CARTE BAROCA
!
de opinie nu fac decat sa CO:ifimie fos: numai un interesant filozof. un
dilicuhatea probljmei... Dar sa istoric erudit, ci si un scrii or de
contin;:am: Pentru Perpessicius cartea geniu" - in p ivima ast-zarii cartii
lui CantiMnir este un „r< man social, intr-un anumit „raft": Istoria
memorii n roman.de aventuri [...], toate ieroglijica este „si roman, i epopee, si
: cestea la un loc,j:ii prei izaren nurnai pamfiet, dar si eseu, poem, spectacol
ca-modul In care toate-acestea se realiz cu mast . Singularitatea eL inicitatea
aza e unul pcrpetuu akgoric". ei sperie pe cercetator./Plina de
..Summum al scrisului cantemiresc" cotloa-ne, ocol sun si arabesouri, J
-pentru Peqiessicius Istoria iei >glijica <toria ieroglijica seamana cu un
se arata a fi neindoielnic „rodul viabil trunchi de arbore trc pical Infasurat in
al unu artist". 1 ■ ste aceasta si pirerea liane, .u barbi de radacini aeriene. cu
(cu puncte de sprijin remarcabil noduri de parazip vegetal! purtand
detasate din „c iligrafia"" textilui) lui G flori carnoase si fantastice, totul Fund
Calinescu - singura „opera literara asezat fara nici o logi-ca pentia
viabila" -(. hiar ( aca judecata este ochiul nosiru de clima temperata"
poate \ rea drastica (sau poate nu?) in \pp. cit., p. 202). Incheierea: Ist.'ria
legatura cu alte scrieri cantemiiiene S-a ieroglijica este ojcarte_b;;roca.
ame>;ecat in calificarea acestei carti si Dup. trecereu in revista lacui.'i de
inevitabila (intr-o vreme) privire Nicolae Stoicescu (din care „trecere"
elementa sociologizanta: ,,Roman am exiras di ar opiniile „d:n pagina"
satirico-politic" atin-tit imp itriva marii lasand afara referirile din „note" dar
boierimi (a .'is Dan Badarau) ori iargin-du le pe irimele cu citate
..prima si cea mai puter-iitCS opera de suplim..ntare), s-a mai uitat la
s.itira spriala din liternrura noastra principalele formulari despre C: rtea
veche" (credeau P.P. Panat-I scu si I. lui Cantemir (Xenopol, lorga,
Verde;). Istoriileln; i ribi ale literaturii Puscariu, Minea, P.P. Panaitescu - 1.
romane s-au ferit (circum-s tecte de Ver. !es, Al. Piru, Manuela
definiri i >arte strict.-, suhliniind insa Tanasescu), Doina Curticapeanu,
apartenenta atat de exoticei liicrari la autoare in 1975 at) iei tarji
literatura i gasindu-i con-spondente in (Orizonturile vietii in literatura veche
literatura universala. lata opinia ui romaneasca, Bucuresti. Editura
AJpRiaj. pentru care Istoria ieroglijica Minerva) ce rezerva cercetarii Istoriei
este .,opera literara cea mai in teres; ieroglifice un remarcabil capitol:
ntffaTui~Dir::itrie Cant.mir. ion':.!!-: Arliipelagul baroc (p. 123-180).
I'iegoric cu personaje din lumea
Titlui acesta nu lasa nici o indoiala
-anijraal.., ca Le roman du Renaisi asupra ..semnului" sub care autoarea
namfletjjojrtic asemenea Istoriei asaza „strutocami!a" literara produsa
secrete d-spre Jomnia impaiatulu lusi tie Cantemir. Contributiile Doinei
nian de Procopius din Cezareea". Curticapeanu - cuprinzand si cateva
pagini consacrate „cautarii speciei'%
MomentuI examinirii cu instrui lente
pagini ce constata ca Istoria
moderne i textului Istoriei ieroglifice
ieroglijica, opera ..deschisa", carte de
(atatator al atator d'scutii, colectionar il
cunoastere si de (auto)-initiere, ofera
unei ve;itabi!e ..trene de prejudecati") a
un text ce nu poate Fi constrans sa
venit in 1970, c.md Manuela, rSnSy
ramana in marginile unei specii {op.
;scu a put Iicat monografia Despre
cit., p. 178) - sunt ilus-trative pentru
Istoria ieroglijica (B: curesti, Editura
seriozitatea si aplicatia cu care, Tn
Cartea Romaneasca). Opinia autoarei -
anii '70 si mai apoi, cerceta-torii
pentru care Dimitrii- Cantemir/,n-a
2
Tnclinati sa practice lecturi din eroare. Istoria ieroglijica, superba
perspectiva Barocului au luat Tn meditatie asupra omului, carte ce isi
antrepriza scrierea cantemiriana. creeaza limbajul la fel cum Isi
Asumandu-si o sarcina deloc usor de „alcatuieste" personajele si miturile
indeplinit. Pentru Ion Istrate (Barocul in care acestea sunt angrenate, „la ve-
literar romanesc. BucurestiJ Editura dere", adica sub ochii unui privitor
Minerva, 1982), Istoria ieroglijica, invitat la „theatru" (loc al iluziei si al
izbanda literara dobandita In urma ilu-zionarii, al aparentelor), nu poate
aplicflrii unor tehnici (succesive) ale Fi obligate sa intre Intre zidurile unei
Tncifrarii, este un „roman a chiave", specii literare. Incorsetarea (prin
sintagma ce trebuie des-lusita in acest admiterea unei „etichete") este, Tn
caz prin apeluri care sa evite aceasta situatie, imposibil de
simplitatea stabilirii unor „cores- practical, pretinsul „roman" al lui
pondente". Nici o noutate pentru Cantemir, cu o struetura si des-tule
discutia care ne intereseaza aici in situatii ,,epopeice", gusta pe rand din
monogra-Fia Dimitrie Cantemir placerile, „cameleonice", procurate de
(Bucuresti, Editura Minerva. 1989, p. acizii „pamfletului", de destainuirile
232) a Ecaterinei TaralungaL^X,.] un „memorialistice" (dac5 admitem
complex care a fost numit, prin „calea alegorizanta" sugerata prin
asimilare cu conceptul modem, roman, Cheie) sau de inaltimea cugetSrii
desi s-ar cuveni spus mai curand unui „eseu" Filosofic, dar refuza s3 se
epopee, acesta fiind mode-lul major pe opreasca pe un raft anume tocmai
care-1 denunta lucrarea". Ultima
pentru ca peregrinarea pria'printre
participare semniFicativa din si-rul
„specii" Ii este esentiala. Carte
„tentativelorde definire" (cu
baroca, Istoria ieroglificd se
parcimonie refacut de mine mai sus si
desavarseste cautand (caci pare a se
Tn care trebuie sa fac loc si cartii,
decide - cu dificultate; vezi Eugcn
foarte moderne, a Elvirei Sorohan,
Negrici, Poezia medievald in limba
Cantemir in cartea ieroglifelor,
romdnd, Craiova, Editura Vlad^Vlad,
Bucuresti, Editura Minerva, 1978) este
1996, p. 208 si umi.), iransformandu-
cea a lui Nicolae Manolescu. Autorului
se. negand „oprirea" si pro-clam, nd
Istoriei critice a literaturii romane
pcrmanenta „miscarii" si a
(Bucuresti, Editura Minerva, 1990),
,.dcschiderii", ezitand (si sporindu-si
Istoria ieroglijica, ,,cea dintai operS
ast-el ;u biguitatca), nadajduind si
literara romaneasca (Tn sensul
modern)" ii apare ca o scriere neincenind sa-si surprindS cilitorul-
„alexahdrina, care prelucreaza in spectator...
chipul cei mai savant-artificial modelul L ma vorbe acum si despre
romanturilor populare medievale, cu alegorizare. Este Incheierea la care
tot ar-senaiul lor. Este'pfimul romant au ajuns
cult" (p. 77). ei n ii multi dintre cercetatori in
cautarea ..figurii" de baza a acestui
..Statistic" judecand - daca o astfel text, fur-
de apreciere ar Fi de admis in cazul dat lizoare a schemei fundamentale.
