Sunteți pe pagina 1din 58

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice


Şcoala doctorală - domeniul Marketing

MODELE DE COMPORTAMENT ALE


CONSUMATORILOR DE SERVICII TURISTICE

BEHAVIOR PATTERNS OF TRAVEL SERVICES


CONSUMERS

Rezumatul tezei de doctorat


Summary of PhD Thesis

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. ec. LEFTER Constantin

Doctorand: ec. ONUŢ A. Elena-Nicoleta căs. UNTARU

BRAŞOV
2010
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
Braşov, B-dul Eroilor Nr. 29, 500036, Tel. 0040-268-413000, Fax 0040-268-410525
RECTORAT

Către___________________________________________________________________
Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de 17 septembrie 2010, ora 11.00, în corpul U, sala
UI6, la Facultatea de Ştiinţe Economice va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat
intitulată MODELE DE COMPORTAMENT ALE CONSUMATORILOR DE
SERVICII TURISTICE, elaborată de doctoranda ec. ONUŢ A. ELENA-
NICOLETA căs. UNTARU, sub conducerea ştiinţifică a domnului Prof. univ. dr. ec.
CONSTANTIN LEFTER, în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor, în
domeniul fundamental ŞTIINŢE ECONOMICE, domeniul MARKETING.
Componenţa COMISIEI DE DOCTORAT
numită prin Ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania”
nr. 4125 din 16.06.2010

PREŞEDINTE
Prof. univ. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU
Decan Facultatea de Ştiinţe Economice
Universitatea „Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. ec. Constantin LEFTER
Facultatea de Ştiinţe Economice
Universitatea „Transilvania” din Braşov

REFERENŢI
Prof. univ. dr. ec. Iacob CĂTOIU
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Prof. univ. dr. ec. Rodica BOIER
Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi
Prof. univ. dr. ec. Ana ISPAS
Universitatea „Transilvania” din Braşov
MODELE DE COMPORTAMENT ALE CONSUMATORILOR DE
SERVICII TURISTICE

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. ec. LEFTER Constantin


Doctorand: ec. ONUŢ A. Elena-Nicoleta căs. UNTARU

Rezumat

Modelele de comportament stau la baza identificării de către operatorii din


domeniul turismului a celor mai importante variabile interne şi externe individului şi a
relaţiilor complexe dintre acestea, într-o formă simplificată şi uşor de înţeles.
Literatura de specialitate consemnează un număr mare de modele de
comportament turistic ce adâncesc procesul cunoaşterii mecanismelor ce stau la baza
transformării nevoilor în cerere de produse şi servicii turistice.
În România, preocupările legate de modelarea comportamentului consumatorului
în turism sunt relativ modeste, context în care s-a considerat oportună realizarea unei
lucrări ştiinţifice având ca scop realizarea unor modele de comportament ce pot fi
reprezentative pentru consumatorii municipiului Braşov. În acest sens, în elaborarea tezei
de doctorat au fost stabilite două direcţii majore, respectiv:
1. Identificarea variabilelor care stau la baza înţelegerii comportamentului de
cumpărare şi consum turistic;
2. Elaborarea unor profiluri şi modele de comportament turistic pentru populaţia
municipiului Braşov, plecând de la rezultatele cercetărilor de marketing.
Lucrarea a fost structurată în şase capitole derulate în succesiunea logică impusă
de scopul şi obiectivele temei.
Primul capitol a fost destinat definirii şi clarificării conceptului de produs turistic,
în viziune de marketing, dar şi evidenţierii particularităţilor şi tipologiei acestuia.
Cel de-al doilea capitol şi-a propus să evidenţieze conţinutul cererii şi consumului
turistic şi, de asemenea, să descrie principalele criterii de segmentare a pieţei turistice.
În cadrul celui de-al treilea capitol, au fost identificate principalele evoluţii ale
cererii şi consumului turistic din România precum şi cele mai importante variabile ale

1
macromediului care exercită o influenţă semnificativă asupra consumului turistic din ţara
noastră.
Cel de-al patrulea capitol a fost dedicat conceptualizării noţiunilor de
comportament al consumatorului şi de model de comportament, dar şi descrierii
principalelor etape care stau la baza luării deciziei de cumpărare şi consum turistic.
În cadrul celui de-al cincilea capitol au fost realizate două cercetări de marketing
cu scopul cunoaşterii în profunzime a comportamentului turistic manifestat de către
braşoveni.
În sfârşit, cel de-al şaselea capitol a fost dedicat conturării unui profil
comportamental al turiştilor braşoveni şi construirii unor modele de comportament
turistic al acestora, bazate pe variabilele de identificare ale respondenţilor şi pe un
algoritm matematic de normalizare a variabilelor incluse în cercetarea cantitativă de
marketing.

2
BEHAVIOR PATTERNS OF TRAVEL SERVICES CONSUMERS

Scientific Coordinator: Prof. PhD. ec. LEFTER Constantin

PhD. candidate: ec. ONUŢ A. Elena-Nicoleta married UNTARU

Summary

Behavior patterns set the basis of identification by tourism operators of the most
important internal and external variables of the individual and of the complex relations
between them, in a simplified and understandable form.
The specialty literature records a number of travel behavior models that deepen
knowledge process mechanisms underlying application-processing needs of tourism
products and services.
In Romania, concerns related to the modeling of consumer behavior in tourism
are relatively modest, and it was considered appropriate context in which the
achievement of a scientific paper aimed at drawing behavioral models that may be
representative to consumers of Brasov. In this regard, in the development of the thesis
were established two major directions, namely:
1. Identifying variables that lead to the understanding of the consumer
purchasing and travel behavior;
2. Development of the profiles and travel behavior patterns of Brasov
population, based on marketing research results.
The work was divided into six chapters developed in logical sequence of goals
and objectives required.
The first chapter was intended to define and clarify the concept of tourism
product, the marketing vision, but also highlighting its features and typology.
The second chapter aims to highlight the applications and tourist consumption,
and also describes the main criteria of tourist market segmentation.

3
In the third chapter, we identified the main trends of tourism demand and
consumption in Romania as well as the most important variables of the macro-
environment that have significant influence on tourism consumption in our country.
The fourth chapter has been devoted to conceptualization of consumer behavior
concepts and models of behavior, but also described the main steps underlying consumer
decision to purchase and travel.
In the fifth chapter two surveys were conducted with the purpose of
acknowledging the travel behavior manifested by Brasov people.
Finally, the sixth chapter was devoted to shaping a behavioral profile of Brasov
people as tourists and build models of their travel behavior based on variables identifying
respondents and a mathematical algorithm to normalize the variables included in the
quantitative marketing research.

4
CUPRINS

Introducere.................................................................................................................................... 1
Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul modelelor de comportament al consumatorilor. 3

Cap.1. Natura produsului turistic – o perspectivă de marketing............................................ 9


1.1 Conceptul de produs turistic........................................................................................ 9
1.2 Componentele produsului turistic............................................................................... 14
1.3 Particularităţi ale produsului turistic........................................................................... 23
1.4 Tipologia produselor turistice..................................................................................... 34
1.5 Concluzii cu privire la natura produsului turistic din perspectiva marketingului....... 39
Cap. 2. Conţinutul cererii şi consumului turistic. Segmentarea pieţei turistice..................... 42
2.1 Cererea şi consumul turistic – definire, particularităţi, factori determinanţi.............. 42
2.1.1 Definirea cererii şi consumului turistic.............................................................. 42
2.1.2 Particularităţile cererii şi consumului în turism................................................. 46
2.1.3 Factorii determinanţi ai cererii şi consumului turistic....................................... 50
2.2 Segmentarea pieţei turistice – decizie strategică de marketing.................................. 55
2.2.1 Conceptul de segmentare .................................................................................. 55
2.2.2 Criterii de segmentare a pieţei turistice.............................................................. 56
2.2.2.1 Segmentarea geografică......................................................................... 58
2.2.2.2 Segmentarea demografică...................................................................... 59
2.2.2.3 Segmentarea pe criterii economice........................................................ 60
2.2.2.4 Segmentarea psihografică...................................................................... 61
2.2.2.5 Segmentarea bazată pe comportamentul turistic................................... 65
2.2.2.6 Segmentarea multivariabilă................................................................... 68
2.2.2.7 Alte modalităţi de segmentare a pieţei turistice..................................... 69
2.2.3 Unele critici aduse segmentării pieţei turistice.................................................. 71
2.3 Concluzii referitoare la cererea, consumul şi segmentarea pieţei turistice................. 72
Cap. 3. Analiza evoluţiei cererii şi consumului de servicii turistice ale consumatorilor din
75
România...........................................................................................................................
3.1 Caracterizarea principalelor variabile ce definesc cererea şi consumul turistic......... 75
3.1.1 Evoluţia sosirilor de turişti români în structurile de primire turistică cu
76
funcţiuni de cazare turistică...............................................................................
3.1.2 Evoluţia înnoptărilor turiştilor români în structurile de primire turistică cu
82
funcţiuni de cazare turistică...............................................................................
3.1.3 Evoluţia plecărilor vizitatorilor români în străinătate........................................ 86
3.1.4 Evoluţia încasărilor din turism........................................................................... 87
3.1.5 Evoluţia numărului călătoriilor turiştilor români............................................... 89
3.1.6 Evoluţia cheltuielilor efectuate de turiştii români pentru vacanţe şi pentru
91
afaceri.................................................................................................................
3.2 Influenţa unor variabile macroeconomice asupra consumului de servicii turistice.... 92
3.3 Principalele concluzii ce se desprind din analiza evoluţiei cererii şi consumului de
95
servicii turistice ale consumatorilor din România.......................................................
Cap. 4. Aspecte conceptuale care definesc comportamentul consumatorului de servicii
99
turistice............................................................................................................................

5
4.1 Coordonate ale comportamentului consumatorului.................................................... 99
4.1.1 Definirea comportamentului consumatorului.................................................... 99
4.1.2 Comportamentul consumatorului-turist în concepţia marketingului…............. 102
4.2 Structura procesului decizional de cumpărare în domeniul turismului....................... 104
4.3 Modele de comportament al consumatorilor............................................................ 113
4.3.1 Modelul de comportament – definire, particularităţi, tipologie…..................... 114
4.3.2 Prezentarea principalelor scheme şi modele de comportament al
118
consumatorilor...................................................................................................
4.3.3 Modele de comportament aplicate în domeniul turismului............................... 123
4.3.4 Unele critici aduse modelelor de comportament în domeniul turismului.......... 132
4.4 Concluzii referitoare la aspectele conceptuale care definesc comportamentul
134
consumatorului de servicii turistice............................................................................
Cap. 5. Cercetări de marketing utilizate pentru determinarea unor modele de
136
comportament al turiştilor braşoveni..........................................................................
5.1 Cercetare calitativă de marketing: Opinii ale managerilor agenţiilor de turism
136
privind comportamentul turistic al braşovenilor.........................................................
5.1.1 Ipotezele şi obiectivele principale ale cercetării calitative................................. 137
5.1.2 Aspecte metodologice ale cercetării calitative................................................... 137
5.1.3 Rezultatele cercetării calitative.......................................................................... 139
5.1.4 Limitele cercetării calitative............................................................................... 164
5.2 Cercetare cantitativă de marketing referitoare la atitudinile, opiniile şi
165
comportamentele braşovenilor privind cumpărarea şi consumul produselor turistice
5.2.1 Ipotezele şi obiectivele cercetării....................................................................... 165
5.2.2 Metodologia de cercetare................................................................................... 167
5.2.3 Validarea eşantionului........................................................................................ 169
5.2.4 Sinteza rezultatelor cercetării cantitative........................................................... 170
5.2.5 Limitele cercetării cantitative............................................................................. 184
5.3 Unele concluzii cu privire la cercetările de marketing efectuate cu scopul
185
determinării unor modele de comportament pentru turiştii braşoveni........................
Cap. 6. Modele de comportament al consumatorilor braşoveni de produse şi servicii
192
turistice.............................................................................................................................
6.1 Realizarea unor profiluri comportamentale ale consumatorilor braşoveni de
192
produse şi servicii turistice…….........…………………………….............................
6.2 Conturarea unui model de comportament turistic al braşovenilor pe baza unor
204
variabile relevante ale cercetării de marketing..........................................................
6.3. Conceperea unui model de comportament al turiştilor braşoveni pe baza unui
208
algoritm matematic aplicat variabilelor cercetării cantitative...................................
6.4 Unele concluzii care se desprind pe baza modelelor de comportament al
213
consumatorilor braşoveni de produse şi servicii turistice.........................................

Contribuţii personale şi propuneri............................................................................................ 216


Concluzii finale............................................................................................................................ 221
Bibliografie.................................................................................................................................... 228
Lista tabelelor
Lista graficelor
Anexe

6
TABLE OF CONTENTS

Introduction.................................................................................................................................... 1
Current state of knowledge in the field of consumer behavior patterns.................................. 3

Chapter 1. Nature of the tourist product - a marketing perspective........................................ 9


1.1 The concept of tourism product ................................................................................... 9
1.2 The components of tourism product............................................................................. 14
1.3 Particularities of tourism product................................................................................. 23
1.4 Typology of tourism products...................................................................................... 34
1.5 Conclusions about the nature of the tourism product in terms of marketing……....... 39
Chapter 2. The content of demand and tourism consumption. Tourist market
segmentation................................................................................................................................... 42
2.1 Travel demand and consumption - definition, features, drivers……………............... 42
2.1.1 Definition of tourism demand and consumption................................................. 42
2.1.2 Peculiarities in tourism demand and consumption ............................................. 46
2.1.3 Determinants of tourist demand and consumption….......................................... 50
2.2 Tourist market segmentation - strategic marketing decision….................................... 55
2.2.1 The concept of segmentation............................................................................... 55
2.2.2 Tourist market segmentation criteria…............................................................... 56
2.2.2.1 Geographic segmentation........................................................................ 58
2.2.2.2 Demographic segmentation..................................................................... 59
2.2.2.3 Economic criteria segmentation……...................................................... 60
2.2.2.4 Psychographic segmentation................................................................... 61
2.2.2.5 Segmentation based on travel behavior…………................................... 65
2.2.2.6 Multi-variable segmentation.................................................................... 68
2.2.2.7 Other ways of segmentation of tourist market........................................ 69
2.2.3 Some critics of the tourist market segmentation................................................. 71
2.3 Conclusions on demand, consumption and tourism market segmentation................... 72
Chapter 3. Analysis of future demand and consumer consumption of tourist services in
Romania............................................................................................................................. 75
3.1 Characterization of the main variables that define travel demand and consumption... 75
3.1.1 Evolution of Romanian tourist arrivals in tourist reception with functions of
tourist accommodation ……............................................................................... 76
3.1.2 Evolution of Romanian tourists overnight stays in tourist reception with
functions of tourist accommodation.................................................................... 82
3.1.3 Evolution of the departures of Romanian visitors abroad .................................. 86
3.1.4 Evolution of tourism receipts ............................................................................. 87
3.1.5 Evolution of Romanian tourists travel…………................................................. 89
3.1.6 Evolution of expenditure of Romanian tourists for holidays and business…..... 91
3.2 Influence of macroeconomic variables on the consumption of tourist services…....... 92
3.3 The main conclusions to be drawn from analysis of changes in travel demand and
consumer consumption in Romania……………......................................................... 95
Chapter 4. Conceptual issues that define the behavior of tourism services consumer........... 99

