Ce ne dezvaluie fata

,

Fiecare dintre noi este, Intr-o anumita masura, maestru in arta numitll fiziognomie; astfel, din trllsllturile ~i liniile chipului unui necunoscut ne imaginllm caracterui ~i soarta acestuia.

Urmand indicatiile simple ale autorului aeestei carti, Rodney Davies, vizualizate prin 134 de ilustratii, ne vom spari abilitatea in cititul trasaturilor fetei, a fonnei ~i liniilor sale.

Vom putea apreeia astfel mai bine nu numai propria noastra personalitate ~i propriul nostru destin, dar ~i adevarata fire a eelor din jur.

BIICIlIqIi. tel. 2313026 ISBN 973-97637-8-2

Rodney Davies

C e ne dezvdluie lata

134 ilustratii

Traduccrca de dr. Tatiana A vacum

&litura POUMARK Bucuresti

Coperta: Silvia Muntenesc~

Traducerea realizata dupl! volumul Rodney Davies. I10W TO RFAD FACES, Aquarian/Thorsons, London. 1989.

Copyright © Rodney Davies 1989

Copyright © pentru versiunea in 1irnba romani'i:

Bditura POUMARK,llucure!U, 1m

Teate drepturile rezervate. Nlci un fragment din accas s t~ carte nu poate f reprcdus, stocat sau transmis sub nici 0 forma ~ prin niei un fel de mijloace - electronice, mecanice. inclusiv fotocopiere sau Inregistrare, Mnl permisinnea prealabilA din partea editorului.

Telmoredactare oomputerizatJI: Sanda Stroescu Descrierea CIP a Bibllotecii NaJionale

DAVIES. RODNEY

Ce ae dezvlluic raJalRodDcy Davies. - Bucure,ti: Polimark, 1997. 208 p.; il.: 20 em.

Til. orig. (CDg.): How 10 read (aces Bibliogr.

ISBN 973-97637-8-2

159.925.2

Cuprins
Introduccre 7
I. Istoricul descifrarii trasanirilor felci
2. Fata de criminal ~i tipurile constitutionalc 33
3. Formele fetei . 44
4. Punctele de varsta ale fetei 61
5. ~ ~i proportii 90
6. Urechile lOl
7. Fruntea 116
8. Sprancenclc 135
9. Ochii 144
10. Nasul 157
11. Gura 175
12. Barbia, maxilarul ~i umcrii obrajilor 185
13. Liniile obrajilor, tcnul ~ alunitele 193
Posuata 205 Introducere

Omul are trei lucruri de Ucut in lumea accasta:

Intru, sA se cunoasca pe sine, precum :j!i lucrurile ell care trebuic s.1 convietuiasca,

In, ~ doilea rand, sA fie fericit in since lui, prccum ~ in mijlocul Iucrunlor OJ care convictuieste.

1~1 aI trcil~ rm,ld. ~-!;ii amdioreze propria fiint~, precum ~1 lucrunlc din JUT. in masura in care, fie una, fie celelalte, s-au dcteriorat ~ pot fi remediatc.

"Fiecare dintre noi este, tntr-o anumlta miisurii, maestru In arta numitii, In general, jiziognomie; astfel, din triisdturile si liniile chipului unui necunoscut ne imagindm coracterul si soarta acestuia."

Joseph Addison, in "Spectator", nr. 86,1711

John Ruskin. Man's Business ill Life

Dcscifrarca trasaturilor faciale este, tnrr-adevar, oopcratiune pe care, asa cum sugercaza ~i Joseph Addison, 0 lntreprindem ori de cite ori IntfUnim ehipuri noi. In uncle cazuri, reactia noastra emotionala poate fi amt de puternica tncat "ne tndragostim la prima vcdcre". Alte fete ne pot parea respingatoare sau ehiar fnspaimiintatoare, dar majoritatca nu produe asupra noastra nici 0 imprcsie, Asemenea analize fircsti I~i gasesc reflectarea In vorbirea curenta, atunei cand sc f ac legaturi Intre earacterul presupus al unci persoane ~i anumite trasaturi faciale particulare, folosindu-se expresii de genul: "fruntc intcligcnta", "nas indiscret", "ochi galesi", "buzc senzuale", "gura denotand cruzirne" sau "barbie de om eu vointa slaba"; sc poate admire, asadar, ca citirea trasaturilor Ictei este astazi tot atat de raspllndita ca ~ In trecut.

Desi noi toti recurgem instinctiv la citirea triisllturilor fetei, studiul fiziognomiei, ca metoda verificata de tntelegere a caracterului ~i tcmperarnentului omului, a fost In trecut aproape total neglijata, atat de oamenii de ~tiin{l1, cit ~i de prezicatori, Aceasta, deoarece, oamenii de sriintll au devenit tot mai tcmatori In Iata cercetarii a orice aduce a superstitie, iar adeptii "ocultisrnului" au evitat interpretarea fetei, apreciind-o ca "prea stiintifica", datorita acelor fiziognornisti care cautau s~ fie acceptati de comunitatea ~tiinlifidl. De excmplu, Annie Oppenheim,

Ce ne detvalu,« tala

o reputata fiziognomislll de la sfiir~itul secolului treeut afirma ca "fiziognomia nu trebuie confundatll eu eitituli~ palma, cu citirca gandurilor sau cu astrologia, pentru ca nu are m~lc cornun cu prczrccrea viitorului sau ghicirca trecutului, Ea este pur ~I sirnplu arta de a deduce caracterul unui om din trasaturi!« Ictci lui, capacitatea de a dezvalui din forma capului 51 dill trl1saturile fetei ce

an';!me denota acestea".' , ,

In prczcnt, In ambelc tabere a inccpur sa bata vantu! unor schirnbari Oarnenii de ~tiin!il au dcvcnn mai indrazncn, unn dintrc ei se arata dispusi sa ccrcetcze subiccte a!_iit de "periculoase", precum cititul In palma, cititul $andulul ~I astrologia, iar praeticienii prediqlci viitorului I~I rnanifesta din ce In ce mai mult satisractia ratJ de

rezultatele obtinute de cercetlltan. ..

• Am scris, asadar. cartea de ra!il cu speranta ca ea va remnor mtcrcsul pentru un studiu de care va putcu sa beneficicze oncine. Descifrarca trasatunlor Ietci cste 0 metoda de ~nalizi1 a caractcrului ~i de prezicere a vii torului, tot atat de veche ~I exacta ea ~I cititul in palma SI astroiogia; ea ne poate ajuta sa ne Intelegem propriul caracter ~I propria soarta, dar ~I caracterul s~destinul unor pcrsoane iubite, ale prietenilor si dusrnanilor, chiar si ale acel?ra cu care sc intampla sa stam fa!l\il> fa!il in autobuz sau In tren.

Capitolul 1

Istoricul descifrarii trasaturilor fetei

"Omul poole fi cunoscut dupii lara lui, iar Dumnezeu - dupa creaturile sale."

Ben Jonson, Deus in Creaturis

Interpretarea caracterului ~i a destinului unci persoane pe baza studierii Ietei sale este atat de vcche, lncfit nu-i putern stabili locul de origine, niei data exacta a nasterii. Ea are, probabil. aceeasi varstll eu omul ~i a aparut sponlan la diferite triburi sau grupari rasiale, motiv pentru care nici 0 cultura nu si-o poate revendica. Ciutul fetei avea deja vechime ~and omul a inccput, pentru prima oara, sa-si caute "busola "In stele si In liniile mfunilar sale.

Rintele umane s-au privit dintotdeauna fa!l\in fa!il, iar aceasta eontemplare trebuia sa conduca repede la prcsupunerea generala ca fata oglindeste suflctul, atflt la barbali, cat ~i la fernei, Aceasta descoperire nu ascundca nimic de natura magica sau misterioasa, La urrna urrnei, eele mai multe rete sunt unicate, reprezentand, ca atarc, caracterul ~i temperamentul posesorilor lor. lar cand s-a constatat ell trasaturile faciale similare corespund unor trasaturi de earaeter similare, a sosit momentul pentru sistemalizarea fiziognomiei ea metoda de analiza a caracterelor si, mai tarziu, ea metoda de prezicere.

Pe cei ce, poate, se indoiesc d1 0 fa!l\ poate rel eva, cu precizie, un anumit caracter, ba ehiar un destin,. pot 8a-1 rog sa ia In consideraue cazul gemenilor identici, la care s-au constatat nu nurnai identitatea trasaturilor fctei, dar,

Ce ne dezvatute fata

o reputata fiziognomistll. de la sfar~itul secolului trecut atirma ell "fiziognomia nu trebuie confundatll. cu cititul i~ palma, cu ciurea gandunlor sau cu astrologia, pentru ciI nu are nJI?IC comun cu preziccrca viitorului sau ghicirca trccutulur, Ea cste pur ~I sirnplu arta de a deduce caracterul unui om din tr~s~turile Ictci lui, capacitatea de a dezvalui din forma capulu: si din trasiltunlc fetei cc

anume denota acestca'" . ,

In prezent.jn ambcle tabere a Inccput sil bata vanrul unor schimbari, Oamcnii de ~tiin).1 au devenit mUllndr.1zney, unn dintre el SC arata dispusi sj cercetczc subiccte a!_iit de "pcriculoase", precum eititul in palma, ciutul ~andulUl ~, astrclogia, iar practieienii predictici viitorului ,~, rnanifesta d,n ce in ce mai mull satisfactia fap de rezultatcle obtinute de eercetll.tori.

,Am scris, asadar, cartca de ra).1 cu spcranta ca ea va remnOl.lnteresul pcntru un studiu de Care va putea sa beneficieze onemo. Dcscifrarcn trasaturilor fetei cste 0 metoda de analiza a caracterul ui ~i de prezicere a viitorului, tot atat de veche ~i exacta ca ~i cititul in palma si astrologia; ea ne poate ajuta sa ne in\elegem propriul c~racter ~I propna soarta, dar ~I caractcrul s~dcstinul unor persoane iubitc, ale prictenilor ~i dusmanilor chiar si ale acel?ra eu care sc Inliimpla sa stam fa).1 iT> fa~ In aut~)buz sau In tren.

Capitolul l

Istoricul descifrarii trasaturilor fetei

"Omul poate fi cunoscut dupi'i jala lui, iar Dumnezeu - dupd creaturile sale,"

Ben Jonson, Deus in Creaturis

Interpretarea earaetcrului ~i a destinului unei persoane pe baza studierii fetei sale este atat de veche, tncat nu-i putern stabili locul de origine, nici data exactll. a nasterii. Ea are, probabil, aceeasi viirstil cu omul ~i a aparut spontan la diferite tribun sau grupari rasiale, motiv pentru care nici 0 cultura nu si-c poate revendica. Cititul fctei avea deja vcchime ;;and omul a Inceput, pcntru prima oarll, sa-si caute "busola' in stele si in liniile mfunilor sale.

Fiintele umane s-au privit dintotdeauna fatA in fatA, iar aceasta eontemplare trebuia sa conduca repede la prcsupunerea generala ell rata oglindeste suflctul, atat la barbap, cat ~i la femei. Aceastll. descoperire nu ascundca nimic de natura rnagica sau misterioasa. La urma urmer, cele mai multe fete sunt unicate, reprezentand, ca atare, caracterul ~i temperamentul posesorilor lor. lar cand s-a constatat ca trasatunle faciale similare corespund unor trasaturi de caracter similare, a sosit momentul pcntru sistematizarea fiziognomiei ca metoda de analiza a caracterclor ~, mai tarziu, ca metoda de prezicere.

Pe cei ce, poate, se indoiesc eli 0 fatA poate rei eva. eu precizie, un anum it caracter, ba chiar un destin, pot sa-i rag sa ia in consideraue cazul gemenilor identici la care s-au constatal nu numai identitatea trasauirilor fctci, dar,

10

Ce ne dezvilluie tofa

potrivit eereetlirilor, ~i identitatea schemelor lor comportamentale. tnc11 ~ mai remarcabil este faptul ca victile lor decurg adesea in mod paralel, rnergand uneori pana la trecerea prin accleasi intfunpliiri.

De exemplu, doua gemene americane, Ester Pauline si Pauline Ester Friedman nu puteau fi deosebite in perioada copilariei, Vorbeau la fel, se imbracau la rei, iar mai tiirziu s-au casatorit in acelasi timp. Amandoua au devenit ziariste, specializate in sclutionarea unor probleme, articolcle lor fiind publicatc astazi in sute de ziare din S.U.A.; ele sunt mai bine cunoseute sub pscudonimele Abigail Van Buren - reputata "draga Abby" - si, respectiv, Anne Landers.

Mai surprinzatoarc si convingatoare sunt insa cazurile de evolutie paralcla a unor gemeni idcntici care nu au cre.scut laolalta tn timp ee la eei crescuti lmpreuna trasatun Ie similare de caracter le-arn putea pune pc scama unei educatii comune, in cazul gemenilor care au fost despar(i(i din frageda copilarie un asemcnca argument nu poate

fi invocat, .

Jim Lewis ~i Jim Springer, doi gemeni amcricani identici, adoptati de doua familii diferite, in primele saptamani dupa nastere, au trait complet despartip pana la varsta de 37 de ani. Cand, in cele din urma, s-au in- 1iiInit, au descoperit, cu uimire, nu numai faptul ciltrlsaturile de caracter ~i gusturile lor erau identice, ci si ell drumul vieui fiecaruia se asemana remarcabil cu al eeluilalt

De exemplu, amiindoi erau fumatori pasionati si fumau aceleasi li gari , consumau acelasi sort de bere, conduceau masini de aceeasi maroa, i~i rodeau unghiile piinll in came, agreau matematicile ~i cursele de cai, in schirnb Ie displaceau baseball-ul ~i ortografia, iar peste tot in casa lasau biletele de dragoste adresate sotiilor, Fiecare geaman avusese doua crize cardiace, suferea de insomnie ~ hemoroizi, iar seara avea dureri de eap de tip

Istoricul descifrl1rji trasaturilor Jere;

11

migrenos, aparute de pe cand aveau t8 ani. Arnandoi au fost supusi unei vasectomii.

Surprinde ~i mai mult faptul ca, 0 vrerne, ambii frali au lucrat tntr-un service, apoi in reteaua MacDonald ajungand sl1 functioneze 0 perioada ca ajutor de serif. Fiecare din ei s-a casi!.torit ~i a divortat de 0 femeic cu numele Linda, recasatorindu-sc apoi cu alia, numita, in ambele cazuri, Betty. Jim Lewis si-a botezat prirnul copil James Alan, iar Jim Springer i-a dat baiatului sllu numele James Alien. Fiecare din gemeni avea un caine numit Tony. V acantele ~i Ie petreccau, eu familia, in acelasi golf din Florida, ehiar daca in perioade diferite ale anului.

Gemenii englezi idcntici, Roy ~i Paul Wells, au Iost despllrtili de mici copii, atunci cand plrinlii lor au divortat, Roy a fost dus de tatlil sau in Noua Zeelandi!, la peste 9000 de mile de Paul, ramas In Anglia, la mama, care, mai tarziu, s-a rccasatorit. Dupa 22 de ani, in 1981, cand Roy a revenit in Anglia ~i si-a cautat fratele, aecsla facea remarca: "E ea ~i cum soar fi umplut un gol emotional. Suntem exact la fel".

Intr-adevar, gusturile ~i atitudinile lor erau tulburator de asemanaroare, Nici unuia dintre ei nu-i placeau legumele, nici seularea de dimineata; amandoi detestau paianjenii, erau alergici la praf ~i au suferit de astm. Culoarea lor Iavorita era albastrul, iar animalele preferate - leii ~ tigrii; preferau filmele documentare altor programe rv. Se simteau eel mai confortabil In haine largi de culori vii, Ie placea vinul alb mai mult decat eel rosu ~i amandoi aveau dorinta de a vizita America ~i India. In materie de femei, Ie preferau pe cele cu gandire independents, blonde ~i care nu se Iardeaza; amiindoi si-au dorit ea, Intr-o zi, sa aiba doi eopii ~i sil locuiasca intr-o casa mare. Amandoi si-au adus aminte ca eele mai triste evenimente Ii s-au rntamplat la varsta de 15 ani.

Gemenele canadiene identice, Margaret Judson ~i Marion Smith, s-au inUllnit tntiimpHl.tor, intr-un magazin

12

Ce ne dezvilluie fata

din Toronto, dupa 0 despartire de 21 de ani. Nu le-a trcbuit prea mult timp ca slt descopere eli amandoua luasera lectii de pian ~i au cantat ca altistc in corul bisericii; au devenit maestrc in patinajul pe rotile, unde au trecut la profesionism, si-au extirpat amigdalele in acelasi an. Arnandoua s-au casatorit eu marinari de acccasi vurstl1, inaltime ~i greutate, care au navigat, fltrlt Intrerupcrc, timp de patru ani. Spre deosebire de Marion, Margaret a servit ~i in armata; e drept ell ~ Marion a 1ncercat sa se inroleze, dar a fost respinsa,

Adeseori,: gemenii identici traiesc puna la aceeasi vurstlt ~ mor la interval de cateva zile sau chiar In aceeasi zi. De excmplu, Cyril ~i Stewart Marcus, gemeni idcntici, ginecologi la New York, au fost gasi]. morti In acceasi zi, In cartiere diferite ale orasului; s-au sinucis amandoi cu 0 supradoza de barbiturice. Intre rnoartea celor doi nu a existal nici 0 lcgaturlt. Imr-un mod ascrnanator, in 1952. doua gemene identice, In vfust<1 de 90 de ani, au fost gasite zacand, pc jumatatc rnoartc de foame, pe imense gramezi de ziare, in locuinta lor din Greenwich Village. Transportate de urgenta Ia spital, moartea uncia s-a produs la 0 diferenta de cateva ore de a ccleilalte. In 1962,0 alta pereche de gemene identice au deccdat la un interval de cateva minute; ambele erau internale In spitalul de boli mintale din Carolina de Nord, undc sc lratau pentru schizofrenie. In noaptea decesului, ficcare din ele dormea in alia parte a spitalului, asa incal nu putea cunoaste, prin mijloace obisnuite, ce i se Intfimpll1 celeilalte.

Multe alte cxemple ar putea fi enumerate, dar nu consider ell acest lucru este neeesar pentru lratarea subiectului. Este evident eli Ietele gemenilor identici reflecta cu precizie asemanarea temperamentului ~i a gusturilor lor, precum ~i eursul paralel al vie!ii lor. Acest adcvar este valabil in special pentru gemenii identici care au trait separat, tntrucat cei crescuti tmpreuna se straduiesc ade-

Istortcul descifrl1rii trasatunlor fetet

13

seori sa difere unul de celalalt ~i astfel sa-~i elaboreze coqstient un statut independent.

In viata de toate zilele pot fi lntainite cazuri ale unor persoanc neinrudite, dar cu trasaturl asemanatoarc ale Ietei, care prezinta simililudini caraeleriale. S-a remarcat adesea, de exemplu, la cupluri care traiesc in armonie ~i in care arnbii SOli au interese comune, aparitia treptata a unor remarcabile ascmanari ale Ietelor ~i ale aspectului lor, astfel indH sunt uneori luati drepl sora si frate. In aceasta privinta ei urmcaza principiul de baza al fiziognomiei, ~i anume "Precum pe dinafarii, 10/ astfel si pe dinduntru",

Soar putea spune ca, in Occident abordarea sistematica a descifrarii trasatunlor feb a fost fl1cutlt In scrierile filosofice ale lui Empedocle, care a trait In colonia grcccasca Agrigcnt, din Sicilia, in secolul al V -lea i.H. Idcile sale despre natura lumii le-a aplicat la specia umaria. lncercand 8l( explice natura omului, stabilind a lcgatura intre starea lui sufleteasca ~i expresia sa exterioara

Empedocle a fost 0 personalitate rcmarcabila, un lip pe care azi I-am defini ca geniu cxcentric. Pe langA faptul ca era un ganditor original, poet, orator, medic ~i am de stat, a fost ~i un mistic ~i magician reputal, avand convingerea ca prin aceste cunostinte are puterca de a controla natura, ~i chiar de a tnvia morui,

A f ost adeptul metempsihozei ~i sustinca ca sufletele pacatosilor erau condamnate sa treaca dintr-un corp muritor lntr-altul, panli se vor purifica indcajuns pentru a se elibera definitiv din lumea materiala. A fost ferm eonvins eli i~ traia ultima reincamare, ell anterior fusese deja baiat ~i fatlt, dobitoc si pasare, ba ehiar ~i peste marin; pentru a fi sigur eli sufletul sau se va inl1lta pana la lacasul zeilor s-a sinucis, aruncandu-se in eraterul vulcanului Etna, in anul 430 i.H, Si-a schitat unele idei, oarecum neobisnuite, tntr-un lung poem, intitulat "Purificari", din care s-au pastrat cateva fragmente. Aristotel

"

Ce ne dezvilluie fala

l-a recunoscut ca inventator aI retoricii, f~m de care nici .un grec nu putea spera sA progreseze, iar Galen l-a numit "parinte al medicinei din Italia".

Ideile filosofice ale lui Empedoele au fost cuprinse in poemul sau "Despre natura", care a avut multi cititori ~i a exercitat 0 puternica influenta, ln acest poem el sustinea ell esenta naturii se rezuma la patru elemente sau substante originare, Focul, Aerul, Apa ~i Pilmantul, care sunt indestructibile ~i eterne. Combinandu-se tntre ele tn diferitc proporui, ele alcatuiesc lumea si tot ce exista in ea, inclusiv noi, oamenii. Empedoele spunea ell aeeste elemente sunt manate de doua forte: Dragostea, care determina atractia reciproca ~i Vrajba, care Ie face sa se respinga. De aceea, Dragostea ~i Vrajba sunt responsabile pentru cvolutia lumii, printr-o eterna actiunc de formare ~i distrugere a lucrurilor. Un fizician modern lear defini, fllril .ndoialil, ea forte de atractic si, respectiv, de respingere.

Aceste idei au fost dezvoltate mai tarnu de Hippocrat din Cos (aprox, 460-377 t.H), "tatal medicinei", care a sustinut ell, In interiorul corpului omenesc, cele patru elemente .mbracl forma unor lichide diltJltoare de via!l\ sau "umori", care, la randul lor, determina temperamentul ~i fizicul unei persoane. Astfel, Aerul, care este umed ~i cald, formeaza sangele, Focul, useat ~i cald, genereazil bila galbena, Pilmantul, uscat ~i rece, da n~tere la bila neagra, iar Apa, umeda ~i rece, alcatuieste flegma. Hippocrat sustine ca daca in corpul cuiva cele patru umori se aIll!ln cantitati egale, omul se bucura de 0 buna sllni\tate, de un temperament echilibrat ~i de un fine armonios. Cand tnsa una din umori este prezenta tn exces, mediul intern se dezechilibreazll, ceea ce provoaca diferite boli, devieri temperamentale specifice ~ anumite defeete fizice, Astfel, 0 persoana cu exces de sange prezinta un temperament ~i un fizic sanguinic, alta, cu exees de bila galbena - un temperament ~i un Iizic co/eric,

Istoricul descifrl1rii trdsiliurilor jete;

15

prin execs de bill! neagra realizandu-se tipul melancolic rar pnn surplus de flegma - tipulf1egmalic. '

Tlpul s~ngUlme estc, poate, eel rnai norocos dintre ele, Iiind in general degajat, optimist, amuzant, dragilstos.~1 intcligent, pe cdnd tipul colcric, energic, irasclb.I~. agresrv, este eel rnai exploziv. Tipul flcgrnauc estc, In escnta, placid ~. apauc, rccc si calm, chiar daca nu e totdcauna "adunat", iar un individ mclancolic cstc cum 0 sugereaza numele, trist, intunecat. deprimat. '

Aspectul si celelalte caractere fizice sunt determinate de culoarea ~. fluiditatea umorii principale. Astfcl 0 persoana colericl1: de exemplu, care are un surplus'de b.ll! galbena, estemallll~.zvellll.areofa!iiprelunga.cu maxilarc proerruncntc, OChll.~' parul negre ~I pielea eu 0 tenta gill buie; slabiciunca flzica este detcrminata de insuficienta Iicatului sau, care 0 face bilioasa intrucat cste iritabila ~ •. "se ap~inde" usor, buna dispozitie 0 poatc pl1r1ls. bruse, fiind lnlocuita de tnstctc ~I disperare,

Cu ll~pul s-a demonstrat cl prea puuni se pot Incadra com plet m una din cele. patru grupe.temperamentalc ~i fizice, precomzate de Hippocrat, rnajontatca oamenilor prezentand diferite cornbinatii de temperamente si caractere fizice. Astfel, in "Scurte biografii", John Aubrey, vorbind dcspre filosof ul Thomas Hobbes (1588-1679) Il caracterizeaza in felul urmator: "De la varsta de patru~i de am a devenit mai sanatos, avea un ten proaspat Ii rumen. Era un sangumo-melancohe ~I avea 0 cxpresie despre care flZlologll s"un ell este cea mai inteligcnta".

. Prima senere de Iiziognomic, pe care 0 cunoastem a iesn de subpana lui Aristotel (384-322 t.H), discipol ~I lUI Platon ~I mentor al lui Alexandru eel Mare, desi nu toll oamenu de.~tllntll sunt convinsi ca "Descifrarca secretelor naturu eu ajutorul fiziognomiei" Ii apartine. Carica este '~pl1r~tJlln .~se cal'itole ~i trateaza despre fiziognomie, rn sensul er eel rna! larg, deseriind sernniIicatia tuturor p1irtilor corpului omenesc, dill cap panil 'in

16

Ce ne dezvaluie fata

picioare. Este 0 opera irnportanta, nu penlru eli ar fi deosebit de profunda sau stimulatoare, CI pentru ell ca constituie lemelia pe care s-a tni1llal fiziognomia occidentala '§i pe care s-a menpnut mai bine de doua mii de ani. Intr-adevar, scrierile majoritati! fiziognomisnlor de mai tfuziu reprczinta door ceva mai mull decat prclucrari ale operei lui Aristotel, lipsite de idei originale ~i observatii independente.

Aristotel a fost acela care. Intr-un mod destul de interesant, a adaugat tnca un element la cele patru postulate de Empedocle, element pe care l-a numit Eter, imaginandu-I ca pe ceva divin ~i inalterabil. Yn cartea sa intitulatli De mundo; marele Iilosof ne spune: "Asadar, cinei elemente, situate tn eele cinci sfcre - fiecare element mai mic fiind tnconjurat de altul mai marc. ~i anurne, Pamantul - de Apa, Apa - de Aer, Aerul - de Foe ~i Foeul - de Eter - formeaza tntregul univers. lntrcaga sfcra supcrioara constituic lacasul zeilor, iar cca infcrioara este destinata creaturilor muritoare",

Aristotel, tnsa, nu a mers panil la a sustine ca exista cinci tipuri de temperament urnan sau ea sulletul omului este alcatuit din Eter, desi ar fi Iost logic sa 0 facli. Binctnteles, am mentionat al cincilea element allui Aristotcl numai pentru eli ipoteza sa este tn mare masura paralela cu cea ernisa de tnvillalii chinezi, care au elaborat, cam in acelasi ump, 0 teorie proprie a celor cinci clemente, precum ~i un sistem fiziognomic care a persis tat. cu unele adaugiri importantc, panil tn zilele noastrc.

Aceasta coincidenta, aparent tntiimpliitoare cu tcoria chincza, se constata ~i In partea Iinala a serierii De mundo ; tn care Aristotel spune: Dumnezeu, dcsi cstc unul singur, are mai multe nume! In Iuncue de diferitele stari pe care el Insusi ~I Ie alcge. I numim Zen sau Zeus, folosind doua nume cu acclasi sens, ~i anume, "accla datorita caruia traim". ~n deriva din grecescul Zon, eu semnificatia de "a trill". In China s-a dezvoltat mai tiirziu

Istoricul descifrlJrii trllslliurilor jete;

17

o importantl! secta budisti!, numita Cian, pe care azi 0 cunoastem rnai bine dupa numele silu japonez .. Zen .... care tnseamna "meditatie", Zen-budismul difera de budisrnul obisnuit prin faptul ell acorda 0 deosebita ~Ien\le med!.tatiei, considerand-o un rnijloc de a ob~ne iluminarea . Zen a devenit populara printre samurau japonezi; ea se regaseste, de asemenea, tn fal'te~c de ar~e ~I spiritul eueerilor al eelui mal renumit discipol a1IU1 Aristotel - Alexandru eel Mare.

[naintc de a trece pe alte meleaguri, menta s1i amintim ca Socrate (470-399 LH.). vestitul prcdccesor al lUI Aristotel , era un talentat tiziognomist. Stirn de la Platon ell a prezis tnliltarea lui Alcibiadc dupa trasaturile Ietei acestuia, iar dupa spusele lui Apuleius, a ghicit cxtraordinarcle talente ale lui Platon dind l-a intdlnit pcntru prima oara, de asemcnea dupa fata ~i aspectul lui general. SI mai neobisnuit este cazul unui alt Iiziognomist. pe nume Zopyrus. care. observand trasaturile lui Socraie. I-a ctichetat ca stupid. senzual ~I grcor. Socratc a fast de acord cu cI. spunand ell. tntr-adevi1r, accasta fusese firca lui. dar ell si-a indreptat defcctclc pnn studiul

filosofiei. .

Cunoastern dID sericrile lui Juvenal, Pliniu, Suetoniu, precum ~i ale altora, eli fiziognomia se bucura de popularitate la rornam. De exemplu, Suetoniu rclatcaza ca un fiziognomist, al carui nume nu-l dczvaluie, a fost somat sli "citeasca" fata ~I sli prezica soarta lUI Britannicus, frumosul ~i popularul fiu al tmjXiratulul Claudius. caruia trebuia sa-i urrneze la tron. Fiziognornistul l-a examinat cu atenpe pe Britannicus ~I. spre rmrarea tuturor, a anunjat ca tiin1irul nu va (, succesorul imparatului, ~i ell aeeasll1 distinctie ti var~ve~1 lUI :_fltus (care s-a Intiimplat sl! fie de fa\a). Prezicerea s-a !ndeplinit Britannicus fiind otravit de Nero. care. la randul lui a' f'ost detronat de Galba; au urmat la tron Othar, Vitcllius ~i Vespasian, pana a fost, tn fine. tncoronat

18

Ce ne dezv(jluie lata

Titus. Suetoniu it descrie pe Titus dupa cum urmeaza:

"Desi nu prea inalt, era gratios ~i plin de demnitate, . musculos ~ prezentabil, desi cam bunos",

Sl1 ooservam ca aceastJi povestire este, virtual, identica cu aceea in centrul careia s-a aflat tilnllrul Octavianus, chiar daca acestuia viitorul i-a fost dezvaluit prin mijloacele astrologiei, ~i nu ale fiziognomiei. Odata, Octavianus, tmpreuna cu prietenul sau Agrippa, i-a facut 0 vizita cunoscutului astrolog Theogenes. Accsta a consultat mai intai harta lui Agrippa ~i i-a prezis 0 cancra publica remarcabila. Auzindu-l, Octavianus a refuzat sa-i comunice lui Theogenes datele nastcrii sale, temandu-sc ell prezicerile despre viitorul sau nu vor fi atilt de favorabile. Totusi, a fost convins, in eelc din urma, siI 0 fuca si, dupa cercetarea accstor date., Theogenes ,i-a prczis imcdiat un destin marc]. Adrniratia lUI a fost atat de marc de ceea ce a vazut, tncat s-a aruncat la picioarcle viitorului tmpcrat. Astrologul a avut drcptatc, intrucat Octavianus a devcnit cu tirnpul irnparat. prcluand ~I numele de Augustus. Pentru cititoni preocupati de astrologie, poate nu este lipsit de interes siI notarn cil Octavianus Augustus s-a nascut (In anul (,3 i.H.) la 23 scptcmbrie; ca 0 coinciden\ll,.la acceasi data sc va nastc si unul din eel mal cclcbn fiziognornisti ai Rcnastcrii, ~l anume, Gcroiarno Cardano, des pre care Yom vorbi mal tarziu

Scricrile a doi fiziognornisti rom ani s-au pastrat piinl 10 zilele noastrc; ele rcflccta 0 putcrnica intlucnta aristotelica, atilt In privinta continutului, cat ~i a modului de. a privi Iucrurile. Serierile lui Polemon, elabora~e la nUJlocul secolului aI doilca d.H., trateaza dcspre insusirile fizice ale celor patru tipuri temperamcntalc, aprofundandu-le tntr-un mod neobisnuit, in limp ce intr-una din cele doua carti, serise de Adamantius, un evreu cresunat, este examinata, intr-un mod nu lipsita de originalitate, sernnificatia expresiei ochilor.

Istoricul descifrl1rii trasatuntor jete;

19

Dupa caderea imperiului roman, In decursul unei lungi ~i amenintatoare perioade, Evul Mediu - care a durat psna Ia aparitia Renasterii italiene -, textcle anticc s-au pierdut sau au fast uitate, ajungiind siI fie cititc numai In manastiri, unde s-au depus eforturi intense pentru a se mcntine tradiua educarii si a cunoasteni. Din acest motiv, scricrile de fiziognomic au cunoscut purine adaugiri, tn special pentru ell studiul acesteia, ca ~i eel al chiromantiei, al astrologiei ~i al altar practici "ocultc" crau considerate drept superstitii pAgane si, deci, inspirate de diavol.

Din fericire, lnsa, arabii nu erau atat de tncatusati ~i se considera ca la acestia fiziognomia era f olosita, pc scara larga, ca metoda de cunoastcre a caracterului ~i dcstinului omencsc. In orice cuz Marco Polo (1254-1324) ne informeum in scrierile lui cl Bagdadul era un centru important In care se studia legca lui Mahomed, nccromantia, ~tiin\Cle naturii, astronomia ~i fiziognomia Ali ben Ragcl ne-a lasat 0 carte des pre scmnificaria alunitelor si a stigmatelor constatate la nastere, In timp ce Rhazes publica, In 1040,0 carte care continc mai multo capitole consacrate fiziognomiei. De asemenca, mcdicul ~i filosoful Avicenna (980-1037) s-a ocupat ~i de fiziognomie, In lucrarea De animalibus, In care, Insil, numcroase pasaje sunt luate direct din serierile lui Aristotel sau ale altar autori greci ori romani. Acelasi lueru trebuie spus despre referirile la aceasta tema facute de Ibn Rushd sau Averroes (1126- 1l98) in cartea sa De sanitate, publicata tn 1165.

Marco Polo consernneaza, de asemenea, di vizitflnd India rasariteana, a tntalnit "numerosi cxperti In arta numita fiziognomie, adica recunoasterea caracterului, bun sau rau, al barbaulor ~ at Icmeilor, numai pe baza examinarii aspectului lor". Oricum, metoda era cunoscuta in India eu mult limp inainte, pentru cl1 putem citi tn Svetasyatara Upanishad, sensa probabil pe la anul 500 i.H., ea "primele semne de inaintare pe drumul practi-

Ce ne dezvliluie jtJIa

cilor yoga sunt starea de sanatate, senzatia de u~urin\"1 fizica, luminozitatea tenului fetei, vocea frumoasa, rnrrosul corporal placut, ~i eliberarea de dorinte". Chiar In Tibetul budist de astazi, Dalai Lama cel relncarnat este recunoscut dupa anumite semne corporale, care ti dovedesc originea divina,

Dupa cum am mai aratat, chinczii au elaborat, tnca In era precrestina, un sistem unie de cunoastere a Ietci, bazat, probabil, pe tehnici fiziognomice ad usc din India. In textele chinczesti, tncepand din anii 300 i.H., exista numeroase referiri la fiziognomie ~i, de atunci panli astazi, fiziognomia a ramas, la chinezi, 0 metoda importanta de analiza a caracterului ~i de prezicere a viitorului. De exemplu, lntr-o carte scrisa in seeolul al Ill-lea I.H:. se rclateaza cum un mandarin s-a dus la un vcsut fiziognomist, care, dupa ce I-a examinat, a ras ~i a spus:

"Stapane, avcu nas lung, spranccne dense. umeri lali, aer dominator ~I genunchi slabi. Am auzit di cei eu rang Inalt nu solicita sfaturi de la Iiziognomisti; de cc nu urmati cxem pI ul lor'!" Mandan nul a repl iC~1 ca dcsi arc avcrc si onoruri. nu stie cat va mai tnli. "In acest caz, raspunse ghicitorul, pot slI vii linistesc, Mai aveti de trait 43 de ani". Fireste ca accasta prczrcere I-a Iacut foarte fericit pe mandarin ~i ca s-a adeverit!

Doctrina antica a eclor einei clemente ocupa un loc central in fiziognomia orientala, elementcle simbolizJnd cinci tipuri de oameni, ficcare cu trasaturi fizice particulare, dupa cum cele patru clemente ale lui Empedoclc au ajuns sa reprezintc patru tipuri de oameni din spatiul nostru. Elementele orientale sunt Focul, Pamantul, Apa,

Metalul ~i Lernnul. .

Este surprinzator ell. primele trei elemente sunt identice, desi nu existau posibilitati de transfer al ideilordc la a cultura la cealalta, nici Inainte de Empedocle, mCI In timpul vieui lui, stiind eli acesta a rnurit cu 50 de ani tnainte ca Alexandru eel Mare ~ armata lUI sa fi patruns

/storicu/ descifrllrii trasaturttor jete;

21

atAt de departe, spre rasarit, tncat coloanele ei nordice sa ajunga panli la raul Ind. De aceea, fenomenul pare eu totul inexplicabil.

Cinci a fost numarul magic al chinezilor, ~i oriunde I~i aruneau privirca vedeau numai lucruri formate din cinci unitati, Astfel, chinezii recunose cinci culori, cinci simturi omenesti, cinci mirosuri, cinci gusturi, cinci zone ale spatiului, cinci note muzicale, cinci metalc, cinci obli~ gatii, cinci directii, cinci componente esentialc ale Ietei - urechile, ochii, sprancenele, nasul ~I gura; mal admit o imensitate de pentade, prea nurncroase ca sa Ie armntcsc, Din pacate, lipsa de spa\iu n~ permitc prezentarea mai detaliata a unor consideratii desprc istoricul ~I dezvoltarea fiziognomiei In China; totusi vom vorbi, la timpul potrivit, dcspre anurnite .. aspcctc ale acestci arte, mai ales referitor la prczicerea viitorului,

Renastcrca europcana a inccput In Italia in secolul al xv-lca, fiind determinata de cadcrea Constanunopolului (1453), urrnata de sosirca in Halla a unor rcfugia]i din Grecia care au adus cu ei mil de manuscnsc da.:'lcc; un alt fact~r determinant a [ost dcscopenrea tiparului (1454), gratie caruia s-au putu~ face ~opii ieftinc ale unor iraducen, puse astfcl la mdcmana unui marc numar ~c cititori dornici de cultura, Oamcnii culti au PUIUI, In sfarsit, sa Iaca cunosunta eu idei!e lui Platon, Aristotel, Ovidiu, Horatiu, Pliniu, Lucretiu, Cicero, precum ~I ale altora. Aceste modele au constituit scantciu ce a dus la mflorirea geniu!ui italian, care s-a raspandit impetuos in toata Europa: mintca ~i orizontul intclcctual a~ oamenilor s-a largit, determinand importante progrese In sfera artelor, a muzicii, In ~tiinll1, literatura.. [ilosof'ie ~I

economie. .

Nu e de mirarc, deci, eli aceasta importanta pcrioada a determinat reluarea preocupi1rilor filosofice despre natura umana si, totodata, a s!funit interesul penlru.indelelRiCIfI ea astrologia ~ fiziognomia, care ofereau mijloace pentru

22

Ce ne dezvatuie lata

inlelegerea ei. lntrucar Aristotel ~i alti intelepti c1asiei .s-au ocupat de aeeste problcme.Iucrarile lor s-au bueurat de atentie, in eiuda atitudinii ostile a Biscricii.

