Sunteți pe pagina 1din 30

ISTORIA IEROGLIFICA O

CARTE BAROCA

Dar ce fel de carte baroca?


Un editor (plin de rnerite In restituirea operei lui Cantemir), intre ale carui calitati de
cercetator acribia ocupa o pozitie insemnata, aduna - prin 1973, cand publica, in volumul
al [V-lea al Operelor complete, Istoria ieroglijica — incercarile facute de-a lungul timpului
de Tncadrare sab specie a „ciudateniei" pe care printul o ispravea prin 1705, dar care va
ajunge in pagina tiparita abia in 18S3. ,,Sub specie" e un fel de a spune, pentru ca
formularile pe care le reiau aici, dupaNicolae Stoicescu {Studiul introciuctiv la eel. cit. p. 9
si urm.), arata limpede ca drumul catre stabilirea unei apartenente de gen pentru aceasta
carte a fost foarte intortocheat. Sa^nUi^cjtjnd_Zstof iajeroglificd, n-au accep-tat (poate
fiindca erau istorici) ca ar fi vorba de o opera literara. Sau au tntovarasit termenii luati din
inventarul speciilor literare cu calificative ce mutau decisiv textul in alt domeniu. Daca
A.D. Xenopol vedea in cartea lui Canterfiir o\,lucrare morala-filosofica" si o .Tsatira
polttica", Nicolae Iorga -simtin.d intentiaepica§tVe$mantul ei literar- o socoteasi,.roman
istonc"T*ctar si ,.carte^deTTiemorii, imbracata in zabranicul glumet al unei fantasii alego-
rice" si ,.memorinmbracate in haina alegorica a acestei.politic] uratejrefacu-ta Tn fabula
hazlie si in feerie idelila'^TtrnrrrrefHorii'* cuprinde Istoria ierogli-ficd si pentru Sextil
Puscariu (emitent al unor judecati de o inexplicabila opa-citate: „ne pare rau ca Dimitrie
Cantemir a pornit pe dnimuri gresite [...], re-gretam ca Istoria ieroglijica, intaia scriere
care cuprinde memorii. cu descri-erea ampla a intregii societati contemporane, prin felul
ciudat cum a fost con-ceputa. n~a putut ramanea in literatura noastra"), si pentru Hie
Minea, eel de-al doilea subliniind „forma alegorica" (sclipire de „artist" a unui Cantemir,
care vrea sa fie aici mai mult scriitor decat istoric), dar contestandu-i cartii dreptul de a se
„numi roman social sau istoric". In judecata lui P.P. Panaitescu preva-leaza caracterul
combativ plasat pe terenul politicuJjui__PiiiituLar_tLScris_uu_ „pamflet politic" (care
estejj^satiric^', dar $i „pjrfltico-lirerar"), caruia calea alegorica ii asigura un statut de
Jstorie secreta",lie text inaccesibil (.,dezva-
luire; " lui ar fi putut produce seisme), biognific", facand iiiceputul . unui
dar peste caiiva ani „pamfletul" deve- gen nou in liter atura veche
nea" 1 iusc - in opinia aceluinsi P.l1. romaneasca. genui romanului
Panaitescu care semna, de data aceasta istorico-soci.il". Sehir.^barile acestca
imprtuna cu I. Verdes, prefata la editia de opinie nu fac decat sa CO:ifimie
din 1965 a fstoriei... - „roman auto- dilicuhatea probljmei... Dar sa
!
contin;:am: Pentru Perpessicius cartea - in p ivima ast-zarii cartii intr-un
lui CantiMnir este un „r< man social, anumit „raft": Istoria ieroglijica este
memorii n roman.de aventuri [...], toate „si roman, i epopee, si pamfiet, dar si
: cestea la un loc,j:ii prei izaren nurnai eseu, poem, spectacol cu mast .
ca-modul In care toate-acestea se realiz Singularitatea eL inicitatea ei sperie
aza e unul pcrpetuu akgoric". pe cercetator./Plina de cotloa-ne, ocol
..Summum al scrisului cantemiresc" sun si arabesouri, J <toria ieroglijica
-pentru Peqiessicius Istoria iei >glijica seamana cu un trunchi de arbore trc
se arata a fi neindoielnic „rodul viabil pical Infasurat in liane, .u barbi de
al unu artist". 1 ■ ste aceasta si pirerea radacini aeriene. cu noduri de parazip
(cu puncte de sprijin remarcabil vegetal! purtand flori carnoase si
detasate din „c iligrafia"" textilui) lui G fantastice, totul Fund asezat fara nici
Calinescu - singura „opera literara o logi-ca pentia ochiul nosiru de
viabila" -(. hiar ( aca judecata este clima temperata" \pp. cit., p. 202).
poate \ rea drastica (sau poate nu?) in Incheierea: Ist.'ria ieroglijica este
legatura cu alte scrieri cantemiiiene S-a ojcarte_b;;roca.
ame>;ecat in calificarea acestei carti si Dup. trecereu in revista lacui .'i de
inevitabila (intr-o vreme) privire Nicolae Stoicescu (din care „trecere"
elementa sociologizanta: ,,Roman am exiras di ar opiniile „d:n pagina"
satirico-politic" atin-tit imp itriva marii lasand afara referirile din „note" dar
boierimi (a .'is Dan Badarau) ori iargin-du le pe irimele cu citate
..prima si cea mai puter-iitCS opera de suplim..ntare), s-a mai uitat la
s.itira spriala din liternrura noastra principalele formulari despre C: rtea
veche" (credeau P.P. Panat-I scu si I. lui Cantemir (Xenopol, lorga,
Verde;). Istoriileln; i ribi ale literaturii Puscariu, Minea, P.P. Panaitescu - 1.
romane s-au ferit (circum-s tecte de Ver. !es, Al. Piru, Manuela
definiri i >arte strict.-, suhliniind insa Tanasescu), Doina Curticapeanu,
apartenenta atat de exoticei liicrari la autoare in 1975 at) iei tarji
literatura i gasindu-i con-spondente in (Orizonturile vietii in literatura veche
literatura universala. lata opinia ui romaneasca, Bucuresti. Editura
AJpRiaj. pentru care Istoria ieroglijica Minerva) ce rezerva cercetarii Istoriei
este .,opera literara cea mai in teres; ieroglifice un remarcabil capitol:
ntffaTui~Dir::itrie Cant.mir. ion':.!!-: Arliipelagul baroc (p. 123-180).
I'iegoric cu personaje din lumea
Titlui acesta nu lasa nici o indoiala
-anijraal.., ca Le roman du Renaisi asupra ..semnului" sub care autoarea
namfletjjojrtic asemenea Istoriei asaza „strutocami!a" literara produsa
secrete d-spre Jomnia impaiatulu lusi tie Cantemir. Contributiile Doinei
nian de Procopius din Cezareea". Curticapeanu - cuprinzand si cateva
pagini consacrate „cautarii speciei'%
MomentuI examinirii cu instrui lente
pagini ce constata ca Istoria
moderne i textului Istoriei ieroglifice
ieroglijica, opera ..deschisa", carte de
(atatator al atator d'scutii, colectionar il
cunoastere si de (auto)-initiere, ofera
unei ve;itabi!e ..trene de prejudecati") a
un text ce nu poate Fi constrans sa
venit in 1970, c.md Manuela, rSnSy
ramana in marginile unei specii {op.
;scu a put Iicat monografia Despre
cit., p. 178) - sunt ilus-trative pentru
Istoria ieroglijica (B: curesti, Editura
seriozitatea si aplicatia cu care, Tn
Cartea Romaneasca). Opinia autoarei -
anii '70 si mai apoi, cerceta-torii
pentru care Dimitrii- Cantemir/,n-a
Tnclinati sa practice lecturi din
fos: numai un interesant filozof. un
perspectiva Barocului au luat Tn
istoric erudit, ci si un scrii or de geniu"
2
antrepriza scrierea cantemiriana. creeaza limbajul la fel cum Isi
Asumandu-si o sarcina deloc usor de „alcatuieste" personajele si miturile
indeplinit. Pentru Ion Istrate (Barocul in care acestea sunt angrenate, „la ve-
literar romanesc. BucurestiJ Editura dere", adica sub ochii unui privitor
Minerva, 1982), Istoria ieroglijica, invitat la „theatru" (loc al iluziei si al
izbanda literara dobandita In urma ilu-zionarii, al aparentelor), nu poate
aplicflrii unor tehnici (succesive) ale Fi obligate sa intre Intre zidurile unei
Tncifrarii, este un „roman a chiave", specii literare. Incorsetarea (prin
sintagma ce trebuie des-lusita in acest admiterea unei „etichete") este, Tn
caz prin apeluri care sa evite aceasta situatie, imposibil de
simplitatea stabilirii unor „cores- practical, pretinsul „roman" al lui
pondente". Nici o noutate pentru Cantemir, cu o struetura si des-tule
discutia care ne intereseaza aici in situatii ,,epopeice", gusta pe rand din
monogra-Fia Dimitrie Cantemir placerile, „cameleonice", procurate de
(Bucuresti, Editura Minerva. 1989, p. acizii „pamfletului", de destainuirile
232) a Ecaterinei TaralungaL^X,.] un „memorialistice" (dac5 admitem
complex care a fost numit, prin „calea alegorizanta" sugerata prin
asimilare cu conceptul modem, roman, Cheie) sau de inaltimea cugetSrii
desi s-ar cuveni spus mai curand unui „eseu" Filosofic, dar refuza s3 se
epopee, acesta fiind mode-lul major pe opreasca pe un raft anume tocmai
care-1 denunta lucrarea". Ultima pentru ca peregrinarea pria'printre
participare semniFicativa din si-rul „specii" Ii este esentiala. Carte
„tentativelorde definire" (cu
baroca, Istoria ieroglificd se
parcimonie refacut de mine mai sus si
desavarseste cautand (caci pare a se
Tn care trebuie sa fac loc si cartii,
decide - cu dificultate; vezi Eugcn
foarte moderne, a Elvirei Sorohan,
Negrici, Poezia medievald in limba
Cantemir in cartea ieroglifelor,
romdnd, Craiova, Editura Vlad^Vlad,
Bucuresti, Editura Minerva, 1978) este
1996, p. 208 si umi.), iransformandu-
cea a lui Nicolae Manolescu. Autorului
se. negand „oprirea" si pro-clam, nd
Istoriei critice a literaturii romane
pcrmanenta „miscarii" si a
(Bucuresti, Editura Minerva, 1990),
,.dcschiderii", ezitand (si sporindu-si
Istoria ieroglijica, ,,cea dintai operS
ast-el ;u biguitatca), nadajduind si
literara romaneasca (Tn sensul
neincenind sa-si surprindS cilitorul-
modern)" ii apare ca o scriere
spectator...
„alexahdrina, care prelucreaza in
chipul cei mai savant-artificial modelul L ma vorbe acum si despre
romanturilor populare medievale, cu alegorizare. Este Incheierea la care
tot ar-senaiul lor. Este'pfimul romant au ajuns
cult" (p. 77). ei n ii multi dintre cercetatori in
cautarea ..figurii" de baza a acestui
..Statistic" judecand - daca o astfel text, fur-
de apreciere ar Fi de admis in cazul dat lizoare a schemei fundamentale.
- ji Tnsumand parerile exegetilor, ar Atunci cand trebuie sa ilustreze
trebui sa lasam castigul de cauza alegoria ca
sintag-mei roman alegoric. Adunarea ,figura de compozitie", dictiotuirele
opiniilor (evident, cu considerarea de figuri de stil trimit la Istoria
argumente-Ior pe care ele s-au ierogli-
Intemeiat) nu ne-ar duce decat catre 'icd, caci duhul in care si-a scris
eroare. Istoria ieroglijica, superba Cantemir cartea (si care genereaza si
meditatie asupra omului, carte ce isi imagi-
3
tarul ei) pare a fi eel al alegohei nu.trebuie pierdute cu totitl din
morale, concretizare asteptata a vedere - chiar daca declaram ca citim
psihomahiei o opera de fictiune - „semintele"
pe care a asternut-o in poveste (mire istorice din care a crescut Istoria... si
altele. scrierea de care ne ocupam a tintele ei politice.) Numai ca, furat de
fost capacitatile. magice parca, ale
socoiita si „basm") neobositul autor de uneltelor pe care le manuieste (o cane
dispute. S-a spus cfiiar ca imaginea baroca face din „desavarsireli un pas
alegorica marcat morala (denudata. catre „de-savarsire"), Cantemir isi
golita de caracteristicile vechilor cons- uita prea adesea programul alegoric
iructii simbolice - caci higroglifa, mult (caruia - cu dreptate - Manuela
mai mult decat un simbol, este esen- Tanasescu [op. cit., p. 87] nu-i acorda
tializare, este o cale de cunoastere -, rostul de ,,piatra de temelie a cartii").
Inyestu^cuxalitafilejnilitante trebuin- „Pomeste sa descrie infatisarea unei
cioasejinei^cjOTbjnjjn^ jivine cu gandul laper-sonajul pe
copleseste prin dimensi- care-1 intruchipeaza, dar prins de
uni si forta. Sigur ca putem crede in ritmica frazei si de prilejul de parada
aceasta ..definite". Ea este de acceptat intekctuala ce i se ofera, uita cu totul
fie si pentru ca in carte se exerseaza un de raportare. ;e deila unei ava-lanse
autor avid de dreptate (discursuriie de epnete si, aglomerand informatii,
despre drept si nedrept, adevdr si deturneaza ini:--o documentatie
minciuna, prietenie si vrdjbd/pizma epatanta si n.Mnchipuit de
sustin o dez-batere complicata), o amanuntita, executata dupa toate
dreptate mereu marginalizata, regulle retoricii,
ultragiata, ocultata, care ar trebui sa fie complicata bombastic astfei incat sa
rezultatul unui conflict etem - eel striveasca orice posibila comparatie
dintre Bine si Ran. Dar, o-data primita. de ordin stiintific sau literar" (Eugen
„descrierea" aceasta ar schimba enorm Negrici, op. cit, p. 214). La fel se
lucrurile, fiindca in carte .,starea de intampia cu discursuriie, in care,
fapt" (chiar daca ne referim doar la atunci cand un procedeu retoric
,,decazutul'" imaginar pomenit mai sus, „explodeaz&" cu stralucire, mobilul
cu consistente si rosturi felurite) este politic este uitat si Cantemir
infinit mai cotnplexa. Imaginile, „declanseaza un proces similar
secatuite - ziceam - de vechile lor savauteriei, eruditiei fanteziste, dar,
esente (si capacitati) de factura de asta data, de domeniul elocventei"
simbolica (dar atat de bafoce In aceasta (Eugen Negrici, loc. cit.). Categoric,
fiintare a or), sunt salvate de scriind aceasta carte (un „roman",
incarcatura retorica. O retorica totusi), printul „s-a jucat" (chiar daca
dominatoare ce se ameste:a in toate in predoslovie el asaza „deprinderea
etapele: it producerea ima-gihilor. In ritoriceasca" pe locul trei), facand
ordonarea si reordonarea lor. in literaturd, slefuind „simceaua"
Investirea lor cu diverse functii, in limbajului, incifrand, hermetizand,
plasarea lor in „sistem". Sigur ca obscurizand si neuitand sS-si deruteze
„inten.ia de a crea o lurm prin inca o data citi-torul prin acea Scard
alegorizare" (intr-un proces ierarhizat) a numerelor si cuvintelor
nu poate fi exclusa din setul de tanduri iero^liftcesti tdlcuitoare...
ce a prezi-dat la alcatuirea Istoriei
ieroglifice. (Ea se cade a fi luataln FomwjjbaxQzuLJstoriei
considerate, dupa cum, la fel, ieroglifice se naste din retorica
4
bizantina, aflata-in cuitura romaneasca mceputuri sint prea cu mari dez- 1
(de cateva secole) — in ravnita mierdari, acelorasi sfarsitul sa fie prea
ipostaza de rhetoric a tri-omphans si, cu grele Tntrjgtairifc>al
poate, (spun poate, Tntrucat, mereu alcatuirilororgg.-:."... nesti (o iluzie
evocata, „componenta orien-faTa", ce „se amesteca" Tnselator
turceasca in speta, a barocului IntrHfaAgbJle „reale" si duce^ vedem
cantemirian n-a trecut, in definire, din- — inevitabil catre eroare; Cantemir
colo de constatarea aplecarii spre starm^SjKpil in carte in preajma
broderia compHcatagra prezentei relatiei dintre minciuna si adevdr).
„senten-tiilor" puse Tn paranteze) din Totul este trecator (intr-o
aplecarea spre arabesc a^textelor „circularitate" ineluctabiia: „Din
orientale. Ca sa nu mai vorbim de socoteala, socoteala
lecturile prinnilm'duTtexteTe"apusene, naste"jTduTcuvant, cuvant
scrieri cu titluri iden-tice - verosimil - izbuencste, "9 sfas^, cele vechi
cetor aflatoare in biblioteca stolnicului trecand, aitele noal, ca in roata, sa