7
4.1 Coordinates of consumer behavior………………....................................................... 99
4.1.1 Defining the consumer behavior…………….................................................... 99
4.1.2 Consumer behavior in tourism-marketing view…………………….…............. 102
4.2 Purchase decision-making structure in tourism………………………........................ 104
4.3 Models of consumer behavior……………….............................................................. 113
4.3.1 Behavioral model – definition, features, typology.............................................. 114
4.3.2 Presentation of the main schemes and consumer behavior patterns……............ 118
4.3.3 Applied behavioral patterns in tourism……………………............................... 123
4.3.4 Some critics of the behavioral patterns in tourism……………………….......... 132
4.4 Conclusions on conceptual issues that define the behavior of tourism services
consumer....................................................................................................................... 134
Chapter 5. Marketing surveys used to determine the behavior patterns of Brasov people as
tourists .....……………………………........................................................................ 136
5.1 Qualitative Marketing Research: Views of managers of travel agencies on travel
behavior of Brasov people............................................................................................ 136
5.1.1 Hypotheses and main objectives of qualitative research..................................... 137
5.1.2 Methodological aspects of qualitative research................................................... 137
5.1.3 Qualitative research results…….......................................................................... 139
5.1.4 Qualitative research limits…............................................................................... 164
5.2 Quantitative marketing research on attitudes, opinions and behaviors of Brasov
people regarding the purchase and consumption of tourist products………………... 165
5.2.1 Hypotheses and research objectives.................................................................... 165
5.2.2 Research methodology….................................................................................... 167
5.2.3 Validation of the sample...................................................................................... 169
5.2.4 Summary results of quantitative research............................................................ 170
5.2.5 Limits of quantitative research............................................................................ 184
5.3 Some conclusions on marketing research performed to determine patterns of
behavior of Brasov people as tourists........................................................................... 185
Chapter 6. Behavior patterns of Brasov consumers of tourist products and services............ 192
6.1 Achievement of behavioral profiles of Brasov consumers of products and tourist
services…………………………………………………………..…......................... 192
6.2 Outlining a model of tourist behavior of Brasov people based on marketing
research relevant variables ......................................................................................... 204
6.3. Devising a pattern of behavior of Brasov people as tourists on a mathematical
algorithm applied to quantitative research variables.................................................. 208
6.4 Some conclusions drawn based on behavioral patterns of Brasov consumers of
products and tourist services …………………………….......................................... 213

Personal contributions and suggestions....................................................................................... 216


Final conclusion.............................................................................................................................. 221
Bibliography.................................................................................................................................... 228
List of tables
List of graphs
Appendices

8
Introducere

Activitatea economică a oricărui întreprinzător din domeniul turismului trebuie să


aibă ca rezultat satisfacerea cerinţelor efective şi potenţiale ale consumatorilor pe care îi
deserveşte.
Orientarea firmelor turistice către cerinţele pieţei necesită cunoaşterea temeinică a
acestora, urmărirea şi chiar anticiparea lor, iar acest demers nu poate fi realizat fără
cunoaşterea şi modelarea comportamentului consumatorului de produse şi servicii
turistice.
Modelele de comportament stau la baza identificării de către operatorii din
domeniul turismului a celor mai importante variabile interne şi externe individului şi a
relaţiilor complexe dintre acestea, într-o formă simplificată şi uşor de înţeles.
Literatura de specialitate consemnează un număr mare de modele de
comportament turistic ce adâncesc procesul cunoaşterii mecanismelor ce stau la baza
transformării nevoilor în cerere de produse şi servicii turistice.
În România, preocupările legate de modelarea comportamentului consumatorului
în turism sunt relativ modeste, context în care s-a considerat oportună realizarea unei
lucrări ştiinţifice având ca scop realizarea unor modele de comportament ce pot fi
reprezentative pentru consumatorii municipiului Braşov. În acest sens, în elaborarea tezei
de doctorat au fost stabilite două direcţii majore, respectiv:
3. Identificarea variabilelor care stau la baza înţelegerii comportamentului de
cumpărare şi consum turistic;
4. Elaborarea unor profiluri şi modele de comportament turistic pentru populaţia
municipiului Braşov, plecând de la rezultatele cercetărilor de marketing.
Obiectivele principale ale cercetărilor efectuate au fost acelea de a determina şi
descrie coordonatele pe care se fundamentează manifestarea comportamentului de
cumpărare şi consum turistic, prin evidenţierea variabilelor care descriu evoluţia cererii şi
consumului de produse şi servicii turistice şi prin determinarea mecanismelor care stau la
baza luării deciziei de achiziţionare a unui produs/ pachet turistic de către consumatori.

9
Pentru a contura un profil comportamental în ceea ce priveşte cumpărarea şi
consumul de produse şi servicii turistice şi a modela comportamentul turistic al populaţiei
municipiului Braşov, au fost utilizate două cercetări de marketing, şi anume:
a. o cercetare calitativă de marketing, în rândul managerilor agenţiilor de turism
din municipiul Braşov, cu scopul cunoaşterii opiniilor acestora faţă de
comportamentul turistic al braşovenilor;
b. o cercetare cantitativă de marketing, în rândul locuitorilor municipiului
Braşov, cu scopul determinării opiniilor, atitudinilor şi comportamentelor
acestora în ceea ce priveşte călătoriile efectuate în scop turistic.
Lucrarea a fost structurată în şase capitole derulate în succesiunea logică impusă
de scopul şi obiectivele temei.
Primul capitol a fost destinat definirii şi clarificării conceptului de produs turistic,
în viziune de marketing, dar şi evidenţierii particularităţilor şi tipologiei acestuia.
Cel de-al doilea capitol şi-a propus să evidenţieze conţinutul cererii şi consumului
turistic şi, de asemenea, să descrie principalele criterii de segmentare a pieţei turistice.
În cadrul celui de-al treilea capitol, au fost identificate principalele evoluţii ale
cererii şi consumului turistic din România precum şi cele mai importante variabile ale
macromediului care exercită o influenţă semnificativă asupra consumului turistic din ţara
noastră.
Cel de-al patrulea capitol a fost dedicat conceptualizării noţiunilor de
comportament al consumatorului şi de model de comportament, dar şi descrierii
principalelor etape care stau la baza luării deciziei de cumpărare şi consum turistic.
În cadrul celui de-al cincilea capitol au fost realizate două cercetări de marketing
cu scopul cunoaşterii în profunzime a comportamentului turistic manifestat de către
braşoveni.
În sfârşit, cel de-al şaselea capitol a fost dedicat conturării unui profil
comportamental al turiştilor braşoveni şi construirii unor modele de comportament
turistic al acestora, bazate pe variabilele de identificare ale respondenţilor şi pe un
algoritm matematic de normalizare a variabilelor incluse în cercetarea cantitativă de
marketing.

10
Având în vedere amploarea temei şi a tezei de doctorat, doresc să aduc calde
mulţumiri conducătorului ştiinţific al acestei lucrări, Prof. Univ. Dr. Constantin Lefter
pentru sprijinul deosebit acordat în realizarea tezei de doctorat, colegilor din cadrul
Facultăţii de Ştiinţe Economice, Prof. Univ. Dr. Ana Ispas, Prof. Univ. Dr. Nicoleta Petcu
şi Conf. Univ. Dr. Monica Răileanu-Szeles pentru sugestiile valoroase în vederea
îmbunătăţirii analizelor şi cercetărilor efectuate, dar şi altor colegi din cadrul Universităţii
Transilvania şi al altor centre universitare, Prof. Univ. Dr. Rodica Boier, Conf. Univ. Dr.
Ovidiu Popescu, Lect. Univ. Drd. Nicuşor Minculete şi Lect. Univ. Drd. Vlad Monescu
pentru sprijinul generos în demersul laborios al determinării unui model de
comportament turistic reprezentativ pentru locuitorii municipiului Braşov.

11
Capitolul 1.
Natura produsului turistic – o perspectivă de marketing

Produsul turistic a fost definit, în timp, de specialiştii domeniului din diferite


perspective.
Concurenţa tot mai intensă ce se manifestă, în prezent, pe piaţa oricărui bun sau
serviciu i-a determinat pe participanţii săi să-şi adapteze oferta corespunzător nevoilor şi
dorinţelor consumatorilor pe care îi deservesc cu scopul atragerii şi fidelizării acestora.
Importanţa crescândă a rolului consumatorilor în relaţia cu producătorii/
vânzătorii existenţi pe piaţa turistică i-a determinat pe specialiştii domeniului să-şi
regândească teoriile privitoare la produsul turistic, analizându-l din perspectiva
marketingului în centrul căruia se află beneficiarii serviciilor turistice.
Drept urmare, produsul turistic nu mai este definit doar prin prisma elementelor
sale componente şi a combinaţiei lor judicioase, într-o ordine riguroasă, cât mai ales din
punctul de vedere al beneficiului obţinut de către consumator. Cu alte cuvinte, produsul
turistic trebuie înţeles şi evaluat prin prisma avantajelor obţinute, a experienţei trăite, a
amintirilor păstrate sau satisfacţiei resimţite în urma consumului turistic.
Importanţa beneficiilor rezultate în urma consumului turistic a stat la baza
regândirii ordinii elementelor componente ale produsului turistic, plasându-le în centrul
tuturor activităţilor desfăşurate de operatorii turistici. Din acest motiv, beneficiile au fost
numite „nucleul” sau „miezul” produsului turistic, şi reprezintă sau ar trebui să reprezinte
raţiunea de a fi a oricărei întreprinderi turistice.
Aceste beneficii pot fi obţinute prin intermediul tuturor bunurilor şi serviciilor
tangibile sau mai puţin tangibile incluse în pachetul turistic contractat de către
consumatori. De modul în care acestea sunt combinate şi prestate în întregul „lanţ al
valorii” oferit consumatorului de la plecarea de acasă până la întoarcerea din vacanţă
depinde nivelul satisfacţiei dobândite, al experienţei câştigate sau al amintirilor păstrate.
Valoarea adăugată pachetului turistic, ce diferenţiază - în ultimă instanţă - un
prestator de servicii de un altul similar, reprezintă, în prezent, una dintre cele mai
eficiente posibilităţi de poziţionare pe piaţa turistică, de atragere şi fidelizare a
consumatorilor.

12
Printre cele mai importante pârghii pe care operatorii turistici le pot utiliza pentru
a mări satisfacţia consumatorilor pe care îi deservesc, mărind totodată valoarea
produsului turistic oferit, se numără:
ƒ importanţa acordată atitudinii şi comportamentului angajaţilor în relaţia cu
consumatorii pe care îi deservesc. De altfel, rolul deosebit al personalului
prestator în orice întreprindere turistică i-a determinat pe unii specialişti să-l
plaseze în rândul componentelor produsului turistic sub denumirea de „produs
parţial”;
ƒ eficienţa conducerii segmentelor multiple, sectorul turistic particularizându-se
prin aceea că, de cele mai multe ori, se adresează simultan mai multor
segmente de consumatori;
ƒ îmbunătăţirea calităţii interacţiunii consumatorilor cu sistemul de prestaţie
înaintea, în timpul şi în urma consumului produsului turistic;
ƒ importanţa acordată atmosferei/ ambianţei create la locul de sejur prin
adaptarea corespunzătoare a acesteia la specificul segmentelor de consumatori
cărora întreprinderea turistică li se adresează cu oferta sa.
În sfârşit, pentru ca activitatea turistică dintr-o anumită zonă să se desfăşoare în
bune condiţii, este necesară administrarea eficientă a factorilor externi firmei turistice
(patrimoniul turistic, cadrul instituţional, condiţiile generale ale existenţei şi activităţii
umane, infrastructura generală şi turistică) care, alături de atributele interne menţionate
anterior, influenţează în mod hotărâtor calitatea sejurului turiştilor şi satisfacţia resimţită.

13
Capitolul 2.
Conţinutul cererii şi consumului turistic. Segmentarea pieţei turistice

Orice firmă ce acţionează, în prezent, în domeniul turismului trebuie să ofere


consumatorilor săi doar acele produse şi servicii care răspund necesităţilor pe care aceştia
le au.
Cererea turistică este extrem de eterogenă şi complexă, caracterizându-se printr-
un dinamism accentuat, rezultat al multiplelor modificări ce intervin în comportamentul
de cumpărare şi consum al turiştilor. Din acest punct de vedere, autori precum Nedelea
Al., Balaure V., Cătoiu I., Vegheş C., J. Naisbitt etc. au identificat o serie de tendinţe ale
cererii şi consumului turistic la nivel mondial. Între acestea, se remarcă următoarele:
• diversificarea continuă a cererii turistice ca o consecinţă a motivaţiei turiştilor,
modificărilor intervenite în structura pe categorii de vârstă şi transformării
turismului într-un fenomen de masă;
• înregistrarea unor diferenţe mari în circulaţia turistică de la o ţară la alta;
• creşterea cheltuielilor pentru serviciile turistice în totalul bugetelor de familie,
pe măsură ce cresc veniturile populaţiei, produsul intern brut pe locuitor şi
nivelul de dezvoltare economică a unei ţări;
• creşterea duratei şi distanţei pentru care se efectuează o călătorie ca urmare a
dezvoltării transporturilor aeriene şi a celorlalte mijloace tehnice de deplasare;
• deplasarea cererii turistice de la cantitate spre calitate pe măsura creşterii
veniturilor şi gradului de instruire, care influenţează în mod direct exigenţele
manifestate în legătură cu petrecerea vacanţelor;
• utilizarea tot mai largă a tehnologiei electronice pentru a influenţa alegerea
destinaţiilor de vacanţă;
• creşterea ponderii turismului de plăcere şi a celui de întruniri, în paralel cu
scăderea relativă a călătoriilor de afaceri şi a turismului de vizitare a rudelor şi a
prietenilor;
• scăderea cererii pentru turismul organizat în favoarea celui realizat pe cont
propriu;

14
• puternica creştere a circulaţiei turistice dinspre est spre vest;
• segmentarea pronunţată a pieţei turistice după criteriul stilului de viaţă al
turiştilor;
• creşterea cererii şi consumului de turism religios şi cultural etc.
În ceea ce priveşte cererea turistică din Europa, au fost identificate următoarele
tendinţe specifice acestei zone:
• cererea turistică va înregistra ritmuri de creştere aproape constante;
• consumul turistic total va creşte într-o măsură mai mare decât celelalte
componente ale bugetului datorită creşterii numărului de voiaje turistice;
• numărul călătoriilor lungi spre şi din Europa vor creşte mai rapid decât între
statele din interiorul continentului;
• turismul urban se va dezvolta mai rapid decât turismul de litoral datorită
creşterii numărului de „mini-vacanţe” şi a extinderii turismului de întruniri;
• concurenţa între marii receptori turistici ai Europei (Franţa, Spania, Italia,
Grecia, Croaţia, Ungaria, Cehia, Turcia) va creşte;
• traficul aerian va creşte mai rapid decât cel al celorlalte mijloace de transport
turistic;
• sistemele de rezervare computerizată îşi vor extinde aria de utilizare în industria
turistică;
• grupurile turistice vor tinde să fie mai mici şi mai flexibile;
• raportul calitate-preţ va juca un rol din ce în ce mai important în alegerea
destinaţiei turistice. Calitatea mediului va deveni un factor determinant în
atragerea turiştilor, în special în zonele de coastă şi rurale. Acestea din urmă vor
ajunge atracţii majore pentru cererea turistică;
• ţările din estul Europei vor constitui un generator semnificativ pentru turismul
internaţional al următorilor ani. În paralel, vor creşte şi fluxurile turistice
dinspre statele occidentale spre zonele turistice est-europene care atrag prin
specificul culturii, artei, vestigiilor istorice, tradiţiilor şi obiceiurilor.
Referitor la cererea şi consumul turistic din ţara noastră, acestea se înscriu, în linii
mari, în tendinţele înregistrate la nivel mondial, evoluţia acestora şi modificările de
structură în comportamentul turiştilor români fiind prezentate în cele ce urmează.

