P. 1
revolutia franceza

revolutia franceza

|Views: 233|Likes:
Published by madadomy

More info:

Published by: madadomy on Oct 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2015

pdf

text

original

Aspecte pozitive ale revolutiei

Conform celor trei principii enuntate de revolutionari la 26 august 1789: egalitate, libertate, fraternitate, putem sintetiza ceea ce este pozitiv în aceasta revolutie doar în doua cuvinte: egalitate si libertate, renuntînd la ultimul deziderat, fraternitatea, întrucît acesta reprezinta mai mult un deziderat evanghelic, stringent si necesar de altfel, dar imposibil de realizat în orice conjunctura istorica în care oricînd factorul uman, fragil si schimbator, îsi pune amprenta determinanta, tot la fel de fragila si schimbatoare. Egalitatea. Inainte de proclamarea declaratiei drepturilor fundamentale ale omului, Constituanta decretase deja abolirea drepturilor si privilegiilor nobililor. Declaratia din 26 august precizeaza înca din primul articol ca: ³Oamenii se nasc si traiesc liberi si egali în drepturi, iar deosebirile sociale nu pot fi fundamentate decît pe utilitatea comuna´. Art. 6: ³Toti cetatenii«sînt admisi în mod egal la toate demnitatile, oficiile si serviciile publice, conform capacitatilor lor«´. Trebuie precizat însa ca aceste afirmatii vor ramîne pentru mult timp doar principii teoretice; nobilimea reprezenta o forta si o structura istorica determinanta pentru viata Frantei, ca si a celorlalte tari europene, nobilime ce-si va pastra într-un ritm descrescator vechile privilegii. Tot acum încep sa înceteze si discriminarile confesionale (24 septembrie 1789, 28 septembrie 1791, 17 martie 1808), ca si imunitatile clericilor în fata legilor civile; statul îi considera cetateni egali în drepturi si datorii cu toti ceilalti. In baza egalitatii tuturor în fata legilor, deriva, printre altele, obligativitatea generala a serviciului militar (Napoleon avea nevoie de o armata din ce în ce mai numeroasa). In practica, însa, vechea nobilime si noii îmbogatiti vor gasi numeroase cai pentru a evita acest serviciu. Principiul egalitatii favorizeaza crearea unui nou tip de stat, cu o organizare juridica si administrativa valabila pentru întreg teritoriul sau. Incep sa dispara particularitatile legislative ale vechii Frante împartite în multe circumscriptii teritoriale de origine feudala. Acum îsi fac simtita prezenta prefectii; în plus, tribunalele locale autonome sînt desfiintate, înlocuite fiind cu trei grade de instanta, subordonate puterii centrale.

Libertatea. Art. 4 al declaratiei drepturilor omului precizeaza ca orice cetatean are ³puterea de a face tot ceea ce nu dauneaza altora´. In baza acestei libertati, omul decide cui sa-i încredinteze puterea de a conduce, putere care de acum înainte nu va mai fi considerata ca avînd o origine divina, ci una umana, omul fiind acela care decide cum si în ce forma sa fie organizata si condusa societatea în care traieste. Art. 3 al declaratiei noteaza cu toata claritatea: ³Principiul oricarei suveranitati rezida în mod esential în natiune´. Conducatorul statului nu va mai recurge la formula ³prin harul lui Dumnezeu´, ci ³prin vointa natiunii´, iar despre faptele sale va trebui sa se justifice în fata poporului,

