P. 1
Latinitate si Dacism

Latinitate si Dacism

|Views: 6,773|Likes:
Published by JRJmariusJRJ

More info:

Published by: JRJmariusJRJ on Oct 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/26/2013

pdf

text

original

Latinitate si Dacism

1

Colaboratori:
Radu Cristina Predica Simona Burcă Adina Verdeaţă Iulia

LATINITATE SI DACISM Clasa a XI-a E Profesor Coordonator:

Costache Camelia

2

Bibliografie Latinitate Grigore Ureche-Letopisetul tarii Moldovei Miron Costin-De neamul moldovenilor Dimitrie Cantemir-Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor Mihai Eminsecu-Memento mori Vasile Alecsandri-Cantecul gintei romane Dacism George Cosbuc-Decebal catre popor Vasile Parvan-Getica Mircea Eliade-De la Zalmoxis la GenghisHan Lucian Blaga-Revolta fondului nostru nelatin Mihail Sadoveanu-Creanga de aur 3 .

Mircea Eliade(De la Zalmoxis la Genghis-Han) 3.Vasile Pârvan(Getica) -Concluzii 4 .Dimitrie Cantemir(Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor) -Opinii ce sustin dacismul: 1.Grigore Ureche(Letopisetul tarii Moldovei) 2.Cuprins -Latinitatea si Dacismul-EtnogenezaDefinirea termenilor -Originea limbii române-Perspectiva istorica -Mitul Dacic -Dacii si latinii-Perspectiva istorica -Opinii ce sustin latinitatea limbii: 1.George Cosbuc(Decebal catre popor) 2.

Principalii factori ai romanizarii au fost: armata romana (veteranii).incat sa le apropie cat mai mult de forma originala. 105-106. limba latina. Etnogeneza romaneasca (etnie= popor.a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma celor latine. Prin romanizare se intelege insusirea de catre daci a obiceiurilor. administratia romana si colonistii adusi de Traian din toate colturile imperiului.” In urma cuceririi Daciei.pentru a demonsta caracterul latin al limbii romane. Poporul si limba romana s-au format pe intreg teritoriul tarii in mai multe imprejurari istorice dupa razboiale din 101-102 . genesa= facere). credintelor. procesul de romanizare a autohtonilor se intensifica. limba oficiala in imperiu.care . 5 . culturii romane si limbii latine. LATINITATEA este un „curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca in sec XIX. adica formarea poporului roman reprezinta o problema fundamentala a istoriei noastre. cultura romana si in mod deosebit.Latinitatea si dacismul Temelia limbii si a poporului român o reprezinta conceptele de latinitate si dacism.

care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane.afirmat la inceputul sec al-XX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman si in general la istoria universala:datele arheologice si istorice suporta un tratament fantezist.pe masura ce ne apropiem de epoca noastra. DACISMUL este un “curent in istoriografia autohtona. prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia dacoromana.Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil. colorat tot mai mult ideologic.” 6 .

dintre care unele au devenit limbi naţionale ( italiana. Dardania. principalele conjuncţii şi prepoziţii. însuşiri fundamentale (relaţii de rudenie. cele mai multe moduri şi timpuri. Face parte. tipurile de adjective. franceza. sarda în insula Sardinia. din familia limbilor romanice. româna ). clasele de conjugare ale verbelor. deci. În vocabular sunt de origine latină cuvinte care denumesc noţiuni. cuprinzand provinciile dunarene (Dacia. În structura gramaticală româna conservă din latină clasele de declinare ale substantivului. pronumele personal. altele au rămas limbi regionale ( catalana în Spania. din Italia. acţiuni.Originea limbii române Limba română provine din latina vorbită în părţile de est ale Imperiului Roman. Potrivit lingvistului Al. portugheza. numeralele de la 1 la 10. părţi ale corpului uman. spaniola. Moesia Superioara si Inferioara). dialectele retoromane în Elveţia ) sau au dispărut ( dalmata ). elemente 7 . Toate limbile romanice au evoluat din limba latina popular (vulgar) varianta orala a limbi latine folosita in vorbirea familiar si care ignora aspectele normative. Rosetti. Pannonia de sud. limba romana :“este limba latina vorbita neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman. obiecte. din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre” ELEMENTE LATINE DIN STRUCTURA LIMBII ROMÂNE: Structura gramaticală şi vocabularul de bază.