Constant in Cantacu-zino. Nu de Tntorc..."), maririle sunt, amagitoare,
Tntinsa traditie literara - care sa fi viata se schimba In moarte pe
consumat, se Tntelege, toate re-tetele nestiute, oamenii -jucarii neputin-
clasicitatii - este nevoie (in primul cioaseTn mana destinulul - ,Joaca"
rand) pentru aparitia unei/unor opere („spectacolul" fiind o compensate pe
care sa contemple lumea printr-un care o ofera, t >tusi, retetabaroca),
ochean baroc, ci de o stare de spirit, de sub bagheta unui regizor ce nu-si
un anumit climat diriguitor al dezvaluie pla-nurile, in r-un „theatru"
sensibilitatii. Or, lumea romaneasca de („Cine in tot theatrul acesta ieste atata
la sfarsitul veacului ai XVII-iea si de ascutii la ininte ca: ile vant sa
inceputul celui de-al XVIII- socoteasca alte cuvinte...") in care
IeaTzguduita de o criza cu multiple nestatornicia este ..legea" capitals;
pficmi si cu consecinte imprevizibile, "Sunt'em" vremelnici - este
putea naste acele „Tntrebari" (le va incheierea. trista, tragica, fara
pune intai Miron Costin) ale caror mdoiala, a cugetarii de tactura baroca
raspunsuri vor fi formulate in ,xheie" la care Cantemir adera - ,ar eliberarea
baroca (acelasi Miron Costin si altii, le sub apasarea aeesjei ^vremelnicii
Tnaintea lui ori dupa el - ma gande'sc nu poate consta decat in asumarea ei
la Dosoftei - le vor selecta fara ezitari). constienta si in construirea lucida a
Intr-o vreme si intr-un loc in care valo- unui iraseu. existential care sa
rile si ierarhiile traditionale Tsi pierd riujscape din. ' edere „slatsjtul"
sensurile si capacitatea de organizare, (acel ,,far§it" pe care Tl evoca,
lasand ca Tntamplarea („soarta") sa traducand din latineste . Cjuidc|ui'!
decida, surprinzandu-i pe agis^r^identeragas etj;espice finem"
,.participanti" prin Tnaitari ametitoare -, si Miron Co-tin in Viiata ilimit
ori disparitii tragice („moartea" este^o ,.Gvice lacL fa si cata farsitui cum
obsesie a artis-tului si ganditorului vine"): ,.[...] tofi niste atomuri pu-
baroc), si unele, si altele hesustinute de nedzitoare sintem, toti din nemica in
motivatii, expli-catia nu poate zabovi fiinta si din fiinta in putr:giune pre o
decat asupra caracterului iluzoriu (si parte calatori si trecatori ne aflam,
periculos: „ca !u- ~) crurile^tmesti cu una numai ramaitoare si in veci
muritorii ase a sa giuca s-au obiciuit, statatoare a tin.l si ieste, adeca
ca cu cat sint mai de- h sarW, cu atata sfarsitul c.irile in bunatate sa plineste,
sa para mai desfatate; $i a caror caci din cea vie si \ecinica adevarata
5
socoteala incepatura inceputurilor si cHipari" date Fortunei in textele <
sfarsitul sfarsiturilor I urcede". ante-niriene. Succinta descriere tin
stihurile marelui logofat nu poate
Cu dreptate s-a spus ca Istoria fumiza insa suficiente puncte de
ieroglijica aduna. intr-un text contact care sa fie tn nsformate in
eminamente literar, muite din argumente ale u iei posibile
„sustinerile" pe care le fixase pana contaminari. Nu ne sprijina, in
atunci reflec:ia filosofica ; lui explicarea imaginii din Divan... „0.
Cantemir. cu precaderejdt i ;i Alexandre! Norocul este c:va in care
..mcheieri" din Divan... si dm nu te poti increde, caci are aripi. dar
Sacrosanc-i ie scientiae... Nu doar idei nu are picioare: poate sa zbo ire si sa
- as zice - ci §\jmagini. Intre cele din se duca de la om cu totul, dar, iarSsi,
urmu si Ini uchiparea aeromorfa a nu poate sta pe de-a-nlregul pe eel pe
tioroiidui/fortunei, aparitie ce ne poate care se asaza, pentru ca nu are
invita sa / ibovim cateva ciipe asupra picioare" (Cartea a H-a, paragraful
ei. 63) -, nici apelul la Graiul solului
E nevoie, aici, de putina ist de tdtdrdsc (scriere ce ar fi putut,
(.literara). In literatura noastta, eventual, sa se numere printre
Jmaginea 1 jrtunei, inchipuita ca avand lucrarile consu tate), intrucat
d< .ir mdini si aripi, ultimele fiind redactarea lui Cantemir se desparte,
ii.strumentele i iei mobilitati in cazul mai multor referiri ce aduc
remarcabile (ia absen{a picioarelor preciziune, de traducerea-prelucrare
interzicam „starea pe . I c'\ localizarea ramasa de la Miron Costin. Incieierea
deci), apare In locmul Viiata lumii al la care ajunge Virgil Candea (loc.
lui Miron Costin: „ Norocul la tin loc cit.)- Cantemir a cu-noscut opera lui
nu std. intr-un ceas schimba pasul. Curtius in alia versiune decat cea
Anii nu pot aduce ce iditce ceasul. aflata la indemana lui Costin (si
Numai maim si cu ar pi, si picioare n- asemenea versiuni sunt cateva,
are Sa nu poatd sta intr-ii lot nici- deosebindu-se prin titlu: De rebus
odinioare". Modelul - se stie - Costin gestis Alexandri Magni, Historia
1-. g3sit la Quintus Curtius Ruffus, in Alexandri Magni, regis Macedoniae.
De rebus g-stis Alexandri Magni, Histo-riarum Alexandri regis
scriere Jin care tradusese un fragment Macedoniae libri...) - mi se pare
ntitulat (de l, I mat itor) Grain! solului corecta. Inscrierea autorului latin
tdtdrd c... Rdatiile foarte stranse dintre intre cei frecventati de Dimitfie
pqeniuHui K iron Costin_si Dh'unid... Cantemir este in afara oricarei
lui C:-itemir, fixate Indeosebi in indoieli, c3ci in Istoria ieroglijica
spaU'u! prelucrarii n zeita inaripata reapare spre a da
DU\u\uijbrtiijialabilis(comer ate Tntai expresie acelei nelinisti incarcate de
deP P. Panaitescu, in Di.-nitrieTlan- dramatism (o neliniste transformata
<T±. iiif. Vianisi (./jflf#*Bucuresti. adesea in zbu-cium proflind).
Editura Academiei, 1958, p. 51, si generata de contemplarea unei
dovedite V[ oi pe laru de Virgil^jjBjB, existente omenesti aflate intr-o
in stud ul ce precede editia din 196(| a neincetata si nagica (in ineficienta ei)
Divanu- pendulate intre niste ademenitoare dar
lu.....p. J&'VIII-XXfflEpfliiea I mereu iluzorii ..norociri".
evrcate si pentru transferul ac stei f Pefimreajmposibilitatii spj^ijirurii
„intru- norocjjhtijnjj^iatra stamialii" - inclusa
inampla dizer.atie a Soimului - este
6
vadit indatorata lui Quintus Curtius, mor, altele sa invie si sambathiia si
dar e scrisd de Cantemir: „[...] ce nu antipathiia dintr-Insele sa nu
p3na intra-atata iaste de credzut lipseasca"), asupra „for{elor" - dc
fortuna no-rocului, o, Coarbe, carea, nestSpanit - ce supravegheaza
precum din batrani am audzit, numai universul mare si „universurile'* mici
aripi sa fie avand, dzic, iaia nu si si contro-leaza destinul omenesc, are,
picioare si pe deasupra capului cert, elevatie si o anumita ascendenta
zbunind, dupa eel norocit urmadzS, iar (daca ne gandim la rostirile
d>* tot pe dansul a sa pune nici va, contemporanitor lui: 1-as propune
nici, de ar vrea, In ce sa sS spri- doar pe stolnicul Canta-cuzino: ..[... j
jeneasca are (ca cjne cu aripile ca toate lumestile supuse sant
norocului a zbura i sa pare, cand In mutarilor si toate cate sant umbla
piatra stamialii a s3 sprjeni va, atuncea cu .oroc si cum ca de obste iaste orbul
precum nici picioare neclatite sa nu fie noroc si viitoarele lucruri nev5zute
avand cunoaste)". sani"') asigurata de o infonnatie de
^Spirituixai e--gweffies^iza^4nejQ^! rang superior si de putinta autorului
ia^Juj_^ajUemir de a aju igc la talcuiri personale. in
aAupra^onditieLumane, prezent - cu dt aceste fonmulari, adesea proprii,
taliate „dovediri" in Divan... si elementele cur oscnte ale motivului
confirmat de gandurile frecvent norocjjjuinestatornic, cu Q prezenffi
materializate in Istoria ierogliftcd, nu foarte bine mar-cat a ^"$1 in
este nicidecum doar emanatia superfi- IslbTiaieroglifica — rejac. dincolo de
ciaia (fara corespondente, adica. In drice trasaturi specifice, nota de
sTnicTurile de adancime) a pfelucrarii ristete, de Tncheiere
unui moliv literar ca tentat. tragicaTiridi:5^Jji_sD!
poatejntamplator, pe mai multi Ujia_Barocuiiii.
scrm,dTT7cnzvofa5te (avand toate
atributele unei convingen) dintr-o
mentalitate pe care spiritua-litea Retorica
romaneasca o exprima, la nivelul
efitelor lntelectiiaTeTt^ra „Ta\'^ivV^Jiterciriilui (pur, dar
echTvocT„Toti Tnuritorii^va zice avand ,,puritatea" socotitS in
Cantemir prin glasul Inorogului - termenii in
purure'a'irr sm^doi sorti purtam, carii care se producea atunci literatura) a
inul a mortii, altul a vieU'i sint [sa ne inceput sa capete pondere, dezechiii-
amintim ca in Divan... el vorbise brand cumpflna cu care Istoria ierogi
despre ..paharul vietii" si „paharul ijiciiltns
mortii"], si amandoi din ceasul z3- m^ufm£^bisT^upa^ce_exe°e'd\
mislirii impret.na cu noi in toate au concedat sa dea crezare
partile, in toate locurile si in toate ,,avertrsmentelor" scriitorului,
vremile din fire s3 tovaras;sc". inceteze, adica, a'""
Perspectiva, din care scriitorulciigeta scotoci prin carte dupa „rastalmaciri"
asupra complicatu-lui raport dintt e om alejapjelpxjjgtrecuk- Iruealitate
sijume, dintre viata si rnoar!^™ dintre sklupa
bine si rau (care domina umanitatea In eroi r^eLcronologie (confruntandu-1
infinite substimiri: „Ca din fire cele pe Cantemir cu istoriografii) si sa
supt lun3 ase s-au oranduit, ca unele incerce
dupa altele sa urmedze, si cand unele sa vada, totusi, daca nu cumva in
lumea .,ciudata" creata Je autor
7
elementul din calea IaudeV'. A ales, prin
regent este nu „corespondenta cu urmare,
intamplari petrecute in viata" ci modalitate_n n^jcani_^sinTunand!i_»|
fictiunea ii fietecare chi^su^numelg^aj/reuniia
(definita - cititorul ma va ierta ca dm ipasirLsauj^\T^ujiiiiajj^^
insist - in codul vremii si, mai cu ca fiecare dintre ele
seama, al „llrea chipului cu firea dihaniii ca s.-
locului descrierii). Aceasta intoarcere si raducS". Sc3pa astfel de presiunca
spre „zisa" autorului (tarzie, e scrupuleloi sale_mojale.(caci
adevSrat) demasc;!rea_abru]3ta, ,.lovirea in
1-a asezat pe Cantemir in jiltul in care fatjPjSIIse-par a fijJemersuri
el insusi incercase sa^e prezinte - acela onorabile - „nici cinstes, nici de
al unui scriitor de buna credinta in folos") si descTiidea^oiDoarta spre
relatia sa cu cititorul. §ffacuse acest un alt fel de lume, o „lume
lucru . ieroglifica" in a carei intclegere
In obligatoriul ,,te^tjieJnsotjre_" efortul scriitorului ca „fietecare chip"'
(prefata. adica, intitulata lz\'oditoriul sa-si „raduca" firea cu firea dihaniei
citito- j\ substituente nu mai insemna prea
ritlui siinatate\m careTTTtliTand'' ca - mult. Nu mai Insemna, pentru ca
de reguia - o astfel de compunere era hieroglifele (care, ziceam mai sus,
dedicata captarii lectonilui prin tot reprezinta mult mai mult decat niste
felul de topoi exordiali (cum ar fi mult simboTuri, sunt esenfe, „abstrac-
folosita „excusatio propter tiuni") i§i uita jjCorespondentii^si
infirmitatem"). ^i_dec| i5ijdesfS5paj^jprogr|ile
ara^^^ire3_de^ec_hiul existence,"iritemeia-z3 intre ele
(si obisnuitul) chipde a povestijstorie relatii care au un anuinit specific,
(desi „a sa sirui si dupa cursul vremi- reacfioneaza particular (dar pre-
lor, careasi la locul sJuTa sa alcatui vizibii), traiesc ca „personaje" si
mai pre lesne mi-ar fi lost") si lespecta un cod care nu dezvaluie ci
supunerea ascunde (Ion Istrate socotea - cu
cu bunastiinta unor „asuprele", adica dreptate -ca toate aceste rela{ii,
unui alt fel de travaliu scriitoricesc. mestesugit construi-te, formeaza
Culea facila - insirarea evenimentelcr cifrul analogic, operant pe al doilea
in ordinea desfasurarii lor-_este evi- nivel al obscurizarii textu-lui, dupa
Jata. 0 mdsura (complelTdefinita: eel lingvistic si inaintea celui magic).
^firagedarfire*v^ascunsul inimii", Nici autorul - cred - nu stapa-nea de
„stidirea" la inceput intreg relieful si toata
— i usinea, „siiaia" - sfiala etc. dar „populafia" accstei „lumi". Intr-o
mercu respectata) 1-a impiedicat s5 post-fata (lardsi catra cititorhi) -
„huleas- lucru rar! - el isi cere iertare ca a
c2" faptele „proaste" ale alor sai sau s3 inversat locul „scarilor". „Scara
le elogieze (,,dupa pofta adev3rului") numerelor pasirilor si dobitoacelor",
pe cele bune (nici in Hronic nu va Insirare „dezviiluitoa-re" si de ajutor
proceda altfel) si, la fel, sa cititorului s5 traga cu ochiul spre
„dezvaieasca", istorie, ar fi trebuit- promi-sese
„in mijlocul theatmlui riu|nr.iior" autorul „in radacina cartii" - sa stea la
vinutile strainilor (Cantemir le zice inceput. Va ajunge la sfSrsit si
„vred- „incifrata", pentru c3 Istoria
nicii") sau prestatiile aceforasi „abatuie ieroglifica, 'compunere baroca, „work
8
in progress", s-a desavarsit - spuneam - alte tipuri de scried), pe care scriitorul
desavarsindu-se, ascultand de o o organizeaza potrivit propriilor
„inventie" mereu In curs. exigente (retesandu-i vocabulele dupa
Cartea s-a alcatuit printr-o tipare latinesti - in stare s& interzica
neistovita „inventio", facandu-se pe accesul celor neobisnuiti cu o astfel
sine si fa-bricandu-5i (iar3si In chip de topica sau mai putin rabdatori; mai
apart!.) limba. Sa-l credem, prin ui- sus pomenitul Ion Istrate vedea aici
mare, pe Cantemir care proclaim! un prim mijloc de obscu-rizare a
„deprindeRa ritoriceasca" drept textului —, In arabescuri orientale
„pricina" „cea mai cu de-adins" Intre sau in lungi secvente rimate ori rit-
cele care I-au „asuprit" atunci cand a mate) si o Imbogateste, ii da
pornit sa scrie Istoria ieroglifica. Sa-I trebuincioasa elevare spre a putea
credem, intrucat ;.vem de-a face cu o atinge doritele „hotare loghicesti sau
vei itabila declarable de scriitor (nu-1 filosofesti" (ajutandu-I pe cititor sa
interesa prea tare „redarea" „ellinizeasca" in moldovenie, autorul
evenimentelor; „nu atata cursul istoriii ii pune la dispozitie, la inceput, acea
In minte mi-au fost", spre cumplita Scan! a numerelor si cuvintelor
iritare a istoiicilor adnotatori de mai streine ti'dcuitoare, un mic dictionar
tarziu; s& intelegem, deci, ca altceva il de neologismc „moldovenite" sau
preocupa in primul rand), pentru care „romanite"). Binevoitor-si prevenitor,
efortul retoriceste acelasi lucru cu in contintiare, .cu xititorii (am folosit
stradania artistica. El tintea, in conditii pluralul, pentru ca sunt, categoric,
precare, catre ,,bene et pulchre mai multe „clascle" dc lectori cu ■
scribendi", constatand c3 ,,la simcea care pare a dori s3 Incheie un „pact"
groasa ca aceasta, prea aspra piatra, de compreliensiune). autorul le da sa
multa si Indelungata ascutitura sa-i fie infe-leaga ca vor avea lajlispozitie un
trebuit am socotit". „Simceaua" este - text deloc facil, structurat in jurul
evident - limba, „brudie" (in ciuda „sen-
celor catorva experience consumate in

