Sunteți pe pagina 1din 30

ISTORIA IEROGLIFICA O

CARTE BAROCA

Dar ce fel de carte baroca?


Un editor (plin de rnerite In restituirea operei lui Cantemir), intre ale carui calitati de
cercetator acribia ocupa o pozitie insemnata, aduna - prin 1973, cand publica, in volumul
al [V-lea al Operelor complete, Istoria ieroglijica — incercarile facute de-a lungul
timpului de Tncadrare sab specie a „ciudateniei" pe care printul o ispravea prin 1705, dar
care va ajunge in pagina tiparita abia in 18S3. ,,Sub specie" e un fel de a spune, pentru ca
formularile pe care le reiau aici, dupaNicolae Stoicescu {Studiul introciuctiv la eel. cit. p. 9
si urm.), arata limpede ca drumul catre stabilirea unei apartenente de gen pentru aceasta
carte a fost foarte intortocheat. Sa^nUi^cjtjnd_Zstof iajeroglificd, n-au accep-tat (poate
fiindca erau istorici) ca ar fi vorba de o opera literara. Sau au tntovarasit termenii luati din
inventarul speciilor literare cu calificative ce mutau decisiv textul in alt domeniu. Daca
A.D. Xenopol vedea in cartea lui Canterfiir o\,lucrare morala-filosofica" si o .Tsatira
polttica", Nicolae Iorga -simtin.d intentiaepica§tVe$mantul ei literar- o socoteasi,.roman
istonc"T*ctar si ,.carte^deTTiemorii, imbracata in zabranicul glumet al unei fantasii alego-
rice" si ,.memorinmbracate in haina alegorica a acestei.politic] uratejrefacu-ta Tn fabula
hazlie si in feerie idelila'^TtrnrrrrefHorii'* cuprinde Istoria ierogli-ficd si pentru Sextil
Puscariu (emitent al unor judecati de o inexplicabila opa-citate: „ne pare rau ca Dimitrie
Cantemir a pornit pe dnimuri gresite [...], re-gretam ca Istoria ieroglijica, intaia scriere
care cuprinde memorii. cu descri-erea ampla a intregii societati contemporane, prin felul
ciudat cum a fost con-ceputa. n~a putut ramanea in literatura noastra"), si pentru Hie
Minea, eel de-al doilea subliniind „forma alegorica" (sclipire de „artist" a unui Cantemir,
care vrea sa fie aici mai mult scriitor decat istoric), dar contestandu-i cartii dreptul de a se
„numi roman social sau istoric". In judecata lui P.P. Panaitescu preva-leaza caracterul
combativ plasat pe terenul politicuJjui__PiiiituLar_tLScris_uu_ „pamflet politic" (care
estejj^satiric^', dar $i „pjrfltico-lirerar"), caruia calea alegorica ii asigura un statut de
Jstorie secreta",lie text inaccesibil (.,dezva-
luire; " lui ar fi putut produce seisme), din 1965 a fstoriei... - „roman auto-
dar peste caiiva ani „pamfletul" deve- biognific", facand iiiceputul . unui
nea" 1 iusc - in opinia aceluinsi P.l1. gen nou in liter atura veche
Panaitescu care semna, de data aceasta romaneasca. genui romanului
imprtuna cu I. Verdes, prefata la editia istorico-soci.il". Sehir.^barile acestca

