UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

CATEDRA DE MARKETING

ÎNDRUMAR
pentru
PREGĂTIREA ŞI SUSŢINEREA EXAMENULUI DE
LICENŢĂ

SPECIALIZĂRILE:
- MARKETING
- ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR

Cluj-Napoca
2007
 CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE..............................................................................................3
1. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI
DE LICENŢĂ.........................................................................................................4
1.1. ELEMENTELE COMPONENTE ALE EXAMENULUI DE LICENŢĂ......................4
1.2. PROCEDURA DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL DE LICENŢĂ...............................5
2. Tematica Şi bibliografia pentru elaborarea lucrĂrii de licenŢĂ...................7
2.1 TEMATICĂ ORIENTATIVĂ PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ..............................7
2.2 BIBLIOGRAFIA PENTRU ELABORAREA LUCRĂRILOR DE DIPLOMĂ............11
3. RECOMANDĂRI PRIVIND ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ 19
3.1. CE ESTE O LUCRARE DE LICENŢA?......................................................................19
3.2. ALEGEREA TEMEI LUCRĂRII DE LICENŢA........................................................21
3.3. CERCETAREA MATERIALULUI BIBLIOGRAFIC.................................................23
3.4. PLANUL DE LUCRU...................................................................................................24
3.5. REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ................................................................25
3.6. PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ..............................................................36
3.7. CONCLUZII PRIVIND ELABORAREA ŞI PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢA 38
4. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU PROBA SCRISĂ...................39
MARKETING.......................................................................................................................39
MARKETING ÎN TURISM ŞI SERVICII...........................................................................45

2
 CUVÂNT ÎNAINTE

Prezent în planul de învăţământ al specializărilor de învăţământ superior, examenul de licenţă este

deopotrivă foarte important, dar şi deosebit de complex. Pe de o parte, absolvenţii trebuie să promoveze
o probă scrisă (cu menţiunea că absolvenţii în sistemul Bologna nu mai trebuie să parcurgă această
probă), prin care să demonstreze o bună cunoaştere a conceptelor, metodelor şi tehnicilor
marketingului. Pe de altă parte, absolvenţii trebuie să prezinte în faţa unei comisii multidisciplinare o
lucrare de licenţă cu valoare ştiinţifică, dar şi cu un pronunţat caracter practic, care să corespundă
unor standarde ridicate de exigenţă din punct de vedere al conţinutului şi al modului de redactare.
Lucrarea trebuie să fie originală şi să pună în valoare capacitatea de a analiza şi diagnostica o
situaţie, de a identifica soluţii şi de a propune măsuri de îmbunătăţire a stării unei organizaţii.
Susţinerea lucrării este de asemenea prilejul de a demonstra capacitatea de a prezenta profesional un
raport şi de a dezbate o temă economică.
Prezentul îndrumar, aflat la prima ediţie, se doreşte a fi un sprijin în demersul de pregătire a
examenului de licenţă, adresându-se în special studenţilor din anii de studiu III şi IV ai secţiilor
Marketing şi Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor din Facultatea de Ştiinţe Economice şi
Gestiunea Afacerilor, care se află pe punctul de a-şi alege o temă pentru lucrarea de licenţă. Materialul
de faţă îşi propune să prezinte principalele elemente ale acestui demers, precum şi etapele de
pregătire şi de desfăşurare a examenului de licenţă.
Îndrumarul este structurat în cateva unităţi tematice. El debutează cu prezentarea aspectelor
metodologice privind organizarea şi desfăşurarea examenului de licenţă. Unitatea a doua cuprinde
temele propuse de cadrele didactice titulare pentru lucrările de licenţă, iar unitatea a treia oferă câteva
recomandări privind redactarea lucrării de licenţă. Ultima parte a lucrării este dedicată pregătirii
probei scrise a examenului de licenţă şi cuprinde tematica şi bibliografia pentru proba scrisă.
Conştienţi fiind de faptul că îndrumarul reprezintă un prim demers în domeniul pregătirii
examenului de licenţă, mulţumim anticipat celor ce vor dori, cadre didactice şi studenţi, să contribuie cu
sugestii la îmbunătăţirea prezentului material.
Nu în ultimul rând, precizăm faptul că în elaborarea acestui Îndrumar am utilizat şi materiale
obţinute prin amabilitatea colegilor de la Academia de Studii Economice Bucureşti şi Universitatea de
Vest Timişoara.

Catedra de Marketing

3
 1. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI
DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ

1.1. ELEMENTELE COMPONENTE ALE EXAMENULUI DE LICENŢĂ

Examenul de licenţă se desfăşoară după metodologia proprie elaborată şi actualizată în

fiecare an. în conformitate cu precizările Ministerului Educaţiei şi Cercetării la data respectivă.
Examenul de licenţă propriu-zis cuprinde două probe distincte: o probă scrisă şi susţinerea publică
a lucrării de licenţă.
Examenul de licenţă este promovat dacă ambele probe (proba scrisă şi proba orală) sunt
susţinute şi promovate, iar media aritmetica a notelor obţinute (media de promovare a examenului)
este de cel puţin 6.00. Rezultatul la proba orală (desfăşurată în faţa unei comisii de licenţă) nu
poate fi contestat.

1.1.1. Proba scrisă a examenului de licenţă

Proba scrisă, intitulată Marketing (la specializarea Marketing, atât linia română, cât şi linia
maghiară), respectiv Marketing în Turism şi Servicii (la specializarea Economia Comerţului,
Turismului şi Serviciilor), este axată, în principal, pe cunoştinţele dobândite pe parcursul anilor de
studii la discipline de specialitate.
La specializarea MARKETING, examenul se va susţine la două discipline din următoarele
patru:
1. Comportamentul consumatorului
2. Cercetări de marketing
3. Marketing strategic
4. Marketingul serviciilor
La specializarea ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR,
examenul se va susţine la două discipline din următoarele patru :
1. Marketingul serviciilor
2. Tehnica operaţiunilor de turism intern şi internaţional
3. Comportamentul consumatorului
4. Marketing în turism
Programele analitice şi principalele repere bibliografice aferente fiecărei discipline se

4
regăsesc în secţiunea a patra a acestui Îndrumar.

1.1.2. Elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă

Elaborarea lucrării de licenţă presupune parcurgerea mai multor etape, dintre care prima,
alegerea temei, este, în opinia noastră, cea mai importantă, deoarece această opţiune va determina
orientarea cercetării Dvs. pe parcursul ultimului an de studii şi poate chiar cariera profesională
ulterioară. Detaliile tehnice şi practice privind alegerea temei şi a coordonatorului ştiinţific,
elaborarea şi susţinerea lucrării este prezentată în mod detaliat în capitolul 3, Recomandări privind
elaborarea lucrării de licenţă. Capitolul 2, Tematica lucrării de licenţă prezintă teme de lucrări
de licenţă propuse de cadrele didactice titulare pentru domeniul Marketingului, precum şi pentru
domeniul Comerţului, Turismului şi Serviciilor.
După susţinerea probei scrise a examenului de licenţă, studentul va prezenta lucrarea de
licenţă în faţa unei comisii de licenţă formate din cadre didactice titulare la specializarea
respectivă. Nota de la proba orală este o medie aritmetică formată din evaluarea conducătorului
ştiinţific şi notele membrilor comisiei de licenţă, care vor evalua capacitatea studentului de a
prezenta sintetic rezultatele cercetării şi de a răspunde întrebărilor legate de tema care a făcut
obiectul studiului.

1.2. PROCEDURA DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL DE LICENŢĂ

Principalele etape pe care le putem delimita în procesul înscrierii la examenul de licenţă

sunt următoarele:

1.2.1. Alegerea temei şi contactarea cadrului didactic care va fi conducătorul ştiinţific al

lucrării de licenţă. Este bine ca alegerea temei să aibă loc în semestrul 2 al penultimului an de studiu
sau, cel târziu la începutul ultimului an de studiu.
Se impun câteva precizări metodologice privind alegerea temei lucrării de diplomă şi a
conducătorului ştiinţific:
# Nu este obligatorie alegerea uneia dintre temele propuse de cadrul didactic. În funcţie de
propriile domenii de interes, de experienţa câştigată pe parcursul perioadelor de stagiu sau de
curiozitatea stârnită de evoluţia anumitor fenomene economico-sociale semnalate în presă sau
constatate de ei, studenţii pot propune, de comun acord cu profesorul coordonator, şi alte teme
de cercetare care să facă obiectul lucrării de licenţă.
5
# Un cadru didactic poate coordona un număr de 15-20 lucrări de licenţă. De aceea, vă
recomandăm să vă decideţi cât mai repede asupra domeniului Dvs. de interes şi să contactaţi
din timp conducătorul ştiinţific pentru a face toate demersurile necesare.
# Studenţii care, până la începutul semestrului I din ultimul an de studii, nu şi-au ales tema pentru
lucrarea de licenţă, vor fi repartizaţi unor conducători ştiinţifici în funcţie de locurile rămase
disponibile.
Un cadru didactic poate refuza cererea unui student de a-i fi conducător ştiinţific în
următoarele situaţii: are deja în îndrumare numărul maxim de lucrări de licenţă: tema propusă
de student nu se încadrează în respectivul domeniu de specializare; motivarea studentului pentru
alegerea unei anumite teme nu este convingătoare.

1.2.2. Depunerea cererii pentru aprobarea temei alese

In vederea susţinerii examenului de licenţă, studenţii au obligaţia de a depune la
secretariatul catedrei o cerere pentru aprobarea temei lucrării de licenţă.
Cererea nu este tipizată, dar un model orientativ este prezentat în secţiunea a treia a
Îndrumarului. Această cerere va cuprinde titlul lucrării de licenţă, numele cadrului didactic
coordonator şi avizul favorabil al acestuia. Precizăm că, în mod excepţional, titlul lucrării poate fi
modificat (o singură dată), doar cu acordul cadrului didactic coordonator. Odată făcută opţiunea
cu privire la cadrul didactic coordonator, acesta nu poate fi înlocuit decât în caz de forţă majoră.

1.2.3. Înscrierea la examenul de licenţă

Înscrierea la examenul de licenţă se realizează în perioada comunicată de secretariatul
Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, după încheierea sesiunii de examene din
luna iunie.
Au dreptul de a participa la examenul de licenţă absolvenţii anului IV (III în sistemul
Bologna) de studii integralişti.
Examenul de licenţă este promovat dacă ambele probe (proba scrisă şi proba orală) sunt
susţinute şi promovate, iar media aritmetică a notelor acordate acestora (media de promovare a
examenului) este minim 6,00.

6
 2. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII DE
LICENŢĂ

2.1 TEMATICĂ ORIENTATIVĂ PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ

1. Piaţa produsului (serviciului) X în localitatea (judeţul, zona) Y

2. Segmentarea pieţei produsului X în localitatea (judeţul, zona) Y
3. Politica de produs la societatea X
4. Politica de preţ la societatea X
5. Politica de distribuţie la societatea X
6. Politica de promovare , comunicaţii la societatea X
7. Poziţionarea produsului X pe piaţa Y
8. Organizarea activităţii de marketing la societatea X
9. Studiu privind cunoştinţele şi atitudinile consumatorilor faţă de …(produsul, serviciul,
produsele firmei X, serviciile oferite de firma Y).
10. Studiu privind influenţa culturii asupra comportamentului consumatorului
11. Studiu privind influenţa publicităţii asupra comportamentului consumatorului
12. Studiu privind dezvoltarea procesului decizional de cumpărare a produsului …
13. Consideraţii privind strategiile şi tacticule de negociere
14. Studiu privind aprovizionarea şi valorificarea resurselor materiale la firma X
15. Aprecieri privind modul de selectare a furnizorilor de resurse materiale ai firmei X
16. Caracteristicile şi conţinutul unui plan de marketing
17. Sistemul informaţional de marketing al firmei
18. Mediul de afaceri al firmei
19. Analiza nevoilor şi tendinţelor macromediului
20. Principalii factori care influenţează comportamentul consumatorului final
21. Luarea deciziei de cumpărare
22. Analiza pieţelor de afaceri şi a comportamentului de cumpărare al firmelor
23. Măsurarea şi previzionarea cererii pe piaţă
24. Identificarea segmentelor de piaţă şi selectarea pieţelor-ţintă
25. Diferenţierea şi poziţionarea ofertei firmei
7
26. Crearea, testarea şi lansarea noilor produse şi servicii
27. Strategia de marketing şi ciclul de viaţă al produselor
28. Proiectarea strategiilor pentru piaţa globală
29. Strategia de marketing a firmelor prestatoare de servicii
30. Elaborarea programelor şi a strategiilor de preţ
31. Alegerea şi administrarea canalelor de distribuţie
32. Elaborarea strategiei de comunicare-promovare
33. Elaborarea programului de publicitate
34. Organizarea acţiunilor de marketing direct, de promovare a vânzărilor şi de relaţii publice
35. Coordonarea forţei de vânzare
36. Organizarea, implementarea şi evaluarea activităţii de marketing
37. Politica de marcă ( ) la …
38. Rolul agriculturii în dezvoltarea euroregională. Studiu de caz Euroregiunea...............
39. Evaluarea pierderilor economice cauzate de gripa aviară în România în anul 2006
40. Eficienţa economică în producerea şi comercializarea produselor ecologice- pe exemplu
SC ................
41. Rolul programelor de finanţare în promovarea dezvoltării rurale durabile.
42. Analiza diagnostică a performanţei economice a unei întreprinderi mici şi mijlocii din
agricultură.
43. Studiul comportamentului productiv şi economic al exploataţiei (gospodăriei) familiale.
44. Evaluarea efectelor distributive ale taxelor pe emisii.
45. Eficienţa monitoringului integrat organizat pe corpuri de apă.
46. Organizarea şi eficienţa monitoringului surselor de poluare din domeniul prelucrării lemnului.
47. Fundamentarea mix-ului finanţării proiectelor de mediu.
48. Eficienţa economico-socială şi ecologică a proiectelor de conservare a energiei.
49. Evaluarea sistemelor tehnologice alternative din agriculturo, din perspectiva dezvoltării durabile.
50. Eficienţa proiectelor de conservare a biodiversitărţii.
51. Integrarea deciziei de minimizare a deşeurilor în sistemul decizional al firmei.
52. Posibilităţi şi limite de organizare a contabilităţii mediului la nivel microeconomic.
53. Eficienţa investiţiilor în domeniul conservării capitalului natural.
54. Dezvoltarea durabila si perspectiva economica si ecologica a orasului
55. Eco-economia in contextul dezvoltarii durabile SC ....................
56. Abordari economice si ecologice in profil teritorial SC .............