dar şi pe cale cultă. barză. turcă. aşezate din sec.dacă: abur. au intrat în română unele cuvinte din greaca medie ( bizantină ). greacă. prieten. limbile romanice au suferit influenţa substratului ( limba vorbită de populaţiile cucerite ) şi a altor limbi cu care populaţia cucerită a venit în contact în cursul secolelor. prin slavonă. influenţe târzii – neogreacă.) vorbire. a trăi. muncă. a sfârşi. plasarea în timp şi spaţiu etc. buză. s-a recurs la comparaţia cu albaneza ( exemple de cuvinte de origine traco . Influenţele vechi: latina dunăreană a primit o serie de influenţe din greacă. din care nu s-au consemnat cuvinte în scris. substratul îl constituie limba daco – geţilor. din familia limbilor trace ( indoeuropeană ). care era limba bisericească şi a cancelariei în ţările române. 8 .. moş. a se bucura. în genere prin intermediar slav. maghiară. şi care sunt frecvente în ELEMENTE DE SUBSTRAT: Dezvoltate în condiţii diferite. copac. a iubi. ulterior. E foarte probabil ca în fazele vechi limba română să fi primit unele influenţe germanice ( de la populaţiile migratoare). Pentru reconstituirea elementelor de substrat. Cea mai puternică influenţă asupra limbii române este cea slavă. brad. vorbă. Unele dintre împrumuturile slave populare au devenit cuvinte din fondul principal. vatră. În cazul limbii române. viezure ). căciulă.naturale. dragoste. esenţiale până astăzi – ceas. dar acestea nu au putut fi clar dovedite. S-a exercitat pe cale populară – prin contacte cu populaţii slave. prost. al VII-lea în estul Europei şi convieţuind cu populaţia romanizată . chiar anterioare formării limbii române. IFLUENTELE ALTOR LIMBI ASUPRA LIMBII ROMÂNE influenţe vechi – slavă.

care marchează epoca şi care nu se va păstra decât în mică măsură în secolele ulterioare este cel legat de administraţie. a cărei dominaţie s-a accentuat ) şi din neogreacă ( limba domnitorilor fanarioţi şi a curţii lor ). cu inversiuni şi construcţii simetrice ). datorită relaţiilor cu Imperiul Bizantin. Cele mai multe s-au păstrat în stilul bisericesc. prin intermediul limbii slave ( busuioc. zale ) sau mai târziu. în ciuda particularităţilor regionale. catarg. complicate. Cuvintele greceşti pătrund direct ( arvună. triastă. comoară. corabie. mătase. Aceasta este perioada în care se poate vorbi despre formarea unei conştiinţe retorice şi literare: apar autori care scriu cu intenţie estetic ( în fraze lungi. Influenţa greacă veche se exercită asupra limbii române în secolele al VII-lea şi al VIII-lea. fel etc. de aceea au fost înlocuite de împrumuturi ( mai ales latino – romanice ). Alţii dezvoltă un stil narativ mai apropiat de vorbirea curentă şi. predominant conservator. Împrumuturile din maghiară nu sunt foarte numeroase. stol. mai accesibil cititorului de azi. crin. de ceremoniile şi divertismentele curţii. dar cuprind cuvinte din lexicul fundamental – gând. în limba română pătrund cele mai multe împrumuturi din turcă ( limba puterii politice externe. prin elemente greceşti culte. Lexicul turcesc. dafin. până în secolul al XII-lea. 9 . hârtie. se realizează o primă modernizare a vocabularului. flamură. unde au căpătat ulterior şi valoare de mărci distinctive ale limbajului bisericii ortodoxe faţă de cele ale altor biserici creştine.Împrumuturile culte din slavonă au avut în genere o circulaţie mai limitată ( în administraţie şi în biserică ). care stau la baza unei terminologii filozofice şi ştiinţifice internaţionale. Influenţele târzii: în secolul al XVIII-lea. ca şi prin cuvinte latino-romanice. livadă ). În textele epocii. oraş.