- ji Tnsumand parerile exegetilor, ar Atunci cand trebuie sa ilustreze
trebui sa lasam castigul de cauza alegoria ca
sintag-mei roman alegoric. Adunarea ,figura de compozitie", dictiotuirele
opiniilor (evident, cu considerarea de figuri de stil trimit la Istoria
argumente-Ior pe care ele s-au ierogli-
Intemeiat) nu ne-ar duce decat catre 'icd, caci duhul in care si-a scris
3
Cantemir cartea (si care genereaza si ce a prezi-dat la alcatuirea Istoriei
imagi- ieroglifice. (Ea se cade a fi luataln
tarul ei) pare a fi eel al alegohei considerate, dupa cum, la fel,
morale, concretizare asteptata a nu.trebuie pierdute cu totitl din
psihomahiei vedere - chiar daca declaram ca citim
pe care a asternut-o in poveste (mire o opera de fictiune - „semintele"
altele. scrierea de care ne ocupam a istorice din care a crescut Istoria... si
fost tintele ei politice.) Numai ca, furat de
socoiita si „basm") neobositul autor de capacitatile. magice parca, ale
dispute. S-a spus cfiiar ca imaginea uneltelor pe care le manuieste (o cane
alegorica marcat morala (denudata. baroca face din „desavarsireli un pas
golita de caracteristicile vechilor cons- catre „de-savarsire"), Cantemir isi
iructii simbolice - caci higroglifa, mult uita prea adesea programul alegoric
mai mult decat un simbol, este esen- (caruia - cu dreptate - Manuela
tializare, este o cale de cunoastere -, Tanasescu [op. cit., p. 87] nu-i acorda
Inyestu^cuxalitafilejnilitante trebuin- rostul de ,,piatra de temelie a cartii").
cioasejinei^cjOTbjnjjn^ „Pomeste sa descrie infatisarea unei
jivine cu gandul laper-sonajul pe
copleseste prin dimensi- care-1 intruchipeaza, dar prins de
uni si forta. Sigur ca putem crede in ritmica frazei si de prilejul de parada
aceasta ..definite". Ea este de acceptat intekctuala ce i se ofera, uita cu totul
fie si pentru ca in carte se exerseaza un de raportare. ;e deila unei ava-lanse
autor avid de dreptate (discursuriie de epnete si, aglomerand informatii,
despre drept si nedrept, adevdr si deturneaza ini:--o documentatie
minciuna, prietenie si vrdjbd/pizma epatanta si n.Mnchipuit de
sustin o dez-batere complicata), o amanuntita, executata dupa toate
dreptate mereu marginalizata, regulle retoricii,
ultragiata, ocultata, care ar trebui sa fie complicata bombastic astfei incat sa
rezultatul unui conflict etem - eel striveasca orice posibila comparatie
dintre Bine si Ran. Dar, o-data primita. de ordin stiintific sau literar" (Eugen
„descrierea" aceasta ar schimba enorm Negrici, op. cit, p. 214). La fel se
lucrurile, fiindca in carte .,starea de intampia cu discursuriie, in care,
fapt" (chiar daca ne referim doar la atunci cand un procedeu retoric
,,decazutul'" imaginar pomenit mai sus, „explodeaz&" cu stralucire, mobilul
cu consistente si rosturi felurite) este politic este uitat si Cantemir
infinit mai cotnplexa. Imaginile, „declanseaza un proces similar
secatuite - ziceam - de vechile lor savauteriei, eruditiei fanteziste, dar,
esente (si capacitati) de factura de asta data, de domeniul elocventei"
simbolica (dar atat de bafoce In aceasta (Eugen Negrici, loc. cit.). Categoric,
fiintare a or), sunt salvate de scriind aceasta carte (un „roman",
incarcatura retorica. O retorica totusi), printul „s-a jucat" (chiar daca
dominatoare ce se ameste:a in toate in predoslovie el asaza „deprinderea
etapele: it producerea ima-gihilor. In ritoriceasca" pe locul trei), facand
ordonarea si reordonarea lor. in literaturd, slefuind „simceaua"
Investirea lor cu diverse functii, in limbajului, incifrand, hermetizand,
plasarea lor in „sistem". Sigur ca obscurizand si neuitand sS-si deruteze
„inten.ia de a crea o lurm prin inca o data citi-torul prin acea Scard
alegorizare" (intr-un proces ierarhizat) a numerelor si cuvintelor
nu poate fi exclusa din setul de tanduri iero^liftcesti tdlcuitoare...
4
FomwjjbaxQzuLJstoriei ieroglifice ca cu cat sint mai de- h sarW, cu atata
se naste din retorica bizantina, aflata-in sa para mai desfatate; $i a caror
cuitura romaneasca (de cateva secole) mceputuri sint prea cu mari dez- 1
— in ravnita ipostaza de rhetoric a tri- mierdari, acelorasi sfarsitul sa fie prea
omphans si, poate, (spun poate, cu grele Tntrjgtairifc>al
Tntrucat, mereu evocata, „componenta alcatuirilororgg.-:."... nesti (o iluzie
orien-faTa", turceasca in speta, a ce „se amesteca" Tnselator
barocului cantemirian n-a trecut, in IntrHfaAgbJle „reale" si duce^ vedem
definire, din-colo de constatarea — inevitabil catre eroare; Cantemir
aplecarii spre broderia compHcatagra starm^SjKpil in carte in preajma
prezentei „senten-tiilor" puse Tn relatiei dintre minciuna si adevdr).
paranteze) din aplecarea spre arabesc Totul este trecator (intr-o
a^textelor orientale. Ca sa nu mai „circularitate" ineluctabiia: „Din
vorbim de lecturile socoteala, socoteala
prinnilm'duTtexteTe"apusene, scrieri naste"jTduTcuvant, cuvant
cu titluri iden-tice - verosimil - cetor izbuencste, "9 sfas^, cele vechi
aflatoare in biblioteca stolnicului trecand, aitele noal, ca in roata, sa
Constant in Cantacu-zino. Nu de Tntorc..."), maririle sunt, amagitoare,
Tntinsa traditie literara - care sa fi viata se schimba In moarte pe
consumat, se Tntelege, toate re-tetele nestiute, oamenii -jucarii neputin-
clasicitatii - este nevoie (in primul cioaseTn mana destinulul - ,Joaca"
rand) pentru aparitia unei/unor opere („spectacolul" fiind o compensate pe
care sa contemple lumea printr-un care o ofera, t >tusi, retetabaroca),
ochean baroc, ci de o stare de spirit, de sub bagheta unui regizor ce nu-si
un anumit climat diriguitor al dezvaluie pla-nurile, in r-un „theatru"
sensibilitatii. Or, lumea romaneasca de („Cine in tot theatrul acesta ieste atata
la sfarsitul veacului ai XVII-iea si de ascutii la ininte ca: ile vant sa
inceputul celui de-al XVIII- socoteasca alte cuvinte...") in care
IeaTzguduita de o criza cu multiple nestatornicia este ..legea" capitals;
pficmi si cu consecinte imprevizibile, "Sunt'em" vremelnici - este
putea naste acele „Tntrebari" (le va incheierea. trista, tragica, fara
pune intai Miron Costin) ale caror mdoiala, a cugetarii de tactura baroca
raspunsuri vor fi formulate in ,xheie" la care Cantemir adera - ,ar eliberarea
baroca (acelasi Miron Costin si altii, le sub apasarea aeesjei ^vremelnicii
Tnaintea lui ori dupa el - ma gande'sc nu poate consta decat in asumarea ei
la Dosoftei - le vor selecta fara ezitari). constienta si in construirea lucida a
Intr-o vreme si intr-un loc in care valo- unui iraseu. existential care sa
rile si ierarhiile traditionale Tsi pierd riujscape din. ' edere „slatsjtul"
sensurile si capacitatea de organizare, (acel ,,far§it" pe care Tl evoca,
lasand ca Tntamplarea („soarta") sa traducand din latineste . Cjuidc|ui'!