!
de opinie nu fac decat sa CO:ifimie fos: numai un interesant filozof. un
dilicuhatea probljmei... Dar sa istoric erudit, ci si un scrii or de
contin;:am: Pentru Perpessicius cartea geniu" - in p ivima ast-zarii cartii
lui CantiMnir este un „r< man social, intr-un anumit „raft": Istoria
memorii n roman.de aventuri [...], toate ieroglijica este „si roman, i epopee, si
: cestea la un loc,j:ii prei izaren nurnai pamfiet, dar si eseu, poem, spectacol
ca-modul In care toate-acestea se realiz cu mast . Singularitatea eL inicitatea
aza e unul pcrpetuu akgoric". ei sperie pe cercetator./Plina de
..Summum al scrisului cantemiresc" cotloa-ne, ocol sun si arabesouri, J
-pentru Peqiessicius Istoria iei >glijica <toria ieroglijica seamana cu un
se arata a fi neindoielnic „rodul viabil trunchi de arbore trc pical Infasurat in
al unu artist". 1 ■ ste aceasta si pirerea liane, .u barbi de radacini aeriene. cu
(cu puncte de sprijin remarcabil noduri de parazip vegetal! purtand
detasate din „c iligrafia"" textilui) lui G flori carnoase si fantastice, totul Fund
Calinescu - singura „opera literara asezat fara nici o logi-ca pentia
viabila" -(. hiar ( aca judecata este ochiul nosiru de clima temperata"
poate \ rea drastica (sau poate nu?) in \pp. cit., p. 202). Incheierea: Ist.'ria
legatura cu alte scrieri cantemiiiene S-a ieroglijica este ojcarte_b;;roca.
ame>;ecat in calificarea acestei carti si Dup. trecereu in revista lacui.'i de
inevitabila (intr-o vreme) privire Nicolae Stoicescu (din care „trecere"
elementa sociologizanta: ,,Roman am exiras di ar opiniile „d:n pagina"
satirico-politic" atin-tit imp itriva marii lasand afara referirile din „note" dar
boierimi (a .'is Dan Badarau) ori iargin-du le pe irimele cu citate
..prima si cea mai puter-iitCS opera de suplim..ntare), s-a mai uitat la
s.itira spriala din liternrura noastra principalele formulari despre C: rtea
veche" (credeau P.P. Panat-I scu si I. lui Cantemir (Xenopol, lorga,
Verde;). Istoriileln; i ribi ale literaturii Puscariu, Minea, P.P. Panaitescu - 1.
romane s-au ferit (circum-s tecte de Ver. !es, Al. Piru, Manuela
definiri i >arte strict.-, suhliniind insa Tanasescu), Doina Curticapeanu,
apartenenta atat de exoticei liicrari la autoare in 1975 at) iei tarji
literatura i gasindu-i con-spondente in (Orizonturile vietii in literatura veche
literatura universala. lata opinia ui romaneasca, Bucuresti. Editura
AJpRiaj. pentru care Istoria ieroglijica Minerva) ce rezerva cercetarii Istoriei
este .,opera literara cea mai in teres; ieroglifice un remarcabil capitol:
ntffaTui~Dir::itrie Cant.mir. ion':.!!-: Arliipelagul baroc (p. 123-180).
I'iegoric cu personaje din lumea
Titlui acesta nu lasa nici o indoiala
-anijraal.., ca Le roman du Renaisi asupra ..semnului" sub care autoarea
namfletjjojrtic asemenea Istoriei asaza „strutocami!a" literara produsa
secrete d-spre Jomnia impaiatulu lusi tie Cantemir. Contributiile Doinei
nian de Procopius din Cezareea". Curticapeanu - cuprinzand si cateva
pagini consacrate „cautarii speciei'%
MomentuI examinirii cu instrui lente
pagini ce constata ca Istoria
moderne i textului Istoriei ieroglifice
ieroglijica, opera ..deschisa", carte de
(atatator al atator d'scutii, colectionar il
cunoastere si de (auto)-initiere, ofera
unei ve;itabi!e ..trene de prejudecati") a
un text ce nu poate Fi constrans sa
venit in 1970, c.md Manuela, rSnSy
ramana in marginile unei specii {op.
;scu a put Iicat monografia Despre
cit., p. 178) - sunt ilus-trative pentru
Istoria ieroglijica (B: curesti, Editura
seriozitatea si aplicatia cu care, Tn
Cartea Romaneasca). Opinia autoarei -
anii '70 si mai apoi, cerceta-torii
pentru care Dimitrii- Cantemir/,n-a
2
Tnclinati sa practice lecturi din eroare. Istoria ieroglijica, superba
perspectiva Barocului au luat Tn meditatie asupra omului, carte ce isi
antrepriza scrierea cantemiriana. creeaza limbajul la fel cum Isi
Asumandu-si o sarcina deloc usor de „alcatuieste" personajele si miturile
indeplinit. Pentru Ion Istrate (Barocul in care acestea sunt angrenate, „la ve-
literar romanesc. BucurestiJ Editura dere", adica sub ochii unui privitor
Minerva, 1982), Istoria ieroglijica, invitat la „theatru" (loc al iluziei si al
izbanda literara dobandita In urma ilu-zionarii, al aparentelor), nu poate
aplicflrii unor tehnici (succesive) ale Fi obligate sa intre Intre zidurile unei
Tncifrarii, este un „roman a chiave", specii literare. Incorsetarea (prin
sintagma ce trebuie des-lusita in acest admiterea unei „etichete") este, Tn
caz prin apeluri care sa evite aceasta situatie, imposibil de
simplitatea stabilirii unor „cores- practical, pretinsul „roman" al lui
pondente". Nici o noutate pentru Cantemir, cu o struetura si des-tule
discutia care ne intereseaza aici in situatii ,,epopeice", gusta pe rand din
monogra-Fia Dimitrie Cantemir placerile, „cameleonice", procurate de
(Bucuresti, Editura Minerva. 1989, p. acizii „pamfletului", de destainuirile
232) a Ecaterinei TaralungaL^X,.] un „memorialistice" (dac5 admitem
complex care a fost numit, prin „calea alegorizanta" sugerata prin
asimilare cu conceptul modem, roman, Cheie) sau de inaltimea cugetSrii
desi s-ar cuveni spus mai curand unui „eseu" Filosofic, dar refuza s3 se
epopee, acesta fiind mode-lul major pe opreasca pe un raft anume tocmai
care-1 denunta lucrarea". Ultima
pentru ca peregrinarea pria'printre
participare semniFicativa din si-rul
„specii" Ii este esentiala. Carte
„tentativelorde definire" (cu
baroca, Istoria ieroglificd se
parcimonie refacut de mine mai sus si
desavarseste cautand (caci pare a se
Tn care trebuie sa fac loc si cartii,
decide - cu dificultate; vezi Eugcn
foarte moderne, a Elvirei Sorohan,
Negrici, Poezia medievald in limba
Cantemir in cartea ieroglifelor,
romdnd, Craiova, Editura Vlad^Vlad,
Bucuresti, Editura Minerva, 1978) este
1996, p. 208 si umi.), iransformandu-
cea a lui Nicolae Manolescu. Autorului
se. negand „oprirea" si pro-clam, nd
Istoriei critice a literaturii romane
pcrmanenta „miscarii" si a
(Bucuresti, Editura Minerva, 1990),
,.dcschiderii", ezitand (si sporindu-si
Istoria ieroglijica, ,,cea dintai operS
ast-el ;u biguitatca), nadajduind si
literara romaneasca (Tn sensul
modern)" ii apare ca o scriere neincenind sa-si surprindS cilitorul-
„alexahdrina, care prelucreaza in spectator...
chipul cei mai savant-artificial modelul L ma vorbe acum si despre
romanturilor populare medievale, cu alegorizare. Este Incheierea la care
tot ar-senaiul lor. Este'pfimul romant au ajuns
cult" (p. 77). ei n ii multi dintre cercetatori in
cautarea ..figurii" de baza a acestui
..Statistic" judecand - daca o astfel text, fur-
de apreciere ar Fi de admis in cazul dat lizoare a schemei fundamentale.
- ji Tnsumand parerile exegetilor, ar Atunci cand trebuie sa ilustreze
trebui sa lasam castigul de cauza alegoria ca
sintag-mei roman alegoric. Adunarea ,figura de compozitie", dictiotuirele
opiniilor (evident, cu considerarea de figuri de stil trimit la Istoria
argumente-Ior pe care ele s-au ierogli-
Intemeiat) nu ne-ar duce decat catre 'icd, caci duhul in care si-a scris
3
Cantemir cartea (si care genereaza si ce a prezi-dat la alcatuirea Istoriei
imagi- ieroglifice. (Ea se cade a fi luataln
tarul ei) pare a fi eel al alegohei considerate, dupa cum, la fel,
morale, concretizare asteptata a nu.trebuie pierdute cu totitl din
psihomahiei vedere - chiar daca declaram ca citim
pe care a asternut-o in poveste (mire o opera de fictiune - „semintele"
altele. scrierea de care ne ocupam a istorice din care a crescut Istoria... si
fost tintele ei politice.) Numai ca, furat de
socoiita si „basm") neobositul autor de capacitatile. magice parca, ale
dispute. S-a spus cfiiar ca imaginea uneltelor pe care le manuieste (o cane
alegorica marcat morala (denudata. baroca face din „desavarsireli un pas
golita de caracteristicile vechilor cons- catre „de-savarsire"), Cantemir isi
iructii simbolice - caci higroglifa, mult uita prea adesea programul alegoric
mai mult decat un simbol, este esen- (caruia - cu dreptate - Manuela
tializare, este o cale de cunoastere -, Tanasescu [op. cit., p. 87] nu-i acorda
Inyestu^cuxalitafilejnilitante trebuin- rostul de ,,piatra de temelie a cartii").
cioasejinei^cjOTbjnjjn^ „Pomeste sa descrie infatisarea unei
jivine cu gandul laper-sonajul pe
copleseste prin dimensi- care-1 intruchipeaza, dar prins de
uni si forta. Sigur ca putem crede in ritmica frazei si de prilejul de parada
aceasta ..definite". Ea este de acceptat intekctuala ce i se ofera, uita cu totul
fie si pentru ca in carte se exerseaza un de raportare. ;e deila unei ava-lanse
autor avid de dreptate (discursuriie de epnete si, aglomerand informatii,
despre drept si nedrept, adevdr si deturneaza ini:--o documentatie
minciuna, prietenie si vrdjbd/pizma epatanta si n.Mnchipuit de
sustin o dez-batere complicata), o amanuntita, executata dupa toate
dreptate mereu marginalizata, regulle retoricii,
ultragiata, ocultata, care ar trebui sa fie complicata bombastic astfei incat sa
rezultatul unui conflict etem - eel striveasca orice posibila comparatie
dintre Bine si Ran. Dar, o-data primita. de ordin stiintific sau literar" (Eugen
„descrierea" aceasta ar schimba enorm Negrici, op. cit, p. 214). La fel se
lucrurile, fiindca in carte .,starea de intampia cu discursuriie, in care,
fapt" (chiar daca ne referim doar la atunci cand un procedeu retoric
,,decazutul'" imaginar pomenit mai sus, „explodeaz&" cu stralucire, mobilul
cu consistente si rosturi felurite) este politic este uitat si Cantemir
infinit mai cotnplexa. Imaginile, „declanseaza un proces similar
secatuite - ziceam - de vechile lor savauteriei, eruditiei fanteziste, dar,
esente (si capacitati) de factura de asta data, de domeniul elocventei"
simbolica (dar atat de bafoce In aceasta (Eugen Negrici, loc. cit.). Categoric,
fiintare a or), sunt salvate de scriind aceasta carte (un „roman",
incarcatura retorica. O retorica totusi), printul „s-a jucat" (chiar daca
dominatoare ce se ameste:a in toate in predoslovie el asaza „deprinderea
etapele: it producerea ima-gihilor. In ritoriceasca" pe locul trei), facand
ordonarea si reordonarea lor. in literaturd, slefuind „simceaua"
Investirea lor cu diverse functii, in limbajului, incifrand, hermetizand,
plasarea lor in „sistem". Sigur ca obscurizand si neuitand sS-si deruteze
„inten.ia de a crea o lurm prin inca o data citi-torul prin acea Scard
alegorizare" (intr-un proces ierarhizat) a numerelor si cuvintelor
nu poate fi exclusa din setul de tanduri iero^liftcesti tdlcuitoare...
4
FomwjjbaxQzuLJstoriei ieroglifice ca cu cat sint mai de- h sarW, cu atata
se naste din retorica bizantina, aflata-in sa para mai desfatate; $i a caror
cuitura romaneasca (de cateva secole) mceputuri sint prea cu mari dez- 1
— in ravnita ipostaza de rhetoric a tri- mierdari, acelorasi sfarsitul sa fie prea
omphans si, poate, (spun poate, cu grele Tntrjgtairifc>al
Tntrucat, mereu evocata, „componenta alcatuirilororgg.-:."... nesti (o iluzie
orien-faTa", turceasca in speta, a ce „se amesteca" Tnselator
barocului cantemirian n-a trecut, in IntrHfaAgbJle „reale" si duce^ vedem
definire, din-colo de constatarea — inevitabil catre eroare; Cantemir
aplecarii spre broderia compHcatagra starm^SjKpil in carte in preajma
prezentei „senten-tiilor" puse Tn relatiei dintre minciuna si adevdr).
paranteze) din aplecarea spre arabesc Totul este trecator (intr-o
a^textelor orientale. Ca sa nu mai „circularitate" ineluctabiia: „Din
vorbim de lecturile socoteala, socoteala
prinnilm'duTtexteTe"apusene, scrieri naste"jTduTcuvant, cuvant
cu titluri iden-tice - verosimil - cetor izbuencste, "9 sfas^, cele vechi
aflatoare in biblioteca stolnicului trecand, aitele noal, ca in roata, sa
Constant in Cantacu-zino. Nu de Tntorc..."), maririle sunt, amagitoare,
Tntinsa traditie literara - care sa fi viata se schimba In moarte pe
consumat, se Tntelege, toate re-tetele nestiute, oamenii -jucarii neputin-
clasicitatii - este nevoie (in primul cioaseTn mana destinulul - ,Joaca"
rand) pentru aparitia unei/unor opere („spectacolul" fiind o compensate pe
care sa contemple lumea printr-un care o ofera, t >tusi, retetabaroca),
ochean baroc, ci de o stare de spirit, de sub bagheta unui regizor ce nu-si
un anumit climat diriguitor al dezvaluie pla-nurile, in r-un „theatru"
sensibilitatii. Or, lumea romaneasca de („Cine in tot theatrul acesta ieste atata
la sfarsitul veacului ai XVII-iea si de ascutii la ininte ca: ile vant sa
inceputul celui de-al XVIII- socoteasca alte cuvinte...") in care
IeaTzguduita de o criza cu multiple nestatornicia este ..legea" capitals;
pficmi si cu consecinte imprevizibile, "Sunt'em" vremelnici - este
putea naste acele „Tntrebari" (le va incheierea. trista, tragica, fara
pune intai Miron Costin) ale caror mdoiala, a cugetarii de tactura baroca
raspunsuri vor fi formulate in ,xheie" la care Cantemir adera - ,ar eliberarea
baroca (acelasi Miron Costin si altii, le sub apasarea aeesjei ^vremelnicii
Tnaintea lui ori dupa el - ma gande'sc nu poate consta decat in asumarea ei
la Dosoftei - le vor selecta fara ezitari). constienta si in construirea lucida a
Intr-o vreme si intr-un loc in care valo- unui iraseu. existential care sa
rile si ierarhiile traditionale Tsi pierd riujscape din. ' edere „slatsjtul"
sensurile si capacitatea de organizare, (acel ,,far§it" pe care Tl evoca,
lasand ca Tntamplarea („soarta") sa traducand din latineste . Cjuidc|ui'!
decida, surprinzandu-i pe agis^r^identeragas etj;espice finem"
,.participanti" prin Tnaitari ametitoare -, si Miron Co-tin in Viiata ilimit
ori disparitii tragice („moartea" este^o ,.Gvice lacL fa si cata farsitui cum
obsesie a artis-tului si ganditorului vine"): ,.[...] tofi niste atomuri pu-
baroc), si unele, si altele hesustinute de nedzitoare sintem, toti din nemica in
motivatii, expli-catia nu poate zabovi fiinta si din fiinta in putr:giune pre o
decat asupra caracterului iluzoriu (si parte calatori si trecatori ne aflam,
periculos: „ca !u- ~) crurile^tmesti cu una numai ramaitoare si in veci
muritorii ase a sa giuca s-au obiciuit, statatoare a tin.l si ieste, adeca
5
sfarsitul c.irile in bunatate sa plineste, „intru-
caci din cea vie si \ecinica adevarata cHipari" date Fortunei in textele <
socoteala incepatura inceputurilor si ante-niriene. Succinta descriere tin
sfarsitul sfarsiturilor I urcede". stihurile marelui logofat nu poate
fumiza insa suficiente puncte de
Cu dreptate s-a spus ca Istoria contact care sa fie tn nsformate in
ieroglijica aduna. intr-un text argumente ale u iei posibile
eminamente literar, muite din contaminari. Nu ne sprijina, in
„sustinerile" pe care le fixase pana explicarea imaginii din Divan... „0.
atunci reflec:ia filosofica ; lui Alexandre! Norocul este c:va in care
Cantemir. cu precaderejdt i ;i nu te poti increde, caci are aripi. dar
..mcheieri" din Divan... si dm nu are picioare: poate sa zbo ire si sa
Sacrosanc-i ie scientiae... Nu doar idei se duca de la om cu totul, dar, iarSsi,
- as zice - ci §\jmagini. Intre cele din nu poate sta pe de-a-nlregul pe eel pe
urmu si Ini uchiparea aeromorfa a care se asaza, pentru ca nu are
tioroiidui/fortunei, aparitie ce ne poate picioare" (Cartea a H-a, paragraful
invita sa / ibovim cateva ciipe asupra 63) -, nici apelul la Graiul solului
ei. tdtdrdsc (scriere ce ar fi putut,
E nevoie, aici, de putina ist de eventual, sa se numere printre
(.literara). In literatura noastta, lucrarile consu tate), intrucat
Jmaginea 1 jrtunei, inchipuita ca avand redactarea lui Cantemir se desparte,
d< .ir mdini si aripi, ultimele fiind in cazul mai multor referiri ce aduc
ii.strumentele i iei mobilitati preciziune, de traducerea-prelucrare
remarcabile (ia absen{a picioarelor ramasa de la Miron Costin. Incieierea
interzicam „starea pe . I c'\ localizarea la care ajunge Virgil Candea (loc.
deci), apare In locmul Viiata lumii al cit.)- Cantemir a cu-noscut opera lui
lui Miron Costin: „ Norocul la tin loc Curtius in alia versiune decat cea
nu std. intr-un ceas schimba pasul. aflata la indemana lui Costin (si
Anii nu pot aduce ce iditce ceasul. asemenea versiuni sunt cateva,
Numai maim si cu ar pi, si picioare n- deosebindu-se prin titlu: De rebus
are Sa nu poatd sta intr-ii lot nici- gestis Alexandri Magni, Historia
odinioare". Modelul - se stie - Costin Alexandri Magni, regis Macedoniae.
1-. g3sit la Quintus Curtius Ruffus, in Histo-riarum Alexandri regis
De rebus g-stis Alexandri Magni, Macedoniae libri...) - mi se pare
scriere Jin care tradusese un fragment corecta. Inscrierea autorului latin
ntitulat (de l, I mat itor) Grain! solului intre cei frecventati de Dimitfie
tdtdrd c... Rdatiile foarte stranse dintre Cantemir este in afara oricarei
pqeniuHui K iron Costin_si Dh'unid... indoieli, c3ci in Istoria ieroglijica
lui C:-itemir, fixate Indeosebi in zeita inaripata reapare spre a da
spaU'u! prelucrarii n expresie acelei nelinisti incarcate de
DU\u\uijbrtiijialabilis(comer ate Tntai dramatism (o neliniste transformata
deP P. Panaitescu, in Di.-nitrieTlan- adesea in zbu-cium proflind).
<T±. iiif. Vianisi (./jflf#*Bucuresti. generata de contemplarea unei
Editura Academiei, 1958, p. 51, si existente omenesti aflate intr-o
dovedite V[ oi pe laru de Virgil^jjBjB, neincetata si nagica (in ineficienta ei)
in stud ul ce precede editia din 196(| a pendulate intre niste ademenitoare dar
Divanu- mereu iluzorii ..norociri".
lu.....p. J&'VIII-XXfflEpfliiea I f Pefimreajmposibilitatii
evrcate si pentru transferul ac stei spj^ijirurii norocjjhtijnjj^iatra
6
stamialii" - inclusa inampla dizer.atie a dupa altele sa urmedze, si cand unele
Soimului - este vadit indatorata lui mor, altele sa invie si sambathiia si
Quintus Curtius, dar e scrisd de antipathiia dintr-Insele sa nu
Cantemir: „[...] ce nu p3na intra-atata lipseasca"), asupra „for{elor" - dc
iaste de credzut fortuna no-rocului, o, nestSpanit - ce supravegheaza
Coarbe, carea, precum din batrani am universul mare si „universurile'* mici
audzit, numai aripi sa fie avand, dzic, si contro-leaza destinul omenesc, are,
iaia nu si picioare si pe deasupra cert, elevatie si o anumita ascendenta
capului zbunind, dupa eel norocit (daca ne gandim la rostirile
urmadzS, iar d>* tot pe dansul a sa contemporanitor lui: 1-as propune
pune nici va, nici, de ar vrea, In ce sa doar pe stolnicul Canta-cuzino: ..[... j
sS spri-jeneasca are (ca cjne cu aripile ca toate lumestile supuse sant
norocului a zbura i sa pare, cand In mutarilor si toate cate sant umbla
piatra stamialii a s3 sprjeni va, atuncea cu .oroc si cum ca de obste iaste orbul
precum nici picioare neclatite sa nu fie noroc si viitoarele lucruri nev5zute
avand cunoaste)". sani"') asigurata de o infonnatie de
^Spirituixai e--gweffies^iza^4nejQ^! rang superior si de putinta autorului
ia^Juj_^ajUemir de a aju igc la talcuiri personale. in
aAupra^onditieLumane, prezent - cu dt aceste fonmulari, adesea proprii,
taliate „dovediri" in Divan... si elementele cur oscnte ale motivului
confirmat de gandurile frecvent norocjjjuinestatornic, cu Q prezenffi
materializate in Istoria ierogliftcd, nu foarte bine mar-cat a ^"$1 in
este nicidecum doar emanatia superfi- IslbTiaieroglifica — rejac. dincolo de
ciaia (fara corespondente, adica. In drice trasaturi specifice, nota de
sTnicTurile de adancime) a pfelucrarii ristete, de Tncheiere
unui moliv literar ca tentat. tragicaTiridi:5^Jji_sD!
poatejntamplator, pe mai multi Ujia_Barocuiiii.
scrm,dTT7cnzvofa5te (avand toate
atributele unei convingen) dintr-o
mentalitate pe care spiritua-litea Retorica
romaneasca o exprima, la nivelul
efitelor lntelectiiaTeTt^ra „Ta\'^ivV^Jiterciriilui (pur, dar
echTvocT„Toti Tnuritorii^va zice avand ,,puritatea" socotitS in
Cantemir prin glasul Inorogului - termenii in
purure'a'irr sm^doi sorti purtam, carii care se producea atunci literatura) a
inul a mortii, altul a vieU'i sint [sa ne inceput sa capete pondere, dezechiii-
amintim ca in Divan... el vorbise brand cumpflna cu care Istoria ierogi
despre ..paharul vietii" si „paharul ijiciiltns
mortii"], si amandoi din ceasul z3- m^ufm£^bisT^upa^ce_exe°e'd\
mislirii impret.na cu noi in toate au concedat sa dea crezare
partile, in toate locurile si in toate ,,avertrsmentelor" scriitorului,
vremile din fire s3 tovaras;sc". inceteze, adica, a'""
Perspectiva, din care scriitorulciigeta scotoci prin carte dupa „rastalmaciri"
asupra complicatu-lui raport dintt e om alejapjelpxjjgtrecuk- Iruealitate
sijume, dintre viata si rnoar!^™ dintre sklupa
bine si rau (care domina umanitatea In eroi r^eLcronologie (confruntandu-1
infinite substimiri: „Ca din fire cele pe Cantemir cu istoriografii) si sa
supt lun3 ase s-au oranduit, ca unele incerce
sa vada, totusi, daca nu cumva in
7
lumea .,ciudata" creata Je autor nicii") sau prestatiile aceforasi
elementul „abatuie din calea IaudeV'. A ales,
regent este nu „corespondenta cu prin urmare,
intamplari petrecute in viata" ci modalitate_n n^jcani_^sinTunand!i_»|
fictiunea ii fietecare chi^su^numelg^aj/reuniia
(definita - cititorul ma va ierta ca dm ipasirLsauj^\T^ujiiiiajj^^
insist - in codul vremii si, mai cu
seama, al ca fiecare dintre ele
locului descrierii). Aceasta intoarcere „llrea chipului cu firea dihaniii ca s.-
spre „zisa" autorului (tarzie, e si raducS". Sc3pa astfel de presiunca
adevSrat) scrupuleloi sale_mojale.(caci
1-a asezat pe Cantemir in jiltul in care demasc;!rea_abru]3ta, ,.lovirea in
el insusi incercase sa^e prezinte - acela fatjPjSIIse-par a fijJemersuri
al unui scriitor de buna credinta in onorabile - „nici cinstes, nici de
relatia sa cu cititorul. §ffacuse acest folos") si descTiidea^oiDoarta spre
lucru . un alt fel de lume, o „lume
In obligatoriul ,,te^tjieJnsotjre_" ieroglifica" in a carei intclegere
(prefata. adica, intitulata lz\'oditoriul efortul scriitorului ca „fietecare chip"'
citito- j\ sa-si „raduca" firea cu firea dihaniei
ritlui siinatate\m careTTTtliTand'' ca - substituente nu mai insemna prea
de reguia - o astfel de compunere era mult. Nu mai Insemna, pentru ca
dedicata captarii lectonilui prin tot hieroglifele (care, ziceam mai sus,
felul de topoi exordiali (cum ar fi mult reprezinta mult mai mult decat niste
folosita „excusatio propter simboTuri, sunt esenfe, „abstrac-
infirmitatem"). ^i_dec| tiuni") i§i uita jjCorespondentii^si
ara^^^ire3_de^ec_hiul i5ijdesfS5paj^jprogr|ile
(si obisnuitul) chipde a povestijstorie existence,"iritemeia-z3 intre ele
(desi „a sa sirui si dupa cursul vremi- relatii care au un anuinit specific,
lor, careasi la locul sJuTa sa alcatui reacfioneaza particular (dar pre-
mai pre lesne mi-ar fi lost") si vizibii), traiesc ca „personaje" si
supunerea lespecta un cod care nu dezvaluie ci
cu bunastiinta unor „asuprele", adica ascunde (Ion Istrate socotea - cu
unui alt fel de travaliu scriitoricesc. dreptate -ca toate aceste rela{ii,
Culea facila - insirarea evenimentelcr mestesugit construi-te, formeaza
in ordinea desfasurarii lor-_este evi- cifrul analogic, operant pe al doilea
Jata. 0 mdsura (complelTdefinita: nivel al obscurizarii textu-lui, dupa
^firagedarfire*v^ascunsul inimii", eel lingvistic si inaintea celui magic).
„stidirea" Nici autorul - cred - nu stapa-nea de
— i usinea, „siiaia" - sfiala etc. dar la inceput intreg relieful si toata
mercu respectata) 1-a impiedicat s5 „populafia" accstei „lumi". Intr-o
„huleas- post-fata (lardsi catra cititorhi) -
c2" faptele „proaste" ale alor sai sau s3 lucru rar! - el isi cere iertare ca a
le elogieze (,,dupa pofta adev3rului") inversat locul „scarilor". „Scara
pe cele bune (nici in Hronic nu va numerelor pasirilor si dobitoacelor",
proceda altfel) si, la fel, sa Insirare „dezviiluitoa-re" si de ajutor
„dezvaieasca", cititorului s5 traga cu ochiul spre
„in mijlocul theatmlui riu|nr.iior" istorie, ar fi trebuit- promi-sese
vinutile strainilor (Cantemir le zice autorul „in radacina cartii" - sa stea la
„vred- inceput. Va ajunge la sfSrsit si
8
„incifrata", pentru c3 Istoria celor catorva experience consumate
ieroglifica, 'compunere baroca, „work in alte tipuri de scried), pe care
in progress", s-a desavarsit - spuneam - scriitorul o organizeaza potrivit
desavarsindu-se, ascultand de o propriilor exigente (retesandu-i
„inventie" mereu In curs. vocabulele dupa tipare latinesti - in
Cartea s-a alcatuit printr-o stare s& interzica accesul celor
neistovita „inventio", facandu-se pe neobisnuiti cu o astfel de topica sau
sine si fa-bricandu-5i (iar3si In chip mai putin rabdatori; mai sus
apart!.) limba. Sa-l credem, prin ui- pomenitul Ion Istrate vedea aici un
mare, pe Cantemir care proclaim! prim mijloc de obscu-rizare a textului
„deprindeRa ritoriceasca" drept —, In arabescuri orientale sau in
„pricina" „cea mai cu de-adins" Intre lungi secvente rimate ori rit-mate) si
cele care I-au „asuprit" atunci cand a o Imbogateste, ii da trebuincioasa
pornit sa scrie Istoria ieroglifica. Sa-I elevare spre a putea atinge doritele
credem, intrucat ;.vem de-a face cu o „hotare loghicesti sau filosofesti"
vei itabila declarable de scriitor (nu-1 (ajutandu-I pe cititor sa „ellinizeasca"
interesa prea tare „redarea" in moldovenie, autorul ii pune la
evenimentelor; „nu atata cursul istoriii dispozitie, la inceput, acea Scan! a
In minte mi-au fost", spre cumplita numerelor si cuvintelor streine
iritare a istoiicilor adnotatori de mai ti'dcuitoare, un mic dictionar de
tarziu; s& intelegem, deci, ca altceva il neologismc „moldovenite" sau
preocupa in primul rand), pentru care „romanite"). Binevoitor-si prevenitor,
efortul retoriceste acelasi lucru cu in contintiare, .cu xititorii (am folosit
stradania artistica. El tintea, in conditii pluralul, pentru ca sunt, categoric,
precare, catre ,,bene et pulchre mai multe „clascle" dc lectori cu ■
scribendi", constatand c3 ,,la simcea care pare a dori s3 Incheie un „pact"
groasa ca aceasta, prea aspra piatra, de compreliensiune). autorul le da sa
multa si Indelungata ascutitura sa-i fie infe-leaga ca vor avea lajlispozitie un
trebuit am socotit". „Simceaua" este - text deloc facil, structurat in jurul
evident - limba, „brudie" (in ciuda „sen-