8
57. Legislatia UE privind prevenirea si controlul poluarii industriale - sarcini impuse de
implementarea directivei IPPC
58. Impactul transpunerii unor directive ale UE din domeniul apei asupra industriei, agriculturii si
sistemelor de utilitati locale
59. Abordari economice si ecologice asupra spatiului verde - padurea din jurul Municipiului Cluj-
Napoca
60. Indicatori de determinare a resurselor turistice cu aplicabilitate in turism SC........
61. Strategii si politici privind protectia si regenerarea parcurilor protejate SC Romania
62. Protectia mediului si calitatea apei in contextul cerintelor Acquis-ului comunitar
63. Elemente de economia si managementul mediului in silvicultura SC padurile din zona
64. Supravegherea si controlul parametrilor economici si ecologici prin Garda de Mediu SC
Romania
65. Perspectiva eco-economica a zonei Muntilor Apuseni (SC Rosia Montana)
66. Potentialul turistic si eco-turistic in sectorul Sfantul Gheorghe-Sulina din Delta Dunarii
67. Presiunea umana si disfunctionalitati in sectorul deltaic SC Romania
68. Protectia mediului şi reconstrucţie ecologică în industria extractivă
69. Valorificarea potenţialului hidroenergetic - oportunităţi şi restricţii în perspectiva dezvoltării
durabile
70. Gestionarea resurselor naturale în contextul dezvoltării durabile
71. Gestionarea ariilor protejate în judeţul …………..
72. Analiza cantitativă şi calitativă a surselor de poluare a aerului în judeţul …………
73. Ecologizarea spaţiului urban prin dezvoltarea zonelor verzi
74. Gestionarea durabilă a deşeurilor municipale
75. Valorificarea potenţialului turistic la nivelul judeţului ………………….
76. Evaluarea efectelor ecologice produse de traficul rutier în spaţiul urban
77. Gestionarea durabilă a pădurilor
78. Integrarea obiectivelor ecologice în sectorul energetic
79. Abordarea problemelor ecologice la nivel internaţional
80. Fundamentarea unui program de ecomarketing educaţional
81. Analiza bazei materiale agroturistice a regiunii................................
82. Evaluarea şi valorificarea resurselor agroturistice în arealul........................
83. Particularităţile finanţării activităţii unităţilor de turism rural
84. Analiza produselor turistice rurale româneşti
85. Program de valorificare al potenţialului agroturistic al judetului..................
86. Tendinţe în evoluţia fluxurilor turistice în.....................................................
87. Eficienta economică a zonării agroturistice a României.

9
 88. Analiza SWOT a turismului din........................................................................
89. Ecoturismul-model de valorificare durabilă a resurselor agroturistice a..................
90. Aşteptăm şi alte propuneri din partea studenţilor anilor terminali, încurajăm iniţiativa,
originalitatea.

Comisii pentru susţinerea proiectului de licenţă

Comisia 1: Prof. univ. dr. Ioan PLĂIAŞ - preşedinte

Conf. univ. dr. Anuţa BUIGA
Conf. univ. dr. Paul COCIOC
Lect. univ. dr. Cosmin Voicu NISTOR
Asist. univ. drd. Raluca COMIATI – secretar

Comisia 2: Conf. univ. dr. Ciprian Marcel POP – preşedinte

Conf. univ. dr. Marinela GHEREŞ
Conf. univ. dr. Roxana STEGEREAN
Lect. univ. dr. Radu COCEAN
Asist. univ. drd. Ovidiu MOISESCU – secretar

Comisia 3: Prof. univ. dr. Marius D. POP – preşedinte

Prof. univ. dr. Anton MUREŞAN
Prof. univ. dr. Dumitru OPREAN
Conf. univ. dr. Alexandru CHIŞ
Asist. univ. drd. Mihai BĂCILĂ – secretar

10
2.2 BIBLIOGRAFIA PENTRU ELABORAREA LUCRĂRILOR DE DIPLOMĂ

1. Abric, J.C. Psihologia comunicării Polirom, Iasi 2002

2. Amerein, P. ş.a. Manual de marketing strategic si Teora, Bucuresti 2002
operational
3. Anghel, L., Florescu, Aplicaţii în marketing Expert, Bucureşti 1999
C.,
4. Bădulescu, A., Managementul serviciilor turistice Treira, Oradea 2000
Bădulescu, D.
5. Baker, M. J. Marketing Societatea Stiinta si 1997
Tehnica, Bucuresti
6. Bălăşoiu, V. Managementul calităţii produselor Orizonturi Universitare, 2003
Dobanda, E. Snak, O. şi serviciilor din turism Timişoara
7. Balaure, V Marketing Uranus, ediţia a II-a, 2002
Bucureşti
8. Barabas, I., Brânzas, Metode moderne în management si Sincron, Cluj-Napoca 1997
P., marketing
9. Bârsanu, Gh Management, marketing Diacon Coresi, Bucuresti 1993
10. Băsanu, Gh,M. Managementul aprovizionarii Bucuresti 1998
tehnico-materiale
11. Birkenbihl, V. F. Semnalele corpului, cum să Gemma Pres, Bucureşti 1999
înţelegem limbajul corpului
12. Birkenbihl, V. F. Antrenamentul comunicării Gemma Pres, Bucureşti 1999
13. Blythe, J. Comportamentul consumatorului: Teora, Bucureşti 1998
strategii şi tactici
14. Boier, R. Cercetari de marketing Fund. Ac. Gh. Zane, Iasi 2001
15. Boier, R. Comportamentul consumatorului Graphix, Iasi 1994
16. Boier, R. Strategii de marketing pentru Sedcom Libris, Iasi 1997
produse noi
17. Bran, F. Marin, D. Economia turismului şi mediului Economică, Bucureşti 1998
Simon, T. înconjurător
18. Bran, F. Marin, D. Turismul rural. Modelul european Economică, Bucureşti 1997
Simon, T.
19. Bran, F. Simon, T. Ecoturism Economică, Bucureşti 2000
Nistoreanu, P.
20. Branden, N. Cei şase stâlpi ai respectului de Colosseum, Bucureşti 1996
sine
21. Bratucu, G. Marketingul serviciilor publice Infomarket, Braşov 1999
22. Bruhn, M. Marketing Economica, Bucuresti 1999
23. Bucur-Sabo, M. Marketing turistic Universitatea “Spiru Haret” 1994
Bucureşti
24. Business Inteligence Tehnici de vanzare All Education, Bucuresti 1995
Agency
25. Cainap, I. Bătrâncea, Analiza economică şi financiară a Univ. Creştină Dimitrie 1994
I. firmelor de turism şi comerţ Cantemir, Cluj Napoca
26. Cândea, M. Bran, F. Spaţiul geografic românesc. Economică, Bucureşti 2001
Organizare, amenajare, dezvoltare
durabilă
27. Carnegie, D. Secretele succesului Curtea Veche, Bucureşti 2000

11
28. Carnegie, D. Cum să vorbim în public Curtea Veche, Bucureşti 2000
29. Catana, Gh. Marketing:filosofia succesului de Dacia, Cluj 2003
piata
30. Catana, Gh. Marketing strategic UT Press, Cluj 1999
31. Cătoiu I. (coord) Cercetări de marketing. Probleme şi Uranus, Bucureşti 1997
studii de caz
32. Cătoiu, I. Cercetări de marketing Uranus, Bucureşti 2002
33. Cetină, I. Marketing competitiv în sectorul Teora, Bucureşti 2001
serviciilor
34. Cetina, I. Marketingul serviciilor Marketer : Expert, 1994
Bucureşti
35. Cetina, I. Modalitati de evaluare a eficientei in Dacia Europa Nova , Lugoj 2001
marketingul serviciilor
36. Chiran, A. Marketing Ion Ionescu de la Brad, 2001
Iasi
37. Cornelius, H. Faire, Ştiinţa rezolvării conflictelor Ştiinţă & Tehnică, 1996
S. Bucureşti
38. Cosma S Cercetari de marketing - Aplicatii Presa Universitara 2002
Clujeana, Cluj
39. Cosmescu, I. Turismul: fenomen complex Economică, Bucureşti 1999
contemporan
40. Costea, D. Managementul serviciilor hoteliere Europolis, Constanţa 2002
41. Cretu, I. Marketing-Design Odeon, Bucuresti 1996
42. Cristea, M. Aprovizionarea si gestionarea Economica, Bucuresti 2000
resurselor materiale
43. Cristureanu, C. Economia imaterialului: tranzacţii All Beck, Bucureşti 1999
internaţionale cu servicii
44. Cristureanu, C. Economia şi politica turismului Albeona, Bucureşti 1992
internaţional
45. Cristureanu, C. Turism internaţional. Studii de caz. Oscar Print, Bucureşti 1999
Neacşu, N.; Băltăreţu, Legislaţie
A.
46. Curry, J. E. Negocieri internaţionale de afaceri Teora, Bucureşti 2002
47. Curta, I., C. Sponsorizarea. Teorie şi practică Expert, Bucureşti 1993
48. Danciu, V Marketing international Oscar Print, Bucuresti 1996
49. Dedu, V. Management bancar Sildan, Suceava 1994
50. Demetrescu, M.C. Fundamente ale rezolvarii Imprimeriei de Vest, 2001
problemelor de marketing Oradea
51. Demetrescu. M.C. Metode de analiza in marketing Teora, Bucuresti 2000
52. Demetrescu. M.C. Elasticitatea cererii populatiei Academiei, Bucuresti 1967
53. Diaconu, M. Management - marketing in turism Independenta economica, 1998
Brăila
54. Diaconu, M. Elemente de turism internaţional Era, Bucureşti 1998
55. Drăgan, I.C.; Noul marketing Europa Nova, Bucureşti 1998
Demetrescu, M.
56. Draica, C-tin Ghid practic de turism intern şi All Beck, Bucureşti 1999
internaţional
57. Dubois, P. L. Marketing:Teorie si practica Cluj-Napoca 1994
58. Dumbravă, P. Pop, Contabilitatea de gestiune a Univ. Creştină Dimitrie 1995
A. întreprinderilor din turism şi comerţ Cantemir, Cluj Napoca
59. Dumitrana, M. Contabilitatea în comerţ şi turism Maxim, Bucureşti 1996

12
 Negruţiu, M.
60. Dumitrescu, L. Marketingul serviciilor Imago, Sibiu 1999
61. Dumitrescu, L. Marketingul serviciilor publice Burg, Sibiu 2001
62. Epure, M. Programe de marketing Fund. Romaniei de maine, 2001
Bucuresti
63. Fălniţă, E. Amenajări turistice şi Mirton, Timişoara 2000
managementul calităţii mediului
64. Federaţia Industriei Pachet de măsuri ecologice pentru Min. Turismului, Bucureşti 1997
Hoteliere din România hoteluri
65. Federaţia Industriei Protejarea mediului ambiant în Min. Turismului, Bucureşti 1998
Hoteliere din România hoteluri şi restaurante
66. Finch, B. Cum să ieşi învingător dintr-o Inage, Bucureşti 1999
negociere
67. Fisher, R. Succesul în negocieri Dacia, Cluj Napoca 1995
68. Fleşeriu, A. Metode şi tehnici de turism şi Univ. Creştină Dimitrie 2001
comerţ Cantemir, Cluj Napoca
69. Florescu, C. Marketing Expert, Bucureşti 1994
70. Florescu, C. Marketing, Probleme, cazuri, teste Expert, Bucuresti 1993
71. Florescu, C.(coord) Marketing Marketer, Bucuresti 1992
72. Foltean, F. Cercetari de marketing Mirton, Timisoara 2000
73. Foltean, F. Marketing international Mirton, Timisoara 1999
74. Foltean, F. Marketing si integrare structurala Mirton, Timisoara 1999
75. Fota, C., Maciuca, Politici comerciale Arta Grafica, Bucuresti 1993
M.
76. Fruja, I.; Jivan, Al. Marketingul serviciilor, partea I-a Nero-G, Timişoara 1999
77. Gafencu Zaiţ, A. Introducere in marketingul Editura Universitatii "Al. I. 1996
serviciilor Cuza", Iaşi
78. Gafita, M. Marketing- Management Eurobit, Timisoara 1995
79. Gherasim, T. Marketing turistic Economică, Bucureşti 1999
Gherasim, D.
80. Ghereş, M. Culda, S. Turism rural Risoprint, Cluj Napoca 2000
81. Ghereş Marinela Agroturism Risoprint, Cluj Napoca 2007
82. Ghereş Marinela Economia şi protecţia mediului Risoprint, Cluj Napoca 2007
83. Ghereş Marinela, Economia mediului şi protecţia Risoprint, Cluj Napoca 2003
Rusu T.Ghereş M.I. agroecosistemelor
84. Roş V., Ghereş Diseminarea tehnologiilor de mediu Risoprint, Cluj Napoca 2000
Marinela
85. Ghereş Marinela Agroturism, de la tradiţie la oferta Risoprint, Cluj Napoca 2005
comercială
86. Ghita, A. Ciclul vietii produselor. Optiuni All Beck, Bucuresti 1999
strategice
87. Glăvan, V. Turismul în România Economică, Bucureşti 2000
88. Goleman, P. Inteligenţa emoţională Curtea Veche, Bucureşti 2001
89. Grant, W. Rezolvarea conflictelor Teora, Bucureşti 2002
90. Gruesc, S. I. Marketing în economia turismului Ed. Universităţii din 1997
Bucureşti
91. Herniaux, G., Noye, Ameliorarea calităţii proceselor Editura Tehnică, Bucureşti 1995
D.
92. Hill E., O'Sullivan T. Marketing Antet, Bucuresti 1998
93. Hill, N. De la idee la bani Curtea Veche, Bucureşti 1998
94. Hiltrop, J.-M.; Udall, Arta negocierii Teora, Bucureşti 1999