decida, surprinzandu-i pe agis^r^identeragas etj;espice finem"
,.participanti" prin Tnaitari ametitoare -, si Miron Co-tin in Viiata ilimit
ori disparitii tragice („moartea" este^o ,.Gvice lacL fa si cata farsitui cum
obsesie a artis-tului si ganditorului vine"): ,.[...] tofi niste atomuri pu-
baroc), si unele, si altele hesustinute de nedzitoare sintem, toti din nemica in
motivatii, expli-catia nu poate zabovi fiinta si din fiinta in putr:giune pre o
decat asupra caracterului iluzoriu (si parte calatori si trecatori ne aflam,
periculos: „ca !u- ~) crurile^tmesti cu una numai ramaitoare si in veci
muritorii ase a sa giuca s-au obiciuit, statatoare a tin.l si ieste, adeca
5
sfarsitul c.irile in bunatate sa plineste, „intru-
caci din cea vie si \ecinica adevarata cHipari" date Fortunei in textele <
socoteala incepatura inceputurilor si ante-niriene. Succinta descriere tin
sfarsitul sfarsiturilor I urcede". stihurile marelui logofat nu poate
fumiza insa suficiente puncte de
Cu dreptate s-a spus ca Istoria contact care sa fie tn nsformate in
ieroglijica aduna. intr-un text argumente ale u iei posibile
eminamente literar, muite din contaminari. Nu ne sprijina, in
„sustinerile" pe care le fixase pana explicarea imaginii din Divan... „0.
atunci reflec:ia filosofica ; lui Alexandre! Norocul este c:va in care
Cantemir. cu precaderejdt i ;i nu te poti increde, caci are aripi. dar
..mcheieri" din Divan... si dm nu are picioare: poate sa zbo ire si sa
Sacrosanc-i ie scientiae... Nu doar idei se duca de la om cu totul, dar, iarSsi,
- as zice - ci §\jmagini. Intre cele din nu poate sta pe de-a-nlregul pe eel pe
urmu si Ini uchiparea aeromorfa a care se asaza, pentru ca nu are
tioroiidui/fortunei, aparitie ce ne poate picioare" (Cartea a H-a, paragraful
invita sa / ibovim cateva ciipe asupra 63) -, nici apelul la Graiul solului
ei. tdtdrdsc (scriere ce ar fi putut,
E nevoie, aici, de putina ist de eventual, sa se numere printre
(.literara). In literatura noastta, lucrarile consu tate), intrucat
Jmaginea 1 jrtunei, inchipuita ca avand redactarea lui Cantemir se desparte,
d< .ir mdini si aripi, ultimele fiind in cazul mai multor referiri ce aduc
ii.strumentele i iei mobilitati preciziune, de traducerea-prelucrare
remarcabile (ia absen{a picioarelor ramasa de la Miron Costin. Incieierea
interzicam „starea pe . I c'\ localizarea la care ajunge Virgil Candea (loc.
deci), apare In locmul Viiata lumii al cit.)- Cantemir a cu-noscut opera lui
lui Miron Costin: „ Norocul la tin loc Curtius in alia versiune decat cea
nu std. intr-un ceas schimba pasul. aflata la indemana lui Costin (si
Anii nu pot aduce ce iditce ceasul. asemenea versiuni sunt cateva,
Numai maim si cu ar pi, si picioare n- deosebindu-se prin titlu: De rebus
are Sa nu poatd sta intr-ii lot nici- gestis Alexandri Magni, Historia
odinioare". Modelul - se stie - Costin Alexandri Magni, regis Macedoniae.
1-. g3sit la Quintus Curtius Ruffus, in Histo-riarum Alexandri regis
De rebus g-stis Alexandri Magni, Macedoniae libri...) - mi se pare
scriere Jin care tradusese un fragment corecta. Inscrierea autorului latin
ntitulat (de l, I mat itor) Grain! solului intre cei frecventati de Dimitfie
tdtdrd c... Rdatiile foarte stranse dintre Cantemir este in afara oricarei
pqeniuHui K iron Costin_si Dh'unid... indoieli, c3ci in Istoria ieroglijica
lui C:-itemir, fixate Indeosebi in zeita inaripata reapare spre a da
spaU'u! prelucrarii n expresie acelei nelinisti incarcate de
DU\u\uijbrtiijialabilis(comer ate Tntai dramatism (o neliniste transformata
deP P. Panaitescu, in Di.-nitrieTlan- adesea in zbu-cium proflind).
<T±. iiif. Vianisi (./jflf#*Bucuresti. generata de contemplarea unei
Editura Academiei, 1958, p. 51, si existente omenesti aflate intr-o
dovedite V[ oi pe laru de Virgil^jjBjB, neincetata si nagica (in ineficienta ei)
in stud ul ce precede editia din 196(| a pendulate intre niste ademenitoare dar
Divanu- mereu iluzorii ..norociri".
lu.....p. J&'VIII-XXfflEpfliiea I f Pefimreajmposibilitatii
evrcate si pentru transferul ac stei spj^ijirurii norocjjhtijnjj^iatra
6
stamialii" - inclusa inampla dizer.atie a dupa altele sa urmedze, si cand unele
Soimului - este vadit indatorata lui mor, altele sa invie si sambathiia si
Quintus Curtius, dar e scrisd de antipathiia dintr-Insele sa nu
Cantemir: „[...] ce nu p3na intra-atata lipseasca"), asupra „for{elor" - dc
iaste de credzut fortuna no-rocului, o, nestSpanit - ce supravegheaza
Coarbe, carea, precum din batrani am universul mare si „universurile'* mici
audzit, numai aripi sa fie avand, dzic, si contro-leaza destinul omenesc, are,
iaia nu si picioare si pe deasupra cert, elevatie si o anumita ascendenta
capului zbunind, dupa eel norocit (daca ne gandim la rostirile
urmadzS, iar d>* tot pe dansul a sa contemporanitor lui: 1-as propune
pune nici va, nici, de ar vrea, In ce sa doar pe stolnicul Canta-cuzino: ..[... j
sS spri-jeneasca are (ca cjne cu aripile ca toate lumestile supuse sant
norocului a zbura i sa pare, cand In mutarilor si toate cate sant umbla
piatra stamialii a s3 sprjeni va, atuncea cu .oroc si cum ca de obste iaste orbul
precum nici picioare neclatite sa nu fie noroc si viitoarele lucruri nev5zute
avand cunoaste)". sani"') asigurata de o infonnatie de
^Spirituixai e--gweffies^iza^4nejQ^! rang superior si de putinta autorului
ia^Juj_^ajUemir de a aju igc la talcuiri personale. in
aAupra^onditieLumane, prezent - cu dt aceste fonmulari, adesea proprii,
taliate „dovediri" in Divan... si elementele cur oscnte ale motivului
confirmat de gandurile frecvent norocjjjuinestatornic, cu Q prezenffi
materializate in Istoria ierogliftcd, nu foarte bine mar-cat a ^"$1 in
este nicidecum doar emanatia superfi- IslbTiaieroglifica — rejac. dincolo de
ciaia (fara corespondente, adica. In drice trasaturi specifice, nota de
sTnicTurile de adancime) a pfelucrarii ristete, de Tncheiere
unui moliv literar ca tentat. tragicaTiridi:5^Jji_sD!
poatejntamplator, pe mai multi Ujia_Barocuiiii.