ientiilor' (,,pute-le-am Izice cuvine istoriii necurma si stalpul voroavii


alese'": adunate, acestea dau un sclipitor nefaramat vii afla'". Ceilalti. insa, cei
hreviar apoftegmntic), puse in ,,tirc care vcr cu adevarai sa priccapa maniera
llamuri" si investite cu cauva functii. ..ieroglifica"". potrivit careia Dimitrie
Intre altele, ele ii acorda (retoric) protd Cantemir a gdndit; i a cons rttit lumea
tie scriitorului - („de ochiul zavistiii Istoriei. trebuie sa urce catre al doilea
supt scutul umilintii aciuandu-ma") - s iiivel Je lectura, si ia inci ■risiderare
il ajuta sa fixeze limpede marile aceste apoTtegrhe, patrunzand spre
sensuri. Cititorul comod (repre/entand semnificat ile profunde (si Dosnftei,
neiudoielnic „clasa" cea mai hermeneut amator - zicea el, in prefata
uumeroasa), curios Joar de succesiunea Psaltirii in xersuri — isi con-voca
intamplanlor, le poate ignora: ..Deci cititorul la o lectura „?n trepte* ) si
stalpul voroavii neai lestecat a tinea de ..decriptand" o compunere obscunzata
vii pofti, dupa obiceiul paranthesii, din cu o adanca stiintS.
mijloc tircala-mul carile sententia
cuprinde, cu ochii radicand, cursul
9
,.iara toata cuprinderea Istoriii icestiia - „intreg" sfa.iat de contradiciii, acest
conchide Cantemir la sfarsiea cartii - „intreg" putand fi, foarte bine, chiar
aceasta iaste: Ca Vulturul si Leu I de duhul autoru' ii tentat mereu de extreme,
puternici imparati vrand sasasla-vasc.. aplecat spre contrast, „desfa-cut" Intr-un
mustele ii batjocurira: Vidra cu chip ei inamente baroc) Vremea care
nestiinta in fericire petrecand, cu sfatul, trece, ineluctabil, si macina
fara reine, cine sa fie o pricepurfl ^i valorile, Corporahd - foarte lumesc si
dintr-amandona monarhiile o izgoni"5; hranitor al relelor naravuri - si nu
pre jiganiile si pasirile viclene Lilia ul SpirituI, Inlunericul, regim funciar al
le bntgiocuri; Camila, coame cercand, maleficului, si nu Lumina.
s-au iiierdut si urechile; Corbul, in ioua Pentru a ajunge la „incheierile" mai sus
monarhii sa stapaneasca vrand, supt cea pomenite, personajele consuma -
pre an dare mai micului s3u s-; u legat. pe trasee ale caror meandre ar putea
Si precum toate sfarsitul sau au, asd Si semnifica, daca nu ezitarea si
dreptatea, vremea, locul. puhrea si nehotararea
biruinta sa isi afla". Un „rezumat" - (Doina Curticapeanu spunea ca In fapt
perfect cantemirian - de acceptat in aceste personaje ,,nu stiu ce vor"), in
mare, cu execptia ,,Tnclxeje£if^JnuiTi- orice caz absenta dorintei de a ajunge la
faHstc care pri)clainaj)e_glanul_de/ capatul discutiei — resurse verbale
laterii filosofice. (cartea_adat3^ind,j.rn t,-greu de imaginat. Numann^mpje^^
mai s.ius, disputeTnalte sisofisticate
i^emTgrave- Bj^eje^jiJ^ui^reptat.'a si de felurite dimensi-
injiisjUlia^^iev^rLTTji minciuna, p uni face^in Istoria ieroglijjcd o „carte
ietenia si inimicitia. fotosul de obste- , vorbitai'. urrtext.in care, acdunii i se
cifapasare si indelungauTcTrieclSrTa substituiej?J2roduc4[e_^
upra cauzei pornirilor rele - pizma n5s-
cuta i!in lacomie), jzbanda dreptatjj Compusa de un scriitor pen-
(desi opinjaj^tonaluh-4a tru cafe reguiile alcatuirii si ornarii
ispFavireaJec-ste, cuvantanlor ca si principiile „loghicai"
categojje.jh^aXjarjDejjai erul- (stiinta mereu evocata ca sprijin In
ODrrfhcJujui^ yjejoria IjOTOgului, interminabilele ofensive si aparari) nu
perso ujTj)ur7purta:or al Luminii si mai
iroducator incontinent (era, stim, „ned aveau nici o taina (Cantemir, care
>-molit") de fa^te^mne-de^airdaTSa tocmai ispravise Micul compendiu de
acceptam aceasta ultima tentativa a logi-
scrii-torului de a-1 -induce" pe cititor cd In latineste, fagaduind sa-1 traduca si
( m dehi! de umanitaie propus~3e in romaneste, avusese la Istanbul pro-
Istoria ieroglijica nu putea il incununat fesori de retorica straluciti), Elocventa
decat de un succes), de a-1 face sa pare a fi 5tarea_de_£xcelenta.,spre care
accepte un fimd pexfecHkizoriu, si s3 tu^jigam^le^dLUTa_teIn_coii^u"tun-
nadajduim c5 acesta - cititorur^a bagal ^consiliu epic", fara indoiala). Dar dez-
LutusJ de— seama c3, in marea baterea - cu participanti de felurite
calibre: Vidra, BManul,_Bi;ebui^_ulpea
confruntare pe care o supravegheaza
(reiiTarcabila^T^tacaluir^upuVBrehnac
cartea, biruitorii resli sunt (inversanJ
ea^a
evolutia asteptata a antitezei pe care
scriitorul o vede a se sfarsi ..pozitiv";
am putea vedea aici Ia rigoare. o etc. - se transfior-
Incercare de ,,re-alcatuirc" a unui rnaJn.galc^aAS^o~galceava
10
decentatOfusi (sa ne amintim ca in refiectare^a^urierdezordini (emi-
Jigaldd3a~d'i$-cursurile vor atinge nameluirbaroca
adesea olb1mil~par0xistica5 cea a acelista^di5Ujuj3ere.j^randuielii) ce
paruielli), Jn care suc-_c£sul era- purcedea din clltinarea rostiirilor
au^bijirvolumului emisjei-verbaje^cu cosmice. Sigur ca^ar(sau Isi fac loc)
toatele socotiia c5 caiea mai laj;ampa si oratori_ascultati (Vulpea,
•arje_VajgUtea_^^^^^^^2^^^iu^ja_ Lupul, Brdmic^)tjne5texi incantatori ai
va asculta")."Conta"gfos, exercitiul persuasiunii, teoreticieni
oratoric Ii pune in miscare si subnii"aTargTj7fIenfadeT$i
pe~veleitari, pe cei neabilitati - „si ase cunoscatori consumati
cati mai denainte era ascultatori, atatia aTrffie(5an"ismelor"j|ejoricii, fie ale
atuncea sa facura invatatori dintr-a ceiei inalte (precunTCamilopardalul
carora cu-vinte si sfaturi alta ceva nu sa care „cu multe chipuri si tropuri
intelegea fara numai chiote netocmite si ritoficesti pacea lauda, iar vrajba huli",
huiete neau/ite" - ori neindreptatiti (prin c3ci - observa „sententia" pusa in „tir-"
imposibilitatea precizarii „idcntitatii") caiam" - „ritorii mai multa materie de
sa apara in mijlocul „theatrului" dzis decat In lauda pacii si In hula
(respinsi, de alt fel, cu operativitate, cad vrajbii a afla nu pot"), fie ale celei
uni-versul Istoriei este unui riguros degradate - de felul variantei exploatate
ierarhizat), vorbitorii se intrerup cu de Hameleon -, menita doar sa invaiuie,
duritate (,,[Vidra] Inca bine sfarsit sa prezinte minciuna drept adevar. Nu in
cuvantului s&u nepuind [...] Batlanul cu putine randuri discursuriie - intrerupte
mare manic si probozaia a o tistui uneori de „exempla" sau de narati-uni de
incepu si groznice semne din ochi si din tip digresiv, alteori de acte, tratate sau
cap sa taca Ii facea..."), toate urcand scrisori (discursuri „in absentia"), tot
adesea catre o stare_de_zgomot pur, de specii ale prozei oratorice si ele,
hannjlaiejiin-. care nu se mai redactate dupa recomandarile acelor
intelege*nimic, ri^mdoielnica

