CARTE BAROCA
ientiilor' (,,pute-le-am Izice cuvine nefaramat vii afla'". Ceilalti. insa, cei
alese'": adunate, acestea dau un sclipitor care vcr cu adevarai sa priccapa maniera
hreviar apoftegmntic), puse in ,,tirc ..ieroglifica"". potrivit careia Dimitrie
llamuri" si investite cu cauva functii. Cantemir a gdndit; i a cons rttit lumea
Intre altele, ele ii acorda (retoric) protd Istoriei. trebuie sa urce catre al doilea
tie scriitorului - („de ochiul zavistiii iiivel Je lectura, si ia inci ■risiderare
supt scutul umilintii aciuandu-ma") - s aceste apoTtegrhe, patrunzand spre
il ajuta sa fixeze limpede marile semnificat ile profunde (si Dosnftei,
sensuri. Cititorul comod (repre/entand hermeneut amator - zicea el, in prefata
neiudoielnic „clasa" cea mai Psaltirii in xersuri — isi con-voca
uumeroasa), curios Joar de succesiunea cititorul la o lectura „?n trepte* ) si
intamplanlor, le poate ignora: ..Deci ..decriptand" o compunere obscunzata
stalpul voroavii neai lestecat a tinea de cu o adanca stiintS.
vii pofti, dupa obiceiul paranthesii, din
mijloc tircala-mul carile sententia ,.iara toata cuprinderea Istoriii icestiia -
cuprinde, cu ochii radicand, cursul conchide Cantemir la sfarsiea cartii -
istoriii necurma si stalpul voroavii
9
aceasta iaste: Ca Vulturul si Leu I de duhul autoru' ii tentat mereu de extreme,
puternici imparati vrand sasasla-vasc.. aplecat spre contrast, „desfa-cut" Intr-un
mustele ii batjocurira: Vidra cu nestiinta chip ei inamente baroc) Vremea care
in fericire petrecand, cu sfatul, fara trece, ineluctabil, si macina
reine, cine sa fie o pricepurfl ^i dintr- valorile, Corporahd - foarte lumesc si
amandona monarhiile o izgoni"5; pre hranitor al relelor naravuri - si nu
jiganiile si pasirile viclene Lilia ul le SpirituI, Inlunericul, regim funciar al
bntgiocuri; Camila, coame cercand, s- maleficului, si nu Lumina.
au iiierdut si urechile; Corbul, in ioua Pentru a ajunge la „incheierile" mai sus
monarhii sa stapaneasca vrand, supt cea pomenite, personajele consuma -
pre an dare mai micului s3u s-; u legat. pe trasee ale caror meandre ar putea
Si precum toate sfarsitul sau au, asd Si semnifica, daca nu ezitarea si
dreptatea, vremea, locul. puhrea si nehotararea
biruinta sa isi afla". Un „rezumat" - (Doina Curticapeanu spunea ca In fapt
perfect cantemirian - de acceptat in aceste personaje ,,nu stiu ce vor"), in
mare, cu execptia ,,Tnclxeje£if^JnuiTi- orice caz absenta dorintei de a ajunge la
faHstc care pri)clainaj)e_glanul_de/ capatul discutiei — resurse verbale
laterii filosofice. (cartea_adat3^ind,j.rn t,-greu de imaginat. Numann^mpje^^
mai s.ius, disputeTnalte sisofisticate de felurite dimensi-
i^emTgrave- Bj^eje^jiJ^ui^reptat.'a si uni face^in Istoria ieroglijjcd o „carte
injiisjUlia^^iev^rLTTji minciuna, p vorbitai'. urrtext.in care, acdunii i se
substituiej?J2roduc4[e_^
ietenia si inimicitia. fotosul de obste- ,
Compusa de un scriitor pen-
cifapasare si indelungauTcTrieclSrTa
tru cafe reguiile alcatuirii si ornarii
upra cauzei pornirilor rele - pizma n5s-
cuvantanlor ca si principiile „loghicai"
cuta i!in lacomie), jzbanda dreptatjj
(stiinta mereu evocata ca sprijin In
(desi opinjaj^tonaluh-4a
interminabilele ofensive si aparari) nu
ispFavireaJec-ste,
mai
categojje.jh^aXjarjDejjai erul-
aveau nici o taina (Cantemir, care
ODrrfhcJujui^ yjejoria IjOTOgului,
tocmai ispravise Micul compendiu de
perso ujTj)ur7purta:or al Luminii si
logi-
iroducator incontinent (era, stim, „ned
cd In latineste, fagaduind sa-1 traduca si
>-molit") de fa^te^mne-de^airdaTSa in romaneste, avusese la Istanbul pro-
acceptam aceasta ultima tentativa a fesori de retorica straluciti), Elocventa
scrii-torului de a-1 -induce" pe cititor pare a fi 5tarea_de_£xcelenta.,spre care
( m dehi! de umanitaie propus~3e tu^jigam^le^dLUTa_teIn_coii^u"tun-
Istoria ieroglijica nu putea il incununat ^consiliu epic", fara indoiala). Dar dez-
decat de un succes), de a-1 face sa baterea - cu participanti de felurite
accepte un fimd pexfecHkizoriu, si s3 calibre: Vidra, BManul,_Bi;ebui^_ulpea
nadajduim c5 acesta - cititorur^a bagal (reiiTarcabila^T^tacaluir^upuVBrehnace
LutusJ de— seama c3, in marea a^a
confruntare pe care o supravegheaza etc. - se transfior-
cartea, biruitorii resli sunt (inversanJ rnaJn.galc^aAS^o~galceava
evolutia asteptata a antitezei pe care decentatOfusi (sa ne amintim ca in
scriitorul o vede a se sfarsi ..pozitiv"; Jigaldd3a~d'i$-cursurile vor atinge adesea
am putea vedea aici Ia rigoare. o olb1mil~par0xistica5 cea a paruielli),
Incercare de ,,re-alcatuirc" a unui Jn care suc-_c£sul era-au^bijirvolumului
„intreg" sfa.iat de contradiciii, acest emisjei-verbaje^cu toatele socotiia c5
„intreg" putand fi, foarte bine, chiar caiea mai
10
•arje_VajgUtea_^^^^^^^2^^^iu^ja_v purcedea din clltinarea rostiirilor
a asculta")."Conta"gfos, exercitiul cosmice. Sigur ca^ar(sau Isi fac loc)
oratoric Ii pune in miscare si laj;ampa si oratori_ascultati (Vulpea,
pe~veleitari, pe cei neabilitati - „si ase Lupul, Brdmic^)tjne5texi incantatori ai
cati mai denainte era ascultatori, atatia persuasiunii, teoreticieni
atuncea sa facura invatatori dintr-a subnii"aTargTj7fIenfadeT$i
carora cu-vinte si sfaturi alta ceva nu sa cunoscatori consumati
intelegea fara numai chiote netocmite si aTrffie(5an"ismelor"j|ejoricii, fie ale
huiete neau/ite" - ori neindreptatiti (prin ceiei inalte (precunTCamilopardalul
imposibilitatea precizarii „idcntitatii") care „cu multe chipuri si tropuri
sa apara in mijlocul „theatrului" ritoficesti pacea lauda, iar vrajba huli",
(respinsi, de alt fel, cu operativitate, cad c3ci - observa „sententia" pusa in „tir-"
uni-versul Istoriei este unui riguros caiam" - „ritorii mai multa materie de
ierarhizat), vorbitorii se intrerup cu dzis decat In lauda pacii si In hula
duritate (,,[Vidra] Inca bine sfarsit vrajbii a afla nu pot"), fie ale celei
cuvantului s&u nepuind [...] Batlanul degradate - de felul variantei exploatate
cu mare manic si probozaia a o tistui de Hameleon -, menita doar sa invaiuie,
incepu si groznice semne din ochi si din sa prezinte minciuna drept adevar. Nu in
cap sa taca Ii facea..."), toate urcand putine randuri discursuriie - intrerupte
adesea catre o stare_de_zgomot pur, de uneori de „exempla" sau de narati-uni de
hannjlaiejiin-. care nu se mai tip digresiv, alteori de acte, tratate sau
intelege*nimic, ri^mdoielnica scrisori (discursuri „in absentia"), tot
refiectare^a^urierdezordini (emi- specii ale prozei oratorice si ele,
nameluirbaroca redactate dupa recomandarile acelor
acelista^di5Ujuj3ere.j^randuielii) ce
•
Asa incepe Istoria ieroglijica si
cititorul este aruncat b .isc si iremediabil
intMjn ..timp" imens. djjai.itjn chip
bjuqe. cu buna stiinta. un~iTmpTj£tjv"(al
"IT
povestii adica) cu un debui vag si. cu o
desfasirare stupefiai ta^enba^iafiTtu-_
scriitoml lorjinrnimnd, cand
dinile unui citiior de letopisete), capabil
,,istc^ki^_seJrKb£iau-3100 de ani.