scrm,dTT7cnzvofa5te (avand toate
atributele unei convingen) dintr-o
mentalitate pe care spiritua-litea Retorica
romaneasca o exprima, la nivelul
efitelor lntelectiiaTeTt^ra „Ta\'^ivV^Jiterciriilui (pur, dar
echTvocT„Toti Tnuritorii^va zice avand ,,puritatea" socotitS in
Cantemir prin glasul Inorogului - termenii in
purure'a'irr sm^doi sorti purtam, carii care se producea atunci literatura) a
inul a mortii, altul a vieU'i sint [sa ne inceput sa capete pondere, dezechiii-
amintim ca in Divan... el vorbise brand cumpflna cu care Istoria ierogi
despre ..paharul vietii" si „paharul ijiciiltns
mortii"], si amandoi din ceasul z3- m^ufm£^bisT^upa^ce_exe°e'd\
mislirii impret.na cu noi in toate au concedat sa dea crezare
partile, in toate locurile si in toate ,,avertrsmentelor" scriitorului,
vremile din fire s3 tovaras;sc". inceteze, adica, a'""
Perspectiva, din care scriitorulciigeta scotoci prin carte dupa „rastalmaciri"
asupra complicatu-lui raport dintt e om alejapjelpxjjgtrecuk- Iruealitate
sijume, dintre viata si rnoar!^™ dintre sklupa
bine si rau (care domina umanitatea In eroi r^eLcronologie (confruntandu-1
infinite substimiri: „Ca din fire cele pe Cantemir cu istoriografii) si sa
supt lun3 ase s-au oranduit, ca unele incerce
sa vada, totusi, daca nu cumva in
7
lumea .,ciudata" creata Je autor nicii") sau prestatiile aceforasi
elementul „abatuie din calea IaudeV'. A ales,
regent este nu „corespondenta cu prin urmare,
intamplari petrecute in viata" ci modalitate_n n^jcani_^sinTunand!i_»|
fictiunea ii fietecare chi^su^numelg^aj/reuniia
(definita - cititorul ma va ierta ca dm ipasirLsauj^\T^ujiiiiajj^^
insist - in codul vremii si, mai cu
seama, al ca fiecare dintre ele
locului descrierii). Aceasta intoarcere „llrea chipului cu firea dihaniii ca s.-
spre „zisa" autorului (tarzie, e si raducS". Sc3pa astfel de presiunca
adevSrat) scrupuleloi sale_mojale.(caci
1-a asezat pe Cantemir in jiltul in care demasc;!rea_abru]3ta, ,.lovirea in
el insusi incercase sa^e prezinte - acela fatjPjSIIse-par a fijJemersuri
al unui scriitor de buna credinta in onorabile - „nici cinstes, nici de
relatia sa cu cititorul. §ffacuse acest folos") si descTiidea^oiDoarta spre
lucru . un alt fel de lume, o „lume
In obligatoriul ,,te^tjieJnsotjre_" ieroglifica" in a carei intclegere
(prefata. adica, intitulata lz\'oditoriul efortul scriitorului ca „fietecare chip"'
citito- j\ sa-si „raduca" firea cu firea dihaniei
ritlui siinatate\m careTTTtliTand'' ca - substituente nu mai insemna prea
de reguia - o astfel de compunere era mult. Nu mai Insemna, pentru ca
dedicata captarii lectonilui prin tot hieroglifele (care, ziceam mai sus,
felul de topoi exordiali (cum ar fi mult reprezinta mult mai mult decat niste
folosita „excusatio propter simboTuri, sunt esenfe, „abstrac-
infirmitatem"). ^i_dec| tiuni") i§i uita jjCorespondentii^si
ara^^^ire3_de^ec_hiul i5ijdesfS5paj^jprogr|ile
(si obisnuitul) chipde a povestijstorie existence,"iritemeia-z3 intre ele
(desi „a sa sirui si dupa cursul vremi- relatii care au un anuinit specific,
lor, careasi la locul sJuTa sa alcatui reacfioneaza particular (dar pre-
mai pre lesne mi-ar fi lost") si vizibii), traiesc ca „personaje" si
supunerea lespecta un cod care nu dezvaluie ci
cu bunastiinta unor „asuprele", adica ascunde (Ion Istrate socotea - cu
unui alt fel de travaliu scriitoricesc. dreptate -ca toate aceste rela{ii,
Culea facila - insirarea evenimentelcr mestesugit construi-te, formeaza
in ordinea desfasurarii lor-_este evi- cifrul analogic, operant pe al doilea
Jata. 0 mdsura (complelTdefinita: nivel al obscurizarii textu-lui, dupa
^firagedarfire*v^ascunsul inimii", eel lingvistic si inaintea celui magic).
„stidirea" Nici autorul - cred - nu stapa-nea de
— i usinea, „siiaia" - sfiala etc. dar la inceput intreg relieful si toata
mercu respectata) 1-a impiedicat s5 „populafia" accstei „lumi". Intr-o
„huleas- post-fata (lardsi catra cititorhi) -
c2" faptele „proaste" ale alor sai sau s3 lucru rar! - el isi cere iertare ca a
le elogieze (,,dupa pofta adev3rului") inversat locul „scarilor". „Scara
pe cele bune (nici in Hronic nu va numerelor pasirilor si dobitoacelor",
proceda altfel) si, la fel, sa Insirare „dezviiluitoa-re" si de ajutor
„dezvaieasca", cititorului s5 traga cu ochiul spre
„in mijlocul theatmlui riu|nr.iior" istorie, ar fi trebuit- promi-sese
vinutile strainilor (Cantemir le zice autorul „in radacina cartii" - sa stea la
„vred- inceput. Va ajunge la sfSrsit si
8
„incifrata", pentru c3 Istoria celor catorva experience consumate
ieroglifica, 'compunere baroca, „work in alte tipuri de scried), pe care
in progress", s-a desavarsit - spuneam - scriitorul o organizeaza potrivit
desavarsindu-se, ascultand de o propriilor exigente (retesandu-i
„inventie" mereu In curs. vocabulele dupa tipare latinesti - in
Cartea s-a alcatuit printr-o stare s& interzica accesul celor
neistovita „inventio", facandu-se pe neobisnuiti cu o astfel de topica sau
sine si fa-bricandu-5i (iar3si In chip mai putin rabdatori; mai sus
apart!.) limba. Sa-l credem, prin ui- pomenitul Ion Istrate vedea aici un
mare, pe Cantemir care proclaim! prim mijloc de obscu-rizare a textului
„deprindeRa ritoriceasca" drept —, In arabescuri orientale sau in
„pricina" „cea mai cu de-adins" Intre lungi secvente rimate ori rit-mate) si
cele care I-au „asuprit" atunci cand a o Imbogateste, ii da trebuincioasa
pornit sa scrie Istoria ieroglifica. Sa-I elevare spre a putea atinge doritele
credem, intrucat ;.vem de-a face cu o „hotare loghicesti sau filosofesti"
vei itabila declarable de scriitor (nu-1 (ajutandu-I pe cititor sa „ellinizeasca"
interesa prea tare „redarea" in moldovenie, autorul ii pune la
evenimentelor; „nu atata cursul istoriii dispozitie, la inceput, acea Scan! a
In minte mi-au fost", spre cumplita numerelor si cuvintelor streine
iritare a istoiicilor adnotatori de mai ti'dcuitoare, un mic dictionar de
tarziu; s& intelegem, deci, ca altceva il neologismc „moldovenite" sau
preocupa in primul rand), pentru care „romanite"). Binevoitor-si prevenitor,
efortul retoriceste acelasi lucru cu in contintiare, .cu xititorii (am folosit
stradania artistica. El tintea, in conditii pluralul, pentru ca sunt, categoric,
precare, catre ,,bene et pulchre mai multe „clascle" dc lectori cu ■
scribendi", constatand c3 ,,la simcea care pare a dori s3 Incheie un „pact"
groasa ca aceasta, prea aspra piatra, de compreliensiune). autorul le da sa
multa si Indelungata ascutitura sa-i fie infe-leaga ca vor avea lajlispozitie un
trebuit am socotit". „Simceaua" este - text deloc facil, structurat in jurul
evident - limba, „brudie" (in ciuda „sen-
•
Asa incepe Istoria ieroglijica si
cititorul este aruncat b .isc si iremediabil
intMjn ..timp" imens. djjai.itjn chip
"IT
bjuqe. cu buna stiinta. un~iTmpTj£tjv"(al
povestii adica) cu un debui vag si. cu o
desfasirare stupefiai ta^enba^iafiTtu-_
dinile unui citiior de letopisete), capabil scriitoml lorjinrnimnd, cand
prin absenta ,,grai iteloriLsajlea di- ,,istc^ki^_seJrKb£iau-3100 de ani.
