Sunteți pe pagina 1din 63
Radu Topor Biologie 1. Insugirile generale ale organismelor. Diversitatea stlintelor biologice. Denumirea stiintei biolagia provine de {a cuvintele grecegti .bios" — viata gi Joges” — stiin{a. Existé peste 150 de ramuni ale biologiei contemporane, dar _ mai importante sunt: bolanica — stiinta despre plante - zoologia — stiinta despre animale - Anatomia — structura intema a organismelor - — micclogia - studiaza ciupercile - bacteriologia — studiaza bacterille - fiziologia - studiaza functile organismelor . ecologia — studiazé relafiile dintre organisme $1 mediul lor de viata genetica — gliinfa despre erecitalea 9i variabilitatea organismelor - gitologia ~ stiinta despre celule - histologia — stiinta despre studiul fesuturilor - stologia. = stinta cara studiaz& comportamentul animalelor ugiri juli: di a, Metabolismuil este schimbul permanent de substante si energie intre organisme si mediu, Metabolismul ca proces, are doud faze: asimilajia (anabolismul) si dezasimilatia (calabolismul). Asimilatia este un proces metabolic ce se deslasoara cu consum de energie, prin care substantole nutritive, preluate din mediu, sunt transformate in substante propril organismulul gi , respectiv, celulei. Prin asimilatie, celula se completeazd mereu cu material de constructie. Totalilatea reactinor care contribuie la constructia celulel se numeste metabolism plastic, Exemple de metabolism plastic sunt: fotosinteza, chimiosinteza, biosinteza proteinwlor etc. -Dezasimilatia (metabolism energetic) este procesul metabolic prin care se elibereazé energie, datorité sctindari substantelor proprii celulelor organismelor in substante simple: Hissrrnall ‘oduce: SS Metabolismul plastic si cel energetic se alla intro conexiune stransa, desfasurandu-se simultan in celule gi completéndu-se reciproc. Metabolismul are un rol unic in dezvollarea gi evolulia a lot ce e viu pe planet noastra. Fara metabolism, adics fara schimbul permanent de substante. nu ar exista viata, pe Pamant Reproducerea este procesul prin care organismele vii, dau nagtete ja urmagi, care au caractere ereditare asemandtoare cu cele ale parintilor, Prin reproducere se asigura perpetuarea special. Exist doua tipuri de reproducere: : asexuata (far participarea celulelor sexuate) - sexuataé (cu participarea celulelor sexvate opuse gi, implica meioza $i fecundatia) Reproducerea asexuata — este prezentd la: bacteri, protozoare, alge, cluperci, precum gi Ja spongieri, celenterate, viermi lati. Formele Inmultini asexuate: ~ prin diviziune directa ~ prin inmultire vegetativ’ cu: butagi, bulbi, rizomi > prin inmugurire la: drojdii, spongieri, celenterale ~prin fragmentare: alge, cluperci, lichen - prin regenerare: anelide, celenlerate, viermi lati + prin reproducere prin spor la: unele alge, ciuperci, mugchi Reproducere sexuata — prin celule sexuale diferite. Cea mai simplé forma este conjugatea la parameci. La plantele cu tlori gametul barbatesc (sperrmatia) yi qametul femeiesc(oosfera) se contopese gi rezulta zigotul, In ciclu de dezvoliare al piantelor sunt doua generatil: generatia diploidd (sporofilul 2n) ce se dezvolté din zigot $i haploidad. (gametofitul n) ce rezguitaé in una diviziunii reductionale gi duce Ja formarea gameiitor. Reproducerea la animale: = spongieri si celenteratele, molugtele se reproduc: asexuat dar gi sexual. Acestea sunt animale henmatrodite, 6 = = fecundatia este caracteristica pestilar, amfibiilor, reptilelor, pasarilor, mamiferelor. Fecundalia are ca rezultal zigotul — prima celulé a unui nou organism. Cregterea §/ dezvoltarea organismelor. Cresterea este 0 insugire de baza a organismelor. Ea se manifesté prin marirea treptata a dimensiunilor corpului, datorita procesului de diviziune a celulelor, in special, a celor somatice. Diviziunea gi cregterea acestora duc la méarires masai Jesutunior, a organelor si a organismului In Intregime. La plante cresterea are Joc toata viala, jar la animale gi la om este limitata in timp, find reglata de hormoni. Dezvoitarea incepe odaté cu fecundarea ovulului $i se Incheie prin formarea unui individ matur. In-cursul dezvoltaril au loc schimbari caliative, manifestate prin formarea si diferentierea celulelor, fesuturilor sau a organelor. In procesul evolulie organismelor deosebim dou perioade: Dezvoltarea embrionara si cea postembrionaré. La animalele ovipare $i ovovivipare, dezvoltarea postembrionard incepe din momentul legin! organismulul din ou, La vivipare, al carul embrion se formeazd in uter, dezvoltarea postembrionaré incepe din momentul nasteri. 