15
Capitolul 3
Analiza evoluţiei cererii şi consumului de servicii turistice ale
consumatorilor din România

Turismul reprezintă, prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic


civilizaţiei actuale, una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale ce
polarizează interesul unui număr tot mai mare de ţări.
Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul acţionează ca un
element dinamizator al sistemului economic global. Desfăşurarea turismului presupune o
cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei
acestora. Totodată, cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează,
între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector şi, indirect, în
stimularea producţiei ramurilor participante la construirea şi echiparea spaţiilor de cazare
şi alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri , realizarea de mijloace de transport, de
instalaţii pentru agrement etc.
Evoluţia cererii şi consumului turistic din România într-o anumită perioadă de
timp poate fi determinată printr-o serie de variabile, între care pot fi menţionate: sosirile
de turişti români în spaţiile de cazare turistică din România, înnoptările turiştilor români
în structurile de primire turistică din ţara noastră, evoluţia plecărilor turiştilor români în
străinătate, evoluţia încasărilor rezultate din turism, evoluţia numărului călătoriilor
turiştilor români, evoluţia cheltuielilor efectuate de turiştii români pentru efectuarea
vacanţelor şi pentru afaceri.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor români în spaţiile de cazare turistică din ţara
noastră, perioada 1990-2008 evidenţiază o scădere a acestora cu aproximativ 4% pe an.
Această evoluţie poate fi, între altele, o consecinţă a creşterii plecărilor românilor în
străinătate în detrimentul sosirilor acestora în spaţiile de cazare turistică din ţara noastră,
situaţie care plasează România în rândul ţărilor emiţătoare de turişti, cu consecinţe
negative asupra balanţei de plăţi.

16
În privinţa modalităţilor de cazare solicitate de turiştii români, statisticile arată că
hotelurile şi motelurile se află în topul preferinţelor acestora, situaţie ce poate fi pusă pe
seama obişnuinţei cu aceste tipuri de unităţi turistice ce oferă siguranţă şi confort.
Pretenţiile turiştilor români pentru servicii turistice superioare calitativ sunt
evidenţiate de creşterea solicitărilor, în ultimii ani, pentru unităţi turistice de 3, 4 şi 5 stele
în detrimentul celor de 1-2 stele care înregistrează o scădere în aceeaşi perioadă de timp.
Perioadele de timp preferate de turiştii români pentru petrecerea vacanţelor sau
concediilor se situează în intervalul iulie-septembrie, în timp ce perioada ianuarie-martie
înregistrează cele mai scăzute sosiri.
O altă variabilă importantă pentru analiza cererii turiştilor români o constituie
evoluţia înnoptărilor în unităţile de cazare turistică din ţara noastră. Din acest punct de
vedere, statisticile realizate evidenţiază un trend asemănător cu cel al sosirilor de turişti,
adică o scădere a înnoptărilor cu un ritm mediu anual de 5%.
Cel mai ridicat număr al înnoptărilor este înregistrat, în perioada 1994-2008, în
cadrul staţiunilor balneoclimaterice, iar această situaţie poate fi pusă pe seama motivelor
legate de efectuarea unor tratamente care necesită solicitarea unor perioade mai lungi de
sejur. De asemenea, se remarcă o uşoară reorientare a cererii turistice a românilor dinspre
zona montană, de litoral şi din alte localităţi spre Delta Dunării, singura destinaţie care, în
această perioadă, a înregistrat o creştere din punctul de vedere al înnoptărilor.
În ceea ce priveşte tipurile de structuri turistice solicitate de români în perioada
1990-2008, cel mai ridicat număr al înnoptărilor este evidenţiat în cadrul hotelurilor şi
motelurilor, dar se remarcă şi o creştere a preferinţelor acestora pentru pensiunile turistice
urbane şi rurale din ţara noastră.
Analiza numărului de turişti români cazaţi în structurile de primire turistică din
ţara noastră arată preferinţa acestora pentru oraşele reşedinţă de judeţ, situaţie ce poate fi
explicată prin efectuarea unor cheltuieli mai scăzute (sau inexistente) generate de cazarea
în locuinţe secundare sau la prieteni, bunici, rude etc. Aceste alegeri sunt motivate, în
mare parte, de nivelul scăzut de dezvoltare economică din ţara noastră care îi determină
pe români să aleagă formule de vacanţă mai ieftine.
Analiza în dinamică a turiştilor români cazaţi în structurile de primire turistică din
ţara noastră evidenţiază o uşoară reorientare a acestora dinspre oraşele reşedinţă de judeţ

17
şi alte localităţi spre alte destinaţii turistice, cum ar fi litoralul Mării Negre, zona montană
şi Delta Dunării, situaţie explicabilă prin creşterea pretenţiilor românilor pentru calitatea
serviciilor turistice determinată de experienţa turistică acumulată.
Creşterea preferinţelor românilor pentru produse şi servicii turistice superioare
calitativ este evidenţiată, în ultimii ani, şi de mijloacele de transport utilizate pentru
deplasarea spre zonele de interes turistic din România şi din străinătate. În acest sens,
statisticile arată că, deşi preferinţele pentru mijloacele de transport rutier au rămas relativ
constante întrucât asigură independenţa necesară efectuării unor vacanţe pe cont propriu
– preponderente în cererea românilor -, transportul feroviar este tot mai mult înlocuit cu
cel aerian care asigură servicii superioare calitativ, confort, rapiditate şi comoditate.
Încasările rezultate din activitatea turistică reprezintă o variabilă relevantă pentru
determinarea consumului de servicii turistice, evidenţiind mărimea cheltuielilor realizate
de către turişti cu ocazia efectuării călătoriilor. Analizele efectuate în acest sens
evidenţiază menţinerea relativ constantă a încasărilor, în termeni reali, în perioada 1993-
2008, iar acest fapt poate fi pus pe seama cheltuielilor relativ scăzute efectuate de turiştii
români pe perioada concediilor sau vacanţelor.
Cheltuielile scăzute efectuate de români cu ocazia concediilor sau vacanţelor sunt
reflectate şi în cererea acestora pentru destinaţii turistice din străinătate. Din acest punct
de vedere, se remarcă faptul că cele mai solicitate zone sunt cele apropiate din punct de
vedere geografic de ţara noastră (Italia, Grecia, Spania, Germania, Ungaria, Austria,
Turcia) întrucât necesită utilizarea unor mijloace de transport mai ieftine (autoturism
propriu, tren, autocar).
Evoluţia variabilelor ce reflectă cererea şi consumul turistic evidenţiază, prin
analizele efectuate, un interes destul de scăzut al românilor pentru produsele şi serviciile
turistice oferite pe piaţa de profil. Acest comportament este determinat, în cea mai mare
parte, de nivelul scăzut de dezvoltare economică ce caracterizează ţara noastră, situaţie
evidenţiată şi de varibilele reţinute de analiza de regresie multiplă ca având o influenţă
importantă asupra consumului turistic – Produsul Intern Brut pe locuitor şi populaţia
ocupată din economie. Creşterea cererii şi consumului turistic va fi, deci, posibilă prin
creşterea nivelului de trai al românilor şi prin crearea de locuri de muncă, ce va determina
creşterea corespunzătoare a veniturilor individuale.

18
Capitolul 4
Aspecte conceptuale care definesc comportamentul consumatorului
de servicii turistice

Pentru a fi competitivă pe piaţă, orice organizaţie din domeniul turismului


trebuie să ofere consumatorilor săi acele produse şi servicii care le satisfac cel mai bine
necesităţile. Acest lucru poate fi înfăptuit prin cunoaşterea cât mai profundă a nevoilor
segmentului/ segmentelor de consumatori pe care firma turistică le deserveşte.
Cunoaşterea comportamentului consumatorului-turist în fiecare etapă a
procesului decizional de cumpărare şi consum reprezintă elementul central de la care
trebuie să se pornească în formularea celor mai eficiente politici şi strategii de atragere şi
menţinere a consumatorilor în cadrul firmei de turism.
Înţelegerea comportamentului consumatorilor de produse şi servicii în toată
complexitatea sa reprezintă un proces amplu şi anevoios. Eforturile depuse pentru
descifrarea aspectelor cantitative şi calitative ale comportamentului au generat numeroase
modalităţi de formalizare. În ultimele decenii, au fost propuse o serie de modele de
comportament prin care se explică variatele mecanisme comportamentale.
Constituindu-se într-o reprezentare simplificată dar organizată şi semnificativă
a unui sistem sau proces, modelul de comportament are menirea de a simula cât mai
realist posibil preferinţele consumatorilor, alegerile şi comportamentul de cumpărare a
unui produs sau serviciu turistic.
Numeroasele cercetări realizate de-a lungul timpului de către specialişti ai
domeniului au condus la conceperea unui număr mare de modele de comportament, care
au la bază teorii foarte diferite. În domeniul turismului, contribuţii valoroase la crearea
unor modele de comportament le-au avut autori precum Middleton, Wahab, Crompton şi
Rothfield, Schmoll, Mayo şi Jarvis, Mathieson şi Wall, Woodside şi Lysonski, Clawson
şi Knetch, Gunn, Gilbert, Moscardo, Fallon P. şi Schofield P., White Ch. J. şi Darwin
Ch., Moutinho etc.

19
Deşi modelele de comportament care au apărut de-a lungul timpului prezintă o
serie de neajunsuri, contribuţia acestora la dezvoltarea domeniului este incontestabilă,
modelele de comportament fiind valoroase prin aceea că:
• furnizează cunoştinţe îmbunătăţite despre diverse pieţe, despre modul în care
ajung consumatorii la deciziile de cumpărare şi căile prin care aceste decizii
pot fi influenţate prin diferite acţiuni de marketing;
• oferă posibilitatea unei predicţii mai bune a structurilor viitoare ale pieţei, cu
alte cuvinte, la circumstanţele din afara controlului direct al managementului
de marketing, la rezultatul probabil al strategiilor alternative de marketing,
cum ar fi relansarea unei mărci existente într-o formulă revizuită, cu o
cheltuială mai mică în activitatea promoţională etc.;
• integrează un număr mare de concepte şi constatări ce există atât în cercetarea
generală de marketing, cât şi în sistemele de informaţii de marketing ale
companiilor;
• îmbunătăţeşte comunicarea între cercetători şi managementului marketingului,
pe de o parte, prin stabilirea unui limbaj comun, şi pe de altă parte, prin
ajustarea planului de cercetare la deciziile echipelor de conducere;
• îmbunătăţeşte proiectele specifice de cercetare, prin identificarea structurii de
informaţii cerute, a căilor prin care aceste informaţii pot fi operaţionalizate şi
prin relevarea celor mai adecvate tehnici de analiză.

20
Capitolul 5.
Cercetări de marketing utilizate pentru determinarea unor modele de
comportament al turiştilor braşoveni

Cercetările de marketing realizate în cadrul acestui capitol au fost efectuate cu


scopul cunoaşterii comportamentului de cumpărare şi consum al braşovenilor în ceea ce
priveşte produsele şi serviciile turistice oferite de agenţii de turism. Într-o primă etapă,
analizată deja pe larg, a fost realizată o cercetare calitativă în rândul managerilor
agenţiilor de turism din municipiul Braşov cu scopul cunoaşterii opiniilor acestora faţă de
comportamentul turistic al braşovenilor având în vedere teme legate de comportamentul
acestora faţă de călătoriile turistice, cumpărarea pachetului turistic, motivele pentru care
se apelează la serviciile oferite de agenţiile de turism şi comportamentul turistic previzibil
al braşovenilor.
Cercetarea cantitativă de marketing, realizată în rândul locuitorilor municipiului
Braşov cu scopul cunoaşterii comportamentului de cumpărare şi consum turistic
manifestat de către aceştia, a avut în vedere variabile precum: măsura în care braşovenii
efectuează călătorii în scop turistic, perioadele preferate pentru a călători, motivele alese
de către aceştia pentru a călători, zonele turistice din ţara noastră şi din străinătate
preferate de braşoveni pentru petrecerea vacanţelor şi/ sau concediilor, criteriile utilizate
de către aceştia în alegerea destinaţiei turistice şi comportamentul turistic al braşovenilor
manifestat în cadrul celei mai recente vacanţe/ celui mai recent concediu.
Analizele efectuate în cadrul cercetării de marketing au evidenţiat existenţa unor
deosebiri de comportament între braşoveni sub aspectul venitului pe membru de familie,
nivelului de educaţie şi vârstei acestora. Luarea în considerare doar a acestor trei variabile
se explică prin faptul că ele au condus la rezultate semnificative.
Diferenţele de comportament turistic existente între braşoveni având în vedere
cele trei variabile menţionate, sunt sintetizate în figura 5.12.

21
Variabile cu influenţă semnificativă asupra
comportamentului turistic al braşovenilor*

Categorii superioare Nivelul de pregătire, în raport cu braşovenii Creşterea vârstei


ale venitului generează: care au studii superioare** generează pentru: generează:

-Creşterea disponibilităţii Braşovenii cu Braşovenii cu -creşterea şanselor de a nu


studii gimnaziale studii medii călători
de a călători, atât în ţară
-scăderea şanselor de a -scăderea şanselor de a alege
cât şi în străinătate litoralul pe perioada vacanţei/
călători în străinătate
-creşterea şanselor de a efectua -efectuarea unui număr -scăderea şanselor concediului
mai multe călătorii /an pe mai mic de sejururi pe de a călători în ţară -creşterea şanselor de a alege
litoral într-un an, şi în străinătate staţiunile balneoclimaterice
litoralul Mării Negre,
-scăderea şanselor de a -scăderea şanselor de pentru petrecerea vacanţei/
în zona montană şi în alege zonele montane a efectua mai multe concediului
Delta Dunării din ţara noastră dar sejururi pe litoral -reducerea şanselor de a
creşterea şanselor de a călători în străinătate
-creşterea cheltuielilor efectuate într-un an
alege staţiuni
-scăderea şanselor de a -scăderea şanselor de a
pe perioada vacanţei balneoclimaterice
cumpăra produse turistice cumpăra produse turistice
-efectuarea unor cheltuieli
-creşterea preferinţelor pentru prin intermediul prin intermediul Internetului
mai mici pe perioada
modalităţi de cazare mai vacanţei Internetului -creşterea şanselor de a
scumpe -solicitarea unor -solicitarea unor modalităţi solicita modalităţi
modalităţi ieftine ieftine de cazare ieftine de cazare
de cazare

Fig. 5.12 Influenţa venitului pe membru de familie, a vârstei şi a nivelului de educaţie


asupra comportamentului turistic al braşovenilor
*pe baza rezultatelor analizei de regresie binară (a se vedea Anexa 6)
** rezultatele analizelor de regresie binară sunt exprimate în raport cu o categorie (variantă de răspuns) de
referinţă. În cazul de mai sus, braşovenii cu studii superioare reprezintă categoria de referinţă, iar braşovenii cu
studii gimnaziale şi medii reprezintă categoriile previzionate (explicate)

Se poate constata faptul că pe măsura creşterii venitului pe membru de familie şi


al nivelului de educaţie, se manifestă o cerere mai ridicată pentru produse şi servicii
turistice. Braşovenii situaţi pe un nivel superior de pregătire şi venit ridicat manifestă un
comportament turistic activ. În schimb, în ceea ce priveşte vârsta, efectele acesteia asupra
cererii turistice sunt inverse. S-a observat faptul că, pe măsura înaintării în vârstă, cererea
turistică a braşovenilor este mai scăzută, manifestându-se diferenţiat de la o categorie la
alta.
Pentru a evidenţia măsura în care acest comportament este diferit sau nu de cel
aparţinând românilor, în general, dar şi al altor turişti est-europeni, s-a procedat la o

22
analiză comparativă a acestuia. În acest sens, au fost utilizate patru baze de comparaţie, şi
anume:
• Cercetarea realizată în anul 2007 de către Institutul Naţional de Statistică
privind Cererea turistică a rezidenţilor în România 1 . În cadrul acestui studiu,
trebuie menţionat faptul că baza de cercetare a fost reprezentată de populaţia
României, atât din mediul urban cât şi din cel rural.
• Un studiu realizat de GfK (una dintre cele mai importante companii de sondare
a opiniei publice la nivel internaţional), având ca temă ultimul concediu al
turiştilor români 2 . Se menţionează faptul că cercetarea la nivel naţional a fost
realizată în perioada 1-22 august 2008, pe un eşantion de 2.195 respondenţi,
considerat reprezentativ pentru populaţia României cu vârste de peste 14 ani.
• Eurobarometrul nr. 258 3 şi Eurobarometrul 291 4 , „Cercetare asupra atitudinilor
europenilor faţă de turism”, realizate de Organizaţia Gallup, cercetări care
privesc vacanţele şi călătoriile efectuate de cetăţenii celor 27 de ţări membre ale
Uniunii Europene în anii 2007-2009, precum şi planurile acestora legate de
vacanţa/ vacanţele anului 2010.
Comparaţiile efectuate demonstrează că turiştii braşoveni sunt apropiaţi, prin
comportamentul de cumpărare şi consum – cel puţin la nivelul acestei cercetări - de
turiştii români, în general, dar şi de turiştii altor ţări est-europene, datorită existenţei
unui nivel de dezvoltare economică relativ apropiat care condiţionează direct cererea şi
consumul turistic.
Particularităţile de comportament turistic ale braşovenilor, comparativ cu
locuitorii altor zone din ţară sau străinătate, pot fi evidenţiate prin intermediul unor
analize/cercetări suplimentare care să surprindă doar anumite faţete ale comportamentului
în cadrul cumpărării unui produs/ serviciu turistic specific.