„arte" in care se fSramitase retorica imbla si ochii nostri totdeauna in


medievalS: .,ars die aminis", „ars spinarea lor priv3sc?"
episto-laria" etc. - au structure si J3in_vieme in vreme, acesti hamici
cadenia unor modeie antice. deloc vorbttori tac. Tac (elocvent)^ precum
surprinzatoare la cultivatorul atent ai I.upul
clasicitSfilor care a fost Cantemi . pljctjsitde..crahcfmituT'CM)ulur^3a"t5ce
Comentand Istoria ieroglifica, Serban rea-zicesehtentia-^capul
Cioculescu (Tn Varietap literare, lilosofiii iaste si incifloata cinstea
Buciresti, Editura pentru Literature iritelepciunii mai mult Intr-insa sa prije-
Universale, 1966, p.57) vorbea chiar neste..."). tac pentru a-si trage sufletul.
de o „si:perstitie a stiiului Ci- ori lac fiindca, pur si simplu, nu mai
ceronian". Observatie confinnata de o au „subiecte" ori nu g5sesc replici dupa o
tirada „catilinara" precum: „Pan3 interventie surprinzatoare: „Dup3 a
cilnd dara. o, pasirilor, in glogodzala Liliacului iesire cu totii sprancenele a-si
in zfidar va ingaimati si«:atul riidica si fruntea a-$i imbina Ince-
vredniciii voas-tre in sania nu bagati? pand. cu nasul la p3mant lasat, cu ochii
Pan5 catid vor urla, vor latra si 1 or imprastiati la cautat, cu umerele spre
scanci jiganiile si dobitoacele acestea, urechi radicate si cu buza dea dedesupt
carele pururea supr umbra noastra spre barbie intoarsa si spandzurata, unui
11
spre alalt cu ochii bolditi cauta, ce s3 m-au lovit./ caldura m-au palit,/ vanturile
voro- iasca sau ce sa graiasca ca mutii m-au negrit,/ drumurile m-au
nu putea, de ce sa s3 apuce ca uluitii nu
X ostenit,/ dzilele m-au vechit,/ ail m-au
stiia i ce sa lucredze ca luatii de minte
imbatranit, noptile m-au schimosit/ si, >
nu pricepca..." Estejplina de 3,elocintau si
decat toate mai cumplit,/ norocul m-au
at.-asta mutcnie a siderarii_instalat3M ■
urgisit/ si din dragostele tale m-au v-
brusc intr-iui_YacanTrcare-
izgonit" % sau
genereaza^rin prii.iul rand, imp
%& „[...] sfaturile inturnara,/ voroavele
>sibilitate.acomuni-
rastumara,/ gandurile tavalira,/ '^chitelele
<^J5^ Cjto pen>onji^^
pr3valira,/ darmoira si cernura,/ nighina
din grau si bobul din >"madzire s3 aliaga
i „ncdomirireai' ge- nu putura,/ gramadira,/ vravuira,/
neral! fracturile, rupturile ce nu suporta aruncara,/ sculunmV spulbarara,/
punii, confuziaTr InteIej>ej£aJemer-sm| vanturara,/ plevele din graunte a desparti,
orceK.Tr!alti: „C3 ce folos noai si ei Vidra obosindii-s3, sa I3sa-ra/..." seamana cu
cu~statut"faT rtffeme au adus. Si cele din care Dosoftei (un alt scriitor care
cetreabTTiu avut Batlanul cu atatea a inteles marcile stihului ca „ornament"
cuvinte ;nima Vidrii; amari si a dosedi? iar versificarea ca exercitiu retoric) a
Pre Breb la marturie cine l-au chemat? Si facut sa creascS Psaltirea pre versuri
cine cu ce treaba 1 au ascultat?"... Etc. tocmita.
]^lstoriaJen^Hfca^iork^jyu este doar
s^iinja/arta akatuirii cuyantarilor (eel
maTadesea „texte de atac", mai rar
Ocultism 0 divinatie
defensive), cjxhia; s^uctura_unei stari
^de^pjrjt. Cartea intreaga este constraita
Stim pozitiv ca savantul Cantemir nu
in duh retoric. ]s itura, compusFdm
credea in stiintele esoterice. Magia
obiectc-oglinzi (Doina Curticapeam.. op,
(ca„stiinta oculta"), de pilda, sau
cit., p.I33),"este o natura retorica.
oniromancia (una dintre „disciplinele"
Retorica - stapana necontestata (Inc..) in
divi-natiei) II faceau suspicios: „Ca
Rasantul Europei a compunerii ori-cftrui
vrajitorii mincinosi si credzatorii
fel de discurs - este fumizoarea T,retetelor"
parerilor noptii, de nu frati, inca veri
cu ajuto ul carora Dimitrie Cantemir a
primari isi sint, cela din minciuna
slefuit „simceaua" limbii. Interni inabilele
adevarul, cesta din fantazie chipul a
secente ritmate si ri-mate (legate^dejunii
scoate sileste". Nu accepta nici
invatati «rtnfau:iriie texieTbr
constructia fundamentals a alchimistilor,
orientaleV^LaiLnajtereain •*roQsiioar.ele
adica teoria „transmutatiei elementelor"
exercitn de~ttranslare"
(„Caci filosofii obi-ciuiti sint cu socoteala
;iropuse"..spudeilor" c'aselor de retorica.
aierul in.apa si apa in aier a Intoarce,
*„Translatio" instimna metrificarea unei
macar in lucrul socotelii n-ar r3spunde"),
sec\en{e in prozi ori. ifmi^ou-iva.
aurul, eel dupa care au ostenit generatii
transpunerea in proza a unei poezii.
de alchi-misti, fund tratat ca un rod al
Rezulta asa-numita ,.i:anscripta oratio".
imaginatiei: „cel din fantazie nascut si
Sunt convins ca remarcabilele exerciiii de
din crieri prefacut aur". Cantemir
vin aozitate, des audate de cerceta-tori,
scriitorul, insa, eel care compune Istoria
care intremp subtil pfoza Jstorie. (si ea a\
ieroglifica mai degrab3 di^ratiuni ludice"
and mai peste tot un „ritm" tai-nic) (citez
(Nicolae Mmolssci^JxtojrJa crilica a
la Intamplare, mnrcand „stihurile"):
litera-turii romdne, vol.I, Bucuresti,
„Eu m-am vechit/, m-am vestedzit si
EditufaTvlinei^'a, 1990, p.77), dorind
ca flo: ile de bruma m-am ovilit./ Soa-rele
12
parca sS se^joace" In chip savant intr-o stelele nu scantaiadze, nici Galactea sa
„Iume" mobilata abundent cu ,^semne" si luminedze..."
„em-"bleim?l,_pJonjeaza cu delicii Acest Inorog, proiectie a unui
heslargite in lumea simbolurilor si a slriivechj mitsemiantroponit ■rL_aduna'
marcilor esoterice. Raporturile dintre multe dintre mafcfie tare~facusera din
fenomene si obiecte unicorn un simbol jredileci al
suntllescnse~ih"temiehTr„rries-tesugului inventarelor alcnlmice.
maghiii"; eel sosit In Europa „din partile Tjeyjno\^aj[^a~inoTbiulul eurStie" - caci,
Persiii" (marea sinteza raa-gic3 orientala) vezi 61 ie7es!FTrrrrno-nbcher
- „din fire cele sub luna ase s-au oranduit, preponderant apusean) ca a'.ribui esential.
ca unele dupa altele s3 umiedze si, cand combinata c i o fire ce „spre domolire
unele mor, altele sa invie si sambathiia si nicicum nu i sa pleaca" >i cu o
antipathiia dintr-in-sele s3 nu lipseascS", rectitudine morala ieclarata („pre-cum la
profesionistii acestei „stiinte" (precum cuvant stStatoriu, ase la lucrnri
„vrajitoriul" con-sultat de urmasii suiruitoriu si la mi ite neclatitoriu
Monocheroleopardalului) invocS pentru iaste")j_face din el o fiinta permat ent i
succesul demer-surilor lor, imprejurari gresata, suferind serii Je atentate ce-l
stelare propice: „Asijderea adeverit s3 fii -obliga sa refnze funcji: care-i erau
c3, cursul stelelor si vartejirea reze'vatc prin. trad it ie (darnljde a
tircalamurilor ceresti de-mi vor ajuta, in vindeca) ^51 sa se izoleze in locuri
curanda vreme mreaja asupra Corbului inaccesibi 2 (j.untele" este si_el un si abol
voiu impleti". jnomgul, capabilja- alchimic). Inbrogulviefi!Teste (suportand
ij:ecomandeJ:la-meleonului un filtru ini: licit: ce pot fi interpietate >i ca ni$te
magic alcatuit din elemente eel putin con-\ flicte intre simboluri) intr-o lume cc
bizare („cornul c3-mlliirco^a^erpelui, istruita - zice 3rag> s Moldoveanu ( L
ochiul guzialuTorb si_unghile 'esoterhme baroque dam la cc 'ipo.' ion
pestelui...")71u:e^reTcle- de I'Hisioiic Hi. -ogliphique, in
"^pnnderi de magicj^ faimqasalui „Dacoromania", 2, 1974, p. 197-224; s
lamentatieTpreluatOe „glasurile" idiu la care fac un'ai .'I consistent in
Intregii firi) putand fi usor interpretata aceste pagini) - dupa ce au fost :ons
drept uicanTaJie „vr3jitoreasca" Itate .,stiintele" oculi.'. Alchimia. in
(ritmarea^sJLrH primul rand, ..sfimta care propune in 1st
^jmirea^pf^rind acest efectJT^lvIUKri rjaieroglifica nu do.»ro „cale a ale-
crapati, COpaci"va despicati, pietri v3 ^gorizarij^, ci si^-sjjianjurfiio^ofic necc
fSramati; asupra lucrului cc s-au fac, a ar .,tuptei^dintreprincipal (pozifiv si
plangS piaua cu iz\oara, muniii puhoaie negatlv/Bine si R3u, Sufiefsl~Tru
pogoara. Laca^ele Inorogului, pa unei_\ >£T< /TZkeffin^ESQnaxRTei fiareloj,
gradinele, cen.iasca-sa, paliasc3-sa. repre-"zCTTttmd ^suhiua-
vestedza? ca-sa, nu infloriasca, nu paliTanfuTrir^esh. ii -jmbolistka-
inve:dzeasca, nici od asliasca, si pre dom- akhimii A - patrupedul ideal, terestru, fix.
nul lor ci! jele. pre stSpanul lor m grele, carejiu^poate Ii dec tt in
suspinand, tamaind. nencetat sa porn 5^e^do_xou^aicTe_cu^u^umd, zjairatorul.
encasca. Ochiuri de cucoara, vo.. linipcd/.i eel ce uruTde^stihiiav? /duh fur
izvoara, a iicvori va p5rasitt, gi-n amar va (Cantemirexplica limpede sem-nificatiile
rimeniti! [...] Ciatiasca s3 ccriul, tremure elementelor primordiah - „. :ihiile":
pamanti I, aerul trasnet, nu3ni plesnet, „incepatura hicrului de ma-terie, unii dzic
potop de holbura. i tunerec de negura sa fie patru. altii trii. altii nai inulte, altii
vantul sa aduca. Soarele zimtii sa-^i numai una"), domina-tor, domic sa
ratedze, luna, siindu- e. sf: sa rusinedze, conduca (Corbu! tinn .1 sa apaneasca si
13
imparatia dobitoacelor) si sS ajunga la (precuhTPapagaia: „Intre muritoirde ieste
eonstituirea acelei.. inte;(tot un simboi vreo simtire peste simtire si vreun lucru
hermetic) - „Vultu-rul devorand Leul'* - firesc peste fire, si eu mai proroc a m&
la care se gan ieste .inul dintre face si cele in urma viitoare ina-inte a le
participantii la dezbatere: „Ca acest fel povesti si, panS a nu fi, a le vesli, ma voi
dara de duhniceasca Liter . Vulturul Leu indrazni"), fac interpretari ,cabalistice
si Leul Vultur, duhul Vultunilui in Leu 51 („Ase dara, dupa vSharea Strutocamiiii,
al Leului in ,'ultL . far3 de nici o siloghismul Corbulul in barbara carile
deosebire" ori „pre nebiruite spetile odata iesisa in: Cra! era! era! acuin aiavea
Leului, neostenitt arip. s Vulturului pre limba Strutocamiiii sa intelegea
rasarind"5t)ominatorul real este insa Racova! Care stihii pre amanuntul dupa
„Imparatiia Pestilor". c3ci. potrivit mestesugul cabalis-tilor talmacindu-sa va
teoretizflrilor lui Cesar Ripa (Iconologie sa dzica: «Rau! Ai! Capul! Oh! Vai!
ou la Science des Em! 'erne vol. I, Ah!»"), se ocupa _gu determinari ciudate.
Amsterdam, 1968, p. 267 -dupa Dragos cum ar fi omoplatoscopia (.,§i ase, Filu!
Moldoveanu, op. cit.) Aer / (elemerit- la acel vraji-toriu
aL^mojiarhiei pasarilor") si niargand~lcarTIe~inTaptele de
Pamdntul_(e\emsnX al „monarhie fiaf. or') oale^uT'spata caprii a cauta foarte bine
sunt suboidonate^pg/T^regina stiia]..."), descrisa candva de polihistorui
mmripj^elenieni^loT:\TrTrKicnixTm rrrtri bizantin ivlihail Psellos, xoanaman-cias
aTa^l^sEilTrirqF^fcu ierCg^te^Cores- morfo.scopia sau divinatia cu ajutorul
punzatoare~ca^.semne^reprezeiitat: e)~e zborului pasarilor (Hameoionul), in mare
te stSpjnlCdeci, de^acea ,istructura"_ consideratie la antici.
TAM/VvvV/VvL — „Eroii" lu i Cantemir cerceteaza
OCCW. ev», capacitatea de predictie a vise/or (i iame-
leonul se arata~~3e-a dreptul
tacuta (pestii, la fel ca eunucii din seraiu! prodigTc^in^ritet^refaTe^~v^rTara~a
sultanului, sunt m i t f i ) cu un centru — "pl^riufuT "^vis^; acesta Isi declara, de
.jiegativ", cgei ,.lumea" altfel, adanca infonnare in legatura cu
/xtoriej_ieroglifice este o luiqz ve dps, cateva discipline oculte: „ca precum a
baroc5 -^cetatea Epithimiej^cojw| viselor tdlcuire, ase a vrajilor alcatuire de
ruiLd_im_ajvq „ii!istica" aritmosofica (are latata-mieu foarte bine am invatat; c5
pat'i uliti ce corespund'anotimpbrilor, tata-mieu, Apariul, prin multa vreme la
ziduri lungi d> douazeci si patru de mile Her-sonisul crivatului cu corabieria
["20 mile amandoua iaturile si patru mile imbland, de la babele schithilor toate
amandoua capetele"! cate ore are ziua si mester-sugurile gheomandiii [explicaue
noaptea; pe aceste ziduri „cu zimti" la Scara: «vraja, catid vrajesc pe
fiinteaza 730 de stalpi [„adeca de o parte crapfiturile pamaiitului»], hiromandiii
365 si de alta parte iarasi atatea"], care [explicatie: «Vrajea caiea pe crapSturile
figureaza zilele si noptile unui an, iar cele si 111 fran-turile manii sa face»] si a
sapte turnuri [„trule"] dinspre rasaril si necromandiii [explieatie: «Vrajea carea
dinspre apus au si ele o semnifi-catie sa face asupra tnipurilor moarte»] deplin
temporala, o tentativa, deci, de stapanire a invatasa...") si relatia secreta Intre numele
timpului), si guvemat de „boadza" cui-va si destinul aceluia
Pleonexiia, asezata „intr-un scaun de foe", {onomutomancie), Jactot soiul
„supt a caruia picioare un coptoras de dejexercifijjiivinatorii si^—
arama plin de jaratec aprins a fi sa videa". ev^dt^n^^^roj^j^Ijij^lamentatia" pe
^^esmle^m^j^pnajele^cartii practica care_a^m^evj^a^o3e4nce^c.ttpjandui-
oracohiJ, il teoretizeazS chiar reaunei^„iumi
14
rastuniatg^^iiT^roVoicare^aunorjdereglari oracole. Sunt oare acestr elemente
iiindamentale (,jMur_ te-se Arcticul, esoterice din Istoria ierogli-fica - ce p,
stramute-se Andarcticul, osiia sferiasca in rticipa la foarte subtihd literar al
doaa s3 franga. toata lusonmea in chentni prinmlui. obscuri/ind. tri-mitand catie
sa-nping3"), prin transformarea ascend acel „ascuns" si „insondabil" care se lasa
enteisenmelor zgdiacduijj^desceridenta si cunoscut doar prin descifrare ; au prin
prin^modilie^ea^al^eTulnf^lanetej^eg^i ..oracol" - subsui: abile „retetei" baroce?
^— ,X."TXeul racniasca, Taurul Fara indoiala, Tntrucat alf^erea
mugiasca, Aretele fruntea sS-si slabasca, conceptelor, simbolu: dor si eir.blerneJor
iVacuT In coaja neagra sa sa primeneasca, este-facuia din^per-gpectiva es:7tlc5
Capricornul coarnele sa-si piece, Pegtii i^Te~paTfiapaia-;ileati :ea unei
fara ap2 sa sa inece, Gemenii sa sa „structurLde suprafa{aiajex-tului,
desfratasca. Fecioara frSmse^e sa-si sTTnT :opoi. c^stTtu^nrealc tme"i
grozavasca, cosita galbana In negru tesaturi stilistice gandite sa stameasca —
vapsasca. Scorpia ascutit acul sa-si rjliinunarea ^TnJra\-iglia baroca).To.Lte
tampasca, -StreletuI arcul frangand tinla nceste date, savant a^ezatc-Tntr-un
nu lovtssca, Cuinpana dreptatea nu mai dttcurs aaYijaTTprepondereiit spre"
arete. Apariul topasca-sa-n sete; Mars ^ satira i pa odie (tinte ce degradeaza
artutea Tn slabiciune sa-si primeniasca, evident -ziceam si mai sus -
Mer-curie intre planete nu mai crainiciasc semnificatiile pr. ne ale simbolurilor), nu
Zef monarhiia Tn veci sa-si robasca, reprezinta, ca Tn Evul Mediu sau In
Vinerea floarea frumsetii sa-si Renastere, mjjloace de interpretare
vested.'asca...". \Cercetand aceste prezente „stiintifica", ci sugestii pentru
(si altel •) a 1 reprezentari literare. Fun tia
c^sutericuluijn^storjajeroglificg, lorpnrna^estc-uitatah-semiuTicatia lor
[ ^Dra^s^o1dm'elinij\ie invita sa exai devine preponderent ,,artistic3';TX]
.inam cu mai multa atentie relatiile pe eraTia-aceasta - capitala- s-a reaUzat
^are^clfaMa75a7te~le-a Intretinut cu negTejit priiranTelte^uT^teXlclTIfaroce
Eti ,picele lui Heliodor. Acest „modeP\ pe Dragos Moldoveanu. op. cit., p. 221).
care Cantemir TI declara („Asijderea ?
minte sa-ti fie, te rog, ca, ca moimata
omului, ase eu urmcle lui Uliodor, ; Spatial

erntoriul Istoriii ethiopicesti, calcand,


mijlocul istoriii la Inceput, si inceputu la
mijloc, iara sfarsitul scaunul sau pa-zihdu-
si..." - Izvoditoriul cititoriului wnatate), ^ s~ —

privit cu mefienta Tn ultima vreme.