~i in perioada pre-rcnascenusta au cxistat autori care au scris despre cunoasterea trasaturilor fetci, tnsa Iucrarile lor nu au cunoseut 0 larga raspandire. Dc exemplu, Albertus Magnus (1193-1280), episcop al Ratisbonei, distins om de ~tiintll ~i teolog, a dezvaluit, In cartea sa De animalibus, cum pot fi interpretate trasaturilc Ietei, desi multe din eele sustinute de acesta au fost lmprumutatc de la Aristotel ~i Polemon. Si contemporanul sau, Michael Scot (aprox. 1175-12.12), numit "lntcleptul din Balwcaria", a seris 0 lucrare de fiziognomie, intitulata De hominis phisiognomun, pe cand avea functia de astrolog la curtca trnparatului Frederic al II-lea. Scricrea lui Scot a fost prima lucrare de fiziognomie tiparita, iar dupa apllritie,1n 1477, a devcnit un adevarat best-seller, Medicul ~i alchimistul italian Pietro d' Abano (12.<;O-13l6) a scris, de ascmenea, catcva cilrli de astrologie ~ de fiziognornie.

In seeolul al xvr-lca s-au tiparit mai multe sericri de fiziognomie, iesite de sub pana unor autori obscuri, precum Pomponius Guaricus, Bartolomec Cocles (care a seris ~i sub pseudonimul Andrea Corvo), Jean Tarsier, Michael Blondes, Anselm Douxciel, Jean de Indagine, Gratarolus, Magnus Hund, dar ~i lucrarile a ~oi autori bine cunoscuti: Gerolarno Cardano ~i Giovanni (sau Giambattista) della Porta. In Anglia, prima I~erare tiparita a aparut 1n 1577. Ea se numea The Contemplation oj Mankynde, contayning a singular Discourse after tile Art oj Physiognomie (Meditatii asupra omenirii, 0 singura dizertatie despre arta fiziognorniei) ~i era sensa de dr. Thomas Hill, fiind, 1n mare masura, 0 cornpilatie. De aceea, cea mai veche lucrare originala tipllritii1n Iimba engleza este considerata A Pleasant Introduction 10 the Art oj Chiromancie and Physiognomie (lntroducere

lstoricul descifriirii IrlJsl1turilor fete!

23

agreabila in arta chiromantiei ~i a fiziognomiei), aparuta in 1588, al wei autor a ramas necunoscut.

A sosit momentul sll prezentam, pe scurt, viata si opera lui Cardano ~i della Porta, pc care i-arn amintit mai lnainte, ~i ale caror lucran de fiziognomie sunt nu nurnai originale dar si de larg rasunct, in ansamblul unei activitati foarte bogatc si variate.

Gerolamo Cardano, cunoscut si sub numele englczit de Jerome Cardan sau eel latinizat - Hieronyrnum Cardanum (sau Hieronymus Cardanus) a fost un adcvarat renascentist. S-a nascut in Italia, la Pavia, aproape de Milano, la 23 septembrie 1501 ~i a devcnit nu numai unul din cei rnai mari matematieieni ai cpocii - lucrurca sa Ars Magna estc si azi consultata -, ci si eel rnai insemnat medic aI vrernii, dupa Versalius. La eele 83 de caru ale sale din domeniul medicinei, practic 0 intrcaga biblioteca, se adauga rnulte altcle, de maternauca, astronomic, Iizica, (cologie, astrologie, analiza visclor, fiziognomie ~i jocuri de noroc. Cardano sc distinge prin convingerea sa ca soarta ~l caracterul unui om pot fi cititc din forma, liniile si scmnele Irunui urnanc; cI susunc ca accstca pot fumiza, unci persoane dotatc cu spirit de observatic, tot atatea infornatii ca si harta nasterii. A seris 13 cilqi despre arta mctoposcopiei - cititul fruntii - domeniu 'in care era un macstru recunoscut; cateva din obscrvatiile sale vor fi relatate in aft capitol.

Din fericire, Gerolamo Cardano, In autobiografia I UJ, intitulata De Vila Propria Liber (Cartea vicji] rnele), pe. care a terminat-e eu putin limp Inaintea mortii sale, in 1576, ne-a lasat 0 dcscriere ~i a propriei sale persoane. Schita dupa portretul lui, pictat pe cand uvea G8 de ani, cste prezentata in Figura I. EI nota:

"SuIII UII bdrbat de staturii mijlocie ... gallll imi este cam lung $i sub/ire, biirbia despicata, buza inferioara plina $I atamdnd, ochii foarte mid ~i pe jumdtate ill' chisi, atunci ctind nu mil uit la ceva allume ... Dea-

14

Ce ne dezvllluie fata

supra sprtincenei mete suingi se vede 0 patd sau un neg, cm un bob mic de lime, abia vizibit. Fruntea lala prezinui golfuri fara par Ia nivelul jonctiunii cu tiimplele ... Am 0 privire fixa ca si cum ~ medita. Culoarea fete! mele este cdnd aiM, cdnd rosie. Am 0 fa/a ovald, nu prea plind; iar caput, putin bombat spre ceafiJ, este 1I.$0r rotunjit" .

Figura 1. Gcrolamo Cardano

Istoricullkscifriirii trlisilturilor fetei

2S

astrologice ~i fiziognomice, ~i atrage atentia ell fiziognomia

"este 0 arta care se realizeam in limp $I extrem tie dijicit, necesitd 0 memorie exceptionald $i 0 promptitudine a perceptiei, cu care sunt insuficient inzestrat.:

Am descifrat in ea anumite adevdruri nu tocmai clare, dar imi este foarte greu sa precise: dacii este yorba despre adeviiruri sau doar tie erori, deoarece numdrul mare de oameni si de impresii, preeum $i nesfdrsitele lor mutatii te pol impinge eu lI.$urinTa in capcanele erorii'',

Giovanni Battista della Porta are prea putine puncte comune eu rezervatul Cardano; spre deosebire de mai varstnicul sau compatriot, el era un om deschis, sociabil, care tmbina cu sucees preocuparile sale stiintifice cu interesul pentru arte. Nascut la Neapolc, tn 1538, unde a ~i murit tn 1615, Porta a Interneiat Academia dei Segrctti, a intreprins cercetari experimentale de fizicll ~i opuca, despre care a scris un numar Insernnat de caru, a dezvoltat grlldinllritul transformandu-l Intr-o adevarata arta, a scris 0 serie de comedii de succes ~i s·a ocupat de anumite practiei esoterice ea magia ~ astrologia, De fapt, cea mai cunoscuta l uerare a sa este Magia naturalis.

In 1586. Porta a publicat De humana physiognoma (Despre fiziognonua umana), in care compara chipurile oamenilor eu eele ale unor animale, dezvoltand teza ell daca cine va, in totul sau in parte seamana eu un ani mal (de exemplu, are urechi lungi), el (sau ea) va semana, in mod necesar, In mai mica sau mai mare masura, ~i ca temperament cu animalul respectiv. Aceasta id-e nu era deloc noua, nu numai pentru ell chiar omul primitiv se gandea la existenta unei legaturi oarecum mistice intre el ~i animalele inliilnite In paduri ~i in savane, ei ~i pentru ell ea a fost atilt de larg dezbatuta de Aristotel ~ de alIi scriitori, ineat a devenit un truism, MarcIe medic din

Dar din motive nu prca clare, in autobiografia sa, Cardano tncearca sa se distanteze de studiile sale

26

Ce ne dezvatuie fata

lstoricul descifrdrii lrlisdlurilor jetei

Tl

secolul al XVII-lea, Thomas Browne (1605-1682), a tratat problema in mod direct in cartea sa Christian Morals (Moravuri crestine). EI spunea:

"Observiim adesea cil oamenii actloneaza asemenea acelor creaturi ale cdror triisifluri, pitr,; sau ;nfo/~are sunt dominante in mixtura lor. Aceasta este piatra unghiularii a fizlognomiei $i ea este adevdratii nu numai In privinta unor indivizi, ci si a unor natiuni intregi. Astfel, existii fele provinciale, buze si nasuri nationale, care reflectii nu numai Jirile din aceste luri, ci si pe cele din alta parte".

Porta si-a prezentat conceptiile, ilustrate eu catcva diagrame izbitoare (Figura 2), in noua maniera ~tiin!ifidl. astfel tncat cartea lui a devenit rapid un best-seller. Curand, aproape orice aristocrat italian sau membru al clasei mijlocii tn expansiune W examina fata in oglinda, pentru a vedea daca se tncadreaza In categoria ovine, bovine. ecvide, porcine. feline, canine sau este un simplu peste,

Neindoielnic, unii oameni prezinta deseori asemanan, mai rnult decat sumare, eu diferite ani male ~ pasari, cum ne demonstreaza grafic Figura 3, persoanele 1n cauza simtind 0 stranie afinitate pentru creaturile respective. Cum altfel am expliea dorinta lui Yehudi Menuhin, marturisita lui Fleur Cowles, autorul cartii People as animals (Oameni ~i animale). de a fi vultur, a lui David Jacobs, de a fi maimuta, in timp ce Bernard Levin se dorea pisica, Jilly Cooper, 0 corcitura de ciline, iar Peter Ustinov 0 salamandra.

Desigur, un individ poate semana cu 0 pisica, un caine sau cu un alt animal, dar tnseamna, oare, aceasta ca putem fi de acord cu Thomas Browne cum ca natiuni lntregi pot prezenta astfel de similitudini? tn delinitiv. nu mi-e greu 51 mi-l imaginez pe Jacques Chirac stand pe marginea unui elesteu, dar am dreptul, oare, sa proclam ca once francez arata ca 0 broasdl? Aceastli presupus1

Figura 2. Jlustratii din cartea lui Porta. demonsullnd presupusa asetnlnare a omului cu anwnite animale

,

28

Ce ne dezvatuie iOJa

asemilnare nalionaJll cu anumite aniamale a fost explorata deschis de un medic american, James W. Redfield, In cartea sa Comparative Anatomy (Anatomic cornparata), publicata In anul 1852.

Figura3.lngrijitoarele de animale Yvonne ~ Louise Veness ~ protejatele lor

J. W. Redfield si-a tnceput siudiul, eare nu avea niei 0 legllturl1 cu anatomia medicala, notand 0 serie de asemanari ale unor oameni celebri cu anumite ani male. De exemplu, el sustinea ell Wilhelm.Cueeritorul, Oliver Cromwell, Robert Boyle ~i Andrew Jackson semanau cu niste lei, Anna de Cleeves, a patra sotie a lui .Henrie al VIII-lea, aducea eu 0 veverita, iar nababul indian Suraj-

lstoricul desafrant ,rlisCJturiior jeTei

29

au-doula, care a tntemnitat 146 de englezi, biirba\i ~i femei, In Pestera Neagra din Calcutta, avea 0 falii ~i 0 fire de sobolan. EI spunea, In continuare:

"Animalele cu care oamenii prezintd, in general, cele mat mari asemdndri sunt cele pe care ar dori eel mat mult sit Ie creascii, cele a cdror carne a miilU'indi sau cele pe care le calaresc. Astfel asemdnarea creste",

lata de ec J.W. Redfield Ii aseamana, intr-un mod mai

dcgraba eiudat, pe laponi eu renii, pe arabi eu camilele, pe italieni eu caii, pe spanioli cu cocosii, pc grcci cu oile, pe turei eu curcanii, pe iranicni eu paunii, pc francezi eu broastele, pe irlandezi eu cainii, pe britaniei cu boll, pe americani eu ursii polari ~i pc rusi cu ursii brunt.

Entuziasmat de acest subiect, el continua

"Este interesant de observat asemanarea dintre evrei si capre, auu in privinta aspectului general, cat # a Irlisiiturilor si expresiei fetei. Semnele de atac si, respectiv, de apdrare se citesc in convexitatea nasului; dorinta de c~lig ~i pasiunea pentru vestimentatie - ill liitimea aceluiasi organ; dorinta de glorie - in indltimea aripii nasului; llpsa de concentrare - in scurtimea buzei superioare; dragostea puternicii pelllfU onoarea casei ~i a familiei - ill lungimea si incremenirea buzei inferioare; energia # caracterul instinctiv at dragostei ~i deciziei - in barbd si biirbie; semnele versatilitiitii si subterfugiului, precum # dragostea de tniiltare - in proeminenta spriincenelor; privirea atentd a obiectelor din jur si multe alte lucruri tradeaza existenta unei relatii tmre WI israeli: ~i a caprd",

Dupa parerea lui J. W. Redfield, musculatura unui De-

gru 11 face sii scmene mai mult eu un elcfant, eu toate dI

"triburile africane care jurnizeazii vlctime pentru negustorii de sclavi sunt akillujle.~in m;_gri care pot I! asemuiti mai degrabit eu pestu decal eu elefantii.

30

Ce ne dezvdluie til/a

Viiniftoarea de negri seamdnd eu pescuitul, iar prada este ambalalii la bordul navelor la fel ea si codul si uleiul de balend; dacd negrii n-ar semdna ell pestii, si negustorii n-ar avea 0 perceptie obscurii a acestei similitudini, afacerea ar deveni de-a dreptul infemala",

In acclasi timp, J. W. Redfield admite ca nu cxista a

deosebire neta tntre negrii care scamana cu elefantii ~i eel eu aspect de pcsn, El spune:

"Unii din clasa negrilor, care seamana eu pestii, aduc cu balenele si acestia seamdnii cu cei care sunt asemenea elefantilor. Ambelor categorii le place sa scuipe apa, ea si animalelor respective, desciircdndu-se astfel de ambitiile lor ... negrul se distinge prin riis si exprimare verbald ; faptul ea eel dintdi este deosebit de . acceniuat de,UJW importanta pe care i-o acorda",

Asemenea stupiditati au adus mari prejudicii stiintei

fiziognomice, mai ales cando In sccolul al XVIII-lea, a fast supusa unor atacuri furibunde din partea filosafilor naturalisti, hotilritli sa starpeasca tat cc Ii se parca superstitie. Supravietuirea fiziognomiei se datoreste In mare masura unui singur om. savantului elvejian Johann Kaspar Lavater (1741-1801), binecuvantat cu uimitarul talent intuitiv de a analiza caracterul oamenilor dupa Ietele lor ~i ale carui onestitate, entuziasm ~i farmec personal transpar cu atata putere din lucrarile pe care le-a publicat. EI ne spune ca "un fiziognomist perfect trebuic siI intruneasca un spirit accentuat de observatie, 0 vie irnaginatie, 0 judecata sanatoasa, de asemenea numeroase tnclinatii pentru arte ~i ~tiinte. precum ~i un suflet tare. binevoitor, entuziast ~i inocent, tncrezator In sine insu~ ~i fiber de pomiri dusmanoase falll de om".

Pe cititor if intereseaza, poate, autoportretul pe care Lavater I~a indus in cartea sa Physiognomische Fragmente (Elemente de fiziognomie). aparuta tn 1778. ~i pe care n comenteaza iIi felul urmlltor:

Istoricul desctfrarit rrl1sl1turilor jetei

31

"Portretul nereusit al autorului acestor jrag/nente nu este eu totul eronai. inlregal aspect, si in special gura. denota 0 bltindete inofensiva $I a bUllavoillliljriza/ld sldbiciunea: nasul indica mai multil intelegere si mai pu/ina sensibilitate decal crede autorul despre el 1nsusi, iar in ochi si pe sprdncene se citeste un oarecare taiem pentru observatie",

Yn ciuda abilitatii sale interpretative. mrli tndoiala rernarcabila - lipsa de spatiu nu permrte povestIr<;_a tntamplarilor prin carl a trecut -. Lavater nu a fost In stare sillmbogll\ea8cli arta analizei faciale cu prea multe noutati, Stiinta, care tnlaturase deja sufletul , era peatunci preocupata de separarea s(lIn tul Ul de carp, ncgaud posibilitatea oricarui efect reciproc. Era a conceppe care anula efectiv principala teza a fiziognomiei, conform careia aspectul exterior al unei persoane simbolizeaza interiorul sau, caracterul ~i temperamentul acesteia putand fi citite dupa falll ~i aspect

Figura 4. Johann Kaspar Lavater

De aceea, Lavater a fost ignorat de oamenii de .~tiinlll sau considerat, In deradere, un maniac inofensiv, iar

32

Ce ne dezWiluie !IJ/a

fiziognomia a fost apreciata tot mai mult ca "0 presupusll . metoda de determinare a caracterului dupa liniile fetei". Mat tArziu, fiziognomia a fost de-a dreptul zdrobita de frenologie, adica mtcrpretarea formci craniului care tmpreuna eu spiritismul au devenit la rnoda in anii gazului lampant ai sccolului aI XIX-lea, cand lot mai multi oamem s-au concentrat In orase, dornici de orice distractie now si deosebita.

Frenologia a fost inventata de medicul vicnez Franz Joseph Gall (1758-1828), care declara cil a localizat cateva zone specifice ale craniului, a caror dezvoltare sau subdezvoltare reflccta dezvoltarea creierului subiacent, dezvaluindu-se astfel c~racterul ~i mentalitatea persoanei respective. Ca 0 rrome, descoperirea lui Gall are la ba7ll observatiile sale din copilarie, cand a constatat ell anumite trasaturi partieulare ale Ietei Insotesc Intotdeauna anumtte taJente; el a notat, de .. cxemplu, ci1 bi1ielll eu 0 buna memone auditiva au ochii foarte departati. Totusi, el ~l.-a concentrat atentia mat mult asupra geografiei craniului dedit ~ fetei. A avut norocul sl1-~i g~·~<lSeli un discipol energic m persoana lUI Johann Spurzheim (1776- 1832) care, pnn senenle ~l conferintele sale, a facut cunoscuta frenologia mai cu seama In S.U.A., unde a fost primit cu entuziasm.

De~i frenologia a fost~ ~i este .. un capitol aI fiziognomiei, ea a deturnat atenua de la interpretarea fetei ~i de la alte metode de analiza a caracterului si a soanei omului dupa diferite Pl1rti ale corpului, cum este de exemplu cititul in palma, Chiar daca aceste melode' au fost la u~ moment dat, neglijate, ele nu au disparut, Cititul in palma ~l-a gllslt reammatorul in persoana contelui Louis Hamon, cunoscut mai mull sub numel- -ie Cheiro iar interpretarea f etei a cl!plitat un sprijin nea~tcptat' din partea celebrului criminalist Cesare Lobroso. Din intfunp1are, un savant italian a desehis drumul spre salvarea a ceca ce era ~ initial, csentialmente, 0 artli italiana,

Capitolul Z Fata de criminal

si tipurile constitutionale

"Un om imelept va citi pe Ja/a noastra ea suntem niste pungasi: avem 0 expresie [acialii suspecui, artificiulii. eu frecvente linii subtiri suind La fX'/ui<1".

Jonathan Swift

Criminalul - sau, mai curand, un anum it tip de criminal - are 0 figura distincta. Examinarea trl1sl1turilor ci va constitui 0 introducerc utila in arta intcrprctarii Ietci ~i poate ajuta cititorul istet sl1 evitc contactul eu mcmbri dintre cei mai rill ~ mai violenu ai tagmei criminalilor.

Pionicrul invcstigarii fiziognomice a crirninalilor a fosl Cesare Lombroso, tntemeietorul scolii modemc sau pozitivistc de criminologic, Nilscut la Verona, In Italia, la 18 noiembrie t835, Lombroso a lucrat, initial, ca medic militar, timp in care a Iost "izbit de trasaturile care deosebese un soldat cinstit de camarazii sui viciosi: Intinderea tatuajului ~i lipsa decentei desenelor cc acopcrcau corpul accstora no

Parasind armata in 1866, Lombroso s-a dcdicat studiului psihiatriei, domeniu care, paralel eu medicina judiciara, I-a absorbit in tot restul victii. Printr-o eoincidenta, a devenit profesor de psihiatrie la Univcrsitatea din Pavia, orasul natal al lui Gcrolamo Cardano, apoi director la un azil de boli mintalc din Pesaro si, in cele din urma, profesor de rnedicina judiciara ~i psihiatrie la Univcrsitatea din Torino. Si-a dat scama curand:

~'

Ce lie dezV/lluie lata

"cal de necesar este, In studiul bolilor mintale, sa-ji concentrezi atentia asupra bolnavului si IIU a bolii. In virtutea aces lei idei am foloslt, ill cadrul examindrii alienatilor mintali studiul craniului lor. determindnd dimensiunile ~i greulaJjle. cu ajutorul esteziometrului $i al craniometrului. Incurajat de rezultatul acestor primi pasi, m-am gandtt sit aplic metoda III studlerea criminalilor" .

Lombroso a fost impulsionat In cercetarile sale de 0 ciudata descoperirc pe care a filcut-o la examinarea postmortem a craniului unui renumit brigand, Vilella. Deschizand craniul, acolo unde, In mod normal, este localizata 0 creasta osoasa, el a gasit 0 Infundare distincta, pc care a intitulat-o "fosa occipitala rnediana", prccum ~i 0 dilatare a portiunii supcrioare a maduvei spinarii; ambele trasaturi sunt caracteristice pentru craniul rozatoarelor, al maimutelor ~i al pi1s:lrilor. EI scria mai tfu7.iu:

"Privind acest craniu, am avut deodatd senzatia cd 0 ciimpie intinsa a fost luminatd de U/I cer Inflitdiri - m-om ldmurit in ceea ce priveste problema naturii criminalului. El este () fiill/a atavicd, III care se reproduc instinctele feroce ale oamenilor primitivi 'ii ale animalelor inferioare",

Cu alte cuvintc, criminalul sau, rnai exact, criminalii congenitali (innascuti), care constituie cam 0 Ircime din totalul nelegiuitilor, rcprezintll 0 rcvenire la un stadiu mai precoce aI evolutiei omului, care era, in ansamblu, mai salbatic ~i bestial. Lombroso a mai dcscopcrit ell asemenea fiinte prezentau semne exterioare specifice (stigmate), precum ~ semne tipice pentru un anume caracter. Astfel , el a ajuns la un adevar cunoseut de foarte multa vreme de fiziognomisti, care merita a fi repetat: "Precum pe dinafarll, tot astfel ~ pe dinauniru".

"Criminalul Innascut", pe care l..ombroso Il considera moral mente nesanatos, este incapabil sa deosebeasca

Fata de criminal st tipurtle consttttqionale

J5

binele de rAu ~i poate crede ca actiunile sale criminale sunt bune ~i In lntrcgime justificabile. EI nu are con~tiin!l1 ~ numai rareori I~i exprima regretul pentru ceea ce a tacut. In copilarie este dificil ~i adesea violent, chiuleste de la scoala sau daca 0 frecventeaza, actioncaza pentru destramarea comunitatii. De la 0 varstafrageda comite mici delicte, ajungand la huliganism ~i la farlidelegi mai grave In adolescenta - jefuirea de magazine, tiilMrie, trafic de droguri. In mod tipic, cste Iipsit de orice senti mente pentru camarazii sill, In special pentru membrii propriei sale familii, desi adescori dil scmne de simpatie pentru persoane complet straine ~i pcntru animale. Este lenes, impulsiv, razbunator, laudaros, crud ~i atras de viciu ~i de jocurile de noroc, In aceasta privinta, caracterul sau seamana cu al tmparatului roman Commodus, pc care istoricul Aelius Lampridius II descrie In felul urmator:

"De mic copll era josnic, nerusinat, crud, grosolau, murdar la vorba Ji desfrdnat ... La vdrsta de 12 ani. afldndu-se la Centumcellae a comis urmiitoarea japlif. CD un avertismeut til privinta viitoarei sale cruzimi. Pentru ca s-a intiimplat ca apa dill baie sif fie numai cifldu(a. a ordonat ea btiie:jld sa fie aruncat ill cuptor".

Si, totusi, Commodus, ca ~ la tel de josnicul sau pre-

decesor - Caligula, em bland cu animalele. Tot astfel se purta ~ dictatorul nazist Adolf Hitler.

In ceca ce priveste individualitalea cxterioara, l..ombroso a constatatca un criminal tnnascut prezinta, de obicei, unele din urmatoarele trasaturi:

• 0 marime disproportionata a Ietei, comparativ cu eraniuI, giituJ sau corpu!.

• Fa!l1 asimetrica: ochii ~i urechile se pot ana la Inll!imi diferite, nasuJ striimb sau aplecat tntr-o parte,iar gura piezisa etc,

• Frunte ingustll.

36

Ce ne dezvIJ/uie fata

• Urechile anormal de mari, uneori clapauge, alteori, dirnpotriva, de dimensiuni mai mici dedit in mod normal.

• Spranccnclc stufoase ~i adesea lmbinate deasupra nasului,

• Falca foarte dezvoltata, amintind de mairnuta, sau

prognata,

• Nasul "priveste" in sus, dczvclind narilc,

• Barba rara, in smocuri, ea nistc petiee.

• Parul capului abundent, de obicci de culoarc inchisa, directia de crestcrc ~i tcndinta de formarc a unor smocuri sunt anormalc.

Figura 5. Tcroristul japooez Yunzo Okudairo

Fata, prezentata in Figura 5, intruncste mai multe dintre trasaturile mcntionate. Ea apartine lUI Yunzo Okudairo, membru aI gruparii teroristc japoneze "Armata

Fasa de criminal si ttpurile consttnuionale

37

Rosie", cautat mereu de politic pentru ataeuri cu bombe, dintrc care eel mai recent a avut loc, pc cand tmi scriam cartea, la Neapole, la un club de noapte al marinei arnericane, urmarea fiind dcecsul a cinci pcrsoane. Este, de asemcnea, banuit ell a participat la atacurile cu bombe, din iunie 1987, tmpotriva ambasadclor britanica ~i cea americana din Roma.

Fata lui Okudairo estemare comparativ cu ansamblul capului, iar la examinarca trasaturilor se constata ca ochiul sau drept ~i spranccana drcapta sunt situate mull mai sus dedit eele din stanga. Nasul ~i gura sunt asimetrice, strambc. Falea ~i barbia, foarte accentuate. Spriincenele, stufoasc - scmn pe care Lombroso \I considera foarte freevent la asasini ~i violatori, iar fruntea, tngusta, Parul acestui lerorist in varstil de 40 de ani este dens ~i inchis la culoare, [ormand vartejun aproupe de crcstct. Nu are urme de barba sau mustilti. Urcchile sale nusunt in intregime vizibile, iar urechca dreapta parc mai dcpartata de cap.

Fata accstui om mai prezinta ~i 0 alta tnlsltur:l negativa, pc care Lombroso a ornis-o, dar care, dupa cum sum astazi, cstc foarte semnificativa, Din cauza "plutirii" in sus a irisului, albul ochiului devine vizibil intre iris ~i pleoapa infcrioara. Fiziognomistii orientali numesc aceasta stare sanpaku ~i sustin ca ea denota 0 disarmonie interioara, Acesta este si semnul mortii premature ~i violente si, eoroborat cu aile trasaturi negative ale fctei lui Okudairo, arata ca acesta nu mai are mult de trait.

Fireste ca Okudairo nu se considcra criminal de rand, ci rnai ~urand un viteaz luptator voluntar pentru eliberarea popoarelor oprirnate ale lumii. Or, idcilc ~i comportarea lui eorespund perfect cu earacteristieilc unui enminal tnnascut, descrise de Lombroso. EI crcdc in drcptatea rnorala a cauzei sale, considerand-o pc dcplin justificata; este gata siI mutilcze si Sa ucida urmarindu-si te-

~I

Ce ne detvaluie lata

lurile; nu are regretc pentru ccea ce face, chiar daca a fikut sli sufere oarneni nevinovati. Suntem asadar Indreptlilili sli-I socotim un asasinanormal din·pun~t de vedere moral, care, dupa toate probabilitaule, estc si bolnav psihic. .

Figura 6. Pazoici S.S. din lagllrul de concentran: de 1. Belsen

Fata de criminal I; tipUTile consUtulionale

39

E lesne de lnteles de ce gruparile teroriste dill toata lumea sunt capabile sa atraga noi recruti, Be ofera celor moral mente slabi 0 cale, presupus legitima, de a-si descatusa instinctele criminale, ~i de a fi In acelasi timp admirati pentru eroismullor intr-o comunitate mai larga, care admite scopurile lor, dar cste mai putin vicioasa, In toate \lirile pot fi Intalnili ticalosi de acest tip, care, daca nu devin criminali sau teroristi, i~i gasesc 0 ocupatie violenta in politia secreta, sau ca tortionari, blitliu~i ori body-guarzi.

Fetele prezentate In Figura 6 apartin unor paznici s.s., care, in lagarul de concentrare de la Belsen, au biciuit, torturat ~i gazat pe cei pe care ii aveau In grija. Nici 0 persoana cu afectivitate normala nu ar fi putut lua parte la asemenea actiuni flirli sli-~i fi pierdut mintilc, dar acesti paznici au scrvit Reich-ul cu 0 voiosie stoica, flirli rnustrari de constiinta sau reg rete. De aceea i-am putca clasifica drepl deficienti moral; e fascinant sli descoperi dl fetele lor, marcate de asimetrii ~i de diferite trlislituri negative, sugereaza din plin goliciunea lor sufleteasca,

Totodata, Lombroso recunostca eli rnajoritatea criminalilor - cam doua treimi - nu sc nase ca atarc, ci devin astfel sub influenta mediului, Ii numea pe accstia criminaloizi. Ei comit, In general, delicte mai putin grave, ca, de exemplu, hotii, fraude, falsuri, desi, ocazional, pot comite ~i asasinatc. Cariera lor criminala si-o tncep, oarecum, codindu-sc, la 0 viirstli mai avansata decat criminalii tnnascuu. Ciind sunt arestau nu numai eli i~i recunosc vinovlilfa, dar adesea regreta sincer ceca ce au facut. Yntruciit poseda unele calitli\i, se pot tndrepta ~i reveni in societate,

Criminaloizii nu prezinta, de cele mai multe ori, trasaturile negative care II disting pe criminalul tnnascut, ~i chiar daca unele sunt prezente, ele apar, de obicei, intr-o forma atenuata, fiind mai putin evidente. Uneori, crimi-

40

Ce ne dezvatute fata

naloizii tncaruntesc sau chelcsc prematur, ceca ce nu i sc

. intamplll niciodata unui criminal innllscut.

"Falsificatorii # escrocii, noteazii Lombroso, afiseazii o expresie stereotipa de amabilitate, iar fetele lar patide par incapabile sa roseascii, sporindu-si 1I/111mi paloarea cdnd SUIII stresati emotional. Ei au ochii mici, no-uri striimbe si marl, inciiruntesc Ji chelesc devreme, fetele lor avdnd adesea trdsaturi de lip feminin",

Lombroso a fost eel dintfu cercetator care a constatat ell tnaltirnca raufacatorilor este mai mica decat media cornunitatii lor, iar anvergura bratelor deschisc dcpl1.~qle Inaltimea trupului. Observatiile sale privind corelatia dintre caracter ~i fiziognomie au fost dezvoltatc de psihiatrul german Ernst Kretschmer (1888-1964), ale carui descoperiri au fosl publicate in 1921, In lucrarca de mare rasunet intitulata Korperbau und Character (Constructie corporala ~i caracter).

Kretschmer a dcrnonstrat existcnta unci rclatu poziuve intrc corp ~i temperament, sugerata pcntru prima oara de Hippocrat. EI distingea doua tipuri corporale extreme: tipul picnic, caracterizat printr-un corp seurt si durduliu ~i tipul astenic, inalt si zvelt, precum ~i doua tipuri intermediare, ~i anume, tipul musculos, allelic ~i tipul de constructie corporala mixta, denumit displastic. Accstc patru tipuri identificate de el se apropie, ill ansamblu, de cele descrise de Hippocrat.

o persoana de tip picnic are inaltirnca sub medic ~i formele rotunjite, ingrWifuJdu-se tipic 0 data cu avansarea in varsta. Membrele sate sunt scurte, dar miscanle nu sunt lipsite de gratie. Capul sau mare prezinta 0 falll rotunda, 11Irgulll ~i cu nasul mic, Are un temperament cicloid, adica este normal extravertit, optimist, destins ~i eehilibrat emotional, dar buna dispozitie i se poate schimba brusc intr-o senzatie de nefericire 1i deprimare;

Fata de criminal of; lipurile consututionale 41

de aceea, cum se stie, cei rnai multi rnaniaco-depresivi apartin tipului picnic. Ei sunt predispusi la cancer ~i la tulburari cardio-circulatorii, inclusiv la hipertensiune arteriala, S-a constatat ell numerosi delincvcnti ~i eriminali au fizicul de tip picnic !i sunt extravertiti. A~ ell nu ne mai surprinde sl!. aflarn ell. multi tirani si dictatori, de exemplu Nero, Napoleon Bonaparte !i Benito Mussolini, se tncadreaza in tipul picnic. Winston Churchill (Figura 7) este un model de picnic binevoitor.

Figura 7. Winston Churchill

4.

Ce ne dezV/l/uie lata

o persoana de lip astenic; sau leptosomatic, are un .trunchi lung ~i tngust, membre lungi ~i subtiri, ceea ce ii confera un spor de inlillime. Capul ii este mic, fata alurigilll, tngusta ~ osoasa, iar nasul mare. Se tngrasa rareori, Temperamental este schizoid, deci persoana e introvertit11, linistita, timida ~i rezervata; Intrucat, insl1, emotiile sale sunt nestabile, adesea devine nervoasa ~i iritabila, Bolnavul de schizofrenie are un fizic tipic astenic, Este predispus la tuberculoza, afectiuni tiroidiene ~i tulbura_ri nervoase, printrc care insomnia ~i nevroza anxioasa. Ii displac sporturilc cu contact direct cu adversarul, desi arc aplicatie pentru ele, in schimb savureaza sporturile in care inlillimea constituie un avantaj, cum este baschetul, cele care necesita rabdare si precizie, de exemplu, golful, prccum ~i sporturile cu racheta ~ alergarile,

o persoana de lip allelic se caracterizeaza prin statura medie, umeri largi, solduri inguste ~i musculatura dezvoltata Oamenii de acest lip au adcseori 0 falli mare, colturoasa, nasul turtit ~i 0 falea puternica. Temperamentul lor este.Tn esenta, schizoid; ei par sa sufere de accleasi afectiuni ca ~i astenicii, Puterea ~i constitutia lor ii face ap!i pentru toate genurile de munca manuala - prefera mai ales sa lucreze in aer liber - ~i sporturi ca boxul, luptele, aruncarile ~i halterele, care corespund firii lor. Campionul mondial al greilor, boxerul Mike Tyson, de asemenea decatlonistul Daley Thompson, sunt cxemplc elasiee de constitutie atletidl

In fine, 0 persoana de tip displastic are un fizic mixt, la care se regasesc anumite elemente din celelalte lrei tipuri, precum ~i unele trasaturt primitive sau atavice: fala ~i capul- mici; fruntea - joasa; urechile - mici sau deo forma curioasa; nasul - mic, Nu sunt deloc lipsili de inteligenta, dar pentru oil i~i pierd adesea echili brul interior ~i maturitatea ernotionala, sunt oarecum neprevazatori, impulsivi ~i iresponsabili. Ei au, temperamental, 0 baza schizoids, urmandu-si, rntr-un mod caracteristic, carurea

Fata de criminal $/ lipurile constltutionale 43

singuratica prin lumc. Numerosi outsider-s din domcniul artelor, scriitori, poeti. muzicieni, pictori, producatori de filme de avangarda apanin acestui tip constitutional.

Dcscoperirile lui Kretschmer au fost desavarsitc ~i in mare masura fundamentate de americanul W.H. Sheldon, care a distins trei tipuri constitutionalc: tipul endomorf, tipul ectomor] ~i tipul mezomor]. Cel dintili corespunde tipului picnic al Iui Kretschmer, al doilea - tipului astcnic, iar al treilea - tipului allelic. Spre deosebire insa de Kretschmer, Sheldon susune ca ficcare din aceste trei tipuri presupune un temperament propriu, distinct, pe care il crede corelat, in cazul ficcilrui tip, cu partea dominanta a corpului.

Tipul cndomorf estc viscerotonic, adica, pnn natura sociabil; eel ectomorf - cerebrotonic, adica, intelcctual; iar eel mezomorf - somatotonic, adica, corporal. In aceasta privinta, Sheldon i-a urmat pe morfologii francezi, care sustinusera existenta unei legaturi intre temperament ~i eea mai pronuntata parte a corpului. Astfel, ei au identificat tipul digestiv, toracic, muscularo-articular ~ cerebral.

Astazi psihologii acorda mult mai pu~nlI atentie corelaliei dintre temperamenl ~ fizic, mai ales pentru valoarea sa practica limitata, Cunoasterea faptului ca oamenii de tip picnic sunt mai predispusi la tmbolnaviri cu car a eter maniaco-depresiv dedi indivizii de alt tip constitutional, nu ii ajutil pe medici sa recunoasca pe cei care, de fapt, vor face boala, Tot astfel, de~i este adevilral ca criminalii ''1nnllscu\i'' prezinta adeseori tr11silturile fizice, descrise de Lombroso, nu orice persoanll care Ie are va deveni, obligatoriu, un criminal. Ceea ce Lombroso n-a observat este faptul cil ,i 0 falil. "rea" poate contine anumite tr11silturi pozitive, care denolli calilliti ~u puteri interioare ce pot prelntfunpina devenirea criminala a persoanei respective. tn paginile urmatoare le voi analiza pe aeestea, prccum ~ altele, ~i voi explica in ee fel va puteti interprcta propria fatll ~ pe accea a altor persoane,

Capitolul3

Formele fetei

"Orice fafii omeneasca se incadreazii, mai mutt sau mai putin, intr-un anumit tip, trdsdturile individuale fiind determinate, In anumite limite, de ereditate si de 1111- prejurdritfetele IllIume, prelungi sau clasic ovale, pdtrate sau ascutite, pol fi incadrate, ell destuld usurintd, In forme tipice, mai mult sau mai putin numeroase,"

John Brophy, The Human Face

Capul omenesc, eel putin din punctul de vederc al artistului plastic, seamana cu un ou, asezat cu partea mai ascUlitl1 pe un cilindru. Daca printr-o linie orizontala irnpartim oul in doua jumatati, avem asa-nurnitul "ecuator" al capului, deasupra caruia sunt situati ochii. La nord se aOi! gardul viu aI sprancenclor, palidul desert al Iruntii si, eel mai departe, padurea capilara sau, la cei care, ca ~I mine, au fost dezgoliti de coasa Timpului - 0 pista de aterizare pentru (iintari. Spre sud, peisajul este mai variat ~i mai interesant.

"Siiruuindu-i buzele, mi s-a fiictu aceasui favoare, ,yn avut senzatia cii ma aflu

Intr-o gradillii cu flori mirositoare,

Ale cdror arome fine plutesc impre jur

Astfel a evocat Edmund Spenser chipul tncantator al Elizabethei, de care s-a indragosut ~i cu care, in cele din urma, s-a casatorit, dupa ce mai inmi a sufcrit fiind respins ~i neluat in seama, EI a celebrat acest fcricit eveniment, compunand minunatul slIu Epithalamion, in

Formele fete:

45

care vorbeste desprc frumusetca sufletului sotiei sale, oglindita pe fata acesteia

Putine sunt insll capetele - dad exists vreunul - care sl! fie perfect simetrice cum este modelul dc ou imaginat de artisti, ~i nu toate fetele au forma ovala. Diferite tipuri de craniu, depunerile de grasime, lirnitcle p1\rtii paroasc ~i grosimca stratului carnos gcnercaza altc gcometrii, care, in cazul fetei, eonstituie variante ale triadei magice formate din cere, patrat ~i triunghi; acesta din urma poate fi ~i rasturnat si, in acest caz, ia nasterc a patra varianta - triunghiul inversat, sprijinit in varf'; astfel, fiecare varianta corespunde unuia din cele patru elemente ale lui Empcdocle (Figura 8).

Figura 8. Cele palm forme de bazJ

Cercul reprezinta Apa; patratul - Pamantul; triunghiul din dreaptajos - Focul; iar eel inversat - Aerul, Aceste forme corespund anticelor patru tipuri de caracter. Posesorii unei fete rotunde au un temperament "apos"

46

Ce ne deivalute lata

sau flegrnatic, eei eu Iata patrata - un temperament "terestru" sau melancolic, eei eu fata in genul triunghiului asezat pe 0 latura - un temperament "focos" sau coleric, iar eei eu Iata ea un triunghi eu varful in jos - un temperament "aerian" sau sanguinic.

In lumea de zi eu zi se tntalnesc, de obicei, tipuri intermediare, eu 0 geometrie oareeum modificata, De exemplu, 0 fa\i1 eu acecasi I~!ime, dar eu 0 lungime mai marc, poate forma un dreptunghi, 0 fatl1 in forma de triunghi eu viirfulln sus, prin pierderea varfului acestuia ar aparea un con vulcanic, iar 0 fa\i1 eu aspect de triunghi inversat, dar cu maxilar preeminent, ar avea, mai curand, forma unci galcp. Aeeste variante, tmpreuna eu eele patru forme de baza, dau cele sapte forme principale ale fetei, printre care trebuie ~ 0 rccunoasteu ~i pe eea proprie (Figura 9).

