ASOCIATII SI FUNDATII

FORME DE ORGANIZARE
(2) Asociaţiile şi fundaţiile constituite potrivit prezentei ordonanţe sunt persoane
juridice de drept privat fără scop patrimonial.
(3) Partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intră sub incidenţa prezentei
ordonanţe.
Asociaţia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care,
pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială,
cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în interes
general, al unor colectivităţi sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial.
Fundaţia este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane care,
pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu
afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizării unui scop de interes general sau,
după caz, al unor colectivităţi.

MEMBRII
ART. 1

(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor

activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi ori, după caz, în
interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile
prezentei ordonanţe.

DESFASURAREA ACTIVITATII
ART. 6
(2) Actul constitutiv cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) datele de identificare a membrilor asociaţi: numele sau denumirea şi, după caz,
domiciliul sau sediul acestora;
b) exprimarea voinţei de asociere şi precizarea scopului propus;
c) denumirea asociaţiei;
d) sediul asociaţiei;
e) durata de funcţionare a asociaţiei - pe termen determinat, cu indicarea expresă a
termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul iniţial al asociaţiei; activul patrimonial, în valoare de cel puţin un
salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei, este alcătuit din
aportul în natură şi/sau în bani al asociaţilor. În cazul aportului în natură, forma
autentică a actului constitutiv şi a statutului este obligatorie;
g) componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi
control ale asociaţiei;
h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de
dobândire a personalităţii juridice;
i) semnăturile membrilor asociaţi.
(3) Statutul cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor precizate la lit. g) şi h);
 b) precizarea scopului şi a obiectivelor asociaţiei;
c) modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de asociat;
d) drepturile şi obligaţiile asociaţilor;
e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociaţiei;
f) atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale asociaţiei;
g) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării asociaţiei, cu respectarea dispoziţiilor
art. 60.
ART. 20
Organele asociaţiei sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul director;
c) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.
ART. 21*)
(1) Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţilor.
(2) Competenţa adunării generale cuprinde:
a) stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;
b) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
c) alegerea şi revocarea membrilor consiliului director;
d) alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
e) înfiinţarea de filiale;
f) modificarea actului constitutiv şi a statutului;
g) dizolvarea şi lichidarea asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor
rămase după lichidare;
h) orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.
(3) Schimbarea sediului poate fi hotărâtă de către consiliul director, dacă această
atribuţie este prevăzută expres în statut.
(4) Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are drept de control
permanent asupra organelor prevăzute la art. 20 lit. b) şi c).
(5) Regulile privind organizarea şi funcţionarea adunării generale se stabilesc prin
statut.
ART. 24
(1) Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El
poate fi alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din
componenţa sa.
(2) În exercitarea competenţei sale, consiliul director:
a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea
bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi
cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei;
b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
c) aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin statut nu se
prevede altfel;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea
generală.
(3) Regulile generale privind organizarea şi funcţionarea consiliului director se
stabilesc prin statut. Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de
funcţionare.
 (4) Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde această calitate
orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă
asociaţia respectivă are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.
ART. 26*)
Consiliul director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii
executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de asociaţie,
pentru a exercita atribuţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. b) şi d).
Art 27
În realizarea competenţei sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
c) poate participa la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea
generală.

Organele fundaţiei sunt:

a) consiliul director;
b) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.
ART. 29
(1) Consiliul director al fundaţiei este organul de conducere şi de administrare al
acesteia.
(2) Consiliul director asigură realizarea scopului şi obiectivelor fundaţiei, exercitând
următoarele atribuţii:
a) stabilirea strategiei generale şi a programelor fundaţiei;
b) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
c) alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
d) înfiinţarea de filiale;
e) încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama fundaţiei;
f) executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
g) aprobarea organigramei şi a strategiei de personal ale fundaţiei;
h) modificarea statutului fundaţiei;
i) îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.
ART. 30
(1) Consiliul director se compune din cel puţin 3 membri desemnaţi de fondator sau,
după caz, de fondatori, la momentul constituirii fundaţiei.
(2) În cazul în care, pe parcursul funcţionării fundaţiei, componenţa consiliului
director nu se poate modifica în condiţiile stabilite de statut, instanţa prevăzută la art.
17 va desemna, pe cale de ordonanţă preşedinţială, la cererea oricărei persoane
interesate, persoanele care vor intra în componenţa consiliului director.
ART. 31
(1) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri.
(2) Dispoziţiile art. 27 se aplică în mod corespunzător.

