Sunteți pe pagina 1din 8

Presiunea arterială 63

PRESIUNEA ARTERIALĂ
Dr. Dobreanu Dan

Presiunea arterială (PA) reprezintă forţa exercitată de sângele circulant pe unitatea de


suprafaţă a peretelui vascular.
Valoarea de referinţă este presiunea atmosferică. De aceea, pentru arterele superficiale (ex.
brahială), presiunea arterială reprezintă în valoare absolută, diferenţa de presiune
transmurală. Aceasta este echilibrată de tensiunea care ia naştere în peretele vascular,
relaţia dintre ele fiind descrisă de legea lui Laplace. Incorect, termenul de tensiune arterială
este folosit adesea cu sensul de presiune arterială.

PARAMETRII PRESIUNII ARTERIALE

► PA sistolică (maximă) este cea mai mare valoare în cadrul unui ciclu cardiac,
corespunzând sistolei ventriculare. Depinde de forţa de contracţie şi volumul bătaie al
vetriculului stâng. Valoarea optimă: 120 mmHg.

► PA diastolică (minimă) este cea mai mică valoare în cadrul unui ciclu cardiac,
corespunzând sfârşitului diastolei ventriculare. Depinde de rezistenţa periferică opusă
de sistemul arterial. Valoarea optimă: 80 mmHg.

► PA medie (efectivă) înlocuieşte valorile instantanee (sistolică şi diastolică) cu o


valoare unică, la care s-ar realiza acelaşi debit circulator în condiţiile în care curgerea
ar fi continuă şi nu pulsatilă. Poate fi aproximată cu formula:

PAs  PAd
PAm  PAd 
3

Măsuraţi presiunea arterială. Calculaţi PA medie şi treceţi valorile în Fişa de


lucru!

► PA diferenţială (presiunea pulsului) dată de diferenţa dintre PA sistolică şi PA


diastolică. Modificările ei caracterizează 2 tipuri de curbe presionale:
– divergentă: creşte PA sistolică, scade PA diastolică.
– convergentă: scade PA sistolică, creşte PA diastolică.

► Hipertensiunea arterială (HTA) este definită de creşterea persistentă a valorilor


presionale.

Tabelul nr. 2. Definiţia hipertensiunii arteriale.


TAs TAd Interpretare
sub 120 sub 80 optim
120-130 80-85 normal
130-140 85-90 normal înaltă ("high normal")
140-160 90-100 HTA stadiul 1
160-180 100-110 HTA stadiul 2
peste 180 peste 110 HTA stadiul 3

Răspundeţi la întrebările din Fişa de lucru!


64 Lucrări practice de fiziologie

METODE DE MĂSURARE A PRESIUNII ARTERIALE

► Metode directe (sângerânde) realizate prin introducerea unui cateter în arteră şi


conectarea lui la un sistem de măsurare şi înregistrare a presiunii (Figura nr. 55).
Detalii asupra acestei metode au fost prezentate la capitolul referitor la cateterismul
cardiac.

Figura nr. 55. Măsurarea presiunii arteriale la câine, în mod direct, prin
introducerea unui cateter în artera femurală.

► Metode indirecte (nesângerânde), bazate pe principiul comprimării unei artere


mari cu ajutorul unei manşete pneumatice în care se realizează o presiune
măsurabilă (Figura nr. 56). Valorile presiunii intra-arteriale se apreciază prin diverse
metode, comparativ cu presiunea cunoscută din manşetă.

Pb r > Ps Ps > Pb r> Pd Pd > Pbr


V=0 V > Vnormalã V normalã

Puls absent Puls prezent Puls prezent


Zgomote absente Zgomote intense Zgomote slabe
mmHg care apoi dispar
150
Ps

100

Pa
Pd
50 Pbr
AMPLITUDINE
OSCILAÞII

0
timp

Figura nr. 56. Principiul metodelor neinvazive de măsurare a presiunii


arteriale. Pa reprezintă presiunea din arteră, Ps fiind valoarea sistolică
(maximă), Pd valoarea diastolică (minimă), iar Pbr reprezintă presiunea din
manşeta înfăşurată în jurul braţului.

► Metoda palpatorie (Riva Rocci) măsoară numai presiunea sistolică, prin


perceperea primei pulsaţii a arterei radiale la decomprimarea lentă a manşetei
aplicate în jurul braţului (Figura nr. 57A).
Presiunea arterială 65

► Metoda ascultatorie (Korotkow) prin perceperea cu stetoscopul plasat în plica


cotului a zgomotelor care apar la decomprimarea lentă a manşetei, datorită circulaţiei
turbulente (Figura nr. 57B).

