P. 1
globalizare

globalizare

|Views: 207|Likes:

More info:

Published by: palea nicoleta beatrice on Oct 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2013

pdf

text

original

115

Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului

Spre un nou model de globalizare perspectivele altermondialismului
_

Mircea Duþu
Profesor universitar doctor

Universitatea Ecologicã din Bucureºti
Abstract. Born also as a reaction, with a pronounced contestatory character and as an alternative to

the actual mondialization of the ³total capitalism´, the altermondialism has succeeded to impose itself in

the last decade as a social movement with transcontinental dimensions and as a theoretical position in

full development. By denouncing the essential drawbacks of the international order of finance and

commerce ± the multiplication of the discrepancies between North and South, the amplification of the

inequalities between rich and poor or the emphasis of the ecological insecurity, which demonstrates

the incapacity of the occidental economic model in offering a sustainable future for the entire humanity

± the altermondialist project proposes a global model of development, multidimensional, in which the

factors: economy, society, ecology and culture are combining in a viable way. The neo-liberal dogma of

absolute free change and of the pre-eminence of private is replaced with values, such as: solidarity,

democracy and social justice. If the diversity of elements and its nature of ³movement of movements´

prove to be efficient as a front of contesting and denouncing of the existing mondialism, the lack of

homogeneity impedes building a clear and coherent strategic program and, consequently, canalizing the

efforts of the altermondialist militants towards a unique direction. Nevertheless, a common direction is

affirming on general themes, such as: promoting a sustainable development, respecting fundamental

rights, protecting the environment, peace and democracy. With an often idealist speech, marching

towards a ³contestant utopia´, the movement designated as its main ideological adversary, the

neo-liberalism and wants to become a ³theoretical engine´ of social struggle. Until now, the performance

of confrontations between the supporters of the two mondialisms ± the one still in force and,

respectively, the one in project phase, showed us another mondialization than the present one, but we

still do not know when and if it will become also possible.

Key words: Altermondialism; sustainable development; world social forums; globalization; altermondialist

movement; neo-liberal mondialization.

_

Denumit adeseori ºi antimondialism (fãrã ca

echivalenþa sã fie perfectã, fiind vorba mai ales de o

diferenþiere), altermondialismul (din latinã, alter-altul ±

altmondialismul)(1) reprezintã termenul generic utilizat spre

a desemna ansamblul actorilor nestatali organizaþi în

asociaþii, reþele ºi miºcãri, cu obiective diverse, care au

plasat contestarea mondializãrii neoliberale în centrul

acþiunii ºi ca semn al identitãþii lor (Laidi, 2004, p. 303).

Apãrut ca o reacþie ºi propunându-ºi sã fie o alternativã la

actuala formã de mondializare, acesta constituie astãzi o

miºcare socialã eterogenã, cu caracter internaþional, care

revendicã un ansamblu de valori umaniste (precum

democraþia, justiþia economico-socialã, autonomia

popoarelor, protecþia mediului ori drepturile umane

apãrutã. Evident. o replicã a acestuia din urmã. Þinta atacurilor ºi revendicãrilor proiectului altermondialist o constituie centrele instituþionalizate ori informale ale puterii mondiale. precum: FMI. adunãrile altermondialiste au urmat un paralelism . noþiunea de Ämiºcare socialã´ face referire la fenomene de masã. În plus. reuniunile G-8 ori Forumul economic de la Davos. la grupuri unite Economie teoreticã ºi aplicatã 116 prin unul sau mai multe obiective ºi care se erijeazã în actori ai câmpului politic naþional ºi/sau internaþional. proprii fiecãrei societãþi. Banca Mondialã.fundamentale º. OMC. miºcarea dorindu-se în mod evident. OCDE. dar cu semnificaþiile aferente. la Porto Alegre (capitala statului brazilian Rio Grande do Sul). nu întâmplãtor. din punct de vedere formal.a) ºi denunþã Älogica economicã´ a actualei globalizãri.

(2) Indiferent de beground-ul conferit ± o miºcare ancestralã de stãpânire a naturii de cãtre om sau o permanenþã istoricã de europenizare (occidentalizare) a lumii (Defarges. al Periferiei. 25) ± aceasta consacrã o stare a ordinii mondiale în plinã expansiune. 2005. Din aceastã perspectivã altermondialismul apare ca un proiect al Sudului asupra mondializãrii. contrar celui al Nordului. La nivelul realitãþilor neutre este vorba de o interconexiune crescândã. care se reflectã în fluxurile lãrgite de informaþie. Mondializarea capitalismului total Mondializarea (în primul rând economicã) reprezintã astãzi o realitate incontestabilã.semnificativ cu calendarul instituþiilor mondialiste. . împotriva celui al Centrului. al zonei sãrace a Lumii. p. tehnologie. care îºi pune amprenta asupra condiþiei umane. opus celui instaurat ºi promovat de þãrile bogate. stãrii socioeconomice ºi culturale a colectivitãþilor ºi modului de gestionare globalã a problemelor planetei.

oriunde acestea s-ar afla. perceputã Äca o megatendinþã fundamentalã´ (CIA. ca o sociologie a interdependenþelor planetare ºi o fenomenologie a unei lumi noi. tot aºa.77). bunuri. cât acapararea pieþelor de desfacere. încât va modela. 2005. p. prin cei trei piloni ai sãi: politic. în condiþiile revoluþiei tehnologiilor. Ea se configureazã astfel. economic . Unele dintre aspectele sale ± precum interconexiunea planetarã ± rãmân cert ireversibile.capitaluri. Dintr-o altã perspectivã. preocuparea puterilor moderne nu vizeazã ocuparea altor þãri. Pânã ºi rãzboaiele (precum cel din Irak) au devenit mai degrabã o afacere ºi mai puþin o confruntare politicã. ci posesia bogãþiilor. de o manierã substanþialã. deopotrivã. toate tendinþele dominante ale lumii în prima parte a veacului XXI. în fiecare punct al planetei. servicii ºi indivizi. actuala mondializare este tridimensionalã. este o forþã atât de puternicã ºi omniprezentã. Globalizarea nu vizeazã atât cucerirea de teritorii.

2003. având ca bazã trei sute de milioane de acþionari. 202). p. Ca proiect neoliberal de acþiune economicã. el se structureazã la nivel planetar ca o giganticã societate anonimã. actuala mondializare consacrã instaurarea Äcapitalismului total´. Preambul. având ca mizã definitorie comunicarea ºi coabitarea culturalã în condiþiile în care diversitatea culturalã devine Äun patrimoniu comun al umanitãþii´. a cunoscut recunoaºterea oficialã prin Convenþia privind protecþia ºi promovarea diversitãþii expresiilor culturale. regulile ºi tehnicile de reproducere a sa se generalizeazã în spaþiu ºi timp. Planeta cunoaºte o nouã erã de cuceriri.ºi cultural-comunicaþional. Uniunea Europeanã ºi Japonia. din 20 octombrie 2005. care Ätrebuie celebrat ºi pãstrat în profitul tuturor´ (UNESCO. care s-a impus ca model unic de organizare a vieþii economice internaþionale. dar de aceastã . Aceasta din urmã. concentraþi 90% în triada: America de Nord. al indivizilor ºi colectivitãþilor. 2005). a Ätreia mondializare´ (Wolton.

prin excelenþã financiar. cele mai consistente aparþin þãrilor ºi grupurilor care au acces la noile tehnologii. iar cele care opereazã la scarã planetarã îºi diversificã nu numai obiectul de activitate. firmele care au dobândit dimensiuni mondiale sunt din ce în ce mai numeroase. beneficiile mondializãrii nu sunt ºi nu vor fi mondiale. jumãtate din omenire devenind aproape Äinutilã´ pentru funcþionarea mecanismului dominant. ci ºi regiunile de provenienþã. va izola practic Periferia de Centru. Atunci când 20% din populaþia mondialã utilizeazã 80% din resursele planetei. supraconsumul unora genereazã subconsumul altora. ori zonele de acþiune. Niciodatã stãpânii lumii nu au fost atât de puþin numeroºi ºi atât de puternici. întrucât nu conteazã nici din perspectiva producþiei. Prosperitatea pieþelor financiare ºi a posesorilor de titluri . Noul capitalism global.datã întreprinderile ºi grupurile private tind sã domine lumea. În mod evident. ºi nici din cea a consumului.

ºi privaþi de protecþia specialã astfel garantatã. Ädemocraþia pe acþiuni´ exclude treptat de la participarea ºi influenþarea deciziilor segmente tot mai . a salariaþilor care pot sã fie plãtiþi de cinci ori zece ori mai puþin. care face din bani mãsura tuturor lucrurilor. Totodatã. iar ultraliberalismul. marginalizeazã preocupãrile de echitate socialã ºi protejare a mediului. Capitalurile Äfãrã cap´ au transformat datoria þãrilor latino-americane Äîn tribut´. În faþa situaþiilor avantajelor comerciale absolute. combinând savoire-faire (know how-ul) industrial ºi tehnologic cu scãderea salariilor.se bazeazã pe Ädeflaþia salarialã´. de la þarã la þarã. dupã þarã. teoria binefacerilor schimbului devine o pioasã mascaradã. rezultatã din punerea în concurenþã directã. Economia de piaþã atinge astfel apogeul inegalitãþii în producerea bogãþiei ºi a repartiþiei sale. a valorilor ºi instaureazã cupiditatea în mentalitãþi ºi atitudini.

metoda dereglementãrii totale ºi promovarea autoreglãrii absolute. globalizarea liberalã înseamnã ºi gaspiajul resurselor naturale ale planetei. pânã la marea majoritate a populaþiilor. vulnerabilitate maximã. nevoi maxime ºi. în condiþiile primatului economic. . zice totodatã un vârf demografic. marile grupãri exploatând în folos propriu un patrimoniu natural comun întregii umanitãþii. poate conduce. pe termen lung. ÄSocietatea noastrã mondializatã este prima care ar putea ca. 117 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului Istoria ne aratã cã societãþile pentru un anumit timp puternice pot sã se prãbuºeascã în mod brusc ºi brutal. în consecinþã. 2005. Din punct de vedere ecologic. Totodatã. în mod veritabil. cine spune apogeu. sã tragã lecþiile erorilor comise de civilizaþiile longevive în timp ºi spaþiu´ (Diamond. la un adevãrat colaps.importante.

. p. 2004. Cel al Ämollahs´-ilor. cucerirea Americii în secolul al 16-lea. s-au terminat cu tragedii pentru populaþiile vizate.16). 21)! Cronologic. Consecinþele celei actuale sunt în curs de manifestare. pânã la sufocarea individului ºi a comunitãþilor identitare. 2006. primele douã. mondializarea actualã este cea de-a treia. dar care se hrãnesc din aceastã mãrturie a istoriei (Cohen. Pânã ºi jocurile de petrecere a timpului liber sunt impregnate de elemente simplificatoare. comune la nivel planetar (Attali.p. p. ÄDuºmanii´ actualei mondializãri se recruteazã. Mondializarea. care rezistã la Äoccidentalizarea lumii´ ºi duc un rãzboi al civilizaþiilor ºi. respectiv. cel al anticapitaliºtilor. 219). care luptã contra exploatãrii popoarelor ºi promoveazã o Äluptã de clasã la nivel planetar´. din douã câmpuri total opuse. în principal. ca lipsã de opreliºti. devine dominantã în toate privinþele. apoi cea a expansiunilor engleze din secolul al 19-lea.

precum statele. Din aceastã perspectivã a Äpatra mondializare´ astfel preconizatã se doreºte a fi un proiect de reformã planetarã.Altermondialiºtii considerã cã economia nu este guvernatã de legi economice naturale ºi imuabile. Dar aceasta din urmã reduce omul ºi natura la valoarea de marfã. Pentru cã nemulþumirile antimondialiºtilor sunt mult mai complexe decât cele de ordin social. Desigur. care sã cuprindã întreaga . drept contrapondere sunt necesare instanþe externe pieþelor. ca atare. o asemenea prezentare este evident reducþionistã. ca specie între specii. unele organizaþii internaþionale democratice (precum ONU ºi instituþiile sale specializate) ºi societatea civilã. ci este fructul politicilor conºtiente ale guvernelor care cedeazã din ce în ce mai mult din puterea lor pieþei absolute. iar altermondialismul porneºte mai ales de la îngrijorarea profundã cã actuala ordine mondialã rãmâne incapabilã spre a rezolva probleme ºi a promova interesele omenirii întregi.

în contextul preocupãrilor de rezolvare a problemei datoriei externe a þãrilor în curs de dezvoltare din sud. sub toate aspectele existenþei sale ± economic. cultural. Apariþia ºi afirmarea reacþiei altermondialiste Pe acest fond general de structurare ºi funcþionare a mecanismului mondializãrii neoliberare. Alþii (care revendicã sorgintea latino-americanã a altermondialismului) localizeazã apariþia undei de opunere la globalizare în mobilizarea realizatã în mai multe þãri .umanitate. Miºcarea îºi are astfel rãdãcinile cele mai evidente la începutul anilor 1980. social. instituþional º.a ± în raport cu mediul ambiant ºi din perspectiva generaþiilor prezente ºi viitoare. politic. în partea defavorizatã a lumii s-au reaprins mai vechi nemulþumiri ºi nãscut aspiraþii de corectare a inegalitãþilor ºi inechitãþilor. printr-un proiect comun de revendicãri ºi mijloace de acþiune.

precaritãþii muncii ori punerii în discuþie a protecþiei sociale.împotriva celebrãrii triumfaliste a celor 500 de ani de la descoperirea Americii. în acelaºi timp. în Europa. cu aceastã ocazie au apãrut iniþiative de protest ale populaþiilor autohtone americane ºi ale comunitãþii negre. contra . În documentele promovate cu acest prilej s-a denunþat actuala mondializare ºi s-a cerut mobilizarea populaþiei împotriva obiectivelor sale. urmate de campanii împotriva privatizãrii serviciilor publice de distribuire a apei potabile. SUA ºi Coreea de Sud în cadrul unei critici a ºomajului. în 1992. Perspectiva latino-americanã s-a consolidat prin ridicarea zapatistã din sudul Mexicului. care a atras ºi critici severe la adresa mondializãrii. neagrã ºi popularã´. Protestele antimondialiste s-au extins. în ianuarie 1994. cu participarea activã a personalitãþilor intelectuale ºi a unor grupãri creºtine sub moto-ul Ä500 de ani de rezistenþã indigenã. împotriva aplicãrii Tratatului de liber schimb (NAFTA).

perceputã drept Äcoloana vertebralã´ a neoliberalismului. precum ºi cadrul în care sã acþioneze ºi sã defineascã alternativa care sã se opunã neoliberalismului ce dominã lumea´. s-a nãscut Forumul mondial al alternativei. iar acþiunile Organizaþiei Mondiale a Comerþului (OMC). În 1999. lideri de miºcãri sociale. cu implicarea directã a sociologului egiptean Samir Amin ºi a sarcedotului belgian François Houtart. intelectuali ºi rãzvrãtiþi. Ideea Äinstituþionalizãrii´ nemulþumirilor antimondialiste ºi a revendicãrilor altermondialiste prin forumizare a fost lansatã ºi materializatã în 1997 când. al cãrui document programatic preciza: ÄSe dovedeºte necesarã crearea unui forum care sã reuneascã indivizi. reacþia pacifistã la evenimentele din fosta Iugoslavie a realimentat protestul antimondialist.producþiilor de OMG. . de revigorarea miºcãrilor feministe ºi proiectul de control al miºcãrii speculative a capitalismului financiar (promovat de ATTAC).

aceastã mare þarã latinoamericanã preia. coordonatã de Bernard Cassen. responsabilul Attac-Franþa. se elaboreazã. liderul-fondator al Partidului Muncii. de facto ºi neoficial. iar prin implicarea lui Economie teoreticã ºi aplicatã 118 Lula da Silva. primele manifestãri altermondialiste mediatizate. ales în 2002 preºedinte al Braziliei. stindardul miºcãrii . Cu concursul echipei publicaþiei Le Monde diplomatique. ÄCuplarea´ directã la ritmul ºi calendarul acþiunilor oficiale ale globalizãrii reale a avut loc în ianuarie 2000. prin organizarea unei manifestãri împotriva reuniunii anuale de la Davos. a Äbogaþilor´ planetei.au generat manifestãrile protestatare de la Seattle (SUA). o Cartã a forumului. Asumarea unui rol de leadership ºi afirmarea caracterului mondial al miºcãrii aveau sã se împlineascã prin Forumul social de la Porto Alegre.