Şi atunci Dochia a fost prefacută într-o bătrână ciobăniţă. Ea a fost „înfrîntă de armata lui Traian”. Etimologic. 10 . Baba Dochia (Dacia) a fost o realitate umană în perioada matriarhatului. Are ambele genuri. cuvântul baba este străvechi traco-dac. masculin şi feminin: Baba Novac (Ion Georgescu. Oltenia si Ardeal sunt 9 babe (1-9 martie). Zilele se numesc „zilele babelor". a înaintat în fruntea unei oştiri spre Sarmisegetuza. pe cînd în Moldova şi Basarabia sunt douăsprezece babe. Aceasta susţine că Dochia. În legatura cu mitul Dochia. în ajutorul tatălui ei asediat în cetate. fiica regelui Decebal. trecând pe lânga ea a întrebat-o daca a vazut prinţesa dacă. devenit Dochia. În Muntenia. Acolo s-a rugat la Zamolxe „să nu o lase să fie pângărită de împărat”. simbolizând „constituirea însăşi a poporului român" este mitul „Traian şi Dochia” . În Basarabia se întâlneşte „Baba Marta" în care s-a recunoscut numirea lunii martie. Traian. a fugit cu resturile oastei în munti. iar Dochia i-a arătat spre miazăzi.Mitul Dacic George Calinescu considera că „întâiul mit". Împaratul a luat-o în goană într-acolo şi Baba Dochia a rămas stăpână pe ţinutul acela şi de atunci poate mai trăieşte încă în munţi”. Baba Novac) şi Baba Dochia. cercetatorul Romulus Vulcanescu a studiat prima legendă. cu câteva oi lânga ea”. Numele acestui personaj a fost Dacia. spre răsărit.

Traian vede astă zână. a ei popor. Frumuseţei ei se-nchină. Unde vulturul răsună Al său cântec amorţit. II Între Piatra Detunată Ş-al Sahastrului Picior. Vezi o stâncă ce-au fost fată De un mare domnitor.DOCHIA ŞI TRAIAN de Gheorghe Asachi I La frumuseţe şi la minte Nici o giună-i samana. Dar când Dacia-au împilat-o Fiul Romei cel mărit. Deşi e învingător. III 11 . Se subgiugă de amor. Vrednică de-a ei părinte. Acea doamnă e Dochie. Pre cel care-ar fi scapat-o. Zece oi. ea era. De Decebal. De-a iubi a giuruit. Acolo de rea furtună E lacaşul cel cumplit. Ea domnează-n vizunie Preste turme şi păstori.

Acea doamnă tinerică Turma paşte peste plai. cu grai ferbinte. Pre ea pune-a sa coroană. Schiptru-i este un toiag. V El petroasa ei icoană Nu-ncetează a iubi. Tronu-i iarba înverzită. Nici se poate despărţi. A ei haină aurită O preface în şăiag. IV Traian vine-n astă ţară. zeu. Şi de-a birui deprins Spre Dochia cea fugară Acum mâna a întins. Te giur pe al meu părinte. striga. Atunci ea. De-al ei zeu scutita zână Se preface-n bolovan.Împăratu-n van cată Pe Dochia-mblânzi. o. Ea se-ndeamnă a fugi. Zamolxis. Acea piatră chiar vioaie De-aburi copere-a ei sin. Prin a codrului potică Ea ascunde al ei trai. Astăzi rog nu mă lăsa! Când întinde a sa mână Ca s-o strângă-n braţ Traian. 12 . Văzând patria ferecată.