Tehnica de măsurare este următoarea:


– se aplică manşeta aparatului în jurul braţului, astfel ca marginea ei inferioară
să se plaseze la 2-3 cm deasupra plicii cotului. Lăţimea manşetei trebuie să fie de cel
puţin 12 cm şi ea nu trebuie aplicată peste lenjerie;
– se reperează prin palparea artera humerală în plica cotului, loc în care se
aplică stetoscopul (nu sub manşeta tensiometrului);
– prin pompare cu para de cauciuc, se ridică presiunea din manşetă, cu 30-
40 mmHg peste cea la care dispare pulsul radial;
– se decomprimă manşonul lent şi progresiv prin deschiderea supapei.
Momentul în care se aude în stetoscop primul zgomot marchează presiunea sistolică;
momentul în care zgomotele nu se mai aud marchează presiunea diastolică.

Măsurarea PA se face atât în clino- cât şi în ortostatism, la ambele braţe, repetat de


2-3 ori, pentru înlăturarea erorilor date de reactivitatea vasomotorie datorată
anxietăţii.

A. B.

Figura nr. 57. Măsurarea presiunii arteriale prin metoda palpatorie (A) şi ascultatorie (B).

Răspundeţi la întrebările din Fişa de lucru!

► Metoda oscilometrică apreciază PA prin înregistrarea vibraţiilor pereţilor unei


artere comprimate de un manşon pneumatic, la trecerea sângelui. Se utilizează
oscilometrul Pachon (Figura nr. 58).

Tehnica de măsurare este următoarea:


– manşeta oscilometrului se aplică în jurul segmentului de membru studiat;
– se ridică presiunea din manşetă, la o valoare care depăşeşte cu 10-
20 mmHg presiunea arterială sistolică;
– se decomprimă lent, urmărind oscilaţiile acului, care devin din ce în ce mai
ample, până ce ating un maxim, care reprezintă indicele oscilometric; în continuare,
amplitudinea lor scade, până la totala dispariţie. Debutul oscilaţiilor corespunde
presiunii arteriale sistolice, amplitudinea lor maximă, presiunii arteriale medii, iar
dispariţia lor presiunii arteriale diastolice.
66 Lucrări practice de fiziologie

ARTERÃ
m
R

Figura nr. 58. Reprezentarea schematică a oscilometrului Pachon; prin


intermediul unui robinet (R), manşonul pneumatic (m) este pus în legătură,
fie cu un manometru (M), fie cu o capsulă cu pereţi subţiri (C), care măsoară
vibraţiile aerului din manşon. Amplitudinea acestor vibraţii este înregistrată
pe scala aparatului în unităţi Pachon.

Valorile normale ale indicelui oscilometric sunt:


– la nivelul coapsei  5
– în 1/3 superioară a gambei  3
– în 1/3 inferioară a gambei  2
– la nivelul braţului  3

► Metoda ecografică: detaliile ecografiei Doppler sunt descrise la capitolul referitor


la ecografie.

► Indicele de presiune gleznă/braţ (ankle brachial pressure index, ABPI): raportul


de PAs dintre membrul inferior şi superior.

Se măsoară cu manşeta tensiometrului aşezată la nivelul gleznei şi a braţului. Pentru


determinare se utilizează metoda neinvazivă cea mai precisă (ecografie Doppler CW
- pentru detalii vezi capitolul de ecografie Doppler) şi determină:
– cea mai mare valoare a PA sistolice la artera brahială de pe ambele braţe
– cea mai mare valoare înregistrată la oricare dintre următoarele vase de pe
picior: a. tibială anterioară, a. tibială posterioară şi/sau a. pedioasă.
– se calculează raportul dintre PApicior/PAbraţ

Interpretare:
> 1.0 normal
0.5 - 0.9 afectare vasculară
< 0.5 ischemie critică

Calculaţi ABPI şi treceţi valoarea în Fişa de lucru!

REGLAREA PRESIUNII ARTERIALE

Eficacitatea mecanismelor reglatoare ale PA poate fi studiată cu ajutorul probelor de efort


(vezi la capitolul respectiv) şi a probelor de postură
Presiunea arterială 67

Proba Schellong I

► Principiu. Este o probă de postură care apreciază eficacitatea reflexelor


baroreceptoare implicate în adaptarea PA la trecerea din clino- în ortostatism.

► Descrierea probei
– se măsoară frecvenţa pulsului şi PA în clinostatism, din minut în minut până
la obţinerea unor valori constante;
– subiectul trece apoi în ortostatism şi rămâne astfel 10 min; se măsoară PA
şi pulsul imediat, apoi din minut în minut;
– subiectul trece din nou în clinostatism; se măsoară PA şi pulsul la 1, 2 şi 3
min.

► Interpretare. În mod normal la trecerea din clino- în ortostatism are loc


modificarea minimă a pulsului şi valorilor PA. Ca şi modificări fiziologice se admit:
– frecvenţa cardiacă: creşteri cu 10-20/min (la tineri până la 30/min);
– TA sistolică: scădere iniţială cu maxim 15 mmHg care dispare ulterior; apoi
creşteri cu până la 10 mmHg;
– TA diastolică: creşteri cu până la 5 mmHg.