ientiilor' (,,pute-le-am Izice cuvine nefaramat vii afla'". Ceilalti. insa, cei
alese'": adunate, acestea dau un sclipitor care vcr cu adevarai sa priccapa maniera
hreviar apoftegmntic), puse in ,,tirc ..ieroglifica"". potrivit careia Dimitrie
llamuri" si investite cu cauva functii. Cantemir a gdndit; i a cons rttit lumea
Intre altele, ele ii acorda (retoric) protd Istoriei. trebuie sa urce catre al doilea
tie scriitorului - („de ochiul zavistiii iiivel Je lectura, si ia inci ■risiderare
supt scutul umilintii aciuandu-ma") - s aceste apoTtegrhe, patrunzand spre
il ajuta sa fixeze limpede marile semnificat ile profunde (si Dosnftei,
sensuri. Cititorul comod (repre/entand hermeneut amator - zicea el, in prefata
neiudoielnic „clasa" cea mai Psaltirii in xersuri — isi con-voca
uumeroasa), curios Joar de succesiunea cititorul la o lectura „?n trepte* ) si
intamplanlor, le poate ignora: ..Deci ..decriptand" o compunere obscunzata
stalpul voroavii neai lestecat a tinea de cu o adanca stiintS.
vii pofti, dupa obiceiul paranthesii, din
mijloc tircala-mul carile sententia ,.iara toata cuprinderea Istoriii icestiia -
cuprinde, cu ochii radicand, cursul conchide Cantemir la sfarsiea cartii -
istoriii necurma si stalpul voroavii
9
aceasta iaste: Ca Vulturul si Leu I de duhul autoru' ii tentat mereu de extreme,
puternici imparati vrand sasasla-vasc.. aplecat spre contrast, „desfa-cut" Intr-un
mustele ii batjocurira: Vidra cu nestiinta chip ei inamente baroc) Vremea care
in fericire petrecand, cu sfatul, fara trece, ineluctabil, si macina
reine, cine sa fie o pricepurfl ^i dintr- valorile, Corporahd - foarte lumesc si
amandona monarhiile o izgoni"5; pre hranitor al relelor naravuri - si nu
jiganiile si pasirile viclene Lilia ul le SpirituI, Inlunericul, regim funciar al
bntgiocuri; Camila, coame cercand, s- maleficului, si nu Lumina.
au iiierdut si urechile; Corbul, in ioua Pentru a ajunge la „incheierile" mai sus
monarhii sa stapaneasca vrand, supt cea pomenite, personajele consuma -
pre an dare mai micului s3u s-; u legat. pe trasee ale caror meandre ar putea
Si precum toate sfarsitul sau au, asd Si semnifica, daca nu ezitarea si
dreptatea, vremea, locul. puhrea si nehotararea
biruinta sa isi afla". Un „rezumat" - (Doina Curticapeanu spunea ca In fapt
perfect cantemirian - de acceptat in aceste personaje ,,nu stiu ce vor"), in
mare, cu execptia ,,Tnclxeje£if^JnuiTi- orice caz absenta dorintei de a ajunge la
faHstc care pri)clainaj)e_glanul_de/ capatul discutiei — resurse verbale
laterii filosofice. (cartea_adat3^ind,j.rn t,-greu de imaginat. Numann^mpje^^
mai s.ius, disputeTnalte sisofisticate de felurite dimensi-
i^emTgrave- Bj^eje^jiJ^ui^reptat.'a si uni face^in Istoria ieroglijjcd o „carte
injiisjUlia^^iev^rLTTji minciuna, p vorbitai'. urrtext.in care, acdunii i se
substituiej?J2roduc4[e_^
ietenia si inimicitia. fotosul de obste- ,
Compusa de un scriitor pen-
cifapasare si indelungauTcTrieclSrTa
tru cafe reguiile alcatuirii si ornarii
upra cauzei pornirilor rele - pizma n5s-
cuvantanlor ca si principiile „loghicai"
cuta i!in lacomie), jzbanda dreptatjj
(stiinta mereu evocata ca sprijin In
(desi opinjaj^tonaluh-4a
interminabilele ofensive si aparari) nu
ispFavireaJec-ste,
mai
categojje.jh^aXjarjDejjai erul-
aveau nici o taina (Cantemir, care
ODrrfhcJujui^ yjejoria IjOTOgului,
tocmai ispravise Micul compendiu de
perso ujTj)ur7purta:or al Luminii si
logi-
iroducator incontinent (era, stim, „ned
cd In latineste, fagaduind sa-1 traduca si
>-molit") de fa^te^mne-de^airdaTSa in romaneste, avusese la Istanbul pro-
acceptam aceasta ultima tentativa a fesori de retorica straluciti), Elocventa
scrii-torului de a-1 -induce" pe cititor pare a fi 5tarea_de_£xcelenta.,spre care
( m dehi! de umanitaie propus~3e tu^jigam^le^dLUTa_teIn_coii^u"tun-
Istoria ieroglijica nu putea il incununat ^consiliu epic", fara indoiala). Dar dez-
decat de un succes), de a-1 face sa baterea - cu participanti de felurite
accepte un fimd pexfecHkizoriu, si s3 calibre: Vidra, BManul,_Bi;ebui^_ulpea
nadajduim c5 acesta - cititorur^a bagal (reiiTarcabila^T^tacaluir^upuVBrehnace
LutusJ de— seama c3, in marea a^a
confruntare pe care o supravegheaza etc. - se transfior-
cartea, biruitorii resli sunt (inversanJ rnaJn.galc^aAS^o~galceava
evolutia asteptata a antitezei pe care decentatOfusi (sa ne amintim ca in
scriitorul o vede a se sfarsi ..pozitiv"; Jigaldd3a~d'i$-cursurile vor atinge adesea
am putea vedea aici Ia rigoare. o olb1mil~par0xistica5 cea a paruielli),
Incercare de ,,re-alcatuirc" a unui Jn care suc-_c£sul era-au^bijirvolumului
„intreg" sfa.iat de contradiciii, acest emisjei-verbaje^cu toatele socotiia c5
„intreg" putand fi, foarte bine, chiar caiea mai
10
•arje_VajgUtea_^^^^^^^2^^^iu^ja_v purcedea din clltinarea rostiirilor
a asculta")."Conta"gfos, exercitiul cosmice. Sigur ca^ar(sau Isi fac loc)
oratoric Ii pune in miscare si laj;ampa si oratori_ascultati (Vulpea,
pe~veleitari, pe cei neabilitati - „si ase Lupul, Brdmic^)tjne5texi incantatori ai
cati mai denainte era ascultatori, atatia persuasiunii, teoreticieni
atuncea sa facura invatatori dintr-a subnii"aTargTj7fIenfadeT$i
carora cu-vinte si sfaturi alta ceva nu sa cunoscatori consumati
intelegea fara numai chiote netocmite si aTrffie(5an"ismelor"j|ejoricii, fie ale
huiete neau/ite" - ori neindreptatiti (prin ceiei inalte (precunTCamilopardalul
imposibilitatea precizarii „idcntitatii") care „cu multe chipuri si tropuri
sa apara in mijlocul „theatrului" ritoficesti pacea lauda, iar vrajba huli",
(respinsi, de alt fel, cu operativitate, cad c3ci - observa „sententia" pusa in „tir-"
uni-versul Istoriei este unui riguros caiam" - „ritorii mai multa materie de
ierarhizat), vorbitorii se intrerup cu dzis decat In lauda pacii si In hula
duritate (,,[Vidra] Inca bine sfarsit vrajbii a afla nu pot"), fie ale celei
cuvantului s&u nepuind [...] Batlanul degradate - de felul variantei exploatate
cu mare manic si probozaia a o tistui de Hameleon -, menita doar sa invaiuie,
incepu si groznice semne din ochi si din sa prezinte minciuna drept adevar. Nu in
cap sa taca Ii facea..."), toate urcand putine randuri discursuriie - intrerupte
adesea catre o stare_de_zgomot pur, de uneori de „exempla" sau de narati-uni de
hannjlaiejiin-. care nu se mai tip digresiv, alteori de acte, tratate sau
intelege*nimic, ri^mdoielnica scrisori (discursuri „in absentia"), tot
refiectare^a^urierdezordini (emi- specii ale prozei oratorice si ele,
nameluirbaroca redactate dupa recomandarile acelor
acelista^di5Ujuj3ere.j^randuielii) ce