mensiuni coTosale iniTnieitietcTiiitre cele „Taraganarea" ' galcevTTTadezbaterilor
„doua man si vestit z monarhii". Can- in acest „timp ""plasat dincoio de vremea
tem1rTsi~a"$aza propria „istorie" intr-o fireasca apare ca o tendinis „normala",
isturie amga (realizaia printr-un artifi-ciu galceyjtorii punandu-si la dispozitie mici
ce semnaleaza conventia sau Incifrarea), „fragmente de etemitaie" (pentm a obtine
cuincidenta cu cea a civilizatiilor un raspuus al Corbului — necesar
diversificate {diversitatea creata prin continuarii unor tratative grave si urgente
poliglosie la inaltarea tumului Babel a dus - Camilopardalul solicita un „soroc" de 20
la esecul grandioasei tentative a oamenilor de ani) pe care nu se grabesc deloc sa le
care se semetisera sa atinga Ceml) si in consume. Jntr-o harmalaie (care poate fi
stare sa puna „semne" (gradinile socotita sj dezordine baxoc%)_vorba
suspendate ale Semiramidei) ce puteau fi seintinde, „subiectele" discursurilor se
retinute de mcmorie. Acest imens temporal xnasc unele dintr-altele, participant la
admite prefacerile spatiu-lui si fumizeaza - dezbatere au adesea aerul de a ignora
prin durata lunga (nesfarsita - as zice) — temele majore, ele sunt
marcile In stare sa impresioneze (inceputul o^muite^wrexlijbitit verbale
conflicinlui se pierdea intr-o antica negura cujojtrXjiratujte, fara rost si fara
a vremii). ^Este .jnmpul" din afara finalitateTlmre^cesti oratori ce
timnului ^jdjnpul' care inceteaza a nai seTasa"necontenit atrasi de digre-siuni, de
interesa strict sub raport categorial, relatarea unor lucruri „auzite" si care nu
..timpul" ,..ahai*" spre a adaposti (intr- par deloc interesati sS atinga punctul final
un ,.prezent" fara margin!) nesfarsitele (nu rezoltttia, ci diumul oratoric —
dezbateri in care personajeie se lasa n alambicat si nesfarsit — catre ea fiindu-
lgrenate cu o vo-luptate si cu un nesat pe k* pe potriva), apelul Vidrei la concizie
masura ..inaltimii" subiectelor abordate. ori chemarea, rationalS, a Lupului de a-i
Disputa pare a ignora timpul vectorial. elimina pe vorbitorii incontinent! par a nu
19
avea sens. Cuvantul este „r3sucit", absurd, - ceva ce nu se poate supune
„invartit", trecut prin „ciur" si prin circumscrierii. Unii hibrizi par a fi
„darmoi" de dragul cuvan-tului. suportabili. Nu si dezirabiji,,aUiaci cand
Iniamuirile de vorbe sunt fabricate mai cu interventiile lor In dezbatere deranjeaza,
seamS pentru atingerea unor performante asa cum se intampla cu^a£anul
sintactice. Sensul lipsestc si dominanta
devine in Intel igibilitatea. XXI
Iar timpul... Timpul - „pasir< de apa sau gegte de aer" -,
e5tg^acluTarTnrflT[jarl~5au, rjaniic al Vidrei, orator cu apucaturi
qiTsla^Oraiea masurabil^. real a, este despotic ■ („cu mare manie si proboza! a
lasaTa deoparte, ignorata (ne spune acest tistui [pe Vidra] incepu si groznice senine
lucru^raaoptarea scTiemei d n ochi si din cap \i tacj ii (ace r),
helioTr^T^CoTcheniTTui-gcneris contestatar a! drepturilor celorlalti in
acronica). Conslruind un ,,tinivers fara so- numele unei limpezimi a apnrtcnentei
hitie", Cantemir nu compunc o „opcra care nu-i este nici lui proprie. Caii-tatca
caracterizata prin continuitatca discursu- suplimentara, supranormala deci | Vidra,
lui literar; cronologia Mneara a succesiunii contestata de Batlan pentru ca se misc..
evenimentelor e franta constient. rimpul liber - si neiiresc - in doua ,.medii",
pierzandu-si durata neintrempta si directia acvatic si terestru, se autode-scrie,
sa ireversibila (Doina Curticapeanu, op. aparandu-se si invocand ..hotara:"ea" pe
cit., p. 135). Secventialitalea unor fapte ce care o are „silloghismul la lo-ghica":
se petrec unele dupS altele lasS locul ,.Acum dara. binisor socotiti ca. de vreme
duratei lungi care domina si macina. ce eu am putere din fire d3-ruita, pncum
Pentm ca, in fapt, toc-mai Timpul, ignorat aerul a trage, ase a nu-1 trage In voie sa-
cu bunS stiinta Tn dimensiunile lui mi fie, si pentru caci In doaa stihii pociu
„adevarate", este ade-varatul invingator In lacui, dintr-acelesi ma izgoniti si alta
Istoria ierogliftca. pricina in mine, precum mi sa pare, a afla
nu puteti..."), a unui hibrid „banuit" (stare
in care am putea d i slusi si o tentativa de
Hibrizii deghizare) poate fi un motiv de excludere
din eomunitate si, mai ales, din competitia
^^tm^jipare^bibrida — o obsesie, as zice,
pentru putere. Dupa cum, in alte situa-tii,
a lui Cantemir In popularea Istoriei
imposibilitatea clasificarii (intransigentii
ierosiiftce — tine de un motiv baroc.
analisti vor mereu claritate) este folosita
Caracterul aproxknativ al acestor
ea temei pentru judecati depreciative (mai
..aparitii^iipsa lordejdentitate (provocata
ales daca fiinta cu pricina este si
de imposibiiitatea „tncadrarii" in-n=-o-
izvoditoare de galceava). .Liliacui. de
^rp^ie.Jva?iai)k7p^e tema
pilda, JlyjuirJStjUoriu si soarece
degracTaTTiyproduc^mbigultai^t"DaTg
zburaioiiu."t(sintagmele cantemiriene sunt
si con-~ jfijzj£_ iar frecventa remarcaHtla
fntotdeaima oximoronixeXes«\rcer-cetat
cu"care eleTe amesteca In poveste pune In
cu atentie, intai cu o anumita detasare
pericol chiar stabilitatea lumii, de vreme
(„carilc cu aripile ce zbura si cu slobodzi
ce principiul ordonator dispare si lasa loc
niia prin aer ce imbla, spre ciata
unor „combinatii" neasteptate.
zburatoarelor, adeca supt st3panirea
Potrivit manierei paradoxale In care se
Vulturuiui a fi il arata, iara amintrilea
desfasoara multe din discutiile ce umplu
Intr-insul alalte hirisii socotindu-sa, in
cartea, vorbitorii Infatigabili Incearca s3
niamul jganiilor supt domniia Leului II
defiueasca - cu ajutorul cate-goriilor
da"), mai apoi insa, dupa ce este de-clarat
„loghicai" mereu invocate, apel evident
20
declarator de „galcevi" in lant, cu o primul rand onomaslice) a Medieva tatii.
ascutime pe cat de sistematica, pe atat de Sa amintese doar ca in I ' i a f a sjintilor
tendentioasa: „intai, c3 fata ca dobitoacele, Varlaam si Ioasaf (carte ce s-a n a scut si
a doa, c3 la cap iaste ca soa-recele, la aripi a suferit pre facer i in urma unei aventuri
ca albinele iaste: [...J a patra. ca la picioare literare de-a dreptul fabuloase si pe un
in fire pe altul sa i sa asemone nu are, de traseu ce a legat Orientul Indepaitat de
vreme ce aripile in picioare si picioarele in lumea bizantina), privighetoarea
aripi ii sint. A cincea c3 dziua orbacaiaste, („moralistul" parabo-lei ce Ii poarta si
iara noaptea ca puhacea purecele in prav numele) II mustra pe vanatorul inabil si
as-cuns z3r >ste'\ Minat de atatea nechibzuit, aducan-du-i la cunostinta - si
,.asocieri'" eontradictorii, statutul starnindu-i astfel tardive regrete - ca In
Liiiacului este coborat spre derizoriu, insul „ranza" ei se afla un margaritar mai mare
fiind declarat incapabil sa-si circumscrie decat oul de... strute -amila.