13
 S.
95. Hotca, C. Ghid de legislaţie turistică Lumina Lex, Bucureşti 2001
96. Hurmuzescu, D. Curs de tehnica turismului Pan Europe, Iaşi 1999
97. Ignaton, I.E. Management si marketing Eurobit, Timisoara 1996
98. Ioncică, M.; Minciu, Economia serviciilor Uranus, Bucureşti 1997
R.; Stănciulescu, G.
99. Ionescu, Ion Turismul, fenomen social-economic Oscar Print, Bucureşti 2000
şi cultural
100. Ionescu, I. Ionaşcu, Economia întreprinderii de turism şi Uranus, Bucureşti 2001
V. Popescu, M. comerţ
101. Iordan N. Managementul serviciilor publice All Beck, Bucureşti 2003
locale
102. Ispas, Ana Marketing turistic InfoMarket, Braşov 1999
103. Istrate, I. Bran, F. Economia turismului şi mediului Economică, Bucureşti 1996
Roşu A. G. înconjurător
104. James, M. Arta de a convinge Vox, Bucureşti 1998
105. Jivan, Al. Managementul serviciilor Editura de Vest, Timişoara 1999
106. Jolondcovschi, A. Turismul ecologic şi rural: realităţi Prometeu, Chişinău 2001
Florea, S. şi perspective
107. Juganaru M Teorie si practica în cercetarea de Expert, Bucuresti 1998
marketing
108. Kenan, K. Cum să comunici Rentorp&Straton, 2002
Bucureşti
109. Kennedy, G. Negocieri, ghid propus de The Nemira, Bucureşti 1998
Economist Books
110. Kennedy, G. Negocierea perfectă Naţional, Bucureşti 1998
111. Koren, L.; Goodman, Manualul negociatorului Anima, Bucureşti 1997
P.
112. Kotler, Ph. Managementul marketingului Teora, Bucuresti 1997
113. Kotler, Ph., Dubois, Marketing-Management Publi-Union, Paris 1989
B.
114. Kotler, Ph., Principiile Marketingului Teora, Bucuresti 1998
Saunders, J.,Armstrong
115. Kovacs, L.A. Dicţionar de termeni din industria Quo Vadis, Cluj Napoca 1998
hotelieră
116. Lassus, R. Analiza tranzacţională Teora, Bucureşti 2000
117. Lazar, D.D. Cercetari de marketing Star Soft, Alba-Iulia 2001
118. Lazar, D.D. Bazele marketingului Star Soft, Alba-Iulia 1999
119. Lazar, D.D. Planificarea si prognoza dezvoltarii Univ. Babes-Bolyai, Cluj- 1979
economico-sociale Napoca
120. Lazar, D.D. Marketing Aisteda, Alba-Iulia 1998
121. Lazar, D.D. Marketing general Atu, Sibiu 1999
122. Lupu, N. Hotelul - economie şi management All Beck, Bucureşti 2002
123. Lupu, N. Tehnica operaţiunilor de turism şi ASE, Bucureşti 1994
gestiune hotelieră
124. Maddux, R. B. Successful Negotiation Kogan Page 1999
125. Malcomete, P. Marketing international Fund Ac. Gh. Zane, Iasi 1998
126. Malcomete, P., Nita, Marketing si crestere economica Junimea, Iasi 1972
I., Vorzsak A
127. Maltz, M. Psihocibernetica Curtea Veche, Bucureşti 1999
128. Manole, V. Marketing ASE, Bucuresti 2002

14
129. Marton, A. Ecologie şi turism - Ecoturism Mirton, Timişoara 2000
130. Mattock, J. Ehrenborg, Cum să devii un bun negociator Allbeck, Bucureşti 1996
J.
131. Mc Donald , M. Marketing strategic Codecs, Bucuresti 1998
132. Medrihan, G.,Bucur- Marketing Gamma 1997
Sabo, Boier, R.
133. Meghisan, Gh., Marketing Scrisul Romanesc, 1994
Nistorescu, T. Craiova
134. Merces, D. Marketing, Ed 1 Oxford 1992
135. Merce, E. Măruţă, P. Statistică economică în turism şi Univ. Creştină Dimitrie 1997
comerţ Cantemir, Cluj Napoca
136. Mihaita, V.N. Metode cantitative in studiul pietei Economica, Bucuresti 1996
137. Mihuţ, I. ; Pop, D. M. Consumatorul şi managementul Dacia, Cluj Napoca 1996
ofertei
138. Minciu, R. Economia turismului Uranus, Bucureşti 2001

139. Minculete, Gh. Introducere in marketing:notiuni, Acad de Srudii Militare, 2002

concepte, aplic Bucuresti
140. Mucchielli, A. Arta de a influenţa, Analiza Polirom, Iaşi 2002
tehnicilor de manipulare
141. Muller Hagedorn, L. Introducere in marketing Niculescu, Bucuresti 1997
142. Naghi, M. Stegerean, Managementul unităţilor din comerţ Ecoexpert, Cluj Napoca 2001
R. şi turism, vol II
143. Naghi, M. Stegerean, Managementul unităţilor din comerţ G. Bariţiu, Cluj Napoca 1999
R. Modola, R. şi turism, vol I
144. Neagu, V. Servicii şi turism Expert, Bucureşti 2000
145. Negrut, C. Initiere in marketing Augusta, Timisoara 1997
146. Nicoară, L.; Puşcaş, Regionare turistică mondială Presa Universitară 2002
A. Clujeană, Cluj Napoca
147. Nicolescu, E. Marketingul în turism Sport - turism, Bucureşti 1975
148. Nicolescu, R. Tehnologia restaurantelor Inter, Bucureşti 1998
149. Nicula, V. Tehnica operaţiunilor de turism Alma Mater, Sibiu 2002
150. Niculescu, E. (coord) Marketing modern Polirom, Iasi 2000
151. Nistoreanu, P. Management în turism ASE, Bucureşti 2002
152. Nita, C. Dictionar de marketing si de afaceri Economica, Bucuresti 1994
153. Nita, M. Marketing si mangament Printech, Bucuresti 2001
154. Odobescu, E. Marketingul bancar naţional şi Sigma Primex, Bucureşti 1999
internaţional, Ediţia a II-a
155. Olteanu, V. Marketingul serviciilor Uranus, Bucureşti 1999
156. Olteanu, V. Cerecetari de marketing Fund Romaniei de maine, 2000
Bucuresti
157. Olteanu, V.; Cetină, Marketingul serviciilor Expert, Bucureşti 1994
I.
158. Olteanu, V. Marketingul serviciilor : o abordare Ecomar, Bucureşti 2003
manageriala
159. Olteanu, V. Marketingul serviciilor : teorie si Uranus, Bucureşti 2001
practica
160. Paina, N. Marketing Univ. Babes-Bolyai, Cluj- 1981
Napoca
161. Paina, N. Marketing aplicat Vasile Goldis, Arad 1996
162. Paina, N. (coord) Marketingul unitatilor din turism si Univ Crestina Dimitrie 1996

15
 comert Cantemir, Cluj
163. Paina, N.(coord) Bazele marketingului Univ Crestina Dimitrie 1996
Cantemir, Cluj
164. Paina, N.; Pop, D.M. Marketing. Probleme-Teste Univ. Crestina Dimitrie 1994
Cantemir, Cluj
165. Paina, N., Pop, D.M. Cercetari de marketing Presa Universitara 1998
Clujana, Cluj
166. Paina, N.; Pop, D.M.; Cercetari de marketing- Aplicatii Presa Universitara 1998
Gherasim, N. Clujana, Cluj
167. Paina, N.; Pop, D.M.; Politici de marketing-Aplicatii Presa Universitara 1999
Paina, N.D. Clujana, Cluj
168. Paina, N.; Pop, M., Politici de marketing Editura Presa Universitară 1998
D. Clujeană, Cluj-Napoca
169. Pânişoară, I.O. Comunicarea eficientă Polirom, Iaşi 2003
170. Patriche, D. Programe de marketing INCC, Virgil Madgearu 1994
171. Patriche, D. Elemente de marketing turistic Global Media Image, Deva 2000
Strentan, F. Ispas, A.
Patriche, I.
172. Pease, A. Limbajul trupului Polimark, Bucureşti 1993
173. Pease, A. Garner, A. Limbajul vorbirii Polimark, Bucureşti 1993
174. Peretti, A. Boniface, Tehnici de comunicare Polirom, Iaşi 2002
J.
175. Petcu, N. Statistică în turism: teorie şi Albatros, Cluj Napoca 2000
aplicaţii
176. Petrea, R. Petrea, D. Turism rural Presa Universitară 2000
Clujeană, Cluj Napoca
177. Pistol, Gh. Marketing Fund, Romania de maine 2000
178. Pistol, Gh. Pistol, L. Negocieri comerciale Tribuna Economică, 2000
Bucureşti
179. Plaias, I. Comportamentul consumatorului Intelcredo, Deva 1997
180. Plaias, I. Procesul decizional al Risoprint, Cluj-Napoca 1993
consumatorului
181. Plăiaş, Ioan Negocierea afacerilor Risoprint, Cluj 2003
182. Plăiaş, Ioan Procesul decizional al Risoprint, Cluj 1997
consumatorului
183. Pop, D.M. Fise de marketing: aplicatii, studii Alma Mater, Cluj 2002
de caz
184. Postelnicu, Gh. Introducere în teoria şi practica Dacia, Cluj-Napoca 1997
turismului
185. Postelnicu, Gh. Turism internaţional. Realităţi şi Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- 1998
perspective Napoca
186. Postelnicu, Gh. Economia turismului Univ. Creştină Dimitrie 1999
Cantemir, Cluj Napoca
187. Postelnicu, Gh. Introducere în teoria şi practica Dacia, Cluj Napoca 1997
turismului
188. Postelnicu, Gh. Turism internaţional: realităţi şi Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj 1998
perspective Napoca
189. Pruitt, D. G. Negotiation Behavior Academic Press 1981
190. Prutianu, Şt. Manual de comunicare şi negociere Polirom, Iaşi 200
în afaceri (Comunicarea)
191. Purcarea, Th. Management comercial Expert, Bucuresti 1994

16
192. Putz, E.; Pîrjol, F. Marketing turistic Mirton, Timişoara 1997
193. Sabath, A. M. Codul bunelor maniere în afaceri Vremea, Bucureşti 2000
194. Sandu, P. Marketing în turism şi servicii Editura Universităţii 1998
Suceava
195. Sasu, C-tin Marketing comercial Graphix, Iasi 1994
196. Sasu, C-tin Marketing Univ Alex I Cuza, Iasi 1995
197. Scott, B. Arta negocierilor Tehnică, Bucureşti 1996
198. Sica S. Marketing General - particularităţi în Dareco 2002
organizaţiile non-profit
199. Snak, O. Marketingul turismului Academia Română de 1994
Marketing, Bucureşti
200. Snak, O. Baron, P. Economia turismului G. Bariţiu, Cluj Napoca 2001
Neacşu, N.
201. Şoitu, L. Comunicare şi acţiune Institutul European, 1997
Bucureşti
202. Someşan, C. Marketingul serviciilor de afaceri Sincron, Cluj-Napoca 1997
203. Souni, H. Manipularea în negocieri Antet, Oradea 1998
204. Stăncioiu, A. F. Dicţionar de terminologie turistică Economică, Bucureşti 1999
205. Stăncioiu, A. F. Strategii de marketing în turism Economică, Bucureşti 2000
206. Stănciulescu, G. Tehnica operaţiunilor de turism All, Bucureşti 1998
207. Stănciulescu, G. Managementul operaţiunilor de All Beck, Bucureşti 2002
turism
208. Stănciulescu, G. Managementul agenţiei de turism ASE, Bucureşti 2002
209. Stănciulescu, G. et Managementul turismului durabil în All Beck, Bucureşti 2000
al. ţările riverane Mării Negre
210. Stănciulescu, G. Dicţionar poliglot de termeni All, Bucureşti 1998
Lupu, N. Ţigu, G. utilizaţi în turism
211. Stănciulescu, G. Tehnica operaţiunilor de turism - All Beck, Bucureşti 1999
Ţigu, G. studii de caz
212. Stanton, N. Comunicarea Ştiinţă & Tehnică, 1995
Bucureşti
213. Stefanescu, P. Bazele marketingului Bucuresti 1995
214. Stoina, C. Spânu, M. Turism şi marketing turistic Fundaţia România de 2003
Mâine, Bucureşti
215. Thomas, M., J. Manual de marketing Codecs, Bucureşti 1998
216. Vellas, F. Turismul. Tendinţe şi previziuni Walforth, Bucureşti 1997
217. Voiculescu, D. Negocierea – formă de comunicare Ştiinţifică, Bucureşti 1991
în relaţiile interumane
218. Vorzsak, A. et al. Introducere în marketingul Presa Universitară 2001
serviciilor Clujeană, Cluj Napoca
219. Vorzsák, Á.(coord.) Marketing, Partea a I-a, Cercetări de Risoprint, Cluj-Napoca 1999
marketing
220. Vorzsák, Á.(coord.) Marketing, Partea a II-a, Politici de Risoprint, Cluj-Napoca 2000
marketing
221. Vorzsák, Á.(coord.) Introducere în marketingul Presa Universitară 2001
seviciilor Clujană, Cluj-Napoca
222. Vorzsak, A., Pop, M., Marketing UBB, Cluj Napoca 1996
Muresan, A.
223. Vorzsak, A., Pop, M., Caiet de marketing UBB, Cluj Napoca 1996
Muresan, A.

17
224. Zaharia, V. Tehnica operaţiunilor de turism Lumina Lex, Bucureşti 2002
225. Zaharia, V. Economia şi organizarea serviciilor Lumina Lex, Bucureşti 2002
hoteliere şi de alimentaţie
226. Ziglar, Z. Dincolo de vârf Curtea Veche, Bucureşti 2000
227. Ziglar, Z. Arta vânzării Almatea, Bucureşti 2002

18
 3. RECOMANDĂRI PRIVIND ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Prezentul capitol se doreşte a fi un ghid în vederea elaborării lucrării de licenţă, definind

totodată o serie de norme de redactare specifice:
# ce se înţelege prin lucrare de licenţă;
# cum să alegeţi subiectul şi cum să organizaţi timpul de lucru;
# cum să conduceţi o cercetare bibliografică;
# cum să organizaţi materialul pe care îl reperaţi;
# cum să redactaţi şi să prezentaţi materialul elaborat.
Dacă pentru primele patru etape nu există reguli stricte, în ceea ce priveşte redactarea
lucrării, au fost elaborate o serie de standarde, specifice articolelor şi comunicărilor ştiinţifice.