„arte" in care se fSramitase retorica J3in_vieme in vreme, acesti hamici


medievalS: .,ars die aminis", „ars vorbttori tac. Tac (elocvent)^ precum
episto-laria" etc. - au structure si I.upul
cadenia unor modeie antice. deloc pljctjsitde..crahcfmituT'CM)ulur^3a"t5ce
surprinzatoare la cultivatorul atent ai rea-zicesehtentia-^capul
clasicitSfilor care a fost Cantemi . lilosofiii iaste si incifloata cinstea
Comentand Istoria ieroglifica, Serban iritelepciunii mai mult Intr-insa sa prije-
Cioculescu (Tn Varietap literare, neste..."). tac pentru a-si trage sufletul.
Buciresti, Editura pentru Literature ori lac fiindca, pur si simplu, nu mai
Universale, 1966, p.57) vorbea chiar au „subiecte" ori nu g5sesc replici dupa o
de o „si:perstitie a stiiului Ci- interventie surprinzatoare: „Dup3 a
ceronian". Observatie confinnata de o Liliacului iesire cu totii sprancenele a-si
tirada „catilinara" precum: „Pan3 riidica si fruntea a-$i imbina Ince-
cilnd dara. o, pasirilor, in glogodzala pand. cu nasul la p3mant lasat, cu ochii
in zfidar va ingaimati si«:atul imprastiati la cautat, cu umerele spre
vredniciii voas-tre in sania nu bagati? urechi radicate si cu buza dea dedesupt
Pan5 catid vor urla, vor latra si 1 or spre barbie intoarsa si spandzurata, unui
scanci jiganiile si dobitoacele acestea, spre alalt cu ochii bolditi cauta, ce s3
carele pururea supr umbra noastra voro- iasca sau ce sa graiasca ca mutii
imbla si ochii nostri totdeauna in nu putea, de ce sa s3 apuce ca uluitii nu
spinarea lor priv3sc?" stiia i ce sa lucredze ca luatii de minte
nu pricepca..." Estejplina de 3,elocintau si
11
at.-asta mutcnie a siderarii_instalat3M ■ urgisit/ si din dragostele tale m-au v-
brusc intr-iui_YacanTrcare-genereaza^rin izgonit" % sau
prii.iul rand, imp >sibilitate.acomuni- %& „[...] sfaturile inturnara,/ voroavele
<^J5^ Cjto pen>onji^^ rastumara,/ gandurile tavalira,/ '^chitelele
i „ncdomirireai' ge- pr3valira,/ darmoira si cernura,/ nighina
neral! fracturile, rupturile ce nu suporta din grau si bobul din >"madzire s3 aliaga
punii, confuziaTr InteIej>ej£aJemer-sm| nu putura,/ gramadira,/ vravuira,/
orceK.Tr!alti: „C3 ce folos noai si ei Vidra aruncara,/ sculunmV spulbarara,/
cu~statut"faT rtffeme au adus. Si vanturara,/ plevele din graunte a desparti,
cetreabTTiu avut Batlanul cu atatea obosindii-s3, sa I3sa-ra/..." seamana cu
cuvinte ;nima Vidrii; amari si a dosedi? cele din care Dosoftei (un alt scriitor care
Pre Breb la marturie cine l-au chemat? Si a inteles marcile stihului ca „ornament"
cine cu ce treaba 1 au ascultat?"... Etc. iar versificarea ca exercitiu retoric) a
]^lstoriaJen^Hfca^iork^jyu este doar facut sa creascS Psaltirea pre versuri
s^iinja/arta akatuirii cuyantarilor (eel tocmita.
maTadesea „texte de atac", mai rar
defensive), cjxhia; s^uctura_unei stari
^de^pjrjt. Cartea intreaga este constraita in Ocultism 0 divinatie
duh retoric. ]s itura, compusFdm obiectc-
oglinzi (Doina Curticapeam.. op, cit., Stim pozitiv ca savantul Cantemir nu
p.I33),"este o natura retorica. Retorica - credea in stiintele esoterice. Magia
stapana necontestata (Inc..) in Rasantul (ca„stiinta oculta"), de pilda, sau
Europei a compunerii ori-cftrui fel de oniromancia (una dintre „disciplinele"
discurs - este fumizoarea T,retetelor" cu divi-natiei) II faceau suspicios: „Ca
ajuto ul carora Dimitrie Cantemir a slefuit vrajitorii mincinosi si credzatorii
„simceaua" limbii. Interni inabilele parerilor noptii, de nu frati, inca veri
secente ritmate si ri-mate (legate^dejunii primari isi sint, cela din minciuna
invatati «rtnfau:iriie texieTbr adevarul, cesta din fantazie chipul a
orientaleV^LaiLnajtereain •*roQsiioar.ele scoate sileste". Nu accepta nici
exercitn de~ttranslare" constructia fundamentals a alchimistilor,
;iropuse"..spudeilor" c'aselor de retorica. adica teoria „transmutatiei elementelor"
*„Translatio" instimna metrificarea unei („Caci filosofii obi-ciuiti sint cu socoteala
sec\en{e in prozi ori. ifmi^ou-iva. aierul in.apa si apa in aier a Intoarce,
transpunerea in proza a unei poezii. macar in lucrul socotelii n-ar r3spunde"),
Rezulta asa-numita ,.i:anscripta oratio". aurul, eel dupa care au ostenit generatii
Sunt convins ca remarcabilele exerciiii de de alchi-misti, fund tratat ca un rod al
vin aozitate, des audate de cerceta-tori, imaginatiei: „cel din fantazie nascut si
care intremp subtil pfoza Jstorie. (si ea a\ din crieri prefacut aur". Cantemir
and mai peste tot un „ritm" tai-nic) (citez scriitorul, insa, eel care compune Istoria
la Intamplare, mnrcand „stihurile"): ieroglifica mai degrab3 di^ratiuni ludice"
„Eu m-am vechit/, m-am vestedzit si (Nicolae Mmolssci^JxtojrJa crilica a
ca flo: ile de bruma m-am ovilit./ Soa-rele litera-turii romdne, vol.I, Bucuresti,
m-au lovit./ caldura m-au palit,/ vanturile EditufaTvlinei^'a, 1990, p.77), dorind
m-au negrit,/ drumurile m-au parca sS se^joace" In chip savant intr-o
X ostenit,/dzilele m-au vechit,/ ail m-au „Iume" mobilata abundent cu ,^semne" si
imbatranit, noptile m-au schimosit/ si, > „em-"bleim?l,_pJonjeaza cu delicii
decat toate mai cumplit,/ norocul m-au heslargite in lumea simbolurilor si a
marcilor esoterice. Raporturile dintre
fenomene si obiecte
12
suntllescnse~ih"temiehTr„rries-tesugului alcnlmice. Tjeyjno\^aj[^a~inoTbiulul
maghiii"; eel sosit In Europa „din partile eurStie" - caci, vezi 61 ie7es!FTrrrrno-
Persiii" (marea sinteza raa-gic3 orientala) nbcher preponderant apusean) ca a'.ribui
- „din fire cele sub luna ase s-au oranduit, esential. combinata c i o fire ce „spre
ca unele dupa altele s3 umiedze si, cand domolire nicicum nu i sa pleaca" >i cu o
unele mor, altele sa invie si sambathiia si rectitudine morala ieclarata („pre-cum la
antipathiia dintr-in-sele s3 nu lipseascS", cuvant stStatoriu, ase la lucrnri
profesionistii acestei „stiinte" (precum suiruitoriu si la mi ite neclatitoriu
„vrajitoriul" con-sultat de urmasii iaste")j_face din el o fiinta permat ent i
Monocheroleopardalului) invocS pentru gresata, suferind serii Je atentate ce-l
succesul demer-surilor lor, imprejurari -obliga sa refnze funcji: care-i erau
stelare propice: „Asijderea adeverit s3 fii reze'vatc prin. trad it ie (darnljde a
c3, cursul stelelor si vartejirea vindeca) ^51 sa se izoleze in locuri
tircalamurilor ceresti de-mi vor ajuta, in inaccesibi 2 (j.untele" este si_el un si abol
curanda vreme mreaja asupra Corbului alchimic). Inbrogulviefi!Teste (suportand
voiu impleti". jnomgul, capabilja- ini: licit: ce pot fi interpietate >i ca ni$te
ij:ecomandeJ:la-meleonului un filtru con-\ flicte intre simboluri) intr-o lume cc
magic alcatuit din elemente eel putin istruita - zice 3rag> s Moldoveanu ( L
bizare („cornul c3-mlliirco^a^erpelui, 'esoterhme baroque dam la cc 'ipo.' ion
ochiul guzialuTorb si_unghile de I'Hisioiic Hi. -ogliphique, in
pestelui...")71u:e^reTcle- „Dacoromania", 2, 1974, p. 197-224; s
"^pnnderi de magicj^ faimqasalui idiu la care fac un'ai .'I consistent in
lamentatieTpreluatOe „glasurile" aceste pagini) - dupa ce au fost :ons
Intregii firi) putand fi usor interpretata Itate .,stiintele" oculi.'. Alchimia. in
drept uicanTaJie „vr3jitoreasca" primul rand, ..sfimta care propune in 1st
(ritmarea^sJLrH rjaieroglifica nu do.»ro „cale a ale-
^jmirea^pf^rind acest efectJT^lvIUKri ^gorizarij^, ci si^-sjjianjurfiio^ofic necc
crapati, COpaci"va despicati, pietri v3 ar .,tuptei^dintreprincipal (pozifiv si
fSramati; asupra lucrului cc s-au fac, a negatlv/Bine si R3u, Sufiefsl~Tru
plangS piaua cu iz\oara, muniii puhoaie >£T< /TZkeffin^ESQnaxRTei fiareloj,
pogoara. Laca^ele Inorogului, pa unei_\ repre-"zCTTttmd ^suhiua-
gradinele, cen.iasca-sa, paliasc3-sa. paliTanfuTrir^esh. ii -jmbolistka-
vestedza? ca-sa, nu infloriasca, nu akhimii A - patrupedul ideal, terestru, fix.
inve:dzeasca, nici od asliasca, si pre dom- carejiu^poate Ii dec tt in
nul lor ci! jele. pre stSpanul lor m grele, 5^e^do_xou^aicTe_cu^u^umd, zjairatorul.
suspinand, tamaind. nencetat sa porn eel ce uruTde^stihiiav? /duh fur
encasca. Ochiuri de cucoara, vo.. linipcd/.i (Cantemirexplica limpede sem-nificatiile
izvoara, a iicvori va p5rasitt, gi-n amar va elementelor primordiah - „. :ihiile":
rimeniti! [...] Ciatiasca s3 ccriul, tremure „incepatura hicrului de ma-terie, unii dzic
pamanti I, aerul trasnet, nu3ni plesnet, sa fie patru. altii trii. altii nai inulte, altii
potop de holbura. i tunerec de negura numai una"), domina-tor, domic sa
vantul sa aduca. Soarele zimtii sa-^i conduca (Corbu! tinn .1 sa apaneasca si
ratedze, luna, siindu- e. sf: sa rusinedze, imparatia dobitoacelor) si sS ajunga la
stelele nu scantaiadze, nici Galactea sa eonstituirea acelei.. inte;(tot un simboi
luminedze..." hermetic) - „Vultu-rul devorand Leul'* -
Acest Inorog, proiectie a unui la care se gan ieste .inul dintre
slriivechj mitsemiantroponit ■rL_aduna' participantii la dezbatere: „Ca acest fel
multe dintre mafcfie tare~facusera din dara de duhniceasca Liter . Vulturul Leu si
unicorn un simbol jredileci al inventarelor Leul Vultur, duhul Vultunilui in Leu 51 al
13
Leului in ,'ultL . far3 de nici o deosebire" odata iesisa in: Cra! era! era! acuin aiavea
ori „pre nebiruite spetile Leului, neostenitt pre limba Strutocamiiii sa intelegea
arip. s Vulturului rasarind"5t)ominatorul Racova! Care stihii pre amanuntul dupa
real este insa „Imparatiia Pestilor". c3ci. mestesugul cabalis-tilor talmacindu-sa va
potrivit teoretizflrilor lui Cesar Ripa sa dzica: «Rau! Ai! Capul! Oh! Vai!
(Iconologie ou la Science des Em! 'erne Ah!»"), se ocupa _gu determinari ciudate.
vol. I, Amsterdam, 1968, p. 267 -dupa cum ar fi omoplatoscopia (.,§i ase, Filu!
Dragos Moldoveanu, op. cit.) Aer / la acel vraji-toriu
(elemerit-aL^mojiarhiei pasarilor") si niargand~lcarTIe~inTaptele de
Pamdntul_(e\emsnX al „monarhie fiaf. or') oale^uT'spata caprii a cauta foarte bine
sunt suboidonate^pg/T^regina stiia]..."), descrisa candva de polihistorui
mmripj^elenieni^loT:\TrTrKicnixTm rrrtri bizantin ivlihail Psellos, xoanaman-cias
aTa^l^sEilTrirqF^fcu ierCg^te^Cores- morfo.scopia sau divinatia cu ajutorul
punzatoare~ca^.semne^reprezeiitat: e)~e zborului pasarilor (Hameoionul), in mare
te stSpjnlCdeci, de^acea ,istructura"_ consideratie la antici.
TAM/VvvV/VvL — „Eroii" lu i Cantemir cerceteaza
OCCW. ev», capacitatea de predictie a vise/or (i iame-
leonul se arata~~3e-a dreptul
tacuta (pestii, la fel ca eunucii din seraiu! prodigTc^in^ritet^refaTe^~v^rTara~a
sultanului, sunt m i t f i ) cu un centru — "pl^riufuT "^vis^; acesta Isi declara, de
.jiegativ", cgei ,.lumea" altfel, adanca infonnare in legatura cu
/xtoriej_ieroglifice este o luiqz ve dps, cateva discipline oculte: „ca precum a
baroc5 -^cetatea Epithimiej^cojw| viselor tdlcuire, ase a vrajilor alcatuire de
ruiLd_im_ajvq „ii!istica" aritmosofica (are latata-mieu foarte bine am invatat; c5
pat'i uliti ce corespund'anotimpbrilor, tata-mieu, Apariul, prin multa vreme la
ziduri lungi d> douazeci si patru de mile Her-sonisul crivatului cu corabieria
["20 mile amandoua iaturile si patru mile imbland, de la babele schithilor toate
amandoua capetele"! cate ore are ziua si mester-sugurile gheomandiii [explicaue
noaptea; pe aceste ziduri „cu zimti" la Scara: «vraja, catid vrajesc pe
fiinteaza 730 de stalpi [„adeca de o parte crapfiturile pamaiitului»], hiromandiii
365 si de alta parte iarasi atatea"], care [explicatie: «Vrajea caiea pe crapSturile
figureaza zilele si noptile unui an, iar cele si 111 fran-turile manii sa face»] si a
sapte turnuri [„trule"] dinspre rasaril si necromandiii [explieatie: «Vrajea carea
dinspre apus au si ele o semnifi-catie sa face asupra tnipurilor moarte»] deplin
temporala, o tentativa, deci, de stapanire a invatasa...") si relatia secreta Intre numele
timpului), si guvemat de „boadza" cui-va si destinul aceluia
Pleonexiia, asezata „intr-un scaun de foe", {onomutomancie), Jactot soiul
„supt a caruia picioare un coptoras de dejexercifijjiivinatorii si^—
arama plin de jaratec aprins a fi sa videa". ev^dt^n^^^roj^j^Ijij^lamentatia" pe
^^esmle^m^j^pnajele^cartii practica care_a^m^evj^a^o3e4nce^c.ttpjandui-
oracohiJ, il teoretizeazS chiar reaunei^„iumi
(precuhTPapagaia: „Intre muritoirde ieste rastuniatg^^iiT^roVoicare^aunorjdereglar
vreo simtire peste simtire si vreun lucru iiiindamentale (,jMur_ te-se Arcticul,
firesc peste fire, si eu mai proroc a m& stramute-se Andarcticul, osiia sferiasca in
face si cele in urma viitoare ina-inte a le doaa s3 franga. toata lusonmea in chentni
povesti si, panS a nu fi, a le vesli, ma voi sa-nping3"), prin transformarea ascend
indrazni"), fac interpretari ,cabalistice enteisenmelor zgdiacduijj^desceridenta si
(„Ase dara, dupa vSharea Strutocamiiii, prin^modilie^ea^al^eTulnf^lanetej^eg^i
siloghismul Corbulul in barbara carile ^— ,X."TXeul racniasca, Taurul
14
mugiasca, Aretele fruntea sS-si slabasca, conceptelor, simbolu: dor si eir.blerneJor
iVacuT In coaja neagra sa sa primeneasca, este-facuia din^per-gpectiva es:7tlc5
Capricornul coarnele sa-si piece, Pegtii i^Te~paTfiapaia-;ileati :ea unei
fara ap2 sa sa inece, Gemenii sa sa „structurLde suprafa{aiajex-tului,
desfratasca. Fecioara frSmse^e sa-si sTTnT :opoi. c^stTtu^nrealc tme"i
grozavasca, cosita galbana In negru tesaturi stilistice gandite sa stameasca —
vapsasca. Scorpia ascutit acul sa-si rjliinunarea ^TnJra\-iglia baroca).To.Lte
tampasca, -StreletuI arcul frangand tinla nceste date, savant a^ezatc-Tntr-un
nu lovtssca, Cuinpana dreptatea nu mai dttcurs aaYijaTTprepondereiit spre"
arete. Apariul topasca-sa-n sete; Mars ^ satira i pa odie (tinte ce degradeaza
artutea Tn slabiciune sa-si primeniasca, evident -ziceam si mai sus -
Mer-curie intre planete nu mai crainiciasc semnificatiile pr. ne ale simbolurilor), nu
Zef monarhiia Tn veci sa-si robasca, reprezinta, ca Tn Evul Mediu sau In
Vinerea floarea frumsetii sa-si Renastere, mjjloace de interpretare
vested.'asca...". \Cercetand aceste prezente „stiintifica", ci sugestii pentru
(si altel •) a 1 reprezentari literare. Fun tia
c^sutericuluijn^storjajeroglificg, lorpnrna^estc-uitatah-semiuTicatia lor
[ ^Dra^s^o1dm'elinij\ie invita sa exai devine preponderent ,,artistic3';TX] eraTia-
.inam cu mai multa atentie relatiile pe aceasta - capitala- s-a reaUzat negTejit
^are^clfaMa75a7te~le-a Intretinut cu priiranTelte^uT^teXlclTIfaroce Dragos
Eti ,picele lui Heliodor. Acest „modeP\ pe Moldoveanu. op. cit., p. 221).
care Cantemir TI declara („Asijderea ?
minte sa-ti fie, te rog, ca, ca moimata
omului, ase eu urmcle lui Uliodor, ; Spatial

erntoriul Istoriii ethiopicesti, calcand,


mijlocul istoriii la Inceput, si inceputu la
mijloc, iara sfarsitul scaunul sau pa-zihdu-
si..." - Izvoditoriul cititoriului wnatate),
privit cu mefienta Tn ultima vreme.
acccptat de exegeti doar ca famizor al
^ s~ —