Figura 9. Cele fBPle forme ~ asocierile lor astrclogice

In pi US, fiecare din aceste sapte forme poate fi corelalll eu una din cele sapte planete traditionale ale astrologiei: Luna, Mereur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter ~i Saturn. Cereul simbolizeaza Luna, triunghiul inversat este corelat eu Mereur, vulcanul - cu Saturn, triunghiul eu varful in sus - eu Soarele, patraiul - eu Marte, ~eata - eu Venus, iar dreptunghiul - eu Jupiter. In eele ce urmeaza yeti putea constata ell ~i personalitatea dumneavoastra corespunde unuia din cele sapte ti puri principale.

1

Formele jete;

47

•

Fata rotunda

Aceasta forma de fatl1 este cunoscuta ~ sub denumirca de fa\i1 de tip Apa sau fa\i1 de tip Luna, posesorii ei avand un temperament flegmatic. Daca aveti 0 fa\i1 rotunda nu este exclus sa fi!i gras ~i flasc, desi rotunjimca corporala nu este Intotdeauna concomitenta cu 0 fa\i1 rotunda, De exemplu, Giacomo Soranzo scria despre Maria Tudor:

"Este mid de statura, eu 0 fatl1 rosie-alba ~i este foarte zvelta; are ochii mari de culoare albA, parul - roscat, fata rotunda, iar nasul mai curand mic ~i lat". Si tatal ei, Henrie al VlIl-lea, a fost deseris ca avand "0 faIA rotunda, tot atat de minunata ea a unei fcmei frumoase, iar gatul era, mai dcgraba, lung ~i gros".

Persoanele eu fata rotunda sunt, de obicei, pal ide, ceca ce denota 0 proasta circularie a sangelui ~i 0 inirna slaba, iar ochii ~i buzelc par sa-si fi pierdut culoarea. Pielea este sensibila la lumina solara si se inroseste neplacut dupa bai de soare nejudicioasc. Parul, subtire ~i firav, este greu de aranjat. Fruntea estc destul de joasa, dar larga si rotunjita, Oehii sunt aposi, bulbucati si de forma rotunda, Nasul cste scurt, dim ~i adesea turtit. Un bun exernplu de falli rotunda este prezentat in Figura 10.

Daca aveti 0 fall( rotunda: sunteti, probabil, lipsit de energie, lnclinat, mai curand, spre lene, preferand sa lasati pe maine ceea ce trebuie ~ faceti azi. Aeeste eschivari constituie adesea un true de a-i Iorta pe altii ~ faca ceea ce dumneavoastra nu vreti sll Iaceti; accasla poate provoca supararea ~i resentimentele lor. Vii place ~ fiti servit ~i rnsfi!tat, avand 0 fire dependenta ~i lineli ~ aveti 0 vialli confortabili1. Intrucat vi! este greu ~ luau o decizie, sunteti un "condus" ~i nu un conducator. Adoptati intotdeauna linia minimei rezistente, Vll1ipse~ increderea in sine si, de aceea, daca doriti sa faceji "eva in via\li, aveti nevoie din plin de ajutor ~ de tncurajare.

r,

"

48.

Ce ne dezv/l/uie iaJa

Figura 10. Fall! rotunda sau de tip Luna

Vii place viata la tara ~i calatoria eu vaporul. Munca grea va sperie ~i cautati din rasputcri sa 0 cvitati.

Aveu 0 bogata lume a visurilor ~i multa imaginarie, asa incat nu duceu lipsa de idei despre ceca ce ali putea face. Progresul durnneavoastra nu este impiedicat numai de lene, ci ~i de firea schirnbatoare, precum ~i de u~urinta cu care va plictisiti. Sunteti, de asernenea, victima propriei lnchipuiri, mai ales cand este vorba de sanatatea dumneavoastra: orice durere. sau suferinja, chiar de minima importanta, devine, prin exagenue, simptomul unei boli grave, incurabile. Totusi, in ciuda aeestor trasaturi de caracter, oarecum negative, suntcti un om eu umor, degajat, gentil ~i prietenos, gata oricand sa ajutati

pe cineva la greu. .

Dar dacll aveti 0 fa\li rotunda si, totodata, un nas lung, concornitent cu 0 privire hotariita, cum vedern pe fata lui Mayumi Hachiya (Figura 19), sunteu poscsorul unci

Formele jete;

49

personalitau rnult mai dinamice; creierul dumneavoastri! reactioneaza rapid,aveli mai multa cnergic ~i sim\ili nevora de a-t rmprcsrona pe CCI dID jur,

Fa~a patrata

Aceasta forma a rC\ci mai estc cunoscuta si ea fajii de tipul Parnant sau Marte ~i scmnaleaza un temperament melancolic. Latimea ~i lungimea fetei sunt aproximativ egale. Posesorii unei Jete patratc au, de obicei, un corp purerme, musculos ~I sunt de statura medie. Au tenul roscovan, denotand buna sanmate ~i vitalitatea acestui tip, dcsi o oarecare roseata a albului ochilor nu este prea atractiva. Ochii sunt mari, lntunccati si porunci tori , iar sprancenele - stufoose. Fruntea esle larga, dar nu prea inalta.

Figura 11. FatJi pllIraIli sau de tip Marte

50

Ce lie dezvll/llie lata

Nasul este lat, de lungime moderatli ~i prezinta 0 curbura convexa - nas de blllAu~. De obicei, gura este mare, desi buzele sunt subtiri, iar dintii - mici. Barbia energica, plllratli, are aspectul ell ar fi in stare sll suporte o lovitura de pumn puternica. Ureehile sunt mici ~i lipite de cap. Un exemplu de fatll plltratli puteti vedea in Figura 11.

Daca aveti 0 fatll patrata, sunteti, probabil, 0 persoana durn, holAralA ~i In mod agresiv energica, eu un temperament iute ~i 0 tendinta neslApanilA de a lovi primul ~i de a cere explicatn mai tiirziu. Cei din jur trebuie sa va trateze cu grija, tntrucat vll supllrali repede, desi iertati si uitati rapid. Strigati adeseori, iar vocea va e stridenta, Aveti 0 constitutic robusta ~i 0 buna sanatate; vll imOOInaviti rareori. Vl1 place sl1 vii Iolositi de corpul dumneavoastra, fie di este vorba de munca fizica sau de sporturi care presupun un contact direct cu advcrsarul, cum este, de exemplu, rugby-ul, caci sunteti, mai curand, un om de actiune, dedit un ganditor. Sunte]i nerabdator ~i impulsiv; de aceea Iaceti, deseori, prostii, intrflnd singur In tncurcatura, Vll place sll va mentineti pe drumul pe care l-ap ales ~ nu vii temeu sll bateti eu pumnul in masa, pentru a vll sustine punctul de vedere. Prin egoismul dumneavoastra semanati cu persoancle eu Iata rotunda, desi sunteti mai direct ~i mai energic decat acestea.

Fiind 0 fire sociabila, vii place anturajul, mai ales eel al femeilor, desi manierele ~i gusturile dumneavoastra tradeaza 0 oarecare duritate. Suntep fericit in compania celor dragi ~i a prietenilor, in schimb, ramus singur, pareti 0 planIA care nu a fOSI udatl1. Detestati singuratatea, deoarece nu aveti destula forlll interioara, iar singuratatea poate aduce eu usurinta la supraf alll starea de sumbra deprimare - melancolia dumneavoastra, la care sunteti predispus. In aceasta privinta semanati eu "vechiul prieten" allui Samuel Johnson. Sober, care este de fapt autorul tnsusi, ~i care "tremura la gandul" ca ar .IlYI!afi llisat pradll propriilor giinduri.

Formele fetei

51

Fata in forma de triunghi ell varful in sus

Aceasta forma a fetei mai este cunoscuta sub dcnumirea de fatll de tipul Foc' sau Soare ~i este caracteristica pentru ternpcramentul coleric sau suparacios, Se distingc prin maxilare late ~i fruntc inguslA, adeseori ascutita, 0 persoana eu 0 asemenca falll arc fizieul mai asemanator eu al eclor eu falll patrata, eu care arc multe puncte comune. Ochii au o descbidcre normala, sunl lurninosi ~i exprcsivi, desi cuJoarea lor deschisa ~i fixitatea privirii pot fi neplacute, sprilncenele sunl nu prea bogatc, Parul este des, ondulat, ~i in mod tipic blond. Barbatii eu acest tip de falll de obicei nu cbelesc. Barba Ie crqtc din

Figura 12. Fa[1 in forma de lriungbi cu viirful in sus sau de tip Soare

52

Ce ne det.vlIluie fiua

abundenta, ceea ce accentueaza UI~mea maxilarului, dandu-Ie un aspecl de banditi, Urechile, mari, sunt departate de cap. Nasul este lung ~i, daca nu a [ost sparl in vrco lupta, prezinta 0 curbura convexa, razboinica. Figura 12 ilustreaza acest tip de fatl!.

Dad aveti acest tip de fatl1, al carei contur seamana cu flacara unei lurnanari, ali avut, probabil, 0 copilarie grea, ceea ce constituie cheia irascibilitatii dumneavoastra ~i a dorintei de a deveni cineva. Dar degeaba aveti elan, daca va pierdeti rabdarea de a vii atinge telul prin rnunca cinstilll, fiind tentat sll actionati pe sub mana, sau chiar prin rnetode ilicite, Sunteti fnsa norocos, ceea ce, concomitent cu Iimbajul persuasiv ~i maniera agresiva, poate, uneori, sa va Iaca sa ajungeti dcparte. Nu suntcti un om prea fidel ~i nu ezitati sa tncalecau all cal, daca nu va place cum merge eel pe care 11 ci\l1lrili.

Puteti fi fcrmccator ~i agreabil cand v~ convine, dar ~i foarte uracios cand vll pierdeti autocontrolul, ceca cc sc intilmplll cu usurinta cand sunteti frustrat sau nu sunteti ascultat. Iritabilitatea ~i dispozitia la violenta va fac periculos pentru dumneavoastra fn~iva ~i pentru altii. Sunteti orientat in foarte marc masura spre sex ~i dad aspectul exterior va permite ~i aveti ocazia puteti dcvcni un adevarat armasar sau 0 [emeie fatalii, dar ji un potential violator (daca sunteti barbat), respectiv, 0 femeie care face avansuri insistente. Vl place sl va laudati cu tnsusirile minunate pe care Ie aveti, dar, din pacate, talentele dumneavoastra corespund numai rareori reclamei pe care le-o f accti.

Fata in forma de triunghi eu varful in sus trunchiat

Aceaslll forma de fall este 0 varianta a celei deserise anterior ~i 0 tntalnim mull mai freevenl in viata de toate

F ormele fete;

53

zilele. Mai este definitaca fatl1 de tipul Vulcan sau Saturn. Maxilarul este, ~i aici, mai lat decal fruntea, dar diferenta dintre cele dow la!imi nu este atAl de mare, iar linia scurta a marginii paroase reflecta 0 componcnta melancolica (telurica) a unui temperamenl, a1tfel, coleric, Persoanelc cu fata de acest tip sunl adesea destul de tnalte ~i zvelte, eu membrele lungi !i subtiri, cu genunchi proerninenti !i degete butucanoase. Fata este osoasa, cu Ir1lsllturi colturoase, umerii obrazului - proemincnti, obrajii scobiti ~i ochii lnfundati in orbite. Lipsa moliciunii fetei este !i mai vizibila datorita piclii albe sau galbene ~i prezentei unor alunite !i negi. Fruntea este tnalta, dar ingusta ji strllMtulll de mai multe riduri. Sprancenclc sunl groase si stufoase, parand ell atArnl ea niste comisc peste ochii de culoare inchisa. Nasul estc mare, adescori aevilin, cu nan lungi, Ingustc ~i rigidc. Gura estc ~i ca marc, ~i din cauza buzelor subtiri pare a fi grosolana ~i sum bra. Barba dcasa lnconjoara gura intr-un moe dizgratios ~i daca nu estc rasa ascunde conturul obrajilor, fJcand ca maxilarul sa para ~i mill lat. Pielea este rcce la pipait. 0 falil de acest tip estc ilustrata de Figura 13.

Daca Iata durnneavoastra are aceasta forma, ali avut, probabil, (l adolesccnta nu prea fericita ~i, precum la precedenta forma, aceasta este cauza supararii launtrice. Aveti In&1 mai multautocontrol dedit persoanele cu fata in forma de triunghi eu varful in sus !i va exprirnau antipatia sausupararea mai curand printr-un criticism excesiv, decal prin lipete sau prin azvarlirea unor obiecte. Nu simtiti prea mare dragoste falil de semeni, preferand sa vJ pe.receti timpul singur cu propriile ganduri. Mai Intotdeauna aveti pareri ferme ~i nu va temeti sa va exprimau opiniile,

Interesul dumneavoastra are un caracter mai puun obisnuit; vA atrag tndeletniciri cum sunt mersul pe jos sau observarea pasarilor, care va scot afara din casa.

54

Ce ne dezvillute jll/a

Figura 13. Fala in forma de triunghi ell vartul in sus trunchiat sau de tip SaIWn

Vl1 place slI meditati asupra problemelor grave ale victii ~ aveti adeseori unele idei interesante, chiar originale. Intrucat sunteti lipsit de eiUdurA ~i de dorinta de a impi!rtll~i altora din tntctcpciunea dumneavoastra, acestia prefera slI se lipseasca de ea Sunteti, instinetiv, grijuliu, precaut ~i conservator, mai ales in administrarea banilor, ~i de aceea puteti ajunge tnstarit, dar niciodata bogat. Desi aveti un instinct sexual puternic, timiditatea ~i nemdemanarea dumneavoastra innAscuti1 vA tngreuneaza gAsirea unui partener, asa incAt este probabil slI va simlili frustrat ~ neinleles. Mai mult, exista pericolul ca energia dumneavoastra neconsumata slI fie canalizatli spre unele activitli!i ciudate sau chiar imorale.

Formele jetei

Fata in forma de triunghi inversat

Pata cu aceasta forma are fruntea cea mai lata ~i barbia cea mai tngusta, fiind opusul celor doua tipuri anterioare. Este cunoscuta ~i sub numele de falil de tip Aer sau Mereur, ~i indica un temperament luminos, voios, adica sanguinic. Poscsorii unei ascmenea fele nu sunt, de 0- hieei, foarte Inalti, eorpullor este totusi suplu ~i proportional. Trasaturile fetei sunt tipic regulate si echilibrate, cu exceptia gurii, care poate fi prea mica sau prea marc. Pielea este catifelata ~i curata, iar tenul - masliniu. Ochii, mari, pot fi de culoare deschisa sau tnchisa, aproape negri. Nasul cste subtire, liI~ndu-se adesea sprc varf, formand nari largi. Dintii sunt mici ~i aspectuosi. Figura 14 ilustreaza aceasta forma de falii.

Figura 14. Fatll in formll de lriuoghi rastumet sau de tip Mercur

56

Ce ne dezviiluie futa

Daca posedati acest tip neobisnuit de falli, eu fruntea lata si barbia ascutita, sunteti, probabil, un gen de persoana nervoasa, suprasolicitata, care cu foarte marc greutate se poate relaxa ~i sta linistita, Trebuie sa fi fast un copil hiperactiv. Neastamparul fizic e secondat de un ereier film odihna, care tot timpul se fri1miintli ~i sc ingrijoreaza sau lnregistreaza fapte. Vli place sll cunoasteti cat mai multe lueruri ~i eu cat dobanditi mai multe informatii, cu atat e mai bine, deoarece cunostintele vii. asigura situatic ~i putere. Prcfcrati sil. lucrati cu capul dedit cu rnainile ~i avcti talentul de a-i Invllla ~i organiza pe altii, Vii place sa vorbiti ~i sll discutati in contradictoriu, iar replicile prom pte ~i discursul dumncavoastra convingator vii fae apt In a influenta pe scmcni, dar, in mod special, vii confcra abilitatea de a comcrciuliza bunuri, de a juea rolul de mediator In dispute, de a arunja lntrunirj si functii si de a sugera solutii In diferite probleme. In aceasta privinta, sunteti un politician tnnascur. Sunteti ambitios, dar pentru eli puteti fi viclcan, necinstit ~i profitor, vl puteti [ace dusmani putcrnici ce va pot lmpicdica sa va atingeti scopurile. Vii place sa intalnit: oameni nor, dar avep putini prieteni apropiati; de Iapt, va deranjaza apropierea emouonala,

Fata in forma de triunghi rasturnat amputat

Este 0 formli des Intalnita a fetei ~i care se apropie eel mai mult de fata ovala, preferatli de artistii plastici, Mat este cunoscuta sub numele de falli de tip Galeata sau Venus. Este mai curand 0 falli eu aspect tipic feminin, avand 0 anume rotunjime In forma ~i molieiune in substanta, Ochii mari, cu gene lungi, au 0 stralucire atractiva. Nasul, drept, are aripi care se dilata ~i se contracta, cum se observli la eaii nervosi. Buzele, rosii, conturea..

I.

Formele fete;

57

frumos 0 gum mare, ceca' ce Ii confera femeii un aspect foarte senzual. Pielea este neteda, curata ~i lucioasa, iar obrajii au 0 nuanta roz. Parul, des, creste repede ~i este mai frumos daca e lung. Maxilarul, puternic marcat, constituie partea cea mai masculina a fetei. Un exemplu de asemenea falli este prezentat pc Figura 15.

Figura 15. Fall in formA de triunghi rastumsat amputat sa" de tip Venus

Daca aveti 0 falli de aceasta forma suntcti 0 pcrsoana plinli de caldura ~i afectivitate, deschisa ~i, In general, cu tonus de vialli. Iubiji oarnenii ~i vii place societatea lor; lncercati lntotdeauna sil aveti, pentru acestia, numai ganduri bune. Asemenea atitudini vii ajutli sll c~ttga\i noi prietenii si, totodata, sa aveti o viata sociala activa ~i variata. Sunteti rareon depnmat, tar 0 proasta dispozitie nu dureaza, din fericire, prea multa vreme. Aveti curiozitate pentru multc domenii, dar, mai mult decat orice, vii atrag

Ce ne dezMlule lata

artele. In mod deosebit vli place cantecul, dansul ~i teatrul. Dragostea este un lucru important pentru dumneavoastra, ~ eli, probabil, vli veti clislitori tanlir, pentru eli vll surade ideea de a avea un camm, 0 sotie ~i copii. Pentru eli sunteji prea credul, puteti cadea, cu usurinta, victima celor care pot sl1 profite de dumneavoastra. Daca trasaturile fetei sunt urate. putcti parea letargic ~i destul de grosolan; sunteti , cu siguranta, fascinat de partca tntunecata a vieui.

Fata In forma de dreptunghi

Aceasta fatJl. se caracterizeaza prin aceea eli lungimea ei depaseste l11timea, de ascmenea, prin uniformitatea 111- timii sale, ceea ee 0 face sa semene cu 0 fatJ!. pl1tralli. Mai . este cunoscuta sub denumirea de fatJl. de tip Trunchi de copae sau Jupiter. De obicei se intalneste la persoane care fie prin nastere, fie prin cancra ajung la 0 pozitie Inaltli In viatJl.. Regina Elisabeta I avea 0 fatJl. "prelunga, frumoasa ~i zbarcua" (descrierea este focutli cand regina avea 65 de ani); 0 fatJl. asemanatoare avea filosoful Thomas Hobbes.

tn fond, este 0 falll demna ~ agreabila Fruntea este tnalta ~i lata, Inliltiindu-se abrupt deasupra sprancenelor arcuite ~i ca~tigand InlUlime, eel putin la barbati, prin retragerea liniei de crestere a parului. Pe frunte se observa, de obicei, una sau mai multe riduri orizontale, bine marcate. Ochii, mari, limpezi ~i stralucitori, privesc lumea eu interes, Coltul ochilor este lmpodobit de riduri, sporind aerul de demnitate ~i tntelepci une al expresiei. Nasul estc de tip greeesc sau roman: lung, lat ~i proeminent. Urechile cu lobi mari sunl lipite de cap. Gura, de marime rnedie, cu buzele frumos creionate, dar nu pline, nu reduce fermitatea barbiei, Pielea este neiedli ~ Iina, paJoarea ei fiind luminata de roseata obrajilor (Figura 16).

Formele jete;

Figura 16. FatJi in fonnll de dreptungbi sau de ti P Jupiter

Sunteti norocos daca aveti 0 fatJl. de aceasta forma, pentru eli ea simbolizeaza un caraeter onest, vertical ~t~ adeseori un destin remarcabil. Intr-adevlIr, posedati toata caIdura ~ tntreg optimismul tipului precedent, flirll slabiciunea anexa, Sunteti binecuvanta! cu 0 mare energie, ideaJuri nobile ~i convingeri de nezdruncinat._Vli faceti, cu u~urintJl., noi pnetem, ca.~tlgandu-Ie cu~and afectiunea ~ stima. Credeti lntr-o comportare cinstita ~l In puterea legii, ~i lineli s~ama de ea atilt in pnviola propriei persoane, cat ~ a altora Sunteti perfecl dotat pentru functii de condueere, nu numai pentru eli doriji 0 slujba inaltli, ci ~ pentru eli ~titi cum. sli vli tratali subalternii, prin exemplu personal ~l nu pnn tndemnuri.

60

Ce ne dezvatute fa{a

Aveti convingeri religioase putemice, care exercita, in conditii normale, 0 influenta favorabila asupra vietii dumneavoastra, dar, in tmprejurari ncobisnuite, pot devia, facandu-va sa vii considerati 0 persoana anume aleasa de Dumnezeu. 0 asemenea evolutie nefericita va poate transforma voiosia in malitie, siguranta de sine in aroganta si, ce-i mai rau decal orice, bunavointa in tiranie.

Oapitolul a Punctele de varsta ale fetei

"Era ceva in fiziognomia lui, care a atras atentia lui Harley; tntr-adevdr, Harley a avut 0 slabiciune pentru fiziognomie, pentru care era adesea admonestat de mdtusa lui de la tara, care obisnuia sd-i spund cii atunci cdnd va ajunge la vdrsta si experienta ei va fnfelege cit nu tot ee strdluceste este aur ."

Henry Mackenzie. The Man of Feeling

Forma fetei poate servi numai ca jalon de ordin general in privinta caracterului ~ a destinului. Mult mai multe amanunte ne sunt fumizate de trasarurile fetei, care pot fi folosite pentru prezicerea unor evenimente importante ale vietii.

Prezentul capitol are ca subiect modul in care pol fi stabiIite datele unor asemenea evenimente. Sunt constient ca cititorul poate fi sceptic in privinta posibilitatii de a ghici trecutul sau viitorul dupa liniile fetei, dar eu vi! cer sil ma Insotiti ~i sa examinati fllrl1 patima dovezile prezentate.

Le datoram chinezilor sistemul marcarii faciale pe care Il prezentllm tn continuare. Am adus Tnsil metodei lor 0 mica modificare. In China se obisnuieste sil se considere ca un nou-nascut are viirsta de un an, in timp ce noi, cei din Occident, socotim viirsta copilului de la data nasterii lui. Din acest motiv am retrogradat cu un an punctele fiziognomice chinezesti, astfel ineAt sil se suprapuna cu sistemul nostru de marcare a viirstei.

62

Ce ne dezvl1luie ill/a

Daca fata este imp1lr\itli in dow jumlltlili egale printr-o linie verticala imaginara, pe aceasta linie se gascsc 13 puncte sau pozitii ale viirstei (Figura 17). De fapt, acestea depasesc linia, cuprinzand, in functie de asezarea Iiecaruia, un spatiu de aproximativ 1,3 cm pc ambele p1Ir!i ale liniei. Fiecare din aceste spatii trebuie apreciat dupa culoarea ~i starea in care se gaseste, luand in considcrarc forma ~i calitatea regiunii faciale pc care 0 ocupa, Piclca uscata sau grasa, petelc negre sau albe, alunitele ~i imperfectiunile, consecutive unui accident sau unci boli, trebuie considerate abateri de la sernnificaua pozitici in care se constata prezenta lor.

".13 .f4

(-~)

~

6:' 7'0

II IJ

Figura 17. Cele 13 puncte (pozitii} centrale a1evllrstei

Punctele de wlrstll ale fetei

Patru JXlzi!ii oe reprezinia varstele de 15, 18, 21 ~ 24 de am sunt situate pe frunte. A cincea pozitie, cunoscuta sub numele de Yin Deng sau "Locul Sigiliului", reprezentand varsta de 27 de ani, este situata in Ire sprancene. Alte pa_ tru, corespunzi1~re varstelor de 40, 43, 44 ~i 47 de ani se aIlli pc nas. Pozitia varstci de 50 de ani coincide cu ~nlul nazo-labial (care leaga nasul de buza superioara). Una, rcprczentand viirsta de .ilde ani corcspunde portiunii centrale a buzelor, iar altele dow, corespunzatoare varstei de 69 si, respectiv, 70 de ani, sunt situate pc barbie.

Se poate vedeaastfcl ell polul superior al fruntii corespunde. varstci celei mai tinere, iar pe masura cc coboram, pozitiile corespund varstelor tot mai inaintate. De fapt, urechile simbolizeaza anii cei mai tineri ai vietii - intre nastere ~ varsta de 13 ani, in timp oe celelaltc ~iirste sunt reprezentate de acele pilrli ale fetei care sunt perpcndiculare pe linia verticala, de exemplu, spranccnele,

Interpretarea cclor 13 pozitii centrale cste oarccurn greu de facut, deoarece uncle dintre ele nu vii privesc doar personal, ci se ref era si la rudele dumneavoastra, lar acelca care va privesc direct indica atilt laturi ale caractcrului, cat ~i evenimente din viaja dumneavoastra, la varstele carora le corespund. Totodata, indifcrcnt de varsta pe care 0 avcti in prezent, ele atrag atentia asupra problemelor viitoare, prin schimbarea culorii, de excmplu. De accca, evaluarea trebuie fi1cutli cu multa grijl.

Pozitia 15

Chinezii 0 numesc Tien Cian; este pozitia cea mai fnaM a lirtiei mediane, limita superioara a ei formand-o linia de crestere a parului, Ea sernnifica, inainte de toate, persoana tatalui dumneavoastra ~i relatiile dumneavoastra cu e1. In conditii ideale punctul trebuie sa fie usor rotunjit, iar pielea - neteda, imaculata ~i cu 0 tenta roz. Dad situatia se prezima astfel, Insemneaza ell tatal

64

Ce ne tiezv/iluie lata

dumneavoastra estesanatos ~i are 0 situatie buna, iar relatiile dumneavoastra eu el au fost ~i sunt bune. Daca pozitia prezinta ~i trasaturi negative - contururi dintate, de exemplu, ori deficiente de cali tate sau de euloare ale pielii - tnsemneaza ell ali avut 0 copilarie nu prea Iericita din cauza relatiilor cu tatal dumneavoastra, ~i ca nici el nu este prea norocos,

Uneori, linia parului Iormeaza un unghi cu varful spre pozitia IS, cum se vede tn schita de portret a starului cinematografic Robert Taylor (Figura 18). Daca Iinia de emergenta a parului prezinta acest aspect rezulta ca avcti temperament ~i talent artistic. EI mai arata d tatal dumneavoastra va muri Inaintea mamei. Daca aceasta pozitie se mchide la culoare, mai ales daca tnnegrirea persista, aceasta constituie un semn negativ, de nenoroe.

Figura 18. Robert Taylor

Punctele de vdrstl1 ale fetei

65

Pozitia 18

Aceasta zona a lrunui, numita de ehinezi Cien Cing, reprezinta insusirile mostcnite de la mama, relatiile cu ea ~i propria sa viata. Daca pozitia este rotunjita dclicat, este imaculata si are 0 culoare sanatoasa, lnscamna noroc In aceste privinte, In plus, daca pozi\ia_18 arc acclcasi caracteristici pozitive cu pozitia is tnscmncaza ca rclatiilc dumneavoastra eu ambii parinti au fost ~i continua sa fie satisfacatoare, la fel ~i indrumarile de via\l'l pc care lc-ati primit de la ei. Dimpotriva, daca ambele pozitii prezinta aspecte nu tocmai idcale - de cxemplu, eontururi dintatc sau piele de slaba calitate - este semn ell relatiile dumneavoastra cu parintii nu sunt prea fericite.

Daca pozitia 18 este colorata In cenusiu sau brun, ori dad apare tntunecata si devitalizata, este un semn rau, indiciind eli nu veti fi crezut nici chiat atunei cand Yeti spune adevarul. in' aceasta privinta sernanati mai curand eu ciobanasul din fabula lui Esop care a strigat prea des, in joaca, "vine lupul" ~i s-a mirat cil atunci cand au venit lupii eu adevarat nimeni nu i-a dat niei 0 ateruie, asa Incat si-a pierdut toate oile. Din aceasta cuuza ar trebui sil acccptati sfatul de a nu nascoci povesn , de a cvita exagerarile si vorbele in doi peri in discutii, astfel tncat sil ea~tigati inerederea oamenilor. Proccdflnd astfcl veti putca limita primejdiile care vii pasco

Ciind in aceasta pozitie intervine 0 schimbarc neobisnuita a culorii - celc mai nefaste nuante fiind albastruie, verzuie sau ros-galbuie - aceasta preziee iminenta a eeva neplacut, Daca constatati 0 asemenea modifieare, evitati orice actiuni riscante.

Pozitia 21

Numele dat acestei pozitii de anticii ehinezi estc Su Kung; intruciit ea se refera la succesul in cancra, mai este

,

I

66

Ce lie dezvll.luie foso

cunoscuta ~i sub denumirea de Kuan Lu Kung sau "Locul Carierei". Impreuna cu pozitia 18, mai tnalta, ~i pozitia 24, situata mai jos, formeaza 0 zona inutulata "Locul Onorurilor", Pe frunule celor care vor dobandi faima ~i recunoastere, se afll1 Intotdeauna locul norocos al onorurilor, in limp ce !ipsa acestuia denota cl eel in cauza nu va avea asemenea suceese.

in conditii ideale, pozitia 21 Irebuie sli fie usor rotunjita, sl! aibll un aspect luminos ~i sa fie irnaculata, in aceasta situatie Insearnna ell varsta de 21 de ani v-a Iost, va este sau va va fi favorabila si ell previziunilc in privinta earierci sunt, In general, foarte bune. Veti fi ajutat sll progresati de cei ce se intereseaza de bunastarca dumneavoastra ~i binecuvfintat cu prieteni buni ~ seriosi.

Daca aceasta poziue se coloreaza tn cenusiu sau brun, ori capata un aspect intunecat, este un semn alarmanl In privinta carierei si Irebuie sa vi'!. asteptati la un ghinion. Intrucat tnsa a fi prevcnit insearnna a fi Inarmat, vll puteti folosi de accasta schimbare negativa a eulorii ~i sa va pregatiti pentru ce e mai rau, luiind contramasuri care vor limita, poole, eventualelc prcjudicii.

Pozitia 24

Dupa cum nc arata Figura 17, accasta pozitie, numita de chinezi Chung Cheng, se afla imediat deasupra spatiului dintre sprancene: ea formeaza Ireimea bazala a "Locului Onorurilor". Daca este usor rotunjita, fllra: alunite de culoare tnchisa, pete sau aile discromii ~i este viu colorata, ea prezice un succes timpuriu ~i, In general, noroc.

Daca pozitia 24 prezinta adancituri sau este crestata ~i are 0 culoare lnchisa ea sernnifica un nivel intelectual scazut, 0 piedica In calea obtinerii unor sueeese in via!li. TOIU~, daca acest semn negativ este l'nsolil de aile linii faciale indicand 0 inteligenta superioara, tnseamna ca,

Punctele de vdrsUJ. ale fetet

67

din motive psihologice sau de alta natura, coeficientul de inteligenta mostenit nu a Iost pe deplin utilizat,

Cand aceasta pozitic prezinta una sau mai multe alunile negre, 0 cicatrice sau defecte cutanate, pete, este semn de nerabdare ~i iritabilitate, ducand la Irictiuni cu cei din jur. Alunijcle permanente dezvaluie tendinte Innascute de acest lip; cicatricele denota ca starea morocanoasa a fost dobandita, Petele ~i aile modificari tradeaza 0 picrdere temporara a calmului.

Figura 19. Terorista nord-coreeena Kim Hyon-hui. alias Mayumi Hachiya

Figura 19 ne-o prezinta pe terorista nord-coreeana Kim Hyon-hui, cunoscuta mai bine sub numele ei japonez Mayumi Hachiya. La 12 noiembrie 1987, dupa opt ani de antrenament, organizal special pentru ea de Kim Jong-il, fiul conducatorului de atunci al Coreii.de Nord, ~i cu tncuviintarea acestuia, ea a plasat 0 bomba lntr-un avion al companiei Korean Air, care circula pe ruta

68

Ce ne dezvaluie lata

Bagdad-Seul, lmpreuna cu partenerul ei, Kim Sung-il, ea a parasit avionulla Abudhabi. Bomba a explodat cand avionul survola Marea Andaman, la vest de Burma. Toti cei 115 pasageri ~ echipajul ~-au pierdut viata,

In consecinta, Mayurni Hachiya poate fi acuzata de asasinat in masa, Ea nu este tnsa un criminal tnnascut ca Junzo Okudairo, Era, de fapt, 0 actrita pcntru copii ~i a fost alcasa sa devina terorista pcntru eli ambii slii parinli erau membri devotati ai Partidului Comunisl din Coreea. Fata ei nu prezinta ~simetrii evidente ea Okudairo, niei majoritatea trasaturilcr pc care Lombroso le-a identificat ca atribute ale fetei de criminal. Are parul des, de culoare inchisa, dar aceasta nu este ceva neobisnuit la un oriental. Singurul semn vizibil indicand 0 lnclinatic spre crirninalitate este marirnea fetei sale, de doua ori mai lalii decat gatul, pentru ca forma ei rotunda, de tipul Luna, denota, cum am mai spus, 0 personali tate depcndcnta si maleabila, care poate fi transformata, de un diabolic Svengali, intr-un veritabil asasin-rnasina.

Dar locul eel mai interesant al fetci sale este pozitia 24, care prezinta 0 proerninenta osoasa travcrsand zona inferioara a fruntii, tntre marginile superioare ale celor dow sprancene, atribuind 0 convexitate nef ireasca pozitiei 24. 0 asemenea ridicatura in partea inferioara a Locului Onorurilor tnsemneaza eli pcrsoana rcspecuva va dobandi 0 larga notorietate, dar nu fairna ~i noroe, la mijlocul celei de-a treia decade de varsn, Aceasta prezicere s-a adeverit. Mayumi Hachiya si-a plasat bomba cand avea 25 de ani, iar acum ispaseste 0 condamnarc pc viala, cu riscul de a fi asasinata, intr-o inchisoarc din Coreea de Sud.

Liniile fruntii

Ridurile Iruntii, care intretaie oblic una sau alta din pozitiile mentionate mai Inainta. au 0 semnificape negativa,

Punctete de vdrstl1 ale fetei

prejudiciind, tntrucatva, -calili!lile sau aspectele de viatli dczvaluite de pozitia respectiva,

In schimb, liniile orizontale sau transversale ale fruntii au, in general, 0 sernnificatie pozitiva, daca nu sunt io!rerupte sau destramate pe pozijia cu care se lncruciseaza. In acest ultim caz, ele deposedeaza pozitia de norocul ei simbolic. Interpretarea liniilor orizontalc ale fruntii se va face mai pe larg in Capitolul7.

Uneori, la radacina nasului sau in spauul dintrc sprancene iau nastere una sau urai multe linii verticale, Dcspre importanta lor vom vorbi acum. Cand 0 singura linie intrctaie poziuile 24 si 21, sau se indreapta chiar mai sus de ele (Figura 20), faptul denota eli respeetiva persoana se concentreaza asupra propriilor succese in viata, stie cc vrea, este egoista ~i ambitioasa.

Figura 20. Ridul vertical singular

De aceea nu e de mirare, daca pe fruntea eel or ce ajung pe poziui inalte in via!l1 prin propriile lor eforturi, observam adesea 0 singura linie vcrticala. Asemenea indivizi au tendinta sa-si Iaca dusrnani putemici ~i, din acest motiv, chinezii numesc aceasta linie verticala unica ac suspendat, fiind descrisa ca un gen de sabie a lui Damocles, care sernnifica pericolele ce it pandesc pc posesor ~i daunele ce-i vor fi provocate la timpul potrivit,

70

Ce ne dezvdluie lata

lntrucat purtatorii liniei verticale singulare sunt firi egoistc, concentrate asupra propriei lor persoane, prezenia ei indica, de obicei, cA relatiilc lor personale sunt dificile ~i nesatisfacatoare. Nu trebuie sa uitam lnsa ca pot exista alte trasatun ale Ietei, simbolizand alte caructeristici, care pot diminua intensitatea celor indicate de singura linie verticala, Daca ele nu sunt prezentc, persoana respectiva poate suferi 0 moarte prematura ~i nenaturala, chiar violenta.

Mai frecventa este tnsa existenta a doua riduri verticale paralele, care iau nastere de' la nivelul capatului intern al sprancenelor. Ele de nota un caractcr mai echilibrat, mai putin dogmatic ~i egoist, ceea ce inseamna ca posesorul lor estc capabil sa ia In considerare ambclc pozitii tntr-o disputa si sa acorde atcntic -parerilor altora, Cei dotati cu ascmcnea linii - ca, de cxernplu, fasta sica a ccranului, Brigitte Bardot (Figura 21) - ajung adcsca pe pozitii lnalte In socictate, pastrandu-si In acclasi timp prietenii ~i fiind rcspectati,

Figura 21. Brigitte Bardo!

Punaele de vt/rsliJ ale fete!

71

In schimb, daca cete doua linii verticale tind sa se apropie, ca ~i cum ar vrea sa se contopeasca tntr-una singura (Figura 22), aceasta indica tendinte egocentrice care vor crea probleme persoanei respective, mai ales in domeniul relatiilor interpersonale.

Figura 23 . .DotUi riduri cu convexitatea oncatau spre centru

Figura 22. Doua riduri verticale Cll teodinu de apropiere

Daca eele doua linii par sa tinda sa se apropie, ca apoi sa se lndeparteze din nou (Figura 23), faptul denota 0 tendinta egocentrics, dar, in acelasi tirnp, Iipsa de euraj pentru a face uz de ea. De accea, insul respecti v nu este sigur de el, pe de 0 parte dorind sa se ridice pc spinarea altora, iar pe de alta parte, temandu-se sa nu ramlini1 farll sl'rijin ~i sil fie repudiat, Ram.line un tip izolat, pc care mmem nu-l sirnpauzeaza, mer macar cl Insusi. In consecinta, 0 asemenea persoana greu poate obtin'; 0 situatie mai Inalta in societate si, in general, nu are rezultate deosebite in viata,

Cand cele d~ull riduri verticale prczi ntil meandre ea niste rauri (Figura 24), faptul indica mari inccrtitudini Iauntrice. Posesorul lor se stabileste cu greu rntr-o cariera, iar ulterior se poate confrunta cu peri cole personale.

72

Ce ne de,villuie fa/a

Figura 24. Doua riduri vcrtica1c paralelc. ell mcandre

Cand trei linii verticale se ridica spre "Locul Onorurilor" este un semn de noroe (Figura 25). 0 ascmenea configurajic semnifica un succes tirnpuriu si, concomitent, atingerea unei oarecare celebritati. Acelasi lueru estc valabil daca cele doua linii laterale se departeaza de cea centrala sub forma de trident (Figura 26), nu tnsa ~! daca tind sa se apropie, simbolizand 0 fire egoista si anxioasa,

Figura 25. Trei riduri verticale

. Figura 26. Trei riduri verticale sub forma. de1riden!

