECCCAR ,
Bucureşti,2007

7. MUNTEANU V. Contabilitatea financiară a întreprinderilor,


Editura SYLVI, vol.I, Bucureşti, 2001.

8. MATEŞ D,MATIŞ D.,COTLEŢ D Contabilitatea financiară a entităţilor


economice
Editura Mirton, Timişoara,2006

9. MUNTEANU VICTOR Control şi audit financiar contabil,


Editura SYLVI, vol.I, Bucureşti, 2000.

10.PÂNTEA IACOB PETRU Managementul contabilităţii româneşti, vol.I,


Editura Intel Credo, Deva, 1998.

11.PÂNTEA IACOB PETRU Contabilitatea financiară românească


conformă cu directivele europene, Editura Intel Credo,
Deva, 2008,ediţia a III a

12. RISTEA M.,coordonator Contabilitatea financiară a întreprinderii,


Editura Universitară ,2004

13. STAICU CONSTANTIN Contabilitate financiară ,


Editura CECCAR,Bucureşti,2002

14. **** Legea nr.15/1994, privind amortizarea


capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, cu modificările ulterioare.

15. *** Legea contabilităţii nr.82/1991, cu


modificările ulterioare.

16. *** Legea societăţilor comerciale nr.31/1990,


cu modificările ulterioare.

17. *** OMFP 1752/2005 pentru aplicarea reglementărilor


contabile conforme cu
Directivele Europene,M.O. 1080 BIS/2006

18. *** Legea 571/2003

60
19. *** Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
2006, Editura CECCAR ,2006

20. *** HG 2139/2004,M.O. nr.46/13.01.2005

21. **** HG 1553 /2003,M.O. Partea I nr. 21 din 12/01/2004


privind reevaluarea imobilizãrilor corporale si
stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe

61