în 2006 (la Caracas) a avut loc un forum policentric.. supranumitã Äforumul noii generaþii´. ediþia a VIII-a a Forumului Social Mondial este prevãzutã sã aibe loc. la sud de Sahara. ªi. la Mumbai (2004). în 2008. mai echitabilã ºi solidarã´. în sfârºit. Äþara mamã´ a .a. iar participarea la cel de-al V-lea Forum (2005) a preºedintelui Venezuelei. mai bunã. ce urmeazã sã se desfãºoare într-o þarã din Africa. Prin plasarea în India a celui de-al IV-lea Forum social. s-a încercat înscrierea ºi a acestei mari þãri emergente asiatice în cadrul altermondialist. Cu aceastã ediþie.pentru o Äaltã ordine internaþionalã. cu diverse sesiuni tematice realizate în diverse þãri: o sãptãmânã la Bamako. tot în Brazilia. a consolidat dimensiunea statalã a miºcãrii. Hugo Chavez. preocupãrile politice în rândul altermondialismului s-au accentuat. iar 2007 se preconizeazã sã fie anul concentrãrii forþelor participante într-o unicã mare sesiune. o alta la Karachi º.

urmãrindu-se cãutarea de alternative la modelul liberal de globalizare ºi integrarea acestor propuneri în campaniile naþionale.a.altermondialismului militant. regionale ºi internaþionale în favoarea unui mai mare respect al drepturilor umane. care Äcuceriserã´ deja subcontinentul latino-american. aceastã ÄInternaþionalã rebelã´ a constrâns pe Änoii stãpâni ai lumii´. a permis declararea rãzboiului ÄOmenirii contra neoliberalismului´. sociale ºi culturale. adunaþi la Davos în . pe baza unei critici acerbe a modelului mondial în vigoare ºi a speranþei promovãrii unei alternative mai viabile. comunitãþilor indigene. responsabili religioºi º. o multitudine coloratã ºi diversificatã provenind de pe cinci continente. Reunirea a numeroºi reprezentanþi ai sindicatelor. miºcãrilor pacifiste ºi ecologiste. obiectivele sale proclamate prin Declaraþia de la Porto Alegre (ianuarie 2001) rãmân prea aproape de criticile sindicale la adresa capitalismului secolului 20. Oricum. grupurilor de tineri. Totuºi. economice.

pãturi populare.a. tineri. grupãri marxiste. cercetãtori. miºcãri ecologiste. radicale º.ianuarie 2004. asociaþii de consumatori. Prima ar fi constituitã din militanþi care au ca plecare o puternicã . pânã la înlocuirea cu un altul. Protagoniºtii altermondialismului Miºcarea altermondialistã a rezultat din multiplicarea ºi convergenþa mai multor miºcãri. nemulþumite de consecinþele actualului model mondial ºi care reclamã schimbarea sa radicalã. Zaki Laidi înregistreazã trei serii de actori altermondialiºti (Laidi. sindicatele lucrãtorilor ºi din învãþãmânt. Ea regrupeazã. sãraci ºi salariaþi precari din þãrile industrializate. 2004. mica burghezie a Sudului. grosso modo. 304-305). sã afirme: Äsã reflectãm serios spre a modifica într-un sens mai democratic normele ºi procedurile de funcþionare a globalizãrii´. cu naturi diferite. care sã aparþinã cu adevãrat întregii omeniri. pp. persoane cu orizonturi diverse: agricultori.

.a. În fine. prin definiþie. WWF. asociaþii culturale ori regionale. de exemplu. dar care au nevoie întotdeauna sã se sprijine pe reþele ori situaþii locale pentru a acþiona ºi/sau a se face recunoscute. prin crearea de alianþe în reþele cu alþi actori locali care împãrtãºesc obiective similare.identitate localã (miºcãri ale indigenilor. Categoria secundã este reprezentatã de ONG-uri a cãror raþiune socialã este.). din cea de-a treia categorie fac parte ceea ce s-ar putea denumi Äactori ai reþelelor mondiale´. Public Citizen. de a furniza argumentare ºi a asigura alte servicii aferente (ca. People¶s Global Action º. asociaþii politice) ºi a cãror strategie constã în a aduce revendicãrile lor pe scena mondialã. Greenpeace). Global Trade Watch. mondialã ori transnaþionalã (Oxfam. este vorba de organisme cvasiprofesionale al cãror obiectiv este acela de a pune în contact diferiþi actori. de a organiza mobilizãri colective. Direct Action Network. MSF.

având atribuþii de coordonare. care promoveazã un fel de internaþionalism: primii sunt legaþi . acestor Änoi miºcãri´ care se identificã pe deplin cu altermondialismul (De Sousa Santos. iar în plan naþional structuri asemãnãtoare (Global Revolt.Dorinþa de a depãºi faza de Äutopie criticã´ presupune din partea intelectualilor sã fie mai degrabã interpreþi ai semnificaþiilor altermondialismului. care criticã modelul liberului schimb ºi doresc reformarea profundã a principiilor logicii economice. miºcarea altermondialistã cuprinde grupãri diverse. La nivel internaþional s-a instituit treptat un comitet organizatoric (cu sediul la Sao Paolo). fãrã a putea fi asimilate. unite prin critica acerbã a ultraliberalismului. 2005). 2005. pânã la diluþie. Sub raportul orientãrilor politice tradiþionale. p. 64). precum: antiliberalii. ONG dintre cele mai diverse joacã un rol de prim-plan în acest proces. decât profeþi alarmiºti ai dezastrelor mondialismului actual. comuniºtii ºi marxiºtii. pe bazã de criterii sociale ºi morale.

diverse prin natura lor. reformiºtii.de altermondialism prin poziþii anticapitaliste. ecologiºtii. de exemplu principiul suveranitãþii alimentare. dupã un model social ºi solidar. dumping social. în materie de economie. dar doresc ca piaþa sã fie reglementatã potrivit imperativelor sociale ºi de mediu. realizeazã un compromis printr-o poziþie moderatã. 119 . mondializarea neoliberalã fiind perceputã precum cea a clasei burgheze ºi se pronunþã pentru o alta a proletariatului. delocalizãri) ºi propovãduiesc mãsuri protecþioniste de interes naþional ori regional. care proclamã protejarea naþiunii de liberalismul de piaþã ºi insecuritatea socialã care decurge de aici (ºomaj. Toate aceste tendinþe. suveraniºtii ori naþionaliºtii. ceea a Äreformatorilor moderaþi´ care sunt partizanii liberului schimb. libertanii.

Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului

Critica Consensului de la Washington ºi a promotorilor sãi
Acþiunea ºi programul Äcentrului´ mondialist se

exprimã în ceea ce unii specialiºti au denumit ÄConsensul

de la Washington´. În concret ar fi vorba de o serie de

acorduri informale, de gentelmen agreements, încheiate

pe parcursul deceniului 1980-1990 între principalele

companii transcontinentale, bãncile de pe Wall Street,

Rezerva Federalã a SUA ºi organismele financiare

internaþionale, precum Banca Mondialã ºi FMI.

În 1980, John Williamson, directorul economist ºi

vicepreºedinte al Bãncii Mondiale, a formalizat

Äconsensul´ (Ziegler, 2004, p. 61). Regulile astfel prevãzute

ºi aplicate prin proiectele de Äajustare structuralã´ ºi politici

diverse urmãreau înlãturarea oricãrei instanþe de

reglementare statalã sau de altã naturã, liberalizarea cât

mai rapidã ºi completã a tuturor pieþelor (de bunuri,

capitaluri, servicii, invenþii º.a) ºi, în final, instaurarea unei

Ästatless global guvernance´, a unei pieþe mondiale

unificate ºi total autoreglate. Aºadar, o privatizare a lumii

sub toate formele sale.(3)

Aºa cum remarca revista britanicã The Economist din

29 septembrie 2001, în asemenea condiþii Äantiglobalistii

considerã Washington Consens-ul drept o conspiraþie

menitã sã-i îmbogãþeascã pe bancheri. De fapt, nu greºesc

întru totul´.

Într-o perspectivã mai radicalã, Ignatio Ramonet

vorbeºte de realizarea unui veritabil stat supranaþional,

care dispune de aparatele sale, reþele de influenþã ºi mijloace

de acþiune proprii. Ar fi vorba de constelaþia Äpoker-ului

rãului´, formatã din FMI, Banca Mondialã, OCDE ºi OMC,

care vorbesc cu o singurã voce, repercutatã prin

cvasitotalitatea marilor media, pentru a exalta Ävirtuþile

pieþei´ (Ramonet, 2004, p.7).

Practicile ºi acþiunea marilor instituþii financiare ºi

comerciale internaþionale sunt supuse din partea

protagoniºtilor altermondialismului la trei mari critici

(Laidi, 2004, p. 306).

Este denunþat, mai întâi, caracterul nedemocratic ºi lipsa

de transparenþã a deliberãrilor ºi deciziilor luate de aceste

structuri: ele dispun de o putere exorbitantã asupra vieþii

oamenilor ºi o exercitã rãu în afara unui control suficient a

priori ori a posteriori. Aceastã situaþie se explicã ºi prin

bazele ideologice liberale ºi încrederea excesivã acordatã

mecanismelor de piaþã, în raport cu alte mecanisme de

reglementare socialã.

Aºa, de exemplu, criticile adresate Bãncii Mondiale

poartã asupra alegerii beneficiarilor programelor sale, cele

vizând FMI se referã la impermeabilitatea sa faþã de

consecinþele sociale ale programelor de ajustare structuralã

ºi redusa toleranþã pentru politicile care deviazã de la ele.

În sfârºit, OMC este acuzatã de inegalitatea funciarã între

privind tranzacþiile de schimb. Aºadar. criticând asemenea mecanisme de putere mondiale. graþie mandatului prea larg ºi necontrolat acordat pentru a-ºi îndeplini obiectivele ori depãºirii acestuia. altermondialismul se pronunþã pentru substituirea lor cu o guvernanþã mondialã mai democratã ºi mai umanã. prin cel puþin trei mãsuri: suprimarea paradisurilor fiscale. þinerea la distanþã a ONG faþã de procesul de luare a deciziilor. Totodatã.actori. De altfel. judiciare ºi bancare. corectarea grabnicã a Ädevastatoarelor miºcãri de capitaluri´. absenþa evaluãrii opþiunilor. sporirea fiscalitãþii asupra veniturilor din capital ºi taxãri globale. reproºul fundamental adus acestor instituþii mondiale este acela de a se fi transformat în adevãraþi Ästãpâni ai lumii´. . se numãrã printre prioritãþile proiectului altermondialist. dupã împrejurãri. precum taxa Tobin.

pe baza a trei principii: tratamentul naþional (investitorii strãini nu puteau sã fie discriminaþi în raport cu cei naþionali). începând din 1995. Pe aceastã cale se extindea filozofia OMC asupra bunurilor ºi serviciilor care formau obiectul . în cadrul restrâns al OCDE.Perspectiva occidentalã Atitudinea antimondialistã ºi principiile vizând formularea perspectivei unui altmondialism au apãrut în þãrile occidentale în contextul contestãrii Acordului multilateral privind investiþiile ºi al criticilor aduse noilor dezvoltãri ale capitalismului financiar. ca un document-cadru. Negociat. clauza naþiunii cele mai favorizate (ceea ce implicã interdicþia oricãrui tratament preferenþial faþã de o þarã sau un grup de þãri) ºi interzicerea obligaþiei de rezultat (respectiv a menþinerii Äobligaþiilor de servicii publice´). în urma crizei þãrilor asiatice din 1997. Acordul urmãrea reducerea considerabilã a piedicilor la libera circulaþie a fluxurilor de investiþii.

prin cererea filialei din Paris a Hollywood. Majors. ca. Perceperea implicaþiilor acestui act a generat o vie reacþie de contestare a sa. iar în Franþa. din partea consumatorilor (prin intermediul organizaþiei Public Citizen). iar în aceeaºi zi sindicatele din industria cinematograficã lansau un apel. Divergenþele dintre state au devenit importante ºi SUA au . pe cale culturalã. sã i se asigure accesul la mecanismele de susþinere a cinematografiei ºi înlãturarea cotelor de difuzare). Jack Lang în cadrul articolului ÄL¶AMI c¶est l¶ennemi´. în numele principiului nediscriminãrii. în care vorbeau de o ameninþare asupra civilizaþiei ºi de substituire a dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. în SUA. sub forma pericolului pentru pierderea Äexcepþionalitãþii´ sau Ädiversitãþii´ culturale (care s-a materializat imediat. Semnalul l-a dat ministrul socialist al culturii. publicat în Le Monde din 10 februarie 1998. prin dreptul investiþiilor de a dispune de popoare.investiþiilor.