„schemer pomenite mai sus, ar trebui


reabditat intr-o masum substantia, caci
acest „roman", atat de citit in epoca
manierista si apoi in vremea B.rocului,
tradus (la noi talmacirea o da un c5rturai
din ccrcul lui Leon Gheuc; I, imitat A
(sugestii heliodoresti se afla fa Racine. Ta
so. ( alderon de la Barca, J hakespeare, S-a observat - cu dreptate (Doina
Cervantes), transformat in scenarii dn Curticapeanu, op. cit., p. 137) -^ajpaliul
matiee, pus In versuri. este incarcat de IstorieiJenjglifice^cQr^n^Js^t-o dozare
profetii si de premonijii, de predictii si de savanta, orizontul aproapeJirjsJLde
oracole. Sunt oare acestr elemente limfle^spre care lnorogul tanjeste fug i-
esoterice din Istoria ierogli-fica - ce p, rimnt ter?itfu~^nii<;tii!p~ fie ale Etio-piei, fie

rticipa la foarte subtihd literar al ale AraviiLcdnipioj^. sau^cxmc -^orea,


prinmlui. obscuri/ind. tri-mitand catie acel izvb"r-$;-suport ale unui lung sir de
„ascuns" si „insondabil" care se lasa nietafore]semne— s-a spus ale troor
cunoscut doar prin descifrare ; au prin obsesii] ce v;voca plutirea in felurite
..oracol" - subsui: abile „retetei" baroce? circumstance, Nilulcu fantastic; po\este
Fara indoiala, Tntrucat alf^erea tesuta in juiill lui, Qjcfjeaiuil), cu
15
verticalul semet, pamantul in ipostaz i lui vreme ceriul a privi, pamantul a sufferi
de orgolioasa inaltare tmun(ii): In stare sa neputand, de naprasna din toate partile
ofere o zona de observare intinsa. Totul si marginile pamanmlui holburi, vivore,
(sau aproape_tcjul)_p.oarta tremuri. cutremuri, tunete, sunete, tras-
semnul_(baroc al) exoticului si este nete, plesnete scornira. atata cat tot
decoralTJarasi, In chip baroc) abundenf, muntele Tnalt cu temeliele In sus si cu
~Ju]ierbc]hzan%. cu mare generozitate. v§r-
Aceasta lume, cu propriile^eTrosturi si vul In gios r3sturnara si tot copaciul gros,
sensuri, propune cadnil pe care, Inalt si fmndzos din radacinS II dez-
nestanjenit, lnorogul il contempla si il ia r3d3cinara, si ase tota calea si cararea
in pre pamant si prin aer cu grele neguri si
posesie prin v3z („c3 adevarat, buna iaste cu intunecosi nuari, ca cu un vesmant
stiinta audzirii, dara mai adevSrata negm c3ptusind astupara si tot drumul
iaste ispita viderii") dincolo de niste de pre fata pamantulu! cu stanci
performante comune sau TI cerceteaza pohamite, cu dealuri si holmuri razsipite
Inffigurat (eel mai adesea) de la mare si
altitudine, spatiul (doar aparent definit) cu paduri saciuite pretiutinderelea
In care unica Fiinta pura din carte, mereu Inchisara si incuiaia. Din ceriu fulgere,
haituita, se poate misca necontenit din
in cautarea htminii (o alta obscsie mari smida si piatra, din p3mant aburi,
cantemiriana: lumina mereu proclamata fumuri si holburi, unele suindu-sa, iar
drept invingatoare, dar mereu subminata, altele coborandu-sa, in aer focul cu apa
transfprmata chiar in himera de „ne- s3 amesteca si stihiile Intre sine cu ne-
grul" intunericului) si a unui adapost. spus chip sa lupta. Catile atata de
Spatiul nu pare a_ffi fix ^tnhiL-cj1_dim- strasnic3 si groznica metamorfosin Tn
jpotriya^supus toata
unormi.scjn_si^rijizafMr^£refa (care fapta facura, cat ceriul cu pamant §i apa
atingTziceam, di- cu focul r3zboiu cumplit sa fie radi-
mensiuni Inscmnate) ^tmi^o'slblle^jentm cal s3 p3rea, cu a caro> a clatire toata
ca_lumea/lumile IstncisUemgLifice zidirea sa scutura s i sa cutremura si spre
decjara jemejttrLoaui^.JjeJanja_uiTJve£s cea desavarsita a tot duhul peire s3
provocata^dejrinderea Inorogidiii. pleca". / ^v/^V^^^
propunea - am vazut Intr-un paragraf , -Be-putt^t^sxMia'^Jix31.stabila,
anterior - rastumari capitale prin altera^ Iagrj^iil3e^simteanjlguj^t3.XDA.aceea
rea rosturilor fundamentale (si aparent jna^iciLinc.earc3
imuabile) ale mi§carXi si ale'mobile- jnereu^a;4Jrnpinga_catje-£jpd, v.eritabila
t5f" cosmjee Ceva mai inainte, primejdiile .jatihie" domina-toare - in tripticul
care incepeau sa-l ameninte pe cantemirian Pamant-Aer-Apa - si evident
Unicom declansascra. intr-un protest la ostjla.) Spatiul plat il avantajeaz3:
atentatele asupra inocentei si a or- velocitatea sa particulara II face greu de
dinei. rcactii ce au grandiosul terifiant al prinsJ Trimijii Corbului :^clinaii de cas5",
destructiei totale, al trecerii din cos- „ogarai", „coteii", Soimul - altfel harnici
mos in haos printr-o siranie modificare a si plin: de aplicatie, caci „nici un loc
relatiilor dintre elementele primor- nccSlcat, necutreierat si neadulmacat nu
diale: ',Ce ei Inca acestea oranduind si fel I3sar3", nu-1 pot ai .nge. jntinderca,
de fel de laturi, curse, mreji si alte cadrul larg ii sunt favorabile. Capturarea
maiestrii In toate potecile si caile lui nu.se poatepetr ce-cugetadusmanii -
Intindzand, strambatate ca aceasta Tn ledit intr-un loj^sn^in^jnttonjuiai (iarasi!)
multa deopa: „( irile. lamana cadzind, i tr-o
16
ograda Tncongiuratacuapa lata II vom semnificativ unei fiii; e superioare - nu
'inchide si a loc Tngust si strampt II von: este valabila In toate eazuri e. 0 va anula,
trimite. Unde el la loc slobod si la camp In chip surprinzator, Hameleonul,
larg i trai deprins land, de n icaz in mijlocitoml mar-sav, obligat >riul • in
curandd vreme Tn melianholie, din intriga - ..organ al strambatatii", versatilul
nielianhol in buhabie, din buhal e in calificat prin-ti -o metafo izare eopioasa -
iiabiciune, din slabiciune in boala si, in „organul faralegii, vasul otravii, lingura
sfarsitu mturor, din boala in mo irte va vrajbii, tocul minci milor, silta amagelii,
cadea. si ase de tot numele din izvo-dul cursa viciesugului, vapsala strambatatii si
vietii i ,3 va sterge". O goana perpetiia vand/itoriu drepiatii" si, in alt loe,
este. insa, exclusa. Resursele Inorogului „samanta viclesugului, radacina rautatii,
su i linntate. „Armele" lui - Inorogu! le OLirasl.i spuicSciunii, cranga scam.iviii.
analizcaza cu luciditate In epistola ti misa iasca sicofandiii, izvodnl epiorchiii, pilda
Cucosuiui Europ i (c; ci. ne previne ubrazniciii si v3psala polichipJiii" -,
autorul, „Inorogul in glasul Cut. 'sului a ingraml ce uita repede binele primit. El
cunta stiia"), c ;ruia ii cere protectie - se Invmge obstacolele, manat tires: z de
arata a fi slabe (,.un corn i loc le anna telu: i neoneste: ,.nu numai cu brance-le si
impotriva a ataiea vrajmasi si palm cu labele, ce ,si cu coada si cu j antecele
picioare de fuga impotriva atStea
tariindu-s3 si urcandu-sa, la mun-te a sa
gonasi"), aproape de neluat in seama in
sui Incepu")- Tot intr-un munte cu calitati
raport cu multimea dusmanilo „in ecriu de
strategice isi afla sediul si Cucosul
m-as sui. acolo sint caini. In lundul marii
Evropei, eel la care n3zuia spre ajutor
de m-as cobori, aci lo sir.t dulai. In munti
Inorogul intr-o alta impreju-rare ci itica:
_-otei. in dialuri copoi, In campi ogari, in
„Deci Cucosul acela lacuia intr-un munte
stuhuri sat psom si in tot locul fal. i
inalt si mare, de unde rSipan iia a patm
deschise, guri cascate si colli ranjiti..."
cai a videa si stiagea In toate parti a tinea
In ace^ e conditii solutia sah.rii o
putea; lacasuri a\ea niulte si mari, din
ofer3 muntele. piscul („simceaoa") aeestei
toate parole bine mtarite si cu tot felul
fori ;e de i-eliet*mai~Bme"zTs. IocV i:
de copaci roditori (de supt a caror
ira securitate prininaccesibi-litate: „cat u
rSdScini ape raci curatori iesiia)
jig mie imbiatoare a sa sui. ce nici tpasire
Incungiurate si inframsa-^ate era, atata
zburatoare locul unde sta a privi >este
cat la bunatatea Iocului cate s-ar eerca,
putinja era; pact la suisul muntelui una era
una macar nu lipsiia".
potica, si aceia strampta si avail i foaite,
Sa bagam de seama ca „refugiul" (re?
carea in plesca muntelui prea cu lesne
edinta Cucosuiui) era foarte confor-Eabil,
Inchidzindu-sa, pre aiurea i : suit alt drum
prevazut cu toate dotarile trebuincioase
si alia cale, nici era, nici sa afla". Intr-o a
unui trai lipsit de griji. Un mic paradis,
doua des-criere (cea iin visul
asezat intre perieole. La fel stau lucrurile
Hameleonului) aCspafiulul ocrotit",
si cu muntele Inorogului (si el tot o
impenetrabilitatea este vizual ata si mai
resedinta). Toate elenientele in stare sa
drastic: ..Pre carife'IntrHltrmunte prea
produca si sa asigure o exis-tenta
Inalt si loc prea aspru si far suis aflaudu-1,
placuta, Imbeisugata, ferita de accidente
i sa parea ca pn o stanca Inalta in
si creatoare chiar de delicii es-tetice si de
simceaoa muntelui .^ede; ,r3 dm toate
desfatari sunt de fata. Qintemir decoreaza
partik- prapasti. ha :oape si pohamituri
fastuos acest „locus amoenus" (chiar daca
groznice era, atata eat ca tarii ameteala
restrict!ile ce decurgeau (Tin
adueea". (Sigur cS interdictia ascensiunii
necurmata^stafe^de-s^eghe" faceau ca
catre po-zitia inalta rezervata
placerile acelea sa poata fi consumate
17
doar in regim noctum): „Iara in vaml autor cu evidente supralncarcari atunci
muntelui locul in chipu! unii poiane catva cand revine asupra ,,muntelui" Cucosuiui,
In lung si In lat sa latiia si s3 deschidea, parca pentm a sublinia similitudinea de
unde ape dulci si raci curatoare, ierbi si care vorbeam mai sus si a cir-cumscrie
pasuni in fel de fel cres-catoare si pomi cu scurtul ragaz de pace - „catava vreme cu
livedzi de toata poama roditoare si gradini mare lineste, afara de toata grijea, viata
cu flori in tot chipui de frumoase si de tot isi petrecu" - aflat acolo de Inorog:
mirosul mangaios purtatoare era; in loc ca „pasune de biv, ape limpedzi, izvoara
acesta Inorogul vietuind, macar ca in tot raci, gradini cu flori, livedzi cu pomi,
feliul de desfatari si de indamSnari sa afla, pomi cu roada si roada de toata dulciata
insa (inimii inchise si de grija cuprinse tot avea..."), chemat sa compenseze -
dulcele amar si tot largul stramt ii iaste)". verosimil - starea de detentie voita pe
Cu o „cheie" (una dintre cele cateva) care o nastea izolarea, pare a fi. In acelasi
capabila sa desfaca procesul de ale- timp, si semnul unui alt tip de construire
gorizare am putea afla ca acesti munti, atat a ambientului imediat. Ziceam ca
de asemanatori (doar abundenta retorica muntele Inorogului este identic cu eel al
pare a desparti, la o prima ochire, sediul Cucosuiui Evropei (acesta din urma
Inorogului de eel al Cucosuiui dispunand, probabil, de un plus de
evrnpenesc), semnifica un anumit chip de siguranta). Inorogul - putem afirma -
a concepe si a alcatui o resedinta. Un chip vietuia, prin urmare, „evropeneste", intr-
nou - as zice -, c3ci aceste sedii (muntii) le un alegoric „munte" (camia in contingent
procura locatarilor lor coneomitent banuim ca ii corespundea palatal) care
siguranta si confort. Masurile de siguranta beneficia de toate marcile fundamental
(impenetrabilitatea si inaccesibilitatea ale habitatului modem: utilitate, eficienta,
erau probabil asigurate si de dimensiuni, siguranta, confort, rafinament, decor
dar si de unele ame-najari defensive; interior si exterior (sa nu uitam ca si
„Iacasuri!e" Cucosuiui Evropei se aratau - „ilustrissimi Costini" Ii vorbeau unui
ne amintim - „din toate partile bine voievod moldav de o „gradin3 a lui
intarite") nu puteau fi neglijate, Apollo"). Prin acest tip de resedinta
Intrucat ,,muntii" se Inaitau in circumstanfele traiului zil-nic al elitelor
nelinistitoarea „imparatie a pestilor", In se despartea vadit de Timpul Vechi si se
chiar capitala ei. Confortul (descris de preparau (si in aceasta

Europ.l de sud-est) pentm Timpul (deloc mai prejos decat „muntele"


Modem. Se preparau - indraznesc a Inorogului si decat eel al Cucosului
crede - cu destul aplomb si decizie si Evropei) ce intovaraseau prima
iau ca rnartor iritarea cu care stolnicul noastra „c;'.le regala" trasa intre cele
Con-slantin Cantacuzino (fort at de doua capitale ale Valahiei.
neinteiegerile cu Brancoveanu, iscate Sa fi ajans - ma intreb - prea
dupa 1707, sa slea mai mult pe la depane ..privind" (in acest „studiu de
conacele de Ia tara) se simtea caz") munfii intr una din iposta/ele in
depeizat. impins c5-tre „|Sranie" de care ei apar in Istoria iercjlijica? Nu
absen|a snlonului si a bibliotccii, a cred...
cadrului ..urban" ?i a civili-zajiei si, la
fel, as evoea pi ogramele edilitare ale
Brancoveanului, faimoase In-tru totul, Timpul
programe din care s-au nascut palatele
18
„Mai denainte decat temeliile in timp: „Daru-s-au in anul monarhiii pa-
Vavilonului a sa zidi si Suniramis Intr- siiilor 29.000, iara a monarhiii jiganiilor
insul raiul spand/urat (eel ce din septe 30.1000, in anul epitropiii Corbului 1:00,
ale lumii minuni unu! iask i a sadi si iara a epitropiii Strutocamilii 100") care,
Eufratul intre ale Asiii ape vestitul prin In titlu, il insiiinta pe cjtitor-ca--.
ulete-i a-i pomi, intre crierii Leului si „Iucn+rile" starnite de vrajba dim re cele
tamplele Vulfurului vivor de chitele si doua Imparatii dura ;era 1700 de anL_
holbura de soco:ele ca aceasi i sa
scomi".