3.1. CE ESTE O LUCRARE DE LICENŢA?

O lucrare de licenţă este un proiect de cercetare, având o dimensiune medie de 80 - 90

de pagini tehnoredactate, în care studentul tratează o problemă din domeniul de specialitate în
care vrea să obţină licenţa.
Lucrarea de licenţă este, alături de proba scrisă, o componentă indispensabilă pentru
obţinerea licenţei în economie. În urma obţinerii unei note de trecere la proba scrisă, studentul
prezintă proiectul în faţa unei comisii de licenţă. Lucrarea va fi însoţită de un referat al
conducătorului ştiinţific (profesorul care coordonează lucrarea) şi/sau a coreferentului, care
aduce aprecieri sau eventuale obiecţii referitoare la calitatea muncii candidatului. În urma
prezentării lucrării, se declanşează o discuţie pe marginea subiectului abordat între membrii
comisiei şi candidat. Din evaluarea conducătorului ştiinţific, care evidenţiază calităţile şi/sau
deficienţele lucrării scrise, şi din capacitatea candidatului de a susţine opiniile exprimate în scris,
comisia de licenţă stabileşte o evaluare globală, reprezentând o medie a notelor acordate de
fiecare membru al comisiei.
Poate unii dintre cei care citesc aceste rânduri se întreabă care este utilitatea acestui examen
de licenţă. Este un examen care vă apropie de exerciţiul profesiei, certificând un anumit nivel al
cunoştinţelor economice şi capacitatea de a învăţa şi de a profesa în domeniul de competenţă ales.
Lucrarea de licenţă trebuie să aducă o notă de originalitate în domeniu. La finalizarea
studiilor universitare, se realizează în general lucrări de compilaţie, mai rar teze de cercetare,

19
care de obicei sunt rezervate nivelului doctoral. într-o lucrare de compilaţie, studentul
demonstrează că şi-a format o viziune asupra celei mai mari părţi a literaturii existente în
domeniu şi că este capabil să o expună în mod coerent şi clar. realizând corelaţii între diferitele
puncte de vedere existente, oferind astfel o perspectivă utilă din punct de vedere informativ
pentru un specialist al ramurii dar care nu a aprofundat problema particulară studiată.
Abordarea recomandată în realizarea lucrării de licenţă este aceea a studiului sistematic,
câteva ore pe zi, astfel încât lucrarea rezultantă să ofere autorului satisfacţie intelectuală şi să aibă
utilitate profesională şi după absolvirea studiilor. Lucrarea de licenţă poate fi începutul unei
cercetări mai ample, care va continua în anii următori, sau poate reprezenta primii paşi în cariera
profesională aleasă.
În fapt, elaborarea unei lucrări de licenţă presupune o serie de aspecte extrem de utile în
viaţa profesională, indiferent de domeniu, anume:
# identificarea unui subiect precis;
# colectarea documentelor despre acel subiect;
# ordonarea acestor documente;
# reexaminarea temei în lumina documentelor adunate;
# găsirea unei forme organice pentru ansamblul reflecţiilor precedente;
# redactarea lucrării astfel încât cititorul să înţeleagă mesajul transmis şi să fie
capabil, la nevoie, să ajungă la aceleaşi documente spre a relua subiectul pe cont propriu.
A redacta o lucrare de licenţă înseamnă, deci, a învăţa să pui ordine în propriile idei şi a
aranja datele, este o experienţă de muncă metodică, ce presupune realizarea unui studiu util şi
altora. Astfel, nu este esenţial subiectul lucrării, cât experienţa pe oare realizarea ei o presupune.
În alegerea subiectului lucrării de diplomă, există o serie de propuneri venite din partea
profesorilor (vezi capitolul 2 al prezentei lucrări), însă este recomandabil ca tema de cercetare să
fie propusă chiar de Dvs., motivat(ă) şi interesat(ă) fiind de un anumit domeniu de studiu. Această
temă va trebui să fie aprobată de un cadru didactic îndrumător de lucrare.
În alegerea subiectului ce urmează a fi tratat, recomandăm următoarele:
# tema să corespundă intereselor Dvs. : să fie legată de disciplinele de specialitate studiate,
de lecturile Dvs. în domeniu, de actualitatea economico-socială;
# sursele de documentare să fie reperabile şi accesibile Dvs.;
# sursele de documentare să fie manevrabile, inteligibile şi accesibile din punct de vedere
cultural;
# metodologia cercetării să fie adecvată experienţei Dvs.
20
 Aceste patru argumente în alegerea temei lucrării se pot rezuma în recomandarea de a vă
alege un subiect pe care sunteţi capabil(ă) să îl dezvoltaţi în conformitate cu exigenţele
universitare.
De asemenea, alegerea conducătorului ştiinţific nu trebuie să se bazeze pe simpatii, ci pe
criterii profesionale. In cazul unei abordări pluridisciplinare, este posibil, chiar recomandabil, să
existe un co-referent, care să asigure o coordonare adecvată a redactării lucrării.

3.2. ALEGEREA TEMEI LUCRĂRII DE LICENŢA

Prima tentaţie ar putea fi aceea de a realiza o lucrare de licenţă în care să vorbiţi despre
multe lucruri. Este totuşi recomandabilă abordarea sistemică, exhaustivă a temei alese. Astfel,
este de preferat un subiect mai restrictiv, dar abordabil, de tipul "Aspecte ale politicii de selecţie şi
recrutare a resurselor umane în cadrul companiei ..." unei teme de tipul "Managementul resurselor
umane în România".
O abordare panoramică şi prea vastă poate conduce la omisiuni şi la subiecte de polemică
(şi de divagaţie) cu membrii comisiei de licenţă. Dacă însă vă veţi limita la a cerceta extrem de
serios pe marginea unei teme foarte precis definite, veţi avea şansa de a controla un material
necunoscut majorităţii comisiei şi auditoriului.
În ceea ce priveşte caracterul aplicativ al lucrării, majoritatea lucrărilor de licenţă din
domeniul economic au o parte practică, concretizată într-un studiu de caz sau o cercetare empirică.
Este posibil. în anumite cazuri, să se realizeze o cercetare fundamentală, care să abordeze o
problemă abstractă şi eventual să aibă drept scop elaborarea unui model. Totuşi, dat fiind profilul
specializării Dvs.. este recomandabil să existe o ilustrare practică a conceptelor analizate.
O întrebare frecventă în ceea ce priveşte lucrarea de diplomă este aceea privind intervalul
de timp necesar redactării. În funcţie de autor şi de metodele de lucru folosite, aceasta variază de
la şase luni la un an sau chiar mai mult. Perioada de elaborarea poate fi chiar mai scurtă, cu
condiţia să fi realizat o documentare prealabilă aprofundată.
Este ideal să vă orientaţi spre un anumit domeniu încă de la începutul anului II] de studii,
sau chiar mai devreme. Este momentul în care v-aţi familiarizat deja cu disciplinele fundamentale şi
începe aprofundarea domeniului de specializare. Cu cât alegerea subiectului şi discutarea lui cu
profesorul coordonator este mai timpurie, cu atât se elimină riscul de a alege o diciplină sau o
temă care nu vi se potrivesc, pentru care nu găsiţi suficiente surse de documentare sau pentru care
este imposibil să găsiţi un corespondent practic.
21
 Conducătorul ştiinţific joacă un rol foarte important în stabilirea reperelor studiului şi în
evaluarea rezultatelor preliminare, deci, în măsura posibilului, este recomandabil să păstraţi o
legătură foarte strânsă cu acesta pe tot parcursul perioadei de elaborare a lucrării. De asemenea,
din discuţia preliminară legată de tema pe care doriţi să o abordaţi şi metodologia de cercetare
pe care o propuneţi, acesta va putea estima capacitatea dvs. de a trata subiectul respectiv.
Un cadru didactic poate îndruma între 15-20 lucrări de licenţă pe an, fapt ce poate constitui
un alt motiv de a vă orienta spre un anumit domeniu din timp, astfel încât să puteţi realiza ceea ce
vă propuneţi. Conducătorul ştiinţific poate fi oricare dintre cadrele didactice care predau la
specializarea pe care o urmaţi. În cazul tinerelor cadre didactice, lucrarea poate fi coordonată în
tandem cu titularul de curs. Contactul permanent cu cadrul didactic de la seminar vă asigură o mai
bună monitorizare.
În momentul în care v-aţi hotărât asupra subiectului pe care îl veţi trata, depuneţi o cerere la
secretariatul catedrei, conform modelului prezentat în continuare (vezi Fig. Nr. 1)

Avizul conducătorului ştiinţific [ data şi semnătura ]

Domnule Decan,
Subsemnatul / Subsemnata .........................
student(ă) al / a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor,
specializarea .................... - cu predare în limba ..................
anul ... de studii, seria ..., grupa ..., vă rog să-mi aprobaţi ca temă pentru
lucrarea de licenţă.............................................
având coordonator ştiinţific pe Dl. / Dna Prof.
Vă mulţumesc.
[ Data ] [ Semnătura studentului studentei ]
Domnului Decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Figura nr. 1. Model de cerere de aprobare a temei lucrării de licenţă

Înainte de a depune cererea la secretariat, trebuie să obţineţi acordul scris al profesorului

coordonator. Această cerere trebuie depusă cu minimum nouă luni înainte de susţinerea
examenului de licenţă.
Dacă, din motive obiective, vă veţi afla în imposibilitatea de a realiza cercetarea temei
respective, puteţi schimba, o singură dată, titlul propus, fără a schimba însă coordonatorul
22
ştiinţific.
În afară de înregistrarea formală a temei cercetate, vă recomandăm să stabiliţi, de comun
acord cu conducătorul ştiinţific, un calendar de lucru, care să prevadă întâlniri cel puţin o dată pe
lună pentru a-i prezenta felul în care progresaţi în cercetarea Dvs. Imediat după stabilirea temei
este recomandabil să elaboraţi planul lucrării, chiar dacă pentru început va fi doar o schiţă.
Această organizare vă va permite să fixaţi câteva repere în vederea desfăşurării cercetării.

3.3. CERCETAREA MATERIALULUI BIBLIOGRAFIC

O componentă importantă în definirea subiectului lucrării de licenţă este stabilirea

posibilităţilor de documentare în domeniul respectiv. Astfel, vă recomandăm să identificaţi unde
sunt localizate sursele de documentare, dacă vă sunt uşor accesibile şi dacă sunteţi capabili să le
utilizaţi.
In ceea ce priveşte sursele de documentare, acestea pot fi cărţi, studii, articole de
specialitate, cercetării ştiinţifice. Recomandăm o oarecare rezervă în utilizarea informaţiilor de pe
internet sau din presă şi moderaţie în ceea ce priveşte ponderea lor în ansamblul surselor de
informare utilizate (în funcţie de specificul cercetării).
O primă sursă de "orientare" bibliografică este biblioteca, unde pot fi găsite cărţi, colecţii
de reviste de specialitate, baze de date sau informaţii stocate în medii virtuale. În cazul în care aţi
stabilit o bibliografie sigură, consultaţi catalogul bibliotecii pentru a afla care dintre materialele de
care aveţi nevoie se găsesc în biblioteca respectivă.
Însă, în majoritatea cazurilor, ajungem la bibliotecă pentru a căuta materiale
bibliografice de a căror existenţă nu am aflat încă, în scopul de a alcătui o bibliografie. Primele
indicii pot fi obţinute consultând catalogul pe autori, extrem de util în cazul în care aveţi o listă de
autori consacraţi în domeniu. Există de asemenea un catalog pe subiecte, care poate furniza mai
multe informaţii privind tema cercetată şi care oferă o listă a publicaţiilor din domeniul de studiu
aflate în bibliotecă. Este recomandabilă consultarea ambelor tipuri de cataloage pentru a evita
omiterea unor surse bibliografice datorită subiectivismului autorilor catalogului pe subiecte.
În vederea sistematizării muncii de cercetare, este recomandabil să realizaţi o listă
bibliografică, care să cuprindă toate publicaţiile pe care trebuie să le căutaţi. Această listă va fi de
fapt un catalog personalizat. Informaţiile esenţiale despre cărţi pot fi însoţite de comentarii
personale de tipul "foarte important conform autorului X", "Y consideră modelul ca fiind lipsit
de valoare", "de cumpărat", etc. Lista bibliografică vă va permite să redactaţi bibliografia finală.
23
 Această listă vă va permite să aveţi o imagine de ansamblu asupra publicaţiilor
disponibile în domeniul de cercetare ales şi vă va asigura realizarea unei eventuale ierarhii a
acestor surse. Vă recomandăm ca, atunci când trataţi subiecte de teorie economică, să
încercaţi să ajungeţi la sursa primară de informaţie, adică la autorul care a dezvoltat
respectivul concept. Bineînţeles, sursele secundare - autorii care comentează teoria - nu sunt
neglijabile, însă nu trebuie să vă limitaţi doar la acest tip de publicaţii, decât în cazul în care nu
aveţi acces la lucrarea originară.
Vă recomandăm ca, pe măsură ce avansaţi în cercetarea Dvs. să realizaţi corelaţii între
diferitele materiale parcurse şi să încercaţi să le plasaţi în contextul lucrării.