în numele imperativului securitãþii naþionale. intervenþia în . articularea între liberalizarea economicã ºi opþiunea socialã (Äpieþizarea lumii´). p. 2004. naºterea de contestãri în afara sau alãturi de câmpul clasic de acþiune al organizaþiilor sindicale ºi politice. Franþa a formulat puternice rezerve. 316): critica instituþiilor internaþionale considerate drept nontransparente ºi deci puþin democratice. contestãrile venite din partea societãþii civile (lato sensu) la adresa AMI au pus în evidenþã cel puþin cinci dimensiuni esenþiale ale altermondialismului (Laidi.fost printre cei care au cerut mai multe excepþii la acest acord. Dincolo de dezbaterile la nivelul statelor. în special în privinþa Economie teoreticã ºi aplicatã 120 dispoziþiilor referitoare la regimul drepturilor de autor. plecând de la o articulare între global ºi local. dezvoltarea unei critici coerente a lumii liberale.

gãseºte . În clarificarea dimensiunilor teoretice ale altermondialismului un rol important l-au avut dezbaterile în jurul lucrãrii lui M. cei care se opun dominãrii elitelor globale în numele egalitãþii. Negri. 2000. etichetatã drept Äreformistã´. pentru a le influenþa mai bine. Hardt ºi A. Imperiul. Ideea centralã rãmâne însã semnificativã: ÄImperiul reprezintã un progres. democraþiei vor gãsi. termen prin care autorii desemneazã mondializarea (în sens larg) ºi care a primit aprecieri. 65). Negri. Aceastã abordare. p. capitalismul constituie un progres în raport cu formele sociale ºi alte moduri de producþie anterioare. de aceiaºi manierã în care.dezbaterile netranºate ale instituþiilor internaþionale. fãrã nicio îndoialã. mergând de la a constitui un nou Manifest comunist (New York Times) ºi pânã la un elogiu deplasat al capitalismului (criticii de stânga). mijlocul de a se opune acestuia´ (Hardt. Odatã Imperiul solid stabilit. libertãþii. potrivit lui Marx.

Proiectul ATTAC (Acþiunea pentru taxa Tobin privind ajutorarea cetãþenilor) Una din reacþiile protestatare la efectele mondializãrii capitalismului (economiei) financiare care a reuºit sã se instituþionalizeze o reprezintã ATTAC. scãderea taxei de schimb a antrenat o . de Washington. cãtre þãrile emergente. p. Este vorba. de criza financiarã majorã suferitã de unele þãri asiatice emergente. mai precis. În contextul valului mondialist de finanþare. impasul creat de ele nu poate fi depãºit decât prin afirmarea unui alt mondialism (Bensaid.critici ºi completãri în sensul concluziei cã mondializarea ºi instituþiile sale sunt practic inreformabile ºi. Wall Street ºi FMI. caracterizat prin reducerea termenului de acordare a creditului. inaugurat în anii 1990. începând din 1997. 112). în consecinþã. iniþiatã ºi promovatã sub auspiciile publicaþiei franceze Le Monde diplomatique (ÄLe Manifeste du 28 avril (1998)´). 2003.

Fenomenul ATTAC s-a creat prin contribuþia esenþialã . a faimoasei taxe Tobin. iar instituþionalizarea sa. prin crearea asociaþiei s-a produs oficial la sfârºitul lui 1998. Apelul pentru crearea unei Acþiuni pentru taxa Tobin pentru ajutorarea cetãþenilor (Attac) a fost publicat în numãrul din decembrie 1997 al revistei Le Monde diplomatique. la care ulterior s-au adãugat propuneri de revendicãri pentru alte trei taxe fiscale. în timp ce emisiunile obligatare se ridicau la 25 miliarde de dolari! (4) Pe acest fundal tensionat. imediat. Pentru investiþiile de portofoliu contracþia a fost de 10 miliarde de dolari pe an. investitorii s-au retras ºi contracþia finanþãrilor externe a devenit deosebit de puternicã ºi brutalã. un grup de intelectuali (de sorginte gauchistã) a lansat ideea instituirii la nivel mondial.foarte puternicã devalorizare a activelor ºi deci a riscului. ca o încercare de a corecta pentru viitor asemenea consecinþe nefaste ºi mai ales spre a conferi o nouã perspectivã.

din pãcate. a acordat încã din 1973 (odatã cu declanºarea crizei petroliere majore. ale cãrei consecinþe se prelungesc ºi în acest secol) o atenþie deosebitã problemelor ÄLumii a treia´. Temele legate de altermondialism au devenit predilecte dupã 1997 ºi au acreditat publicaþia drept centru ideatic de configurare ºi promovare a proiectului altermondialist. nu ºi-au gãsit puternice reflexe practice) precum o nouã ordine economicã internaþionalã sau una informaþionalã ºi a manifestat înþelegere pentru eºecurile economice ºi derivele autocratice ale regimurilor terþomondiste aferente. legat indispensabil de stânga. mergând pânã la crearea unei Ämatrice ideologice´ a Ätiermondismului´. cu un trecut interesant. Alãturi de asigurarea unei consilieri tematice pentru diferitele acþiuni ºi forme de manifestare ale miºcãrii . Aceastã publicaþie. Revista a susþinut teme generoase (care.ºi se manifestã în jurul unei reviste: Le Monde diplomatique. fondatã pe un accentuat antiamericanism. deopotrivã intelectualã ºi militantã.

care propune o posibilã versiune pentru mondializare. aceasta presupune limitarea progresivã a domniei profitului . acesta îºi propune sã acþioneze pentru o Äeconomie solidarã ºi economã´ (Attac. proiectul se pronunþã pentru refondarea democraþiei. se urmãreºte transformarea Äraporturilor sociale de clasã ºi de sex´ . compromisã prin condiþionãrile lobby-urilor financiare ºi chiar presiunilor militare. În termeni economici se vizeazã reabilitarea Äutilizãrii bunurilor´. 242). aceasta înseamnã mai ales extinderea practicilor democraþiei participative ºi paritare în gestionarea problemelor colectivitãþilor locale ºi de întreprindere.altermondialiste. ceea ce a impus pânã acum capitalismul neputând fi considerat ca sfârºit al istoriei. prin stabilirea supremaþiei valorii de folosinþã asupra valorii de schimb. În termeni politici. p. Referitor la organizarea socialã. 2004. la nivel mondial ATTAC a elaborat ºi un proiect propriu. Conceput multidimensional.

pentru reducerea formelor de inegalitate. în sensul unei atitudini mai econome faþã de resursele de muncã ºi naturale ºi favorabile activitãþilor solidare ºi. Concret. ºtiut fiind cã principala dificultate de surmontat þine de reducerea tensiunilor dintre imperativele sociale ºi exigenþele ecologiei.ºi a câmpului de valorizare a capitalismului. În sfârºit. proiectul Attac Äeste . Este condiþia sine qua non a transformãrii calitative a modului de producþie ºi a celui de consum. Dimensiunea ecologicã impune inserarea armonioasã a activitãþilor 121 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului umane într-o biosferã din care face parte integrantã ºi omenirea ºi ale cãrei echilibre trebuie pãstrate pentru ca condiþiile vieþii sã se perpetueze. construirea progresului în afara mitului creºterii infinite a producþiei ºi consumului. discriminare ºi dominare. în termen simplu uman. totodatã.

solidaritate. a fost interpretat de mulþi ca un refuz al proiectului unei ÄEurope neoliberale´ ºi ca o dorinþã de a pãstra ºi chiar consolida modelul anterior. 6). faþã de Tratatul privind instituirea unei Constituþii pentru Europa (Tratatul Constituþional European- TCE). Prin votul francezilor de la 29 mai 2005. afirmat la nivel comunitar. p. în locul rentabilitãþii. era pentru prima datã când într-o þarã dezvoltatã din nord ºi în cadrul unei consultãri politice instituþionale o societate a avut ocazia de a spune oficial Änu´ globalizãrii ultraliberale (Ramonet. în mai-iunie 2005. democraþie ºi pace. dictaturii banului ºi al rãzboiului. cu unele accente sociale. prin referendum. pretutindeni în lume ºi în . Refuzul TCE a reprezentat o loviturã datã pretenþiei de a impune. 2005.acela de a construi pacea´. AlterEuropa Altermondialismului Nu-ul spus de Franþa ºi Olanda. Aºadar.

cel al unei Europe a solidaritãþii ºi armoniei. stoparea dumping-ului generalizat ºi deliberat. pp. se contureazã tot mai mult ºi un proiect al unei AlterEurope. în numele Europei ºi ca expresie a votului contra. a unui model alternativ celui economic ºi social neoliberal (condus dupã cerinþele concurenþei ºi liberului schimb). transformarea euro din monedã comunã în monedã unicã pentru un anumit numãr de þãri (Sapir. 2006. p. 68-71). cel definit de dogma globalizãrii. ca întoarcerea la originile construcþiei europene.ciuda voinþei cetãþenilor. Deºi nu afirmat deschis. 2006. a unui model economic unic. ca parte componentã a unui . o descompunere lentã. Repunerea în discuþie a construcþiei europene devine inevitabilã ºi patru scenarii pot fi posibile: o explozie brutalã. o Äcârpealã´ care sã asigure o oarecare supravieþuire sau o foarte improbabilã Ätresãrire federalã´ (Desfarges. Se trece însã prea uºor peste proiectul vizând impunerea. 62). respectiv un protecþionism social ºi ecologic.

cu atât mai mult cu cât. Convenþia privind protecþia ºi promovarea diversitãþii expresiilor culturale.Altermondialism. Perspectiva internaþionalã: Excepþia culturalã Pericolele create de mercantilizarea bunurilor culturale ºi liberalizarea comercializãrii lor în cadrul mecanismului mondializãrii neoliberare au generat o reacþie la scarã internaþionalã din partea majoritãþii statelor. la Paris. în cadrul UNESCO a fost elaboratã ºi adoptatã. la 20 octombrie 2005. în contextul globalizãrii. iar în faþa unor atari posibile evoluþii. ªi aceasta. Dominaþia industriilor culturale americane poartã în sine riscul abandonãrii tradiþiilor culturale. care rãmâne prima ºi cea mai energicã expresie a eforturilor internaþionale de a corecta excesele . decisive în definirea popoarelor ºi populaþiilor autohtone. sistemul economic refuzã orice fel de subordonare socialã ºi/sau culturalã.

întrucât sunt Äpurtãtoare de identitãþi. chiar dacã se constatã rolul pozitiv al mondializãrii în crearea. în special prin Äriscurile de dezechilibre între þãrile bogate ºi þãrile sãrace´. protecþionistã în domeniul cultural. subliniind dubla lor naturã. bunurile ºi serviciile culturale ca valori exclusiv comerciale. Totodatã. economicã ºi culturalã. se denunþã sfidarea pe care aceasta o reprezintã pentru diversitatea culturalã. de condiþii inedite pentru Äo interacþiune mai intensã între culturi´.actualei mondializãri ºi chiar de a propune dimensiunile culturale ale alteia nouã. De altfel. Convenþia promoveazã o accentuatã concepþie Äsuveranistã´. cel al . consacrând expres principiul suveranitãþii (fiecare stat având Ädreptul suveran de a adopta mãsuri ºi politici pentru a proteja ºi promova diversitatea expresiilor culturale pe teritoriul lor´). Documentul respinge tendinþa mondialistã de a trata activitãþile. valori ºi sens´. prin evoluþia rapidã a tehnologiilor informaþiei ºi comunicãrii.

4 . recent Alexei al II-lea. Patriarhul Moscovei ºi al întregii Rusii. Dacã convenþia exprimã.egalitãþii demne ºi respectului tuturor culturilor. în a crea o lume multiplã. Aºa. nu lipsesc nici punctele de vedere ale unor foste imperii (devenite acum puteri regionale) care încearcã astfel menþinerea fostelor zone de influenþã. social ºi ecologic) aratã înscrierea documentului în rândul proiectelor altermondialiste. dacã se cunoaºte experienþa noastrã originalã în materie de construire a unei civilizaþii unite pe o bazã a diversitãþii culturale ºi religioase. o reacþie culturalã antiamericanã a Ärestului lumii´. principiul dezvoltãrii durabile. cel puþin sub raport spiritual. unde diferitele modele civilizaþionare sã fie în interacþiune armonioasã ºi paºnicã´ (Alexei II. în mod evident. de exemplu. Consacrarea diversitãþii culturale drept al 4-lea pilon al dezvoltãrii durabile (alãturi de cel economic. declara: ÄMisiunea Rusiei în secolul 21 constã.

Mondialismul neoliberal respinge reglementarea ºi considerã cã autoreglarea mecanismelor de piaþã este suficientã spre a asigura protecþia mediului ºi pãstra echilibrul ecologic.aprilie 2006). Economie teoreticã ºi aplicatã 122 Totuºi. Planetare prin natura lor (cauze. de la un anumit nivel al . dimensiuni ºi obiect) acestea se preteazã la o abordare unitarã ºi o rezolvare conform principiului Äa gândi global. Problema ecologicã Un alt domeniu important de manifestare a divergenþelor mondialiste îl constituie problemele ecologice globale. Creºterea economicã nu ar fi nocivã pentru naturã decât în primele stadii ale dezvoltãrii. a acþiona local´. semnificaþiile factorului economic influenþeazã major perceperea ºi tratarea acestora.

care se gândesc. dimpotrivã. Mai mult decât atât. Aceasta reprezintã un Äbun superior´. Respingând asemenea teze. altermondialismul considerã cã. asemenea strategii. Totodatã.venitului pe locuitor (atins deja în þãrile dezvoltate) ea devenind. cum sã se hrãneascã. în cele din urmã. a cãrui protejare îi intereseazã mai mult pe bogaþi decât pe sãraci. creºterea PIB ar permite sã se dispunã de resurse sporite pentru susþinerea politicilor de mediu. întrucât poluarea le prejudiciazã activitatea ºi le diminueazã profitul. protecþia mediului presupune reguli precise. unii radicali cred cã evitarea distrugerii echilibrului ecologic implicã o Ädescreºtere sustenabilã´ ºi oricum o Äeconomie solidarã ºi economã´. în cadrul conceptului dezvoltãrii durabile. Cã simpla dezvoltare economicã nu poate oferi soluþia . în aceeaºi logicã ºi întreprinderile ar promova. instituþii statale de gestionare ºi o compatibilizare cu creºterea economicã. reprezentând o problemã de interes general. înainte de toate. profitabilã pentru mediu.

Principiile alternativei la globalizarea economicã Vocabularul altermondialist cuprinde ºi uziteazã. Principiile de bazã ale proiectului altei globalizãri (alternativa la cea existentã) au fost expuse în documentul elaborat de un grup de lucru în perioada 1999-2002 ºi asumat .problemei ecologice o dovedeºte ºi situaþia atitudinii faþã de schimbãrile climatice ºi fenomenul încãlzirii globale. democraþia participativã. termeni specifici precum: noua democraþie (democraþia vie. interesele energetice divergente au fãcut ca SUA ºi aliaþii sãi sã promoveze o alternativã prin Acordul de la Vientiane (2005). subsidiaritate º. democraþia persoanelor). localizare. Deºi Protocolul de la Kyoto (1997) cuprinde în sine ca tehnicã de acþiune mecanisme specifice economiei de piaþã (sistemul drepturilor de poluare transferabile).a. din plin. sustenabilitate ecologicã.