prin absenta ,,grai iteloriLsajlea di-
„Taraganarea" ' galcevTTTadezbaterilor
mensiuni coTosale iniTnieitietcTiiitre cele
in acest „timp ""plasat dincoio de vremea
„doua man si vestit z monarhii". Can-
fireasca apare ca o tendinis „normala",
tem1rTsi~a"$aza propria „istorie" intr-o
galceyjtorii punandu-si la dispozitie mici
isturie amga (realizaia printr-un artifi-ciu
„fragmente de etemitaie" (pentm a obtine
ce semnaleaza conventia sau Incifrarea),
un raspuus al Corbului — necesar
cuincidenta cu cea a civilizatiilor
continuarii unor tratative grave si urgente
diversificate {diversitatea creata prin
- Camilopardalul solicita un „soroc" de 20
poliglosie la inaltarea tumului Babel a dus
de ani) pe care nu se grabesc deloc sa le
la esecul grandioasei tentative a oamenilor
consume. Jntr-o harmalaie (care poate fi
care se semetisera sa atinga Ceml) si in
socotita sj dezordine baxoc%)_vorba
stare sa puna „semne" (gradinile
seintinde, „subiectele" discursurilor se
suspendate ale Semiramidei) ce puteau fi
xnasc unele dintr-altele, participant la
retinute de mcmorie. Acest imens temporal
dezbatere au adesea aerul de a ignora
admite prefacerile spatiu-lui si fumizeaza -
temele majore, ele sunt
prin durata lunga (nesfarsita - as zice) —
o^muite^wrexlijbitit verbale
marcile In stare sa impresioneze (inceputul
cujojtrXjiratujte, fara rost si fara
conflicinlui se pierdea intr-o antica negura
finalitateTlmre^cesti oratori ce
a vremii). ^Este .jnmpul" din afara
seTasa"necontenit atrasi de digre-siuni, de
timnului ^jdjnpul' care inceteaza a nai
relatarea unor lucruri „auzite" si care nu
interesa strict sub raport categorial,
par deloc interesati sS atinga punctul final
..timpul" ,..ahai*" spre a adaposti (intr-
(nu rezoltttia, ci diumul oratoric —
un ,.prezent" fara margin!) nesfarsitele
alambicat si nesfarsit — catre ea fiindu-
dezbateri in care personajeie se lasa n
k* pe potriva), apelul Vidrei la concizie
lgrenate cu o vo-luptate si cu un nesat pe
ori chemarea, rationalS, a Lupului de a-i
masura ..inaltimii" subiectelor abordate.
elimina pe vorbitorii incontinent! par a nu
Disputa pare a ignora timpul vectorial.
avea sens. Cuvantul este „r3sucit",
Este ad-, varat ca, din vreme in yre-
„invartit", trecut prin „ciur" si prin
me^autonil fixeaza „opriri"._datari. Ele
„darmoi" de dragul cuvan-tului.
sunt opera lejasajn temeiuUa"cefeiasi
Iniamuirile de vorbe sunt fabricate mai cu
crojTo'ogijarTl^bji1oase~(uii
seamS pentru atingerea unor performante
„hiiograFt_re3actat de Cofofana, uricariu
Intre zl uratoare, poarta urmatoarea ftxare
19
sintactice. Sensul lipsestc si dominanta
devine in Intel igibilitatea. XXI
Iar timpul... Timpul
- „pasir< de apa sau gegte de aer" -,
e5tg^acluTarTnrflT[jarl~5au,
rjaniic al Vidrei, orator cu apucaturi
qiTsla^Oraiea masurabil^. real a, este
despotic ■ („cu mare manie si proboza! a
lasaTa deoparte, ignorata (ne spune acest
tistui [pe Vidra] incepu si groznice senine
lucru^raaoptarea scTiemei
d n ochi si din cap \i tacj ii (ace r),
helioTr^T^CoTcheniTTui-gcneris
contestatar a! drepturilor celorlalti in
acronica). Conslruind un ,,tinivers fara so-
numele unei limpezimi a apnrtcnentei
hitie", Cantemir nu compunc o „opcra
care nu-i este nici lui proprie. Caii-tatca
caracterizata prin continuitatca discursu-
suplimentara, supranormala deci | Vidra,
lui literar; cronologia Mneara a succesiunii
contestata de Batlan pentru ca se misc..
evenimentelor e franta constient. rimpul
liber - si neiiresc - in doua ,.medii",
pierzandu-si durata neintrempta si directia
acvatic si terestru, se autode-scrie,
sa ireversibila (Doina Curticapeanu, op.
aparandu-se si invocand ..hotara:"ea" pe
cit., p. 135). Secventialitalea unor fapte ce
care o are „silloghismul la lo-ghica":
se petrec unele dupS altele lasS locul
,.Acum dara. binisor socotiti ca. de vreme
duratei lungi care domina si macina.
ce eu am putere din fire d3-ruita, pncum
Pentm ca, in fapt, toc-mai Timpul, ignorat
aerul a trage, ase a nu-1 trage In voie sa-
cu bunS stiinta Tn dimensiunile lui
mi fie, si pentru caci In doaa stihii pociu
„adevarate", este ade-varatul invingator In
lacui, dintr-acelesi ma izgoniti si alta
Istoria ierogliftca.
pricina in mine, precum mi sa pare, a afla
nu puteti..."), a unui hibrid „banuit" (stare
in care am putea d i slusi si o tentativa de
Hibrizii
deghizare) poate fi un motiv de excludere
din eomunitate si, mai ales, din competitia
^^tm^jipare^bibrida — o obsesie, as zice, a
pentru putere. Dupa cum, in alte situa-tii,
lui Cantemir In popularea Istoriei
imposibilitatea clasificarii (intransigentii
ierosiiftce — tine de un motiv baroc.