atroce chiar. muncitorii sînt abandonati în mîinile si puterea noii burghezii. Statul nu poate impune conditiile concrete de munca. se trece imediat la cel practic. Intrinsec si fara interventii din afara. Principiul da nastere individualismului. conform formatiei lor iluministe. optimismul ingenuu cu care era îmbratisata totala libertate religioasa si cea a gîndirii umane comporta un grav pericol pentru oamenii mai putin pregatiti ca si pentru curentele ideologice anticrestine si anticatolice. mai grave decît cele ale vechiului regim. ea a exasperat principiile de egalitate si libertate. Legat de libertatea de opinie. dînd mai mult spatiu de munca noii clase a muncitorilor. . adevaratele drame ale Europei si ale Americii Latine de la sfîrsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului nostru. De la aspectul teoretic. Revolutia sanctiona astfel. cel putin în parte. cît si cea a societatii. Alte aspecte ale libertatii: libertatea de opinie si de tipar. în practica însa apara interesele burgheziei din care faceau parte si limiteaza drepturile vechiului regim. Acum se nasc parlamentele în întelesul modern al cuvîntului. iar acestea vor degenera deseori în parlamentarism: discutii interminabile si sterile care genereaza numeroase crize de guvern. Sub aspect teoretic. omul este capabil sa-si realizeze binele propriu. datoria sa este doar aceea de a apara ordinea juridica pozitiva. revolutionarii cuprinsi total de ideile iluministe considerau natura umana necorupta si incoruptibila. trebuie facuta cu mijloace pasnice si tinînd seama de contextul general al societatii. art. Incercînd sa distruga arbitrarul si privilegiile. capabila de a discerne fara posibilitate de eroare între bine si rau si înclinata spre adevar si binele comun.n. trebuie precizat însa ca daca libertatea de gîndire reprezenta atunci ca si astazi una din conditiile de baza ale progresului intelectual. chiar si cele religioase´. In acest fel. muncitorul îsi fixeaza singur ziua de munca (în teorie) si forma de asociere cu ceilalti în procesul muncii. exponentii revolutiei afirma egalitatea tuturor în drepturi si datorii. într-un contrast evident cu gîndirea si lumea feudala. uitînd astfel un aspect simplu dar esential: orice reforma. sfîrsitul perioadei de intoleranta religioasa. ci din cetateni.format de acum înainte nu din supusi. 10 afirma ca ³nimeni nu poate fi deranjat (împiedicat n. este recunoscuta libertatea oricui de a profesa orice convingere ideologica si religioasa. Aici se poate observa cu usurinta atît laicizarea gîndirii. revolutia loveste în stat ca organism central de conducere si de asigurare a binelui comun. celebra lege a lui Le Chapelier din 1791 suprima corporatiile medievale. Omul. în care intrau membrii claselor conducatoare. Si ca într-un cerc vicios. Desi. ceea ce implica abolirea cenzurii. parlamentarismul ve recere necesitatea unei autoritati inatacabile: totalitarismul si dictatura de stat. fapt generator de noi si flagrante discriminari sociale. Pe plan politic. In acest fel. Aspecte negative ale revolutiei Revolutia izbucnise printr-o revolta sîngeroasa. oricît de necesara si de importanta s-ar prezenta. Aici vedem unul din marile contraste (nedreptati) ale revolutionarilor.) pentru opiniile sale. In domeniul economiei. care în actul practic calca principiul egalitatii tuturor oamenilor.

. impunerea de taxe. care trebuie sa renunte sau sa fie constrînsa sa renunte la multe din prerogativele sale feudale si sa se conformeze noii mentalitati a timpului. clerul s-a asociat în mare parte grupului Tiers état. încercînd chiar sa accepte atît cît îi era posibil ³Constitutia civila a clerului´. în primele luni ale revolutiei. rationalist si anticatolic. etc. mentalitate plamadita pe spiritul iluminist. Biserica avea în posesie terenuri imense. bunuri mobile si imobile si o cantitate considerabila de bani. spiritul iluminist al revolutiei nu mai poate suporta acest sistem.Revolutia franceza nu s-a declansat ca o miscare ostila Bisericii. clerul vechiului regim (ancien régime) ramînea o clasa privilegiata. conferirea beneficiilor. ea reprezinta un organism în interiorul statului. si chiar daca statul avea numeroase drepturi asupra Bisericii (numirea episcopilor.). Alaturi de nobilime. In ochii statului exista o unica societate perfecta. Mai mult. conform principiului de colaborare dintre Biserica si stat. statul. Biserica nu mai este considerata o societate perfecta.