Acestea. limitarea drepturilor ºi puterilor proprietarilor absenteiºti ºi asigurarea faptului cã aceluia care deþine puterea de a hotãrî îi revine ºi responsabilitatea pentru daunele care se pot astfel produce). la luarea deciziilor. _ Sustenabilitatea ecologicã (adicã o dezvoltare care sã permitã satisfacerea nevoilor autentice ale persoanelor de azi. se dã votul celor care îºi asumã consecinþele acestora. _ Subsidiaritatea (exprimatã în regula cã autoritatea nivelurilor mai îndepãrtate ale administraþiei este subsidiarã celor locale ori subordonate primelor). ar fi: _ Noua democraþie sau democraþia vie (care semnificã crearea unor sisteme de guvernare în care. . fãrã a compromite capacitatea viitoarelor generaþii de a le satisface pe ale lor ºi fãrã a diminua diversitatea naturalã a vieþii pe Terra).de Forumul Internaþional privind Globalizarea (FIG). în numãr de 10.

generaþiile prezente ºi viitoare). respectiv: a)apa. _ Munca. educaþia. _ Diversitatea (naturalã ºi culturalã. c)serviciile publice pe care guvernele le presteazã în numele tuturor pentru a satisface nevoile de bazã precum: sãnãtatea publicã. _ Drepturile umane fundamentale. aerul. pãdurea ºi peºtii. locuri de muncã (necesitatea recunoaºterii unor drepturi aferente ºi asigurarea lor practicã). populaþie ºi state. _ Garanþia ºi securitatea alimentelor (recunoaºterea ºi garantarea dreptului la alimentaþie). _ Echitatea (între indivizi. terenurile. ._ Patrimoniul comun (existã resurse ce constituie un patrimoniu comun al tuturor speciilor. care reprezintã cheia vitalitãþii. siguranþa publicã ºi securitatea socialã). mijloacele de viaþã. rezistenþei ºi capacitãþii inovatoare a tuturor sistemelor vii). b)cultura ºi cunoºtinþele.

apa ori justiþia ar putea fi declarate bunuri publice globale._ Principiul prevenirii (când o practicã ori un produs presupun ameninþãri potenþiale grave sau producerea unui prejudiciu pentru sãnãtatea umanã ºi mediu. Prioritatea dreptului de proprietate asupra tuturor celorlalte drepturi umane a conturat o societate devenitã. modelele sociale de progres plasate sub protecþie. pe punctul de a rupe echilibrul vieþii în comun. Totuºi. miºcarea poate sã fie inversatã. trebuie sã se întreprindã acþiuni preventive pentru evitarea sau limitarea lor. în multe privinþe. chiar ºi atunci când nu existã certitudinea ºtiinþificã de a se produce sau nu o asemenea daunã). ºi pentru marea majoritate insuportabilã. refondarea unui proiect social ºi democratic cerutã insistent de altermondialiºti. bunuri comune precum: aerul. Dintr-o altã perspectivã. ar presupune trecerea de la actualul Äcontract privat´ la un Äcontract social´ inedit. mijloace degajate pentru a .

pentru a se adãuga contestãrii ºi o alternativã. mai ales de cãtre jurnaliºti. nãscut sub impulsul miºcãrii forumurilor sociale. În 1999. altermondialismul a reuºit sã se impunã în ultimul deceniu ca o miºcare socialã cu dimensiuni transcontinentale ºi o poziþie teoreticã în plinã dezvoltare. Concluzii Nãscut deopotrivã ca o reacþie cu un pronunþat caracter contestatar ºi o alternativã la actuala mondializare a Äcapitalismului total´. 123 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului Note bibliografice (1) Termenul de antimondializare a fost primul folosit. s-a impus termenul de altermondialism sau altermondializare. (2) Globalizarea (Ä Globalisation´) este un anglicism care a început .finanþa solidaritatea între generaþii ºi între muncitori. pentru a desemna miºcarea contestatarã a actualei ordini mondiale. de origine belgianã.

Termenul (echivalent) de mondializare este ºi el tot un neologism. Tot el a inventat ºi expresia Äsatul global´. Brzezinski vedea în apariþia Ärevoluþiei electronice´ consacrarea supremaþiei SUA ca primã societate globalã din istorie ºi a introdus teza sfârºitului ideologiilor.sã se impunã la sfârºitul anilor 1960. deja vechi. Într-adevãr. Äcapitalism mondial´ au fost în vogã pânã prin 1992. dupã primul rãzboi din Golf (1991) Washingtonul a anunþat naºterea unei noi ordini mondiale. Ämondializarea pieþelor´. Expresia va ajunge sã desemneze noua dispunere a problemelor . Äglobalizare financiarã´. de la Universitatea Columbia. Alþi termen precum: multinaþional. Trãgând învãþãminte din rãzboiul din Vietnam ± primul rãzboi care a fost transmis în direct la televiziune ± Mc Luhan considerã cã ubicuitatea ºi transparenþa catodicã ar face mai dificile de produs confruntãrile armate ºi ar plasa þãrile încã neindustrializate pe calea progresului. prin studiile asupra mass-media ale canadianului Marshall Mc Luhan ºi cercetãrile specialistului nord-american în Ä problemele comunismului´. Zbigniew Brzezinski. transnaþional sau expresii ca Äîntreprindere fãrã frontiere´.

G-8. iar. globalã ºi sistemicã. dacã cel economic de la Davos constituie un conclav al bogaþilor planetei. el reprezintã. Banca Mondialã). FMI. sub deviza ÄO altã lume este posibilã´.În plan practic-acþional. la ordinea internaþionalã a finanþei ºi comerþului. o contestare a organizãrii interne a statului ºi a politicilor instituþiilor mondiale (precum: OMC. OCDE. pe de o parte. o propunere ºi un demers pentru o alternativã. nemulþumite de menþinerea Statu quo-ului ºi acþionând pentru schimbarea lui. amplificarea inegalitãþilor dintre bogaþi ºi sãraci sau accentuarea insecuritãþii ecologice care demonstreazã incapacitatea modelului economic occidental de a oferi un viitor durabil . pe de alta. Ca forum de dezbateri. Altermondialismul porneºte de la denunþarea racilelor endemice ale mondialismului actual ± multiplicarea discrepanþelor dintre Nord ºi Sud. cele sociale (precum cel de la Porto Alegre) reunesc reprezentanþii zonelor defavorizate ale lumii.

în care factorii: economic. dogma neoliberalã a liberului schimb ºi primatului absolut al privatului este respinsã ºi înlocuitã cu un discurs impregnat de valori precum: solidaritate. ecologic ºi cultural se conjugã în mod viabil. democraþie ºi justiþie socialã. social. multidimensional.pentru întreaga omenire ± ºi propune un model global de dezvoltare. ca o condiþie prealabilã a construirii unui mondialism alternativ. La nivel teoretic. fondat pe puterea popoarelor ºi pe o nouã concepþie a dezvoltãrii durabile´ (Attac. Dacã diversitatea componentelor ºi natura sa de Ämiºcare a miºcãrilor´ se dovedesc eficace ca front de contestare ºi denunþare a mondialismului real. un proiect care presupune: ÄO reformã radicalã a instituþiilor financiare internaþionale. Astfel spus. 2004). lipsa omogenitãþii împiedicã construirea unui program de acþiune clar ºi . fondatã pe o contestare a organizãrii actuale a puterilor în sânul sistemului financiar internaþional.

coerent ºi dãuneazã. al confruntãrilor de tot felul dintre susþinãtorii celor douã mondialisme ± cel în vigoare ºi. Cu un discurs idealist. respectarea drepturilor umane fundamentale. dar ºi a o schimba pe cea existentã în direcþia doritã (Bornstein. o orientare comunã se afirmã pe teme generale precum: promovarea unei dezvoltãri durabile. De altfel. pacea. mai ales. în consecinþã. important rãmâne nu numai a gândi o altã lume. sã rãmânã o nouã ºi simplã Äutopie contestatarã´. respectiv. protecþia mediului. 2005. coagulãrii eforturilor militanþilor altermondialiºti într-o direcþie unicã. cel în stare de proiect ± ne aratã . în care ºi-a desemnat ca principal adversar ideologic ultraliberalismul ºi cu ambiþia de a deveni rapid un Ämotor teoretic´ nu numai de a explica. p. spectacolul de pânã acum. Aºadar. dar ºi a transforma radical lumea existentã. democraþia º.16).a. altermondialismul riscã însã sã devinã ºi. Totuºi.

realizatã. 3). rasele. frontierele. 1999. ÄAceastã globalizare corespunde imaginii care se are despre globul pãmântesc din sateliþi ºi pe care ºi-au format-o conducãtorii marilor întreprinderi. statele. în sfârºit. pe care filosofii platonici nu au încetat sã o viseze ºi care apare. Bush). Terra pare o unitate: naþiunile. de impunere a .W. Este marele vis al unei unitãþi-totalitãþi. ºi chiar cum va fi posibilã. dar nu ºtim când. a OMC a fãcut ca noile achiziþii ale lexicului sã se rãspândeascã pe întreaga planetã. Crearea. dupã care Älumea nu va mai arãta aºa cum a fost´ (G. pe lângã semnificaþia de Äglobalizare a terorismului´. ori Äprimul rãzboi al secolului 21´. reglementãrile juridice. Evenimentele din 11 septembrie 2001. în 1994. p. Unitatea-totalitatea este teritoriul capitalismului contemporan´ (Zarifian. au inaugurat ºi ele o tendinþãdimensiune care continuã în Afganistan ºi Irak. internaþionale ºi apoi va deveni sinonimã cu mondializarea/ globalizarea. popoarele.cã o altã mondializare este necesarã. Vãzutã din spaþiu. regimurile politice se amestecã fãrã ca prin aceasta sã disparã.

Morales (Bolivia). este expresia sa cea mai elocventã. ÄLe phénomene Sudoku´. 2006 . revoluþiile Äorange´ din Europa esticã se înscriu în acelaºi perimetru mondialist de acaparare a zonelor petrolifere. În sfârºit. încheiat în aprilie 2006. RIA Novosti Attali. Wolfovitz). 4 aprilie 2006.mondializãrii economice prin mijloace violente. Patriarhul Moscovei ºi al întregii Rusii (2006). 6-12 avril. în revista L¶Express. J.. nr. care sã instaureze o zonã a liberului schimb între Casablanca ºi Karachi ºi o Ädemocraþie à la roumaine´ (dupã expresia lui P. Moscova. Declaraþie în faþa celui de-al 10-lea Consiliu mondial al poporului rus. Proiectul Ämarelui Orient Mijlociu´. Economie teoreticã ºi aplicatã 124 Bibliografie Alexei al II-lea. O replicã încearcã sã se înfiripeze prin Acordul comercial al popoarelor. între preºedinþii: Fidel Castro (Cuba). Hugo Chavez (Venezuela) ºi E.

(2005). (2000). Los Angeles Fraquelli. Editura Textuel. (2005). La Decouverte. D. Collapse: how societies choose to fail or succeed. Negri. J. (2006). O Forum social mundial: manual de uso. Editura Eyrolles. Rubbettino Editore. (2005). Z. Editura Flammarion. Ou va l¶Europe. M. D. Editura Cortez. Editura Exils. Roma Hardt. Presses Universitaires de France. ÄA destra di Porto Alegre´. La grande perturbation. (2003). Paris Bornstein. Paris (3) Principiile acestei acþiuni ar fi urmãtoarele: 1.. Editions Grasset&Fasquelle. L¶Empire. 6e edition mise à jour Defarges. Ph. D. (2004). Paris Cohen. M. Le Nouvel Internationalisme. Paris De Sousa Santos. Paris Defarges. B. La mondialisation. Sao Paulo Diamond. (2005). La mondialisation et ses ennemis.M. University of California. Ph. (2004).M. (2005). Paris Laidi.Bensaid. În fiecare þarã . Comment changer le monde. A.

pe cât posibil. prin eliminarea scutirilor fiscale de care beneficiazã cei mai sãraci. a pieþelor financiare. Garantarea unui tratament egal pentru investiþiile autohtone ºi strãine. cu 10% anual. Dereglementarea maximã a economiei þãrii. Dezvoltarea liberalizãrii schimburilor comerciale. Intensificarea protecþiei proprietãþii private. a sectorului public prin privatizarea. 6. Înlãturarea. 2. 3. printr-o formã specialã a tuturor întreprinderilor al cãror proprietar este statul ori o entitate parastatalã. 5. 8. pentru a determina creºterea volumului impozitului. 7.debitoare este necesar sã se efectueze o reformã fiscalã bazatã pe douã principii: a)diminuarea sarcinii fiscale care greveazã veniturile mari. a taxelor vamale. pentru a garanta jocul liber al competiþiei dintre diferitele forþe economice în prezenþã. Liberalizarea. Întrucât comerþul liber progreseazã prin intermediul exportului e necesar. având ca obiectiv minim reducerea. 4. având ca obiectiv ultim sã-i determine pe cei bogaþi sã efectueze investiþii productive ºi b)mãrirea masei contribuabililor. într-un sistem cât mai susþinut. în scopul de a spori securitatea acestora ºi a creºte volumul investiþiilor strãine. cât mai rapidã ºi completã posibil. .

2004. nr. (2006). Paris . 83/ octobre-novembre 2005 Sapir. Limitarea deficitului bugetar. numãr special al publicaþiei Le Monde diplomatique ± Manière de voir. în ceea ce priveºte cheltuielile statului. sã se favorizeze dezvoltarea acelor sectoare economice care sunt capabile sã exporte bunuri. Crearea transparenþei pieþei: eliminarea totalã a subvenþiilor de stat pentru operatorii privaþi. (4) De la aceastã crizã au scãpat numai China (care a refuzat deschiderea financiarã preconizatã de Äconsensul mondialist´) ºi Malaiezia (care a recurs la mãsura taxãrii modulate a ieºirilor de capital).7/juin-juillet 2004 Ramonet. La Fin de l¶euro-libéralisme. unissez-vous!. 10. ÄAspirations´. (2004). numãr special al publicaþiei Le Monde diplomatique ± Maniere de voir. pp. statele din Lumea a treia care subvenþioneazã. I. I. Seuil.ca prioritate. trebuie sã renunþe la aceste politici.. Ramonet. în Pour changer le monde. în scopul de a menþine la un nivel scãzut preþurile la alimente. J. Protestataires. în ÄAltermondialistes de tous les pays .´. 62-63). se impune acordarea unei prioritãþi celor destinate dezvoltãri infrastructurilor (Ziegler.. nr. 9.

London-New York UNESCO. Paris Foro Internacional sobre Globalizacion (2003).I. Editura Mille et Une Nuits. D. (2005). (1999). Convention sur la protection et la promotion de la diversité des expressions culturelles. Presses Universitaires de France. Los nuevos amos del mundo. Paris C. Alternativas a la Globalizacion Economica.. Paris Ziegler. (2005). Barcelona Global Revolt (2005). Paris Zarifian. Gedisa editorial. L¶Autre Mondialisation. Barcelona ATTAC (2004). Ph.Walton. Zed Books. Le developpement a-t-il un avenir? Pour une économie solidaire et économe. (2003). Paris. (2004). Ediciones Destino.A. J. Amory Starr. rapport. A Guide to the Mouvements Against Globalization. Editions Robert Laffont. 20 octobre 115 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului . Comment sera le monde en 2020?. L¶Emergence d¶un Peuple-Monde. Editions Flammarion.