acccptat de exegeti doar ca famizor al
„schemer pomenite mai sus, ar trebui
reabditat intr-o masum substantia, caci A
acest „roman", atat de citit in epoca
manierista si apoi in vremea B.rocului, S-a observat - cu dreptate (Doina
tradus (la noi talmacirea o da un c5rturai Curticapeanu, op. cit., p. 137) -^ajpaliul
din ccrcul lui Leon Gheuc; I, imitat IstorieiJenjglifice^cQr^n^Js^t-o dozare
(sugestii heliodoresti se afla fa Racine. Ta savanta, orizontul aproapeJirjsJLde
so. ( alderon de la Barca, J hakespeare, limfle^spre care lnorogul tanjeste fug i-
Cervantes), transformat in scenarii dn rimnt ter?itfu~^nii<;tii!p~ fie ale Etio-piei, fie
matiee, pus In versuri. este incarcat de ale AraviiLcdnipioj^. sau^cxmc -^orea,
profetii si de premonijii, de predictii si de izvb"r-$;-suport ale unui lung sir de
15
nietafore]semne— s-a spus ale troor de fel de laturi, curse, mreji si alte
obsesii] ce v;voca plutirea in felurite maiestrii In toate potecile si caile
circumstance, Nilulcu fantastic; po\este Intindzand, strambatate ca aceasta Tn
tesuta in juiill lui, Qjcfjeaiuil), cu multa
verticalul semet, pamantul in ipostaz i lui vreme ceriul a privi, pamantul a sufferi
de orgolioasa inaltare tmun(ii): In stare sa neputand, de naprasna din toate partile
ofere o zona de observare intinsa. Totul si marginile pamanmlui holburi, vivore,
(sau aproape_tcjul)_p.oarta tremuri. cutremuri, tunete, sunete, tras-
semnul_(baroc al) exoticului si este nete, plesnete scornira. atata cat tot
decoralTJarasi, In chip baroc) abundenf, muntele Tnalt cu temeliele In sus si cu
~Ju]ierbc]hzan%. cu mare generozitate. v§r-
Aceasta lume, cu propriile^eTrosturi si vul In gios r3sturnara si tot copaciul gros,
sensuri, propune cadnil pe care, Inalt si fmndzos din radacinS II dez-
nestanjenit, lnorogul il contempla si il ia r3d3cinara, si ase tota calea si cararea
in pre pamant si prin aer cu grele neguri si
posesie prin v3z („c3 adevarat, buna iaste cu intunecosi nuari, ca cu un vesmant
stiinta audzirii, dara mai adevSrata negm c3ptusind astupara si tot drumul
iaste ispita viderii") dincolo de niste de pre fata pamantulu! cu stanci
performante comune sau TI cerceteaza pohamite, cu dealuri si holmuri razsipite
Inffigurat (eel mai adesea) de la mare si
altitudine, spatiul (doar aparent definit) cu paduri saciuite pretiutinderelea
In care unica Fiinta pura din carte, mereu Inchisara si incuiaia. Din ceriu fulgere,
haituita, se poate misca necontenit din
in cautarea htminii (o alta obscsie mari smida si piatra, din p3mant aburi,
cantemiriana: lumina mereu proclamata fumuri si holburi, unele suindu-sa, iar
drept invingatoare, dar mereu subminata, altele coborandu-sa, in aer focul cu apa
transfprmata chiar in himera de „ne- s3 amesteca si stihiile Intre sine cu ne-
grul" intunericului) si a unui adapost. spus chip sa lupta. Catile atata de
Spatiul nu pare a_ffi fix ^tnhiL-cj1_dim- strasnic3 si groznica metamorfosin Tn
jpotriya^supus toata
unormi.scjn_si^rijizafMr^£refa (care fapta facura, cat ceriul cu pamant §i apa
atingTziceam, di- cu focul r3zboiu cumplit sa fie radi-
mensiuni Inscmnate) ^tmi^o'slblle^jentm cal s3 p3rea, cu a caro> a clatire toata
ca_lumea/lumile IstncisUemgLifice zidirea sa scutura s i sa cutremura si spre
decjara jemejttrLoaui^.JjeJanja_uiTJve£s cea desavarsita a tot duhul peire s3
provocata^dejrinderea Inorogidiii. pleca". / ^v/^V^^^
propunea - am vazut Intr-un paragraf , -Be-putt^t^sxMia'^Jix31.stabila,
anterior - rastumari capitale prin altera^ Iagrj^iil3e^simteanjlguj^t3.XDA.aceea
rea rosturilor fundamentale (si aparent jna^iciLinc.earc3
imuabile) ale mi§carXi si ale'mobile- jnereu^a;4Jrnpinga_catje-£jpd, v.eritabila
t5f" cosmjee Ceva mai inainte, primejdiile .jatihie" domina-toare - in tripticul
care incepeau sa-l ameninte pe cantemirian Pamant-Aer-Apa - si evident
Unicom declansascra. intr-un protest la ostjla.) Spatiul plat il avantajeaz3:
atentatele asupra inocentei si a or- velocitatea sa particulara II face greu de
dinei. rcactii ce au grandiosul terifiant al prinsJ Trimijii Corbului :^clinaii de
destructiei totale, al trecerii din cos- cas5", „ogarai", „coteii", Soimul - altfel
mos in haos printr-o siranie modificare a harnici si plin: de aplicatie, caci „nici un
relatiilor dintre elementele primor- loc nccSlcat, necutreierat si neadulmacat
diale: ',Ce ei Inca acestea oranduind si fel
16
nu I3sar3", nu-1 pot ai .nge. jntinderca, simceaoa muntelui .^ede; ,r3 dm toate
cadrul larg ii sunt favorabile. Capturarea partik- prapasti. ha :oape si pohamituri
lui nu.se poatepetr ce-cugetadusmanii - groznice era, atata eat ca tarii ameteala
ledit intr-un loj^sn^in^jnttonjuiai (iarasi!) adueea". (Sigur cS interdictia ascensiunii
deopa: „( irile. lamana cadzind, i tr-o catre po-zitia inalta rezervata
ograda Tncongiuratacuapa lata II vom semnificativ unei fiii; e superioare - nu
'inchide si a loc Tngust si strampt II von: este valabila In toate eazuri e. 0 va anula,
trimite. Unde el la loc slobod si la camp In chip surprinzator, Hameleonul,
larg i trai deprins land, de n icaz in mijlocitoml mar-sav, obligat >riul • in
curandd vreme Tn melianholie, din intriga - ..organ al strambatatii", versatilul
nielianhol in buhabie, din buhal e in calificat prin-ti -o metafo izare eopioasa -
iiabiciune, din slabiciune in boala si, in „organul faralegii, vasul otravii, lingura
sfarsitu mturor, din boala in mo irte va vrajbii, tocul minci milor, silta amagelii,
cadea. si ase de tot numele din izvo-dul cursa viciesugului, vapsala strambatatii si
vietii i ,3 va sterge". O goana perpetiia vand/itoriu drepiatii" si, in alt loe,
este. insa, exclusa. Resursele Inorogului „samanta viclesugului, radacina rautatii,
su i linntate. „Armele" lui - Inorogu! le OLirasl.i spuicSciunii, cranga scam.iviii.
analizcaza cu luciditate In epistola ti misa iasca sicofandiii, izvodnl epiorchiii, pilda
Cucosuiui Europ i (c; ci. ne previne
ubrazniciii si v3psala polichipJiii" -,
autorul, „Inorogul in glasul Cut. 'sului a
ingraml ce uita repede binele primit. El
cunta stiia"), c ;ruia ii cere protectie - se
Invmge obstacolele, manat tires: z de
arata a fi slabe (,.un corn i loc le anna
telu: i neoneste: ,.nu numai cu brance-le
impotriva a ataiea vrajmasi si palm
si cu labele, ce ,si cu coada si cu j
picioare de fuga impotriva atStea
antecele tariindu-s3 si urcandu-sa, la
gonasi"), aproape de neluat in seama in
mun-te a sa sui Incepu")- Tot intr-un
raport cu multimea dusmanilo „in ecriu de
munte cu calitati strategice isi afla sediul si
m-as sui. acolo sint caini. In lundul marii
Cucosul Evropei, eel la care n3zuia spre
de m-as cobori, aci lo sir.t dulai. In munti
ajutor Inorogul intr-o alta impreju-rare ci
_-otei. in dialuri copoi, In campi ogari, in
stuhuri sat psom si in tot locul fal. i itica: „Deci Cucosul acela lacuia intr-un
deschise, guri cascate si colli ranjiti..." munte inalt si mare, de unde rSipan iia a
In ace^ e conditii solutia sah.rii o patm cai a videa si stiagea In toate parti a
ofer3 muntele. piscul („simceaoa") aeestei tinea putea; lacasuri a\ea niulte si mari,
fori ;e de i-eliet*mai~Bme"zTs. IocV din toate parole bine mtarite si cu tot
i: ira securitate prininaccesibi-litate: „cat u felul de copaci roditori (de supt a caror
jig mie imbiatoare a sa sui. ce nici tpasire rSdScini ape raci curatori iesiia)
zburatoare locul unde sta a privi >este Incungiurate si inframsa-^ate era, atata
putinja era; pact la suisul muntelui una era cat la bunatatea Iocului cate s-ar eerca,
potica, si aceia strampta si avail i foaite, una macar nu lipsiia".
carea in plesca muntelui prea cu lesne Sa bagam de seama ca „refugiul" (re?
Inchidzindu-sa, pre aiurea i : suit alt edinta Cucosuiui) era foarte confor-Eabil,
drum si alia cale, nici era, nici sa afla". prevazut cu toate dotarile trebuincioase
Intr-o a doua des-criere (cea iin visul unui trai lipsit de griji. Un mic paradis,
Hameleonului) aCspafiulul ocrotit", asezat intre perieole. La fel stau lucrurile
impenetrabilitatea este vizual ata si mai si cu muntele Inorogului (si el tot o
drastic: ..Pre carife'IntrHltrmunte prea resedinta). Toate elenientele in stare sa
Inalt si loc prea aspru si far suis aflaudu-1, produca si sa asigure o exis-tenta
i sa parea ca pn o stanca Inalta in placuta, Imbeisugata, ferita de accidente
si creatoare chiar de delicii es-tetice si de
17
desfatari sunt de fata. Qintemir decoreaza Intrucat ,,muntii" se Inaitau in
fastuos acest „locus amoenus" (chiar daca nelinistitoarea „imparatie a pestilor", In
restrict!ile ce decurgeau (Tin chiar capitala ei. Confortul (descris de
necurmata^stafe^de-s^eghe" faceau ca autor cu evidente supralncarcari atunci
placerile acelea sa poata fi consumate cand revine asupra ,,muntelui" Cucosuiui,
doar in regim noctum): „Iara in vaml parca pentm a sublinia similitudinea de
muntelui locul in chipu! unii poiane catva care vorbeam mai sus si a cir-cumscrie
In lung si In lat sa latiia si s3 deschidea, scurtul ragaz de pace - „catava vreme cu
unde ape dulci si raci curatoare, ierbi si mare lineste, afara de toata grijea, viata
pasuni in fel de fel cres-catoare si pomi cu isi petrecu" - aflat acolo de Inorog:
livedzi de toata poama roditoare si gradini „pasune de biv, ape limpedzi, izvoara
cu flori in tot chipui de frumoase si de tot raci, gradini cu flori, livedzi cu pomi,
mirosul mangaios purtatoare era; in loc ca pomi cu roada si roada de toata dulciata
acesta Inorogul vietuind, macar ca in tot avea..."), chemat sa compenseze -
feliul de desfatari si de indamSnari sa afla, verosimil - starea de detentie voita pe
insa (inimii inchise si de grija cuprinse tot care o nastea izolarea, pare a fi. In acelasi
dulcele amar si tot largul stramt ii iaste)". timp, si semnul unui alt tip de construire
Cu o „cheie" (una dintre cele cateva) a ambientului imediat. Ziceam ca
capabila sa desfaca procesul de ale- muntele Inorogului este identic cu eel al
gorizare am putea afla ca acesti munti, atat Cucosuiui Evropei (acesta din urma
de asemanatori (doar abundenta retorica dispunand, probabil, de un plus de
pare a desparti, la o prima ochire, sediul siguranta). Inorogul - putem afirma -
Inorogului de eel al Cucosuiui vietuia, prin urmare, „evropeneste", intr-
evrnpenesc), semnifica un anumit chip de un alegoric „munte" (camia in contingent
a concepe si a alcatui o resedinta. Un chip banuim ca ii corespundea palatal) care
nou - as zice -, c3ci aceste sedii (muntii) le beneficia de toate marcile fundamental
procura locatarilor lor coneomitent ale habitatului modem: utilitate, eficienta,
siguranta si confort. Masurile de siguranta siguranta, confort, rafinament, decor
(impenetrabilitatea si inaccesibilitatea interior si exterior (sa nu uitam ca si
erau probabil asigurate si de dimensiuni, „ilustrissimi Costini" Ii vorbeau unui
dar si de unele ame-najari defensive; voievod moldav de o „gradin3 a lui
„Iacasuri!e" Cucosuiui Evropei se aratau - Apollo"). Prin acest tip de resedinta
ne amintim - „din toate partile bine circumstanfele traiului zil-nic al elitelor
intarite") nu puteau fi neglijate, se despartea vadit de Timpul Vechi si se
preparau (si in aceasta

Europ.l de sud-est) pentm Timpul fel, as evoea pi ogramele edilitare ale


Modem. Se preparau - indraznesc a Brancoveanului, faimoase In-tru totul,
crede - cu destul aplomb si decizie si programe din care s-au nascut
iau ca rnartor iritarea cu care stolnicul palatele (deloc mai prejos decat
Con-slantin Cantacuzino (fort at de „muntele" Inorogului si decat eel al
neinteiegerile cu Brancoveanu, iscate Cucosului Evropei) ce intovaraseau
dupa 1707, sa slea mai mult pe la prima noastra „c;'.le regala" trasa intre
conacele de Ia tara) se simtea cele doua capitale ale Valahiei.
depeizat. impins c5-tre „|Sranie" de Sa fi ajans - ma intreb - prea
absen|a snlonului si a bibliotccii, a depane ..privind" (in acest „studiu de
cadrului ..urban" ?i a civili-zajiei si, la caz") munfii intr una din iposta/ele in
18
care ei apar in Istoria iercjlijica? Nu Este ad-, varat ca, din vreme in yre-
cred... me^autonil fixeaza „opriri"._datari. Ele
sunt opera lejasajn temeiuUa"cefeiasi
crojTo'ogijarTl^bji1oase~(uii
Timpul „hiiograFt_re3actat de Cofofana, uricariu
Intre zl uratoare, poarta urmatoarea ftxare
„Mai denainte decat temeliile in timp: „Daru-s-au in anul monarhiii pa-
Vavilonului a sa zidi si Suniramis Intr- siiilor 29.000, iara a monarhiii jiganiilor
insul raiul spand/urat (eel ce din septe 30.1000, in anul epitropiii Corbului 1:00,
ale lumii minuni unu! iask i a sadi si iara a epitropiii Strutocamilii 100") care,
Eufratul intre ale Asiii ape vestitul prin In titlu, il insiiinta pe cjtitor-ca--.
ulete-i a-i pomi, intre crierii Leului si „Iucn+rile" starnite de vrajba dim re cele
tamplele Vulfurului vivor de chitele si doua Imparatii dura ;era 1700 de anL_
holbura de soco:ele ca aceasi i sa
scomi".


