Sunteți pe pagina 1din 5

DIDACTICA SPECIALITĂŢII

ÎNVĂŢĂTORI
06.05.2006

CALCULATORUL,INSTRUMENTUL DE
LUCRU AL ELEVILOR MILENIULUI III
Tema abordată : Formarea de capacităţi şi competenţe

Nume şi prenume: POTOCEAN MARINICA-FLORICA


Adresa: Al.Gutîi,bl.4,sc.2,ap.6,Reşiţa
Telefon: 0747280052
E-mail: marinica__po@yahoo.com
Unitatea de învăţământ: Şcoala cu clasele I-VIII,nr.7,Reşiţa

1
I.NOŢIUNI TEORETICE

Necesitatea de a utiliza în şcoală calculatorul şi IAC este evidentă într-o lume în


care tehnologia informaţională şi-a făcut loc în toate sectoarele de activitate.
Referitor la tehnicile moderne de instruire,UNESCO arată că ele reprezintă a patra
revoluţie în dezvoltarea societăţii,din punctul de vedere al mijloacelor de instruire şi
evaluare (trecerea de la educaţia în familie la educaţia în şcoală,adoptarea cuvântului în
scris ca mijloc de instruire şi autoinstrire,apariţia tiparului şi folosirea cărţii,dezvoltarea
electronicii-radioul,televiziunea,calculatorul).
Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ facilitează realizarea
scopurilor didactice şi idealurilor educaţionale:
• sensibilizarea elevilor în vederea desfăşurării activităţii didactice;
• comunicarea,transmiterea,demonstrarea-ilustrarea noului;
• înţelegerea noului de către elevi;
• aplicarea şi exersarea noilor cunoştinţe teoretice şi practice;
• fixarea şi consolidarea noilor cunoştinţe şi competenţe;
• verificarea şi evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor
În Metode active în pedagogia adulţilor,Robert Muchielli afirma: „La sfârşitul
unei secvenţe de învăţare,în condiţiile unei atenţii voluntare şi cu un grad sporit de
concentrare,elevul reţine diferenţiat: 10% din ceea ce citeşte,20% din ceea ce aude, 30 %
din ceea ce vede, 50% din ceea ce vede şi aude în acelaşi timp, 80% din ceea ce spune şi
90% din ceea ce spune şi face în acelaşi timp” .
Materialul prezintă experienţa acumulată în ultimii ani şi în mod special în acesta
din urmă,în cadrul opţionalului JOCURI DIDACTICE PE CALCULATOR şi
implicaţiile asupra dezvoltării cognitive şi psihice a elevilor precum şi formare unor
abilităţi şi competenţe,creând premisele eficientizării şi sporirii calităţii în procesul
instructiv-educativ.
De asemenea,rezultatele obţinute în anii anteriori au fost cele care au determinat
propunerea acestui opţional pentru clasa I întrucât formarea abilităţilor şi dezvoltarea
competenţelor în utilizarea calculatorului atât în activitatea şcolară cât şi în cea
extraşcolară sporeşte motivaţia intrinsecă pentru învăţare la elevi,ceea ce conduce spre
evitarea eşecului şcolar şi obţinerea de performanţe. Este cunoscut faptul că pe plan
mondial se trece de la o societate industrială la o societate informaţională şi acest opţional
oferă elevilor posibilitatea ca atunci când vor începe activitatea profesională să fie dotaţi
cu un bagaj de cunoştinţe şi deprinderi în domeniul tehnologiei informaţiei şi
comunicării.
Studiile întreprinse pe diferite meridiane ale globului arată că integrarea noilor
tehnologii informatice şi comunicaţionale în practica şcolară asigură performanţe
superioare la un număr mai mare de elevi, decât predarea tradiţională; în acelaşi timp,
elevii învaţă semnificativ mai bine cum să înveţe.
Obiectivele urmărite în studiul acestei discipline sunt corelate cu cele din
programele sistemelor de învăţământ din alte ţări europene.
Prin utilizarea graficii pe calculator, tehnoredactarea computerizată a unor afişe,
pliante, cărţi poştale, reviste şcolare elaborate de elevi, dezvoltăm în mod real
creativitatea acestora.

2
De asemenea, este cunoscut interesul absolut al tuturor copiilor, de la vârste chiar
foarte fragede, pentru operarea şi jocul pe calculator, astfel încât am considerat oportun
acest opţional care să satisfacă în acelaşi timp nevoia de joc, dorinţa de a manipula
tehnologia modernă a informaţiei, instruirea şi dobândirea de abilităţi, toate având ca
finalitate obţinerea unor materiale informative ce pot fi utilizate în cadrul altor activităţi
precum şi un interes mai mare pentru activitatea de învăţare, formare de priceperi şi
deprinderi.

II. ASPECTE DIN PRACTICĂ

Opţionalul a fost agreat de elevi şi părinţi, dovada constituind-o răspunsul dat de