TIPUL DE ASOCIERE
ART. 35
(1) Două sau mai multe asociaţii sau fundaţii se pot constitui în federaţie.
 SINDICATELE

Membri:
ART. 2 (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să
constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o
meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi
persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să
adere la o organizaţie sindicală.
(2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15
persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori
diferiţi.
(3) Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau nu
dintr-o organizaţie sindicală.
(4) O persoană poate face parte în acelaşi timp numai dintr-o singură organizaţie sindicală.
ART. 3 Salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai unei
organizaţii sindicale, fără a fi necesară încuviinţarea prealabilă a reprezentanţilor lor legali.
ART. 4 Persoanele care deţin funcţii de conducere, funcţii de demnitate publică,
conform legii, magistraţii, personalul militar din aparatul Ministerului Apărării Naţionale şi
Ministerului de Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de
Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,
precum şi din unităţile aflate în subordinea acestora nu pot constitui organizaţii sindicale.
ART. 33 (1) Membrii unei organizaţii sindicale au dreptul de a se retrage din
organizaţia sindicală fără a avea obligaţia de a arăta motivele.
(2) Membrii care se retrag din organizaţia sindicală nu pot cere restituirea sumelor depuse
drept cotizaţie sau a sumelor ori bunurilor donate.
ART. 34 (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale,
personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi salarizaţi din fondurile
organizaţiei sindicale sau în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă.
(2) În funcţiile de specialitate care necesită o calificare superioară pot fi angajaţi şi salariaţi
ai altor unităţi, urmând ca aceştia să îşi desfăşoare activitatea în afara programului de muncă,
precum şi pensionari.
(3) Persoanele încadrate potrivit alin. (2) pot cumula, în condiţiile prevăzute de lege,
salariul şi, după caz, pensia cu veniturile obţinute din activitatea prestată la organizaţia
sindicală.
ART. 35 (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, care
lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar
cu 3 - 5 zile pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale.
(2) Numărul de zile cumulate pe an şi numărul celor care pot beneficia de acestea se
stabilesc prin contractul colectiv de muncă.

Forme de organizare:
ART. 5 Constituirea, organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea activităţii unei
organizaţii sindicale se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu respectarea
prezentei legi. În absenţa unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea şi
încetarea activităţii organizaţiei sindicale se vor aplica dispoziţiile de drept comun privind
încetarea persoanelor juridice.
ART. 6 (1) Statutele organizaţiilor sindicale cuprind prevederi cel puţin cu privire la:
 a) scopul constituirii, denumirea şi sediul organizaţiei sindicale;
b) modul în care se dobândeşte şi încetează calitatea de membru al organizaţiei sindicale;
c) drepturile şi îndatoririle membrilor;
d) modul de stabilire şi încasare a cotizaţiei;
e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata
mandatelor şi atribuţiile lor;
f) condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a
hotărârilor;
g) mărimea şi compunerea patrimoniului iniţial;
h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizaţiei sindicale, transmiterea ori, după caz,
lichidarea patrimoniului, cu specificarea că bunurile date în folosinţă de către stat vor fi
restituite acestuia.
(2) Statutele nu pot să conţină prevederi contrare Constituţiei şi legilor.