iar din a doua jum tate a veacului întemeind teoriile Ädespotismului luminat ´.Un Walpole.ca pe o lume a intrigii i a corup iei.Ideile iluministe s-au r spândit în întreaga Europ . pe care dorea s le înving prin for a ra iunii. Iluminismul a reprezentat un curent de gândire filosofic.societatea englez fiind ostil oric 939g62j ror interven ii centralizatoare.politic i literar îndreptat împotriva reminiscen elor feudale.nici whigii nici .a educa iei menite s lumineze min ile maselor.a dogmelor i prejudec ilor.fie ele i cu ambi ii ra ionalizatoare.privea politica mai degrab pesimist.social.Politica intern a statelor europene în secolul XVIII Secolul al XVIII-lea a fost un ÄSecol al Luminilor ´. i de i libert ile civile ale britanicilor stârneau admira ia întregii Europe.fundamentând mai întâi ac iunea opozi iilor burgheze.de pild .În Marea Britanie.influen a unor asemenea concep ii a fost mai degrab redus .

Sco ianul Law a propus înlocuirea complet a numerarului metalic cu hârtia-moned .parlamentele i-au acordat regen a ducelui de Orléans.Pe plan intern.în acest scop el a înfiin at o banc privat .garantat de terenurile virgine din Louisiana.situa ia Fran ei nu era îns nici pe departe str lucit .producând efecte infla ioniste.dar Filip al Spaniei.De la Petru cel Mare la Frederic II.a spiritului îns .în acela i timp s-a creat o companie colonial pe ac iuni.tory nu s-au ar tat permeabili la idealismul politic iluminist.Dup bancruta de la sfâr itul domniei lui Ludovic XIV a urmat c derea sistemului lui Law.care a antrenat o nou bancrut i a afectat grav încrederea în creditul public.profitând de imensa cre tere a cursului acestora.monarhii absoluti ti încercau s imite Parisul i ideile franceze.nu a fost mai . c rora le aduceau o nou str lucire.pentru lumea Vechiului Regim.a emis i el preten ii la aceast pozi ie. Când Law a m rit emisiunea de bancnote i de ac iuni.Dubois.iar autori ca Diderot sau Voltaire erau licita i între aceste cur i periferice europene.pe care sprijinul statului a transformat-o în bancã regalã (1718). Domina ia spiritual era exercitat de Fran a:savan ii i scriitorii ei instauraser o nou prepondern .instigat de Alberoni. care l-ar fi f cut arbitrul Europei ceea ce a dus în ultim instan la Äcvadrupla alian ´.sistemul s-a pr bu it în 1723.asupra întregii Europe.Limba francez oferea de asemenea un.dar i încurajarea activit ilor comerciale În via a politic s-a înregistrat o mare instabilitate:Ludovic XV fiind minor.atât diplomatic cât i cultural.excelent instrument de comunicare.neîncredere în hârtia-moned .Nici ministrul de la Paris.

Calonne.Ludovic XVI.ce a dus la putere o camaril incapabil s gestioneze grava criz financiar în care intrase ara.care a exercitat puterea pân la moartea sa în 1743. de politica francez a suferit o serie de e ecuri externe ca urmare a rolului nefast jucat de amanta monarhului.devenit nepopular.îns ulterior presiunile cur ii l-au silit s intervin în succesiunile polonez i austriac .Abia în a doua jum tate a veacului ministrul Choiseul a reu it s ridice din nou for ele Fran ei.Noul monarh.în schimb aceast perioad a marcat o puternic reac ie împotriva absolutismului i un reviriment al rolului Äcorpurilor intermediare ´(Parlamentele). Brienne.cardinalul de Fleury.Dup ce a ref cut prosperitatea coloniilor i comer ului francez i a interzis ordinul iezuit.au dus la e ecul acestor tentative de .a adus la putere o serie de mini tri reformatori:Turgot.Choiseul a fost r sturnat de un complot al cur ii.el i-a propus redresarea economic a Fran ei i evitarea unor conflicte în exterior:în acest scop a restabilit i pacea cu Bourbonii de la Madrid prin în elegerea de la Soissons.În 1723 la moartea lui Orléans puterea a trecut ducelui de Bourbon care a continuat aceea i politic rece fa spanioli.Dup el.a fost r sturnat în 1726 de preceptorul regelui.epuizate i învinse în R zboiul de apte Ani.ajuns pe tron în 1774.Necker.doamna de Pompadour.capabil s realizeze unitatea de ac iune a celor dou ramuri ale casei de Bourbon.dar opozi iile nobiliare i burgheze.pe care slaba putere regal nu era capabil s le frâng .