Punctele de vdrS((J ale fete;

73

Nu este un semn favorabil cand ridurile verticale sunt lntretaiate de mici linii orizontale sau oblice (Figura 27), mal ales cand santurile sunt adanci, aceasta fiind dovada ca persoana are 0 fire rigida, iritabila si va avea greutati In relatiile sale. De aceea, pcrsoanele eu asemenea linii incrucisate sunt adesea nefericite ~i nernultumite,

Cand un singur rid vertical se incruciscaza cu asemenea linii, ia nasterc 0 configuratie foarte nefericita, tradand 0 persoana foarlc cgoccntrica ce lupta cu dificultati pe care singura ~i le-a creat ~i I~i genereaza un cocktail interior exploziv, format dintr-o stare de furie, vinovatie ~i f rustrare, 0 ascmenca persoana trebuie tratata cu grija,

Uneori ridurile vertic ale se com pun dintr-un sir de liniute, ceca ce Ie confera un aspect imprecis (Figura 28). Aceasta formatiune Ie scade potcnta ~i valoarea simbolica; posesorii unor asemenea linii vor constata eli eforturile lor de afirmare sunt zadarnicitc, ceca ce Ie va crea dezamagiri la varsta de 20 de ani. Daca cclclaltc trasatun ale Ietei sunt bune, ramanerea In urma va putca fi recuperata mai liirziu.

Figura 27. Riduri vcrticale intret1llatc de liuii orizontalc ~ oblice

Figura 28. Riduri vcrticalc formate din liniute

I'

I

1

I'

74

Ce ne dezv/JIuie lata

Este un semn foarte nefavorabil cand trei riduri verticale sunt intrerupte sau ~rpuiesc, sau, eventual, apar ambele s~ualii (Figura 29), tntrocat aceasta poate indica amt 0 decadere mintala, dit ~i tendinte criminale.

Prezenta a patru sau mai mul te riduri verticale deasupra nasului este, de asemenea, un semn negativ, indiferent de gradullor de accentuare (Figura 30). Ascmenca trasatun indica 0 persoana agitata, ce nu se poatc descurca singura, un hoinar care prefera 0 viata de peregrinari la perifcria societatii, flirll ambitii motivate. Este adesca un alcoolic sau un consumator de droguri.

Figura 29. Trei riduri verticalc care serpulesc sau sunt intrerupte

Figura 30. Petru riduri verticale

Pozitia 27

.1:

:'i J

Aceasta zona este situata intre sprancene ~i denumita de chinezi Yin Deng sau "Locul Sigiliului". Uneori i se mai spune "Zona Vietii". Impreuna cu pozitia 40 Iormeaza partea cea mai importanta a fetei, deoarece ambele reflecta succesul in vialli ~ longevitatea,

In condiui ideale, pozitia 27 trebuie sli fie forma, usor rotunjita, larga ~i flirll pete. In caz afirmativ ea sirnbo-

Punctele de varsUl ale je{el-

75

lizeaza 0 cancra reusita, care va inccpe in jurul varstei de 27 de ani, precum ~i dobiindirea unui renume. Daca si trasaturilc faciale inferioare indica asemenea tcndin]c, suceesul in cariera se va prclungi timp indclungat.

Daca zona estc prost fermata, fiind crcstata, de cxemplu, sau prczinta alunite on puncte negre, sc poate anticipa un succes ne[nsemnat sau lipsa lui completa in primii ani de cariera, In schirnb, sunt sanse de nefericire ~i de sanatate subrcda,

Cand pozitia 27 prezinta proerninenta moderata, ea indica 0 minte ascutita ~i incisiva, precum si multa energie ~i persevercnta. Acestea sunt calitatilc unui lidcr tnnascut, De aceca gasirn 0 asemenea procrninenta a pozitiilor 24 ~ 27 la Alexandru cel Marc (Figura 31).

Figura 31. Alexaadru eel Mare

76

Ce ne tiezv/iluie !ala

Cu un coeficient rezonabil de siguranta putem afinna cl1 aeesta esle profilul exact al cuceritorului maeedonean, tntrucat monezile au fost batute de generalul sau, Lisimah,

o pozitie 271a~, datorata unui spatiu larg intre sprancene, constituie, in mod normal, 0 indicatie pozitiva, in special pentru femei, deoarece le prezice bogaue si faima. Numeroase stele renumite ale ecranului au avut sau au un astfel de spatiu lat tntre sprancene. Daca insli 0 pozitie 27llirgi~ este concomitenta eu spranccne subtiri, semnificatia ei este mai putin favorabila, fiind posibila ~i o moarte prematura, Aceasta combinatie se poate vedea pe fata Jeanei Harlow (Figura 32), care a murit la viirsta de 26 de ani, de uremic.

Figura 32. Jean Harlow a murit lAnAr'i. in imprejurilri IrIIgice

Figura 33. ScriitoruJ Roald Dahl

Punaele de vdl'sld ale !elei

77

La Jean Harlow irisul are ~i el 0 pozitie prea inal~, desi capul era oarecum inclinat spre lnainte, ~i de aceea sc vede sub el albul ochilor. Dupa cum am mai ararat, acest aspect, cunoscut sub numele de sanpaku, reflecta prezenta unei stari de tulburare interna, ~i prezice 0 moartc prematura. A bsenta liniilor orizontale pe f runte indica mai curand un vacuum intelectual, in timp cc linia neuniforma a parului este sernnul unei copilarii tulburate, care sugereaza, la randul ei, un adult tulburat, concluzie sustinuta ~ de flotarea irisului.

Pozitia 27 poate fi traversata ocazional de una sau mai multe linii transversale. Asemenea linii se pot vedea pe fata scriitorului Roald Dahl (Figura 33); 0 al~ linie intersecteaza portiunea superioara a pozitiei 40. Ea indica 0 persoana autoritara, carcia ii place drumul ales ~ pretinde celorlalti sa sc plieze la nevoile sale.

Modificarile colorauei la nivelul pozitiei 27 trebuie, intotdeauna, considerate cu seriozitate, ele [iind simptomatice pentru 0 boala in formare. De exemplu, aparitia unei nuante albastre indica 0 suferinja renala, in timp cc culoarea rosiatica este corelata eu anomalii cardiacc. Intunecarea zonei avertizeaza asupra unor tulburari stomacale, eventual a ulcerului gastric. Cand pe acest punct apare un neg urat, negru, el prezice 0 boala cronica, de exemplu, un diabet, la varsta de 27 de ani sau putin dupa aceasta varsta,

Aparitia parului in pozitia 27 nu este un semn [avorabil, in special cand sprancenele 0 intersecteaza, formand 0 linie continua. Sprancenele sirnbolizeaza tipul emotional al omului, precum ~i relatiile sale cu ceilalti, De aceea, spriincenele unite indica emotii controlate, absenta iA[elegerii ~i eapacitatea de a nesocoti sentimentele altora.

f11.

I~,'

78

Ce ne dezvalute [ata

Pozitia 40

Aceastll pozitie cuprinde puntea nazala, situata intrc cci doi ochi. Numclc sau chinezesc estc Shan Ken sau "Poalcle Muntelui", adrniuind ca prin "rnunte" este desemnat nasul insusi. Pozitia rivalizcaza tn importanta cu poziua 27, situata mai sus, mai ales pcntru ell ea poate prezice 0 moarte prematura,

Inaltimea ~i latirnea pozitici 40 sunt foarte variabile.

Cand puntea nazala Iormeaza 0 linic continua cu fruntea, realizand nasul grecesc clasic, care se poate vedca la profilul lui Alexandru eel Mare (Figura 31), pozitia 40 este tnalta: aceasta Inallime este rarcon dcpasita. Pe de alta parte, aceasta poziue poatc fi atilt de scufundata, tncat puntea nazala disparc In tntregime Intre ochi, Mai mult, ea poate fi foarte tngusta la un capat sau, la altii, atat de lata tncat seamana cu 0 scandura

Fiziognomistii occidentali considera, In mod traditional, ca pozijia ao InaWI este 0 lcasillura negativa, care simbolizeaza 0 fire vaniioasa, cu preferinte penrru lux ~i cochetllrie diletantll cu artcle, 0 asemenea interpretare este un nonsens. 1n realitatc, 0 persoana eu 0 pozitie 40 tnalta, cu conditia ca nasul tn acesl punct sa nu fie prea tngust, estc alcatuita din material dur ~i dotata cu multa energie care poate fi utilizatil. constructiv sau, dimpotriva, distructiv, - cum altfel arfi pututAlexandru eel Mare sa cucereascil. 0 jumatate de lume? Intr-adcvar, poziua 40 InaM a fost constatatil. ca semn caracteristic pe fetele unor persoane care ajung la 0 oarecare situatie In viatJIln jurul viirstei de 40 de ani. 1ntruciil nu putem prezice un renume dupa 0 smgura ~turil., poznia ao lnaltli]Xl3te fi privita nurnai ea un indicator al unor realizari doosebite.

Pe masura scufundarii poziuei 40 scade ~i energia celui in cauza, ea ~i aptitudinea sa d,e a folosi aceasta energie cu 0 finalitate determinata, Intrucat iniillimea acestei zone este realizatil. de osul subiacenl (In timp cc

•

Punctele de vlUst4 ale fetei

79

nasul, situat mai jos, esle constituit, in mare masura dintr-un cartilaj), osul fiind un exponent tisular al forte; ~i al hotararii, pierderea de substanta osoasa se traduce prin diminuarea lnsusirilor mentionate, Astfel se explica de ce indivizii cu 0 pozitie 40 foarte joasa sau plata, de genul cclci Intiilnite la mairnute, ajung rareori sau deloc s1l progrcscze In activitatea lor. In plus, dcoarccc energia corpului determina, In ultima instanta, rezistenta la boala, o poziue 40 scufundati1 denota a stare de si1ni1tatc mediocril., rezultatul posibil fiind scurtarea victii,

o pozitie 40 Inalta sc constata la persoanc care au adescori probleme In relatiile lor personale, din cauza atitudinii lor autoritarc ~i dispretuitoare. Acest tip va avea, probabil, 0 casnicie ncfericita ~i ncintelegcri cu alti mcmbn de Iamilie. 0 pozitie 40 mai joasa sugercaza 0 fire rnai putin impulsiva ~i egocentrica si, corcspunzator, relatii personale rnai fcricite, desi, daca zona este prea J~, aproape plata, este un semn ca persoana rcspecuva va fi dorninata de rude ~i prieteni, Cand baza pozitici 27 surplombeaza aceastil. zona (Figura 34), ea actioneaza ca o bariera In calea circulatiei libere a energici Intre cele doua zone, ceea ce se traduce prin oboscala, nehotarare ~i a sanatate subreda,

Figura 34. Pozitia 27 surplombcaz1 poziua 40

III ~i

I

80

Ce ne <iD.vllluie lata

Figura 35. EI vis Presley: pozitie 40 largA

Largirnea pozitiei 40 este, de asemenea, foarte importanta, 0 oarecare largire este un semn pozitiv, simbolizand constanta, tenacitate ~i perseverenta, Daca pozitia este larga, dar joasa, perseverenta devine inc1!.pl!.tfu1are, care este adesea contraproductiva, ~ impinge, nu tnainte, ci inapoi. 0 pozitie 40 ingustl!. indica 0 slaba capacitate de concentrare ~i Ii psa de perseverenta, ceea ce poate constitui 0 picdica in calea propasirii, daca nu este contracarata.

Daca pozitia 40 este alAt de larga tncat urn pie spatiul dintre ochi, ea capata sernnificatia unei preziceri sinistre, indicand 0 moarte prematura, cam [a varsta de 42 de ani, -tn urma unui accident, ori prin sinuciderc sau omor. Am gasit 0 astfel de largirne nefasta a pozitiei 40 pe fata lui

'i,II

Punctele de varstl1 ale fetet

.,

Elvis Presley, care a murit in urma unei crizc cardiace indusc de droguri, la 42 de ani (Figura 35). De fapt, daca cxaminam fotografia din ziare a cuiva care a murit prematur, in imprejur1!.ri ciudatc, putem constata aceasta trilsatura

Prezenta unui neg In pozitia 40 semnifidl 0 lunga perioada de absenta din \lira de bastina, poate 0 cmigrare, Culoarca ~i forma alunitei (alunitelor) arata ca; de norocoasa cste 0 ascmcnca intreprinderc. Cele mai nurocoasc alunite sunt eele de culoare intens rosii sau negre ~i de forma rotunda. Ccle cenusii sau brune, rnai eu scarna daca au un aspect intunecat, neregulat, sau 0 baza larga, prcvestcsc 0 evolutic nclasta a accstei averuun, asa lneiit emigrarca poate fi considcrata un pas nelavorubil. Nrci 0 prczlecrc nu trebuie lnsa ftkutl!. exclusiv dupa caracteristicile unor alunite; clc trebuic apreciatc in coroborarc ell alte trasaturi ale Ietci, care pot diminua scrnnificatia norocoasi1 sau, dimpotriva, pot intari scmnificatia nclasta a unci aluni le.

o pata ccnusie sau tnchisa pe piele in pozitia 40 cstc semnul unci vitalitati scazutc ~i al unor tulburari gastrointestinale incipiente, Culoarca albastra sau rosie a zone! are acccasi sernnificatic cu cea descrisa in cazul pozitici 27. 0 linie sau mai muite linii transversale care strabat pozitia 40 indica 0 intervcntie chirurgicala la varsta medic.

Pozitiile 43, 44 si 47

Toate aceste pozijii sunt situate de-a lungul nasului ~i tntrucat ele contribuie la forma de ansamblu a nasului, vor fi analizate in Capitolul X. Totusi, fiecare din ele are, ca substrat, un tesut diferit. Pozitia 43, numua de chinezi Nien Shang, se sprijina pe os, pozitia-u (eu denumirea orientala Shou Shang) este cartilaginoasa, iar pozitia 47 (Chan Tou), care determinll tipul de nas, este fermata din

82

Ce ne de7.v/lJuie !Il/a

mu~hi ~i grasime. Cele Irei pozitii reprezinta prima perioada a varstei medii. De aceea, daca fiecare dintre ele ~Sle btne conturaia, ~etedll, imaculata ~ colorata normal, !nsemneazl1 eli, Ia varsta medic, veti fi sillllitos ~i fericit tmpreunli cu soua ~t ceilalti membri ai familiei.

. Un aspect ural -. uscaciune sau ten gras, pete, cicatnce, prezenta unor lirui oblice, a unor alunite lntunecate sau .a unor negi, ~t once depigmcntare a pielii In aceste POZtt'! denota 0 vitalitate scazuta ~i 0 sanatate subreda, tndtcand, de asemenea, nelntelcgen cu sotia ~i boli ale membnlor familiei. Daca pielea este de proasta cali tate pot mtervem dtf!cultlill ~t in viata sexuala, Muchea ~asulut nu trebuie sa fie nici prea subtire, indicand rngusume de veden, precaupe excesiva ~i zgarcenie, dar mCI prea. lata, .ceeace ar denota lipsa de conccntrare, nechibzuinta financiara si tendinta spre 0 viata dcstra-

balata, "

Pozitia 50

Chinezii 0 numesc len Chang sau "Ornul mijlociu"; ea constitute santul de legatura dintre nas ~i centrul buzei supenoare. Aceasta este 0 parte importanta a [etei, nu nurnai ))Cnlru eli aratli daca veti avea copii, ci ~i pentru eli poole aJuta.la stabilirea duratei vieti].

Cel mat favorabil ~nl nazo-Iabial este lung, drept, larg ~l adanc, cu margim nete, formand un gen de canal pnn care, simbolic, energiile vietii curg de la nas la buze. Un asemenea aspect este semn de ferulitate.viata lunga ~l norocoasa; el denota, de asemenea, eli eel de-al saselea deceniu aI vieui va avea un start bun.

Numai ca rareori poate fi intilnit un san; nazo-Iabial alAI d~ bine formal, pentru simplul motiv ca numarul oamerulor atat de norocosi este mic. De regula, acest ~I este mat puun adanc, ceca ce permite energiilor vitale sa se reverse peste malun. De aceea, adancimea mica este

Punctele de lIdrsll1 ale fete;

.83

semnul unci rnoderatii in- privinta perspectivelor favorabile, schi tate mai sus, care vor fi putine dam santul este foarte slab marcat sau vor lipsi cu dcsavarsire dam acesta este plat.

Daca santul apare ca delta unui fluviu, adica mai lars [a baza decat [a varf (Figura 36), este un semn ca sunteti fcrti! ~i, daca doriti, puteti avea mai multi copii.

Figura 36. Sanjul mai Jarg I. bazli

Figura 37. Santul mai larg la van

Daca tnsa, dimpotriva, santul cste mai larg la varf decal la baza, Iimitand curgerea energiei, fertiJitatca dumneavoastra este sclizutll ~i cste putin probabil slI avcti rnai multi copii, ba chiar s-ar putca sa nu aveti nici unul (Figura 37). In cazul in care aceasta se asociaza cu un san] putin adanc situatia poate fi si mai rea. Un asemenea aspect este nefast in ceca ce priveste norocul, in general. tntrucat el prevede frustrari si dificultati profesionale ~i personale, mai arcs [a varsta de 50 de ani ~i dupa accca. Daca partea inferioara a fe!ei nu prezinta uncle trasaturi atenuante, indicand 0 ~nsil mai buna, trebuie sa va asteptati [a tot mai multe probleme de viata, pe masura ce imbiltrani~.

Uneori, santul nazo-labial cste mai larg in portiunea sa mijlocie, parand mai curand un lac dedit un canal, in care energia stagneaza in roc sa curga (Figura 38).

~I

I

.1

84

Ce ne de7.v/Uui£ lOla

Figura 38. Santul mai larg la mijloc

Figura 39. Santul scurt

Ace~ta semnifica, la randul sau, 0 stagnare a norocului la varsta medie, care poate fi pricinuita de anurnite boli de 0 depresie nervoasa sau de evenirnente ce vii sU1l1 ad: verse. In plus, acest tIP de san] semnaleaza si problemc

de sanatate la copiii durnncavoastra.. .

. Daca santul nazo-Iabial sc sterge ~i disparc inainte de a atmge bum superioara sau daca este foarte seurt pentru cil bum = prea apropiata de nas (Figura 39), nu veti depasi varsta de 50 de ani. Ln san] scurt de al doilea lip se poale vedca pe efigia profilului lui Alexandru eel Mare (Figura 31), care a murit la32 de ani.

Figura 40. i)ant sters Inainte de a atinge buza superioad

Figura 41. Sant nbatut trur-o parte

Punctele de vdrst(j ale felei

85

Daca santul este lung; dar nu este prea evident ~ se sterge in imediata vecinlltate a buzei superioare (Figura 40), moartea va surveni rnai tarz.iu, dar blltriinetea vll va fi tulburata de griji rnateriale ~i nelntelcgeri cu copiii, care pot chiar sll vii abandoneze.

Un san; nazo-Iabial care se abate spre drcapta sau spre stanga strica echilibrul fetei, fund, din aceasta cauza, un sernn nefavorabil (Figura 41). EI prcvcsteste 0 vialil film copii si 0 dezorientare la varsta medic. Daca santul deviat se tncadreaza intr-o asirnetrie genemla a partii infcrioare a fetci, asocierea acestor particularitlili arata ca.tn perioada mai tarzie a vietii veti fi bolnavicios, veti avea griji si greutiiti materiale.

Figura 42. Riduri ce traverscaza ~tul

De rau augur este ",n san; traversal de una sau mai multe rid uri (Figura 42/a), care prevestese nu numai 0 vialil fllrll copi i , ci si probleme neasteptate care vii' vor Intuneca varsta mijlocie. Cand Insll 0 singura linie traverseaza santul sub centrul acestuiaeste semn dl veri eoncepe un copil sau mai multi la 40 de ani, daca suntcti femeie, ~i la 0 viirstll ~i mai tarzie, daca sunteu barbat (Figura 42/b).

Cand este yorba de un barbat, el este considerat

norocos daca mustata ti creste si In zona ~nlului nazo-

86

Ce ne de<vlJluie lata

!abial, iar daca. ~ e:,lelalte aspecte ale mustlilii ~ ale Mrbii 11 sunt favorabile, Inseamneaza ca are multi prieteni ~i nu are deloc sau are pupm dusmani, tn schimb, dam santul este lipsit Ade par, astfel tncat rnustata crescuta apare despilrlltll In doua, insemneazll ca veJi supara pc allii ~i pnn aceasta va veu face dusmani. In consccinta veti avea neplaceri la 0 varsta rnai avansata, ",

Pozitia 59

Strict vorbind, aceasta pozitie'ocupa centrul buzelor, dar, de [apt, putem Include In ea buzele in totalitate. De aceea o vom analiza mai amanuntit in Capitolul XI, consacrat gum ~I buzelor, Nurncle chinezese al pozitiei 59 este ShU! Hsing; chinezii \;' considera, potential, eea mai frumoasa zona a fctei. In general, buzele subtiri useate ~I palide Adenotll cruzirne, fire razbunatoare ~; li~'itll de pasiunc, In limp ce buzcle rnai pline, rnai umede si mai rosn tradeaza 0 fire rnult rnai calda, mai iubitoarc si, in

consecmta, prevcstcsc 0 via\'l rnai fericita .

Pozitia 69

Aceasta pozitie, denumita de chinezi Cheng Chiang, ocupa partea superioara a barbiei in vecirratatea buzelor. Daca maxilarul este bine .conturat, aceasta pozijie este verticala sau aproape verticala; dam insa maxilarul este mat puun evident, ea se restrfinge spre interior si cu cat aceasta deviere este mai mare, eu atat este rnai accentuata slabiciunea Iizica asociata. Aceasta poziue este legata nu numai de varsta de 69 de ani, ei ~i de Iichidele si de pencolele generate de ele in decursul vieui. De exemplu, daca p?ZI!la are 0 nuanta stearsa, intunecatli, trebuie sa :,vlla\lmotul ~I clIIatona eu vaporul, altfel va puneti viata In peneol. La fel, daca zona este sters rosiatica, aceasta va avertizeaza ell puteu mgera un Iiehid toxic, daca nu

Punctele de vtJrS(iJ ale lelei

sunteti precaut, dI vet;" suferi de tulburari gastrice sau ehiar dI puteti deveni victima unei agresiuni. Aceste modificari de culoare sunt, evident, de mai mare tnsemnatate daca sunteti in varstll de 69 de ani, tntrucat ele va prevestesc iminenta mortii.

Unui barbat trebuie sa-i creasca par in pozitia 69; in accasta situatie este dotat cu 0 larga imunitate falll de pcrieolele de a fi inccat sau otravit, desi emiterea unci previziuni presupune 0 aprecicre prealabila a celorlalte trasaturi ale fctei, Lipsa unei crcsteri a parului in aceasta zona este un semn negativ, deoarece preziee constant perieolul legat de Iichide, inelusiv de cele bautc ea racoritoare.

Pozitia 70

Este cea mai joasa pozitie dintre cele I3 pozitii faciale de pe linia rncdiana, denumita de chinezi Ti Ko, In mod ideal, aceasta regiune ar trebui sa fie usor bombata, eu aparenta ferma ~i energica, iar barbia sa fie rotunjita. Daca exista acest aspect, el denota 0 batranete Iericita ~i activa,

Desigur, pozitia 70 nu poatc avea 0 interpretarc atilt de Iavorabila la un barbat caruia nu-i creste par pe acest loc, De aceea, 0 pozitie 70, acoperita de un par rar sau fara par, chiar daca este bine fermata, prcvcsteste 0 blltrane\C agitatll ~ nefencita

o barbie ascuti tli nu este niciodata 0 trllslltura f avorabila, deoarece ea prezice nu numai ca posesorul va avea de luptat impotriva a numeroase adversitati, ci ~i ell la batranete va trai in saracie, lipsit de prietcni. Barbia ascuuta tntr-o parte, caracterizeaza 0 persoana care nu uita niciodata un rau care i s-a fileut' ~i il rasplateste, indiferent de timpul necesar pentru aceasta. Un astfel de individ este infidel ~i neprietenos; de aceea el va fi un om nefericit, mai ales la b1itriine\C.

88

Ce ne dezvaiuie fata

Vechii vizionari sustineau ell, atunci cand pozitia 70 SC coloreaza in rosu aprins, ea prcvestestc Icricire ~i noroe, In timp cc nuanta de rosu stcrs avertizeaza asupra pericolului de inccndiu.

Linia medians pe care sunt situate celc 13 poziti: ~r trcbui, In mod ideal, si1 fie drcapta ~i perfect verticala, In acest caz ea este de eel mai bun augur, asa lncat, dad pozitiilc sunt bine conturate si colorate etc., trasaturilc de caracter si lntiimpilirilc din via\il, legate de c1e, tsi vor gasi exprcsia cea rnai fcricita, De fapt, 0 linie mcdiana drcapta atenueaza inlensitalea caractcristicilor ~i a evcnimentclor nefavorabile, sugcrate de pozitiilc rau conturatc sau deeolorate, precum ~i de cclc cu alunite sau alte pete nenorocoasc.

La fel, 0 linie mediana care nu este dreapta, niei verticala, scade din insusirile pozitive, prevcstitc de forma, culoarea ~i luminozitatca pozitiilor. Un cxcmplu obisnuit 11 constituie persoancle la care rnaxilarul inferior nu sc imbuca perfect cu eel superior, fiind dcviat lntr-o parte sau alta. Aceasta deviaza partea iMerioara a liniei mediene, influentand ncgativ pozitiilc legate de varsta medic ~I de batranete; In consecinta, poscsorii se vor bucura de mai putina fericire ~i sanatate, dedit si-ar dori. Dad devierea liniei mediane afccteaza pozitii care prezinta, de Insele, anumite defecte, prezicerile pcntru persoana respcctiva sunt dintre cele mai nefavorabile.

Pe Figura 43 sunt prezentate cele 13 pozitii centrale si relatiile lor cu alte varste simbolizate de diferite zone ale fetei, Se poate vedea astfel ell primii 13 ani ai victii sunt legati de urechi, ~i anume, primii 6 - de urechea st5.ngll, iar urmatorii 7 - de cea dreapta. Restul anilor adolesccntei sunt asociati eu partea mijlocie Ii superioara a f runtii, Varsta de 20 de ani este indicata de rnijlocul fruntii ~i de tample, cea de 30 de ani - de sprancene ~i ochi,4O - de nas ~i oasele malare, 50 - de santul nazo-

Punctele de varstl1 ale jelei

S9

labial, gura, liniile obrajilor ~i obraji, 60 si 70 - de barbie ~i de Iata ei infcrioara, 80 - de partea dreapta a fetei si a capului, iar varsta de 90 de ani - de partea stanga a Ietei ~i a capului. Vom vorbi despre toate acestea In capitolele consacrate diferitelor pi1r!i ale Ietei,

.. ..

aa

~ ~

5.

\" ~. i. .7 i
, \ /
I
\74 I 1H~i"
\n .1
~~84 63 a./'
/ Figura 43. Pozitiilc de vacsti1 ale fetei

~(

I

.

Capitolul5

PaI1i si proportii

"in treacat fie spus, Natura IlU a scris niciodaui indescifrabil. Scrisul ei, imprimat in inJiifi~area oamenilor este mereu citibil, dacii suntem antrenati III descifrarea lui, "

Din Household Words

Privit din fatJI, chipul uman poate fi Impi1rlill!.ln trei arii, sau zone, fiecare dintrc de fiind corelata eu clemente specifice ale earacterul ui si, dupa cum am mai ararat, cu anumiti ani ai vieui, Cele trei zone sunt prezentate In Figura 44.

Figura 44. Cele trei zone ale fetei

Pi1rti st proporttt

91

Zona eea mai tnalta ...:. zona superioara - este formata de frunte ~i se Intinde de la linia zonei paroase paoa la sprancene. Chinezii 0 intituleaza Zona Cereasca, Zona mijlocic - Zona Umana - cuprindc ochii, nasul ~i obrajii, l'ltinzfuldu-se In Jos de la sprancene piinl1la baza nasului. In sfarsit, a treia zona - zona infcrioara - numita ~i Zona Pamantulu: - euprindc gura ~i barbia, adica portiunea de sub nas a fetei,

Zona superioara simbolizeaza capacitatea noastra intelectuala, zona mijlocie ne reflecta adaptabilitatca, iar zona inferioara - potentialul nostru energetic. Aceste trei trasaturi esentiale - inteligenta, adaptabilitatea ~i potentialul energetic - determina In mare masura felul rei atiilor noastre eu ceilalp oarneni ~i cu lumea tnconjuratoarc si, In consecinta, masura succesului nostru In viata, Capacitatea noastra de adaptare, prin care ne exprirnarn inteligenta ~i energia, este, poate, cea mai importanta dintre cele trei insusiri, desi un potential i ntelectual scazut ne-ar permite sa ne propuncm doar obiectivc prea modeste, iar fam suticienta energie am ceda cu prea mare usurinta, eforturile terminandu-se eu un esec.

De aceea, la modul ideal, avem nevoie de toate acestc trei tnsusiri In proportii aproximativ egale si cand exista un atare echilibru, el se reflecta pe fatJI prin dezvoltarea egala a eelor trei zone ~i prin caracterul rectiliniu al medianei. Dar un eehilibru perfect nu poate fi eonstatat decat pe fata unor oameni exceptionali ~i de aceea nu trebuie sa fim prea dezamagiti negasindu-l pe propriul nostru chi p.

Pe 0 fatJI ideala, eele trei zone au aceeasi inlll!ime si, aproximativ, aceeasi Ililime. In realitate, tnsa, egalitatea Jnlil~mii zonelor este rnai frecventa decat a llilimii zonelor, deoarece aceasta din urma este determinata de forma Ietei, iar ea este constantl!. doar la persoanele eu fata patrata sau dreptunghiularli. In Figura 45 putem vedea cum forma fetei influenteazli lapmea zonelor.

,

92

Ce' ne dezvltluie Jala

o Figura 45.

11

(11 "

. in general, tnlillimea unei zone simbolizeaza intensitatea insusirilor core1ate eu ea, in limp cc latirnea servcste ea masura pentru statornicia, hotararca ~i deschidcrea care ii sunt corelatc. De exemplu, 0 frunte inaltll denotll 0 minte iute, inteligenta, in timp cc 0 frunte larga indica un orizont larg ~i vederi desehise, prezenta ambelor tnsusiri sugerand, firestc, 0 minte mal tnteleapta ~i mai tnzcstrata. Prin contrast, 0 frunte joasa corespunde unui inteleet mai modest ~i unci gandiri rnai lente, iar L f runte ingustll denotll intercse limitate ~i 0 capacitate r dusa de tntelegere: asocierea acestor doua insusiri iradeaza adesea un zel exagerat, bigotism ~i, ee-I rnai rau, fanatism.

La tringhiul eu varful in sus al Ietei de tip Soare este evident dezechilibrul dintre llilimea zonei superioare ~i a eelei inferioare, cea dintai fiind tngusta, iar cealalta - larga, ceea ce de nota: un orizont ingust ~i 0 capacitate redusa de Intelegere, asociate eu 0 energie neastarnparata ~i persistenta, Un dezechilibru asemanator se constata pe trunghiul rastumat al felel de tip Mereur, suuaua Iiind tnsa inversa. in acest caz este yorba des pre 0 mm te cuprinzatoare ~i deschisa, asociatll. cu perseverenta ~i hotarare limitate; de aceea, posesoru uner asemenea fete se plietisesc rapid, sunt usuratici ~i iresponsabili, ln eazul fetei rotunde de tip luna, eu toate ell exista 0 egalitate intre capacitatea intelectuala ~i energie~ ceea ce '!' avan~ taja persoanele respective, mel una din aceste msusm nu poate sprijini in mod corespunzator adaptabilitatea

Pl1r{i # proportii

93

acestora ~i, de aceea, ele se vor simp adesea frustrate si nesatisfllcute. .

Pc 0 falli patrata de tip Marte, largimea zonelor si, adese~,~i inlillimca lor sunt egale.ceca cc dcnota un echilibru interior ~i ajuta la expliearea faptului de ce pcrsoanele eu 0 falli de acest tip sunt, de obicei, capabile sa duca la bun srar~it ceca ce si-au propus. Totusi, zonele fetei de tip Marte sunt, tnrrucatva, rnai putin lnalte, ceea ee denota 0 lipsa de stralucire ~i elan. Din accasta cauza, persoanele cu Iata patrata se caracterizcaza adesea prin lentoare, impasibilitate ~i eonscrvatorism, personalitatea lor amintindu-ne de aeeea a zcului Marte din mitologie, care a fost 0 zeitate protcetoare a agriculturii, venerata de Iilranii romani. Abia mai tarziu Marte a devenit zeul razboiului ~i a fost tnzestrat eu Insusiri bilrbilte~ti ~i agresrve.

Aliit fata de tip Saturn in forma ... : triunghi cu varful in sus trunchiat, dit ~i aeeea de L:, Venus - triunghi rasturnat amputat, prezinta un echiliru general mai bun dedit celclalte doua forme de falli eu care se ascamana, adica fata de tip Soare, respectiv de tip Mereur. Zona superioara a Ietei de tip Saturn estemailargll~i.de aceea, posesorii unei asemenea fete au 0 minte mai euprinzatoare decat cei cu falli de tip Soare, in timp ce fata de tip Venus are 0 zona inferioara mai larga, ceca ce denota 0 adaptabilitate superioara comparativ eu eei de tip Mereur. Nu trebuie sa ne mire, deci, ea eele doua tipuri de persoane mentionate sunt rnai apte sa-si realizeze ambitiile ~i sa se afirme, dedit tipurile faciale Inrudite, mai restrictive.

Fata dreptunghiulara de tip Jupiter prezinta 0 largime egala a zonelor ca ~i fata de tip Marte, dar inllllimea lor este mai mare. Cand zonele sunt deopotri va inaltc ~i largi, aspect eonstatat pe cele mai reprezentativefete de tip Jupiter, aceasta denotll 0 inzestrare deplina eu inteligenta, adaptabilitate ~i energie. lata de ee persoanele care

94

Ce ne dezviiluie fata

se ridica in pozitii inalte de putere ~i influenta au de multe ori fete de lip Jupiter.

Desi cgalitatea tnaltimii zonelor are 0 frecventa mull mai mare dedit eea a 11I!imii, din acest punet de vedere apar ~i diferente semnifieative. Deoscbirile in privinta tnaltimii zonelor reflecta dezeehilibrc interioare. Dc exemplu, 0 persoana eu falll patrata de lip Marte, poatc avea 0 frunte tnalta, in dauna inill!imii celorlalte doua zone, asa tncat, desi este, probabil, dotata eu 0 inteligenlll superioara, aceasta nu se poate manifesta din cauza timiditatii ~i a lipsei de entuziasm (refleetate de 0 zona infenoara joasa) , precum ~i a incapacitatii de a face falll piedicilor ~i greutatilor pe care Ie poate tntampina (sugerata de 0 zona mijloeie joasa), 0 astfel de persoana eu greu ar putea avea 0 viata Iericita, eu satisfactii personale depline, in afara de cazul in care intil.lne~le un mentor care sa indrume ~i sa 0 incurajcze. De aceea, nu trebuie slI ne surprinda ell putem descoperi In viata de toate zilele numeroase exemple de Svengali modemi, care i~i eli~ligll existenta rezolvand problemelc care ii tncurca sau ii tnspaimanta pe eei talentau, dar ezitanti; unii, precum Rasputin, se folosesc de eei mai slabi decat ei, dar care dispun de avere ~i putere.

In schimb, persoanele cu zone ale Ietei de ini1llime egala ~ eu linia mediana dreapta, dar eu pozitii diferite ca 11Ilime, ajung adesea la bogaue ~i succes. Sli privim, de exemplu, fata lui Dick Powell, stea a ecranului, prezental in Figura 46.

La Dick Powell, marginea zonei paroase, desi oarecum neregulata, traverseaza totusi in linie dreapta polul superior al fruntii sale late, iar laturile fetei sale coboara arcuindu-se spre interior ~ realizand 0 ingustare relativa a barbiei, flIrlI ca aceasta siI fie ascutita, Este 0 falll de tip Venus, in forma de triunghi rasturnat ~i amputat, tip caracteristic pentru cei care activeaza tn domeniul divertismentului. La 0 falli de tip Venus, zona superioara are 0

Pant ~j proporut

95

Figura 46. Dick Powell

Figura 47. Nelson Eddy

11I!ime maxima - la Dick Powell aceasta este dreptunghiulara, zona mijlocie ceva rnai tngusta, iar zona inferioara - eea mai lngusta. Daca masuram lungimea nasului sau, tntre van si punctul dintre limitele interioare ale sprancenelor, care' eorespunde zonei mijlocii, Yom constata ell a~ta cste egala alAt cu zona superioara, elil ~l cu cea inf enoara, Prin urmare, fiecare zona arc aceeasi in.!!llime, ceea ce este ideal. La fel, linia mediana, care Incepe de la rnarginea zonei plIroase pe pozitia 15 a lui Powell ~l ajunge In centrul barbiei sale, este dreapta ~i trece exact pnn rnijlocul nasului ~ prin centrul gurii sale.

o asemenea verticalitate ~i un astfel de .echilibru contribuie la realizarea chipului placut al lui Powell, ca ~i forma ~l trasaturile regulate ale Ietei sale. Din punet de vedere fiziogn?mic tnsa, mai important este faptul ca aceasta ar.mome sugereaza ci\ Powell va ajunge sll se realizeze In vlalll, ell nu va duce lipsa de inteligenta,

96

Ce ne dezvaI~ie lata

adaptabilitate sau energie, chiar da<;_ll aceasta din urma nu Ii va fi suficientll pentru a reusi rntr-un domeniu mal pretentios decat eel distractiv. EI a fl1cutlnsl1 0 aleg~re corecta, optand pentru podiumul sccner, pe care si-a

dlUtuit 0 bogata si din plin rnspll1tttl1 cariera, .. .

Nascut In 1904, Dick Powell avea aptitudini muzicalc a carer dezvoltare a fost tncurajata din copilarie - a cantat In corul unei biserici - iar mai tarziu a activat In diferite formatiuni muzicale. tn 1932, a fost dcpistat de un agent al firmei Warner Brothers ~i i s-a dat U? rolisor in filmul Blessed Event (Intamplarc Iericita), 10 urma caruia compania i-a oferit un contract pe termen I~ng. De atunci a jucat ~i a cantat In numeroase [ilme (10 sapte impreunl1 cu Ruby Keeler), iar In anii t935 ~i 1936 a fost inclus printre primele zece.stalim alc ecranulul.. .

In timpul celui de-al doilea razboi m~ndlal, dorinta lUI de a obtine roluri mat importante s-a implinit, Iiindu-i lncredintat rolul lui Philip Marlowe, in filmul adaptat dupa un roman allui Raymond Chandler - Murder, My Sweet (Crirna, scumpa mea), turnat 10 1945. Au urmat roluri la fel de dure in filme ca Johnny O'Clock, in 1947 ~i Pitfall (Capcana), in 1949; apoi, In 1950 a jucat, a1111~n de sotia sa June Allyson (mal lusese casatorit eu Joan Blondell), 'in filmul The Reformer and the Redhead (Reformatorul ~i roscovanul). Declinul popula;ttl1\11 ""!.e ea actor de film l-a determinat sil sc angajezc, In 1952, In productii pentru telcviziune, In care scop a tnfiintat, Impreuna eu David Niven ~i Charles Boyer, Teatrul Celor Patru Stele, transformat, mai tarziu, In Televiziunea Celor Patru Stele, care a realizat numeroasc spectacole 1V ee s-au bucurat de succcs; printrc acestea s-a nurnarat ~i The Dick Powell Show In care a jueat rolul unui detectiv particular asernanator eu Marlowe. Prezentarea spectacolului a provocat urmatorul comentanu sarcasttc allui Raymond Chandler: ."Sta\i slI vedeti spectacolul lui Dick Powell. In rolul principal, dupa cum au banuit,

Plirli si proportii

97

Dick Powell, eel mai mare'detecuv particular eu voce de tenor". Powell a fi1cut ultimul sl1 film de lung metraj in 1954, intitulat Susan Slept Here (Aici dormea Susan). A murit tn 1963. In urma unui cancer pulmonar.