Desfasurarea activitatii:
ART. 1 (1) Sindicatele, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite în
scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile
internaţionale la care România este parte, precum şi în contractele colective de muncă şi
promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor
acestora.
(2) Organizaţiile sindicale sunt independente faţă de autorităţile publice, de partidele
politice şi de patronate.
ART. 27 În vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, organizaţiile sindicale au
dreptul să folosească mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de soluţionare a
litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstraţia şi
greva, potrivit statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 28 (1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia
muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele
individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale
funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii
sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a
întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele
membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acţiunea nu
va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau
renunţă la judecată.
ART. 29 Organizaţiile sindicale pot adresa autorităţilor publice competente, potrivit art. 73
din Constituţie, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical.
ART. 30 (1) Angajatorii au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai organizaţiilor sindicale
reprezentative să participe în consiliile de administraţie la discutarea problemelor de interes
profesional, economic, social, cultural sau sportiv.
(2) În scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale,
culturale sau sportive ale membrilor, organizaţiile sindicale reprezentative vor primi de la
angajatori sau de la organizaţiile acestora informaţiile necesare pentru negocierea contractelor
colective de muncă sau, după caz, pentru încheierea acordurilor privind raporturile de
serviciu, în condiţiile legii, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate
îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor
şi protecţiei sociale.
 (3) Hotărârile consiliului de administraţie sau ale altor organe asimilate acestora, privitoare
la probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv, vor fi comunicate în
scris organizaţiilor sindicale, în termen de 48 de ore de la data desfăşurării şedinţei.

Tipuri de asociere:
ART. 41 (1) Organizaţiile sindicale legal constituite se pot asocia după criteriul ramurii de
activitate, al profesiunii sau după criteriul teritorial.
(2) Două sau mai multe organizaţii sindicale constituite la nivelul unor unităţi diferite din
aceeaşi ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii
sindicale.
(3) Două sau mai multe federaţii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se
pot asocia în vederea constituirii unei confederaţii sindicale.
(4) Federaţiile sindicale şi confederaţiile pot constitui din sindicatele componente uniuni
sindicale.

356/2001 _PATRONATELE
1) Formele de organizare
Art. 3

(1) Patronatele sunt constituite pe activitati economice si organizate pe sectiuni, diviziuni,

ramuri si la nivel national.
(4) Patronatele isi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fara
personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate juridica isi
desfasoara activitatea in baza statutului patronatului din care fac parte.

2) Membrii
art3
(2) Un numar de cel putin 15 persoane juridice inmatriculate sau persoane fizice autorizate
potrivit legii poate constitui un patronat.
(3) Se pot constitui patronate si cu un numar de cel putin 5 membri in ramurile in care acestia
detin peste 70% din volumul productiei.
Art. 5
Demnitarii, precum si persoanele care detin functii de conducere in structurile administratiei
publice nu pot face parte din organele de conducere ale patronatelor.

3) Desfasurarea activitatii
Art. 8
Patronatele reprezinta, sustin si apara interesele membrilor lor in relatiile cu autoritatile
publice, cu sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice, in raport cu obiectul si scopul lor
de activitate, atat in plan national, cat si international, potrivit propriilor statute si in acord cu
prevederile prezentei legi.

Art. 9
La elaborarea proiectelor de acte normative privind activitatile patronale initiatorii vor
solicita in prealabil avizul consultativ scris si motivat al structurilor patronale reprezentative.

Art. 10
In vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate, patronatele:
a) reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, tehnice si juridice ale
membrilor lor;
b) activeaza pentru deplina libertate de actiune a patronilor in scopul dezvoltarii si
eficientizarii activitatii acestora;
c) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii, in scopul asigurarii de sanse egale
fiecaruia dintre membrii lor;
d) sunt consultate de Guvern la initierea, elaborarea si promovarea programelor de
dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare, cooperare economica si participa in structurile
de coordonare si gestionare a programelor cu Uniunea Europeana;
e) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor
colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu
sindicatele, precum si in structurile tripartite de conducere si de dialog social.