3.4. PLANUL DE LUCRU

După ce aţi consultat majoritatea surselor bibliografice disponibile referitoare la tema

aleasă, veţi putea contura mai precis planul de lucru şi veţi fi capabil(ă) să căutaţi în întreprinderea în
care vă realizaţi stagiul de practică informaţiile de care aveţi nevoie pentru a ilustra conceptele
prezentate în lucrare.
Desigur, este dificil să realizaţi sumarul lucrării înainte de a începe să o redactaţi, însă
această metodă de lucru vă va permite să aveţi repere concrete în demersul dvs.. chiar dacă veţi fi
nevoit(ă) să procedaţi la mai multe restructurări pe parcursul redactării.
Cuprinsul provizoriu vă va ajuta să vă ordonaţi ideile, mai ales dacă veţi încerca, pentru
fiecare capitol să notaţi câteva idei centrale (un scurt rezumat al viitorului capitol). Astfel, veţi
avea şi material pe marginea căruia să discutaţi cu conducătorul ştiinţific. Cuprinsul vă permite
deja să intuiţi structura logică a lucrării, stabilind divizarea materialului în capitole, paragrafe şi
subparagrafe.
Acest tip de organizare a materialelor permite adăugarea unor noi direcţii de cercetare
(ramificaţii ale problemei principale, fără însă a altera structura deja existentă). Odată stabilit
acest cuprins provizoriu, va trebui să începeţi corelarea diverselor aspecte cu fişele de lectură şi
celelalte tipuri de documentare de care dispuneţi.
Aşa după cum se ştie, lucrările de licenţă din domeniul economic se pretează a fi ilustrate
cu exemple practice. Fie că este vorba de un studiu de caz. de o cercetare empirică (studiu de
piaţă, plan de afaceri, program de audit etc.) sau de o cercetare la nivel macro-economic (testarea
unui model, analiza statistică a unor indicatori macroeconomici etc), această componentă practică
va trebui să ocupe un loc central în lucrarea pe care o veţi elabora.
24
 Dacă efectuaţi un stagiu într-o organizaţie, în afara colectării tuturor informaţiilor legate
de tema lucrării, vă recomandăm să vă documentaţi asupra datelor generale legate de respectiva
organizaţie (forma de organizare juridică, obiect de activitate, număr de salariaţi, organizare,
management, poziţia concurenţi ala. conjunctura economică, legislaţia conexă domeniului Dvs. de
interes etc). Toate aceste informaţii sunt disponibile în general pe site-ul organizaţiei respective.
în broşurile informative şi în rapoartele anuale, precum şi în rapoartele interne. O sursă
importantă de informaţii o reprezintă superiorii ierarhici şi colegii Dvs., cărora le puteţi lua
interviuri, pe care le veţi consemna în foile de lucru şi pe care le veţi cita ca atare în cazul
utilizării în lucrare.
Fără să ne abatem de la structura logică propusă anterior, vă sugerăm două metode de
structurare a informaţiilor: realizând o distincţie clară între partea teoretica şi cea practica sau,
dimpotrivă, contopind cele două aspecte (elementele de teorie vin să expliciteze aspectele
practice subliniate).

3.5. REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Fără a fi un material de popularizare, lucrarea de licenţă va trebui să definească conceptele

specifice utilizate, cu excepţia termenilor indiscutabili, fundamentali ai domeniului. Pentru a
evita excesul de definiţii, vă recomandăm să definiţi toţi termenii tehnici pe care îi folosiţi drept
categorii cheie pentru discursul Dvs. Dacă domeniul abordat este foarte restrictiv, puteţi folosi
introducerea pentru a prezenta pe scurt obiectul studiului şi pentru a oferi câteva repere cititorului.
Definiţiile vor fi introduse atunci când structura logică a lucrării o impune, fără a
transforma partea introductivă într-un glosar de termeni economici. Puteţi utiliza notele de subsol
pentru a face comentarii pe marginea conceptelor utilizate, atunci când consideraţi că introducerea
unei definiţii ar afecta economia lucrării.

3.5.1.Cum redactăm?
În ceea ce priveşte redactarea propriu-zisă a lucrării, vă recomandăm câteva reguli:
# utilizaţi fraze concise şi clare, uşor de urmărit şi de decriptat;
# la prima redactare, scrieţi tot ceea doriţi despre subiect, fără să vă impuneţi restricţii;
# nu ezitaţi să folosiţi semnele de punctuaţie pentru a facilita transmiterea mesajului:
# încercaţi să formulaţi paragrafe care să urmărească o singură idee (fără însă a avea
paragrafe formate dintr-o singură propoziţie sau frază);
25
 # începeţi cu acea parte despre care simţiţi că aveţi ce spune, restul lucrării se va construi
în jurul acestui nucleu;
# nu folosiţi un limbaj teatral, evitaţi punctele de suspensie, exclamaţiile, ironiile; limbajul
Dvs. trebuie să fie unui referenţial (cu termeni bine definiţi şi univoci);
# definiţi întotdeauna un termen atunci când îl introduceţi pentru prima oară;
# încercaţi să structuraţi materialul astfel încât un subcapitol să ocupe minimum o pagină;
# testaţi reacţiile conducătorului ştiinţific la materialul elaborat, furnizându-i materiale
pe măsură ce ie redactaţi.

3.5.2.Structura lucrării şi reguli de tehnoredactare

Ordinea în care vom aborda elementele constitutive ale lucrării de licenţă este aceea în
care ele vor fi cuprinse în materialul final, nu neapărat ordinea cronologică în care vor fi realizate.
Coperta lucrării de licenţă cuprinde elementele de identificare conform figurii nr. 2.
Toate elementele de identificare vor fi marcate în limba română, cu excepţia titlului, care va fi
scris în limba în care este elaborată lucrarea.
Titlul lucrării va fi scris cu caractere lizibile şi plasat la intersecţia diagonalelor copertei
(puţin deasupra centrului paginii).
Numele conducătorului ştiinţific va fi însoţit de gradul didactic complet. Numele Dvs. va
fi înscris conform actelor de identitate, cu toate prenumele.
Coperta poate fi cartonată, lucrarea fiind legată într-un atelier tipografic specializat, sau
poate fi din plastic transparent (foaie laminată), lucrarea fiind legată cu spirală. Coperta va fi
sobră, fără desene sau fotografii.
Pagina de gardă (coperta interioară) reia şi suplimentează elementele de identificare
prezente pe copertă. Această copertă interioară este practic prima pagină a lucrării, chiar dacă
numărul paginii nu apare tipărit.
Pagina de mulţumiri / Motto este o pagină facultativă. Dacă doriţi totuşi să o includeţi
în lucrare, această pagină trebuie să fie semnificativă şi concisă. Mulţumirile sunt de obicei
adresate celor care v-au sprijinit în realizarea lucrării, reprezentanţi ai întreprinderii în care aţi
realizat documentarea pentru partea aplicativă şi cadre didactice care au coordonat cercetarea,
membri ai familiei etc.

26
 COPERTA EXTERNĂ
UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

[ Prenume, nume]

Cluj-Napoca
2008

PAGINA DE GARDĂ (prima pagină de după copertă)

27
 UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
SPECIALIZAREA MARKETING

LUCRARE DE LICENŢĂ
TITLUL LUCRĂRII

Conducător ştiinţific: Absolvent(ă):

[Grad didactic, titlu ştiinţific, prenume, nume] [ Prenume, nume]

Cluj-Napoca
2008

Figura nr. 2. Model de copertă şi de pagină de gardă pentru lucrarea de licenţă

Cuprinsul ilustrează structura lucrării, fără însă a intra prea mult în detalii. Cuprinsul
lucrării se plasează în general la începutul lucrării, după pagina de mulţumiri, având drept
scop facilitarea orientării în interiorul lucrării. Ca model de tehnoredactare vă sugerăm forma
prezentată în figura nr. 3.

28
 CUPRINS
Lista figurilor şi graficelor 5 (opţional)
Lista tabelelor................................6 (opţional)
Introducere................................... 7
I. Titlu capitol............................xx
1.1. Titlu subcapitol...................xx
1.1.1. Titlu paragraf..............xx
1.1.2.Titlu paragraf.................xx
1.2. Titlu subcapitol...................xx
1.2.1. Titlu paragraf................xx
L2.2. Titlu paragraf.................xx.
1.2.3.Titlu paragraf..... ............xx
Titlu capitol................................xx
2.1. Titlu subcapitol...................xx
2.1.1. Titlu paragraf................xx
2.L2. Titlu paragraf.................xx
2.2. Titlu subcapitol...................xx
2.2.1............................Titlu paragraf xx
2.2.2..................................................Titlu paragraf xx
3. Titlu capitol..............................xx
3.1.Titlu subcapitol....................xx
3.2.Titlu subcapitol....................xx
3.2.1..................................................Titlu paragraf xx
3.2.2..................................................Titlu paragraf xx
Concluzii şi recomandări .......... xx
Bibliografie..................................xx
Anexe .............................................xx
Declaraţie pe propria răspundere privind originalitatea lucrării.

Figura nr. 3. Model de cuprins al lucrării de licenţă

29
 În cuprins nu apar mai mult de 3 - 4 subdiviziuni, chiar dacă lucrarea conţine mai multe
ramificaţii. Aceste subdiviziuni sunt prea puţin importante în economia lucrării pentru a le
înscrie în cuprins, exceptând faptul că numerotarea lor ocupă mai mult loc decât denumirea
propriu-zisă (de exemplu, "3.3.1.3.2.2.1."). De altfel, astfel de sub-divizări ale materialului sunt
de evitat, făcând extrem de obositoare urmărirea firului logic al lucrării. Din acest motiv, este
recomandabil ca, atunci când faceţi enumerări ale căror elemente vor fi detaliate, să utilizaţi o
numerotare mixtă cifre şi litere.
În general, o lucrare de diplomă este formată din trei - cinci capitole. Recomandăm o
pondere de minimum 50% a părţii practice şi un echilibru între capitole (ca număr de pagini şi de
subcapitole).
Cuprinsul se realizează la sfârşit, când aţi fixat paginaţia lucrării. Puteţi utiliza opţiunea
"Table of contents" din meniul "Insert / Index and tables" din MSWord. Această opţiune vă
permite să obţineţi automat cuprinsul lucrării şi are avantajul de a actualiza informaţiile în cazul
în care mai faceţi modificări.
Înainte de a ajunge la textul propriu-zis al lucrării, există o serie de liste care indexează
abrevierile utilizate în lucrare, tabelele, figurile şi graficele. Toate aceste liste sunt realizate pe
măsură ce avansaţi în redactarea lucrării de diplomă.
Lista tabelelor cuprinde toate tabelele din lucrare, cu menţionarea numărului tabelului,
a titlului şi a paginii la care se află în lucrare. Această listă permite reperarea rapidă în text a
anumitor informaţii cuprinse în respectivele tabele.
Lista figurilor şi graficelor cuprinde, după cum indică şi numele, un inventar al tuturor
figurilor din textul lucrării. O soluţie facilă în realizarea listelor de tabele şi de figuri şi grafice
este oferită de acelaşi meniu "Insert / Index and tables", opţiunea "Table of figures / tables" în
MSWord.
Introducerea va permite o trecere în revistă a domeniului pe care vă propuneţi să îl
exploraţi. În aceste pagini veţi detalia motivaţia alegerii temei, stadiul actual al cunoaşterii în
domeniu, detalii privind modul în care veţi aborda studiul, structura lucrării şi utilitatea
cercetării. În general, introducerea reprezintă 4 - 5 pagini din lucrare.
Recomandăm să redactaţi introducerea după ce aţi realizat lucrarea. Astfel, veţi putea
sintetiza elementele de conţinut, metoda de cercetare, sursele de informaţii utilizate şi obiectivele
urmărite.
Corpul lucrării este format, aşa cum precizam anterior din trei - cinci capitole, care
detaliază structura logică a materialului. În cazul în care optaţi pentru o distincţie clară între
partea teoretică şi cea practică, vă recomandăm ca partea teoretică să reprezinte un capitol
(definirea conceptelor, enunţarea ipotezelor de lucru, trecerea în revistă a principalelor curente
de opinie existente), partea practică să reprezinte un alt capitol iar ultimul capitol să fie dedicat
concluziilor şi recomandărilor.
Partea practică va debuta cu o descriere a organizaţiei în care s-a desfăşurat stagiul de
practică (una până la trei pagini), cu concentrare asupra departamentului de care se leagă
subiectul cercetat. Scopul utilizării unor exemple reale este acela de a vă pune in contact cu
realitatea socio-economică. Este deci un prilej de a demonstra că sunteţi capabil(ă) să înţelegeţi
fenomenele economice şi să aplicaţi noţiunile teoretice învăţate în timpul facultăţii.
Informaţiile pe care le furnizaţi despre organizaţia respectivă nu trebuie să încalce clauza
de confidenţialitate (dacă aceasta există) iar prelucrarea acestora în lucrare trebuie să se facă cu
acordul responsabilului de stagiu din organizaţie. În cazul unor teme sensibile, cum ar fi
strategia firmei, structura costurilor, bugetele, etc., este posibil să aveţi acces la informaţii, dar să
vi se solicite să nu utilizaţi cifrele reale. În acest caz, pot fi utilizaţi coeficienţi care să modifice
sumele reale, păstrând însă proporţiile. Identitatea organizaţiei poate fi de asemenea protejată,
urmând ca în text să vă referiţi la "Compania X" sau denumind cu un termen fictiv organizaţia.
Scopul acestei lucrări de licenţă nu este acela de a face dezvăluiri despre o anumită companie, ci
de a realiza o analiză economică pertinentă a unui fenomen economic.
O parte importantă a lucrării este aceea de concluzii si recomandări , care sintetizează
întreaga analiză şi dă măsura utilităţii cercetării. În aceaste pagini veţi concentra toate disfuncţiile
identificate în cadrul organizaţiei şi veţi propune soluţii concrete pentru ameliorarea activităţii.
Recomandăm să nu acumulaţi aceste aspecte la sfârşitul lucrării, ci să le prezentaţi pe
parcursul lucrării, acolo unde logica o impune. Bineînţeles, există anumite proiecte de licenţă
care nu presupun astfel de structură (plan de afaceri, de exemplu).
Recomandăm ca aceste aspecte să fie prezentate şi coordonatorului de stagiu din
organizaţia diagnosticată. Vă sugerăm să profitaţi de stagiul în întreprindere realizat în anul IV
pentru a vă asigura un potenţial ioc de muncă după angajare, sau cel puţin pentru a conserva un
contact cu organizaţia respectivă.
Lucrarea propriu-zisă va avea 60 - 80 de pagini format A4. la care se adaugă listele
abrevierilor, tabelelor şi graficelor, precum şi anexele.
Anexele reprezintă informaţii utile în ilustrarea cercetării Dvs., însă de importanţă
marginală în economia lucrării. Tocmai de aceea, ele vor fi inserate în ultima parte a lucrării de
licenţă. Obligatoriu, în Cuprins trebuie indicată pagina de unde încep anexele.
 Astfel, în anexe puteţi plasa chestionare utilizate în realizarea studiului empiric, copii ale
documentelor contabile utilizate în diagnosticul economico-financiar, extrase din acte normative
relevante pentru sectorul analizat, statistici sectoriale, articole de fond strict legale de tema
cercetată etc.
Bibliografia va cuprinde toate sursele utilizate în documentarea lucrării de licenţă, cu
precizarea tuturor datelor de identificare a materialului respectiv. De regulă, este o colecţie a
tuturor surselor bibliografice citate pe parcursul lucrării şi are la bază lista bibliografică
constituită pe parcursul documentării. Sursele bibliografice vor fi ordonate alfabetic, iar în cazul
citării mai multor lucrări ale aceluiaşi autor, în ordine cronologică.
Bibliografia grupează sursele utilizate în mai multe categorii, după cum urmează:
# monografii, cărti, manuale, a căror citare se face conform modelului prezentat mai jos:
PAPIN, Robert. L'Art de Diriger, 2e edition, Tome 1, Editions Dunod, Paris, 2002
# citarea unor surse secundare (un autor, care la rândul său citează un alt autor):
KOTLER Phillip, citat de DEMETRESCU, MC. Marketing, Editura Europa Nova,
Lugoj, 2000, pag. .
# articole, cercetări sau comunicări ştiinţifice publicate în culegeri, a căror citare se face
conform modelului următor: RUCCI, Anthony J., KIRN, Steven P., QUINN, Richard T.,
"The Employee Customer - Profil Chain at Sears" în Howard Business Review, Ianuarie /
Februarie 1998, p. 83 - 97
# legislaţie, citată după cum urmează: *** Legea nr. 571 privind Codul fiscal, publicată
în Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003
# site-uri internet utilizate, citate după cum urmează: www.bnro.ro - Banca Naţională a
României
# alte surse bibliografice: interviuri cu reprezentanţi ai organizaţiei analizate în lucrare,
rapoarte interne şi informaţii publicate pe intranet-ul organizaţiei sau în broşurile de uz intern.
Declaraţia pe propria răspundere privind autenticitatea lucrării (conform figurii
nr. 4) va fi manuscrisă şi reprezintă garanţia pe care o angajaţi că lucrarea nu a fost plagiată şi că
nu este o copie a unei lucrări de licenţă deja prezentate. Documentul se ataşează la începutul
lucrării.
 Declaraţia pe proprie răspundere privind
autenticitatea lucrării de licenţă
Subsemnatul / subsemnata .........
declar pe proprie răspundere, sub rezerva sancţiunilor
penale si morale, că la redactarea lucrării de licenţă cu
titlul .................................... nu am folosit
decât sursele bibliografice menţionate în subsolul
paginilor si in bibliografia menţionată in finalul lucrării.
Declar ca nu am mai prezentat aceasta lucrare în faţa
unei alte comisii de examen de licenţă.
Cluj-Napoca , [data]
Semnătura
Figura nr. 4. Model de declaraţie pe proprie răspundere privind autenticitatea
lucrării de licenţă