analisti vor mereu claritate) este folosita
Caracterul aproxknativ al acestor
ea temei pentru judecati depreciative (mai
..aparitii^iipsa lordejdentitate (provocata
ales daca fiinta cu pricina este si
de imposibiiitatea „tncadrarii" in-n=-o-
izvoditoare de galceava). .Liliacui. de
^rp^ie.Jva?iai)k7p^e tema
pilda, JlyjuirJStjUoriu si soarece
degracTaTTiyproduc^mbigultai^t"DaTg
zburaioiiu."t(sintagmele cantemiriene sunt
si con-~ jfijzj£_ iar frecventa remarcaHtla
fntotdeaima oximoronixeXes«\rcer-cetat
cu"care eleTe amesteca In poveste pune In
cu atentie, intai cu o anumita detasare
pericol chiar stabilitatea lumii, de vreme
(„carilc cu aripile ce zbura si cu slobodzi
ce principiul ordonator dispare si lasa loc
niia prin aer ce imbla, spre ciata
unor „combinatii" neasteptate.
zburatoarelor, adeca supt st3panirea
Potrivit manierei paradoxale In care se
Vulturuiui a fi il arata, iara amintrilea Intr-
desfasoara multe din discutiile ce umplu
insul alalte hirisii socotindu-sa, in niamul
cartea, vorbitorii Infatigabili Incearca s3
jganiilor supt domniia Leului II da"), mai
defiueasca - cu ajutorul cate-goriilor
apoi insa, dupa ce este de-clarat declarator
„loghicai" mereu invocate, apel evident
de „galcevi" in lant, cu o ascutime pe cat
absurd, - ceva ce nu se poate supune
de sistematica, pe atat de tendentioasa:
circumscrierii. Unii hibrizi par a fi
„intai, c3 fata ca dobitoacele, a doa, c3 la
suportabili. Nu si dezirabiji,,aUiaci cand
cap iaste ca soa-recele, la aripi ca albinele
interventiile lor In dezbatere deranjeaza,
iaste: [...J a patra. ca la picioare in fire pe
asa cum se intampla cu^a£anul
20
altul sa i sa asemone nu are, de vreme ce traseu ce a legat Orientul Indepaitat de
aripile in picioare si picioarele in aripi ii lumea bizantina), privighetoarea
sint. A cincea c3 dziua orbacaiaste, iara („moralistul" parabo-lei ce Ii poarta si
noaptea ca puhacea purecele in prav as- numele) II mustra pe vanatorul inabil si
cuns z3r >ste'\ Minat de atatea ,.asocieri'" nechibzuit, aducan-du-i la cunostinta - si
eontradictorii, statutul Liiiacului este starnindu-i astfel tardive regrete - ca In
coborat spre derizoriu, insul fiind declarat „ranza" ei se afla un margaritar mai mare
incapabil sa-si circumscrie starea, „in decat oul de... strute -amila.
mesiersugul cuvantului nedeprins fiind si Orgolios (etalandu-si drept „vrednicii"
in tropurile ritoricesti neinvatat". Liliacui dimerisiunile si capacitatea de a di-gera
ii va uimi insa pe cei ce-1 contestau printr- once,~pana si metalul; cei vechi - si
un schimb de replici agere cu Moimata credinta era inca actuals in timpul lui
(prima este o tirada compieta contra Paracelsus - considerau ea strutul poate sa
tiraniei) incheiat cu un exemption coaca ,,prin digestie" fienil si piatra si sa
(,.povestea dulfului cu a corabiianului") le transforme in alimente) la culme,
abil ales. emfatic, vanitos peste masuia (mlsatura In
Suportabilitatea - spuneam mai sus - care OoinjLCurtieappann identifica o
de care se bucura, totusi, aceste in- variants.a^istejitadei ba-roce), dorind sa
truchipfiri „de niam cu prepus" are un para ceea ce in fapXatLexaXrEu sint un
temei, ca sa zic asa, natural. Ele exista. lucru mare si voiu sa fiu si mai mare, caci
„Nealinierea"' lor - fie ca e vorba de aceasta chipul im vrajeste. De vreme ce
proclamarea starii lor „ciudate", fie ca le tuturor celor ce ma privasc, mierare si
sunt dibuite „defectiuni" ascunse (ca in cuidesa aduc. In palaturile Imparatilor de
eazul Brebului care, „partile barbatesti pururea ma aflu. Puterea stomahului atata
pierdzindu-si" [prin autocastrai e], cade im iaste de vartoasa, cat si pre fier, si pre
intr-o anormalitate agravata retoric). foe a amistui poate. Ac^stea vrednicii la
Langa acesti hibrizi (declarati ori banuiti) mine aflandu-s3 au nu toate laudele Cuco-
„firesti", intre p3sari si dobitoace se misca nozului si samaluirile Corbului mi sa
alcatuirile „monstruoase". imenfiile; se cuvin? Asijderea agiutorind priinta si
misca nonnal, nestanjenit, pentru ca fac ocroteala Vulturuiui, de m-asi putea in aer
parte din aceasta lume unde ..normala" Inalta decat toate zburatoarele, asesi si
este „anormalitatea". decat Vulturul, mai aratoasa asi fi"), acesi
Strit'ocamila (in grafia etimoiogizanta personaj, ce produce ..mera-viglia" si
a autorului - „Strutocamila" -grecii nici nu „stupore^l.(si a c3rui circumscriere
aveau un cuvant pentru ,.^t^ut*•, genereaza fabuloasa „galceava" din prima
vietuiioare impura dupa Sfdnta Scriptura; parte a Istoriei...\ ej^jnjond (raspunsul, la
ii ziceau stntthos „vrabie"\ a :5ugand care cei de fata „rasul cu hohot isi clatira",
adjecivul katagaios „care traieste pe este edificator) un monument de
pamant", „care nu zboara") este un stupiditate. Ignoranta (..categoriile
..hibrid" vechi, fapt mai putin rc-aiaK^t-- loghicai n-au citit si in cartile stiintii nu s-
pana-ttcum. Cantemir a gasit aceasta au zabSvit") fiinta, blo-cata de
ciuda^enie („pasire dobitocita si vita [sau ininteligibilitate („la intrebarea ceintii, da
jiganie] pasarita") Intr-un inventar ce r3spunderea catintii si fel-deintii"), nu
adnna produsele fameziei combinatory (in poate comunica. In ..prostimea" ei
primul rand onomaslice) a Medieva tatii. (scuzabila - cad de acord dis-putantii),