1
Institutul Naţional de Statistică, „Cererea turistică a rezidenţilor în România în anul 2007”, Bucureşti,
2008
2
http://www.ziua.net/news.php?data=2008-10-29&id=15132
3
„Survey on the attitudes of Europeans towards tourism”, Analytical Report, Flash Eurobarometer 258 –
The Gallup Organisation, Feb.-March 2009, European Comission
4
„Survey on the attitudes of Europeans towards tourism”, Analytical Report. Wave 2, Flash Eurobarometer
291 – The Gallup Organisation, Feb.-March 2010, European Comission

23
Capitolul 6
Modele de comportament al consumatorilor braşoveni de produse şi
servicii turistice

Informaţiile obţinute în urma analizelor efectuate pot constitui, pentru operatorii


ce acţionează în domeniul turismului, punctul de plecare în fundamentarea unor strategii
mai eficiente de atragere şi fidelizare a diferitelor segmente de consumatori, dar şi de
adaptare corespunzătoare a mix-ului de marketing la cerinţele acestora.
Determinarea profilului segmentelor de consumatorilor braşoveni de produse şi
servicii turistice pe baza analizelor de regresie binară, ordinală şi multinomială,
evidenţiază faptul că deciziile de cumpărare şi consum sunt influenţate de multiple
variabile, cele mai relevante – sub aspectul rezultatelor obţinute – fiind venitul pe
membru de familie, nivelul de educaţie şi vârsta respondenţilor. Din această perspectivă,
s-a constatat, în cadrul analizelor efectuate, că segmentul braşovenilor cu venituri mai
ridicate pe membru de familie şi cu un nivel mai ridicat de educaţie manifestă un
comportament turistic activ, concretizat într-o cerere sporită de produse şi servicii
turistice. Pe de altă parte, segmentele de braşoveni cu un nivel mai scăzut de educaţie şi
cu un venit pe membru de familie mai mic au posibilităţi mai reduse de a călători,
manifestând o cerere scăzută de produse şi servicii turistice.
S-a constatat, în cadrul analizelor efectuate, că şi vârsta are o influenţă
semnificativă asupra comportamentului turistic al braşovenilor, existând diferenţe între
cererea turistică manifestată de tineri, adulţi şi persoane vârstnice.
Dată fiind importanţa celor trei variabile în manifestarea comportamentului
turistic, s-a considerat oportună realizarea unui model care să surprindă comportamente
specifice turiştilor braşoveni.
Fără a avea pretenţia de a fi surprins complexitatea deosebită a comportamentului
de cumpărare şi consum de produse şi servicii turistice, se impune continuarea
cercetărilor în acest domeniu cu scopul completării tabloului variabilelor ce influenţează
nemijlocit acest comportament.

24
Conceperea unui model de comportament reprezentativ 1 aduce un plus de
informaţii cu privire la particularităţile de comportament ale braşovenilor. S-a constatat
că probabilităţile de manifestare a unui anumit comportament au fost diferite de la un
segment de consumatori la altul. De asemenea, calcularea celor doi indicatori - entropia
Shannon şi “Energia informaţională Onicescu” - a condus la obţinerea unor rezultate care
reflectă un comportament eterogen (diferit) al braşovenilor din punct de vedere turistic,
inclusiv la nivelul unor segmente diferite de consumatori.
Modelul matematic de comportament prezintă unele limite, între care mai
importante sunt următoarele:
- Existenţa unei erori aleatoare relativ mari (±5%) a eşantionului a influenţat
mărimea probabilităţilor de manifestare a unor elemente de comportament
turistic. Un eşantion mai mare şi o eroare aleatoare mai mică vor genera
probabilităţi mai mari şi vor contura mai bine segmentele de turişti sub
aspectul comportamentului lor.
- Caracterul mai general al cercetării cantitative întreprinse nu a permis
aprofundarea anumitor aspecte legate de atitudinea şi comportamentul
braşovenilor în anumite contexte de consum.
- Existenţa unor erori sistematice care au intervenit în activitatea de teren a
operatorilor de interviu poate avea o influenţă asupra mărimii probabilităţilor
legate de manifestarea comportamentului turistic.
Dincolo de limitele rezultatelor obţinute, analizele efectuate în cadrul acestui
capitol pot reprezenta un punct de plecare în cunoaşterea şi modelarea mai amplă a
comportamentului de consum turistic al braşovenilor.

1
În sensul probabilităţilor de manifestare

25
Contribuţii personale şi propuneri

Modelarea comportamentului de cumpărare şi consum, indiferent de domeniul în


care aceasta se realizează, presupune cercetări laborioase, bazate pe cunoaşterea nu doar a
domeniului mai vast al comportamentului consumatorului ci şi a numeroaselor cercetări
legate de conceperea unor modele de comportament adaptate unui anumit context de
cumpărare şi/ sau consum. Conturarea unor modele de comportament în domeniul
turismului s-a fundamentat, în cadrul prezentei lucrări, pe un set de analize şi cercetări
menite să conceptualizeze, să clarifice, să descrie şi să testeze semnificaţia şi importanţa
unor variabile inerente activităţii de modelare.
Cunoaşterea comportamentului consumatorului de produse şi servicii turistice s-a
fundamentat, mai intâi, pe conceptualizarea şi clarificarea noţiunii de produs turistic,
în viziunea marketingului. Definiţiile atribuite acestui concept – în viziune de
marketing - sunt numeroase, şi pun accent pe importanţa deosebită a consumatorului şi
satisfacţiei ce se doreşte a fi obţinută de către acesta prin consumul produsului turistic.
De asemenea, în cadrul aceluiaşi capitol a fost introdusă o definiţie proprie a conceptului
de produs turistic care s-a fundamentat pe caracterul intangibil al acestuia ca urmare a
importanţei deosebite pe care consumatorul o ataşează experienţei consumului.
Complexitatea produsului turistic şi multiplele sale componente au fost
evidenţiate în cadrul lucrării în contextul prezentării particularităţilor şi tipologiei
acestuia care îl individualizează în ansamblul serviciilor existente în cadrul oricărei
economii.
Înţelegerea mecanismelor ce stau la baza luării deciziilor de cumpărare şi consum
ale turiştilor s-a fundamentat, în cadrul lucrării, pe conceptualizarea noţiunilor de
cerere şi consum turistic, pe evidenţierea particularităţilor acestora şi pe descrierea
factorilor determinanţi ai celor două concepte. De asemenea, pentru a evidenţia
caracterul complex al cererii şi consumului turistic, s-a considerat importantă
enumerarea şi descrierea multiplelor criterii de segmentare a turiştilor pe care
operatorii din domeniul turismului le pot utiliza pentru a concepe cele mai eficiente
strategii de marketing, în funcţie de segmentele selectate pentru a fi deservite.

26
Particularităţile comportamentului turistic - din momentul apariţiei nevoii de
călătorie ce declanşează necesitatea căutării de informaţii cu privire la produsul/ pachetul
turistic ce se doreşte a fi cumpărat, continuând cu plecarea în vacanţă, cu experienţa de
consum şi finalizându-se cu întoarcerea acasă – au fost evidenţiate în detaliu în cadrul
prezentării procesului decizional de cumpărare şi consum. Acest proces decizional se
particularizează de cel existent în domeniul bunurilor prin aceea că introduce o nouă
etapă, şi anume experienţa consumului, considerată de specialiştii domeniului ca
reprezentând „inima” produsului turistic.
Conceperea modelelor de comportament din cadrul lucrării a fost posibilă, pe de o
parte, prin clarificarea conceptului de model de comportament iar, pe de altă parte,
prin trecerea în revistă a celor mai importante scheme şi modele de comportament
existente în literatura de specialitate şi prin evidenţierea cronologică a principalelor
modele de comportament aplicate în domeniul turismului. Scopul acestui demers a
fost acela de a cunoaşte principalele variabile care stau la baza manifestării
comportamentului de cumpărare şi consum, precum şi interacţiunile existente între aceste
variabile.
Pentru a înţelege comportamentul consumatorilor români de produse şi servicii
turistice, a fost realizată, în cadrul lucrării, o analiză statistică a cererii şi consumului
turistic din România, pe o perioadă relativ îndelungată, din anul 1990 până în 2008,
utilizând o serie de informaţii furnizate de Institutul Naţional de Statistică, prin
intermediul Anuarului Statistic al României şi publicaţiei “Cererea turistică a rezidenţilor
în România”. Principalele variabile analizate au fost: sosirile de turişti români în spaţiile
de cazare turistică din România, înnoptările turiştilor români în structurile de primire
turistică din ţara noastră, evoluţia plecărilor turiştilor români în străinătate, evoluţia
încasărilor rezultate din turism, evoluţia numărului călătoriilor turiştilor români şi
evoluţia cheltuielilor efectuate de turiştii români pentru vacanţe şi pentru afaceri.
Pentru a evidenţia tendinţele care se manifestă în cererea şi consumul turistic al
românilor, au fost utilizaţi o serie de indicatori, cum ar fi: intensitatea plecărilor în
vacanţă şi intensitatea plecărilor în străinătate, durata medie a sejurului, coeficienţii de
sezonalitate prin aplicarea modelului aditiv, preferinţa relativă pentru turism şi încasarea

27
medie pe turist în valori curente şi în valori reale/ constante (utilizând, în acest ultim caz,
metoda deflaţiei simple).
Cererea şi consumul turistic sunt influenţate de o serie de variabile care reflectă
nivelul de dezvoltare economico-socială a unei ţări, motiv pentru care, pe baza unei
analize de regresie multiplă, s-a urmărit determinarea principalelor variabile
macroeconomice care au o influenţă semnificativă asupra consumului turistic,
exprimat prin încasările rezultate din turism.
Rezultatele analizei de regresie multiplă au evidenţiat faptul că principalele
variabile macroeconomice care au o contribuţie importantă la creşterea încasărilor în
turism sunt: Produsul Intern Brut pe locuitor şi populaţia ocupată în economie. Rezultă,
astfel, importanţa deosebită a nivelului de dezvoltare economică şi, implicit, a gradului de
ocupare pentru manifestarea cererii şi consumului turistic în România.
Pentru a contura unele modele de comportament turistic al braşovenilor, au fost
realizate două cercetări de marketing pe baza cărora au fost identificate variabilele cele
mai importante care influenţează comportamentul acestora.
Cercetarea calitativă de marketing a avut în vedere realizarea a opt interviuri
de profunzime semidirective cu manageri ai agenţiilor de turism din municipiul Braşov cu
scopul evidenţierii opiniilor acestora privind comportamentul turistic al braşovenilor.
Informaţiile obţinute în urma realizării respectivelor interviuri au fost analizate utilizând
metoda Analiza de conţinut.
Principalele concluzii desprinse în urma realizării unei astfel de cercetări au
reliefat importanţa redusă acordată de către manageri utilizării instrumentelor de
marketing în activitatea desfăşurată, situaţie evidenţiată de abordarea globală a cererii,
prin adaptarea ofertei la orice categorie de turişti care intră în agenţie, şi de insuficienta
cunoaştere a comportamentului turistic al braşovenilor.
Informaţiile obţinute în urma realizării cercetării calitative de marketing prezintă
dezavantajul de a nu putea fi extrapolate la nivelul întregii populaţii a municipiului
Braşov, motiv pentru care a fost realizată, în continuare, o cercetare cantitativă de
marketing, urmărind cunoaşterea opiniilor, atitudinilor şi comportamentelor
braşovenilor cu privire la cumpărarea şi consumul produselor turistice.