Tunet din al ei suspin.Din a ei plâns naşte ploaie. Şi Dochia deseori Preste nouri luminează Ca o stea pentru păstori. Dacii si latinii 13 . O ursită-o priveghează.

DACII erau un popor de oameni vrednici si priceputi. odată cu răspândirea puterii Romei în Italia.Hr. orz. Ambițiile teritoriale romane au provocat unirea celorlalți latini împotriva sa (341 î. Aveau pluguri de lemn cu care isi lucrau lanurile de grau. Cel care a reusit sa uneasca toate triburile intemeind o mare imparatie cu capitala la Sarmizegetusa a fost Burebista. dar nici de la lucratul pamantului nu se dadeau in laturi.). însă în cele din urmă victoria a aparținut Romei (338 î.Hr. socrul lui Aeneas. Opinii ce sustin latinitatea limbii 14 . le placeau cantecele si jocurile. Isi iubeau tara si o aparau cu strasnicie de dusmani si in asa fel se purtau. unele dintre statele latine au fost încorporate în statul roman. Erau oameni veseli. in si canepa. Ca niste lei se napusteau asupra dusmanului pentru ca dacii nu se temeau de moarte. bucurându-se de anumite privilegii. Treptat. devenind un termen legal. Alții au devenit aliați ai Romei.In lupte purtau cu mandrie steagul care avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Deși locuiau în orașe-state independente. din nord.Hr. Cresteau animale si ingrijeau de albine. ca o lume intreaga se minuna de ei. latinii aveau aceeași limbă (latina).). aceeași religie și un puternic simț al înrudirii exprimat prin mitul că toți erau descendenții lui Latinus. În consecință. Latinus era venerat asemenea lui Jupiter Latiaris pe Mons Albanus (Monte Cavo) într-un festival anual la care luau parte toți latinii. care a migrat în această regiune în secolele al VIII-lea sau al IX-lea î. La inceput dacii traiau impartiti in cete sau triburi. 'latin' a încetat să denumească o etnie. iar locuitorii lor au devenit cetățeni romani cu drepturi depline. dar mai cu seama erau indrazneti si viteji. inclusiv romanii. mei. LATINII erau o populație italică antică din Latium Vetus (Vechiul Latium). primul rege al Daciei.

mărgineni.” Asemenea lui Samuil Micu.. sau se numesc şi acum.. a doua din obiceiuri. încercând să dovedească provenienţa latină a românilor. cum cură în Marea Neagră. moldoveni. carii s-au numit după aceaia. amu cotzo. tot de o viţă şi porodiţă sînt. încearcă să dovedească sorgintea romană a poporului român : „Din partea coloniei.. carea au remas în Dachia Veche. după aceaia comani şi paţinachite. iară din partea coloniei carea s-au trecut Dunărea şi s-au aşezat în Dachia cea Noao. apoi abotriţi. amu vlahi. s-au prăsit românii cei ce sînt de-a dreapta Dunărei. adecă romani de sînge. mai pre urmă munteni. conchide că acest lucru reiese din patru elemente : „întâiu din scriitori. Grigore Ureche 15 . iară mai pre urmă ţinţari.s-au prăsit apoi toţi românii cîţi sînt de-a stînga Dunărei. mocani. în opera „Hronica românilor şi a mai multor neamuri.”. a patra din nume. a treia din limbă.. Machidonia şi Thessalia.)”. sau cuzo-vlahi. aşişderea şi din romanii pre carii i-au adus Marele Constantin din Trachia. întîiu români. ci ori cum s-au numit... tocma cum s-au numit şi ceii ce au remas de-a stînga Dunărei.Samuil Micu este cel care. precum firea şi vîrtutea îi mărturiseaşte (. Gheorghe Şincai. frătuţi.