Cum insl1 nici 0 fa{l1 nu este perfecta, ~i pe fata lui Dick Powell se pot vedea anumite defecte care ti strica echilibrul, altminteri norocos. Sl1 vll ajut prin a Ie identifiea pe eele mai importante.Jaslndu-va sa le deseoperiti semnificatia in capitolele corespunzatoare. De exemplu, marginea zonei paroase este neregulata ~i neprecisa, fruntea ii este lipsita de linii bine definite. sprfuteenele sunt prea apropiate de ochi, irisul se afll1 prea sus dez~ velind albul ochiului in partea dreaptli. conturul oorazului sau drept nu este evident. santul nazo-labial este putin adanc ~i neconturat, iar buzele sale au 0 grosime inegala, buza superioara fiind mai subtire decat eea inlerioara, Fireste, nu putem face nici 0 apreciere in privinta eulorii, fiind yorba de 0 imagine sepia, nici in privinta unor eventuale pete care puteau fi acoperite de fard sau retusate de f otcgraf,

Este oportun slI comparam fala lui Dick Powell eu aceea a lui Nelson Eddy (Figura 47). eonternporanul celui dintfu ~i care, de asemenea, s-a bucurat de 0 popularitate considerabila pentru filmele sale rnuzicale. Vietile lor au fost, in multe pri vinte, asemanatare,

Nelson Eddy s-a nascut in 1901 ~i, la fel ea Dick Powell. a din tat. In copilarie, in coruri bisericesti, iar rnai tarziu, pe cand lucra cajurnalist la un ziar din Phil~delphia. s-a afirmat in spectacole muzica,lc: de amaton. Reusind la un concurs. a fost angajat la CIVIC Opera dm Philadelphia, unde a cantat in mai multe opere si recitaluri, inclusiv la transmisiuni radiofonice, ajungand la 0 notorietate apreciabila, In 1933 a fost depistat de un agent al studiourilor MGM, eu care a ~i semnat un contract, dar un limp nu prea a fost utilizat. Marea lui sansa l-a reprezentat filmul Naughty Marietta (Marietta eea zburdal-

98

Ce ne dezvl1luie /tJ/a

nica), din 1935. in care a fost partenerul Jeanettei MacDonald; succesul acestui film a incurajat studioul sit tumeze un al doilea film cu aceiasi protagonisti. A fost extrem de popularul Rose Marie (1936). care le-a atras celor doi actori porccla de "Cantlirelii tndragosuti". Au urmat altefilme cu cei doi, ultimul Hind I Married an Angel (M-am casatorit cu un tnger), in 1942. Dupa ce s-au despartit, popularitatea lui Eddy ca actor de cmcma a tnceput sit scada, iar in 1947 el s-a.retras din activitatea cinematografieli. Mai tArzlU a flleut inregistrari pc ~lseUrJ ~i a dat concerte, marcand un gen de revemre 10 ann 1960 cand a lucrat in baruri de noapte, In 1967, in urnp ce canta 0 arie dintr-unul din filmele sale favorite a suf erit un atac de cord, a lcsinat pe sccna si a murit.

Fata lui Nelson Eddy arc aceeasi forma de ti~ Venus ca ~ aceea a lui Dick Powell, de~ fruntea sa mill ingusta, oglindind 0 minte mai putin deschisa ~i multilaterala, tngreuncaza observarea acestui . fapt. Cele trei zone f aciaie au aceeasi tnliltlme, tar linia mediana este dreapta, daca ~nem scama de faptul ca, pe fotografie, capul apare usor tntors. Parul sau dens, ondulat este aproape la fel cu allui Powell, tot asa cum seamana ~I lima p,lirulUl care, desi este a~zatli orizontal, prezinta nercgularitati ~I aspecte imprecise. Fruntea s.a est,: lipsita de ndun, iar sprancenele sale, desi nu chiar atat de Joose ca ,ale lui Powell, sunt totusi prca apropiate de ochi, (Cititorul poate sli-~i noteze ca pozitia 24 de .pe fruntea lUi Eddy este vizibil scobita, ceca ce, concomItent eu absenta ridurilor orizontaIe ~i in ciuda inliltimii fruntii, sugereaza eli respectivul nu a fost un barbat foarte istet.) In acelasi limp irisul este mare, bine conturat, luminos, flim 0 tendinti de inliltare prea marcatll. Ochii lui Eddy constituie cea mai beneficll trasatura a fetei sale, care denota eli va cunoaste perioada cea mai norocoasii a vietii sale tntre 34 ~ 39 de ani. Prezicere- s-a adeverit, deoarece 1a acea vilrstll a repurtat eele m. .ari succese in filmele real izate

PliTti $i proportii

99

impreunli cu Jeanette MacDonald. Ca si la Powell, nasul sau este de tip grecesc. Santul nazo~labIaI nu cste, de ascmenca, net conturat, iar buza superioara este mal subtire dedit cea inferioara, Nu se pot com para contururile obrajilor, pentru ca apar intunecatc de umbra, dar obra-

zul sau drcpt pare ~i el destul de evident con turat. ,

Similitudinea acestor trasatun, poziuve ~I negative. indica 0 asemanare nu numai tntre cei doi barbati, dar si tntre destinele lor. Cc-i drcpt, Iruntea mai larga a lui Powell denota ell a fost mai multilateral; in consecinta, el s-a indreptat spre roluri mai importante, iar atunci ci\nd s-a retras din activitatca actoriceasca a trecut la regie si la productia de film. Mai putin talentatul Eddy a ramas un cantaret si a murit cflntand, la 66 de am, In ump ce Powell:d~cand 0 via\ll mai plina de riscuri, a deccdal la 59. De altfel, barbia mai rnarcata a lui Eddy sugereaza 0

via\ll mai lunga , .

Desigur, incercarea de a analiza caractcrul ~I soarta unor persoane ilustre dupa fotografiile lor comporta anumite riscuri. Am aratat deja eli fardul poate masca anumite semne importante sau pete, 101 asa cum un fotograf le poole retusa, Cdt despre femei, de se [ardeaza de obicei si, in plus, I~i schimba aspectul natural, smul-, gandu-~i sprancenele, punandu-si peruci, zugrllvmdu-~ false alunite etc.; fetelc lor sufera chiar modificari mal radicale prin diferite operatii pl~tice. De rapt, In ~Ide noastre ~i barbatii sunt tot mal inclinati sli-~I modifice aspectul prin mijloacele amintite, mal ales dacli. sunt ()Crsoane publice; aceasta Ingreuneazli considerabil sarcina firiognomi~lilor.

In mod tndreptatit se pune Intrebarea: daca 0 falli nemodificata artificial oglindeste interiorul unui barbat sau aI unei femei, nu cumva restructurarea fejei ar putea schimba acest interior? Farli tndoiala, raspunsul este afirmativ, eel putin panli la un punet, mai ales In cazul un or persoane ale caror trasatun disproportionate sau

100

Ce ne dezv4luie lOla

schimonosite Ie fae slI se sirnta nefericite ~ lipsite de valoare. Chiar ~i aceasta sustine regula de baza a fiziognomiei, care spune ell 0 falli bine echilibrata, cu trasaturi regulate ~i normal proportionate denota 0 persoana calma, onesta ~i psihic sanatoasa, in timp ce opusul acestui tip de fal1i apartine unei persoane anxioase, nef ericite ~ cu probleme. ~i daca este mai putin probabil ca niste mici ajustari, ca, de exemplu, aplicarea unui fard sa determine modificari ale caracterului, nu Incape indoiala d un fard aplicat cu Indemanare poate spori ternporar increderea in si ne a unei f ernei.

Capitolul6

Urechile

"intrudit fruntea spune adesea adeviirul, intruc/u oehii ,i nasul au limbajul lor, iar infii/i,area tradeati: intentitle inimii, fllgiidllie observatiei sa te eiIlauzeasca ;11 deslusirea trasiiturilor fiziognomice si indreaptii-ti afectiunea ciilre fala cea mai WIlUM."

Sir Thomas Browne, Christian Morals

Prin pozitia, forma ~i culoarea lor, urechile spun multe despre interiorul nostru ~i nu trebuie ignorate, in ciuda faptului ell observarea lor este adesea tngreunata, ele fiind ascunse de par, Se prea poate ca unu sa-si ascunda urechile tocmai pentru d intuiesc sernnificatia lor.

Clapele extcrioare arcuite pe care Ie numim de obicci urechi, oamenii de ~tiinlli Ie intituleaza pinnae; ele servesc la orientarea undelor sonore spre canalul otic extern, apoi spre timpan, de unde, prin intermediul a trei oscioare, micile vibratii sunt transmise din urechea medie in urechea interna, fiind convertite aeolo in impulsuri nervoase, care ajung, prin nervul acustic, la centrii auditivi din creier. Urechile sunt formate dintr-un cartilaj flexibil, invelit in piele. La om, miscarea lor este rudimentara, in limp ce alte mamifere Ie pot Intoarce ~i orienta in asa fel incat slI prinda sunetele cele mai slabe,

Mlirimea ~i aspectul pavilionului urechii diferll mult de la om la om, constituind 0 trllsllturll strict indivjduala. Acesta era motivul pentru care, inaintea utilizarii amprentelor digitale, tocmai urechea a Iost recomandata drept mijloc de idenufica, _ a criminalilor. Procedeul nu putea fi insll de prea mare utilitate in depistarea rllufl1clltorilor.

102

Ce ne dezyllluie fata

acestia aplicandu-si I ar urechilc pc suprafctclc de la locul crimci.

Ficcare ureche ar e 0 structura complexa, prczcntata schematic pc Figura 18. Marginea extcrna a urcchii, care, in mod normal, se arcuicste In sus, form and un gen de obada, cste denumita helix, iar Increuturile din cuprinsul acestcia sunt cunoscute sub denumirca de anti-helix. Tragus esre un mic nodul cu orientare posterioara, in directia canalului otic; sub el se ana un fel de golf, cunoscut sub denumirra d« anti-tragus. La baza urechii se af]<l lahul carnos, de care se pol prinde ccreci.

Heli'_~~

Anti-helix

(Antrum

:...---- Tragus

Lobul __ ~ A,,, tragus

Figura 48. '::omponentete urechii externe

In ceea ce prives e vllrsta omului, urechile simbolizeaza cei rnai tineri alii ai vietii: urechea stanga reprezinta primii sase ani, iar c ea dreapta - urmatorii sapte ani ai vietii. Urechea stAn£i1 mai simbolizeaza relatia eu tatal, iar cea dreapta - re alia eu marna. Chinezii sustin ca la femei situatia este ir versa, adica urechea stanga reprezinlA marna, iar cea c'reapta - tatal. De aceea, 0 conformalic vicioasa a ambdor urechi este semnul unei copilarii nefericite ~i aI unor aetntelegeri cu ambii parinu. Daca numai 0 singura ure che prezinta anomalii, de exemplu

Urechile

100

este clapauga, tn tirnp ce cealalta esse lipita de cap, aceasta denota neplaceri eu p<lrintele, corespunzator ureehii, ~ nefericire tn perioada respectiva a vietii,

Urechile tnfi1li~azi1 ~i anumite Iri1si1turi de caracter, despre care vom vorbi mai jos, iar tmpreuna cu ochii ~i nasul, care se afla tot tn rona mijlocic a fetei, pot prevcsti despre perioada medie a vietii. In fine, ficcarc portiune a urechii poate fi corelata cu 0 arie specifica a corpului, ceca ce se considera a fi un avantaj in acupunctura,

Pozitia urechilor pe laturile capului of em indicatii precise desprc inteligenta dumneavoastra, Orieum, ele trebuie examinate atat din fa\i1, cal ~i din profil, Privite din fa\i1, urechile sunt situate in limitele zonei mijlocii a feiei, marginea lor superioara aflandu-se la acelasi nivel cu ochii sau ceva mai sus (Figura 49). Urechile eu 0 asemenea Iocalizare denota 0 inteligcnta medic.

Cu cal sunt moo sus situate urechile sau eu cat mai mult se apropie marginea lor superioara de nivelul sprancenelor, eu atAI inteligenta dumneavoastra este mai

Figura 49. Locali zerea urecbilorindicind 0 inteligen\A medie

104

Ce lie dezv/JIuie fa/a

cuprinzatoate. De fapt, urechile ideale sunt mari, se intind Intre sprancene ~i baza nasului, sunt Iipite de cap, au 0 forma frumoasa ~ 0 culoare mai deschisa decAt fata, Asemenea urechi - sunteti noroeos daca Ie aveti - denotli 0 persoana foarte inteligenta, modestli ~i cu sanse in via\l1.

Daca marginea superioara a urechilor se atla la un nivel superior sprancenelor aceasta denotli ell aveti 0 inteligen\l1 superioara ~i prevesteste ell veti ocupa, dupa toate probabilitatile, 0 pozitie importanta in via\l1. Din plicate, pozitia inaltli a urechilor mai indica ~i 0 persoana dificila ~i pretentioasa, ceea ce inseamna ell eel ce are asemenea urechi W urmeaza propriul drum ~i are pulinll consideratie pentru sentimentele altora, Aveti 0 fire mai putin neplacuta daca lobii urechilor sunt situati la acelasi nivel cu baza nasului ~i pe urechi sunt prezente caracteristicile pozitive mentionate in paragraful precedent. Dar daca urechile, indiferent de inlillimea lor, au culoarea rosie inchisll, sunt departate de cap ~i nu au 0 forma placuta, tnseamna ca sunteti 0 persoana d'Iicila, poate chiar violenta,

Invers, daca urechile nu ajung pana la nivelul ochilor, aceasta denotli 0 persoana cu inteligenta inferioara, Cand urechile jos situate nu au un helix incurbat, ele cg::ndesc o persoana care nu are tncredere in sine tnsasi si se respecta prea putin, De aceea, este putin probabil sl!. aiba mari realizari in viatJi.

Ideal ar fi ca urechile slI fie situate la acelasi ni vel, dar, in practica, se constata, de regula, ell una este situatli ceva mai sus dedit cealaltli. Nu este niciodatli de bun augur daca urechile sunt evident asimetrice, deoarece astfel se strica echilibrul fetei. Asemenea urechi sugereaza 0 copilarie nefericita ~i nestabila, poate pentru ca parmtii au f~cut 0 casatorie nereusita, determinand suferinta consecutiva a copilului. Gradul de deteriorare a psihicului este indicat de alte aspecte ale urechilor. Daca

Urechi/e

lOS

Figura 50. Profilullui Alexander Pope; urechea estc situata spre ccara

urechile sunt mari, lipite de cap, palide ~i bine formate - toate acestea sunt trasaturi pozitive - tnscmncaza ell persoana respectiva s-a adaptat bine la greutatile copilariei sale ~I foloscste sau va folosi energiile pe care aceste trasaturi Ie gcncreaza pentru a progresa Dar dad urechile asimetrice mai prezinta ~i alte trasaturi negative, Insemneaza ell traumatismul psi hie a fost adanc ~i grav, ~I poate sl!. Intunece viata, Oricum, asemenea urechi trcbuie analizate coneomitent cu restul Ietei, deoareee indicatiile lor pot fi atenuate de alte trasaturi bine conturatc si echilibratc, .

La examenul urechilor din lateral, poziiia lor trebuie raportata la 0 dreapta imaginara, dusa dintr-un punet situat tntre sprancene, ~i care, trecand prin otifieiul canalului auditiv, ajunge la ceafa (Figura SO).

Daca distanta dinaintea urechii constituie doua treimi din cea totala - considerand fata ca un profil bidimensional - tnseamna ell persoana rcspectiva are 0 inteli-

106

Ce lie dezy(JJuie tala

gentll medie. 0 proportie mai mare este semnul unei inteligente superioare. De exernplu, pe profilul prezentat In Figura 50. apartinand lui Alexander Pope (1688-1744). distanta dinaintea urechii este vizibil mai mare. apropiindu-se de trei patrimi din eea totala, eeea ce denotll 0 inteligenta foarte Inaltll. Aeeastll apreciere este sustinuta de marimea urechii, care tncepe putin mai jos de nasul lung al lui Pope ~i ajunge pana la nivelul spatiului dintre ochi ~i sprancene, preeum ~i de Inlll timea ~i lalimea fruntii. Pope este unul dintre cei mai mari poeti ai Angliei; lui ti apartin urmatoarele versuri celebre. atilt de relevante pentru studiul nostru:

"Cunoaste-te pe tine insuti,

Nu pe Dumnezeu sd-l cercetezi,

Omul sli fie obiectul de studiu al omului."

Cand distanta dinaintea ureehii este mai mica dccat doua treimi din' cea totala, inteligcnta este In mod corespunzator inferioara, iar trllsllturile animalice - reprezcntate de distanta retroauriculara - sunt proportional accentuate. 0 persoana cu urechile situate pe 0 dreaptll imaginara la jumatatca distantei dintre frunte ~i ceafa are instincte animalice puternice ~i un intelect slab. daca rata

sa nu prezintll trasaturi de sens eontrar. .

lntrucat inteligenta are trei indici principali si anume:

a) tnaltimea si largimca fruntii ; b) Inllllimea urechilor si c) pozitia orifieiului auditiv, Inainte de a emite 0 apreciere trebuie slI se \inll seama de toti acesti indici. Cand fiecare din ei sugereaza 0 inteligentJ1 superioara, cum este cazul lui Alexander Pope. putem fi aproape siguri ell persoana respectiva are 0 inteligenta sclipitoare. Daca indicatiile lor sunt mixte, adevaratul coeficient de Inteligenta (IQ) se va situa, probabil, undeva Intre cele dOM extreme. 0 asemenea mixtura se poate vedea, de exemplu, pe fotografia din tinerete a lui Cary Grant - FiguraSl.

. Figura 51. Cary Grant

Urechile

107

Figura. 52. Clark Gable

Fruntea lui Cary Grant estc rclativ tnalta, desi nu plea larga, iar distanta prcauriculara comparatll cu cea retroauriculara constituie doua treimi f atll de 0 treirne, ambele sugerand 0 inteligenta medie sau usor peste medie. Daca mai tinem seama de lungimea urechii sale. a carei margine superioarase situeaza la acelasi nivel cu spranccnele, iar lobul ajunge panllia baza nasului, se impune sa-i acordam un plus de intcligenta, care depaseste astfel cu mult nivelul mediu. A~ stand lucrurile, nu ne-a surprins eele serise de David Shipman In cartea sa The Great Movie Stars (Marile stele ale ecranului), aparuta tn 1979:

"Cary Grant s-a ocupat intr-o manierii unicd printre starurile Hollywood-ului de propriile sale .afaceri, exerciuind un control deplin asupra oricarui aspect aI filmelor pe care le-a flJcut".

\

108

Ce ne dezvllluie lata

Un automanagement atAt de reusit l-a flieut multimilionar,

Tipul eel mai reusit de urechi sunt eele care pot fi vlizute din falli, dar sunt Iipite de cap (Figura 46). Asemenea urechi, vizibile, dar nu indoite lnainte, sugcreaza a copilarie fencita ~i 0 varstA medie bogata in succese ~i satisfactii.

Totusi, daca urechile sunt atat de Iipite de cap incat nu se vad din fata, ele indica a persoana cocolosita in copilarie ~i care a devcnit, in consecinta, un adult lenes ~i iresponsabil. EI (ori ea) va fi un slujbas sau un sot indiferent, ceea ce va constitui un dezavantaj in via\ll. Desigur, daca trasaturile Ietei sunt armonioase ~i reciproc echilibrate este semn ca. 0 data eu avansarea In varsta, posesorul va dcveni mai energic ~i mai hotarat, f:!ra: tnsa a ajunge vreodata la 0 deplina maturizare,

Urechile dcpartate de cap simbolizeaza 0 copilarie nefericita - gradul de nefericire fiind in relaiie directa cu amplitudinea departarii lor de cap. Ele prevestesc, de asemenea, 0 varsta mcdie dificila si adeseori nefericita, Elevii cu urechi departate sau in forma de "cana" au adesea un cornportament destructiv, purtarea lor inadecvata fiind dcterminata de 0 atmosfera domestica pcrturbata ~i nicidecum de departarea de cap a urechilor lor, cum ar crcde cinicii. Dar, asa cum am conscmnat deja, dupa Cesare Lombroso urechile departatc constituie un semn aI unei firi criminale.

Cand tnsa urechile departate coexista cu trasaturi faciale puternice, pozitivc, energiile nelnfranate din copilaria nefericita pot Ii indreptate pe fliga~uri pozitivc in perioada mai tarzie a victii, tmbogatind ~i fAciind mai rcusiti anii maturita]ii. Clark Gable, fostul rege al Hollywood-ului, este poate cea mat bine cunoscutli celebritate cu urechi departate (Figura 52).

Clark Gable, singur la parinti, s-a nascut la Cadiz, in Ohio, la 1 februarie 1901. Mama sa, Adeline, a murit

Urecbile

109

cand copilul avea noua luni. A fast creseut de tatlil sau, William Gable, un sondor aspru care ii dispretuia pe actori ~i tagrna lor. Ciind tatlll s-a recasatorit, tanl1ru1 Clark a gllsit un sprijin in mama sa vitrega, care i-a incurajat aspiratiile artistice.

Nu incape tndoiala ca: Clark Gable si-a depi1~it copilana zbuciumata, a devenit un bogat ~i foarte iubit star aI ecranului, desi suferea deeomplexul matern. Prima lui SOlie, Josephine Dillon, profesor de teatru, cu care s-a intrunit in timp ce lucra ca depanator de telefoane, era cu 17 ani mai in vllrstli dedit el, iar a doua sotie, mostenitoarea Rita Langham, cu 14 ani. 0 relatie mai obisnuita a fost aceea eu Carole Lombard, nascuta in IWS. Casatoria lor a avut loe in 1939, in perioada negativa a varstei sale mijloeii (urechile sale departate), ~i a luat sf:in)it in 1942, in urma mortii tragice a lui Carole intr-un accident aviatic. Clark Gable a fost distrus ~i nu si-a revenit niciodata pe deplin. Pentru a scurta perioada a fost casatorit cu 0 alta femeiemaiinvtlrsta:decatel.~ianume.cu Sylvia, Lady Ashley, iar in eele din urma a ramas alaturi de tanAra Kay Spreckles, care a dat nastere singurului lui copil, un baiat.Ia scurta vreme dupa moartea lui Gable, survenita in 1960, dupa ce toemai terminase filmarile la The Misfits (Oameni nepotriviu), cu Marilyn Monroe.

Este importanta ~i rnarimea urechilor. Ideal este ca, fiind mari, slI se armonizeze eu celelalte trllsl!turi, ea in cazul lui Clark Gable. Urechile mici apartin unor persoane eu giindire greoaie ~i usor de manevrat, care se (Xlt eu greu descurca la nevoie. :;li urechile foarte mari strica echilibrul fetei. Ele dezvaluie ca posesorullor este imatur, intrudit dli dovada de lnsusiri copilaresti; este lacom, (Mnos ~i egoist. Aeeasta ii ingreuneazl\ relatiile personale. tnea Aristotel spunea: "Urechile mari ~i groase sunt un semn sigur de om prost". Apoi adauga: "Ureehile departate de cap ~i foarte mari denota stupiditate,locvacitate ~ imprudenll1".

110

Ce ne dezvlUuie !t1/a

Daca marginea superioara a urechilor este rotunjita, aceasta indica 0 fire deschisa, entuziasta, In timp ce 0 margine mai plata denota 0. fire mai pondcrata, .care Ii permite posesorului s:1 aClJVCZC mat e_flclent mtr-u.n mediu stabil ~i organizat. Urechile ascuutc au 0 semrnIicatie ncgativa; elc dcnota 0 persoanacgOlsta,. revendl: cativa ~i uneori agrcsiva. Aceste tendinte dCVIn ~I mat puternice cand urechile sunt subtiri ~ descarnatc.

Forma)1elixului auricular ne dezvaluie multc desl'rc modul In care ne autoaprccicrn ~I reusirn sa stabilim contactc eu I umea. De accca trebuic sa cxaminam mal

amanuntit accst a,pccl. .

Un helix plat cste totdeauna un scmn ncgallY,. el denota 0 persoana cu un caractcr slab dczvoltat sau cluar rlra. caractcr. Nu constituic un scmn bun mel arcuirca cxagerata a helixului, care capata astfcl forma unui tub, simbolizand 0 accentuare ncnaturala a caractcristicilor revelate de helix. Din aceasta cauza, pcrsoanelc eu helix tubular au 0 parere cxcclcnta desprc ci in~l~i ~i dorese din rasputeri sa-i convinga ~i pc altii sa gfindeascJ la tel. Asemenea indivizi pot face mult rau cand idcile lor suru eronate sau rau intcntionate.

Helixul Iiecarei u~echi poatc fi tmpartit 10 cinci zone, situate circular, asernanator orelor de pe cadranul unui ceasornic, Totusi, zonele tree adeseori dintr-una Intr-alta, nefiind strict delimitate ~i idcntificabilc, ceea ce face ca uneori sil fie greu de stabilit unde tnccpe ~i undc se sfUrseste zona respectiva. Se constata freevent ca anunutc zone sunt mai pronuntate dedit allele, ceca ce reflccta trasaruri diferite de caractcr la diferiu indivizi,

Zona 1 corespunde punctului de origine a helixului pe partea laterala a capului (Figura 53), Ea este, de obicei, cea mai lata si mai evidenta dintre zone; cand arc 0 conformatie pronuntata denota 0 personalitate puternica insotitl1 de 0 autoapreciere corespunzatoare. tntr-adevilr, asemenea persoane doresc sa se afirme ~ sa atraga astfel

Urechile

III

Figura 53. Zona I a helixului

Figura 54. Zona 2 a helixului

Figura 55. Zona 3 a hclixului

atentia altora, Aceasta explica de ee persoanele publiee au totdeauna zona 1 bine dezvoltata. La eel carora Ie lipscste aceasta zona, le lipseste ~i autoaprccierea, rezultand un complex de inferioritatc; situatia este sirnilara ~i la cei care dispun de aceasta zona nurnai la 0 ureche. . .

Zona 2 este situata la polul superior al helixului (Figura 54) ~i cand este bine dezvoltata denota existenta unor idei sau convingeri Ierme. Daca se asociaza eu 0 zona 1 slab pronuntata sau absentil,. aceste idei se pot manifesta ca excentricitati inofensive; dar daca sunt concomitenle cu un ego putemic, indicat de 0 zona t net pronuntata, ele dau un sens ~i 0 directie vietii. Daca zona 2 este tubulara tnscmneaza ca aceste convmgert se bazeaza pe premise false ~i ell, In prezenta altar trasaturi faciale negative, etc pot fI Iolosite pentru a justifica bigotismul ~i alte conceptii extremiste .. Cand zona 2 este mai putin dezvoltata la una din urechi, convingerile nu

sunt atat de f erme. ,

Zona 3 cuprinde partea initiala a ramurii descendente a helixului (Figura 55). Cand aceasta zona este bine formata, ea denota 0 euriozitate Innilscutll pentru tot ce e

112

Ce ne da.vdluie lata

ciudat ~i misterios, in special pentru ceea ce Ii face si pc asa-numitii experti sll se scarpine in cap. De aceea, persoanelor cu 0 zona 3 accentuata bilateral Ie place sa citeasca despre subiecte ca OZN-uri, Atlantida, Eldorado, viata de dupa moarte etc., precum ~i despre diferite ciudatenii ale stiintei; daca mai au ~i 0 zona 2 pronuntata, vor avea ele tnselc 0 multirne de idei desprc asemenea lucruri. Iar daca ~i zona 1 Ie este bine dezvoltata, sunt probabil direct implicate in cercetari exccntricc sau In expeditii. 0 7.On1l3 tubulara tradeaza 0 persoana cu idei bizare.

Figura 56. 7....ona 4 a helixului Figura 57. Zona 5 a helixului

Zona 4, cea mai lunga din cele cinci, formeaza marginea externa a pavilionului urechii, coborand In directia lobului (Figura 56). Ea semnifica putere de conccntrare ~i slllruin\ll; de aceea, persoana cu aceasta zona bine dezvoltata i~ duce intotdeauna sarcinile la bun sffu~it, nu se odihneste panll ce nu-si rezolva problemele. Acest lucru este.deosebit de valabil pentru persoanele la care zona 4 uneste, fll.r1I intrerupere, zona 3 cu zona 5. Asemenea 00- meni nu dau niciodata inapoi. Daca zona 4 este evidenta

Urechi/e

113

numai la 0 ureche, dezechilibrul denota 0 persoana care, desi inteligenta in copilaric, va esua mai tilrziu in viatll sau care, precum Winston Churchill sau Albert Einstein considerati prosti in copilarie, ca adulti au dat dovada de talcnte icsite din com un.

Zona 5, daca este prezenta, se lntinde panll la lobul urechii. Ea simbolizeaza 0 preocupare materiala a rnintii si, In consecinta, intcresul pcntru bani ~i pcntru tot ce se poate cumpara, Persoanele cu 0 zona 5 foarte evidenta cred ell haina ~i confortul fac pe om; din aceasta cauza, ei lupta permanent nu nurnai ca sa se mentina la un nivel considerat superior, ci ~i ca sa-i intreacapc muritorii de rand. Cu toate aces tea, in realitate nu sunt absolut egoisti ~1 cand au vederi mai largi sunt capabile sll-~i utilizeze bunurile materiale si In folosul altora.

Lobul urechii este, de asemenea, foartc important caci el ne poate dezvalui multe despre caracterul, longcvitatea ~i destinul unei persoane. Examinati-va, de aceea, cu atentie propriul lob.

S-a constatat demult c1l fiecare ureche scamana foartc mult cu un Hit pc punctul de a se naste, Ca atare, lobul corespunde capului fetal, astfel putilndu-se explica de ce lobul este asociat cu lnsusirile mentale. Acesta este ~i motivul pcntru care acupunctorii i~i plaseaza acele in lobul urechii pentru a trata bolile capului.

Lobii cci mai favorabili ~i norocosi sunt mari, rotunjiti ~i carnosi. Daca aveti asernenea lobi, suntcti nu nurnai destept ~i cu 0 mare capacitate de lntelcgcrc; dar aveti si remarcabile tnsusiri spirituale. Se spune ell Buddha avca lobi atat de lungi tncat ii ajungeau panll la umcri. 0 persoana cu lobi mali va ajunge la 0 poziiic Inalta In societate, desi aceasta prezicere poate fi facutanumai daca mai exista ~i alte trasaturi pozitive. Cesare Lombroso a notat di la crirninalii innascuti sc constata adcsca lobi anormal de mari, numai ca accstia epartincau unor urcchi foartc mari, care stricau cchilibrul fetei. Lobii mali mai

114

Ce ne dezvlJluie fasa

. sunt ~i un semn de viata lunga. Cititorul a observat, probabil, eli persoanele foarte in viirstli au lobii ureehilor de marl dimensiuni.

Liderul social-democrat. dr. David Owen. are lobi mari (Figura 58). ceca ce rcflecta succcsul pc care I-a realizat in politica ~i tntelegerea sa deosebita falil de pro: blemele nationale ~i internationale, Si totusi, urmatorii cAtiva ani este probabil sa-l dezarnageasca, La 2 iulie 1989 el a implinit 51 de ani. iar urmatorii patru ani (1989-1993) sunt sirnbolizati de buzele sale subtiri, eea mai nefavorabila trlisllturli a f etei sale. Se poate astepta ca pentru catva limp sii fie lasat in umbra,

.. ~. ~

,.,,'~ .

... v

~"" .. ,'

,

/'

Figura 58. Dr. David Owen

Lobii mai mici indica 0 capacitate de tntelegere mai modesta ~ un destin mai putin spectaculos. Lobii prca subtiri, ehiar daca sunt mari, nu prevestese succes, neavand consistenta, Acelasi lucru se poate spune despre lobii lipiti de cap. eu aile euvinte care nu atama liber.

Urechile tlrli lobi sunt eele mai nefaste. Ele semnifica o gAodire triviala, placeri josniee, greutati in inaintare ~i

Urechile

115

o viatll scurta, Lombroso a obscrvat, de ascrnenea, ell numerosi eriminali au urechi flIrli lobi.

Crestcrea parului din antrul ureehii nu este niciodata un semn bun. ~i mai rau fiind cand parul creste din ureehe. Parul vizibil scade valoarea punetelor forte. indicand ell talentele nu sunt valorificate. Crestcrca parului pc niste urechi inferioarc denota un earactcr josnic si 0

vialil nefericita. .

Capitolul7 Fruntea

"Fruntea-i de fildes, plina de tndrazneald. Ca 0 masd intinsd, dispretuind,

Pentru iubire, triumfarile ieftine, inscriind bi1liiliiie nuiretiei sale.

Putem citi pe ea 101 binele si onoarea Care in ea s~luiesc."

Edmund Spenser, The Faerie Queen

Dupa eum am mai spus, f runtea f ormeazll zona superioara a Ietei. Ea reprezinta puterilc spirituale ~I tr1lsll~ turile de caractcr asociate. Mai simbolizcaza soarta unei persoane intte anii 15 ~ 29 ai vietii,

Forma fruntii este determinata, in mare masura, de linia parului, Aceasta poate inconjura partea superioara a f runtii tn linie dreapta sau arcuindu-se in semicerc, poate forma un punet sau un M. Aeeste linii diferitc modifica interpretarea fruntii si, tn plus, contribuie la alcatuirea forrnei generale a fetei.

Ynlillimea fruntii se Intinde tntre punetul situat Intre sprancene $i linia parului, ln conditii ideale aceastli. distanlli ar trebui ',,", f;c egala cu lunlfimea nasului ~I inaltimea zonei inferioare. N~ este mC1o?atli semn bun da:lI fruntea are 0 tnl1ltlme mal mica decat celelalte zone, to acest caz ea dezvaluind 0 inteligenta redusa ~i lipsa de spontaneitate, In ~himb, 0 frunte inaltll indica at:lt un intelect supenor, cat ~I 0 mmte agera, Fruntca nu trebuie tnsli sli fie mult mai tnaltll decal celelalte doua zone, alttel ar indica procese mentale confuze ~i inabilitatea de a f In rand eu lumea.

Fruntea

Figura 59. Sir Waller Ralegh

117

"Era un om inal t, prczentabi I ~i tndraznct; avea iosll cusurul eli era tngrozitor de mandru" - seria John Aubrey despre Sir Walter Ralegh, adaugand: "Avea un aspect dintre cele mai remareabile - 0 frunte inaltll ~i ochi morocanosi, un gen de ochi de pore" (Figura 59).

Desigur, nu este permis sa se supraestimeze inliltimea fruntii la barbatii ce chelesc. Caderea parului nu schimba tnaltimca initials a frunui, a carei margine superioara poate fi totdeauna descoperitll la 0 examinare atenta. Grosso modo, fruntea nu ar trebui sl aiba 0 inliltime sub doi inch-i (un ineh = 2,54 em) ~i niei peste trei inch-i ~i jumatate (aproximativ Intre 5 ~ 9 em) ..

Lanmea fruntii se determina masurand distanta dintre cele dow linii ale parului la tample, eu un inch deasupra sprancenelor (Figura 60). Desi llilimea fruntii este, fireste, conditionata de marimea eraniului, putem spune, orientativ, ca 0 frunte larga are 0 llitime de minimum sase inch-i (aproximativ t5 em).

118

Ce ne de<.vllluie lata

Figura 60. Dimensiunile Iruntii

Dupl1 cum am explicat tn Capitolul v, lli\imea Iruntii simbolizeazli largimea orizontului ~i capacitatea de intelegere, mai marl cfu1d f runtea este latli ~ inferioare cind.ea este tngusta, 0 frunte ingustll are 0 forma tipica datorita parului care depaseste tfunplele spre fatA, cum se vede in portretul lui Junzo Okudairo (Figura 5), ceea ce simboliZl:llZil un fanatism criminal. 0 crestere a parului asemanatoare este vizibila la Margaret Thatcher, a caret frunte, desi inaltli, este relativ ingustll (Figura 61). Aceasta sugereaza eli, desi fosta prim-rninistru este 0 femeie eu 0 inteligenta apreciabila, vederile sale sunt, mal curand, inguste ~ restrictive. Spre deosebire de Junzo Okudairo, doarnna Thatcher are, in rest, trasatun Iaciale excelente, care semnifica functii tnalte ~ via\l1lungli.

n.mplele sunt asezate in par1ea postero-laterala a fruntii, deasupra eozii sprancenelor; colturile lor trebuie sli fie usor rotunjite ~ nu angulare ca ni~ trepte.

Fruntea

119

Figura 61. Doamna Margaret Thatcher, fost prim-ministru

Col\uril~ rotunjite tntaresc caraeteristieile pozitive ale Irunpi, In timp ee unghiurile ascutite reduc din trasa!unle Iavorabile ale acesteia, iar pe cele ncfavorabile Ie lntaresc.

Cand linia plirului este dreapta (Figura 62), ca la fetele plitrate,. dreptunghiulare, precum ~i la cele in forma de triunghi rasturnat, simplu sau amputat (adica eele de tip Marte, Jupiter, Mercur ~I Venus), este vorbade 0 fire rauonala, la al carei posesor judecata precumpaneste asupra sentimentelor ~i care erede eli toateproblemele umane pot fl solutionate pnn puterea mintii. 0 asemenea persoana dli dovada de simi practic ;i metodic in abordarea vieui,

120

Ce ne dezv/lluie fiua

Figura 62. linia dreaplll apllrului

Figura 63.liniadreapt!i Ii senna a parul ui

De obicei, au 0 linie dreaptl!. a parului ~i cei eu [ata in forma de triunghi cu varful in sus trunchiat de tip Saturn (Figura 63), dar lungimea ei este scurtata din cauza parului care acopera tfunplele.

o linie a parul ui dreapta, dar scurta, simbolizeaza 0 personalitate reprirnata, insolitJI de proasta dispozitie ~i irascibilitate, gusturi ~i interese limitate, de conccptii imuabile. Asemenea persoane au avut, adesea, 0 copilane nefericita ~i de aceea tanjesc dupa afectiunc, dar tntrucat ~i necesitatile lor sexuale sunt puternice, ele pot lua atractia sexual a drept iubire ~i se casatoresc de tincre, cu rezul tate adeseori dezastruoase, sau nu se casatoresc deloe, preferand sa-~i schimbe mereu partenerul. De aceea, sunt anxiosi tipici, lnclinap spre dcpresie.

o linie a parului rotunjitJI este caracteristica pentru 0 fa\1i rotunda de tip Luna (Figura 64), ~ dcnota, in acest caz, nestatornicie, credinta in supersutii ~i 0 imaginatie exagerata; cand lnsil aceasta forma de linie a parului sc constata la alta forma a Ietci, ea sernnifica 0 gandire mai deschisa si intuitiva si, deci, 0 individualitate mai pronuntatJI. Posesorii unei asemcnea linii sunt Inclinati, in acelasitirnp, sa nu-si asume responsabilitau, fae dificiia eonvietuirea, sunt egoisti si pasionati ai vietii confortabile, ~I de aceea se folosesc de altii ~i sunt al.uati dupa bani.

Frunt e a

121

Figura 64. Linia rotunjita a pnrului

Figura 65. Liuia ascutira a parului

o linie a parului as~u!itJIA este tipica pentru fetele In forma de triunghi eu varful In sus de lip Soarc (Figura 65); de eele mai multe ori ca apare sub 0 forma atcnuata, Tradeaza 0 adolcscema tulburata, constituind caracteristrca unci persoane nesigure, oarecum neadaptabila, care ar don sa se desparta de propria origine, pc care a disprcuncstc, vrca sa uree pe scara sociala, adcseori sub un nume de Imprurnut. Intcligcnta it este superioara, dar vedenle sunt Ingustc.xlc aceea, unii sunt atrasi de grupari revolullo.~are extr~!"lsle, violentc. Acestea Ie accepta ~i le of era dragoste, prccum ~I prilejul de a-si incheia

socotel ile cu societatea. '

o linie "p1irului in forma de M denota 0 fire artistica, posesom Iiind sensibili la desen, forma si culoare, dar ~i ahtiati dupa aplauze si sucees (Figura 66). Asemenea persoane se considcra Adifcri~c ~i superioarc cclor din jur; desi obisnuiesc s;'I ia In deradere gusturile ~I aspiratiile acestora din urma, accepta bucurosi ajutorul lor cand le merge greu. Persoancle de acest gen prefera 0 viali!. libera, Uri!. responsabilitati, dar in realitate se iubesc numai pc sine.

o Iinie a parului neregulata sau crestata (Figura 67) este semnul unei persoane pusa pe harta, reca!citrante, nevrotrce, mereu In disputa cu societatea in care traieste

Ce ne dez.vIJluie lOla

Figura 66. Linia parului in forma de M

Figura 67. Linia crestatli apllrului

~i care, din eauza atitudinii ~i a comportamentului sau, a avut 0 tinerete dificila ~i nefericita. Totusi, 0 asemenea mentalitate "de a sta tn afara" nu constituie neaparat un obstacol in calea succesului; dacll fruntea ca atare este tna!tl1 ~i lata, persoana respective va depA~i tulburarile timpurii ~i va reusi in viata, De exemplu, Nelson Eddy (Figura 47) ~i Dick Powell (Figura 46) au avut linia parului nercgulata - la eel de-a! doilea nercgularitatea era mai atenuata - si totusi au devenit renumiti cantareti ~i staruri ale ecranului.