28
Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta pe bază de sondaj, prin interviu
personal direct, efectuat în rândul consumatorilor braşoveni de produse şi servicii
turistice. Pentru constituirea eşantionului supus cercetării s-a utilizat metoda eşantionării
în trepte. Prelucrarea datelor primare obţinute s-a efectuat cu ajutorul pachetului de
programe SPSS 12.
Concluziile conturate în urma efectuării cercetării cantitative de marketing au
reliefat existenţa unor diferenţe semnificative între braşoveni în ceea ce priveşte
comportamentul turistic. Principalele variabile considerate ca având o influenţă decisivă
asupra acestuia au fost: venitul pe membru de familie, nivelul de educaţie şi vârsta
braşovenilor.
Pentru a reliefa existenţa unor similitudini dar şi a unor particularităţi de
comportament turistic ale braşovenilor, a fost realizat un studiu comparativ al
rezultatelor cercetării cantitave de marketing cu unele obţinute la nivel naţional şi
european. Pentru aceasta, au fost utilizate patru baze de comparaţie, şi anume: o
cercetare realizată în anul 2007 de către Institutul Naţional de Statistică cu privire la
„Cererea turistică a rezidenţilor în România”, un studiu realizat de GfK în perioada 1-22
august 2008, având ca temă ultimul concediu al turiştilor români, şi două cercetări asupra
atitudinilor europenilor faţă de turism realizate de Organizaţia Gallup, cercetări care
privesc vacanţele şi călătoriile efectuate de cetăţenii celor 27 de ţări membre ale Uniunii
Europene în anii 2007-2009, precum şi planurile acestora legate de vacanţa anului 2010.
În urma efectuării comparaţiilor, s-a constatat că, cel puţin la nivelul variabilelor
comune incluse în respectivele cercetări, nu există diferenţe semnificative de
comportament turistic între braşoveni şi români, în general. În schimb, au fost remarcate
o serie de deosebiri între cererea şi consumul turistic al românilor şi cel al europenilor.
Rezultatele cercetării cantitative de marketing au stat la baza realizării unor
profiluri ale consumatorilor braşoveni de produse şi servicii turistice, utilizând în
acest sens o serie de regresii binare în cadrul cărora variabilele independente luate în
considerare au fost: vârsta, categoria de venit, nivelul de educaţie şi mărimea gospodăriei.
În urma analizelor efectuate, au fost determinate două segmente distincte de
consumatori care manifestă comportamente turistice diferite, şi anume: segmentul
turiştilor cu posibilităţi mari de a călători, având un comportament turistic activ,

29
caracterizat prin venituri ridicate pe membru de familie şi un nivel de educaţie superior,
şi segmentul turiştilor cu posibilităţi reduse de a călători, caracterizat prin venituri
reduse pe membru de familie şi un nivel inferior de educaţie.
În opinia noastră, analiza profilului comportamental al turiştilor braşoveni trebuie
continuată cu o serie de cercetări punctuale cu scopul cunoaşterii aprofundate a
comportamentului de cumpărare şi consum turistic. În acest sens, se impune ca cercetările
efectuate să fie realizate pe o anumită formă de turism, pe o anumită categorie/ marcă de
produse/ servicii turistice, pe un anumit segment de consumatori etc.
Având în vedere importanţa deosebită a venitului, educaţiei şi vârstei în
manifestarea comportamentului turistic al braşovenilor, s-a considerat oportună realizarea
unui model de comportament turistic al braşovenilor, cu scopul evidenţierii influenţei
pe care cele trei variabile o exercită asupra comportamentului turistic. Aspectele privind
comportamentul turistic asupra cărora cele trei variabile exercită o influenţă importantă
sunt următoarele: disponibilitatea de a călători cel puţin o dată pe an, alegerea destinaţiei
turistice – pe plan intern şi extern -, mărimea cheltuielilor efectuate în cadrul călătoriei şi
gradul de confort al unităţii de cazare. Trebuie precizat faptul că modelul nu surprinde în
totalitate complexitatea comportamentului turistic al braşovenilor ci numai acel
comportament posibil pe baza acţiunii simultane a celor trei variabile luate în
considerare.
Complexitatea deosebită a consumatorului şi comportamentului manifestat de
către acesta în luarea deciziei de cumpărare a produselor şi serviciilor turistice impune,
pentru perspectivă, completarea modelului obţinut prin realizarea unor cercetări
suplimentare cu scopul evidenţierii întregului mecanism ce explică deciziile pe care le iau
consumatorii în procesul de cumpărare şi consum. Aceste studii trebuie să se bazeze pe
analiza unui număr mai mare de variabile interne (personalitate, stil de viaţă, experienţă,
satisfacţii etc.) dar şi externe (variabile de marketing, determinanţi sociali etc.). Pe de altă
parte, trebuie avute în vedere variabilele care intervin în fiecare etapă a cumpărării şi
consumului produselor şi serviciilor turistice, de la apariţiei nevoii de călătorie până la
întoarcerea din vacanţă.
Ultima parte a lucrării a fost destinată realizării unui model de comportament
turistic al braşovenilor bazat pe un algoritm matematic de normalizare a variabilelor

30
existente în chestionarul cercetării cantitative. Beneficiind de sprijinul unor
informaticieni, respectivul algoritm a fost aplicat în mediul de programare Microsoft
Visual Studio 2008 (C#) care ruleaza sub platforma .NET Framework 3.0, constituindu-se
un program informatic adaptat şi utilizat exclusiv pentru această cercetare.
Scopul algoritmului matematic a fost acela de a determina un model de
comportament menit să surprindă aspecte reprezentative pentru turiştii braşoveni, prin
reţinerea acelor variabile care deţin probabilităţi mai mari de manifestare a
comportamentului turistic.
Rezultatele obţinute cu ajutorul modelului matematic au indicat existenţa unui
comportament eterogen al braşovenilor din punct de vedere turistic. Acest comportament
eterogen nu exclude însă posibilitatea identificării unor profiluri comportamentale la
nivelul diferitelor segmente de consumatori de servicii turistice în funcţie de modul de
combinare a unor variabile exogene şi endogene.
Considerăm că agenţiile de turism existente pe piaţă ar trebui să-şi fundamenteze
politicile şi strategiile de marketing luând în considerare şi informaţiile legate de
cunoaşterea profilurilor de comportament turistic al consumatorilor cărora acestea li se
adresează cu o ofertă adaptată corespunzător.

31
Concluzii finale

În cadrul oricărei economii de piaţă, concurenţiale, activitatea desfăşurată de către


firmele ce activează în domeniul turismului presupune oferirea acelor produse şi servicii
turistice care satisfac necesităţile consumatorilor săi. Pentru ca acest lucru să poată fi
înfăptuit, este necesar ca respectivii întreprinzători să cunoască şi să anticipeze nevoile pe
care le au consumatorii.
Cunoaşterea comportamentului consumatorilor de produse şi servicii turistice
reprezintă punctul de plecare în obţinerea avantajului competitiv al firmelor care îşi
desfăşoară activitatea în acest domeniu. Definirea şi stabilirea coordonatelor acestui
comportament reprezintă un demers extrem de laborios şi îndelungat, fiind necesară
efectuarea unor cercetări continue şi din diferite perspective a comportamentului
consumatorilor.
Dată fiind importanţa pe care o are cunoaşterea comportamentului consumatorilor
de produse şi servicii turistice în creşterea profitabilităţii oricărei firme turistice, scopul
prezentei lucrări este acela de a determina şi descrie coordonatele
comportamentului consumatorilor români de produse şi servicii turistice oferite de
firmele existente în acest domeniu, şi de a contura unele modele de comportament
turistic al acestora. Înfăptuirea acestui demers a fost posibilă, într-o primă etapă, prin
realizarea unor cercetări de birou, cu scopul obţinerii unor date secundare referitoare la
evoluţia şi manifestarea cererii şi consumului turistic existent în România, iar într-o a
doua etapă, prin realizarea unor cercetări de marketing, cu scopul obţinerii unor date
primare referitoare la comportamentul de cumpărare şi consum de produse şi servicii
turistice ale braşovenilor.
Rezultatele obţinute din analizele efectuate asupra cererii şi consumului turistic
existent în România conturează un profil comportamental al turistului român care poate
fi caracterizat prin următoarele:
Este din ce în ce mai pretenţios în ceea ce priveşte produsele şi serviciile
turistice pe care le solicită, fapt evidenţiat în mai multe situaţii pe parcursul lucrării.
Analizele efectuate au arătat că românii preferă tot mai mult destinaţiile turistice
externe pentru petrecerea vacanţelor sau concediilor datorită calităţii superioare a

32
produselor şi serviciilor oferite, preţurilor mai scăzute sau raportului calitate-preţ mai
avantajos. De asemenea, pretenţiile tot mai ridicate ale românilor faţă de calitatea
produselor şi serviciilor turistice au fost remarcate în cadrul analizelor legate de
preferinţa pentru gradul de confort al unităţilor de cazare. Din acest punct de vedere, s-a
constatat o creştere a solicitărilor pentru unităţile de cazare de 4-5 stele în detrimentul
celor cu un grad mai scăzut de confort.
Se mai poate constata acordarea unei importanţe tot mai mari calităţii produselor
şi serviciilor turistice. Acest aspect este reflectat în creşterea preferinţelor românilor
pentru mijloace de transport mai rapide, mai sigure şi mai confortabile pentru deplasarea
la destinaţia turistică. Dacă autoturismele îşi păstrează întietatea în cadrul mijloacelor de
transport solicitate de către români pentru a se deplasa spre destinaţiile de vacanţă dorite
întrucât asigură independenţa necesară efectuării concediului/ vacanţei, cele feroviare
încep să piardă tot mai mult teren datorită calităţii scăzute a serviciilor asigurate pe
parcursul transportului. În schimb, mijloacele de transport aerian au înregistrat în ultimii
ani o creştere deosebită a solicitărilor datorită condiţiilor şi siguranţei pe care acestea le
asigură.
Efectuează cheltuieli scăzute pe perioada vacanţei sau concediului.
Această caracteristică vine în contradicţie cu cea de mai sus care evidenţiază
pretenţiile tot mai mari ale românilor faţă de produsele şi serviciile turistice oferite pe
piaţă. Existenţa celor două caracteristici contradictorii s-ar putea explica prin aceea că în
ţara noastră numărul celor cu venituri mai mici este net superior celor cu venituri ridicate.
Statisticile arată că, deşi pretenţiile pentru produse şi servicii turistice superioare
calitativ sunt în creştere, solicitările pentru produse ieftine sunt încă cele mai ridicate.
Astfel, între destinaţiile turistice solicitate de către români în ţara noastră, oraşele
reşedinţă de judeţ deţin ponderea cea mai ridicată. Alegerea unor astfel de destinaţii este
motivată, de cele mai multe ori, de cazarea ieftină sau chiar gratuită pe care o asigură
locuinţele secundare sau părinţii, prietenii şi rudele care locuiesc în cadrul acestora. În
ceea ce priveşte destinaţiile turistice externe, preferinţele majorităţii românilor sunt
îndreptate spre zone apropiate de casă întrucât, pe lângă facilităţile oferite, presupun
cheltuieli mai scăzute de transport.

33
Cheltuielile reduse efectuate de către români pe perioada vacanţei sau concediului
sunt, de asemenea, determinate de ponderea încă ridicată a solicitărilor pentru hoteluri de
2 stele, mai ieftine, şi de durata scăzută a sejurului acestora la diferitele destinaţii de
vacanţă.
Pornind de la opinia potrivit căreia agenţiile de turism includ în pachetele turistice
oferite comisioane ridicate, majoritatea românilor îşi organizează vacanţele pe cont
propriu astfel încât cheltuielile turistice să fie, per ansamblu, mai mici.
În ţara noastră, solicitarea unor produse şi servicii turistice ieftine este
determinată, în cea mai mare măsură, de nivelul scăzut de dezvoltare economico-socială,
fapt reflectat de rezultatele analizei de regresie multiplă care au arătat că, în general,
consumul turistic este influenţat de mărimea Produsului Intern Brut pe locuitor şi de
gradul de ocupare al populaţiei. Actuala criză economică va determina însă o scădere a
mărimii Produsului Intern Brut pe locuitor şi a populaţiei ocupate din economie,
determinând apariţia unor modificări în comportamentul de cumpărare şi consum turistic
al românilor.
Cercetările efectuate în cadrul acestei lucrări au fost aprofundate printr-o serie de
analize efectuate asupra comportamentului turistic al braşovenilor. Rezultatele obţinute la
nivelul celor două cercetări prezintă unele similarităţi, în privinţa informaţiilor furnizate,
cu cele obţinute la nivel naţional, dar includ şi o serie de aspecte suplimentare cu privire
la manifestarea comportamentului turistic, cu scopul înţelegerii mecanismelor care stau la
baza acestuia.
Opiniile managerilor agenţiilor de turism din municipiul Braşov cu privire la
comportamentul turistic manifestat de către locuitorii acestei zone, prezentate în cadrul
cercetării calitative de marketing, au stat la baza obţinerii câtorva informaţii preliminare
cu privire la profilul turiştilor braşoveni. Informaţiile obţinute nu pot fi însă extrapolate la
nivelul întregii populaţii cercetate din cel puţin două motive, şi anume:
ƒ pentru că metoda de eşantionare utilizată face parte din categoria celor
neprobabiliste, care nu permit extinderea rezultatelor obţinute la nivelul
întregii populaţii cercetate;
ƒ întrucât populaţia analizată de către manageri reprezintă segmentul
consumatorilor efectivi ai respectivelor agenţii care manifestă un

34
comportament diferit de cel al nonconsumatorilor - aceştia din urmă
reprezentând aproximativ 70% din numărul celor care călătoresc,
organizându-şi singuri călătoria.
În opiniile managerilor agenţiilor de turism din municipiul Braşov, profilul
consumatorilor braşoveni de produse şi servicii turistice ar fi determinat de următoarele
aspecte:
au pretenţii legate de calitatea produselor şi serviciilor turistice cu mult
mai mari comparativ cu preţul pe care sunt dispuşi să îl plătească. Pretenţiile vizează, în
general, servicii de cazare şi de alimentaţie publică superioare calitativ, la care se adaugă
cele referitoare la atitudinea angajaţilor unităţilor prestatoare de servicii turistice,
corespunzător gradului de confort solicitat.
Criza economică pe care o traversează ţara noastră nu a adus, în opinia
managerilor intervievaţi, modificări majore în comportamentul turistic al braşovenilor.
Pretenţiile pentru calitatea serviciilor turistice nu au scăzut substanţial astfel încât, pe
fondul reducerii veniturilor, braşovenii s-au reoreintat spre destinaţii turistice mai ieftine -
fără însă a le înlocui pe cele externe cu cele oferite pe plan intern –spre rezervări timpurii
şi spre reducerea numărului vacanţelor. Cu toate acestea, preferinţele pentru servicii
superioare calitativ oferite la destinaţia turistică au rămas relativ constante.
sunt insuficient informaţi cu privire la condiţiile contractuale pe care le
impune achiziţionarea pachetului turistic, ceea ce de multe ori atrage nemulţumiri legate
de modul în care îi sunt prestate serviciile solicitate. Cu toate acestea, managerii
agenţiilor de turism se declară mulţumiţi de serviciile turistice oferite, fapt evidenţiat prin
aceea că, de regulă, nu se obţine un feed-back negativ din partea clienţilor întorşi din
vacanţă.
sunt foarte diferiţi în ceea ce priveşte comportamentul manifestat în cadrul
agenţiei astfel încât ar fi imposibilă realizarea unui profil general. Unii sunt nehotărâţi,
solicitând agentului de turism o serie de oferte pe care, de multe ori, le studiază acasă dar
nu mai revin în agenţie pentru a achiziţiona unul dintre produsele prezentate. Alţii ştiu ce
vor şi nu au răbdare să li se expună oferta agenţiei de turism în care au intrat. O altă
categorie a braşovenilor care intră în agenţia de turism acceptă cu uşurinţă informaţiile
furnizate de agent, în timp ce alţii nu acceptă nici o informaţie. De asemenea, aceştia nu

35
comunică suficient de mult cu agentul de turism astfel încât acesta să găsească cele mai
potrivite soluţii pentru oferta de vacanţă pe care o doreşte potenţialul turist.
sunt conservatori, solicitând doar acele destinaţii turistice care şi-au
demonstrat în timp calitatea. De regulă, aceste destinaţii sunt apropiate din punct de
vedere geografic de ţara noastră, fiind mai ieftine, însă oferă servicii superioare calitativ.
Profilul consumatorilor braşoveni de produse şi servicii turistice, în viziunea
managerilor agenţiilor de turism, nu poate fi însă generalizat, extins la nivelul întregii
populaţii a municipiului Braşov. Din acest motiv, a fost realizată o cercetare cantitativă
de marketing asupra locuitorilor municipiului Braşov cu scopul determinării opiniilor,
atitudinilor şi comportamentelor acestora faţă de cumpărarea şi consumul produselor
turistice. Analizele efectuate în cadrul cercetării cantitative au stat la baza determinării
unor profiluri ale turiştilor braşoveni ce pot fi caracterizaţi pe baza mai multor variabile
de identificare ale acestora. S-a demonstrat în cadrul lucrării că variabilele cu influenţă
semnificativă asupra comportamentului turistic sunt categoria de venit, gradul de educaţie
şi vârsta braşovenilor, celelalte variabile având o contribuţie modestă la evidenţierea unor
diferenţe de comportament. Fiecare profil comportamental rezultă din modul de
combinare a variabilelor amintite.
Analizele de regresie binară efectuate pentru a contura un anumit profil al
turiştilor braşoveni evidenţiază faptul că există diferenţe semnificative între braşovenii
cu studii medii şi superioare, care deţin venituri de peste 1.000 de lei pe membru de
familie şi braşovenii cu studii medii şi gimnaziale, care deţin venituri de maxim 1.000 de
lei pe membru de familie.
Referitor la turiştii cu studii medii şi superioare, care deţin venituri de
peste 1.000 de lei pe membru de familie – denumiţi turişti cu posibilităţi mari de a
călători -, analizele de regresie binară au evidenţiat faptul că aceştia manifestă un
comportament turistic activ, concretizat prin faptul că efectuează cel puţin o călătorie pe
an în zonele turistice din ţara noastră şi/ sau din străinătate. În ţara noastră, destinaţiile
turistice solicitate sunt litoralul Mării Negre, zona montană, circuitele turistice şi Delta
Dunării, aceasta din urmă fiind aleasă cu precădere de braşovenii cu studii superioare. În
privinţa cheltuielilor efectuate pe perioada concediului sau vacanţei, acestea depăşesc, de
regulă, 2.000 de lei datorită existenţei unor pretenţii mai ridicate faţă de calitatea