1647) a fost primul cronicar moldovean de seamă. găină.. cronicarul Miron Costin realizează o sinteză a schemei structurii limbii române : „Unde trebuia să fie Deus. avem Dumnezeu sau Dumnedzeu. muierea. a cărui operă a ajuns până la noi. Pentru a-şi convinge cititorii de acest adevăr. şi cu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiul”. luându-se cele sfinte de la sârbi. s-au mai adăugat mai târziu şi puţine cuvinte ungureşti. pâine.. În plus. consacrat special acestei probleme. ei zic panis. al mieu în loc de meus. homo – omul. că de n-am socoti pre amănuntul. într-un capitol din lucrarea .. angelus – indzierul.mulier [.ei zic galina.. pentru care conchide cu mândrie că „ de la Rîm (Roma) ne tragem. intitulat „Pentru limba noastră moldovenească”. „Letopiseţul Ţării Moldovei”. el dă o probă de etimologii latine : „...] şi altele multe din limba latină. frons – frunte. În sfârşit. aşa şi luna. În „ Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească”. iar altele foarte mici deosebiri.” Lui Grigore Ureche îi urmează alţi scriitori şi lingvişti care susţin în lucrările lor sorgintea latină a limbii române. s-au 16 .. toate le-am înţelege.de la rîmleni. avem cierul. unde era coelum. Este primul care demonstrează latinitatea limbii române.. ce le zicem latini. aşa s-a stricat limba. Unele cuvinte au rămas chiar întregi : barba – barba.Grigore Ureche (aproximativ 1590 .

cronicarul îşi propune să scoată „lumii la vedere felul neamului. aşa cum indică şi titlul. din ce ţară au ieşit strămoşii lor”.adăugat şi puţine cuvinte slavoneşti. Iar în opera „De neamul moldovenilor.”.” Dimitrie Cantemir 17 . aşa şi românii poartă numele romanilor.” El dovedeşte că precum şi alte neamuri: „ franţozii – galii. turcii – otomani. ungurii – huni. Moldovei şi Ţării Munteneşti şi românii din ţările ungureşti. din ce izvor şi seminţe sîntu lăcuitorii ţărei noastre.

lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor înfăţişează trecutul îndepărtat al poporului nostru. Cantemir interpretează istoria dând atenţie cauzalităţii: “Nici un lucru fară pricină să se facă nu se poate”. cărturar. În timp ce cronicarii explicau fenomenul istoric prin voinţa forţei divine.1711). originea comună a tuturor românilor. Dimitrie Cantemir. scrisa in limba romana intre anii 1719 si 1722. Fără Basarabia.Reluând o temă a cronicarilor moldoveni. geograf. domn al Moldovei (martie .“Basarabia dintre Nistru şi Prut este leagănul autentic al al civilizaţiei româneşti. muzicolog. este unul dintre cei mai erudiţi umanişti. "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor" este ultima opera a lui Dimitrie Cantemir. filozof. compozitor. prezent şi viitor.” Dimitrie Cantemir (n. România nu are trecut. lingvist. autor. ramasa neterminata. El afirmă că “sântem urmaşii unui popor care a creat o civilizaţie şi o cultură clasică”. 26 octombrie 1673 . Întreaga operă a lui Cantemir exprimă o concepţie superioară despre istorie faţă de cea a cronicarilor.d. om politic și scriitor român. 21 august 1723). în cultura noastră. istoric. etnograf. Este o lucrare de sinteza si infatiseaza conceptia 18 . enciclopedist.aprilie 1693 și 1710 .

