Metode de cercetare sociologica

Cercetarea sociologică, în sens larg semnifică obţinerea şi prelucrarea

informaţiilor obiectiv verificate, în vederea construirii explicaţiilor ştiinţifice
ale faptelor, fenomenelor, proceselor sociale. În c.s. se face distincţia dintre
cercetarea teoretică şi cea empirică.

♦ Clasele de elemente componente ale m.c.s. sînt:

a. enunţurile teoretice fundamentale admise ca referinţe pentru structura

paradigmatică a unei teorii şi convertite în principii metodologice de
orientare a abordării realităţii sociale;
b. metodele şi tehnicile de culegere a datelor empirice (observaţia,
experimentul, ancheta etc.);
c. tehnicile şi procedeele de prelucrare a datelor şi informaţiilor
empirice, de ordonare, sistematizare şi corelare a acestora pentru
fundamentarea deciziilor privitoare la semnificaţiile lor teoretice;
d. procedeele de analiză, interpretare şi construcţie sau reconstrucţie
teoretică pe baza datelor empirice în vederea elaborării de descrieri,
tipologii, explicaţii şi predicţii teoretice.

♦În m.c.s. au fost dezvoltate ca metode principale de culegere a datelor

empirice: ancheta socială, analiza documentelor sociale, observaţia şi
experimentul. Fiecărei metode îi corespunde un set diversificat de tehnici
aplicative, adică de operaţii integrate într-un mod particular de
identificare, colectare şi prelucrare a datelor empirice. Diversitatea
opţiunilor teoretico-metodologice se relevă şi la nivelul definirii normelor
şi tehnicilor aplicative circumscrise uneia şi aceleiaşi metode. Astfel, în
fenomenologie şi etnometodologie s-a manifestat preferinţă pentru
aplicarea şi dezvoltarea tehnicilor de observare participativă, pe cînd în
practicile metodologice „obiective" s-au extins tehnicile de elaborare a
anchetelor sociale.
Alte metode ce cercetare sociologica:
-Metoda experimentului
observatiei
testului
chestionarului
interviului

Tipuri de cercetări:

• exploratorii – studiul descriptiv al unei situaţii puţin cunoscute şi

studiate
• descriptive – studiu al unei stări, al unei situaţii, pornind de la
parametrii cunoscuţi, dar în evoluţie
• confirmative – verificarea unei teorii ale cărei concepte pot fi
operaţionalizate(cele mai frecvente în mediul universitar)
• evaluative – verificarea consecinţelor unei activităţi organizate,
pornind de la obiective precise şi de comparare cu o situaţie anterioară
(vezi sondajele, de exemplu).