Asa incepe Istoria ieroglijica si
cititorul este aruncat b .isc si iremediabil
intMjn ..timp" imens. djjai.itjn chip

"IT
bjuqe. cu buna stiinta. un~iTmpTj£tjv"(al
povestii adica) cu un debui vag si. cu o
desfasirare stupefiai ta^enba^iafiTtu-_
dinile unui citiior de letopisete), capabil scriitoml lorjinrnimnd, cand
prin absenta ,,grai iteloriLsajlea di- ,,istc^ki^_seJrKb£iau-3100 de ani.
mensiuni coTosale iniTnieitietcTiiitre cele „Taraganarea" ' galcevTTTadezbaterilor
„doua man si vestit z monarhii". Can- in acest „timp ""plasat dincoio de vremea
tem1rTsi~a"$aza propria „istorie" intr-o fireasca apare ca o tendinis „normala",
isturie amga (realizaia printr-un artifi-ciu galceyjtorii punandu-si la dispozitie mici
ce semnaleaza conventia sau Incifrarea), „fragmente de etemitaie" (pentm a obtine
cuincidenta cu cea a civilizatiilor un raspuus al Corbului — necesar
diversificate {diversitatea creata prin continuarii unor tratative grave si urgente
poliglosie la inaltarea tumului Babel a dus - Camilopardalul solicita un „soroc" de 20
la esecul grandioasei tentative a oamenilor de ani) pe care nu se grabesc deloc sa le
care se semetisera sa atinga Ceml) si in consume. Jntr-o harmalaie (care poate fi
stare sa puna „semne" (gradinile socotita sj dezordine baxoc%)_vorba
suspendate ale Semiramidei) ce puteau fi seintinde, „subiectele" discursurilor se
retinute de mcmorie. Acest imens temporal xnasc unele dintr-altele, participant la
admite prefacerile spatiu-lui si fumizeaza - dezbatere au adesea aerul de a ignora
prin durata lunga (nesfarsita - as zice) — temele majore, ele sunt
marcile In stare sa impresioneze (inceputul o^muite^wrexlijbitit verbale
conflicinlui se pierdea intr-o antica negura cujojtrXjiratujte, fara rost si fara
a vremii). ^Este .jnmpul" din afara finalitateTlmre^cesti oratori ce
timnului ^jdjnpul' care inceteaza a nai seTasa"necontenit atrasi de digre-siuni, de
interesa strict sub raport categorial, relatarea unor lucruri „auzite" si care nu
..timpul" ,..ahai*" spre a adaposti (intr- par deloc interesati sS atinga punctul final
un ,.prezent" fara margin!) nesfarsitele (nu rezoltttia, ci diumul oratoric —
dezbateri in care personajeie se lasa n alambicat si nesfarsit — catre ea fiindu-
lgrenate cu o vo-luptate si cu un nesat pe k* pe potriva), apelul Vidrei la concizie
masura ..inaltimii" subiectelor abordate. ori chemarea, rationalS, a Lupului de a-i
Disputa pare a ignora timpul vectorial. elimina pe vorbitorii incontinent! par a nu

19
avea sens. Cuvantul este „r3sucit", absurd, - ceva ce nu se poate supune
„invartit", trecut prin „ciur" si prin circumscrierii. Unii hibrizi par a fi
„darmoi" de dragul cuvan-tului. suportabili. Nu si dezirabiji,,aUiaci cand
Iniamuirile de vorbe sunt fabricate mai cu interventiile lor In dezbatere deranjeaza,
seamS pentru atingerea unor performante asa cum se intampla cu^a£anul
sintactice. Sensul lipsestc si dominanta
devine in Intel igibilitatea. XXI
Iar timpul... Timpul - „pasir< de apa sau gegte de aer" -,
e5tg^acluTarTnrflT[jarl~5au, rjaniic al Vidrei, orator cu apucaturi
qiTsla^Oraiea masurabil^. real a, este despotic ■ („cu mare manie si proboza! a
lasaTa deoparte, ignorata (ne spune acest tistui [pe Vidra] incepu si groznice senine
lucru^raaoptarea scTiemei d n ochi si din cap \i tacj ii (ace r),
helioTr^T^CoTcheniTTui-gcneris contestatar a! drepturilor celorlalti in
acronica). Conslruind un ,,tinivers fara so- numele unei limpezimi a apnrtcnentei
hitie", Cantemir nu compunc o „opcra care nu-i este nici lui proprie. Caii-tatca
caracterizata prin continuitatca discursu- suplimentara, supranormala deci | Vidra,
lui literar; cronologia Mneara a succesiunii contestata de Batlan pentru ca se misc..
evenimentelor e franta constient. rimpul liber - si neiiresc - in doua ,.medii",
pierzandu-si durata neintrempta si directia acvatic si terestru, se autode-scrie,
sa ireversibila (Doina Curticapeanu, op. aparandu-se si invocand ..hotara:"ea" pe
cit., p. 135). Secventialitalea unor fapte ce care o are „silloghismul la lo-ghica":
se petrec unele dupS altele lasS locul ,.Acum dara. binisor socotiti ca. de vreme
duratei lungi care domina si macina. ce eu am putere din fire d3-ruita, pncum
Pentm ca, in fapt, toc-mai Timpul, ignorat aerul a trage, ase a nu-1 trage In voie sa-
cu bunS stiinta Tn dimensiunile lui mi fie, si pentru caci In doaa stihii pociu
„adevarate", este ade-varatul invingator In lacui, dintr-acelesi ma izgoniti si alta
Istoria ierogliftca. pricina in mine, precum mi sa pare, a afla
nu puteti..."), a unui hibrid „banuit" (stare
in care am putea d i slusi si o tentativa de
Hibrizii deghizare) poate fi un motiv de excludere
din eomunitate si, mai ales, din competitia
^^tm^jipare^bibrida — o obsesie, as zice,
pentru putere. Dupa cum, in alte situa-tii,
a lui Cantemir In popularea Istoriei
imposibilitatea clasificarii (intransigentii
ierosiiftce — tine de un motiv baroc.
analisti vor mereu claritate) este folosita
Caracterul aproxknativ al acestor
ea temei pentru judecati depreciative (mai
..aparitii^iipsa lordejdentitate (provocata
ales daca fiinta cu pricina este si
de imposibiiitatea „tncadrarii" in-n=-o-
izvoditoare de galceava). .Liliacui. de
^rp^ie.Jva?iai)k7p^e tema
pilda, JlyjuirJStjUoriu si soarece
degracTaTTiyproduc^mbigultai^t"DaTg
zburaioiiu."t(sintagmele cantemiriene sunt
si con-~ jfijzj£_ iar frecventa remarcaHtla
fntotdeaima oximoronixeXes«\rcer-cetat
cu"care eleTe amesteca In poveste pune In
cu atentie, intai cu o anumita detasare
pericol chiar stabilitatea lumii, de vreme
(„carilc cu aripile ce zbura si cu slobodzi
ce principiul ordonator dispare si lasa loc
niia prin aer ce imbla, spre ciata
unor „combinatii" neasteptate.
zburatoarelor, adeca supt st3panirea
Potrivit manierei paradoxale In care se
Vulturuiui a fi il arata, iara amintrilea
desfasoara multe din discutiile ce umplu
Intr-insul alalte hirisii socotindu-sa, in
cartea, vorbitorii Infatigabili Incearca s3
niamul jganiilor supt domniia Leului II
defiueasca - cu ajutorul cate-goriilor
da"), mai apoi insa, dupa ce este de-clarat
„loghicai" mereu invocate, apel evident
20
declarator de „galcevi" in lant, cu o primul rand onomaslice) a Medieva tatii.
ascutime pe cat de sistematica, pe atat de Sa amintese doar ca in I ' i a f a sjintilor
tendentioasa: „intai, c3 fata ca dobitoacele, Varlaam si Ioasaf (carte ce s-a n a scut si
a doa, c3 la cap iaste ca soa-recele, la aripi a suferit pre facer i in urma unei aventuri
ca albinele iaste: [...J a patra. ca la picioare literare de-a dreptul fabuloase si pe un
in fire pe altul sa i sa asemone nu are, de traseu ce a legat Orientul Indepaitat de
vreme ce aripile in picioare si picioarele in lumea bizantina), privighetoarea
aripi ii sint. A cincea c3 dziua orbacaiaste, („moralistul" parabo-lei ce Ii poarta si
iara noaptea ca puhacea purecele in prav numele) II mustra pe vanatorul inabil si
as-cuns z3r >ste'\ Minat de atatea nechibzuit, aducan-du-i la cunostinta - si
,.asocieri'" eontradictorii, statutul starnindu-i astfel tardive regrete - ca In
Liiiacului este coborat spre derizoriu, insul „ranza" ei se afla un margaritar mai mare
fiind declarat incapabil sa-si circumscrie decat oul de... strute -amila.
starea, „in mesiersugul cuvantului Orgolios (etalandu-si drept „vrednicii"
nedeprins fiind si in tropurile ritoricesti dimerisiunile si capacitatea de a di-gera
neinvatat". Liliacui ii va uimi insa pe cei once,~pana si metalul; cei vechi - si
ce-1 contestau printr-un schimb de replici credinta era inca actuals in timpul lui
agere cu Moimata (prima este o tirada Paracelsus - considerau ea strutul poate sa
compieta contra tiraniei) incheiat cu un coaca ,,prin digestie" fienil si piatra si sa
exemption (,.povestea dulfului cu a le transforme in alimente) la culme,
corabiianului") abil ales. emfatic, vanitos peste masuia (mlsatura In
Suportabilitatea - spuneam mai sus - care OoinjLCurtieappann identifica o
de care se bucura, totusi, aceste in- variants.a^istejitadei ba-roce), dorind sa
truchipfiri „de niam cu prepus" are un para ceea ce in fapXatLexaXrEu sint un
temei, ca sa zic asa, natural. Ele exista. lucru mare si voiu sa fiu si mai mare, caci
„Nealinierea"' lor - fie ca e vorba de aceasta chipul im vrajeste. De vreme ce
proclamarea starii lor „ciudate", fie ca le tuturor celor ce ma privasc, mierare si
sunt dibuite „defectiuni" ascunse (ca in cuidesa aduc. In palaturile Imparatilor de
eazul Brebului care, „partile barbatesti pururea ma aflu. Puterea stomahului atata
pierdzindu-si" [prin autocastrai e], cade im iaste de vartoasa, cat si pre fier, si pre
intr-o anormalitate agravata retoric). foe a amistui poate. Ac^stea vrednicii la
Langa acesti hibrizi (declarati ori banuiti) mine aflandu-s3 au nu toate laudele Cuco-
„firesti", intre p3sari si dobitoace se misca nozului si samaluirile Corbului mi sa
alcatuirile „monstruoase". imenfiile; se cuvin? Asijderea agiutorind priinta si
misca nonnal, nestanjenit, pentru ca fac ocroteala Vulturuiui, de m-asi putea in aer
parte din aceasta lume unde ..normala" Inalta decat toate zburatoarele, asesi si
este „anormalitatea". decat Vulturul, mai aratoasa asi fi"), acesi
Strit'ocamila (in grafia etimoiogizanta personaj, ce produce ..mera-viglia" si
a autorului - „Strutocamila" -grecii nici nu „stupore^l.(si a c3rui circumscriere
aveau un cuvant pentru ,.^t^ut*•, genereaza fabuloasa „galceava" din prima
vietuiioare impura dupa Sfdnta Scriptura; parte a Istoriei...\ ej^jnjond (raspunsul, la
ii ziceau stntthos „vrabie"\ a :5ugand care cei de fata „rasul cu hohot isi clatira",
adjecivul katagaios „care traieste pe este edificator) un monument de
pamant", „care nu zboara") este un stupiditate. Ignoranta (..categoriile
..hibrid" vechi, fapt mai putin rc-aiaK^t-- loghicai n-au citit si in cartile stiintii nu s-
pana-ttcum. Cantemir a gasit aceasta au zabSvit") fiinta, blo-cata de
ciuda^enie („pasire dobitocita si vita [sau ininteligibilitate („la intrebarea ceintii, da
jiganie] pasarita") Intr-un inventar ce r3spunderea catintii si fel-deintii"), nu
adnna produsele fameziei combinatory (in poate comunica. In ..prostimea" ei
21
(scuzabila - cad de acord dis-putantii), Sirutocamila lipseste; Lupul [care „intTi
plinS de infatuare (caci pretinde a stapani toate jiganii e - zee Vulpea - nu numai
in detaliu tainele mor-fologiei), bun si adevarat filosof, ce inca si i pitit,
Strutocamila scurtcircuiteazS orice iscusit inatomic... iaste'", el fiind Invatat
tentativa de identificare: „Ase dar§, dupa „in scoala lui Dio-ghenis si ii filosofiia c<
socoteala si sfatul acestui intelept si -i dzic caneasca", [adica cinica] incearca
anonim sfetnic, «Cum te chemi?» pe distingeri fine pentru lecare „comr >nent",
Strutocamil3 intrebara. Iara ea raspunsa: evocand ,.cele patru ftresti pricini":
«Eu pe mine niciodata nu ma chem (au in „pricina fa-catoare" - auza eficien a -,
locul numelui grammatica n-ati citit, unde ,.partea matcriasca" - cauza materiala -,
arata ca ma In locul numelui eu, de „prici-na formei" - cauza forn ala - si
cadereachematoare sa lipseste?). Ce altii „pricina savarsitului" - cauza finala)
pre mine, <0, dumneata!> ma chiama». explo-deaza fara chivoc. Fapt ira, impusa
Iarasi o intrebara: «Dara numele iti iaste o de Corb in jiltul de epitrop al inonarhiei
au pe alt nume te chiama?» Iara ea Vulturului. cu o,.normal tate" contestata
raspunsa: «Cand striga catra mine cineva, ori aparata cu dovediri subliri si bine
atunce audzu, precum si pe voi, acmu cand slefuite sau cu gesluri a ltoritare, este
m-ati chemat. v-am audzit»..." si Ii trimi-te aruncata in ridieol. C'ortegiul imperial cu
pe tenacii - totusi - analisti spre capatu! care pleaca dinspre G umadzii Boului
rabdarii: „Cu totii deodata cunos-cur3 (c3 spre ravnitul taram „Tncununeaza" o
nu In chipul aratos, nici In dobitocul imagine (cea a incompat bilitatii absolute,
capatanos, ce in capul pedepsit, si cu fruct al presiunilor si inechitatii flagrante)
multe nevoi domirit crierii cei multi la care autorul t udisc pe multe pagini:
salasluiesc). In care chip si tampa mintea ..Toti era cum era, iara toata minunea si
saracai Strutocamilii sa ar3t3. De care ciudesea in Jamila sa cuprindea (ca,
lucru mai mult a o certa si in zadar precum soarele cu a sa lu-mina toate
cuvintele a-si lepada sa parasira...". stelele icope e si nevadzute le face, ase
Gandu! „irouicc.-.c" a, autcrului - abiu pasirea dobitocita si vita parasita pre toate
disimulat in dizertatiile grave, ba-zate pe le m; scara covarsia). Caci la Camila in
mecanisme si tnmiteii savante, ce fac loc de peri si de floci, cu pene rosi. o im:
volute in jural „ciudateniei'" {Citscalul |un racasa, langa carile aripi negre ca de Corb
iubitor baroc de poliglosie]: „lii cea alaturase, Ia grumadzii Cam lei a I
sistitachi diafora hirisiia lucrului loeul eel cohaiat, capul bouh i ecl buarat prepusese.
mai de sus poate tinea dup. deosabire, Coada Paunului cea rotai i, nu lespre sapa,
precum cele cinci glasuri a Ini Porfirie pol dupa obiceiul tuturor dobitoacele, ce in
esc, adeca niamul a 1 dihanie, chipu! loc de cercel, alatu ea cu capul, In sus o
pasire, deosa-birea zburatoare, hit isiia radicase si, de comul eel drept lipind-o, o
uuitoare, tamplarea I; pasire itirasi supt legase (ca unde apsai i galbana degetele
hirisie sa cuprinde..."; I idru [despre :are vapseste, acolo la Camile coame, aripi si
ni se spune ca „m putine laclii topise pene odras este) .
asupra car-tilor filosolesti"]: „Acea ta La celalalt cap.it al „ ixei" hibrizilor,
precum hirisa cam ia sa nu fie penele o la polnl - obligatoriu - (caci schema
vadesc, si iarasi hirisa pasire sa nu fie alegorica fundame italS i
nezburarea in aer o pareste si vantul, carile cartii_este_„mahiaL', hipta dintre-
nu o poate radic i. Ca precum tuturor stiut principii) - alsubli-murnf-s^alla, asttptaiT
iaste ca oata hotararea pasirii iaste a fi olitar si el (singurata.ea'fiind
dihanie cu pene, zburato ire si oatoare. chipuTpredilect de a exista al personaje or
Deci di laniia iaste niamul, iara zburatoare 1st >riei ieroglifice, al
deos; birea, care d osabire, asesi de tot ia celir,.identificabile", binelnteles, celelalte
22
ac(ionant in gi ipuri) si - prin urmare - inorogului si vartutea leului"), care,
ineficient^v/'/ear///J..eroul, combatant in devenit ..obladuitor" prin vointa
num le dr ptatii. „Distanta" dint:e oJiosisi ..publicai", va fi monarhui pilduitor (eel
Manocheroleopar-dalis (caci despre a :est din Vita Constantini Cante-myrii) care
p odus al unui scenuriu minutios este ..prin catava vreme cinstes, frumos, drept
vorba) va fi populate si de intruchi] iri cc si cu in{clepciune, cum S3 cade, pre toate
acced doar spre prezentari relativ neutre jiganiile si dobitoacele giudeca, indrepta,
(cum ar fi Camilopardalul, p care Cantemir ocrotiia, paziia si stapaniia (ca atuncea
il descrie traducand - zice P.P. I' inaitescu pubiica intloreste si odrasleste, cand
- din Etiopicele h i He! odor un fragmem stapanii miluiesc si ciarta In dreptate si
des;.ire girafa: „Aceasta jiganie la tmp cat suppusii asculta si slujesc din dragoste").
camila iaste de mare, piialea, ca cum cu Un „mit" familial, genealogic (s-ar fi
soldzi ar II, in feliu de feliu pistrita si vrut si dinastic), un elogia adits tatd-lui
picata ii iaste, de unde si numcle, poate fi, menit sa Indreptateasca nazuintele fiulut.
Camila-pardos i s-au alcatuit..."), semn
posibil al unui interes auctorial scazut.
Combatantul de care vorbeam, traitor deja Hameleonul
in istorie (intr-o eternitate asigurata de
fixarea in scriptc, caci - spune la un Nu cred ca descrierea Hameleonului,
moment dat Vulpea - „dupa armele si pe care Cantemir o face in cartea a V-a,
faptelc iroilor, con-deiele istoricilor, de nu pregatind aventurile din partea a doua a
s-ar fi pre alb clatit, Inca de demult si Istoriei ieroglifice, vine din Fi-ziolog.
lauda numelui lor deodata cu oasele tama Mai degraba aceasta imagine aduna, langa
o ar fi acoperir), „din toate jiganiile elemente furnizate de ob-servarea directa
pamantului mai vestit si mai ales", este („c3ci Hameleonul pre carile a videa ni s-
urmarit cu atentie, aventura lui presarata au tamplat prin vremea unui an In cusca
de „prc-obrajenii" devenind subiectul unui inchis..."), date ce descind, probabil,
veritabil ,,mit". lnorogul (fiul merituos al dintr-un tratat de zoologie: „Chipul decat
unui parinte cutezator) ii spune Soimului altor jiganii mai mult broastei sa
povestea „transformarilor prin apro- asamanS, numai capul spinticatura gurii
priere". prin acumulare, caci neostenitul pestelui ce-i dzic lacherda sa raduce;
luptator Isi provoca prefacerile prin Juarea grumadzi n-are; gura mult spinticata si
pana la umere adjunge, caci, ca si pestele,
duhului" celor pe care li Invingea in
grumadzi n-are, ca capul cu spinarea la un
primejdioase monomahii succc-sive.
loc i sa tine. De la cap pSna la coada
Nascut oaie („deci Intai, si la chip si la
spinarea ca a porcului grebanoasa si
fire, mielusel"), aretele se va preface in
garbova-i iaste. Peste tot tnipul par sau alt
lup, apoi in pardos, pentru ca in cele din
!"eli tie piiale nu are, ce pre unde ar fi s3
urma, adaugand „grea greuimea filului si
fie albusul ochiului. ianisi soldzisori ca si
sprintina iutimea inorogului", sa-l infhinte
peste tot trupul are, numai mai manuntej;
si sa-1 doboare si pe leu. Cantemir
tot ochiul in chipul movicli|ii din melciui i
construieste vadit un model de umanitate,
afarS ca a broascai ies si de la radacina in
un erou exemplar („blandetea oii,
sus, de ce marg, sa ascul, iara in varvul
nuelepciunea lupului, cunostinta ascutiturii lumina ochiului cat un graunt
pardosului, greuimea filului, iutimea de mac gaibiiiind s;1