ce din cetateni romani si din mari familii sa fie ales. Polonia. Rusia. de peste 150 de izvoare. intr-o unitate deplina in cele trei provincii romanesti. Serbia. Cumania. originile poporului roman si evolutia sa pana la al doilea descalecat. aceasta este privita din perspectiva istoriei universale.savantului asupra formarii poporului roman si a limbii romane. pezentand mai intai romanii din cadrul Imperiului Roman. cu o documentare extrem de bogata. precum si astazi tot asea o feresc." Opinii ce sustin dacismul 19 . concentrandu-se asupra intregii structuri a lumii romanesti. Apoi din buni si tari romano-moldo-vlahii. Bulgaria... Muntenia si Moldova. Totodata. rezultate din migratia popoarelor: Ungaria. Dimitrie Cantemir combate ipoteza potrivit careia romanii s-ar fi retras cu totul dupa ce imparatul Aurelian a parasit Dacia in anul 271: ". tratand. apoi din Imperiul Bizantin si coexistenta lor cu statele dimprejur. a sangelui curatenie si a niamului evghenie nestricata si nebetejita sa fie ferit. din buni si tari parinti romani nascandu-se. momentul intemeierii celor doua tari romane. Idesa de baza este continuitatea elementului roman in Dacia. "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor " reprezentand prima incercare de a trata impreuna istoria romanilor de pretutindeni.poporul romano-moldovlahilor nu din glogozala a nasteri de stransura sa fie scornit.

regele formuleaza cunoscuta maxima atribuita dacilor: „E rau destul ca ne-am nascut”. numai pentru a sublinia ca viata in stare de robie ar mari chinul: „Mai vrem si-al doilea rau?”. Tudor Vladimirescu (Decebal catre popor. Simboluri umane ale acestei lupte sunt Decebal. Pasa Hassan. In Decebal catre popor. Mihai Viteazul. De aceea. de sublim patriotism: „Din zei de-am fi scoboratori C-o moarte tot sintem datori! 20 . Decebal.George Cosbuc G. Ostenii lui Tudor). Motivarea este patetica. Cosbuc a evocat intr-un numar de poezii trecutul de lupta pentru libertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri si pana in zilele lui. Cosbuc vede istoria ca o lupta neincetata pentru libertate sociala si nationala. moarte demna. Lupta inseamna jertfa. legendarul Gelu. cheama intreg poporul dac la lupta impotriva cotropitorilor romani. Moartea lui Gelu.

Totuna e dac-ai murit Flacau ori mos ingirbovit. Ca zeii sint departe. Dar nu-i totuna leu sa mori Ori cane-nlantuit. sus. eroi. Dusmanii linga noi!” George Cosbuc citate 21 .” „Eu nu mai am nimic de spus Voi bratele jurind le-ati pus Pe scut! Puterea este-n voi Si-n zei! Dar va ginditi.

caci ea reprezinta averea sufleteasca a lor.-“Gradometrul cultural al popoarelor e literatura.” -“Cultura omoara naivitatea si stiinta goneste simplitatea. Mai vrem si al doilea rau? “ (Decebal catre popor) Mircea Eliade 22 .” -“Viata asta-i bun pierdut Cand n-o traiesti cum ai fi vrut! Si-acum ar vreau un neam calau S-arunce jug in gatul tau: E rau destul ca ne-am nascut.

d. Avery din 1962. onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. 22 aprilie 1986. 28 februarie 1907.V. fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume. opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată. Filozof și istoric al religiilor. 13 martie S. București . foarte bine documentate. naturalizat cetățean american în 1966. Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957. a fost un gânditor și scriitor român.Mircea Eliade (n. titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Autor a 30 de volume științifice. DE LA ZALMOXIS LA GENGHIS-HAN 23 . Chicago).