către părinţii elevilor într-un chestionar adresat la începutul anului şcolar:în alegerea
învăţătorului pentru elev,a contat şi opţionalul propus.Astfel,după prima şedinţă de
informare a părinţilor în legătură cu programul şi programele şcolare la clasă,cei care nu
aveau un calculator încă,s-au grăbit să-l achiziţioneze pentru a facilita formarea
abilităţilor copilului de utilizare a calculatorului.
Primii paşi au continuat cu întocmirea Programei pentru opţional,avizarea de către
conducerea şcolii şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean (anexe: 1,3,5,6).
Primele activităţi propuse au constat în cunoaşterea părţilor unui calculator,a
rolului fiecărei componente,a spaţiului de lucru şi a instrumentelor,în special cele
utilizate pentru editare de text şi desen.Am început cu utilizarea programelor de
desenare :desenare folosind forme standard,umplerea spaţiului cu culori deferite
(anexe:1,4,6) ,modificare,ştergere,anularea comenzilor,salvare,deschidere de document
nou,de folder nou .Având un calculator şi în clasă,o parte a activităţilor în completare s-
au desfăşutat tot prin utilizarea calculatorului,devenind o recompensă pentru evidenţierea
unor reuşite în activitatea didactică ori comportare.
A urmat editarea în WORD,concomitent cu începutul perioadei
abecedare,consolidând literele de tipar prin utilizarea tastaturii calculatorului,activitate
care înlocuieşte cu succes alfabetarul.Elevii au învăţat să scrie cuvinte,să modifice
mărimea,culoarea,tipul de litere,să şteargă, să salveze,să-şi creeze folderul propriu în care
au adăugat documente sau au continuat un document anterior.S-au scris apoi propoziţii şi
am început inserarea imaginilor în documente luând fie din fişiere,fie din Clipart.
În ultimile 2 activităţi am început utilizarea programului P.Point,care s-a bucurat
de un real interes din partea elevilor,cu atât mai mult cu cât,lecţiile susţinute în AEL sunt
în mare parte prezentări în P.Point şi mi-au cerut să-i învăţ să facă şi ei aşa,deşi nu aveam
planificat în Programa pentru acest an şcolar.Tot ceea ce lucrează independent într-o
activitate-uneori lucrează pe grupe de câte 3-se salvează pe dischetă şi duc acasă,copiază
în calculator având ca sarcină să adauge în acelaşi mod,să prezinte în ora următoare ce au
lucrat acasă.
De un real folos a fost softul „Abecedarul Animat” creat de Ed.Noema,
Cluj,întrucât elevii au parcurs cu plăcere literele alfabetului,reuşind să-şi însuşească
înainte de activitatea de la clasă majoritatea literelor.La începutul semestrului al II-
lea,majoritatea erau capabili să citească aproape toate literele.
Am utilizat calculatorul în cadrul activităţilor matematice (anexa2),cunoaşterea
mediului,muzică dar cel mai optim mod şi în acelaşi timp plăcut elevilor este datorat

3
laboratorului AEL,unde am desfăsurat lecţii de Limba şi literatura română, Matematică şi
Cunoaşterea mediului.Spre deosebire de utilizarea obişnuită a calculatorului,în acest caz
activitatea este interactivă,prezentarea este animată,dinamică,testele sunt evaluate printr-o
singură apăsare de buton,rezultatele sunt cunoscute imediat şi,nu de neglijat,se poate
combina cu succes această activitate cu formele clasice de predare-învăţare.Singurul
inconvenient este datorat timpului de pregătirea a unei astfel de lecţii,cu adevărat mult
prea mare,întrucât SIVECO nu a pus la dispoziţie softuri pentru ciclul primar.
Un alt aspect care trebuie menţionat este dorinţa copiilor de a utiliza calculatorul
în diverse situaţii pentru care ei au posibilitetea de a decide.De exemplu,solicitând la
cunoaşterea mediului să caute ilustraţii cu animale şi păsări domestice,o parte au adus
exact ceea ce li s-a cerut,doi au adus pe un CD fotografii cu animale iar unul a adus un
soft educaţional,în limba engleză,audio-video,cu material informativ scris şi redat
sonor,cu imagini statice şi scurte secvenţe video,un material ştiinţific,dar conceput într-o
manieră încât este comprehensibil la vârsta de 7 ani.
Deşi părea la început imposibil,relaţiile din grup s-au dezvoltat înspre
toleranţă,într-ajutorare,colaborare.Astfel, fac schimb de jocuri,scanează,copiază materiale
pentru colegii care nu posedă perifericele necesare,lucrează în echipă la calculator,prin
acord :care e primul,care urmează ,ceea ce părea imposibil la început.
Acelaşi tip de relaţii au început să se sedimenteze şi între părinţii elevilor,ceea ce
consider un avantaj pentru fiecare elev şi,în acelaşi timp,pentru clasă ca grup.
Aspectele pozitive observate au condus la ideea că acest opţional poate fi
continuat în anii următori,ţinând seama de capacităţile de formare şi dezvoltare de
abilităţi ale elevilor.Drept urmare,am iniţiat un parteneriat de proiect didactic educaţional
COMUNICAREA FĂRĂ LIMITE,parteneri fiind elevii clasei I A,de la Şcoala
nr.11,Mihai Eminescu din Piteşti şi înv.Corina Tatiana Barbu.Ceea ce ne propunem prin
acest proiect este facilitarea posibilităţii de a cunoaşte elevi din altă localitate,de a
comunica utilizând mesaje scrise şi poşta electronică,apoi comunicarea directă cu ajutorul
camerei web,schimb de informaţii,teme comune iar în cele din urmă,contact direct prin
vizită.

III.CONCLUZII

Consider că formarea capacităţii de a utiliza calculatorul este benefică


elevilor,atât în activitatea şcolară cât şi în cea extreşcolară, în plan cognitiv cât şi
psihic,prin relaţionarea cu lumea oferită de acest instrument de lucru al mileniului al III-
lea.

Data: 12.04.2006 Semnătura: MP

4
BIBLIOGRAFIE

• Ghid metodologic—Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul


didactic—învăţământul primar;

• Planul cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar ;

• Ghid de evaluare pentru învăţământul primar—Andrei Barta, Decebal Burlacu,


Bucureşti 1999;

• Tainele informaticii—Rodica Matei, Dorina Mateiaş;


• Metode active în pedagogia adulţilor—Robert Muchielli,EDP,Buc.1982