36
produselor şi serviciilor turistice. Din această perspectivă, s-a constatat că modalităţile de
cazare preferate de către această categorie de turişti sunt hotelurile de 3, 4 şi 5 stele
întrucât oferă servicii superioare calitativ, mai multă siguranţă, confort şi accesibilitate.
Cea de-a doua categorie – turiştii cu posibilităţi reduse de a călători – se
caracterizează prin aceea că are studii medii şi gimnaziale şi venituri de maxim 1.000 de
lei pe membru de familie. În ceea ce priveşte cererea şi consumul turistic al acestui
segment de turişti, acestea sunt, de regulă, mai scăzute. Rezultatele analizelor de regresie
binară au evidenţiat faptul că acest segment nu efectuează călătorii turistice nici în ţara
noastră şi nici în străinătate cel puţin o dată pe an pentru petrecerea vacanţelor sau
concediilor.
Călătoria turistică este, în opinia turiştilor respectivi, motivată de efectuarea unor
tratamente sau pelerinaje, zonele turistice preferate în ţara noastră fiind, de regulă,
staţiunile balneoclimaterice sau alte zone, cu excepţia litoralului Mării Negre, zonei
montane, circuitelor turistice sau Deltei Dunării.
În cadrul destinaţiei turistice vizitate, turiştii acestei categorii de venit şi educaţie
solicită modalităţi de cazare mai ieftine (pensiuni, apartamente de închiriat), sau gratuite
(prieteni, bunici, rude), cheltuielile totale efectuate în cadrul respectivei zone nedepăşind
2.000 de lei.
O altă caracteristică specifică acestui segment de turişti o constituie faptul că
utilizează modalităţile clasice, tradiţionale de cumpărare a pachetului/ produsului turistic,
Internetul reprezentând o variantă de achiziţie pe care nu au încercat-o niciodată.
Modelul de comportament realizat pe baza celor trei variabile de identificare a
respondenţilor, şi anume venitul, educaţia şi vârsta acestora a evidenţiat faptul că acestea
exercită o influenţă deosebită asupra comportamentului turistic, concretizat în
disponibilitatea de a călători, în alegerea destinaţiilor turistice din ţară şi/ sau din
străinătate, în mărimea cheltuielilor efectuate pe perioada vacanţei şi în gradul de confort
al unităţii de cazare incluse în pachetul turistic.
Conceperea unui model de comportament turistic al braşovenilor pe baza unui
algoritm matematic de normalizare a variabilelor cercetării cantitative evidenţiază
existenţa unor diferenţe semnificative între aceştia sub aspectul cererii şi consumului
turistic. Aceste diferenţe au fost determinate pe baza calculării unor probabilităţi de

37
manifestare a comportamentului turistic. Aceste probabilităţi au stat la baza calculării
„Energiei informaţionale Onicescu” şi entropiei Shannon cu scopul determinării măsurii
în care comportamentul turistic al braşovenilor este omogen/ eterogen în raport cu
numeroasele variabile ale cercetării cantitative de marketing. Rezultatele obţinute pe baza
respectivilor indicatori au evidenţiat faptul că, în manifestarea sa, comportamentul
turistic al braşovenilor este eterogen. Acest aspect a fost evidenţiat şi prin existenţa unor
profiluri distincte de comportament turistic numai în raport cu cele trei variabile relevante
amintite.
Având în vedere limitele aplicării lor, modelele de comportament realizate în
cadrul lucrării pot sta la baza fundamentării de către factorii de decizie din domeniul
turismului a unor strategii de marketing adaptate segmentului sau segmentelor de
consumatori cărora li se adresează cu produsele lor.

Deschideri pentru cercetări viitoare


Cunoaşterea comportamentului turistic al consumatorilor din zona Braşov şi
conturarea unor modele de comportament turistic al acestora trebuie să se fundamenteze
pe realizarea unor cercetări de marketing specifice, pe o bază continuă.
Cercetarea întreprinsă în cadrul prezentei lucrări surprinde o serie de variabile
care exercită influenţe diferite asupra manifestării comportamentului de cumpărare şi
consum turistic al braşovenilor. Limitele cercetării realizate nu au permis analize
aprofundate asupra tuturor variabilelor posibile. Rezultatele obţinute pot fi, totuşi,
deosebit de utile factorilor de decizie din domeniul turismului pentru conceperea unor
strategii eficiente de atragere şi fidelizare a consumatorilor, însă nu şi suficiente.
Înţelegerea mecanismului complex de manifestare a comportamentului turistic al
braşovenilor, ce poate fi sintetizat în modele distincte de comportament, presupune
realizarea unor cercetări de marketing suplimentare, punctuale, care să surprindă faţete
diferite ale acestora. În acest sens, pot fi realizate studii care să vizeze, în principal,
aspecte referitoare la:
⇒ procesul decizional de cumpărare. Din această perspectivă, cercetarea de
marketing va include variabile care intervin în decizia de cumpărare a

38
produsului turistic, în toate etapele sale – înaintea cumpărării, în timpul şi în
urma consumului.
⇒ cunoaşterea determinanţilor personali şi sociali care influenţează
comportamentul turistic. Aceşti determinanţi se pot referi la statutul socio-
economic al consumatorilor, la trăsăturile de personalitate, la atitudinile şi
valorile acestora, la influenţele sociale şi aspiraţiile acestora etc. ce pot
exercita o influenţă semnificativă asupra comportamentului de consum turistic
al braşovenilor.
⇒ identificarea stimulilor de marketing ce pot exercita o influenţă deosebită
asupra cumpărării unui anumit produs turistic. Aceşti stimuli se referă la
calitatea produsului turistic vizat de cercetare, la preţul acestuia, la măsura în
care se diferenţiază de alte produse similare existente pe piaţă, precum şi la
disponibilitatea acestuia pe piaţă.
⇒ factorii care influenţează decisiv intenţia turiştilor braşoveni de a vizita o
anumită destinaţie turistică. În acest sens, cercetarea de marketing va pune un
accent deosebit pe analiza factorilor interni şi/ sau externi individului care
condiţionează alegerea unei anumite destinaţii turistice.
⇒ procesul de decizie al consumatorilor prin prisma alegerii propriu-zise a
diferitelor produse (mărci/ pachete/ destinaţii turistice). Din acest punct de
vedere, cercetarea de marketing va avea în vedere mai multe categorii de
variabile, între care se remarcă măsura în care consumatorii conştientizează
existenţa pe piaţă a respectivului produs, dispoziţia sa de a căuta să
înlocuiască un anumit produs cu un altul similar, nivelul de satisfacţie pe care
respectivul produs îl asigură consumatorului şi motivele care determină
dorinţa turistului de a schimba acel produs cu un altul.
⇒ locul pe care îl joacă, în cadrul modelului respectiv de comportament,
„educarea” turistului, care să genereze o participare activă a acestuia la
înţelegerea şi luarea deciziei de cumpărare a produsului turistic adecvat
nevoii, preferinţelor, tipului de personalitate, stilului de viaţă etc.
⇒ percepţia turistului asupra riscului în cumpărarea produsului turistic şi
gestionarea acestuia de către ofertant, pentru a obţine raspunsul optim –

39
vânzări care asigură fidelizarea clienţilor pe termen lung, în condiţii de
profitabilitate.
Propunerile de cercetări mai sus formulate nu au pretenţia de a fi exhaustive,
existând posibilităţi practic nelimitate de cercetare a comportamentului turiştilor.
Industria turistică este deosebit de dinamică, particularizându-se prin schimbări multiple
în planul ofertei – cum ar fi apariţia unor produse şi servicii noi, perfecţionări în plan
tehnologic etc. - dar şi al cererii formulate de turişti – îndeosebi prin creşterea solicitărilor
de produse de tip all-inclusive sau last-minute, prin utilizarea pe scară largă a Internetului
şi a sistemelor electronice de rezervare etc. În plus, comportamentul turiştilor este în
continuă schimbare sub aspectul situaţiei familiale, al ciclului de viaţă al familiei, al
statutului social şi economic etc., ceea ce reclamă realizarea de către firmele din
domeniul turismului a unor cercetări continue cu scopul adaptării politicilor de marketing
ale acestora la specificul consumatorilor cărora li se adresează cu produsele şi serviciile
lor.

40
BIBILOGRAFIE

1. Aaker D. A., “Using Buying Behavior Models to Improve Marketing Decisions”,


Journal of Marketing, vol. 34, 1970;
2. Aaker D. A., „A New Method for Evaluating Stochastic Models of Brand
Choice”, Journal of Marketing Research, vol. VII, 1970;
3. Adăscăliţei V.I., „Euromarketing – fundamente”, Editura Uranus, Bucureşti,
2004;
4. Albu N., „Turism şi eficienţă. Principii generale”, Editura Lux Libris, Braşov,
2001;
5. Albu R. G., “Managementul dezvoltării turistice durabile la nivel regional. Teorie
şi aplicaţii”, Editura Infomarket, Braşov, 2005;
6. Albu R. G., Antonoaie Niculae, „Managementul serviciilor”, Editura Universităţii
Transilvania Braşov, 2008;
7. Arentze T.A., Oppewal H., Timmermans H.J., „A Multipurpose Shopping Trip
Model to Assess Retail Agglomeration Effects”, Journal of Marketing Research,
vol. XLII, 2005;
8. Balaure V., Cătoiu I., Vegheş C., „Marketing turistic”, Editura Uranus, Bucureşti,
2005;
9. Bass F.M., Pilon T.L., „A Stochastic Brand Choice Framework for Econometric
Modeling of Time Series Market Share Behavior”, Journal of Marketing
Research, vol. XVII, 1980;
10. Bass F.M. şi Talarzyk W.W., „An Attitude Model for the Study of Brand
Preference”, Journal of Marketing Research, vol. IX, 1972;
11. Becker G. S., „Comportamentul uman – o abordare economică”, Editura ALL,
Bucureşti, 1998;
12. Bennett P. D. (editor), “Dictionary of Marketing Terms”, 2nd Edition, American
Marketing Association, Chicago, NTC Business Books, Lincolnwood, IL, 1995;
13. Bettman J.R., „Information Processing Models of Consumer Behavior”, Journal
of Marketing Research, vol. VII, 1970;
14. Blackwell R.D., Miniard P.W., Engel J.F., “Consumer Behavior”, 10th Edition,
South-Western College Pub, 2005;
15. Blattberg Robert C., Sen Subrata K., „Market Segments and Stochastic Brand
Choice Models”, Journal of Marketing Research, vol. XIII, 1976;
16. Blythe J., „Comportamentul consumatorului”, Editura Teora, Bucureşti, 1998;
17. Blythe J., “Managementul vânzărilor şi al clienţilor cheie”, Editura Codecs,
Bucureşti, 2005;
18. Boier R., „Comportamentul consumatorului”, Editura „Gh. Zane”, Iaşi, 2001;
19. Bonham C., Gangnes B., Zhou T., „Modelling tourism: a fully identified VECM
approach”, International Journal of Forecasting nr. 25, 2009;
20. Bosque I.R., Martin H.S., „Tourist satisfaction. A Cognitive-Affective Model”,
Annals of Tourism Research, vol. 35, nr. 2, 2008;
21. Brătucu G.,”Conceptul de marketing în industria turistică”, revista Convorbiri
Economice, Asociaţia Clubul Economiştilor Braşoveni, Braşov, nr. 10/2006;

41
22. Bruhn M., Georgi D., “Services Marketing. Managing the service value chain”,
Prentice Hall, London, 2006;
23. Bucur-Sabo M., „Marketing turistic”, Editura Irecson, Bucureşti, 2006;
24. Bunch D.S., Batsell R.R., „A Monté Carlo Comparison of Estimators for the
Mutinomial Logit Model”, Journal of Marketing Research, vol. XXVI, 1989;
25. Burkart A.J., Medlik S., „The Management of Tourism”, Heineman Ltd.,
London, 1987;
26. Camarda A.L., „Economia turismului. Abordări teoretice, implicaţii practice şi
teste grilă”, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2008;
27. Cannière M.H., Pelsmacker P., Geuens M., „Relationship Quality and the Theory
of Planned Behavior models of behavioral intentions and purchase behavior”,
Journal of Business Research, nr. 62, 2009;
28. Carman J.M., „Brand Switching and Linear Learning Models”, Journal of
Advertising Research, 1966;
29. Caruana A., Pitt L. F., „Right first time in service: a checklist of best practice and
the link to performance”, Journal of Services Marketing, vol. 11, nr. 6, 1997;
30. Cătoiu I., Bălan C., Popescu I.C., Orzan Ghe., Vegheş C., Dăneţiu T., Vrânceanu
D., “Cercetări de marketing. Tratat”, Editura Uranus, Bucureşti, 2009;
31. Cătoiu I., Teodorescu N., „Comportamentul consumatorului”, ediţia a II-a,
revăzută şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti, 2004;
32. Cetină I., „Marketingul competitiv în sectorul serviciilor”, Editura Teora,
Bucureşti, 2001;
33. Cetină I., Mihail N., „Modelarea comportamentului consumatorilor: elemente
operaţionale”, Revista de Marketing Online, vol. 2, nr. 1, 2008;
34. Chan F., Lim C., McAleer M., „Modelling multivariate international tourism
demand and volatility”, Tourism Management, nr. 26, 2005;
35. Chapman R. G., Staelin R., “Exploiting Rank Ordered Choice Set Data Within the
Stochastic Utility Model”, Journal of Marketing Research, vol. XIX, 1982;
36. Chen Y, Yang S., „Estimating Dissagregate Models Using Aggregate Data
Through Augmentation of Individual Choice”, Journal of Marketing Research,
vol. XLIV, 2007;
37. Chen S. Joseph, Huang Y. C., Cheng J.S., „Vacation Lifestyle and Travel
Behaviors”, Journal of Travel & Tourism Marketing, 2009;
38. Churchill G. A. Jr., „Linear Attitude Models: A Study of Predictive Ability”,
Journal of Marketing Research, vol. IX, 1972;
39. Cole S., “A logistic tourism model. Resort cycles, globalization, and chaos”,
Annals of Tourism Research, vol. XX, nr. XX, 2009;
40. Constantin C., “Sisteme informatice de marketing. Analiza şi prelucrarea datelor
de marketing. Aplicaţii în SPSS”, Editura Infomarket, Braşov, 2006;
41. Cooper Ch., Fletcher J., Fyall A., Gilbert D., Wanhill S., „Tourism. Principles and
Practice”, Fourth Edition, Prentice Hall, Londra, 2008;
42. Cosmescu I., „Turismul”, Editura Economică, Bucureşti, 1998;
43. Cristache S. E., „Metode statistice cu aplicaţii în managementul turistic”, Editura
A.S.E., Bucureşti, 2009;
44. Cristureanu C., „Economia invizibilului. Tranzacţiile internaţionale cu servicii”,
Editura All Beck, Bucureşti, 2004;