Cand ne apreciem propria noastra frunte estc important sa 0 examinam alAt dintr-o parte, cat ~i din falli. Inainte tnsa de a privi fruntea din profil trebuie sll aminlese celebrul eseu al naturalistului olandez Petrus Camper (1722-1789), intitulat Leglilura dintre stiima anatomiei si desen, picturii, sculpturii etc., aparut in 1781. FJ arata, in aceasta lucrare, eli a descoperit 0 legl1turl1 intre pozitia fruntii ~i a buzelor, vazute din profil, ~i gradul de frumusete ~ inteligenta la persoana respectiva

EJ seria:

"Pundnd aJi1turi craniul unui negru eu aJ unui calmuc, iar apoi cu al unei maimute, am observat cli 0 linie care uneste fruntea cu buza superioard defineste dife-

Fr untea

123

renta fiziognomicii nalionala; totodaui, am nouu gradul de asemdnare intre negru si maimu/Ii. Schitdnd unele din aceste triisdturi pe un plan oriumtal, am obtinut liniile care marcheaza inji1lifarea. cu diferitele ei unghiuri. lncliniind in fa/a aceste linii am obtinut fa/a unui grec din antichitate (clasic); aplecdnd-o spre inapoi a apdrut fala unui negru, iar accentudnd aplecarea fn sens posterior - am obtinut trdsiiturile unei maimute, ale unui caine, ale unei becate etc. Aceasla descoperire a constituit baza studiului ,neu ."

Binecunoscutul azi "unghi a1.lui Camper" cste format

de linia care uneste fruntea cu buza supcrioara (MG pc Figura 68) ~i linia orizontala dusa prin antrul auditiv (AB pe Figura 68).

G

Figura 68. Unghiullui Camper

Camper a constatat ell acest unghi masoara 47' la gofill1.58' la urangutan, 70' la negru ~i la calmuc ~i variabil

124

Ce ne dezvl1luie lata

tntre minimum 70' ~i maximum 80' la compatriotii slli olandezi; unghiul era de obicei mai mare la profilurile grecesti clasice, ca cele pe care Ic-a examinat pe monede, basoreliefuri, mozaicuri, statui antice etc.

"Unghiul format de cele douii extremitdt! ale liniei fetet - nota el - variazd intre 70 "la negru si 1 ()() "Ia grecul antic; micsorati-l sub 70' ~i veti inJtl/i~a un urangutan sau 0 maimuta; reduceti-l si mai mutt ~i veti obtine caput unui caine ... dar dacii facem ca partea bombatd a fruntii sa depdseasca unghiul de 100', obtinem un cap diform, hidrocefal."

Pornind de aici, P. Camper a formulat ipoteza potrivit careia inteligenta este cu atat mai mare ~i fata cu atat mai Irumoasa cu cat unghiul mentionat cste mai mare, binetnteles fllm a depasi 100'. Cinstit vorbind, trebuie sll aratam ell in ceca ce ii priveste pe negri, masuratorile lui Camper au fost facute pe craniul unui singur reprezentant al accstora, de fapt un copil de II ani ("Am disecat, in public, corpul accstui tanar, la Amsterdam, in 1758").

Cititorul interesat poatc sa masoare unghiul lui Camper pe profilullui Alexandru eel Mare (Figura 31), la care acest unghi este mai mare, si sa-l compare cu al sau propriu. Daca unghiul dumneavoastra Camper cste apropiat sau egal cu cel. al lui Alexandru eel Mare~ care nu era numai un stralucit strateg militar - a cuccnt cca mai mare parta din lumea cunoscuta pe-atunei -, ci ~i venerat ca un zeu in tim]>ul vietii, s-ar putea ea ~I destinul dumneavoastra slI fie tot atat de spectaeulos. Aceasta s-a adeverit, eu siguranta, in cazul lui Elvis Presley (Figura 69), al carui unghi din profil era tot atat de mare, daca nu ehiar putin mai mare decat al lUI Alexandru eel Mare; Elvis a cucerit lumea ca rege al rock-ului ~i a fost - ~i eu cred ell mai este - venerat ca

ozeitate. .

Fruntea

125

Figura 69. Elvis Presley din profil

Nu fiti dezarnagiti daca aveti un unghi de profil mai rnic, Norocul prevcstit de un unghi mare pare sa se limiteze la anii inscrisi pe frunte dupa care treburile incep sa rnearga rau. Alexandru eel Mare a rnurit la 32 de ani - s-ar putea sA f fost otravit -, iar Elvis Presley - la 42, dupa 0 lunga perioada de declin.

Fruntea poate fi irnpaf\itll, tn sens orizontal, in trei regiuni (Figura 70), fiecare din ele reprezentand 0 anumita tnsusire mintala, Cand una sau alta dintre ele este rnai pronuntata, aceasta arata ell insusirile asociate sunt rnai bine dezvoltate.

Daca aria irnediat superioara sprancenelor este rnai plina, ea vadeste un spirit de observatie ~i 0 capacitate perceptiva rnai accentuate (Figura 71). DaclIpropria durnneavoastra frunte prezinta 0 asemenea largire nu vii veu bucura numai de 0 vedere buna, ci veti inrcgistra diferite amanunte, care indivizilor mai putin tnzestrau Ie scapa,

126

Ce ne de7.viJluie fafa

Figura 70. Cdc trci regiuni a1 Iruntii

De aceea, yeti cxcela In activitati care nccesita 0 asemenea lndcrnanare, fie ca este vorba de indcletniciri obisnuite, cum ar fi inspectarea produselor finite tnainte de livrare, pcntru a deseoperi eventualele lor dcfccte, fie de activitati mai putin obisnuite, ca spionajul sau cercetarea penala Un spirit de observatie ascutit sc mai cere In hobby-uri ca: observarea pasarilor, aruncarea cu talcrc sau studiul naturii; binetnteles, el este nccesar ~i pentru fiziognomie ~i alte metode de analiza a caracterului.

"S-a spus ca se poate preciza caracterul unui om dupa felul in care i~i poarta palaria" - afirma lordul BadenPowell, un tnzestrat detectiv ~i spion. "Daca 0 poarta usor pe 0 parte, purtatorul este un om bun; daca 0 poarta Ioarte mull pe 0 parte este un tngamfat: daca 0 poarta data pe spate este un rau platnic al datoriilor: daca 0 poarta drept, este, probabil, 0 persoana onesta dar f oarte plicticoasa."

Daca regiunea mijlocie a fruntii va este mai larga, Incat pare cl se bombeaza (Figura 72), tnseamna ~ aveu o memorie bUM, In sensul ca retineti eu u~urin!ll fapte sau alte informatii pe care le-au vilzut sau le-ap auzit;

Fruntea

127

Figura 71. Frunte procmmcrua Figura 72. Fruntc proeminema

deasupra spr3ncenelor in regiunea mijlocie

aeeasta nu tnseamna tnsa In mod neeesar ell sunteti mai destept decat eel eu memorie mai slaba, i ntrucat oriee tip de mcmorie poate fi ameliorat prin exersare, nu trebuie sll disperati daca a durnneavoastra este mai deficitar.1.

In fine, daca portiunea superioara a fruntii este proeminenta tnseamna ca aveti 0 imaginatie bogata (Figura 73). tn timp cc aces! tip de imaginatie vll este util daca

Figura 73. Frunte proeminentl in zona superioara

128

Ce ne detvahue fala

lucrati intr-un domeniu de creatie, el v~ poate face hipersensibil fatJI de lucruri de minora importanta si, totodata, v~ poate dctermina sli exagerati dificultatile si sli fiti predispus la depresie. 0 zona supcrioara mai putin proemincnta sau plata scmnifica 0 imaginatie mai slaba, iar infundarea zonei dcnota 0 imaginatie foarte slaba sau total absenta,

Nu estc semn bun daca fruntea este tesita, Inclinata spre inainte sau bombata dcasupra ochilor, accste aspccte indiciind 0 inteligenta redusa ~i o labilitatc rnintala. Totusi, Inaintc de a face 0 asemcnea aprcciere cste neccsara ccrcetarea altor trasatun, ca, de cxemplu, pozitia urechi lor, care ar putea duce la 0 concluzie difcrita, De piida, pe Iotografia lui Cary Grant (Figura 5t) sc poate vedea 0 frunte aproape tcsita, dar alte trasaturi, pozitive, arata dI el a fost, in ciuda acestui aspect, un om inteligcnt si a reusit in viatJI. Julius Capitolinus ne spune ca imparatul roman Verus "era un barbat inalt, cu fruntea proeminenta deasupra sprancenelor. .. a trail patruzcci ~i doi de ani, impilJ1ind tronul cu Iratclc sau timp de unsprezecc ani".

Intr-un capitol anterior am vorbit despre ridurile verticale ale fruntii de deasupra nasului, Sa le cxaminam acum si pe cele orizontale.

Despre poetul ~i rcgalistul Edmund Waller, din secolul al xvn-tca, John Aubrey scria; "Estc ceva mal inalt decat media, zvelt, deloc robust; are pielea fina. fata oarecum smcada, parul ondulat de culoare castanie, ochii putin bulbucati ~i vii, futa ovala, iar fruntea tnalta ~i plina de riduri ... "

Waller a fost exceptional nu numai ca poet, ci ~i pentru ca a trait piin~ la varsta de 82 de ani, atunci cand media de viatJI era de aproximativ 40 de ani. De aceea, nu trebuie sa ne surprinda inforrnatia ell f runtea lui era "plina de riduri", tntrucat acest aspect era, de m ulta vreme, considerat drept un semn de venerabili tate ~i

Fruntea

129

longevitate. De fapt, color' ce ating 0 viirstll inaintatil nu Ie Iipsesc niciodata cutele de pe frunte; cei care nu au cute pe frunte suntgrei de cap,imaturi sau traiesc puun. Este adevarat c~ ridurile lruntii se adancesc, devenind mai evidente ,pe m~surll, ce im,blltrlinim, dar aparitia lor se produce, invariabil, rntrc varsta de douazeci ~i treizeci de anI.

Interpretarea fruntii ~i a ridurilor acesteia, denumita metoposcopie, a fost perfecuonata de Invatatul italian Gerolamo Cardano, care a scris mai multe earn pe aceasta tema, Cardano sustinea ci1 fruntea este stm~tutll, t: ,;ic, de sapte cute orizontale, fiecare din ele fiind asociata cu una din p1anetele astrologiei tradi tionale. Pornind din punctul eel mai de sus al fruntii in jos, ele corespund lui Saturn, Jupiter, Marte, Soarclui, lui Venus, Mereur ~i Lunei (Figura 74).

Figurz 74. Ridurile fruntii ~ planetcle

Cutele fruntii sunt analizatc in acelasi fel ca.si liniilc palmei. Examinarca lor are in vedere numarul, claritatea, lungimea, culoarea, directia ~i adiincimea, acordiindu-se

130

Ce ne de;.vllluie lata

o deosebita atentie unor defecte ca intreruperea, aparitia . de insulite, alunite, negi etc. Dar ceea ce este mal importat, dupa cum se sustine, este aceea clI ele semnifica intluentclc planetare.

Din acest punct de vedere, fruntea, despre care se spune ca se afla sub semnul zodiacal al Berbccului, este analoaga primei case a hartii nasteru, al clI~el semn dominant este Berbecul. Prima casa este legata, m pnmul rand de individualitate: sub obladuirca ei sc afl5 aspect~l exterior, constitutia [izica, temperamcntulrsi. dupa unii astrologi, starea sociala ~l renumele. Liniile fruntii sunt interpretate ca ~l planetele din pnma casa, ceca ce explica de ee 0 frunte flrl! cute denota 0 persoana fllrll caracter si cu pupna energie personala, In schimb, fiecare linie adauga individului, pc a carui fruntc se afla, trli.sl!turi legate de planetcle obladuitoare, conturand mai bine caracterul ~i conferindu-i 0 mat mare

profunzime. .., ,

Totusi, situatia nu este chiar atilt de simpla mcat sa se creada ca mai multe cute tnseamna ~ 0 personalLtate mal buna, deoarece 0 data ce acestea depasesc un an~mlt nurnar, influentele planetare incep sl! se intcrfereze mtre ele dand un efect negativ. Astfel se explica de ce Edmund Waller, a carui frunte era "plina de riduri", era descris de Aubrey ca 0 persoana eu un comportarnent de tip colerie. De fapt, trei rid uri lungi, bine marcate ~l neintrerupte sunt ccle mai r:'0.~ocoas~, i~ ump ce cinci, sase sau, si mai rau, sapte linii consuturc, pcntru pose$orul lor, rnai curand dif'icultati decat beneficii. 0 per: soana cu sapte riduri este, de regula, saraca, 19norantl\ ~I singuratica. Pe de alta parte, un sInl;lur nd, net d,escnat, lung ~i neintrerupt este un semn m_:u poziuv decat doua sau trei linii neclare, seurte sau mtrerupte. De acee.a Clark Gable, a carui f runte era brazdata de doull linii pronuntate (Figura 52), a devenit un stralucit actor de cinema.

Fruntea

131

Nu este lntotdeauna usor de precizat care dintre ridurile Iruntii sub obladuirea wei plancte se afla; dar dacll 0 linie traverscaza f runtea la mijlocul distantei dintre sprfincene ~i linia parul ui, aceasta poate fi, cu lncredere, atribuita Soarelui. 0 astfel de linie semnifica 0 puternica influenta solara asupra persoanei respective, lnraurire care nu prca poate fi influentata de celelalte planetc; astfel, persoana este blonda, cu fizic robust ~i buna sanatate, optimista ~i plina de energie. Ridurile situate deasupra liniei mijlocii sunt guvernate (daca exista) de Marte, Jupiter si Saturn, iar cele de sub aceasta linie - de Venus, Mereur ~i Luna,

Renumita frunte, prczcntata In Figura 75, are trei linii norocoase sus situate. Cuta de jos poate fi identificata cu Soarcle, cea apropiata de linia parului, eu Saturn, este insa grcu de spus daca cea de mijloc intra sub controlul lui Marte sau al lui Jupiter. Dar, pentru ca Presley si-a ruinat sanatatea rnancand excesiv si Iolosind droguri, iar Jupiter este planeta unor asemenca exeese, soar parea ca, totusi, Jupiter este dominant.

Fruntea din Figura 76 apartinc actorului cnglez John Thaw: linia bine marcati1, dar intrerupta si ondulata, loca-

Figura 75. Cute sus-situate ale frun~i

Figura 76. Cut.!. a frun\ii, guvemal! de Venus

Ce ne dezvi1luie fa/a

Iizata sub linia de mijloc, se anli sub obladuirea lui Venus. Venus este emblema planetara a dansului, actoriei ~i a altor forme de divertisment ~i guverneaza talen-

tele unei persoane in aceste domenii. . ..

A treia frunte, care apartine celebrului scrutor Roald Dahl, este dominata de cute jos situate (Figura 77). Cuta netntrerupta de jos este guvemata de Mercur, patronul ideilor creatoare, at scrisului ~i al comunicarii, In general; aeest semn se tntalneste constant la cei ce traiesc de pe urma scrisului. Cuta situata complet deasupra acesteia, este guvernata de Venus.

Figura 17. Cute joe-situate ale fruntii

Pe aceasta frunte putem vedea ~i 0 varianta a eelei mai joase Iinii sau a liniei aflate sub semnul Lunei, Cand ea este Implirtitli in doua, ca aici, se spune eli jumli~tea de deasupra ochiului stang este g~vematli de Luna, m timp ce jumatatea de deasupra ochiului drept de Soare, cum rezulta din schita datata din 1695, prezentata pe FIgura 78.

Ridurile fruntii au 0 semnificatie pozitiva dad sunt lungi ~i netntrerupte, au 0 culoare slinlitoasli .~l nil sunt afectate de alunite sau negi. Sunt favorabile ~I liniile cu aspect de unde simetriee, a caror curbura de rnijloc

Frunt ea

133

Figura 78. Scfuta din Studtum Curiosum de Nicholai Spadon, 1695

coboara usor spre nas, cum se vede pe Figura 75. Daca linia situata eel rnai jos, patronata de Luna, este de 0 asemenea contormatie, denota 0 buna intuitie, sensibilitate artistica, dragoste pentru poezie ~i mare, noroe in privinta lichidelor; a doua linie, aflatli sub egida lui Mercur, indica proeese mintale rapide, n uenta verbals, talente scriitoricesti ~i sim] al afacerilor; a treia linie, patronata de Venus, dezvaluie 0 tnclinane spre placeri ~ confort in viati1, voce Irumoasa ~i talente muzicale, bune maniere ~i pricepere In materie de cumparare-vanzare; a patra linie, guvernata de Soare, semnifica mandrie ~ linutll demna, dorinta de putere ~i prestigiu, respect pentru lege ~i ordine; a cincea linie, dominata de Marte, semnifica un temperament vulcanic, egoism, agresivitate - tot atatea motive de conflict cu altii -, dar ~ multa energie, curaj, vigoare ~i spirit de initiativa; a sasea linie, a lui Jupiter, denota lacomie, 0 credinta religioasa puternica, bogatie

134

Ce ne dezvdluie fata

dar ~i gcnerozitate, dorinta de cunoasterc; In fine, a . saptea linie, a lui Saturn, simbolizeaza 0 oarecare tnstete, talent pcntru Invll\area limbilor straine. interes pcntru agriculturll ~i rninerit, prcferinte pcntru solitudine.

Cand cutele fruntii sunt scurte, subtiri, neregulate sau deformate In alt fcl; aceasta constituie expresia oarecum negativa a trasllturilor de caracter sau a tnsusirilor asociate. Astfel, de exemplu, 0 persoana eu lima lUI Mercur slab pronuntata sau tntrerupta, fiind tnzestrata eu locvacitate, 0 poate folosi pcntru a-i ponegn pc altii; ea poatc deveni chiar critic literar. Cutele slab pronuntatc mal pot indica 0 sllnlltate subrcda, anxietatc ~i putere de concentrare rcdusa.

Cardano mai sustinea ell daca liniile fruntii au capctcle ondulate aceasta indica lungi dlllltorii pc mare; cand capctele se Indoaie tn jos - calatorii terestre prelungite; iar daca sunt Indoite in sus - deplasan aenene!

Liniile sus-situate ~i bine conturate denota rcalizarea scopurilor la 0 varsta tiinllrll. liniilc mijlocii - succes in pcrioada medie a varstci, iar cde)os-slluate - reu~.ltllla o varsta mai avansata, De obicei, se considera ca liniile bine marcate ~i netntrerupte, situate injumlltatc: infcrioara a fruntii, sunt preferabile celor localizate In jumatatea ei superioara. Un succes umpunu, mal ales daca este apreciabil, se bucura rareon de 0 buna administrare ~ poate umbri restul vietii,

Capitolul B Sprancenele

"eel nascut sub semnul Berbecului are douii umfldturi dure la baza fruntii, asemenea celor observate la berbecii din tarcurile noastre, Spriincenele sale sunt frumas areuite ~i adeseori concrescute la mijloc, fornuind hierogliful semnului zodiacal respectiv. Ochii si1i SUIII mai curiind depiirtati, Are 0 (illuli1 mdndrii, dar caput si1u este intotdeauna aplecat spre inainte, ca si CU/II ar Ji mereu gala de atac."

Maurice DruOD. Alexander the God

Chinezii considera sprancenele drept una din celc cinci trilsllturi vitale ale Ietci. Intr-adevar, nici 0 fatll nu poate fi cititll cum se cuvine flim a le lua in considerare.

Sprancenele constituie granita dintre zona superioara ~i zona mijlocie a fetei; ele nu tin intrutotul de nici una dintre aceste zone. dar. in acelasi tirnp, apartin amandurora. Aceasta ii conlera 0 anumita tnsusire intangibila, ceca ce tngreuneaza interpretarea lor, mai ales de catre un ochi neantrenat.

Biologii considera ell sprancenele s-au dezvoltat pcntru a opri sudoarea de pc frunte sa se scurga in ochi, atribuindu-le deci un rol utili tar ~i protector. De aceea, ele trebuie sa fie destul de lungi ~i de groase pcntru a-si indeplini misiunea; rezulta dI sprancenele prea seurte sau prea subtiri reprezinta un handicap in aceasta privinta, dar ~i tnsusirile simbolizate de astfel de sprancene sunt oarecum deficitare. In acelasi timp, sprancenele nu trebuie sli fie prea groase, nici prea apropiate - sau, ce-i mai rau, - lmpreunate, fonniind 0 bariera tntre zona superioara ~ zona mijlocie.

136

Ce ne dezvltluie fata

o astfel de bariera arata ell. tnsusirile mintale, reprezentate <Ie prima zona, sunt separate de calitatile rnai umane, simbolizate de cea de-a doua, ceea ce denota 0

. oarecare lipsa de constiinta. Sprfutcenele groase indica 0 personalitate putern.ca. Posesorul ei este 0 persoana care doreste sll inainteze ~i sa lase urme in lume, neadrnitand ca cineva sau ceva sa-i stea in cale. De accea, cei ce devin lideri au adesea sprancene groase.

Sprancenele arata tipul afectiv al ornului, precum ~i gradul de in\elegere intre minte ~i inima. In aceasta privinlll ele arata calitatea relatiilor cu altii, mai ales cu cei apropiati. Ele mai servesc, concomitent cu urechile ~I fruntea, ca indicatie tn privinta capaciiaui intelectuale.

In ceea ce privcste viitorul, sprancencle ne vorbesc despre intervalul dintre 30 ~ 33 de ani.

Figura 79. Joan Blondell - spriincene aproape ideale

Sprtincenele

131

in cazurile ideale, sprancenele sunt tn echilibru cu restul fctei. De aceea, ele nu sunt nici excesiv de mari, dar nici de dimensiuni reduse. Cel mai bine este cand se arcuiesc usor deasupra Iiccarui ochi, avand capatul central mai gros si subtiindu-se treptat catrc cellateral. Culoarea lor trebuie sii fie la fel cu cea a parului de pc cap, pentru a nu strica armonia Ietei. Peril spriincenelor trebuie sa crcasca tn directia axului longitudinal al acestora, fiind tndreptali ln directie opusa liniei mediane a fetci. Nu este semn bun cand sprancenele sunt stuIoase, iar perii lor au 0 lungime incgala. Spranccnele trebuie sii fie bine eonturate, 811 nu fic tntrerupte sau eu aparenta de pctice.

o pereche de sprancene, aproape ideale, apartin lui Joan Blondell (Figura 79), actrita de cinema, una din sotiile lui Dick Powell. Cititorul poate observa ell spranccnele sale sunt mai lungi decat ochii, trllsiiturii ce indica 0 intcligenta deasupra medici, fllrii a Ii prca lungi, Culoarea spranccnclor este eeva mai tnchisa decat a parului, ceca ce consti tuie un semn ncgati v, dcsi deosebi rea se datoreste, fllrl1 Indoiala, faptului ell t~i vopsea parul, realiziind ace) blond, la modi1 ~i astazi, ca ~i in t930.

In primul sau film - Sinner's Holiday (Vacanta pacatosului), realizat In 1930, Joan Blondell a jucat eu James Cagney; ca a devenit rapid 0 stea a ecranului. In 1945 a divortat de Dick Powell, iar dupa doi ani s-a casatorit cu impresarul Mike Todd.

Fiecare din vestitcle portrcte schitate tn Figura 80 prezintJi 0 serie de trasaturi interesante, dintre care aspectul fizic diferit al spriincenelor se situeaza aproapc tn capul listei. Spriincencle lui Muhammed Ali sunt pline, flirll a fi exagerate, tn timp ce sprancencle lui Frank Sinatra sunt rnici, distoniind cu restul fetci.

Spriincenele lui Al i sunt bine conturate ~i au aceeasi culoare tnchisa ca ~i parul. Lungimea lor depaseste pe a ochilor. Cu toate ell. nu sunt arcuite, cum ar trebui sl1 fie,

138

Ce ne dezvdiuie jala

Figura SO. Muhammed Ali !i Frank Sinatra

imaginea lor in oglinda nefiind superpozabilli (stilnga este ceva mai subtire dedit dreapta), ele sunt, altfel, de tip superior. Asemenea sprancene denota ell Ali este mai bine dotat intelectual dccat 0 arata fruntea lui nu prea inalU ~i lipsita de cute ~i pozitia joasa a ochilor sai, ca relatiile sale cu altii sunt in general bune ~I ell inceputul ani lor treizeci ai vietii sale a fost eel mai norocos.

Sprancenele lui Frank Sinatra sunt mai scurtc dedit ochii, drepte ~i nearcuite, de culoare diferita de a parului. Aceasta denota ell relatiile sale personale nu sunt dintre cele mai amicale, ~i de aceea se simte oarecum singur. Aceste aprecieri negative trebuie tnsa atenuate, Ii nand seama de urechile sale mari ~i situate sus, precum ~I de fruntea sa ampla care denota un coeficient de inteligenta superior. Sprancenele lui Sinatra mai. dezvaluie cll a trecut prin mari greutati in pnrnu ani ai celui de-al patrulea deceniu aI vietii sale, perioada care, pentru el, a Iost rea mai nefasta,

Cititorul poate constata ell ambii blIrbali au fa", neechilibrata, deoarece fiecare din cele trei zone faciale are

Sprdncenele

139

o in1l1lime diferita, La' amandoi zona inferioara este lunga, zona superioara - mai scurta, iar zona mijlocie este cea mai scurta dintre ele. De aceea, nici unul din ei nu este, in sens psihologic, bine integral.

Schita de portret a lui Junzo Okudairo (Figura 5) ne furnizeaza 0 mostra de sprancenc cu 0 forma negativa, Acestea sunt situate laniveluri diferite, au o lungime inferioara lungimii ochilor, 0 grosime uniforma ~I sunt stufoase, ceea ce dcnota, in ansamblu, un om tulburat, periculos.

Figura 81. Sprancene Ih forma de bumerang

Cand spranccncle au 0 forma de bumerang, ridicandu-sc spre un varf central, in loc sil fie arcuite (Figura 81), ele simbolizcaza independenta si putcre dc vointll, apartinand unei persoane careia ii place drumul ales, pc care dorcste sa progrcscze, Aceste Insusiri sunt cu atat mai pronuntate eu cat unghiul "V" -ului inversat este mai ascutit ~i mai inalt. Acest aspect em numit odinioara "Punctul lui Rubens", dupa numele artistului care avea asemenea sprancenc, punct des pre care se credea ca indica abilitate in.amestecul culorilor.

Spranccnelc jos-situate, care par ell se prabusesc peste ochi (Figura 82), sunt un semn negativ, simbolizand 0 fire excesiv de prudenta ~i calculata, de asernenca 0 minte ezitanta ~i nesigura. Persoana rcspectiva nu are fler, iar lasitatea sa in asumarea riscurilor prevesteste ca i~ va atinge obiectivele tiirziu sau, poate, deloc.

140

Ce ne dezv/lluie fata

Figura 82. Sprgncene jos-situate

Dimpotriva, spranccnele Ioarte sus-situate dcnota 0 atitudine exaltata, iresponsabila (Figura 83), ceca cc se poate solda eu cii~tiguri timpurii (daca urechile si fruntea sunt bine formate), dar rnai tarziu pot ercea dificultati, precurn ¢ afectiuni cardiace.

Figura 83. Sprancene sus-situate

Sprancenele drepte tradeaza 0 persoana practica, onesta ~i mai curand lipsita de imaginatie (Figura 840). Asemenea persoane prefera s1\ se bazeze pe fapte ~i au continuitate in munca, dar pot deveru 0 problema daclI se

Sprtinceneie

1'1

Figura 84. Sprancene drepte

supara sau Ii se cere s1\ schimbe directia, Daca sprancenele drepte se largcsc la capetele lor laterale (Figura 84b), ele dezvaluie 0 persoana severn, hotarata, un bun conducator, care aduce la indeplinire proiectele propuse. Aoesti oameni f~i ~ae dusmani penculosi, pentru ca nu se opresc niciodata pan1\ nu depasesc pe oei oe Ie stau in cale.

Figura 85. Spranceue indrcptale in sus

Spranccnele indreptatc In sus Iata de centrul Ietci si care confera posesorului lor un aer 'mefislofclic (Fig~;a 85), denota 0 I:"'rsoanl1 egoista, care merge numai pc drumul pe care ~1 l-a ales ~i erede ell are Intotdeauna dreptate. Ea P?"te ajun~e departe In via!1\, daell fnerederea In sme este indreptatita, dar prea frecvent nu confirma, tn sehimb fi raneste pe ceilalti prin dusmanie si furie promisiuni gratuite ~i Inclp1l\fu1are.' , ,

Cand ~prfuloenele se areuiesc mult in jos la capatul Ior extern (FIgura 86), ele oghndesc 0 persoana timida ~i nu

142

Ce ne dezvlUuie lara

Figura 86. Spranccncle arenite in jos Ia Margaret Sullavan

prea capabila, care [naintcaza foartc grcu,. fiindu-i teama

de lume ~i neavand Incredere In sme tnsasi. .. ,

Semnificatia linici sprancenelor sc modifica, mtrucatva, ca urmare a grosimii lor ~i a sensului in care crcsc perii. Sprancenele groase ~i stufoase (Figura 87) tradcaza o persoana irascibila ~i agreslva; ace.te tm,iitun ncpUlcute

,. /i1fJi!J

figura87. Sprilncene stutoase

Sprdncenele

143

devin ~i mai negative, dad! perii cresc tn directii diferi te. Lombroso a constatat prezenta unor spranccne stufoase la mai multi criminali, in special la violatori ~i asasini.

Sprflncenclc ale caror peri erese In sus (Figura 88), semnalizeaza 0 persoana curajoasa ~i decisa, Intotdeauna gala sa raspunda la 0 provocare. Ea i~i va croi propriul drum in viall\ ~i nu 0 vor descuraja piedieile intfllnitc. 0 asemenea persoani1 sc plictiseste repede In condiuile unci vieti linistite,

Cand perii spranccnelor cresc In jos, ele dezvi1luie lipsa de energie ~i incredere de sine; de aceea, posesorul lor este slab de Ingeri. Oamenii din accasta categoric pot fi lesne dati la 0 parte ~i descurajati; In consecinta, ci ocupa freevent pozitii sociale inferioare.

Spranccnclc foarte subtiri denota lipsa de stralucire ~i hotarare; totusi, aceste Insusiri nu !ipsesc cu totul daca spranceana, ca atare, este proeminenta, Oricum, oamenii cu sprancene subtiri tind sa pluteasca in deriva prin viall\, fllra vreun sens sau scop. Aeeia dintre ei care obtin suceese sunt de obicei tndrumau de cineva mai putcrnie.

Trebuie Intotdeauna sa unem minte di rnulte persoane, In special femeile, i~\ pcnseaza sprancenele, eeea ce Ie schimba forma ~i structura lor naturala, asa tncat evaluarea lor corecta nu poate fi fikutll. Asttel de sprancenc modificate nu schimba eul interior aI femcii (sau al blirbatului), dar furnizeaza date mincinoase celor din JUT.

Figura 88. Perii spIincenelor cresc in sus

Capitolul9

Ochii

"Piirul si ochii ii sun! inchise La culoare, Mai negri dedit ar putea sa spuna cilleva, Iar genele-i IUIIgi ascund 0 lumina

Care ar putea fi prea strmucitoare, "

Thoma. s Hood. Ruth

A deveni t un truism afirmatia cl ochii sunt f erestrcle sufletului, dar este cu siguranta adcvarat ell forma, stralucirca, culoarea si, desigur, miscarea lor dezvaluie Ioarte multc informatii despre interiorul persoanei respective.

Ochii sunt, firestc, organe de Simi care ne per~lt sli vedem. Fiecare glob este 0 capsula sferica, situata In orbita ~i care se poate roti gratie rnuschilor oculan. Acecsul luminii este permis printr-o deschidcre circulara - pupila _, care, privita din fala apare ca un punct mare negru. Pupila este tnconjurata de un halo pigmentat, irisul care la cele mai multe rase de oamern, este colorat in negru; 1; europeni culoarea irisului variaza intre ncgru ~i albastrul foarte dcschis.

Genele

Rudiment 11 celei de I treia pleoape

Albul ochiului

Fig~r.PcB9. Aspectul frontal al ochiului

Ochii

14'

o alta portiune vizibila a globului ocular, care, in cazuri ideale, este Intr-adevar alba, este albul ochiului. Ochii se pot Inchide, fiind astfel aparati de pleoape, ajutate de gene. Suprafata ochiului este continuu umezita de lacrimi, lichid antiseptic care dil ochilor stralucire (Figura 89).

Ochii trebuie sli se incadreze in echilibrul general al Jetei. Nu trebuie sil fie prea mari sau prea rnici, prea bam bali sau cazuti in fundul capului. Trebuie sa fie asezati pe aceeasi linie, sa fie orizontali ~i nu oblici in sus sau in jos. Cand ochii sunt relaxati si privcsc lnainte, irisul trebuie sa fie astfel situat intre pleoape tncat deasupra ~i dedesubtul lui sa nu se mai vadli albul ochilor. Acesta din urma nu trebuie sli prezinte vase de sange vizibile, zone decolorate sau patate, Ochii care tntrunesc aceste aspecte pozitive denota 0 persoana onesta, demna de tncredere si tncrczatoare, care, probabil va avea 0 via\l1 fericita ~i i~i va realiza multe din soopurile urmlirite. Asemenea ochi oglindcsc 0 seninlitate interioara, izvor al fericirii.

Una din cele mai importante trasatur] a ochiului este stralucirea (luminozitatea) lui. Aceasta trlisliturli unica sau cum 0 numesc unii, magica, se datoreste interactiunii dintre lumina ~i lacrimile de pe suprafata ochiului; pe 11lngll vial" pe care 0 da ochiului, ea constituie 0 masura a scanteii launtrice a posesorului. Ochii stralucitori, vii, caracterizeaza 0 persoana isteata ~i vioaie, in timp ce ochii lipsiti de stralucire ~ lumina denota nu numai oboscala ~ descurajare, ci ~i 0 prabusire spirituala, Difcrenta dintre asemenea ochi este ilustrata de cele doua s~:.:t" de portret din Figura 90. Ochii printesei Diana sunt stralucitori ~i vii, in timp ce ai lui Bo Derek apar lipsiti de scanteia vietii.

o privirc stralucitoare si, totodata, directa ~i patrunzatoare este 0 privire care nu admite nesupunerea. Ea apartine celor dcstinati sa deuna pozitii de putere ~i autoritatc.

146

Ce ne dezvlUuie lata

Figura iX). Ochi stralucirori, respectiv, sunsi

Persoanele lipsite de atributele sus-mentionate nu trebuie sa se astepte la pozitii supreme. oricat de favorabile ar f. celelalte trasaturi ale fetei lor.

Suetoniu ne spune ca Iulius Caesar avea "ochi patrunzatori, castanii tnchisi'', iar succesorul acestUla~ Octavianus Augustus. avea ochii "limpezi si lucitori .~l il_plilcea sa creada ell ei strillueesc ca un Iel de raze di vine; 11 facca o deosebita placere cand 0 persoana asupra careia i~i atintea privirea patrunzatoare i~i lasa capul in jos, ca ~l cum ar fi fost orbita de soare". Plutarh relateazll despre Alexandru eel Mare ell acesta avea "0 anumita vioiciune a privirii, pe care au cautat slI 0 imite multi din prietenii ~i discipolii lui". Cititorul care ar VOl slI vadl1 0 asemenea privire la un lider modem are ca eel mat bun exemplu pc Margaret Thatcher, a wei privire directa, lurninoasa ~l pl1trunzlltoare ar putea tm bliinzi chiar ~ 0 ceata de lei

neastfunpl1rati· .

Ochii stralucitori, dar care nu sunt ~i pl1trunzilton,. nu pot fi considerati ochi care nu suporta si1 fie contrazisi; dar daca posesorii lor au trasatun favorabile, energice ~l echilibrate, pot si1 se realizeze in domeniul artelor ~i al

Ochi i

141

activitatilor de divertisment, in servicii publice ~i pe tMam stiintific, Sir John Denham, poet. dramaturg ~i diplomat din secolul aI XVII-lea a fost 0 persoana de acest gen. John Aubrey ne spune ell acesta "avea ochii nu prea rnari, de culoare cenusiu vemil deschis; privirea lui era ciudat de patrunzatoare, a~ incdt atunci cand discutai cu cl ~i il priveai in ochi parea ell iIi ghiceste adevaratele ganduri". Acelasi John Aubrey a consemnat cl1 filosof ul Thomas Hobbes "avea ochi buni, caprui, plini de via!il ~i spirit, chiar ~i in ultima perioada a vietii sale. Cand se scufunda in discutii, ochii ii straluceau ca niste carbuni aprinsi."

Posesorii mai putin norocosi ai unor ochi stralucitori nu numai ell nu-si pot controla pe deplin ochii, dar au ~i trasaturi faciale neechilibrate. desi net pronuntate. Acestora Ie lipsesc calitati precum rabdarea ~i perseverenta, farn de care este greu slI reuseasca in via!il, in schimb au energie ~i dorinta de a se realiza. Dezamagirile ~i esecurile le accentueaza frustrarea ~i supararea, ambele stricand armonia vietii de familie ~i provocandu-le declansarea unui ulcer sau a aI tor dereglari legate de stres.

Persoanele cu ochi stralucitori, dar care nu i~i pot controla privirea ~i au trasaturile slab pronuntate ~i neechilibrate, rareori ajung departe in via!il. Energia lor este fie necanalizata, fie tndreptata pe 0 cale gresita, ceea ce Ie atrage dispretul ~i indiferenta celor din jur, desi sunt adeseori foarte multumiti pentru ceea ce au realizat.

Ochii vii prevestesc soarta in perioada de vdrstl1 tntre 34 ~ 39 de ani. De aeeea, daci1 aveti ochi strillucitori care privesc direct, concornitent cu celelalte trasatun pozitive, mentionate in al patrulea paragraf aI prezentului capitol, Yeti avea (ali avut) noroc in perioada amintitA. Vii puteti astepta la fericire ~i buna sanatate, ~i Yeti progresa ~i in activitatea profesionalll

148

Ce ne de7Yl1Iule lara

Figura 911a. Oehi de lup - irisul care Iloteaza prea sus

Dar daca ochii prezinta una sau mai multe trllsJ" ·"i negative, aceasta perioadl1 nu va fl atilt de favorao. .. .; Daca albul oehitor este galbui sau prezinta vreo pata, de exemplu, aceasta preziee deteriorarea sl1nMl!~i insolitll de o stare anxioasl1. Chinezii sustm ca 0 pata pe albul oehilor prevesteste ~i pierderi bl1ne~ti, mergand pana la faliment total. :;li prezenta unor vase In albul ochiului estc un semn rau, Ea simbolizeaza nelinisu min tale. 0 gandire tulburatll si, posibil, predispozitie la violenta, ..

Un iris care floteaza prea sus, evidentiind albul ochiului in jurul sau (Figura 911a) dezvaluie 0 stare launtrica nestabila, negativa ~I perturbatll spiritual, respectiv 0 persoanl1 peric~loasl1 p"ntru sine insl1~i ~i pentru altii. Asemenea oameru trebuie tratan cu &nJl1.~1 nu trebuie sa li se acorde incredere. De aceea chinezii numcsc aslfel de ochi - ochi de lup (vezi ~ Figura 91/b).

Tilnl1ru1 model prezentat tn Figura 91/a are un dublu nenoroc: are nu numai irisul Ilotant, ci ~i vase de sange evidente in albul ochilor, precum ~i spriincenele prea joase. Aeeste trasaturi dezvaluie 0 ~rsoanl1 extrem de tncurcata ~i nefericita, care, probabil, va a,:ea diferite probleme majore tn al patrulea deceruu al vleln.

S-a spus, uneori, eli Adolf Hitler nu av~. falll de nebun, niei de criminal. dar un cintor cu spmt de observaue va constata, fl1rl1 tndoiall1, unele trl1sl1tun extrem de negative in desenul din Figura 92. . .