starea, „in mesiersugul cuvantului Orgolios (etalandu-si drept „vrednicii"
nedeprins fiind si in tropurile ritoricesti dimerisiunile si capacitatea de a di-gera
neinvatat". Liliacui ii va uimi insa pe cei once,~pana si metalul; cei vechi - si
ce-1 contestau printr-un schimb de replici credinta era inca actuals in timpul lui
agere cu Moimata (prima este o tirada Paracelsus - considerau ea strutul poate sa
compieta contra tiraniei) incheiat cu un coaca ,,prin digestie" fienil si piatra si sa
exemption (,.povestea dulfului cu a le transforme in alimente) la culme,
corabiianului") abil ales. emfatic, vanitos peste masuia (mlsatura In
Suportabilitatea - spuneam mai sus - care OoinjLCurtieappann identifica o
de care se bucura, totusi, aceste in- variants.a^istejitadei ba-roce), dorind sa
truchipfiri „de niam cu prepus" are un para ceea ce in fapXatLexaXrEu sint un
temei, ca sa zic asa, natural. Ele exista. lucru mare si voiu sa fiu si mai mare, caci
„Nealinierea"' lor - fie ca e vorba de aceasta chipul im vrajeste. De vreme ce
proclamarea starii lor „ciudate", fie ca le tuturor celor ce ma privasc, mierare si
sunt dibuite „defectiuni" ascunse (ca in cuidesa aduc. In palaturile Imparatilor de
eazul Brebului care, „partile barbatesti pururea ma aflu. Puterea stomahului atata
pierdzindu-si" [prin autocastrai e], cade im iaste de vartoasa, cat si pre fier, si pre
intr-o anormalitate agravata retoric). foe a amistui poate. Ac^stea vrednicii la
Langa acesti hibrizi (declarati ori banuiti) mine aflandu-s3 au nu toate laudele Cuco-
„firesti", intre p3sari si dobitoace se misca nozului si samaluirile Corbului mi sa
alcatuirile „monstruoase". imenfiile; se cuvin? Asijderea agiutorind priinta si
misca nonnal, nestanjenit, pentru ca fac ocroteala Vulturuiui, de m-asi putea in aer
parte din aceasta lume unde ..normala" Inalta decat toate zburatoarele, asesi si
este „anormalitatea". decat Vulturul, mai aratoasa asi fi"), acesi
Strit'ocamila (in grafia etimoiogizanta personaj, ce produce ..mera-viglia" si
a autorului - „Strutocamila" -grecii nici nu „stupore^l.(si a c3rui circumscriere
aveau un cuvant pentru ,.^t^ut*•, genereaza fabuloasa „galceava" din prima
vietuiioare impura dupa Sfdnta Scriptura; parte a Istoriei...\ ej^jnjond (raspunsul, la
ii ziceau stntthos „vrabie"\ a :5ugand care cei de fata „rasul cu hohot isi clatira",
adjecivul katagaios „care traieste pe este edificator) un monument de
pamant", „care nu zboara") este un stupiditate. Ignoranta (..categoriile
..hibrid" vechi, fapt mai putin rc-aiaK^t-- loghicai n-au citit si in cartile stiintii nu s-
pana-ttcum. Cantemir a gasit aceasta au zabSvit") fiinta, blo-cata de
ciuda^enie („pasire dobitocita si vita [sau ininteligibilitate („la intrebarea ceintii, da
jiganie] pasarita") Intr-un inventar ce r3spunderea catintii si fel-deintii"), nu
adnna produsele fameziei combinatory (in poate comunica. In ..prostimea" ei
21
(scuzabila - cad de acord dis-putantii), Sirutocamila lipseste; Lupul [care „intTi
plinS de infatuare (caci pretinde a stapani toate jiganii e - zee Vulpea - nu numai
in detaliu tainele mor-fologiei), bun si adevarat filosof, ce inca si i pitit,
Strutocamila scurtcircuiteazS orice iscusit inatomic... iaste'", el fiind Invatat
tentativa de identificare: „Ase dar§, dupa „in scoala lui Dio-ghenis si ii filosofiia c<
socoteala si sfatul acestui intelept si -i dzic caneasca", [adica cinica] incearca
anonim sfetnic, «Cum te chemi?» pe distingeri fine pentru lecare „comr >nent",
Strutocamil3 intrebara. Iara ea raspunsa: evocand ,.cele patru ftresti pricini":
«Eu pe mine niciodata nu ma chem (au in „pricina fa-catoare" - auza eficien a -,
locul numelui grammatica n-ati citit, unde ,.partea matcriasca" - cauza materiala -,
arata ca ma In locul numelui eu, de „prici-na formei" - cauza forn ala - si
cadereachematoare sa lipseste?). Ce altii „pricina savarsitului" - cauza finala)
pre mine, <0, dumneata!> ma chiama». explo-deaza fara chivoc. Fapt ira, impusa
Iarasi o intrebara: «Dara numele iti iaste o de Corb in jiltul de epitrop al inonarhiei
au pe alt nume te chiama?» Iara ea Vulturului. cu o,.normal tate" contestata
raspunsa: «Cand striga catra mine cineva, ori aparata cu dovediri subliri si bine
atunce audzu, precum si pe voi, acmu cand slefuite sau cu gesluri a ltoritare, este
m-ati chemat. v-am audzit»..." si Ii trimi-te aruncata in ridieol. C'ortegiul imperial cu
pe tenacii - totusi - analisti spre capatu! care pleaca dinspre G umadzii Boului
rabdarii: „Cu totii deodata cunos-cur3 (c3 spre ravnitul taram „Tncununeaza" o
nu In chipul aratos, nici In dobitocul imagine (cea a incompat bilitatii absolute,
capatanos, ce in capul pedepsit, si cu fruct al presiunilor si inechitatii flagrante)
multe nevoi domirit crierii cei multi la care autorul t udisc pe multe pagini:
salasluiesc). In care chip si tampa mintea ..Toti era cum era, iara toata minunea si
saracai Strutocamilii sa ar3t3. De care ciudesea in Jamila sa cuprindea (ca,
lucru mai mult a o certa si in zadar precum soarele cu a sa lu-mina toate
cuvintele a-si lepada sa parasira...". stelele icope e si nevadzute le face, ase
Gandu! „irouicc.-.c" a, autcrului - abiu pasirea dobitocita si vita parasita pre toate
disimulat in dizertatiile grave, ba-zate pe le m; scara covarsia). Caci la Camila in
mecanisme si tnmiteii savante, ce fac loc de peri si de floci, cu pene rosi. o im:
volute in jural „ciudateniei'" {Citscalul |un racasa, langa carile aripi negre ca de Corb
iubitor baroc de poliglosie]: „lii cea alaturase, Ia grumadzii Cam lei a I
sistitachi diafora hirisiia lucrului loeul eel cohaiat, capul bouh i ecl buarat prepusese.
mai de sus poate tinea dup. deosabire, Coada Paunului cea rotai i, nu lespre sapa,
precum cele cinci glasuri a Ini Porfirie pol dupa obiceiul tuturor dobitoacele, ce in
esc, adeca niamul a 1 dihanie, chipu! loc de cercel, alatu ea cu capul, In sus o
pasire, deosa-birea zburatoare, hit isiia radicase si, de comul eel drept lipind-o, o
uuitoare, tamplarea I; pasire itirasi supt legase (ca unde apsai i galbana degetele
hirisie sa cuprinde..."; I idru [despre :are vapseste, acolo la Camile coame, aripi si
ni se spune ca „m putine laclii topise pene odras este) .