Ca stil de tehnoredactare, se recomandă un corp de literă Times New Roman sau Arial,
de 12 pt., cu alineate, cu o spaţiere de maximum 1,5 rânduri şi fără vreun rând liber între
paragrafe.
Setările pentru pagină vor fi: Sus (Top) - 2 cm. Jos (Bottom) - 2 cm. Stânga (Left)
- 2,5 cm, Dreapta (Right) - 2 cm. Antet (Header) - 1,5 cm, Subsol pagină (Footer) - 1,5
cm. De obicei, lucrările de diplomă nu se tipăresc faţă / verso, motiv pentru care vă recomandăm
să nu activaţi opţiunea "Oglinda paginii" (Mirror margins) din meniul de setare a paginii.
Dimensiunea hârtiei va fi A4 (21 x 29,7 cm), format ce vă va permite evitarea distorsionărilor la
imprimare.
Paginaţia lucrării se plasează în partea dreaptă sau pe centrul paginii, debutând cu
pagina de gardă a lucrării (care, deşi se numerotează cu "1", nu va avea afişat numărul de pagină).
Paragrafele vor fi formatate stânga - dreapta (Justified), astfel încât rândurile să umple
uniform pagina. Un paragraf va conţine câte o idee, fără însă a depăşi 1 0- 12 rânduri. Frazele
trebuie să fie inteligibile, cât mai concise şi logice. Vă recomandăm o lectură atentă a materialului
în vederea corectării posibilelor greşeli de exprimare sau de tastare. Verificarea automată (Tools /
Spelling and Grammar) este un instrument util. dar nu întotdeauna eficace, motiv pentru care
sugerăm o lectură atentă a textului, acompaniată, atunci când este cazul de consultarea
dicţionarului.
 Capitolele vor debuta întotdeauna pe pagină nouă şi vor fi clar identificate în textul lucrării.
Se va evita începerea unui sub-capitol sau paragraf în josul paginii, atunci când mai sunt trei -
patru rânduri libere pe pagină. Titlul nu va fi vizibil. In plus va fi însoţit doar de unu - două
rânduri de text.
Dacă titlurile capitolelor / subcapitolelor se întind pe mai multe rânduri, se va evita ca un
rând să se încheie cu o prepoziţie. Recomandăm ca aceste titluri să nu fie prea lungi (de obicei, unu
- două rânduri) şi sugestive pentru conţinutul sub-diviziunii respective.
Un capitol nu va avea mai puţin de cinci - zece pagini iar un subcapitol nu va avea mai
puţin de o pagină.
Lucrarea va avea fără îndoială o serie de definiţii şi idei preluate din literatura de
specialitate. În acest caz. se impune folosirea tehnicii citării. Practic, putem identifica două tipuri
de citate: se citează un text pe care urmează să îl interpretăm sau textul este utilizat în susţinerea
propriei interpretări.
Ca regulă, din orice citat trebuie să reiasă clar autorul şi sursa citării. În acest scop, puteţi
utiliza una dintre următoarele metode:
# în text se precizează numele autorului şi se face trimiterea la nota de subsol, unde, la prima
citare, sunt indicate toate detaliile de identificare a sursei bibliografice
1
DESSLER, G.: Human Resource Management, 9* edition, Prentice Hali, International edition,
2003, p. 196
[prima citare a cărţii respective]
1
DESSLER, G.: op. cit.,p. 196 [citări ulterioare ale cărţii respective]
# cu precizarea în text, în paranteze pătrate, a numelui autorului şi a anului de publicare a sursei:
"... citat" [DESSLER, G., 2003, p. 196]
Citatele trebuie să reproducă fidel textul original. În cazul în care optaţi pentru o formă
eliptică a textului, extrăgând partea care vă interesează, va trebui să marcaţi prin puncte de
suspensie locul din care aţi eliminat o parte a textului original. Citatul va fi prezentat între
ghilimele. Atunci când optaţi pentru parafrazarea ideilor altcuiva, nu uitaţi să precizaţi, prin
menţionarea numelui autorului, sursa respectivului raţionament.
În afara trimiterilor bibliografice, notele de subsol pot conţine diferite comentarii sau
trimiteri la alte lucrări sau la alte secţiuni ale lucrării. Aceste comentarii sunt plasate în subsolul
paginii pentru a nu încărca textul principal şi a putea desfăşura o argumentaţie mai amplă pe
marginea unui subiect marginal în contextul problemei principale cercetate.
Este recomandabil să plasaţi notele de subsol pe pagina pe care se face trimiterea şi nu la
sfârşitul textului. Această metodă asigură o consultare facilă a comentariilor pe care le conţin.
Corpul de literă implicit şi recomandat pentru notele de subsol este Times New Roman de 10 pt.
Numerotarea acestora se va face continuu de la o pagină la alta.
Tabelele pot fi extrem de utile în prezentarea unor date statistice (evoluţia unor indicatori,
de exemplu) sau a unor clasificări multicriteriale complexe. Tabelele vor fi centrate pe pagină,
numărul tabelului şi titlul fiind marcate deasupra tabelului (corp de literă TNR de 11 pt.),
conform modelului prezentat mai jos. Dacă tabelul conţine indicatori omogeni (care se măsoară
cu aceeaşi unitate de măsură), se va marca unitatea de măsură în partea dreaptă, deasupra
tabelului.
Dacă informaţiile din tabel nu reprezintă o compilaţie proprie, obligatoriu se va preciza
sursa, sub tabel (font TNR 11). Cifrele din tabel se aliniază la dreapta, pentru o bună lizibilitate. În
acelaşi scop. grupele de trei cifre pot fi separate prin punct sau prin spaţiu de la dreapta la stânga.
Se va încerca. în măsura posibilului, încadrarea tabelul pe o singură pagină. Dacă lotuşi
este imposibil să condensaţi informaţia prezentată în tabel pe o singură pagină, continuarea
tabelului va purta menţiunea. în dreapta sus "Tabelul nr. ... - continuare" şi va conţine pe prima
linie denumirea indicatorilor prezentaţi în coloane.
Un model de prezentare a informaţiilor în tabel este prezentat în figura nr. 5.

Tabelul nr. 1: Emisiuni obligatare germane în anul 2007

Valoarea nominală a emisiunii (Mil. Euro)
Emisiune Valoarea din care:
Emisiune pe Tranzacţii pe Emisiune pe piaţa
piaţa primară piaţa interbancară secundară
4,75% Seria 121 /

2002 (2007) 11 173 1 161 S 515 997

1. Emisiune nouă 2 000 2 000
2. Emisiune nouă 2 000 2 000
Total tranzacţii 15 173

Sursa: Deutche Bundesbank, Raport da activitate 2007, p. 29

Figura nr. 5. Model de prezentare a datelor în tabele
În cazul în care toţi indicatorii prezentaţi în tabel sunt exprimaţi în aceeaşi unitate de
măsură, aceasta va fi marcată deasupra tabelului, în extrema dreaptă. între paranteze sau între două
linii. În cazul în care unităţile de măsură diferă de la o rubrică la alta. acestea vor fi marcate în
celulele în care sunt înscrise titlurile rubricilor, între paranteze.
Figurile şi graficele sunt o modalitate extrem de sugestivă şi sintetică de prezentare a
indicatorilor economici. Informaţiile prezentate sub această formă nu trebuie să depăşească o
pondere de 10 - 15% din volumul lucrării. Atunci când consideraţi că aceste ilustrări sunt
interesante în contextul lucrării, fără însă a constitui obiectul cercetării Dvs., puteţi plasa
informaţiile în anexele lucrării.
Figurile vor fi numerotate şi încadrate în chenare, conform modelului prezentat în
prezenta lucrare. Atunci când informaţiile prezentate nu sunt rezultatul cercetărilor proprii,
sursa va fi obligatoriu menţionată. De exemplu, dacă determinaţi structura importurilor pe o
ramură economică în baza informaţiilor obţinute de la Institutul Naţional de Statistică şi de la
Camera de Comerţ şi Industrie a României, veţi menţiona aceste surse sub figura care
ilustrează aceste date, ca în cazul tabelelor (în stânga: "Sursa: ").
Figurile şi tabelele vor fi întotdeauna anunţate în text şi plasate cât mai aproape de locul în
care au fost anunţate. Distanţa maximă admisă între locul în care este anunţată o figură şi
plasarea ei este de maximum o pagină.
Aspectul general al lucrării va trebui să fie unul îngrijit, atât din punct de vedere grafic,
cât şi al corectitudinii gramaticale. De asemenea, informaţiile prezentate trebuie să fie exacte şi
reale.

3.6. PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

După încheierea sesiunii de examene din iunie, absolvenţii integralişti vor depune o cerere
în vederea admiterii la examenul de licenţă, organizat la sfârşitul lunii iunie / începutul lunii iulie.
Proba orală a examenului de licenţă constă în prezentarea lucrării de licenţă în faţa unei
comisii de licenţă formate din cadre didactice de la specializarea respectivă. De regulă,
conducătorul ştiinţific este cooptat în comisie pentru a asista la prezentarea lucrării pe care a
coordonat-o.
Conducătorul ştiinţific transmite comisiei de licenţă un referat în care este evaluată
lucrarea coordonată atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al formei de prezentare. În final,
cadrul didactic respectiv acordă o notă pentru lucrare şi recomandă acceptarea / respingerea
susţinerii acesteia în cadrul probei orale a examenului de licenţă.
În general, se alocă un fond de timp de aproximativ 10-12 minute pentru fiecare student,
din care 5-7 minute sunt rezervate prezentării propriu-zise, restul timpului fiind alocat discuţiilor pe
marginea temei prezentate. Prezentarea fiind publică, întrebările pot veni atât din partea comisiei
de licenţă, cât şi din partea publicului.
Este recomandabil să prezentaţi pe scurt motivaţia alegerii temei respective, utilitatea
cercetării şi structura lucrării (unu - două minute). Prezentarea propriu-zisă se va concentra asupra
studiului de caz, cu evidenţierea aspectelor originale pe care le aduce demersul Dvs. Această
parte trebuie realizată în mod sintetic, punctând principalele aspecte ale analizei şi făcând
translaţia înspre concluzii. Partea finală a lucrării, concluziile şi recomandările sunt extrem de
importante, urmând să prezentaţi soluţiile concrete pe care le propuneţi în cazul analizat.
Pentru prezentare, veţi avea la dispoziţie mijloace audio-vizuale (calculator, video-şi
retro-proiector). De asemenea, puteţi utiliza suporturi fizice pentru informaţiile pe care doriţi să
le prezentaţi: sintezele pot lua forma unor rapoarte (obligatoriu legate), care vor fi înmânate fiecărui
membru al comisiei de licenţă. Chiar dacă optaţi pentru această variantă de prezentare, vă
recomandăm să utilizaţi şi un suport vizual (folii de proiecţie sau prezentare PowerPoint) pentru
captarea atenţiei audienţei şi focalizarea asupra persoanei Dvs.
Prezentările PowerPoint pot fi salvate pe dischetă, CD sau alte suporturi t i p "memory
stick". Prezentarea va fi dinamică, profesională şi nu va cuprinde mai mult de 12 - 15 planşe
("slides"). Textul va trebui sa fie lizibil, aerat, coreei din punct de vedere gramatical şi să ilustreze
discursul Dvs. Corpul de literă trebuie să fie vizibil de la 6 - 7 metri.
Vă recomandăm să vă notaţi pe o foaie discursul, mai ales în cazul în care aveţi emoţii
atunci când vorbiţi în public. Stilul prezentării va fi unul sobru şi clar. În timpul prezentării, nu
veţi citi nici de pe ecranul de proiecţie, nici din hârtiile pe care le aveţi cu Dvs. Puteţi păstra
aceste foi la îndemână, pentru cazuri de forţă majoră, însă discursul Dvs. va trebui să fie cel
natural, spontan.
Prezentarea va fi urmată de întrebări şi comentarii din partea comisiei de licenţă şi.
eventual, din partea auditoriului. Această etapă este extrem de importantă deoarece
demonstrează capacitatea Dvs. de a înţelege tema expusă şi de a explica conceptele utilizate.
În special în timpul acestei părţi a susţinerii, încercaţi sa păstraţi contactul vizual cu publicul
şi cu comisia, în special cu persoana care vă adresează întrebări. În cazul în care nu înţelegeţi
întrebarea sau nu sunteţi sigur(ă) în privinţa răspunsului, nu ezitaţi să solicitaţi detalii din partea
celui care v-a adresat respectiva întrebare. O tactică utilă este reformularea întrebării, care vă
permite să vă organizaţi mai bine ideile în vederea furnizării unui răspuns coerent.
Comisia va evalua capacitatea Dvs. de sinteză şi de prezentare a informaţiilor economice,
abilitatea de a diagnostica situaţii concrete şi de a găsi soluţii concrete pentru disfuncţiile
depistate. Comisia apreciază atât calitatea şi originalitatea lucrării şi a prezentării cât şi stilul şi
aspectul vizual al acestora.
Nota pentru proba orală a examenului de licenţă va fi constituită din media aritmetică
a notelor acordate de toţi membrii comisiei. Aceste note vor fi prezentate la sfârşitul unei zile
de susţineri şi afişate de Secretariatul facultăţii, după încheierea probei orale. Rezultatele la
proba orală nu sunt contestabile. Media examenului de licenţă este determinată ca medie
aritmetică a notei obţinute la proba scrisă şi a celei de la proba orală.
In urma promovării examenului de licenţă, veţi obţine diploma de licenţă (şi titlul de
Economist licenţiat) profilul economic, specializarea Marketing sau Economia Comerţului
Turismului şi Serviciilor.