Sa amintese doar ca in I ' i a f a sjintilor plinS de infatuare (caci pretinde a stapani
Varlaam si Ioasaf (carte ce s-a n a scut si a in detaliu tainele mor-fologiei),
suferit pre facer i in urma unei aventuri Strutocamila scurtcircuiteazS orice
literare de-a dreptul fabuloase si pe un tentativa de identificare: „Ase dar§, dupa
21
socoteala si sfatul acestui intelept si dzic caneasca", [adica cinica] incearca
anonim sfetnic, «Cum te chemi?» pe distingeri fine pentru lecare „comr >nent",
Strutocamil3 intrebara. Iara ea raspunsa: evocand ,.cele patru ftresti pricini":
«Eu pe mine niciodata nu ma chem (au in „pricina fa-catoare" - auza eficien a -,
locul numelui grammatica n-ati citit, unde ,.partea matcriasca" - cauza materiala -,
arata ca ma In locul numelui eu, de „prici-na formei" - cauza forn ala - si
cadereachematoare sa lipseste?). Ce altii „pricina savarsitului" - cauza finala)
pre mine, <0, dumneata!> ma chiama». explo-deaza fara chivoc. Fapt ira, impusa
Iarasi o intrebara: «Dara numele iti iaste o de Corb in jiltul de epitrop al inonarhiei
au pe alt nume te chiama?» Iara ea Vulturului. cu o,.normal tate" contestata
raspunsa: «Cand striga catra mine cineva, ori aparata cu dovediri subliri si bine
atunce audzu, precum si pe voi, acmu cand slefuite sau cu gesluri a ltoritare, este
m-ati chemat. v-am audzit»..." si Ii trimi-te aruncata in ridieol. C'ortegiul imperial cu
pe tenacii - totusi - analisti spre capatu! care pleaca dinspre G umadzii Boului
rabdarii: „Cu totii deodata cunos-cur3 (c3 spre ravnitul taram „Tncununeaza" o
nu In chipul aratos, nici In dobitocul imagine (cea a incompat bilitatii absolute,
capatanos, ce in capul pedepsit, si cu fruct al presiunilor si inechitatii flagrante)
multe nevoi domirit crierii cei multi la care autorul t udisc pe multe pagini:
salasluiesc). In care chip si tampa mintea ..Toti era cum era, iara toata minunea si
saracai Strutocamilii sa ar3t3. De care ciudesea in Jamila sa cuprindea (ca,
lucru mai mult a o certa si in zadar precum soarele cu a sa lu-mina toate
cuvintele a-si lepada sa parasira...". stelele icope e si nevadzute le face, ase
Gandu! „irouicc.-.c" a, autcrului - abiu pasirea dobitocita si vita parasita pre toate
disimulat in dizertatiile grave, ba-zate pe le m; scara covarsia). Caci la Camila in
mecanisme si tnmiteii savante, ce fac loc de peri si de floci, cu pene rosi. o im:
volute in jural „ciudateniei'" {Citscalul |un racasa, langa carile aripi negre ca de Corb
iubitor baroc de poliglosie]: „lii cea alaturase, Ia grumadzii Cam lei a I
sistitachi diafora hirisiia lucrului loeul eel cohaiat, capul bouh i ecl buarat prepusese.
mai de sus poate tinea dup. deosabire, Coada Paunului cea rotai i, nu lespre sapa,
precum cele cinci glasuri a Ini Porfirie pol dupa obiceiul tuturor dobitoacele, ce in
esc, adeca niamul a 1 dihanie, chipu! loc de cercel, alatu ea cu capul, In sus o
pasire, deosa-birea zburatoare, hit isiia radicase si, de comul eel drept lipind-o, o
uuitoare, tamplarea I; pasire itirasi supt legase (ca unde apsai i galbana degetele
hirisie sa cuprinde..."; I idru [despre :are vapseste, acolo la Camile coame, aripi si
ni se spune ca „m putine laclii topise pene odras este) .
asupra car-tilor filosolesti"]: „Acea ta La celalalt cap.it al „ ixei" hibrizilor,
precum hirisa cam ia sa nu fie penele o la polnl - obligatoriu - (caci schema
vadesc, si iarasi hirisa pasire sa nu fie alegorica fundame italS i
nezburarea in aer o pareste si vantul, carile cartii_este_„mahiaL', hipta dintre-
nu o poate radic i. Ca precum tuturor stiut principii) - alsubli-murnf-s^alla, asttptaiT
iaste ca oata hotararea pasirii iaste a fi olitar si el (singurata.ea'fiind
dihanie cu pene, zburato ire si oatoare. chipuTpredilect de a exista al personaje or
Deci di laniia iaste niamul, iara zburatoare 1st >riei ieroglifice, al
deos; birea, care d osabire, asesi de tot ia celir,.identificabile", binelnteles, celelalte
Sirutocamila lipseste; Lupul [care „intTi ac(ionant in gi ipuri) si - prin urmare -
toate jiganii e - zee Vulpea - nu numai bun ineficient^v/'/ear///J..eroul, combatant in
si adevarat filosof, ce inca si i pitit, iscusit num le dr ptatii. „Distanta" dint:e oJiosisi
inatomic... iaste'", el fiind Invatat „in Manocheroleopar-dalis (caci despre a :est
scoala lui Dio-ghenis si ii filosofiia c< -i
22
p odus al unui scenuriu minutios este ..publicai", va fi monarhui pilduitor (eel
vorba) va fi populate si de intruchi] iri cc din Vita Constantini Cante-myrii) care
acced doar spre prezentari relativ neutre ..prin catava vreme cinstes, frumos, drept
(cum ar fi Camilopardalul, p care Cantemir si cu in{clepciune, cum S3 cade, pre toate
il descrie traducand - zice P.P. I' inaitescu - jiganiile si dobitoacele giudeca, indrepta,
din Etiopicele h i He! odor un fragmem ocrotiia, paziia si stapaniia (ca atuncea
des;.ire girafa: „Aceasta jiganie la tmp cat pubiica intloreste si odrasleste, cand
camila iaste de mare, piialea, ca cum cu stapanii miluiesc si ciarta In dreptate si
soldzi ar II, in feliu de feliu pistrita si suppusii asculta si slujesc din dragoste").
picata ii iaste, de unde si numcle, poate fi, Un „mit" familial, genealogic (s-ar fi
Camila-pardos i s-au alcatuit..."), semn vrut si dinastic), un elogia adits tatd-lui
posibil al unui interes auctorial scazut. menit sa Indreptateasca nazuintele fiulut.