42
45. Cristureanu C., „Economia şi politica turismului internaţional”, Editura Abeona,
Bucureşti, 1992;
46. Crotts J. C., Raaij W.F., „Economic Psychology of Travel and Tourism”, The
Haworth Press, Inc., U.S.A., 1994;
47. Crouch G.I., Devinney T.M., Louviere J.J., Islam T., „Modelling consumer choice
behavior in space tourism”, Tourism Management, nr. 30, 2009;
48. Currim I.S., „Predictive Testing of Consumer Choice Models Not Subject to
Independence of Irrelevant Alternatives”, Journal of Marketing Research, vol.
XIX, 1982;
49. Datculescu P., „Cercetarea de marketing”, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti,
2006;
50. Diaconu M. (coord.), „Marketing în turism”, Editura „Independenţa Economică”,
Piteşti, 2003;
51. Divino J. A., McAleer M., “Modelling sustainable international tourism demand
to the Brazilian Amazon”, Environmental Modelling & Software, nr. 24, 2009;
52. Divino J. A., McAleer M, “Modelling and forecasting daily international mass
tourism to Peru”, Tourism Management xxx, 2009;
53. Doswell R., „Tourism. How effective management makes the difference”,
Butterworth-Heinemann, Great Britain, 1997;
54. Dubois P.L., Jolibert A., „Marketing. Teorie şi practică”, Editura Economică,
Cluj, 1994;
55. Ehrenberg A. S. C., “An Appraisal of Markov Brand-Switching Models”, Journal
of Marketing Research, vol. II, 1965;
56. Eiglier P., Langeard E., „Servuction. Le marketing de services”, Ediscience
International, Paris, 1996;
57. Etzel M.J., Walker B.J., Stanton W.J., „Marketing”, 11th Edition, Irwin McGraw-
Hill, 1997;
58. Fallon P., Schofield P., „Just Trying to Keep the Customer Satisfied. A
Comparison of Models Used in the Measurement of Tourist Satisfaction”, Journal
of Quality Assurance in Hospitality & Tourism, Volume 4, Numbers ¾, 2003;
59. Farag S., Schwanen T., Dijst M., Faber J., „Shopping online and/or in-store? A
structural equation model of the relationships between e-shopping and in-store
shopping”, Transportation Research, Part A, nr. 41, 2007;
60. Farley J.U. şi Ring L.W., „An Empirical Test of the Howard-Sheth Model of
Buyer Behavior”, Journal of Marketing Research, vol. VII, 1970;
61. Florescu C., Mâlcomete P., Pop N. Al., „Marketing. Dicţionar explicativ”, Editura
Economică, Bucureşti, 2003;
62. Fuller D., Armstrong B., Hanlan J., Wilde S., Mason S., Edelheim J., „Destination
Choice – Visitor Behaviours in a Coastal Tourism Destination on Australia’s East
Coast”, Centre for Enterprise Development and Research, Southern Cross
University, Coffs Harbour Campus, Australia, Occasional Paper No. 7, October
2005;
63. Gherasim T., Gherasim D., „Marketing turistic”, Editura Economică, Bucureşti,
1999;
64. Giarini O., Stahel W.R., „Limitele certitudinii. Înfruntând riscurile în noua
economie a serviciilor”, Editura Edimpress-Camro, Bucureşti, 1996;

43
65. Glăvan V., „Turismul în România”, Editura Economică, Bucureşti, 2000;
66. Green W., „Internal Marketing”, The Journal of Services Marketing, vol. 8, nr. 4,
1994;
67. Gross M.J., Brown G., „An empirical structural model of tourists and places:
Progressing involvement and place attachment into tourism”, Tourism
Managment, nr. 29, 2008;
68. Gupta S., „Stochastic Models of Interpurchase Time with Time-Dependent
Covariates”, Journal of Marketing Research, vol. XXVIII, 1991;
69. Gursoy D., McCleary K.W., „An integrative model of tourists' information search
behavior”, Annals of Tourism Research, vol. 31, nr. 2, 2004;
70. Haines G.F., „Consumer Behavior: Learning Models of Purchasing”, New York:
The Free Press, 1969;
71. Han H., Hsu L.T., Sheu C., „Application of the Theory of Planned Behavior to
green hotel choice: Testing the effect of environmental friendly activities”,
Tourism Management, XXX, 2009;
72. Hawkins D., Best R., Coney K., “Consumer behavior. Building Marketing
Strategy”, Seventh Edition, Irwin McGraw-Hill, 1998, p. 113;
73. Hawkins D., Mothersbaugh D., Best R., “Consumer Behavior with DDB Life
Style StudyTM Data Disk”, McGraw-Hill/Irwin, 2006;
74. Ho T.H., Lim N. şi Camerer C.F., „Modelling the Psychology of Consumer and
Firm Behavior with Behavioral Economics”, Journal of Marketing Research, vol.
XLIII, 2006;
75. Holloway J. C., „Marketing for Tourism”, Fourth Edition, Prentice Hall, 2004;
76. Howard J., Sheth J., “The Theory of Buyer Behavior”, John Wiley&Sons, New-
York, 1997;
77. Hoyer W.D., MacInnis D.J., “Consumer Behavior”, 4th Edition, South-Western
College Pub., Boston, Massachusetts, 2006;
78. Iarca D. M., “Cercetări în domeniul estimării calităţii şi eficienţei serviciilor în
turism”, teză de doctorat, A.S.E. Bucureşti, 2007;
79. Ilieska K., „Satisfacţia consumatorului-factor de succes în companiile turistice”,
revista Amfiteatru Economic 18/2005, A.S.E. Bucureşti;
80. Ioncică M., “Economia serviciilor. Abordări teoretice şi implicaţii practice”,
Editura Uranus, Bucureşti, 2006;
81. Ispas A., Patriche D., Brătucu G., „Marketing turistic”, Editura Infomarket,
Braşov, 1999;
82. Ispas A., Onuţ E., „Economia turismului. Fundamente teoretice şi aplicaţii
practice”, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2004;
83. Jivan Al., „Managementul serviciilor”, Editura de Vest, Timişoara, 1998;
84. Jones J.M., „A Comparison of Three Models of Brand Choice”, Journal of
Marketing Research, vol. VII, 1970;
85. Jugănaru I.D., „Politici şi strategii în turismul mondial”, Editura Expert,
Bucureşti, 2007;
86. Kalwani M.U., Meyer R.J., Morrison D.G., „Benchmarks for Discrete Choice
Models”, Journal of Marketing Research, vol. XXXI, 1994;
87. Kim Harris, „Customers as oral participants in a service setting”, Journal of
Services Marketing, 1995, Vol. 9;

44
88. Knutson B. J., Beck J. A., „Identifying the Dimensions of the Experience
Construct: Development of the Model”, Journal of Quality Assurance in
Hospitality & Tourism, Volume 4, Numbers ¾, 2003;
89. Koppelman F.S., Sethi V., „Incorporating variance and covariance heterogeneity
in the Generalized Nested Logit Model: an application to modeling long distance
travel choice behavior”, Transportation Research Part B, nr. 39, 2005;
90. Kotler Ph., Keller K.L., „Managementul marketingului”, Editura Teora,
Bucureşti, 2008;
91. Kotler Ph., Bowen J. T., Makens J. C., „Marketing for Hospitality and Tourism”,
Pearson International Edition, 2006;
92. Kotler Ph., Armstrong G., „Principiile marketingului”, Editura Teora, Bucureşti,
2008;
93. Krippendorf J., „Marketing et tourism”, Editura Herbert Lang, Berne, 1971;
94. Kuehn A.A., Day R.L., “Probabilistic Models of Consumer Buying Behavior”,
Journal of Marketing, vol. 28, 1964;
95. Lacitignola D., Petrosillo I., Cataldi M., Zurlini G., „Modelling socio-ecological
tourism-based systems for sustainabiliy”, Ecological Modelling, nr. 206, 2007;
96. Laroche M., Bergeron J., Goutaland C., “A three-dimensional scale of
intangibility”, Journal of Service Research, vol. 4, nr. 1, august 2001;
97. Lazer W., “The Role of Models in Marketing”, Journal of Marketing, 1962;
98. Lefter C. (coord.), „Marketing”, vol. I şi II, Editura Universităţii Transilvania din
Braşov, 2006;
99. Lefter C., „Cercetarea de marketing. Teorie şi aplicaţii”, Editura Infomarket,
Braşov, 2004;
100. Lew A., McKercher B., „Modeling tourist movements. A local destination
analysis”, Annals of Tourism Research, vol. 33, nr. 2, 2006;
101. Lin W.B., „Investigation on the model of consumers' perceived risk-integrated
viewpoint”, Expert Systems with Applications, nr. 34, 2008;
102. Lin W.B., Wang M.K., Hwang K.P., „The combined model of influencing on-line
consumer behavior”, Expert Systems with Applications xxx, 2009;
103. Lipstein B., “A Mathematical Model of Consumer Behavior”, Journal of
Marketing Research, vol. II, 1965;
104. Lovelock Ch., Wirtz J., “Services Marketing”, Fifth Edition, Pearson Prentice
Hall, 2004;
105. MacKay K.J., Campbell J.M., „An examination of residents' support for hunting
as a tourism product”, Tourism Management, nr. 25, 2004;
106. Madar A., Neacşu N. A., Untaru E. N., „Calitatea serviciilor-premisă a protecţiei
consumatorilor”, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2006;
107. Mak J., „Tourism and the Economy. Understanding the Economics of Tourism”,
Versa Press, University of Hawaii Press, 2004;
108. Malhotra N. K., „Marketing Research. An Applied Orientation”, Fourth Edition,
Pearson Prentice Hall, New Jersey, 2004;
109. Martin C.I., “Le Comportament du Consommateur”, în “Revue Française du
Marketing”, Cahier No. 67, 1976;
110. Martinez F., Aguila F., Hurtubia R., „The constrained multinomial logit: A semi-
compensatory choice model”, Transportation Research Part B, nr. 43, 2009;

45
111. Massy W.F., Montgomery D.B., Morrison D.G., „Stochastic Models of Buying
Behavior”, Cambridge, The M.I.T. Press, 1970;
112. Middleton V.T., Clarke J., “Marketing in Travel and Tourism”, Third Edition,
Butterworth-Heinemann, Great Britain, 2001;
113. Middleton V.T., Fyall A., Morgan M., Ranchhod A., „Marketing in Travel and
Tourism” Fourth Edition, Butterworth-Heinemann, Great Britain, 2009;
114. Minciu R., “Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2005;
115. Minciu R., Baron P., Neacşu N., „Economia turismului”, Editura Universităţii
Independente „D. Cantemir”, Bucureşti, 1993;
116. Minciu R., „Tourism growth and its effects in the economy”, revista Amfiteatru
Economic, A.S.E. Bucureşti, nr. Special/ 2008;
117. Morais Duarte B., Dorsch Michael J., Backman Sheila J., “Can tourism providers
buy their customers’ loyalty? Examining the influence of customer-provider
investments on loyalty”, Journal of Travel Research, vol. 42, februarie 2004;
118. Morrison D. G., “Testing Brand-Switching Models”, Journal of Marketing
Research, vol. III, 1966;
119. Moutinho L., „Strategic Management in Tourism”, CABI Publishing, U.S.A.,
2000;
120. Neacşu N., Cernescu A., „Economia turismului. Studii de caz. Reglementări”,
Editura Uranus, Bucureşti, 2002;
121. Neagu V., Ştefănescu V., Teodorescu N., „Modele ale investigării
comportamentului consumatorului”, Editura OIDCI, Bucureşti, 1984;
122. Nedelea A., „Politici de marketing în turism”, Editura Economică, Bucureşti,
2003;
123. Nedelea A., „Piaţa turistică”, Editura Didactică şi Pedagocică R.A., Bucureşti,
2003;
124. Nedelea A., „Particularităţile şi structura pieţei turistice”, revista Amfiteatru
Economic nr. 18/ 2005, A.S.E. Bucureşti;
125. Neelamegham R. şi Jain D., „Consumer Choice for Experience Goods: An
Econometric Model and Analysis”, Journal of Marketing Research, vol. XXXVI,
1999;
126. Nicula V., „Turismul din perspectiva secolului XXI”, Editura Continent, Sibiu,
2003;
127. Niculescu E. (coord.), „Marketing modern: concepte, tehnici, strategii”, Editura
Polirom, Iaşi, 2003;
128. Niculescu G., Răbonţu C.I., Surupăceanu M., „Marketing turistic”, Editura
Academică Brâncuşi, Tg. Jiu, 2005;
129. Niţă I., Niţă C., „Piaţa turistică a României. Realităţi. Mecanisme. Tendinţe”,
Editura Economică, Bucureşti, 2008;
130. Niţă V., „Modelarea economico-matematică a producţiei”, Editura Sedcom Libris,
Iaşi, 2000;
131. Olteanu V., „Marketingul serviciilor”, Editura Ecomar, Bucureşti, 2006;
132. Ory D.T., Mokhtarian P.L., „Modeling the structural relationship among short-
distance travel amounts, perceptions, affections and desires”, Transportation
Research Part A, nr. 43, 2009;

46
133. Page J.S., „Tourism Management. Managing for Change”, Butterworth-
Heinemann, Italy, 2003;
134. Page S.J., Connell J., „Tourism. A Modern Synthesis”, Second Edition, Thomson
Learning, Marea Britanie, 2006;
135. Paina N., Pop M.D., “Politici de marketing”, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 1998;
136. Pantazi S., „Implicaţii ale comportamentului consumatorului asupra
fundamentării strategiei de marketing”, teză de doctorat, A.S.E. Bucureşti, 2006;
137. Parenteau A., „Marketing pratique du tourism d`accueil”, 2-éme édition, Editions
Jacques Lanore, Paris, 1993;
138. Pearce D.G., „A need-functions model of tourism distribution”, Annals of
Tourism Research, vol. 35, nr. 1, 2008;
139. Petcu N., „Statistică în turism 2005. Teorie şi aplicaţii”, Editura Albastră, Cluj-
Napoca, 2005;
140. Peter J.P., Olson J., “Consumer Behavior”, 8th Edition, McGraw-Hill/Irwin,
2007;
141. Pizam A., Mansfeld Y., „Consumer Behavior in Travel and Tourism”, The
Howard Hospitality Press, U.S.A., 1999;
142. Pras B., Summers J., „A Comparison of Linear and Nonlinear Evaluation Process
Models”, Journal of Marketing Research, vol. XII, 1975;
143. Pride W., Ferrell O.C., „Marketing. Concepts and Strategies”, Eighth Edition,
Houghton Mifflin Company, Boston, 1993;
144. Prinzie A., Poel D.V., „Predicting home-appliance acquisition sequences:
Markov/ Markov for Discrimination and survival analysis for modeling sequential
information in NPTB models”, Decision Support Systems, nr. 44, 2007;
145. Prutianu Şt., Munteanu C., Caluschi C., “Inteligenţa Marketing Plus”, Editura
Polirom, Iaşi, 1999;
146. Rao T. R., “Consumer' s Purchase Decision Process: Stochastic Models”, Journal
of Marketing Research, vol. VI, 1969;
147. Rey-Maquieira J., Lozano J., Gómez C.M., „Quality standards versus taxation in a
dynamic environmental model of a tourism economy”, Environmental Modelling
& Software, nr. 24, 2009;
148. Ross G. F., „The Psychology of Tourism”, Australian Studies in Tourism Series
No. 1, Hospitality Press, Melbourne, 1994;
149. Ryans A.B., „Evaluating Aggregated Predictions from Models of Consumer
Choice Behavior”, Journal of Marketing Research, vol. XIII, 1976;
150. Schiffman L.G., Kanuk L.L., „Consumer behavior”, Eighth Edition, Pearson
Education International, New Jersey, 2004;
151. Scott K., Mowen J.C., „Travelers and their traits: A hierarchical model approach”,
Journal of Consumer Behavior, nr.6, 2007;
152. Seaton A.V., Bennett M.M., „Marketing Tourism Products. Concepts, Issues,
Cases”, Thomson Learning, London, 1996;
153. Sheth J. N., „A Review of Buyer Behavior”, Management Science, vol. 13, nr. 12,
1967;
154. Snak O., Baron P., Neacşu N., „Economia turismului”, Editura Expert, Bucureşti,
2003;