23
vede...". Cei vechi (Ovidiu, de pilda) il apropiat si Hameleonul dupa ce „venise
admirau pentru c5 se hr.'mea doar cu aer, 3 mai la varsta") ii comanda actiuni din
aspirand acest element primordial prin care izbucnesc conflicte. Sa-mi fie i
toti porii. Cantemir tntareste aceasta gaduit sa v3d in acea: t3 incorigibila
convingere („ce hrana aen.il si vazduhul aplecare spre rau (am insirat mai sus der
ii iaste"') prin constatari personals: ommarile in cas-cada care ii circumscriu
cameleonul captiv pe care If \azuse „fara „moralitaiea") nu doar un vector a relelor
mancare si fSrTi bau;ur3 au irair. Putand naravuri deprmse de ,.jiganiia spurcata"
s5 demonteze ..mecanismul"".sdrimbarii la „scoala" Camilopardaluh 1, unde
cu\oru_(.iiejgr}iQrjh:a^ £Ue_unjd£t ascultase lectiiie de .,ithica", ci si un
fundamental al oricarei lumi baroce), cu reflex al unei simbolistici oculn. In Evul
motiv (,,cinci sa manie sa face Mediu, o set ta de vrajitorij „ataratorii
verdeTcand s3 Tntrista sa face negru...") de furtuni"', folosea par^i ale t.upului
sau fara („Asijderea si f ;ra pricina in tot cameleo-nulu (ficiiiul, de regula, dar si
feliul de fete sa schimba" - mimetismui capul si gusa) pentru a stand iempeste
precumpSnind: „iara mai varies in iloarea Insotite de vi Mente descarcari electrice.
ce-i sta denainle. hirisi imr-nceia s3 Cameleonul putea produce ; semeriea
mutS") — „graun(cle cele manuntele dezlan-tuiri, fiindca, ne amintim, se
carile in chipul sagriului peste piiale ii nutrea din belsug cu aer (,.cu at • a sa
sint, fietecariie din patru parti, in patru ! paste si eu vant i sa hr3ni firea fiindu-
e{e iaste din fire vapsil, adevar alb. i"). Hameleonul este, deci, un at tutor.
negru, rosiu si albastru in (loarea cei f.etins mediator Intre
iulu , carile sint vapsele din fire Inorcg_sixe^La^unuantorilor.^IJai
statatoare. Deci, cand va sS sa faca ■eJeonut — intru-
negni. toti soluzisorii cu partea cea chip^reTRaujura^^
neagra in sus ii intoarce" -, Cantemir se
desparte de naturalistii antici in privima i_su5f£^Joc~al
putintelor de colorare ale jiganiei. In a sa supnijnard misiunifpTcare si-o asumase.
1/istoria natural is. Pliniu spunea c3 Langa imobilismi I „hieroglific" al
rosu! si albul nu pot fi realizate. Dupa celorlalte pers m^erdestiit-de
Cantemir, cameleonul are puteri rigTef~5jezate pe palierele Ui ui univers
nelimitate: ,,asijderea cand va sa sa faca ierar-hizat. e! pare de-a dreptul
rosiu, alalte dedcsupt ascundzind, partea eomplicat, aproape complex, „sta e" care
soldzisorilor cea rosie deasupra scoa- II obfiga pe amor sa-l „eerceteze" cu
te"..., „cand va sa sa mute intr-alte fete, atenfie,. Este un participant abil at la
fetele soidzilor amestec^ si, ii chipul construirea discmsiilui, public, punandu-
zugmviloi din cateva fiori amestecate si gandurile~ sC faptele~~(ignobi e) "sub
altii floare scorn este...". acopersP mani d b i n e l u i celorlaljl Teza
KmS nici a lost vorba de folusuTui c/c oAjr/eT a~~demeis
descriptie ,.stiintifica" (o lung§ jluKnL^reptmTin
digresiune). Hie-rogliia care :ateresul colectivitatii, este frecvent
esenualizeazS personajul - Hameleonul evocata In Istoria ieroglifica. Iat-o in
— este nu doar versatile (in sunboMstica
ca-'jva^.sententii", eliberata, adica,
populara - absenta unor opinii stabile), ci pilduitor din context: „Cand pentru
fu iciarmente male-fica. Un c< >d facut .olosul de obste cineva sa fericeste,
genetic particular (fatal sau. Apariul, cara cuvioasa si frumoasa iaste lauda"; „Orice
ap3 d - la „fantanele de sange" aflate la spre binele si folosul monarhiii- iaste
poalele „munlilor vrajbii" .,in tara ce sa aceasta a arata si a grai sa cade"; „Intrc
chia n3 Pizma'", inde-letnieire de care s-a
24
niuritori mai cinstesa si mai adev3rata „melianholie", monologul interior ca.re
lauda a sa agonisi nu poate,"decat carea isi asigura drept de ce-:ate in literatura
cu folosul a toata publica s-au noastra o data cu aceasta carte a lui
castiga^^J^ecvemaxu^are^aceastaLsustin Cantemir.
ere jpare in textele epocii (cronicarii iiameleonul^este, deci, inclmat spj"e
Brancoveanului - si nu numai ei - reflectie. >
instituie laJSpta bunS depiisQ spre ubJe^tuJ_at^e_slOJUiieditafii pare
folosul de obste criteriul fundamental de aTTunul singur —folosul osebit (cum va
calificare a feluritelor prestatii) zice Anonimul Brdncovcnesc nu peste
ne_convinge_ca_suntem in fata unuia multi ani), mteresul^peisonal, urmarit
dintre conceptele fund am en tale ale fara preget, fara scrupule. rotunjit prin
mentaluluLromanesc, ale modelului_ defectiuni produse celorlalti
mental impartasit de elita („Hameleonul in tot chipul raul
car1:tllrareascarde la ingemanarSa Inorogului binele si folosul s3u a fi
secolelor al XYlf^ei si al XVIII-lea. alegand si in moartea lui viata sa
Nimic mai potrivit decat aceasta teza alcatuind..."). Acest tel :I acapareaza, II
artlcuTata de Re7ia^'eTeai5puseana si face „melanholic", c3ci impulsurile
atat I s agreata apoi de umanistii activismului s3u neostoit >ste de o
Rasaritului Europei pentru alcatuirea „h3micie" §i o mobilitate" - acea
unei fatade care sa simuleze onestitatea. mobilitate generate de „provizo-ratul"
In limitele discursului* public, repet. uneltirii, de factura ei mereu „tranzitorie"
Pentru ca iiscursul privat al insului, eel — remarcabile, circula, se fr3-.Tianta, se
adresat unor „parteneri" (reali sau zbate, ia decizii uneori pripite, le
prezumati) :apabili sa adere la modifica, apoi) vin de regula dinspre
complicate! sau inventar de neadevaruri doua trasaturi de caracter care II fac sa
(preparate Intr-un .aborator ce aduce a vietuiasca in circumstantele unci
bucatarie: „Hameleonul dupa ce c3t putu permanente si insuportabile (auto)
catra toti min-.iunile fiarsa, coapsa, sar3, „frustrSri": insa{ictatea si invidia.
pipara, inghiti si borl..."' sau „fnca iarasi JH^meje^ntuJ^tejin_iZ£iaf«A-4?
capacul ninciunii deasupra tingirii oamea aceasta, dcparte de a fi una
viclesugului adaogand..." ori „Acestea metafizi-e3 (cum Incearc3 sa ne
intr-acesta .hip fatamica lighioaie in oala convingS o „sententie": „ca din multe
faralegii dzama nedumnadzairii cu porta sufletului neclaiita ar fi, de n-ar fi
lingura • rajmasiii zamintind si simtirile pre dinafara iscnditoare si apoi
vanturand...") justifies direct (si indemn3-:oare"), este foartejnarerjalj,
machiavelic) folo-iirea oricaror mijloace localizata firesc In visrere (niste viscere
pentru atingerea telurilor marsave. IncS lacome) >i de dimensiuni insemnate
si mai semni-:icative pentru luminarea transformate in stBmnale'sbnore (chiar
subtextelor metamorfozelor sunt dac3 totul se petrece in „vis"): „Foamea
,,convorbirile per-ionajului cu sine dara incepand, maruntaile i sa intorcea si
insusi", solilocviile ce preced schimbarea sto-
culorii sau inso-:esc clipele de