subalternii nu mai ascult de superiori.în interior partidul nobiliar.cât mai ales de Moscova i de Berlin.Domina ia baltic era definitiv pierdut ca urmare a R zboiului Nordului.influentul Adam Czartoryski.preg tind practic Revolu ia.ÄBonetele ´.c ci dup r zboiul de succesiune Polonia lui August III nu a mai fost decât o marionet politic a magna ilor i a marilor puteri.impus atât de unchiul s u. Compara ia era perfect îndrept it .Politician iluminist.ÄP l riile ´erau cump rate de Fran a.În Suedia.ultimul rege polon.dup asasinarea lui Carol XII în 1718 a urmat o lung epoc de reac iune aristocratic numit Äera libert ii ´. care în anul urm tor au semnat un tratat prev zând imixtiunea comun în afacerile interne ale Var oviei. finan ate fiind din exterior:în vreme ce partidul burghez se bucura de subsidii britanice i ruse ti.ÄP l riile ´..via a politic fiind dirijat de Dieta în care cele dou fac iuni se luptau.Un ambasador arist descria astfel aceast situa ie: Aici este o adev rat Polonie.Puterea monarhic dec zuse complet.Poniatowski a .dup un aprig conflict.refacere financiar a Fran ei. partizan al înt ririi puterii regale.fiecare este propriul s u st pân.se înfrunta cu cel burghez.Stanislav Poniatowski. dezordinea este complet .La moartea monarhului saxon în 1763 pe tron a urcat.sus in tor al stabiliz rii financiare.Fran a nu a fost singura ar în care monarhiei absolutiste i-a luat locul o epoc de instabilitate politic .adept al politicii infla ioniste.

Dieta a acceptat aceast stare de fapt.f r a mai ine seama de austrieci.Berlinul i Moscova au procedat la o nou dezmembrare.De data aceasta polonezii s-au r sculat.f cut încerc ri disperate de a ridica puterea polonez prin introducerea veto-ului monarhic i a toleran ei religioase. Când aceasta a intrat deschis în r zboi cu Poniatowski i cu protectorii de la Moscova.în direc ia înt ririi autorit ii centrale sau a instituirii Ädespotismului luminat ´.dar toate ac iunile sale se izbeau de opozi ia nobilimii catolice organizat în Confedera ia de la Bar (1768).iar partidul filo-rus din interior i-a acordat sprijinul s u.a c ror anexare a fost consfin it printr-un acord (1772).una dintre cel mai reprobabile din întregul secol XVIII.marile puteri au decis s lichideze statul polonez împ r indu-l între ele.În Marea Britanie George III a încercat s reînvie prerogativele coroanei. reducând cabinetul la un instrument docil. i a reu it aceasta substituind corup iei parlamentare whig propria sa corup ie.fiind îns rapid învins de interven ia extern .singur Maria-Tereza s-a opus acestei ac iuni. ef al Äpartidei na ionale ´. Alte ri europene au cunoscut în schimb o evolu ie diferit .Trupele ruse.Poloniei printr-un tratat rusoaustriac la care a aderat ulterior i Prusia (1795).20 de ani mai târziu.urmarea revoltei a fost completa lichidare a.sub conducerea lui Tadeusz Kosciuszko.ca urmare.prusiene i austriece au ocupat regiuni întregi ale rii.Între 1760-1782 el a .în prim vara anului 1794 acesta a eliberat capitala i a desfiin at servajul.