Art. 11

(1) Patronatele asigura pentru membrii lor informatii, facilitarea de relatii intre acestia,
precum si cu alte organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si
asistenta de specialitate, inclusiv in domeniul formarii fortei de munca.
(2) Organizatiile patronale sunt abilitate sa asigure orice alte servicii cerute de membrii lor,
cu respectarea legii.

Art. 12

(1) Elaborarea statutelor, a regulamentelor de organizare si functionare, alegerea organelor de

conducere, organizarea gestiunii si a activitatii sunt atribute proprii patronatelor.
(2) Membrilor organelor de conducere alese ale patronatelor li se asigura protectia legii
impotriva oricaror forme de discriminare, conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii
functiilor lor, sub sanctiunea pedepselor prevazute de lege.

Art. 13
Patronatele pot adresa autoritatilor publice competente propuneri de legiferare in domeniile
de interes patronal.
4) Tipul de asociere
Art. 4

(1) Patronatele se pot constitui in uniuni, federatii, confederatii sau in alte structuri asociative.

(2) Doua sau mai multe patronate pot constitui uniuni sau federatii patronale.
(3) Mai multe uniuni sau federatii patronale se pot asocia in confederatii patronale.
(4) Patronatele isi desfasoara activitatea in baza statutului si regulamentului proprii, potrivit
prevederilor prezentei legi.
(5) Confederatiile patronale reprezentative la nivel national, potrivit legii, se pot constitui
intr-un organism de reprezentare a patronatelor, cu statut si regulament de organizare si
functionare proprii, pentru reprezentarea unitara a miscarii patronale la nivel national si
international.
(6) Patronatele au dreptul sa se afilieze la organizatii internationale.

PARTIDELE
1) FORMA DE ORGANIZARE
 Art. 9.
Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii.
Art. 4.
(1) Partidele politice se organizeaza si functioneaza dupa criteriul administrativ-teritorial.
(2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice dupa criteriul locului de
munca, precum si desfasurarea de activitati politice la nivelul agentilor economici sau al
institutiilor publice.
(3) Desfasurarea de activitati politice la nivelul agentilor economici sau al institutiilor
publice este permisa, cu acordul acestora, numai in campania electorala, in conditiile legii.

(4) In cadrul organizatiilor teritoriale partidele politice isi pot organiza structuri care se
vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.
Art. 12.
(1) Partidele politice au ca subdiviziuni organizatii teritoriale, potrivit organizarii
administrative a tarii, care au numarul minim de membri prevazut de statut.
(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul local corespunzator,
pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.

Art. 13.
(1) Adunarea generala a membrilor si organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au
in statutul fiecarui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic si a
organizatiilor sale teritoriale. Conducerile organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioada
determinata, prevazuta de statut.
(2) Statutul poate prevedea si alte organe, cu atributii formulate explicit.

Art. 14.
(1) Adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora, la nivel
national, este organul suprem de decizie al partidului. Intrunirea acestuia are loc cel putin o
data la 4 ani.
(2) Delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale prin vot secret. Numarul acestora
se stabileste in raport cu numarul de membri. Procedurile de desemnare si de delegare a
acestora trebuie prevazute in statut.

Art. 15.
(1) Pentru solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si
conducerile organizatiilor partidului, se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al
organizatiilor sale teritoriale.
(2) Membrii comisiei de arbitraj sunt alesi pe o durata de cel mult 4 ani.
(3) Comisia de arbitraj este organizata si functioneaza conform unui regulament aprobat de
organul statutar, care trebuie sa asigure partilor dreptul la opinie si dreptul de a se apara,
precum si proceduri echitabile de decizie.