asupra car-tilor filosolesti"]: „Acea ta La celalalt cap.it al „ ixei" hibrizilor,
precum hirisa cam ia sa nu fie penele o la polnl - obligatoriu - (caci schema
vadesc, si iarasi hirisa pasire sa nu fie alegorica fundame italS i
nezburarea in aer o pareste si vantul, carile cartii_este_„mahiaL', hipta dintre-
nu o poate radic i. Ca precum tuturor stiut principii) - alsubli-murnf-s^alla, asttptaiT
iaste ca oata hotararea pasirii iaste a fi olitar si el (singurata.ea'fiind
dihanie cu pene, zburato ire si oatoare. chipuTpredilect de a exista al personaje or
Deci di laniia iaste niamul, iara zburatoare 1st >riei ieroglifice, al
deos; birea, care d osabire, asesi de tot ia celir,.identificabile", binelnteles, celelalte
22
ac(ionant in gi ipuri) si - prin urmare - inorogului si vartutea leului"), care,
ineficient^v/'/ear///J..eroul, combatant in devenit ..obladuitor" prin vointa
num le dr ptatii. „Distanta" dint:e oJiosisi ..publicai", va fi monarhui pilduitor (eel
Manocheroleopar-dalis (caci despre a :est din Vita Constantini Cante-myrii) care
p odus al unui scenuriu minutios este ..prin catava vreme cinstes, frumos, drept
vorba) va fi populate si de intruchi] iri cc si cu in{clepciune, cum S3 cade, pre toate
acced doar spre prezentari relativ neutre jiganiile si dobitoacele giudeca, indrepta,
(cum ar fi Camilopardalul, p care Cantemir ocrotiia, paziia si stapaniia (ca atuncea
il descrie traducand - zice P.P. I' inaitescu pubiica intloreste si odrasleste, cand
- din Etiopicele h i He! odor un fragmem stapanii miluiesc si ciarta In dreptate si
des;.ire girafa: „Aceasta jiganie la tmp cat suppusii asculta si slujesc din dragoste").
camila iaste de mare, piialea, ca cum cu Un „mit" familial, genealogic (s-ar fi
soldzi ar II, in feliu de feliu pistrita si vrut si dinastic), un elogia adits tatd-lui
picata ii iaste, de unde si numcle, poate fi, menit sa Indreptateasca nazuintele fiulut.
Camila-pardos i s-au alcatuit..."), semn
posibil al unui interes auctorial scazut.
Combatantul de care vorbeam, traitor deja Hameleonul
in istorie (intr-o eternitate asigurata de
fixarea in scriptc, caci - spune la un Nu cred ca descrierea Hameleonului,
moment dat Vulpea - „dupa armele si pe care Cantemir o face in cartea a V-a,
faptelc iroilor, con-deiele istoricilor, de nu pregatind aventurile din partea a doua a
s-ar fi pre alb clatit, Inca de demult si Istoriei ieroglifice, vine din Fi-ziolog.
lauda numelui lor deodata cu oasele tama Mai degraba aceasta imagine aduna, langa
o ar fi acoperir), „din toate jiganiile elemente furnizate de ob-servarea directa
pamantului mai vestit si mai ales", este („c3ci Hameleonul pre carile a videa ni s-
urmarit cu atentie, aventura lui presarata au tamplat prin vremea unui an In cusca
de „prc-obrajenii" devenind subiectul unui inchis..."), date ce descind, probabil,
veritabil ,,mit". lnorogul (fiul merituos al dintr-un tratat de zoologie: „Chipul decat
unui parinte cutezator) ii spune Soimului altor jiganii mai mult broastei sa
povestea „transformarilor prin apro- asamanS, numai capul spinticatura gurii
priere". prin acumulare, caci neostenitul pestelui ce-i dzic lacherda sa raduce;
luptator Isi provoca prefacerile prin Juarea grumadzi n-are; gura mult spinticata si
pana la umere adjunge, caci, ca si pestele,
duhului" celor pe care li Invingea in
grumadzi n-are, ca capul cu spinarea la un
primejdioase monomahii succc-sive.
loc i sa tine. De la cap pSna la coada
Nascut oaie („deci Intai, si la chip si la
spinarea ca a porcului grebanoasa si
fire, mielusel"), aretele se va preface in
garbova-i iaste. Peste tot tnipul par sau alt
lup, apoi in pardos, pentru ca in cele din
!"eli tie piiale nu are, ce pre unde ar fi s3
urma, adaugand „grea greuimea filului si
fie albusul ochiului. ianisi soldzisori ca si
sprintina iutimea inorogului", sa-l infhinte
peste tot trupul are, numai mai manuntej;
si sa-1 doboare si pe leu. Cantemir
tot ochiul in chipul movicli|ii din melciui i
construieste vadit un model de umanitate,
afarS ca a broascai ies si de la radacina in
un erou exemplar („blandetea oii,
sus, de ce marg, sa ascul, iara in varvul
nuelepciunea lupului, cunostinta ascutiturii lumina ochiului cat un graunt
pardosului, greuimea filului, iutimea de mac gaibiiiind s;1
23
vede...". Cei vechi (Ovidiu, de pilda) il apropiat si Hameleonul dupa ce „venise
admirau pentru c5 se hr.'mea doar cu aer, 3 mai la varsta") ii comanda actiuni din
aspirand acest element primordial prin care izbucnesc conflicte. Sa-mi fie i
toti porii. Cantemir tntareste aceasta gaduit sa v3d in acea: t3 incorigibila
convingere („ce hrana aen.il si vazduhul aplecare spre rau (am insirat mai sus der
ii iaste"') prin constatari personals: ommarile in cas-cada care ii circumscriu
cameleonul captiv pe care If \azuse „fara „moralitaiea") nu doar un vector a relelor
mancare si fSrTi bau;ur3 au irair. Putand naravuri deprmse de ,.jiganiia spurcata"
s5 demonteze ..mecanismul"".sdrimbarii la „scoala" Camilopardaluh 1, unde
cu\oru_(.iiejgr}iQrjh:a^ £Ue_unjd£t ascultase lectiiie de .,ithica", ci si un
fundamental al oricarei lumi baroce), cu reflex al unei simbolistici oculn. In Evul
motiv (,,cinci sa manie sa face Mediu, o set ta de vrajitorij „ataratorii
verdeTcand s3 Tntrista sa face negru...") de furtuni"', folosea par^i ale t.upului
sau fara („Asijderea si f ;ra pricina in tot cameleo-nulu (ficiiiul, de regula, dar si
feliul de fete sa schimba" - mimetismui capul si gusa) pentru a stand iempeste
precumpSnind: „iara mai varies in iloarea Insotite de vi Mente descarcari electrice.
ce-i sta denainle. hirisi imr-nceia s3 Cameleonul putea produce ; semeriea
mutS") — „graun(cle cele manuntele dezlan-tuiri, fiindca, ne amintim, se
carile in chipul sagriului peste piiale ii nutrea din belsug cu aer (,.cu at • a sa
sint, fietecariie din patru parti, in patru ! paste si eu vant i sa hr3ni firea fiindu-
e{e iaste din fire vapsil, adevar alb. i"). Hameleonul este, deci, un at tutor.
negru, rosiu si albastru in (loarea cei f.etins mediator Intre
iulu , carile sint vapsele din fire Inorcg_sixe^La^unuantorilor.^IJai
statatoare. Deci, cand va sS sa faca ■eJeonut — intru-
negni. toti soluzisorii cu partea cea chip^reTRaujura^^
neagra in sus ii intoarce" -, Cantemir se
desparte de naturalistii antici in privima i_su5f£^Joc~al
putintelor de colorare ale jiganiei. In a sa supnijnard misiunifpTcare si-o asumase.