3.7. CONCLUZII PRIVIND ELABORAREA ŞI PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢA

Examenul de licenţă constituie o probă importantă în dezvoltarea Dvs. profesională şi

poate li folosit ca punct de plecare în carieră. Fie că vă veţi continua studiile la nivel masteral,
fie că veţi opta pentru practicarea unei profesii economice, puteţi valoriza această experienţă în
activităţile Dvs. ulterioare.
Dacă vă veţi dedica cercetării economice, veţi descoperi că o lucrare de licenţă bine făcută
poate fi utilizată ulterior. Dezvoltarea temei cercetate în vederea obţinerii licenţei poate conduce
la elaborarea unuia sau mai multor articole sau comunicări ştiinţifice. De asemenea, veţi putea
apela la lucrarea de licenţă pentru a extrage materiale citate sau pentru a reutiliza fişele de lectură
elaborate anterior.
Lucrarea de licenţă şi prezentarea ei pot fi utile şi dacă alegeţi să profesaţi imediat după
finalizarea studiilor. Este ilustrarea cea mai elocventă a capacităţii Dvs. de documentare, de
analiză şi sinteză, a abilităţii de a detecta corelaţii între diferitele elemente ale mecanismului
economic, a competenţelor de redactare şi prezentare a unei lucrări de calitate. Este o experienţă
pe care o puteţi fructifica în realizarea rapoartelor pe care le veţi elabora la locul de muncă şi a
prezentărilor pe care le veţi face.
 4. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU PROBA SCRISĂ
SESIUNEA IULIE 2008 / FEBRUARIE 2009

MARKETING

1) Disciplina: COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

1. NEVOILE, MOTIVAŢIA ŞI IMPLICAREA CONSUMATORULUI

1.1. Ce este motivaţia ?
1.2. Natura dinamică a motivaţiei
2. ATITUDINILE CONSUMATORULUI
2.1. Ce sunt atitudinile?
2.2. Formarea atitudinilor
2.3. Relaţia atitudine - comportament
2.4. Modele structurale de atitudini
2.5. Modele de atitudine multiatribute
2.6. Modele ale intenţiei comportamentale
3. INFLUENŢA CULTURII ASUPRA COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI
3.1. Cultura şi consumul
3.2. Caracteristicile culturii
3.3. Cultura şi marketingul internaţional
3.4. Miezul valorilor şi măsurarea lor
3.5. Influenţe globale şi etnice asupra comportamentului consumatorului
4. CLASA SOCIALĂ ŞI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
4.1. Ce este clasa socială
4.2. Aplicaţii ale stratificării sociale în marketing
5. INFLUENŢA GRUPURILOR DE REFERINŢĂ ASUPRA COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI
5.1. Tipuri de grupuri de referinţă
5.2. Funcţiile grupurilor de referinţă
5.3. Forme de influenţe ale grupurilor de referinţă
5.4. Factori care afectează influenţa grupurilor de referinţă
5.5. Aplicaţii ale conceptului - grupuri de referinţă
6. PROCESAREA INFORMAŢIEI
6.1. Modelul ierarhiei efectelor
6.2. Etapele procesării informaţiei
6.2.1. Expunerea
6.2.2. Atenţia
6.2.3. Înţelegerea
6.2.4. Acceptarea
6.2.5. Reţinerea
7. PROCESUL ELABORĂRII DECIZIEI CONSUMATORULUI
7.1. Tipuri de comportament în elaborarea deciziilor de cumpărare
7.2. Etapele procesului de elaborare a deciziei consumatorului
7.2.1. Recunoaşterea nevoii
7.2.2. Cercetarea pentru informare
7.2.3. Evaluarea alternativelor
7.2.4. Cumpărarea
7.2.5. Evaluarea postcumpărare
7.2.5.1 Mulţumirea - nemulţumirea consumatorului
7.2.5.2 Reţinerea clientului

BIBLIOGRAFIE:
1. Engel F. James, Blackwell D. Roger şi Miniard W. Paul, Consumer Behavior, Eight Edition,
The Drzden press, 1995.
2. Loudon I. David şi Albert J. Della Bita, Consumer Behavior, McGrow Hill International
Edition, Fourth Edition, New Zork, 1998.
3. Plăiaş Ioan, Comportamentul consumatorului, Intelcredo, Deva, 1997.
4. Plăiaş Ioan, Procesul decizional al consumatorului, Risoprint, Cluj-Napoca,1997.
5. Schiffman G. Leon şi Kanuk Leslie, Consumer Behavior, Prentice Hall, New York, 1991.

2) Disciplina: CERCETĂRI DE MARKETING

I. SISTEMUL CERCETĂRILOR DE MARKETING

1. Definirea şi obiectivele cercetărilor de marketing
2. Tipologia cercetărilor de marketing
2.1. Cercetări documentare
2.2. Cercetări cantitative
2.3. Cercetări calitative
2.4. Cercetări calitative vs. cercetări cantitative
3. Sfera cercetărilor de marketing
4. Etapele realizării cercetării de marketing
5. Cine realizează cercetarea?
5.1. Realizarea cercetării de către un institut specializat
5.2. Realizarea cercetării de către departamentul intern de marketing
II. Elaborarea planului de cercetare
1. Metode de culegere a datelor
1.1. Observarea
1.1.1. Observarea simplă
1.1.2. Metoda protocolului
1.2. Metoda tabelelor de informare
1.3. Experimentul
1.3.1. Metode pseudo-experimentale
1.3.2. Un grup observat ante şi post-tratament
1.3.3. Două grupuri – din care un grup control – observate post-tratament
 1.3.4. Două grupuri – din care un grup control – observate ante şi post-tratament
1.4. Metode nedirective
1.4.1. Interviul liber individual
1.4.2. Interviul semidirectiv
1.4.3. Focus group
1.4.4. Metodele proiective
1.5. Ancheta
1.5.1. Anchete speciale
1.5.1.1. Panelul
1.5.1.2. Anchetele industriale
1.5.1.3. Anchete în rândul populaţiilor rare
2. Instrumentele de cercetare
2.1. Chestionarul
2.1.1. Redactarea întrebărilor
2.1.2. Conţinutul întrebărilor
2.1.3. Tipul întrebărilor
2.1.4. Formularea întrebărilor – vocabular şi stil de redactare
2.1.5. Dinamica chestionarului
2.1.6. Recomandări generale
2.1.7. Efectele relative la interacţiunea dintre întrebări
2.2. Dispozitivele de înregistrare
3. Mijloacele de contact
3.1. Alegerea modului de administrare a chestionarului (mijloacelor de contact)
3.2. Ancheta "faţă în faţă”
3.3. Ancheta prin corespondenţă
3.4. Ancheta prin telefon
3.5. Ancheta autoadministrată
3.6. Ancheta prin calculator

BIBLIOGRAFIE:
1. Pop, Marius D.: Cercetări de marketing. Cluj-Napoca: Alma Mater, 2004.
2. Pop, Marius D. Pocol, Adrian G:, Băcilă Mihai F., Moisescu Ovidiu I. Cercetări de marketing.
– teste, aplicaţii, studii de caz. Cluj-Napoca: Alma Mater, 2004.
3. Paina, Nicolaie – Pop, Marius D.: Cercetări de marketing. Cluj-Napoca: Presa Universitară
Clujeană, 1997.
4. Paina, Nicolaie – Pop, Marius D. – Gherasim, Narcis: Cercetări de marketing – Aplicaţii. Cluj –
Napoca: Presa Universitară Clujeană, 1998.
5. Kotler, Philip: Managementul marketingului. Bucureşti: Teora, Bucureşti, 1997.
6. Florescu, Constantin – Mâlcomete, Petre – Pop, Nicolae AL. (coordonatori): Marketing –
dicţionar explicativ. Bucureşti: Economică, 2003.
3) Disciplina: MARKETING STRATEGIC

I. PLANIFICAREA STRATEGICĂ ÎN CADRUL FIRMEI

I.1. Particularităţi ale economiei actuale
I.2. Schimbări în marketingul strategic actual
I.3. Definirea misiunii întreprinderii
I.4. Identificarea unităţilor strategice de activitate
I.5. Alocarea resurselor pentru fiecare unitate strategică de activitate
I.6. Planificarea noilor activităţi
II. STRATEGIA DE MARKETING LA NIVELUL UNITĂŢII STRATEGICE DE
ACTIVITATE
2.1 . Identificarea misiunii unităţii strategice
2.2 . Analiza stării de marketing
2.2.1 Analiza mediului intern
2.2.2 Analiza mediului extern
2.2.3 Corelaţia dintre starea internă a firmei şi conjunctura externă
2.3 . Definirea obiectivelor strategice
2.4 . Identificarea segmentelor-ţintă de piaţă
2.5 . Formularea strategiei de marketing
2.6 . Elaborarea planului de marketing
2.7 . Implementarea planului de marketing
2.8 . Evaluarea şi controlul planului şi strategiei de marketing
III.TIPOLOGIA STRATEGIILOR DE MARKETING
III.1. Strategii generice de marketing
III.2. Variante strategice în funcţie de gradul de control specific unei întreprinderi
III.3. Variante strategice în funcţie de evoluţia cererii
III.4. Variante strategice în funcţie de rolul firmei
III.4.1. Strategiile firmei lider
III.4.2. Strategiile firmei – challenger (provocator)
III.4.3. Strategiile firmelor cu poziţie semnificativă (imitatori)
III.4.4. Strategiile firmelor specializate pe nişe de piaţă

BIBLIOGRAFIE:
1. Baker M.J., „Marketing”, Ştiinţă & Tehnică, Bucureşti, 1997.
2. Balaure V. (coord.), „Marketing”, Uranus, Bucureşti, 2000.
3. Bruhn M., „Marketing – noţiuni de bază pentru studiu şi practică”, Economică, Bucureşti,
1999.
4. Hill E., O’Sullivan T., „Marketing”, Antet, Bucureşti, 1997.
5. Kotler Ph., „Managementul marketingului”, Ediţia a doua, Teora, Bucureşti, 2000.
6. Morden A.R., „Elements of Marketing”, 3rd Edition, D.P. Publications, London, 1996.
7. Paina N., Pop M.D., „Politici de marketing”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998.
8. Pop C.M., „Implicaţiile pieţei asupra planificării strategice de marketing”, Risoprint, Cluj-
Napoca, 2005
9. Pop N.Al. (coord.), „Marketing strategic”, Economică, Bucureşti, 2000.
10. Vorzsak Á. (coord.), „Marketing – partea a II-a. Politici de marketing”, Risoprint, Cluj-
Napoca, 2000.