Art. 16.
(1) Organele imputernicite ale partidului politic hotarasc primirea de membri, in conditiile
stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanti.
(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid in orice moment, cu efect imediat.
(3) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic este supusa numai
jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

Art. 17.
(1) Hotararile partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale se adopta cu votul
majoritatii prevazute in statut.
(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai conducerilor organizatiilor sale
teritoriale se face prin vot secret.
(3) Statutul trebuie sa prevada dreptul fiecarui membru la initiativa politica si posibilitatea
examinarii acesteia intr-un cadru organizat.

2) MEMBRII
CAPITOLUL II
Membrii partidelor politice
Art. 6.
Pot fi membri ai partidelor politice cetatenii care, potrivit Constitutiei, au drept de vot.

Art. 7.
Din partidele politice nu pot face parte persoanele carora le este interzisa prin lege asocierea
politica.

Art. 8.
1) Un cetatean roman nu poate face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide
politice.
(2) Inscrierea unei persoane intr-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al
carui membru a fost anterior.
(3) La inscrierea intr-un partid politic orice persoana este obligata sa declare in scris, pe
propria raspundere, daca are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
(4) Membrii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care inscriu candidati
in alegeri pot face parte si dintr-un partid politic, avand dreptul de a candida in conditiile legii.

(5) Nici o persoana nu poate fi constransa sa faca parte sau sa nu faca parte dintr-un partid
politic.
(6) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii
sau restrangeri in exercitarea drepturilor cetatenesti.
3) DESFASURAREA ACTIVITATII
Art. 1.
Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care
participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune
publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2.
Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul
politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la
constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit
legii.
4) TIPUL DE ASOCIERE
CAPITOLUL V
Asocierea partidelor politice
Art. 28.
(1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta
politica. (2) In protocolul de asociere a partidelor politice intr-o alianta politica trebuie sa se
mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice, precum si ale
partidelor politice componente, semnul permanent al aliantei, obiectivele aliantei, modul de
organizare si factorii de decizie.
(3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(4) Semnul permanent al aliantei politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de
la unul dintre partidele politice componente.

Art. 29.
(1) Pentru inregistrarea aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele
documente:
a) cererea de inregistrare a aliantei politice, semnata de conducerile executive ale partidelor
politice componente;
b) protocolul de asociere;
c) denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice;
d) descrierea semnului permanent;
e) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa la protocol.
(2) Procedura prevazuta la art. 18 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

Art. 30.
(1) Pentru aliantele politice prevederile art. 20-22 se aplica in mod corespunzator.
(2) Aliantele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul
aliantelor politice.

Art. 31.
In cazul in care alianta politica se va prezenta in alegeri cu liste comune, candidatii trebuie sa
faca parte dintr-un partid politic membru al aliantei.

Art. 32.
(1) Partidele politice pot realiza si alte forme de asociere cu formatiuni nepolitice, legal
constituite, cu scopul promovarii unor obiective comune.
(2) In protocolul de constituire a formelor de asociere prevazute la alin. (1) se vor mentiona
denumirea, semnul permanent - daca este cazul -, organizatiile aliate, obiectivele asocierii,
modul de organizare si factorii de decizie si acesta va fi depus la Tribunalul Bucuresti, pentru
a fi inscris in registrul altor forme de asociere a partidelor.

Art. 33.
Partidele politice membre ale aliantelor politice sau ale altor forme de asociere isi pastreaza
personalitatea juridica si patrimoniul propriu.

Art. 34.
Orice modificare in componenta aliantei politice sau in protocolul de asociere se comunica la
Tribunalul Bucuresti pentru inregistrare, potrivit prevederilor art. 28 si 29.

Art. 35.
Obiectivele aliantelor politice, precum si modul lor de organizare trebuie sa se conformeze
prevederilor art. 2 si 3, cu exceptia participarii cu candidati in alegeri, care este optionala.

Art. 36.
Daca nici unul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absoluta
in Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentara pot constitui coalitii pentru
asigurarea guvernarii. Coalitiile nu sunt supuse inregistrarii, iar protocolul de constituire va
cuprinde numai dispozitii privind asigurarea guvernarii si a sprijinului parlamentar