Asa incepe Istoria ieroglijica si
cititorul este aruncat b .isc si iremediabil
intMjn ..timp" imens. djjai.itjn chip
bjuqe. cu buna stiinta. un~iTmpTj£tjv"(al

"IT
povestii adica) cu un debui vag si. cu o
desfasirare stupefiai ta^enba^iafiTtu-_
scriitoml lorjinrnimnd, cand
dinile unui citiior de letopisete), capabil
,,istc^ki^_seJrKb£iau-3100 de ani.
prin absenta ,,grai iteloriLsajlea di-
„Taraganarea" ' galcevTTTadezbaterilor
mensiuni coTosale iniTnieitietcTiiitre cele
in acest „timp ""plasat dincoio de vremea
„doua man si vestit z monarhii". Can-
fireasca apare ca o tendinis „normala",
tem1rTsi~a"$aza propria „istorie" intr-o
galceyjtorii punandu-si la dispozitie mici
isturie amga (realizaia printr-un artifi-ciu
„fragmente de etemitaie" (pentm a obtine
ce semnaleaza conventia sau Incifrarea),
un raspuus al Corbului — necesar
cuincidenta cu cea a civilizatiilor
continuarii unor tratative grave si urgente
diversificate {diversitatea creata prin
- Camilopardalul solicita un „soroc" de 20
poliglosie la inaltarea tumului Babel a dus
de ani) pe care nu se grabesc deloc sa le
la esecul grandioasei tentative a oamenilor
consume. Jntr-o harmalaie (care poate fi
care se semetisera sa atinga Ceml) si in
socotita sj dezordine baxoc%)_vorba
stare sa puna „semne" (gradinile
seintinde, „subiectele" discursurilor se
suspendate ale Semiramidei) ce puteau fi
xnasc unele dintr-altele, participant la
retinute de mcmorie. Acest imens temporal
dezbatere au adesea aerul de a ignora
admite prefacerile spatiu-lui si fumizeaza -
temele majore, ele sunt
prin durata lunga (nesfarsita - as zice) —
o^muite^wrexlijbitit verbale
marcile In stare sa impresioneze (inceputul
cujojtrXjiratujte, fara rost si fara
conflicinlui se pierdea intr-o antica negura
finalitateTlmre^cesti oratori ce
a vremii). ^Este .jnmpul" din afara
seTasa"necontenit atrasi de digre-siuni, de
timnului ^jdjnpul' care inceteaza a nai
relatarea unor lucruri „auzite" si care nu
interesa strict sub raport categorial,
par deloc interesati sS atinga punctul final
..timpul" ,..ahai*" spre a adaposti (intr-
(nu rezoltttia, ci diumul oratoric —
un ,.prezent" fara margin!) nesfarsitele
alambicat si nesfarsit — catre ea fiindu-
dezbateri in care personajeie se lasa n
k* pe potriva), apelul Vidrei la concizie
lgrenate cu o vo-luptate si cu un nesat pe
ori chemarea, rationalS, a Lupului de a-i
masura ..inaltimii" subiectelor abordate.
elimina pe vorbitorii incontinent! par a nu
Disputa pare a ignora timpul vectorial.
avea sens. Cuvantul este „r3sucit",
Este ad-, varat ca, din vreme in yre-
„invartit", trecut prin „ciur" si prin
me^autonil fixeaza „opriri"._datari. Ele
„darmoi" de dragul cuvan-tului.
sunt opera lejasajn temeiuUa"cefeiasi
Iniamuirile de vorbe sunt fabricate mai cu
crojTo'ogijarTl^bji1oase~(uii
seamS pentru atingerea unor performante
„hiiograFt_re3actat de Cofofana, uricariu
Intre zl uratoare, poarta urmatoarea ftxare
19
sintactice. Sensul lipsestc si dominanta
devine in Intel igibilitatea. XXI
Iar timpul... Timpul
- „pasir< de apa sau gegte de aer" -,
e5tg^acluTarTnrflT[jarl~5au,
rjaniic al Vidrei, orator cu apucaturi
qiTsla^Oraiea masurabil^. real a, este
despotic ■ („cu mare manie si proboza! a
lasaTa deoparte, ignorata (ne spune acest
tistui [pe Vidra] incepu si groznice senine
lucru^raaoptarea scTiemei
d n ochi si din cap \i tacj ii (ace r),
helioTr^T^CoTcheniTTui-gcneris
contestatar a! drepturilor celorlalti in
acronica). Conslruind un ,,tinivers fara so-
numele unei limpezimi a apnrtcnentei
hitie", Cantemir nu compunc o „opcra
care nu-i este nici lui proprie. Caii-tatca
caracterizata prin continuitatca discursu-
suplimentara, supranormala deci | Vidra,
lui literar; cronologia Mneara a succesiunii
contestata de Batlan pentru ca se misc..
evenimentelor e franta constient. rimpul
liber - si neiiresc - in doua ,.medii",
pierzandu-si durata neintrempta si directia
acvatic si terestru, se autode-scrie,
sa ireversibila (Doina Curticapeanu, op.
aparandu-se si invocand ..hotara:"ea" pe
cit., p. 135). Secventialitalea unor fapte ce
care o are „silloghismul la lo-ghica":
se petrec unele dupS altele lasS locul
,.Acum dara. binisor socotiti ca. de vreme
duratei lungi care domina si macina.
ce eu am putere din fire d3-ruita, pncum
Pentm ca, in fapt, toc-mai Timpul, ignorat
aerul a trage, ase a nu-1 trage In voie sa-
cu bunS stiinta Tn dimensiunile lui
mi fie, si pentru caci In doaa stihii pociu
„adevarate", este ade-varatul invingator In
lacui, dintr-acelesi ma izgoniti si alta
Istoria ierogliftca.
pricina in mine, precum mi sa pare, a afla
nu puteti..."), a unui hibrid „banuit" (stare
in care am putea d i slusi si o tentativa de
Hibrizii
deghizare) poate fi un motiv de excludere
din eomunitate si, mai ales, din competitia
^^tm^jipare^bibrida — o obsesie, as zice, a
pentru putere. Dupa cum, in alte situa-tii,
lui Cantemir In popularea Istoriei
imposibilitatea clasificarii (intransigentii
ierosiiftce — tine de un motiv baroc.
analisti vor mereu claritate) este folosita
Caracterul aproxknativ al acestor
ea temei pentru judecati depreciative (mai
..aparitii^iipsa lordejdentitate (provocata
ales daca fiinta cu pricina este si
de imposibiiitatea „tncadrarii" in-n=-o-
izvoditoare de galceava). .Liliacui. de
^rp^ie.Jva?iai)k7p^e tema
pilda, JlyjuirJStjUoriu si soarece
degracTaTTiyproduc^mbigultai^t"DaTg
zburaioiiu."t(sintagmele cantemiriene sunt
si con-~ jfijzj£_ iar frecventa remarcaHtla
fntotdeaima oximoronixeXes«\rcer-cetat
cu"care eleTe amesteca In poveste pune In
cu atentie, intai cu o anumita detasare
pericol chiar stabilitatea lumii, de vreme
(„carilc cu aripile ce zbura si cu slobodzi
ce principiul ordonator dispare si lasa loc
niia prin aer ce imbla, spre ciata
unor „combinatii" neasteptate.
zburatoarelor, adeca supt st3panirea
Potrivit manierei paradoxale In care se
Vulturuiui a fi il arata, iara amintrilea Intr-
desfasoara multe din discutiile ce umplu
insul alalte hirisii socotindu-sa, in niamul
cartea, vorbitorii Infatigabili Incearca s3
jganiilor supt domniia Leului II da"), mai
defiueasca - cu ajutorul cate-goriilor
apoi insa, dupa ce este de-clarat declarator
„loghicai" mereu invocate, apel evident
de „galcevi" in lant, cu o ascutime pe cat
absurd, - ceva ce nu se poate supune
de sistematica, pe atat de tendentioasa:
circumscrierii. Unii hibrizi par a fi
„intai, c3 fata ca dobitoacele, a doa, c3 la
suportabili. Nu si dezirabiji,,aUiaci cand
cap iaste ca soa-recele, la aripi ca albinele
interventiile lor In dezbatere deranjeaza,
iaste: [...J a patra. ca la picioare in fire pe
asa cum se intampla cu^a£anul
20
altul sa i sa asemone nu are, de vreme ce traseu ce a legat Orientul Indepaitat de
aripile in picioare si picioarele in aripi ii lumea bizantina), privighetoarea
sint. A cincea c3 dziua orbacaiaste, iara („moralistul" parabo-lei ce Ii poarta si
noaptea ca puhacea purecele in prav as- numele) II mustra pe vanatorul inabil si
cuns z3r >ste'\ Minat de atatea ,.asocieri'" nechibzuit, aducan-du-i la cunostinta - si
eontradictorii, statutul Liiiacului este starnindu-i astfel tardive regrete - ca In
coborat spre derizoriu, insul fiind declarat „ranza" ei se afla un margaritar mai mare
incapabil sa-si circumscrie starea, „in decat oul de... strute -amila.
mesiersugul cuvantului nedeprins fiind si Orgolios (etalandu-si drept „vrednicii"
in tropurile ritoricesti neinvatat". Liliacui dimerisiunile si capacitatea de a di-gera
ii va uimi insa pe cei ce-1 contestau printr- once,~pana si metalul; cei vechi - si
un schimb de replici agere cu Moimata credinta era inca actuals in timpul lui
(prima este o tirada compieta contra Paracelsus - considerau ea strutul poate sa
tiraniei) incheiat cu un exemption coaca ,,prin digestie" fienil si piatra si sa
(,.povestea dulfului cu a corabiianului") le transforme in alimente) la culme,
abil ales. emfatic, vanitos peste masuia (mlsatura In
Suportabilitatea - spuneam mai sus - care OoinjLCurtieappann identifica o
de care se bucura, totusi, aceste in- variants.a^istejitadei ba-roce), dorind sa
truchipfiri „de niam cu prepus" are un para ceea ce in fapXatLexaXrEu sint un
temei, ca sa zic asa, natural. Ele exista. lucru mare si voiu sa fiu si mai mare, caci
„Nealinierea"' lor - fie ca e vorba de aceasta chipul im vrajeste. De vreme ce
proclamarea starii lor „ciudate", fie ca le tuturor celor ce ma privasc, mierare si
sunt dibuite „defectiuni" ascunse (ca in cuidesa aduc. In palaturile Imparatilor de
eazul Brebului care, „partile barbatesti pururea ma aflu. Puterea stomahului atata
pierdzindu-si" [prin autocastrai e], cade im iaste de vartoasa, cat si pre fier, si pre
intr-o anormalitate agravata retoric). foe a amistui poate. Ac^stea vrednicii la
Langa acesti hibrizi (declarati ori banuiti) mine aflandu-s3 au nu toate laudele Cuco-
„firesti", intre p3sari si dobitoace se misca nozului si samaluirile Corbului mi sa
alcatuirile „monstruoase". imenfiile; se cuvin? Asijderea agiutorind priinta si
misca nonnal, nestanjenit, pentru ca fac ocroteala Vulturuiui, de m-asi putea in aer
parte din aceasta lume unde ..normala" Inalta decat toate zburatoarele, asesi si
este „anormalitatea". decat Vulturul, mai aratoasa asi fi"), acesi
Strit'ocamila (in grafia etimoiogizanta personaj, ce produce ..mera-viglia" si
a autorului - „Strutocamila" -grecii nici nu „stupore^l.(si a c3rui circumscriere
aveau un cuvant pentru ,.^t^ut*•, genereaza fabuloasa „galceava" din prima
vietuiioare impura dupa Sfdnta Scriptura; parte a Istoriei...\ ej^jnjond (raspunsul, la
ii ziceau stntthos „vrabie"\ a :5ugand care cei de fata „rasul cu hohot isi clatira",
adjecivul katagaios „care traieste pe este edificator) un monument de
pamant", „care nu zboara") este un stupiditate. Ignoranta (..categoriile
..hibrid" vechi, fapt mai putin rc-aiaK^t-- loghicai n-au citit si in cartile stiintii nu s-
pana-ttcum. Cantemir a gasit aceasta au zabSvit") fiinta, blo-cata de
ciuda^enie („pasire dobitocita si vita [sau ininteligibilitate („la intrebarea ceintii, da
jiganie] pasarita") Intr-un inventar ce r3spunderea catintii si fel-deintii"), nu
adnna produsele fameziei combinatory (in poate comunica. In ..prostimea" ei
primul rand onomaslice) a Medieva tatii. (scuzabila - cad de acord dis-putantii),
Sa amintese doar ca in I ' i a f a sjintilor plinS de infatuare (caci pretinde a stapani
Varlaam si Ioasaf (carte ce s-a n a scut si a in detaliu tainele mor-fologiei),
suferit pre facer i in urma unei aventuri Strutocamila scurtcircuiteazS orice
literare de-a dreptul fabuloase si pe un tentativa de identificare: „Ase dar§, dupa
21
socoteala si sfatul acestui intelept si dzic caneasca", [adica cinica] incearca
anonim sfetnic, «Cum te chemi?» pe distingeri fine pentru lecare „comr >nent",
Strutocamil3 intrebara. Iara ea raspunsa: evocand ,.cele patru ftresti pricini":
«Eu pe mine niciodata nu ma chem (au in „pricina fa-catoare" - auza eficien a -,
locul numelui grammatica n-ati citit, unde ,.partea matcriasca" - cauza materiala -,
arata ca ma In locul numelui eu, de „prici-na formei" - cauza forn ala - si
cadereachematoare sa lipseste?). Ce altii „pricina savarsitului" - cauza finala)
pre mine, <0, dumneata!> ma chiama». explo-deaza fara chivoc. Fapt ira, impusa
Iarasi o intrebara: «Dara numele iti iaste o de Corb in jiltul de epitrop al inonarhiei
au pe alt nume te chiama?» Iara ea Vulturului. cu o,.normal tate" contestata
raspunsa: «Cand striga catra mine cineva, ori aparata cu dovediri subliri si bine
atunce audzu, precum si pe voi, acmu cand slefuite sau cu gesluri a ltoritare, este
m-ati chemat. v-am audzit»..." si Ii trimi-te aruncata in ridieol. C'ortegiul imperial cu
pe tenacii - totusi - analisti spre capatu! care pleaca dinspre G umadzii Boului
rabdarii: „Cu totii deodata cunos-cur3 (c3 spre ravnitul taram „Tncununeaza" o
nu In chipul aratos, nici In dobitocul imagine (cea a incompat bilitatii absolute,
capatanos, ce in capul pedepsit, si cu fruct al presiunilor si inechitatii flagrante)
multe nevoi domirit crierii cei multi la care autorul t udisc pe multe pagini:
salasluiesc). In care chip si tampa mintea ..Toti era cum era, iara toata minunea si
saracai Strutocamilii sa ar3t3. De care ciudesea in Jamila sa cuprindea (ca,
lucru mai mult a o certa si in zadar precum soarele cu a sa lu-mina toate
cuvintele a-si lepada sa parasira...". stelele icope e si nevadzute le face, ase
Gandu! „irouicc.-.c" a, autcrului - abiu pasirea dobitocita si vita parasita pre toate
disimulat in dizertatiile grave, ba-zate pe le m; scara covarsia). Caci la Camila in
mecanisme si tnmiteii savante, ce fac loc de peri si de floci, cu pene rosi. o im:
volute in jural „ciudateniei'" {Citscalul |un racasa, langa carile aripi negre ca de Corb
iubitor baroc de poliglosie]: „lii cea alaturase, Ia grumadzii Cam lei a I
sistitachi diafora hirisiia lucrului loeul eel cohaiat, capul bouh i ecl buarat prepusese.
mai de sus poate tinea dup. deosabire, Coada Paunului cea rotai i, nu lespre sapa,
precum cele cinci glasuri a Ini Porfirie pol dupa obiceiul tuturor dobitoacele, ce in
esc, adeca niamul a 1 dihanie, chipu! loc de cercel, alatu ea cu capul, In sus o
pasire, deosa-birea zburatoare, hit isiia radicase si, de comul eel drept lipind-o, o
uuitoare, tamplarea I; pasire itirasi supt legase (ca unde apsai i galbana degetele
hirisie sa cuprinde..."; I idru [despre :are vapseste, acolo la Camile coame, aripi si
ni se spune ca „m putine laclii topise pene odras este) .
asupra car-tilor filosolesti"]: „Acea ta La celalalt cap.it al „ ixei" hibrizilor,
precum hirisa cam ia sa nu fie penele o la polnl - obligatoriu - (caci schema
vadesc, si iarasi hirisa pasire sa nu fie alegorica fundame italS i
nezburarea in aer o pareste si vantul, carile cartii_este_„mahiaL', hipta dintre-
nu o poate radic i. Ca precum tuturor stiut principii) - alsubli-murnf-s^alla, asttptaiT
iaste ca oata hotararea pasirii iaste a fi olitar si el (singurata.ea'fiind
dihanie cu pene, zburato ire si oatoare. chipuTpredilect de a exista al personaje or
Deci di laniia iaste niamul, iara zburatoare 1st >riei ieroglifice, al
deos; birea, care d osabire, asesi de tot ia celir,.identificabile", binelnteles, celelalte
Sirutocamila lipseste; Lupul [care „intTi ac(ionant in gi ipuri) si - prin urmare -
toate jiganii e - zee Vulpea - nu numai bun ineficient^v/'/ear///J..eroul, combatant in
si adevarat filosof, ce inca si i pitit, iscusit num le dr ptatii. „Distanta" dint:e oJiosisi
inatomic... iaste'", el fiind Invatat „in Manocheroleopar-dalis (caci despre a :est
scoala lui Dio-ghenis si ii filosofiia c< -i
22
p odus al unui scenuriu minutios este ..publicai", va fi monarhui pilduitor (eel
vorba) va fi populate si de intruchi] iri cc din Vita Constantini Cante-myrii) care
acced doar spre prezentari relativ neutre ..prin catava vreme cinstes, frumos, drept
(cum ar fi Camilopardalul, p care Cantemir si cu in{clepciune, cum S3 cade, pre toate
il descrie traducand - zice P.P. I' inaitescu - jiganiile si dobitoacele giudeca, indrepta,
din Etiopicele h i He! odor un fragmem ocrotiia, paziia si stapaniia (ca atuncea
des;.ire girafa: „Aceasta jiganie la tmp cat pubiica intloreste si odrasleste, cand
camila iaste de mare, piialea, ca cum cu stapanii miluiesc si ciarta In dreptate si
soldzi ar II, in feliu de feliu pistrita si suppusii asculta si slujesc din dragoste").
picata ii iaste, de unde si numcle, poate fi, Un „mit" familial, genealogic (s-ar fi
Camila-pardos i s-au alcatuit..."), semn vrut si dinastic), un elogia adits tatd-lui
posibil al unui interes auctorial scazut. menit sa Indreptateasca nazuintele fiulut.
Combatantul de care vorbeam, traitor deja
in istorie (intr-o eternitate asigurata de
fixarea in scriptc, caci - spune la un Hameleonul
moment dat Vulpea - „dupa armele si
faptelc iroilor, con-deiele istoricilor, de nu Nu cred ca descrierea Hameleonului,
s-ar fi pre alb clatit, Inca de demult si pe care Cantemir o face in cartea a V-a,
lauda numelui lor deodata cu oasele tama pregatind aventurile din partea a doua a
o ar fi acoperir), „din toate jiganiile Istoriei ieroglifice, vine din Fi-ziolog. Mai
pamantului mai vestit si mai ales", este degraba aceasta imagine aduna, langa
urmarit cu atentie, aventura lui presarata elemente furnizate de ob-servarea directa
de „prc-obrajenii" devenind subiectul unui („c3ci Hameleonul pre carile a videa ni s-
veritabil ,,mit". lnorogul (fiul merituos al au tamplat prin vremea unui an In cusca
unui parinte cutezator) ii spune Soimului inchis..."), date ce descind, probabil,
povestea „transformarilor prin apro- dintr-un tratat de zoologie: „Chipul decat
priere". prin acumulare, caci neostenitul altor jiganii mai mult broastei sa
luptator Isi provoca prefacerile prin Juarea asamanS, numai capul spinticatura gurii
duhului" celor pe care li Invingea in pestelui ce-i dzic lacherda sa raduce;
primejdioase monomahii succc-sive. grumadzi n-are; gura mult spinticata si
pana la umere adjunge, caci, ca si pestele,
Nascut oaie („deci Intai, si la chip si la
grumadzi n-are, ca capul cu spinarea la un
fire, mielusel"), aretele se va preface in
loc i sa tine. De la cap pSna la coada
lup, apoi in pardos, pentru ca in cele din
spinarea ca a porcului grebanoasa si
urma, adaugand „grea greuimea filului si
garbova-i iaste. Peste tot tnipul par sau alt
sprintina iutimea inorogului", sa-l infhinte
!"eli tie piiale nu are, ce pre unde ar fi s3
si sa-1 doboare si pe leu. Cantemir
fie albusul ochiului. ianisi soldzisori ca si
construieste vadit un model de umanitate,
peste tot trupul are, numai mai manuntej;
un erou exemplar („blandetea oii,
tot ochiul in chipul movicli|ii din melciui i
nuelepciunea lupului, cunostinta
afarS ca a broascai ies si de la radacina in
pardosului, greuimea filului, iutimea
sus, de ce marg, sa ascul, iara in varvul
inorogului si vartutea leului"), care, ascutiturii lumina ochiului cat un graunt
devenit ..obladuitor" prin vointa de mac gaibiiiind s;1