Spre un nou model de globalizare perspectivele altermondialismului _ Mircea Duþu Profesor universitar doctor Universitatea Ecologicã din Bucureºti Abstract. Born also as a reaction. society. with a pronounced contestatory character and as an alternative to the actual mondialization of the ³total capitalism´. The neo-liberal dogma of . in which the factors: economy. By denouncing the essential drawbacks of the international order of finance and commerce ± the multiplication of the discrepancies between North and South. multidimensional. which demonstrates the incapacity of the occidental economic model in offering a sustainable future for the entire humanity ± the altermondialist project proposes a global model of development. ecology and culture are combining in a viable way. the altermondialism has succeeded to impose itself in the last decade as a social movement with transcontinental dimensions and as a theoretical position in full development. the amplification of the inequalities between rich and poor or the emphasis of the ecological insecurity.

the movement designated as its main ideological adversary. neo-liberal mondialization. . If the diversity of elements and its nature of ³movement of movements´ prove to be efficient as a front of contesting and denouncing of the existing mondialism.absolute free change and of the pre-eminence of private is replaced with values. the neo-liberalism and wants to become a ³theoretical engine´ of social struggle. globalization. the lack of homogeneity impedes building a clear and coherent strategic program and. the performance of confrontations between the supporters of the two mondialisms ± the one still in force and. world social forums. Until now. respectively. showed us another mondialization than the present one. peace and democracy. protecting the environment. marching towards a ³contestant utopia´. Nevertheless. such as: solidarity. a common direction is affirming on general themes. respecting fundamental rights. but we still do not know when and if it will become also possible. canalizing the efforts of the altermondialist militants towards a unique direction. altermondialist movement. democracy and social justice. sustainable development. the one in project phase. With an often idealist speech. consequently. such as: promoting a sustainable development. Key words: Altermondialism.

_ Denumit adeseori ºi antimondialism (fãrã ca echivalenþa sã fie perfectã. Evident. reþele ºi miºcãri. Apãrut ca o reacþie ºi propunându-ºi sã fie o alternativã la actuala formã de mondializare. p.a) ºi denunþã Älogica economicã´ a actualei globalizãri. autonomia popoarelor. justiþia economico-socialã. cu caracter internaþional. acesta constituie astãzi o miºcare socialã eterogenã. fiind vorba mai ales de o diferenþiere). protecþia mediului ori drepturile umane fundamentale º. 303). 2004. care revendicã un ansamblu de valori umaniste (precum democraþia. care au plasat contestarea mondializãrii neoliberale în centrul acþiunii ºi ca semn al identitãþii lor (Laidi. alter-altul ± altmondialismul)(1) reprezintã termenul generic utilizat spre a desemna ansamblul actorilor nestatali organizaþi în asociaþii. altermondialismul (din latinã. noþiunea de Ämiºcare socialã´ face referire la . cu obiective diverse.

fenomene de masã. OCDE. o replicã a acestuia din urmã. reuniunile G-8 ori Forumul economic de la Davos. din punct de vedere formal. precum: FMI. contrar celui al Nordului. OMC. Þinta atacurilor ºi revendicãrilor proiectului altermondialist o constituie centrele instituþionalizate ori informale ale puterii mondiale. la Porto Alegre (capitala statului brazilian Rio Grande do Sul). Din aceastã perspectivã altermondialismul apare ca un proiect al Sudului asupra mondializãrii. proprii fiecãrei societãþi. apãrutã. la grupuri unite Economie teoreticã ºi aplicatã 116 prin unul sau mai multe obiective ºi care se erijeazã în actori ai câmpului politic naþional ºi/sau internaþional. . miºcarea dorindu-se în mod evident. În plus. nu întâmplãtor. dar cu semnificaþiile aferente. Banca Mondialã. adunãrile altermondialiste au urmat un paralelism semnificativ cu calendarul instituþiilor mondialiste.

care îºi pune amprenta asupra condiþiei umane. care se reflectã în fluxurile lãrgite de informaþie.(2) Indiferent de beground-ul conferit ± o miºcare ancestralã de stãpânire a naturii de cãtre om sau o permanenþã istoricã de europenizare (occidentalizare) a lumii (Defarges. în fiecare punct al planetei. Mondializarea capitalismului total Mondializarea (în primul rând economicã) reprezintã astãzi o realitate incontestabilã.al Periferiei. p. capitaluri. al zonei sãrace a Lumii. stãrii socioeconomice ºi culturale a colectivitãþilor ºi modului de gestionare globalã a problemelor planetei. p. bunuri. 2005. La nivelul realitãþilor neutre este vorba de o interconexiune crescândã. 25) ± aceasta consacrã o stare a ordinii mondiale în plinã expansiune. tehnologie.77). împotriva celui al Centrului. 2005. perceputã Äca o megatendinþã fundamentalã´ (CIA. opus celui instaurat ºi promovat de þãrile bogate. este o forþã atât de puternicã ºi . servicii ºi indivizi.

p. cât acapararea pieþelor de desfacere. Ea se configureazã astfel. tot aºa. actuala mondializare este tridimensionalã. oriunde acestea s-ar afla. având ca mizã definitorie comunicarea ºi coabitarea culturalã în condiþiile . Dintr-o altã perspectivã. 2003.omniprezentã. 202). ca o sociologie a interdependenþelor planetare ºi o fenomenologie a unei lumi noi. încât va modela. de o manierã substanþialã. preocuparea puterilor moderne nu vizeazã ocuparea altor þãri. Pânã ºi rãzboaiele (precum cel din Irak) au devenit mai degrabã o afacere ºi mai puþin o confruntare politicã. economic ºi cultural-comunicaþional. Globalizarea nu vizeazã atât cucerirea de teritorii. Aceasta din urmã. în condiþiile revoluþiei tehnologiilor. deopotrivã. prin cei trei piloni ai sãi: politic. ci posesia bogãþiilor. a Ätreia mondializare´ (Wolton. Unele dintre aspectele sale ± precum interconexiunea planetarã ± rãmân cert ireversibile. toate tendinþele dominante ale lumii în prima parte a veacului XXI.

2005). Ca proiect neoliberal de acþiune economicã. având ca bazã trei sute de milioane de acþionari. Niciodatã stãpânii lumii nu au fost atât de puþin numeroºi ºi atât de puternici. dar de aceastã datã întreprinderile ºi grupurile private tind sã domine lumea. regulile ºi tehnicile de reproducere a sa se generalizeazã în spaþiu ºi timp. al indivizilor ºi colectivitãþilor. care Ätrebuie celebrat ºi pãstrat în profitul tuturor´ (UNESCO. . care s-a impus ca model unic de organizare a vieþii economice internaþionale. a cunoscut recunoaºterea oficialã prin Convenþia privind protecþia ºi promovarea diversitãþii expresiilor culturale. concentraþi 90% în triada: America de Nord.în care diversitatea culturalã devine Äun patrimoniu comun al umanitãþii´. actuala mondializare consacrã instaurarea Äcapitalismului total´. Uniunea Europeanã ºi Japonia. din 20 octombrie 2005. Preambul. el se structureazã la nivel planetar ca o giganticã societate anonimã. Planeta cunoaºte o nouã erã de cuceriri.

cele mai consistente aparþin þãrilor ºi grupurilor care au acces la noile tehnologii. ori zonele de acþiune. dupã þarã. iar cele care opereazã la scarã planetarã îºi diversificã nu numai obiectul de activitate. ºi .În mod evident. de la þarã la þarã. rezultatã din punerea în concurenþã directã. întrucât nu conteazã nici din perspectiva producþiei. prin excelenþã financiar. ci ºi regiunile de provenienþã. a salariaþilor care pot sã fie plãtiþi de cinci ori zece ori mai puþin. Noul capitalism global. supraconsumul unora genereazã subconsumul altora. firmele care au dobândit dimensiuni mondiale sunt din ce în ce mai numeroase. jumãtate din omenire devenind aproape Äinutilã´ pentru funcþionarea mecanismului dominant. beneficiile mondializãrii nu sunt ºi nu vor fi mondiale. Prosperitatea pieþelor financiare ºi a posesorilor de titluri se bazeazã pe Ädeflaþia salarialã´. ºi nici din cea a consumului. va izola practic Periferia de Centru. Atunci când 20% din populaþia mondialã utilizeazã 80% din resursele planetei.

Capitalurile Äfãrã cap´ au transformat datoria þãrilor latino-americane Äîn tribut´. combinând savoire-faire (know how-ul) industrial ºi tehnologic cu scãderea salariilor. a valorilor ºi instaureazã cupiditatea în mentalitãþi ºi atitudini. pânã la marea majoritate a populaþiilor. Economia de piaþã atinge astfel apogeul inegalitãþii în producerea bogãþiei ºi a repartiþiei sale. În faþa situaþiilor avantajelor comerciale absolute. Ädemocraþia pe acþiuni´ exclude treptat de la participarea ºi influenþarea deciziilor segmente tot mai importante. care face din bani mãsura tuturor lucrurilor. Din punct de vedere ecologic. în condiþiile . metoda dereglementãrii totale ºi promovarea autoreglãrii absolute. marginalizeazã preocupãrile de echitate socialã ºi protejare a mediului.privaþi de protecþia specialã astfel garantatã. Totodatã. iar ultraliberalismul. teoria binefacerilor schimbului devine o pioasã mascaradã.

Mondializarea. sã tragã lecþiile erorilor comise de civilizaþiile longevive în timp ºi spaþiu´ (Diamond. nevoi maxime ºi. vulnerabilitate maximã. zice totodatã un vârf demografic. poate conduce. globalizarea liberalã înseamnã ºi gaspiajul resurselor naturale ale planetei. devine dominantã în toate privinþele. cine spune apogeu.primatului economic. la un adevãrat colaps. pânã la sufocarea individului ºi a . în consecinþã. 2005. 117 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului Istoria ne aratã cã societãþile pentru un anumit timp puternice pot sã se prãbuºeascã în mod brusc ºi brutal. 219). marile grupãri exploatând în folos propriu un patrimoniu natural comun întregii umanitãþii. ca lipsã de opreliºti. ÄSocietatea noastrã mondializatã este prima care ar putea ca. p. pe termen lung. Totodatã. în mod veritabil.

2004. Altermondialiºtii considerã cã economia nu este guvernatã de legi economice naturale ºi imuabile. Cel al Ämollahs´-ilor. comune la nivel planetar (Attali. în principal. cel al anticapitaliºtilor. 2006. p. ci este fructul politicilor conºtiente ale guvernelor care cedeazã din ce în . 21)! Cronologic. dar care se hrãnesc din aceastã mãrturie a istoriei (Cohen. Pânã ºi jocurile de petrecere a timpului liber sunt impregnate de elemente simplificatoare. respectiv. primele douã. Consecinþele celei actuale sunt în curs de manifestare. s-au terminat cu tragedii pentru populaþiile vizate. ÄDuºmanii´ actualei mondializãri se recruteazã. care luptã contra exploatãrii popoarelor ºi promoveazã o Äluptã de clasã la nivel planetar´.16). mondializarea actualã este cea de-a treia. p. din douã câmpuri total opuse.comunitãþilor identitare. care rezistã la Äoccidentalizarea lumii´ ºi duc un rãzboi al civilizaþiilor ºi. apoi cea a expansiunilor engleze din secolul al 19-lea. cucerirea Americii în secolul al 16-lea.

iar altermondialismul porneºte mai ales de la îngrijorarea profundã cã actuala ordine mondialã rãmâne incapabilã spre a rezolva probleme ºi a promova interesele omenirii întregi. Din aceastã perspectivã a Äpatra mondializare´ astfel preconizatã se doreºte a fi un proiect de reformã planetarã. instituþional º. social. Pentru cã nemulþumirile antimondialiºtilor sunt mult mai complexe decât cele de ordin social. Dar aceasta din urmã reduce omul ºi natura la valoarea de marfã. care sã cuprindã întreaga umanitate.a ± în raport cu mediul ambiant ºi din perspectiva generaþiilor prezente ºi . Desigur. precum statele. o asemenea prezentare este evident reducþionistã. drept contrapondere sunt necesare instanþe externe pieþelor. cultural.ce mai mult din puterea lor pieþei absolute. ca atare. ca specie între specii. sub toate aspectele existenþei sale ± economic. politic. unele organizaþii internaþionale democratice (precum ONU ºi instituþiile sale specializate) ºi societatea civilã.

Alþii (care revendicã sorgintea latino-americanã a altermondialismului) localizeazã apariþia undei de opunere la globalizare în mobilizarea realizatã în mai multe þãri împotriva celebrãrii triumfaliste a celor 500 de ani de la descoperirea Americii. în contextul preocupãrilor de rezolvare a problemei datoriei externe a þãrilor în curs de dezvoltare din sud. în partea defavorizatã a lumii s-au reaprins mai vechi nemulþumiri ºi nãscut aspiraþii de corectare a inegalitãþilor ºi inechitãþilor. printr-un proiect comun de revendicãri ºi mijloace de acþiune. în 1992.viitoare. cu aceastã ocazie au apãrut iniþiative de protest ale populaþiilor autohtone americane . Apariþia ºi afirmarea reacþiei altermondialiste Pe acest fond general de structurare ºi funcþionare a mecanismului mondializãrii neoliberare. Miºcarea îºi are astfel rãdãcinile cele mai evidente la începutul anilor 1980.