2. Principli de clasificare si sistematica organismelor. Pe Terra exista circa 3mil, specii de organisme. Pentru a facilita studiul acestora, a fost create mal multe sisteme de clasificare. Stinla care se ocupd de identificarea si clasificarea organismelor se numeste sistematica. La baza clasificdrii stay anumite criteri( mortologic, anatomic, fiziologic, citologic genetic paleantologic etc.), regull 51 metode Acestea sunt elaborate de o ramurd a sistematicil, numita taxonomie, prezent clasificarea organismelor cuprinde urmatoarele unitati taxonomice; 1) specia — unitate fundamentalé de clasificare cuprinde populatii de indivizi biologici cu aceleasi caractore de ereditare, so incrucigeaza liber, dau urmagi fecunzi si ocupa un anumil areal, nn "eee 2) genul — grupeazd mai multe specil Inrudite 3) familia — cuprinde mai multe genurl cu carattere asemdéndtoare (Equidag, Ranunculaceae) 4) ordinul - cuprinde farilii ‘strans — Innudite (Euglencidea, Peryssoractilia) 5) clasa — reuneste ordine apropiate prin origine gi caractere (Flagelata, Reptila ete.) 6) increngatura - grupeazd clasele aseméndtoare Magnoliophyta, Cordata etc.) 7) regnul — categorie sistemica suprema care cuprinde toate unitatile taxonomice cu catactere generala comune. Cele 5 regnuri sunt; Monera, Protiste, Fungi, Plante, Animale. pwumont ¥ Virusuris, port > Pte! 4. po At Virusurle sunt” particule ucienprola ica lipsite de organizare celulara. Ele sunt alcatuite din. material genetic, reprezental de ADN si ARN, numita genom: viral) care formeaza miezul virusulul, acoperit cu un Invelig proteic, numit capsula. Spre deosebire de organismete celulare, virusurile nu au metabolism propriu gi deci nu se pot reproduce In afara celulelor organismelor vil, Reproducerea virusurilor are urmatoarelé etaps: + elapa de atagare a virusului deo celula = etapa de inoculare, in care ADN-ul sau ARN-ul viral patrunde jn interiorul celulei si introduce propria informatie genetica, = sladiul de replicare $i de sintezd, in care ADN-ul sau ARN+ul se multiplica - elapa de asamblare, In care ADN-ul sau ARN-ul viral 86 Uneste sponfan cu o capsid, formand un nou virus - etapa de distrugere a celulel, cand membrana celulara este lezaté sub influenta fermentilor si se elibereazd 200- 1000 virusuri noi, care vor infecta alte celule. in functie de organismul alacat, ele pot fi grupate in filovirusuri, zoovirusuti $1 bacteriofagi. Unele virusuri proveacaé boli numite viroze (gripa, hepatita, turbarea etc ) Unele virusuri pot fi utilizate ta tratarea unor boll Provocate de bacterii. Regnul monera (procariotete). Cuprinde organismele primitive unicelulare procariote Neto aioe nucleu adevarat): bacteriile gi algele albastre- Bacteriile — organisme microscopice, prezente In toate mediile de viata Forma: sferica (coci), de bastenas (bacili), -spiralata fexibild (spirochete), spiralata fixa (spiril), filiforma (vibrioni) Nutritia: polivoré (atat substante organice cat si minerale), Pot fi: - gutotrofe; folosesc lumina in folosintezd; oxideazd NH3, H28; heterotrofe: saprolite consuma substante organice din cadavre; parazile consuma substanje organice din organisrmele vil (palogene). Reproducerea prin: diviziune directa binardé, Inmugurire gi Sporl de propagare Raspandirea — majoritatea bacteriilor sunt aerobe, adica trdiesc in mediu cu oxigen. Exista ins& bacterii si anaerobe care pot trai In lipsa oxigenulul (bacterilie lactice). In general bacterile sunt raspandite peste tot; in adancul oceanului, in plante 9i animate, in straturile petrotiere, chiar si in craterul vuleanului, Importanta bacteriilor: - bacteriile descompun substantele organice din organismele moarte, contribuind astfel la circuitul elementelor chimice in natura ~ Joacé un rol important la formarea humusului i la Imbogatirea solului cu saruri minerale ~ sunt folosite la epurarea apelor, la praduceraa antibioticelor, 5i allor elemente de fermentalie (iaurt, muraturi) ~ bacterile pot aduce si daune prin allerarea alimentelor, provoacs muladii infectioase la plants, animale si oameni. = = —.h Reanul Protiste Organisme eucariote (au un nucleu bine individualizat), unicelulare cu organite tipice Clasificarea: Protistele cuprind Increng@tura Protozaare, cu clasele Sarcedine, Cillate, Flangelate, Sporozoare gi Thorengdtura Diatomec. cu clasele Centrite 5i Penate- Corpul protistelor este alcatuit dintr-o celula, Celula la randul sau este alcatuité din citoplasma; unu sau mal multe nuclee, membrana. Nutritia: ~ heterotrofa (majoritatea /protistelor) — se realizeaza ‘prin inglobarea particulelor organice in mediu parazite — consuma particule hranitoare din organismele vii (6 parte din sarcodine) ~ aulotrofa - foarte putine (fitoflangelatele) Reproducerea: - asexuata — de regula prin diviziune simpla - sexuala — prin conjugare (fangelste) sau oopulatie (la unele tripanozome si ciliate) Raspandirea — arealul protistelor cuprinde foala Suprafata planetei, Ele pot fi Intalnite pe fundul oceanulul, In desert, In plante si animale insa cele mai fayorabile medii de tral sunt apele dulci si solul Importanta: - contribuie cu alte alge ia formarea planctonulul oceanic gl In apele dulci, - algele rosil, laminaria se folosesc in alimentatie - unele protista se folosesc la aulopurificarea apet - servesc ca hrand pentru pest Multe protiste aduc gi daune mar ornulul $f altor vietuitoare = aducdnd si transmitand diferite boli (malaria,cocaidioza). Parameciul - reprezentant al protistelor din clasa Citata. Corpul are forma unul pantof $i este acoperit cu numerosi cili. - Parameciul este un mare consumator de bacterii, Particulele alimentale pétrund prin citostom in citofaringe, la