In acelasi timp, Hitler avea niste ochi albastri remarcabili, ~i 0 privire care strlUucea aproape hipnotic,

Flgurq9l(b, William Powell

Ochii

149

Figura 92. Adolf Hitler

sesizata de toti cei eu care s-a illtalnit. Aeeasta nu trebuie slI ne surprinda, deoareee el a ajuns liderul gennanilor ~i trebuia sa aiba acea tane interioara care i-a permis sa ajunga la 0 pozitie atilt de inaltll. Numai eli in timp ee privirea sa reflecta neinduplecarea. irisul sau floteaza mult prea sus, descoperind albul ochilor. Doar aceasta singura trl1sl1turl1 tradeaza Invalmaseala Iauntrica ~i dezechilibrul afectiv, care si-au gasit expresia subversiva in doetrinele partidului nazist

lrisul inalt mai prevesteste 0 perioada dificila Intre anii 34 $i 39 ai vietii, Adolf Hitler s-a nascut in 1889, deci a implinit 34 de ani in 1923, an in care a condus, tn mod pripit, partidul nazist, tnca in fonnare, tn revolutionarul "mars asupra Berlinului", Tentativa a fost tnl!bu~itl1 de . politic, care a tmpll{lcat mai multi dintre acolitii lui Hitler, tar pe ell-a arestal. Hitler a stat tn inchisoare noua luni, timp de care a profitat scriind Mein Kampf, deveni tl1 biblia nazistilor, Urmatorii cinci ani au fost grei atilt

ISO

Ce ne detv/JIuie lara

. pentru Hitler, clt ~i pentru partidul nazist; acesta din 'urma a fost door unul dintre multele partide politice aflate tn cornpetitic In statui german demoerat ~i care a suferit 0 tnfrangere zdrobitoare In alegerile din 1928, clnd Hitler avea 39 de ani. In schimb, urmatorii cativa ani au fost mult mai favorabili nazistilor, Acestia au inregistrat rezultate electorale aprcciabile in 1930, tmbunatatindu-le substantial in 1932. In anii urmaton, Hitler si-a eliminat rivalii din partid, a obtinut 0 vietorie categories in alegerile din 1934 si, la varsta de 45 de ani, a devenit dictator. Acesti ani sunt oglindiji, pe fata lui Hitler, de nasul sau, trasatura lui eea rnai Iavorabila, cand si-a atins apogeul succesului.

Figura 93. Iris situat preajos

-

.<t>.

Figura 94. Ocbi bulbucati

lrisul poate fi situat, uneori, prea jos, asa tncat este vizibil aibul ochiului in partea de sus (Figura 93). Acesta este un aspect rar inta.init at ochiului, apreciat ca foarte nefavorabil. EI denotli eruzime ~ perversitate ~ apartine unei persoane careia ti face placere sa-i f aclI pe ai ~i sli sutere. Posesorii acestui tip de ochi, ca ~ cei din para-

Ochii

151

graf ul precedent, au sansa sA moara la 0 vilrsli relati v t1Inlirli (uneori de moarte violenta), iar daea ajung la 0 vilrstll mai inaintatll, ti asteapta singuratatea ~ neferieirea.

Mai obisnuiti sunt ochii bulbucati, la care albul ochiului este vizibil deasupra ~i dedesubtul irisului (Figura 94). Aceasta forma, numita medical exoftalmic, este unul din simptomele hipertiroidiei, adica al unci hiperactivitllti a glandei tiroide, care determina 0 fire nervoasa, iritabila, concomitent cu violenta temperamentala ~ comportamemala,

Trasaturi similare, dar mai putin mareante ale ternperamentului ~i ale eomportllrii se inrcgistreaza ~i la persoanele eu ochi bulbucati, dar fltrll a avea 0 disfunctie tiroidiana, Asemenea oameni sunt exeesiv de ironici. 1n plus, sunt lascivi ~i gelosi, In stare sli-~i tnsele partenerii, acuzandu-i, totodata, pe acestia de infidelitate. Nu e surprinzator ell asemcnea persoane i~i petree batranetca

In singuratate ~ suferinta. .

o distanlli tntre ochi egala eu lungimea unui oehi este semnul unui bun echilibru al calitatilor reprezentate de oehi. 0 distan\l1 mai mare denota agilitate mintala redusa, proportionala eu cresterea distantei interoeulare. De aeeea, oehii foarte departati sugereaza un intelect dirninuat, ehiar stupiditate.

Ochii aflap la 0 distan\l1 mai mica declt lungimea unui ochi denotll 0 persoana eu vederi inguste ~i f unciar suspicioasa, Asemenea oameni sunt lipsiti de caldura afectiva; ei pun pe primul plan propriile nevoi ~i preocupan ~ de aceea nu se bucura de ineredere ~ au puuni prieteni intimi.

Dacl aveti ochi mari, nu atllt de mari tnsa incitsil rupa echilibrul fetei, tnsemneaza cl aveti 0 fire tndriiznealli, aventuroasa, responsabila ~i poruneitoare. lntr-adcvilr, cei eu Iunctii inaite in industrie, comer! ~ politica au adeseori ochi mario Nu este exelusa nici prezenta unor talente artistice in proportie superioara mediei.

152

Ce ne de7.V/lluie fata

Dimpotriva, oehii mici denota 0 personalitate mai putin deschisa si mai precauta, cu prefenn¢ pentru meditatie tn dauna activitaui. 0 asemenea persoana prefera sli lucreze de una singura decat cu altii ~i ti convin mai mult sarcinile care 'mbracll, oarecum, 0 forma. de provocare la tntrecere. Un om cu aceste tnsusiri poate fi un excelent cercetator, analist sau , .. oretician, cu loate ell .nca.pl1tlinarea sa tnnascuta n impiedica sa. caute ~i altc solutii, mult moo productive. Femeile cu ochii mici au tendinta de a fi cicalitoare ~i pretcntioase, dand totodata dovada de 0 mare fidelitate falll de soti si de membrii familiei lor.

Culoarea ochilor se datoreaza pigmentului numit melanina. Cu eat rnai multa melanina este prezenta In iris, cu atat rnai Inchi~i la culoare sunt ochii, in timp ce seaderea progresiva a pigmentului dll nastere la culori rnai deschise: cenusiu, verde si albastru. Cand rnclanina este cu totul absenta, situatie existenta la albinosi, ochii au culoarea roz,

In mod traditional, ochii negri sunt asociaii cu tnsusiri precum caldura afecuva, deschidere sutleteasca, extravertire ~i iritabilitate. Trebuie sa fim lnsll precauti , tntrucat nu toti oamenii cu ochi negri - care alcatuiesc cea mai mare parte a rasei umane - intrunese aceste calitati, Chiar daca ochii negri ne sugereaza prezenta lor, de trebuie evaluate \inand seama de restul Ietci, Este totusi adevarat ell oarnenii cu ochi negri sunt rnai putin sensibili la durere dedit cei cu ochi de culoare rnai deschisa,

Ochii caprui denota, de asemenea, caldura afectiva, dar ~i un intclect mai viguros decat la cei cu ochi negri. John Aubrey ne spune ca filosoful Thomas Hobbes "ave a .ochi frumosi caprui", iar Francis Bacon - "ochi delicati, vioi, caprui". Oamenii cu ochi caprui sunt mai putin iritabili decat sernenii lor cu ochi negri, ceea ce ti face mai apti sli se descurce tn situatii neprcvllzute.

oes«

153

Culoarea ochilor albastn 'poate prezenta diferite nuante: safir intunecal~ azuriu, acvarnarin ~i albastru spa- 111clt~ ultima fiind obisnuita la stelele arnericanc ale ecranului, De regula, se considera ell, pe masura ce culoarea albaslm.a ochilor este mai deschisa, posesorii lor sunt mat hl'S!!1 de pasiune ~i cornpasiune. In general, ochii albastri denota 0 persoana mai calma, mai ponderata si mat mtroveruta dedit una cu ochi negri, cu atitudine conscrvatoare ~I tendinta de a lasa lucrurile sa-~i urmeze cursul. Persoanele eu ochii de un albastru mai Inchis sunt mat entuztastc decat verii lor cu ochii de un albastru pal, toartc reci ~i calculati. tn tirnp ce persoanele cu ochi mat mtens albastri sunt pasnici din fire, 0 trista realitate ne arata ell violatorii ~i crirninalii au adeseori ochi albastri mal decolorap. Astfel, laimosut asasin James Hanratty se distingea, la fel cu Hitler, prin privirea sa "patrunzatoare ~I de un albastru deschis'', Stirn, de asernenea, de !a ~u:tonlu, ci\ !'lero, lmparatul dement al Romci, care I~I incorda lira 10 ump ce orasul ardea in flacari avea

"ochi albastri, spalacui". '

Oehii vcrzi s-a,u bucurat, de-a lungul ani lor, de 0 presll. Iavorabila; In ce rna pnveste, am vazu: atat de pUIIOl oameni cu <><;_hi de aceasta culoare, incat nu as putea sa garantez ell insusirile ce lc-au fost atribuite sunt adevarate. A mers vestea ca cei cu ochi verzi sunt individualisti curajosi $i voiosi, fig~ri_ temerare, inteligcnte ~i 1Ovenltve,dar aceste zvonun mu fae acceasi impresie ca ~t srntordliehle irlandezilor,

Ochii cenusii apartin unor persoane cu afectivitatea controlata, care gandesc r~delung $i din greu Inaintq de a se decide .pentru once .actlUne. Fie-ne permis sa. amintim cititorului ell zelta~fecloarll Atena, care a iesit, gata Inarmata, din capul lui Zeus, avea ochi cenusii ce "scilnteiau ca niste ,~tele::. John Aubrey scria despre Sir William ,:ettyell ochii lui aveau 0 culoare cenusie ca ai ga~tei", In ump ce Erasmus a observat ca Sir Thomas More,

154

Ce ne dezviJJuie fata

celebrul auto~ at Utopiei, avea "ochi cenusiu-albastrui eu . ~ICI pete IC! ~i colo ... Expresia chipului ~i privirea !ucliu~ erau 10 concordant!. cu caracterul sau, oglindind mtotdeauna 0 veselie agreabila, amicala",

Ideal, ochii ar trebui sa fie situaii orizontal, contribuind astfel la echilibrul fetei, dar nu este un semn neganv daca sunt oblici tn sus sau tn jos, exceptand cazul ~l! alte trasatun faciale prezinta vreun defect, caz tn care insusirile pe care acesna Ie reprezinta pot fi folosite tn scopun reprobabile, Fireste ca la orientali, ai caror ochi sunt, in mod normal, oblici, numai cei la care oblicitatca este pronuntall!.posedl! caracteristicile personaie ce vor fi prezentate mal JOS.

Figura 95. Ochi oblici in sus

Ochii oblici orie,:tali in sus (Figura ss; denota 0 persoan~ mandril, ~e I~I dll Important! ~I se crede buricul pamantului, nazuind ca cele mai multe din ocazii slI evolueze in sensul dorit de ea. 0 asemenea persoana este extravertt ta, cnergica ~I totodeauna gata sa-si asume nscunle; este lesne de imaginat cli daca i se of em un prilej favorabil, ea poate fi cu u~urinlll atrasa tn sllviirsirea de flirlIdelegi, ba chiar a unor crime.

~ \~~\

Figura 96. Ocbi oblici in jos

Ochii

15'

Ochii oblici orientati in jos (Figura %) au 0 privire trista, desi posesorii lor nu sunt nicidecum lntristati sau nesiguri. Ochii de acest Iel oglindesc decenta, generozitate ~i bunatate; de aceea, eel mai mare defect al unci ascmenea persoane este acela ell pare dispusa sl! creada povestile despre 0 soarta nenorocita pe care i le spun cei ce vor sa profile de ea. Acest gen de oameni se caracterizcaza prin constanta sentimentelor si, de obicei, au 0 casnicie stabila ~i de lunga durata,

Incretiturile sau ridurile care apar la col tul ochiului sunt cunoscute sub numele de "talpa gastei", In mod normal, aparitia lor estc legatll de batrancte, fiind cu totul neobisnuit slI intiilnqti oameni In varsll Ura asemenea riduri. Dar daca cel mull patru asemenca riduri pot fi considerate ca ceva normal la batranete, prezenta unui numar mai mare constituie un semn negativ, care sugereaza singuratate ~i greutau personaie.

Ridurile de tipul "talpa gastei" sunt mai rcvelatoare daca apar pe Iata unci persoanc tnainte de tmplinirea varstei de 40 de ani, deoarece elc devin semnificative tn ceea ce priveste caracterul ~i soarta ei, Prezenta lor tn numar mai mare scmnifica indolcnta si lipsa de orizont. Posesorii lor sunt parteneri inconsistenti lntr-o casnicie, care, probabil, vor avea netntclegeri eu sotii (sotiile), mergand paol! la divor], cu urmari nefericite.pentru oopiii familiei respective. Liniile "talpa g~tei" avand olungime paol! la tfunple dezvaluie lascivitate ~ dorinta de a obtinc bani nemunciti,

Cand "talpa g~tei", fermata din patru linii sau mai putine la numar, apare la 0 persoana tanilrl! este important slI se observe directia lor. 0 arcuirc a lor in sus, spre ridurile fruntii (Figura 97) este un semn deosebit de favorabil, care prezice 0 viat! norocoasa, incluzand ~i 0

casnicie fericita, .

Dimpotri vii, arcuirea cutelor in jos are 0 semnificatie nefavorabila (Figura 98) care prevesteste dificultllli tn

.56

Ce ne delvi1llde lala

munca ~i afaceri, probleme materiale ~i 0 casnicie I\Cfericita

Cand una sau doua cute se arcuiesc in sus, iar celelalte - in jos, asa indi! se intretaie ca niste foarfece (Figura 99), ele denotll 0 dispozitie spre dispute, concomitenl cu refuzul de a primi sfaturi ~ tendinta de a se plange. Aceste tnsusin provoaca neplaceri persoanei respective, in special in relatiile inti me.

Cesare Lombroso a observat ca la eriminalii Innascuti zona centrala a pleoapei superioare este freevent coborlitll, conferindu-i respectivei persoane un aer somnoros. Aceasta concorda cu atributele acordate de ehinezi unor asemenea oameni: interesati, vicleni ~i lipsiti de sensibilitate, Cand intreaga pleoapa este mull coborata, generand aspectul cunoscul sub denumirea de "oehi de iatac", ea denota, cum era de asteptat, lascivitale, preocupari pentru seductie ~ aventuri amoroase.

Daca pleoapa inferioara a unui barbat este atat de trasa in jos tncat devine vizi billl marginca ei rosie imerioara este semn de impotenta; la femei, acclasi aspect denota ell cste patimasa ~i plina de dorinte trupesti.

Figura <no "Talpa g~ei"arcui1li !nsus

Figura98. "Talpa g~ei" arcuita injos

Figura 99. ''Talpa g~ei" ell riduri tecrucisate

"10 foerfece"

CapitolullO Nasul

"Mintea ii e ascU/itit si exigenlii, Nasul, remarcabil de mare,

F ata - mai mull sau mai putin hidoasa, lar barba - ca 0 perucii. "

Edward Lear, How Pleasant to Know Mr Lear

Nasul, numit, in glurna, trompa, este situat tn mijloeul zonei medii a Ietei, in centru, eel mai important loe pentru chinezi, unde era amplasat din celc mai vcchi timpuri palatul imperial, precurn ~ steaua polara Centrul este locul din care toate pleaca si in care toate revin. De aceea, astrologii plaseaza nasul sub egida Scorpionului, deoarece Scorpionul guverneaza organele sexuale care pe noi tou ne-au creat, cedand lui Marte drcptul de stllpiinire a narii noastre drepte si lui Venus - a eelei stangi. Cum stim din mitologie. Venus era zeita amorului, iar Marte - amantul ei. Corelatia dintre nas ~i organelc genitale este ~i mai stransa dedit 0 sugereaza traditia astrologica, Nasul mare este de multa vreme corelat, eel putin la barbati, cu dimensiuni mai mari decat cele normale ale organelor intime, iar nasul mic era considerat drept scmn al unor dimensiuni mai mici ale acestora. Intr-adevar, Edward Lear, eel pomenit mai tnainte, ne-a spus despre sine insu~i mai mull dedi se obisnuieste, atunci ciind s-a laudat cu nasul sau remarcabil de mare.

Importanta nasului ca emblema a Ieteia fost descoperita de Aristotel ~i confirmata de aproape to~ fiziognomistii de marea. Dr. Roger Rogerson spunea ell "dintre toate trlIsilturile fetei ornenesti, nasul, fiind eel mai proe-

158

Ce ne dezv/Uuie lata

minent, joaca eel mai de seama rol in dezvaluirea caracterului" .

. Noi am slllbilit, deja, ca lungirnea nasului, respectiv a zone'. mijlocii t~ebme sa fie egala eu aceea a fruntii si a treirnn Iaciale inferioare. 0 asemenea egalitate sirnbolizeaza un echilibru interior, exprimat prin cinste, loialitate ~I dragoste pentru adevar, ceea ce caractcrizcaza orice om destoinie. Posesorii unui asemenca nas echilibrat au un instinct sexual normal, sunt optimisti ~i au pareri sanatoase despre ei in~i~i si desprc propriile lor capacitau, Dar aceste caracteristici se manifcstli pc dcplin numai daca nasul are 0 forma bine conturata, ca de alifel ~l celelalte trasatun,

Un nas Iungadica un nas a carui lungime 0 depasestc pc aceea a fruntii sau a zonei inferioare, denota 0 fire mai putin d~schisli ~i 0 comportare mai rigida, Intr-adcvar, indivizii cu nas lung sunt mai dcgraba snobi si nejustifieat de rnandri de priceperca lor, tratand tokxlatli eu dispre] pe eei ce vor sa-i indrcplc. Lungimea nasului trebuie tnsa confruntata cu la!imea lui. De exemplu, un nas lat indica hotarare in urmarirea scopurilor, in timp ce un nas subtire simbolizeaza 0 fire mai schimbatoarc si mai nesigura, De aeeea, nasul lung si subtirc e scmnul diletantului, care este adeseori spiritual ~i distractiv, dar eu un fond mat superficial, in timp ee un nas lung si lat este corelat eu 0 coneentrare superioara ~i 0 energie mult mat constania, ceca ce iI ajuta pe posesor sa obtina suecese. Orieum, llirgi mea trebuie sli intcreseze jumatatea inferioarli a nasului, tncadrandu-se intotdeauna in echilibrul general aI fetei, tntrucat, dupa cum am mai observat, Ilirgirea lui in zona superioara prevesteste 0 moarte prematura, Nasurile foarte lungi apartin unor barbati, respectiv unor femei, eu noblete a caracterului, precum ~i persoanelor care, preeum printul Charles ~i episcopul Ken, din secolul aI xrx-lea, vadesc tnchnatii spirituale (Figura 100).

Figura 100. Episcopul Ken !i printul Charles. ambii cu nas lung

I

Nasul

159

Nasul seurt, fn genul celui din Figura 80, pe langli faptul eli strica echilibrul Ietei, denota 0 persoana mai libertina, mat puun responsabila ~i, intrucatva, nedemna de incredere, careia ii place sa se bucure de vialli. Asemenea oameni agreeaza promiscuitatea si nu ezitl1 sll ocoleasca legea, daca e nccesar. Daca nasul este mai lal, el denota, si aici, mai multa afectivitate, semnificand 0 personalitate mai stabila,

Nasul ideal, pe langa egalitatea lungimii sale eu a zonei superioare ~i a celei inferioare, trebuie s1l aiba 0 falli dorsala dreapta care sa nu devieze tntr-o parte sau alta, varful sll fie carnos ~i frumos rotunjit, aripile in forma frumoasa, iar narile invizibile in cazul examinarii frontale a nasului. Un nas aproape perfect este cel al actritei Norma Shearer (Figura 101), de~ nu sunt absolut sigur daca este natural.

Acest tip de nas este denumit, popular, "nas grecesc", de~ nasurile de pe monedele grecesti, pe langl1 0 punte

160

Ce ne dezvliluie lata

Figura 101. Nonna Shearer - nasul ideal

dreapta prezinta continuitatea sau aproape continuitatca liniei nasului cu aceca a fruntii. Alexandru eel Mare avea un nas grccesc (Figura 31): desi nu era grec, ci macedonean, acelasi aspect fiind prezent la Elvis Presley (Figura 69). Dar atat nasullui Alexandru eel Mare, dit ~i eel al lui Elvis Presley prezinta un mic defect: au 0 lll!ime prea mare tn zona puntii (tntre ochi), ceea ce semnifica moarte prematura, Aceasta lll\ime nefireascil. a nasului acestor doi oameni este evidenta In imaginea prezcntata

tn Figura 102. .. .

Nasul grecesc simbolizcaza nu numai un caracter anumi I, care include rafinament, dragoste pentru arta ~l muzica, autoritate din nastere, plus trasaturile pozitivc amintite mai sus, dar ~i faptul ell perioada dintre anii 40 ~i 49 ai vietii va fi cea mai buna, tntrucat acesti ani sunt

reprezentap de nas. .' " ..

Oricum, asemenea trasaturi pozruve ~l probabilitatea unor succese In perioada de mijloc a vietii sunt diminuate, daca doua unghiuri nazale specifice sunt prea mari

Nasul

161

Figura 102. Doi hlirbati care au cucerit Iumea

sau prea mici. Unul dintre ele estc format de linia puntii nazale (privind nasul din profil) ~i de linia fetei, iar celalalt de linia carc.ece pe sub baza nasului ~i de aceeasi linie a Ietei (Figura 103). Primul unghi trebuie, tn mod ideal, slI rnasoare cam 30°, iar celalalt - aproximativ 90°,

\

Figura 103. Unghiurile nazale

162

adidl, vorbind despre al doilea, narile nu trebuie sa fie vizibile din fa\l1, iar vllrful nasului nu trebule sa se intindll in j06 spre marginea superioara a gurii.

Asemenea unghiuri ideale pot fi observate pe profilul lui Alexander Pope (Figura 50) ~i pe schita de p<>rtret a reverendului William Ellis (1795-1872), care ~-a tnchinat viata activitajii misionare in Marile Sudului ~i tn Madagascar (Figura 104). Ar merita ca cititorul sa examineze nu numai forma ~i unghiurile nazale ale reverendului Ellis, ci ~i alte trasaturi pozitive ale fetei acestuia, conlruntandu-le apoi cu ceea ce a spus despre el. curand dupa moartea lui, un alt reprezentant al bisericii: "Dumnezeu i-a dat mooseniorului Ellis 0 viall1 plinll de noblete, noblete in aspiratii, spirit, fapte ~i rezultate. Nobletea ~1 omenia lui trebuie sa fie evocate. Singura lui grijl! a fost

Figura 104. Reveratdul William Ellis

Nasul

163

sadirea credintei in sufletul oamenilor si sporirea tmparatici lui Hristos pc Pamam".

Cand unghiul nazo-facial sc apropie de 400 sau este mai mare, nasul este prca batator la ochi (Figura 105), sernnificand 0 diminuare a tnsusirilor pozitive, mentionate; posesorul respectiv are un temperament caracterizat prin mandrie exagerata, iresponsabilitate ~i curiozitate. Poate din acest motiv un asernenea nas este numit "nas obraznic".

Figura 105. N .. ascutit, "obraznic"

Dimpotriva, cand nasul este mai turtit, astfel ineal unghiul sau cu fata are sub 30·, este semnullipsei de incredere in propria persoanll; posesorii acestui aspect vor avea nevoie de ajutor ~i sprijin In toate, ca sa progreseze; tn plus, ar putea trece prin anumite greutl1li in at cincilea deceniu at vietii.

lndiferent de forma ~ marirnea unghiurilor sale, nasul este influentat de partea lui camoasa, care poate Imbunl!tl1ti 0 formll defectuoasa sau, dimpotriva, poate strica

164

Ce ne dezvllluie lata

un nas bine conturat. Cel mai bun nas este eel acoperit bine de ",suturi, flim unghiuri ascutite, rotunjit ~i de 0 latime dccenta, Un nas "plinut" si rotunjit aduce noroe; acest semn denota maniere cordiale, optimism, castiguri bune ~i, foarte frecvent, pricepere in afaceri. Foarte putini oamcni cu nas subtire ~i ascutit sc tmbogatesc sau due 0 viata fcricita. De aceea, un nas descarnat estc 0 trasatura Iaciala negativa. EI sugereaza a fire rece, anxioasa ~ pesimista, ~i un vii tor filrli mari sperante.

Cand varful nasului cste tntors in sus, astfel tncat narile devin vizibile la 0 examinare frontal ii, acesta se numeste "cam" ~i denota nepasare ~i 0 oarecare ire~(lOnsabilitate; posesorul unui asemenea nas cu greu I~I va putea salva ave rea, avand, de asemenea? greut.i1li in finalizarea ac\iunilor sale. Aceste caractcnsucr personale sunt inmutli\itc daca unghiul de tnclinatic este mai mare, cum se tntampla cand nllrile sunt largi. Posesorii unor nan largi, evidente, se caracterizeazaprin moralitate scazuta, aversiune pentru munca ~I pasrune pentru Jocur!. De unde proverbul italian: "Un nas earn e mat rau dedit grindina".

Un nas al carui varf sc tndrcapta in jos, spre gura, dcnota 0 persoana hipersenzuala, ale carci necesitati in aceasta sfera sunt acute ~i cer a satisfacere ncaparata. EI (sau ea) cste, de asemenea, egoist, zgarcit si nu prczinta tncrederc. Dar gradul in care aceste trasatun negauvc sunt prezente este direct proportional ell .tnclinalia pantci ~i cu gradul de consistenta a nasulm. 0 mel inane moderata, cum are nasul tmparatului Claudius (Figura t06), poate fi chiar pozitiva, daca tincm seama de raul pc care I-ar fi putut pricinui un astfel de om, daca nu ar fi fast tnzestrat de la natura cu prudenta ~i aversiune pentru excese, care i-au oprit pomirile. Oricum, "sentimentele lui pentru femei erau foarte aprinse" - scrie Suetoruu, care adauga dI"b!iielii ~i barbatii n lasau rece". Claudius a fast casatorit de patru ori. De pnmele doua sotn a

Nasul

16.5

FIgura 106.1mp.'tralul Claudius

divortat, iar pe a treia - Messalina - a fost silit sa a execute, deoarece era 0 nimfomanll care a comis si delictul de bigamie, casatorindu-se ilegal cu unul din amantii ei.

Cititorul trebuie siI aeorde atcntic spcciala urechilor lui Claudius, departate de cap, tmsiltum taciala care semnifica, invariabil, 0 copilaric pcrturbata, de ascmenea Iruntii sale joase (degeaba poarta parul orientat spre tnainte) ~i sprancenelor sale subtiri ~i sa ia in considerare faptul ca tatJU sau, Drusus, a murit in razboi cu cateva luni inainte de nasterea lui Claudius ~i dI "aproape Intreaga lui copilarie ~i adolescenta au fost atilt de perturbate de diferite boli, tncat cresterea i-a fost lntunecata de tristete ~i a devenit un adult cu vigoare fi~idl redusa", Mama sa j'~i batea adesea joe de el, numindu-I "un monstru, un barbat pe care mama natura a lnceput numai sa-l modeleze ~ apoi l-a dat la 0 parte".

Pentru studiul nostru mai este relevant siI subliniem ca Claudius a primit purpura la 50 de ani, v1irstli simbolizatli

·66

C. ne de4v/IJuie lara

de ~\Ul sau nazo-labial bine mareat, ~i ell anii urmatori, . in care a guvemat Roma cu succes ~i a eueerit Britania, W gasesc expresia in gura lui frumos conturata ~ barbia ferma. Claudius a murit la 13 oetombrie 54d.H., la64 de ani. Se pare ell a fost otravit,

In esentll, nasul lui Claudius este un nas grecesc, desi el prezinta 0 u~ umflatura in zona centrata, Cand 0 asemenea convexitate este mai mare, ea imprirna nasului forme diferite. Alteori, dimpotriva, nasul se tnfunda, luand astfel 0 forma concavll.

Exista patru variante de nas convex (Figura t07)_.

Acestea sunt: a) nasul roman c1asie, eu convexitate superioarll, b) nasul asemllnlltor eu 31 lui Claudius, eu convexitate mijlocie, e) nasul convex in partea lui interioara ~i d) nasul convex uniform, pe toata lungimea lui, eunoseut sub denumirea populara de "nas coroiat (de soim) sau nas evreiesc",

D

Figura 107. Cele paIrU lipwi do .... convex

Forma de nas roman este determinatl1 de proeminen!ll osuIui nazal care iese tn afari! ca 0 creasta stancoaslll'i de care se fixeazll portiunea cartilaginoasl a nasului. Aceasta confern nasului 0 mare asemlinare cu un cioe de vultur, clIreia i se datoreazll descrierea sa ca nas "acvilin" (de la latinescul aquila = vultur). Un asemenea nas

Nasul

.67'

simbolizeazll 0 mare energie, incredere In sine, fermi tate ~. msnte ascuuta, Cu alte cuvinte, este un nas ofensiv ceea ce expliell faptul ell numerosi reputaji conduelilorl civili ~i militari au avut nasul de acest tip, Nu trebuie sli ne surprinda, asadar, relatarea lui Suetoniu ell tmparatut Octavianus Augustus avea "un nas roman" la fel au avut ~i Sir Francis Drake, ducele de Wellington, George Washington, Henne 31 VII-lea, Fernando Cortez ~i regina Elisabeta l. Thomas Fuller scria despre aceasta din urma; "Era tnaltll, blonda la par ~i ten, dar cu nas acvilin".

.Cfuld nasul ~rezintll 0 convexitate In portiunea lui mijlocie, el semruficll gnja pentru drepturile ~ privilegiile altora Posesorul unui asemenea nas este energie ~i eu minte ascutita, ca ~i eel dotat cu nas roman, eu care se Inrudeste, dar el nu foloseste aceste Insusiri ca sli domine ~. sli controleze, ci ca sa ajute ~ sa-i apre pe eei mai slabi decat.el, Nu este, asadar, un nas ofensiv ci unul defensiv, Fie-ne permis sl1 luarn ca exemplu pe Claudius, inzestrat cu acest tip de nas. Citim despre el ell:

• "A fost un judecdtor dintre cei mai constiinciosi: impaneadreptatea chiar In ziua propriei sale aniversiiri sau In zilele aniversare ale membrilor familiei. uneori c~iar in ti,!,pul unor vecl!.i sarMtori populare sau In zilele preuse ca nefaste. In loc sa se mell/inif strict In litera legii, et se conducea dupif proprlul sau simi de echiuue si cdnd credea ca pedepsele ap/icare erau prea bliinde sau prea severe, le schimba corespunziuor ."

Nasul cu convexitate tn portiunea sa inferioarll denota

o J?Crsoanli care f~i consu~ll energia asigurandu-si satisfacerea propriilor nevor. Este un nas ofensiv ~i, totodatll, defensiv, dar intotdeauna orientat in favoarea posesorului sau, Toti cei ce ii stau in cale acestuia sunt dobornp, in timp ce persoanelor care i~i bat joe sau condamna vanitatea ~i ambitiile lui Ie opune rezistenta, Aceasta eXplieli de ce numerosi actori au un asemenea

168

Ce ne dezviJJuie ja,a

Figura 1~. Rochelle Hudson

nas, ei avand de I uptat din greu pentru a ajunge pe scena, Un modest exemplu de acest tip de nas 11 constituie nasul actritei de cinema Rochelle Hudson, al carei profil este prezentat In Figura ios. Este interesant de observat eli nasul ei este oarecum ridieat In sus, devenind astfcl vizibile narile -, aceasta trasatura dezvaluind ca ea era, In acelasi timp, usuratica ~i iresponsabila, ceca ce, poate, a tmpiedicat-o slI devina 0 stea de prima manme.

1n fine, nasul acvilin sau evreiesc, coroiat in ansamblu, este corclat de multa vreme cu priceperea in treburi financiare ~i de afaceri, mintea agera si energia. Toate acestea sunt adevarate, dar nu numai evrcii poseda asemenea trasaturi ~i nasuri. Cunoscuti oarncni de afaceri din toata lumea au nasuri convexe, unul din exemple fiind raposatul Aristotel Onassis. Trebuie slI facem tnsa 0 distinctie Intre un nas subtire, convex, ~i unul rotunjor ~I carnos. Primul tip caracterizeaza 0 persoana care, desi energica, este lipsita de 0 putere constanta. Este inclinata

Nasul

169

slI joace ~i sll riste, ceea ce uneori ii aduce ~tig, dar adcseori 0 Impinge sa intre in datorii, sll nu respecte contracte, sll nu se !inll de promisiuni ~i chiar sa-i certe pe eel ce au ajutat-o si au sustinut-o. Un asemenea om duce, adeseori, 0 via\ll singuratica ~i incerta, paseste pe cararea tngusta dintre legalitate ~ ilcgalitate, cu perioade temporarc de abundenta, daca are noroc. Adcvaratul nas evreiesc cste volurninossi pronuntat rotund. EI simbolizeaza 0 fire energica ~i.statornicll, optimista si arnbiuoasa, aceste caractensuci fiind precursori indispensabili ai succesului in orice domeniu de activitate.

Nasul concav, lipsit de cartilaj, uneori ~i de os, care dau substanta tipurilor de nas descrise mai inainte, esre adesca lat ~i turtit, ca si cum ar fi [ost lovit de un pumn. Unghiul format de un asemcnea nas eu fata este Intotdeauna sub 30°, indicand slabiciune de caracter; narile fiind earactcristic vizibile se rcalizeaza adevaratul nas earn. Cand insA un nas concav nu estc indreptat in sus, cl poana dcnumirea de "celest", pentru cl odatll se crcdea cll sporcste Irumusejea fcminina, nu numai datorita Iorrnci sale, ci ~i pentru ca i se asociau castitatca si obc£lien\ll, considerate atunei drcpt calitati feminine ideale. In rcalitate, nasul concav era cunoscut de multJI vreme ca semn de pasivitate, lasitate, slabiciune a vointei ~i lipsa de energie. Accste caracteristici i~i gasesc expresia cea mat negauva la eei cu nasul cam, cand sc asociaza eu 0 rnoralitate subreda si cu iresponsabilitate, ceca ce tnrautJI!e~te prognoza, la fel cum dcvcrsarea apelor rcziduale Intr-o apa statatoare 0 face mai toxica ~i periculoasa. $i Cesare Lornbroso a observat c~ multi criminali aveau un

nas concav cam. .

Nasul este 0 parte din linia mediana a Ietei, care trcbuie sa fie dreapta, Este un scmn rllu dacl nasul se abate . de la linia dreapta sau se strfunbl1 tntr-o parte. Acecasi apreciere este. valabila pentru un nas asimetric, cand cele doua Jumlltlill ale sale au forme diferite. Un asemenea

170

dezechilibru atenueazll trlIslIturile pozitive reprezentate de nas ~i accentuieazll sernnificatia trlIslIturilor lui negative. Un nas neechilibrat prevesteste 0 perioada tulbure ~i nefericitli a vietii intre anii 40 ~i 49.

"Dar cu mine cum ramane?" - Parca ~i aud intrebandu-se unul sau a1tul dintre cititori, "Nasul meu era absolut drept panli mi-a fost rupt tntr-o bIltaie/accident de masina/meci de rugby. Oare 0 asemenea schi[l1bare a trasaturilor rnele imi altereazll caracterul ~i imi tnrautate~te soarta?"

Regret, dar trebuie sli dau un raspuns afirmstiv, valabil pentru orice lezare care provoaca un defect permanent aI fetei, Nu este greu de tnteles de ce trebuie sli se intample astfeL Daca 0 persoana care inf1ili~ [umii un nas fin, grecesc, se va prezenta din nou cu nasul turnt din cauza unor pumni, ea In~i se va vedea diferitli, ceca ce ii va schimba, treptat, caracterul; in plus, schimbarea aspectului sau va antrena 0 atitudine difcritli a celorlal\i falii de ea, fiind afectate relatiile sale ~i poale chiar intreaga-i soarta. Aceasta decurge din faptul cli cele mai importante evenimente ale vietii noastre depind aJesea de tntamplan minore, ocazionale, De exemplu, un blIrbal cu nasul recenl turtit poate ramane neobservat la dins de 0 falii care mai inainte il gasea atragator, putea sli se marite cu cl ~i sli-i devina 0 sotie minunata; 0 altli ralli, tnsa, poate fi atrasa de vAniitliile lui, poate sli intre in verba ~i sa iasa in oras cu el si, in cele din urma, sli-I ia dt barbat, Dad! insli casnicia lui se incheie printr-un diVOT! in perioada mijlocie a vietii, despartindu-l de copii, noua situatie iI poale impinge la bautura ~i poate determina pierderea respectului de sine sau, eventual, si a slujbei, lata cum 0 trauma minora - un nas rupt ~ poate schimba cu totul viata ~i norocul posesorului,

Uneori, nasul, privit frontal, este vizibil inEro~1 in portiunea luimedie (Figura 109). Acesta este un ilt semn negativ, mai ales pentru 0 femeie, deoarece semnifieli

Nasul

171

Figura 109. Albert Victor, duce de Clarence (1864-1892). nepotul reginei Victoria,

suspectat ell or fi fost Jack Spinteclltorul

I

l

pierdcrea sotului, prin divert sau deces, in jurul varstei de 40 de ani; de asemenea poate prevesti 0 biitrfuJele singuratica, exceptand cazul eli partea inferioara a fetei sale este bine fermata. AlAI barbatii, cat ~i femeile cu asemenea nas trebuie sli munceasca din greu, flim sa ob\inli tnsa, in multe cazuri, rasplata pe care 0 menta, Este, in parte, ~i propria lor greseala, pentru eli sunt f oarte incliplitAnali, refuzand ·orice schimbare chiar cand ar trebui sli 0 faca, Parul care creste din nas, ca si parul care creste din urecbe, constituie un semn rau, lntr-adevlir, un nas paros este caracleristic pentru 0 fire de jucator, care i~i asuma prea multe riscuri ~i, in cele din urma, pierde totul, Nu se recomanda sli aveti relatii de afaceri sau sa acordati imprumuturi unor oamenicu nas paros,

Forma ~i dimensiunile narilor cui va spun 0 multime de lucruri despre caracterul acestuia De exemplu, daca aripile nasului sunt turtite ~, deci, narile - Inguste, per-

Ce ne dezvl11uie lata

;oana respectiva are un modest sim] al banilor, in sensul :l1 Ii va fi greu sll-i castige ~i numai rarcori Ii va putea lolosi rational.

In general, narile mari semnifica atitudine usuratica in manuirea bunurilor, gen "mana sparta", In timp ce posesorii unor nari mici sunt economi ~i optcaza pentru un serviciu stabil ~i sigur, mai curand decat pentru unul care presupune riscuri.

Daca narile au 0 forma patrata, posesorul arc 0 fire conservatoare, crede ca stie cum trebuie sa fie lumea ~i l~i schirnba greu parerea des pre orice. Ccilalti II COnsidera insensibil ~i obtuz.

Cand narile au 0 forma triunghiulara, poscsorul arc un fond de tipullui Silas Marner: Ii place sll adunc bani ~i excrcita un control sever asupra cheltuielilor, Rareori (sau niciodata) se va ana in nevoie, dar nici avcrea nu 11 va bucura prca mult.

Narile rotunde caracterizcaza 0 persoana mai curand pisi!.loaga si meticuloasa, careia ii place ea lucrurile sa evoluczc dupa dorinta propric; de asemenca, 0 tncanta sa-i tnvete pe altii cc sil fuca ~i cum sa sc poarte, Totodata, uneori poate avea idei originale ~i interesantc, asa incat nu va fi considerara plicticoasa,

Persoana cu nari dreptunghiularc sau ciiptice, a caror axil. longitudinala estc paralela cu septul nazal, este 0 fire deschisa, tntreprinzatoare, amatoare de riscuri ocazionale, cfl.reia ii place sa pctreaca, dar cu grcu i~ aduna avere. In aceasta privinta se deoscbcstc de eel cu narile de forma asemanatoare, dar cu axa longitudinala paralela cu fata. Acesta din urma este mai curand stupid, satisIacut de sine-tnsusi ~i l ipsit de interes pentru orice noutate, Pentru ca e indulgent falll de sine tnsusi ~i are vointa slaba, va int1impina greutati in a-si pastra banii.

Un nas prea mic strica echilibrul fetei ~i semmfica un caracter deficitar ~ 0 soarta nenorocoasa, 0 persoana cu nas mic este emotional labila, arc un libido scazut ~i nu

Nasul

173

l

este onesta; aceste tnsusin ii afecteazJ1 relatiile, in special eu persoanele cele mai apropiate. Nasul mic mai semnifica 0 viata scurta.