în acelaºi timp. de revigorarea miºcãrilor feministe ºi proiectul de control al miºcãrii speculative a capitalismului financiar (promovat de ATTAC). . SUA ºi Coreea de Sud în cadrul unei critici a ºomajului. care a atras ºi critici severe la adresa mondializãrii. În documentele promovate cu acest prilej s-a denunþat actuala mondializare ºi s-a cerut mobilizarea populaþiei împotriva obiectivelor sale. contra producþiilor de OMG. precaritãþii muncii ori punerii în discuþie a protecþiei sociale. în ianuarie 1994. Perspectiva latino-americanã s-a consolidat prin ridicarea zapatistã din sudul Mexicului. Protestele antimondialiste s-au extins. cu participarea activã a personalitãþilor intelectuale ºi a unor grupãri creºtine sub moto-ul Ä500 de ani de rezistenþã indigenã. neagrã ºi popularã´. urmate de campanii împotriva privatizãrii serviciilor publice de distribuire a apei potabile. împotriva aplicãrii Tratatului de liber schimb (NAFTA).ºi ale comunitãþii negre. în Europa.

primele manifestãri altermondialiste mediatizate.Ideea Äinstituþionalizãrii´ nemulþumirilor antimondialiste ºi a revendicãrilor altermondialiste prin forumizare a fost lansatã ºi materializatã în 1997 când. ÄCuplarea´ directã la ritmul ºi calendarul acþiunilor . perceputã drept Äcoloana vertebralã´ a neoliberalismului. iar acþiunile Organizaþiei Mondiale a Comerþului (OMC). reacþia pacifistã la evenimentele din fosta Iugoslavie a realimentat protestul antimondialist. intelectuali ºi rãzvrãtiþi. s-a nãscut Forumul mondial al alternativei. cu implicarea directã a sociologului egiptean Samir Amin ºi a sarcedotului belgian François Houtart. au generat manifestãrile protestatare de la Seattle (SUA). În 1999. lideri de miºcãri sociale. al cãrui document programatic preciza: ÄSe dovedeºte necesarã crearea unui forum care sã reuneascã indivizi. precum ºi cadrul în care sã acþioneze ºi sã defineascã alternativa care sã se opunã neoliberalismului ce dominã lumea´.

coordonatã de Bernard Cassen. a Äbogaþilor´ planetei. ales în 2002 preºedinte al Braziliei. liderul-fondator al Partidului Muncii. mai echitabilã ºi solidarã´. se elaboreazã. mai bunã. prin organizarea unei manifestãri împotriva reuniunii anuale de la Davos. stindardul miºcãrii pentru o Äaltã ordine internaþionalã. de facto ºi neoficial. . Prin plasarea în India a celui de-al IV-lea Forum social. Cu concursul echipei publicaþiei Le Monde diplomatique.oficiale ale globalizãrii reale a avut loc în ianuarie 2000. Asumarea unui rol de leadership ºi afirmarea caracterului mondial al miºcãrii aveau sã se împlineascã prin Forumul social de la Porto Alegre. responsabilul Attac-Franþa. o Cartã a forumului. iar prin implicarea lui Economie teoreticã ºi aplicatã 118 Lula da Silva. aceastã mare þarã latinoamericanã preia.

ce urmeazã sã se desfãºoare într-o þarã din Africa. ediþia a VIII-a a Forumului Social Mondial este prevãzutã sã aibe loc.a. iar 2007 se preconizeazã sã fie anul concentrãrii forþelor participante într-o unicã mare sesiune. Hugo Chavez. a consolidat dimensiunea statalã a miºcãrii. în sfârºit. iar participarea la cel de-al V-lea Forum (2005) a preºedintelui Venezuelei. s-a încercat înscrierea ºi a acestei mari þãri emergente asiatice în cadrul altermondialist. . tot în Brazilia. o alta la Karachi º. Reunirea a numeroºi reprezentanþi ai sindicatelor. cu diverse sesiuni tematice realizate în diverse þãri: o sãptãmânã la Bamako. comunitãþilor indigene. miºcãrilor pacifiste ºi ecologiste. preocupãrile politice în rândul altermondialismului s-au accentuat. ªi.la Mumbai (2004). Cu aceastã ediþie. Äþara mamã´ a altermondialismului militant. la sud de Sahara. în 2008. supranumitã Äforumul noii generaþii´.. în 2006 (la Caracas) a avut loc un forum policentric.

a. adunaþi la Davos în ianuarie 2004. Oricum. urmãrindu-se cãutarea de alternative la modelul liberal de globalizare ºi integrarea acestor propuneri în campaniile naþionale.grupurilor de tineri. economice. o multitudine coloratã ºi diversificatã provenind de pe cinci continente. sã afirme: Äsã reflectãm serios spre a modifica într-un sens mai democratic normele ºi procedurile de funcþionare a globalizãrii´. aceastã ÄInternaþionalã rebelã´ a constrâns pe Änoii stãpâni ai lumii´. care Äcuceriserã´ deja subcontinentul latino-american. responsabili religioºi º. regionale ºi internaþionale în favoarea unui mai mare respect al drepturilor umane. obiectivele sale proclamate prin Declaraþia de la Porto Alegre (ianuarie 2001) rãmân prea aproape de criticile sindicale la adresa capitalismului secolului 20. . pe baza unei critici acerbe a modelului mondial în vigoare ºi a speranþei promovãrii unei alternative mai viabile. a permis declararea rãzboiului ÄOmenirii contra neoliberalismului´. sociale ºi culturale. Totuºi.

2004. grupãri marxiste. cercetãtori.a. care sã aparþinã cu adevãrat întregii omeniri. pãturi populare. Prima ar fi constituitã din militanþi care au ca plecare o puternicã identitate localã (miºcãri ale indigenilor. grosso modo. tineri. asociaþii politice) ºi a cãror strategie constã în a aduce revendicãrile lor pe scena mondialã. sãraci ºi salariaþi precari din þãrile industrializate. radicale º. pp. mica burghezie a Sudului. nemulþumite de consecinþele actualului model mondial ºi care reclamã schimbarea sa radicalã. pânã la înlocuirea cu un altul. miºcãri ecologiste. Zaki Laidi înregistreazã trei serii de actori altermondialiºti (Laidi. sindicatele lucrãtorilor ºi din învãþãmânt. asociaþii de consumatori. prin crearea . persoane cu orizonturi diverse: agricultori. cu naturi diferite.Protagoniºtii altermondialismului Miºcarea altermondialistã a rezultat din multiplicarea ºi convergenþa mai multor miºcãri. Ea regrupeazã. 304-305). asociaþii culturale ori regionale.

decât profeþi alarmiºti . dar care au nevoie întotdeauna sã se sprijine pe reþele ori situaþii locale pentru a acþiona ºi/sau a se face recunoscute. People¶s Global Action º.a. prin definiþie. În fine. de a organiza mobilizãri colective. Dorinþa de a depãºi faza de Äutopie criticã´ presupune din partea intelectualilor sã fie mai degrabã interpreþi ai semnificaþiilor altermondialismului.de alianþe în reþele cu alþi actori locali care împãrtãºesc obiective similare. MSF. Public Citizen. Greenpeace). Global Trade Watch.). este vorba de organisme cvasiprofesionale al cãror obiectiv este acela de a pune în contact diferiþi actori. de exemplu. Categoria secundã este reprezentatã de ONG-uri a cãror raþiune socialã este. Direct Action Network. WWF. din cea de-a treia categorie fac parte ceea ce s-ar putea denumi Äactori ai reþelelor mondiale´. de a furniza argumentare ºi a asigura alte servicii aferente (ca. mondialã ori transnaþionalã (Oxfam.

ai dezastrelor mondialismului actual. ONG dintre cele mai

diverse joacã un rol de prim-plan în acest proces, fãrã a

putea fi asimilate, pânã la diluþie, acestor Änoi miºcãri´

care se identificã pe deplin cu altermondialismul (De Sousa

Santos, 2005, p. 64). La nivel internaþional s-a instituit

treptat un comitet organizatoric (cu sediul la Sao Paolo),

având atribuþii de coordonare, iar în plan naþional structuri

asemãnãtoare (Global Revolt, 2005).

Sub raportul orientãrilor politice tradiþionale, miºcarea

altermondialistã cuprinde grupãri diverse, unite prin

critica acerbã a ultraliberalismului, precum: antiliberalii,

care criticã modelul liberului schimb ºi doresc reformarea

profundã a principiilor logicii economice, pe bazã de

criterii sociale ºi morale; comuniºtii ºi marxiºtii, care

promoveazã un fel de internaþionalism: primii sunt legaþi

de altermondialism prin poziþii anticapitaliste,

mondializarea neoliberalã fiind perceputã precum cea a

clasei burgheze ºi se pronunþã pentru o alta a

proletariatului, dupã un model social ºi solidar;

suveraniºtii ori naþionaliºtii, care proclamã protejarea

naþiunii de liberalismul de piaþã ºi insecuritatea socialã

care decurge de aici (ºomaj, dumping social, delocalizãri)

ºi propovãduiesc mãsuri protecþioniste de interes naþional

ori regional, în materie de economie; ecologiºtii,

libertanii, reformiºtii.

Toate aceste tendinþe, diverse prin natura lor, realizeazã

un compromis printr-o poziþie moderatã, ceea a

Äreformatorilor moderaþi´ care sunt partizanii liberului

schimb, dar doresc ca piaþa sã fie reglementatã potrivit

imperativelor sociale ºi de mediu, de exemplu principiul

suveranitãþii alimentare.

119
Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului

Critica Consensului de la Washington ºi a promotorilor sãi

Acþiunea ºi programul Äcentrului´ mondialist se

exprimã în ceea ce unii specialiºti au denumit ÄConsensul

de la Washington´. În concret ar fi vorba de o serie de

acorduri informale, de gentelmen agreements, încheiate

pe parcursul deceniului 1980-1990 între principalele

companii transcontinentale, bãncile de pe Wall Street,

Rezerva Federalã a SUA ºi organismele financiare

internaþionale, precum Banca Mondialã ºi FMI.

În 1980, John Williamson, directorul economist ºi

vicepreºedinte al Bãncii Mondiale, a formalizat

Äconsensul´ (Ziegler, 2004, p. 61). Regulile astfel prevãzute

ºi aplicate prin proiectele de Äajustare structuralã´ ºi politici

diverse urmãreau înlãturarea oricãrei instanþe de

reglementare statalã sau de altã naturã, liberalizarea cât

mai rapidã ºi completã a tuturor pieþelor (de bunuri,

capitaluri, servicii, invenþii º.a) ºi, în final, instaurarea unei

Ästatless global guvernance´, a unei pieþe mondiale

unificate ºi total autoreglate. Aºadar, o privatizare a lumii

p.sub toate formele sale. repercutatã prin cvasitotalitatea marilor media. . OCDE ºi OMC. p.7). care vorbesc cu o singurã voce. Ignatio Ramonet vorbeºte de realizarea unui veritabil stat supranaþional. pentru a exalta Ävirtuþile pieþei´ (Ramonet. Într-o perspectivã mai radicalã. De fapt. în asemenea condiþii Äantiglobalistii considerã Washington Consens-ul drept o conspiraþie menitã sã-i îmbogãþeascã pe bancheri. care dispune de aparatele sale. reþele de influenþã ºi mijloace de acþiune proprii. Banca Mondialã. Practicile ºi acþiunea marilor instituþii financiare ºi comerciale internaþionale sunt supuse din partea protagoniºtilor altermondialismului la trei mari critici (Laidi.(3) Aºa cum remarca revista britanicã The Economist din 29 septembrie 2001. Ar fi vorba de constelaþia Äpoker-ului rãului´. nu greºesc întru totul´. 2004. 2004. 306). formatã din FMI.

criticile adresate Bãncii Mondiale poartã asupra alegerii beneficiarilor programelor sale. þinerea la distanþã a ONG faþã de procesul de luare a deciziilor. În sfârºit.Este denunþat. cele vizând FMI se referã la impermeabilitatea sa faþã de consecinþele sociale ale programelor de ajustare structuralã ºi redusa toleranþã pentru politicile care deviazã de la ele. absenþa evaluãrii opþiunilor. în raport cu alte mecanisme de reglementare socialã. Aºa. caracterul nedemocratic ºi lipsa de transparenþã a deliberãrilor ºi deciziilor luate de aceste structuri: ele dispun de o putere exorbitantã asupra vieþii oamenilor ºi o exercitã rãu în afara unui control suficient a priori ori a posteriori. mai întâi. de exemplu. Aºadar. graþie . reproºul fundamental adus acestor instituþii mondiale este acela de a se fi transformat în adevãraþi Ästãpâni ai lumii´. Aceastã situaþie se explicã ºi prin bazele ideologice liberale ºi încrederea excesivã acordatã mecanismelor de piaþã. OMC este acuzatã de inegalitatea funciarã între actori.

se numãrã printre prioritãþile proiectului altermondialist. dupã împrejurãri. De altfel. precum taxa Tobin.mandatului prea larg ºi necontrolat acordat pentru a-ºi îndeplini obiectivele ori depãºirii acestuia. sporirea fiscalitãþii asupra veniturilor din capital ºi taxãri globale. altermondialismul se pronunþã pentru substituirea lor cu o guvernanþã mondialã mai democratã ºi mai umanã. criticând asemenea mecanisme de putere mondiale. privind tranzacþiile de schimb. corectarea grabnicã a Ädevastatoarelor miºcãri de capitaluri´. Totodatã. judiciare ºi bancare. Perspectiva occidentalã Atitudinea antimondialistã ºi principiile vizând formularea perspectivei unui altmondialism au apãrut în þãrile occidentale în contextul contestãrii Acordului multilateral . prin cel puþin trei mãsuri: suprimarea paradisurilor fiscale.

sub forma pericolului pentru pierderea Äexcepþionalitãþii´ sau Ädiversitãþii´ . începând din 1995.privind investiþiile ºi al criticilor aduse noilor dezvoltãri ale capitalismului financiar. pe cale culturalã. în SUA. din partea consumatorilor (prin intermediul organizaþiei Public Citizen). ca un document-cadru. Negociat. clauza naþiunii cele mai favorizate (ceea ce implicã interdicþia oricãrui tratament preferenþial faþã de o þarã sau un grup de þãri) ºi interzicerea obligaþiei de rezultat (respectiv a menþinerii Äobligaþiilor de servicii publice´). în cadrul restrâns al OCDE. pe baza a trei principii: tratamentul naþional (investitorii strãini nu puteau sã fie discriminaþi în raport cu cei naþionali). în urma crizei þãrilor asiatice din 1997. Pe aceastã cale se extindea filozofia OMC asupra bunurilor ºi serviciilor care formau obiectul investiþiilor. Acordul urmãrea reducerea considerabilã a piedicilor la libera circulaþie a fluxurilor de investiþii. Perceperea implicaþiilor acestui act a generat o vie reacþie de contestare a sa. iar în Franþa.

Franþa a formulat puternice rezerve. Divergenþele dintre state au devenit importante ºi SUA au fost printre cei care au cerut mai multe excepþii la acest acord. Semnalul l-a dat ministrul socialist al culturii. Majors. prin dreptul investiþiilor de a dispune de popoare. prin cererea filialei din Paris a Hollywood. iar în aceeaºi zi sindicatele din industria cinematograficã lansau un apel. în numele imperativului securitãþii naþionale. în care vorbeau de o ameninþare asupra civilizaþiei ºi de substituire a dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. ca. publicat în Le Monde din 10 februarie 1998. în numele principiului nediscriminãrii. Jack Lang în cadrul articolului ÄL¶AMI c¶est l¶ennemi´. sã i se asigure accesul la mecanismele de susþinere a cinematografiei ºi înlãturarea cotelor de difuzare). în special în privinþa Economie teoreticã ºi aplicatã .culturale (care s-a materializat imediat.

contestãrile venite din partea societãþii civile (lato sensu) la adresa AMI au pus în evidenþã cel puþin cinci dimensiuni esenþiale ale altermondialismului (Laidi. naºterea de contestãri în afara sau alãturi de câmpul clasic de acþiune al organizaþiilor sindicale ºi politice. plecând de la o articulare între global ºi local.120 dispoziþiilor referitoare la regimul drepturilor de autor. p. 2004. articularea între liberalizarea economicã ºi opþiunea socialã (Äpieþizarea lumii´). Dincolo de dezbaterile la nivelul statelor. 316): critica instituþiilor internaþionale considerate drept nontransparente ºi deci puþin democratice. dezvoltarea unei critici coerente a lumii liberale. În clarificarea dimensiunilor teoretice ale altermondialismului un rol important l-au avut dezbaterile . pentru a le influenþa mai bine. intervenþia în dezbaterile netranºate ale instituþiilor internaþionale.

etichetatã drept Äreformistã´. 112).în jurul lucrãrii lui M. termen prin care autorii desemneazã mondializarea (în sens larg) ºi care a primit aprecieri. fãrã nicio îndoialã. în consecinþã. 65). 2000. Imperiul. Hardt ºi A. p. Aceastã abordare. Ideea centralã rãmâne însã semnificativã: ÄImperiul reprezintã un progres. impasul creat de ele nu poate fi depãºit decât prin afirmarea unui alt mondialism (Bensaid. potrivit lui Marx. democraþiei vor gãsi. mergând de la a constitui un nou Manifest comunist (New York Times) ºi pânã la un elogiu deplasat al capitalismului (criticii de stânga). Negri. . Odatã Imperiul solid stabilit. libertãþii. capitalismul constituie un progres în raport cu formele sociale ºi alte moduri de producþie anterioare. de aceiaºi manierã în care. Negri. gãseºte critici ºi completãri în sensul concluziei cã mondializarea ºi instituþiile sale sunt practic inreformabile ºi. cei care se opun dominãrii elitelor globale în numele egalitãþii. p. mijlocul de a se opune acestuia´ (Hardt. 2003.