dominat de aristocra ia junkerilor .aducând în schimb un cabinet tory condus de tân rul Pitt.dup Petru cel Mare. .se instala astfel domnia oligarhiei conservatoare.au ajuns la guvernare. Pe continent modelul Ädespotismului luminat ´a fost adoptat de toate regimurile autocratice în încercarea de a combate abuzurile vechiului Regim f r a afecta infrastructura statului i societ ii:astfel în Prusia Frederic II.du mani declara i ai regelui.a înlocuit vechea organizare feudal a Brandenburgului.Edmund Burke.reu ind s submineze chiar i prestigiul lui Pitt (devenit conte de Chatham)care a încercat s asigure un echilibru între Coroan i Parlament.extrem de dezvoltat economic i de urbanizat.cu un personal politic i cu idei noi.Comunele au decis c rezultatele acesteia erau dezastruoase i c puterea regal ar trebui diminuat .cu un stat modern.ele au adoptat o mo iune care condamna dur r zboiul din America i au provocat demisia cabinetului impus de monarh iar la putere au revenit vechile partide.i-a îndep rtat de la putere.guvernat f r partide.influen at de Voltaire.regenerate îns .în doar un an ei au reu it s reduc masiv corup ia parlamentar .Ini ial whigii.În Imperiul arist.dar radicalismul principalului lor teoretician.a urmat o perioad în care mersul reformelor a fost încetinit de domnia unor suverane incapabile.cu un înv mânt de cea mai bun calitate.capabil s sus in eforturile militare enorme în raport cu popula ia i dimensiunile rii.Dobândirea independen ei de c tre coloniile americane a ruinat îns guvernarea personal a lui George.

Ele s-au materializat în r zboiul r nesc condus de Emilian Pugaciov.a c ror condi ie s-a înr ut it.îmbinând absolutismul politic cu ideile iluminismului.acesteia.suprimarea tuturor drepturilor speciale ale st rilor i confesiunilor într-un drept civic general egal pentru to i.Opera lui Petru a fost completat abia de Ecaterina II (1762-1796)care a continuat expansiunea extern dezvoltarea economic i i administrativ a Rusiei în ciuda tendin elor centrifuge atât ale nobilimii. Unitatea statului i centralizarea administrativ .precum românii din .Iosif II (17801790). organizarea teritorial a statului prin desconsiderarea con tient a grani elor istorice.chiar i for ate.cât i ale ranilor.ale Rusiei nu au putut fi oprite de aceste opozi ii.Habsburgii au întreprins cea mai însemnat tentativ de reformare a statului înainte de Revolu ia Francez .îns progresele.ostil birocratiz rii i seculariz rii.ce a r v it regiunea agricol a Volg i între 1773-1775.eliberarea iobagilor i reparti ia echitabil a sarcinilor de stat asupra tuturor p turilor sociale i emanciparea statului de biseric sunt în opinia marelui istoric Otto Hintze tr s turile caracteristice Ädespotismului luminat ´austriac.influen ate de favori ii lor.Consecin ele acestui program reformator au fost îns discutabile:dac el a permis ridicarea unor popoare pân atunci oprimate.Austria a trecut printr-un proces similar în timpul Mariei-Tereza (1740-1780) i mai ales al fiului.numit i iosefinism .

unde fratele lui Iosif II.un Beamtenstaat .Din acest punct de vedere. .ca urmare monarhul a fost asasinat 20 de ani mai târziu de c tre aristocra ii jigni i de desfiin area privilegiilor.Ardeal.a eliminat servajul i a dat un avânt politicilor sanitare i educa ionale.dar i prin fiscalitatea excesiv .Chiar i în Suedia ÄBonetele ´.care ajunseser s controleze Dieta au fost r sturnate de la putere de c tre Gustav II cu sprijinul aristocra iei în 1772.un stat birocratizat autoritar.instaurându-se un regim de Ädespotism luminat ´ caracterizat prin sl birea puterii marii nobilimi.ca i în Prusia.în schimb a creat.a aplicat în 25 de ani de guvernare o serie de m suri modernizatoare moderate.reac ie necesar la nenum ratele opozi ii întâmpinate de un asemenea interven ionism etatic.viitorul împ rat Leopold II.poate cel mai mare succes al politicii iluministe a fost înregistrat în Toscana.care s nu loveasc deschis nici în puterile locale i nici în Biseric .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->