47
155. Solomon M., “Consumer Behavior: Buying, Having and Being”, Prentice Hall,
2004;
156. Solomon M., “Consumer Behavior”, 8th Edition, Prentice Hall, Upper Saddle
River, New Jersey, 2008;
157. Spake D. F., Beatty S. E., Brockman B. K., Crutchfield T. N., “Consumer comfort
in service relationships. Measurement and importance”, Journal of Service
Research, vol. 5, nr. 4, mai 2003;
158. Stăncioiu A.F., “Strategii de marketing în turism”, Editura Economică, Bucureşti,
2004;
159. Stăncioiu A.F., „Dicţionar de terminologie turistică”, Editura Economică,
Bucureşti, 1999;
160. Stănciulescu G. (coord.), „Tehnica operaţiunilor de turism”, Editura All,
Bucureşti, 1995;
161. Stevens J.P., „Applied Multivariate Statistics for the Social Sciences”, Fifth
Edition, Routledge, Taylor & Francis Group, U.S.A., 2009;
162. Swait J. şi Louviere J., „The Role of the Scale Parameter in the Estimation and
Comparison of Mutinomial Logit Models”, Journal of Marketing Research, 1993;
163. Swarbrooke J., Horner S., „Consumer behavior in tourism”, Butter-Heinemann,
Linacre House, Jordan Hill, Oxford, Marea Britanie, 1999;
164. Tellis G.J., „Advertising Exposure, Loyalty and Brand Purchase: A Two-Stage
Model of Choice”, Journal of Marketing Research, vol. XXV, 1988;
165. Tinard Y., “Le tourisme – economie et management”, Ediscience International,
Paris, 1994;
166. Toffler A., “Al treilea val”, Editura Politică, Bucureşti, 1983;
167. Varki S., Wong S., „Consumer involvment in relationship marketing of services”,
Journal of Service Research, vol. 6, nr. 1, august 2003;
168. Voineagu V., Mitruţ C., Maniu A.I., „Statistică 1”, Cursuri în format digital,
Biblioteca A.S.E. Bucureşti;
169. Untaru E. N., “Modele de comportament ale consumatorilor aplicate în turism”,
revista Convorbiri Economice, nr. 3/ martie 2007;
170. Untaru E. N., “Modele de comportament ale consumatorilor de servicii”,
Buletinul Ştiintific al Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Braşov, nr.
8/2007;
171. Untaru E. N., “Aspecte privind evoluţia cererii şi consumului de servicii turistice
din România în perioada 1990-2005”, Buletinul Ştiinţific al Universităţii Creştine
Dimitrie Cantemir, Braşov, nr. 9/2008;
172. Untaru E. N., “The analysis of the tourist flow and occupancy rate as regards the
capacity of tourist accomodation in the Braşov County”, Buletinul Universităţii
Transilvania din Braşov, 2008;
173. Untaru E. N., „Determining the profile of tourists in Braşov starting from their
consumption and buying behavior towards products offered by tourism agencies”,
Analele Universităţii din Oradea, vol. IV, 2009;
174. Untaru E. N., Şeitan O., „Opinions of the managers of traveling agencies
regarding the traveling behavior of people of Braşov”, conferinţa internaţională
SIMPEC 2010-Jean Monnet 2010, Braşov;

48
175. Untaru E. N., Şeitan O., „The analysis of buying and consumption behaviour of
tourists from Brasov towards products offered by tour-operators from Romania
and abroad”, 20th Biennial International Congress TOURISM & HOSPITALITY
INDUSTRY 2010, University of Rijeka, Faculty of Tourism and Hospitality
Management in Opatija, Croaţia;
176. Xu J. B., „Perceptions of tourism products”, Tourism Management, XXX, 2009;
177. West C., „Marketing Research”, Macmillan Press Ltd., Great Britain, 1999;
178. White C. J., Darwin Ch., „Culture, Emotions and Behavioural Intentions:
Implications for Tourism. Research and Practice”, University, Casuarina, NT,
0909, Australia, 1368-3500/05/06 0510-22 $20/0, 2005 C.J. White, Current Issues
in Tourism Vol. 8, No. 6, 2005;
179. Wildt A.R. şi McCann J.M., „A Regression Model for Market Segmentation
Studies”, Journal of Marketing Research, vol. XVII, 1980;
180. Williams A., „Understanding the Hospitality Consumer”, Butterworth Heineman,
Great Britain, 2002;
181. Wong K.F., Song H., Chon K.S., „Bayesian models for tourism demand
forecasting”, Tourism Management nr. 27, 2006;
182. Zaiţ A., „Marketingul serviciilor”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004;
183. Zeithaml V., Bitner M.Jo., „Services Marketing”, Mc Graw-Hill, New York,
1996;
184. Zeithaml V. (coord.), “Services Marketing. Integrating Customer Focus Across
the Firm”, McGraw-Hill Ryerson, U.S.A., 2007;
185. Zhang J., Kuwano M., Lee B., Fujiwara A., „Modeling household discrete choice
behavior incorporating heterogeneous group decision-making mechanisms”,
Transportation Research Part B, nr. 43, 2009;
186. “Dicţionarul explicativ al limbii române”, Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 1996;
187. „Dicţionar de psihologie”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998;
188. „Dicţionar de management”, Editura Diacon Coresi, Bucureşti, 1992;
189. Anuarul Statistic al României, ediţiile 2003-2008;
190. Institutul Naţional de Statistică, „Cererea turistică a rezidenţilor în România în
anul 2004”, Bucureşti, 2005;
191. Institutul Naţional de Statistică, „Cererea turistică a rezidenţilor în România în
anul 2005”, Bucureşti, 2006;
192. Institutul Naţional de Statistică, „Cererea turistică a rezidenţilor în România în
anul 2006”, Bucureşti, 2007;
193. Institutul Naţional de Statistică, „Cererea turistică a rezidenţilor în România în
anul 2007”, Bucureşti, 2008;
194. OMT: Manuel sur l`évaluation des ressources turistiques, Madrid, 1980;
195. „Survey on the attitudes of Europeans towards tourism”, Analytical Report, Flash
Eurobarometer 258 – The Gallup Organisation, Feb.-March 2009, European
Comission;
196. „Survey on the attitudes of Europeans towards tourism”, Analytical Report. Wave
2, Flash Eurobarometer 291 – The Gallup Organisation, Feb.-March 2010,
European Comission;
197. www.infotravelromania.com/dictionarturistic;

49
198. www.marketingpower.com;
199. www.maths.ox.ac.uk;
200. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C5%9Fov#Cartiere;
201. http://www.ziua.net/news.php?data=2008-10-29&id=15132;

50
LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE, ÎN CALITATE DE AUTOR UNIC SAU ÎN
COLABORARE, ÎN TIMPUL ACTIVITĂŢII DOCTORALE

1. Onuţ Elena-Nicoleta, „Calitatea serviciilor-fundament al satisfacţiei


consumatorilor”, Buletinul Ştiintific al Universităţii Creştine Dimitrie
Cantemir, Braşov, 2006, p. 253;
2. Madar A., Neacşu N., Untaru Elena-Nicoleta, „Calitatea serviciilor-premisă
a protecţiei consumatorilor”, Editura Universităţii Transilvania din Braşov,
2006;
3. Untaru Elena-Nicoleta, “Modele de comportament ale consumatorilor
aplicate în turism”, revista Convorbiri Economice, nr. 3/ 2007, p.40;
4. Untaru Elena-Nicoleta, “Standarde de calitate în domeniul serviciilor”,
revista Convorbiri Economice, nr. 8/ 2007, p.58;
5. Untaru Elena-Nicoleta, “ Standarde de calitate în domeniul serviciilor.
Particularităţi ale standardelor de calitate în serviciile de învăţământ”, revista
Convorbiri Economice, nr. 9/ 2007, p.19;
6. Untaru Elena-Nicoleta, „Particularităţi ale cercetărilor de marketing în
turism”, Buletinul Ştiintific al Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir,
Braşov, 2007, p. 296;
7. Untaru Elena-Nicoleta, „Modele de comportament ale consumatorilor de
servicii”, Buletinul Ştiintific al Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir,
Braşov, 2007, p. 301;
8. Untaru Elena-Nicoleta, „The analysis of the tourist flow and occupancy rate
as regards the capacity of tourist accomodation in the Brasov County”,
Buletinul Ştiinţific al Universităţii Transilvania din Braşov, ISSN 2065-2194
(Print), ISSN 2065-2208 (CD-ROM), p. 229;
9. Untaru Elena-Nicoleta, „Analiza cererii şi consumului de servicii turistice
din România în perioada 1990-2005”, Revista Aspeckt, Editura Universităţii
Transilvania din Braşov, nr. 1/2008, p. 165;
10. Untaru Elena-Nicoleta, „Aspecte privind evoluţia cererii şi consumului de
servicii turistice din România în perioada 1990-2005”, Buletinul Ştiintific al
Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Braşov, 2008, p. 281;
11. Untaru Elena-Nicoleta, „Particularităţi privind cererea turistică a rezidenţilor
în România în perioada 2004-2006”, Buletinul Ştiintific al Universităţii
Creştine Dimitrie Cantemir, Braşov, 2008, p. 286;
12. Untaru Elena-Nicoleta, „Determining the profile of tourists in Braşov
starting from their consumption and buying behavior towards products offered
by tourism agencies”, Analele Universităţii din Oradea, TOM XVIII, 2009,
vol. IV, p. 865-868;
13. Untaru Elena-Nicoleta, „The impact of the national macroenvironmental
variables on tourism services consumption in Romania”, Buletinul
Universităţii Transilvania din Braşov, vol. II (51) – 2009, Seria V Ştiinţe
Economice;

51
14. Untaru Elena-Nicoleta, „Impactul variabilelor macromediului naţional
asupra consumului de servicii turistice din România”, Buletinul Ştiintific al
Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Braşov, 2009, p. 411;
15. Untaru Elena-Nicoleta, „Analiza circulaţiei turistice şi a gradului de ocupare
a capacităţilor de cazare turistică în judeţul Braşov”, Buletinul Ştiintific al
Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Braşov, 2009, p. 416;
16. Untaru Elena-Nicoleta, „Economia serviciilor. Curs pentru învăţământ la
distanţă”, Universitatea Transilvania din Braşov, D.I.D.I.F.R., 2009;
17. Untaru Elena-Nicoleta, Şeitan O., „Opinions of the managers of traveling
agencies regarding the traveling behavior of people of Braşov”, conferinţa
internaţională SIMPEC 2010-Jean Monnet 2010, Braşov;
18. Untaru Elena-Nicoleta, Şeitan O., „The analysis of buying and consumption
behaviour of tourists from Brasov towards products offered by tour-operators
from Romania and abroad”, 20th Biennial International Congress TOURISM
& HOSPITALITY INDUSTRY 2010, University of Rijeka, Faculty of
Tourism and Hospitality Management in Opatija, Croaţia;

52
CURRICULUM VITAE

INFORMAŢII
PERSONALE

Nume: Untaru Elena-Nicoleta


E-mail: onut_elena_nicoleta@yahoo.com
Data naşterii: 22 mai 1976
Locul naşterii: BRAŞOV
Locul de muncă: UNIV. TRANSILVANIA DIN BRAŞOV, FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,
CATEDRA MTSTI
Funcţia: LECTOR UNIVERSITAR

EDUCAŢIE ŞI
FORMARE

• Perioada (de la – până la): Din septembrie 2005


• Instituţia de învăţământ: Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Transilvania
• Domeniul studiat: Doctorand în domeniul Marketing

• Perioada (de la – până la): 2004-2005


• Instituţia de învăţământ: Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Transilvania
• Domeniul studiat: Turism
• Diploma obţinută: Studii postuniversitare de masterat
• Specializarea: Politici şi strategii în dezvoltarea turismului

• Perioada (de la – până la): 1995-1999


• Instituţia de învăţământ: Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Transilvania
• Domeniul studiat: Marketing
• Diploma obţinută: Economist
• Specializarea: Marketing

• Perioada (de la – până la): 1990-1994


• Instituţia de învăţământ: Liceul economic „Andrei Bârseanu” din Braşov
• Domeniul studiat: Comerţ
• Diploma obţinută: Lucrător comercial, merceolog
• Specializarea: comerţ

53
EXPERIENŢA
PROFESIONALĂ

• Perioada (de la – până la): 1999-2002


• Funcţia sau postul ocupat: economist

ACTIVITATEA
DIDACTICĂ

• Perioada (de la – până la): 2002-PÂNĂ ÎN PREZENT


• Universitatea / Liceul: Universitatea Transilvania
• Gradul didactic: Lector universitar doctorand
• Disciplina predată: Economia serviciilor
Marketingul serviciilor
• Curs / Seminar / Curs, Seminar
Laborator:

LIMBI STRĂINE Engleză – nivel mediu


CUNOSCUTE

54
CURRICULUM VITAE

PERSONAL INFORMATION

Full name: Untaru Elena-Nicoleta


E-mail: onut_elena_nicoleta@yahoo.com
Date of birth: May, 22nd , 1976
Place of birth: BRASOV
Work: Transylvania University of Brasov, Economic Sciences Faculty,
Department MTSTI
Occupation: Lecturer

EDUCATION AND TRAINING

• Period of time(from – to): From September, 2005


• Institution: Economic Sciences Faculty within Transylvania University of
Brasov
• Field of study: PhD. in Marketing

• Period of time(from – to): 2004-2005


• Institution: Economic Sciences Faculty within Transylvania University of
Brasov
• Field of study: Tourism
• Diploma: Postgraduate Master
•Specialization: Tourism development policies and strategies

• Period of time(from – to): 1995-1999


• Institution: Economic Sciences Faculty within Transilvania University of
Brasov
• Field of study: Marketing
• Diploma: Economist
•Specialization: Marketing

• Period of time(from – to): 1990-1994


• Institution: “Andrei Barseanu” Economic High school of Brasov
• Field of study: Commerce
• Diploma: Commercial worker
•Specialization: Commerce

55
PROFFESIONAL

EXPERIENCE

• Period of time(from – to): 1999-2002


• Position: Economist

DIDACTIC ACTIVITY

• Period of time(from – to): 2002 - present day


• University/High school: Transylvania University
•Academic degree: PhD. Lecturer
•Discipline: Services’ Economy
Services’ Marketing
• Course / Seminar / Course, Seminar
Laboratory:

FOREIGN LANGUAGES English – intermediate

56