Pentru investiþiile de portofoliu contracþia a fost de 10 miliarde . scãderea taxei de schimb a antrenat o foarte puternicã devalorizare a activelor ºi deci a riscului. imediat. mai precis. începând din 1997. Wall Street ºi FMI. În contextul valului mondialist de finanþare. de criza financiarã majorã suferitã de unele þãri asiatice emergente. inaugurat în anii 1990.Proiectul ATTAC (Acþiunea pentru taxa Tobin privind ajutorarea cetãþenilor) Una din reacþiile protestatare la efectele mondializãrii capitalismului (economiei) financiare care a reuºit sã se instituþionalizeze o reprezintã ATTAC. de Washington. Este vorba. cãtre þãrile emergente. iniþiatã ºi promovatã sub auspiciile publicaþiei franceze Le Monde diplomatique (ÄLe Manifeste du 28 avril (1998)´). investitorii s-au retras ºi contracþia finanþãrilor externe a devenit deosebit de puternicã ºi brutalã. caracterizat prin reducerea termenului de acordare a creditului.

ca o încercare de a corecta pentru viitor asemenea consecinþe nefaste ºi mai ales spre a conferi o nouã perspectivã. iar instituþionalizarea sa.de dolari pe an. Aceastã publicaþie. a faimoasei taxe Tobin. legat indispensabil de stânga. a acordat încã din 1973 (odatã cu declanºarea crizei . cu un trecut interesant. deopotrivã intelectualã ºi militantã. Apelul pentru crearea unei Acþiuni pentru taxa Tobin pentru ajutorarea cetãþenilor (Attac) a fost publicat în numãrul din decembrie 1997 al revistei Le Monde diplomatique. la care ulterior s-au adãugat propuneri de revendicãri pentru alte trei taxe fiscale. în timp ce emisiunile obligatare se ridicau la 25 miliarde de dolari! (4) Pe acest fundal tensionat. un grup de intelectuali (de sorginte gauchistã) a lansat ideea instituirii la nivel mondial. prin crearea asociaþiei s-a produs oficial la sfârºitul lui 1998. Fenomenul ATTAC s-a creat prin contribuþia esenþialã ºi se manifestã în jurul unei reviste: Le Monde diplomatique.

ale cãrei consecinþe se prelungesc ºi în acest secol) o atenþie deosebitã problemelor ÄLumii a treia´. la nivel mondial ATTAC a elaborat ºi un proiect propriu. Revista a susþinut teme generoase (care. Alãturi de asigurarea unei consilieri tematice pentru diferitele acþiuni ºi forme de manifestare ale miºcãrii altermondialiste. Conceput multidimensional. fondatã pe un accentuat antiamericanism. nu ºi-au gãsit puternice reflexe practice) precum o nouã ordine economicã internaþionalã sau una informaþionalã ºi a manifestat înþelegere pentru eºecurile economice ºi derivele autocratice ale regimurilor terþomondiste aferente. care propune o posibilã versiune pentru mondializare.petroliere majore. mergând pânã la crearea unei Ämatrice ideologice´ a Ätiermondismului´. acesta îºi propune sã . din pãcate. Temele legate de altermondialism au devenit predilecte dupã 1997 ºi au acreditat publicaþia drept centru ideatic de configurare ºi promovare a proiectului altermondialist.

Este condiþia sine qua non a transformãrii calitative a modului de producþie ºi a celui de consum. în sensul unei atitudini mai econome faþã de resursele de muncã ºi naturale ºi favorabile . În termeni economici se vizeazã reabilitarea Äutilizãrii bunurilor´. 2004.acþioneze pentru o Äeconomie solidarã ºi economã´ (Attac. În termeni politici. Referitor la organizarea socialã. compromisã prin condiþionãrile lobby-urilor financiare ºi chiar presiunilor militare. aceasta înseamnã mai ales extinderea practicilor democraþiei participative ºi paritare în gestionarea problemelor colectivitãþilor locale ºi de întreprindere. p. se urmãreºte transformarea Äraporturilor sociale de clasã ºi de sex´ . aceasta presupune limitarea progresivã a domniei profitului ºi a câmpului de valorizare a capitalismului. ceea ce a impus pânã acum capitalismul neputând fi considerat ca sfârºit al istoriei. prin stabilirea supremaþiei valorii de folosinþã asupra valorii de schimb. 242). proiectul se pronunþã pentru refondarea democraþiei.

în termen simplu uman. dictaturii banului ºi al rãzboiului. Concret. AlterEuropa Altermondialismului . construirea progresului în afara mitului creºterii infinite a producþiei ºi consumului. democraþie ºi pace. ºtiut fiind cã principala dificultate de surmontat þine de reducerea tensiunilor dintre imperativele sociale ºi exigenþele ecologiei. solidaritate. discriminare ºi dominare. totodatã. Aºadar. În sfârºit. Dimensiunea ecologicã impune inserarea armonioasã a activitãþilor 121 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului umane într-o biosferã din care face parte integrantã ºi omenirea ºi ale cãrei echilibre trebuie pãstrate pentru ca condiþiile vieþii sã se perpetueze.activitãþilor solidare ºi. pentru reducerea formelor de inegalitate. proiectul Attac Äeste acela de a construi pacea´. în locul rentabilitãþii.

Prin votul francezilor de la 29 mai 2005. în mai-iunie 2005. 2005. cu unele accente sociale. 6). o descompunere lentã. Refuzul TCE a reprezentat o loviturã datã pretenþiei de a impune. era pentru prima datã când într-o þarã dezvoltatã din nord ºi în cadrul unei consultãri politice instituþionale o societate a avut ocazia de a spune oficial Änu´ globalizãrii ultraliberale (Ramonet. cel definit de dogma globalizãrii. a fost interpretat de mulþi ca un refuz al proiectului unei ÄEurope neoliberale´ ºi ca o dorinþã de a pãstra ºi chiar consolida modelul anterior. pretutindeni în lume ºi în ciuda voinþei cetãþenilor. prin referendum.Nu-ul spus de Franþa ºi Olanda. afirmat la nivel comunitar. Repunerea în discuþie a construcþiei europene devine inevitabilã ºi patru scenarii pot fi posibile: o explozie brutalã. p. a unui model economic unic. o Äcârpealã´ care sã asigure . faþã de Tratatul privind instituirea unei Constituþii pentru Europa (Tratatul Constituþional European- TCE).

62). ca întoarcerea la originile construcþiei europene. în numele Europei ºi ca expresie a votului contra. p. transformarea euro din monedã comunã în monedã unicã pentru un anumit numãr de þãri (Sapir. stoparea dumping-ului generalizat ºi deliberat. respectiv un protecþionism social ºi ecologic. Perspectiva internaþionalã: Excepþia culturalã Pericolele create de mercantilizarea bunurilor culturale ºi liberalizarea comercializãrii lor în cadrul mecanismului . 2006. Deºi nu afirmat deschis. cel al unei Europe a solidaritãþii ºi armoniei. se contureazã tot mai mult ºi un proiect al unei AlterEurope. pp. 68-71). ca parte componentã a unui Altermondialism. Se trece însã prea uºor peste proiectul vizând impunerea. a unui model alternativ celui economic ºi social neoliberal (condus dupã cerinþele concurenþei ºi liberului schimb). 2006.o oarecare supravieþuire sau o foarte improbabilã Ätresãrire federalã´ (Desfarges.

cu atât mai mult cu cât.mondializãrii neoliberare au generat o reacþie la scarã internaþionalã din partea majoritãþii statelor. la 20 octombrie 2005. decisive în definirea popoarelor ºi populaþiilor autohtone. . la Paris. Documentul respinge tendinþa mondialistã de a trata activitãþile. care rãmâne prima ºi cea mai energicã expresie a eforturilor internaþionale de a corecta excesele actualei mondializãri ºi chiar de a propune dimensiunile culturale ale alteia nouã. sistemul economic refuzã orice fel de subordonare socialã ºi/sau culturalã. Dominaþia industriilor culturale americane poartã în sine riscul abandonãrii tradiþiilor culturale. economicã ºi culturalã. bunurile ºi serviciile culturale ca valori exclusiv comerciale. în contextul globalizãrii. ªi aceasta. subliniind dubla lor naturã. iar în faþa unor atari posibile evoluþii. Convenþia privind protecþia ºi promovarea diversitãþii expresiilor culturale. în cadrul UNESCO a fost elaboratã ºi adoptatã.

Totodatã. valori ºi sens´. consacrând expres principiul suveranitãþii (fiecare stat având Ädreptul suveran de a adopta mãsuri ºi politici pentru a proteja ºi promova diversitatea expresiilor culturale pe teritoriul lor´). principiul dezvoltãrii durabile. se denunþã sfidarea pe care aceasta o reprezintã pentru diversitatea culturalã. Convenþia promoveazã o accentuatã concepþie Äsuveranistã´. cel al egalitãþii demne ºi respectului tuturor culturilor. prin evoluþia rapidã a tehnologiilor informaþiei ºi comunicãrii. social ºi ecologic) aratã înscrierea documentului în rândul .întrucât sunt Äpurtãtoare de identitãþi. Consacrarea diversitãþii culturale drept al 4-lea pilon al dezvoltãrii durabile (alãturi de cel economic. în special prin Äriscurile de dezechilibre între þãrile bogate ºi þãrile sãrace´. de condiþii inedite pentru Äo interacþiune mai intensã între culturi´. De altfel. chiar dacã se constatã rolul pozitiv al mondializãrii în crearea. protecþionistã în domeniul cultural.

proiectelor altermondialiste. recent Alexei al II-lea. unde diferitele modele civilizaþionare sã fie în interacþiune armonioasã ºi paºnicã´ (Alexei II. nu lipsesc nici punctele de vedere ale unor foste imperii (devenite acum puteri regionale) care încearcã astfel menþinerea fostelor zone de influenþã. în a crea o lume multiplã. în mod evident. Problema ecologicã Un alt domeniu important de manifestare a divergenþelor mondialiste îl constituie problemele . Aºa. cel puþin sub raport spiritual. Dacã convenþia exprimã. de exemplu. Patriarhul Moscovei ºi al întregii Rusii. declara: ÄMisiunea Rusiei în secolul 21 constã. 4 aprilie 2006). dacã se cunoaºte experienþa noastrã originalã în materie de construire a unei civilizaþii unite pe o bazã a diversitãþii culturale ºi religioase. o reacþie culturalã antiamericanã a Ärestului lumii´.

dimpotrivã. profitabilã pentru mediu.ecologice globale. Planetare prin natura lor (cauze. înainte . Mondialismul neoliberal respinge reglementarea ºi considerã cã autoreglarea mecanismelor de piaþã este suficientã spre a asigura protecþia mediului ºi pãstra echilibrul ecologic. dimensiuni ºi obiect) acestea se preteazã la o abordare unitarã ºi o rezolvare conform principiului Äa gândi global. a acþiona local´. Aceasta reprezintã un Äbun superior´. Creºterea economicã nu ar fi nocivã pentru naturã decât în primele stadii ale dezvoltãrii. semnificaþiile factorului economic influenþeazã major perceperea ºi tratarea acestora. Economie teoreticã ºi aplicatã 122 Totuºi. care se gândesc. a cãrui protejare îi intereseazã mai mult pe bogaþi decât pe sãraci. de la un anumit nivel al venitului pe locuitor (atins deja în þãrile dezvoltate) ea devenind.

în cele din urmã.de toate. asemenea strategii. unii radicali cred cã evitarea distrugerii echilibrului ecologic implicã o Ädescreºtere sustenabilã´ ºi oricum o Äeconomie solidarã ºi economã´. întrucât poluarea le prejudiciazã activitatea ºi le diminueazã profitul. cum sã se hrãneascã. Totodatã. Cã simpla dezvoltare economicã nu poate oferi soluþia problemei ecologice o dovedeºte ºi situaþia atitudinii faþã de schimbãrile climatice ºi fenomenul încãlzirii globale. instituþii statale de gestionare ºi o compatibilizare cu creºterea economicã. reprezentând o problemã de interes general. Deºi Protocolul de la Kyoto (1997) cuprinde în sine ca tehnicã de acþiune mecanisme specifice economiei de piaþã . în aceeaºi logicã ºi întreprinderile ar promova. Mai mult decât atât. altermondialismul considerã cã. protecþia mediului presupune reguli precise. în cadrul conceptului dezvoltãrii durabile. Respingând asemenea teze. creºterea PIB ar permite sã se dispunã de resurse sporite pentru susþinerea politicilor de mediu.

Principiile alternativei la globalizarea economicã Vocabularul altermondialist cuprinde ºi uziteazã.a.(sistemul drepturilor de poluare transferabile). sustenabilitate ecologicã. din plin. democraþia participativã. la luarea . în numãr de 10. interesele energetice divergente au fãcut ca SUA ºi aliaþii sãi sã promoveze o alternativã prin Acordul de la Vientiane (2005). Principiile de bazã ale proiectului altei globalizãri (alternativa la cea existentã) au fost expuse în documentul elaborat de un grup de lucru în perioada 1999-2002 ºi asumat de Forumul Internaþional privind Globalizarea (FIG). ar fi: _ Noua democraþie sau democraþia vie (care semnificã crearea unor sisteme de guvernare în care. localizare. termeni specifici precum: noua democraþie (democraþia vie. Acestea. subsidiaritate º. democraþia persoanelor).