Gandul „ironiccsc" al autorului - abia iubitor baroc dc poliglosiej: „];■ cea


disimulat in dizertatiile grave, ba-zate pe sistitachi diafora hirisiia lucrului lotul eel
mecanisme si tnmitei i savante, ce fac mai de sus poate tinea dup. deosabire,
volute in jurul „ciudateniei" (Ciacalul |un precum cele cinci glasuri a lui Porfirie pot
25
esc, adeca niamul a I dihanie, chipul tuturor dobitoacele, ce in loc de cercel,
pasire, deosa-birea zburatoare, hirisiia alatu ea cu capul, in sus o radicase si, de
nuitoare, tamplarea ii pasire iarasi supt comul eel drept Iipind-o, o legase (ca
hirisie sa cuprinde..."; I 'idru [despre :are unde apsai i galbana degetele va'seste,
ni se spune ca „m. putine iaclii topise acolo la CSmile coarne, aripi si pene
asupra car-tilor filosofjsti'']: „Acea ta odras este) .
precum hirisa cam ia sa nu fie penele o La celalalt cap.it al,. ixei" hibrizilor,
vadesc, si iarasi bin's; pasire s3 n u fie la polul - obligatoriu - (caci schema
nezburarea in aer o pareste si vantul, alegorica fundame itala cartii este
carile nu o poate radic i. CS precum „mahia", lupta dimre-pxincipii)-
tuturor stiut iaste ca loata hotararea pasirii arsubli- muhri-se^nna, asti pfaTT
iaste a fi dihanie cu pene, zburato ire si olitar si el (singuratf.ea'fiind
oatoare. Deci di aaniia iaste niamul, iara chipuTpredilect de a exista al personajc
zburatoare deos; birea, care d osabire, or 1st iriei ieroglifice. al eel >r
asesi de tot ia Strutocamila lipseste; ..identificabile", bineinjeles, cclelalie at|
Lupul [care „intrt toate jiganii e - zice ionan< in gi ipuri) si - prin urmaie -
Vulpea - nu numai bun si adevarat filosof, ineficient^v;7eac///> eroul. combatant
ce Inca si i pitit, iscusit inatomic... iaste'", in num le dr ptajii. „Distanta" dint e
el fiind invatat „in scoala lui Dio-ghenis odiosi si Afanocheroleopar-dttlis (c&ci
si ii filosofiia G -i dzic caneasca", [adica despre a est p odus al unui seen iriu
cinica] incearca distingeri fine pentru minutios este vorba) va fi popu-lai i de
iecare ,.comr ment", evocand ..cele patru iuti uchij .^ri ci acced doar spre prez
fircsti pricini": ,.pricina fa-catoare" — ntan rclativ neutrc (cum ar II
-auza eficien a -, ..partea matt riasca" — ( iinilopanlalul. p care ("antemir il dcscne
cauza materials -, „prici-na formei" -
tr. ducand - zice P.P. Panaitescu
cauza forn a!a - si „pricina savarsitului'" -
din litiopicctc Ii i I It-1 .uloi un
cauza finala) explo-deaza fara chivoc.
frafMncni dc t e •.•jrala: ..Aceasta
FSpt ira, impusa de Corb in jiltul de
liganic la trup cat camila iaste dc mare,
epitrop al monarhiei Vulturului. cu o
piialea, ca cum cu soldzi ar fi, in feliu de
„norma! tate" contestata ori aparata cu
feliu pistrita si picata ii iaste, de unde si
dovediri subliri si bine slefuite sau cu
numele, poate fi, Camila-pardos i s-au
gcsiuri a itoritare, este arimcata in ridieol.
alcatuit..."), semn posibil al unui interes
C'ortegiul imperial cu care ple..ca dinspre
auctorial scazut. Combatantul de care
G umadzii Boului spre ravnitul taram
vorbeam, traitor deja in istorie (intr-o
„Tncununeaza" o imagine (cea a
incompat bilitatii absolute, fruct al etemitate asigurata de fixarea In scripte,
presiunilorsi inechitatii flagrante) la care c3ci - spune la un moment dat Vulpea —
autorul t udise pe multe pagini: ,.Toti era „dup3 armele si faptele iroilor, con-deiele
cum era, iara toata minunea si ciudesea in istoricilor, de nu s-ar fi pre alb clatit. inca
,'amila sa cuprindea (cS, precum soarele de demult si lauda numelui lor deodata cu
cu a sa lu-mina toate stelele icope e si oasele tama o ar fi acoperit"), „din toate
nevSdzute le face, ase pasirea dobitocita jiganiile pSmantului mai vestit si mai
si vita parSsita pre toate le m; scara ales", este urmarit cu atentie, aventura lui
covarsia). Caci la Camila in loc de peri si presarata de „pre-obrajenii" devenind
de floci, cu pene rosi o inr racasa, langa subiectul unui veritabil ,.mit". lnorogul
carile aripi negre ca de Corb alaturase, la (fiul meriruos al unui parinte cutezator) Ii
grumadzii Cam lei ctl cohaiat, capul boult spune Soimului povestea ,,transfonnarilor
i ce! buarat prepusese. Coada Paunului prin apro-priere", prin acumulare, caci
cea rotat i, nu lespre sapa, dupa obiceiul neostenitul luptator isi provoca
26
prefacerile prin Juarea duhului" celor pe cap pana la coada spinarea ca a porcului
care ii invingea in primejdioase grebanoasa si garbovS-i iaste Peste tot
monomahii succe-sive. Nascut oaie („deci tmpul par sau alt feli de piiale nu are, ce
Intai, si la chip si la fire, mielusel"), pre unde ar fi sa lie albusul ochiului,
aretele se va preface in lup, apoi in iarasi soldzisori ca si peste tut tmpul arc,
pardos, pentru ca in cele din urmS, numai mai m.anun^i; lot ochiul in chipul
adaugand „grea greuimea filului si movieli|ii din melciuii afar.1 ca a
sprintina iutimea inorogului", sa-1 broascSi ics si tie la rSdacinS In sus. de
infmnte si sa-1 doboare si pe leu. ce marg, sa ascut, iaia in v.iivul ,iscu|
Cantemir construieste vSdit un model de iturii lumina ochiului cat un graunt de
umanitate, un erou exemplar („blandetea mac galbinind sS maliul tare Ii chimiia;
oii, intelepciunea lupului, cunostinta carile de toata stiima a simtire ca
pardosului, greuimea filului, iutimea aceiagol, cu de moarte fipete: «vai.
inorogului si vartutea leului"), care, majele! vai, maruntSile! vai, pantecele!
devenit „obladuitor" prin vointa vai, vintrile mele!» a sa vaiela si a s -
..publicai", va fi monarhul pilduitor (eel vftiera incepu".
din Vita Constantini Cante-myrii) care Sigur ca aceasta foame pare de
nestins. fiindca esie alimentata dc o za\-
„prin catava vreme cinstes, frumos, drept
is-iiv ncliniitai i. Cu indcpartari marunte,
si cu Intelcpciune, cum s3 cade, pre toate
Cantemir 11 de: mesje pe pizm<:tare{ ui-
jiganiile si dobitoacele giudeca, Indrepta,
tandu-se la i e scnsese Miron Costin in
ocrotiia, pSziia si stapaniia (ca atuncea
Siihuri impotr.va zavistiei: „( a zavist-
publica Infloreste si odrasleste, cand
nicul mfihnii ea inJoita poarta, una cand
stapanii miluiesc si ciarta in dreptate si
lui ceva rau, alta cand altuia (eva bine sa
suppusii asculta si slujesc din dragoste").
nu cumva vie s3 feme" sau „Ca
Un „mit" familial, genealogic (s-ar fi zavistnieii pentru nail altora decat !e
vrut si dinastic), un elogiu adits tata-lui btnele s3u mai mult sS t>ucura".
menit sa indreptateasca nazuintele fiului. In aceas'3 „lume". unde se diserteaza
atata despre dreptate si nedreptate,
despre ade\ ir si minciuna si Hameleonul
Hameleonul are o „dreptate" a Jui. Pe care o §i
Nil proclama p; tetic - „In ce, dara, panS intr-
Nu cred c3 descrierea Hameleonului, atata am gresit cat supt atf iea ocSri
pe care Cantemir o face in cartea a V-a, si defaimar' m3 suppui? Pentru binele de
pregatind aventurile din partea a doua a obste am silit; pentru prcpadeniia
Istoriei ieroglifice, vine din Fi-ziolog. nepriatinuh. amanduror monarhiilor. cat
Mai degraba aceasta imagine aduna, am putut m-am nevoit. Ca. precum
langa elemente furnizate de ob-servarea sa dzice cm intul adevarului, mai bine
directs („cSci Hameleonul pre carile a iaste sa piara nnul pentru tot norodul"
videa ni s-au tamplat prin vremea unui an - socoiind-n moralmente
In cusca Inchis..."), date ce descind, intemeiata.^Monda^a (tnvatata - ne
probabil, dintr-un tratat de zoologie: amintim - la
„Chipul decat altor jiganii mai mult scoaia Caniilopadalului) era
broastei sS asamana, numai capul ceAa_vickniei, a simularii (poatedoai
spinticStura gurii pestelui ce-i dzic Vulpea,
lacherda sa raduce; grumadzi n-are; gura , ii3tre_celelal e pe sonaje, sa-f stea
mult spinticata si p3na Ia umere adjunge, alaturj_Irr^ivTnta-;irtei
caci, ca si pestele, gmmadzi n-are, ca d"simidarii)ra~jura-
capul cu spinarea la un loc i sa tine. De la mantuiui (suprei ie~^Tratate""Tricheiate
27
si mereu neresp"ectare "de eroii Isloriel Hameleonul tr insforma o lirada smpotrh i
ieroglifice) ealp. Hameleonul mizeaza, In Inorogului, Invinuit de nestatornicie, intr-
eonstruirea propriului traseLi, un tra- un elogiu inflaca-rat adus aceluias si tesut
seu al tradarii, toonai pe mcfedere~a In jural ideii de admirabila stabilitate, de
acordata di3jin_partener onest (, Inorogul audabila
si dreptatii
bizu:t7^I~daTului~"euvahr5i XX Vll I
giuramant sprijenit fiind...") unui
.onsecventa in opinii, face dezinvolt pasi
legamant.J I ex; loateaza, altfel spus,
intre „contrarii'*, aratnndu-se un I emn
buna_credinta atat a adversariior, cat si
a atiatilor vremt InicTTHameleonul discipol al retorilor, „cei ce mestersugului
nepuiand sa uistituie ..uniuni" Je lunga cuvantului invatatori sint", a .3ror
durata). fi face^ L e pilda, pe duiaj suprema arta consta in foarte subi.lul
s3_^l_reclame pe „comert" cu perechea „adevar"
Soimjatotputermcului..Corb^ -..minciuna".
sporind pana la i ivelul unui pericol Diatriba, cu marci de amar3
ezitarile aceluia. Si incearca s3 teape ast- imprecatie, prin care Soimul („aliatul",
fel de un „stapai " incomod. „Stapanii" si- „st3-: anul" manipulat) li dezvaluie
i schimba, de altfel, in f tnctie de (descopei indu-le stupefiant) uneltirile,
circumstante si ( e propria situatie. face din acest mester (baroc) al
MisiificS in dreapta si in stanga ljungand metamorfozei si al jocului subteran un
chiar la paradox de ,.aufomistificari"... personaj demn de luat in seama. Cititorul
Faimosul s3u vis - in fapt u i cosmar imi va ing3dui sa o reproduc, nu numai
plasmuit la gran ta nebuloasa dintre fiindca este parca mai vehementa, mai
somn^rt^he~to*veghe toropita) si cen- fulminanta decat sirarile de calificSri
tral pe foe, „stih e" agreata de Cantemir metaforice pe care le-am evocat mai sus,
(cu un simbol — salamandra — ce a ci si pentru ca aceasta „replica"-blestem
adunat prin timp de la Pliniu si Aristotel (retoric impecabilS) analizeaza si
si pana la rosacrucieni, fclurite sem- sistematizeazfi (trecand de, la formularile
nificatii), esieja cuit In fel si chip,.in deprecia-torit la interogatii si deslusind In
ca;.eva randuri. Ipterpretarile, coerente predispozitiile malefice infatigabile ale
si ingenioase to; :e (doar vin — vedeam insu-lui o elocventa „coincidentia
mai sus — de ia~un oniroman: abilitat) oppositon:m"), identifica si eticheteaza un
ajcatuiesc^ merei contexte com-portament deloc linear si
^rezisjiliav'ojabjle. „Vj-.ui" proiectaM 1 „motivatiile" lui: „0, Hameleon,
„vtata" Hameleon, jiganie spurcata. Hameleon, o,
.devyieo constn. jfigxu"care se puterile ceresti eate vapsele le ai pe piiale,
manevreaza. atatea pe-depse sa-ti dea supt piiale! O,
pricaz de n3caz si pacoste pricaznica,
—— Hamele-oane! Baiaur mic si zmeu in
Discursurile Hameleonului (care is; venin, Hameieoane: domnul diavolului si
ingaduie chiar momente de „teo-reiizare" dasc3-lul cacodemonului, Hameieoane;
oratori> 3) sunt exemplare. El se salveaza fundul rautatilor si vai-vul viclesugurilor,
mereu prin retcrica, „de I vreme ce nu put Hameieoane; mrdjea dracului si painjiua
n untdelemn Intr-aceasia invatatur3"" tartarului, Hameieoane; o rautatea
„cheltuise", i t3pan pe mijloacele utiliz. rautatilor si viclesugul viclesugurilor,
rii cuvantului care ascunde („cum Hameieoane; cine pustiiul rautate peste
minciuna in haii.a adev3-nilui si viclesugi r3utate si pSeat peste pacat a gramadi ti-
1 In c3mesa dreptafii s-ar Imbr3ca"). au inv3tat? Cine raul viclesugurilor si
28
amagelelor sfarsit a nu face ti-au „hierog!ifele" fundamental ale cartii >au,
Indemnat? Au te gandesti, osinditule, c3 ca s3 nu clatin prea tare niste habiiudini,
cu cuvinte sicuite si cu voroave c3ptusite, este doar una intre altele. Acest :2utator
gretoase si scarnavele-ti fapte vii asm-pa? jijiparator „nedomolit" (trasaiurS
Au cu acesta chip socotesti ca supt straveche) al Adevarului (Ljcorna, animal
c3pataiul altuia puiul balaurului vii primordial, locuitoare a paradisului
ascunde, pre carile in viclenie li-ai terestru -"or^pa-cum-vrea sa ne
zamislit si in rautate tu 1-ai n3scut?..." :onvirigaTetrus Comestor in a sa La Bible
* historiee, 1499, - senjnjfjcjanp-centa.
Bun - va spune cititorul terminand puritatea absoluta, desemnand - pentru
acest text (cam stufos, recunoc) sau pre- ^himisfi, ne^s^iune^Hutin
firand, poate, doar titlurile paragrafelor. -lunTJnaTi2scan"du-se din
pricepand oricum c3 am dorit s3-l in- mercural_fjJosx)fal) ^ste On desuet* un
drept catre un anumit tip de lectura- am straniu „ina-daiptabll^ircajjffiare.
inteles: ^etoriea^spatiul", „timpul", invlnsTVictoria sa, proclajrmt^e_autoj;
_hibrizii", ,,Hameleonul"... Ce se este -"zi-:eam si mai sus - ipj&xjjjuzie,
intampia, insa, era Inoroguf? cea mai^gravaT~dmtre cele pe care
Am s3 Incerc sa-i r3spund. In ierarhia un^scriitor .barocVcare se
mea, mulrhartuitul, „meIanhoIicul" autoiluzioneaz3 neintrerupt (cred c3 am
Inorog, „mit" construit de Cantemir - mai spus lucrul acesta), incearca s3 Te^-
alaturi de altele - ca o proiectie a unui opuria~cititorilor. Invingatorii sunt
altniit, stravechi, nu isi afl3 locul intre ceilalti. Cei de care nu
mai poate scapa doar prin traditionaia sa e acesti ceilalfi, pe
velocitate. i „de-. ianti" (in fapt, doar aparent ersurile lor definesc
devianti, pentru ca den „no malitatea" lumii), tez in acest rand, In i
am crezut de cuviinta sa-i exami ale ampiificarti ori
circumstanteie (incarcate, supradecorate cu mibiguu), se misci
siruri de figv insistentei) in care ei vorbesc (al-
indent si mai mereu une tesc. peniru a putea " (adaposrita in pri-
surprinde i inielege chipul in ca -e a gandit - ~impul_Modern.
..liiero- \ gliJ J", fireste - aceasta lume Dim ne
Cantemir. O^IiUT-mui ei r o m a n ) prin_care
literature omana se imalnea cu

ADV
ERS
ARIA
In aceasta carte, cititorii se voi ihtalni (cu acribie si har) romanui cantemirian.
cu un Cantemi-- care, renuntand la 1 difii Din partea celor care il iubesc pe
ultatile de limba (atata timp ol ura*. jare Dimitrie Cantemir. pretuiesc cartea ro-
ale cailor di: tre public si Istoria maneasca veche si canea romanea? JS in
ierogfijicd), va pasi spre o intalnire general, Gheorg le Pienescu merita,
t'ermecatoare. Glieorgi e Pienescu, printr-o pennu truda lui, un cuvant de lauda.
munca masurabila in ani, a facilitat aceasta
Intalnire n i „repovestind", ci „transcriind" Dan Horia M

29
I Crice lucru are „pricina incepaturii" lui,
cum ar spune autorul Istoriei ie-T3g[. ■
ce. O editie este, si ea, la urma urmelor. un
lucru. Deci s i aceasta editie C2. : (as vrea
sa ma indoiesc) va starni indignarea unora
si va face sa le icap. e maniile polemicc -
are ..pricina incepaturii" ei. Mai bine
zis. ..prici-rule i .cepaturilor" ei. pentru ca
au fost mat multe. De prima ..pricina" si
prism! . movat (dar nu singurul) este
George Calinescu. incomparabilul George
CSIit.-'Scu. care scrie. in Istoria literaturii
romane de la origini pdnd in orezx.nl
(Bucuresti. Fundatia Regala pentru
Literatura si Ana, 1941. p. 41), referlndu-
se In intreaga opera a lui Dimitrie
Cantemir: ..Oricata eruditie ni svea
Cantemir, operele l u i informative nu mai i
hi pun in literatura unei epoci ce
rcmarcabila sporire a cuiturii, In care, iara
daruri deosebite. invatatura se banaiizeaza.
Numele lui ramane prin Divan si prin
Istoria ieroglijica, opere necitite. rail
editate, socotite ilizibile si pedante de catre
istorieii care aduna inextricabilc pagini
pentru operatia inuttla a datarii scrierilor".
Si continufi. dupa trei pagini, afirmand
categoric, si ulterior si demonstrand,
valoarea literara a Istoriei ieroglifice:
,.Opera literara viabila a lui Cantemir este
Istoria ieroglifcd. adevarat Roman de
Renard romanesc, Insa cu scopuri
polemice". Si. cateva randuri mai departe,
pe aceeasi pagina 44: ,,Toti cei care au
rasfoit Istoria ieroglijica s-au interesat
numai de substratul istoric, luand in serios,
ca document, fiece punct'. Totusi. chiar
fara cifru, punctul de plecare e batator
laochi si oricine vede ca, fara a destainui
mult peste ceea cc se ,>tie. roman-cierul s-
a complacut in fictiune.*'
De a doua ..pricina" sunt vinovati
„Gramarii"*, adica echipa editoriala in
frunte cu doamna Marlena Marinescu si cu
domnul Ion Marinescu, care si-au

30