Dar nasul trcbuie apreciat ~i in functic de culoarea lui, de prezenta unor vene, cute sau defectc cutanate. 0 culoare uffitil sau prezenta unor anumitc semne particulate pot Iipsi chiar un nas bine format de majoritatea sau totalitatea semnificauilor sale pozitive. De aceea, trcbuie sa se ia in consideratie ~i acest gen de Iactori.

La modul ideal, nasul nu trcbuie sa aibl\ 0 culoare mai lnchisa sau mai deschisa, sensibil difcrita de restul Ictei, cu conditia ca fata sil fie, in general, normal colorati1. Aceasta tnseamna ca nasul unui european trebuie sil fie roz ~i sl1 aiba un luciu sanatos, Daca nasul are 0 rnarime ~i 0 conformaue buna, 0 culoarc ca cea menuonata mai sus prevesteste 0 buna sanatate fizica ~i psihica, bogatie, sucres si recunoastere,

Un nas rosu, mai ales rosu-lnchis, scmnifica greutau materialc, neplaceri in relatiile cu rudele ~i prietenii, sanatatc subreda si viati\ scurlll. "Era de statura mijlocic ~i avea un aspect Iragil, cu ochi vioi rotunzi, Iata roscovana ~i un nas rosu (bolnav de ficat)" - scria John Aubrey des pre Sir John Suckling, poet ~i curtean, care s-a sinucis la varsta de 33 de ani. Un nas rosu cste, adeseori, rezultatul unei slabiciuni exagerate pentru bauturilc alcoolice, care pot determina problemele mcntionatc, In plus, persoanele cu nasul rosu sunt, frecvent, desfranate ~i iresponsabile.

Posesorul unui nas de culoare roz-galbuie estc, in general, norocos ~i va repurta multe sueeese.

Din fericire, rar se poate vedea un nas de culoare foarte Inchisa, vineuu sau negricios; acesta prevesteste probleme serioase posesorului: boala, incarcerare sau crab financiar.

Ridurile profunde care traverseaza puntea nasului, la un barbat, previn asupra eventualitatii. unui accident

174

Ce ne <kzv/JIuie fata

grav, poate chiar mortal. La 0 femeie, asemenea riduri pr.evestesc 0 clismcle nefericita, care se va ineheia eu un divert, Dacllcutele sunt verticale, persoana respectiva nu va avea copu, poate din cauza sterilitati].

Defectele cutanate - eruptii cutanate, puncte negre sau albe. - prezente permanent pe nas, denota un libido scazut ~I 0 posibila Impotentii, respectiv ftigiditate, in penoada mijlocie a vietu, Venele vizibile de pe nas apartm unor pcrsoane iubitoare de promiscuitate si cu un

standard euc sclI.zut. .

Capitolul 11 Gura

"Muzica se aude tot mai tare, Picioarele lui groase vibreazii.

Buzele lui mici sunt pline de ziimbet."

Rupert Brooke, Wagner

,

~

Gura, orificiul extern al obrajilor, este partea cea mai mobila a Ictei, 0 u~ batantll, care permite slI intre hrana, bautura ~i acrul ce ne sunt necesare; ea musca, la nevoie, ca sa ne apere, ne rosteste gsndurile, rade cand sun tern bucurosi ~i ii saruta pe eei pe care.ti iubim. De aceea nu este surprinzator d forma ~i conturul gurii spun atatea despre noi; trebuie slI examinam cu atentie diferitele ei variante constitutive. Ne vom ocupa eel mai mult de rnarimea gurii ~i de forma buzelor, dar va trebui sa acordam atentie ~i dintilor ~i limbii, care, desi in buna parte sunt ascunse vederii, contribuie la aprecierea gurii,

o gura rea, adica urfiU in aparenta, nu semnifica, obligatoriu, d posesorul ei are un caracter condamnabil sau ca va esua in ineercarea de a ajunge la functii lnalte; ea prevesteste insll neplaceri in anii pe care ii reprezinta, adica pentru varsta inlre 51-54 de ani, de asemenea, la 59 de ani. De exemplu, Claudius, amintit mai inainte, avusese "cateva trasaturi nefaste - ras nestapanit, bale la gura, nasul curgand, balbwaUI ~i un tic persistent", tn timp ce regele Jacob I, care i-a urmat reginei E1isabeta, avea "0 Iimbll prea mare pentru gura lui ~i, de aceea, plIrea ca vobeste cu gura plina ~ ti era incomod sa bea, pl\rfind d-~ Il1l!.nfinclI bautura, care curgea mapoi In cupa din ambele colturi ale gurii ... (totusi) era foarte spiritual

176

Ce ne dezvl1luie Jata

~i facea mai multe glume decat oricine altul, farn sa zfu)1beasca, ci cu un aer gray ~i serios".

Gura ideala are dimensiuni moderate ~i buze frumos conturate, de grosirne egala, colorate In rosu-deschis. Fiecare jumatate a gurii este copia fidela, in oglinda, a ceilalte jumallili. Buzelc sunt l[pite, flira spatiu tntre ele, indreptatc in sus la colturi. In plus, ele au un luciu natural, dar nu sunt umezitc de saliva. La barbat, buzele trebuie sa fie ferme, fiira a fi dure, iar la femei - rnoi, dar nu Ilasce (Figura 110).

Figura 110. Buzc aproapc ideale

Dad! avcii 0 asemenea gura sunten 0 fire prietenoasa, i ubitoare ~i cinstita, avand un caracter hotarflt ~i scopuri precise in viata, In plus, ea releva ca succesul obtinut la varsta de patruzeci de ani va conduce la 0 crcstere a recunoasterii ~i respectului in anii 50 ai vietii dumneavoastra.

Gura marc semmfica 0 fire deschisa, cxtraveruta, generoasa, Aceste insusiri se bucura de mai multa atcntie ~i atrag mai multi prieteni decat posesorii unei guri de dimensiuni mai modeste. Dar 0 gura mare semnifica ~i lipsa unui scop determinat in viatll ~i 0 oarecare slabiciune a capacitatii de rczolutie, care dcnota adescori eli posesorul ei nu reuseste sa-~i fruetifice succesele obtinute in societate, riisul lui zgomotos ~i dorinta de anturaj fiindu-i rasplatite prin dispretul cclorialti, Totusi, femeile cu gura mare par sa se impunll mai usor decit barbatii cu

Gura

177

acest tip de gura, Ele reusesc in special in industria de divertisment ~i in afaceri.

Oamenii cu gum mica sunt mai introvertiti, mai grijulii ~i mai precauti decat eei cu gura marc- Intr-adevar, gura mica semnifica, adeseori, lipsa increderii in fortele proprii, concomitent cu suspectarea motivatiilor ~i actiunilor altora. De aeeea, asemenea persoane nu joacll niciodata cu cartile pe falli; mai curand evita societatea sau 0 frecventeazll. pentru a descoperi ee are de giind fiecare din eei prezenti. In plus, detesta eheltuielile inutile.

Buzele subtiri semnifica lipsa de caldura ~i simpatie reala pentru semeni, tnsusiri direct proportionale cu suburimea buzelor ~i, de aceea, sugereaza ell posesorul lor are purine relatii intime ~i ell, mai ales in perioada mijlocie a vietii, va trai in singuratate. Buzele subtiri care nu se inebid perfect, strambe sau neecbilibrate in a1t mod, vorbesc despre 0 fire cruda ~i razbunatoare. o gura midi ~i cu buze subtiri denota 0 fire reee, inchisa ~ neprietenoasa, tnsusiri care deriva din complexul de inferioritate, caracteristic pentru acest tip de indivizi.

Este, intotdeauna, un semn bun cand buzele sunt pline ~i f rumos desenate, dar aeestea nu pot fi considerate ideale decat daell sunt, totodata, de dirnensiuni egale ~i tntoarse in sus la colturi, de asemenea, daca lmpreunandu-se dau 0 linie usor arcuita (Figura 110). Dimensiunea buzei superioare arata capacitatea dumneavoastra de a iubi, iar a celei inferioare -nevoia de iubire. Ponderea acestor dOM calitau trebuie sa fie aproximativ egala, in caz contrar s-ar dori mai mult decat s-ar da, sau invers, De aceea, dacll buza de sus este mai plina decat cea inferioara, ea semnifica 0 fire pasionala, care nu se va bucura de reciprocitate deplina, in timp ee 0 buza interioara mai groasa denota 0 mare nevoie de iubire, dar 0 capacitate redusa de a raspunde la dragoste. Acest din urma tip prevesteste dezamagire in asteptan,

178

Ce ne dezvlfluie lara

Figura 111. Fay Wray - bU7JI inferioarli mai plina

persoanele respective fiind acuzate de rllcealll de catre cei ce se tndragostesc de ele (Figura 111).

Daca apropierea buzelor formeaza 0 linie dreapta, aceasta dezvaluie 0 fire grijulie, ordonata ~i calculata, dar aceste trasaturi tmpiedica adesea manifestarea reactiilor afective, uneori in detrirnentul persoanei respective. Buzele prezentate pe Figura 112 apartin unei femei care

Figura 112. Buzele impreunaIe fOllDind o lillie dn:apl.ll

Figura 113. Deviere I. eeatru a buzelor impreunate in linie dn:apl.ll

Gura

179

simte nevoia de dragoste' ~i care i~i Ioloseste creierul pentru a obtine ceea ce doreste; in consecinta, nu incape Indoiala ca nu va fi niciodata pe deplin fericita cu nici unul din admiratorii sau iubitii sm.

Cand linia de intftlnire a buzelor este drcapta, dar usor dcviata in zona centrala (Figura 113), aceasta dcnota 0 persoana statornidi, oarecum tnchisa, dar care, ocazional, iese din carapaceaei ~i intreprinde actiuni curajoase, spre surprinderea tuturor. De aceca, prczcnta accstui semn tradcaza 0 anumita impulsivitate in actiuni.

Buzcle care se intftlnesc formand 0 linie usor arcuita ~i care se indreapta in sus la colturi apartin unei persoane deschise ~i prietenoase, in nici un caz retrase ~i neholiidite (Figura 114). Daca buzele sunt totodata ~i plinc, denota 0 persoana apta sii tndephneasca functii de raspundere ~i sa indrume sau sa organizeze pe altii tntr-o maniera corecta ~i plina de tact. Yntrucat, tnsa, asemenea buze indica 0 fire senzuala, posesorul i~i poate cornplica, inutil, existenta implicdndu-se in aventuri extraconjugale

Figura 114. Buze voioase, intoarse in sus 1a colturi

180

Ce ne dezvlll.ie lata

sau in alt gen de povesti de dragoste, Aceasta apreciere este valabila in special pentru 0 persoana a ,.'irel buzll superioara este mai groasa decat cea inferioarll

Cand buzele formeaza, prin tmpreunare. 0 curba convexa in sus ~i sunt colorate in roz aprins insemneazll d posesorul lor nu este zgarcit la vorba ~i are .0 marc putere de convingere (Figura l15). Asemenee lOdlVIZI sunt extravertiti ~i creativi, dar din cauzs firii lor intrigante au problemc cu altii. Totodata, linia de. acest tip a buzelor semnifica intimitate in viata de familie ~I

bogatie, .

Buze1e care sc fmpreunli formand 0 hnie _eregulatli denota 0 personalitate oarecum perturbata; fie apartm unei persoane care se simte, adeseori, neirleleasli ~I care este neferici'a din aceasta cauza, Ascmenta tensiuru interioare sunt ~i mai accentuate in cazul buzelor prezentate in Figura 116, unde buza de sus reprezinta aproape imaginea in oglinda a celei de jos. Posesorul unei asemenea guri arc 0 sexualitatc puteJ11lcil, ceea ce il tndcamna la relatii intime fllm implica'c afcctiva ~I la intalniri imprudente, adesea nefericite, cu sexul opus.

Figura 115. Buzele sc impreunl fonnind 0 CUlM convex' in sus

. ~

!-.,

.

.

.

~'~."' .... "

.' ..... '_, - ',..~, .

,--"",'

Figura 116. BuuC3l'e se unesc formfuId t linie inIrer1ljltAj

o imagine ogiodA

Gura

181

Figura 117. Buze pline, senzuale

I

~

Yo cazul in care buzele de acest tip sunt ~i foarte pline, avem de-a face cu 0 persoana foarte senzuala, care sc comporta adeseori intr-o maniera foarte rom anti ell, desi preocuparea sa majora este satisfacerea dorintelor sexuale (Figura 117). Totodata, 0 asemenea persoana este dotata cu un fizic robust ~i cu 0 buna poftll de mancare .

Cesare Lombroso a observat ca buzele violatorilor (si ale asasinilor) au adesea 0 grosime superioara mediei, astfel tncat acestea apar carnoase, umflare ~i oarecum iesite In ralli. 0 buza superioara mai proeminenta denota, la barbat, un apetit sexual putemic .

Dad niste buze subtiri, palide au colturile intoarse In jos, apare aspectul, denumit de chinezi, "gura de peste" (Figura 118). Acest tip de buze caracterizeaza 0 persoana sovaitoare, in care nu prea poti avea incredere ~i care I~i provoaca singura dureri de cap vorbind fllrll chibzuinta, Ciind buzele sunt mai pline, vointa ~i forta aspiratiilor sunt mai mari, ceca ce ajutil persoana respectiva slI se

182

Ce ne delv/Iluie tala

com porte mai rational ~i eu mai multa lncredere. Orieum, este mare amatoare de biirfeli ~i de eolportare a unor povesti obscene. Adeseori are 0 casnicie agitata

Buzele eu colturi tntoarse In jos prevestesc greull!.!i la Inceputul varstei de 50 de ani, cand casnicia poate sa esueze sau sA se lneheie prin moartea sotiei (sotului), dupa care urmeaza 0 batranetc In singuratate. Daca la 0 gum eu colturile lasatc lnjos se adauga 0 barbie "rnoale", iar liniile obrajilor nu sunt net conturatc, persoana respectiva va avea 0 via!l1 scurta,

Dintii eu 0 lungime modcrata, regulati, dispusi ftirl1 spatii lntre ei ~i avand 0 culoare alba indica 0 buna sanatate In pcrioada mijlocic a vietii, In schirnb, dintii scurti, ncrcgulati, distantati ~ decolorati nu denota numai nenoroc, ci ~i ell posesorul lor estc iresponsabil, predispus la accidente ~i lipsit de abilitate In afaceri.ln plus, dintii de aeest tip, coexistenti cu 0 fa!l1 neechilibrata ~i inexpresiva, semnifica 0 vialil nefericita ~i 0 moarte timpurie. Dintii scurti arata nerabdare ~i incapacitate de a aduna bani. Dintii lungi dczvaluie ealitilli de sens contrar,

Cand analizam gura, trebuic sil acordam importanta zambetului. Cei ee zambesc fiirl1 a-si dezlipi buzele au ceva de ascuns ~i nu inspira jncredere.

Figura 118. Gur.I cu colturi lasete in jos

Gura

""

Figura t 19. Gingii superioare expuse in timpul ziunbetului

I

~

Zambetul care descopera numai dintii de sus, nu si gingiile superioare este un semn de bunatate, einste ~i destin favorabil; desigur, dintii ~i buzele trebuie, de asemenea, sll aiba un aspect fast, pentru a conferi certitudine rezultatelor acestei analize. Daca zambetul dezgolcste ~I gingiile de sus (Figura 119), aceasta denota ell posesorul este predispus la deprimare, care Ii poate afecta fericirea si cariera.

. Cand zambetul dezgoleste atAt din Iii de sus, cit ~i pe cei de jos, posesorul are 0 fire dcschisa, corecta ~i generoasa care tnsa va fi obiectul criticii ~i antipatiei altora, In ac~l~i timp, ~ femeile eu simi moral deficitar au adesea acesl ti p de zambet, . . ..

Rar se intAmplii ca zambetul sll dezvaluie numai dintii de jos. Acest aspect n~firesc trildeazil 0. fire Indl1rl1tniell ~i defensiva, care apartme unor oamern c~ cornplexe de inferioritate, dar care nu permit nimanui sa-i calce pc picioare. Ei sunt radicali, ~ daca ~ alte trasaturi ale felel lor sunt neechilibrate, se pot implica In crime sau In acpuni poIitice revolutionare. . .

Limba nu joaca un rollnsemnat In descifrarea Ietei pentru ell, In mod normal, ea este yjzjbilil numar eu intermiten!l1, de~ este un organ important .. Pe langl1 faptul ell e legata de simtul gnstativ ~i ne aJull!. la mestecatul

184

Ce ne dezvllluie lala

hranei, ne permite, in anumite ocazii, interpunandu-se inlre dinti, sa ne exprimam dezaprobarea falll de cei pe care ii considerarn antipatici sau prosti, Regele lacob I a suferit toata viata din cauza rusinii eli avea 0 limba prea mare, dar a fost infinit mai bun pentru supusii sai dedit daca ar fi fost un infumurat. "In concluzie - scria despre el Sir Anthony Weldon - a fost un rege bun, regatul sll nu aiba niciodata parte de unul mai slab, a trait in pace, a murit in pace ~i pacea domnea in intregul sau regat, impreunll cu deviza lui Beati pacifici (Fericiti cei pasnici)."

Trebuie sll retinem insll eli 0 limba lunga ~i groasa este semn de noroc in privinta sllnlltAlii ~i a bogatiei, iar daca posesorul ei i~ poate atinge varful nasului cu limba se va bucura de bog~!ie ~ de suma. Dimpotriva.Iimba lunga ~i tngusta are 0 semnificatie nef avorabila: posesorul este iscusit la verba, dar ~i tnclinat sll-~i foloseasca retorica in dauna altora, Prevesteste ~i nenoroc, mai ales daca varful ei nu poate atinge varful nasului. Limba scurta semnifica o natura avida ~i cartitoare, de asemenea.Iipsa de noroc, in general.

Oricum, toate aceste trasaturi pozitive se mentin numai daca limba are 0 culoare roz inchis, ceca ce ii amelioreaza semnificatia, in timp ce 0 lirnba de alte culori - cenusie, alba sau intens ro~iatieli - semmfica lipsa de respect, 0 sllnlltate precara ~i nenoroc.

In fine, analizand mirosul gurii, este oportun sa luam nota de observalia lui Aristotel, cum eli, "acela, a carui gura miroase urat, sufera de ficat sau de plamam, este adesea vanitos, destrabalat, mincinos, dotat cu un inteleet mediocru, invidios, lacom ~i nedispus sa-si respecte promisiunile. Acela care are respiratia frumos mirositoare are insu~iri de sens contrar",

Capitolul 12

Barbia, maxilarul si umerii obrajilor

"Fire demolatoare: tendinta de a strica, a desfigura # a distruge. Nasul jos ~i turtit, deosebit de lat la 1mbinarea aripilor sale cu fata, urechile scurte ~i late ... , ceafa groasii, /alcUe groase si fruntea joasd sunt semne care indica 0 jire intens demolatoare, cu 101 attua precizie ca si umbra care cazand pe cadranul unui ceas solar arata directia soarelui. "

Joseph Simms. Nature's Revelations of Character

\

~.

Nici un studiu privind aspectul Ietei nu este complet daca nu se line seama de barbie, maxilare ~i obraji; fiecare dintre acestea poate tntregi sau accentua indicatiile sugerate de alte trasaturi pozitive in privinta caracterului ~i a destinului, sau, dimpotriva, ne poate arata ell acestc trasaturi nu spun totul despre valoarea fetci. Pc rata cca mai buna, barbia, maxilarele ~i obrajii exprima hotarare; orice slabiciune a acestora reduce din valoarea cclorlalte

trasaturi pozitive. _

Stirn toti ce se tntelege prin "barbie slaba" - prea ingusta, prea ascuti tll sau stearsa, ~i nu ne este greu sa distingem 0 blIrbie "energica" dupa Ililimea ~ rotunjirnea ei, dupa cum nici instinctul nostru nu greseste in aprecierea unor astfel de barbii, Cesare Lombroso a observat, de pilda, ca la criminalii innllseuli. barbia cste ric mica ~i stearsa, fie excesiv de lunga, scurta sail plata, ca la maimute. In sine, barbiile de acest tip nu denota criminaJitate, ci sugereaza, mai curand, lipsa de verva si

.86

Ce lie dezvliluie fata

Figura 120. Barbia lalA ~ rotunda a Barbara Stanwiyk

Figura 121. B1!rbia lata, p~tratli, a lui Sydney upton, condudltor al unei trupe de balet dinainte de razboi

hotararc, care, altfel, ar fi suficiente sa mentinll pcrsoana

respectiva pe drumul eel drcpt. '

. Prin urmare, barbia dezvaluie nivelul putcrii de vointa ~I, de ascmenea, ca ~. buzele, eapacitatea de a i ubi ~i nevoia de dragoste. Totodata, ca arata cum vcti tr~i in al

saptelea deceniu al vietii (61-70 de ani). '

. Privita dill falA, barbia ideala trcbuie ~ fic lata, joasa ~. plina, Posesorul uner asemenea barbii arc un caracter f erm si estc f oarte hotarat: se va bucura de 0 buna ~niltate ~i de noroc in aI saptelea deceniu aI victii, Daca cclelalte trl1siituri. indica bogatie ~i succes '11 anii prernergaton, aceea.~l situaue sc va mentine ~i la biltriinete,

o barbie lata, rotunda simbolizeaza generozitate, caldurn afectiva, apropiere de oameni si mull umor mai net ~i mai usor exprimate cand barbia este scurta. 0 barbie moo lunga denotll tendinte spre autoritarism, caraeteristie pentru un patron sau un director Iermecator, care t~i fo-

Bdrbia, maxilarul $i umeru obmjtlor 187

loseste caldura suOeteascl pentru a-i castiga pe salariatii ~ rivalii sili ~i a-i controla aslfel mai bine (Figura 120).

o barbie lata, patrata, denota ell posesorul estc statomic ~i demn de tncredere, calitati ee ti permit siI rnunceasca din greu ~i siI reuseasca In cariera ~i in casnicie, Este mai putin afabil dedit posesorul unei barbii rotunde, dar sentirnentele sale sunt la fel de profunde (Figura 121), 0 barbie patrata cu san] median denota 0 mare nevoie de a fi iubit. Aceasta expliell de ce numerosi artist: mterpreu au adesea 0 barbic de acest tip.

o barbie latll, iesita tn falA (prognata), ceca ce Ii amplifica, tntr-o anurnita rnasura, fermitatea, acccntucaza tnsusirile pozitive, asociate eu ea. In plus, 0 astfel de barbie, concomitenra eu falcile late, semnifica 0 senzualitate aecentuatll ~ tcndinta de a seduce. Nu ne surprinde, de accca, sa constatam ca raposatul prcscdintc John F. Kennedy, un afemeiat ineorigibil, avea falcile late ~i Mrbia prognata,

Barbia tngusta ~i eea ascutita simbolizeaza, amandoua, un caracter mai slab ~i mai purina energie ~i avant decat 0 barbie larga; ele mai prezie 0 batranete tulbure, poate chiar singuratate. Daca ascmenca barbii sunt tnsotite ~i de alte trasaturi faciale "slabe", ele prevestesc 0 vialA scurta,

o barbie stearsa are 0 semnificatie foarte nefasta (Figura 122), ea denotiind lipsa de autoapreciere ~i de hotlIrare, nesiguranta ~i energie scazuta, prevestind, totodata, ca anii mai tiirzii pot fi tmpovarau de boala, siIrucie ~ singuratate. Dar daca Mrbia ~earsiI este totodatll ~i lata este un scmn ca posesorul ei, desi se decide greu, 0 data luata hotllriirea, 0 mentine eu obstinatie. >

" Barbia ca parte anterioara a maxilarului, reflecta conIormatia acestuia. In consecinta, 0 Mrbie lata tnsoteste, invariabil, falci late ~i invers. Forma maxilarului este determinata de forma fetei, Cand fata este patrata sau dreptunghiularli, fl1lcile Ii bilrbia sunt largi ~ de forma

188

Ce ne ciezvi11uie lata

Figura 122. Barbie stearsa

Figura 123. Unghiul maxitarului mult sub ureche

patrata, iar daca f ata este rotunda au aceeasi f anna eu aceasta. 0 falil cu aspect de triunghi cu varful tn sus sau tri unghi eu varf ul in sus retezat la varf arc Ialcile f oarte late si 0 barbic Ierrna, in timp ce a falil eu aspect de tri unghi rasturnat arc Ialci inguste ~i barbie ascutita, Fata cu aspectul de triunghi inversat amputat -. cunoscuta ca fa\iI de tip Venus - are flllel ~l barbie de liI\lme intermediara,

Falcile late sunt unul din semnele care denota multa energie si 0 mare putere de vointa, posesorii lor fiind convingatori, hotllra\i ~i ambitiosi ; -dupa cum am mat aratat, ei au, in plus, un putcrruc libido. Falcile mat inguste simbolizeaza proportional mai putinc din calitatile amintitc.

Falcilc trebuie cxaminate si din lateral inainte de a fi apreciate. Cand unghiul maxiiarului este situat mult mai jos decat urechea (Figura 123), aeeasta consutuie 0 alta indicatie a unci mati puten de vointa. Daca 0 asernenea adancime a rnaxilarului coexista eu 0 liI\lme mare a acestuia, atunei persoona respectiva este foarte hotllriltil ~i convingatoare, ceca ce, fireste, 0 aJutil sa-si atmga scopurile. De aceea, persoonele '.'.u fete drcptunghJUla~e, eu fi1lcile late ~i adanci, ocupa atat de frcevent postun malte in economic sau in viata politica,

Barbta, maxilarul ~i umertt obrajtlor

189

Figura 124. Maxil~ deseneaza 0 curba spre barbie

Este interesant de notat, in accasta privinta, ell Pericle, orator si om de stat grec, care i-a condus pe atenieni la victorie asupra altor cctati-state, avea un cap dispropor[ionat de lung, ceea ce i-a adus porccla de Schinocephalus sau "cap in f orma de ceapa' -, fiind yorba aici de ceapa lunga de mare ~i nu de ceapa aproape sferica pe care 0 cultivam in gradinile noastre.

o distanta mai mica tntre ureche ~i unghiul maxilarului semnifica 0 mai mica putere de vointa, ~i astfel cerbicia sc reduce la proportii maniabile. •

Mai obisnuit Insa, cand maxilarul, in loe sa coboare In linie drcapta, de sub ureche, ~i apoi sa coteasca destul de abrupt Iormand marginea inferioara a barbici, deseneaza o usoara curba intrc ureche ~i varful barbiei (Figura 124). Daca 0 ascmenea areuire sc asociaza eu un maxilar lat, ele tmpreuna sugereaza 0 voinja temperata de flexibilitate, In limp ce un maxilar fngust semnifica 0 vointa slaba ~ incxistenta puterii de decizie.. . .

Umerii obrajilor (pometii) sunt, in realitate, margmi inferioare ale orbitelor; ei se largesc pe masura ce se tndeparteaza de nas. Uneori ies in relief suficient pentru a fi vizibili sau, dirnpotriva, relief.ul lor nu iese in eVIdenta. ~i iniillimea lor este variabila; umerii inalli ies in relief sub oehi, pe cand cei josi se pierd in "",ulurile care

iJt

190

Ce ne dezvlJIuie fata

formeaza obrajii. Urnerii obrajilor pot fi acoperiti complet de came sau, invers, pot fi tnveliu numai tn piele. Fiecare din aceste variante dezvaluie 0 fateta diferita a caracterului ~i a destinului.

In privinta varstei, umcrii obrajilor sunt corel ali cu rnijlocul celui de-al cincilca deceniu; eel stang corespunde varstei de 45 de ani, iar eel drept - varstci de 46 de ani. Dad! unul di n ei sau amandoi prezinta rnalforrnatii sau lcziuni, ori nu sunt situati la acelasi nivel, stricand echilibrul fetci, atunci anii respcctivi nu vor fi norocosi pentru posesorul lor, care va cadea tn disgratie pierzand, partial sau total, autoritatea pe care si-a castigat-e.

Umerii obrajilor indica puterca de cornanda ~i gradul in care ii puteu influenta pe altii, Daca aveti pomcti lnalti, vizibili ~i bine acopcriti si dad celelalte trasaturi faciale sunt pozitive, vcti castiga autoritate, iar puterea 0 veri Iolosi trur-un mod corect si cinstit. Dad tnsa pometii sunt inalti ~i vizibili, dar ososi, posesorul va utiliza puterea dobandita in mod incorect ~i josnic, poate chiar diind dovada de cruzime. Pornetii Inalti, dar turtiti, sugereaza autoritate fll.rll. putere de comanda, de aoeea ii putem tntalni freevent la oamcnii de ~tiinta

Ciind pometii sunt jos situati, subtiri sau slab conturati, este improbabil ca posesorul sll. ajunga In posturi de conducere sau sll. exercite vreo influenta, Trebuie sa se astepte sll. rl1miinl1 unul din lucratorii anonimi ai lumii,

Fata unui barbat este, fi reste, hirsuta, desi moda timpului Ii cere sa fie barbierit. Culoarea, grosimea fi· rului de par, desimea ~i directia in care creste parul din barbl1 pot fumiza unele informatii utile despre caracterul ~i soarta barbatului respectiv.

Barba acopera laturile Ietei, maxilarul, barbia ~i buza superioara; prin urmarc, ea se referl1, In privinta soartei, door la anii corelati cu aceste parti, adica perioada dintre 50 ~i 82 de ani, de asemenea la mijlocul deceniului al

Barbta; maxilarul $; umerii obrajilor

191

zeeelea (Figura 43). Calitatile bl1rbii retr~g,. sustin sau maresc indicatiile transmise de alte trasaturi din zonele pe

care Ie acopera, . .

Tipul optim ~i eel rnai pozitiv de barbl1 se caractenzeaza prin crestere abundenta, culoare lnchisll,. Iinctea, moliciunea, elasticitatea ~i luciul firului de par din barba, Aceasta nu trebuie sa creasca strans In jurul gurii, ca ~i cum ar vrea sl1 intre tn ea, ci sa lase libera 0 portiune de pielc sub buza inferioara. Pilozitatea acopera ~i santul nazo-Iabial. 0 asemenea barba denota putere de munca, onestitate, statomicie ~i generozitate, influentand in sens pozitiv cele sugerate de zona inferioara a fctei. Ea prevesteste, de ascmenea, ell. blIrbatul respectiv se va bucura de sllnll.tate, fericire ~i sucees in penoada rnedie a vietn ~I

la batrancte. . . .

Dad tnsa 0 barba deasa este fonnatli din pen scurti ca nistc tcpi, flIrl!luciu si inclirunlit, de culoare rosiatica sau galbuie, ea scade din semnificatia zonei inferioarc a fe.tel, denotand un posesor care este, sau va deveni, necivilizat ~i apucator, cu 0 fire suparacioasa ~I mcschina, ~I a carui viata va fi amenintata de boli, accidente sau chiar agresiu~i. Toatc acestea sc accentueaza dam 0 astfel dc barba tficonjoaril strans gura; aceasta constituie t?tdca~na un semn dc amenintarc a vietii in perioada et medic. Un asemenca ti p de crestcre a barbii se poole vedca in Figura 125, In care este prczcntata schita de portrct a filantropului din epoca victoriana, Sir Francis Crossley.

Sir Francis, nascut la Halifax, in 1817, a pus bazele unci societati comcrciale extrem de profitabile, tmpreuna cu cei doi frau ai sUi; a avut, In cele din urma, 5000 de salariati dintre care multi au devenitpartcnen ai compa~i~i. Om cu profunde convingeri religiouse, Sir Francis mai cste pomemt ~I astazi la Halifax pentru construcua Parcului Poporului, astfel situat tncat "sl1 cada ln drumul fiecarui om al muncu din Halifax; ca el sl1 se poata plimba dupa ce a munch din greu toatl1 ziua ~ slI

I~

192

Ce ne dezv/1Juie jata

Figura 125. Sir Francis Crossley

Capitolul 13

Liniile obrajilor, tenul si alunitele

. .

"Fata ei e 0 grMinii

unde infloresc trandafiri ~i crini albi; Acest We e un paradis

unde afli tot soiul de fructe gustoase;

Cresc acolo visine pe care nimeni nu le poate cumpdra piinii cdnd chiar ele nu strigif «s-au copt visinele». "

Thomas Campian. Cherry Ripe

Pe masura ce imMtrane~te, fata se urnple de tot mai rnulte linii sau riduri, despre care se spune, pe buna dreptate, ca reflecta schimbarile de caracter ~ ci!§tigul de tntelepciune pe care il aduce experienta vietii, Intr-adevar, in mod normal, f ata unui copil nu prezinta asemenea linii, in timp ce aceea a unui batran sau a unei batrane Ie are din abundenta, uncori Intr-o forma grotesca.

Am vorbit deja despre ridurile fruntii, care pot aparca destul de timpuriu in via\ll. de asemenea, despre "talpa g~tei" care apare mai tfuziu. Trebuie, acum, sa. acordam atentie liniilor din zona inferioara a fetei si care se formeaza, de regula, in anii 30 ai vietii.

Cele mai importante dintre acestea sunt cele dow linii ale obrajilor. pe care chinezii Ie numesc fa ling. Ele incep din portiunea superioara a fiecarei aripi a nasului si, in conditii ideale, coboara, desenand 0 usoara curba, depasese gura si se termina in partile laterale ale barbiei. Liniile trebuie sa aiba 0 lungirne egala, s11 fie destul de adanci ~i nebifurcate sau intrctlliate (Figura 126).

se duca acasa odihnit", Dar asa cum barba sa a prezis, la varsta de 51 de ani Sir Francis s-a Imbolnavit. Boala I-a mdemnut sa tntrcprinda un pelerinaj la Locurile Sfinte, dar a fost silit, din cauza inrnuti11irii bolii, sa-si Intrerupa calatoria la Roma, undc a si ramas mai multe luni. Intorcandu-se in Anglia s-a simtit destul de bine un limp. dar a facut 0 recadere spre sfarsitul anului 1871 ~i a muril la 5 ianuarie 1872, la 54 de ani.

a barba rara sau peticita simbolizeaza un caracter slab. lipsa de energie ~i hotarare, iar mai tarziu 0 viata tulburata din cauza s11niltAlii subredc ~i a insuccesului. Daca santul nazo-Iabial nu este acoperit de mustata, posesorul va fi pe ncdrept criticat sau defairnat,

194

Ce ne dezvi1luie tala

Uniile obrajilor. tenul ~i ahmitele

195

Figura 127.

Figura 126. Linii idealc ale obrajilor

Figura 128.

Figura 129. Linii ale obrajilor in stil "mandarin"

Liniile de acest tip ale obrazului semnifica viata lunga, succese modeste, castigarea unui oarecare respect ~i autoritate. 0 asemenea realizare rnodesta este, poate, preferabila pentru c~ nu provoaca invidia sau gelozia celorlalti, nu afecteazn sanatatea ~i nu tulbura fericirea vietii de familie, De aceea, asemenca linii prevestcsc fcricire ~i multumire, chiar 0 posibila promovare la 55 ori 56 de ani sau, ca alternativa, inceputul unei noi perioade a vietii, de exemplu, dupa 0 pensionare timpurie.

Oricum, e 0 realitate ca linii bine marcate ale obrajilor apar mult mai freevent la bilrbali decat la femei. Intradevar, multe femei sub 30 de ani nu au nici urma de asemenea linii. Aceasta se datoreste, in parte, deosebirilor dintre fata barbatului ~i aceea a femeii; de exemplu, fata femeii are mai multa grasime subcutanata, Dar principala explicatie consta in faptul ca pfulli de curand numarul femeilor care munceau ~i in afarn casei ern mic, ~i de aceea nu se f<;?rmau aceste linii care sunl semnul succesului in viatll In schimb, cand 0 [emeie este destinata ~ devina importanta ~i inlluenta, cutele obrajilor sunt, invariabil.. prezente. Trei exemple elocvente de femei care au (sau au avut) asemenea linii evidente sunt:

Margaret Thatcher, Golda Meir ~i Indira Gandhi.

Cand liniile, adancite ~i neintrerupte, coboara mult sub nivelul gurii, ele simbolizeaza nu numai succese, dar si 0 viatli lunga, Daca liniile obrajilor coexista cu riduri scurte care coboara din colturile gurii (Figura 127) ele prevestesc mult succes ~ pozitii importante in afaceri, in arta sau in literatura, Acestea se vor implini numai daca sunt tnsotite de ochi luminosi ~i mandri, de un nas carnos, drept sau coroiat, de 0 barbie energica etc.

Uneori, pe liingli liniile lungi ~i adiinci ale obrazului ~i cele scurte de Ia coltul jlurii,. apar ~i altc linii, care incep de la barbie ~ se tndreapta in sus, spre obraji (Figura 128). Acest semn unic, binetnteles cu conditia ca toate celelalte trasaturi faciale sil fie favorabile, prevesteste mare bogillie ~i putere, pozitie tnalta in societate ~i viatli lunga. Nu e surprinzator, prin urmare, ca numai monarhi, presedinti ~i alii lideri renumiti poseda 0 asemenea combinatie de linii. '.

Liniile lungi ale obrajilor se arcuicsc, uneori, in afar~, la capatul lor inferior, rezultand 0 rata lntrucatva de tIP mandarin (Figura 129). Pentru posesor ea prevcsteste c~tigarea unei pozitii ina! te ~i importante in viata economica, Iinanciara sau in servicii guvernamentale, dar nu una care ~ reprezinte intreaga putere §i responsabiHtate.

196

Ce ne dezvl1luie fata

Figura 130. Presedintele Abraham lincoln

Este un semn nefavorabil cand liniile obrajilor sunt slab marcate, intrerupte sau r5tilcitoare, deoarece ele prevestesc ca, la mijlocul celui de-al saselea dcceniu al vietii, posesorullor va fi nefericit ~i va avea diflculta]: din cauza unor probleme de sanatate sau a unor cvenimente daunatoare, neprevazute ~i neasteptate, Daca pe liniile obrajilor apare 0 alunita sau un neg, asa cum se vede, pc linia din dreapta, la Abraham Lincoln (Figura 130), ea semnifica un mare peri col personal pentru perioada respectiva, De exemplu, presedintele Lincoln avea 56 de ani cand a fost ucis Intr-un atentat

Liniile obrajilor care au 0 lungime inegala sau care urmeaza un drum diferit semnifica 0 personalitate labila, nestatornica, lipsita de perseverenta, ceca ce va determina dezamagiri din cauza esecului in realizarea scopurilor urmarite.

Daca liniile obrajilor lipsesc sau sunt foarte scurtc, la un adult, este un semn cl viata acestuia (acesteia) se va sr~i Inainte de vrerne, adidi lnainte de varsta de 56 de

Linitle obrafitor. tenul $i alunitete

197

Figura 131. Linii coborand abrupt de la nas

Figura 132. Linii ale obrajilor care ating colturile gurii

ani. De exemplu, linii scurte avea Adolf Hitler (Figura 92), care s-a sinueis la cateva zile dupa ce a irnplinit 56 de ani de asemenea ElVIS Presley (Figura 35), care a facut 0 critii cardiaca ~ a murit la 42 de ani.

Dcsi, In mod normal, liniile lungi ~i pronuntate prevestesc noroc, semnificatia lor poate fi comprornisa de. traseul lor. Daca ele coboara abrupt din aripile nasului ~l tree pe liingil gura In.linie dreapta (Figura 131) este scmn cl pcrsoana respectiva i~i va atrage nepllke.n din cauza modului sau de manifestare ~l a incapacitatii de a-~l nne promisiunile. Acest aspect mai arata eli posesorul va avea probleme de silniltate la mijlacul celui de-al saselea

deceniu aI vietii. .' .. . •

De rau augur este ~i arcuirea liniilor, atunci cand ele se termina la colturilc gurii (Figura. (32), deoarece pro:_vestesc 0 moarte prematura In condipi tragice, poote III urma unui accident sau chiar a unui asasinat, Chinezu, care numesc aoest tip de linii "Dragoni intriind In gura" , mai spun ca daca limba prezinta 0 a1~mtli ro~le,aceasta neutralizeaza efectul negauv al arcuiru ~11l protejeaza pc

posesor. . . .. . •

Sunt un semn negativ ~l liniile care se arcuiesc III sus ~ merg spre ochi (Figura 133). Aoest lip rar ~l neobisnuit de linii prevestesc, de asemenea, moarte tragica, timpurie.