_ Patrimoniul comun (existã resurse ce constituie un patrimoniu comun al tuturor speciilor. _ Subsidiaritatea (exprimatã în regula cã autoritatea nivelurilor mai îndepãrtate ale administraþiei este subsidiarã celor locale ori subordonate primelor).deciziilor. terenurile. c)serviciile publice pe care . limitarea drepturilor ºi puterilor proprietarilor absenteiºti ºi asigurarea faptului cã aceluia care deþine puterea de a hotãrî îi revine ºi responsabilitatea pentru daunele care se pot astfel produce). pãdurea ºi peºtii. aerul. fãrã a compromite capacitatea viitoarelor generaþii de a le satisface pe ale lor ºi fãrã a diminua diversitatea naturalã a vieþii pe Terra). respectiv: a)apa. _ Sustenabilitatea ecologicã (adicã o dezvoltare care sã permitã satisfacerea nevoilor autentice ale persoanelor de azi. se dã votul celor care îºi asumã consecinþele acestora. b)cultura ºi cunoºtinþele.

_ Echitatea (între indivizi. populaþie ºi state. generaþiile prezente ºi viitoare). rezistenþei ºi capacitãþii inovatoare a tuturor sistemelor vii).guvernele le presteazã în numele tuturor pentru a satisface nevoile de bazã precum: sãnãtatea publicã. _ Garanþia ºi securitatea alimentelor (recunoaºterea ºi garantarea dreptului la alimentaþie). siguranþa publicã ºi securitatea socialã). _ Drepturile umane fundamentale. _ Diversitatea (naturalã ºi culturalã. care reprezintã cheia vitalitãþii. mijloacele de viaþã. locuri de muncã (necesitatea recunoaºterii unor drepturi aferente ºi asigurarea lor practicã). trebuie sã se întreprindã acþiuni preventive . _ Munca. _ Principiul prevenirii (când o practicã ori un produs presupun ameninþãri potenþiale grave sau producerea unui prejudiciu pentru sãnãtatea umanã ºi mediu. educaþia.

mijloace degajate pentru a finanþa solidaritatea între generaþii ºi între muncitori. pe punctul de a rupe echilibrul vieþii în comun.pentru evitarea sau limitarea lor. miºcarea poate sã fie inversatã. ºi pentru marea majoritate insuportabilã. refondarea unui proiect social ºi democratic cerutã insistent de altermondialiºti. în multe privinþe. apa ori justiþia ar putea fi declarate bunuri publice globale. modelele sociale de progres plasate sub protecþie. Totuºi. bunuri comune precum: aerul. Prioritatea dreptului de proprietate asupra tuturor celorlalte drepturi umane a conturat o societate devenitã. Concluzii Nãscut deopotrivã ca o reacþie cu un pronunþat caracter . ar presupune trecerea de la actualul Äcontract privat´ la un Äcontract social´ inedit. chiar ºi atunci când nu existã certitudinea ºtiinþificã de a se produce sau nu o asemenea daunã). Dintr-o altã perspectivã.

de origine belgianã.contestatar ºi o alternativã la actuala mondializare a Äcapitalismului total´. nãscut sub impulsul miºcãrii forumurilor sociale. . (2) Globalizarea (Ä Globalisation´) este un anglicism care a început sã se impunã la sfârºitul anilor 1960. 123 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului Note bibliografice (1) Termenul de antimondializare a fost primul folosit. altermondialismul a reuºit sã se impunã în ultimul deceniu ca o miºcare socialã cu dimensiuni transcontinentale ºi o poziþie teoreticã în plinã dezvoltare. mai ales de cãtre jurnaliºti. s-a impus termenul de altermondialism sau altermondializare. prin studiile asupra mass-media ale canadianului Marshall Mc Luhan ºi cercetãrile specialistului nord-american în Ä problemele comunismului´. În 1999. pentru a se adãuga contestãrii ºi o alternativã. pentru a desemna miºcarea contestatarã a actualei ordini mondiale.

Zbigniew Brzezinski. Într-adevãr. el reprezintã. Trãgând învãþãminte din rãzboiul din Vietnam ± primul rãzboi care a fost transmis în direct la televiziune ± Mc Luhan considerã cã ubicuitatea ºi transparenþa catodicã ar face mai dificile de produs confruntãrile armate ºi ar plasa þãrile încã neindustrializate pe calea progresului. Expresia va ajunge sã desemneze noua dispunere a problemelor În plan practic-acþional. deja vechi. Ämondializarea pieþelor´. transnaþional sau expresii ca Äîntreprindere fãrã frontiere´. dupã primul rãzboi din Golf (1991) Washingtonul a anunþat naºterea unei noi ordini mondiale. o contestare a . sub deviza ÄO altã lume este posibilã´. Äglobalizare financiarã´. Tot el a inventat ºi expresia Äsatul global´.de la Universitatea Columbia. Termenul (echivalent) de mondializare este ºi el tot un neologism. Brzezinski vedea în apariþia Ärevoluþiei electronice´ consacrarea supremaþiei SUA ca primã societate globalã din istorie ºi a introdus teza sfârºitului ideologiilor. pe de o parte. Äcapitalism mondial´ au fost în vogã pânã prin 1992. Alþi termen precum: multinaþional.

Banca Mondialã). nemulþumite de menþinerea Statu quo-ului ºi acþionând pentru schimbarea lui. . globalã ºi sistemicã. în care factorii: economic. dacã cel economic de la Davos constituie un conclav al bogaþilor planetei. o propunere ºi un demers pentru o alternativã. amplificarea inegalitãþilor dintre bogaþi ºi sãraci sau accentuarea insecuritãþii ecologice care demonstreazã incapacitatea modelului economic occidental de a oferi un viitor durabil pentru întreaga omenire ± ºi propune un model global de dezvoltare. multidimensional. OCDE. la ordinea internaþionalã a finanþei ºi comerþului.organizãrii interne a statului ºi a politicilor instituþiilor mondiale (precum: OMC. cele sociale (precum cel de la Porto Alegre) reunesc reprezentanþii zonelor defavorizate ale lumii. pe de alta. G-8. FMI. Ca forum de dezbateri. Altermondialismul porneºte de la denunþarea racilelor endemice ale mondialismului actual ± multiplicarea discrepanþelor dintre Nord ºi Sud. iar.

fondatã pe o contestare a organizãrii actuale a puterilor în sânul sistemului financiar internaþional. lipsa omogenitãþii împiedicã construirea unui program de acþiune clar ºi coerent ºi dãuneazã. fondat pe puterea popoarelor ºi pe o nouã concepþie a dezvoltãrii durabile´ (Attac. Dacã diversitatea componentelor ºi natura sa de Ämiºcare a miºcãrilor´ se dovedesc eficace ca front de contestare ºi denunþare a mondialismului real. coagulãrii eforturilor militanþilor altermondialiºti într-o direcþie unicã.social. un proiect care presupune: ÄO reformã radicalã a instituþiilor financiare internaþionale. . La nivel teoretic. dogma neoliberalã a liberului schimb ºi primatului absolut al privatului este respinsã ºi înlocuitã cu un discurs impregnat de valori precum: solidaritate. ca o condiþie prealabilã a construirii unui mondialism alternativ. în consecinþã. democraþie ºi justiþie socialã. Astfel spus. 2004). ecologic ºi cultural se conjugã în mod viabil.

sã rãmânã o nouã ºi simplã Äutopie contestatarã´.a. respectarea drepturilor umane fundamentale.Totuºi. Cu un discurs idealist. Aºadar. protecþia mediului. ºi chiar cum va fi posibilã. dar ºi a o schimba pe cea existentã în direcþia doritã (Bornstein. spectacolul de pânã acum. dar ºi a transforma radical lumea existentã. . respectiv. democraþia º. p. dar nu ºtim când. altermondialismul riscã însã sã devinã ºi. 2005. pacea. al confruntãrilor de tot felul dintre susþinãtorii celor douã mondialisme ± cel în vigoare ºi. în care ºi-a desemnat ca principal adversar ideologic ultraliberalismul ºi cu ambiþia de a deveni rapid un Ämotor teoretic´ nu numai de a explica. o orientare comunã se afirmã pe teme generale precum: promovarea unei dezvoltãri durabile.16). important rãmâne nu numai a gândi o altã lume. De altfel. cel în stare de proiect ± ne aratã cã o altã mondializare este necesarã. mai ales.

ori Äprimul rãzboi al secolului 21´. reglementãrile juridice. 3). care sã instaureze o zonã a liberului schimb între Casablanca ºi Karachi ºi o Ädemocraþie à la .internaþionale ºi apoi va deveni sinonimã cu mondializarea/ globalizarea. statele. Crearea. dupã care Älumea nu va mai arãta aºa cum a fost´ (G. Bush). în 1994. Vãzutã din spaþiu. p. frontierele. Proiectul Ämarelui Orient Mijlociu´. Unitatea-totalitatea este teritoriul capitalismului contemporan´ (Zarifian. de impunere a mondializãrii economice prin mijloace violente.W. Este marele vis al unei unitãþi-totalitãþi. ÄAceastã globalizare corespunde imaginii care se are despre globul pãmântesc din sateliþi ºi pe care ºi-au format-o conducãtorii marilor întreprinderi. popoarele. au inaugurat ºi ele o tendinþãdimensiune care continuã în Afganistan ºi Irak. Terra pare o unitate: naþiunile. Evenimentele din 11 septembrie 2001. a OMC a fãcut ca noile achiziþii ale lexicului sã se rãspândeascã pe întreaga planetã. pe care filosofii platonici nu au încetat sã o viseze ºi care apare. rasele. realizatã. 1999. pe lângã semnificaþia de Äglobalizare a terorismului´. în sfârºit. regimurile politice se amestecã fãrã ca prin aceasta sã disparã.

J. 2006 Bensaid. D. în revista L¶Express. Editura Textuel.roumaine´ (dupã expresia lui P. (2003). 6-12 avril. Hugo Chavez (Venezuela) ºi E. RIA Novosti Attali. În sfârºit. încheiat în aprilie 2006. Comment changer le monde. Wolfovitz). este expresia sa cea mai elocventã. D. Paris Bornstein. Economie teoreticã ºi aplicatã 124 Bibliografie Alexei al II-lea. .. Declaraþie în faþa celui de-al 10-lea Consiliu mondial al poporului rus. La Decouverte. Moscova. ÄLe phénomene Sudoku´. Morales (Bolivia). între preºedinþii: Fidel Castro (Cuba). revoluþiile Äorange´ din Europa esticã se înscriu în acelaºi perimetru mondialist de acaparare a zonelor petrolifere. (2005). nr. Patriarhul Moscovei ºi al întregii Rusii (2006). 4 aprilie 2006. O replicã încearcã sã se înfiripeze prin Acordul comercial al popoarelor. Le Nouvel Internationalisme.

având ca obiectiv ultim sã-i determine pe cei . D.. În fiecare þarã debitoare este necesar sã se efectueze o reformã fiscalã bazatã pe douã principii: a)diminuarea sarcinii fiscale care greveazã veniturile mari. La mondialisation et ses ennemis. Rubbettino Editore. (2006). (2005). La grande perturbation. (2004). ÄA destra di Porto Alegre´. Paris Defarges. Paris (3) Principiile acestei acþiuni ar fi urmãtoarele: 1. B.M. Editura Eyrolles. Ph. (2005). Paris Laidi. Sao Paulo Diamond.M. Paris De Sousa Santos. Collapse: how societies choose to fail or succeed. Negri. (2005). (2000). J. Ou va l¶Europe. Los Angeles Fraquelli. Editura Flammarion. Editions Grasset&Fasquelle. Ph. Presses Universitaires de France.Paris Cohen. Editura Cortez. University of California. A. La mondialisation. Z. O Forum social mundial: manual de uso. Editura Exils. 6e edition mise à jour Defarges. M. (2005). Roma Hardt. L¶Empire. (2004). M.

4. 5. printr-o formã specialã a tuturor întreprinderilor al cãror proprietar este statul ori o entitate parastatalã. într-un sistem cât mai susþinut. a pieþelor financiare. Garantarea unui tratament egal pentru investiþiile autohtone ºi strãine. sã se favorizeze dezvoltarea acelor sectoare economice care sunt capabile sã exporte bunuri. a taxelor vamale. pe cât posibil. Întrucât comerþul liber progreseazã prin intermediul exportului e necesar. Liberalizarea. pentru a garanta jocul liber al competiþiei dintre diferitele forþe economice în prezenþã. ca prioritate. 8. în scopul de a spori securitatea acestora ºi a creºte volumul investiþiilor strãine. 2. cât mai rapidã ºi completã posibil. a sectorului public prin privatizarea. 3. Limitarea deficitului bugetar. Înlãturarea. Intensificarea protecþiei proprietãþii private. 9. Crearea transparenþei pieþei: eliminarea . 7. 6. având ca obiectiv minim reducerea.bogaþi sã efectueze investiþii productive ºi b)mãrirea masei contribuabililor. 10. Dereglementarea maximã a economiei þãrii. pentru a determina creºterea volumului impozitului. cu 10% anual. Dezvoltarea liberalizãrii schimburilor comerciale. prin eliminarea scutirilor fiscale de care beneficiazã cei mai sãraci.

statele din Lumea a treia care subvenþioneazã. Presses . 62-63).. în scopul de a menþine la un nivel scãzut preþurile la alimente. Seuil. (2006). în ceea ce priveºte cheltuielile statului. (2004). în Pour changer le monde. I. Editions Flammarion. ÄAspirations´. Paris Walton. (1999). în ÄAltermondialistes de tous les pays . L¶Emergence d¶un Peuple-Monde.7/juin-juillet 2004 Ramonet. nr.totalã a subvenþiilor de stat pentru operatorii privaþi. Protestataires.. L¶Autre Mondialisation. I. trebuie sã renunþe la aceste politici. D. numãr special al publicaþiei Le Monde diplomatique ± Manière de voir. Paris Zarifian. 2004. unissez-vous!. La Fin de l¶euro-libéralisme. nr.´. Ph. 83/ octobre-novembre 2005 Sapir. J. pp. numãr special al publicaþiei Le Monde diplomatique ± Maniere de voir. Ramonet. (2003). se impune acordarea unei prioritãþi celor destinate dezvoltãri infrastructurilor (Ziegler. (4) De la aceastã crizã au scãpat numai China (care a refuzat deschiderea financiarã preconizatã de Äconsensul mondialist´) ºi Malaiezia (care a recurs la mãsura taxãrii modulate a ieºirilor de capital).

Paris Foro Internacional sobre Globalizacion (2003). J.Universitaires de France. A Guide to the Mouvements Against Globalization. Editura Mille et Une Nuits.A. Barcelona Global Revolt (2005).I.. Comment sera le monde en 2020?. rapport. Editions Robert Laffont. (2005). Paris Ziegler. (2005). London-New York UNESCO. Convention sur la protection et la promotion de la diversité des expressions culturelles. Los nuevos amos del mundo. Le developpement a-t-il un avenir? Pour une économie solidaire et économe. (2004). Paris. Alternativas a la Globalizacion Economica. Gedisa editorial. Amory Starr. Paris C. 20 octobre . Barcelona ATTAC (2004). Ediciones Destino. Zed Books.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->