Combatantul de care vorbeam, traitor deja
in istorie (intr-o eternitate asigurata de
fixarea in scriptc, caci - spune la un Hameleonul
moment dat Vulpea - „dupa armele si
faptelc iroilor, con-deiele istoricilor, de nu Nu cred ca descrierea Hameleonului,
s-ar fi pre alb clatit, Inca de demult si pe care Cantemir o face in cartea a V-a,
lauda numelui lor deodata cu oasele tama pregatind aventurile din partea a doua a
o ar fi acoperir), „din toate jiganiile Istoriei ieroglifice, vine din Fi-ziolog. Mai
pamantului mai vestit si mai ales", este degraba aceasta imagine aduna, langa
urmarit cu atentie, aventura lui presarata elemente furnizate de ob-servarea directa
de „prc-obrajenii" devenind subiectul unui („c3ci Hameleonul pre carile a videa ni s-
veritabil ,,mit". lnorogul (fiul merituos al au tamplat prin vremea unui an In cusca
unui parinte cutezator) ii spune Soimului inchis..."), date ce descind, probabil,
povestea „transformarilor prin apro- dintr-un tratat de zoologie: „Chipul decat
priere". prin acumulare, caci neostenitul altor jiganii mai mult broastei sa
luptator Isi provoca prefacerile prin Juarea asamanS, numai capul spinticatura gurii
duhului" celor pe care li Invingea in pestelui ce-i dzic lacherda sa raduce;
primejdioase monomahii succc-sive. grumadzi n-are; gura mult spinticata si
pana la umere adjunge, caci, ca si pestele,
Nascut oaie („deci Intai, si la chip si la
grumadzi n-are, ca capul cu spinarea la un
fire, mielusel"), aretele se va preface in
loc i sa tine. De la cap pSna la coada
lup, apoi in pardos, pentru ca in cele din
spinarea ca a porcului grebanoasa si
urma, adaugand „grea greuimea filului si
garbova-i iaste. Peste tot tnipul par sau alt
sprintina iutimea inorogului", sa-l infhinte
!"eli tie piiale nu are, ce pre unde ar fi s3
si sa-1 doboare si pe leu. Cantemir
fie albusul ochiului. ianisi soldzisori ca si
construieste vadit un model de umanitate,
peste tot trupul are, numai mai manuntej;
un erou exemplar („blandetea oii,
tot ochiul in chipul movicli|ii din melciui i
nuelepciunea lupului, cunostinta
afarS ca a broascai ies si de la radacina in
pardosului, greuimea filului, iutimea
sus, de ce marg, sa ascul, iara in varvul
inorogului si vartutea leului"), care, ascutiturii lumina ochiului cat un graunt
devenit ..obladuitor" prin vointa de mac gaibiiiind s;1
vede...". Cei vechi (Ovidiu, de pilda) il aspirand acest element primordial prin
admirau pentru c5 se hr.'mea doar cu aer, toti porii. Cantemir tntareste aceasta
23
convingere („ce hrana aen.il si vazduhul aplecare spre rau (am insirat mai sus der
ii iaste"') prin constatari personals: ommarile in cas-cada care ii circumscriu
cameleonul captiv pe care If \azuse „fara „moralitaiea") nu doar un vector a relelor
mancare si fSrTi bau;ur3 au irair. Putand naravuri deprmse de ,.jiganiia spurcata"
s5 demonteze ..mecanismul"".sdrimbarii la „scoala" Camilopardaluh 1, unde
cu\oru_(.iiejgr}iQrjh:a^ £Ue_unjd£t ascultase lectiiie de .,ithica", ci si un
fundamental al oricarei lumi baroce), cu reflex al unei simbolistici oculn. In Evul
motiv (,,cinci sa manie sa face Mediu, o set ta de vrajitorij „ataratorii de
verdeTcand s3 Tntrista sa face negru...") furtuni"', folosea par^i ale t.upului
sau fara („Asijderea si f ;ra pricina in tot cameleo-nulu (ficiiiul, de regula, dar si
feliul de fete sa schimba" - mimetismui capul si gusa) pentru a stand iempeste
precumpSnind: „iara mai varies in iloarea Insotite de vi Mente descarcari electrice.
ce-i sta denainle. hirisi imr-nceia s3 Cameleonul putea produce ; semeriea
mutS") — „graun(cle cele manuntele dezlan-tuiri, fiindca, ne amintim, se
carile in chipul sagriului peste piiale ii nutrea din belsug cu aer (,.cu at • a sa
sint, fietecariie din patru parti, in patru ! paste si eu vant i sa hr3ni firea fiindu-i").
e{e iaste din fire vapsil, adevar alb. Hameleonul este, deci, un at tutor.
negru, rosiu si albastru in (loarea cei f.etins mediator Intre
iulu , carile sint vapsele din fire Inorcg_sixe^La^unuantorilor.^IJai
statatoare. Deci, cand va sS sa faca ■eJeonut — intru-
negni. toti soluzisorii cu partea cea chip^reTRaujura^^
neagra in sus ii intoarce" -, Cantemir se i_su5f£^Joc~al
desparte de naturalistii antici in privima supnijnard misiunifpTcare si-o asumase.
putintelor de colorare ale jiganiei. In a sa Langa imobilismi I „hieroglific" al
1/istoria natural is. Pliniu spunea c3 celorlalte pers m^erdestiit-de
rosu! si albul nu pot fi realizate. Dupa rigTef~5jezate pe palierele Ui ui univers
Cantemir, cameleonul are puteri ierar-hizat. e! pare de-a dreptul
nelimitate: ,,asijderea cand va sa sa faca eomplicat, aproape complex, „sta e" care
rosiu, alalte dedcsupt ascundzind, partea II obfiga pe amor sa-l „eerceteze" cu
soldzisorilor cea rosie deasupra scoa- atenfie,. Este un participant abil at la
te"..., „cand va sa sa mute intr-alte fete, construirea discmsiilui, public, punandu-
fetele soidzilor amestec^ si, ii chipul si gandurile~ sC faptele~~(ignobi e) "sub
zugmviloi din cateva fiori amestecate acopersP mani d b i n e l u i celorlaljl Teza
altii floare scorn este...". folusuTui c/c oAjr/eT a~~demeis
KmS nici a lost vorba de jluKnL^reptmTin
descriptie ,.stiintifica" (o lung§ :ateresul colectivitatii, este frecvent
digresiune). Hie-rogliia care evocata In Istoria ieroglifica. Iat-o in
esenualizeazS personajul - Hameleonul ca-'jva^.sententii", eliberata, adica,
— este nu doar versatile (in sunboMstica pilduitor din context: „Cand pentru
populara - absenta unor opinii stabile), ci facut .olosul de obste cineva sa fericeste,
fu iciarmente male-fica. Un c< >d genetic cuvioasa si frumoasa iaste lauda"; „Orice
particular (fatal sau. Apariul, cara ap3 d - spre binele si folosul monarhiii- iaste
la „fantanele de sange" aflate la poalele aceasta a arata si a grai sa cade"; „Intrc
„munlilor vrajbii" .,in tara ce sa chia n3 niuritori mai cinstesa si mai adev3rata
Pizma'", inde-letnieire de care s-a lauda a sa agonisi nu poate,"decat carea
apropiat si Hameleonul dupa ce „venise 3 cu folosul a toata publica s-au
mai la varsta") ii comanda actiuni din castiga^^J^ecvemaxu^are^aceastaLsustin
care izbucnesc conflicte. Sa-mi fie i ere jpare in textele epocii (cronicarii
gaduit sa v3d in acea: t3 incorigibila Brancoveanului - si nu numai ei -
24
instituie laJSpta bunS depiisQ spre noastra o data cu aceasta carte a lui
folosul de obste criteriul fundamental de Cantemir.