Mitul cosmogonic romanesc isi reveleaza trasaturile sale specifice dupa ce descifram nu numai preistoria „dualismului“ balcanic si central-asiatic. al împărăției morților. Eliade). In lucrare sunt discutate originile religioase ale numelui etnic al dacilor. având. trăsnetelor și fulgerelor. Singurul care atestă în antichitate existenta numelui Gebeleizis este Herodot care spune că geto-dacii credeau în Zalmoxis care era numit si Gebeleizis de catre unii dintre ei În perioada modernă au apărut opinii care consideră că Gebeleizis ar fi fost un zeu al furtunii. Vasile Pârvan 24 . La fel. dar si sensul ascuns al „oboselii lui Dumnezeu„ dupa ce a creat Pamantul. vanatoarea rituala si intemeierea Moldovei. Dar. cultul lui Zalmoxis. Alți istorici îl consideră ca patron al lumii subpămîntene. cultul lui Zalmoxis nu poate fi inteles decat dupa ce se dezvaluie sensul initiatic al ocultarii si epifaniei zeului. astfel si caracter htonic. precum erau religiile celorlalte popoare indo-europene.In lucrarea "De la Zalmoxis la Gengis Han" ("De la Zalmoxis la Genghis Han")-1910. așa cum a atras atenția Vasile Pârvan. unii cercetători atribuie în mod arbitrar geto-dacilor (tracii de la nord de munții Haemus . Numele etnic al dacilor isi reveleaza semnificatia religioasa primitiva numai in universul valorilor specifice vanatorilor si razboinicilor.munții Balcani) culturi și zeități care au fost specifice numai tracilor sudici aflați sub influența grecilor . mitologia mortii din "Miorita". Zalmoxis-a fost zeul suprem din panteonul geto-dacic. autorul a evidentiat rolul traditiilor religioase populare "intr-o istorie cu adevarat universala a religiilor" (M. Unii consideră că monoteismul geto-dacilor a facilitat convertirea acestora la creștinism. expresie surprinzatoare a unui deus otiosus reinventat de crestinismul popular intr-un efort disperat de a-l desolidariza pe Dumnezeu de imperfectiunile lumii si de aparitia raului. Această idee s-ar afla în opoziție cu opinia unora care afirmă că religia geților ar fi fost politeistă.

epigrafist şi eseist roman. arheolog. o vastă sinteză istorico-arheologică. îndeosebi în staţiunile arheologice din a doua epocă a fierului.PARVAN 25 . preistorie şi istoria civilizaţiei greco-romane. unele lipsuri şi exagerări (printre care accentuarea rolului sciţilor şi al celţilor în dezvoltarea culturii geto-dace) nu ştirbesc valoarea acestei lucrări. a organizat o serie de săpături sistematice. cea mai importantă lucrare a sa (datorită destinului său). AFIRMATII V. În scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei. prin care a readus în prim planul cercetării istorice rolul politic şi cultural al daco-geţilor. S-a preocupat îndeosebi de arheologie.A fost istoric. Pe baza rezultatelor parţiale ale săpăturilor a scris Getica (1926).

GETICA 26 .“Fără tradiţie nu există cultură: nici omul simplu.” -VASILE PARVAN afirma ca . care erau politeişti geţii se arată în credinţele lor henoteişti”. fiind însă de altă formă.”Zeul unic n-avea deci nevoie de un nume propriu. el spune că aceştia i-au zis zeului din cer când Zamolxis când Gebeleizis. ne stau mărturie uneltele descoperite de arheologi. fac dovada că civilizația daco-getică este o civilizație a fierului. Părerea că la ei am avea de-a face cu un dualism. În legătură cu menţiunea grecilor că zeul geto-dacilor avea un nume. abundă în toate așezările daco-getice. care era infinită şi ca atare şi atributele ar fi putut să fie oricât de numeroase. în vreme ce Gebeleizis e cu totul excepţional aici ca apelativ al Zeului suprem. e de părere că sunt ..Hr. fie de caracter sătesc. inspirată din lumea grecească.spre deosebire de restul tracilor. Mulțimea și varietatea de forme a uneltelor de fier. Şi totuşi chiar aceste atribute lipsesc la geţi: căci Zamolxis e aproape exclusiv întrebuinţat. Vasile Pârvan consideră că această civilizație este una a lemnului. fie ele de tip proto-urban.. El va apare la daco-geți în același timp ca și la celți. În agricultură se folosea acu plugul cu brăzdar și cuțit de fier. Uneltele din fier în secolul I î.simple atribute explicative ale puterii ori înfăţişării divinităţii. nici geniul nu pot crea nimic fără tradiţie. nume care. ci doar de atribute explicative ale puterii sale. analog celui iranian nu se poate întemeia pe nici un document. preluate ori nu din civilizația altor popoare. Despre înaltul nivel de dezvoltare atins de cultura daco-getilor din epoca lui Burebista.