vede...". Cei vechi (Ovidiu, de pilda) il aspirand acest element primordial prin
admirau pentru c5 se hr.'mea doar cu aer, toti porii. Cantemir tntareste aceasta

23
convingere („ce hrana aen.il si vazduhul aplecare spre rau (am insirat mai sus der
ii iaste"') prin constatari personals: ommarile in cas-cada care ii circumscriu
cameleonul captiv pe care If \azuse „fara „moralitaiea") nu doar un vector a relelor
mancare si fSrTi bau;ur3 au irair. Putand naravuri deprmse de ,.jiganiia spurcata"
s5 demonteze ..mecanismul"".sdrimbarii la „scoala" Camilopardaluh 1, unde
cu\oru_(.iiejgr}iQrjh:a^ £Ue_unjd£t ascultase lectiiie de .,ithica", ci si un
fundamental al oricarei lumi baroce), cu reflex al unei simbolistici oculn. In Evul
motiv (,,cinci sa manie sa face Mediu, o set ta de vrajitorij „ataratorii de
verdeTcand s3 Tntrista sa face negru...") furtuni"', folosea par^i ale t.upului
sau fara („Asijderea si f ;ra pricina in tot cameleo-nulu (ficiiiul, de regula, dar si
feliul de fete sa schimba" - mimetismui capul si gusa) pentru a stand iempeste
precumpSnind: „iara mai varies in iloarea Insotite de vi Mente descarcari electrice.
ce-i sta denainle. hirisi imr-nceia s3 Cameleonul putea produce ; semeriea
mutS") — „graun(cle cele manuntele dezlan-tuiri, fiindca, ne amintim, se
carile in chipul sagriului peste piiale ii nutrea din belsug cu aer (,.cu at • a sa
sint, fietecariie din patru parti, in patru ! paste si eu vant i sa hr3ni firea fiindu-i").
e{e iaste din fire vapsil, adevar alb. Hameleonul este, deci, un at tutor.
negru, rosiu si albastru in (loarea cei f.etins mediator Intre
iulu , carile sint vapsele din fire Inorcg_sixe^La^unuantorilor.^IJai
statatoare. Deci, cand va sS sa faca ■eJeonut — intru-
negni. toti soluzisorii cu partea cea chip^reTRaujura^^
neagra in sus ii intoarce" -, Cantemir se i_su5f£^Joc~al
desparte de naturalistii antici in privima supnijnard misiunifpTcare si-o asumase.
putintelor de colorare ale jiganiei. In a sa Langa imobilismi I „hieroglific" al
1/istoria natural is. Pliniu spunea c3 celorlalte pers m^erdestiit-de
rosu! si albul nu pot fi realizate. Dupa rigTef~5jezate pe palierele Ui ui univers
Cantemir, cameleonul are puteri ierar-hizat. e! pare de-a dreptul
nelimitate: ,,asijderea cand va sa sa faca eomplicat, aproape complex, „sta e" care
rosiu, alalte dedcsupt ascundzind, partea II obfiga pe amor sa-l „eerceteze" cu
soldzisorilor cea rosie deasupra scoa- atenfie,. Este un participant abil at la
te"..., „cand va sa sa mute intr-alte fete, construirea discmsiilui, public, punandu-
fetele soidzilor amestec^ si, ii chipul si gandurile~ sC faptele~~(ignobi e) "sub
zugmviloi din cateva fiori amestecate acopersP mani d b i n e l u i celorlaljl Teza
altii floare scorn este...". folusuTui c/c oAjr/eT a~~demeis
KmS nici a lost vorba de jluKnL^reptmTin
descriptie ,.stiintifica" (o lung§ :ateresul colectivitatii, este frecvent
digresiune). Hie-rogliia care evocata In Istoria ieroglifica. Iat-o in
esenualizeazS personajul - Hameleonul ca-'jva^.sententii", eliberata, adica,
— este nu doar versatile (in sunboMstica pilduitor din context: „Cand pentru
populara - absenta unor opinii stabile), ci facut .olosul de obste cineva sa fericeste,
fu iciarmente male-fica. Un c< >d genetic cuvioasa si frumoasa iaste lauda"; „Orice
particular (fatal sau. Apariul, cara ap3 d - spre binele si folosul monarhiii- iaste
la „fantanele de sange" aflate la poalele aceasta a arata si a grai sa cade"; „Intrc
„munlilor vrajbii" .,in tara ce sa chia n3 niuritori mai cinstesa si mai adev3rata
Pizma'", inde-letnieire de care s-a lauda a sa agonisi nu poate,"decat carea
apropiat si Hameleonul dupa ce „venise 3 cu folosul a toata publica s-au
mai la varsta") ii comanda actiuni din castiga^^J^ecvemaxu^are^aceastaLsustin
care izbucnesc conflicte. Sa-mi fie i ere jpare in textele epocii (cronicarii
gaduit sa v3d in acea: t3 incorigibila Brancoveanului - si nu numai ei -
24
instituie laJSpta bunS depiisQ spre noastra o data cu aceasta carte a lui
folosul de obste criteriul fundamental de Cantemir.
calificare a feluritelor prestatii) iiameleonul^este, deci, inclmat spj"e
ne_convinge_ca_suntem in fata unuia reflectie. >
dintre conceptele fund am en tale ale ubJe^tuJ_at^e_slOJUiieditafii pare
mentaluluLromanesc, ale modelului_ aTTunul singur —folosul osebit (cum va
mental impartasit de elita zice Anonimul Brdncovcnesc nu peste
car1:tllrareascarde la ingemanarSa multi ani), mteresul^peisonal, urmarit fara
secolelor al XYlf^ei si al XVIII-lea. preget, fara scrupule. rotunjit prin
Nimic mai potrivit decat aceasta teza defectiuni produse celorlalti
artlcuTata de Re7ia^'eTeai5puseana si („Hameleonul in tot chipul raul
atat I s agreata apoi de umanistii Inorogului binele si folosul s3u a fi
Rasaritului Europei pentru alcatuirea alegand si in moartea lui viata sa
unei fatade care sa simuleze onestitatea. alcatuind..."). Acest tel :I acapareaza, II
In limitele discursului* public, repet. face „melanholic", c3ci impulsurile
Pentru ca iiscursul privat al insului, eel activismului s3u neostoit >ste de o
adresat unor „parteneri" (reali sau „h3micie" §i o mobilitate" - acea
prezumati) :apabili sa adere la mobilitate generate de „provizo-ratul"
complicate! sau inventar de neadevaruri uneltirii, de factura ei mereu „tranzitorie"
(preparate Intr-un .aborator ce aduce a — remarcabile, circula, se fr3-.Tianta, se
bucatarie: „Hameleonul dupa ce c3t putu zbate, ia decizii uneori pripite, le
catra toti min-.iunile fiarsa, coapsa, sar3, modifica, apoi) vin de regula dinspre
pipara, inghiti si borl..."' sau „fnca iarasi doua trasaturi de caracter care II fac sa
capacul ninciunii deasupra tingirii vietuiasca in circumstantele unci
viclesugului adaogand..." ori „Acestea permanente si insuportabile (auto)
intr-acesta .hip fatamica lighioaie in oala „frustrSri": insa{ictatea si invidia.
faralegii dzama nedumnadzairii cu JH^meje^ntuJ^tejin_iZ£iaf«A-4?
lingura • rajmasiii zamintind si oamea aceasta, dcparte de a fi una
vanturand...") justifies direct (si metafizi-e3 (cum Incearc3 sa ne
machiavelic) folo-iirea oricaror mijloace convingS o „sententie": „ca din multe
pentru atingerea telurilor marsave. IncS porta sufletului neclaiita ar fi, de n-ar fi
si mai semni-:icative pentru luminarea simtirile pre dinafara iscnditoare si apoi
subtextelor metamorfozelor sunt indemn3-:oare"), este foartejnarerjalj,
,,convorbirile per-ionajului cu sine localizata firesc In visrere (niste viscere
insusi", solilocviile ce preced schimbarea lacome) >i de dimensiuni insemnate
culorii sau inso-:esc clipele de transformate in stBmnale'sbnore (chiar
„melianholie", monologul interior ca.re dac3 totul se petrece in „vis"): „Foamea
isi asigura drept de ce-:ate in literatura dara incepand, maruntaile i sa intorcea si
sto-

Gandul „ironiccsc" al autorului - abia precum cele cinci glasuri a lui Porfirie pot
disimulat in dizertatiile grave, ba-zate pe esc, adeca niamul a I dihanie, chipul
mecanisme si tnmitei i savante, ce fac pasire, deosa-birea zburatoare, hirisiia
volute in jurul „ciudateniei" (Ciacalul |un nuitoare, tamplarea ii pasire iarasi supt
iubitor baroc dc poliglosiej: „];■ cea hirisie sa cuprinde..."; I 'idru [despre :are
sistitachi diafora hirisiia lucrului lotul eel ni se spune ca „m. putine iaclii topise
mai de sus poate tinea dup. deosabire, asupra car-tilor filosofjsti'']: „Acea ta