calificare a feluritelor prestatii) iiameleonul^este, deci, inclmat spj"e
ne_convinge_ca_suntem in fata unuia reflectie. >
dintre conceptele fund am en tale ale ubJe^tuJ_at^e_slOJUiieditafii pare
mentaluluLromanesc, ale modelului_ aTTunul singur —folosul osebit (cum va
mental impartasit de elita zice Anonimul Brdncovcnesc nu peste
car1:tllrareascarde la ingemanarSa multi ani), mteresul^peisonal, urmarit fara
secolelor al XYlf^ei si al XVIII-lea. preget, fara scrupule. rotunjit prin
Nimic mai potrivit decat aceasta teza defectiuni produse celorlalti
artlcuTata de Re7ia^'eTeai5puseana si („Hameleonul in tot chipul raul
atat I s agreata apoi de umanistii Inorogului binele si folosul s3u a fi
Rasaritului Europei pentru alcatuirea alegand si in moartea lui viata sa
unei fatade care sa simuleze onestitatea. alcatuind..."). Acest tel :I acapareaza, II
In limitele discursului* public, repet. face „melanholic", c3ci impulsurile
Pentru ca iiscursul privat al insului, eel activismului s3u neostoit >ste de o
adresat unor „parteneri" (reali sau „h3micie" §i o mobilitate" - acea
prezumati) :apabili sa adere la mobilitate generate de „provizo-ratul"
complicate! sau inventar de neadevaruri uneltirii, de factura ei mereu „tranzitorie"
(preparate Intr-un .aborator ce aduce a — remarcabile, circula, se fr3-.Tianta, se
bucatarie: „Hameleonul dupa ce c3t putu zbate, ia decizii uneori pripite, le
catra toti min-.iunile fiarsa, coapsa, sar3, modifica, apoi) vin de regula dinspre
pipara, inghiti si borl..."' sau „fnca iarasi doua trasaturi de caracter care II fac sa
capacul ninciunii deasupra tingirii vietuiasca in circumstantele unci
viclesugului adaogand..." ori „Acestea permanente si insuportabile (auto)
intr-acesta .hip fatamica lighioaie in oala „frustrSri": insa{ictatea si invidia.
faralegii dzama nedumnadzairii cu JH^meje^ntuJ^tejin_iZ£iaf«A-4?
lingura • rajmasiii zamintind si oamea aceasta, dcparte de a fi una
vanturand...") justifies direct (si metafizi-e3 (cum Incearc3 sa ne
machiavelic) folo-iirea oricaror mijloace convingS o „sententie": „ca din multe
pentru atingerea telurilor marsave. IncS porta sufletului neclaiita ar fi, de n-ar fi
si mai semni-:icative pentru luminarea simtirile pre dinafara iscnditoare si apoi
subtextelor metamorfozelor sunt indemn3-:oare"), este foartejnarerjalj,
,,convorbirile per-ionajului cu sine localizata firesc In visrere (niste viscere
insusi", solilocviile ce preced schimbarea lacome) >i de dimensiuni insemnate
culorii sau inso-:esc clipele de transformate in stBmnale'sbnore (chiar
„melianholie", monologul interior ca.re dac3 totul se petrece in „vis"): „Foamea
isi asigura drept de ce-:ate in literatura dara incepand, maruntaile i sa intorcea si
sto-
Gandul „ironiccsc" al autorului - abia precum cele cinci glasuri a lui Porfirie pot
disimulat in dizertatiile grave, ba-zate pe esc, adeca niamul a I dihanie, chipul
mecanisme si tnmitei i savante, ce fac pasire, deosa-birea zburatoare, hirisiia
volute in jurul „ciudateniei" (Ciacalul |un nuitoare, tamplarea ii pasire iarasi supt
iubitor baroc dc poliglosiej: „];■ cea hirisie sa cuprinde..."; I 'idru [despre :are
sistitachi diafora hirisiia lucrului lotul eel ni se spune ca „m. putine iaclii topise
mai de sus poate tinea dup. deosabire, asupra car-tilor filosofjsti'']: „Acea ta
25
precum hirisa cam ia sa nu fie penele o La celalalt cap.it al,. ixei" hibrizilor,
vadesc, si iarasi bin's; pasire s3 n u fie la polul - obligatoriu - (caci schema
nezburarea in aer o pareste si vantul, alegorica fundame itala cartii este
carile nu o poate radic i. CS precum „mahia", lupta dimre-pxincipii)-
tuturor stiut iaste ca loata hotararea pasirii arsubli- muhri-se^nna, asti pfaTT
iaste a fi dihanie cu pene, zburato ire si olitar si el (singuratf.ea'fiind
oatoare. Deci di aaniia iaste niamul, iara chipuTpredilect de a exista al personajc
zburatoare deos; birea, care d osabire, or 1st iriei ieroglifice. al eel >r
asesi de tot ia Strutocamila lipseste; ..identificabile", bineinjeles, cclelalie at|
Lupul [care „intrt toate jiganii e - zice ionan< in gi ipuri) si - prin urmaie -
Vulpea - nu numai bun si adevarat filosof, ineficient^v;7eac///> eroul. combatant
ce Inca si i pitit, iscusit inatomic... iaste'", in num le dr ptajii. „Distanta" dint e
el fiind invatat „in scoala lui Dio-ghenis odiosi si Afanocheroleopar-dttlis (c&ci
si ii filosofiia G -i dzic caneasca", [adica despre a est p odus al unui seen iriu
cinica] incearca distingeri fine pentru minutios este vorba) va fi popu-lai i de
iecare ,.comr ment", evocand ..cele patru iuti uchij .^ri ci acced doar spre prez
fircsti pricini": ,.pricina fa-catoare" — ntan rclativ neutrc (cum ar II
-auza eficien a -, ..partea matt riasca" — ( iinilopanlalul. p care ("antemir il dcscne
cauza materials -, „prici-na formei" -
tr. ducand - zice P.P. Panaitescu
cauza forn a!a - si „pricina savarsitului'" -
din litiopicctc Ii i I It-1 .uloi un frafMncni dc
cauza finala) explo-deaza fara chivoc.
t e •.•jrala: ..Aceasta liganic la trup cat
FSpt ira, impusa de Corb in jiltul de
camila iaste dc mare, piialea, ca cum cu
epitrop al monarhiei Vulturului. cu o
soldzi ar fi, in feliu de feliu pistrita si
„norma! tate" contestata ori aparata cu
picata ii iaste, de unde si numele, poate fi,
dovediri subliri si bine slefuite sau cu
Camila-pardos i s-au alcatuit..."), semn
gcsiuri a itoritare, este arimcata in ridieol.
posibil al unui interes auctorial scazut.