lucrarea fiind recunoscută prin valoare monumentală. Getica rămâne o carte clasică de gîndire istorică. reuşind astfel să redea o imagine mult mai completă decît cea la care ajunsese. unde se încerca pentru prima oară introducerea originii si evoluţiei culturii şi civilizaţiei traco-getice în circuitul istoriei universale. In principiu. el si-a cenzurat intotdeauna voluptatea marturisirii intime. O protoistorie a Daciei. tomul III al Memoriilor Secţiunii Istorice a Academiei. atît datorită dimensiunilor considerabile cît şi prin aportul de noi idei. Istoricul s-a confesat rar. Xenopol. Mircea Eliade considera ca PARVAN reprezinta momentul apolinic al culturii noastre. testamentar. medicul lui Traian —şi a constituit un eveniment de maximă importanţă şi cu un profund impact asupra culturii româneşti antebelice. la vremea lui. Şcoala de arheologie românească îşi întemeiază progresul remarcabil tocmai pentru că.D. un punct de plecare în noi reconstituiri şi exegeze. noi tipuri de abordare şi mai ales prin modul de gândire istorică relevat. ca manuscrisele sale particulare sa fie arse). istoricul 27 . în seria III. publicate de editura Cultura Naţională. chiar foarte rar (ca si Kafka. un punct de referinţă de care nici o altă gîndire arheologică nu poate face abstracţie. activitate ce are ca apogeu Getica. opera de căpătîi a lui Vasile Pârvan (1882-1927) a fost prezentată ca memoriu de specialitate în şedinţa din 27 iubie 1924 a Academiei Române şi a fost tipărită în 1926.Getica. plecând de la premisele stabilite de Vasile Pârvan şi folosind volumul din ce în ce mai mare de informaţie acumulat în prima jumatete a secolului XX a reuşit o evoluţie marcantă. Dezgropand mereu urme ale unor civilizatii moarte. Cercetările iniţiate de Vasile Pârvan între 1911—1927 au avut ca rezultat realizarea a numeroase lucrări de sinteză. Astfel. Pârvan. Opera fundamentală şi-a primit numele după titlul mai vechi al monografiei istorice scrise de grecul Criton. Concepţia lui Vasile Pârvan asupra istoriei depăşeşte cadrul precis delimitat al filozofiei istoriei cum a fost de pildă dezvoltat de A. el a cerut. Chiar stiinta sa i-a dat lui PARVAN o conceptie grava asupra existentei.

incorporate" macar pentru o clipa in sufletul nostru muritor. In actul ritualic al comemorarii. readus in actualitate. al amintirii.a ajuns sa intoneze un elogiu entuziast geniului uman. care. iar fiecare dintre noi traim astfel „maiestuosul gand al unei umanitati eterne. Concluzii 28 . trecutul reinvie. invins. renaste perpetuu.

Poporul si limba romana s-au format pe intreg teritoriul tarii in mai multe imprejurari istorice dupa razboiale din 101-102 .incat sa le apropie cat mai mult de forma originala.Temelia limbii si a poporului român o reprezinta conceptele de latinitate si dacism. prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia daco-romana.afirmat la inceputul sec al-XX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman si in general la istoria universala.” DACISMUL este un “curent in istoriografia autohtona.care pentru a demonsta caracterul latin al limbii romane. 29 . Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil. care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane. LATINITATEA este un „curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca in sec XIX.a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma celor latine. 105-106.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->