25
precum hirisa cam ia sa nu fie penele o La celalalt cap.it al,. ixei" hibrizilor,
vadesc, si iarasi bin's; pasire s3 n u fie la polul - obligatoriu - (caci schema
nezburarea in aer o pareste si vantul, alegorica fundame itala cartii este
carile nu o poate radic i. CS precum „mahia", lupta dimre-pxincipii)-
tuturor stiut iaste ca loata hotararea pasirii arsubli- muhri-se^nna, asti pfaTT
iaste a fi dihanie cu pene, zburato ire si olitar si el (singuratf.ea'fiind
oatoare. Deci di aaniia iaste niamul, iara chipuTpredilect de a exista al personajc
zburatoare deos; birea, care d osabire, or 1st iriei ieroglifice. al eel >r
asesi de tot ia Strutocamila lipseste; ..identificabile", bineinjeles, cclelalie at|
Lupul [care „intrt toate jiganii e - zice ionan< in gi ipuri) si - prin urmaie -
Vulpea - nu numai bun si adevarat filosof, ineficient^v;7eac///> eroul. combatant
ce Inca si i pitit, iscusit inatomic... iaste'", in num le dr ptajii. „Distanta" dint e
el fiind invatat „in scoala lui Dio-ghenis odiosi si Afanocheroleopar-dttlis (c&ci
si ii filosofiia G -i dzic caneasca", [adica despre a est p odus al unui seen iriu
cinica] incearca distingeri fine pentru minutios este vorba) va fi popu-lai i de
iecare ,.comr ment", evocand ..cele patru iuti uchij .^ri ci acced doar spre prez
fircsti pricini": ,.pricina fa-catoare" — ntan rclativ neutrc (cum ar II
-auza eficien a -, ..partea matt riasca" — ( iinilopanlalul. p care ("antemir il dcscne
cauza materials -, „prici-na formei" -
tr. ducand - zice P.P. Panaitescu
cauza forn a!a - si „pricina savarsitului'" -
din litiopicctc Ii i I It-1 .uloi un frafMncni dc
cauza finala) explo-deaza fara chivoc.
t e •.•jrala: ..Aceasta liganic la trup cat
FSpt ira, impusa de Corb in jiltul de
camila iaste dc mare, piialea, ca cum cu
epitrop al monarhiei Vulturului. cu o
soldzi ar fi, in feliu de feliu pistrita si
„norma! tate" contestata ori aparata cu
picata ii iaste, de unde si numele, poate fi,
dovediri subliri si bine slefuite sau cu
Camila-pardos i s-au alcatuit..."), semn
gcsiuri a itoritare, este arimcata in ridieol.
posibil al unui interes auctorial scazut.
C'ortegiul imperial cu care ple..ca dinspre
Combatantul de care vorbeam, traitor deja
G umadzii Boului spre ravnitul taram
in istorie (intr-o etemitate asigurata de
„Tncununeaza" o imagine (cea a
incompat bilitatii absolute, fruct al fixarea In scripte, c3ci - spune la un
presiunilorsi inechitatii flagrante) la care moment dat Vulpea — „dup3 armele si
autorul t udise pe multe pagini: ,.Toti era faptele iroilor, con-deiele istoricilor, de nu
cum era, iara toata minunea si ciudesea in s-ar fi pre alb clatit. inca de demult si
,'amila sa cuprindea (cS, precum soarele lauda numelui lor deodata cu oasele tama
cu a sa lu-mina toate stelele icope e si o ar fi acoperit"), „din toate jiganiile
nevSdzute le face, ase pasirea dobitocita pSmantului mai vestit si mai ales", este
si vita parSsita pre toate le m; scara urmarit cu atentie, aventura lui presarata
covarsia). Caci la Camila in loc de peri si de „pre-obrajenii" devenind subiectul
de floci, cu pene rosi o inr racasa, langa unui veritabil ,.mit". lnorogul (fiul
carile aripi negre ca de Corb alaturase, la meriruos al unui parinte cutezator) Ii
grumadzii Cam lei ctl cohaiat, capul boult spune Soimului povestea ,,transfonnarilor
i ce! buarat prepusese. Coada Paunului prin apro-priere", prin acumulare, caci
cea rotat i, nu lespre sapa, dupa obiceiul neostenitul luptator isi provoca
tuturor dobitoacele, ce in loc de cercel, prefacerile prin Juarea duhului" celor pe
alatu ea cu capul, in sus o radicase si, de care ii invingea in primejdioase
comul eel drept Iipind-o, o legase (ca monomahii succe-sive. Nascut oaie („deci
unde apsai i galbana degetele va'seste, Intai, si la chip si la fire, mielusel"),
acolo la CSmile coarne, aripi si pene aretele se va preface in lup, apoi in
odras este) . pardos, pentru ca in cele din urmS,
26
adaugand „grea greuimea filului si movieli|ii din melciuii afar.1 ca a broascSi
sprintina iutimea inorogului", sa-1 ics si tie la rSdacinS In sus. de ce marg,
infmnte si sa-1 doboare si pe leu. sa ascut, iaia in v.iivul ,iscu|iturii lumina
Cantemir construieste vSdit un model de ochiului cat un graunt de mac galbinind
umanitate, un erou exemplar („blandetea sS maliul tare Ii chimiia; carile de toata
oii, intelepciunea lupului, cunostinta stiima a simtire ca aceiagol, cu de moarte
pardosului, greuimea filului, iutimea fipete: «vai. majele! vai, maruntSile! vai,
inorogului si vartutea leului"), care, pantecele! vai, vintrile mele!» a sa vaiela
devenit „obladuitor" prin vointa si a s - vftiera incepu".
..publicai", va fi monarhul pilduitor (eel Sigur ca aceasta foame pare de
din Vita Constantini Cante-myrii) care nestins. fiindca esie alimentata dc o za\-
„prin catava vreme cinstes, frumos, drept is-iiv ncliniitai i. Cu indcpartari marunte,
si cu Intelcpciune, cum s3 cade, pre toate Cantemir 11 de: mesje pe pizm<:tare{ ui-
jiganiile si dobitoacele giudeca, Indrepta, tandu-se la i e scnsese Miron Costin in
ocrotiia, pSziia si stapaniia (ca atuncea Siihuri impotr.va zavistiei: „( a zavist-
publica Infloreste si odrasleste, cand nicul mfihnii ea inJoita poarta, una cand
stapanii miluiesc si ciarta in dreptate si lui ceva rau, alta cand altuia (eva bine sa
nu cumva vie s3 feme" sau „Ca
suppusii asculta si slujesc din dragoste").
zavistnieii pentru nail altora decat !e
Un „mit" familial, genealogic (s-ar fi
btnele s3u mai mult sS t>ucura".
vrut si dinastic), un elogiu adits tata-lui In aceas'3 „lume". unde se diserteaza
menit sa indreptateasca nazuintele fiului. atata despre dreptate si nedreptate,
despre ade\ ir si minciuna si Hameleonul
are o „dreptate" a Jui. Pe care o §i
Hameleonul proclama p; tetic - „In ce, dara, panS intr-
Nil atata am gresit cat supt atf iea ocSri
Nu cred c3 descrierea Hameleonului, si defaimar' m3 suppui? Pentru binele de
pe care Cantemir o face in cartea a V-a, obste am silit; pentru prcpadeniia
pregatind aventurile din partea a doua a nepriatinuh. amanduror monarhiilor. cat
Istoriei ieroglifice, vine din Fi-ziolog. am putut m-am nevoit. Ca. precum
Mai degraba aceasta imagine aduna, sa dzice cm intul adevarului, mai bine
langa elemente furnizate de ob-servarea iaste sa piara nnul pentru tot norodul"
directs („cSci Hameleonul pre carile a - socoiind-n moralmente
videa ni s-au tamplat prin vremea unui an intemeiata.^Monda^a (tnvatata - ne
In cusca Inchis..."), date ce descind, amintim - la
probabil, dintr-un tratat de zoologie: scoaia Caniilopadalului) era
„Chipul decat altor jiganii mai mult ceAa_vickniei, a simularii (poatedoai
broastei sS asamana, numai capul Vulpea,
spinticStura gurii pestelui ce-i dzic , ii3tre_celelal e pe sonaje, sa-f stea
lacherda sa raduce; grumadzi n-are; gura alaturj_Irr^ivTnta-;irtei
mult spinticata si p3na Ia umere adjunge, d"simidarii)ra~jura-
caci, ca si pestele, gmmadzi n-are, ca mantuiui (suprei ie~^Tratate""Tricheiate
capul cu spinarea la un loc i sa tine. De la si mereu neresp"ectare "de eroii Isloriel
cap pana la coada spinarea ca a porcului ieroglifice) ealp. Hameleonul mizeaza, In
grebanoasa si garbovS-i iaste Peste tot eonstruirea propriului traseLi, un tra-
tmpul par sau alt feli de piiale nu are, ce seu al tradarii, toonai pe mcfedere~a
pre unde ar fi sa lie albusul ochiului, acordata di3jin_partener onest (, Inorogul
iarasi soldzisori ca si peste tut tmpul arc, si dreptatii
numai mai m.anun^i; lot ochiul in chipul bizu:t7^I~daTului~"euvahr5i
27
giuramant sprijenit fiind...") unui .onsecventa in opinii, face dezinvolt pasi
legamant.J I ex; loateaza, altfel spus, intre „contrarii'*, aratnndu-se un I emn
buna_credinta atat a adversariior, cat si discipol al retorilor, „cei ce mestersugului
a atiatilor vremt InicTTHameleonul cuvantului invatatori sint", a .3ror
nepuiand sa uistituie ..uniuni" Je lunga
suprema arta consta in foarte subi.lul
durata). fi face^ L e pilda, pe duiaj
„comert" cu perechea „adevar"
s3_^l_reclame pe
-..minciuna".
Soimjatotputermcului..Corb^
Diatriba, cu marci de amar3
sporind pana la i ivelul unui pericol
imprecatie, prin care Soimul („aliatul",
ezitarile aceluia. Si incearca s3 teape ast-
„st3-: anul" manipulat) li dezvaluie
fel de un „stapai " incomod. „Stapanii" si-
(descopei indu-le stupefiant) uneltirile,
i schimba, de altfel, in f tnctie de
face din acest mester (baroc) al
circumstante si ( e propria situatie.
metamorfozei si al jocului subteran un
MisiificS in dreapta si in stanga ljungand
personaj demn de luat in seama. Cititorul
chiar la paradox de ,.aufomistificari"...
imi va ing3dui sa o reproduc, nu numai
Faimosul s3u vis - in fapt u i cosmar
fiindca este parca mai vehementa, mai
plasmuit la gran ta nebuloasa dintre
fulminanta decat sirarile de calificSri
somn^rt^he~to*veghe toropita) si cen-
metaforice pe care le-am evocat mai sus,
tral pe foe, „stih e" agreata de Cantemir
ci si pentru ca aceasta „replica"-blestem
(cu un simbol — salamandra — ce a
(retoric impecabilS) analizeaza si
adunat prin timp de la Pliniu si Aristotel
sistematizeazfi (trecand de, la formularile
si pana la rosacrucieni, fclurite sem-
deprecia-torit la interogatii si deslusind In
nificatii), esieja cuit In fel si chip,.in
predispozitiile malefice infatigabile ale
ca;.eva randuri. Ipterpretarile, coerente
insu-lui o elocventa „coincidentia
si ingenioase to; :e (doar vin — vedeam
oppositon:m"), identifica si eticheteaza un
mai sus — de ia~un oniroman: abilitat)
com-portament deloc linear si
ajcatuiesc^ merei contexte
„motivatiile" lui: „0, Hameleon,
^rezisjiliav'ojabjle. „Vj-.ui" proiectaM 1
Hameleon, jiganie spurcata. Hameleon, o,
„vtata"
puterile ceresti eate vapsele le ai pe piiale,
.devyieo constn. jfigxu"care se
atatea pe-depse sa-ti dea supt piiale! O,
manevreaza.
pricaz de n3caz si pacoste pricaznica,
——
Hamele-oane! Baiaur mic si zmeu in
Discursurile Hameleonului (care is;
venin, Hameieoane: domnul diavolului si
ingaduie chiar momente de „teo-reiizare"
dasc3-lul cacodemonului, Hameieoane;
oratori> 3) sunt exemplare. El se salveaza
fundul rautatilor si vai-vul viclesugurilor,
mereu prin retcrica, „de I vreme ce nu put
Hameieoane; mrdjea dracului si painjiua
n untdelemn Intr-aceasia invatatur3""
tartarului, Hameieoane; o rautatea
„cheltuise", i t3pan pe mijloacele utiliz.
rautatilor si viclesugul viclesugurilor,
rii cuvantului care ascunde („cum
Hameieoane; cine pustiiul rautate peste
minciuna in haii.a adev3-nilui si viclesugi
r3utate si pSeat peste pacat a gramadi ti-
1 In c3mesa dreptafii s-ar Imbr3ca").
au inv3tat? Cine raul viclesugurilor si
Hameleonul tr insforma o lirada smpotrh i
amagelelor sfarsit a nu face ti-au
Inorogului, Invinuit de nestatornicie, intr-
Indemnat? Au te gandesti, osinditule, c3
un elogiu inflaca-rat adus aceluias si tesut
cu cuvinte sicuite si cu voroave c3ptusite,
In jural ideii de admirabila stabilitate, de
gretoase si scarnavele-ti fapte vii asm-pa?
audabila
Au cu acesta chip socotesti ca supt
c3pataiul altuia puiul balaurului vii
XX Vll I
28
ascunde, pre carile in viclenie li-ai jijiparator „nedomolit" (trasaiurS
zamislit si in rautate tu 1-ai n3scut?..." straveche) al Adevarului (Ljcorna, animal
* primordial, locuitoare a paradisului
Bun - va spune cititorul terminand terestru -"or^pa-cum-vrea sa ne
acest text (cam stufos, recunoc) sau pre- :onvirigaTetrus Comestor in a sa La Bible
firand, poate, doar titlurile paragrafelor. historiee, 1499, - senjnjfjcjanp-centa.
pricepand oricum c3 am dorit s3-l in- puritatea absoluta, desemnand - pentru
drept catre un anumit tip de lectura- am ^himisfi, ne^s^iune^Hutin
inteles: ^etoriea^spatiul", „timpul", -lunTJnaTi2scan"du-se din
_hibrizii", ,,Hameleonul"... Ce se mercural_fjJosx)fal) ^ste On desuet* un
intampia, insa, era Inoroguf? straniu „ina-daiptabll^ircajjffiare.
Am s3 Incerc sa-i r3spund. In ierarhia invlnsTVictoria sa, proclajrmt^e_autoj;
mea, mulrhartuitul, „meIanhoIicul" este -"zi-:eam si mai sus - ipj&xjjjuzie,
Inorog, „mit" construit de Cantemir - cea mai^gravaT~dmtre cele pe care
alaturi de altele - ca o proiectie a unui un^scriitor .barocVcare se
altniit, stravechi, nu isi afl3 locul intre autoiluzioneaz3 neintrerupt (cred c3 am
„hierog!ifele" fundamental ale cartii >au, mai spus lucrul acesta), incearca s3 Te^-
ca s3 nu clatin prea tare niste habiiudini, opuria~cititorilor. Invingatorii sunt
este doar una intre altele. Acest :2utator ceilalti. Cei de care nu
"e (adaposrita
acesti ceilalfi,
in pri-pe
ersurile lor definesc
~impul_Modern.
tez in acest rand, In i
ale ampiificarti ori
mibiguu), se misci
mai poate scapa doar prin traditionaia sa
velocitate. i „de-. ianti" (in fapt, doar aparent
ADV
devianti, pentru ca den „no malitatea" lumii), ERS
am crezut de cuviinta sa-i exami
circumstanteie (incarcate, supradecorate cu ARIA
siruri de figv insistentei) in care ei vorbesc (al-
indent si mai mereu une tesc. peniru a putea
surprinde i inielege chipul in ca -e a gandit -
..liiero- \ gliJ J", fireste - aceasta lume Dim ne
Cantemir. O^IiUT-mui ei ro m a n ) prin_care
literature omana se imalnea cu

In aceasta carte, cititorii se voi ihtalni general, Gheorg le Pienescu merita,


cu un Cantemi-- care, renuntand la 1 difii pennu truda lui, un cuvant de lauda.
ultatile de limba (atata timp ol ura*. jare
ale cailor di: tre public si Istoria Dan Horia M
ierogfijicd), va pasi spre o intalnire
t'ermecatoare. Glieorgi e Pienescu, printr-o
munca masurabila in ani, a facilitat aceasta
Intalnire n i „repovestind", ci „transcriind"
I Crice lucru are „pricina incepaturii" lui,
cum ar spune autorul Istoriei ie-T3g[. ■
(cu acribie si har) romanui cantemirian.
ce. O editie este, si ea, la urma urmelor.
Din partea celor care il iubesc pe
Dimitrie Cantemir. pretuiesc cartea ro- un lucru. Deci s i aceasta editie C2. : (as
maneasca veche si canea romanea? JS in vrea sa ma indoiesc) va starni indignarea
unora si va face sa le icap. e maniile

29
polemicc - are ..pricina incepaturii" ei. Mai
bine zis. ..prici-rule i .cepaturilor" ei.
pentru ca au fost mat multe. De prima
..pricina" si prism! . movat (dar nu
singurul) este George Calinescu.
incomparabilul George CSIit.-'Scu. care
scrie. in Istoria literaturii romane de la
origini pdnd in orezx.nl (Bucuresti.
Fundatia Regala pentru Literatura si Ana,
1941. p. 41), referlndu-se In intreaga opera
a lui Dimitrie Cantemir: ..Oricata eruditie
ni svea Cantemir, operele l u i informative
nu mai i hi pun in literatura unei epoci ce
rcmarcabila sporire a cuiturii, In care, iara
daruri deosebite. invatatura se banaiizeaza.
Numele lui ramane prin Divan si prin
Istoria ieroglijica, opere necitite. rail
editate, socotite ilizibile si pedante de catre
istorieii care aduna inextricabilc pagini
pentru operatia inuttla a datarii scrierilor".
Si continufi. dupa trei pagini, afirmand
categoric, si ulterior si demonstrand,
valoarea literara a Istoriei ieroglifice:
,.Opera literara viabila a lui Cantemir este
Istoria ieroglifcd. adevarat Roman de
Renard romanesc, Insa cu scopuri
polemice". Si. cateva randuri mai departe,
pe aceeasi pagina 44: ,,Toti cei care au
rasfoit Istoria ieroglijica s-au interesat
numai de substratul istoric, luand in serios,
ca document, fiece punct'. Totusi. chiar
fara cifru, punctul de plecare e batator
laochi si oricine vede ca, fara a destainui
mult peste ceea cc se ,>tie. roman-cierul s-
a complacut in fictiune.*'
De a doua ..pricina" sunt vinovati
„Gramarii"*, adica echipa editoriala in
frunte cu doamna Marlena Marinescu si cu
domnul Ion Marinescu, care si-au

30

S-ar putea să vă placă și