C'ortegiul imperial cu care ple..ca dinspre
Combatantul de care vorbeam, traitor deja
G umadzii Boului spre ravnitul taram
in istorie (intr-o etemitate asigurata de
„Tncununeaza" o imagine (cea a
incompat bilitatii absolute, fruct al fixarea In scripte, c3ci - spune la un
presiunilorsi inechitatii flagrante) la care moment dat Vulpea — „dup3 armele si
autorul t udise pe multe pagini: ,.Toti era faptele iroilor, con-deiele istoricilor, de nu
cum era, iara toata minunea si ciudesea in s-ar fi pre alb clatit. inca de demult si
,'amila sa cuprindea (cS, precum soarele lauda numelui lor deodata cu oasele tama
cu a sa lu-mina toate stelele icope e si o ar fi acoperit"), „din toate jiganiile
nevSdzute le face, ase pasirea dobitocita pSmantului mai vestit si mai ales", este
si vita parSsita pre toate le m; scara urmarit cu atentie, aventura lui presarata
covarsia). Caci la Camila in loc de peri si de „pre-obrajenii" devenind subiectul
de floci, cu pene rosi o inr racasa, langa unui veritabil ,.mit". lnorogul (fiul
carile aripi negre ca de Corb alaturase, la meriruos al unui parinte cutezator) Ii
grumadzii Cam lei ctl cohaiat, capul boult spune Soimului povestea ,,transfonnarilor
i ce! buarat prepusese. Coada Paunului prin apro-priere", prin acumulare, caci
cea rotat i, nu lespre sapa, dupa obiceiul neostenitul luptator isi provoca
tuturor dobitoacele, ce in loc de cercel, prefacerile prin Juarea duhului" celor pe
alatu ea cu capul, in sus o radicase si, de care ii invingea in primejdioase
comul eel drept Iipind-o, o legase (ca monomahii succe-sive. Nascut oaie („deci
unde apsai i galbana degetele va'seste, Intai, si la chip si la fire, mielusel"),
acolo la CSmile coarne, aripi si pene aretele se va preface in lup, apoi in
odras este) . pardos, pentru ca in cele din urmS,
26
adaugand „grea greuimea filului si movieli|ii din melciuii afar.1 ca a broascSi
sprintina iutimea inorogului", sa-1 ics si tie la rSdacinS In sus. de ce marg,
infmnte si sa-1 doboare si pe leu. sa ascut, iaia in v.iivul ,iscu|iturii lumina
Cantemir construieste vSdit un model de ochiului cat un graunt de mac galbinind
umanitate, un erou exemplar („blandetea sS maliul tare Ii chimiia; carile de toata
oii, intelepciunea lupului, cunostinta stiima a simtire ca aceiagol, cu de moarte
pardosului, greuimea filului, iutimea fipete: «vai. majele! vai, maruntSile! vai,
inorogului si vartutea leului"), care, pantecele! vai, vintrile mele!» a sa vaiela
devenit „obladuitor" prin vointa si a s - vftiera incepu".
..publicai", va fi monarhul pilduitor (eel Sigur ca aceasta foame pare de
din Vita Constantini Cante-myrii) care nestins. fiindca esie alimentata dc o za\-
„prin catava vreme cinstes, frumos, drept is-iiv ncliniitai i. Cu indcpartari marunte,
si cu Intelcpciune, cum s3 cade, pre toate Cantemir 11 de: mesje pe pizm<:tare{ ui-
jiganiile si dobitoacele giudeca, Indrepta, tandu-se la i e scnsese Miron Costin in
ocrotiia, pSziia si stapaniia (ca atuncea Siihuri impotr.va zavistiei: „( a zavist-
publica Infloreste si odrasleste, cand nicul mfihnii ea inJoita poarta, una cand
stapanii miluiesc si ciarta in dreptate si lui ceva rau, alta cand altuia (eva bine sa
nu cumva vie s3 feme" sau „Ca
suppusii asculta si slujesc din dragoste").
zavistnieii pentru nail altora decat !e
Un „mit" familial, genealogic (s-ar fi
btnele s3u mai mult sS t>ucura".
vrut si dinastic), un elogiu adits tata-lui In aceas'3 „lume". unde se diserteaza
menit sa indreptateasca nazuintele fiului. atata despre dreptate si nedreptate,
despre ade\ ir si minciuna si Hameleonul
are o „dreptate" a Jui. Pe care o §i
Hameleonul proclama p; tetic - „In ce, dara, panS intr-
Nil atata am gresit cat supt atf iea ocSri
Nu cred c3 descrierea Hameleonului, si defaimar' m3 suppui? Pentru binele de
pe care Cantemir o face in cartea a V-a, obste am silit; pentru prcpadeniia
pregatind aventurile din partea a doua a nepriatinuh. amanduror monarhiilor. cat
Istoriei ieroglifice, vine din Fi-ziolog. am putut m-am nevoit. Ca. precum
Mai degraba aceasta imagine aduna, sa dzice cm intul adevarului, mai bine
langa elemente furnizate de ob-servarea iaste sa piara nnul pentru tot norodul"
directs („cSci Hameleonul pre carile a - socoiind-n moralmente
videa ni s-au tamplat prin vremea unui an intemeiata.^Monda^a (tnvatata - ne
In cusca Inchis..."), date ce descind, amintim - la
probabil, dintr-un tratat de zoologie: scoaia Caniilopadalului) era
„Chipul decat altor jiganii mai mult ceAa_vickniei, a simularii (poatedoai
broastei sS asamana, numai capul Vulpea,
spinticStura gurii pestelui ce-i dzic , ii3tre_celelal e pe sonaje, sa-f stea
lacherda sa raduce; grumadzi n-are; gura alaturj_Irr^ivTnta-;irtei
mult spinticata si p3na Ia umere adjunge, d"simidarii)ra~jura-
caci, ca si pestele, gmmadzi n-are, ca mantuiui (suprei ie~^Tratate""Tricheiate
capul cu spinarea la un loc i sa tine. De la si mereu neresp"ectare "de eroii Isloriel
cap pana la coada spinarea ca a porcului ieroglifice) ealp. Hameleonul mizeaza, In
grebanoasa si garbovS-i iaste Peste tot eonstruirea propriului traseLi, un tra-
tmpul par sau alt feli de piiale nu are, ce seu al tradarii, toonai pe mcfedere~a
pre unde ar fi sa lie albusul ochiului, acordata di3jin_partener onest (, Inorogul
iarasi soldzisori ca si peste tut tmpul arc, si dreptatii
numai mai m.anun^i; lot ochiul in chipul bizu:t7^I~daTului~"euvahr5i
27
giuramant sprijenit fiind...") unui .onsecventa in opinii, face dezinvolt pasi
legamant.J I ex; loateaza, altfel spus, intre „contrarii'*, aratnndu-se un I emn
buna_credinta atat a adversariior, cat si discipol al retorilor, „cei ce mestersugului
a atiatilor vremt InicTTHameleonul cuvantului invatatori sint", a .3ror
nepuiand sa uistituie ..uniuni" Je lunga
suprema arta consta in foarte subi.lul
durata). fi face^ L e pilda, pe duiaj
„comert" cu perechea „adevar"
s3_^l_reclame pe
-..minciuna".
Soimjatotputermcului..Corb^
Diatriba, cu marci de amar3
sporind pana la i ivelul unui pericol
imprecatie, prin care Soimul („aliatul",
ezitarile aceluia. Si incearca s3 teape ast-
„st3-: anul" manipulat) li dezvaluie
fel de un „stapai " incomod. „Stapanii" si-
(descopei indu-le stupefiant) uneltirile,
i schimba, de altfel, in f tnctie de
face din acest mester (baroc) al
circumstante si ( e propria situatie.
metamorfozei si al jocului subteran un
MisiificS in dreapta si in stanga ljungand
personaj demn de luat in seama. Cititorul
chiar la paradox de ,.aufomistificari"...