1/istoria natural is. Pliniu spunea c3 Langa imobilismi I „hieroglific" al
rosu! si albul nu pot fi realizate. Dupa celorlalte pers m^erdestiit-de
Cantemir, cameleonul are puteri rigTef~5jezate pe palierele Ui ui univers
nelimitate: ,,asijderea cand va sa sa faca ierar-hizat. e! pare de-a dreptul
rosiu, alalte dedcsupt ascundzind, partea eomplicat, aproape complex, „sta e" care
soldzisorilor cea rosie deasupra scoa- II obfiga pe amor sa-l „eerceteze" cu
te"..., „cand va sa sa mute intr-alte fete, atenfie,. Este un participant abil at la
fetele soidzilor amestec^ si, ii chipul construirea discmsiilui, public, punandu-
zugmviloi din cateva fiori amestecate si gandurile~ sC faptele~~(ignobi e) "sub
altii floare scorn este...". acopersP mani d b i n e l u i celorlaljl Teza
KmS nici a lost vorba de folusuTui c/c oAjr/eT a~~demeis
descriptie ,.stiintifica" (o lung§ jluKnL^reptmTin
digresiune). Hie-rogliia care :ateresul colectivitatii, este frecvent
esenualizeazS personajul - Hameleonul evocata In Istoria ieroglifica. Iat-o in
— este nu doar versatile (in sunboMstica
ca-'jva^.sententii", eliberata, adica,
populara - absenta unor opinii stabile), ci pilduitor din context: „Cand pentru
fu iciarmente male-fica. Un c< >d facut .olosul de obste cineva sa fericeste,
genetic particular (fatal sau. Apariul, cara cuvioasa si frumoasa iaste lauda"; „Orice
ap3 d - la „fantanele de sange" aflate la spre binele si folosul monarhiii- iaste
poalele „munlilor vrajbii" .,in tara ce sa aceasta a arata si a grai sa cade"; „Intrc
chia n3 Pizma'", inde-letnieire de care s-a
24
niuritori mai cinstesa si mai adev3rata „melianholie", monologul interior ca.re
lauda a sa agonisi nu poate,"decat carea isi asigura drept de ce-:ate in literatura
cu folosul a toata publica s-au noastra o data cu aceasta carte a lui
castiga^^J^ecvemaxu^are^aceastaLsustin Cantemir.
ere jpare in textele epocii (cronicarii iiameleonul^este, deci, inclmat spj"e
Brancoveanului - si nu numai ei - reflectie. >
instituie laJSpta bunS depiisQ spre ubJe^tuJ_at^e_slOJUiieditafii pare
folosul de obste criteriul fundamental de aTTunul singur —folosul osebit (cum va
calificare a feluritelor prestatii) zice Anonimul Brdncovcnesc nu peste
ne_convinge_ca_suntem in fata unuia multi ani), mteresul^peisonal, urmarit
dintre conceptele fund am en tale ale fara preget, fara scrupule. rotunjit prin
mentaluluLromanesc, ale modelului_ defectiuni produse celorlalti
mental impartasit de elita („Hameleonul in tot chipul raul
car1:tllrareascarde la ingemanarSa Inorogului binele si folosul s3u a fi
secolelor al XYlf^ei si al XVIII-lea. alegand si in moartea lui viata sa
Nimic mai potrivit decat aceasta teza alcatuind..."). Acest tel :I acapareaza, II
artlcuTata de Re7ia^'eTeai5puseana si face „melanholic", c3ci impulsurile
atat I s agreata apoi de umanistii activismului s3u neostoit >ste de o
Rasaritului Europei pentru alcatuirea „h3micie" §i o mobilitate" - acea
unei fatade care sa simuleze onestitatea. mobilitate generate de „provizo-ratul"
In limitele discursului* public, repet. uneltirii, de factura ei mereu „tranzitorie"
Pentru ca iiscursul privat al insului, eel — remarcabile, circula, se fr3-.Tianta, se
adresat unor „parteneri" (reali sau zbate, ia decizii uneori pripite, le
prezumati) :apabili sa adere la modifica, apoi) vin de regula dinspre
complicate! sau inventar de neadevaruri doua trasaturi de caracter care II fac sa
(preparate Intr-un .aborator ce aduce a vietuiasca in circumstantele unci
bucatarie: „Hameleonul dupa ce c3t putu permanente si insuportabile (auto)
catra toti min-.iunile fiarsa, coapsa, sar3, „frustrSri": insa{ictatea si invidia.
pipara, inghiti si borl..."' sau „fnca iarasi JH^meje^ntuJ^tejin_iZ£iaf«A-4?
capacul ninciunii deasupra tingirii oamea aceasta, dcparte de a fi una
viclesugului adaogand..." ori „Acestea metafizi-e3 (cum Incearc3 sa ne
intr-acesta .hip fatamica lighioaie in oala convingS o „sententie": „ca din multe
faralegii dzama nedumnadzairii cu porta sufletului neclaiita ar fi, de n-ar fi
lingura • rajmasiii zamintind si simtirile pre dinafara iscnditoare si apoi
vanturand...") justifies direct (si indemn3-:oare"), este foartejnarerjalj,
machiavelic) folo-iirea oricaror mijloace localizata firesc In visrere (niste viscere
pentru atingerea telurilor marsave. IncS lacome) >i de dimensiuni insemnate
si mai semni-:icative pentru luminarea transformate in stBmnale'sbnore (chiar
subtextelor metamorfozelor sunt dac3 totul se petrece in „vis"): „Foamea
,,convorbirile per-ionajului cu sine dara incepand, maruntaile i sa intorcea si
insusi", solilocviile ce preced schimbarea sto-
culorii sau inso-:esc clipele de
ADV
ERS
ARIA
In aceasta carte, cititorii se voi ihtalni (cu acribie si har) romanui cantemirian.
cu un Cantemi-- care, renuntand la 1 difii Din partea celor care il iubesc pe
ultatile de limba (atata timp ol ura*. jare Dimitrie Cantemir. pretuiesc cartea ro-
ale cailor di: tre public si Istoria maneasca veche si canea romanea? JS in
ierogfijicd), va pasi spre o intalnire general, Gheorg le Pienescu merita,
t'ermecatoare. Glieorgi e Pienescu, printr-o pennu truda lui, un cuvant de lauda.
munca masurabila in ani, a facilitat aceasta
Intalnire n i „repovestind", ci „transcriind" Dan Horia M
29
I Crice lucru are „pricina incepaturii" lui,
cum ar spune autorul Istoriei ie-T3g[. ■
ce. O editie este, si ea, la urma urmelor. un
lucru. Deci s i aceasta editie C2. : (as vrea
sa ma indoiesc) va starni indignarea unora
si va face sa le icap. e maniile polemicc -
are ..pricina incepaturii" ei. Mai bine
zis. ..prici-rule i .cepaturilor" ei. pentru ca
au fost mat multe. De prima ..pricina" si
prism! . movat (dar nu singurul) este
George Calinescu. incomparabilul George
CSIit.-'Scu. care scrie. in Istoria literaturii
romane de la origini pdnd in orezx.nl
(Bucuresti. Fundatia Regala pentru
Literatura si Ana, 1941. p. 41), referlndu-
se In intreaga opera a lui Dimitrie
Cantemir: ..Oricata eruditie ni svea
Cantemir, operele l u i informative nu mai i
hi pun in literatura unei epoci ce
rcmarcabila sporire a cuiturii, In care, iara
daruri deosebite. invatatura se banaiizeaza.
Numele lui ramane prin Divan si prin
Istoria ieroglijica, opere necitite. rail
editate, socotite ilizibile si pedante de catre
istorieii care aduna inextricabilc pagini
pentru operatia inuttla a datarii scrierilor".
Si continufi. dupa trei pagini, afirmand
categoric, si ulterior si demonstrand,
valoarea literara a Istoriei ieroglifice:
,.Opera literara viabila a lui Cantemir este
Istoria ieroglifcd. adevarat Roman de
Renard romanesc, Insa cu scopuri
polemice". Si. cateva randuri mai departe,
pe aceeasi pagina 44: ,,Toti cei care au
rasfoit Istoria ieroglijica s-au interesat
numai de substratul istoric, luand in serios,
ca document, fiece punct'. Totusi. chiar
fara cifru, punctul de plecare e batator
laochi si oricine vede ca, fara a destainui
mult peste ceea cc se ,>tie. roman-cierul s-
a complacut in fictiune.*'
De a doua ..pricina" sunt vinovati
„Gramarii"*, adica echipa editoriala in
frunte cu doamna Marlena Marinescu si cu
domnul Ion Marinescu, care si-au
30