4) Disciplina: MARKETINGUL SERVICIILOR

I. TRĂSĂTURILE ŞI CLASIFICAREA SERVICIILOR

1.1. Trăsăturile serviciilor şi impactul acestora asupra activităţii de marketing
1.1.1. Intangibilitatea
1.1.2. Inseparabilitatea
1.1.3. Eterogenitatea
1.1.4. Perisabilitatea
1.1.5. Lipsa proprietăţii
1.2. Clasificarea serviciilor
II. PIAŢA SERVICIILOR
2.1. Piaţa serviciilor: conţinut şi particularităţi
2.2. Tipuri de piaţă
2.3. Dimensiunile şi structura pieţei firmei prestatoare de servicii
2.4. Comportamentul consumatorului de servicii
III. VARIABILELE CLASICE ALE MIXULUI DE MARKETING
3.1 Serviciul de bază (generic)
3.1.1. Conţinutul conceptului
3.1.2. Nivele ale ofertei
3.1.3. Mărcile şi diferenţierea
3.1.4. Calitatea serviciilor
3.1.5. Inovarea şi dezvoltarea unui nou serviciu
3.1.6. Garanţia
3.2. Preţul
3.2.1. Conţinutul politicii de preţ
3.2.2. O nouă clasificare
3.2.3. Modalităţi de formare a preţurilor
3.2.4. Alte repere ale stabilirii preţurilor
3.3. Locul şi/sau distribuţia
3.3.1. Localizarea unităţilor prestatoare de servicii
3.3.2. Canale de distribuţie
3.3.2.1. Vânzarea directă
3.3.2.2. Vânzarea prin intermediari
3.4. Promovarea. Comunicaţiile de marketing
3.4.1. Particularităţi ale promovării serviciilor
3.4.2. Obiective
3.4.3. Principii
3.4.4. Vânzarea personală
3.4.5. Reclama de la gură la gură
IV. VARIABILELE SPECIFICE ALE MIXULUI DE MARKETING ÎN TERŢIAR
4.1. Personalul
 4.1.1. Clasificarea personalului
4.1.2. Conducerea şi gestiunea personalului de contact
4.2. Procesele
4.2.1. Ce sunt procesele
4.2.2. Complexitate şi divergenţă
4.2.3. Surse de conflict
4.2.4. Servucţia. Sistemul de prestare a serviciului
4.3. Dovezile fizice: mediul fizic, ambianţa
4.4. Consumatorul
4.5. Serviciile complementare

BIBLIOGRAFIE:
1. Berry, L., L., Parasuraman, A., Marketing Services: Competing Through Quality, The Free
Press, New York, 1991
2. Cetină, I., Marketingul competitiv în domeniul serviciilor, Teora, Bucureşti, 2001
3. Cowel, D., Dezvoltarea şi lansarea unui serviciu, în Thomas M., J., Manual de marketing,
Codecs, Bucureşti, 1998
4. Cowel, D., The Marketing of Services, Butterworth-Heinemann, London, 1993
5. Fruja, I., Jivan, Al., Marketingul serviciilor, partea I-a, Nero-G, Timişoara, 1999
6. Gafencu Zaiţ, A., Introducere în marketingul serviciilor, Univ. "Al. I. Cuza", Iaşi, 1996
7. Jivan Al., Porumb E., Serviciile – domeniu specific al marketingului, Nero-G, Timişoara,
2003
8. Olteanu, V., Marketingul serviciilor, Uranus, Bucureşti, 1999
9. Olteanu, V., Cetină, I., Marketingul serviciilor, Expert, Bucureşti, 1994
10. Payne, A., The Essence of Services Marketing, Prentice Hall, New York, 1993
11. Someşan, C., Marketingul serviciilor de afaceri, Sincron, Cluj-Napoca, 1997
12. Veres, Z., Szolgáltatásmarketing, Műszaki Könyvkiadó, Budapest, 1998
13. Vorzsak Álmos (coord.), Marketingul serviciilor, Ediţia a III-a, Vol. I, Alma Mater, 2006.
14. Zaiţ A., Marketingul serviciilor, Sedcom-Libris, Timişoara, 2003

Comisia: Prof. univ. dr. Ioan PLĂIAŞ – preşedinte

Prof. univ. dr. Marius D. POP
Prof. univ. dr. VORZSÁK Álmos
Conf. univ. dr. Ciprian Marcel POP
MARKETING ÎN TURISM ŞI SERVICII

1) Disciplina: MARKETINGUL SERVICIILOR

I. TRĂSĂTURILE ŞI CLASIFICAREA SERVICIILOR

1.1. Trăsăturile serviciilor şi impactul acestora asupra activităţii de marketing
1.1.1. Intangibilitatea
1.1.2. Inseparabilitatea
1.1.3. Eterogenitatea
1.1.4. Perisabilitatea
1.1.5. Lipsa proprietăţii
1.2. Clasificarea serviciilor
II. PIAŢA SERVICIILOR
2.1. Piaţa serviciilor: conţinut şi particularităţi
2.2. Tipuri de piaţă
2.3. Dimensiunile şi structura pieţei firmei prestatoare de servicii
2.4. Comportamentul consumatorului de servicii
III. VARIABILELE CLASICE ALE MIXULUI DE MARKETING
3.1 Serviciul de bază (generic)
3.1.1. Conţinutul conceptului
3.1.2. Nivele ale ofertei
3.1.3. Mărcile şi diferenţierea
3.1.4. Calitatea serviciilor
3.1.5. Inovarea şi dezvoltarea unui nou serviciu
3.1.6. Garanţia
3.2. Preţul
3.2.1. Conţinutul politicii de preţ
3.2.2. O nouă clasificare
3.2.3. Modalităţi de formare a preţurilor
3.2.4. Alte repere ale stabilirii preţurilor
3.3. Locul şi/sau distribuţia
3.3.1. Localizarea unităţilor prestatoare de servicii
3.3.2. Canale de distribuţie
3.3.2.1. Vânzarea directă
3.3.2.2. Vânzarea prin intermediari
3.4. Promovarea. Comunicaţiile de marketing
3.4.1. Particularităţi ale promovării serviciilor
3.4.2. Obiective
3.4.3. Principii
3.4.4. Vânzarea personală
3.4.5. Reclama de la gură la gură
IV. VARIABILELE SPECIFICE ALE MIXULUI DE MARKETING ÎN TERŢIAR
4.1. Personalul
4.1.1. Clasificarea personalului
 4.1.2. Conducerea şi gestiunea personalului de contact
4.2. Procesele
4.2.1. Ce sunt procesele
4.2.2. Complexitate şi divergenţă
4.2.3. Surse de conflict
4.2.4. Servucţia. Sistemul de prestare a serviciului
4.3. Dovezile fizice: mediul fizic, ambianţa
4.4. Consumatorul
4.5. Serviciile complementare

BIBLIOGRAFIE:
1. Berry, L., L., Parasuraman, A., Marketing Services: Competing Through Quality, The Free
Press, New York, 1991
2. Cetină, I., Marketingul competitiv în domeniul serviciilor, Teora, Bucureşti, 2001
3. Cowel, D., Dezvoltarea şi lansarea unui serviciu, în Thomas M., J., Manual de marketing,
Codecs, Bucureşti, 1998
4. Cowel, D., The Marketing of Services, Butterworth-Heinemann, London, 1993
5. Fruja, I., Jivan, Al., Marketingul serviciilor, partea I-a, Nero-G, Timişoara, 1999
6. Gafencu Zaiţ, A., Introducere în marketingul serviciilor, Univ. "Al. I. Cuza", Iaşi, 1996
7. Jivan Al., Porumb E., Serviciile – domeniu specific al marketingului, Nero-G, Timişoara,
2003
8. Olteanu, V., Marketingul serviciilor, Uranus, Bucureşti, 1999
9. Olteanu, V., Cetină, I., Marketingul serviciilor, Expert, Bucureşti, 1994
10. Payne, A., The Essence of Services Marketing, Prentice Hall, New York, 1993
11. Someşan, C., Marketingul serviciilor de afaceri, Sincron, Cluj-Napoca, 1997
12. Veres, Z., Szolgáltatásmarketing, Műszaki Könyvkiadó, Budapest, 1998
13. Vorzsak Álmos (coord.), Marketingul serviciilor, Ediţia a III-a, Vol. I, Alma Mater, 2006.
14. Zaiţ A., Marketingul serviciilor, Sedcom-Libris, Timişoara, 2003

2) Disciplina: TEHNICA OPERAŢIUNILOR DE TURISM INTERN ŞI INTERNAŢIONAL

1. Consideraţii generale privind tehnica operaţiunilor de turism

1.1.Tendinţe actuale în turismul internaţional
1.2. Componentele industriei ospitalităţii
1.3. Agenţii economici din turism. Licenţierea şi brevetarea
2. Agenţiile de turism
2.1. Concept şi tipologie. Agenţiile de voiaj şi touroperatorii. Reţele de agenţii
2.2. Principalele activităţi ale agenţiei de turism
2.3. Structura tehnică, documentaţia şi personalul agenţiei de turism
2.4. Tour-operatorii
2.5. Strategii de comercializare şi modalităţi de promovare a produselor turistice
3. Industria hotelieră
3.1. Piaţa hotelieră. Forme de exploataţie
3.2. Structura organizatorică a hotelului
3.3. Comercializarea serviciilor hoteliere. Politici de preţ şi tehnici de stabilirea tarifelor
3.4. Gestiunea activităţii hoteliere
4. Operaţiuni specifice restaurantelor
4.1. Caracterizarea serviciilor de alimentaţie. Tipuri de unităţi de alimentaţie
4.2. Tehnici de stabilire a preţurilor meniurilor oferite de restaurante
5. Transportatorii
5.1. Transportatorii aerieni. Tipuri de aranjamente, cheltuieli şi tarife de transport aerian
5.2. Transporturi turistice rutiere
5.3. Alte forme de transport turistic (feroviar, maritim, naval)
6. Contracte în sfera comercializării produsului turistic
6.1. Contractul între prestatori şi intermediarii din turism
6.2. Contractul între hotelier şi intermediarii din turism
6.3. Contractul de hotelărie
6.4. Contractul de reprezentare
6.5. Contractul cu transportatorul
6.6. Contracte de asociere (franşiza, timesharing, asocierea hotelieră, management)
7. Instrumente şi modalităţi de plată în turism
7.1. Cecul de călătorie
7.2. Cartea de credit
7.3. Voucher-ul

BIBLIOGRAFIE:
1. Gabriela Stănciulescu – Tehnica operaţiunilor de turism, Bucureşti, All Educational, 1998
2. Gabriela Stănciulescu – Managementul operaţiunilor de turism, Buc., All Beck, 2002
3. Gabriela Stănciulescu, Gabriela Ţigu – Tehnica operaţiunilor de turism. Studii de caz, probleme
şi întrebări de examen, Bucureşti, All Beck, 1999.
4. Gabriela Stănciulescu – Managementul agenţiei de turism, Bucureşti, ASE, 2002.
5. Nicole Lupu - Hotelul, economie şi management, Bucureşti, Bic All, 1998.
6. Cristina Cristureanu - Economia şi politica turismului internaţional, Bucureşti, Casa Editorială
pentru turism şi cultură Abeona, 1992.
7. Ioan Cosmescu - Turismul, Bucureşti, Economică, 1998.

3) Disciplina: COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

1. NEVOILE , MOTIVAŢIA ŞI IMPLICAREA CONSUMATORULUI

1.1. Ce este motivaţia ?
1.2. Natura dinamică a motivaţiei
2. ATITUDINILE CONSUMATORULUI
2.1. Ce sunt atitudinile?
2.2. Formarea atitudinilor
2.3. Relaţia atitudine - comportament
2.4. Modele structurale de atitudini
2.5. Modele de atitudine multiatribute
2.6. Modele ale intenţiei comportamentale
 3. INFLUENŢA CULTURII ASUPRA COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI
3.1. Cultura şi consumul
3.2. Caracteristicile culturii
3.3. Cultura şi marketingul internaţional
3.4. Miezul valorilor şi măsurarea lor
3.5. Influenţe globale şi etnice asupra comportamentului consumatorului
4. CLASA SOCIALĂ ŞI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
4.1. Ce este clasa socială
4.2. Aplicaţii ale stratificării sociale în marketing
5. INFLUENŢA GRUPURILOR DE REFERINŢĂ ASUPRA COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI
5.1. Tipuri de grupuri de referinţă
5.2. Funcţiile grupurilor de referinţă
5.3. Forme de influenţe ale grupurilor de referinţă
5.4. Factori care afectează influenţa grupurilor de referinţă
6. PROCESAREA INFORMAŢIEI
6.1. Modelul ierarhiei efectelor
6.2. Etapele procesării informaţiei
6.2.1. Expunerea
6.2.2. Atenţia
6.2.3. Înţelegerea
6.2.4. Acceptarea
6.2.5. Reţinerea
7. PROCESUL ELABORĂRII DECIZIEI CONSUMATORULUI
7.1. Tipuri de comportament în elaborarea deciziilor de cumpărare
7.2. Etapele procesului de elaborare a deciziei consumatorului
7.2.1. Recunoaşterea nevoii
7.2.2. Cercetarea pentru informare
7.2.3. Evaluarea alternativelor
7.2.4. Cumpărarea
7.2.5. Evaluarea postcumpărare
7.2.5.1 Mulţumirea - nemulţumirea consumatorului
7.2.5.2 Reţinerea clientului

BIBLIOGRAFIE:
1. Engel F. James, Blackwell D. Roger şi Miniard W. Paul, Consumer Behavior, Eight Edition,
The Drzden press, 1995.
2. Loudon I. David şi Albert J. Della Bita, Consumer Behavior, McGrow Hill International
Edition, Fourth Edition, New Zork, 1998.
3. Plăiaş Ioan, Comportamentul consumatorului, Intelcredo, Deva, 1997.
4. Plăiaş Ioan, Procesul decizional al consumatorului, Risoprint, Cluj-Napoca,1997.
5. Schiffman G. Leon şi Kanuk Leslie, Consumer Behavior, Prentice Hall, New York, 1991.
4) Disciplina: MARKETING ÎN TURISM

I. Piaţa turistică
1. Elementele constitutive ale pieţei turistice
2. Segmentarea pieţei turistice
II. Cererea şi consumul turistic
1. Factorii determinanţi ai cererii turistice
2. Motivaţia turistică
3. Particularităţile consumului turistic
III. Oferta şi producţia turistică
1. Factorii determinanţi ai ofertei turistice
IV. Planificarea de marketing în turism
1. Destinaţia turistică şi planificarea de marketing
2. Etapele planificării de marketing în turism
V. Politici de marketing în turism
1. Politica de produs
2. Politica de preţ
3. Politica de distribuţie
4. Politica de comunicare
5. Mix-ul de marketing şi calitatea în turism

BIBLIOGRAFIE:
1. Chiş, Al., Marketing în turism, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006;
3. Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Economica, Bucureşti, 1999;
4. Holloway, J.C., Marketing for Tourism, Prentice Hall, 4th edn 2004;
5. Kotler, Ph., Bowen, J., Makens, J., Marketing for Hospitality and Tourism, Prentice Hall, 2nd
edn 1999;
6. Lupu, N., Hotelul. Economie şi management, BIC ALL, Bucureşti, 1998;
7. Middleton, V.T.C., Clarke J., Marketing in Travel and Tourism, , Butterworth –Heinemann
Ltd, 3rd edn, 2001;
8. Nedelea, Al., Piaţa turistică, Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 2003
9. Snak, O., Managementul serviciilor în turism, Academia Română de Management, Bucureşti,
1994;
10. Stăncioiu, A.F., Strategii de marketing în turism, Economică, Bucureşti, 2000;
11. Vorszak, A., s.a., Marketingul serviciilor, Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006.

Comisia: Prof. univ. dr. VORZSÁK Álmos – preşedinte

Prof. univ. dr. Ioan PLĂIAŞ
Conf. univ. dr. Alexandru CHIŞ
Conf. univ. dr. Paul COCIOC