imi va ing3dui sa o reproduc, nu numai
Faimosul s3u vis - in fapt u i cosmar
fiindca este parca mai vehementa, mai
plasmuit la gran ta nebuloasa dintre
fulminanta decat sirarile de calificSri
somn^rt^he~to*veghe toropita) si cen-
metaforice pe care le-am evocat mai sus,
tral pe foe, „stih e" agreata de Cantemir
ci si pentru ca aceasta „replica"-blestem
(cu un simbol — salamandra — ce a
(retoric impecabilS) analizeaza si
adunat prin timp de la Pliniu si Aristotel
sistematizeazfi (trecand de, la formularile
si pana la rosacrucieni, fclurite sem-
deprecia-torit la interogatii si deslusind In
nificatii), esieja cuit In fel si chip,.in
predispozitiile malefice infatigabile ale
ca;.eva randuri. Ipterpretarile, coerente
insu-lui o elocventa „coincidentia
si ingenioase to; :e (doar vin — vedeam
oppositon:m"), identifica si eticheteaza un
mai sus — de ia~un oniroman: abilitat)
com-portament deloc linear si
ajcatuiesc^ merei contexte
„motivatiile" lui: „0, Hameleon,
^rezisjiliav'ojabjle. „Vj-.ui" proiectaM 1
Hameleon, jiganie spurcata. Hameleon, o,
„vtata"
puterile ceresti eate vapsele le ai pe piiale,
.devyieo constn. jfigxu"care se
atatea pe-depse sa-ti dea supt piiale! O,
manevreaza.
pricaz de n3caz si pacoste pricaznica,
——
Hamele-oane! Baiaur mic si zmeu in
Discursurile Hameleonului (care is;
venin, Hameieoane: domnul diavolului si
ingaduie chiar momente de „teo-reiizare"
dasc3-lul cacodemonului, Hameieoane;
oratori> 3) sunt exemplare. El se salveaza
fundul rautatilor si vai-vul viclesugurilor,
mereu prin retcrica, „de I vreme ce nu put
Hameieoane; mrdjea dracului si painjiua
n untdelemn Intr-aceasia invatatur3""
tartarului, Hameieoane; o rautatea
„cheltuise", i t3pan pe mijloacele utiliz.
rautatilor si viclesugul viclesugurilor,
rii cuvantului care ascunde („cum
Hameieoane; cine pustiiul rautate peste
minciuna in haii.a adev3-nilui si viclesugi
r3utate si pSeat peste pacat a gramadi ti-
1 In c3mesa dreptafii s-ar Imbr3ca").
au inv3tat? Cine raul viclesugurilor si
Hameleonul tr insforma o lirada smpotrh i
amagelelor sfarsit a nu face ti-au
Inorogului, Invinuit de nestatornicie, intr-
Indemnat? Au te gandesti, osinditule, c3
un elogiu inflaca-rat adus aceluias si tesut
cu cuvinte sicuite si cu voroave c3ptusite,
In jural ideii de admirabila stabilitate, de
gretoase si scarnavele-ti fapte vii asm-pa?
audabila
Au cu acesta chip socotesti ca supt
c3pataiul altuia puiul balaurului vii
XX Vll I
28
ascunde, pre carile in viclenie li-ai jijiparator „nedomolit" (trasaiurS
zamislit si in rautate tu 1-ai n3scut?..." straveche) al Adevarului (Ljcorna, animal
* primordial, locuitoare a paradisului
Bun - va spune cititorul terminand terestru -"or^pa-cum-vrea sa ne
acest text (cam stufos, recunoc) sau pre- :onvirigaTetrus Comestor in a sa La Bible
firand, poate, doar titlurile paragrafelor. historiee, 1499, - senjnjfjcjanp-centa.
pricepand oricum c3 am dorit s3-l in- puritatea absoluta, desemnand - pentru
drept catre un anumit tip de lectura- am ^himisfi, ne^s^iune^Hutin
inteles: ^etoriea^spatiul", „timpul", -lunTJnaTi2scan"du-se din
_hibrizii", ,,Hameleonul"... Ce se mercural_fjJosx)fal) ^ste On desuet* un
intampia, insa, era Inoroguf? straniu „ina-daiptabll^ircajjffiare.
Am s3 Incerc sa-i r3spund. In ierarhia invlnsTVictoria sa, proclajrmt^e_autoj;
mea, mulrhartuitul, „meIanhoIicul" este -"zi-:eam si mai sus - ipj&xjjjuzie,
Inorog, „mit" construit de Cantemir - cea mai^gravaT~dmtre cele pe care
alaturi de altele - ca o proiectie a unui un^scriitor .barocVcare se
altniit, stravechi, nu isi afl3 locul intre autoiluzioneaz3 neintrerupt (cred c3 am
„hierog!ifele" fundamental ale cartii >au, mai spus lucrul acesta), incearca s3 Te^-
ca s3 nu clatin prea tare niste habiiudini, opuria~cititorilor. Invingatorii sunt
este doar una intre altele. Acest :2utator ceilalti. Cei de care nu
"e (adaposrita
acesti ceilalfi,
in pri-pe
ersurile lor definesc
~impul_Modern.
tez in acest rand, In i
ale ampiificarti ori
mibiguu), se misci
mai poate scapa doar prin traditionaia sa
velocitate. i „de-. ianti" (in fapt, doar aparent
ADV
devianti, pentru ca den „no malitatea" lumii), ERS
am crezut de cuviinta sa-i exami
circumstanteie (incarcate, supradecorate cu ARIA
siruri de figv insistentei) in care ei vorbesc (al-
indent si mai mereu une tesc. peniru a putea
surprinde i inielege chipul in ca -e a gandit -
..liiero- \ gliJ J", fireste - aceasta lume Dim ne
Cantemir. O^IiUT-mui ei ro m a n ) prin_care
literature omana se imalnea cu
29
polemicc - are ..pricina incepaturii" ei. Mai
bine zis. ..prici-rule i .cepaturilor" ei.
pentru ca au fost mat multe. De prima
..pricina" si prism! . movat (dar nu
singurul) este George Calinescu.
incomparabilul George CSIit.-'Scu. care
scrie. in Istoria literaturii romane de la
origini pdnd in orezx.nl (Bucuresti.
Fundatia Regala pentru Literatura si Ana,
1941. p. 41), referlndu-se In intreaga opera
a lui Dimitrie Cantemir: ..Oricata eruditie
ni svea Cantemir, operele l u i informative
nu mai i hi pun in literatura unei epoci ce
rcmarcabila sporire a cuiturii, In care, iara
daruri deosebite. invatatura se banaiizeaza.
Numele lui ramane prin Divan si prin
Istoria ieroglijica, opere necitite. rail
editate, socotite ilizibile si pedante de catre
istorieii care aduna inextricabilc pagini
pentru operatia inuttla a datarii scrierilor".
Si continufi. dupa trei pagini, afirmand
categoric, si ulterior si demonstrand,
valoarea literara a Istoriei ieroglifice:
,.Opera literara viabila a lui Cantemir este
Istoria ieroglifcd. adevarat Roman de
Renard romanesc, Insa cu scopuri
polemice". Si. cateva randuri mai departe,
pe aceeasi pagina 44: ,,Toti cei care au
rasfoit Istoria ieroglijica s-au interesat
numai de substratul istoric, luand in serios,
ca document, fiece punct'. Totusi. chiar
fara cifru, punctul de plecare e batator
laochi si oricine vede ca, fara a destainui
mult peste ceea cc se ,>tie. roman-cierul s-
a complacut in fictiune.*'
De a doua ..pricina" sunt vinovati
„Gramarii"*, adica echipa editoriala in
frunte cu doamna Marlena Marinescu si cu
domnul Ion Marinescu, care si-au
30