Abaterile faţă de normal pot prezenta următoarele trei tipuri reactive: tipul hipoton,
care se adaptează prin creşterea predominantă a frecvenţei; tipul hiperton la care
adaptarea se face prin creşterea predominantă a TA şi tipul hipodinamic cu răspuns
deficitar atât presional, cât şi în ce priveşte frecvenţa cardiacă.

Efectuaţi proba şi treceţi rezultatele în Fişa de lucru!

Dacă la ridicarea bruscă în ortostatism apare senzaţie de leşin, ameţeală


marcată reveniţi imediat în clinostatism (culcat pe spate) cu ridicarea pasivă a
picioarelor la 45°!

Proba Crampton

► Principiu. Este de asemenea o probă de postură care studiază modificarea


pulsului şi PA ce rezultă la trecerea subiectului din clino- în ortostatism.

► Descrierea probei
– subiectul stă culcat pe o canapea timp de 2 min, după care se măsoară
frecvenţa pulsului şi TA sistolică;
– subiectul trece în ortostatism fără a se sprijini de nimic şi după 2 min se
determină din nou frecvenţa pulsului şi TA sistolică;
– se calculează indicele Crampton după formula:

TA P
INDICELE CRAMPTON  25  (3.15   )
10 20
unde: TA = diferenţa de TA sistolică în mmHg.
P = diferenţa de frecvenţă a pulsului/min.

► Interpretarea se face în funcţie de valorile indicelui Crampton:


– sub 50 = adaptare insuficientă
– 50 - 75 = adaptare slabă
– 75 - 100 = adaptare bună
68 Lucrări practice de fiziologie

– peste 100 = adaptare excelentă

Efectuaţi proba şi treceţi rezultatele în Fişa de lucru!

Dacă la ridicarea bruscă în ortostatism apare senzaţie de leşin, ameţeală


marcată reveniţi imediat în clinostatism (culcat pe spate) cu ridicarea pasivă a
picioarelor la 45°!
Presiunea arterială 69

MONITORIZAREA AMBULATORIE A PRESIUNII ARTERIALE


Dr. Mureşan Simona

ABPM (Ambulatory Blood Pressure Monitoring) reprezintă o metodă utila şi comodă atât
pentru medic cât şi pentru pacient de monitorizare continuă a valorilor tensiunii arteriale în
afara mediului spitalicesc. Utilizând o manşetă pneumatică fixată pe toata perioada
examinării la braţul pacientului şi conectată la un sistem electronic de măsurare a presiunilor
sistolice şi diastolice la nivelul arterei brahiale, dispozitivul va permite culegerea de informaţii
timp de 24 ore. Datele obţinute prin măsurători efectuate la intervale de 20 minute in cursul
zilei (minim 14 valori diurne) şi la intervale de 30 de minute in cursul nopţii (minim 7 valori
nocturne) sunt statistic analizate. Rezultatele pot fi exprimate sub forma de valori numerice,
calcularea de valori tensionale medii (Tabelul nr. 3) sau pot fi reprezentate in format grafic
(Figura nr. 59).

Tabelul nr. 3. Valorile presiunii arteriale recomandate pentru interpretarea


înregistrărilor efectuate prin AMBP.

Valorile tensiunii arteriale măsurate (mmHg)


Valori ideale Valori normale Valori patologice
Măsurători diurne < 130/80 < 135/85 > 140/90
Măsurători nocturne < 115/75 < 120/70 > 125/75

► Această metodă de monitorizare a tensiunii arteriale are indicaţii clinice precise:

– permite excluderea falsei hipertensiuni denumite generic „hipertensiunea de


halat alb”. Această entitate clinică, prezentă intr-un procent de 15-30% al populaţiei
generale, se defineşte prin măsurarea unei tensiuni arteriale cu valori de peste
140/90 mmHg în cabinetul medical şi identificarea simultană la acelaşi subiect de
valori sub 135/85 mmHg în mediul extra-spitalicesc;

Figura nr. 59. Reprezentarea grafică a rezultatelor obţinute prin ABPM.

– permite un diagnostic corect al tensiunii arteriale normal crescute (valorile


tensionale la limita patologiei);
– ghidează tratamentul anti-hipertensiv la pacienţii vârstnici dificil de
monitorizat;
70 Lucrări practice de fiziologie

– identifică hipertensiunea nocturnă;


– facilitează ajustarea tratamentului specific la subiecţii cu hipertensiune
rezistentă la terapia clasică;
– permite diagnosticul de hipertensiune şi monitorizarea tensiunii arteriale la
femeia gravidă;
– identifică hipotensiunea arterială.